+ All Categories
Home > Documents > Teza Doctorat Migratie

Teza Doctorat Migratie

Date post: 04-Jun-2018
Category:
Upload: david-ungureanu
View: 277 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
249
8/13/2019 Teza Doctorat Migratie http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 1/249 INTRODUCERE Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus un efort susţinut şi continuu depus de instituţiile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel de compatibilitate cu statele membre în plan legislativ şi instituţional. În acest context !uvernul României a acordat o atenţie deosebită problematicii migraţiei ca parte importantă a domeniului "ustiţiei şi afacerilor interne aceasta fiind cu atât mai mare cu cât de la data aderării ţara noastră a devenit stat membru la frontiera externă de est a Uniunii Europene. Astfel reforma legislativă în ceea ce priveşte regimul străinilor şi a#ilului în ţara noastră a presupus adoptarea unui set de acte normative în vederea asigurării conformităţii cu legislaţia comunitară şi cu alte instrumente "uridice cu caracter internaţional la care statul român este parte. $nstituirea şi aplicarea unui cadru legislativ modern a impus reformarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu reali#ându%se astfel instrumentele necesare punerii în practică a unui management eficient a fenomenului imigraţiei pe teritoriul României. &rogresele făcute sunt evidente şi recunoscute la nivelul instituţiilor europene care pe toată această perioadă au susţinut autorităţile române prin proiecte care au asigurat o experti#ă de nivel ridicat venită din partea instituţiilor similare ale statelor membre completată de un spri"in financiar consistent pentru investiţii în domeniu. &roiecte precum 'istemul (isa on%line 'istemul $nformatic de )anagement al 'trăinilor 'istemul Eurodac securitatea frontierelor construirea sau reabilitarea unor centre de ca#are a străinilor cu şedere ilegală sau a refugiaţilor s%ar fi înfăptuit mult mai greu fără aportul ma"or din partea Uniunii Europene. *
Transcript
Page 1: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 1/249

INTRODUCERE

Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus un efort susţinut şicontinuu depus de instituţiile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel decompatibilitate cu statele membre în plan legislativ şi instituţional.

În acest context !uvernul României a acordat o atenţie deosebită problematicii migraţiei ca parte importantă a domeniului "ustiţiei şi afacerilorinterne aceasta fiind cu atât mai mare cu cât de la data aderării ţara noastră a

devenit stat membru la frontiera externă de est a Uniunii Europene.Astfel reforma legislativă în ceea ce priveşte regimul străinilor şi

a#ilului în ţara noastră a presupus adoptarea unui set de acte normative învederea asigurării conformităţii cu legislaţia comunitară şi cu alte instrumente "uridice cu caracter internaţional la care statul român este parte.

$nstituirea şi aplicarea unui cadru legislativ modern a impus reformarea

instituţiilor cu atribuţii în domeniu reali#ându%se astfel instrumentele necesare punerii în practică a unui management eficient a fenomenului imigraţiei peteritoriul României.

&rogresele făcute sunt evidente şi recunoscute la nivelul instituţiiloreuropene care pe toată această perioadă au susţinut autorităţile române prin proiecte care au asigurat o experti#ă de nivel ridicat venită din partea

instituţiilor similare ale statelor membre completată de un spri"in financiarconsistent pentru investiţii în domeniu.&roiecte precum 'istemul (isa on%line 'istemul $nformatic de

)anagement al 'trăinilor 'istemul Eurodac securitatea frontierelorconstruirea sau reabilitarea unor centre de ca#are a străinilor cu şedere ilegalăsau a refugiaţilor s%ar fi înfăptuit mult mai greu fără aportul ma"or din parteaUniunii Europene.

*

Page 2: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 2/249

În scopul stabilirii unei concepţii unitare asupra gestionării imigraţiei lanivel naţional a fost aprobată 'trategia +aţională privind )igraţia şi unmecanism interinstituţional pentru implementarea acesteia.

'trategia a fost implementată prin planuri de acţiune anuale care auasigurat reali#area unor obiective printr%un efort coordonat al instituţiilor îndomeniul migraţiei controlate prevenirii şi combaterii migraţiei ilegalea#ilului integrării sociale şi returnarea repatrierea voluntară a străinilor cuşedere ilegală.

,u toate acestea migraţia repre#intă un fenomen complex şi dinamic

care este influienţat de o multitudine de factori atât din ţările de origine -pusfactors/ cât şi din ţările de destinaţie -pull factors/.

0upă ** septembrie 122* migraţia şi a#ilul au devenit ameninţări laadresa securităţii naţionale şi s%a vorbit din ce în ce mai mult despre măsurileluate la frontieră pentru oprirea fluxurilor migratorii despre îndepărtarea de peteritoriul statelor a multor străini mulţi dintre ei aflaţi în ţările ga#dă de mulţi

ani cu familii şi cmportamente exemplare3 în multe ca#uri vina lor a fost aceeacă erau cetăţeni ai unor ţări aflate pe o listă neagră.

Încă din anul 122* suntem martorii multor astfel de situaţii care eraucomune pentru întreaga Europă dar şi pentru alte state ne%europene în specialţările tradiţionale de migraţie 'UA ,anada şi Australia. România a fost la aceavreme şi continuă să fie una din puţinele ţări care s%au străduit să menţină o

balanţă cât mai ec ilibrată între prote"area interesului naţional şi respectareadrepturilor omului în domeniul migraţiei şi a#ilului. 0in păcate nu aceasta afost situaţia pentru ma"oritatea ţărilor lumii. Astfel după ** septembrie 122*este mai evident că statele au din ce în ce mai multe reticienţe să le respectedrepturilor conform convenţiilor intrenaţionale şi4sau regionale la care sunt părţi. 5a mai mult de un deceniu după momentul ** septembrie situaţia nu estecu mult mai bună pentru milioane de străini aflaţi în lume în căutarea unei vieţimai bune sau a protecţiei unei stat care să le ofere o viaţă cât mai aproape de

1

Page 3: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 3/249

normalitate. 6i din păcate multe din ţările de destinaţie nu au înţeles că deci#iade a părăsi ţara familia tradiţiile şi tot ce înseamnă 7acasă8 nu este niciodată pentru nimeni uşor de luat.

!lobali#area şi migraţia internaţională nu pot fi separate deoarece ocaracteristică importantă a globali#ării o repre#intă mişcarea pe scară largă a bunurilor serviciilor capitalurilor te nologiei şi a oamenilor dincolo defrontierele propriilor ţări. 'tatele aplică însă un standard dublu căci primesc cu braţele desc ise orice le poate aduce avanta"e economice inclusiv forţă demuncă străină înalt calificată pe când atunci când vine vorba de migranţi mai

puţin calificaţi -sau de refugiaţi/ situaţia este cu totul alta.,ifrele referitoare la numărul de migranţi internaţionali -adică acele

persoane care locuiesc în afara ţării de origine cel puţin un an/ nu sunt exactedar statisticile 9rgani#aţiei $nternaţionale pentru )igraţie vorbesc de un numărde 1*: milioane dintre care *2%*; < sunt migranţi ilegali ma"oritatea dintreaceştia rămânând de fapt într%o situaţie de ilegalitate în ţările de destinaţie după

ce au avut de fapt iniţiat un drept de şedere.=oate regiunile lumii sunt marcate de mişcări migratorii. )igranţii

africani pleacă spre alte ţări africane sudul Africii #ona )agreb şi vestulAfricii fiind #onele cel mai afectate de mobilitatea persoanelor. Asia este ceamai mare sursă de migranţi cu contracte temporare de muncă din întreaga lumefiind în acelaşi timp continentul cu cel mai mare flux intra%regional de lucrători

migranţi cu masive mişcări interne de persoane în , ina şi $ndia. 0inamicaregională în Europa diferă din cau#a obiectivului Uniunii Europene de a creaun spaţiu de migraţie comun în cadrul managementului comun al frontierelorexterne. )igraţia pe continentul american este caracteri#ată de fluxurimigratorii sud%nord din America 5atină şi ,araibe în 'tatele Unite şi ,anada şitot mai mult spre Europa. 'tatele Unite şi ,anada continuă să fie cele maiimportante state primitoare de migranţi în vederea stabilirii pe termen lung dinîntreaga lume dar se confruntă şi cu o creştere a solicitărilor pentru lucrători

>

Page 4: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 4/249

Page 5: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 5/249

pot conduce la destructurarea practicilor şi ierar iilor tradiţionale. &e de altă parte migranţii mai ales cei care recurg la reţele de migraţie ilegală şi care nuîşi pot regulari#a şederea în ţara de destinaţie sunt de cele mai multe ori

obligaţi să accepte locuri de muncă necalificate slab plătite fără a beneficia deasigurări sociale expuşi diverselor forme de exploatare femeile şi copiii fiindcele mai vulnerabile categorii de migranţi.

Cările de destinaţie beneficia#ă de forţă de muncă ieftină în multe ţărimigranţii având slu"be pe care cetăţenii le consideră ruşinoase. Există totuşifoarte multe voci care spun că de fapt cetăţenii multor ţări de destinaţie văd

migraţia ca o ameninţare legată de locurile de muncă tensiunile sociale fiinduneori greu de evitat. Cările de destinaţie sunt de asemenea confruntate maiales în acele ţări în care numărul de străini este suficient de mare pentru a ducela crearea de comunităţi bine de#voltate şi organi#ate la sc imbări culturale şisociale prin expunerea la diversitatea culturală religioasă etnică.

&olitica poate fi de asemenea influenţată de migraţieB în ţările de origine

diaspora poate susţine mişcările democratice care pot duce la o sc imbare deregim în timp ce în ţările de origine migraţia oferă partidelor de extremădreaptă o carte pe care pot "uca în alegeri pre#entând străinii ca pe oameninţare a identităţii culturale .

Aceste realităţi au dus la necesitatea de elaborare a unor politici deintegrare a străinilor de de#voltare a dialogului şi relaţionării multiculturale

politici care în unele ţări au dat greş şi au condus la confruntări directe între populaţia locală şi comunităţile de străini au crescut intoleranţa xenofobiamanifestările rasiste şi extremiste şi au creat în unele ţări prăpastii de netrecut şisituaţii greu de gestionat de către autorităţi spre deosebire de alte ţări în caredeşi numărul de străini este important integrarea acestora în ţara ga#dă nu acreat probleme sau este un model de bune practici .

0in perspectiva globali#ării aspectele economice -mai ales cele po#itive/ale acesteia par să fie de interes pentru întreaga comunitate internaţională şi

;

Page 6: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 6/249

statele sunt gata să renunţe la suveranitatea naţională pe când din punctul devedere al controlului migraţiei statele simt nevoia să se prevale#e de nevoia de pre#ervare a identităţii naţionale şi a suveranităţii. &robabil de aceea

comunitatea internaţională nu a creat instituţii care să se ocupe în mod specificde migraţie care să maximi#e#e beneficiile acesteia sau să prote"e#e drepturilemigranţilor subiect asupra căruia voi reveni pe parcursul lucrării.

)igraţia nu este determinată doar aspectele economice ci este cau#atăde mulţi alţi factori precum de#astre naturale sau de mediu ră#boaie civile practici discriminatorii îndreptate împotriva unei părţi a populaţiei persecuţii

etc. Unele din aceste cau#e pot produce o categorie specială de migranţinumită în mod generic @persoane în nevoie de protecţie internaţională8 prote"ate de o ,onvenţie internaţională ratificată de peste *:2 ţări din lume D,onvenţia de le !eneva din * ;* şi &rotocolul său adiţional din * FG de alteinstrumente regionale de protecţie în America 5atină Asia sau Africa şi de oagenţie speciali#ată a 9rgani#aţiei +aţiunilor Unite% Înaltul ,omisariat al

+aţiunilor Unite pentru Refugiaţi -U+H,R/ care veg ea#ă în mod constant larespectarea drepturilor acestor persoane alte categorii de migranţi sunt mai puţin norocoşi şi de aceea mai vulnerabili*.

6i totusi înainte de a fi @ilegali8 @sans papier8 @cetăţeni ai unor terţţări8 @terorişti8 @străini8 migranţii sunt oameni fiinţe umane indiferent ţara de origine de culoarea pielii de religie sau statut social drept pentru care

se bucură de o serie de drepturi fundamentale prevă#ute de dreptulinternaţional drepturi pe care cele mai multe dintre statele semnatare alerespectivelor convenţii internaţionale par să le uite atunci când vine vorba de@ne%cetăţeni8 aşa cum uită şi de obligaţiile pe care le au de a respecta prevederile acestor convenţii la nivel naţional după cum a arătat din păcatecercetarea făcută pentru această lucrare.* &entru mai multe detalii a se vedeaB ,ollection of $nternational $nstruments and 5egal =ext ,oncerningRefugees and 9t ers of ,oncern to U+H,R vol * $nternational instruments !eneva 122G p.;%;> şi *1:%*FF3Refugees and 9t ers of ,oncern to U+H,R vol 1 $nternational instruments !eneva 122G p.1%;:3 Refugeesand 9t ers of ,oncern to U+H,R vol > Regional instruments !eneva 122G p.1%;> şi *1:%*FF.

F

Page 7: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 7/249

În afara situaţiilor de mai sus care duc la deplasări ale persoanelor înafara ţării de origine mai sunt şi alte situaţii care forţea#ă oamenii şă îşi părăsească ţările de origine. $storia a arătat că oamenii nu s%au putut bucura

întotdeauna de protecţia oferită de către autorităţile ţărilor de origine din motivecare au ţinut fie de faptul că anumite grupuri sau indivi#i au fost vi#ate de cătreautorităţi pentru a fi persecutate fie că anumite grupuri sau indivi#i au fost persecutaţi de alte grupuri fără ca autorităţile să poată sau să dorescă săintervină. 5a actele de persecuţie se pot adăuga ca motive care determinădeplasarea forţată persoanelor conflicte civile interne situaţii de violenţă

generali#ată etc.Astfel ră#boiul din R0 ,ongo -fostul ?air/ din a doua parte a anilor I 2

a fost precipitat de genocidul din RJanda din * : şi de căderea regimului&redeşedintelui )obutu a implicat direct forţele armate a şase state vecinefacţiuni şi grupuri rebele din alte ră#boaie africane armatele care ausupravieţuit regimurilor vecine defuncte a avut strânsă legătură cu conflictele

armate din câteva ţări vecine printre care RJanda Kurundi UgandaRepublica ,entral%Africană ,ongo şi Angola şi a produs direct sau indirectmoartea a peste patru milioane de oameni aproape în totalitate civili1.

În altă parte a Africii 'omalia este o ţară în ră#boi fără un guverncentral de două decenii după căderea regimului lui 'iad Karre. 5ipsa prelungităa autorităţii statale din 'omalia a lăsat ţara într%o stare de conflict latent

economia într%o slăbiciune cronică vulnerabilă la interferenţe externe şi o sursăde instabilitate regională. 5a nord de 'omalia problemele legate de frontierădintre Eritrea şi Etiopia s%au transformat în ră#boi în * . Între timp în 'udana doua fa#ă a rebeliunii post%independenţă se afla în a doua decadă şi nu existausemne de re#olvare. $niţiativele de pace au eşuat una după alta.

1 $on 0ragoman -coordonator/ 0rept internaţional umanitar editura 'itec 12*2 ,raiova p. 1;G%1F2.

G

Page 8: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 8/249

Un raport al Human Rig ts Latc> din * preci#ea#ăB 7genocidul afost re#ultatul alegerii deliberate a elitei moderne de a păstra teama şi ura pentru a se menţine la putere. Acest grup mic privilegiat a întors mai întâi

ma"oritatea împotriva minorităţii pentru a număra un număr mai mare alopo#iţiei în RJanda. Apoi dupa ce s%a confruntat cu succesul rontului&opular RJande# -R& / atât pe câmpul de luptă cât şi la masa negocieriloraceşti câţiva deţinători ai puterii au transformat strategia de divi#are etnică îngenocid. Au cre#ut că această campanie de extreminare va readuce solidaritateaHutu sub conducerea lor şi îi vor a"uta să caştige ră#boiul sau cel puţin ii va

a"uta să%şi îmbunătăţească şansele de a negocia o pace favorabilă. Au crescutcontrolul statului şi i%au folosit maşinăria şi autoritatea pentru crime.8

,onflictul din 0arfur a început în februarie 122> când rebelii au atacatforţele guvernamentale guvernul a răspuns prin bombardament aerian spri"initde atacuri ale miliţiilor arabe Man"aJeed recrutaţi din triburile locale si înarmaţide guvern. ,onfictul are nu numai o ba#ă politică ci şi o dimenisiune etnică

legată de arabi si non%arabi precum şi un interes de control al teritotiului şi alapei. În ciuda unor încercări de oprire a focului luptele au continuat şi ambele parţi au fost acu#ate de a fi comis abu#uri violări ale drepturilor omului crimedistrugeri violuri. Man"aJeed mai bine înarmaţi au câştigat repede teritoriu iar până în primăvara anului 122: cateva mii de persoane cei mai mulţi non%arabiau fost omorâţi şi alţii au fost nevoiţi să%şi părăsească domiciliul. 'ituaţia a

căpătat o dimensiune internaţională când *22.222 refugiaţi au a"uns în , adîmpinşi de către miliţiile Man"aJeed. Escaladarea cri#ei a făcut ca 9rgani#aţia +aţiunilor Unite -9+U/ să averti#e#e că există riscul genocidului în 0arfurcampania Man"aJeed fiind comparată cu genocidul din RJanda3 alţi observatoriau spus că tacticile folosite seamănă mai degrabă cu epurarea etnică care a avutloc în fosta $ugoslavie şi averti#ea#ă că date fiind condiţiile geografice sutede mii de civili nu au acces la a"utor umanitar şi pot muri de foame sau boli.> Human Rig ts Latc 75eave one to tell t e storN3 !enocide in RJanda8 marc *

ttpB44addisvoice.com4Et iopia<12under<12)eles4RJanda.

O

Page 9: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 9/249

Acestea sunt doar câteva exemple la care se pot adăuga situaţiile din$raP Afg anistan şi mai recent =unisia Qemen 'iria Egipt care au produs larândul lor deplasări de persoane în afara frontierelor naţionale.

0upă ** septembrie 122* pre#enţa străinilor în multe ţări a ridicatnumeroase îngri"orări legate de securitatea naţională şi a dus la înăsprirea politicilor de migraţie în ma"oritatea ţărilor de destinaţie fără însă ca acestemăsuri să fie balansate cu respectarea drepturilor omului.

Respectarea drepturilor omului şi lupta împotriva terorismului sunt douădintre cele mai importante subiecte pe agenda politica a statelor lumii şi ale

9rgani#atiei +atiunilor Unite. , estiunea terorismului şi a drepturilor omului afost de mult o preocupare pentru programul 9+U pentru drepturile omului dara devenit o c estiune şi mai stringentă după atacul din ** septembrie asupra'tatelor Unite. $ndiscutabil terorismul este condamnabil şi datoria statelor estesă îşi prote"e#e prin toate mi"loacele legale pe care le aula dispo#iţie propriicetăţeni de astfel de atacuri. Kiroul Înaltului ,omisar pentru 0repturile 9mului

a facut din protecţia drepturilor omului în mod special dreptul la viaţă o prioritate la fel ca şi din protecţia drepturilor omului în contextul măsurilor decombatere a terorismului aceasta însemnând că normele de drepturile omuluitrebuiesc respectate de toţi inclusiv de statele care se află in stare de urgenţă: .Respectarea drepturilor omului nu înseamnă însă toleranţă faţă de terorism.Este firesc că statele trebuie să ia uneori măsuri excepţionale pentru a asigura

securitatea publică. 0ar indiferent de situaţia de urgenţă unele drepturi silibertăţi fundamentale nu pot fi suspendate şi nu se poate deroga de la eleBdreptul la viaţă dreptul de a nu fi supus la tortură şi alte forme de tratamentcrud inuman sau degradant dreptul la libertatea gândirii conştiinţei şi religiei.)ai mult tratatele de drepturile omului cum ar fi ,onvenţia internaţională: Aşa cum a declarat şi ofi Annan fostul 'ecretar !eneral al 9+UB @Respectarea drepturilor omului alibertăţilor fundamentale şi a legii sunt instrumente esenţiale în efortul de combatere a terorismului nu privilegii care să fie sacrificate în momente de tensiune.8% = e outgoing U+ 'ecretarN%!eneral delivered aringing condemnation of t e JorldSs failure to alt t e bloods ed in 0arfur in an address on ridaN sponsored bN Human Rig ts Latc . (isit ttpB44JJJ. rJ.org4video4122F4annan4index. tm to ear t e rest of is speec .

Page 10: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 10/249

asupra drepturilor civile şi politice stabilesc că orice restricţie asupra altordrepturi trebuie să fie printre alte cerinţe excepţională şi temporară în naturasa limitată doar la exigenţa cerută de situaţie nediscriminatorie cu privire la

rasă religie culoare sex limbă sau origine socială şi în conformitate cuobligaţiile statului asumate prin aderarea de convenţiile de drept internaţional aldrepturilor omului sau al dreptul umanitar.

Există rapoarte internaţionale care arată că de fapt campaniile împotrivaterorismului au dus la violări ale drepturilor omului în multe ţări din lume încare guvernele au refu#at suspecţilor de terorism un proces corect şi ec itabil

sau protecţia legii iar cei mai vulnerabili dintre cei vi#aţi de aceste măsuri suntnon%naţionalii -mai ales de anumită origine sau religie/ şi dintre aceştiasolicitanţii de a#il şi refugiaţii; .

=ema te#ei este cu atît mai actuală cu cât evenimentele recente din +ordul Africii au adus în Europa valuri de migranţi împreună cu refugiaţi -atîtnaţionali ai ţărilor afectate de conflicte interne cît şi străini cu statut de refugiat

în aceste ţări/ care au a"uns mai ales pe coastele italiene ale )ării )editerane Dîn special pe insula 5ampedusa% creând pe de o parte o mare presiune asupra$taliei şi pe de altă parte o mare tensiune la nivelul UE care vorbeşte recentdespre reconsiderarea politicii în domeniul migraţiei şi a#ilului dar şi despreînc iderea graniţelor anumitor ţări care se tem de o presiune prea mare din partea cetăţenilor terţelor ţări cărora sistemele naţionale nu le%ar putea face faţă.

Aşadar metodologia folosită pentru redactarea lucrării a presupus pe de o parte studiul rapoartelor organi#aţiilor internaţionale de apărare a drepturiloromului care au documentat abu#urile la adresa străinilor rapoartele 9+U înspecial cele ale Raportului 'pecial pentru drepturile migranţilor şi alRaportorului 'pecial pentru apărarea drepturilor omului în lupta împotrivaterorismului care conţin de asemenea importante informaţii în ceea ce priveşte practica statelor cu privire la aceste aspecte şi o anali#ă a legislaţiei în

; AsNlum 'Nstems TualitN Assurance and Evaluation )ec anism &ro"ect in t e ,entral and Eastern Europe subregion4A'TAE) inal Report 12*2 p.* %1>G.

*2

Page 11: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 11/249

naţionale şi internaţionale în cele : domenii de interes şi anume drepturileomului terorismul migraţia şi a#ilul.

În opinia noastră ipote#a care se doreşte demonstrată în această lucrare

este aceea că lupta împotriva terorismului a dus la o deteriorare4reducere astandardelor de protecţie a drepturilor omului care afectea#ă mai ales străiniiceea ce este în mod particular îngri"orătoar pentru persoanele aflate în nevoiede protecţie dar în acelaşi timp te#a de doctorat va încerca să argumente#eideea că în anumite situaţii migraţia şi a#ilul pot constitui factori de risc laadresa securităţii naţionale a statelor mai ales în condiţiile coroborării cu alte

fenomene mult mai periculoase cum ar fi crima organi#ată transnaţională sauterorismul internaţional.

5ucrarea este structurată în patru capitole astfelB primul capitol cu privire la legislaţia internaţională şi europeană în domeniul migraţiei cu focus pe legislaţia aplicabilă străinilor cel de%al doilea capitol îşi propune săanali#e#e tendinţele actuale în problematica migraţiei al treilea capitol

evidenţia#ă aspectele ce ţin de securitatea naţională şi relaţiile nou create caurmare a dobândirii de către ţara noastră a calităţii de stat membru al UniuniiEuropene şi un ultim capitol care repre#intă o anali#ă a măsurilor adoptate lanivel european şi de ce nu global pentru contracararea şi gestionarea eficientăa fluxurilor migratorii o pre#entare a principilor fundamentale care trebuierespectate în materia a#ilului precum şi situaţiile în care diferite categorii de

persoane pot fi excluse de la acordarea protecţiei internaţionale inclusiv celecare se fac vinovate de acte teroriste.În final am apreciat că se impune să evidenţiem o serie de conclu#ii şi

propuneri care să sinteti#e#e conţinutul unei teme extrem de vastă şi complexăcum esteB Migraţia şi azilul factori de risc la adresa securităţii naţionale.

**

Page 12: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 12/249

CAPITOLUL IREGIMUL JURIDIC INTERNAŢIONAL ŞI EUROPEAN

ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI ŞI AZILULUI

1.1. Cadrul juridic in !rna"i#nal $n d#%!niul %i&ra"i!i

*1

Page 13: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 13/249

Exodurile şi fluxurile de migranţi au fost întotdeauna parte componentă precum şi un factor determinant al istoriei umanităţii. )arile deplasări

intercontinentale au început în secolul al ($%lea odată cu expansiuneaEuropei şi aşe#area coloniilor dar începând de la sfârşitul secolului al $ %leamigraţia a capătat o nouă trăsătură cea a exodului forţei de muncă spre #oneatractive din punct de vedere economic. Între a doua "umătate a secolului al

$ %lea şi primul ră#boi mondial au emigrat spre America de +ordaproximativ :2 milioane de persoane cei mai mulţi dintre ei venind din )area

Kritanie şi !ermania.)igraţia s%a transformat de%a lungul timpului dintr%un proces regional D

determinat de factori economici sociali sau naturali -nivel de trai scă#utră#boaie inva#ii conflincte molime fenomene naturale devastatoare/ ori defactori politici -deportare coloni#are forţată etc./ % într%un fenomen globalF.

)igraţia este un fenomen care a existat din cele mai vec i timpuri şi a

constituit de%a lungul timpului un subiect de multe discuţii studii articole şimai recent de#bateri aprinse inclusiv pe scena politică a multor statede#voltate repre#entând în unele situaţii un subiect de câştig sau de pierdere aalegerilor. 0ar dincolo de aspectul politic sau economic al migraţiei fenomenul

F 'e estimea#ă că în următorii *; ani principalele fluxuri migratorii se vor canali#a pe trei mari direcţii B

% migraţia către 'tatele Unite ale Americii şi ,anada provenind în principal din America 5atinăAmerica ,entrală şi Asia3% migraţia către Europa în principal având ca sursă Africa de +ord 9rientul )i"lociu Asia şi Eurasia3% fluxuri migratorii între ţările în curs de de#voltare -de regulă dinspre cele mai puţin de#voltate spre

cele mai avansate/ care privesc regiunea Americii de 'ud Africa 'ubsa ariană 9rientul )i"lociu Asia şiregiunea &acificului fostele ţări comuniste. Într%un raport al 9rgani#aţiei $nternaţionale pentru )igraţiune lanivelul anului 12*2 se menţionau următoarele cifreB+umărul total de migranţi internaţionali în lumeB 1*:milioane comparativ cu *;2 milioane în anul 12223 >.*< din populaţia lumii este migrant cu alte cuvinte unadin >> persoane este migrant comparativ cu anul 1222 când una >; persoane era migrant. &rocentul migranţilora rămas relativ stabil comparativ cu totalul populaţiei cu o creştere de doar 2.1< în ultimii *2 ani dar procentul migranţilor varia#ă de la ţara la ţară3 astfel ţările cu cel mai mare procent de migranţi comparativ cu populaţia locală suntB Tatar%OG< Emiratele Arabe Unite% G2< $ordania%:F< 'ingapore%:*< şi Arabia'audită cu 1O<. &e de altă parte ţările cu cel mai mic procent de migranţi din totalul populaţiei suntB Africa de'ud%>.G< 'lovacia%1.:< =urcia%*. < Maponia *.G< +igeria %2.G< România%2.F< $ndia%2.:< şi $ndonecu 2.*< : < dintre migranţii din întreaga lume sunt femei.

*>

Page 14: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 14/249

are în mod primordial un aspect profund uman deoarece migranţii sunt înaintede orice fiinţe umane.

9 persoană devine migrant în momentul în care îşi părăseşte ţara de

origine şi trece o frontieră. 0reptul unei persoane de a%şi părăsi ţara de origineeste un drept consfinţit de către dreptul internaţional dar nu există în nici undocument internaţional consfinţit dreptul de a fi admis într%o ţară orice ţarăavând dreptul suveran de a nu permite intrarea pe teritoriul său a unui străincare se află de pildă c iar în posesia unei vi#e valabile de intrare în ţararespectivă.

)ai mult statele tot în virtutea suveranităţii au dreptul de a lua măsuride îndepărtare de pe teritoriul lor a acelor străini care se află ilegal pe teritoriullor. ,u toate acestea dreptul suveran al statelor de a%şi prote"a frontierele de aadopta legi naţionale care să le prote"e#e de 8valuri de migranţi8 de a îndepărtastrăinii de pe teritoriile lor ar trebui să fie în concordanţă cu normele de dreptinternaţional al drepturilor omului -şi nu numai/.

&olitica statelor în domeniul migraţiei a cunoscut diverse transformăride%a lungul timpului de cele mai multe ori aceste politici ţinând cont denevoile în principal economice ale statelor primitoareG. )ulte din ţărileeuropene foste colonii au avut după decoloni#are politici de migraţie permisivemai ales faţă de cetăţenii propriilor colonii într%o încercare tardivă -şi cumarată situaţia în pre#ent din multe puncte de vedere eşuată/ de răscumpărare a

greşelilor făcute în perioada colonială când lipsa unor politici coerente în acestdomeniu combinată cu o exploatare barbară a resurselor naturale a dus laconflictele civile sângeroase din ma"oritatea ţărilor africane foste coloniiconflicte care au determinat pe de o parte deplasări masive de persoanema"oritatea refugiaţi dar care au dus pe de altă parte la sărăcie factoruleconomic fiind de asemenea un important factor care a determinat şi continuăsă determinare migraţia cu cele două componente emigaţia şi imigraţia.G 'tate de#voltate precum ,anada 'tatele Unite sau +oua ?eelandă sunt ţări create de către migranţi cu tradiţiede secole în a primi migranţi cu comunităţi de străini bine%de#voltate şi organi#ate.

*:

Page 15: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 15/249

0acă pentru aşa numiţii lucrători migranţi înalt calificaţi fie ei şi cetăţeniai unor terţe ţări -în raport de statele membre ale Uniunii Europene/ nu existănici o problemă în a se mişca liber pentru mii de persoane -africani asiatici

latino%americani sau persoane din 9rientul )i"lociu/ mai puţin norocoasedrumul către Europa similar cu drumul spre supravieţuire pentru ei şi întreagafamilie rămasă acasă s%a sfârşit tragic aproape de graniţele 'paniei )altei!reciei sau $taliei sau în centrele de detenţie australiene americane saueuropene. )ulţi dintre cei plecaţi din ţările de origine nu a"ung niciodată ladestinaţie deoarece mor înecaţi de foame sau de sete sau suferă pe parcursul

călătoriei tratamente inumane şi degradante din partea călău#elor cărora le plătesc cu bani grei drumul către o viaţă mai bună. 6i după -uneori/ ani întregide luptă cei mai puţin norocoşi a"ung la graniţele Europei din ce în ce mai puţin primitoare de cele mai multe ori în fluxuri migratorii mixte cu migranţieconomici şi potenţiali refugiaţi şi solicitanţi de a#il în acelaşi grup a"ung încentre de detenţie în vederea returnării în ţara de origine de multe ori fără a se

bucura de nici o #i de libertate şi fără a li se respecta nici unul din drepturilefundamentale pe care le au ca oameniO.

Este de necontestat dreptul suveran al statului de a%şi prote"a frontiereleşi de a lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere inclusiv a traficului saucălău#irii de persoane dar este în acelaşi timp important ca statele să îşi iamăsurile necesare pentru a trata în mod corespun#ător şi nediscriminatoriu pe

toţi aceia care sunt reţinuţi la frontiere sau sunt descoperiţi pe teritoriul statelorfără autori#aţie în conformitate cu standardele internaţionale şi cu garanţiileaferente.

O 0in cau#a politicilor de migraţie tot mai restrictive ma"oritatea celor care sunt forţaţi să îşi părăseascălocurile de origine nu găsesc alt mi"loc de a a"unge într%o altă ţara decât pe căi ilegale. =otuşi în doctrinainternaţională termenul preferat este cel de @irregular migration8 şi nu cel de @illegal migration8 tocmai pentrua se evita asocierea celor care nu au alte modalităţi de a călători decât nerespectând canalele clasice de migraţiecu infractorii dar şi pentru că se referă la faptul că respectivele persoane călătoresc fără documente sau fărăvi#e de intrare nu folosesc punctele de trecere a frontierei de stat sau implică reţele de călău#ire de persoane.

*;

Page 16: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 16/249

0reptul unei persoane de a%şi părăsi ţara este un drept care ar trebuimenţionat în con"uncţie cu dreptul la liberatea de mişcare un de#iderat almultor cetăţeni ai unor ţări comuniste. 'unt străinii o ameninţare reală

serioasă pentru state sau pentru proprii cetăţeniV Un lucru este sigurB dreptul laliberă circulaţie dreptul unei persoane de a%şi părăsi ţara nu crea#ă o obligaţiecorelativă din partea statului de a primi pe teritoriul său un străin*2. 'e de#batela nivel internaţional despre @stăvilirea8 migraţiei dar este migraţia un fenomencare poate fi într%adevăr opritV

aţă de aceste consideraţii cau#ele mişcărilor migratorii în realitate sunt

mult mai multe şi mult mai complexe. 6i este foarte greu acum ca statelede#voltate aşa numitele state de destinaţie să rescria istoria şi să nu mai repetegreşelile făcute în trecut în perioada colonială când au exploatat în interesexclusiv propriu resursele naturale ale coloniilor au ignorat populaţia civilă ausfidat cu superioritatea @omului alb8 istoria şi tradiţia locală creând în modartificial state @pe ârtie8 care la peste "umătate de secol de @independenţă8

continuă să genere#e migranţi refugiaţi sau persoane deplasate intern. 6i acestaeste doar un exemplu.

)igraţia poate fi însă controlată manageriată supraveg eată. 'tatele auimpus tot mai multe restricţii dreptului la liberă circulaţie şi au devenit extremde interesate de fenomenul migraţiei ilegale dar au uitat propria istorie înmaterie de migraţie şi de beneficiile pe care aceasta le%a adus**.

'uveranitatea statului este punctul de plecare atunci când se abordea#ămigraţia internaţională căci statul este cel care are autoritatea asupra

'e pare însă că acest drept pentru care mulţi au murit de%a lungul istoriei devine un drept @incomod8 pentrutot mai multe state în epoca modernă.*2 HoJ Refugees and AsNlum 'eePers Experience 5ife in ,entral Europe4Keing a Refugee Kudapesta 12*2 p:F%F;.** =endinţa actuală explicabilă într%o anumită măsură a statelor este de a canali#a libera mişcare a persoanelorexclusiv pe rutele legale de intrare în ţară asigurându%se astfel că deţin control absolut asupra celor care intră înţară statele având un interes în a oferi lucrătorilor migranţi înalt calificaţi posibilitatea de a contribui lade#voltarea ţării ga#dă mergând în unele situaţii până la a controla şi felul în care persoanele îşi părăsesc ţarade origine sau de tran#it.

*F

Page 17: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 17/249

teritoriului său şi asupra populaţiei putând decide cine intră sau nu pe teritoriulsău cine stă cine pleacă precum şi condiţiile pentru toate acestea.

=otuşi statele nu mai au autoritate nelimitată cu privire la toate acestea

ci trebuie să se conforme#e prevederilor actelor normative înc eiate la nivelinternaţional regional sau bilateral cu privire la intrarea şederea sau returnareastrăinilor *1. 0repturile omului acceptate şi recunoscute ca atare la nivelinternaţional impun limitări statelor cu privire la ce pot şi la ce nu pot face persoanelor care se află pe teritoriile lor *>. proprii cetăţeni şi migranţi pevreunul din criteriile enumerate mai sus.

9 altă limitare impusă autorităţii statale de către dreptul internaţional sereferă la acele situaţii care implică respectarea principiului unităţii familiei şi alinteresului superior al copilului. amilia este recunoscută de dreptulinternaţional ca celulă de ba#ă a societăţii al cărui respect trebuie balansat cuinteresul statului atunci când acestea vin în contradicţie3rspectul pentru unitateafamiliei este strând legat de dreptul la reunificarea familiei şi presupune o

obligaţie po#itivă din partea statului de a permite intrarea pe teritoriul său aunui membru al familiei unui migrant în scopul reuificării familiale. $nteresulsuperior al copilului precum şi o procedură de determinarea a acestuia ar trebuisă fie standardele statelor înainte de îndepărtarea de pe teritoriile lor în oriceformă a unui copil mai ales dacă acesta este minor neînsoţit sau copil separat.

0etenţia sau expul#area străinilor nu poate fi făcută de către state în orice

condiţii. Expul#area nu poate fi arbitrară sau discriminatorie făcută într%omanieră care poate fi considerată tratament inuman sau degradant sau tortură.Atât deci#iile de a pune un străin în detenţie administrativă cât şi acelea de a*1 Astfel statele trebuie să respecte în c estiunile de migraţie aspecte care ţin deB drepturile omului-nediscriminare libertate de mişcare unitatea familiei garanţii procedurale cu privire la detenţie sau expul#aredar şi obligaţia statelor de a reprimi proprii cetăţeni returnaţi/ acces consular trafic şi călău#ire de migranţimigraţia în scop de muncă sau migraţia ilegală.*> Există un număr de drepturi ale omului care sunt în mod particlar relevante migranţilorB libertatea de mişcarecare este prevă#ută de 0eclaraţia Universală a 0repturilor 9mului dar şi de &actul $nternaţional cu privire ladrepturile civile şi politice ne%discriminarea prevă#ută în ma"oritatea convenţiilor internaţionale de drepturileomului şi care presupune un tratament egal al străinilor aflaţipe teritoriul unui stat fără deosebire de rasareligie culoare sex limbă origine socială sau naţională etc ceea ce limitea#ă distincţia pe care statele o potface între.

*G

Page 18: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 18/249

îndepărta un străin de pe teritoriul său trebuie făcut de state într%o manierăumană cu respectarea unor garanţii procedurale care să presupună dreptulstrăinului de a a avea o astfel de deci#ie revi#uită de cel putin o instanţă

independentă în cadrul unui proces corect şi ec itabil.Există şi o obligaţie corelativă a statelor de a reprimi pe teritoriile lor

proprii cetăţenii care nu îşi mai pot "ustifica sau prelungi şederea în statele încare se află precum şi de a nu le aplica sancţiuni la întoarcere şi de a le facilitareintegrarea*: . Asistenţa consulară este de asemenea atât un drept al străinuluicât şi o obligaţie a ţării de origine iar informarea cu privire la acest drept

revine statului pe teritoriul căruia se află străinul. Există încă de#bateri cu privire la legătura care trebuie demonstrată între un individ şi un stat din care săre#ulte drepturi ale individului şi obligaţii corelative ale statului în speţăexistenţa unui document de identitate re#idenţă pe termen lung legături defamilie satisfacerea serviciului militar etc.

Astfel dreptul la liberă circulaţie sau dreptul de a pleca -din propria ţară/

este consfinţit de mai multe instrumente internaţionale*;

la care se adaugă celereferitoare la standardele internaţionale în materia migranţilor *F.

,ălău#irea de persoane este definită de către &rotocolul împotrivacălău#irii migranţilor pe uscat mare şi aer ca fiind @procurarea cu scopul de a

*: În practică această obligaţie este de multe ori afectată de lipsa documentelor de călătorie de lipsa de voinţă astatelor de a%şi reprimi cetăţenii din motive economice politice sau de alta natură .*; Art. *1 al &actului internaţional privind drepturile civile şi politice art. O al ,onvenţiei internaţionale privind

protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi ai membrilor familiilor acestora art. ; al ,onvenţieiinternaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială art. *2 al ,onvenţiei internaţionale privind drepturile copilului art. *> al 0eclaraţiei Universale a 0repturilor 9mului art. ; al 0eclaraţia Adunării!enerale privind drepturile persoanelor care nu sunt cetăţeni ai ţărilor în care trăiesc.*F &actul internaţional privind drepturile economice sociale şi culturale3 ,onvenţia privind eliminarea tuturorformelor de discriminare împotriva femeilor3 &rotocolul opţional la ,onvenţia internaţională privind drepturilecopilului privind vân#area copiilor şi prostituţia infantilă3 &rotocolul opţional la ,onvenţia internaţională privind drepturile copilului privind implicarea copiilor în conflictele armate3 ,onvenţia împotriva torturii şi aaltor tratamente sau pedepse inumane sau degradante3 9rgani#aţia $nternaţională a )uncii -$59/ ,onvenţia pentru migraţie în scop de anga"are în muncă3 $59 Recomandarea nr. OF privind migraţia pentru anga"are înmuncă3 $59 ,onvenţia nr. *:> referitoare la lucrătorii migranţi3 $59 ,onvenţia nr. *;* referitoare la lucrătoriimigranţi3 ,onvenţia 9+U împotriva crimei organi#ate transnaţionale şi &rotocoalele sale3 0eclaraţia 0urban şi&rogramul de Acţiune3 &rincipii şi linii directoare recomandate privind drepturile omului şi traficul de fiinţeumane D Raport al Înaltului ,omisar pentru 0repturile 9mului la ,onsiliul Economic şi 'ocial3 Re#oluţia,omisiei 9+U de drepturile omului privind drepturile migranţilor3 Re#oluţia Adunării !enerale a 9+U privind protecţia migranţilor

*O

Page 19: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 19/249

obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau material din intrareailegală a unei persoane într%un stat semnatar al cărei cetăţean sau re#ident permanent respectiva persoană nu este8 care exclude în mod expres migranţii

de la orice răspundere penală şi insistă în legătură cu respectarea drepturilormigranţilor tratamentul lor uman impunând în acelaşi timp statelor obligaţii cu privire la prevenirea şi combaterea călău#irii migranţilor.

,u toate acestea într%un raport recent al Raportorului 'pecial al 9+U pentru drepturile migranţilor *G se arată că situaţiile în care se pretind încălcăriale drepturilor migranţilor cuprindB detenţie arbitară şi incommunicado3

returnarea migranţilor care pot fi torturaţi în ţările de origine3 rasismxenofobie discriminare şi intoleranţă la adresa migranţilor3 ameninţări laadresa vieţii securităţii3 execuţii sumare3 folosirea disproporţionată a forţei decătre forţele de poliţie faţă de persoanele care încercau să treacă frontiera3expul#area străinilor căsătoriţi cu naţionali3 tortură şi alte tratamente şi pedepseinumane sau degradante3 ameninţări la adresa libertăţii de asociere inclusiv

dreptul de a forma şi a face parte din sindicate3 returnări şi expul#ări colective3dispariţii şi violenţa împotriva femeilor migrante.

Apreciem că de fapt drepturile migranţilor şi standardele internaţionalede protecţia a acestora mai ales a celor care se află fără autori#aţie lafrontierele sau pe teritoriul unui stat nu sunt respectate în totalitate stateleignorând atât în lege cât şi în practică obligaţiile asumate în domeniul

drepturilor omului cu o tendinţă îngri"orătoare în ultima vreme de a tratastrăinii ca neavând -deloc/ drepturi.

1.'. Cadrul juridic !ur#(!an $n d#%!nul %i&ra"i!i

*G 'pecial Rapporteur on t e uman rig ts of migrantsc4o 9H,HR%U+9! 9ffice of t e Hig ,ommissionerfor Human Rig ts *1** !eneva *2 'Jit#erland4anual report 12*2.

*

Page 20: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 20/249

'ituaţiile critice privind migraţia se datorea#ă în mare parte controluluidraconic la frontierele UE şi a politicilor în domeniul migraţiei şi a#iluluiadoptate de către statele membre. În Raportul*O anual privind migraţia şi a#ilul

pe anul 12*2 se menţionea#ă date statistice cu privire la migraţia legală în UE precum şi şi anumite perspective în acest sens* .

,ele mai mari grupuri de resortisanț i ai ţărilor ter ț e din UE sunt turcimarocaniș i albane#i.

În 12*2 peste GG2 222 de persoane au dobândit cetăţenia unui statmembru al UE ceea ce repre#intă o creştere cu < în raport cu media

înregistrată în perioada 122: % 122O. '%au eliberat două milioane de prime permise de şedere pentru resortisanţi ai unor ţări terţe în UE în 122 ceea cerepre#intă cu opt la sută mai puț in decât în anul anterior 12. În legătură cu datelestatistice privind migraţia ilegală sursa citată mai sus pre#intă o situaţie deansamblu şi asupra sederii ilegale în Uniunea Europeană dar şi statistica persoanelor trimise înapoi în ţara de origine1*.

,onclu#iile sumare care se pot desprinde din datele statistice reflectă pede o parte o scădere a numărului de migranţi legali care au a"uns în UE în 12*2este mai mic faţă de anii anteriori şi că numărul total de străini în UE nurepre#intă un procent care ar trebui să îngri"ore#e europenii. &e de altă parte

*O ,omunicare a ,omisiei către &arlamentul European şi ,ătre ,onsiliu 4 Raport anual privind imigraț ia şi a#ilul-12*2/ Kruxelles 1:.;.12** ttpB44eur lex.europa.eu45exUri'erv45exUri'erv.doVuri.* 7'e preconi#ea#ă că populaț ia UE va creș te de la aproape ;2* milioane în 12*2 la ;12 G milioane în 12>;

pentru ca apoi să scadă la ;2; G milioane în 12F2. În timp ce în 12*2 existau > ; persoane de vârstă activă -12%F: ani/ pentru fiecare persoană cu vârsta mai mare sau egală cu F; de ani se preconi#ea#ă că în 12F2 acestraport va fi de * G la *. )igraț ia este principala for ț ă motrice a sc imbării demografice în UE. În 122migraț ia netă în UE era de O;G 222 de persoane adică F> < din creș terea totală a populaț iei. 5a 2*.2*.122>numărul resortisanț ilor ț ărilor ter ț e din UE 1; era de *F 1 milioaneș i anume > F < din populaț ie. În 12*2 odefalcare a populaț iei pe cetățenie în UE%1G a arătat că 12 * milioane de persoane erau cetăț eni a uneiț ări dinafara UE%1G -: < din populaț ia totală/.12 +umărul de permise eliberate pentru activităţi remunerate a scă#ut cu 1O< ceea ce reflectă efectele cri#eieconomice. Astfel de permise repre#intă 1:< din numărul total al permiselor eliberate în 122 faț ă de 1G< pentru motive familiale 11< pentru studiiș i 1G< pentru diferite alte motive -legate de protecț ie ș edere fărădrept de muncă etc./8.1* 7În 122 numărul de resortisanț i ai țărilor ter ț e aflaț i în situaț ie deș edere ilegală reț inuț i în UE%1G a fostde aproximativ ;G2 222 de persoane -cu G < mai puț in decât în 122O/. 'tatele membre au trimis înapoi

aproximativ 1;> 222 de resortisanț i ai țărilor ter ț e -cu : G< mai mult decât în 122O/. În 12*2 în al treileatrimestru al anului au fost depistate F> < -adică aproximativ 12 222/ de ca#uri de trecere ilegală a frontierei înUE la frontiera terestră între !reciaș i =urcia.8

12

Page 21: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 21/249

măsurile de combatere a migraţiei ilegale par să fi dat roade având în vedere că procentul de străini cu şedere ilegală este mai mic în 122 decât în 122O pecând numărul de străini îndepărtaţi de pe teritorul UE este mai mare decât în

122O.=otuşi este de menţionat că cifrele în legătură cu numărul de străini cu

şedere ilegală nu pot fi exacte -decât în legătură cu cei care au fost reţinuţi decătre autorităţi în vederea îndepărtării de pe teritoriu statele membre sau care aufost efectiv îndepărtaţi de pe teritoriul UE/ aşadar este posibil ca numărul destrăini cu şedere ilegală în UE să fie de fapt mult mai mare. Această situaţie

este explicată de faptul că mulţi dintre migranţii care a"ung în UE preferă sărămănă ilegal necunoscuţi de către autorităţi folosindu%se de resursele pe carele poate oferi comunitatea pentru găsirea unui loc de muncă din care să se poatăîntreţine şi în cele mai multe ca#uri să trimită şi bani familiilor rămase în ţarade origine.

Aventura politicilor în domeniul migraţiei şi a#ilului în aşa numita

fortăreaţă Europa a început la ,onsiliul European de la =ampere din * undes%a agreat un program ambiţios de creare a unui @spaţiu de libertate securitateşi "ustiţie8 subliniindu%se anga"amentul UE de a respecta drepturile omuluivalorile democraţiei şi respectul pentru lege menţionându%se că drepturile prote"ate de către UE trebuie garantate propriilor cetăţeni dar trebuie oferitegaranţii în acest sens şi celor care caută protecţie sau doresc să intre în UE sens

în care UE se obligă să respecte prevederile ,onvenţiei de la !eneva din * ;* privind refugiaţii şi alte instrumente relevante11 în materia drepturilor omului.&rintre măsurile care au fost luate pentru atingerea acestor scopuri se numărăadoptarea de măsuri care să garante#e tratamentul corect nediscriminatoriu alcetăţenilor statelor terţe managementul fluxurilor migratorii1>.11 A se vedea în acest sens Refugees and 9t ers of ,oncern to U+H,R vol *%: $nternational and regionalinstruments !eneva 122G p.;%;> şi *1:%*FF.1> Într%o ,omunicare a ,omisiei europene din iunie 122> cu privire la $migraţie $ntegrare şi )uncă seevidenţiaB@*. luxurile migratorii sunt necesare pentru a umple deficitul de forţă de muncă care va începe să crească după12*2. 'e aşteaptă ca între 12*2%12>2 numărul persoanelor anga"ate să scadă cu 12 de milioane de lucrători în

1*

Page 22: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 22/249

În paralel însă statele membre UE au avut în vedere si o serie de politicimigraţioniste -împărţite pe patru grupe/ care să determine o gestionare eficientăa procesului1: .

În acest context ,onsiliul European a adoptat la data de :%; noiembrie122: &rogramul -multianual/ de la Haga care stabileşte #ece priorităţi pentruurmătorii cinci ani în scopul întăririi domeniilor legate de libertate securitateşi "ustiţie. &rogramul Haga îi succede &rogramului de la =ampere din * primul program multianul în acest domeniu3 pe succesul acestui program iniţials%a construit noul &rogram Haga.

&entru ca &rogramul Haga să fie implementat ,onsiliul European ainvitat ,omisia să pre#inte un &lan de Acţiune care să cuprindă scopul şi priorităţile traduse în acţiuni concrete inclusiv un calendar pentru adoptarea şiimplementarea acestor acţiuni1;.

Evaluarea de către ,omisie a &rogramului =ampere şi Recomandareaadoptată de &arlamentul European au fost luate în considerare de catre

&rogramul Haga mai ales în legătură cu introducerea procedurii înconformitate cu art. 1;* al =ratatului instituind ,omunităţile Europene -=,E/ procedura co%deci#iei pentru domeniile =itlului $( al =,E. 5a 11 decembrie122: ,onsiliul a putut să adopte o deci#ie care aplică votul cu ma"oritateUE cu 1; de membri datorită deficitului de forţă de muncă -datorat declinului demografic/ şi deficitului decalificări.1. UE trebuie să reali#e#e o integrare mai bună a imigranţilor. Aceasta este o condiţie pentru a asigura fluxurimigratoare viitoare iar în acest context UE trebuie să consolide#e canalele legale de emigrare care trebuie săînlocuiască actualele canale ilegale. &rocesul de integrare a imigranţilor trebuie să cuprindă aspecte c eie cum

ar fiB piaţa forţei de muncă abilităţi de limbă şi educaţionale asigurarea de locuinţe de servicii sociale şi desănătate asigurarea drepturilor sociale culturale şi civile.>. UE trebuie să ia iniţiativa pentru furni#area unui cadru coerent în domeniul migraţiei la nivel european. Întimp ce măsurile de integrare a imigranţilor rămân responsabilitatea 'tatelor )embre ,omisia trebuie să%şiintensifice eforturile pentru reali#area unui cadru mai coerent la nivel de UE. Aceasta necesită coordonarea politicilor de integrare la nivel naţional.81:&olitici pentru reglementarea şi controlul fluxurilor migratorii3 politici pentru întărirea legislaţiei decombatere a migraţiei ilegale şi a anga"ării ilegale a lucrătorilor străini3 politici pentru integrarea imigranţilor3 politici privind cooperarea internaţională în domeniul migraţiei.1; &rogramul Haga reafirmă importanţa pe care UE o acordă domeniilor legate de libertate securitate şi "ustiţie pe care le şi plasea#ă ca o prioritate pe agenda Uniunii nu numai pentru că se află printre obiectivelefundamentale ale Uniunii ci pentru că este de importanţă pentru cetăţenii săi. &rogramul stabileşte cadrulgeneral şi obiectivele principale pentru următorii ; ani încercând să răspundă aşteptărilor cetăţenilor şi tratândtoate aspectele politicilor legate de libertate securitate şi "ustiţie vorbind atât despre orientări generale%drepturifundamentale implementare şi evaluare% cât şi orientări specifice concentrând%se pe întărirea libertăţii asecurităţii şi "ustiţiei si pe relaţiile externe.

11

Page 23: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 23/249

calificată şi co%deci#ia pentru toate măsurile aflate sub =itlul $( cu excepţiaimigraţiei legale începând cu * ianuarie 122;. Acesta a fost primul succes al&rogramului Haga3 nu numai că întărirea rolului &arlamentului European este o

îmbunătăţire a legitimităţii democratice dar e posibil ca şi rata succesului săcrească odată cu abolirea votului unanim.

=otuşi 0eci#ia ,onsiliului din 11 decembrie 122: nu a inclus asa cumse prevedea în art. FG al =ratatului nici o prevedere care să adapte#e puterile,urţii de Mustiţie. ,omisia continuă să creadă că în acest domeniu care atingeatît de aproape dreptul indivi#ilor un acces sporit la ,urte este esenţial.

, estiunea accesului crescut la ,urtea de Mustiţie pentru deci#ii preliminarenecesită o abordare particulară asa cum se recunoaşte în para. : al art. $$$%>Fal ,onstituţiei şi la care se face referire şi în &rogramul Haga având în vederenevoia de a asigura o "udecată cu celeritate a acestor ca#uri.

În cadrul obiectivelor strategice agreate de către ,onsiliul European în&rogramul Haga ,omisia a identificat #ece priorităţi în legătură cu care se

consideră că sunt necesare eforturi colective în următorii cinci ani obiectiveimportante în egală măsură. ,omisia consideră de asemenea că este crucial săidentifice valoarea adăugată la nivel european a oricărei iniţiative "uridice şinon%"uridice în aceste domenii de interes prin aplicarea principiuluisubsidiarităţii şi mai buna exploatare a mecanismelor legale1F iar în ceea ce

1F ,ele *2 priorităţi identificate de către ,omisie sunt pe scurt următoareleB*. 0repturile fundamentale şi cetăţeniaB crearea de politici coerente. 0repturile fundamentale se află la ba#a

valorilor Uniunii. =rebuie asigurate de#voltarea de politici de monitori#are şi promovare a respectului pentrudrepturile fundamentale ale tuturor persoanelor şi a politicilor referitoare la cetăţenie. 1. 5upta împotrivaterorismuluiB eforturi făcute către un răspuns global. &entru a adresa c estiunile lagate de terorism este necesarun efort global. Atenţia trebuie să se concentre#e pe diversele aspecte ale prevenirii pregătirii şi răspunsului pentru a de#volta sau complementa capacităţile statelor membre de a lupta împotriva terorismului. Aceastăluptă necesită o abordare integrată şi coerentă acoperind o gamă largă de c estiuni cea mai importantă fiindsc imbul de informaţii relevante între statele membre pentru investigarea activităţilor teroriste. >. 9 #onăcomună de a#ilB stabilirea unei proceduri armoni#ate şi eficiente în conformitate cu valorile Uniunii şi tradiţiaumanitară. 'tabilirea unui sistem de a#il -comun/ european este o altă prioritate care se va concreti#a înde#voltarea unei politici de a#il comune care va căuta să stabilească o procedură comună şi un statut uniform pentru persoanele care beneficia#ă de protecţie înainte de sfărşitul anului 12*2. 0e#voltarea &rogramelorRegionale de &rotectie şi a 'c emelor de Relocare -resettlement/ este de asemenea lansată de către ,omisie.:. )anagementul migraţieiB definirea unei abordări ec ilibrate. Este necesară definirea unei noi abordari balansate a managementului migraţiei care să se ocupe atât de migraţia legală cât şi de cea ilegală. 9 întărire aluptei împotriva migraţiei ilegale a călău#irii de migranţi şi a traficului de fiinţe umane mai ales cu femei şicopii este de dorit. 0eci#ia legată de câţi migranţi din terţe ţări pot fi admişi pe teritoriul fiecărui stat membru

1>

Page 24: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 24/249

priveşte AcWuis%ul comunitar în domeniul migraţiei acesta cuprinde printrealtele mai multe directive ale ,onsiliului care ne oferă o imagine de ansambluasupra cadrului "uridic existent în domeniul studiat1G.

În 122: ,onsiliul European de la Krusel a adoptat un nou program pentru Mustiţie şi Afaceri $nterne -MA$/ @&rogramul Haga8 mai puţin ambiţiodecât =ampere valabil până în 12*2.

pentru a lucra rămâne o deci#ie luată la nivel naţional. 9 #onă de liberă circulaţie cere o politică de imigrarecomună care să acopere proceduri şi criterii de admitere pe teritoriu şi care să ofere un statut legal şi săgarante#e un set de drepturi care să a"ute la integrarea celor admişi. Un alt motiv care "ustifică abordareacomună a imigraţiei se referă la rolul important pe care îl "oacă imigrarea în economiile şi societăţile statelormembre a ţărilor de origine şi de tran#it. ;. $ntegrareaB maximi#area impactului po#itiv al migraţiei în

societatea şi economia noastră. &entru a preveni i#olarea şi excluderea socială a comunităţilor de imigranţi enecesară spri"inirea şi încura"area statelor membre de a elabora politici de integrare mai bune care poatecontribui la înţelegerea şi dialogul dintre religii şi culturi. $n acest sens e necesar un dialog între autorităţilenaţionale pentru sc imb de experinţă şi informaţii cu privire la integrare. Este aşadar necesar să se stabileascăun ,adru European referitor la $ntegrare ba#at pe principii comune agreate de ,onsiliul European care săasigure respectarea valorilor UE şi a nediscriminării.F. rontiere interne frontiere externe şi vi#eleB de#voltarea unui management integrat al fronierelor externe pentru o Uniune mai sigură. 9 #onă în care liberatea de mişcare a persoanelor este asigurată necesită eforturicare să ducă la un control integrat al accesului pe teritoriul Uniunii ba#at pe managementul integrat alfrontierelor externe o politică comună în privinţa vi#elor şi cu spri"inul noilor te nologii inclusiv amăsurătorilor biometrice. 9 prioritate o repre#intă eliminarea controlului persoanelor la frontiera internă. Un pas important în managementul frontierelor externe îl repre#intă crearea Agenţiei )anagemnt%ului rontiereicare va fi responsabilă de coordonarea şi asistarea statelor membre în acţiunile de supraveg ere şi control a

frontierelor externe. 0e#voltarea unei politici eficiente referitoare la vi#e va fi facilitată de 'istemul $nfromaticde (i#e ceea ce va cere cooperarea statelor membre pentru crearea unor centre comune de solicitare a vi#elorceea ce poate repre#enta un prim pas spre un viitor 'erviciu ,onsular European ,omun.G. &rudenţă şi securitate în împărtăşirea informaţiilorB păstrarea balanţei corecte. Uniunea ar trebui să spri"ine şisă încura"e#e un dialog contructiv între toate părţile implicate pentru a identifica soluţii ec ilibrate care sărespecte drepturile fundamentale la intimitate şi la protecţia datelor precum şi principiul disponibilităţiiinformaţiilor care apare în &rogramul Haga şi care presupune ca informarmaţiile necesare pentru aplicarealegii de către un stat membru vor fi puse la dispo#iţie de către un alt stat membru sub re#erva unor anumitecondiţii. O. ,rima organi#atăB de#voltarea unei strategii conceptuale. ,omisia va pre#enta o comunicare@0e#voltarea unui concept strategic pentru a lupta împotriva crimei organi#ate8. 5upta împotriva crimeiorgani#ate necesită îmbunătăţirea cooperării între poliţie organele "udecătoreşti şi vamale precum şi folosireaEuropol şi Euro"ust.

. Mustiţia civilă şi penalăB garantarea efectivă a unei #one europene de "ustiţie pentru toţi. 9 #onă europeană de

"ustiţie este mai mult decât o #onă în care otărârile obţinute într%un stat membru sunt recunsocute şiimplementate în alte state membre şi anume o #onă este garantat accesul efectiv la "ustiţie pentru a se obţine şi pentru a respecta deci#iile "udecătoreşti. Astfel Uniunea trebuie să envi#a"e#e nu numai reguli privitoare la "urisdicţie recunoaşterea şi conflictul de legi dar şi măsuri care să ducă la încredere reciprocă între statelemembre creând standardele procedurale minime şi asigurând standarde înalte de calitate a sistemelor de "ustiţie mai ales în ceea ce priveşte ec itabilitatea şi respectarea dreptului la apărare. 'e propune crearea unei@,ulturi "udecătoreşti europene8 ba#ate pe programe educaţionale şi stabilirea de legături. ,ompletarea programului de recunoaştere reciprocă a deci#iilor în materie civilă şi penală implică adoptarea propunerilorlegislative de"a făcute de ,omisie sau lansarea consultărilor cu privire la pregătirea legislaţiei noi care nu esteîncă supusă recunoaşterii reciproce -cum ar fi proprietatea familiei succesiunile testamentele/. Un alt aspectimportant se referă la executarea otărârilor penale şi recunoaşterea documentelor publice şi private. În materie penală armoni#area şi stabilirea de standarde minime a câtorva aspecte ale procedurii -cum ar fi ne bis in idem "udecarea in absentia/ sunt esenţiale în construirea încrederii reciproce şi apoi a recunoaşterii reciproce.*2. Împărţirea responsabilităţii şi solidarităţii. +ici un obiectiv de politica nu poate fi atins fără resursefinanciare adecvate şi &rogramul Haga stabileşte o legătură clară între cele două elemente astfel încât ,omisiaa pre#entat trei &rograme ,adru prin care se încearcă oferirea unor înţelesuri practice ale conceptelor de

1:

Page 25: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 25/249

Page 26: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 26/249

A fost de asemenea creat 'istemul $nformatic 'c engen -'$' $ $$/ sistemul EUR90A, pentru combaterea migraţiei ilegale au fost adoptatemăsuri legate de managementul frontierelor comune ale UE au fost adoptate

măsuri împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane iar măsurilede securitate şi control la nivelul UE au fost înăsprite combaterea terorismuluifiind menţionată ca o sarcină importantă a politicilor comune în cadrul MA$.

În 122: a fost creată Agenţia Europeană pentru )anagementul ,ooperări9peraţionale la rontierele Externe ale UE - R9+=E / ca un organspeciali#at şi independent însărcinat să coordone#e cooperarea operativă între

statele membre în domeniul securităţii frontierelor. Activităţile rontex suntconduse de informaţii. rontex completea#ă şi oferă o valoare adăugatăspecială la sistemele naţionale de gestionare a frontierelor din statele membre1 . +u există nici o informaţie cu privire la categoriile de persoane cărora le%a fostrefu#ată intrarea şi dacă nu cumva printre acestea se putea află şi persoane înnevoie de protecţie internaţională sau victime ale traficului de persoane care ar

fi trebuit sa primească acces pe teritoriul UE şi protecţie conform standardelorîn materie. Aceasta se datorea#ă faptului că nu există nici o prevedere explicităcu privire la drepturile omului în nici un document R9+=E ci doar cămembrii R9+=E vor respecta demnitatea umană un termen vag şi a căreiinterpretare e lăsată la latitudinea poliţiştilor de frontieră care iau parte la acesteoperaţiuni. =ocmai din cau#a lipsei unei astfel de menţiuni explicite şi

recunoscând în acelaşi timp importanţa aspectelor legate de drepturile omuluiîn toate acţiunile întreprinse de oragnismele UE ,omisia Europeană a anunţat

% inali#area negocierilor privind acordurile de readmisie în vederea îndepărtării de pe teritoriul U.E. aimigranţilor ilegali cu accent pe statele din #ona Kalcanilor de vest. 9 importanţă specială se va acorda pregătirii personalului implicat în implementarea măsurilor de returnare.% $ntensificarea cooperării între ofiţerii de legătură pe probleme de imigrări -95$/ în scopul exploatării lamaximum a informaţiilor disponibile. &rioritate va avea crearea de reţele 95$ în statele africane şi din #onalKalcanilor de vest.% 'tabilirea unor reguli clare şi transparente privind returnarea cetăţenilor statelor terţe care nu mai îndeplinesccondiţiile de şedere pe teritoriul statelor U.E.1 În 122F şi 122G ca urmare a operaţiunilor R9+=E peste ;>.222 persoane au fost reţinute sau li s%arefu#at intrarea la frontieră în timpul acestor operaţiuni au fost identificate peste 1 22 de documente decălătorie false sau falsificate şi au fost arestate ;O de persoane care facilitau migraţia ilegală.

1F

Page 27: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 27/249

o deci#ie care stabileşte reguli suplimentare la ,odul frontierelor 'c engen pentru a se asigura că operaţiunile de supraveg ere coordonate de R9+=Esunt desfăşurate în conformitate cu un set de reguli omogene şi cu respectarea

deplină a dreptului internaţional. Este aşadar un imperativ ca măsurile decontrol a frontierelor să respecte standardele internaţionale şi europene înmateria drepturilor omului acesta fiind însă un domeniu la care R9+=Etrebuie să mai lucre#e inclusiv prin activităţi de pregătire a poliţiei de frontierăîn domeniul drepturilor omului.

&olitica europeană în domeniul migraţiei precum şi practica statelor

membre a arătat că de fapt balanţa între dreptul suveran al statului de a adoptamăsuri de control al migraţiei şi de a prote"a securitatea naţională şi obligaţia dea respecta drepturile fundamentale ale tuturor celor care se află pe teritoriul UEsau la frontiere este foarte greu de menţinut căci migranţii sunt ţinuţi îndetenţie prelungită exclusiv din cau#a statului lor sau a faptului că au intrat peteritoriul UE fără autori#aţie adesea în condiţii precare practicile în domeniul

returnărilor forţate care duc la violări ale drepturilor fundamentale mai ales astrăinilor ilegali lipsa unui proces corect şi ec itabil în care măsurile luateîmpotriva străinului să poată fi revi#uite de o instanţă independentădiscriminări ba#ate pe apartenenţă etnică sau religioasă violări ale drepturilorspecifice femeilor şi copiilor lipsa informaţiilor relevante legate de de procedura urmată într%o limbă pe care aceştia o înţeleg sunt pre#ente în

ma"oritatea statelor UE etc. 5a aceasta se mai adaugă situaţia victimelortraficului de persoane de origine străină care se află în situaţii de ilegalitateaspect care primea#ă în faţa autorităţilor şi nu faptul că ar trebui să li se acorde protecţie specială în confomitate cu statutul lor vulnerabil şi a drepturilor cedecurg din aceasta precum şi politicile si practicile de returnare forţată în carenu se acordă nici o garanţie procedurală iar modul în care deci#iileadminsitrative sunt puse in practică pot duce la moartea străinului .

1G

Page 28: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 28/249

0acă organi#aţiile pentru apărarea drepturilor omului şi%au exprimat înmod constant îngri"orarea cu privire la situaţia persoanelor în nevoie de protecţie internaţională care beneficia#ă de o protecţie specifică garantată de

,onvenţia de la !eneva din * ;* şi veg eată de Înaltul ,omisariat al +aţiunilor Unite pentru Refugiaţi -U+H,R/ în contextual politicilor UE îndomeniul migraţiei şi a#ilului situaţia migranţilor este incomparabil mai reaavând în vedere că aceştia nu benefia#ă de protecţie din partea nici uneiorgani#aţii internaţionale speciali#ate sau convenţie internaţională.

,omitetul 9+U pentru drepturile omului care are ca scop monitori#area

respectării de către state a prevederilor &actului $nternaţional privitor ladrepturile civile şi politice la care toate statele membre UE sunt parte a emis un,omentariu !eneral -*;/ cu privire la situaţia străinilor în legătură cu prevederile &actului în care afirmă că în afară de art. 1; regula generală estecă fiecare drept prevă#ut de &act trebuie garantat fără discriminare atâtcetăţenilor cât şi străinilor.

$gnorând însă cele de mai sus într%o recentă 0irectivă UE cu privire lastandardele şi procedurile comune pentru returnarea cetăţenilor din terţe ţăricare nu au documente perioada maximă de detenţie în vederea returnării estede *O luni o perioadă excesiv de lungă disproporţionată pentru situaţiile încare se envi#a"ea#ă a se aplica şi care va putea duce la o înrăutăţire a situaţiei şila folosirea detenţiei prelungite în ţări care acum conform legislaţiei naţionale

1O

Page 29: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 29/249

au perioade maxime de detenţie pentru astfel de ca#uri mai scurte>2 cum ar fisituaţia în $rlanda şi România .

)area Kritanie cu o legislaţie controversată în materia migraţiei şi

a#ilului foloseşte detenţia migranţilor inclusiv a solicitanţilor de a#il în modcurrent şi nu există o limită de timp pentru ca#urile migranţilor deţinuţi. Înmulte situaţii în lipsa unui control "udecătoresc prevă#ut de lege deţinuţi

>2 În Raportul anual privind imigraţia şi a#ilul pe 12*2 al ,omisiei Europene se menţiona#ă cu privirela partea de migraţie ca acţiuni viitoare necesare următoarele B

*.,u privie la )igra ț ia legală D asigurarea unui mod legal de a intra în UEB 'tatele membre cu spri"inuldeplin al ,omisiei trebuie să aborde#e discrepanțele existente dintre nevoile pieț ei for ței de muncăș i ofertade competenț e. 'atisfacerea acestor nevoi prin gestionarea imigrării resortisanț ilor ț ărilor ter ț e cu competenț ecorespun#ătoare ar trebui să aibă un rol central în cadrul acestui efort3 9 mai bună recunoaș tere la nivelul UE acompetențelor ș i calificărilor dinț ările ter ț e ar însemna că persoanele îș i pot valorifica în întregime potenț ialul la locul de muncă. &ieț e ale for ței de muncă mai flexibile din punct de vedere geografic ar permitemigranț ilor să sc imbe mai uș or locul de muncă care poate fi situat în state membre diferite. 9 astfel demobilitate ar trebui să păstre#e drepturile deș edere ale acestor migranț i ș i ar conduce la o mai bună corelare acereriiș i ofertei de pe piaț a for ței de muncă3 În cadrul strategiei Europa 1212 a UE statele membreș i UE artrebui să ia în considerare rolul pe care l%ar putea avea imigraț ia în soluț ionarea deficitelor de for ț ă de muncăș i de competenț e3 'tatele membre trebuie să transpună până în iunie 12** 0irectiva @,artea Albastră a UE8 înmod completș i în termen3 În viitorul apropiat trebuie să se a"ungă la un acord asupra proiectului de 0irectivă privind permisul unic3 În lunile următoare trebuie reali#ate progrese semnificative în discuț iile despre propunerile privind for ț a de muncă se#onierăș i persoanele transferate în cadrul aceleiaș i companii3 (acontinua evaluarea transpunerii directivelor existente. Aceasta va permite identificarea problemelor de punereîn aplicareș i va contribui la îmbunătăț irea legislaț iei existente sau la identificarea necesităț ii de a consolidaacWuis%ul actual.

1.,u privire la $ntegrare D un element esenț ial atât pentru migranț i câtș i pentru societăț ile%ga#dăB UEtrebuie să asigure progresiv o integrare socialăș i economică eficientă a resortisanț ilor ț ărilor ter țe care îș i aureș edința în mod legal Datât bărbaț i câtș i femei% în vederea exploatării întregului potenț ial al migraț ieicreș terii economiceș i coe#iunii.UE poate reconcilia contribuț ia migranț ilor la creș terea economică cu coe#iunea socială. 'e vor înregistrare#ultate concrete numai atunci când statele membre vor include aspectele legate de integrareș i de inclu#iuneîn toate domeniile de politică relevante. 9 abordare @de "os în sus8 ba#ată pe un sistem de guvernanț ă eficacela nivel local4regional este cea mai bună modalitate de a reali#a acest lucru3 =rebuie pusă în aplicare o strategie proactivă de informareș i comunicare la nivelul UE la nivel naț ionalș i local pentru a creș te nivelul percepț iei po#itive a migrării.

>. ,u privire la !ăsire unor soluţii la problema migraţiei ilegale pentru a facilita migraţia legalăB

'tatele membre trebuie să transpună integral directive privind sancţiunile la adresa anga"atorilor pânăîn luna iulie 12** esenț ială pentru combaterea migraț iei ilegaleș i pentru credibilitatea migraț iei legale3'tatele membre trebuie să intensifice măsurile împotriva traficului de persoane inclusive asistența acordatăvictimelor în temeiul 0irectivei 122:4O*4,E în scopul desființ ării reț elelor de traficanț i consolidând înacelaș i timp drepturile victimelor3 0irectiva privind returnarea trebuie transpusă integralș i pusă în aplicare decătre statele membre care ar trebui să continue să utili#e#e de posibilitatea oferită de această directivă pentru aîncura"a plecarea voluntară ca opț iune preferată de returnare3 =rebuie continuată utili#area #borurile comune dereturnare utili#ând la maxim ondul european de returnareș i coordonarea R9+=E ș i inclu#ând pre#enț asupraveg etorilor returnării for țate astfel cum prevede directiva privind returnarea3 'tatele membre ar trebui săadauge în mod sistematic în '$' interdicț ii de intrare pentru a utili#a la maxim dimensiunea europeană ainterdicț iilor de intrare emise în conformitate cu 0irectiva privind returnarea3 &arlamentul Europeanș i,onsiliul trebuie să convină asupra modificării propuse a regulamentului R9+=E cât mai curând posibil pentru a oferi o ba#ă "uridică corespun#ătoare pentru consolidarea funcț ionării agenț iei3 =oate punctele detrecere a frontierelor 'c engen ar trebui să fie ec ipate în mod corespun#ător supraveg erea frontierelor artrebui asigurată în mod corect iar poliț iș tii de frontieră ar trebui să urme#e o formare privind utili#area noilorinstrumente informatice în conformitate cu ,odul frontierelor 'c engen3 )ecanismul de evaluare 'c engen

1

Page 30: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 30/249

străini nu au putut beneficia de asistenţă "uridică de specialitate ceea cecontravine prevederilor &actului cu privire la drepturile civile şi politice3 printredeţinuţi există femei şi copii ale căror drepturi specifice garantate de

,onvenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotrivafemeilor şi respectiv de ,onvenţia internaţională cu privire la drepturilecopilului.

!recia o destinaţie de vacanţă pentru mulţi este în acelaşi timp o ţară încare c estiunile legate de migraţie sunt un subiect important căci datorită po#iţionării sale geografice !recia este una din porţile de intrare în Europa

care a introdus recent politici stricte menite a combate migraţia ilegală careînsă poate afecta şi limita dreptul celor care au nevoie de protecţieinternaţională la procedura de a#il. !recia nu are o infrastructura potrivită pentru a oferi adăpost nici măcar solicitanţilor de a#il sau copiilor separaţiastefl încât cei mai mulţi dintre migranţi indiferent de statutul lor în !reciasunt obligaţi să doarmă pe stradă>*.

propus trebuie adoptat pentru a consolida încrederea reciprocă între statele membreș i instituț iile UE în ceeace priveș te aplicarea corectă uniformăș i coerentă a acWuis%ului 'c engen3 =rebuie avută în vederefe#abilitatea instituirii unui sistem european de poliț ie de frontieră3 ,ooperarea locală 'c engen trebuieexploatată pe deplin pentru a asigura o procedură de acordare a vi#ei complet armoni#atăș i raț ionali#ată înspecial în beneficiul călătorilor de bună%credinț ă3 XÎn vederea de#voltării unui sistem de control la frontieră alUE complet fiabil statele membre ar trebui să continue pregătirea terenului pentru instituirea EUR9'URș i săanali#e#e oportunitatea instituirii unui sistem de intrare4ieș ire ș i a unui program de înregistrare a călătorilor3&entru o mai bună coordonare a controalelor la frontierele externe ,omisia va pre#enta propuneri în 12*1 pentru îmbunătăț irea cooperării între agenț ii în ceea ce priveș te R9+=E ș i EUR9&95 autorităț ile

naț ionale vamaleș i poliț ieneș ti.:. ,u privire la 0imeniunea externă a politicii UE privind migraţia%abordare globalăB0imensiunea externă a politicii UE privind migraț ia trebuie de asemenea să reflectepriorităț ile pieț ei

for ț ei de muncă a UEș i rolul imigraț iei în conformitate cu 'trategia Europa 12123 Abordarea globală amigraț iei trebuie să devină un cadru politic mai ec ilibrat mai viabilș i pe termen mai lung pentru a aborda priorităț ile geograficeș i tematice ale UE3 'tatele membre instituț iile UEș i agenț iile UE de resort vor trebuide asemenea să coopere#e într%un mod mai eficient pentru a anticipaș i a preveni fluxurile migratorii în masăneprevă#ute prin intermediul unui mecanism solid ba#at pe principiul solidarităț ii ș i pe parteneriatul cuțărileter ț e3 UE va propuneț ărilor sale partenere în specialț ărilor din sudul )editeranei un dialog structurat privindmigraț ia mobilitateaș i siguranț a în vederea stabilirii parteneriatelor pentru mobilitate corespun#ătoare carevor acoperi iniț iativele privind migraț ia legalăș i facilitarea regimului de acordare a vi#elor.

>* 0ealtfel standardele minime de recepţie pentru solicitanţii de a#il aşa cum au fost ele stabilite de către0irectiva privind standardele minime pentru primirea solicitanţilor de a#il nu sunt îndeplinite de către !reciaşi este evident că în acest ca# migranţii ilegali sunt cu într%o situaţie cu atât mai rea mulţi dintre ei fiind trimişiîn =urcia fără ca nimeni să ştie.

>2

Page 31: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 31/249

$talia o altă importantă poartă de intrarare pe mare în Europa pentrumigranţi şi care de%a lungul timpului a salvat multe vieţi omeneşti şi a acordatasistenţă multora dintre cei în nevoie a introdus din mai o nouă politică în ba#a

căreia toate vasele care transportă migranţi şi sunt interceptate pe mare sunttrimise înapoi spre Qemen un număr de aproximativ 22 persoane careîncercau să a"ungă în $talia nefiind acceptaţi. Ultima astfel de acţiune a avut locla * iulie 122 când O1 persoane printre care femei şi copii au fost intreceptate pe mare de către marina italiană la >2 mile marine de 5ampedusa şi care aufost transferate pe o navă libiană şi au a"uns apoi în 5ibia unde au fost duşi într%

un centru de detenţie. )arina italiană nu a făcut nici un demers pentru a stabilioriginea celor O1 persoane sau motivele pentru care şi%au părăsit ţările deorigine. )arina italiană nu a acordat asistenţă nici unuia dintre migranţii careaveau nevoie de a"utor şi au folosit forţa pentru transferul pe nava libiană.

În 9landa una din ţările europene cu tradiţie în domeniul primiriistrăinilor fostă putere colonială o societate multi%culturală tolerantă şi

primitoare perioada minimă petrecută de străini în detenţie este de trei luni darcu multe mii de străini car au petrecut şi nouă luni în detenţie în acele ca#uriunde au existat suspiciuni legate de identitate sau străinii au fost declaraţiinde#irabili.

'ituaţia în UE nu este cu nimic mai bună în privinţa politicilor demigraţia faţă de cele din afara UE. ,u toate acestea UE pare să uite care sunt

principiile pe care Uniunea s%a clădit şi că spaţiul de libertate securitate şi "ustiţie ar trebui să fie pentru toţi nu doar pentru cetăţenii Uniunii tocmai din perspectiav faptului că toţi oamenii sunt egali nediscriminarea ocupând unimportant loc în documentele de politică ale UE.

aţă de instrumentele internaţionale la care am făcut referire mai sus înca#ul Europei există şi ,onvenţia Europeană a 0repturilor 9mului precum şi "urisprudenţa ,urţii Europene. ără a intra în detalii legate de bogata "urisprudenţa a ,urţii în ca#uri legate de migraţia preci#ăm faptul că acest

>*

Page 32: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 32/249

instrument "uridic regional extreme de important este aplicabil şi străiniloraflaţi în Europa şi repre#ină un mecanism important de control asupra politicilor şi practicilor statelor europene spre deosebire de alte spaţii unde un

astfel de instrument de protecţie a drepturilor omului nu există. (iitorul vaarăta însă în ce măsură deci#iile ,urţii vor putea influenţa cu adevăratrespectarea drepturilor cetăţenilor terţelor ţări aflaţi pe teritoriul UE intr%oEuropă tot mai xebofobă şi mai puţin dornică să fie tolerantă în c estiuni careau legătură cu migraţia prevalându%se de obligaţia de a prote"a securitateanaţională.

1.). Cadrul juridic na"i#nal $n d#%!niul %i&ra"i!i

,onstituţia României garantea#ă dreptul la liberă circulaţie fiecarecetăţean român având dreptul de a emigra şi de a reveni în ţară>1.

&rimele iniţiative pentru crearea unui nou cadru legislativ în domeniul

migraţiei au avut loc în România la începutul anilor * 2. Ulterior odată cucererea României de a adera la Uniunea Europeană această activitate s%aintensificat astfel încât au fost adoptate multe legi şi acte normative menite săasigure adoptarea acWuisului comunitar european. 0e remarcat este faptul călegislaţia în domeniul migrării a fost îmbunătăţită de%a lungul anilor princompletări şi republicări tocmai în vederea adoptării acWuis%ului comunitar în

domeniu.&rincipalele două capitole de negociere cu UE cuprindeau legislaţia ceinfluenţea#ă migraţia sunt ,apitolul $$ privind 5ibera circulaţie a persoanelor şicapitolul $( privind ,ooperarea în domeniul "ustiţiei şi al afacerilor interne.

România a acceptat în întregime acWuis%ul comunitar al capitolului $$ alAcordului de Asociere @5ibera circulaţie a persoanelor8 în decembrie 1222 fărăsă solicite nici o perioadă de tran#iţie sau derogare declarând că va fi în măsură

>1 ,onstituţia României art. 1;.

>1

Page 33: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 33/249

să aplice până la data aderării acest acWuis. 'e consideră că aparatul legsilativ%instituţional al migraţiei externe în România este în linii mari elaborat.

Astfel s%au înregistrat progrese remarcabile în legislaţia românească>> în

ceea ce priveşte regimul străinilor în România regimul refugiaţilor şi protecţialor socială şi prevenirea şi combaterea traficului de persoane. &e piaţa forţei demuncă a fost reglementată acordarea permiselor de muncă. Astfel conform principiului liberei circulaţii persoanele cetăţeni UE şi membrii familiilor lor pot lucra pe teritoriu României fără a obţine permise de muncă spre deosebirede celelalte categorii de străini.

Aderarea la UE a determinat în ultimii ani modificări substanţiale alenormelor de drept care reglementea#ă regimul străinilor în România alcetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale 'paţiului EconomicEuropean precum şi ale normelor de drept care reglementea#ă a#ilul înRomânia în vederea asigurării conformităţii cu legislaţia europeană în domeniuşi cu alte instrumente "uridice cu caracter internaţional la care statul român este

parte. Acest proces complex de armoni#are legislativă se află în continuădesfăşurare în vederea identificării unor soluţii viabile pentru transpunereaacWuis%ului în domeniu. =otodată prin modificările şi completările legislaţieinaţionale incidente domeniilor sus menţionate se urmăreşte permanenteliminarea unor disfuncţionalităţi apărute în implementarea cadrului legislativîn domeniul străinilor. &entru aplicarea în totalitate a dispo#iţiilor acWuis%ului

'c engen de la data adoptării deci#iei ,onsiliului în acest sens a fost creatcadrul general prin adoptarea unor măsuri legislative instituţionaleadministrativ%te nice în scopul implementării acWuis%ului relevant.

>>,adrul normativ actual prin care se reglementea#ă regimul străinilor în România al cetăţenilor statelormembre ale UE şi ale 'paţiului Economic European precum şi normele de drept care reglementea#ă a#ilul înRomânia este conferit în principal de 9.U.!. nr. * :41221 privind regimul străinilor în România republicatăcu completările ulterioare 9.U.!. nr. *214122; privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilorstatelor membre ale Uniunii Europene şi 'paţiului Economic European aprobată cu modificări şi completări prin 5egea nr. 1F24122; cu modificările şi completările ulterioare 5egea nr. *114122F privind a#ilul înRomânia cu modificările şi completările ulterioare şi 9.U.!. nr. ;F4122G privind încadrarea în muncă şidetaşarea străinilor pe teritoriul României aprobată cu modificări şi completări prin 5egea nr. *>:4122O.

>>

Page 34: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 34/249

9.U.!. nr. * :41221 privind regimul străinilor în România>: şi 9.U.!.nr. ;F4122G>; privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriulRomâniei transpun următoarele directiveB 0irectiva 122>4OF4,E a ,onsiliului

din 11 septembrie 122> privind dreptul la reîntregirea familiei publicată înMurnalul 9ficial al Uniunii Europene nr. 51;* din > octombrie 122>3 0irectiva122>4*2 4,E a ,onsiliului din 1; noiembrie 122> privind statutul cetăţenilorţărilor terţe care sunt re#idenţi pe termen lung publicată în Murnalul 9ficial alUniunii Europene nr. 5*F din 1> ianuarie 122:3 0irectiva 122>4**24,E a,onsiliului din 1; noiembrie 122> privind asistenţa la tran#it în cadrul

măsurilor de îndepărtare pe cale aeriană publicată în Murnalul 9ficial al UniuniiEuropene nr. 5>1* din F decembrie 122>3 0irectiva 122:4**:4,E a ,onsiliuluidin *> decembrie 122: privind condiţiile de admisie a resortisanţilor ţărilorterţe pentru studii sc imb de elevi formare profesională neremunerată sauservicii de voluntariat publicată în Murnalul 9ficial al Uniunii Europene nr.5>G; din 1> decembrie 122:3 0irectiva 122;4G*4,E a ,onsiliului din *1

octombrie 122; privind o procedură specială de admisie a resortisanţilor ţărilorterţe în scopul desfăşurării unei activităţi de cercetare ştiinţifică publicată înMurnalul 9ficial al Uniunii Europene nr. 51O din > noiembrie 122;3 0irectiva122O4**;4,E a &arlamentului European şi a ,onsiliului din *F decembrie 122O privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentrureturnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală

publicată în Murnalul 9ficial al Uniunii Europene nr. 5>:O din 1: decembrie122O3 0irectiva 122 4;14,E a &arlamentului European şi a ,onsiliului din *Oiunie 122 de stabilire a standardelor minime privind sancţiunile şi măsurile laadresa anga"atorilor de resortisanţi din ţări terţe aflaţi în situaţie de şedereilegală publicată în Murnalul 9ficial al Uniunii Europene nr. 5*FO din >2 iunie>: Republicată în )onitorul 9ficial &artea $ nr. :1* din 2;42F4122O.>; &ublicată în )onitorul 9ficial &artea $ nr. :1: din 1F42F4122G

>:

Page 35: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 35/249

Page 36: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 36/249

statutul de refugiat sau persoanele care din alte motive au nevoie de protecţieinternaţională şi referitoare la conţinutul protecţiei acordat publicată înMurnalul 9ficial al Uniunii Europene nr. 5>2: din >2 septembrie 122:3

0irectiva 122;4O;4,E a ,onsiliului din * decembrie 122; privind standardeleminime cu privire la procedurile din statele membre de acordare şi retragere astatutului de refugiat publicată în Murnalul 9ficial al Uniunii Europene nr.5>1F din *> decembrie 122;.

=otodată începând cu data aderării la UE România aplică prevederileRegulamentului -,E/ nr. >:>4122> al ,onsiliului din *O februarie 122> de

stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membruresponsabil de examinarea unei cereri de a#il pre#entate într%unul dintre statelemembre de către un resortisant al unei ţări terţe publicat în Murnalul 9ficial alUniunii Europene nr. 5;2 din 1; februarie 122> şi ale Regulamentului -,E/ nr.1G1;41222 al ,onsiliului din ** decembrie 1222 privind instituirea sistemului@Eurodac8 pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente

a ,onvenţiei de la 0ublin publicat în Murnalul 9ficial al Uniunii Europene nr.5>*F din *; decembrie 1222 acte europene obligatorii în toate elementele şidirect aplicabile pe teritoriile statelor membre UE.

9U! nr. *214122; privind libera circulaţie pe teritoriul României acetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi 'paţiului EconomicEuropean transpune 0irectiva 122:4>O4,E a &arlamentului European şi a

,onsiliului din 1 aprilie 122: privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere peteritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiiloracestora de modificare a Regulamentului -,EE/ nr. *F*14FO şi de abrogare a0irectivelor F:411*4,EE FO4>F24,EE G14* :4,EE G>4*:O4,EE G;4>:4,EEG;4>;4,EE 24>F:4,EE 24>F;4,EE şi >4 F4,EE publicată în Murnalul9ficial al Uniunii Europene nr. 5 *;O din >2aprilie 122:.

9rdonanţa !uvernului nr. ::4122: privind integrarea socială a străinilorcare au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România

>F

Page 37: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 37/249

precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi 'paţiuluiEconomic European aprobată cu modificări prin 5egea nr. *O;4122: cumodificările şi completările ulterioare urmăreşte facilitarea integrării sociale a

străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.

CAPITOLUL IITENDINŢE ACTUALE ÎN DOMENIUL

MIGRAŢIEI ŞI AZILULUI

'.1. E*#lu"ia +!n#%!nului %i&ra"i#ni, in R#%-nia

enomenul migraţiei a existat dintotdeauna concreti#at printrans umanţă inva#ii coloni#ări şi cruciade sau provocate în general deatracţia exercitată de regiunile mai bogate asupra populaţiilor mai sărace. +u

>G

Page 38: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 38/249

există niciun exemplu în istorie al vreunei ţări a cărei influenţă politică şieconomică să nu fi beneficiat de o demografie dinamică sau de acţiunea unei populaţii importante şi omogene. &utem considera că exista o asemenea

sinergie a factorilor politici economici sau demografici a căror con"uncţie sănu poată provoca mişcări de migrare.

Evenimentele de frontieră s%au caracteri#at prin creşterea complexităţii prin nivelul ridicat al organi#ării şi funcţionării filierelor de migraţie ilegal/ d!c#n ra0and in ,(!cial "i& ri/ (! $n in,ul c!l#r '232/4 5% d! +r#n i!ra!6 !rna UE7/ d! ra+ic d! dr#&uri/ (rin (!r+!c"i#nar!a ,i, !%ului d!

rac#lar!/ c l u8ir! 9i a0#rdar! a +r#n i!r!l#r. O al a carac !ri, ic aac!, #ra ar +i ! !r#&!ni a !a din (unc d! *!d!r! al na"i#nali "il#rc l u8!l#r 9i ran,(#r a #ril#r/ (r!cu% 9i di*!r,i a !a d!#,!0i $nac"iunil! d!,+ 9ura ! $n in !ri#rul " rii/ $n 8#na d! +r#n i!r 9i (! !ri #riil!, a !l#r *!cin! d! c r! !l!%!n !l! in+rac #ar!.

În semestrul $ al anului 12**>O &oliţia de rontieră Română a depistat

12O grupuri de migranţi în care au fost identificaţi OO traficanţi şi G 1imigranţi dintre acestea 1* grupuri fiind organi#ate în vederea săvârşiriiinfracţiunii de trafic de persoane -ceea ce implica si componenta deexploatare/. În comparaţie în perioada similară a anului trecut au fostdescoperite *F: grupuri de migranţi cu F: traficanţi si :G2 imigranţi.

0in punct de vedere al trecerilor4tentativelor de trecere ilegală a

frontierei în cele şase luni ale anului 122O au fost depistaţi :2; străini care auintrat ilegal în ţara pe la Yfrontiera verdeY sau încercând să se sustragă de lacontrolul specific reali#at în punctul de trecere precum şi *F1 străini care auîncercat sa iasă ilegal din România folosind aceleaşi metode. 5a aceştia dinurmă se adaugă un număr de >1; străini depistaţi în punctele de frontieră pesensul de ieşire din ţară cu paşapoarte 4 vi#e false -1*: persoane/ sau ascunşi înmi"loacele de transport -*** peroane7.>O ,omunicatul ,ombaterea migraţiei ilegale a străinilor &oliţia de rontieră Romană iulie 12**JJJ.politiadefrontiera.ro.

>O

Page 39: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 39/249

P! ,!c"iuni d! +r#n i!r / ,i ua"ia ara c +r#n i!ra c!a %ai :u8i a :r %-n!/ $n c#n inuar!/ c!a cu Un&aria/ ur%a d! c!a cu Ucraina ,i c!a cuR. M#ld#*a. ;a" d! anul '223/ ,! c#n, a # cr!9 !r! d! a(r#6i%a i* d#u

#ri a d!(i, <ril#r $nr!&i, ra ! la ni*!lul " rii d! c r! (#li"i9 ii d! +r#n i!r $n d#%!niul %i&ra"i!i il!&al! a - (! ,!n,ul d! in rar! $n "ar / c- 9i (! c!ld! i!9ir!7.

&entru contracararea migraţiei ilegale a cetăţ!nil#r , r ini ,un $n r!(rin,! % ,uri +!r%! in *!d!r!a d!(i, rii ,i r!"in!rii (!r,#an!l#r c!in !n"i#n!a8 ran8i ar!a il!&al a +r#n i!r!i d! , a ,i ajun&!r!a $n (ar !a

d! *!, a c#n in!n ului/ ac"iuni car! d! al +!l dau ,i r!8ul a !l! ,c#n a !> .Aplicarea corectă a 'trategiei +aţionale privind $migraţia şi limitarea

drastică a imigraţiei economice repre#intă calea cea mai bună pentru asigurareacompatibilităţii în materie cu statele membre ale Uniunii Europene precum şi pentru asigurarea securităţii naţionale şi a celorlalte state europene membre.

)ulţi cetăţeni străini % în special turci c ine#i albane#i iranieni sirieni

iraPieni egipteni etc. % şi%au manifestat şi continuă să%şi manifeste intenţia de ainvesti în România creând în acest sens firme mici -capital investit şi număr delocuri de muncă limitate/ cu specific în domeniul comerţului şi al prestărilor deservicii.

'tabilirea acestora în România conduce pe de%o parte la apariţia formeilegale a migraţiei prin reîntregirea familiei respectată şi promovată de către

stat iar pe de altă parte determină amplificarea migraţiei ilegale a străinilorcombătută de către autorităţi însă spri"inită de patronii4anga"aţii societă"il#rc#%!rcial! $n cau8:2.

> )ărturie în acest sens stau indicatorii anterior pre#entaţi cat si comunicările primite din partea autorităţilorsimilare ale ţărilor partenere ce indica o diminuare a potenţialului de reuşită a filierelor pe subrelaţia România%Ungaria cu toate ca încă presiunea rămâne pe această frontieră.:2 Acest lucru se reali#ea#ă în special prinB oferirea de locuri de muncă la negru pentru migranţii ilegali3vân#area cotei de participare la societăţile comerciale de"a înfiinţate -prin intermediul notariatelor din ţările deorigine/ şi introducerea prin această modalitate şi a altor migranţi în ţară3 invitarea conaţionalilor pentru vi#itede afaceri sau consultanţă de specialitate în problematica firmei şi ulterior stabilirea ilegală a acestora în ţaranoastră3 implicarea patronilor4personalului străin anga"at în România în călău#irea peste frontieră sau înobţinerea de documente de călătorie4vi#e false ori falsificate pentru migranţii din ţările de origine.

>

Page 40: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 40/249

România prin instituţiile abilitate trebuie sa continue in demersurile deîntreprindere a măsurilor ferme pentru combaterea imigraţiei ilegale şi pentrucontrolul acesteia la nivelul teritoriului său -inclusiv prin încura"area legali#ării

migraţiei/ detaliere de care ne vom ocupa in capitolul următor.În strânsă legătură cu migraţia ilegală se află şi traficul de carne vie care

a devenit în ultima perioadă un fenomen constant înregistrat la ni*!lul, a !l#r !ur#(!n! d!8*#l a !/ ali%!n a %ai al!, da #ri a c!r!rii %ari ,ic#n, an ! din ac!, ! ari d! (! (ia"a (r#, i u"i!i l!&al!=il!&al! $n +unc"i! d!

ar 7:* .

Astfel profitând de naivitatea şi de disperarea unor tinere de a găsi unloc de muncă într%un timp cât mai scurt şi cât mai avanta"os plătit diverşiindivi#i le promit facilitarea anga"ării în străinătate ca dansatoare mena"ereospătăriţe babN%sitter etc. sau c iar le spun fetelor că urmea#ă să practice prostituţia însă le asigură că nu vor avea probleme fiind trimise la @cunoştinţe8şi că vor obţine @bani frumoşi8 lucru cu care acestea sunt de acord:1. În ac!,

,!n, (# +i id!n i+ica ! d#u ,i ua"ii> +!%!il! ( r ,!,c ara/ +iind (! d!(linc#n9 i!n ! d! ?,!r*iciil!@ (! car! l! *#r (r!, a la d!, ina"i!. El! n!&#cia8 $n (r!ala0il cu rac#la #rii c#ndi"iil!/ inclu,i*! c!l! +inanciar! 9i+!%!il!=+! !l! %in#r! ,!%n!a8 c#n rac ! a(ar!n l!&al!/ a*-nd ca #0i!c#cu(a"ii ca> 0a0 B,i !r/ a,i, !n ! %!dical!/ $n,#"i #ar! 0 r-ni/dan,a #ar!/ c !ln!ri"! ! c.

0in punct de vedere legal femeile din prima categorie sunt prostituateiar cele din categoria a doua sunt victime. 0in punct de vedere umanitaramândouă categoriile sunt victime.

:* 0acă iniţial în anii S 2 tinerele mergeau cu bună%ştiinţă şi pe cont propriu în alte ţări -=urcia ,ipru !recia$talia/ pentru a se prostitua şi a obţine profituri în timp scurt în pre#ent aceste activităţi au luat o altă turnurădin cau#a creşterii cererii în domeniu şi a ingenio#ităţii unor persoane în a obţine profituri mari fără muncă.:1 ,a#urile aflate în evidentele de politie permit identificarea următoarelor situaţii după ce se a"unge ladestinaţieB acestea lucrea#ă într%o tara unde prostituţia este legali#atZ primind c iar si drept de munca3 acesteasunt oprite într%o #onă de conflict -de exemplu osovo/ sau în tari de#voltate dar unde aceasta preocupare nueste legali#ată paşapoartele le sunt confiscate de către infractori si sunt obligate sa se prostitue#e în condiţii desclavie sexuala.

:2

Page 41: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 41/249

)etoda folosită este fie racolarea directă a fetelor fie publicarea îndiverse #iare a ofertelor de locuri de muncă în străinătate -sub @umbrela8 unorfirme de impresariat fant#% 7. Daca (-n la ur%a ,Ba r!u9i (rin ac i*i a !a

d! (r!*!n"i!/ c#n9 i!n i8ar!a (# !n"ial!l#r *ic i%! ca anun"uril! din 8iar!/car! #+!r l#curi d! %unc $n , r in a !/ r!(r!8in d! +a( (!n ru !l!ad!* ra ! (!ric#l!/ ra+ican"ii au & ,i n#i %ijl#ac! d! aB9i a ra&! *ic i%!l! $n cur, :>. =inerele depistate de către poliţiştii de frontieră până în pre#ent cafiind racolate în vederea practicării prostituţiei provin atât din România cât şidin Republica )oldova şi Ucraina care au intrat legal în ţara noastră. )edia de

vârstă a acestora este între *O şi >; de ani multe dintre fete fiind c iarminore:: .

0upă obţinerea dreptului de a călători fără vi#ă în 'paţiul 'c engen s%aufolosit aceleaşi metode de racolare şi aceleaşi rute de deplasare însă tinereleromânce au început să fie scoase legal din ţară sub pretextul unei vi#ite înstrăinătate şi însoţite îndeaproape până în ţara de destinaţie de către racolatori

fiind apoi @predate8 unor patroni de cluburi de noapte:;

.Autorităţil! r#%-n! au + cu !+#r uri $n ul i%a (!ri#ada/ $n *!d!r!a

cr! rii cadrului l!&al ,i lu rii %a,uril#r d! (r!*!nir!/ $n *!d!r!a r!duc!riiac!, ui +!n#%!n. Un r#l i%(#r an $n ,c i%0ar!a %! #d!l#r d! lucru ,icul!&!r!a d! in+#r%a"ii lBau a*u ,i $l au #r&ani8a"iil! n!&u*!rna%!n al!/din r! car! ,! r!%arca Or&ani8a"ia In !rna"i#nala (!n ru Mi&ra"i!i.

:> 'cenariul e simpluB un bărbat tânăr devine prietenul iubitul unei fete % cu scopul de a o vinde apoi ca prostituata. 0upă racolare activitatea de plasare a tinerelor este extrem de bine organi#ată fetele fiind preluatedin ţările de destinaţie bătute şi forţate să se prostitue#e în baruri de noapte sau c iar pe stradă.:: Cările de destinaţie ale femeilor traficate sunt de regulă 'pania $talia 9landa !ermania Austria !recia,ipru =urcia Ungaria 'erbia Kosnia[%Herţegovina 5iban iar ca prostituţie de lux preponderent MaponiaElveţia si Emiratele Arabe Unite. 9dată a"unse la destinaţie proxeneţii le confiscă paşapoartele pentru a preîntâmpina posibilitatea revenirii lor în ţara de origine.:; &entru a nu întâmpina greutăţi traficanţii sponsori#ea#ă financiar fetele în vederea obţinerii documentelor decălătorie -paşaport asigurare medicală sumele în valută pe care trebuie să le pre#inte la trecerea frontierei destat/ a asigurării transportului şi c iar a ac i#iţionării unei garderobe corespun#ătoare menite să ridice moralulviitoarelor victime. Ulterior se deplasea#ă împreună cu ele legal în @excursie8 sau le asigură transportul până ladestinaţie fetele fiind instruite să declare la frontieră că se deplasea#ă în scop turistic într%un stat din 'paţiul'c engen -lucru pe care îl şi pun în practică din dorinţa de a a"unge în străinătate şi de a obţine bani/ in acestca# formula de trafic fiind mai greu de depistat tocmai datorită păstrării aparenţelor legalităţii.

:*

Page 42: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 42/249

9 alta ramură a fenomenului migraţionist % emigrarea ilegală % aînregistrat în ultima perioadă de timp un regres la frontierele României.Astfel putem spune că o dată cu ridicarea obligativităţii vi#ei de intrare în

spaţiul 'c engen s%a constatat o scădere semnificativă a numărului celor careau încălcat regimul "uridic al frontierei de stat prin ieşirea sau intrarea ilegalăîn4din ţară fapt ce demonstrea#ă că cetăţenii români au optat pentru calealegală de a călători în străinătate:F.

Aplicarea la frontieră cu un stat membru odată cu intrarea României inUniun!a Eur#(!an la 1 ianuari! '223/ a (r#c!durii :#n! , #( c#n r#l:/

c- ,i a +a( ului c ,Ba (u u c l #ri d#ar $n 0a8ac r"ii d! id!n i a !/ a+ cu ca nu% rul in+rac"iunil#r d! +al, (ri*ind id!n i a !a , cun#a,c #cr!9 !r! acc!n ua / a(!l-nd la ac!a, %! #da din c! in c! %ai %ul !(!r,#an! din , a !l! !r"!.

=!ri #riul R#%-ni!i cun#a9 ! 9a,! 8#n! $n car! ,! %ani+!, cu(r!dil!c"i! +!n#%!nul %i&ra"i#ni, . În %#%!n ul d! +a" / $n +i!car! din r!

ac!, !a/ ,! c#n, a (! l-n& (rinci(iil! &!n!ral *ala0il! d! d!,+ 9urar! aun!i a,!%!n!a ac i*i "i in+rac"i#nal! 9i carac !ri, ici (ar icular!/d! !r%ina ! d! ,(!ci+icul +i!c r!i 8#n!/ d! %ijl#ac!l! 9i %! #d!l! +#l#,i !/d! d!, ina"ia 9i ,c#(ul ur% ri "ara ,ur, / 8#na="ara d! ran8i / "ara "in 7.

*. ?ona de Est % frontiera cu Republica )oldovaT!ndin"!l! ,un d! r!c!r! il!&al a +r#n i!r!i $n R#%-nia/ $nd!#,!0i

d! c r! c! "!ni d! #ri&in! a+r#Ba,ia ic #%alia/ India/ IraF/ PaFi, an/i!rra L!#n!/ udan/ A+&ani, an/ an&lad!, / C ina ! c.7 c l u8i"i d!

%!%0ri ai un#r #r&ani8a"ii cri%inal! din +#, !l! , a ! din C#%uni a !aa !l#r Ind!(!nd!n ! ru9i/ ucrain!ni/ %#ld#*!ni7 ru a (rac ica !, ! d!

:F &rincipalul motiv al cetăţenilor români care au încălcat regimul frontierei de stat prin tentativă de ieşireilegală peste frontieră îl constituie returnarea acestora din străinătate D fiindu%le restricţionat dreptul la liberacirculaţie % si dorinţa de a se reîntoarce în statul din care au fost expul#aţi în special pentru munca la negru. ,ametoda principală folosită este pre#entarea lor in &.=. .%uri unde la controlul de frontieră fac u# de cărţi deidentitate româneşti falsificate sau aparţinând altor persoane.

:1

Page 43: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 43/249

r!&ul > A,ia c!n ral =A+rica B Ru,ia=Ucraina B R!(u0lica M#ld#*a B+r#n i!ra d! !, a R#%-ni!i (!n ru a nu ri,ca $na(#i!r!a $n " ril! d!#ri&in!/ %i&ran"ii ,un ?$n* "a"i@ d! c l u8! ca/ $n %#%!n ul d!(i, rii l#r

d! c r! au #ri "i/ , ,#lici ! a8il $n R#%-nia. Ac!a, a r!(r!8in #% ,ur / in !r%!diar (!n ru %aj#ri a !a c!l#r car! in !n"i#n!a8 / d! +a( /, ajun& $n Occid!n:G.

1. ?ona de (est % frontiera cu UngariaT!ndin"!l! ac ual! ,un carac !ri8a ! (rin r!c!r!a il!&al a

+r#n i!r!i $nd!#,!0i d! c r! c! "!nii d! #ri&in! a+r#Ba,ia ic / in ra"i (rin

!, ul/ ,udul 9i n#rdul " rii/ dar 9i d! c r! c! "!ni ai R.M#ld#*a d#rnici ,ajun& cu #ric! (r!" $n Occid!n / du( c! in (r!ala0il in ra,!r l!&al in

ara n#a, r / dar nu d!"in nici un +!l d! d#cu%!n car! ,a l! (!r%iacc!,ul in c!l!lal ! , a ! U.E. +ili!r!l! ac"i#n!a8 la ni*!lul $n r!&ii+r#n i!r! d! *!, / $n, / c#%(ara i* cu anii (r!c!d!n"i/ ?%i&ra"ia r!u9i @ a,c 8u cu a(r#6i%a i* H:O.

>. ?ona 'udică % frontiera cu KulgariaE, ! +#l#,i (!n ru in rar!a il!&al $n R#%-nia a un#r (!r,#an! d!

#ri&in! a+r#Ba,ia ic iraFi!ni/ a+&ani/ irani!ni/ (aFi, an!8i/ Fur8i ! c.7/inclu,i* c!i car! au ,#lici a a8il (! !ri #riul 0ul&ar 9i car! ur% r!,c

ran8i ar!a " rii n#a, r! c r! un , a din *!, ul Eur#(!i ru a (rac icad! c r! c! "!nii , r ini !, !> A,ia c!n ral B iria B Turcia B ul&aria B

+r#n i!ra d! ,ud a R#%-ni!i ,! ac"i#n!a8 la ni*!lul $n r!&ii +r#n i!r!/ $nr!&i, r-nduB,! # cr!9 !r! a ac!, ui +!n#%!n/ c#%(ara i* cu anii(r!c!d!n"i.

:. ?ona de +ord % frontiera cu UcrainaE, ! +#l#,i (!n ru r!c!r!a il!&al a +r#n i!r!i $n R#%-nia/ d! c r!

:G ,a urmare a măsurilor întreprinse de &oliţia de rontieră Română migraţia ilegală din această #onă a scă#utconsiderabil comparativ cu perioada 122O%12*2.:O 9 dată cu ridicarea obligativităţii vi#ei de intrare în spaţiul 'c engen numărul cetăţenilor români careîncearcă să acţione#e ilegal a scă#ut considerabil limitându%se la persoanele aflate in urmărire sau cele care auinterdicţie "udecătorească de a părăsi teritoriul.

:>

Page 44: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 44/249

c! "!ni d! #ri&in! a+r#Ba,ia ic !6i, !n"i $n nu% r %ar! (! !ri #riulUcrain!i/ c- 9i d! c r! (!r,#an! din ,(a"iul !6B,#*i! ic ru a (rac ica!, !> Ucraina 5i!*7 B +r#n i!ra d! n#rd a R#%-ni!i K Un&aria.

;. ?ona de 'ud%(est % frontiera cu 'erbia;ili!r!l! car! ac"i#n!a8 $n ac!a, 8#n au ca ,c#( a - ran8i ar!a

i%i&ran"il#r , r ini (rin ,(a"iul !6Biu&#,la* c r! G!r%ania/ (ania 9iI alia/ c- 9i ? ra+icul d! carn! *i!@ cu in!r! din ,(a"iul !6B,#*i! ic 9iau # #n ,! ac"i#n!a8 la ni*!lul $n r!&ii +r#n i!r!.

F. ?ona Aeroportuară

Z#na a!r#(#r uril#r d!,c i,! $n ra+ic in !rna"i#nal !, ! +#l#,i(!n ru $nc!rcar!a d! in rar! il!&al a c! "!nil#r (r#*!ni"i din " ri cu

!ndin" d! %i&rar! Fur8i/ c in!8i/ iraFi!ni7 ,! +#l#,!,c *i8! c !n&!n+al,i+ica ! (rin %#di+ic ri c i%ic! 9i %!canic!7/ (a9a(#ar ! +al,i+ica ! (rin $nl#cuir!a +# #&ra+i!i ,au a un#r +il! #ri u8i ar!a (a9a(#r ului al !i(!r,#an! $n ,(!cial c!i cu in !rdic"i! d! in rar! in rB# anu%i "ar 7/

(r!cu% 9i un!l! ru ! adiac!n ! car! includ ran8i ul (rin rBun a!r#(#r din*!, ul Eur#(!i.

0acă în anii trecuţi reţelele de migraţie acţionau/ $n ,(!cial/ (!n ruin rar!a $n "ar la +r#n i!ra cu R!(u0lica M#ld#*a 9i Ucraina/ %i&ran"ii+#l#,ind ru a Ru,ia M#,c#*a7 B Ucraina B M#ld#*a B R#%-nia/ $nc!(-nddin anul '223 ,! (#a ! ,(un! c ru a cla,ic +#l#,i a +#, c#%(l! a /

c! "!nii , r ini (r#*!ni"i din " ri cu !ndin" d! %i&rar! r!,(!c i*iraFi!ni/ a+&ani/ indi!ni ! c. $nc!rc-nd , ajun& $n Occid!n ,i (! al !ra,!!> A+&ani, an B Iran B IraF B iria B Turcia B ul&aria B R#%-nia ,au

A+&ani, an B Iran B IraF B Turcia B ul&aria B !r0ia B Cr#a"ia: .: ,au#ele care au determinat în mod deosebit rutele de acţiune sunt următoareleB =urcia are frontieră comunăsau se află în apropierea principalelor ţări @producătoare8 de migranţiB $raP $ran 'iria Afganistan &aPistan$ndia iar graniţa turco%bulgară nu este o graniţă securi#ată. Acest fapt permite organi#area grupurilor la nivelulteritoriului turcesc fiind folosit ca rampă de lansare şi ulterior trecerea acestora cu uşurinţă în Kulgaria3securi#area frontierelor României inclusiv a frontierei de nord şi de est % ca viitoare frontieră externă a UniuniiEuropene iniţierea unui acord de colaborare cu instituţia similară din Rusia şi depistarea4reţinerea atât pesensul de intrare în ţara noastră cât şi pe cel de ieşire a unui număr mare de migranţi şi de călău#e a determinat persoanele implicate în activitatea de călău#ire a migranţilor să nu mai considere România o rută de tran#it

::

Page 45: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 45/249

În a+ir%a"ia (! car! a% + cu B# n! ,(rijini% (! +a( ul ca la +r#n i!raun&ar#Br#%ana/ c#n+#r% , a i, icil#r (r!8!n a ! d! c r! au #ri "il! dinUn&aria/ %i&ra"ia il!&ala din R#%ania a ,c 8u cu a(r#6i%a i* H

c#%(ara i* cu anii an !ri#ri;2 fenomenul mutându%se însa la frontiera dintreUngaria si 'erbia.

=otodată se constată anumite particularităţi ale fenomenului migraţionistla graniţele României;* tendinţele de emigraţie pe plan naţional cuprin#ând îngeneral aceleaşi grupuri de persoane;1 (r!8!n a ! la cla,i+icar!a &!n!ral a%i&ran"il#r + cu du( %# i*ul %i&r rii/ 9i anu%!>

% !%i&ran"i (! cri !rii !c#n#%ic! (!n ru %unc 7% !%i&rar!a ?cr!i!r!l#r@% a*!n uri!ri% !%i&ran"i ?ur% ri"i in !rna"i#nal@% al ! ca !&#rii d! (!r,#an!&este o treime dintre+a%iliil! " rii d#u %ili#an! ,i ju% a !7/ au

a*u c!l (u"in unul din r! %!%0ri (l!ca $n , r in a ! du( 1;>

.Acest lucru raportat la nivel de individ arată că ponderea persoanelor

între *O si ; de ani care au lucrat în străinătate după * O este de *1<fenomenul accentuându%se în special după anul 1221 odată cu liberali#area

sigură în drumul spre 9ccident3 crearea unei frontiere româno%ungare sigure care nu permite înaintareagrupurilor de migranţi spre 9ccident. Acest fapt a fost posibil printr%o colaborare intens desfăşurată întreinstituţiile de frontieră din România şi Ungaria ba#ată pe un sc imb operativ de date şi informaţii şi pe acţiunicomune de depistare a elementelor infractoare precum şi prin întreprinderea de măsuri ferme % de ambele părţi

% pe linia securi#ării frontierei comune.;2 JJJ.politiadefrontiera.ro;*&articularităţile sunt date de următoarele caracteristiciB modalitatea mascată de migraţie ilegală practicată decătre cetăţenii turci de origine Purdă s%a accentuat în sensul că după intrarea legală în România -oca#ie cu caredeclară scopul turistic al călătoriei/ încearcă prin intermediari % cetăţeni români şi turci % ieşirea ilegală dinţară în special pe la frontiera cu 'erbia3 principalele state de unde provin persoanele care au acţionat ilegal lanivelul frontierelor române -atât pe intrare cât şi pe ieşire/ sunt următoareleB )oldova $ndia $raP 'omalia, ina &aPistan =urcia etc.3 solicitanţii de a#il din România sunt depistaţi în continuare în tentativa de trecereilegală a frontierei la graniţa cu 'erbia şi Ungaria însă a scă#ut simţitor numărul persoanelor care încearcăintrarea ilegală şi ulterior solicită statutul de refugiat -în pre#ent aceste persoane intră legal în România şiulterior solicită a#il/.;1 'ursăB 'tandardul regional de instructa" anti%trafic pentru poliţie în sud%estul Europei Editat de $,)&0=ipărit de )inisterul ederal de $nterne al Austriei p. : %;1.

;> &otrivit studiilor făcute -)igraţia economică a românilor % publicat de undaţia pentru o 'ocietate0esc isă/ peste o treime dintre familiile de români - 1 mil. şi "umătate/ au avut cel puţin un membru plecat înstrăinătate după * O .

:;

Page 46: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 46/249

circulaţiei în spaţiul 'c engen pentru români. 'e observa desfăşurareafen#%!nului (! r!i ! a(! di, inc !>

% prima etapa * 2 % * / !6i, au cinci d!, ina"ii cu # (#nd!r!

d! (!, ! 3 din # alul (l!c ril#r> I,ra!l/ Turcia/ I alia/ Un&aria 9iG!r%ania

% ! a(a a d#ua K 1 4 B '22'/ la c!l! cinci " ri din (ri%a ! a( ,!adau& Canada/ (ania 9i UA

% a treia etapă a $nc!(u $n '22'/ iar r#%-nii 9iBau c#nc!n ra(l!c ril! ,(r! (ania 9i I alia.

În cadrul tendinţei naţionale dominantă este emigraţia pentru muncă -pecriterii economice/. Ea constituie categoria cea mai repre#entativă şi esteformată în mare parte din bărbaţii tineri -*O%>; ani/H/ cu ni*!l %!diu d!(r!& ir! B lucr #ri cali+ica"i (r#*!ni"i $n ,(!cial din %aril! #ra9! al!R#%-ni!i;; . În ultima perioadă acestui grup i se alătură şi o serie de emigranţi proveniţi4din %!diul rural al c r#r nu% r !, ! $n cr!9 !r!. C#n, ruc"iil!/

(!n ru 0 r0a"i au %unci c!l (u"in # da $n ac!, d#%!niu7%unca%!naj!r (!n ru +!%!i 7 9i a&ricul ura 3' 0 r0a"i 9i ' +!%!i7/,un (rinci(al!l! #cu(a"ii al! r#%-nil#r $n , r in a !. Prac ica il!&al aac!, #r #cu(a"ii !, ! d!#,!0i d! ridica $n ca8ul ac i*i "il#r %!naj!r! 9ia&ric#l!/ iar (#nd!r!a c!l#r car! au %unci cland!, in !ra $n cr!9 !r!/ d! la)H $n (!ri#ada 1 2B1 / la ) du( '221. Munca il!&al !, !

(rac ica %ai al!, d! c r! %!naj!r! 3 79ia&ricul #ri 4 7. R#%-nii au lucra cland!, in %ai al!, $n Turcia 9i I alia/ 9i l!&al $nG!r%ania/ Gr!cia/ I,ra!l/ Canada 9i UA. În c!!a c! (ri*!9 ! (ania/r#%-nii au lucra (r!(#nd!r!n il!&al/ dar cu un d!calaj $n r! l!&al 9i

;: &otrivit sonda"ului ,UR' din iunie 122>.;; În perioada * 2%* ; s%a plecat fără susţinere sau a"utor din partea cuiva. +umai 11< dintre cei care au plecat la lucru în acea perioadă au fost a"utaţi de cineva. 9dată cu creşterea plecărilor s%au extins şi reţelele personale astfel că în perioada * F%122* beneficiau de a"utor pentru plecare :2< dintre migranţi ca după122* ponderea lor să urce la F2<.;F 'ursăB JJJ.minoritati.ro

:F

Page 47: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 47/249

il!&al %ai %ic d!c- $n ca8ul c!l#r (l!ca"i $n I alia 9i Turcia;G.,ercetările 9$) din toamna lui 122F arată că românii au o imagine

distorsionată asupra condiţiilor de pe piaţa muncii din Regatul Unit. ,ostul

vieţii destul de ridicat din )area Kritanie este necunoscut ignorat sau trecut cuvederea de ma"oritatea românilor potenţial interesaţi de plecarea în )areaKritanie cu scopul găsirii unui loc de muncă. 0e asemenea muncitorii cu studiisuperioare pot merge la muncă în )area Kritanie dar trebuie să dovedească căîndeplinesc toate condiţiile. Anga"atorul va trebui să demonstre#e la rândulsău că nu a găsit un muncitor britanic în domeniul respectiv în timp ce în

domeniul agricol şi alimentar s%a demonstrat de"a că nu există muncitori britanici. În ca# contrar dacă un muncitor român sau bulgar este găsit muncindilegal în )area Kritanie va fi amendat cu *222 de lire sau pedepsit legal.Anga"atorul va primi şi el o amendă de ;222 de lire 4 anga"at şi este posibil săfie la rândul lui jud!ca .

În (lu,/ %i&ran"ii r!0ui! , +i! c#n9 i!n"i d! +a( ul c +ir%!l! car!

an&aj!a8 il!&al d! #0ic!i nu r!,(!c r!&ulil! d! an&ajar!/ dr!( uril!#%ului ,au al ! dr!( uri al! %uncii/ 9i nici nu (l !,c a6!l! a+!r!n ! la, a ;O.

P!r%i,!l! d! %unc (!n ru r#%-ni ,un &ra ui !/ din 1 ianuari!'223/ iar (!ri#ada d! *ala0ili a ! *a d!(ind! d! i(ul %uncii. În ac!, ca8/an&aja #rul *a +ac! r#, d! (!r%i,ul d! %unc (!n ru an&aja ul lui $nal

;G În pre#ent fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de trei ori mai intens decât în 1221.)oldova )untenia şi 9ltenia sunt regiunile în care emigrarea temporară pentru muncă prevalea#ă asupra plecărilor temporare de tip turism%vi#a mai frecvente în Kanat =ransilvania 0obrogea şi Kucureşti. În acestsens rudele din localitatea de destinaţie sunt cel mai des folosite la plecare -pentru 1>< dintre migranţi/urmate de prieteni din localitate -*F</ şi de cunoştinţe -;</. În acest moment $talia şi 'pania sunt principaleledestinaţii ale românilor care muncesc în străinătateB în ultimii cinci ani ;2< dintre plecările la lucru în afară aufost în $talia şi 1;< în 'pania.;O &otrivit lui , ristop e &rince repre#entant al )inisterului Kritanic de $nterne pre#enţa românilor pe piaţamuncii din )area Kritanie a avut un impact po#itiv. 0in 122* in )area Kritanie sunt *1 222 de români dintrecare nu toţi sunt lucrători. +u se cunoaşte deocamdată numărul celor care au fost trimişi acasă. În 122; au fosteliberate >. 22 de premise de muncă şi pentru 122F s%au estimat aceleaşi valori. 0in 122O pentru românii si bulgarii care lucrea#ă în agricultură şi agroalimentaţie s%au emis aproximativ 12 222 de permise de muncă întimp ce pentru anul 122G a existat o fa#a tran#iţională unde au fost acceptaț i şi muncitori din ţări care nu erauîncă în UE. $ar pentru cei înalt calificaţi urmea#ă să se ia deci#ii atât timp cât anga"atorii demonstrea#ă că aunevoie de acest lucru.

:G

Page 48: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 48/249

cali+ica / car! r!0ui! , $nd!(lin!a,c / la r-ndul lui/ c- !*a cri !rii d!an&ajar!> un anu%i ni*!l d! !duca"i!/ !6(!ri!n" 9i c-9 i&uri din ac i*i "ian !ri#ar!.

)a"oritatea românilor plecaţi la muncă în $talia din punctul de vedere aloficialităţilor se află acolo ilegal. &otrivit )inisterului $talian de $nterne în$talia sunt în pre#ent 1 milioane şi "umătate de români; urmaţi de Albania şi)aroc. 'ituaţia actuală a migranţilor arată că doar >22 de mii de persoane auacte oficiale -permessi di soggiorno anuali sau permanenti/ altele folosesc permise !6(ira ! ,au au ,#lici a (!r%i,! d! %unc 9i a9 !a( ,#lu"i#nar!a

,i ua"i!i l#r l!&al!/ 9i al"ii car! nu au d!(u, ac !l! 9i nici nu au in !n"ia ,+ac ac!, lucru. C!i %ai %ul"i r#%-ni din I alia au un l#c d! %uncr!la i* , a0il 9i $nc!arc , r!ac din ,!c #rul a&ric#l 9i al c#n, ruc"iil#r,(r! c!l al ,!r*iciil#r.

0upă 122> reţelele de migraţii au devenit mai puţin eficiente prinsupradimensionarea şi supra saturarea lor. În acest moment există depo#ite

pentru muncă în construcţii şi depo#ite pentru muncă în agricultură.Un alt grup care deşi nu este foarte numeros totuşi prin efectele pe care

le produce pre#intă o importanţă deosebită este cel al @creierelor emigrante8.&rin emigrarea sau exodul @creierelor8 se înţelege plecarea lucrătorilor cu înaltăcalificare din ţara de origine într%o ţară de destinaţie anume aleasă pentru a beneficia de un regim favorabil reali#ării profesionale salari#ării şi condiţiilor

de trai. În general migraţia personalului cu înaltă calificare -îndeosebi acercetătorilor/ constituie o pierdere importantă pentru ţara de origine dar şisingura soluţie pentru ca acesta să îşi poată exercita profesia în condiţii normaleşi să beneficie#e atât de recunoaşterea corespun#ătoare pe plan profesional câtşi de avanta"ele materiale care însoţesc această recunoaştere. Cările de origineale acestei categorii de migranţi nu sunt întotdeauna ţările slab de#voltate sau; În sc imb surse neoficiale anunţă * milion de români în $talia în timp ce părerea românilor din $talia despreei este că sunt cu milioanele.

:O

Page 49: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 49/249

cele în curs de de#voltare însă din rândul acestora se înregistrea#ă cota cea maimare de emigranţiF2.

Aşa după cum se aprecia#ă există mai multe consecinţe ale acestor

@mişcări de trupe7. ,ei *; membri cu vec ime în cadrul Uniunii vor beneficiade serviciile tinerilor străini a căror educaţie şi experienţă au toate şansele săîmbunătăţească situaţia socio%economică din statele ga#dă. =ot pentru aceştia arexista însă şi un de#avanta" D ca tinerii prestatori de servicii să îi surclase#e pecei auto toni iar mâna de lucru mai ieftină pe care o vor aduce pe piaţă să nufie în folosul cetăţenilor statului care îi primeşte. 0e altfel tocmai din acest

motiv cei *; au impus restricţii pentru muncitorii din cele *2 state. În afară de$rlanda toate celelalte ţări au stabilit termene de trei%patru ani până când voraccepta pe piaţa muncii prestatori de servicii din statele proaspăt acceptate încomunitatea europeană.

Îngri"orate sunt şi " ril!/ car! ,! *#r *!d!a , r ci ! #c%ai d! c!i car!ar r!0ui , l! aju ! , r!cu(!r!8! din d!calajul !c#n#%ic (! car! $l au +a"

d! %!%0ri cu *!c i%!F*

. Dac n! r!+!ri% la R#%-nia c#n, a % cnu% rul c!rc! #ril#r ,! a+l $n rB# ,c d!r! c#n inu . A9a cu% indic, a i, icil! #+icial!/ $n 1 lucrau $n R#%-nia (!, ! 1 2.222 d! c!rc! #ri/ $n i%( c! $n '211 ac!, !a $nr!&i, rau d#ar 14.H)) d! ,alaria"i $n c!rc! ar!.

'.'. Ri,curil! 9i a%!nin" ri! d! !r%ina ! d! %i&ra"i!

9rice flux migraţionist de amploare are în compunere cele două forme dereali#are a migraţieiB legală şi ilegală iar cu privire la migraţia ilegală se poatevorbi de migraţia ilegală accidentală sau organi#ată.F2 )ai multe sonda"e arată că în următorii cinci ani cele *2 ţări care au devenit membre ai Uniunii Europene la2*.2; 122F riscă să piardă circa >< dintre studenţii de vârf care absolvă facultatea. Experţii de la ,omisiaEuropeană şi de la undaţia Europeană care au monitori#at cercetarea s%au referit la acest fenomen ca la o@emigrare a creierelor7 care va lăsa cei #ece noi membri fără mulţi dintre tinerii cu studii şi iniţiativă şi care vor prefera să%şi încerce şansele în statele de#voltate ale Uniunii.F* ttpB44JJJ."urnalul.ro4modules.p pVop\modload]name\+eJs]file\article]sid\>GFO.

:

Page 50: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 50/249

În general migraţia ilegală accidentală este mai uşor de controlat datorităfaptului că migranţii nu dispun de @protecţia8 unor organi#aţii criminaleF1şi nuau suficiente cunoştinţe pentru a masca activităţile ilicite fiind mai uşor de

depistat de către forţele însărcinate cu aplicarea legii. În asemenea condiţii pericolul pe care îl presupune infiltrarea imigranţilor ilegali în rândul unorcomunităţi este mult mai redus. Un alt aspect îl constituie faptul că migraţiaaccidentală nu pre#intă caracteristicile de frecvenţă ale migraţiei organi#ate-fluxurile migratorii nu au caracter permanent/F> şi astfel printr%o asemeneamigraţiune ţara de destinaţie nu va fi alimentată continuu cu imigranţi ilegaliF:

În ,c i%0/ %i&ra"ia il!&al #r&ani8a (r!8in un &rad ,(#ri d!(!ric#l. Ac!, +a( !, ! !*id!n"ia d! ri,curil! , ra !&ic! (! car! l!(r!,u(un! # a, +!l d! %i&ra"i! 9i d! i%(ac ul (! car! $l ar! a,u(ra , a !l#ri%(lica ! d! #ri&in!/ d! ran8i 9i d! d!, ina"i!7.

Oda c! a ?(rin, r d cini@ # #r&ani8a"i! cri%inal car! ar! ca#0i!c d! ac i*i a ! c#n ra0anda cu %i&ran"i (! !ri #riul a d#u ,au %ai

%ul ! , a !/ ,! *a d!8*#l a ra(id 9i *a (r#*#ca !+!c ! a,u(ra , a0ili "ii 9i a*ii #rului , a !l#r r!,(!c i*!F;.

&rincipalele riscuri strategice generate de fluxurile migratorii constau îndestabili#area pieţelor existente în domeniul forţei de muncă.

Emigrarea masivă -legală sau ilegală/ a persoanelor apte de muncă dinţările de origine produce modificări substanţiale în structura populaţiei fapt

care generea#ă de#ec ilibre pe piaţa auto tonă a forţei de muncă şi arerepercusiuni asupra de#voltării economice.$migraţia ilegală este multidimensionată având în vedere indivi#ii la care

se referă şi modelele de intrare şi şedere ilegală a acestora. În primul rând suntaceia care intră în mod ilegal pe teritoriul unui stat membru. Acest lucru se

F1 Rosen eP ?eev Regime de migrations et prospectives pour la creation dSassociations des migrants Editionsde la )aison des sciences de lS ome. &aris 122;.F> JJJ.invasia.roF: Horia ,. )atei 9 istorie a lumii antice Editura Albatros Kucureşti * O:.F; (enera E.0umitrescu%'taia Articol % @Unirea ace &utereaY )ontreal 122:.

;2

Page 51: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 51/249

poate produce fie prin trecerea ilegală a frontierei sau prin utili#area unordocumente false sau falsificate la trecerea frontierei. Adeseori aceste treceriilegale au loc pe ba#e individuale şi independente. =otuşi trecerile ilegale ale

frontierei sunt din ce în ce mai mult organi#ate de persoane care se ocupă înmod special de acţiuni de înlesnire a acestora şi care asigură transport gă#duiretemporară documente de călătorie informaţii supraveg ere sau alte servicii desuport începând din ţările de origine continuând în ţările de tran#it şi până înţările de destinaţie. &reţul acestor servicii este foarte ridicat astfel încât mulţiimigranţi ilegali trebuie să le ac ite acestor persoane toate sau aproape toate

economiile lor. În situaţiile în care imigranţii ilegali nu pot plăti preţul cerutaceştia devin adesea victime ale traficanţilor care recurg la exploatarea lor prinmuncă pentru a dobândi rambursarea costurilor călătoriei.

5a nivelul Uniunii Europene există de asemenea un număr mare destrăini cu şedere ilegală care au intrat cu vi#ă sau permis de şedere valabil darcare au rămas peste perioada de valabilitate a acestora. Alţii pur şi simplu intră

cu un document de călătorie valabil atunci când nu trebuie să deţină o vi#ă înacest sens pentru şederea pe termen scurt. =otuşi această şedere legală devineilegală atunci când persoana în cau#ă începe să desfăşoare activităţiindependente sau se anga"ea#ă deşi acestea nu sunt permise în condiţiile deexceptarea de la regimul de vi#ă sau de vi#a deţinută. În multe situaţii peroanecu permis de şedere şi permis de muncă corespun#ător depăşesc perioada de

şedere acordată de aceste documente sau încalcă regulile de şedere în alt fel.0atorită naturii şederii ilegale nu este posibil de a se evalua proporţiilereale ale diferitelor categorii de străini cu şedere ilegală. În orice ca# esteevident că fiecare dintre acestea repre#intă o parte semnificativă a întreguluifenomen al imigraţiei ilegale şi că orice acţiuni viitoare trebuie să privească înmod adecvat fiecare categorie de imigranţi ilegali. În acest sens pentru oabordare eficientă este necesară o anali#ă în profun#ime a fenomenului pentru

;*

Page 52: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 52/249

a determina în mod adecvat instrumentele necesare pentru diferitele categoriide străini cu şedere ilegală şi modelele de şedere ilegală.

&rin urmare trebuie susţinute eforturile de anali#ă a modelelor de şedere

ilegală în Uniunea Europeană pentru a centra măsurile viitoare în acord cu problemele reale care trebuie re#olvate în scopul de a preveni şi combate înmod eficient imigraţia ilegalăFF.

Uneori obiectul de activitate al organi#aţiilor criminale îl constituie şicontrolul acestor forme deosebit de profitabile de exploatare umană prin care seobţin profituri #ilnice substanţiale. Un interes aparte pentru introducerea noilor

imigranţi pe piaţa muncii la negru poate fi manifestat de însăşi organi#aţia carese ocupă cu traficarea migranţilor datorită faptului că parte dintre imigranţiicare au beneficiat de serviciile oferite de reţele trebuie să%şi ac ite @datoriile8cu banii câştigaţi după a"ungerea în ţara de destinaţie.

,rima organi#ată transfrontalieră nu are loc pe plan i#olat. 9dată createreţelele care se ocupă cu contrabanda de migranţi se vor diversifica rapid şi vor

coopera cu organi#aţiile criminale de"a existente în alte sfere infracţionale cumar fi traficul de persoane traficul de stupefiante traficul de autove icule de luxfurate traficul de arme şi c iar terorismulFG.

Asemenea cooperări între astfel de organi#aţii pre#intă avanta"e pentruambele părţi deoarece fiecare parte poate beneficia de serviciile @speciali#ate8 puse la dispo#iţie de partenerul de afaceriFO.

0atorită faptului că activitatea de contrabandă cu migranţi este deosebitde profitabilă din punct de vedere financiar în special în ceea ce priveştetraficul în scopul @muncii la negru8 ea determină curând apariţia unor formede spălare a banilor în interiorul sau în exteriorul ţării respective ceea ceFF ,ontrabanda cu migranţi alimentea#ă permanent şi piaţa de"a existentă a muncii @la negru8 din ţara dedestinaţie. Astfel prin introducerea pe piaţă a noilor migranţi ilegali se creea#ă o concurenţă neloială întreimigranţii cu vec ime şi cei nou sosiţi concurenţă care prin sporirea numărului de oferte de pe piaţă este în beneficiul @anga"atorului8. În acest mod el poate stabili preţul şi condiţiile de muncă după bunul plac. În altăordine de idei trebuie remarcat faptul că se pot declanşa lupte violente între imigranţi lupte care au ca scop

înlăturarea de pe piaţă a concurenţilor.FG +icolae UscoiTerorism şi globalizare, înRevista Academiei orţelor =erestre anul ($$ nr. >%: -1G%1O/.FO +icolae UscoiTerorism şi globalizare, înRevista Academiei orţelor =erestre anul ($$ nr. >%: -1G%1O/.

;1

Page 53: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 53/249

conduce la subminarea condiţiilor pe pieţele financiare şi comerciale şi poate provoca o destabili#are economicăF .

Un !l!%!n cu c#n# a"ii (ar icular! a,u(ra !*#lu"iil#r d!%#&ra+ic! $l

r!(r!8in %i&ra"ia (#(ula"i!i 9i $nd!#,!0i la ura car! cu(rind! %i&ra"iail!&al . A, +!l/ %i&ra"ia il!&al (rac ica la ,car lar& B $n ,(!cial+lu6uril! %i&ra #rii r!&ula ! c#n r#la ! d! #r&ani8a"iil! cri%inal! B (#a !duc! la d!, a0ili8ar!a %icr# ,au %acr# a (#(ula"i!i/ (! d!B# (ar ! +iind*#r0a d! nu% rul (!r,#an!l#r car! !%i&r!a8 din rB# anu%i "ar d!#ri&in!/ (! d! al (ar ! +iind *#r0a d! nu% rul i%i&ran"il#r32 d! #

anu%i ! ni! ,au na"i#nali a ! car! i%i&r!a8 $n rB# 8#n ,au (! #anu%i (ia" a +#r"!i d! %unc din "ara d! d!, ina"i!. Un a+lu6 %a,i* d!i%i&ran"i $n rBun i%( ,cur c#nduc! la un ,(#r d! (#(ula"i! car!(r!,u(un! cr!9 !r!a c#n,u%ului 9i cr!!a8 (r!%i,!l! un!i ,i ua"ii d! cri8 K au #ri "il! ,un (u,! $n i%(#,i0ili a !a d! a %!n"in! c#ndi"iil! d! rai!6i, !n ! an !ri#r ali%!n ar!a c#r!,(un8 #ar! a (i!"!l#r cu 0unuri d!

lar& c#n,u%/ a,i&urar!a l#cuin"!l#r/ a ,!r*iciil#r/ cr!9 !r!a ra !i 9#%ajului! c.7/ +a( car! *a &!n!ra r!ac"ii #, il! din (ar !a (#(ula"i!i au # #n!

%ani+!, ri 6!n#+#0!/ ul rana"i#nali, ! ,au ra,ial!731.Acu i8ar!a un#ra, +!l d! !n,iuni (# c#nduc! la %ani+!, ri *i#l!n ! cu ur% ri d!#,!0i d!&ra*! $n (lanul #rdinii 9i lini9 ii (u0lic!.

,ontrabanda cu migranţi !, ! $n,#"i a(r#a(! $n # d!auna d!

c#ru("i!. Nu%!r#a,!l! +a8! al! c#n ra0and!i cr!!a8 n!nu% ra !?#(#r uni "i@ d! c#ru(!r! a +unc"i#naril#r (u0lici din r-ndul di+!ri !l#r, ruc uri al! au #ri "il#r d! , a . A, +!l/ ,u%!l! d! 0ani (l i ! (!ri#dic d!#r&ani8a"iil! cri%inal! anu%i #r +unc"i#nari (u0lici r!(r!8in # %! #d

F

$onel +icu să vaStudii de securitate,,entrul Român de 'tudii Regionale Kucureşti 122; p. >.G2 )obilitatea populaţiei Ed. Munimea $aşi * p. 12*%12;G* Ibidem, p. 2.

;>

Page 54: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 54/249

,i&ur d! a ,u0%ina !+#r uril! $n r!&ului ,i, !% d! a(licar! a l!&ii $n lu( a(!n ru c#%0a !r!a %i&ra"i!i il!&al!G1.

Un alt factor de risc îl repre#intă $%0 r-nir!a (#(ula"i!iRomâniei iar

o alta consecinţă directa a migraţiei este apatridia &e teritoriul Românieiapatri#ii se bucura de aceleaşi drepturi şi libertăţi oferite de statul românstrăinilor prin 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. * :41221 privindregimul străinilor în România. 0efiniţia termenului apatrid conform legislaţieiromâne esteB @Apatridul este străinul care nu are cetăţenia nici unui stat.8'trategia României în domeniul imigraţieiG> , a0il!9 ! liniil! d! ac"iun! al!

Gu*!rnului (!n ru (!ri#ada i%!dia ur% #ar! ad!r rii " rii n#a, r! laUniun!a Eur#(!an $n c!!a c! (ri*!9 ! i%i&ra"ia c#n r#la / (r!*!nir!a 9ic#%0a !r!a i%i&ra"i!i il!&al!/ a8ilul/ in !&rar!a ,#cial a , r inil#r 9ic#r!lar!a u ur#r ac!, #r a,(!c ! cu +!n#%!nul !%i&ra"i!i c! "!nil#rr#%-ni. D#%!niil! a0#rda ! $n cu(rin,ul ac!, !i , ra !&ii #+!r cadrul&!n!ral (!n ru , a0ilir!a ac"iunil#r au #ri "il#r r#%-n! $n &!, i#nar!a

+!n#%!nului i%i&ra"i!i/ (!n ru #0"in!r!a d! 0!n!+icii 9i r!duc!r!a !+!c !l#rn!&a i*! &!n!ra ! d! ac!, a.

O a !n"i! d!#,!0i ,! ac#rd (!r,#an!l#r car! a(ar"in ca !&#riil#rd! (!r,#an! *uln!ra0il! *ic i%! al! (!r,!cu"i!i (! 0a8 d! &!n=,!6/ %in#rin!$n,#"i"i/ *ic i%! al! #r urii/ (!r,#an!l! cu andica(/ (!r,#an! $n *-r,! c.7. R!cun#,c-nd +a( ul c d#0-ndir!a c! "!ni!i r#%-n! (#a ! +acili a

(r#c!,ul d! in !&rar! a , r inil#r/ , a ul r#%-n a,i&ur acc!,ul u ur#r, r inil#r car! d#%icilia8 ,au car! au r!9!din"a (! !ri #riul R#%-ni!i la(r#c!dura d! #0"in!r! a c! "!ni!i r#%-n!.

'.). Cau8! 9i +ac #ri +a*#ri8an"i ai %i&ra"i!iG1 În mod similar situaţia materială dobândită de contrabandişti de pe urma activităţilor criminale le permiteacestora să facă trafic de influenţă şi să corupă sistemul politic în favoarea lor. Un alt aspect ar putea fi posibilitatea coruperii politicienilor şanta"ându%i pe cei care apelea#ă la facilităţile oferite de sistemul creat deorgani#aţiile criminale.G> Adoptată prin H.!. nr. *.*11 din *O septembrie 122G pentru aprobarea 'trategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 122G%12*2

;:

Page 55: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 55/249

0eşi migraţia internaţională nu este un fenomen nou ci apărut odată custatul a cărui existenţă presupune raporturi fixe între o comunitate şi un

teritoriu globali#area este cea care l%a accentuat. ,reşterea gradului de permeabilitate a graniţelor situaţie datorată atât globali#ării în general cât şitransformării regionale de tipul integrării politico%economice în special % a permis indivi#ilor umani deplasarea oriunde pe glob indiferent decondiţionările create de introducerea paşapoartelor vi#elor şi a altorinstrumente de regulari#are a trecerii graniţelor naţionale şi de şedere în ţara de

destinaţie.Evenimentele sfârşitului şi începutului de mileniu au evidenţiat că lumea

este expusă provocărilor riscurilor şi ameninţărilor pe noi coordonate alăturide cele tradiţionale. enomenele de integrare şi mondiali#are ca procese aleglobali#ării evidenţia#ă în conţinutul şi fi#ionomia lor şi mişcările masive ale populaţiei.

&e plan regional sau global indiferent de abordare fenomenulmigraţionist a devenit un potenţial factor de risc pentru ma"oritatea statelordeoarece în desfăşurarea sa anga"ea#ă o serie infinită de pericole şivulnerabilităţi serioase ameninţări îndreptate spre pacea mondială.

Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus un efort susţinut şicontinuu depus de instituţiile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel de

compatibilitate cu statele membre în plan legislativ şi instituţional. În acestcontext statul român a acordat o atenţie deosebită abordării problematiciiimigraţiei ca parte importantă a domeniului "ustiţiei şi afacerilor interneaceasta cu atât mai mult cu cât de la data aderării ţara noastră a devenit statmembru la frontiera externă de est a Uniunii Europene.

'trategia +aţională privind $migraţia pentru perioada'211B'21H/,u0linia8 +a( ul c %i&ra"ia nu r!0ui! (ri*i ca un a,(!c n!&a i* ,au ca

;;

Page 56: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 56/249

(! # (r#0l!% car! r!0ui! r!8#l*a / ci ca un (r#c!, car! r!0ui!&!, i#na .

0eşi migraţia internaţională nu este un fenomen nou ci apărut odată cu

statul a cărui existenţă presupune raporturi fixe între o comunitate şi unteritoriu globali#area este cea care l%a accentuat. ,reşterea gradului de permeabilitate a graniţelor situaţie datorată atât globali#ării în general cât şitransformării regionale de tipul integrării politico%economice în special % a permis indivi#ilor umani deplasarea oriunde pe glob indiferent decondiţionările create de introducerea paşapoartelor vi#elor şi a altor

instrumente de regulari#are a trecerii graniţelor naţionale şi de şedere în ţara dedestinaţie.

'ursa principală a emigrării o constituie comunitatea. 'ub acest aspect pot fi identificate tipuri de comunităţi care alimentea#ă emigraţia în funcţie de profilul cultural dominant şi de experienţa de migraţie circulatorieinternaţionalăG:.

0acă anali#a privind profilul emigrantului are ca punct de plecarefluxurile selective de emigraţie atunci se constată că grupurile minoritare etnicesau religioase pre#intă un grad de mobilitate mai ridicat decât populaţiama"oritară română de religie ortodoxă. 'tudiile efectuate au demonstrat rolulreţelelor etnice şi religioase în primele fa#e ale migraţiei circulatorii exemplerelevante în acest sens fiind modelele de migraţie către !ermania şi Ungaria.

,ircumscris aceleiaşi sfere este şi suportul tradiţional oferit din partea ţărilorga#dă pentru anumite categorii religioase -protestantă/ .

G: 'pre exemplu dacă ne referim la comunităţile din mediul rural putem identifica următoarele tipuri de ba#ăB%comunităţile cu experienţă maximă de migraţie temporară în străinătate care sunt specifice satelor cu ponderemare de mag iari sau germani3%comunităţile cu nivel mediu de experienţă migratorie care sunt specifice satelor de imigrare internă -cu

populaţie sosită din alte localităţi ale ţării/3%comunităţile specifice satelor moderne cu stoc mare de educaţie şi care se află în fa#ă incipientă a procesuluide migraţie circulatorie externă3% comunităţile fără experienţă de migraţie caracteristice satelor tradiţionale cu stoc de educaţie redus şi cu gradmare de i#olare.

;F

Page 57: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 57/249

,au#ele migraţiei pot fi diverse de la cele economice la cele sociale şi politice. 9amenii părăsesc o #onă fie în căutarea unor oportunităţi dede#voltare şi un nivel socio%economic mai bun fie se refugia#ă în altă #onă în

urma unor calamităţi sau de#astre ră#boaie persecuţii religioase sau politice.'tudiile de#voltate şi aplicate recent sau nu au dus la elaborarea anumitorteorii care încearcă să surprindă atât modalităţile cât şi cau#ele migraţiilor pentru o mai bună estimare a impactului şi o anticipare a mişcărilor populaţiilor. 'e poate explica migraţia prin prisma ec ilibrării deficienţelor de pe pieţele forţelor de muncă între cerere şi ofertă putem coborî la nivel micro

pentru a explica fenomenul prin estimarea beneficiilor migrării de către fiecareindivid în raport cu costurile preconi#ate. Însă în realitate simpla diferenţăeconomică între state este incapabilă să explice un proces complex şi perpetuu.În realitate factorul economic deşi este important şi rămâne unul dintrefactorii actuali ai migraţiei nu este singurul implicat în luarea deci#iei demigraţie.

Există migraţie cu substrat politic D oamenii părăsesc o #onă în care sunt persecutaţi sau trăiesc într%un climat nesigur tensionat D sau determinate decau#e individuale. În acelaşi timp factorul politic pune restricţii migraţieireducând acest fenomen dar poate de asemenea favori#a migraţia prin programe de atragere de forţă de muncă.

Avansul te nologic între ţări repre#intă un de#ec ilibru însă nu trebuie

să fie luate în calcul doar elemente de cercetare de#voltare şi investiţii încapitalul uman pentru a se explica diferenţele între state ci trebuie privit cadrulinstituţional în ansamblu capacitatea firmei sau statului de a face faţă provocărilor mediului. ,adrul instituţional pre#intă diferenţe importante întrestate însă în contextul globali#ării şi a comunicării la nivel internaţionaldiminuea#ă aceste discrepanţe. 5imitele acestei abordări constau însă încuantificarea şi evaluarea dificile a factorilor care determină evoluţiaeconomică precum calitatea politicilor de guvernare sau stimularea firmelor

;G

Page 58: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 58/249

însă avanta"ul constă în sublinierea importanţei interacţiunilor. Atragerea şifolosirea unor resurse umane din alte #one geografice creea#ă însă alte probleme atât de natură socială cât şi economică. 'e rupe ec ilibrul atât în

#ona de provenienţă a acestei forţe de muncă cât şi în #ona în care suntrelocate. $mpactul este atât la nivel individual prin forţarea adaptării la o altăcultură şi organi#are socială dar şi la nivel macro al societăţii.

5a nivel macroeconomic migraţia duce la destabili#area pieţei de muncă prin crearea fie a unui excedent în anumite #one fie la deficitul forţei demuncă în anumite sectoare pe anumite perioade şi în anumite #one.

'uprasaturaţia forţei de muncă într%un sector poate fi privită ca şi fenomenagresiv de către populaţia nativă.

5a nivel individual apar fenomene atât po#itive prin creşterea niveluluide trai a mulţumirii a sentimentului siguranţei locului de muncă cat sinegative ce vi#ea#ă în special relaţia cu grupul de provenienţă -sentiment dede#rădăcinare etc./.

$mpactul la nivelul României înseamnă afectarea unor sectoare-construcţii servicii producţie/ care se confruntau cu un deficit de forţă demuncă până în ultimul semestru al anului 122O momentan şoma" alarmant lanivel internaţional şi naţional ca efect al cri#ei care a afectat puternic diversesectoare -construcţii retail financiar%bancar etc./. 0e asemenea o influenţă oare şi declinul populaţiei active -pierdere directă şi efecte în timp datorate

de#ec ilibrării structurilor pe vârste şi ca urmare a migrării populaţiei tinere/.&e de alta parte anali#ând situaţia din România aportul adus economieinaţionale prin fluxurile economice a fost surprins şi este ilustrat de dateleurmătoareB în 122; au intrat în ţară cca >2>> milioane euro în 122F D :>;O mileuro în 122G% : OG mil euro. 'e pare că şi în contextul cri#ei transferurile de bani sunt numeroase aflate în creştere ca volum dar mai puţin semnificative casume.

;O

Page 59: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 59/249

În ca#ul exodului personalului calificat către occident în ţări precumRomânia cu o nevoie acerbă de manageri şi specialişti de elită care să asigurereformarea unui sistem economic administrativ şi social aproape falimentar se

simte acut lipsa @vârfurilor8 iar recent ,i c!a a (!r,#nalului d! !6!cu"i!cali+icaG;.

&rogramele de#voltate în fugă fără un suport legislativ şi administrativcoerent făcute să impresione#e nu să fie eficiente nu dau roade într%un sistemadministrativ încă aotic. Kirocraţia şi indiferenţa reuşesc să scârbeascătinerii să învingă până şi sentimentul naţionalist generea#ă frustrări şi în final

apatie. Re#ultatulB plecări către locuri de muncă bine plătite în occident uneorisoldate şi cu renunţarea la cetăţenia română lipsuri din ce în ce mai pronunţatela nivelul societăţii româneşti. =erenul acesta a fost şi este exploatat din plinde companii în căutare permanentă de resurse umane bine pregătite pentrususţinerea strategiei lor de business şi profit maxim cu investiţie minimă.

2.3.1. Migraţia ca efect al internaţionalizării companiilor 0ată fiind evoluţia companiilor în mediul internaţional apar efecte şi la

nivelul comunicaţilor umane. ,rearea de locuri de muncă duce automat laatragerea de forţa de muncă în acele #one cu de#voltare economică. ,um însăinteresul companiilor este acela de a maximi#a profitul odată cu minimi#areacosturilor ele se orientea#ă spre pieţe cu forţă de muncă ieftină însă stabiledin punct de vedere social şi politic. 0acă pot exploata şi o oportunitate de piaţă de desfacere în aceste #one cu atât mai mult va creşte interesul lor. ,umacest lucru nu este neapărat posibil se merge pe desc iderea de puncte delucru. &entru a se păstra anumite standarde o parte din personal vine cu PnoJ%

oJ%ul pentru formarea şi supraveg erea execuţiei. 9 altă situaţie este cea în

G; 0eşi statul investeşte în formarea lor susţinându%i în perioada studiilor prin accesul la un învăţământ de masă până de curând performant iar recent prin programe de bursă -unele insuficient de bine puse la punct/ lanţul serupe în momentul încadrării în muncă. Krevetarea invenţiilor este dificilă exploatarea potenţialului redusă la programe aparent minunate însă cel puţin aplicate deficitar. @Return of $nvestment8 pentru statul românaproape lipseşte.

;

Page 60: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 60/249

care companiile atrag forţa de muncă ieftină din alte ţări către punctele lor delucru de"a existente costurile cu relocarea acestei forţe de muncă putându%seamorti#a din profit. (orbim de o piaţă concurenţială de un adevărat?r 80#i

!c#n#%ic@.,ontea#ă din ce în ce mai mult asigurarea de resurse umane ieftine

calificate şi mai puţin orientate spre d!8*#l ar! (r#+!,i#nal / %ai %uldi,(u,! , d!,+ 9#ar! # ac i*i a ! ,u,"inu (! ac!!a9i (#8i"i!. Plani+icar!ar!,ur,!l#r u%an! (! !r%!n lun& "in! c#n d! %#di+ic ril! d!%#&ra+ic! 9id! (r#0l!%!l! ,#cial! a,#cia !> ,c d!r!a +#r"!i d! %unc ac i*!/

(r#cr!ar!a ,c 8u / cr!9 !r!a ,(!ran"!i d! *ia" / c!!a c! duc! la un (r#c!ncr!,cu d! (!r,#an! $n *-r, .

,ompetiţia la nivel internaţional în ceea ce priveşte ocuparea locurilor demuncă de către persoane cu pregătire profesională superioară s%a simţit puternicîn ultimii ani. , iar în perioada de cri#ă atragerea de personal de vârf înorgani#aţii continuă. '%ar putea spune că este posibil ca ea să se accentue#e

tocmai în vederea creşterii eficienţei firmelor . &erioada de cri#ă înseamnă în primul rând o nevoie acerbă de creştere a

eficienţei economice într%o perioadă în care câştigurile nu mai sunt fabuloaseiar firmele nu îşi mai permit să investească pe termen lung în formarea personalului. 'e preferă atragerea acelor persoane care sunt de"a calificate oriîn această direcţie piaţa de forţă de muncă estică devine cu atât mai mult

atractivă pentru ead unting -şi nu numai/.

2. 3.2. Starea actuală a pieţei mondiale a forţei de muncă

&rincipalele centre mondiale al ocupării forţei de muncă sunt Europa9ccidentală ţările exportatoare de petrol din Asia America de +ord Australia.Ratele migraţiei se pare că au crescut considerabil în ultimii ani. În 122F auexistat cca * * milioane de migranţi la nivel internaţional în întreaga lume încreştere faţă de anul 1222 cu 1; milioane în timp ce în * F2 se pare că au fost

F2

Page 61: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 61/249

doar cca GF de milioane. &rocentual dacă în * F2 acesta însemna cca 1 ;< în122F procentul a crescut la ;<. 5a sfâr itul anului 122G la Roma s%a publicatș un Anuar 'tatistic cu privire la migraţie din care reiese ca la începutul lui 122F

în UE existau cca 1O milioane de imigranţi -; F< din totalul populaţiei/ dintrecare 14> erau extracomunitari. &ractic #ona UE a atras forţa de muncă dinRusia =urcia alte ţări non%UE 11< din Africa *F< Asia *;< America. &eţări locul întâi la atragerea migranţilor în cadrul UE îl ocupa !ermania locul 1 D conform Kăncii )ondiale % se află ranţa -în alte studii apar $talia si 'pania/ pe trei )area Kritanie abia apoi alte state. 5ocaţia imigranţilor ţine de

proximitatea geografică faţă de ţările de provenienţă -de exemplu în #ona(eneţiei predomină albane#ii şi cetăţenii fostei $ugoslavii în timp ce în5iguria 12< din imigranţi sunt cetăţeni ecuadorieni ca şi o consecinţă araporturilor de#voltate ale regiunii cu America 5atină/.

'e pare ca în contextul cri#eiru !l! %i&ra"i!i ,Bau %#di+ica din n#u/ $n dir!c"ia un!i ,c d!ri u9#ar!. ! r!,i% ! +!n#%!nul d! r!*!nir! ,(r!

l#cali "il! = "ara d! #ri&in!/ (! +#ndul (i!rd!rii l#curil#r d! %unc!%(#rar! 9i a c!l#r ,!8#ni!r!.

'. H.C#nc!( ului d! ,!curi a ! na"i#nal

2.4.1. Interesele de securitate naţională a om!nieiExistenţa şi evoluţia stabilă a României pe termen mediu şi lung au impus

definirea cu claritate în strategia de securitate naţională a intereselor naţionale. Eleconstituie pilonii naţionali de re#istenţă şi edificiul unei societăţi libere şi prospere înspiritul idealurilor tradiţionale esenţiale ale poporului român şi ale valorilor democraţieişi se stabilesc de către factorul politic având în vedere transformările ce au loc pe planintern şi extern.

$nteresele naţionale ale României se fundamentea#ă pe exigenţele re#ultate dinnecesitatea respectării unui set de valori unanim recunoscute cum ar fi garantarea şi

F*

Page 62: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 62/249

promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale precum şi a siguranţei cetăţenilorRomâniei consolidarea unui regim politic democratic ba#at pe respectarea,onstituţieiGF şi pe supremaţia legii asigurarea existenţei statului naţional suveran şi

independent unitar şi indivi#ibil spri"inirea legăturilor cu românii din afara graniţelortării pentru conservarea identităţii lor participarea României la asigurareasecurităţii şi stabilităţii în Europa.

$nteresele naţionale de securitate ale României sunt acele stări şi procese ba#ate pe valorile asumate şi promovate de societatea românească prin care se asigură prosperitatea protecţia şi securitatea membrilor ei stabilitatea şi continuitatea statului.

În acest sens ele se fundamentea#ă peB" garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a

siguranţei 3" consolidarea unui regim politic democratic ba#at pe respectarea

,onstituţiei şi pe supremaţia legii3" asigurarea existenţei statului naţional român suveran şi independent

unitar şi indivi#ibil3" spri"inirea legăturii cu românii din afara graniţelor ţării pentru

conservarea identităţii lor3" participarea României la asigurarea securităţii şi stabilităţii în Europa.Edificarea unei Românii democratice stabilă politic prosperă economic şi

social capabilă să participe eficient la dinamica vieţii internaţionale impune ca în

deplină concordanţă cu evoluţia proceselor de integrare europeană şi euroatlantică săfie afirmate reali#ate şi prote"ate următoarele interese naţionaleB

- menţinerea integrităţii unităţii suveranităţii şi independenţei statuluiromân3

- garantarea drepturilor şi libertăţilor democratice fundamentaleasigurarea bunăstării siguranţei şi protecţiei cetăţenilor României3

- de#voltarea economică şi socială a ţării în pas cu de#voltareaGF,onstituţia României din anul * > modificata si completata prin 5egea de revi#uire a ,onstitutiei Românieinr. :1 4122>.

F1

Page 63: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 63/249

contemporană- reducerea susţinută a marilor decala"e care despart România

de ţările europene de#voltate 3- afirmarea identităţii naţionale şi promovarea acesteia ca parte a

comunităţii democratice3 valorificarea şi de#voltarea patrimoniului culturalnaţional şi a capacităţii de creaţie a poporului român3 protecţia mediuluiîncon"urător a resurselor a calităţii factorilor de mediu la nivelul standardelorinternaţionale.

'ecuritatea naţională a României repre#intă expresia capacităţii statului de

gestionare a ameninţărilor la adresa cetăţeanului şi a comunităţii fiind condiţiafundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi are ca domeniu de referinţăvalorile interesele şi obiectivele naţionaleGG. 'ecuritatea naţională este un dreptimprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului se fundamentea#ă peordinea constituţională şi se înfăptuieşte în contextul securităţii regionale euroatlanticeşi globale.

'trategia de securitate naţională răspunde nevoii şi obligaţiei de protecţielegitimă împotriva riscurilor şi ameninţărilor ce pun în pericol drepturile şi libertăţilefundamentale ale omului precum şi ba#ele existenţei statului român. Ea vi#ea#ă cu prioritate următoarele domenii şi activităţiB starea de legalitate siguranţa cetăţeanuluisecuritatea publică şi apărarea naţională. 'ecuritatea naţională se reali#ea#ă prin măsuriactive de natură politică economică diplomatică socială "uridică administrativă ş

militară prin activitatea de informaţii contrainformaţii şi securitate precum şi pringestionarea eficientă a cri#elor în conformitate cu normele de conduită ale comunităţiieuropene.

În contextul acestei anali#e riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionalea României sunt percepute în principal din perspectiva posturii de ţară membră aAlianţei +ord%Atlantice şi a Uniunii Europene. În aceste condiţii deşi pericolul unuiră#boi clasic al unor agresiuni militare convenţionale este foarte puţin probabilGG Andreescu Ang el3 Radu +icolae 'ecuritatea naţională şi ecuaţia globali#ării în Revista !andirea )ilitarăRomânească vol.> martie % aprilie 122G

F>

Page 64: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 64/249

negli"area unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilităţi ma"ore la adresasecurităţii proprii şi a capacităţii de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionaleasumate. 'e înscriu în această categorie şi riscurile ce privesc securitatea şi apărarea

frontierelor în condiţiile în care segmente importante ale graniţelor Românei repre#intăşi frontiera estică a celor două organi#aţii.

În condiţiile accelerării proceselor globale şi ale de#voltării te nologice cânddistanţele geografice devin tot mai puţin importante apariţia unor asemenea fenomenenegative trebuie descoperite oportun indiferent de locul unde se produc iar evaluarealor trebuie făcută prin prisma caracterului indivi#ibil al securităţii globale. În acest

context contracararea lor fermă şi eficientă inclusiv la distanţe mari faţă de graniţelenaţionale devine o responsabilitate ma"oră a unei guvernări responsabile.

&rincipalele riscuri şi ameninţări ce pot pune în pericol securitatea naţională aRomâniei valorile şi interesele sale ca stat membru al comunităţii europene şieuroatlantice suntB terorismul internaţional3 migraţia ilegală3 proliferarea armelorde distrugere în masă3 conflictele regionale3 criminalitatea transnaţională

organi#ată3 guvernarea ineficientă3 existenţa unor vulnerabilităţi şidisfuncţionalităţi.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană România va susţine de#voltareaP#li icii!6 !rn! 9i d! ,!curi a ! c#%unGO -PE C/G şi a politicii europene de securitate şiapărare inclusiv prin creşterea contribuţiei la capabilităţile militare şi la cele destinatecombaterii terorismului şi gestiunii urgenţelor civile în spaţiul unional. În acest scop

România îşi va spori participarea la promovarea democraţiei păcii securităţii şi prosperităţii în cadrul politicii de vecinătate şi la operaţiunile de gestionare a cri#elorregionale şi de securi#are a fluxurilor energetice şi comerciale.

,a stat membru al Uniunii Europene şi al +A=9 România are interesul ma"orde a se învecina cu state stabile democratice şi prospere deoarece numai acestea suntcapabile să menţină pacea şi buna%înţelegere în relaţiile dintre ele să cree#e comunităţiGO =ratatul privind Uniunea Europeană numit şi =ratatul de la)aastric t care a luat numele localităţiiolande#e unde s%a semnat la G februarie * 1 si este actul constitutiv al Uniunii Europene a definit pentruîntâia oara acest element ca unul dintre cei trei piloni ai UEG =ratatul de la 5isabona introduce noţiunea de @Uniunea Europeană D 'paţiu de libertate securitate şi "ustiţie.

F:

Page 65: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 65/249

regionale pluraliste şi să aibă un comportament predictibil în domeniul securităţii. Înacest spaţiu în care persistenţa cri#elor şi conflictelor repre#intă de secole oconstantă a realităţii neimplicarea permanentă şi cu toate forţele Europei în

problematica stabilităţii şi de#voltării lasă un câmp larg extensiei riscurilor pericolelor şi ameninţărilor la adresa păcii securităţii şi prosperităţiicontinentuluiO2.

,onstruirea unui @climat de securitate şi prosperitate în #ona )ării +egre8O*

repre#intă o direcţie distinctă de acţiune a acestei strategii. România are un interesstrategic fundamental ca regiunea extinsă a )ării +egre să fie stabilă democratică şi

prosperă strâns conectată la structurile europene şi euroatlantice.În contextul noului mediu de securitate când gestionarea securităţii tinde să se

europeni#e#e din ce în ce mai mult imperativul evoluţiei democratice şi profesionale ainstituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale are nevoie de o nouă abordare %sistemică profundă şi cuprin#ătoare % în condiţiile în care ele trebuie să acţione#e permanent într%un regim de coordonare profesionistă şi eficientă. ,a urmare reforma

sectorului de securitate în perspectiva aderării la 'paţiul 'c engen impune o mai bună coordonare naţională a instituţiilor şi asigurarea integrării lor funcţionale însistemele de securitate din care România face parte. Eforturile vor vi#a consolidarea şi profesionali#area controlului civil asupra forţelor care au responsabilităţi în domeniulsecurităţii naţionale şi se vor focali#a asupra structurilor normelor relaţiilor misiunilorinstruirii şi resurselor sistemului cu stricta respectare a principiilor democraţiei

eficienţei transparenţei şi non%parti#anatului politic.0eşi statul rămâne stăpânul frontierelor sale şi în continuare libera circulaţie a persoanelor între statele membre ale Uniunii Europene sau statele semnatare aleAcordului 'c engen le obligă să%şi reorgani#e#e supraveg erea frontierelor pentru a%şiasigura astfel securitatea. ,rearea unui spaţiu european fără frontiere interioare are

O2 )ircea )ureşan $ntegrarea în UE şi +A=9 a statelor Kalcanilor de (est în Revista $mpact strategic

=ipografia Universităţii +aţionale de Apărare Y,arol $Y Kucureşti nr.*4122OO* ,onform &roiectului 'trategiei de 'ecuritate +aţională a României/ pre#entat în şedinţa ,onsiliului 'upremde Apărare a Cării din 1* februarie 122F.

F;

Page 66: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 66/249

numeroase consecinţe asupra concepţiei generale şi a organi#ării managementuluifrontierelor prin înc iderea celor externe şi prin supraveg erea punctelor sensibile şistrategice.

,onceptul implică mai multe dimensiuni precum cea politică militarăeconomică informaţională etc. si este corelat cu noţiuni asociate pornind de lainteresele naţionale instituţiile statului abilitate cu competenţe in securitateanaţională strategia securităţii naţionale politicile de securitate etc. =oate acestedomenii pot deveni În orice moment vectori ai vulnerabilităţilor O1.

'ecuritatea naţională este fundamentată pe respectarea prevederilor

constituţionale a legilor române normelor de drept internaţional şi dispo#iţiilortratatelor internaţionale la care România este parte. 5egea de referinţă îndomeniul securităţii naţionale a fost adoptată în anul * * pentru a răspundenevoilor sociale din perioada postrevoluţionarăO>.

Evoluţiile internaţionale sc imbările politice modificarea ,onstituţieiaderarea României la +A=9 şi UE dinamica ameninţărilor versatilitatea

factorilor de risc demonstrea#ă tot mai stringent necesitatea unei reforme desubstanţă în acest domeniu şi implicit moderni#area cadrului legislativ în raportcu noile dimensiunii ale securităţii naţionale.

Anali#ând tendinţele ascendente ale violenţei din întreaga lume cu totcortegiul de evenimente şi consecinţe nefaste se impune imperativ aprobareaunor legi în deplină concordanţă cu politica şi mediul de securitate la nivel

naţional regional şi mondialÎn acest context elaborarea unui cadru normativ care să răspundă noilorriscuri şi ameninţări îndreptate spre securitatea ţării ,onsiliul 'uprem deApărare a CăriiO: a adoptat la data de 1; martie 122O o otărâre privindO1 În problematica securităţii naţionale au apărut mutaţii astfel încât în pre#ent conceptul include şi factorinonmilitari -imigraţia crima organi#ată violarea drepturilor omului sărăcia degradarea mediului încon"urătoretc./.O> 5egea ;*4* * privind siguranţa naţională a României publicată în )onitorul 9ficial nr.*F> din O iulie * *.O: Art.G din 5egea ;*4* * privind siguranţa naţională a României prevede printre atribuţiile ,onsiliului'uprem de Apărare a =ării @ .. .lit.e/ aprobă structurile organi#atorice efectivele şi regulamentele defuncţionare ale 'erviciului Român de $nformaţii 'erviciul de $nformaţii Exteme şi 'erviciul de &rotecţie şi&a#ă8.

FF

Page 67: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 67/249

aprobarea 'tructurii şi a Regulamentului de uncţionare a 'erviciului Românde $nformaţii autoritatea speciali#ată în activitatea de informaţii pentrureali#area securităţii naţionale.

5egea de referinţă în domeniul securităţii naţionale defineşte acestconcept ca fiind starea în care trebuie să se afle statul pentru a fi capabil să sede#volte liber si să contribuie la promovarea intereselor fundamentaleO;.

Acelaşi act normativ stipulea#ă în continuare în mod expres premiselecare sunt apreciate drept ameninţări la adresa securităţii naţionaleOF prevedericare conduc implicit la ideea potrivit căreia securitatea naţională nu poate şi nu

trebuie privită drept un concept abstract ci un pilon dinamic sc imbător caregenerea#ă o serie infinită de alte concepte derivate precumB risculameninţarea părarea nealinierea securitatea regională neutralitatea etc.

+u putem depăşi acest cadru legislativ fără a face anumite preci#ărireferitoare la informaţiile ce stau la ba#a securităţi naţionaleOG caracterulacestora persoanele competente să le primească precum şi contestarea în

instanţă a măsurilor dispuse împotriva persoanelor pretabile a aduce pre"udiciiindependenţei sau suveranităţii ţării şi nu în ultimul rând a principiilor relevantecare stau la ba#a activităţii de informaţiiOO pentru securitateO .O; @&rin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate de ec ilibru şi de stabilitate socialăeconomică şi politică necesară existenţei şi de#voltării statului naţional roman ca stat suveran unitarindependent şi indivi#ibil menţinerii ordinii de drept precum şi climatului de exercitare neîngrădită adrepturilor libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor potrivit principiilor şi normelor democraticestatornicite prin ,onstituţie.8 % art.l din 5egea nr.;*4* *OF Art.> din 5egea nr.;*4* * privind siguranţa naţională a RomânieiOGAstfel literatura de specialitate a clasificat informaţiile pentru securitate pe următoarele paliereB informaţii de

necesitate naţională care prote"ea#ă valorile naţionale fundamentale3 informaţii de interes naţional aceleinformaţii care fac referire la modalităţile de reali#are şi promovare a intereselor naţionale fundamentaleOO 0ănuţ &etrişor !ruia 0octrina +aţională de informaţiilor pentru securitate K.50 nr.:-OG/ 122O.O Aceste suntB legalitatea principiu care subordonea#ă activitatea informaţiilor pentru securitate legislaţieinaţionale şi care de altfel se regăseşte în toate ramurile de drept3 caracterul planificat şi sistematic care seimpune în vederea unei gestionări eficiente a informaţiilor privind vulnerabilităţile riscurile ameninţările aadresa securităţii naţionale3 ofensivitatea şi mobilitatea presupune întreprinderea tuturor demersurilor necesarecunoaşterii #onelor mediilor de interes pentru securitatea ţării astfel încât informaţiile de interes operativ să fiereceptate cu celeritate pentru a da posibilitatea elaborării măsurilor de contracarare3 anticiparea şi previ#ionarea presupun o monitori#are strictă a activităţii de informaţii pentru a deţine controlul în această#onă şi a evalua cu rapiditate situaţia operativă în vederea preci#ării măsurilor specifice de contracarare3obiectivitatea evaluărilor principiu relevant întrucât doar o pre#entare obiectivă a situaţiei de fapt poateconduce la elaborarea unor măsuri de control sau contracarare pertinente şi concludente3 informarea exactăcorectă şi la timp a factorilor deci#ionali asigură identificarea oricăror ameninţări potenţiale şi conduce laînlăturarea cu operativitate a acestora3 independenţa ec idistanţa politică principiu pe cât de important pe atâtde necesar pentru pre#entarea unor informaţii pertinente obiective de calitate.

FG

Page 68: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 68/249

5iteratura de specialitate defineşte infracţiunile contra securităţiinaţionale drept 7acele fapte care sunt prevă#ute de ,odul penal sau de unelelegi speciale săvârşite cu vinovăţie şi care sunt de natură să aducă atingere

siguranţei interioare şi exterioare şi prin aceasta fiinţei statului atributelor salefundamentaleB suveranitatea independenţa şi unitatea82.

=otodată legea de referinţă în domeniul securităţii stipulea#ă căactivitatea de informaţii pentru reali#area securităţii naţionale are caractersecret de stat*. 0reptul penal defineşte secrete de stat acele 7documente datesau informaţii din domeniul politic economic militar sau te nico%ştiinţific

declarate prin lege ca atare sau pre#entând în mod vădit acest caracter careimpune celor autori#aţi ori însărcinaţi a le deţine sau cunoaşte obligaţia strictăde a le ţine în ascuns şi a veg ea ca ele să nu fie cunoscute de nimeni sau să nua"ungă în nici un c ip în posesia sau la cunoştinţa unor persoane neautori#ate şia căror divulgare este de natură să pună în pericol interesele economice politice militare sau te nico%ştiinţifice ale statului81. În acelaşi sens legile

speciale definesc informaţiile secrete de stat drept 7informaţiile care privescsecuritatea naţională prin a căror divulgare se pot pre"udicia siguranţanaţională şi apărarea ţării8>. Atât dreptul penal special cât şi legile speciale prevăd un sistem sancţionator mai sever în raport cu alte infracţiuni. ,a pedepse principale sunt prevă#ute detenţiunea pe viaţă alternative cuînc isoarea între limite relative ridicate iar ca pedeapsă complementară se

prevede la ma"oritatea infracţiunilor inter#icerea unor drepturi. 'unt prevă#uteunele cau#e de nepedepsire sau de reducere a pedepsei în situaţia în care participantul la infracţiunile contra securităţii naţionale denunţă în timp utilsăvârşirea infracţiunii astfel încât aceasta să poată fi împiedicată ori el însuşiîmpiedică consumarea infracţiunii iar ulterior o denunţă. Există şi o cau#ă de

2 0rept penal % partea specială ! .+istoreanu Alex.Koroi 5)olnar (.0obrinoiu 5&ascu (.5a#ăred.,ontinent $ Kucureşti * F pag.>*%>1.

* 5egea nr.;*4* * privind siguranţa naţională a României art.*2.1 9liviu Aug.'toica 0rept &enal &arte 'pecială Ed.0idactică şi &edagogică Kucureşti D * GF pag.>2.> 5egea *O141221 privind protecţia informaţiilor clasificate.

FO

Page 69: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 69/249

reducere a pedepsei care îşi produce efectele prin reducerea limitelor la "umătate în ca#ul participanţilor la infracţiunile contra securităţii naţionalecare după începerea urmăririi penale ori după descoperirea infractorilor

înlesnesc arestarea acestora:.0in cele pre#entate se poate observa că atât cadrul general cât şi cel

special are prevederi imperative în ceea ce priveşte documentele informaţiileapreciate drept secrete de stat ceea ce nu mai suportă nici un alt comentariu.

Referitor la persoanele care pot beneficia de aceste informaţii legislaţiaîn domeniul securităţii naţionale preci#ea#ă în mod expres şi limitativ aceste

categorii de persoane ceea ce demonstrea#ă o dată în plus importanţa acestorinformaţii prin prisma valorii sociale pe care o apără;.

În contextul dat din practica "udiciară a ,urţii ,onstituţionale se poateconstata că destul de frecvent excepţiile de neconstituţionalitate invocate încadrul procesului "udiciar fac referire la caracterul de secret de stat acordatinformaţiilor privind securitatea naţională şi categoria de persoane care

beneficia#ă de acestea. &revederile legale menţionate anterior F

sunt invocateîn contradicţie cu dispo#iţii constituţionaleG comunitareO şi legi speciale.

&ornind de la caracterul informaţiilor privind securitatea naţională înca#ul cetăţenilor străini reclamanţii şi instanţele competente a soluţiona cau#aexistă în unanimitate opinia că informaţiile secrete care au stat la ba#adeclarării unui cetăţean străin ca inde#irabil trebuie cunoscute de către toate

: ! .+istoreanu A.Koroi $.)olnar (.0obrinoiu $ &ascu (.5a#ăr op. cit. p. > %:2.; Art.l din 5egea ;*4* * privind siguranţa naţională stipulea#ă că informaţiile privind securitatea naţională

pot fi comunicateB a/ preşedintelui 'enatului preşedintelui Adunării 0eputaţilor precum şi comisiilor permanente pentru apărare şi asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale &arlamentului3 b/ miniştrilorşi şefilor departamentelor din ministere când informaţiile privesc probleme ce au legătură cu domeniile deactivitate pe care le coordonea#ă sau de care răspund3 c/ prefecţilor primarului general al ,apitalei precum şiconducătorilor consiliilor "udeţene respectiv al municipiului Kucureşti pentru probleme ce vi#ea#ă competentaorganelor respective3 d/ organelor de urmărire penala când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.

F Art.*2 şi ** din 5egea ;*4* * privind siguranţa naţională.GArt.*F -egalitatea în drepturi/ art.1* - accesul liber la "ustiţie/ art.1: -dreptul la apărare/ art.;> -restrângerea

exerciţiului unor drepturi sau libertăţi din ,onstituţia României.OArt.F -dreptul la un proces ec itabil/ din ,onvenţia pentru Apărarea 0repturilor 9mului si a 5ibertăţilorundamentale. 5egea *O141221 privind protecţia informaţiilor clasificate a 9.!. * :41221 republicată privind regimul

străinilor in România.

F

Page 70: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 70/249

părţile implicate în egală măsură. +umai că in această ecuaţie este uitat cel maiimportant atribut al existenţei statale respectiv securitatea care implică şisuveranitatea şi integritatea în aceeaşi măsură ceea ce ne îndrituieşte să fim în

de#acord cu această opinie şi să apreciem bine definit şi suficient nuanţat pre#entul cadru legal referitor la cunoaşterea motivelor care au stat la ba#adeclarării unui străin ca persoană inde#irabilă. 'ecuritatea naţională estevaloarea fundamentală supremă absolută fără de care un stat nu există motiv pentru care nici un drept fundamental nu poate fi invocat împotriva sau cu oierar ie superioară acesteia.

În spri"inul opiniei noastre sunt şi deci#iile ,urţii ,onstituţionale care înabsolut toate cau#ele având ca obiect securitatea României a apreciat ca legale prevederile legislaţiei de referinţă în domeniu atât privind caracterul atribuitacestor informaţii cât şi în ceea ce priveşte destinatarii informaţiilor dindomeniul securităţii naţionale cu toate că dispo#iţiile în cau#ă nu includ şicategoria instanţelor de "udecată.

)ai mult decât atât referitor la faptul că instanţelor li se pre#intădocumentele care au stat la ba#a măsurii dispuse doar cu respectarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate*22 instanţa supremă a statuat că "udecătorii sunt obligaţi să respecte legea care dă prioritate intereselor privindsecuritatea naţională a Românie iar corecta interpretare şi aplicare a normelor "uridice sunt atribuţii ce revin în exclusivitate instanţei de "udecată care nu

poate refu#a "udecarea cau#ei pe motiv că legea este neclară incompletă saunu prevede deoarece ar putea fi învinuită în această situaţie de denegare dedreptate.

Referitor la cerinţa de previ#ibilitate respectiv nivelul de preci#ie allegislaţiei privind securitatea naţională aspect de asemenea contestat îninstanţă putem afirma că acesta depinde foarte mult de domeniul pe care îlreglementea#ă. În ca#ul dat se poate observa că pericolele adresate securităţii

*225egea *O141221 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în )on. 9f. nr.1:O din *1.2:.1221.

G2

Page 71: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 71/249

naţionale se află în #ona neconvenţionalului de unde şi caracterul neprogramatal reacţiilor măsurilor de anticipare şi contracarare faţă de riscuri ameninţărivulnerabilităţi.

0iminuarea capacităţii de a face predicţii în domeniul securităţiinaţionale este direct proporţională cu creşterea gradului de nesiguranţă dintr%osocietate la un moment dat fiind tot mai greu de prevă#ut şi determinat pericolele generate de grupările extremiste sc imbările climaterice migraţiedroguri sindromul H$( etc.

În acelaşi sens ,urtea Europeană a 0repturilor 9mului a statuat în

"urisprudenţa sa că previ#ibilitatea consecinţelor ce decurg dintr%un actnormativ determinat nu poate avea o certitudine absolută întrucât oricât dedorită ar fi aceasta ea ar da naştere la o rigiditate excesivă reglementării*2*.

Anali#ând conceptul de securitate naţională prin prisma prevederilorlegislaţiei de referinţă în domeniul străinilor *21 se constată că împotriva acelorstrăini care au desfăşurat desfăşoară ori există indicii că intenţionea#ă să

desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională oriordinea publică autorităţile competente vor lua măsura declarării acestora cainde#irabili. Această măsură este dispusă de ,urtea de Apel Kucureşti lasesi#area procurorului anume desemnat de la &arc etul de pe lângă ,urtea deApel Kucureşti care sesi#ea#ă instanţa la propunerea instituţiilor cucompetenţă în domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice.

Actul normativ menţionat stipulea#ă că datele şi informaţiile în ba#acărora se propune declararea ca inde#irabil pentru raţiuni de securitate naţionalăse pun la dispo#iţia instanţei de "udecată în condiţiile stabilite de actelenormative care reglementea#ă regimul activităţilor referitoare la securitateanaţională şi prote"area informaţiilor clasificate*2>.

*2* ,au#a RecPvenNi contra Ungariei ,E09 * .*21 9U! nr.* :41221 privind regimul străinilor pe teritoriul României republicată în ).9f.nr.:1* din ; iunie122O.*2>Art.O; alin.> din 9U! nr.* :41221 privind regimul străinilor pe teritoriul României republicată.

G*

Page 72: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 72/249

În continuare se prevede că procesul se "udecă în camera de consiliu cucitarea parţilor. $nstanţa de "udecată are obligaţia de a aduce la cunoştinţastrăinului faptele care stau la ba#a sesi#ării cu respectarea prevederilor actelor

normative care reglementea#ă regimul activităţilor referitoare la securitateanaţionala şi prote"area informaţiilor clasificate*2:.

Ulterior ,urtea de Apel Kucureşti se pronunţă printr%o otărâre motivatăasupra speţei deduse "udecăţii şi 7atunci când declararea străinului cainde#irabil se întemeia#ă pe raţiuni de securitate naţională în conţinutul

otărârii nu se menţionea#ă datele şi informaţiile care au stat la ba#a motivării

acesteia8*2;.Hotărârea în cau#ă este definitivă şi se comunică pe de o parte

străinului iar dacă cel în cau#ă este declarat inde#irabil aceasta se comunică şi9ficiului Român pentru $migrări autoritatea competentă a pune măsura dispusăîn executare. Este relevant de menţionat că dreptul de şedere a străinuluiîncetea#ă la data pronunţării otărârii prin care este declarat inde#irabil.

&erioada pentru care străinul este declarat inde#irabil este de la ; la *; ani.Împotriva otărârii emise de ,urtea de Apel Kucureşti se poate exercita recursîn termen de *2 #ile de la comunicare recurs "udecat de către Înalta ,urte de,asaţie şi Mustiţie.

În ca#uri obiective şi "ustificate străinul poate cere instanţei să dispunăsuspendarea executării otărârii prin care a fost declarat inde#irabil*2F până la

soluţionarea căii de atac. În lumina celor pre#entate în materie procesuală seconstată că în ca#ul declarării unui străin ca inde#irabil sunt respectate

*2: $bidem art O; alin.:.*2; $bidem art.O; alin.;.*2F &aleta principiilor procedurale fundamentale care guvernea#ă activitatea "udiciară în materie civilă estecompletă şi asigură desfăşurarea unui proces civil corect a cărui finalitate este aflarea adevărului. Astfel principii precum cel al legalităţii aflării adevărului rolului activ al magistratului egalitatea părţilor în faţa "ustiţiei publicităţii oralităţii contradictorialităţii dreptului la apărare disponibilităţii sunt tot atâtea garanţiiîmpotriva eventualelor abu#uri care pot fi făcute la umbra conceptului de securitate naţională.

G1

Page 73: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 73/249

principiile fundamentale ale procesului civil statuate prin ,onstituţie legea pentru organi#area "udecătorească şi o serie de documente internaţionale*2G.

În general străinii care încalcă legile române şi sunt declaraţi

inde#irabili încearcă să%si fundamente#e apărarea pe fel de fel de speculaţiicare să atragă atenţia de la fondul problemei la aspecte de formă şi totodatărecurg la diferite mi"loace prin care să tergiverse#e soluţionarea cau#ei pentru anu fi îndepărtaţi de pe teritoriu*2O.

,u privire la susţinerea de nelegalitate a dispo#iţiilor referitoare lacaracterul şi beneficiarii informaţiilor privind securitatea naţională a României

reţinem că situaţia străinilor declaraţi inde#irabili pentru desfăşurarea deactivităţi contra securităţii naţionale este diferită de a celorlalţi cetăţeni străiniceea ce îndrituieşte legiuitorul să stabilească drepturi diferite pentru cele douăcategorii. 'ecuritatea naţională poate conduce fără niciun fel de probleme şi larestrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fiind direct proporţională cu situaţia care a determinat%o altfel spus cu respectarea

principiului proporţionalităţii.,urtea ,onstituţională a statuat că interesul apărării securităţii naţionale

"ustifică restrângerea unor drepturi fără a se considera încălcate drepturilefundamentale ale cetăţenilor prevederile în cau#ă fiind în deplină concordanţăcu dispo#iţiile constituţionale care preci#ea#ă că 7exerciţiul unor drepturi saulibertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune după ca#

pentruB apărarea securităţii naţionale a ordinii a sănătăţii ori a moralei publicea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor3 desfăşurarea instrucţiei penale

*2G 0eclaraţia Universală a 0repturilor omului &actul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,onvenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Acest din urmă actnormativ prevede în art.F pct.$ că 7orice persoană are dreptul să%i fie examinată cau#a sa în mod ec itabil public şi într%un termen re#onabil de către un tribunal independent şi imparţial stabilit prin lege care va decideasupra drepturilor şi obligaţiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricărei acu#aţii în materie penală îndreptatăîmpotriva sa8.*2O,ele mai u#itate excepţii de procedură suntB excepţia de necompetenţă recu#are nulitatea actelor de procedură litispendenţă conexitate lipsa de citare sau citare nelegală.

G>

Page 74: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 74/249

prevenirea consecinţelor unor calamităţi naturale ale unui de#astru ori ale unuisinistru deosebit de grav8*2 .

5egea fundamentală stipulea#ă totodată faptul că 7dreptul la informaţie

nu trebuie să pre"udicie#e măsurile de protecţie a tinerilor sau securitateanaţională8**2.

&e lângă prevederile cuprinse în legea de referinţă în domeniul securităţiinaţionale care menţionea#ă expres şi limitativ autorităţile şi organelecompetente a primi informaţiile privind securitatea statului sunt şi alte actenormative care cuprind reglementări referitoare la acest domeniu. În acest sens

menţionăm prevederile actului normativ ce face referire la liberul acces alcetăţenilor la informaţiile de interes public şi care preci#ea#ă că exceptea#ăaccesul liber al cetăţenilor -fără a se face distincţie între proprii cetăţeni sau ceistrăini/ la informaţiile de interes public pentru @informaţiile din domeniulapărării naţionale siguranţei şi ordinii publice dacă fac parte din categoriileinformaţiilor clasificate8***.

0e asemenea dispo#iţiile legii privind protecţia informaţiilor clasificatestipulea#ă că @în categoria informaţilor secrete de stat sunt cuprinseinformaţiile care repre#intă sau care se referă la activitatea de informaţiidesfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şisiguranţa naţională8**1.

În consecinţă se poate conclu#iona că măsura privind declararea unui

străin ca inde#irabil urmăreşte un scop legitim în referire la securitateanaţională astfel încât măsură incriminată este absolut "ustificată printr%onecesitate socială imperioasă.

Aplicarea măsurii restrictive trebuie să respecte principiul proporţionalităţii între ameninţarea adusă securităţii naţionale pericoluliminent al acesteia şi drepturile omului cu atât mai mult cu cât practica ,E09*2 Art.;> alin. * din ,onstituţia României republicată.**2 Art.>* alin. > din ,onstituţia României republicată.*** Art.*1 alin.* lit.a din 5egea nr.;::4122* privind liberul acces la informaţiile de interes public.**1 5egea *O141221 privind protecţia informaţiilor clasificate.

G:

Page 75: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 75/249

demonstrea#ă că în ultima perioadă sunt înregistrate tot mai multe plângeri dela cetăţeni privind interpretări greşite şi abu#ive din partea autorităţilor statalede restrângere a libertăţilor individuale având ca "ustificare securitatea

naţională**>.Relevant de menţionat este faptul că prin prisma legislaţiei care

reglementea#ă intrarea şi şederea străinilor în România în ca#ul celor declaraţiinde#irabili ori împotriva cărora s%a dispus expul#area precum şi cei careconstituie pericol pentru sănătatea publică s%a instituit măsura îndepărtării de pe teritoriu sub escortă până în ţara de origine tran#it sau destinaţie. &entru a

prote"a anumite categorii de persoane acelaşi act normativ menţionat anteriorstipulea#ă expres şi limitativ situaţiile în care îndepărtarea este inter#isă**:.

2.4.2. #meninţări la adresa Securităţii $aţionale'ecuritatea naţională poate fi definită ca un drept imprescriptibil

desprins din suveranitatea absolută a poporului şi clădită pe principiul

respectării drepturilor fundamentale şi totodată a legilor aflate în vigoare însocietate la un moment dat.

În contextul acestei anali#e riscurile si ameninţările la adresa securităţinaţionale a României sunt percepute în principal din perspectiva calităţii deţară membră a Alianţei +ord%Atlantice şi a Uniunii Europene. În aceste

**> ,a#ul 5upşa împotriva României. ,etăţeanul iugoslav s%a stabilit în România în anul * O unde s%a

căsătorit cu o cetăţeană română care în anul 1221 i%a născut un copil. În anul 122> ,urtea de Apel Kucureşti l%a declarat inde#irabil la cererea 'Rl şi în ba#a 9U! * :41221 privind regimul străinilor în România fiindu%iinter#isă intrarea în România pentru o perioadă de *2 ani. 0upă studierea documentelor aflate la dosarul cau#ei,urtea a statuat că prin interdicţia de intrare s%a încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi de familiegarantat de art.O din ,onvenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale iar în ca#ulexpul#ării nu i%au fost respectate garanţiile procedurale întrucât nu i%au fost oferite detalii legate de fapta pentru care s%a dispus măsura de siguranţă.**: Art. 1 din 9U! * :41221 privind regimul străinilor în România republicatăBa/ străinul este minor iar părinţii acestuia au drept de şedere în România3 b/ străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română dacă minorul se află în întreţinerea acestuiasau dacă există obligaţia plaţii pensiei alimentare obligaţie pe care străinul şi%o îndeplineşte cu regularitate3 c/străinul este căsătorit cu un cetăţean român iar căsătoria nu este de convenienţă3d/străinul a depăşit vârsta de O2 de ani3e/ există temeri "ustificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi tratamente inumane saudegradante în statul în care urmea#ă să fie trimis străinul3*/ îndepărtarea este inter#isă de documentele internaţionale la care România este parte.

G;

Page 76: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 76/249

condiţii deşi pericolul unui ră#boi clasic al unor agresiuni militareconvenţionale este foarte puţin probabil negli"area unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilităţi ma"ore din perspectiva securităţii proprii şi a

capacităţii de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate la intrarea în +A=9 şi în Uniunea Europeană. 'e înscriu în această categorie şi riscurile ce privesc securitatea şi apărarea frontierelor în condiţiile în care segmenteimportante ale graniţelor Românei repre#intă şi frontiera estică a celor douăorgani#aţii.

În acelaşi timp însă o serie de ameninţări noi asimetrice de natură

militară sau non%militară inclusiv cele ce se manifestă sub forma agresiunilorinformatice sau informaţionale generate preponderent din mediul internaţionaldar şi % într%o anumită măsură % de cel intern tind să crească sub raportulgradului de pericol şi al probabilităţii de producere şi pot afecta grav starea desecuritate a cetăţenilor români a statului român sau a instituţiilor de securitatedin care România face parte. &ericolul creat de astfel de evoluţii negative poate

fi substanţial potenţat în ca#ul asocierii lor îndeosebi în condiţiile în caregraniţele dintre ameninţările globale şi cele regionale precum şi între celeexterne sau interne tind să devină tot mai difu#e. În fapt în condiţiileaccelerării proceselor globali#atoare şi ale de#voltării te nologice distanţelegeografice devin tot mai puţin importante astfel că apariţia şi de#voltarea unorasemenea fenomene negative trebuie descoperite indiferent de locul unde se

produc evaluarea lor trebuie făcută prin prisma caracterului indivi#ibil alsecurităţii globale iar contracararea lor oportună şi fermă inclusiv la distanţemari faţă de graniţele naţionale devine o responsabilitate ma"oră a uneiguvernări democratice eficiente.

&rincipalele riscuri si ameninţări care pot pune în pericol securitateanaţională a României valorile şi interesele sale ca stat membru al comunităţiieuropene şi euroatlantice sunt următoarele**;B**; ,onform 'trategiei +aţionale de 'ecuritate % România Europeană România EuroatlanticăB pentru o viaţămai bună într%o ţară democratică mai sigură şi prosperă D Kucureşti 122G.

GF

Page 77: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 77/249

=erorismul internaţional. Atacurile teroriste din ** septembrie 122*asupra unor obiective%simbol ale civili#aţiei şi puterii americane acţiunile deaceeaşi natură executate la )adrid 5ondra )oscova sau $stanbul precum şi

cele care au avut loc în 9rientul Apropiat ,auca# Africa Asia ,entrală de'ud şi 'ud%Est dovedesc faptul că terorismul internaţional de sorginteextremist%religioasă structurat în reţele transfrontaliere repre#intă cea maigravă ameninţare la adresa vieţii şi libertăţii oamenilor a democraţiei şicelorlalte valori fundamentale pe care se întemeia#ă comunitatea euro%atlantică.

Reţelele teroriste internaţionale au acces la te nologia modernă şi pot

beneficia de transferuri bancare şi mi"loace de comunicare rapide deinfrastructura şi asistenţa oferite de organi#aţii etnico%religioase extremiste desuportul criminalităţii transfrontaliere organi#ate ori de spri"inul regimurilorcorupte sau incapabile să guverne#e democratic. Ele pot provoca pierderimasive de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale de mare amploare iar prinaccesul posibil la armele de distrugere în masă consecinţele acţiunilor lor pot

deveni devastatoare. ,aracterul desc is al societăţilor democratice moderne caşi cerinţele globali#ării determină ca fiecare stat în parte cât şi comunitateainternaţională în ansamblu să rămână vulnerabile în faţa terorismuluiinternaţional astfel că imperativul contracarării acestui flagel şi al cooperăriiforţelor democratice pentru contracararea lui constituie o cerinţă vitală inclusiv prin acţiuni comune desfăşurate în #onele care generea#ă terorism.

&roliferarea armelor de distrugere în masă constituie o altă ameninţaredeosebit de gravă din punctul de vedere al potenţialului de distrugere. Accesulla astfel de mi"loace devine tot mai uşor din punct de vedere te nologic iartentaţia dobândirii lor sporeşte ameninţător concomitent cu reducereagaranţiilor de comportament responsabil al autorităţilor ce intră în posesia lorîndeosebi în ca#ul regimurilor animate de ideologii politice sau religioaseextremiste. 'e amplifică de asemenea preocupările pentru de#voltarea

GG

Page 78: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 78/249

mi"loacelor de transport la ţintă a unor astfel de arme şi pentru reali#area şistocarea produselor cu dublă utili#are.

,olapsul sau evoluţia anar ică a unor state posesoare de arme de

distrugere în masă autoritatea redusă exercitată de unele guverne asupracomplexelor lor militare precum şi existenţa unor regiuni inclusiv în Europaaflate în afara controlului statal favori#ea#ă de#voltarea unei pieţe negre active pentru astfel de mi"loace. 0in perspectiva preocupărilor pentru securitateanaţională amplificarea fenomenului terorist şi proliferarea armelor dedistrugere în masă repre#intă principalul factor generator de incertitudine în

domeniul securităţii globale în condiţiile în care regimurile nedemocraticetotalitare pot asigura cel mai periculos suport operaţional şi logistic.

,onflictele regionale. În pofida evoluţiilor po#itive din ultimul deceniu şi "umătate care au făcut din Europa un loc mai sigur şi mai prosper arealulstrategic în care este situată România este încă bogat în conflicte locale inter%şi intra%statale cu puternice implicaţii pentru pacea şi securitatea regională şi

europeană. &rodus auxiliar al de#membrării mai mult sau mai puţin violente aunor state multinaţionale din #onă conflictele inter%etnice sau religioase înfapt conflicte cu un puternic substrat politic repre#intă o ameninţare gravă laadresa securităţii regionale c iar dacă în urma unor importante eforturi alecomunităţii internaţionale ma"oritatea acestora sunt ţinute sub control. &rinnumărul lor mare aşa%numitele 7conflicte îng eţate8 din această regiune

alături de alte stări tensionate dispute teritoriale tendinţe separatiste şi situaţiide instabilitate pre#ente în proximitatea strategică a României generea#ăincertitudine strategică determină irosirea multor resurse şi perpetuea#ăsărăcia. Ele alimentea#ă de asemenea alte forme de violenţă şi criminalitate şifavori#ea#ă terorismul.

,riminalitatea transnaţională organi#ată repre#intă atât o expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în condiţiile globali#ăriicât şi o consecinţă directă a gestionării ineficiente a sc imbărilor politice

GO

Page 79: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 79/249

economice şi sociale profunde care s%au produs în Europa ,entrală şi de Est în procesul dispariţiei regimurilor comuniste. &e fondul unei astfel de situaţiispaţiul de interes strategic în care se află România este sursă #onă de tran#it şi

destinaţie a unor activităţi criminale grave constând înB trafic ilegal dearmament muniţii şi explo#ivi3 trafic de narcotice3 migraţie ilegală şi trafic defiinţe umane3 trafic de produse contrafăcute3 activităţi de spălare a banilor şialte aspecte ale criminalităţii economico%financiare. &rin natura şi amploarealor astfel de activităţi sunt favori#ate de existenţa conflictelor locale şi larândul lor pot favori#a terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă

sau pot să contribuie la perpetuarea regimurilor separatiste.&re#entând riscurile ameninţările fenomenele grave vulnerabilităţile şi

disfuncţionalităţile care pun în pericol securitatea naţională strategiaaccentuea#ă asupra generali#ării vulnerabilităţilor pe plan intern cât şi pe planextern la nivel global sau regional**F.

România nu a făcut excepţie de la reconfigurarea riscurilor de securitate

mai ales în condiţiile în care persistenţa unor surse de tensiune în spaţiiadiacente permeabilitatea graniţelor unor state din vecinătate aflate în diversestadii ale tran#iţiei şi perpetuarea unor conflicte îng eţate în regiune care aufavori#at de#voltarea unui spectru complex de activităţi ilegale cu caractertransfrontalier. &e de altă parte responsabilităţile ce revin ţării noastre încalitate de membru +A=9 şi UE au impus consolidarea capacităţii instituţiilor

abilitate ale statului de a preveni şi contracara eficient inclusiv prin cooperare**F Evoluţiile mediului de securitate în ultimii ani au condus la diminuarea ponderii ori periculo#ităţii unorriscuri de tip tradiţional în paralel cu emergenţa celor de tip non%militar îndeosebi cu caracter transfrontalierasociate în principalB a/ criminalităţii organi#ate în diversele sale forme de manifestareB traficul de droguri şialte substanţe psi otrope respectiv precursori ai acestora3 migraţia ilegală şi traficul de persoane ori organeumane3 contrabanda cu diverse valori arme muniţii şi explo#ibili3 spălarea de bani -de provenienţă ilicităincluşi apoi în circuite financiar%bancare şi economice licite/ infracţiune la care adesea se asocia#ă eva#iuneafiscală şi corupţia3 fraude financiar%bancare şi de altă natură derulate prin sisteme computeri#ate oricontrafacerea de monedă şi alte mi"loace de plată3 b/ proliferării unor fenomene negative precum şi traficul ilicit alB armelor componentelor şi combustibililornucleari -ori precursorilor acestora şi te nologiei duale susceptibilă a fi folosită în scopul producerii de armenucleare/3 armelor c imice şi bacteriologice -ori a precursorilor şi te nologiei aferente/3 experienţei ştiinţificeîn domeniul nuclear c imic şi bacteriologic -studii aplicaţii etc./ pentru state care nu urmea#ă valorile buneiguvernări.

G

Page 80: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 80/249

cu structurile similare din comunitatea euro%atlantică aceste noi riscuri şiameninţări**G.

În contextul marilor sc imbări politice şi sociale contemporane al

de#ec ilibrelor internaţionale şi al proceselor tensionate determinate deacestea noile forme de criminalitate au luat o amploare deosebită mai ales înţările aflate în tran#iţie la economia de piaţă**O. ,riminalitatea transfrontalieră aevoluat în timp reflectând complexitate temporală în sensul multiplicăriiexemplelor aduse în prim%plan de fenomenul criminalităţii odată cu trecereatimpului şi al cuprinderii spaţiale în sensul transnaţionali#ării şi globali#ării

crimei organi#ate. 0in studiile efectuate re#ultă că una dintre primele definiţii privind crima organi#ată a fost dată de organismele de aplicare a legii în 'UAunde K$%ul a declarat crima organi#ată ca fiind Yacea organi#aţie -grup maimare sau mai mic/ care foloseşte şi perpetuea#ă conspiraţia criminală are ostructură organi#ată îşi ba#ea#ă existenţa pe teamă şi teroare corupţie şianipulări ilicite şi urmăreşte obţinerea de beneficii financiare şi alte

avanta"e.Y**

În timp K$ a dat extindere definiţiei la nivelul crimei organi#ate

internaţionale identificându%i activitatea în mai mult de o ţară. 0ar o asemeneadefiniţie deşi se referă la câmpul operaţional internaţional al unei organi#aţiicriminale nu identifică totuşi activitatea criminal%organi#ată drept un fenomentransnaţional*12. &rimul care a făcut o asemenea distincţie a fost & il Lilliams

care în * F a demonstrat că crima organi#ată s%a remodelat concomitent cuglobali#area societăţii în ansamblul ei şi în multe ca#uri c iar devansândaceste procese*1*. &ractic organi#aţiile criminale au devenit asemănătoare**G În consecinţă în cadrul )inisterului Administraţiei şi $nternelor a fost creată o unitate speciali#ată -,entrulde ,ooperare &oliţienească $nternaţională/ pentru identificarea prevenirea şi contracararea ameninţărilortransfrontaliere non%militare altele decât cele asimilate terorismului care fac obiectul preocupărilor unuidepartament distinct.**O I#n uc!a* Inter%ol la înce%ut de mileniu Editura )eronia Kucureşti 122G p. :F.** $ational Securit& 'ouncil, International 'rime T(reat #ssesment Leb site-JJJ.terrorism.,om4documents4122F/.*12 I#n uc!a* o%. cit p. :F*1* P il illia%, YTransnational 'riminal )rganizations and International Securit&Y RevieJ Y'urvivalY >F -*/B F%**>.

O2

Page 81: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 81/249

Page 82: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 82/249

orumul mondial menţionea#ă în mod clar căB Adoptarea ,onvenţiei9+U împotriva ,rimei 9rgani#ate =ransnaţionale este completată şi prin altedocumente precum &rotocolul pentru &revenirea 'uprimarea şi &edepsirea

=raficului de &ersoane în special ,opii şi emei &rotocolul privind luptaîmpotriva ,ontrabandei cu )igranţi pe pământ pe mare sau pe calea aerului.Y*1;

Aşa cum remarcă ma"oritatea analiştilor pe această ba#ă Re#oluţia carea fost adoptată în cadrul ,onferinţei de la &alermo reuşeşte să reali#e#e ounificare a definiţiilor3 stabilind un standard al identificării crimei

transnaţionale*1F astfelBArticolul * % 0eclaraţie de intenţieB $ntenţia -ţelul/ acestei ,onvenţii o

repre#intă promovarea în prevenirea şi combaterea mai eficace a crimeiorgani#ate transnaţionale.*1G

Articolul 1 % olosirea termenilor *1OBa/ Gru( cri%inal #r&ani8a înseamnă un grup structurat din trei sau mai

multe persoane existente de o perioadă de timp şi acţionând împreună învederea comiterii a uneia sau mai multor activităţi criminale grave sauinfracţiuni prevă#ute de pre#enta ,onvenţie în scopul obţinerii direct sauindirect de beneficii financiare sau de altă natură3

b7 Cri%! in+rac"iuni7 &ra*! sunt acele infracţiuni care pot fi pedepsitecu privare de libertate de la patru ani până la maximum de pedeapsă3

c/ Gru( , ruc ura înseamnă un grup care nu s%a alcătuit la întâmplareci pe reguli structurate definind rolul fiecărui membru continuitatea în acţiuneşi de#voltarea structurii.

Articolul > % 'copul aplicăriiB

*1; Idem , &aragraful 1.*1F G!r ard O. . Mu!ll!r Transnational 'rime -efinitions and 'once%ts =ransnational 9rgani#ed ,rimeRevieJ : ->%:/ p. *>%1*.*1G *nited $ations 'on+ention against Transnational )rganized 'rime , Resolution adopted bN !eneralAssemblN iftN%fift session F1nd plenarN meeting *; +ovember 1222 Annex $ Artic*e * p. :.*1O $bidem Articolul 1 p. :.

O1

Page 83: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 83/249

1. În virtutea paragrafului * al acestui Articol o infracţiune este denatură transnaţională dacăB

a/ este comisă în mai mult de un stat3

b/ este comisă într%un stat dar o parte substanţială a infracţiunii esteorgani#ată planificată coordonată şi condusă pe teritoriul altui stat3

c/ este comisă pe teritoriul unui stat dar implică un grup organi#at -caredesfăşoară activităţi criminale pe teritoriile mai multor state sau

d/ este comisă pe teritoriul unui stat dar are efecte substanţiale asupraaltor state.*1

Există şi păreri conform cărora asemenea Ycrime se diferenţia#ă decrimele internaţionale recunoscute şi pedepsite ca atare de către legileinternaţionale sau de "urisdicţia naţională.Y*>2 În ce ne priveşte considerăm căaceastă definiţie este printre cele mai cuprin#ătoare şi prin conţinutul ei dă posibilitatea unirii eforturilor la nivel internaţional în combatereacriminalităţii organi#ate transfrontaliere una dintre cele mai mari ameninţări la

adresa întregii comunităţi internaţionale. $mportantă este şi definiţia dată de'trategia de securitate naţională a României din 122G potrivit căreiacriminalitatea transfrontalieră organi#ată repre#intă o formă de infracţionalitatefoarte gravă care a dobândit capacitatea de a influenţa politica statelor şiactivitatea instituţiilor democratice de a constitui atât o expresie a proliferăriiunor fenomene negative ce se manifestă în condiţiile globali#ării cât şi o

consecinţă directă a gestionării ineficiente a transformărilor politice economiceşi sociale mondiale produse după prăbuşirea regimurilor comuniste.&rin prisma definiţiei menţionate pot fi identificate mai multe categorii

ale crimei transnaţionaleB spălarea de bani activităţile teroriste furtulobiectelor de artă şi de patrimoniu cultural furtul proprietăţii intelectualetraficul ilicit de arme pirateria -sub toate formele ei % aeriană pe uscat sau pe*1 United +ations ,onvention against =ransnational 9rgani#ed ,rime. Resolution adopted bN !eneralAssemblN iftN%fift session F1nd plenarN meeting *; +ovember 1222 Anex $ Artiele * p. ;.*>2 !er ard 9.L. )ueller =ransnational ,rimeB 0efinitions and ,oncepts ,ombating =ransnational ,rimeîn=ransnational ,rime (o$. : +o >]: -Autumn4Linter 122;/ p. *O.

O>

Page 84: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 84/249

Page 85: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 85/249

şi în ma"oritatea statelor din această regiune s%au înregistrat în anii care autrecut de la prăbuşirea regimurilor comuniste progrese remarcabile. În acelaşitimp însa noile democraţii din această regiune continuă să se confrunte cu

numeroase fenomene negative care afectea#ă calitatea actului de guvernare. Înacest context guvernarea ineficientă afectată de corupţie instituţională şiclientelism politic de ineficienţa administraţiei publice lipsa de transparenţă şide responsabilitate publică de birocraţie excesivă şi tendinţe autoritaristesubminea#ă încrederea cetăţenilor în instituţiile publice şi poate constitui oameninţare ma"oră la adresa securităţii statelor. În aria de interes strategic a

României guvernarea ineficientă pune adesea în pericol exerciţiul normal aldrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului afectea#ă îndeplinireaobligaţiilor internaţionale % inclusiv a celor ce vi#ea#ă protecţia identităţiinaţionale % putând genera cri#e umanitare cu impact transfrontalier.

'ecuritatea naţională poate fi de asemenea pusă în pericol de o serie defenomene negative grave de natură geo%fi#ică meteo%climatică ori asociată

provenind din mediu sau reflectând degradarea acestuia inclusiv ca urmare aunor activităţi umane periculoase dăunătoare sau iresponsabile. Între acestease pot înscrieB catastrofele naturale sau alte fenomene geo% sau meteo%climaticegrave -cutremure inundaţii încăl#irea globală şi alte modificări bruşte şiradicale ale condiţiilor de viaţă/3 tendinţa de epui#are a unor resurse vitale3catastrofele industriale sau ecologice având drept consecinţe pierderi mari de

vieţi omeneşti perturbarea substanţială a vieţii economico%sociale şi poluareagravă a mediului pe teritoriul naţional şi în regiunile adiacente3 posibilitateacrescută a producerii unor pandemii.

Riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale pot fi potenţate şiamplificate de existenţa unor vulnerabilităţi şi disfuncţionalităţi între care potfi considerate ca generatoare de preocupări sau pericole următoareleBdependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile3 tendinţelenegative persistente în plan demografic şi migraţia masivă3 nivelul ridicat al

O;

Page 86: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 86/249

stării de insecuritate socială persistenţa stărilor de sărăcie cronică şiaccentuarea diferenţelor sociale3 proporţia redusă fragmentarea şi rolul încănesemnificativ al clasei de mi"loc în organi#area vieţii economico%sociale3

fragilitatea spiritului civic şi dificultăţile de manifestare a solidarităţii civice3infrastructura strategică slab de#voltată şi insuficient prote"ată3 starea precară şieficienţa redusă a sistemului de asigurare a sănătăţii populaţiei3 carenţeleorgani#atorice insuficienţa resurselor şi dificultăţile de adaptare la cerinţelesocietăţii a sistemului de învăţământ3 experti#a redusă organi#area inadecvatăşi precaritatea resurselor alocate pentru managementul situaţiilor de cri#ă3

anga"area insuficientă a societăţii civile în de#baterea şi soluţionarea problemelor de securitate.

0reptul la liberă circulaţie se referă la posibilitatea persoanei de a părăsiţara în care îşi are în mod obişnuit reşedinţa dar nu include implicit şi obligaţiaţării de destinaţie de a primi persoana în cau#ă decât dacă aceasta îndeplineştetoate condiţiile prevă#ute de lege pentru a fi admisă pe teritoriul său. =otalitatea

condiţiilor pentru ca un străin să poată fi admis pe teritoriul naţional constituieun atribut al suveranităţii statului având la ba#ă interesul dar şi obligaţiaacestuia de salvgardare a securităţii naţionale şi ordinii publice.

$ndiferent cum a fost numită angoasă terorism ori intenţie distructivăîndreptată spre valorile sociale fundamentale sau cum s%a materiali#atameninţarea prin acte de violenţă gesturi fapte ce au condus la agravarea

de#ec ilibrelor interne şi degradarea condiţiilor de trai aceasta întotdeauna aînsemnat un pericol potenţial şi a dispus de o gamă variată de procedee dereali#are pornind de la manipulare atragerea unor persoane superinteligentedar lipsite de posibilităţi financiare şi terminând cu actori guvernamentalicorupţi care au în orice moment 7ceva de vân#are8.

Ameninţarea a suportat definiţii multiple. Astfel literatura de specialitateanglofonă o defineşte drept o 7expresie a intenţiei de a impune de#avanta"e sauatingeri unei persoane prin mi"loace de coerciţie sau constrângere8 cea

OF

Page 87: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 87/249

germană o defineşte ca 7acţiunea de a pune pe cineva într%o situaţie periculoasă sau ceva care să periclite#e situaţia unei persoane8 cea rusă ocaracteri#ea#ă drept o 7acţiune psi ică asupra unei persoane în scopul de a o

pune să îndeplinească cerinţele stabilite de altcineva8*>:.0octrina naţională a informaţiilor pentru securitate a definit ameninţarea

drept o serie de 7capacităţi strategii intenţii planuri ce potenţea#ă un pericol laadresa atributelor fundamentale sau calităţilor existenţiale ale statului a ba#eieconomice a societăţii a ordinii constituţionale a drepturilor şi libertăţilorfundamentale8.

&ericolul concept complementar cu cel de ameninţare a fost definitdrept 7caracteristică a unei acţiuni sau inacţiuni de a aduce pre"udicii valorilorunei societăţi persoane sau bunurilor acestora*>; iar vulnerabilitatea 7punctulslab sensibil al cuiva sau ceva8*>F.

Riscul noţiune derivată din conceptul de ameninţare exprimă posibilitatea ca starea de normalitate să se deteriore#e făcând loc unor factori

activi sau potenţiali ce pot afecta în sens negativ starea de securitate mediul desecuritate*>G.

Acesta este definit drept 7posibilitatea de a a"unge într%o prime"die de aavea de înfruntat un neca# sau a suporta o pagubă*>O8 şi este completat de cătreo ipote#ă "uridică complementară respectiv factorii de risc evidenţiaţi deaceeaşi doctrină mai sus menţionată ca 7situaţii împre"urări elemente condiţii

sau con"uncturi interne şi externe uneori dublate şi de acţiune care determinăsau favori#ea#ă materiali#area unei ameninţări -la securitatea naţională/ înfuncţie de o vulnerabilitate determinată generând efecte de insecuritate8.

*>: !rigore Alexandrescu Ameninţări la adresa securităţii % ,entrul de studii strategice de apărare şi securitateEd.Universităţii +aţionale de Apărare Kucureşti 122:.*>; ,.)oştoflei 0rd.A.'arcinsc i )ilitar%nonmilitar în securitatea naţională. 0ilema armatei Ed.Universităţii +aţionale de Apărare Kucureşti 122:.*>F !rigore Alexandrescu Ameninţări la adresa securităţii % ,entrul de studii strategice de apărare şisecuritate Ed.Universităţii +aţionale de Apărare Kucureşti 122:.*>G ,.)oştoflei A.'arcinsc i op. cit p. >F.*>O Gri&#r! Al!6andr!,cu #meninţări la adresa securităţii % ,entrul de studii strategice de apărare şisecuritate Ed.Universităţii +aţionale de Apărare Kucureşti 122:.

OG

Page 88: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 88/249

Apreciem că în definirea factorilor de risc sunt pre#entate elemente deordin material precum situaţii împre"urări con"uncturi. Astfel 7risculintervine ca o stare de fapt relaţie sau evoluţie a acestora potenţată de anumite

disfuncţii vulnerabilităţi sau de o succesiune de acţiuni şi activităţi în careintervin şi factori subiectivi ce pot genera efecte de insecuritate sau c iar se pot materiali#a în ameninţări8*> .

,omparativ cu riscul ameninţarea presupune existenţa factoruluisubiectiv omul care caută să exploate#e disfuncţiile vulnerabilităţile dintr%unanumit sector căutând cu perseverenţă punctele slabe ale sistemului*:2.

(ulnerabilităţile aspecte colaterale ale ameninţărilor care vin sălovească sistematic temelia securităţii naţionale sunt diversificate prin modul dereali#are subiecte consecinţe pe termen scurt mediul şi lung. Acest fenomen îlîntâlnim în toate domeniile de activitate are o paletă largă de posibilităţi deacţiune subiectul activ putând fi propriul cetăţean cel străin grupuri de persoane iar cel pasiv sau ţintă a activităţii desfăşurate constituindu%l

persoanele fi#ice statele guvernele.

2. 4. . Securitatea colecti+ă 9bligaţiile internaţionale care derivă din participarea la diferite foruri de

cooperare în mod direct sau incidental în domeniul securităţii au o înrâurireimportantă asupra delimitării valorilor ce alcătuiesc securitatea naţională şi

implicit a măsurilor de orice fel legislativ operaţional şi funcţional destinatesă le prote"e#e. -spaţiul comun de securitate şi apărare european spaţiuleuroatlantic participarea în cadrul 9.+.U. şi a instituţiilor sale speciali#ateetc./.

*> Universitatea +aţională de Apărare @,AR95 $8 'esiunea de comunicări ştiinţifice cu participareinternaţională % 'paţiul 'ud%Est European în contextul globali#ării *1%*> aprilie 122G )i ai )A,U, Riscurişi ameninţări globale şi regionale. &revenirea şi contracarare acestora în condiţiile accentuării procesuluiglobali#ării.*:2 În contextul dat se poate observa că riscurile apar în mod accidental datorită unor împre"urări anume pecând ameninţarea se ba#ea#ă pe intenţia de a produce consecinţe negative prin programarea şi derularea unoracţiuni de către un individ sau mai mulţi.

OO

Page 89: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 89/249

În cuprinsul ,onvenţiei se întâlneşte asociat conceptului de securitatenaţională şi conceptul de ordine publică. &otrivit 0icţionarului Explicativ al5imbii Române acesta din urmă repre#intă @ordinea politică economică şi

socială asigurată printr%un ansamblu de norme şi măsuri deosebite de la oorânduire socială la alta şi care se traduce prin funcţionarea normală aaparatului de stat menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturiloracestora8.

aţă de cele pre#entate putem conc ide faptul că aceste două concepteînglobea#ă valori sociale similare gravitatea vătămării aduse acestora fiind în

esenţă măsura încadrării unei acţiuni ca fiind contrară ordinii publice sausecurităţii naţionale. 0e asemenea securitatea naţională are valenţe maiimportante la nivel internaţional spre deosebire de ordinea publică.

În consecinţă valorile de securitate naţională şi ordine publică repre#intă prerogative ale suveranităţii fiecărui stat în funcţie de organi#area sa politicăeconomică şi socială precum şi de obligaţiile pe care şi le%a asumat în cadrul

comunităţii internaţionale în domeniul securităţii colective şi a respectăriidrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului -printre care şi dreptul dea#il/*:*.

5a nivelul Uniunii Europene se acordă o atenţie deosebită creării unui sistem euro%ean comun de azil şi conturării unei %olitici comune în acelaşidomeniu de referinţă. În cadrul acestui efort a fost elaborat un set comun deminime standarde

pentru statele membre -cu excepţia acelora care şi%auexprimat po#iţia separată prin protocoale specifice*:1/ printre altele îndomeniul procedurilor de a#il -0irectiva ,onsiliului ,E nr. O;4122; privindstandardele minime ale procedurilor din statele membre pentru acordarea şi

*:* În opinia noastră există trei etape distincte ale manifestării dreptului la a#il după cum urmea#ăB momentulmanifestării de voinţă în sensul obţinerii protecţiei3 perioada de evaluare a necesităţii de a se acorda4de a nu seacorda protecţie3 perioada ulterioară după acordarea4neacordarea unei forme de protecţie.*:1 Este vorba despre Regatul Unit al )arii Kritanii $rlanda şi 0anemarca care prin &rotocoale separate la=ratatul asupra Uniunii Europene şi la =ratatul asupra ,omunităţii Europene şi%au re#ervat dreptul de a opta însensul de a aplica4 a nu aplica reglementările comunitare adoptate pentru stabilirea unor standarde minime înmaterie de a#il.

O

Page 90: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 90/249

retragerea statutului de refugiat*:> în continuare -irecti+a rocedurilor / şi alformelor de protecţie şi condiţiilor în care acestea pot fi acordate sau retrase-0irectiva ,onsiliului ,E nr. O>4122: privind standardele minime de calificare

a cetăţenilor unei ţări terţe sau a apatri#ilor ca refugiaţi sau persoane care aunevoie de protecţie internaţională şi cu privire la conţinutul protecţieiacordate*:: în continuare -irecti+a 'alificării /. În materia acestor standardeoperea#ă principiul conformităţii acestora cu prevederile din'on+enţie precumşi cu reglementările din domeniul drepturilor omului -art. F> alin. * din=ratatul asupra ,omunităţii Europene în continuareT'3 /.

În acest context art. F: din =,E reiterea#ă principiul întâietăţii prote"ării securităţii naţionale în raport cu obligaţia statelor membre de a acordaa#il în următoarea formăB reglementările în domeniul a#ilului nu pot afectaresponsabilităţile care revin statelor membre în ceea ce priveşte respectarealegilor şi menţinerea ordinii şi securităţii publice.

Astfel odată cu stabilirea la nivel comunitar a unor standarde minime în

domeniul a#ilului au fost instituite anumite măsuri comune pentru apărareasecurităţii naţionale şi a ordinii publice în statele membre cu prile"ulexerciţiului dreptului de a#il care sunt însoţite de garanţii adiacente pentru a nuafecta finalitatea atribuită dreptului de a#il prin restrângeri ne"ustificate aleexerciţiului acestuia atunci când intră în discuţie în raport cu securitateanaţională şi ordinea publică. Acest lucru nu împiedică statele membre să adopte

sau să menţină măsuri mai favorabile din acest considerent.9dată cu semnarea =ratatului de la Amsterdam în luna iunie * G şiintrarea sa ulterioară în vigoare la data de * mai * ,omunitatea a pus ba#ele creării unei ?one ,omune de 5ibertate 'ecuritate şi Mustiţie încuprinsul căreia libera circulaţie a persoanelor este un principiu de ba#ă alfuncţionării acesteia. În acest context problematica vi#elorazilului migraţieişi celelalte aspecte legate de libera circulaţie a persoanelor au fost asumate de*:> &ublicată în Murnalul 9ficial nr. 5 >1F din *> decembrie 122;.*:: &ublicată în Murnalul 9ficial nr. 5 >2: din >2 septembrie 122:.

2

Page 91: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 91/249

,omunitate fiind transferate din &ilonul al treilea în primul &ilonal decizieiluate la ni+el comunitar . =otuşi aşa cum am mai arătat anterior înconformitate cu art. F: =,E salvgardarea ordinii şi a securităţii statelor

membre are prioritatea faţă de exerciţiul dreptului la liberă circulaţie al persoanelor putându%se manifesta prin restrângerea acestuia.

În materia a#ilului indiferent că este vorba despre solicitanţi sau beneficiari de protecţie principiul liberei circulaţii a persoanelor nu aremomentan aplicabilitate.

Astfel nu există la nivel comunitar un document "uridic care să confere

solicitanţilor de azil într%un stat membrudre%tul la liberă circulaţie în s%aţiulcomunitar . =otuşi acest aspect nu împiedică în fapt deplasările ilegale desolicitanţi de a#il dintr%un stat membru în altul cu atât mai mult a acelora carese constituie într%un pericol la adresa securităţii naţionale pe fondul extinderiitreptate a 'paţiului 'c engen*:; şi a eliminării controalelor la frontiereleinterne. )ai mult având în vedere că statele membre ale ,omunităţii

împărtăşesc valori similare ale securităţii naţionale şi ordinii publice o persoană care pre#intă pericol la adresa securităţii naţionale a unui statmembru poate deveni oricând un pericol la adresa securităţii unui alt statmembru.

&rin Regulamentul ,onsiliului ,E nr. >:>4122> au fost stabilite criteriileşi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu

examinarea unei cereri de a#il depuse într%unul din statele membre de către uncetăţean al unei ţări terţe*:F pentru a împiedica în esenţă desfăşurarea unor proceduri de a#il paralele în mai multe state membre cu privire la acelaşisolicitant de a#il atunci când acesta se deplasea#ă ilicit în spaţiul de

*:; În pre#ent include 1: de state cu drepturi depline -Austria Kelgia ,e ia 0anemarca Estonia inlandaranţa !ermania !recia $slanda -nu este stat membru UE/ $talia 5etonia 5ituania 5uxemburg )alta

+orvegia -nu este stat membru UE/ 9landa &olonia &ortugalia 'lovacia 'lovenia 'pania 'uedia şiUngaria/ 1 state -)area Kritanie şi $rlanda/ care au decis să nu aplice în totalitate aWuis%ul 'c engen precum şi; state -Kulgaria ,ipru Elveţia -nu este stat membru UE/ 5iec tenstein -nu este stat membru UE/ şi România/care se pregătesc să adere la acest spaţiu.*:F &ublicat în Murnalul 9ficial nr. 5 2;2 din 1; februarie 122>.

*

Page 92: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 92/249

aplicabilitate a regulamentului -numit şi 'paţiul 0ublin*:G după locul unde afost semnată ,onvenţia referitoare la stabilirea responsabilităţii pentruanali#area unei cereri de a#il intrată în vigoare în anul * G şi înlocuită de

regulament/ şi formulea#ă cereri de a#il subsecvente. 0eşi nu se constituieîntr%o piedică efectivă împotriva acestor deplasări ilicite ale solicitanţilor dea#il pericol la adresa securităţii naţionale sau a ordinii publice totuşi în cadrulacestui mecanism statele s%ar putea informa reciproc asupra pericolului pe care persoanele în speţă îl repre#intă cu prile"ul transferului către statul membruresponsabil cu examinarea cererii de a#il însă acest lucru nu trebuie să afecte#e

evaluarea nevoii de protecţie în acest stat cu toate garanţiile sale. &ersoanele cărora li s%a acordat o formă de protecţie de către un stat

membru nu beneficia#ă de un drept la liberă circulaţie în spaţiul comunitarsimilar aceluia acordat cetăţenilor statelor membre prin 0irectiva &arlamentuluiEuropean şi a ,onsiliului nr. >O4122: privind dreptul cetăţenilor UniuniiEuropene şi a familiilor acestora de a se deplasa şi re#ida liber pe teritoriul

Uniunii Europene de modificare a Regulamentului ,EE -,omunitateaEconomică Europeană/ nr. *F*14FO şi de abrogare a 0irectivelor ,EE nr.11*4F: nr. >F24FO nr. * :4G1 nr. *:O4G> nr. >:4G; nr. >;4G; nr. >F:4 2>F;4 2 şi nr. F4 >*:O. )ai mult acestora nu le sunt incidente nici dispo#iţiile0irectivei ,onsiliului ,E nr. *2 4122> privind statutul cetăţenilor ţărilor terţecare sunt re#idenţi pe termen lung*: care îi exclude în mod expres de la

drepturile conferite cetăţenilor ţărilor terţe care sunt re#idenţi pe termen lungîntr%un stat membru de a se deplasa pe teritoriul altor state membre în anumitecondiţii -art. 1 din 0irectivă/.

=otuşi trebuie preci#at faptul că deşi solicitanţii4beneficiarii unei formede protecţie într%un stat membru nu se bucură de un drept propriu de circulaţie

*:G În pre#ent include >2 de stateB Austria Kelgia Kulgaria ,e ia ,ipru 0anemarca Elveţia Estoniainlanda ranţa !ermania !recia $rlanda $slanda $talia 5etonia 5ituania 5uxemburg )alta )area

Kritanie +orvegia 9landa &olonia &ortugalia România 'lovacia 'lovenia 'pania 'uedia şi Ungaria .*:O &ublicată în Murnalul 9ficial nr. 5 *;O din >2 aprilie 122:.*: &ublicată în Murnalul 9ficial nr. 5 2*F din 1> ianuarie 122:.

1

Page 93: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 93/249

în spaţiul comunitar similar cetăţenilor statelor membre şi cetăţenilor statelorterţe re#idenţi pe termen lung într%un stat membru aceştia pot circula în spaţiulcomunitar în anumite condiţii în virtutea calităţii de membru de familie al

unui titular al dreptului la circulaţie.Regulamentul ,onsiliului nr. ;> 4122* pentru stabilirea listei ţărilor terţe

ai căror cetăţeni trebuie să posede o vi#ă atunci când traversea#ă frontiereleexterne şi a celor ai căror cetăţeni sunt exceptaţi de la obligativitatea vi#ei*;2

dispune în sensul că cei cărora li s%a acordat statutul de refugiat vor fi exceptaţide la obligativitatea vi#ei dacă cetăţenii ţării terţe pe teritoriul căreia îşi au

reşedinţa şi care le%a eliberat documentul de călătorie sunt exceptaţi de la oastfel de obligaţie -art.>/.*;*

0upă cum este lesne de observat această reglementare nu este aplicabilărefugiaţilor care îşi au reşedinţa pe teritoriul unui stat membru şi au undocument de călătorie eliberat de către acesta. Astfel în contextul în carerefugiaţii recunoscuţi de statele terţe ai căror cetăţeni sunt e0ce%taţi de la

obligati+itatea +izeise pot deplasa în anumite condiţii în spaţiul comunitarapar următoarele întrebăriB efugiaţii recunoscuţi într"un stat membru se %otde%lasa în anumite condiţii în s%aţiul comunitar, altele dec!t cele de dre%tcomun, a%licabile tuturor cetăţenilor ţărilor terţeÎn ca#ul unui răspunsafirmativ în ce condiţii Răspunsul la aceste întrebări este dat atât de Acordul'c engen -* O;/ şi ,onvenţia de aplicare a Acordului 'c engen -* 2/*;1 cât

şi de Acordul privind suprimarea vi#elor pentru refugiaţi/ înc eiat de statelemembre ale ,onsiliului Europei la 12 aprilie * ;*;>. Această lacună la nivelcomunitar -în sensul lipsei unei reglementări a dreptului de deplasare a celor

*;2 &ublicat în Murnalul 9ficial nr. 5 O* din 1*.2>.122*.*;* ,orelativ acestui aspect trebuie subliniat faptul că în ba#a protocoalelor ataşate =UE şi =,E Regatul Unitşi $rlanda nu sunt legate de prevederile regulamentului în discuţie. =otuşi prin &rotocolul asupra po#iţiei0anemarcei anexat =UE şi =,E acest stat şi%a asumat opo#abilitatea măsurilor adoptate la nivel comunitarreferitoare la cetăţenii statelor terţe care trebuie să posede o vi#ă atunci când traversea#ă graniţele externe precum şi cele cu privire la formatul uniform al vi#elor.*;1 A se vedea în acest sens &rotocolul anexat =UE şi =,E pentru integrarea aWuis%ului 'c engen în cadrulUniunii Europene.*;> Acordul a fost ratificat de România prin 5egea nr. G;4122* publicată în )onitorul 9ficial nr. *::4122*.

>

Page 94: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 94/249

care au obţinut o formă de protecţie într%un stat membru către un alt stat alUniunii similar dreptului cetăţenilor statelor membre şi dreptului cetăţenilorstatelor terţe re#idenţi pe termen lung/ îşi găseşte "ustificarea pe de o parte în

faptul că în pre#ent ma"oritatea statelor membre UE fac parte şi din 'paţiul'c engen în cadrul căruiaorice cetăţean dintr"o ţară terţă cu %ermis derezidenţă +alid-n.n. cum este şi ca#ul beneficiarilor unei forme de protecţie/ înuna dintre ţările semnatare %oate călători cu un %aşa%ort +alabil, fără a cere o+iză, tim% de 5 de zile într"o %erioadă de şase luni, în alte ţări semnatare iar pe de altă parte în lipsa unei voinţe politice în acest sens -a se vedea 0irectiva

*2 4122>/.=rebuie preci#at faptul că în timp ce Acordul privind suprimarea vi#elor

pentru refugiaţi nu este aplicabil după cum re#ultă şiin terminis beneficiarilor protecţiei subsidiare -fiind adoptat anterior reglementării acestei forme de protecţie prin 0irectiva ,alificării/ Acordul 'c engen şi ,onvenţia sa deaplicare se referă la orice cetăţean dintr%o ţară terţă cu permis de re#idenţă valid

-categorie de persoane careinclude şi beneficiarii %rotecţiei subsidiare/.În situaţia dată probleme referitoare la condiţiile de deplasare ale

refugiaţilor care re#idea#ă pe teritoriul unui stat membru şi au un document decălătorie eliberat de acesta apar în ceea ce priveşte state care au aderat laUniune în anii 122: şi 122G şi care nu fac parte efectiv din 'paţiul 'c engen-,ipru Kulgaria şi România/ precum şi în legătură cu cele 1 state care şi%au

manifestat anterior dorinţa de a nu aplica în totalitate dispo#iţiile 'c engen-)area Kritanie şi $rlanda/. Aceste dificultăţi îşi găsesc o re#olvare prinaplicarea Acordului asupra suprimării vi#elor pentru refugiaţi. &otrivit acestuiarefugiaţii re#idenţi legal pe teritoriul uneia dintre părţile contractante vor fiscutiţi în termenii pre#entului acord şi sub condiţia reciprocităţii deformalitatea vi#elor pentru a intra pe teritoriul altor părţi contractante şi pentrua ieşi prin toate punctele de frontieră cu condiţia ca ei să fie titularii unui titlude călătorie valabil eliberat de autorităţile părţii contractante unde au re#idenţa

:

Page 95: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 95/249

legală conform dispo#iţiilor ,onvenţiei referitoare la statutul refugiaţilor din1O iulie * ;* sau ale Acordului privind eliberarea unui titlu de călătorie pentrurefugiaţi din *; octombrie * :F iar şederea lor nu trebuie să depăşească > luni.

Refugiaţilor li se poate solicita vi#a pentru toate şederile cu o durată mai marede > luni sau pentru orice intrare pe teritoriul unei alte părţi contractante învederea exercitării unei activităţi lucrative. =rebuie menţionat faptul că Austria!recia Ungaria Estonia 'lovenia 5etonia 5ituania şi Kulgaria nu au semnatacest acord ,ipru l%a semnat dar nu au fost îndeplinite celelalte formalităţi pentru a intra în vigoare iar ranţa şi )area Kritanie i%au suspendat aplicarea

începând cu anul * OF respectiv 122> celelalte state membre ale ,omunităţiifiind parte la acesta cu re#ervele şi declaraţiile formulate.

aţă de cele pre#entate referitor la dreptul de deplasare al beneficiarilorunei forme de protecţie într%un stat membru către alte state membre putemconc ide următoareleB

a/ în ceea ce îi priveşte per!+u&ia"i

% refugiaţii re#idenţi pe teritoriul unui stat membru care le%a eliberat şiun document de călătorie dar care nu face parte din spaţiul 'c engen fiind parte la Acordul privind suprimarea vi#elor pentru refugiaţi -este ca#ul $rlandeişi României/ se pot deplasa în spaţiul 'c engen cu excepţia statelor 'c engencare nu aplică dispo#iţiile Acordului privind suprimarea vi#elor -AustriaEstonia ranţa !recia 5etonia 5ituania 'lovenia şi Ungaria/. =otuşi în

contextul în care în 'paţiul 'c engen sunt desfiinţate controalele la frontiereleinterne refugiaţii pericol la adresa securităţii naţionale se pot deplasa liber de pe teritoriul unui stat 'c engen parte şi la Acordul privind suprimarea vi#elor pentru refugiaţi şi pe teritoriul unui stat 'c engen care nu este parte la acestacord3

% refugiaţii re#idenţi pe teritoriul unui stat membru care le%a eliberat şiun document de călătorie care face parte din 'paţiul 'c engen dar nu este parte la Acordul privind suprimarea vi#elor pentru refugiaţi -la care ne%am

;

Page 96: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 96/249

referit în paragraful precedent/ se pot deplasa numai în 'paţiul 'c engen3 Înacest ca# refugiaţii pericol la adresa securităţii naţionale nu se pot deplasaliber de pe teritoriul unui stat 'c engen care nu e parte la Acordul privind

suprimarea vi#elor pentru refugiaţi -ca#ul Ungariei/ pe teritoriul unui statmembru care nu este în 'paţiul 'c engen dar este parte la Acord -ca#ulRomâniei/ având în vedere existenţa controalelor la frontiera 'c engen.

% refugiaţii re#idenţi pe teritoriul unui stat membru care le%a eliberat şiun document de călătorie care nu face parte din 'paţiul 'c engen şi nu este parte nici la Acordul privind suprimarea vi#elor pentru refugiaţi -ca#ul

Kulgariei ,iprului şi )arii Kritanii/ se pot deplasa doar în condiţii de dreptcomun bilaterale sau pe ba#ă de reciprocitate existente ori stabilite pentrudeplasarea cetăţenilor statelor terţe între statele 'c engen şi cele care aplicăAcordul privind suprimarea vi#elor pentru Refugiaţi pe de o parte şi Kulgaria,ipru şi )area Kritanie pe de altă parte precum şi între acestea din urmă întreele. În acest ca# refugiaţii pericol la adresa securităţii naţionale nu se pot

deplasa liber în spaţiul 'c engen pe teritoriul statelor membre care aplicăAcordul pentru suprimarea vi#elor precum şi pe teritoriul altor state membrecare nu fac parte nici din 'paţiul 'c engen nici nu aplică Acordul în discuţieîn contextul existenţei controlului la frontiera 'c engen la frontiera statelormembre care nu fac parte din 'paţiul 'c engen dar sunt parte la Acord şi lafrontiera statelor membre care nu sunt nici state 'c engen nici state care aplică

Acordul. b/ în ceea ce îi priveşte pe0!n!+iciarii d! (r# !c"i! ,u0,idiarKeneficiarii de protecţie subsidiară re#idenţi pe teritoriul unui stat

membru care le%a eliberat şi un document de călătorie care face parte din'paţiul 'c engen se pot deplasa doar în 'paţiul 'c engen -implicit şi peteritoriul unor state 'c engen care aplică şi Acordul privind suprimarea vi#elor pentru refugiaţi/. &entru celelalte state membre care nu fac parte din 'paţiul'c engen pe care de"a le%am preci#at deplasarea se poate face doar în condiţii

F

Page 97: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 97/249

de drept comun bilaterale sau pe ba#ă de reciprocitate existente ori stabilite pentru deplasarea cetăţenilor statelor terţe între statele membre 'c engen şicele din afara acestui spaţiu.

,orelativ celor expuse trebuie menţionat că o garanţie a exerciţiuluiefectiv al dreptului de a circula în afara teritoriului statului membru care aacordat forma de protecţie este faptul că acesta este obligat conform 0irectivei,alificării să emită documente de călătorie pentru cei care au obţinut statut derefugiat iar pentru cei care au obţinut protecţie subsidiară în măsura în careaceştia nu pot obţine astfel de titluri de la autorităţile naţionale cel puţin pentru

motive umanitare care impun pre#enţa lor în alt stat bineînţeles dacă nu existăconsiderente contrare în acest sens legate de ordinea publică şi securitateanaţională în statul respectiv.

În contextul pre#entat atât Acordul 'c engen cât şi Acordul privindsuprimarea vi#elor pentru refugiaţi acordă o exceptare de la obligativitateavi#ei pentru o perioadă de 2 de #ile în decursul a F luni în primul ca# şi

pentru > luni în cel de al doilea pentru şederi care exced aceste intervale detimp fiind necesară reglementarea dreptului de şedere în condiţiile stabilite pentru cetăţenii ţărilor terţe.

=otuşi potrivit art. : din Acordul privind suprimarea vi#elor pentrurefugiaţi @fiecare parte contractantă îşi re#ervă dreptul de a refu#a accesul sauşederea pe teritoriul său persoanelor pe care le consideră inde#irabile8 iar

conform art. 1 din ,onvenţia de aplicare a Acordului 'c engenB @=otuşi pentrumotive de ordine publică sau de securitate naţională o &arte ,ontractanta poatedecide după consultarea celorlalte &ărţi ,ontractante că în cursul unei perioade limitate vor fi efectuate controale naţionale la frontierele interneadaptate la situaţia apărută. 0aca motive de ordine publică sau de securitatenaţională impun o acţiune imediată &artea ,ontractantă în cau#ă va luamasurile necesare şi va informa în cel mai scurt timp posibil celelalte &ărţi,ontractante.8

G

Page 98: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 98/249

)ai trebuie menţionat că potrivit 0irectivei ,alificării cei care auobţinut statut de refugiat sau protecţie subsidiară pot circula liber pe teritoriulstatului membru care le%a acordat forma de protecţie şi sunt supuşi aceloraşi

condiţii şi restricţii precum acelea impuse cetăţenilor unei ţări terţe care au undrept de şedere pe teritoriul statului în cau#ă. Această prevedere trebuiecompletată cu dispo#iţiile ,onvenţiei -la care sunt parte toate statele membre/ potrivit cărora fiecare stat contractant va acorda refugiaţilor care se găsesc înmod legal pe teritoriul lor dreptul de a%şi alege reşedinţa şi de a circula liber cure#ervele instituite de reglementările aplicabile străinilor în general în aceleaşi

împre"urări*;: . &rin urmare nu doar statul membru care a acordat forma de protecţie ci şi statul pe teritoriul căruia refugiatul se află în mod licit trebuie sărespecte o astfel de libertate dar în cadrul regimului "uridic acordat în acestsens cetăţenilor unei ţări terţe şi nu pentru acela încuviinţat naţionalilor unui altstat membru*;; .

În consecinţă din moment ce normele care reglementea#ă dreptul la

liberă circulaţie al cetăţenilor statelor membre şi membrilor lor de familie şi alcetăţenilor statelor terţe re#idenţi pe termen lung într%un stat membru prevăd posibilitatea restrângerii acestuia în anumite condiţii expres şi limitativstabilite considerăm că cu prile"ul reglementării în viitor a unui drept al beneficiarilor de protecţie într%un stat membru de a circula liber în spaţiulcomunitar ar trebui avute în vedere şi situaţiile în care exerciţiul unui astfel de

drept ar trebui restrâns pe motivul prote"ării securităţii naţionale şi a ordinii publice a statelor cu re#erva instituirii unor garanţii suficiente şi efective pentru a împiedica apariţia unor abu#uri.

În timp ce prote"area securităţii naţionale este o valoare primordială demaximă importanţă pentru fiecare stat al lumii ea se referă la siguranţa*;: în aceleaşi îm%re/urări8 D toate condiţiile- şi mai ales cele care au legătură cu durata şi condiţiile de şederesau de reşedinţă/ pe care cel în cau#ă ar trebui să le îndeplinească pentru a putea exercita dreptul în c estiunedacă nu era refugiat trebuie să fie îndeplinite de către el cu excepţia condiţiilor care datorită naturii lor nu potfi îndeplinite de un refugiat -art. F din ,onvenţie/.*;; ,are au calitatea de străini privilegiaţi bucurându%se de egalitate de tratament cu cetăţenii statului membruga#dă.

O

Page 99: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 99/249

colectivităţii sale pe când dreptul de a#il priveşte siguranţa unei persoane înraport cu colectivitatea din care provine. În acest context c iar dacă unsolicitant de protecţie4beneficiar constituie un pericol la adresa securităţii unui

stat acest lucru nu exclude nevoia sa de a fi prote"at.0acă se consideră că măsura de îndepărtare de pe teritoriu a unei astfel

persoane asigură prote"area securităţii naţionale atunci aceasta trebuie dusă laîndeplinire cu respectarea interdicţiei absolute în acest sens dacă prin aceastaexistă riscul unei vătămări iremediabile a dreptului la viaţă sau a integrităţiifi#ice ori psi ice.

În consideraţia preocupărilor contemporane de salvgardare a securităţiiinternaţionale sistemul de a#il nu trebuie folosit drept o pârg ie în luptaîmpotriva terorismului ci trebuie avut în vedere faptul că acesta oferăinformaţii preţioase cu privire la situaţia din diferite regiuni ale lumii ca sursădirectă care pot fi folosite pentru luarea de măsuri de către comunitateainternaţională în vedere îmbunătăţirii climatului de respectare a drepturilor

omului şi pentru prevenirea unor comportamente unanim condamnabile.

2.4.4. Măsuri şi acţiuni s%ecifice de combaterea migraţiei ilegaleAvându%se în vedere complexitatea proceselor antrenate de fenomenul migraţiei

clandestine după 122G s%au convenit la nivel european o serie de măsuri con"ugate pelinia stopării şi combaterii migraţiei ilegale.

În primul rând în plan conceptual s%au pus ba#ele unei strategii flexibile privindregimul de intrare -al străinilor/ prin armoni#area po#iţiilor statelor şi coerenţa măsurilorcuvenite în acest domeniu care să conducă la o migraţie ordonată D benefică reali#ăriide#ideratului libertăţii de circulaţie. ,a direcţii de acţiune s%au stabilit eradicareacau#elor de fond al emigraţiei persoanelor şi lupta contra migraţiei ilegale.

Armoni#area eforturilor ţărilor vi#ate de acest fenomen presupune în principal oapropiere cât mai efectivă a capacităţilor de acţiune în această privinţă concepţia şimodul de organi#are implică un grad pertinent de dotare. Un pas decisiv în această

Page 100: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 100/249

direcţie îl repre#intă instituţionali#area ,onferinţei miniştrilor cu problemele migrăriiilegale -Kerlin (iena Kudapesta Atena &raga/ prin care s%a stabilit un program amplconsacrat corelării eforturilor pentru soluţionarea complicatelor probleme ale migraţiei.

9rganismul speciali#at al Uniunii Europene D ,entrul $nternaţional pentru0e#voltarea &oliticilor de )igrări -cu sediul în Austria/ a stabilit că cel puţin > % :milioane de oameni pătrund anual ilegal în statele membre ale Uniunii Europene.

Cările Uniunii Europene au iniţiat în martie * : programul intitulat #cţiune'omună la a cărei susţinere autorităţile române au răspuns printr%o serie de măsuri pertinente*;F. iar în plan conceptual s%a stabilit o acţiune comună împotriva modalităţii

de ba#ă a migraţieiB @traficul de străini8*;G.5a începutul mileniului trei omenirea înregistrea#ă o accentuare a tendinţelor de

globali#are a fenomenului D context în care problema controlului stopării şi eradicăriimigraţiei ilegale nu se poate reali#a decât printr%o acţiune con"ugată a tuturor statelor şifactorilor interesaţi.

0upă cum este statuat în @0eclaraţia referitoare la principiile dreptului

internaţional privind relaţiile de prietenie între state8 cooperarea este o exigenţă ma"oră pentru asigurarea păcii în lume*;O. În acest document internaţional se consacră faptul căstatele trebuie să coopere#e unele cu altele pentru menţinerea păcii şi securităţiiinternaţionale -pct. a alin. 1 ,ap.$(/. &ână nu demult se părea că maximum delegalitate internaţională ar consta în respectarea de către toate statele a unor obligaţii de ase abţine de la săvârşirea de acte ilicite deci obligaţii @in non faciendo8 la care se mai

*;F Între care putem amintiB a introdus obligativitatea obţinerii vi#ei de tran#it prin #onele internaţionale aleaeroporturilor -desc ise traficului internaţional/3 a suspendat unilateral acordurile de desfiinţare a vi#elor -deintrare în România/ înc eiate cu statele cu potenţial migrator D introducând pentru titularii de paşapoartesimple obligativitatea invitaţiilor şi garantării bancare -* F/ D este o măsură cu caracter protecţionist vi#ândstoparea migraţiei ilegale prin dublarea măsurilor de precontrol.*;G =rafic ce în principal implicăB tran#itul neautori#at3 procurarea întocmirea şi folosirea documentelorfalsificate3 abu#ul de documente valabile3 oferirea de sfaturi şi4sau mi"loace pentru a face cereri false cătreautorităţi3 asigurarea transportului % îmbarcării şi debarcări în porturi3 anga"area ilegală în muncă dat fiind căastfel de fapte tind să complete#e şi să amplifice criminalitatea -prin folosirea de metode şi procedee consacrateîn arsenalul criminalităţii organi#ate/. 0e asemenea se atrage atenţia organelor speciali#ate ale statelor sămanifeste fermitate sporită faţă de formele agravante de trafic de persoane constând înB urmărirea de câştigurifinanciare3 desfăşurarea acţiunilor de acest gen într%o manieră organi#ată3 falsificarea de documente3exploatarea prin prostituţie ori alte forme de constrângere economică3 implicarea migranţilor ilegali în activităţiilicite -muncă ilegală trafic de droguri etc./.*;O 0umitru )a#ilu 0rept internaţional public ediţia a %(%a vol $ p.*1F Editura 5umina 5ex Kucureşti 12*2.

*22

Page 101: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 101/249

adaugă şi obligaţii @in patiendo8 constând în a tolera anumite acţiuni ale altui stat dacăele îi erau necesare acestuia din urmă fără a cau#a statului în cau#ă un detriment .

0reptul internaţional implică obligaţia de cooperare şi colaborare care aşa cum o

demonstrea#ă desfăşurarea cotidiană a relaţiilor internaţionale dă un conţinut mai bogat obligaţiilor internaţionale ale statelor anume de a îndeplini obligaţii @in faciendo8.Admiterea unei obligaţii de cooperare a statelor tinde să înalţe legalitatea internaţională pe o treaptă nouă superioară unde statele popoarele guvernele se privesc ca asociaţi laînfăptuirea de acţiuni comune în interes comun . În numeroase documente ale 9+U şialte documente internaţionale se revine insistent asupra principiului cooperării

statuându%se forme şi modalităţi practice concrete ale de#voltării relaţiilor interstatale înlumina exigenţelor sale.

Este cunoscut faptul că la sesiunea de la !eneva a ,omitetului 'pecial al 9.+.U pentru codificarea principiilor de drept internaţional privind relaţiile prieteneşti şicolaborarea între state s%a propus ca în fruntea codificării principiului cooperării să seconsemne#e căB @toate statele mari sau mici au dreptul şi obligaţia să coopere#e unele

cu celelalte fără deosebire de sistemele lor politice economice şi sociale în diferitesfere ale relaţiilor internaţionale pe ba#a respectului strict al suveranităţii şiindependenţei naţionale egalităţii în drepturi neintervenţiei în treburile interne ale altoraşi avanta"ului reciproc spre a menţine pacea şi securitatea internaţională şi a promovastabilitatea şi progresul economic internaţional pentru bunăstarea generală8.

Această iniţiativă a avut în vedere în primul rând îmbunătăţirea textului iniţial

supus ,omitetului 'pecial al 9.+.U pentru proclamarea dreptului nu numai aobligaţiei de a coopera cu toate statele iar în al doilea rând pentru a se preci#a că nuorice fel de cooperare constituie un drept şi o obligaţie pentru state ci numai ocooperare care se ba#ea#ă pe principiile fundamentale ale legalităţii internaţionalecontemporane.

0upă cum arată practica cooperarea internaţională ca principiu de de#voltare avieţii internaţionale moderne presupune subiecte active şi egale în drepturi şi sereali#ea#ă concret prin intermediul acordurilor bilaterale şi multilaterale pentru

*2*

Page 102: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 102/249

combaterea criminalităţii organi#ate transfrontaliere cât şi a terorismului internaţionalAcţiunile lor pe planul relaţiilor internaţionale trebuie să se afle sub semnul buneicredinţe. +u este vorba de o cooperare de moment cu titlu excepţional ori pentru un

ca# i#olat ci de necesitatea ca totalitatea relaţiilor internaţionale să se întemeie#e pecooperarea şi colaborarea tuturor statelor fără deosebire de mărime fără îngrădiriexcepţii sau discriminări3 deoarece guvernarea globală şi regională nu presupunenecesitatea înfiinţării unor structuri de autoritate superioare statelor ci întărireacooperării dintre acestea pentru reali#area scopurilor comune.

0esigur că reali#area acestor de#iderate nu este posibilă decât cu condiţia

negocierii interpretării şi aplicării acordurilor internaţionale instrumente importante alecooperării internaţionale precum şi pe respectarea principiilor ce stau la ba#a cooperăriidintre state inclusiv în domeniul menţinerii şi restabilirii ordinii publice în cadrul căreiao importanţă deosebită o au cooperarea poliţienească pentru prevenirea diferitelor formede criminalitate organi#ată transnaţional dar şi crearea forţelor supranaţionale de ordineşi siguranţă publică.

*21

Page 103: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 103/249

CAPITOLUL IIIECURITATEA NAŢIONAL ÎN CONTETUL MIGRAŢIEI

9I DREPTULUI DE AZIL. AMELIORAREA E;ECTELOR PRIN RAPORTARE LA UNIUNEA EUROPEAN

).1. Mana&!%!n ul +!n#%!nului %i&ra"i#ni, d! c< r!in, i u"iil! a0ili a !

)igraţiile *; sunt pre#ente în istorie din cele mai vec i timpuri astfelcele mai importante sunt cele ale ilirilor în sec. ($$$ î.H. ale grecilor şi scito%iranicilor în sec. ($$ şi ($ î.H. ale geţilor în sec.$$$ î.H şi poate cea maiimportantă cea a romanilor în sec. $$ î.H. care a avut urmare formarea poporului român. 9 altă migraţie importantă care a influenţat desăvârşirea poporului român este cea a slavilor care au străpuns 5imesul danubian în anulF21. Alte popoare migratoare care au apărut în timpul desfăşurării procesuluide formare a poporului român sunt goţii gepi#ii unii cărora daco%romaniile%au ţinut piept. 0e fapt toate popoarele din Europa s%au format în urma unormigraţii. 0eci cuvântul migraţie are o semnificaţie deosebită în ceea ce priveşte formarea statelor lumii. &olitica de securitate a statului român relativla riscurile pe care le pre#intă escaladarea fenomenului migraţiei relaţionat cucrima organi#ată şi explo#ia informaţională toate din ce în ce mai greu degestionat repre#intă o problemă şi o preocupare de maximă şi permanentăactualitate. Abordarea prospectivă şi elaborarea concepţiei integrale privind

*; )atei Horia ,. 9 istorie a lumii antice Editura Albatros Kucureşti * O:.

*2>

Page 104: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 104/249

combaterea acestor fenomene ţin cont de mutaţiile din perioada imediaturmătoare a unei cri#e suprapopulare în Asia şi urmăresc valorificarea şiconsolidarea po#iţiei de factor de stabilitate pe care România o are în #ona ei

de existenţă şi acţiune. Este vorba despre particularităţile explo#ieidemografice actuale despre caracteristicile care o fixea#ă în raport cuexplo#ia demografică din secolele al *O%lea şi al * %lea. Explo#ia demograficădin #orii societăţii moderne care a repre#entat materia primă pentru teoria lui)alt us a avut loc în ţări de#voltate în state unde revoluţia industrială era în plină de#voltare. $eşirea din cri#a care se putea prefigura pe ba#a discrepanţei

sesi#ate de către )alt us a avut loc pe două căi. )ai întâi de#voltareaindustrială a declanşat un proces de ridicare a bunăstării care a putut face faţăevoluţiei rapide a populaţiei o evoluţie care pe bună dreptate năşteaîngri"orare. 0e pildă populaţia Europei a evoluat de la aproximativ ;2 demilioane cât avea în *F22 la aproape un miliard la mi"locul secolului 12. 5a*F22 ea repre#enta o #ecime din populaţia lumii la * ;2 a"unsese să

repre#inte aproape o treime. 9 a doua modalitate au constituit%o emigrărilemasive ale europenilor în teritoriile de peste mări în 'UA ,anada în alte ţărişi continente slab populate. Astfel între *O:F şi *O 2 anual au emigrat dinEuropa către alte teritorii în "ur de >GG.222 oameni iar între *O * şi * *2 rataanuală a emigrării a atins nivelul de **.222 oameni. În intervalul de timpcuprins între *O:F şi * >2 aproximativ ;2.222.222 de europeni s%au stabilit în

teritoriile slab populate şi slab de#voltate de peste mări. &entru a explica provenienţa şi sensurile termenilor Ya imigraY trebuie să ţinem cont decuvântul de ba#ă Ya migraY care înseamnă a se mişca sens ce se regăseşte şiîn înţelesul celorlalţi termeni Ya emigraY şi Ya imigraY. ,uvântul Ya migraYvine de la latinescul YmigrareY care înseamnă Ya se deplasaY Ya se mutaY YacălătoriY. amilia de cuvinte este următoareaB migrant migrare migratormigratoare migrantă migratoriu migraţie migraţiune*F2.

*F2 -icţionar de sociologie Ed. Kabel Kucureşti * O p. >;*%>;>

*2:

Page 105: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 105/249

0e obicei atunci când vorbim despre un fenomen avem o dualitateBcau#ă D efect. În ca#ul fenomenului migraţionist putem vorbi însă de o relaţietripartităB factor %cau#ă%efect. ,au#e*F* dintre cele mai diverse şi mai

complexe fac ca mişcările de populaţii să capete în pre#ent o deosebităamploare. &rintre astfel de cau#e amintimB foametea conflictele armatecatastrofele naturale restricţiile religioase.

Într%o lume în sc imbare continuă şi din ce în ce mai te nologi#atăgarantarea securităţii fără a beneficia de susţinerea cunoaşterii şi a te nologieieste aproape imposibilă. ,ercetarea şi inovarea în domeniul securităţii oferă

măsuri şi soluţii practice pentru punerea în aplicare a politicilor. 'oluţiile noiîn materie de securitate ar trebui să ofere modalităţi de sporire a securităţiicetăţenilor noştri fără a crea dificultăţi suplimentare şi inutile în viaţa de #i cu#i a acestora. =e nologia facilitea#ă detectarea traficului de materiale periculoase. Acest lucru este valabil şi pentru controalele la frontieră pentrua%i împiedica pe imigranţii ilegali traficanţii de fiinţe umane traficanţii de

droguri şi pe terorişti să profite de eliminarea controalelor la frontiereleinterne în spaţiul 'c engen. 'oluţiile şi sistemele inovatoare şi sofisticate vor permite eliminarea posibilităţilor de falsificare a documentelor de identitatemai ales prin utili#area datelor biometrice la vi#e paşapoarte permise dereşedinţă şi alte documente*F1.

*F* actorii care determină aceste cau#e sunt şi ei foarte diverşiB economici politici demografici. 0e obiceiaceşti factori nu acţionea#ă independent nu apar i#olaţi ci efectul -şi anume migraţia/ se datorea#ă acţiunii lorcon"ugate.*F1 În acest context obiectivele specifice ale dialogului public%privat în cercetarea şi inovarea în domeniulsecurităţii suntB de a mobili#a toate părţile interesate relevante pentru a discuta aspecte de interes comuntransversal pentru a facilita evaluarea punctelor forte şi a resurselor diferenţiate ale acestora pentru a identificadomeniile pentru eventuale sinergii3 sau de a stabili programe comune3 de a identifica propuneri pentru creareaunei agende strategice de cercetare şi inovare în domeniul securităţii cu participarea părţilor interesate la nivelnaţional şi european conţinând o vi#iune comună şi clară asupra priorităţilor şi necesităţilor cercetării europeneîn domeniul securităţii3 de a face sc imb de idei opinii şi cele mai bune practici pentru a utili#a în modul celmai eficient capacităţile existente şi a ameliora utili#area te nologiilor în domenii legate de securitate deexemplu printre altele prin folosirea în modul cel mai eficient a diferitor instrumente de finanţare pe durata perioadei actuale de programare financiară.

*2;

Page 106: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 106/249

enomenul migrator *F> a devenit evident în România după * O printr%o evoluţie şi manifestare specifică datorate transformărilor fundamentale deordin politic economic -tran#iţia la economia de piaţă/ şi social prin punerea

efectivă în valoare a drepturilor omului precum şi de trăsăturile caracteristice poporului român ospitalitatea şi toleranţa care de multe ori au fost tratatespeculativ în loc de calitate au fost considerate defecte.

,omplexitatea configuraţiei securităţii naţionale precum şi a provocărilor riscurilor şi ameninţărilor la adresa acesteia impun tuturorserviciilor de informaţii reconsiderarea formelor şi metodelor de muncă o

concentrare a tuturor eforturilor pe plan intern şi o foarte bună colaborare pe plan extern în domeniile de compatibilitate posibilă. &roblemele de securitateale unui stat derivă din raportul existent la un moment dat între ameninţărilecu care el este confruntat şi capacitatea de a le sesi#a oportun de a leinterpreta corect şi de a le contracara eficient*F:. 'e înţelege că percepţiaconceptului de securitate într%o societate democratică nu poate fi asimilată cu

percepţia oficială de securitate a unui stat totalitar dictatorial terorist. Aceastadin urmă nu poate fi luată în discuţie deoarece conceptul de securitate în acestca# se referă la apărarea ideologiei care stă la ba#a existenţei acestor tipuri destat altul decât democratic.

0in cele mai vec i timpuri libertatea de circulaţie a fost considerată caun corolar al drepturilor şi libertăţilor oamenilor. 9 dată cu folosirea

mi"loacelor de transport deplasarea4călătoria oamenilor a căpătat un caractertot mai organi#at -de la soliile diferitelor comunităţi4formaţiuni prestatale oristatale caravane comerciale la permanenti#area unor linii de navigaţie/ faptce a condus la convenirea unor reguli şi norme de prote"are a oamenilor învederea desfăşurării diferitelor activităţi inclusiv posibilitatea de a călători.&rogresul societăţii omeneşti în ansamblul ei este strâns legat de sc imburile

*F> Alexandra 'arcinsc i )igraţie şi securitate Ed. Universităţii +aţionale de Apărare @,arol $8 Kucureşti122O p. .*F: Alexandra 'arcinsc i/ o%. cit . p.**.

*2F

Page 107: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 107/249

de valori materiale şi spirituale ce au loc pe plan mondial în domeniileeconomic comercial te nico%ştiinţific cultural artistic sportiv turistic etcimplicit şi cooperarea între state atrăgând după ele o intensă circulaţie

internaţională de persoane. ,irculaţia persoanelor prin dinamismul şidiversificarea pe care o cunoaşte în ultimul timp a devenit un factor important pentru desfăşurarea şi c iar impulsionarea relaţiilor internaţionale. În acestcontext din partea statelor şi a altor organisme internaţionale s%au iniţiat şiadoptat mai multe reglementări -bilaterale sau multilaterale/ pentru facilitateacălătoriilor de persoane. România a manifestat o preocupare constantă pe linia

reali#ării unor aran"amente bilaterale pentru facilitatea călătoriilor de persoane. Astfel la începutul veacului -* 2>/ 5egea asupra organi#ării poliţiei generale a statului completată -* 2:/ cu Regulamentul asupra'erviciului de poliţie la punctele de fruntarie conţine o serie de reglementărievidente în această privinţăB conform convenţiunilor existente sau ce s%arînc eia -cu statele limitrofe/ sunt admişi a intra în ţară repre#entanţii

diplomatici şi consulari secretarii şi ataşaţii de legaţiune precum şi perso%nalul lor de serviciu persoanele însărcinate de guvernul lor cu misiunispeciale şi curierii speciali diplomatici % în ba#a reciprocităţiiII*F;. -Art. *2Regulament/. În România prima reglementare expresă în materie a fost 5egeaasupra paşapoartelor promulgată prin 0ecretul Regal nr. *G;O4* *1 care prinart. ; preci#ea#ăB &aşapoartele sunt individuale. ,u toate acestea soţul soţia

şi copiii legitimi minori pot figura pe acelaşi paşaport % nu însă şi servitoriiY.În * 12 s%a desfăşurat ,onferinţa $nternaţională privitoare la paşapoarte-1* octombrie * 12/ care a adoptat o Re#oluţie unde se statuea#ăB În paşapoarte nu vor mai figura decât soţul soţia şi copiii care nu au împlinitîncă vârsta de *; aniII.

*F; 0umitru 'andu citat de 0aniela%5uminiţa ,onstantin şi colectiv în @ enomenul migraţionist din perspectivaaderării României la Uniunea Europeană8 -'tudiul nr. ;/ $nstitutul European din România Kucureşti 122: p.>O

*2G

Page 108: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 108/249

Una dintre facilităţile mai evidente pe linia simplificării ori reduceriiformalităţilor la trecerea frontierei l%a constituit sistemul călătoriilor fără vi#e D începând din * :G în ţările vest%europene ca treptat să se extindă şi la alte

ţări şi regiuni geografice. În * ;G ţările occidentale -Kelgia 0anemarcaranţa 'uedia !recia =urcia $slanda !ermania şi Austria/ au adoptat în

,onsiliul Europei ,onvenţia europeană asupra regulilor care guvernea#ăcirculaţia persoanelor între statele membre ale ,onsiliului Europei*FF. În protocolul menţionat -la ,onvenţia Europeană a 0repturilor 9mului/ intrat învigoare în * FO s%a consacrat libertatea de circulaţie a persoanelor ca

principiu de ba#ă al relaţiilor dintre state. 6i România s%a alăturat acesteitendinţe prin introducerea din * F: a vi#ei turistice care se acordă la cerereatât de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare cât şi de punctele defrontieră fără nici o formalitate şi scutită de taxă tuturor turiştilor din ţărilevestice indiferent dacă au contractat sau nu serviciile turistice.

În anul * F; Adunarea !enerală 9.+.U. a adoptat 0eclaraţia privind

a#ilul teritorial stabilind condiţiile de ba#ă în care acesta poate fi acordat*FG

.,onvenţia de la 'an%Mose -* F % înc eiată între statele americane/ în

privinţa dreptului de deplasare şi re#idenţă*FO consacră principiul potrivitcăruia oricine se află în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul săcircule în mod liber şi să rămână acolo în conformitate cu legile şireglementările în materieII.

,arta Africană a drepturilor omului şi a popoarelor -* O* % +airobi/reproduce principiile consacrate în practica şi dreptul internaţional. În rândulcelorlalte ţări europene -din Est/ aceste progrese au influenţat promovarealentă şi graduală a unor facilităţiB primele măsuri au vi#at călătoriile în interes

*FF Rosen eP ?eev Regime de migrations et prospectives pour la creation dSassociations des migrants Editionsde la )aison des sciences de lS ome. &aris 122;.*FG Art.*: prevede că se poate acorda în ca# de persecuţie orice persoană are dreptul să caute a#il şi să beneficie#e de a#il în alte ţări acest drept nu poate fi invocat în ca#ul unor urmăriri penale ba#ate pe comiterea

unei crime de drept comun sau pe acţiuni contrare scopurilor şi principiilor 9.+.U.*FO =.M. Hatton M.!. Lilliamson ,e elemente fundamentale conduc migraţia mondială ,ambridge 122O.

*2O

Page 109: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 109/249

de serviciu prin acordarea vi#elor de intrare4ieşire de către misiunilediplomatice ale statului unde călătoresc.

&asul următor a constat în desfiinţarea vi#elor de intrare4ieşire şi tran#it

pentru membrii misiunilor diplomatice ai oficiilor consulare şi ai agenţiilorcomerciale. Apoi din * ;F acest sistem s%a extins la toate persoanele carecălătoreau în interes de serviciu indiferent de felul paşaportului. 0upă * F2între ma"oritatea ţărilor estice s%au înc eiat convenţii bilaterale prin care serenunţa la vi#e pentru călătoriile în scop particular -definite ca Yvi#ită larudeY/. Acordul final al ,onferinţei pentru 'ecuritate şi ,ooperare în Europa

-,.'.,.E. % HelsinPi * G;/ se distinge ca document complex menit săcontribuie la re#olvarea problemelor omenirii prin aplicarea normelordreptului internaţional. 'e proclamă dorinţa statelor participante de a%şiamplifica cooperarea în de#voltarea turismului şi respectiv favori#areacălătoriilor turistice*F .

0e asemenea este relevantă şi aderarea ţării noastre la &actul

internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi protocoalele salefacultative precum şi la ,onvenţia privind 'tatutul refugiaţilor şi protocoluladiţional acestei convenţii. &e ba#a acestor reglementări s%au înc eiatnumeroase acorduri cu alte state vi#ând facilităţi în materie de vi#e s%a emisnoul tip de paşaport s%au reali#at dotări şi amena"ări în principalele puncte defrontieră pentru desfăşurarea unui trafic civili#at.

În plan internaţional un pas important l%a constituit Acordul de la'c engen. 5a *: iunie * O; guvernele ranţei !ermaniei Kelgiei 9landei şi5uxemburgului au semnat în localitatea belgiană 'c engen Acordul privindreducerea graduală a controalelor la frontierele comune*G2 completat de o,onvenţie de aplicare semnată la * iunie * 2*G*.*F ,ele mai radicale şi mai profunde îmbunătăţiri în planul drepturilor omului au început în România după* 2. Au fost emise acte normative cu caracter liberali#ator şi au fost abrogate peste 122 de prevederilegislative care încălcau direct sau indirect drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.*G2 +icolae Uscoi =erorism si globali#are in Revista Academiei orţelor =erestre anul ($$ nr. >%: -1G%1O/.*G* ,onvenţia prevedeB desfiinţarea controalelor la frontierele interne între statele semnatare -*; state/ măsurăcompensată prin intensificarea controlului la frontierele externe3 armoni#area politicii de vi#e prin instituirea

*2

Page 110: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 110/249

).'. E+!c !l! dr!( ului d! a8il a,u(ra ,!curi "ii na"i#nal!

,onsiderentele de ordin personal ce stau la ba#a migraţiei internaţionalesunt manifestate prin otărârea indivi#ilor de a se deplasa din ţara lor deorigine într%un alt spaţiu îndeosebi pentru a%şi îmbunătăţi situaţia materialăori fie datorită unor evenimente politice religioase etnice ori ce privescapartenenţa la un anumit grup social ce dau naştere la deplasări involuntarede populaţie în afara spaţiilor teritoriale naţionale. $migraţia este strâns legată

de de#voltarea economică şi socială. Evaluările influenţei imigraţiei asuprade#voltării au variat în timp uneori migraţia a fost vă#ută ca fiind beneficăiar alteori ca fiind în detrimentul de#voltării în funcţie de momentul istoric şide circumstanţe. 9 dată cu variaţia în abordare a apărut şi variaţia în politicilede migraţie şi de de#voltare*G1. În ultima pătrime a secolului părereagenerală în Europa s%a modificat de la a privi imigraţia ca şi factor care

contribuie la creşterea economică în statele primitoare şi la de#voltare înstatele emitente la părerea predominantă că presiunea imigraţiei a atins coteintolerabile.

,onflictele şi încălcarea drepturilor omului asociate cuslaba4defectuoasa administrare au devenit factorii c eie care îndeamnă populaţia la migraţie. ,eea ce porneşte ca şi migraţie economică se poatetransforma în deplasare internă sau c iar deplasare internaţională de refugiaţişi în sc imb ceea ce iniţial a fost o deplasare de refugiaţi în timp se poatetransforma în alte forme de deplasare. iecare etapă a deplasării forţate areanumite implicaţii asupra de#voltării. 5a fel ca şi cu migraţia 7economică8fuga migranţilor presupune pierderea de forţă de muncă de muncitoricalificaţi şi de capital în ţara de origine. 'osirile în masă ale solicitanţilor deunei vi#e uniforme3 străinii care intră cu vi#ă şi permis de şedere eliberat de o ţară semnatară pot circula liber

pe teritoriul oricărei ţări care a aderat la ,onvenţie.*G1 $onel +icu 'ava 'tudii de securitate ,entrul Român de 'tudii Regionale Kucureşti 122; p. >.

**2

Page 111: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 111/249

Page 112: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 112/249

procedura de acordare încetare şi anulare a unei forme de protecţie în România precum şi procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu anali#area cereriide a#il.

A#ilul diplomatic*G: repre#intă forma de protecţie acordată deambasadele străine în unele ţări din America 5atină întucât prin ,onvenţia dela (iena din * F* privind relaţiile diplomatice a fost înlocuit conceptul deextrateritorialitate a ambasadelor cu acela de inviolabilitate.

A#ilul teritorial*G; este un drept fundamental al omului drept recunoscutexclusiv persoanelor care nu au cetăţenia statului care îl acordă indiferent

dacă au sau nu cetăţenia unui alt stat şi repre#intă dreptul pe care acest stat îlacordă acestor categorii de persoane de a rămâne pe teritoriul său de a sereîntoarce pe acest teritoriu şi de a nu fi expul#ate către orice stat unde riscă săfie victime ale persecuţiilor.

'e poate conclu#iona aşadar că atât a#ilul diplomatic cât şi cel teritorialau un caracter politic*GF. 0in compararea conţinutului dreptului de a#il cu cel

al statutului de refugiat re#ultă o serie de asemănări dar şi de deosebiri carenu permit să se reali#e#e o confu#ie între cele două noţiuni. În privinţaasemănărilor cea mai importantă este aceea că ambele instituţii sunt forme de protecţie umanitară a străinilor.

Acordarea a#ilului ori a statutului de refugiat sunt de competenţastatului de primire în virtutea suveranităţii sale. Există şi alte asemănări şi

anume faptul că ambele se pot acorda doar străinilor persecutaţi pentrucredinţele opiniile lor sau datorită apartenenţei lor politice sau la un grup

*G: Elaborarea politicii în acest domeniu are la ba#ă experienţa statelor membre ale UE din care re#ultă căadmisia în scopul reîntregirii şi formării familiei constituie principala componentă actuală a fluxuluimigraţionist legal*G; 0ănuţ &etrişor !ruia 0octrina +aţională de informaţiilor pentru securitate K.50 nr.:-OG/ 122O.*GF 0eclaraţia Universală a 0repturilor omului &actul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,onvenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Acest din urmă actnormativ prevede în art.F pct.$ că 7orice persoană are dreptul să%i fie examinată cau#a sa în mod ec itabil public şi într%un termen re#onabil de către un tribunal independent şi imparţial stabilit prin lege care va decideasupra drepturilor şi obligaţiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricărei acu#aţii în materie penală îndreptatăîmpotriva sa8.

**1

Page 113: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 113/249

social rasial religios ori din cau#a naţionalităţii ori celor care sunt urmăriţisau au săvârşit infracţiuni politice*GG.

).). I%(lica"iil! dr!( ului d! a8il a,u(ra ,!curi "ii na"i#nal!

România contribuie activ la de#voltarea cadrului legislativ şi instituţional şi laconstruirea unor sisteme de a#il funcţionale în estul şi sud%estul Europei. &oliticile privind integrarea străinilor *GO vi#ea#ă următoarele obiectiveB susţinerea participării

active a străinilor care domicilia#ă sau au reşedinţa legală pe teritoriul statului român laviaţa economică socială şi culturală respectând în acelaşi timp identitatea culturală aacestora3 asigurarea că acele categorii relevante de străini depun eforturilenecesare pentru a se integra suficient în societatea românească inclusiv prin participarea la programele organi#ate în acest scop de statul român3conştienti#area tuturor persoanelor implicate în acest domeniu fie eifuncţionari publici la toate nivelurile publicul larg sau străinii înşişi cu privire la importanţa spri"inirii procesului de integrare. ,ontrolul admisieistrăinilor pe teritoriul naţional repre#intă o pârg ie folosită de autorităţile unuistat pentru protecţia cetăţenilor proprii şi a intereselor naţionale curespectarea cerinţelor dreptului internaţional. În acest sens politica unui stattrebuie să menţină un ec ilibru între facilitarea admisiei străinilor pentruanumite scopuri şi restricţionarea intrării acestora pe teritoriul naţional dinraţiuni ce privesc criminalitatea terorismul ordinea şi sănătatea publică saudorinţa de a prote"a piaţa de muncă internă. ,onclu#ia fixea#Z consecinţele pecare le implicZ dreptul la a#il asupra securitZţii naţionale de#vZluind faptul cZsiguranţa frontierelor sub aspectul legalitZţii şi stoparea fenomenului migraţieiilegale repre#inta unele dintre condiţiile de ba#Z ale unui stat european. 'e

*GG $on 'uceavă $nterpol la început de mileniu Editura )eronia Kucureşti 122G p. :F.*GO !rigore Alexandrescu Ameninţări la adresa securităţii % ,entrul de studii strategice de apărare şi securitateEd.Universităţii +aţionale de Apărare Kucureşti 122:.

**>

Page 114: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 114/249

constatZ faptul cZ în conformitate cu art. *: al 0eclaraţiei Universale a0repturilor 9mului dreptul de a cere şi de a se bucura de a#il este recunoscutca un drept fundamental*G . În exercitarea acestui drept solicitanţii de a#il sunt

forţaţi sZ a"ungZ sau sZ intre într%un teritoriu în mod ilegal. ,u toate acesteasituaţia solicitantilor de a#il diferZ în mod fundamental de cea a migran ilor ț prin faptul cZ nu se aflZ în postura de a se conforma cerinţelor legale de intrareîntr%un mod "ust într%un stat. Un solicitant de a#il nu ar trebui exclus de la procedura de a#il doar pentru cZ nu îndeplineşte nişte cerinţe formale şi caatare nu ar trebui sZ îi fie cerutZ nicio formulare specialZ pentru ca o

persoana sa fie consideratZ solicitant de a#il. 0e asemenea un solicitant dea#il trebuie sZ primeascZ informaţii într%o limbZ pe care o înţelege despredrepturile şi obligaţiile pe care le are despre procedura de determinare astatutului de refugiat şi protecţia care i se oferZ precum şi acordarea accesuluila consiliere din partea unui 9+! U+H,R sau a unui avocat. 0eci#ia asupraunei cereri de a#il revine autoritZţii centrale competente şi nu poliţiei de

frontieră care are obligaţia de a informa imediat şi fZrZ excepţie autoritateacentralZ competentZ despre cererile de a#il. U+H,R anumite 9+!%uri sauavocaţii trebuie să aibZ acces în toate punctele de frontieră inclusiv porturi pentru a monitori#a intrările cât şi la acei solicitanţi de a#il care se aflZ în pericol de expul#are pentru a evalua riscul de returnare şi a%i consilia.Accesul la procedura de determinare a statutului de refugiat*O2 este crucial

pentru ceea ce înseamnZ acordarea protecţiei şi respectarea principiuluifundamental al nereturnZrii. ,alitatea contactului iniţial între un solicitant dea#il şi autoritZţile statului este de aceea foarte importantZ. 9 deci#ie incorectZla punctul de acces pe teritoriu sau netransmiterea cererii de a#il poate aveaconsecinţe serioase pentru solicitant. &rincipiul nereturnZrii conţinut în art. >>din ,onvenţia de la !eneva implicZ dreptul de a fi admis pe teritoriu şi*G 0avid Held Ant onN )c !reJ 0avid !oldblatt Monat an &erreton =ransformări globale. &olitică economieşi cultură. Ed. &olirom 122F p. *:O%12 .*O2 0avid Held Ant onN )c !reJ 0avid !oldblatt Monat an &erreton =ransformări globale. &olitică economieşi cultură. Ed. &olirom 122F p. *11%*1:.

**:

Page 115: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 115/249

Page 116: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 116/249

Page 117: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 117/249

Page 118: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 118/249

5a fel de des întâlnim şi noţiuni caB @ameninţare cu forţă8 -acţiunea princare un stat sau mai multe state săvârşesc acte politice economice militare saude altă natură cu scopul de a impune altui stat sau altor state să renunţe la

deplina exercitare a drepturilor şi atributelor suverane/* * sau @ameninţareamilitară externă8 pe care analiştii o înţeleg ca fiind ameninţarea ce priveştesecuritatea pe plan militar şi a cărei sursă se situea#ă în afara frontierelornaţionale. Ea poate să aibă ca origine @revendicări teritoriale o ingerinţă în problemele interne ale unei ţări pre#enţa unor focare de conflict armatîndeosebi aproape de frontierele unui stat sau de cele ale aliaţilor săi sau

desfăşurarea şi amplificarea puterii grupărilor de forţe susceptibile de a bulversa ec ilibrul de forţe existent în #onă8* 1.

În conclu#ie putem defini conceptul de ameninţare ca repre#entând un pericol potenţial exprimat prin cuvinte sau gesturi care are autor scopobiectiv şi o ţintă. &ericolul repre#intă o prime"die un posibil eveniment cuurmări grave* >.

În evoluţia procesului de reali#are a securităţii se constată în ultimii anioamplificare a eforturilor pentru edificarea stabilităţii la nivel regional ca oetapă intermediară a acestuia. Eforturile depuse de comunitatea internaţională pentru instaurarea păcii în Kalcani 9rientul )i"lociu şi Africa suntconcludente. Evidentă a fost şi extinderea sistemului de apărare şi securitate al +A=9 prin primirea de noi membri precum şi eforturile Uniunii Europene de

a de#volta un model de gestionare a dinamicii de securitate la scara întreguluicontinent* :.* * 0ictionnaire interarmees `. op. cit. p. *:G.* 1 ,.'.'.A.'. =erorismul contemporan D factor de risc la adresa securităţii şi apărării naţionale în condiţiilestatutului României de membru +A=9 Kucureşti 122: p. 1F.* > U+Ap ,''A' 'urse de instabilitate Editura U+Ap Kucureşti 122: p. G.* : În acest context multitudinea problemelor de securitate pe care statele şi le%au propus să le re#olve a condusla creşterea numărului şi volumului organismelor internaţionale. Re#ultatele activităţii lor au fost relevanteB s%au diminuat pericolele şi ameninţările deşi nu au fost eradicate conflictele armate. &rincipalele #one deinsecuritate au fost incluse în procesele de stabili#are dar nu întotdeauna re#ultatele au fost cele scontate.Efectele globali#ării au început să se resimtă. Economia mondială după o perioadă apreciabilă de reflux s%arevigorat. În sc imb ameninţările transnaţionale -terorismul migraţia şi traficul de droguri şi materialestrategice crima organi#ată/ profitând de permeabilitatea frontierelor are mai multe şanse de a se propaga lascară planetară.

**O

Page 119: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 119/249

Page 120: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 120/249

activităţi criminale activităţi care din cau#a naturii şi proliferării lor suntfavori#ate de existenţa conflictelor locale care la rândul lor pot favori#aterorismul şi răspândirea armelor de distrugere în masă.

'tructurile informative naţionale acordă o atenţie deosebită număruluimare de străini aflaţi pe teritoriul României după aderarea la U.E. străini proveniţi din cetăţeni returnaţi din spaţiul european cât şi din cei care vorsolicita o formă de protecţie în România. În acest sens 9ficiului Român pentru$migriări este o instituţie inclusă în categoria structurilor speciali#ate ale)inisterului Administraţiei şi $nternelor cu atribuţii în asigurarea securităţii şi

ordinii publice în statul de drept precum şi în culegerea şi transmiterea cuoperativitate a informaţiilor obţinute în procesul muncii către toate structurilecu competenţe în domeniul securităţii naţionale.

9ficiul Român pentru $migrări desfăşoară activităţi pe linia combateriiimigraţiei ilegale a depistării unor infractori prevenirii unor infracţiuni sau aunor fapte sau situaţii care pot repre#enta o ameninţare la adresa securităţii

naţionale şi ordinii publice prin mi"loace proprii specifice.

.4.2. #cordarea dre%tului de azil " im%licaţii asu%ra securităţiinaţionale

În afara directivelor * F şi celorlate reglementări existente în pre#entsunt în discuţie şi4sau în curs de adoptare câteva alte directive privind

migraţia. Acestea sunt în stadiu de propunere şi vor fi discutate înurmătoarele secţiuni când sunt pre#entate planurile şi programele UniuniiEuropene* G în domeniu. Un loc aparte îl ocupă reglementările în domeniula#ilului. În acest sens trebuie preci#ată mai întâi distincţia între solicitantul dea#il şi alte categorii de migranţi. Astfel în timp ce migrantul alege să%şi părăsească ţara de origine din motive de natură economică socială culturalăfamilială etc. solicitantul de a#il4cel ce a primit o formă de protecţie -statut de* F JJJ.europa.eu.int4* G JJJ.euractiv.ro4uniunea%europeana4articles.

*12

Page 121: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 121/249

refugiat protecţie subsidiară sau temporară/ este forţat să%şi părăsească ţara deorigine deoarece libertatea sau viaţa îi sunt ameninţate. Acordurileinternaţionale stabilesc obligaţia statelor semnatare de a asigura accesul

neîngrădit la procedura de a#il şi respectarea principiului nereturnării -adicăinter#icerea măsurilor de returnare expul#are extrădare/ a solicitantului dea#il sau a persoanei care se află în timpul desfăşurării procedurii de solicitarede a#il însoţită de acordarea asistenţei necesare pe parcursul derulării procedurii de a#il şi ulterior în ca#ul persoanelor ce primesc o formă de protecţie. &oliticile şi legislaţia europeană în domeniul a#ilului repre#intă un

domeniul distinct al reglementărilor europene în domeniului migraţiei.'e impune a se face o distincţie clară între solicitant de a#il respectiv

persoane care au obţinut o formă de protecţie -statut de refugiat protecţiesubsidiară sau după ca# protecţie temporară/ şi alte categorii de migranţi.

,ea mai simplă diferenţiere constă în aceea că în timp ce solicitantul dea#il respectiv persoana care a primit o formă de protecţie au fost forţate să îşi

părăsească ţările de origine întrucât viaţa sau libertatea le erau ameninţate înca#ul migranţilor aceştia aleg din diverse motive să părăsească ţările lor deorigine şi să se stabilească temporar sau definitiv pe teritoriul unui alt stataceste motive pot fi de natură economică socială culturală familială etc.

&ornind de la aceste premise prin documente internaţionale la care şiRomânia este parte* O s%a stabilit obligaţia statelor de a asigura în mod

neîngrădit accesul la procedura de a#il şi respectarea principiului nereturnării-inter#icerea măsurilor de returnare expul#are extrădare etc. a unui solicitantde a#il sau a unei persoane care a primit o formă de protecţie/ precum şiacordarea unei asistenţe corespun#ătoare pentru aceste categorii de persoane pe parcursul procedurii de a#il şi după în ca#ul celor care primesc o formă de protecţie.

* O A se vedea în acest sens ,onvenţia din * ;* privind statutul refugiaţilor.

*1*

Page 122: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 122/249

Având în vedere toate implicaţiile pe care le comportă obligaţiile cedecurg din convenţiile internaţionale relevante în domeniul a#ilului şinecesitatea armoni#ării acestora cu interesul naţional la nivelul fiecărui stat a

condus la elaborarea unor standarde internaţionale cu privire la procedura dea#il. Astfel la nivel european au fost de#volate o serie de concepte măsuri deordin legislativ şi instituţional prin care s%a urmărit ca pe de o parte persoaneleaflate în nevoie de protecţie internaţională să se bucure de protecţie efectivă şide un standard de asistenţă corespun#ător iar pe de altă parte să fie descura"atăorice formă de abu# la instituţia a#ilului* .

=oate aceste măsuri au pornit pe de o parte de la necesitatea combateriiunui fenomen de migraţie secundară a solicitanţilor de a#il cunoscut subnumele de @s oping asNlum8. Acest fenomen constă în faptul că o persoanăînainte de a finali#a o procedură de a#il într%un stat european plecă în alt stateuropean pentru a începe o nouă procedură şi aşa mai departe în unele ca#uriexistau persoane care derulau pană la O proceduri ceea ce le permitea o şedere

şi o asistenţă materială gratuită in Europa de peste *2 ani. Anali#ând acestfenomen s%a constatat că în unele ca#uri această mişcare secundară asolicitanţilor de a#il era "ustificată de diferenţele de standard existente de la unstat membru la altul diferenţe de proceduri nivel de asistenţă existenţa unorcomunităţi naţionale posibilităţi de integrare etc. 9ficiul Român pentru$migrări din cadrul )inisterului Administraţiei şi $nternelor a contribuit la

crearea unei politici a României în domeniul a#ilului şi refugiaţilor ca partecomponentă a politicii în domeniul imigraţiei în care se respectă obligaţiileasumate pe plan internaţional prin instrumentele legale la care ţara noastră aaderat şi interesul naţional prin reali#area unui ec ilibru între drepturile şiobligaţiile acestor categorii de persoane.

* =oate aceste măsuri au fost reglementate prin documentele ce alcătuiesc acWuis%ul în domeniul a#ilului şivi#ea#ăB ,rearea unei politici comune europene în domeniul a#ilului -&rogramul =ampere/3 &rogramul Haga D prin care se stabilesc măsurile ce vi#ea#ă asistenţa şi cooperarea cu ţările din regiunile de origine şi de tran#itcu ţările vecine la UE precum şi un accent deosebit pe măsurile de integrare socială a străinilor.

*11

Page 123: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 123/249

0e multe ori a#ilul a fost considerat o piedică în lupta de combatere amigraţiei ilegale un motiv de frustrare pentru autorităţile cu competenţe încontrolul frontierelor sau al legalităţii şederii străinilor pe teritoriu întrucât

prin cererile de a#il formulate cei prinşi în astfel de situaţii împiedicaumăsurile de returnare sau îndepărtare de pe teritoriu. Astfel de aprecieri nusunt reale iar a#ilul nu trebuie privit ca un instrument de favori#are amigranţilor ilegali ci ca o parte a legislaţiei naţionale122 şi internaţionale cetrebuie respectată în ansamblul măsurilor luate pentru combaterea migraţieiilegale măsuri la care 9ficiul Român pentru $migrări contribuie în mod

substanţial.Astfel legislaţia din domeniul a#ilului a fost modificată succesiv

începând din * F pentru a fi în concordanţă cu prevederile acWuis%uluicomunitar care a suferit numeroase modificări.

În anul * la =ampere au fost formulate o serie de politici comune privind migraţia şi a#ilul iar o dovadă elocventă a faptului că problematica ce

ţine de domeniul migraţiei este prioritară în agenda UE o constituiede#baterile ,onsiliului European de la 'evilla din 1221 şi ,onsiliuluiEuropean $nformal de la Hampton ,ourt din octombrie 122;. +evoiaformulării unor astfel de politici a fost determinată de faptul că în pre#ent suntfolosite tot mai pregnant expul#ările în masă ca armă de ră#boi şi ca mi"loc dea crea societăţi omogene din punct de vedere cultural sau etnic şi din ce în ce

mai des ca motiv direct sau disimulat pentru a susţine pretenţii teritoriale saude autodeterminare fluxurile masive de populaţie D refugiaţi sau deplasaţiforţat atât în perioada de pre%cri#ă cât mai ales de post%cri#ă.

În pre#ent există un proces continuu de adaptare şi diversificare afilierelor şi rutelor migraţiei ilegale iar reţelele mafiote străine care acţionea#ăîn România s%au speciali#at în săvârşirea unor fapte ilegale la frontieră. &entrucombaterea acestor fenomene a fost înc eiat =ratatul 7'c engen &lus8 la 12122 5egislaţia cu influenţă asupra fenomenului migraţiei în UE este cuprinsă si in =ratatul de aderare alRomaniei si Kulgariei la U.E. semnat la data de 1; aprilie 122; la 5uxembourg.

*1>

Page 124: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 124/249

mai 122; între !ermania ranţa Austria 9landa 5uxemburg Kelgia şi'pania în scopul unei mai eficiente cooperări în lupta împotriva terorismuluicriminalităţii şi imigraţiei clandestine a fost întocmit un program de

securi#are a porturilor care este numit generic $'&' D ,odul $nternaţional de'ecuritate a +avelor şi acilităţilor &ortuare.

aţă de cele expuse se poate observa că în cursul ultimilor ani politicile europene privind migraţia s%au concentrat pe migraţia ilegală şide#voltarea unor măsuri represive.

0upă evenimentele de la ** septembrie U+H,R a solicitat 'UA să

aplice riguros clau#ele de excludere aşa cum sunt ele definite de art. *- / al,onvenţiei pentru Refugiaţi întrucât ,onvenţia nu a fost concepută pentru acrea un mediu propice criminalităţii ci dimpotrivă scopul ei este de a prote"a persoanele persecutate. '%a inter#is aplicarea prevederilor ,onvenţiei de la!eneva persoanelor care se fac vinovate înainte să fie recunoscute carefugiate de comiterea unori infracţiunui grave inclu#ând aici şi acţiunile

teroriste. În contextul nou creat evenimentelor de la ** septembrie din 'UA aapărut necesitatea reexaminării periodice de către statele membre U.E. adosarelor celor care au obţinut protecţie ori de câte ori apar elemente noi şimai ales atunci când sunt sesi#ate de organele cu atribuţii în domeniulsiguranţei naţionale despre existenţa unor indicii în acest sens şi necesitatea dea se determina corespun#ător cine îndeplineşte cerinţele prevă#ute de

,onvenţia de la !eneva pentru asigurarea unei implementări eficiente aacestui document internaţional. '%a stabilit în principiu ca toate cererile de a#ilsă fie evaluate şi nu respinse ca inadmisibile în anumite ca#uri pe motive ceţin de ordine şi siguranţă publică conferindu%se astfel substanţă principiuluinereturnării întrucât prin intermediul ,onvenţiei de la !eneva au fostconsacrate anumite situaţii în care persoanele care solicită a#il nu pot u#ita deacest beneficiu în virtutea faptului că prin faptele lor se fac nedemni de a beneficia de protecţie internaţională. 9 preocupare ma"oră a 9ficiului Român

*1:

Page 125: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 125/249

pentru $migrări a repre#entat%o neînregistrarea nici unui ca# de refu#are aaccesului la procedură dacă acesta era întemeiat sau al vreunui ca# dereturnare a unei persoane în nevoie reală de protecţie internaţională. 9R$ de

altfel se află în contact direct cu structurile &oliţiei de rontieră şi celelalteinstitiţii în domeniu în vederea re#olvarii tuturor cererilor de a#il12*. '%audepus eforturi pentru ca personalul din toate instituţiile ce vin în contact cu persoanele ce solicită a#il să cunoască ce au de făcut şi să reacţione#e în mod "udicios prin distingerea fară tăgadă a situatiilor când o persoană solicită protecţia statutului sau nu sau înc eiat protocoale cu celelalte structuri din

sistemul de aparare ordine publică ţi siguranţă naţională cu referire concretăla masuri de combatere a migratiei ilegale121.

). . A%!nin"<ril! +!n#%!nului %i&ra"i#ni,a,u(ra ,!curi <"ii na"i#nal!

Ameninţările cu care se confruntă Europa în materie de securitate aumultiple faţete sunt corelate complexe şi capătă un caracter din ce în ce maiinternaţional în ceea ce priveşte impactul lor şi caracterul tot mai indisociabil alsecurităţii interne şi externe12>. +ici un stat membru nu îşi poate asigurasecuritatea de unul singur. Aproape nouă din #ece cetăţeni ai Uniunii Europene

12* =otodată o preocupare deosebită a 9ficiului Român pentru $migrări o repre#intă activităţile concretedesfăşurate pe linia combaterii migraţiei ilegale. În acest sens evidentiemB aplicarea principiului de ţară terţăsigură aplicarea procedurii accelerate în ca#ul cererilor evident nefondate reducerea timpului de procesare aunei cereri de a#il - ;< din ca#uri sunt anali#ate într %un interval de cel mult >2 de #ile D una dintre cele maisca#ute perioade în comparaţie cu procedeele de procesare a cererilor din ţările UE/ comunicarea operativa la$!& a persoanelor ce au parăsit centrele de ca#are înc eierea unui acord cu 9rgani#atia $nternatională pentru)igraţie în vederea repatrierii voluntare a persoanelor care au trecut prin procedura de a#il.121,omunicatul ,ombaterea migratiei ilegale a strainilor in atentia &olitiei de rontiera Romane *; iulie 122OJJJ.politiadefrontiera.ro.12> ,omisia va anali#a în continuare măsura şi modul în care re#ultatele activităţilor desfăşurate în cadrul pre#entei comunicări pot susţine şi completa orientările privind acţiunile externe precum şi instrumentelerelevante în acest sens. ,omisia pregăteşte în pre#ent o comunicare privind o mai bună coordonare a rolului UEîn asistenţa externă pentru securitate. 'ursăB ,omunicare a ,omisiei către &arlamentul European şi ,onsiliu privind dialogul public%privat în cercetarea şi inovarea în domeniul securităţii -'E,%122G4 **>O/ şi -'E,%122G4**> / Kruxelles **.2 122G

*1;

Page 126: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 126/249

-UE/ consideră că aspectele privind securitatea ar trebui abordate nu doar lanivel naţional ci şi la nivelul UE12:. Economia mondială trece printr%o perioadăde mari dificultăţi. ExistZ încZ speranţa că prin politici concertate ale celor mai

de#voltate economii ale lumii va putea fi evitată alunecarea într%o cri#ă de proporţiile celei din anii * 1 % * >>. 0incolo de orice îndoială această perioadă va lăsa urme adânci c iar în modelul economiei mondiale. ?guduireatemeliilor prosperităţii europene nesiguranţa şi teama nu sunt provocate doarde valul de emigranţi intra şi extra continentali. 9 serie de măsuri comunitareluate în ultimii ani şi efectele lor neprevă#ute pe termen scurt şi mediu #guduie

în egală măsură aceste temelii. 0e exemplu cea mai 7subversivă8 se dovedeştereducerea subvenţiilor agricole în ţări ale UE care mulţi ani au primit fondurienorme şi au atras mână de lucru ieftină străină12;. În acest context unul dintre principalele obiective ale Europei este de a%şi păstra valorile privind societateadesc isă şi libertăţile civile răspun#ând totodată la ameninţările tot mai mari laadresa securităţii. În acelaşi timp Europa trebuie să îşi prote"e#e economia şi

competitivitatea împotriva unei ameninţări tot mai mari de perturbare ainfrastructurilor sale economice de ba#ă inclusiv a activelor sale industriale şia reţelelor de transport energie şi informaţii. &roblemele de securitate ale unuistat derivă din raportul existent la un moment dat între ameninţările cu care eleste confruntat şi capacitatea de a le sesi#a oportun de a le interpreta corect şide a le contracara eficient. 'e înţelege că percepţia conceptului de securitate

într%o societate democratică nu poate fi asimilată cu percepţia oficială desecuritate a unui stat totalitar dictatorial terorist. Aceasta din urmă nu poate filuată în discuţie deoarece conceptul de securitate în acest ca# se referă laapărarea ideologiei care stă la ba#a existenţei acestor tipuri de stat altul decâtdemocratic. În procesul de anali#ă a premi#elor de manifestare trebuie să punăaccent pe anali#a integrată singura în măsură să cuprindă complexitatea

12: Eurobarometru specialB @Rolul Uniunii Europene în politicile privind "ustiţia libertatea şi securitatea8anc ete pe terenB iunie%iulie 122F publicareB ebruarie 122G12; Enumerăm câteva B culturile de potocali măsline căpşuni şi struguri din !recia $talia 'pania şi ranţa.

*1F

Page 127: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 127/249

problemelor ce conduc spre căile de identificare preventivă a provocărilorriscurilor şi a ameninţărilor neconvenţionale12F.

'e poate susţine că marile ameninţări la adresa securităţii naţionale sunt

aşteptate din domeniul non%militar şi neconvenţional cum ar fiB presiuni politico diplomatice te nologice comerciale financiare campanii mediatice pe diferite teme şi agresiuni -presiune care devine de"a violentă/informaţionale acţiuni psi ologice acţiuni4agresiuni economico financiare şite nologice acţiuni informatice ostile penetraţie culturală şi religioasă-defetistă şi fundamentalistă/ culegere de informaţii şi de#informare migraţie

masivă de populaţie cu efecte destabili#atoare şi pierderea identităţii naţionale.În evoluţia procesului de reali#are a securităţii se constată în ultimii ani o

amplificare a eforturilor pentru edificarea stabilităţii la nivel regional ca oetapă intermediară a acestuia. Eforturile depuse de comunitatea internaţională pentru instaurarea păcii în Kalcani 9rientul )i"lociu şi Africa suntconcludente12G.

În acest context multitudinea problemelor de securitate pe care statele şile%au propus să le re#olve a condus la creşterea numărului şi volumuluiorganismelor internaţionale. Re#ultatele activităţii lor au fost relevanteB s%audiminuat pericolele şi ameninţările deşi nu au fost eradicate conflictele armate.&rincipalele #one de insecuritate au fost incluse în procesele de stabili#are darnu întotdeauna re#ultatele au fost cele scontate. Efectele globali#ării au început

să se resimtă. Economia mondială este de o perioadă apreciabilă în reflux. Însc imb ameninţările transnaţionale -migraţia terorismul şi traficul de drogurişi materiale strategice crima organi#ată/ profitând de permeabilitateafrontierelor are mai multe şanse de a se propaga la scară planetară. Accesul12F &rincipalele ameninţZri sunt contituite dinB provocări D acţiuni demersuri declaraţii luări de po#iţiiefectuate în mod direct indirect sau obscur din afara ţării sau din interior de către un adversar potenţial care ar putea genera o stare de tensiune în ansamblul stării de securitate a statului3 riscuri D acţiuni demersuri po#iţiideclaraţii proprii făcute de puterea politică legislativă executivă centrală şi a administraţiei locale carevi#ea#ă viaţa internă a ţării precum şi domeniul de politică externă care expun starea de securitate naţională.12GEvidentă a fost şi extinderea sistemului de apărare şi securitate al +A=9 prin primirea de noi membri precum şi eforturile Uniunii Europene de a de#volta un model de gestionare a dinamicii de securitate la scaraîntregului continent.

*1G

Page 128: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 128/249

diferenţiat al statelor la resurse afectea#ă relaţiile dintre acestea. 0eşi numărulşi amploarea conflictelor care au la origine dispute teritoriale a scă#ut s%aamplificat şi diversificat modalităţile de re#olvare prin forţă a divergenţelor de

natură etnică şi religioasă.12O

'ecuritatea naţională a României repre#intă expresia capacităţii statului degestionare a ameninţărilor la adresa cetăţeanului şi a comunităţii fiind condiţiafundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român ce are ca domeniu de referinţăvalorile interesele şi obiectivele naţionale12 . 'ecuritatea naţională este un dreptimprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului se fundamentea#ă pe

ordinea constituţională şi se înfăptuieşte în contextul securităţii regionale euroatlanticeşi globale.

&rincipalele riscuri şi ameninţări ce pot pune în pericol securitatea naţională aRomâniei valorile şi interesele sale ca stat membru al comunităţii europene şieuroatlantice suntB terorismul internaţional migraţia ilegalZ proliferarea armelor dedistrugere în masZ conflictele regionale criminalitatea transnaţionalZ organi#atZ

guvernarea ineficientZ existenţa unor vulnerabilitZţi şi disfuncţionalitZţi.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană România va susţine de#voltarea politicii

externe şi de securitate comună -&E',1*2/ şi a politicii europene de securitate şi apărareinclusiv prin creşterea contribuţiei la capabilităţile militare şi la cele destinate combateriiterorismului şi gestiunii urgenţelor civile în spaţiul unional. În acest scop România îşiva spori participarea la promovarea democraţiei păcii securităţii şi prosperităţii în

cadrul politicii de vecinătate şi la operaţiunile de gestionare a cri#elor regionale şi desecuri#are a fluxurilor energetice şi comerciale. ,a stat membru al Uniunii Europene şial +A=9 România are interesul ma"or de a se învecina cu state stabile democratice şi prospere deoarece numai acestea sunt capabile să menţină pacea şi buna%înţelegere în

12O ,''A' 'urse de instabilitate Editura U+Ap Kucureşti 122F p. G.12 Andreescu Ang el3 Radu +icolae 'ecuritatea naţională şi Ecuaţia globali#ării în Revista !andirea)ilitară Românească vol.> martie % aprilie 122G1*2

=ratatul privind Uniunea Europeană numit şi =ratatul de la )aastric t care a luat numele localităţiiolande#e unde s%a semnat la G februarie * 1 si este actul constitutiv al Uniunii Europene a definit pentruîntâia oara acest element ca unul dintre cei trei piloni ai UE

*1O

Page 129: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 129/249

relaţiile dintre ele să cree#e comunităţi regionale pluraliste şi să aibă un comportament predictibil în domeniul securităţii. În acest spaţiu în care persistenţa cri#elor şiconflictelor repre#intă de secole o constantă a realităţii % ne referim la Kalcani

neimplicarea permanentă şi cu toate forţele a Europei în problematica stabilităţiişi de#voltării lasă un câmp larg extensiei riscurilor pericolelor şi ameninţărilorla adresa păcii securităţii şi prosperităţii continentului1**.

,onstruirea unui @climat de securitate şi prosperitate în #ona )ării +egre81*1

repre#intă o direcţie distinctă de acţiune a acestei strategii. România are un interesstrategic fundamental ca regiunea extinsă a )ării +egre să fie stabilă democratică şi

prosperă strâns conectată la structurile europene şi euroatlantice. În contextul nouluimediu de securitate cand gestionarea securităţii tinde să se europeni#e#e din ce în cemai mult imperativul evoluţiei democratice şi profesionale a instituţiilor cu atribuţii îndomeniul securităţii naţionale are nevoie de o nouă abordare % sistemică profundă şicuprin#ătoare % în condiţiile în care ele trebuie să acţione#e permanent într%un regim decoordonare profesionistă şi eficientă.

!ama ameninţărilor transfrontaliere este surprin#ător de mare iarordinea de importanţă nu poate fi stabilită decât pentru o perioadă scurtă detimp datorită vite#ei mari de sc imbare şi inovaţie1*> şi datorită existenţeidisparate şi indistincte a parametrilor predictibilitate.

În pre#ent imigraţia contribuie semnificativ la creşterea populaţieiatenuând unele probleme legate de îmbătrânire. În cele câteva studii sistematice

asupra aportului imigranţilor la bunăstare prin impo#itele plătite în raport cu beneficiile primite nu există vreo dovadă convingătoare care să sugere#eraportul beneficii % contribuţii. )ai întâi fluxul de imigranţi ilegali şi fără acte pe motive economice s%au de altă factură demonstrea#ă capacitatea limitată a

1** )ircea )ureşan $ntegrarea în UE şi +A=9 a statelor Kalcanilor de (est în Revista $mpact strategic=ipografia Universităţii +aţionale de Apărare Y,arol $Y Kucureşti nr.*4122O1*1 ,onform &roiectului 'trategiei de 'ecuritate +aţională a României/ pre#entat în şedinţa ,onsiliului 'uprem

de Apărare a Cării din 1* februarie 122F1*> !l.bg.-r/ dr.9ctavian 0umitrescu enomenul militar. Evoluţii în perspective . Editura 'emn E Kucureşti122F p. F;

*1

Page 130: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 130/249

multor state%naţiune de a%şi supraveg ea independent frontierele. Apoi statelecare şi%au extins supraveg erea asupra frontierelor nu au fost capabile săoprească fluxul de imigranţi ilegali. ,reşterea numărului de încercări

internaţionale de a controla şi coordona politicile naţionale în privinţafenomenului migraţiei demonstrea#ă o recunoaştere a naturii în sc imbare aautonomiei şi suveranităţii statale şi necesitatea de a spori cooperareatransfrontalieră în acest domeniu. Activităţile specifice de control la frontiereau relevat faptul că în era postbelică aceste sisteme au fost nevoite să facă faţăunor fluxuri migratoare mult mai intense. 'e produce o creştere substanţială a

turismului internaţional a numărului solicitanţilor de a#il a studenţilor areunirilor de familii etc. +umărul şi complexitatea în creştere ale acestorcategorii birocratice solicită capacităţile agenţiilor de control a frontierelor.=uriştii pot să rămână mai mult studenţii pot să dispară în rândurile populaţieidupă terminarea cursurilor. În statele liberal%democratice piedicile în caleaintru#iunii controlorilor măresc aceste fisuri. În timp ce traficul aerian menţine

fluxurile migratoare destul de concentrate migraţia ilegală continuă să sedesfăşoare peste frontierele terestre al căror control este acum la fel de pro ibitiv de costisitor şi de dificil din punct de vedere geografic caîntotdeauna. &roblema este semnificativă pentru ranţa şi !ermania din cau#afrontierelor lor terestre întinse care intră în cadrul Uniunii Europene şi sunt defapt graniţe desc ise. 'e pare că în 9ccident cresc nivelurile migraţiei

ilegale1*:

.Astfel există tendinţa tot mai mare de a penali#a anga"atorii careutili#ea#ă forţă de muncă ilegală. 0in nou acest fapt reflectă limitărileinstituţiilor statului şi ale resurselor şi te nologiilor disponibile precum şi

1*: 0ată fiind această sc imbare statele au apelat la o diversitate de forme de supraveg ere internă şi controlasupra compo#iţiei populaţiilor lor. În ma"oritatea statelor capitaliste avansate există obstacole legaleconstituţionale şi politice care nu permit poliţiei să oprească persoane şi să le verifice identitatea dacă tre#escsuspiciuni. Acolo unde au fost conferite aceste puteri ele au avut deseori ca re#ultat încălcarea libertăţilorcivile sau discriminarea regulată şi sistematică împotriva minorităţilor vi#ibile. În consecinţă democraţiileliberale încearcă să controle#e migraţia ilegală supraveg ind accesul pe piaţa muncii.

*>2

Page 131: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 131/249

eşecul agenţiilor statului de a obţine spri"inul şi cooperarea actorilor sociali carele%ar putea a"uta.1*;

,ât priveşte experienţa României în derularea acordurilor de readmisie a

cetăţenilor săi returnaţi din diverse ţări occidentale a reieşit eficienţa scă#utăla nivelul sZu a gestiunii sociale pentru migranţii returnaţi astfel că se impuneo mai mare coe#iune a societăţii româneşti faţă de cau#a celor ce trebuiereintegraţi.

olosirea teritoriului României ca spaţiu de manevră pentru migraţiailegală provoacă nu numai efecte negative în planul climatului social al ordinii

publice şi situaţiei economice dar şi serioase consecinţe negative în planulimaginii pentru interesele României precum şi un potenţial factor deameninţare neconvenţională la adresa apărării ordinii publice şi siguranţeinaţionale. )ulte state europene au a"uns la conclu#ia că migraţia nu poate fiapreciată întotdeauna ca un fenomen negativ existând state care printr%omigraţie controlată acţionea#ă po#itiv asupra situaţiei negative a unor

indicatori demografici interni. În contextul multiculturalismului şi alglobali#ării în multe state ale lumii un anume gen de imigraţie s%a dovedit a fiun factor al creşterii economice. &e de altă parte migraţia ilegală necontrolată poate repre#enta un pericol real la adresa siguranţei naţionale a ordinii publiceşi la adresa democraţiei.

0in punct de vedere teoretic în funcţie de condiţiile existente în fiecare

ţară -economice asistenţă materială oportunităţi ale pieţei forţei de muncă alegislaţiei pentru străini etc./ şi de interesul migranţilor ţările se pot clasifica înţări sursă de destinaţie şi ţări de tran#it. 9 astfel de clasificare este totuşi unarelativă o ţară putând fi în acelaşi timp producătoare de migranţi o ţară detran#it şi o ţară de destinaţie diferenţierea re#ultând din ponderea pe care o arenumărul celor care emigrea#ă al celor care o tran#itea#ă sau al celor care intrăşi se stabilesc pe teritoriul său.1*;!l.bg.-r/ dr.9ctavian 0umitrescu enomenul militar. Evoluţii în perspective. Editura 'emn Kucureşti122F p. >F %>G2.

*>*

Page 132: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 132/249

5ipsa unui sistem funcţional în combaterea migraţiei ilegale repre#intăfrecvent un element de atracţie pentru infractorii daţi în urmărire prin$+=ER&95 pentru persoanele care au săvârşit crime împotriva umanităţii sau

a ,artei +aţiunilor Unite persoanele care fac parte din grupări teroriste ori dinorgani#aţii criminale sau pentru cele care sunt implicate în fenomenul criminaltransfrontalier. Absenţa unui mecanism de control adecvat asupra fenomenuluimigraţiei generea#ă pre#enţa pe teritoriul naţional a unor comunităţi străineextrem de eterogene din punct de vedere etnic lingvistic religios şi culturalceea ce implică dificultăţi ma"ore de adaptare în relaţiile cu localnicii şi

constituie potenţiale surse de conflict între grupurile de străini -paPistane#i şiindieni între turci şi Pur#i sau dintre iraPieni şi iranieni etc./. &aradoxal dreptulminorităţilor de a învăţa în limba maternă şi de a avea liberate de opinie într%unstat democratic se răsfrânge frecvent negativ asupra minoritarilor care luptă pentru ele. Aceste drepturi democratice accentuea#ă segregarea rasialăsublinia#ă eterogenitatea previn @ciocnirea culturală8 cu obiceiurile şi

mentalităţile populaţiei locale D ma"oritare1*F

. ,utumele ritualurile vieţiicomunitare nu se împrumută ci se statuea#ă devenind spaţiu sacru numai pentru comunitatea care le promovea#ă. În acelaşi sens libertatea de opinie vaîmbrăca valenţe ale mentalităţilor naţiunii de provenienţă uneori intrândflagrant în opo#iţie cu valorile populaţiei auto tone. &e de altă partediversitatea culturală va permite o înţelegere mai lentă a proceselor psi ologiei

de grup în timp ce controlul social se va reali#a în funcţie de coordonatestandard în care cunoaşterea celuilalt va fi deseori limitată de accesul la ocomunicare într%o limbă de circulaţie internaţională.

.6.1. Măsuri de gestionare eficientă a fenomenului migraţionist

1*F Huntington 'amuel &. ,iocnirea civili#atiilor si refacerea ordinii mondiale Editura Antet Kucuresti 122G p. OO

*>1

Page 133: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 133/249

Avându%se in vedere complexitatea proceselor antrenate de fenomenulmigraţiei clandestine după * 2 s%au convenit la nivel european%o serie demăsuri con"ugate pe linia stopării şi combaterii migraţiei ilegale.

În plan conceptual s%au pus ba#ele unei strategii flexibile privindregimul de intrare -al străinilor/ prin armoni#area po#iţiilor statelor şi coerenţamăsurilor cuvenite care să conducă la o migraţie ordonată. ,a direcţii deacţiune s%au stabilit eradicarea cau#elor de fond ale migraţiei persoanelor şilupta contra migraţiei ilegale. Un pas decisiv în această direcţie îl repre#intăinstituţionali#area ,onferinţei miniştrilor cu problemele migrării ilegale

-Kerlin (iena Kudapesta Atena şi &raga/ prin care s%a stabilit un programamplu pentru soluţionarea complicatelor probleme ale migraţiei1*G. =ot în planconceptual s%a stabilit o accepţiune comună pentru modalitatea de ba#ă amigraţiei1*O.

0at fiind că astfel de fapte tind să complete#e şi să amplificecriminalitatea se atrage atenţia organelor speciali#ate ale statelor să manifeste

fermitate sporită faţă de formele agravante de trafic de persoane.&entru a preveni sau pentru a putea combate acest flagel s%au constituit o

serie de măsuri şi acţiuni luate de structurile teritoriale ale &oliţiei de rontieră.Rata criminalităţii si migraţiei ilegale este în creştere de aceea &oliţia de

rontieră pentru a le putea combate a intensificat supraveg erea si contrololultrecerii frontierei de stat procurându%şi diferite mi"loace de identificare şi

depistare a posibililor migratori ilegali1*

.

1*G 'tudiul &rovocarile 'ecolului $ in domeniul securitatii si raspunsurile pe care UE le da pentru aceste provocari % ,onferinta de specialitate 'ecuritate fara frontiere Editura 0 )= t. '#eged 122F1*O 8=raficul de străini8în principal implicăB abu#ul de facilităţi ilegale a frontierei3 tran#itul neautori#at3 procurarea întocmirea şi folosirea documentelor falsificate3 abu#ul de documente valabile3 oferirea de sfaturişi sau mi"loace pentru a face cereri false către autorităţi aanga"area ilegală în muncă.1* )ăsurile adoptate sunt urmZtoareleB intensificarea supraveg erii şi controlului trecerii frontierei de stat şicrearea unor ec ipa"e mobile care să intervină rapid pe direcţiile de acţiune ale migranţilor3 monitori#area permanentă a grupurilor de români care călătoresc în spaţiul 'c engen inclusiv prin urmărirea îndepliniriicumulative a condiţiilor prevă#ute de legislaţia română3 speciali#area şi pregătirea continuă a poliţiştilor defrontieră pe linia combaterii migraţiei ilegale descoperirea şi prinderea călău#elor transportatorilor3 folosireaeficientă a dotărilor obţinute prin fondurile &HARE şi garanţii guvernamentale.

*>>

Page 134: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 134/249

Page 135: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 135/249

&e fondul de#voltării pe care migraţia internaţională a cunoscut%o înRomânia în perioada recentă şi mai ales a manifestării efectelor sale întrebărilegate de rolul pe care statul român l%a "ucat îl "oacă sau îl poate "uca în

migraţie sunt tot mai frecvente. ,e a făcut statul român pentru a controlamigraţia pentru a oferi protecţie şi spri"in cetăţenilor săi din afara graniţelor cenu a făcut şi ce poate fi făcut pentru a limita efectele negative şi a le maximi#a pe cele po#itive -sau pentru a le evalua în mod cât mai adecvat/ sunt întrebăricare oferă subiecte de discuţie actuale. )igraţia internaţională în condiţiile încare vorbim despre milioane de români în afara graniţelor nu poate fi negli"ată

la nivelul politicilor de migraţie. &reocuparea noastră va fi în primul rând săidentificăm acţiunile4măsurile pe care statul român le%a întreprins4adoptat din perspectiva controlului migraţiei relaţionate cu evoluţiile procesului în sine.Este evidentă introducerea unei dimensiuni de dinamică a măsurilor. $nteresulnostru nu este unul general pentru politicile de migraţie ci unul specific legatde forma cea mai importantă -cel puţin ca număr/ pe care o cunoaşte astă#i

migraţia româneascăB emigraţia pentru muncă -indiferent de gradul declandestinitate sau legalitate pe care îl implică/. +e preocupă doar acele măsurişi instituţii care au vi#at4afectat emigraţia pentru muncă din România şi în mod particular acele măsuri adoptate pe segmentul plecărilor din România. ,uvintelec eie prin prisma cărora poate fi citit materialul suntB emigraţie pentru muncăieşire din România măsuri legislative trasee de migraţie. &entru a înţelege cum

şi unde poate interveni4intervine statul în reglementarea unui segment particularde mobilitate spaţială internaţională -în ca#ul nostru emigraţia pentru muncă/este necesară o înţelegere mai largă a intervenţiei statului în desfăşurarea procesului la nivelul său maxim de generalitate111. În esenţă ce înseamnămobilitate spaţială internaţionalăV undamental evenimentul poate fi descris caacţiune a cetăţeanului unui stat -devenit astfel stat de origine/ care se implică

111 0umitru 'andu citat de 0aniela%5uminiţa ,onstantin şi colectiv în @ enomenul migraţionist din perspectivaaderării României la Uniunea Europeană8 -'tudiul nr. ;/ $nstitutul European din România Kucureşti 122: p.>O.

*>;

Page 136: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 136/249

într%o mişcare internaţională cu traversare a uneia sau mai multor frontierestatale în intenţia de a staţiona în spaţiul altui stat -devenit astfel stat dedestinaţie/ pentru o perioadă de timp -variabilă/. 0eplasarea despre care vorbim

implică cel puţin o sc imbare fundamentală la nivel individualB trecerea de lastatutul de cetăţean în propria ţară la cel de cetăţean străin. 0acă acceptăm căspaţiul de exercitare a autorităţii este un element fundamental pentru acţiunilestatului atunci foarte probabil orice stat va încerca să controle#e cel puţinieşirile şi intrările în spaţiul său. În aceeaşi măsură va încerca săreglemente#e4supraveg e#e staţionarea cetăţenilor altor state -cetăţeni străini/

pe propriul teritoriu. Este evident că măsurile de supraveg ere a staţionării suntmult mai greu de pus în aplicare -şi de descoperit abaterile/ decât cele legate deintrare. 0e aceea accentul cade în cele mai multe dintre ca#uri pe controlulintrării în spaţiul de exercitare a autorităţii. &e de altă parte orice ieşire dinspaţiul unui stat presupune inevitabil intrarea în spaţiul altui stat. &rin urmareorice stat va avea foarte probabil un număr de cetăţeni aflaţi în afara propriilor

graniţe cărora este dator să le ofere protecţie în virtutea drepturilor oferite decetăţenie. )ergând mai departe orice cetăţean poate ieşi intra în alt statrămâne pentru o perioadă în afara spaţiului statului său şi reveni.

&e de altă parte munca străinilor repre#intă un punct important în care seexercită din punct de vedere al politicilor de migraţie controlul unui stat.Există numeroase motive pentru a proceda în acest fel dar motivaţia depăşeşte

limitele discuţiei noastre. $mportant este că statul va încerca să controle#eaccesul străinilor pe piaţa forţei de muncă. )odalităţile prin care o face vi#ea#ădouă formeB controlul intrărilor şi controlul după inserţia pe piaţa proprie. 0eaici derivă o serie de reglementări specifice care vi#ea#ă în mod exclusivsituaţia străinilor care muncesc sau care vor să muncească pe teritoriul unui stat.

*>F

Page 137: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 137/249

&revederile comunitare în domeniul migraţiei sunt cuprinse mai ales în politicile şi legislaţia ce influenţea#ă fenomenul migraţionist în Europa şi carevi#ea#ă trei mari domenii11>B

a/ politicile şi legislaţie privind migraţia -cu influenţă directă asupramigraţiei/3

b/ politicile şi legislaţia privind piaţa forţei de muncă -cu influenţădirectă şi indirectă asupra migraţiei/3

c/ politicile şi legislaţia privind recunoaşterea reciprocă a diplomelorşi a calificărilor -cu influenţă indirectă asupra migraţiei/.

În ceea ce priveşte politicile şi legislaţia privind migraţia o lungă perioadă de timp dreptul de a intra şi a locui pe teritoriul unui stat membru alUE era guvernat prin legi11: elaborate la nivel naţional de fiecare stat în parte.0acă până în * 1 problema migraţiei şi a a#ilului stătea doar în gri"a fiecăruistat membru odată cu intrarea în vigoare a =ratatului de la )aastric t în anul* > politicile privind migraţia şi a#ilul libertatea de mişcare a persoanelor şi

vi#ele au devenit responsabilităţi ale ,omunităţii fiind prevă#ute într%osecţiune separată -titlul ($/ din =ratat care a devenit cunoscută sub numele de@al treilea pilonY al UE.

&rin =ratatul de la Amsterdam din * G domenii ale politicii cu privirela vi#e migraţie şi a#il au trecut din cel de%al treilea pilon în primul. În felulacesta Uniunea Europeană deţine acum competenţa de a emite reglementări

direct aplicabile în aceste domenii care până în acel moment erau subordonatelegislaţiei naţionale.5a 'ummitul de la =ampere în octombrie * ,onsiliul European a

fost de acord că a#ilul şi migraţia deşi sunt domenii separate dar conexe înabordare necesită de#voltarea unor politici comune în ceea ce le priveşte.0omeniile avute în vedere pentru formularea acelei politici comunitare unice

11> JJJ.europarl.europa.eu4neJs411: 5egislaţia cu influenţă asupra fenomenului migraţiei în UE este cuprinsă si in =ratatul de aderare alRomaniei si Kulgariei la U.E. semnat la data de 1; aprilie 122; la 5uxembourg

*>G

Page 138: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 138/249

privind migraţia care devin responsabilitatea UE includ aspecte precumB liberacirculaţie a persoanelor controlul la frontierele externe şi acordarea vi#elora#ilul imigraţia şi apărarea drepturilor persoanelor cu terţe naţionalităţi şi

cooperarea "udiciară pe probleme civile.,onsiliul European de la 5aePen din decembrie 122* a reafirmat

necesitatea unei politici comune în materie de a#il şi imigraţie11; în acelaşi sensşi conclu#iile adoptate la summit%ul de la 'alonic din anul 122> au atinsaspectele menţionate şi au afirmat necesitatea întreprinderii unor măsuri11F iarca o consecinţă în anul 122; a fost adoptat &rogramul Haga pentru întărirea

libertăţii securităţii şi "ustiţiei în Uniunea Europeană document programatic alstatelor membre care stabileşte liniile directoare în domeniul "ustiţiei şiafacerilor interne pentru perioada 122; % 12*2 în special în domeniulimigraţiei a#ilului şi integrării sociale a străinilor care locuiesc legal peteritoriul Uniunii Europene iar în anul 122F a fost elaborat &rogramul desolidaritate şi management al fluxurilor migratorii pentru perioada 122G%12*>.

0e preci#at este faptul că în pre#ent statele membre discută 'trategia 122G%12*2 privind programele de cooperare cu statele terţe în domeniul migraţiei şia#ilului document ce anali#ea#ă fenomenul migraţiei şi a#ilului la nivelglobal şi influenţele acestuia asupra Uniunii Europene şi de asemeneastabileşte măsurile specifice de admisie prevenire şi control a fluxurilormigratorii astfel încât procesul să fie în beneficiul ţărilor europene.

În ceea ce priveşte politicile şi legislaţia privind piaţa forţei de muncă înUE acestea au relevanţă în contextul subiectului migraţiei sub două aspecteB primul ar fi cel al recrutării forţă de muncă din afara UE şi al doilea ar fi cel al

11; ,e implică crearea următoarelor instrumenteB integrarea politicii privind fluxurile de migraţie în politicaexternă a Uniunii3 de#voltarea unui sistem european pentru sc imb de informaţii cu privire la a#il imigraţie şiţări de origine3 stabilirea unor standarde comune privind procedurile de a#il primire şi reunificare familială.11F Aceste măsuri vi#au în principal de#voltarea sistemului informaţional cu privire la vi#e3 examinareanecesităţii creării de noi mecanisme instituţionale inclusiv a unei structuri operaţionale la nivelul ,omunităţii pentru un management mai eficient la frontierele externe3 adoptarea unui instrument legal de înfiinţare a reţeleiofiţerilor de legătură pentru migraţie în tarile terţe3 necesitatea reali#ării unui parteneriat cu ţările din afara UE pentru combaterea migratei ilegale şi tratarea aspectelor legate de acest fenomen în mod distinct pe regiuni şiţări terţe.

*>O

Page 139: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 139/249

modului în care legislaţia privind forţa de muncă în UE poate influenţafluxurile migratorii est%vest odată ce ţările candidate din ,entrul şi EstulEuropei vor deveni sau au devenit membre ale UE. 9 sc imbare importantă ce

a avut loc în ultimii ani în politica privind migraţia în UE este aceea că seintenţionea#ă adoptarea unei noi abordări a migraţiei forţei de muncă înEuropa. Astfel după aproape >2 de ani de politici restrictive de imigraţie şi dea#il guvernele statelor din UE au început să vorbească din nou -după încetarearecrutării de forţă de muncă din străinătate la mi"locul anilor * G2/ de beneficiile forţei de muncă din migraţie şi să ia noi măsuri privind migraţia

forţei de muncă.'c imbarea de politică la nivel de UE în domeniul migraţiei forţei de

muncă este reflectată de ,omunicarea ,omisiei încă din iunie 122> cu privirela $migraţie $ntegrare şi )uncă unde se preci#a cZ fluxurile migratorii suntnecesare pentru a umple deficitul de forţă de muncă care va începe să creascădupă 12*211G.

'e aşteaptă ca între 12*2%12>2 numărul persoanelor anga"ate să scadă cu12 de milioane de lucrători în UE datorită deficitului de forţă de muncă datoratdeclinului demografic ma"or şi deficitului de calificări11O. UE trebuie să reali#e#eo integrare mai bună a imigranţilor.

UE trebuie să ia iniţiativa pentru furni#area unui cadru coerent îndomeniul migraţiei la nivel european. În timp ce măsurile de integrare a

imigranţilor rămân responsabilitatea statelor membre ,omisia trebuie să%şiintensifice eforturile pentru reali#area unui cadru mai coerent la nivel de UE.Aceasta necesită coordonarea politicilor de integrare la nivel naţional. 0incau#a declinului demografic pe de o parte şi a deficitului de calificări pe de altă parte lipsa de forţă de muncă a început să fie evidentă la nivel de UE. 'e

11G Aceasta este o condiţie pentru a asigura fluxuri migratoare viitoare iar în acest context UE trebuie săconsolide#e canalele legale de emigrare care trebuie să înlocuiască actualele canale ilegale. &rocesul deintegrare a imigranţilor trebuie să cuprindă aspecte c eie cum ar fiB piaţa forţei de muncă abilităţi de limbă şieducaţionale asigurarea de locuinţe de servicii sociale şi de sănătate asigurarea drepturilor sociale culturale şicivile.11O JJJ.europarl.europa.eu4neJs4

*>

Page 140: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 140/249

preconi#ea#ă că efectele acestor fenomene vor deveni acute şi vi#ibile undevaîntre 12*2%12>2. Recrutarea de forţă de muncă din afara graniţelor ţărilor UEeste modalitatea prin care se poate suplini deficitul de forţă de muncă european

acolo unde există. &entru a compensa declinul populaţiei active în UE formula1G de state este nevoie de ;F de milioane de muncitori imigranţi până în anul12;211 . !ermania 'pania $talia şi &olonia ţări care se confruntă cu onatalitate foarte scă#ută au nevoie de forţă de muncă mai mult decât celelaltestate membre.

Referitor la libera circulaţie a forţei de muncă preci#ăm că deşi

România este membră a Uniunii Europene din ianuarie 122G aceasta nuînseamnă şi dobândirea automată a liberei circulaţii a forţei de muncă peteritoriul statelor membre. =ratatul de Aderare a României la UniuneaEuropeană1>2 cuprinde prevederi care permit celorlalte state membre să apliceanumite perioade de tran#iţie faţă de România. În ceea ce priveşte introducerea perioadelor de tran#iţie mai trebuie preci#at şi faptul că în conformitate cu

&rotocolul privind ,ondiţiile şi Aran"amentele Referitoare la AdmitereaRepublicii Kulgaria şi României în Uniunea Europeană în primii doi ani dedupă momentul aderării României accesul pe piaţa muncii a celorlalte statemembre constituie subiectul prevederilor legale interne a politicilor şiacordurilor bilaterale înc eiate de acestea cu noul stat membru -în speţăRomânia/ fiind impuse în acest fel o serie de limitări.

0e preci#at este şi faptul că nu există restricţii impuse cetăţenilorvec ilor state membre în ca#ul în care aceştia doresc să lucre#e într%unul dintrenoile state membre. 0oar în situaţia în care unul din statele membre mai vec iimpune restricţii naţionalilor unui nou stat membru atunci acesta din urmă poate impune restricţii ec ivalente resortisanţilor acelui stat. 0e asemeneaîntre noile state membre ale UE care aderă la aceeaşi dată se pot introduce perioade de tran#iţie conform celor preci#ate mai sus independent de aplicarea

11 0eficitul demografic in UE JJJ.migratie.md4neJs4*>1F41>2 Aceleaşi prevederi sunt cuprinse şi în tratatele de aderare ale celor *2 state care au aderat în 122:.

*:2

Page 141: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 141/249

Page 142: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 142/249

public de aceea se are în vedere elaborarea unei noi directive1>:B -a cinceadirectivă/ care se doreşte a rămâne unică în acest domeniu şi prin care să sesimplifice acWuis%ul stabilit prin directivele precedente1>;. 0irectiva repre#intă

cel mai important pas către recunoaşterea automată şi simplificarea procedurilor deoarece prevede atât reglementarea 'istemului !eneral cât şi0irectivele 'ectoriale1>F.

'e are în vedere aplicarea principiului de recunoaştere automată adiplomelor şi de recunoaştere a diplomelor pe ba#a coordonării unor condiţiiminime de pregătire. 0in cele pre#entate reiese faptul că la nivel comunitar nu

există încă o politică unică privind migraţia ci există politici comune privindanumite aspecte ale migraţiei. în practică migraţia este reglementată prin actenormative naţionale care sunt actuali#ate corespun#ător nevoilor economiceale statelor primitoare. Cările de origine intervin de asemenea în procesul demigraţie economică deşi deseori numai ca reacţie la reglementările din ţărilede destinaţie cu obiectivul de a evita spre exemplu un flux excesiv sau prea

selectiv al lucrătorilor.=ratatele şi acordurile de dată recentă ilustrea#ă promovarea în statele

comunitare a creşterii eficacităţii procedurale şi cooperării administrative faţăde exodul de migranţi şi solicitanţi de a#il. 0e altfel acestea au constituit şi oîmbogăţire a legislaţiei comunitare în materie de circulaţie şi statut al persoaneicare este ba#ată în fond pe circulaţia forţei de muncă.

Este evidentă proliferarea acordurilor de readmisie -bilaterale/ ca o@reţea de drenare8 a imigranţilor ilegali şi refugiaţilor respinşi în sens contrarspre ţările de provenienţă. Acest contracurent este menit să elibere#e ţările1>: ,omunicarea = e results of t e European ,ommission consultation exercise on t e future regime for professional recognition Kruxelles )AR =404>G1>41221%E+ Kruxelles F februarie 12211>; 9biectivele ce vor fi urmărite prin această directivă suntB contribuţia la flexibili#area pieţelor forţei demuncă şi serviciilor3 consolidarea şi simplificarea acWuis%ului stabilit de cele trei directive ale 'istemului!eneral -O 4:O4,EE 14;*4,EE * 4:14,E/ şi a celei de a patra directive -122*4* 4,E/3 un managementîmbunătăţit clar şi flexibil3 o mai bunZ administrare şi îmbunătăţirea informării şi consilierii cetăţenilor3simplificarea şi transparenţa abordării în domeniul reglementarilor.1>F

$nstitutul European din Romania 5ibera circulaţie a persoanelor şi serviciilorB $mplicaţii pentru România şi procesul de negociere &ais nr.* studiu elaborat in cadrul programului &HARE &re%accession impact studiesKucuresti 122*%1221

*:1

Page 143: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 143/249

europene de presiunile migranţilor fără "ustificare şi a pseudo%refugiaţilor prinreturnarea cetăţenilor statelor terţe în ţările lor de origine.

&ână în momentul de faţă nu putem spune că la nivel european acordurile

de readmitere soluţionea#ă problematica în plină evoluţie a imigraţiei ilegalesemnificative a străinilor din state terţe. În ţara noastră aplicarea în practică aacordurilor de readmisie şi a otărârilor "udecătoreşti de extrădare de către9ficiul Roman pentru $migrări este însă eficienţa raportându%ne la volumul de persoane avut în vedere D migranţi ilegali descoperiţi şi care trebuie sa fieadministrat şi gestionat astfel încât să nu îşi pună amprenta asupra societăţii.

).4. A%!li#rar!a !+!c !l#r +!n#%!nului %i&ra"i#ni,9i a dr!( ului d! a8il (rin ra(#r ar!

la ,!curi a !a na"i#nal< a R#% ni!i 9i a Uniunii Eur#(!n!

Atât în Europa cât şi peste ocean trebuie sZ se ţinZ cont deactualele tendinţe de manifestare pe plan internaţional în orice anali#Z a

fenomenului migraţiei. 0upZ evenimentele din 'UA de pe ** septembrie auavut loc multe de#bateri pe teme anti%migraţioniste care au culminat cusc imbări legislative şi cu modificarea politicilor în domeniu. enomenulmigraţiei e cau#at de explo#ia demografică din statele Extremului 9rient iarnevoia de migraţie porneşte de la scZderea natalitZţii şi creşterea speranţei deviaţZ concomitent cu nevoile generate de economia ţZrilor europene şi de

nevoile sistemului de asigurari sociale ceea ce adânceşte dilemaresponsabililor din aceste ţZri. 0ar curentele existente în celelalte state nutrebuie sZ repre#inte primul interes ci anali#a situaţiei obiective din ţaranoastră poate re#olva problema imigraţiei.

În anul 12** programul studiilor focali#ate pe principalele efecte alemigraţiei continuă prin abordarea focali#ată a unor aspecte pe care anali#ele

*:>

Page 144: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 144/249

precedente le%au relevat ca fiind printre cele mai importante efecte alemigraţiei1>G.

)igraţia pre#intZ atât aspecte po#itive cât şi negative. În primul rând

România a fost sursa sau ţara de tran#it în fluxurile de migraţie. 'tatutul de ţarZmembrZ a Uniunii Europene corelat cu creşterea nivelului veniturilor şisalariilor în România va duce cel mai probabil la o sc imbare a acestei situaţii.România va fi în acelaşi timp ţarZ sursZ cât şi destinaţie pentru ca apoi numZrulimigranţilor sZ depZşeascZ numZrul emigranţilor. Astfel s%a întâmplat şi în alteţZri precum 'pania &ortugalia sau $talia şi este în curs de desfZşurare în ţZrile

proaspZt intrate în UE în 122:. Exemplele ţZrilor precum $talia şi 'paniademonstrea#Z cZ abordarea raţionalZ şi coerentZ a fenomenului permitediminuarea efectelor sociale şi economice negative -violenţa creştereaincidenţei atitudinilor radicale trafic de persoane economie subteranZ/ fZrZ aafecta efectele po#itive. România ca membrZ a UE a început sZ de#volte unele politici în acest domeniu dar evoluţiile sunt puternic încetinite de sc imbZrile

politice permanente.

.8.1. #+anta/e %entru securitatea naţională şi a *niunii 3uro%enerezultate din fenomenul migraţionist

!estionatZ adecvat migraţia poate contribui la prosperitatea de#voltareaşi la înţelegerea reciprocZ între oameni. În atingerea obiectivului prioritar al

UE acela de promovare a unui spaţiu al libertZţii securitZţii şi "ustiţiei principiul solidaritZţii are un rol important. )Zsurile luate pe termen scurt pentru administrarea fluxurilor migratorii trebuie sZ pZstre#e un ec ilibru corectîntre politica de integrare a re#idenţilor imigranţi şi acţiunile de combatere aimigraţiei ilegale şi a traficului cu fiinţe umane.

1>G Aceste efecte se de#voltZ la douZ niveluriB efecte sociale la nivel localB situaţia copiilor migranţilor şi probleme legate de de#voltarea comunitZţilor şi efecte economice şi sociale cu impact la nivel naţional înspecial sc imbZrile de pe piaţa forţei de muncZ şi imigraţia.

*::

Page 145: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 145/249

&rogresele reali#ate începănd cu anul * > ca re#ultat al colaborZrii îndomeniile "ustiţiei şi afacerilor interne au determinat stabilirea unor obiectivemai ambiţioase în =ratatul de la Amsterdam. '%a otZrât instituirea unei #one

de libertate securitate şi "ustiţie cu scopul de a asigura o realZ libertate decirculaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi de a face mai eficienteacţiunile împotriva crimei organi#ate şi a fraudei.

Unul dintre avanta"ele fenomenului migraţionist este repre#entat de aşanumita 7migraţie a creierelor8 fapt ce lZrgeşte considerabil perspectivele şinivelul de trai pentru persoanele considerate cu un nivel intelectual crescut cu

o pregZtire adecvatZ cât şi pentru persoanele ce au capacitatea de a se integraîn mediul social. =oate ţările de imigraţie selecţionea#ă cel puţin o partedintre imigranţi în funcţie de competenţele lor profesionale. ,eilalţi sunt primiţiîn cadrul politicilor de reintegrare a familiei ca refugiaţi sau prin alte filiere.'tatele Unite ,anada Australia şi +oua ?eelandă au pus în aplicare măsuriimportante pentru a lăsa să intre pe teritoriul lor categoriile de muncitori care le

convin. În anumite ca#uri aceste politici de imigrare ba#ate pe calificările profesionale şi pe nevoile pieţei muncii constituie re#ultatul unei lungi poveşti anterioare mondiali#ării actuale. &rincipalul impact al mondiali#ării afost creşterea pretenţiilor privind nivelul de instruire şi de calificare pe careţările ga#dă doresc să le găsească la candidaţi la emigrare. În plan secundarmondiali#area a avut ca efect şi creşterea numărului de ţări aflate în concurenţă

pentru anumite categorii de imigranţi calificaţi solicitate în mod deosebit. În,anada de exemplu politicile de imigraţie succesive au încercat mai ales dupăînceputul anilor I 2 să mărească proporţia globală de imigranţi selecţionaţi înfuncţie de aptitudinile lor de a se integra în societatea ga#dă -nivelul intelectual pregătirea şi calificarea profesională fiind criteriile principale/ şi să ridicenivelul de calificare pe care trebuie sZ%l atingă acei candidaţi care speră să facă parte din categoria apţilor . 'uccesul integrării migranţilor în ţara ga#dă se ba#ea#ă mult pe capitalul lor uman . $migranţii cei mai instruiţi mai

*:;

Page 146: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 146/249

experimentaţi şi cu cele mai căutate calificări obţin în mod normal o partedintre cele mai bune locuri de muncă retibuite cu venituri destul de mari la puţin timp după venirea lor în ţara respectivă. 0ar se pare că în 'tatele Unite şi

în ,anada1>O imigranţii de astă#i obţin aceste re#ultate mai târ#iu decâtimigranţii de altădată.

+umărul imigranţilor care se îndreaptă spre diferite ţări ale #onei9rgani#aţiei de ,ooperare şi 0e#voltare Economică şi ale UE este într%ocontinua creştere aceştia urmărind fie găsirea unui loc de muncă mai bun fiereîntregirea familiei. În cel mai recent dintre rapoartele anuale intitulat

@=endinţele migraţiei internaţionale8 9,0E preci#ea#ă că în ciuda înrăutăţiriisituaţiei economice a unora dintre ţările sale membre tendinţa intensificăriimigraţiilor internaţionale observată începând cu "umătatea anilor I 2 s%amenţinut. =endinţele recente ale migraţiei internaţionale reflectă de asemeneasc imbări intervenite în politicile migratoare ale statelor membre ale 9,0E şiale UE îndeosebi în scopul de a controla fluxul crescând al solicitanţilor de a#il

şi de a recruta muncitori străini calificaţi şi alte forme de mână de lucru -pentruactivităţi se#oniere şi servicii de îngri"ire a copiilor sau a bătrânilor deexemplu/. În anii 1221%12*2 unele state D 0anemarca ranţa !recia&ortugalia D au adoptat noi legi care reglementea#ă intrarea şederea şi muncastrăinilor pe teritoriul lor. Alte state precum Anglia 9landa şi 'uedia şi%aumodificat legislaţia referitoare la a#il. =ot în raportul menţionat anterior sunt

trecute în revistă şi principalele directive care vi#ea#ă armoni#area politicilormigratoare în cadrul Uniunii Europene1> .

1>O În ceea ce priveşte statul canadian pot fi invocate următoarele două explicaţiiB +ivelul de instruire altinerilor canadieni aflat într%o creştere rapidă influenţea#ă concurenţa pentru locurile de muncă aceastadevenind mai dură decât altă dată pentru imigranţii nou%sosiţi3 mulţi dintre tinerii canadieni foarte bine pregătiţi provin din precedentul val de imigranţi care pe lângă faptul că au reuşit relativ bine să se integre#e în nouasocietate -într%o epocă în care piaţa canadiană a muncii oferea succesul imigranţilor foarte competenţi/ şi%auîncura"at şi copiii să%şi complete#e pe cât posibil studiile în şcolile canadiene.1> &rintre numeroşii factori care explică reparti#area geografică a imigranţilor în diferitele ţări de destinaţiefigurea#ăB atracţia pe plan economic a statului respectiv3 pre#enţa membrilor de familie sau a persoanelor deaceeaşi origine etnică3 punctul de intrare în ţară şi vecinătatea ţării de destinaţie în raport cu ţara de origine.

*:F

Page 147: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 147/249

&rogramele regionale de migraţiune ca cele puse în aplicare în ,anada şiîn Australia care încura"ea#ă imigranţii să se instale#e în #onele ruraleilustrea#ă unele dintre posibilităţile existente pentru intensificarea legăturilor

dintre politica de de#voltare regională şi politica migratoare. 0eceniul I 2 afost marcat printr%o creştere importantă mobilitate internaţională a muncitorilorînalt calificaţi în domeniile noilor te nologii dar şi în cel al sănătăţii şiînvăţământului. Este vorba de fapt despre fenomenul numit 7fuga creierelor8sau 7exodul creierelor8.

&rin urmare se poate constata o evoluţie a fenomenului migraţionist de

la origini şi pânZ în pre#ent denotând faptul cZ migraţia nu trebuie privitZ doarca pe o manierZ de a @evada8 c t şi ca o oportunitate de afirmare internaţionalZ pentru persoanele speciali#ate într%un anumit domeniu de activitate.

.8.2. Măsuri %ro%use %entru diminuarea fenomenului,a parte a politicii comune privind imigraţia şi a#ilul se înscrie şi lupta

împotriva imigraţiei ilegale. În principiu naţionalii din terţe ţări ce nu au unstatut legal care să le permită să locuiască temporar sau permanent pe teritoriuUE şi faţă de care nici un 'tat )embru nu are o obligaţie de a%i oferi re#idenţătrebuie să părăsească UE şi să se reîntoarcă în ţările lor de origine. Acest lucruse poate reali#a prin reîntoarceri voluntare sau reîntoarceri forţate1:2. &rocesulde negociere a aderării României la Uniunea Europeană a presupus un efort

susţinut şi continuu depus de instituţiile guvernamentale în vederea atingeriiunui nivel de compatibilitate cu statele membre în plan legislativ şi instituţional. Reforma legislativă în ceea ce priveşte regimul străinilor şi a#ilul în ţaranoastră a presupus adoptarea unui set de acte normative în vederea asigurăriiconformităţii cu legislaţia comunitară şi cu alte instrumente "uridice cu caracterinternaţional la care statul român este parte. Aplicarea unui cadru legislativmodern a impus reformarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu reali#ându%se1:2 0in motive umanitare cât şi din motive de costuri se acordă prioritate reîntoarcerilor voluntare dar acolounde acestea dau greş se recurge la repatrierea forţată a imigranţilor ilegali.

*:G

Page 148: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 148/249

Page 149: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 149/249

România doreşte să contribuie activ şi efectiv la reali#area obiectivelorstrategice privind menţinerea şi de#voltarea spaţiului de libertate securitate şi "ustiţie pe teritoriul Uniunii Europene. Astfel implementarea programelor

strategice D &rogramul Haga şi a strategiilor europene D ex. 'trategia de luptăîmpotriva terorismului 'trategia de combatere a drogurilor 'trategiilor privinddimensiunea externă repre#intă o prioritate şi pentru administraţia română.

&oliticile abordate la nivelul european trebuie de#voltate şi consolidateavând în vedere provocările cu care se confruntă continentul european laînceputul mileniului trei. 'tatele )embre UE nu le pot face faţă acţionând

unilateral sau bilateral de aceea este necesar un răspuns comun la niveleuropean. ,onsolidarea securităţii prin combaterea terorismului a criminalităţiiorgani#ate -a traficului de fiinţe umane droguri arme/ se poate reali#a numai prin întărirea cooperării dintre toate 'tatele )embre UE şi consolidareainstituţiilor europene speciali#ateB Europol Euro"ust rontex. Astfelîmbunătăţirea sc imbului de informaţii între 'tatele )embre extinderea şi

de#voltarea sistemelor şi ba#elor de date comune -ex. '$' $$ ($' Eurodac/sunt esenţiale în acest proces şi se pot reali#a numai prin creşterea încrederiireciproce între parteneri. 5a acestea se adaugă şi necesitatea consolidăriiacţiunilor privind protecţia civilă şi infrastructura vitală. 0e asemeneaRomânia susţine de#voltarea unor politici comune privind migraţia a#ilul şicontrolul frontierelor. 5a acestea se adaugă combaterea traficului ilicit de

droguri prevenirea consumului de droguri reabilitarea. Respectarea deplină adrepturilor fundamentale facilitarea accesului la "ustiţie cooperarea "udiciarăextinderea şi aplicarea principului recunoaşterii reciproce funcţionareaeficientă a Agenţiei Uniunii Europeane pentru 0repturile 9mului sunt elementeesenţiale pentru România şi pentru cadrul european. 0imensiunea externă a "ustiţiei libertăţii şi securităţii are o importanţă ma"oră în special în relaţiile cu partenerii strategici ai României şi UE -ex. 'tatele Unite ale Americii/ precumşi cu statele învecinate României -ex. Ucraina/. Acest aspect este cu atât mai

*:

Page 150: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 150/249

important cu cât România se află în vecinătatea unor #one cu potenţial deconflict ridicatB Kalcanii de vest =ransnistria. Aspecte de cooperare vi#ea#ă înspecial asigurarea securităţii prin combaterea terorismului criminalităţii

organi#ate şi consolidarea drepturilor fundamentale. Unul dintre obiectivele politice esenţiale ale României este aderarea la 'paţiul 'c engen în 12*1 careva permite eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE -cu 'tatele)embre 'c engen/. Acest obiectiv se va reali#a după finali#area 'istemului$nformatic 'c engen de a doua generaţie -'$' $$ / permiţând astfel îndeplinireaunuia dintre cele : libertăţi % libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul 'tatelor

)embre UE şi membre ale ,onvenţiei de la 'c engen. Astfel României îi vareveni obligaţia de a gestiona o parte din viitoarea frontieră externă a UE -de1 *1: Pm/ a doua după inlanda ca lungime în estul Europei asumându%şiresponsabilitatea de a asigura securitatea pentru toţi cetăţenii UE prin acţiunieficiente cu privire la combaterea criminalităţii organi#ate terorismului amigraţiei ilegale traficului cu droguri. Keneficiarul direct măsurilor luate în

aceste domenii este cetăţeanul european. 9biectivele originare ale UE -ex.&iata $nternă/ nu vor fi putea fi reali#ate fără consolidarea spaţiului de libertatesecuritate şi "ustiţie. =ipurile de vi#ă care se acordă pentru intrarea înRomânia1:> suntB vi#ă de tran#it aeroportuar vi#ă de tran#it -inclusive vi#ă detran#it colectivă/ vi#ă de scurtă şedere care permite străinilor să intre peteritoriul României în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi

a căror durată totală să nu depăşească 2 de #ile în decurs de F luni de la data primei intrări -misiune turism vi#ită afaceri activităţi sportive culturale/ şivi#ă de lungă durată care se acordă străinilor la cerere pe o perioadă de 2 de#ile cu una sau mai multe călătorii -pentru desfăşurarea de activităţi1:> $ntrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţiiB posedă undocument valabil de trecere a frontierei de stat care este acceptat de statul român3 posedă vi#a română sau permis de şedere valabil3 pre#intă documente care "ustifică scopul şi condiţiile şederii lor şi fac dovadaexistenţei unor mi"loace corespun#ătoare pentru întreţinere pe perioada şederii cât şi pentru întoarcerea în ţarade origine3 pre#intă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor pleca de peteritoriul României pentru străinii aflaţi în tran#it3 nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s%ainstituit măsura inter#icerii intrării în România sau care au fost declarati inde#irabili3 nu pre#intă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională ordinea sănătatea ori morala publică.

*;2

Page 151: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 151/249

economice profesionale comerciale pentru anga"area în muncă pentru studii pentru străini căsătoriţi cu cetăţeni români reîntregirea familiei activitatediplomatică activităţi religioase şi umanitare şi alte scopuri/.

'tatul român poate acorda următoarele trei forme de protecţieB statutul derefugiat1:: protecţia umanitară condiţionată1:; şi protecţia umanitarătemporară1:F.

5ibera circulaţie a persoanelor repre#intZ unul din cele patru principiifundamentale ale construcţiei europene -alZturi de libera circulaţie a bunurilorserviciilor şi a capitalurilor/. 5ibera circulaţie a persoanelor este unul din

drepturile fundamentale ale cetZţenilor europeni. 0reptul la libera circulaţie a persoanelor în spaţiul comunitar se traduce prin eliminarea controlului lagraniţe al cetZţenilor comunitZţii europene. $mplementarea acestui demers afost şi este un demers cu implicaţii ma"ore. $niţial dreptul la libera circulaţie afost gândit doar pentru lucrZtori dar prin conturarea tot mai clarZ a dimensiuniisociale în spaţiul european dreptul a fost extins pentru toate categoriile de

cetZţeni. 0reptul la libera circulaţie se traduce prin dreptul fiecZrui cetZţeaneuropean de a cZlZtori liber şi de a re#ida în oricare stat membru al UniuniiEuropene. &entru a intra pe teritoriul unui alt stat comunitar nu trebuieîndeplinitZ nicio cerinţZ4formalitate specială. Reali#area liberei circulaţii a persoanelor prin crearea unei pieţe comune şi prin armoni#area graduală a politicilor economice a statelor membre este unul dintre obiectivele comunitare

prioritare. )enţionarea acestui principiu în =ratatul instituind ,omunitatea5ibera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele internefac parte dintr%un concept mai larg acela al pieţei interne în care nu este1:: 'e poate acorda la cererea străinului care dovedeşte că datorită unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă religie naţionalitate apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică se află înafara ţării sale de origine şi care nu poate primi sau datorită acestei temeri nu doreşte protecţia acestei ţări.1:; 'e poate acorda străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru a se încadra în categoria refugiat dar caredovedeşte că în ţara sa a săvârşit fapte pentru care riscă o condamnare la pedeapsa cu moartea riscă să fiesupus la tortură sau tratamente inumane ori degradanate sau din cau#a apartenenţei sale la o categoriedefavori#ată de persoane poate fi expus unor pericole care să%i aducă atingere vieţii integrităţii corporale saulibertăţii sale.1:F 'e acordă persoanelor care provin din #one de conflict iar guvernul român stabileşte măsurile şi perioada pentru care se acordă protecţie .

*;*

Page 152: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 152/249

posibilZ existenţa frontierelor interne sau restrângerea libertZţii de circulaţie a persoanelor.

0e la apariţia sa conceptul de liberZ circulaţie a persoanelor şi%a

sc imbat înţelesul. &rimele prevederi referitoare la acest subiect se refereaunumai la libera circulaţie a persoanelor asimilate agenţilor economici fieanga"atori fie prestatori de servicii. ,onceptul economic originar a câştigattreptat un înţeles mai general acoperind şi noţiunea de cetZţean al Uniuniiindependent de orice activitate economicZ sau distincţii privind naţionalitatea.Aceasta se aplicZ şi cetZţenilor unor terţe ţZri cZci odata cu eliminarea

controalelor la frontierele interne nicio persoană nu mai putea fi supusZcontrolului privind naţionalitatea. &entru a nu pre"udicia dreptul de liberăcirculaţie a persoanelor ,onsiliul a adoptat Regulamentul nr. *:2O4G*4,EE ce prevede coordonarea legislaţiei naţionale privind asigurările sociale.Regulamentul prevede prote"area drepturilor de asigurări sociale ale persoanelor ce%şi sc imbă domiciliul dintr%un stat membru în altul. &rocedurile

de aplicare a legislaţiei se regăsesc în Regulamentul nr. ;G:4G14,EE. ,omisia afăcut o propunere de îmbunătăţire a celor două regulamente propunere aflată la&arlament pentru a fi examinată ^,9) - O/ GG _. 'implificarea proceduriloradministrative şi sc imbul de date dintre statele membre cu privire la persoanele ce%şi sc imba domiciliul a fost lansată prin programul @=E''8.&rogramul a fost iniţiat pentru de#voltarea serviciilor telematice concepute

pentru coordonarea sc emelor de securitate socială între statele membre-Regulamentul nr. 4>2G4,EE/. &entru combaterea fraudelor în domeniulasigurărilor sociale şi a muncii ilegale a fost adoptată o re#oluţie referitoare lacodul de conduită privind cooperarea între autorităţile statelor membre.,onform re#oluţiei autorităţile statelor membre se a"ută reciproc prin furni#arede date şi de informaţii.

Absenţa unui mecanism de control adecvat asupra fenomenului migraţieigenerea#ă pre#enţa pe teritoriul naţional a unor comunităţi străine extrem de

*;1

Page 153: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 153/249

eterogene din punct de vedere etnic lingvistic religios şi cultural ceea ceimplică dificultăţi ma"ore de adaptare în relaţiile cu localnicii şi constituie potenţiale surse de conflict între grupurile de străini -paPistane#i şi indieni

între turci şi Pur#i sau dintre iraPieni şi iranieni etc./. &aradoxal dreptulminorităţilor de a învăţa în limba maternă şi de a avea liberate de opinie într%unstat democratic se răsfrânge frecvent negativ asupra minoritarilor care luptă pentru ele. Aceste drepturi democratice accentuea#ă segregarea rasialăsublinia#ă eterogenitatea previn @ciocnirea culturală8 cu obiceiurile şimentalităţile populaţiei locale D ma"oritare . ,utumele ritualurile vieţii

comunitare nu se împrumută ci se statuea#ă devenind spaţiu sacru numai pentru comunitatea care le promovea#ă. În acelaşi sens libertatea de opinie vaîmbrăca valenţe ale mentalităţilor naţiunii de provenienţă uneori intrândflagrant în opo#iţie cu valorile populaţiei auto tone. &e de altă partediversitatea culturală va permite o înţelegere mai lentă a proceselor psi ologieide grup în timp ce controlul social se va reali#a în funcţie de coordonatele

standard în care cunoaşterea celuilalt va fi deseori limitată de accesul la ocomunicare într%o limbă de circulaţie internaţională1:G.

1:G Având în vedere evoluţiile previ#ibile din spaţiul românesc caracteristicile atinse până în pre#ent defenomenul infracţional transfrontalier considerăm că tendinţele acestuia pe viitoarea frontieră externă a U.E. pentru perioada care urmea#ă vor fiB menţinerea tendinţei migraţioniste cu motivaţii economice sau politice pesensul de Est%(est în care teritoriul românesc va deveni @ţintă8 pentru reţelele infracţionale cu implicaţiidirecte asupra frontierei de Est a ţării D frontieră a Uniunii Europene D este de menţionat situaţia cetăţenilormoldoveni care după introducerea regimului de vi#e vor exercita o presiune permanentă la frontiera de estîncercând să intre ilegal în România fie prin &.=. .%uri cu documente4vi#e false4falsificate fie peste frontieraverde3 menţinerea şi c iar accentuarea presiunilor infracţionalităţii cu motivaţie economică ce se va manifesta

cu amploare în mod deosebit cu documente4vi#e false4falsificate prin &.=. .%uri3 transformarea transportatorilorîn vectori ai marii infracţionalităţi în domeniul migraţiei ilegale traficului de stupefiante arme muniţii orimateriale explo#ive aducătoare de câştiguri mari şi imediate3 în condiţiile escaladării conflictelor #onale este posibil ca elemente teroriste să încerce să penetre#e şi frontiera ca purtători ai unor misiuni criminale ori ai produselor ce vor servi la organi#area unor atentate asupra unor @obiective8 stabilite din timp3 sporireaîncercărilor de mituire a lucrătorilor D poliţişti de frontieră vameşi ori ai altor instituţii ale statului ce%şidesfăşoară activitatea în &.=. . din partea unor elemente infractoare ţinând de crima organi#ată3 în toateca#urile elementele crimei organi#ate îşi vor perfecţiona şi adapta formele metodele şi mi"loacele de acţiune precum şi #onele şi locurile de manifestare atât în &.=. . cât şi la frontiera verde3 creşterea numărului decetăţeni români -ce au suspendat dreptul de folosinţă al paşaportului ca urmare a returnării din ţări cu careRomânia are acorduri de readmisie/ care neîndeplinind condiţiile legale şi fiind respinşi de la frontiera de vesta ţării vor încerca să a"ungă în occident pe rute ocolitoare trecând şi prin &.=. .%uri de pe frontiera de Est aţării ori a persoanelor date în urmărire generală sau în consemn la frontieră3 pe măsura redresării economiceRomânia va deveni tot mai atractivă pentru cetăţenii unor state din Asia Africa şi c iar Europa transformându%se dintr%o sursă de @forţă de muncă la negru8 într%un @consumator8 determinând mutaţii în volumul sensul şdestinaţia migraţiei ilegale precum şi a infracţiunilor conexe ce se vor manifesta pe toate frontierele României.

*;>

Page 154: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 154/249

Acestea se manifestă diferit de la o #onă la alta şi implică cunoaştereacondiţiilor şi intensităţii de manifestare pentru ca efectivele proprii încooperare cu alte structuri să adopte cele mai eficiente metode de contracarare.

,onsecinţele negative ale fenomenului emigrării cetăţenilor româniconstau în principal înB afectarea imaginii ţării noastre în exterior datorităfaptului că ma"oritatea persoanelor care emigrea#ă nu dispun de pregătireanecesară pentru a putea fi integrate în comunităţile aparţinând ţărilor ţintă3 pierderea unor profesionişti de valoare prin emigrarea acestora către ţărileoccidentale sau alte state de#voltate unde condiţiile economice sunt net

superiore şi au posibilitatea unei afirmări rapide de exemplu numărul tot maimare de medici care părăsesc ţara3 recrutarea migraţilor de către structuri alecrimei organi#ate şi continuarea legăturilor cu acestea după revenirea benevolăsau impusă în România3 c eltuirea de către statul român a unor importantesume de bani pentru returnare migraţilor români din ţările cu care avemînc eiate acorduri de readmisie3 afectarea credibilităţii ţării noastre pe plan

extern prin apelarea excesivă la instituţia a#ilului sub pretextele false ale unoraşa #ise @persecuţii8 pe motive politice etnice sau religioase .

&entru diminuarea consecinţelor negative care decurg din migraţiailegală !uvernul României a luat o serie de măsuri interne de ordin legislativ printre care cele mai evidente ar fi înc eierea unor acorduri de readmisie amigraţilor ilegali cu unele ţările de origine sau cu o serie de state terţe

sancţionarea trecerilor frauduloase a frontierelor aparţinând altor state de cătrecetăţenii români iar în plan extern obţinerea dreptului pentru cetăţenii românide a circula fără obligativitatea vi#elor în 'paţiul 'c engen.

În ceea ce priveşte securitatea naţională ,onstituţia României respectăspiritul dispo#iţiilor europene conţinând o formulare generală care nu oferăgaranţii minime şi nici nu preci#ea#ă excepţiile legale cu privire la exercitareadreptului la liberă circulaţie.

*;:

Page 155: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 155/249

Având în vedere prevederile şi spiritul ,onvenţiei Europene a0repturilor 9mului "urisprudenţa ,omisiei şi a ,urţii Europene a 0repturilor9mului precum şi aplicabilitatea directă a dispo#iţiilor ,onvenţiei în dreptul

intern român considerăm că dreptul la liberă circulaţie este un dreptfundamental al individului.

Argumentele invocate sunt determinate de faptul că aceste drepturi suntreglementate de legea fundamentală deci au caracterul fundamental indiferentde capitolul în care sunt prevă#ute sau de titlul acestuia3 caracterul unitar aldrepturilor omului presupune corelarea şi interdependenţa lor unele faţă de

celelalte şi intercondiţionarea lor reciprocă3 existenţa obligaţiei statului român prevă#ută atât în dreptul intern cât şi în dreptul internaţional de respectare atratatelor internaţionale la care ţara noastră este parte. ,u privire la extrădare şiexpul#are ,onstituţia prote"ea#ă expres cetăţenii români inter#icândextrădarea şi expul#area acestora. Expul#area sau extrădarea cetăţenilor străinise otărăşte prin "ustiţie şi se reali#ea#ă conform convenţiilor internaţionale sau

în condiţii de reciprocitate1:O

. 0ispariţia frontierelor şi libera circulaţie a persoanelor în tot spaţiul comunitar poate duce la apariţia unor probleme legatede migraţia clandestină. Art. >%O din ,onventia 'c engen reglementea#Zmodul de supraveg ere şi control al frontierelor externe. &e lânga stabilireaunei liste a ţZrilor terţe ai cZror cetăţeni au nevoie de vi#Z1: pentru a intra înspaţiul comunitar au fost luate o serie de mZsuri privind controlul şi

securitatea frontierelor UE în ţZrile ce constituie frontiere externe alespaţiului1;2. În vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure şi a

1:O&aradoxal deşi dreptul la liberă circulaţie a persoanelor este reglementat atât în normele internaţionale sus%menţionate cât şi în legislaţia internă a statelor acestea D ca entităţi teritorialDpolitice suverane şi independente D nu au obligaţia corelativă de a permite accesul străinilor. )igraţia din punct de vedere "uridic se reali#ea#ă învirtutea dreptului la liberă circulaţie drept ce poate fi şi trebuie îngrădit în condiţiile speciale reglementate înactele normative interne şi internaţionale în materia drepturilor omului.1: Anexa $ la Regulamentul ;> 4122*/ sau nu -Anexa $$ la Regulamentul ;> 4122*.1;2 În acest sens se înscrie iniţiativa &ortugaliei 122*4,G>42; privind întarirea supraveg erii şi controlulfrontierelor.

*;;

Page 156: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 156/249

combaterii migraţiei ilegale este nevoie de o cooperare a statelor în acestdomeniu1;*.

Regulamentul ,onsiliului *F*1 din *; octombrie * FO privind libera

circulatie a lucrătorilor în cadrul comunităţii şi 0eci#ia ,omisiei >4;F ,EEde aplicare a Regulamentului conţin prevederi referitoare la ridicarearestricţiilor de deplasare şi şedere pentru muncitorii şi familiile lor în interiorul,omunitatii. Ei trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să aibă dovada unui permis de şedere pe teritoriul statului unde lucrea#ă1;1. 'istemul convenit prin)Zsurile =ran#itorii adoptate odatZ cu semnarea =ratatelor de Aderare la

Uniunea EuropeanZ implicZ derogZri de la acWuis%ul comunitar în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrZtorilor. )Zsurile tran#itorii pentru liberacirculaţie a lucrZtorilor agreate între vec ile şi noile state membre înseamnZmenţinerea în vigoare a sistemelor de dinainte de aderare în care un cetZţeandintr%un viitor stat membru avea nevoie de permis de muncZ pentru a lucra inUE. =rebuie amintit încZ o dată faptul cZ aceste mZsuri tran#itorii se aplicZ doar

lucrZtorilor nu şi celorlalte categorii de persoane -studenţi pensionari turiştietc./ . 0in ianuarie 122G Romania fiind stat membru al Uniunii Europene nou%intratZ în ,omunitatea Europeană i se aplicZ )Zsurile =ran#itorii1;>. 'tatelemembre au deci posibilitatea de a alege fie să aplice regulile comunitare înmaterie şi sZ liberali#e#e pieţele de muncZ fie sZ facZ u# de regimuri restrictiveaplicabile lucrZtorilor din noile state membre inclusiv România şi Kulgaria.

Aceste )Zsuri =ran#itorii pot fi menţinute pânZ cel târ#iu în 12*:. =otodatăfiecare stat membru trebuie sZ notifice ,omisia cu privire la otZrârea de a pZstra mZsurile temporare pentru lucrZtorii strZini pentru încă trei ani sau de aliberali#a accesul acestora. În principiu mZsurile sunt prevZ#ute sZ expire dupa1;* &rograme privind cooperarea între administratiile vamale ale statelor membre sau între serviciile de politie precum EUR9&95 ori programe de cooperare în domeniul "udiciar precum programul !R9=$U' duc lareali#area unei solidarităţi între state şi la crearea unui spatiu comunitar sigur.1;1 &rin 0eci#ia ,onsiliului din G mai 1221 s%a creat un ,omitet consultativ pentru libera circulaţie a persoanelor care are menirea de a propune măsuri de îmbunatăţire şi de uniformi#are a legislaţiei în domeniulcirculaţiei forţei de muncZ în spaţiul comunitar.1;> În practică prin )ăsurile =ran#itorii fiecare stat membru poate să continue să aplice prevederile naţionalesau prevederi care re#ultă din acorduri bilaterale în materie de migraţie a lucrătorilor.

*;F

Page 157: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 157/249

Page 158: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 158/249

Page 159: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 159/249

instabilitate pe întreg mapamondul cu implicaţii deosebite în ceea ce priveştereali#area securităţii în plan local regional şi c iar mondial1;; -exempleelocvente sunt conflictele din fosta $ugoslavie Afganistan şi $raP/.

&rincipalele surse de instabilitate şi conflict decurg din dificultăţileeconomico%sociale şi politice ale statelor în curs de de#voltare şi în mod speciala celor subde#voltate. Acest aspect conduce inevitabil la amplificareafenomenului migraţiei din #onele cu probleme către ţările de#voltate şi nu de puţine ori îmbracă forma migraţiei ilegale. &e lângă aspectul menţionat maiexistă şi altele D perpetuarea unor tensiuni şi conflicte de ordin etnic rasial sau

religios de multe ori manifestându%se prin încălcarea flagrantă a drepturiloromului precum şi evoluţia demografică ascendentă din regiunile slabde#voltate economic D care la fel ca şi primul sunt generatoare de migraţie.

0ealtfel problema riscurilor generate de fluxurile migratorii şi controlulacestora constituie una dintre priorităţi în abordarea politicii de securitate atât pentru ţările membre cât şi pentru cele care şi%au depus candidatura în vederea

aderării la Uniunea Europeană. În spri"inul acestei afirmaţii stau mărturienumeroasele luări de po#iţie din partea unor personalităţi aparţinând lumii politice care îşi exprimă preocuparea şi îngri"orarea faţă de amploareafenomenului migraţiei % îndeosebi a celei ilegale % şi care sunt pre#entate pelarg în mass%media.

Reali#area unui management viabil în domeniul controlului fluxurilor

migratorii nu poate fi concepută fără înţelegerea modului de manifestare afenomenului în plenitudinea lui. Astfel identificarea corectă a obiectivelor dere#olvat la nivel strategic se poate reali#a numai prin efectuarea uneianalizea%rofundate asu%ra e+oluţiei istorice a fenomenului a grefării acestuia pefactorii de influenţă economico%sociali şi politici actuali precum şi a posibilităţilor de control asupra evoluţiei viitoare. 9 anali#ă secvenţială a

1;; Un alt efect al prefacerilor contemporane îl constituie acuti#area tensiunilor în #onele @tradiţionale8 deconflict -9rientul Apropiat şi 9rientul )i"lociu/ precum şi manifestarea fără precedent a terorismuluiinternaţional.

*;

Page 160: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 160/249

migraţiei populaţiei şi fără a ţine cont de toţi factorii de influenţă poate conducela emiterea unor conclu#ii eronate cu efecte nefaste în plan deci#ional.

,u toate acestea mulţi istorici sociologi şi politicieni au abordat

fenomenul migraţiei la modul global D îndeosebi prin prisma efectelor pe carele produce D şi au conclu#ionat cămigraţia este un fenomen %oziti+ care %rezintă un %otenţial enorm %entru dez+oltarea societăţii.

+oi suntem de acord cu această opinie însă numai sub re#erva că efectul po#itiv nu poate apărea decât atunci când migraţia se desfăşoară ca un processistematic şi controlat şi când răspunde nevoilor tuturor factorilor implicaţi în

această ecuaţie foarte complexăB ţări de origine ţări de tran#it ţări dedestinaţie comunităţi ga#dă şi nu în ultimul rând migranţilor însăşi.

În acest sens aşa cum arăta Mames +. &urcell @comunitateainternaţională trebuie să cree#e o lume în care nici o fiinţă umană să nu fieobligată să migre#e. )igraţia trebuie să fie un proces voluntar şi planificat pecăi legale în scopul îmbunătăţirii capacităţilor individuale şi pentru împlinirea

unor aspiraţii personale8.1;F

)igraţia populaţiei cuprinde un spectru foarte larg şi cunoaşte forme demanifestare extrem de diferite. În esenţă ea constă în mişcarea voluntară1;G aunor populaţii îndeosebi a grupurilor omogene din locul de origine -regiunesau ţară/ spre un altul în scopul obţinerii unor profituri prin instalarea permanentă sau temporară în noul abitat.

&rofiturile urmărite pot îmbrăca cele mai diverse forme începând de lacâştiguri materiale nevoia de securitate ` şi până la aspiraţii de ordin spiritual.0ealtfel %rofitul repre#intă elementul esenţial în determinarea populaţiei de a pleca din locul de origine D loc care este sau pe care%l consideră ca fiindimpropriu reali#ării aspiraţiilor sale % spre locul favorabil îndeplinirii scopului.

1;F 0eclaraţia d%lui Mames +. &urcell Mr. 0irectorul !eneral al 9rgani#aţiei $nternaţionale pentru )igraţie.1;G &entru a putea face o delimitare clară între migraţia populaţiei şi traficul de persoane sau contrabanda cufiinţe umane se impune a fi subliniat faptul că elementul voluntar este strict necesar.

*F2

Page 161: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 161/249

&entru a desemna ţara de origine şi ţara de destinaţie a persoanelor caremigrea#ă specialiştii în domeniu operea#ă cu noţiunile de emigraţie şiimigraţie.

3migraţia se manifestă cu predilecţie în ţările sau regiunile de pemapamond unde gradul de de#voltare este scă#ut şi unde există pericoleserioase cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Ea este puternic influenţată de explo#ia informaţională contemporană şi de de#voltareaaccelerată a te nologiilor din domeniul informaticii şi a comunicaţiilor care fac posibilă documentarea privind ţara de destinaţie şi totodată oferă alternative la

posibilele moduri de acţiune pentru atingerea scopului.,u toate acestea nu putem să remarcăm că în contextul extinderii

Uniunii Europene emigraţia tradiţională cunoaşte în special formele munciise#oniere sau temporare fără a mai îmbrăca şi trecerea ilegală a frontierei din partea fostelor state ce nu făceau parte din comunitate ca urmare a renunţării laefectuarea controalelor sistematice de frontieră.

Imigraţia constituie o problemă îndeosebi pentru ţările sau #onele caresunt puternic de#voltate unde nivelul de trai este mult mai ridicat şi undeexistă garanţii suficiente în direcţia respectării drepturilor fundamentale aleomului. Însă şi aici trebuie preci#at că şi unele state de#voltate @profită8 deimigraţie fie ea şi ilegală pentru obţinerea unor de#voltări economiceascendente negrăbindu%se să adopte măsuri prea restrictive împotriva

acestora. .)igraţia mai este privită şi dintr%un alt punct de vedere D cel al relaţieitot mai strânse cu globalizarea. Astfel unii autori sunt de părere că existăanumite limite ale guvernării democratice la nivel naţional în măsura în care@comunităţile se detaşea#ă de geografie8 ele vor cădea progresiv în afaraguvernării tradiţionale1;O.

1;O Revista Academiei de &oliţie @Alexandu $oan ,u#a8 &ro &atria 5ex +r. *41221 'ensurile semnificaţiile şifinalităţile globali#ării în etapa actuală. &rof.univ.dr. 0umitru )a#ilu.

*F*

Page 162: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 162/249

)ai mult unii analişti spun că @democraţia îşi pierde sensul dacăconducătorii şi cei conduşi încetea#ă să mai fie o parte a unei comunităţi legatede un teritoriu specific8. Amplificarea proceselor globali#ării va duce la

sc imbarea structurii localităţilor societatea civilă va fi din ce în ce mai greude menţinut iar cum şi când vom vota în următoarea sută de ani poate fi undetaliu minor pentru istorici.

$mperiile transnaţionale impun treptat @o nouă ordine politică în lume8în condiţiile sc imbării ordinii politice actuale. $nternaţionali#area @înaintea#ătriumfal8 ca urmare a liberali#ării comerţului şi a capitalului. ,oncernele

transnaţionale devin atotputernice iar în faţa ofensivei lor guvernele naţionalesunt tot mai neputincioase. Rolul lor se reduce din ce în ce mai mult lasatisfacerea cerinţelor acestor concerne situându%se într%o @posturăsubordonată8.

+umeroase exemple pot fi date şi în ca#ul României unde forţa demuncă ieftină a atras importante firme internaţionale.

4.1.1. 9actorii determinanţi ai migraţiei)otivele care stau la ba#a migraţiei persoanelor şi modalităţile de

reali#are a acesteia sunt extrem de variate şi necesită a fi anali#ate separat.Astfel dacă supunem anali#ei motivul care stă la ba#a emigrării suntem puşi în postura de a răspunde la două întrebări c eieB ce anume îi determină pe

emigranţi să ia otărârea plecării din ţările de origineV ce anume îi atrage laţările de destinaţieV

,ăutând răspunsul la prima întrebare constatăm că factorul esenţial carestimulea#ă plecarea oamenilor din ţările de origine este speranţa pentru unviitor mai bun şi ideea că obţinerea unui anume profit poate să le garante#eacest viitor. &rofitul urmărit este strâns legat de condiţiile existente în locurile

*F1

Page 163: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 163/249

de origine condiţii care constituie elementul de ba#ă al motivelor ce determinăemigrarea1; .

Kineînţeles că în ceea ce priveşte factorii care determină emigrarea

există şi o serie de particularităţi de ordin strict personal D spre exempluBmotivul reîntregirii familiei al emigrării temporare pentru studii sau pentrutratamente medicale etc. D factori care nu trebuie minimali#aţi.

În ceea ce priveşte răspunsul la cea de%a doua întrebare principalulfactor de atracţie îl constituieinegalităţile în standardele de +iaţăexistenteîntre ţările de origine ale emigranţilor şi ţările ţintă -de destinaţie/. 'ub acest

aspect emigranţii întrevăd posibilităţi multiple @de mai bine8 în alte #onegeografice1F2.

$nfracţionalitatea transfrontalieră organi#ată repre#intă o ameninţareglobală în evoluţie care a dobândit capacitatea de a influenţa politica statelorşi activitatea instituţiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferăriiunor fenomene negative care se amplifică în condiţiile globali#ării cât şi o

consecinţă directă a gestionării ineficiente a sc imbărilor politice economice şi1; În general aşa cum re#ultă din cadrul retrospectivei istorice şi a modului de manifestare a fenomenuluimigraţiei contemporane principalii factori care influenţea#ă şi4sau determină emigrarea suntB sărăcia şi o şansăminimă de a obţine un loc de muncă în ţara de origine3 calamităţile naturale şi de#astrele ecologice produse în#onă sau existenţa unor ameninţări în această direcţie3 conflictele locale şi regionale3 persecuţiile politice saureligioase îndeosebi atunci când acestea îmbracă forma acţiunilor teroriste3 cri#ele economice prelungite3creşterea rapidă a numărului populaţiei ca urmare a sporului ridicat al natalităţii3 suprapopularea unor centreurbane ca urmare a migraţiei interne3 promovarea unei politici care încura"ea#ă efectuarea controalelor formalela plecarea din ţara de origine3 inexistenţa obligativităţii vi#elor pentru deplasarea imigranţilor în diferite ţări detran#it sau uşurinţa cu care ambasadele -consulatele/ acestor ţări emit vi#ele solicitate de emigranţi3 existenţadiscrepanţelor între sistemele democratice ale diferitelor state şi opţiunile cetăţenilor din ţările de origine3 posibilităţile mari ale sistemelor de comunicaţii şi prin intermediul acestora reali#area unor contacte cu

imigranţii de"a stabiliţi în alte #one ale globului care îi influenţea#ă pe cei apropiaţi în luarea deci#iei de aemigra31F2 Aceste posibilităţi constau în general înB numeroase solicitări pentru muncă ieftină de regulă necalificată înanumite sectoare economice accesibile lor3 c iar şi în condiţiile unei munci mai prost plătite câştigurilereali#ate în ţara de destinaţie sunt mult mai mari decât cele obţinute în condiţii de muncă asemănătoare în ţarade origine3 posibilitatea unei afirmări pe plan profesional posibilitate care în ţara de origine este inexistentă saulimitată -acest aspect generea#ă aşa numitul exod al @creierelor8 D a se vedea personalul cu studii superioare şicu reale potenţe în domeniul cercetării ştiinţifice sau al aplicaţiilor $=/3 existenţa unor măsuri de securitatesocială atractive3 libertatea persoanei şi posibilitatea exercitării depline a drepturilor fundamentale ale omuluiîn ţările democratice faţă de controlul sever exercitat în ţările cu regimuri dictatoriale3 posibilităţile oferite de piaţa comercială @la negru8 prin intermediul căreia imigranţii întrevăd obţinerea de câştiguri substanţiale într%un timp scurt3 pre#enţa comunităţilor de străini formate de regulă din conaţionali ai emigrantului şi care îi potoferi şansa unei integrări rapide3 situaţia economică privită prin prisma alimentării pieţei cu bunuri de largconsum şi a calităţii acestora3 mediul existent în ţara ţintă -natural ambiental din cadrul comunităţii de afacerietc./ care sporeşte confortul şi conduce la creşterea nivelului de trai3 starea de normalitate şi de legalitate caregarantea#ă securitatea socială în ţara ţinta3

*F>

Page 164: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 164/249

sociale profunde care s%au produs în Europa ,entrală de Est şi de 'ud%Est în procesul de dispariţie a regimurilor comuniste.

&e fondul unei astfel de situaţii spaţiul de interes strategic în care se află

România este sursa #ona de tran#it şi destinaţie a unor complexe activităţiinfracţionale1F*.

&rin natura şi amploarea lor astfel de activităţi sunt favori#ate deexistenţa conflictelor locale şi la rândul lor pot favori#a terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă. 0evine tot mai evident faptul căaceastă nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile

infracţionale auto tone repre#entând noi ameninţări la adresa ordinii liniştii şia siguranţei publice1F1.

&e lângă particularităţile de mai sus trebuie subliniată şi po#iţiageostrategică a României ale cărei graniţe constituie o mare parte dinfrontierele externe ale Uniunii Europene ceea ce determină luarea unor măsurispeciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control al frontierei.1F*

Acestea sunt repre#entate în principal dBmigraţie ilegală şi trafic de fiinţe umane3 trafic ilegal de armamentmuniţie materii explo#ive şi radioactive3 trafic de stupefiante şi precursori3 trafic de produse contrafăcute3activităţi de spălare a banilor3 alte aspecte ale infractionalităţii economico%financiare.1F1 &rincipalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului infractionalităţii transfrontaliere suntB adaptareaspecificului operaţional al reţelelor de migraţie ilegală în intenţia de a eluda măsurile de control adoptate destatele europene prin diversificarea metodelor u#itate prin perfectionarea organi#ării interne precum şi princonspirarea şi disimularea acţiunilor derulate3 diversificarea formelor de valorificare a produselor valorilor şi aavanta"elor re#ultate din săvârşirea unor infracţiuni menite să ascundă sursele venitului ilicit şi să îl amplificecum ar fi "ocurile de noroc reţeaua ca#inourilor intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artă şi din patrimoniul cultural naţional şi altele asemenea3 extinderea fenomenului de conexare a infracţiunilor aducătoarede mari venituri cu alte infracţiuni violente cu amploare şi consecinte grave în rândul populaţiei cum ar fiacţiuni teroriste destabili#atoare şi altele asemenea în vederea asigurării finanţării acestora din urmă3 scădereanumărului de infracţiuni comise cu violenţă şi creşterea ponderii infracţiunilor a căror săvârşire presupune

organi#are pregătire minuţioasă şi dotari te nice de vârf3 extinderea paletei infracţionale şi în domeniulte nologiei informaţiei -$=/ prin accesarea frauduloasă şi neautori#ată a ba#elor de date ale unor instituţii publice în vederea exploatării informaţiilor astfel obţinute3 sc imbarea permamentă a rutelor utili#ate şi amărfurilor sau produselor traficate la Ycerinţele pieţeiY. Astfel este de aşteptat o creştere a traficăriistupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România dintr%o ţară preponderent de tran#it alstupefiantelor a devenit şi o piaţă de consum3 diversificarea mi"loacelor şi a modalităţilor de sustragere de lacontrolul legal şi de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase a mărfurilor contrafacutesubevaluate sau nedeclarate a speciilor periclitate de faună şi floră salbatică a materialului lemnos şi a celuigenetic forestier3 amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate produse acci#abile3 creştereaca#urilor de implicare a reţelelor de contrabandă în traficul cu produse contrafăcute3 implicarea reţelelor decrimă organi#ată în traficul ilegal cu valută şi alte instrumente de plată la purtător cum ar fi carduri bancarececuri de călătorie ordine de plată şi altele asemenea3 specularea abilă a legislaţiei şi atragerea unor persoanecu funcţii de deci#ie din instituţii cu atribuţii în lupta impotriva fraudelor vamale şi a corupţiei pentruasigurarea protecţiei operaţiunilor ilegale desfăşurate3 transformarea României dintr%o sursă de forţă de muncăla negru într%un consumator pentru cetăţeni ai unor state din Asia Africa şi c iar din Europa ceea ce vadetermina mutaţii în volumul sensul şi în destinaţia migraţiei ilegale precum şi ale infracţiunilor conexe.

*F:

Page 165: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 165/249

Astfel aproximativ 1.222 Pm % frontiera cu )oldova FO* > Pm%UcrainaF: : Pm% )area +eagră * > ; Pm % frontiera cu 'erbia ;:F : Pm % repre#intăfrontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel asigurarea unui management

adecvat al frontierei şi introducerea unor te nologii performante pentrusecuritatea frontierei repre#intă aspecte de interes nu numai pentru Româniadar şi pentru Uniunea Europeană.

4.1.2. 9actori e0terni şi interni ce influenţează migraţia&rintre factori externi care influenţea#ă migraţia amintim> perpetuarea

conflictelor în spaţiul ex%iugoslav3 teritoriul ex%sovietic a devenit extrem de

penetrabil trecerea frontierei fiind relativ uşoară pentru călău#ele organi#ate înfiliere internaţionale3 preţurile mai reduse practicate de companiile de aviaţieruseşti pentru cetăţenii din ţările cu potenţial migrator şi eliberarea cu foartemare uşurinţă a vi#elor de intrare în Rusia şi Ucraina3 existenţa pe teritoriul)oldovei şi Ucrainei -cat şi pe a Rusiei/ a unor reţele care cunosc posibilitateatrecerii frauduloase a frontierei cu România D având în componenţă foste cadre

de grăniceri care ştiu bine segmentele de frontieră uşor penetrabile3 persistenţadiscrepanţelor între procedurile acordării vi#elor în spaţiul Uniunii Europenefaţă de cele din ţările Europei ,entrale şi de Est3 atitudinea tolerantă aautorităţilor statelor din flancul estic -Rusia Ucraina şi )oldova/ faţă defluxurile de migranţi vi#ea#ă tocmai evitarea responsabilităţilor ce decurg dinconvenţiile internaţionale pentru acordarea de asistenţă materială grupurilor de

migranţi şi aplicarea de măsuri de returnare a migranţilor ilegali3 recesiuneaeconomică resimţită în mai multe #one ale globului favori#ea#ă extinderea şidiversificarea criminalităţii organi#ate -reţele de trafic ilicit de stupefiante şialte materiale pro ibite/ care speculea#ă fluxurile de migranţi pentrutran#itarea unor ţări printre care şi România3 nereuşita politicilor de @imigrare pe cote8 D adoptate de către ţările occidentale care confruntate cu recesiuneaeconomică au redus continuu necesarul de forţă de muncă ce se asigură cumuncitori migranţi3 uşurinţa -rapiditatea/ comunicaţiilor spre ţările occidentale

*F;

Page 166: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 166/249

e percepută ca o îmbiere de către migranţi3 indiferenţa ţărilor de origine faţă demigrarea propriilor cetăţeni c iar si facilitarea acestui fenomen -ca#ul =urcieiAlbaniei/3 absenţa cerinţei vi#ei între România şi ţările vecine face ca frontiera

ţării noastre să fie considerată drept virtuală graniţă liberă D cu efect încura"ator pentru migraţia ilegală.

Referitor la factori interni putem menţiona>existenţa în ţara noastră aunui număr însemnat de cetăţeni străini proveniţi din 9rientul Apropiat D atraşide complexul proces al tran#iţiei economice D crea#ă impresia imigranţilor căRomânia oferă un mediu favorabil3 greutăţile tran#iţiei corelate cu ritmul greoi

în care s%a reali#at armoni#area legsilaţiei cu reglementările comunitare ca şistadiu incipient al structurilor organi#atorice şi instituţionale competente înacest domeniu -migraţia/ sunt considerate ca fiind situaţii favorabile de cătremigranţi inclusiv de către emisarii criminalităţii internaţionale3 atitudineaospitalieră -tradiţională/ a românilor faţă de străini este considerată deasemenea ca situaţie favorabilă de către migranţi3 implicarea unor cetăţeni

români îndeosebi rromi în diferite fapte ce ţin de criminalitate1F>

.:.*.>. Riscurile generate de migraţie

luxurile migratorii au caracteristici diferite în funcţie de condiţiile caredetermină apariţia acestora de amploarea lor de capabilităţile statului dedestinaţie de a gestiona fenomenul migraţionist şi de profilul migranţilor.Experienţa acumulată în domeniu ne arată că orice flux migraţionist de

amploare are în compunere cele două forme de reali#are a migraţieiBlegală şiilegală.

0acă ne referim la migraţia ilegală constatăm că aceasta poate fiaccidentală sauorganizată.

1F> &roblematicii rromilor i%a fost acordată o atenţie specială din partea UE. Astfel Recomandarea Adunării&arlamentare a ,onsiliului Europei nr. *12>4* > la punctul ; stipulea#ă că @respectarea drepturilorindividuale fundamentale şi umane ale rromilor şi drepturile acestora ca minoritate este esenţială pentruîmbunătăţirea situaţiei lor8.

*FF

Page 167: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 167/249

În general migraţia ilegalăaccidentală este mai uşor de controlatdatorită faptului că migranţii nu dispun de @protecţia8 unor organi#aţiicriminale şi nu au suficiente cunoştinţe pentru a masca activităţile ilicite şi crae

sunt mai uşor depistate de către forţele însărcinate cu aplicarea legii. Înasemenea condiţii pericolul pe care îl presupune infiltrarea imigranţilor ilegaliîn rândul unor comunităţi este mult mai redus. Un alt aspect îl constituie faptulcă migraţia accidentală nu pre#intă caracteristicile de frecvenţă ale migraţieiorgani#ate -fluxurile migratorii nu au caracter permanent/ şi astfel printr%oasemenea migraţiune ţara de destinaţie nu va fi alimentată continuu cu

imigranţi ilegali.0impotrivă prin efectele pe care le produce asupra vieţii sociale şi

asupra ordinii publice în mod special migraţia ilegalăorganizată pre#intă ungrad sporit de pericol. Acest fapt este evidenţiat de riscurile strategice pe carele presupune o astfel de migraţie şi de impactul pe care îl are asupra statelorimplicate -de origine de tran#it şi destinatare /.

9dată ce a @prins rădăcini8 o organi#aţie criminală care are ca obiect deactivitate contrabanda cu migranţi pe teritoriul a două sau mai multe state se vade#volta rapid şi va provoca efecte asupra stabilităţii şi a viitorului statelorrespective.

În opinia noastră principalele riscuri strategice generate de fluxurilemigratorii constau înB

a/ 0estabili#area pieţelor existente în domeniul forţei de muncăEmigrarea masivă -legală sau ilegală/ a persoanelor apte de muncă dinţările de origine produce modificări substanţiale în structura populaţiei faptcare generea#ă de#ec ilibre pe piaţa auto tonă a forţei de muncă şi arerepercusiuni asupra de#voltării economice.

Un element c eie pentru ţările de tran#it îl repre#intă durata şederiiimigranţilor pe teritoriul acestora în timpul călătoriei către ţările de destinaţie.În acest sens numeroase exemple reliefea#ă faptul că mulţi imigranţi în

*FG

Page 168: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 168/249

aşteptarea momentului prielnic pentru intrarea în spaţiul sau ţara ţintă Daşteptare care poate dura de la câteva săptămâni până la câţiva ani D încearcăsă%şi găsească un loc de muncă temporar pentru reali#area câştigurilor necesare

traiului şi4sau a continuării călătoriei. 0atorită po#iţiei pe care o ocupă -în celemai multe situaţii de imigrant ilegal/ locul de muncă găsit este pe piaţa muncii@la negru8 şi nu de puţine ori în domeniul economiei subterane.

,ontrabanda cu migranţi alimentea#ă permanent piaţa de"a existentă amuncii @la negru8 din ţara de destinaţie. Astfel prin introducerea pe piaţă anoilor migranţi ilegali se creea#ă o concurenţă neloială între imigranţii cu

vec ime şi cei nou sosiţi concurenţă care prin sporirea numărului de oferte de pe piaţă este în beneficiul @anga"atorului8. În acest mod el poate stabili preţul şicondiţiile de muncă după bunul plac. În altă ordine de idei trebuie remarcatfaptul că se pot declanşa lupte violente între imigranţi lupte care au ca scopînlăturarea de pe piaţă a concurenţilor.

Uneori obiectul de activitate al organi#aţiilor criminale îl constituie şi

controlul acestor forme deosebit de profitabile de exploatare umană prin care seobţin profituri #ilnice substanţiale. Un interes aparte pentru introducerea noilorimigranţi pe piaţa muncii la negru poate fi manifestat de însăşi organi#aţia carese ocupă cu traficarea migranţilor datorită faptului că parte dintre imigranţiicare au beneficiat de serviciile oferite de reţele trebuie să%şi ac ite @datoriile8cu banii câştigaţi după a"ungerea în ţara de destinaţie.

b/ 0e#voltarea şi diversificarea crimei organi#ate,rima organi#ată transfrontalieră nu are loc pe plan i#olat. 9dată createreţelele care se ocupă cu contrabanda de migranţi se vor diversifica rapid şi vorcoopera cu organi#aţiile criminale de"a existente în alte sfere infracţionale cumar fi traficul de persoane traficul de stupefiante traficul de autove icule de luxfurate traficul de arme şi c iar terorismul.

*FO

Page 169: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 169/249

Asemenea cooperări între astfel de organi#aţii pre#intă avanta"e pentruambele părţi deoarece fiecare parte poate beneficia de serviciile @speciali#ate8 puse la dispo#iţie de %artenerul de afaceri.

c/ 0estabili#area economică prin creşterea activităţilor de spălare a banilor proveniţi din contrabanda cu migranţi

0atorită faptului că activitatea de contrabandă migranţi cu este deosebitde profitabilă din punct de vedere financiar în special în ceea ce priveştetraficul în scopul @muncii la negru8 aceasta determină apariţia unor formesofisticate de spălare a banilor în interiorul sau în exteriorul ţării respective

ceea ce poate duce la subminarea condiţiilor pe pieţele financiare şi comercialeşi poate provoca o destabili#are economică.

d/ 0estabili#area demografică&rovocările actuale orientate în direcţia studierii apariţiei şi evoluţiei

de#ec ilibrelor demografice sunt generate de existenţa pericolelor în planul producerii unor tensiuni sau atunci când există condiţii favorabile şi tensiunile

se acuti#ea#ă c iar a unor situaţii de cri#ă cu consecinţe deosebit de graveasupra ordinii sociale.

Un element ce are conotaţii particulare asupra evoluţiilor demografice îlrepre#intă migraţia populaţiei şi îndeosebi latura care cuprinde migraţia ilegală.Astfel migraţia ilegală practicată la scară largă % în special fluxurile migratoriiregulate controlate de organi#aţiile criminale % poate duce la destabili#area

micro% sau macro%populaţiei pe de%o parte fiind vorba de numărul persoanelorcare emigrea#ă dintr%o anumită ţară de origine pe de altă parte fiind vorba denumărul imigranţilor de o anumită etnie sau naţionalitate care imigrea#ă într%o#onă sau pe o anumită piaţă a forţei de muncă din ţara de destinaţie.

Un aflux masiv de imigranţi într%un timp scurt conduce la un spor de populaţie care presupune creşterea consumului şi creea#ă premi#ele uneisituaţii de cri#ă D autorităţile sunt puse în imposibilitatea de a menţinecondiţiile de trai existente anterior -alimentarea corespun#ătoare a pieţelor cu

*F

Page 170: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 170/249

bunuri de larg consum asigurarea locuinţelor a serviciilor creşterea rateişoma"ului etc./ fapt care va genera reacţii ostile din partea populaţiei auto tone-manifestări xenofobe ultranaţionaliste sau rasiale/. Acuti#area unor astfel de

tensiuni poate conduce la manifestări violente cu urmări deosebit de grave în planul ordinii şi liniştii publice.

e/ ,reşterea corupţiei în rândul funcţionarilor publici,ontrabanda cu migranţi este însoţită aproape întotdeauna de corupţie.

+umeroasele fa#e ale contrabandei creea#ă nenumărate @oportunităţi8 decorupere a funcţionarilor publici din rândul diferitelor structuri ale autorităţilor

de stat. Astfel sumele de bani plătite periodic de organi#aţiile criminaleanumitor funcţionari publici repre#intă o metodă sigură de a submina eforturileîntregului sistem de aplicare a legii în lupta pentru combaterea migraţieiilegale.

,orupţia şi contrabanda cu migranţi au efecte distructive care pun în pericol eficienţa întregului sistem de aplicare a legii şi repre#intă o ameninţare

pentru încrederea societăţii civile în acest sistem.f/ ,oruperea politicienilor şi traficul de influenţăÎn mod similar situaţia materială dobândită de contrabandişti de pe urma

activităţilor criminale le permite acestora să facă trafic de influenţă şi să corupăsistemul politic în favoarea lor. Un alt aspect ar putea fi posibilitatea coruperii politicienilor şanta"ându%i pe cei care apelea#ă la facilităţile oferite de sistemul

creat de organi#aţiile criminale.g/ 0estabili#area investiţiilor economice ale firmelor străine în ţararespectivă.

Efectele distructive ale migraţiei ilegale pot apărea cumulat. 0e exempluîn ţările în care contrabanda cu migranţi a dus la activităţi specifice de spălare a banilor şi la corupţia sectorului public încrederea în sistemul economic al ţăriirespective va scădea şi concernele internaţionale îşi vor reduce volumulinvestiţiilor.

*G2

Page 171: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 171/249

Page 172: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 172/249

0e fapt efectele migraţiei forţei de muncă în Europa sunt foartecomplexe legate atât de aspectul economic cât şi cel demografic. 6i pentrunoile şi viitoarele 'tate )embre care vor fi principalele furni#oare de forţă de

muncă migrantă în Uniunea Europeană în următorii ani fenomenul migraţieiare multiple efecteB economico%financiare sociale şi ocupaţionale culturale şi politice.

0in acest motiv acceptarea lucrătorilor sosiţi din noile 'tate )embre cami"loc de susţinere a creşterii economice dar şi a sistemelor de securitatesocială şi regimurilor de pensii va repre#enta o preocupare deosebită pentru

Uniunea Europeană în anii care urmea#ă.5ibera circulaţie a persoanelor în special a lucrătorilor pre#intă deci

avanta"e certe atât pentru vec ile 'tate )embre ale Uniunii Europene D în principal ţări de destinaţie pentru lucrătorii migranţi D cât şi pentru noile şiviitoarele 'tate )embre. Este probabil cel mai important drept al individuluiîn cadrul legislaţiei comunitare şi un element esenţial atât pentru piaţa internă

cât şi pentru cetăţenia europeană. 0e aceea este foarte important ca statelecandidate şi cetăţenii acestora să cunoască toate consecinţele ce decurg dinaceastă libertate şi să se pregătească pentru momentul aderării.

4.2.1. 3+oluţia fenomenului migraţiei în 3uro%a)igraţia a existat de la începuturile omenirii. enomenul nu a încetat în

timp însă a înregistrat sc imbări şi a căpătat noi forme. &rocesele migratorii sedesfăşoară simultan şi sunt în creştere în multe ţări ale lumii. Unul dinre#ultatele pe termen lung ale acestei evoluţii ar putea fi apariţia societăţilormulticulturale tin#ând spre noi concepte ale cetăţeniei sau statului naţional.,ele mai multe dintre ţările de#voltate au devenit societăţi diversificatemultietnice iar cele care nu au a"uns încă la acest nivel s%au orientat decisiv înaceastă direcţie.1F:

1F: 0ouglas '. )asseN MoaWuin Arango !raeme Hugo Ali ouaouci Adela &ellegrino M. EdJard =aNlorB7= eories of $nternational )igrationB A RevieJ and Appraisal8 presentation of $U''& ,ommittee on 'out %

*G1

Page 173: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 173/249

&entru cercetătorii din domeniul migraţiei a devenit tot mai clar că acestfenomen trebuie privit ca un element normal şi structural al societăţii omeneştide%a lungul istoriei.

9 caracteristică importantă a populaţiei este deplasarea dintr%un loc înaltul. 0reptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o "umătate de secol prin adoptarea 0eclaraţiei Universale a 0repturilor9mului1F;. &entru cetăţenii 'tatelor )embre ale UE libera circulaţie alucrătorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute în cadrul comunitar.0acă reglementările iniţiale -Regulamentul nr. *F*14FO privind libera circulaţie

a lucrătorilor şi 0irectiva >F24FO privind dreptul de re#idenţă al lucrătorilor şimembrilor de familie ai acestora/ se refereau doar la cei care desfăşurau oactivitate economică Actul Unic European a extins dreptul de re#idenţă la toţicetăţenii 'tatelor )embre independent de desfăşurarea unei activităţieconomice.1FF

În pre#ent prevederile =ratatului asupra ,omunităţii Europene

stipulea#ă dreptul oricărui cetăţean al Uniunii Europene de a circula şi a%şistabili reşedinţa în mod liber pe teritoriul 'tatelor )embre cu respectareacondiţiilor stabilite în =ratatul de la Roma.

0upă sfârşitul celui de%al doilea ră#boi mondial ţărileeuropene au experimentat patru perioade principale de migraţie1FG.

a: Migraţia forţei de muncă şi reconstrucţia 3uro%ei %erioada 1 65"1 85

$mediat după al doilea ră#boi mondial etnicii naţionali şi alte persoanecare se deplasaseră au început să se întoarcă în ţările de origine generând

+ort )igration1F; 0eclaraţia stipulea#ă în Articolul *>B @9ricine are dreptul să se deplase#e liber şi să%şi stabilească reşedinţa peteritoriul oricărui stat8 şi @9ricine are dreptul să părăsească o ţară inclusiv cea de origine şi să se întoarcă în ţarasa8.1FF 0r. Kernd 'c ulteB 7=reatment of = ird ,ountrN +ationals in European ,ommunitN 5aJ. = e 'tatusTuo8 în ed. Qves Morens Kernd 'c ulteB 7European 'ocial 'ecuritN 5aJ and = ird ,ountrN +ationals8)ax%&lancP%$nstitut fur Auslandisc es und $nterna#ionales 'o#ial Rec t )unc en * O.1FG Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon 9E,0B 7, anges and , allengesB Europe and )igration from* ;2 to t e &resent8 ,onference on 7= e Economic and 'ocial Aspects of )igration8 "ointlN organised bN t e European ,ommission and t e 9E,0 Krussels 122>

*G>

Page 174: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 174/249

fluxuri migratorii de masă în Europa. În acelaşi timp însă reconstrucţia Europei postbelice necesita o mare cantitate de forţă de muncă. ,a urmare autorităţilestatelor interesate firme sau agenţii private au început să recrute#e lucrători

străini. Aceste ample mişcări migraţioniste în cadrul Europei şi dinspre ţările încurs de de#voltare au contribuit la de#voltarea şi creşterile succesive economiceînregistrate în Europa în perioada * :; D * G;.1FO

,ompetiţia cu modelul politic socialist din Europa ,entrală şi de Est astimulat de#voltarea de politici care a condus nu doar la reali#area unui nivelridicat al ocupării dar şi la ameliorarea şi moderni#area sistemelor de securitate

socială şi astfel la evoluţia către statele bunăstării generale din Europa de(est. În această perioadă s%a de#voltat industria grea manufacturieră sectorulconstrucţiilor şi activităţile publice determinând o creştere economicăimportantă în ţările europene. 5ucrătorii migranţi din $rlanda şi Europa de 'ud-!recia &ortugalia 'pania şi într%o măsură mai mică $talia/ D ţări care s%auconfruntat cu economii în stagnare şi rate ridicate ale şoma"ului D au răspuns la

început nevoilor pieţii muncii din Europa de (est1F

.=ratatul de la Roma din * ;G care a pus ba#ele ,omunităţii Economice

Europene se fundamenta pe anumite principii printre care asigurarea libereicirculaţii a persoanelor între cele şase state fondatoare. ,a urmare în anii F2 s%a înregistrat o creştere importantă a migraţiei în interiorul ,omunităţii datoratăîn mare parte numărului important de lucrători italieni care se deplasau spre

celelalte cinci 'tate )embre.0ar c iar şi după reali#area din * FO a cadrului legal şi instituţional pentru asigurarea acestei libertăţi fluxurile migratorii dinspre ţările terţe aurămas cantitativ superioare migraţiei forţei de muncă intracomunitară1G2.1FO Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon op. cit p.1O.1F Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon 9E,0B 7, anges and , allengesB Europe and )igration from* ;2 to t e &resent8 ,onference on 7= e Economic and 'ocial Aspects of )igration8 "ointlN organised bN t e European ,ommission and t e 9E,0 Krussels 122>Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon op. cit p.>2.1G2Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon 9E,0B 7, anges and , allengesB Europe and )igration from* ;2 to t e &resent8 ,onference on 7= e Economic and 'ocial Aspects of )igration8 "ointlN organised bN t e European ,ommission and t e 9E,0 Krussels 122> op. cit p.>*.

*G:

Page 175: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 175/249

În această perioadă au fost înc eiate numeroase acorduri bilaterale privind circulaţia forţei de muncă între cele şase 'tate )embre şi ţări terţe %spre exemplu între !ermania şi ţări ca $talia -* ;;/ !recia şi 'pania -* F2/

=urcia -* F*/ )aroc -* F>/ &ortugalia -* F:/ =unisia -* F;/ şi $ugoslavia-* FO/.

'tudiile ,omisiei Europene arată că în această perioadă formelemigraţiei forţei de muncă au variat considerabil în concordanţă cucircumstanţele istorice. Astfel ranţa Kelgia 9landa şi )area Kritanie aveau posibilitatea să folosească forţa de muncă din coloniile lor sau din fostele

colonii iar relaţiile economice politice şi culturale ofereau şansa de a obţineforţă de muncă c iar fără a utili#a sisteme de recrutare specifice. 0impotrivăţări ca !ermania sau Elveţia nu aveau acces la mâna de lucru @colonială8. 0eaceea au creat sisteme de recrutare a forţei de muncă pentru atragerealucrătorilor străini temporari cărora li s%a acordat permisiunea de şedere ca@lucrători oaspeţi8 fiind nevoie de activitatea lor.1G*.

În perioada * :; D * G; dependenţa economiilor 'tatelor )embre delucrătorii străini a diminuat volumul imigraţiei ilegale. ,ombaterea imigraţieiilegale a devenit o problemă prioritară a politicilor multor 'tate )embredupă declinul economic de la mi"locul anilor G2 urmat de creşterea şoma"ului.

,onform statisticilor 9,0E de la începutul anilor F2 până la începutulanilor G2 mai mult de >2 milioane de lucrători străini au intrat în ,omunitatea

Economică Europeană inclu#ând lucrătorii temporari şi pe cei cu intrărimultiple. &ână la începutul anilor O2 numărul străinilor re#idenţi în Europa de(est s%a triplat faţă de anii ;2 a"ungând la *; milioane. În 1222 peste 12milioane lucrători străini locuiau în 'paţiul Economic European repre#entând; :< din totalul populaţiei cu mici variaţii între ţări.

b: erioada crizelor economice 1 ;5 7 %rima /umătate a anilor <=5

1G* JJJ.europa.eu.int4comm4emploNment social4fundamri4movement4studiesB 7)igration in EuropeB5essons from t e &ast8 1221

*G;

Page 176: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 176/249

,ea de%a doua perioadă a migraţiei a fost marcată de cri#ele economicedatorate creşterii preţului petrolului din * G> şi * G . În anii următorisc imbările din economia mondială revoluţia economică şi noile modele de

organi#are a afacerilor au modificat natura muncii erodând modelele deocupare tradiţionale. ,a urmare migraţia forţei de muncă s%a modificat.1G1

Unele state europene au redus sau au încercat să reducă imigraţia.6oma"ul în creştere şi escaladarea tensiunilor sociale au determinat guvernelesă elimine politicile active de recrutare din străinătate. Au crescut costurilerecrutării din străinătate pentru anga"atori au fost limitate categoriile de

lucrători străini ce puteau fi anga"aţi şi s%au stabilit cote anuale pentru forţa demuncă din străinătate. 0e asemenea guvernele au aplicat politici pentruîncura"area lucrătorilor migranţi să se întoarcă în ţările de origine.

În realitate regresul economic din ţările ga#dă nu a condus la întoarcereamasivă a imigranţilor în ţările de origine. ,onform estimărilor +aţiunilor Unitedoar *2< dintre lucrătorii migranţi s%au întors în ţările de origine în următorii

doi ani după cri#a petrolului din * G> combinată cu cri#a civică din * G:%* G;.

,u toate acestea aşa cum arătau în studiul lor !aston şi 5oi#illon -122>/migraţia forţei de muncă a scă#ut până spre sfârşitul anilor O2. =otodatăconform datelor furni#ate de EUR9'=A= alte categorii ale migranţilor aucrescut semnificativ în special ca urmare a reunificărilor familiale. În plus

migraţia forţei de muncă a fost urmată tot mai mult de migraţia în alte scopuriîn special în căutare de a#il.0eşi Uniunea Europeană s%a extins în * G: prin aderarea )arii Kritanii

$rlandei şi 0anemarcei migraţia intracomunitară a stagnat nu numai ca urmarea cri#ei economice dar şi a convergenţei salariilor între 'tatele )embre.

c: -i+ersificarea ţărilor gazdă şi de origine şi creşterea numărului solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi minorităţilor etnice

1G1 JJJ.europa.eu.int4comm4emploNment social4fundamri4movement4studiesB 7)igration in EuropeB5essons from t e &ast8 1221

*GF

Page 177: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 177/249

A treia perioadă a migraţiei care a început la sfârşitul anilor O2 estecaracteri#ată de diversificarea statelor ga#dă şi a celor de origine. Cări deemigraţie tradiţionale din Europa precum 'pania $talia $rlanda !recia şi

&ortugalia se transformă treptat în ţări de imigraţie. )igranţii nu mai provin înma"oritate din fostele colonii ci dintr%un grup de ţări mult mai diversificat.

+umărul solicitanţilor de a#il şi refugiaţilor a crescut semnificativ1G>.Aceasta s%a datorat parţial sc imbărilor politice din Europa ,entrală şi de Estşi din fosta Uniune 'ovietică. 0e asemenea conflictele regionale precum celedin fosta Qugoslavie şi nordul $raPului au determinat fluxuri considerabile de

solicitanţi de a#il şi refugiaţi din #onele afectate1G:.0upă prăbuşirea blocului comunist şi desc iderea frontierelor a sporit

fluxul migrator est%vest în special circulaţia minorităţilor etnice. 0e la sfârşitulanilor O2 până la începutul anilor 2 întoarcerea minorităţilor etnice în ţărilede origine a fost semnificativă şi direcţionată spre un număr limitat de 'tate)embre în special !ermania dar şi !recia şi inlanda1G;.

0e la începutul anilor 2 aspectele referitoare la frontiere în specialcele legate de migraţie au devenit probleme de interes ma"or în Europa. Cărileterţe nu beneficia#ă de condiţii privilegiate privind accesul şi participarea la procesul de integrare europeană dar trebuie să facă faţă efectelor externe aleUniunii Europene printre care şi migraţia ilegală. &e de altă parte 'tate)embre ale Uniunii Europene precum şi statele candidate se confruntă cu noi

probleme în domeniul controlului frontierei şi migraţiei.d: Migraţia forţei de muncă >%referenţială? lucrători calificaţi şimigraţie tem%orară

1G> ,onform statisticilor 9,0E această perioadă se caracteri#ea#ă de asemenea prin predominanţa fluxurilormigratorii pentru reunificare familială şi revenirea interesului pentru migraţia forţei de muncă în special pentrulucrătorii calificaţi şi înalt calificaţi spre sfârşitul anilor 2.1G: Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon 9E,0B 7, anges and , allengesB Europe and )igration from* ;2 to t e &resent8 ,onference on 7= e Economic and 'ocial Aspects of )igration8 "ointlN organised bN t e European ,ommission and t e 9E,0 Krussels 122> op. cit p.:;.1G; Mean%&ierre !arson Anais 5oi#illon op. cit p.:O.

*GG

Page 178: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 178/249

Page 179: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 179/249

migraţia specialiştilor şi studenţilor din Europa ,entrală şi de Est către Europade (est s%a remarcat după căderea ?idului Kerlinului şi căderea regimurilorsocialiste din * O . Cări precum )area Kritanie !ermania şi ranţa au

adoptat măsuri pentru facilitarea intrării persoanelor înalt calificate mai alesspecialişti $= pentru a face faţă competiţiei globale pentru astfel de lucrători1GF.

5egătura dintre sc imbările demografice şi politicile privind migraţiainclusiv migraţia persoanelor înalt calificate va repre#enta o problematicăimportantă în viitorul apropiat. Este de aşteptat ca unele 'tate )embre să prefere migraţia specialiştilor şi să elabore#e reglementări şi proceduri care să o

facilite#e. Însă aşa cum remarca )arc (erJilg en -122:/ ministrul belgian alcooperării pentru de#voltare Uniunea Europeană va trebui să identifice înacelaşi timp şi soluţiile pentru a limita efectele negative produse de 7exodulcreierelor8 asupra de#voltării statelor de origine.

'tatisticile 9,0E privind migraţia arată că în ultimii ani numărullucrătorilor străini a crescut în ma"oritatea statelor europene de#voltate.

5ucrătorii imigranţi sunt în medie mai tineri decât restul forţei demuncă şi sunt distribuiţi într%o gama largă de activităţi în cadrul economieiBagricultură construcţii şi inginerie civilă industrie uşoară turism sectorul

otelier şi catering activităţi casnice sau diverse servicii inclusiv informatice.'trăinii au o pondere mult mai mare în anumite sectoare decât în totalul forţeide muncă. 0e regulă această supra%repre#entare apare în sectorul secundar. În

!ermania şi $talia de exemplu mai mult de un sfert din forţa de muncă străinăeste ocupată în sectorul minier şi industrial. În Austria Kelgia ranţa şi ţăriledin sudul Europei străinii sunt preponderenţi în domeniul construcţiilor.

În general străinii sunt mult mai vulnerabili faţă de şoma" decâtnaţionalii. 0e asemenea străinii sunt afectaţi diferit de şoma" în funcţie de1GF ,ererea de lucrători înalt calificaţi poate fi satisfăcută în foarte mare măsură de ţările în curs de de#voltare beneficiile directe ale 7migraţiei creierelor8 fiind încă foarte apreciate. $mportul de specialişti încă are loc c iardacă semnificaţia sa este mai scă#ută. 'e poate previ#iona însă o creştere a fluxului invers de specialiştidinspre ţările bogate înspre cele mai puţin de#voltate ca urmare a reducerii cererii de personal înalt calificatdatorită creşterii eficienţei economice în ţările de#voltate. 0e asemenea capitalul şi investiţiile directe vormerge spre ţările sărace atrăgând specialişti din ţările bogate.

*G

Page 180: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 180/249

naţionalitatea lor. Aceste diferenţe se datorea#ă tendinţelor economice dar şinaturii activităţilor desfăşurate de străini. Aceleaşi influenţe au structurademografică a populaţiei străine şi momentul când migranţii au a"uns în ţara

ga#dă. !radul de ocupare al migranţilor este determinat şi de profilele acestora.6oma"ul varia#ă în funcţie de vârstă sex naţionalitate categorie de migranţi-refugiaţi membri de familie sau lucrători/ aptitudini experienţă profesionalăşi durata şederii. ,unoaşterea limbii ţării ga#dă contribuie semnificativ laintegrarea pe piaţa muncii şi în societate.

Uniunea Europeană s%a fundamentat pe o filosofie a liberei circulaţii a

cetăţenilor 'tatelor )embre în spaţiul european. =ratatul de la Roma a pus ba#ele reglementării liberei circulaţii a lucrătorilor în spaţiul comunitar. 0upă* ;G numeroasele reglementări comunitare convenţii internaţionale sauurmătoarele tratate asupra ,omunităţii Europene au contribuit la facilitareacirculaţiei persoanelor în Uniunea Europeană.

)igraţia şi a#ilul au căpătat un loc proeminent pe agenda politică a

Uniunii Europene şi 'tatelor )embre după 1222. &rin =ratatul de laAmsterdam intrat în vigoare în * eforturile ,omunităţii Europene s%auconcentrat asupra stabilirii unor politici comune în domeniul a#ilului şimigraţiei.

Uniunea Europeană consideră în pre#ent că este de dorit o abordareintegrată şi cuprin#ătoare pentru o mai bună gestionare a fenomenului

migraţiei. 'tatele )embre trebuie să stabilească exact condiţiile în carecetăţenii altor state pot intra şi locui pe teritoriile lor drepturile şi obligaţiileacestor persoane şi să asigure accesul la informaţii al persoanelor vi#ate precum şi mecanismele de control funcţionale.

&oliticile externe şi programele actuale ale ,omunităţii Europene înspri"inul drepturilor omului consolidării democraţiei reducerii sărăciei creăriide locuri de muncă şi îmbunătăţirii situaţiei economice generale din ţărileimplicate în circulaţia forţei de muncă în fenomenul migraţiei sunt

*O2

Page 181: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 181/249

instrumente cu rol esenţial în vederea reducerii presiunii migraţiei. (a trebui cautili#area acestor instrumente să fie eficienti#ată pentru a da un efect de propagare re#ultatelor.

Reali#area liberei circulaţii a persoanelor prin crearea unei pieţe comuneşi prin armoni#area graduată a politicilor economice a 'tatelor )embre esteunul dintre obiectivele comunitare prioritare. )enţionarea acestui principiu în=ratatul instituind ,omunitatea Economică Europeană sublinia#ă clarimportanţa care i se atribuie.

Însă 'tatele )embre ale Uniunii Europene se confruntă cu situaţii foarte

diferite în ceea ce priveşte migraţiaB istoric al migraţiei diferit nivel diferit aldependenţei economice faţă de imigraţie şi nu în ultimul rând o preocuparediferită faţă de tendinţele manifestate de migraţie în ultima perioadă. 0e aceeade#ideratul unei politici comune privind migraţia rămâne un obiectiv ambiţios1GG.

Astfel stabilirea unei abordări comune a problematicii managementuluimigraţiei şi armoni#area politicilor privind migraţia ale 'tatelor )embre

repre#intă una dintre cele mai importante provocări ale migraţiei în UniuneaEuropeană. Re#olvarea acestei probleme va deveni stringentă în viitor pemăsură ce economiile şi societăţile 'tatelor )embre vor avea nevoie tot maimult de lucrătorii migranţi ca urmare în special a îmbătrânirii populaţiei.

&e ba#a conclu#iilor ,onsiliului European de la =ampere din *Uniunea Europeană doreşte să definească o politică privind migraţia. 0acă

directivele privind unele aspecte ale migraţiei legale -precum reunificareafamilială statutul re#idenţilor pe termen lung admisia studenţilor şicercetătorilor/ pot fi adoptate nu a fost încă posibilă elaborarea unui cadrulegislativ comun cu privire la migraţia economică deşi conform =ratatului dela Amsterdam ,onsiliul trebuie să adopte măsuri în acest domeniu.

&rogramul Haga adoptat de ,onsiliul European din noiembrie 122:invită ,omisia Europeană @să pre#inte un plan de politici privind migraţia1GG 0atorită diversităţii situaţiilor şi eterogenităţii populaţiei imigrante stabilite de"a în spaţiul UniuniiEuropene.

*O*

Page 182: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 182/249

legală inclusiv proceduri de admisie capabile să răspundă prompt cereriifluctuante de lucrători migranţi pe piaţa muncii înainte de sfârşitul anului122;8.

,a urmare ,omisia Europeană a adoptat în martie 122; ,artea (erde privind o abordare a UE pentru gestionarea migraţiei economice1GO.0ocumentul1G urmărea stimularea de de#bateri publice asupra necesităţii dede#voltare a unei strategii a Uniunii Europene pentru gestionarea fluxurilor delucrători migranţi precum şi a regulilor ce ar trebui adoptate la nivel comunitar privind condiţiile de intrare şi re#idenţă pentru cetăţenii statelor terţe care se

deplasea#ă din motive economice. 5a de#batere au fost invitate instituţiile UE'tatele )embre mediul academic mi#ându%se şi pe participarea la discuţii asocietăţii civile şi a partenerilor sociali.

5uând în considerare faptul că migraţia economică contribuie de"a directla de#voltarea economică şi socială a Uniunii Europene se aşteaptă ca acestfenomen să sporească şi să "oace un rol tot mai însemnat în acoperirea nevoilor

pieţei muncii europene având în vedere declinul demografic şi îmbătrânireaforţei de muncă din UE.

Urmând tendinţele actuale declinul ce se va înregistra între anii 12*2 şi12>2 în privinţa vârstei populaţiei active din Uniunea Europeană va determinao scădere a numărului de persoane anga"ate până la circa 12 milioane de persoane. Astfel de evoluţii vor avea un impact semnificativ asupra creşterii

economice generale a 'tatelor )embre asupra funcţionării pieţei interne şicompetitivităţii întreprinderilor europene.În acest sens migraţia economică poate a"uta la încura"area

antreprenoriatului sporirea competitivităţii şi îndeplinirea obiectiveloreconomice şi de ocupare a forţei de muncă stabilite de =ratatul de la 5isabona.0e asemenea Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare şi faptul că

1GO !reen &aper on an EU approac to managing economic migration1G JJJ.europa.eu.int

*O1

Page 183: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 183/249

ma"oritatea regiunilor de#voltate din lume concurea#ă în atragerea de imigranţi pentru a%şi acoperi nevoile economice.

0in aceste motive este important să se asigure o politică de migraţie

economică a Uniunii Europene care să ofere un statut legal sigur şi un set dedrepturi garantate pentru spri"inirea integrării imigranţilor admişi1O2.

,artea (erde nu susţine însă în nici un fel ideea ca UE să%şi desc idă porţile spre o migraţie economică nerestricţionată. 'tatele )embre continuă sărămână responsabile pentru stabilirea numărului cetăţenilor statelor terţe careodată admişi caută un loc de muncă în UE. =rebuie subliniat că în ,artea

(erde ,omisia are în vedere doar procedurile de admisie pentru migraţiaeconomică a cetăţenilor din state terţe fără a afecta libera circulaţie acetăţenilor europeni în interiorul Uniunii Europene.

În luna iunie 122; a avut loc de#baterea publică asupra ,ărţii (er#i încadrul căreia au fost abordate următoarele aspecteB gradul de armoni#are al politicilor naţionale care ar trebui vi#at procedurile de admisie pentru lucrătorii

migranţi admiterea cetăţenilor statelor terţe şi măsurile complementare precumintegrarea migranţilor problemele legate de returnare şi cooperarea cu stateleterţe.

În orice ca# date fiind dimensiunea şi nivelul fluxurilor migratoarecontemporane şi posibilitatea de a apărea o lipsă de înţelegere adecvată afenomenului sau conflictele în cadrul societăţilor diversificate multi%etnice

deci#iile politice cu privire la migraţia internaţională vor avea o maximăimportanţă în următoarele decenii.

4.2.2. 'adrul legislati+ %ri+ind circulaţia lucrătorilor în *niunea 3uro%eană

1O2 )ai mult nevoia pentru o iniţiativă strategică la nivelul Uniunii Europene este evidenţiată de faptul că înabsenţa acesteia fluxurile migraţioniste sunt cel mai des tentate să evite regulile şi legislaţia naţională. Înconsecinţă în lipsa unor criterii comune pentru admisia migranţilor numărul cetăţenilor din state terţe careintră ilegal în Uniune şi fără garanţia unui loc de muncă va spori.

*O>

Page 184: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 184/249

5ibera circulaţie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertăţifundamentale din cadrul &ieţei $nterne şi a politicilor comunitare la nivelulUniunii Europene alături de libera circulaţie a mărfurilor libera circulaţie a

serviciilor şi libera circulaţie a capitalurilor aşa cum a fost definită de ActulUnic European -* OG/.

Esenţa acestei libertăţi constă în eliminarea tuturor discriminărilor întrecetăţenii unui 'tat )embru şi cetăţenii celorlalte 'tate )embre ce locuiesc saumuncesc pe teritoriul respectivului stat. Aceste discriminări se referă lacondiţiile de intrare deplasare recunoaşterea pe ba#ă de reciprocitate a

calificărilor şi a diplomelor dobândite pe teritoriul statului de origine precum şicondiţiile de muncă anga"are sau remuneraţie. &rin asigurarea unui regimnediscriminatoriu se reali#ea#ă libera circulaţie a persoanelor în spaţiulcomunitar.1O*

5ibera circulaţie ca modalitate de reali#are a &ieţei $nterne a ,omunităţiiEuropene este prevă#ută de articolul > al =ratatului de instituire a ,omunităţii

Europene1O1

care stipulea#ă că @acţiunea ,omunităţii urmăreşte crearea unei pieţe interne caracteri#ată de înlăturarea între 'tatele )embre a obstacolelorîn calea liberei circulaţii a mărfurilor persoanelor şi capitalurilor.8 Actul UnicEuropean1O>stabileşte că @&iaţa $nternă va repre#enta un spaţiu fără graniţeinterioare în care va fi garantată libera circulaţie a persoanelor8. 5ibertatea decirculaţie este un drept fundamental pe care legislaţiile naţionale trebuie să îl

respecte.

1O*

JJJ.mie.ro1O1 JJJ.europa.eu.int1O> JJJ.europa.eu.int

*O:

Page 185: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 185/249

În =ratatul de la )aastric t1O: s%a stabilit că toţi cetăţenii UniuniiEuropene au posibilitatea de a circula sau de a%şi stabili reşedinţa în mod liber încadrul Uniunii1O; acest drept devenind inseparabil de cetăţenia europeană1OF.

În ceea ce priveşte lucrătorii Articolul > al =ratatului instituie dreptulacestora la libera circulaţie în interiorul ,omunităţii şi stipulea#ă că @nu este permisă nici o discriminare între lucrătorii 'tatelor )embre în ceea ce priveştecondiţiile de muncă locul de muncă remuneraţia etc8.

&ornind de la ideea că dreptul de liberă circulaţie şi se"ur se leagă deexercitarea unei activităţi economice în Articolul : al =ratatului de instituire a

,omunităţii Europene se acordă ,onsiliului prerogative de a adoptaregulamente pentru reali#area liberei circulaţii a persoanelorB @-.../ ,onsiliul la propunerea ,omisiei şi după consultarea ,omitetului Economic şi 'ocialadoptă prin directive sau regulamente măsurile necesare în vederea reali#ăriitreptate a liberei circulaţii a lucrătorilor -.../81OG.

=ratatul de la +isa1OO înregistrea#ă un progres în acest domeniu

implicând &arlamentul European cu rol consultativ în procesul de adoptare aunor dispo#iţii comunitare în această materie.

0repturile tuturor persoanelor care se găsesc în mod legal pe teritoriulUniunii Europene au fost întrunite în ,arta 0repturilor undamentaledocument semnat în cadrul ,onsiliului European de la +isa -1222/ de către

1O: JJJ.europa.eu.int1O; #rticolul 14B ,omunitatea va adopta măsuri în scopul stabilirii progresive a unei pieţe interne până cel maitâr#iu la data de >* decembrie * 1 în conformitate cu prevederile acestui articol şi al articolelor *; 1F :G-1/: O2 > şi ; şi fără a aduce atingere altor prevederi ale actualului =ratat3 &iaţa internă va cuprinde o ariefără frontiere interne în care libera circulaţie a mărfurilor persoanelor serviciilor şi capitalurilor este asiguratăîn conformitate cu prevederile pre#entului tratat.,onsiliul acţionând pe ba#a unei ma"orităţi calificate ca urmare a propunerilor ,omisiei va stabili liniiledirectoare şi condiţiile necesare asigurării unui progres ec ilibrat în toate sectoarele repre#entative.1OF #rticolul 1=B iecare cetăţean al Uniunii are dreptul de a circula şi re#ida liber în cadrul teritoriului 'tatelor)embre sub re#erva restricţiilor şi condiţiilor stabilite în pre#entul =ratat şi prin măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a acestuia.1OG ,onsiliul va adopta măsuri în scopul facilitării exercitării dreptului menţionat în paragraful *.1OO JJJ.europa.eu.int

*O;

Page 186: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 186/249

Page 187: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 187/249

ascendentă ale lucrătorului şi soţiei acestuia au dreptul de a se instala împreunăcu lucrătorul respectiv şi de a desfăşura orice activitate remunerată pe întregteritoriul acelui stat c iar dacă ei nu sunt cetăţeni comunitari.

Regulamentul ,onsiliului nr. *F*14FO4,EE din *; octombrie * FO cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul ,omunităţii prevede în preambulB @)obilitatea forţei de muncă în cadrul ,omunităţii trebuie săconstituie unul din mi"loacele prin care li se garantea#ă lucrătorilor posibilitateade a%şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi de muncă şi de a avansa pe plansocial81 2. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită abolirea oricărei discriminări

ba#ată pe naţionalitate între lucrătorii din 'tatele )embre în privinţa anga"ăriisalari#ării şi a altor condiţii de muncă şi anga"are precum şi dreptul acestorlucrători de a circula liber în cadrul ,omunităţii pentru a desfăşura o activitateremunerată sub re#erva limitărilor "ustificate pe motive de ordine publicăsecuritate publică sau sănătate publică. Acest drept trebuie asigurat fărădiscriminare lucrătorilor permanenţi se#onieri şi transfrontalieri şi celor care

îşi desfăşoară activitatea în scopul prestării de servicii.0reptul la libera circulaţie pentru a putea fi exercitat în condiţii

obiective de libertate şi demnitate impune ca egalitatea de tratament să fieasigurată în fapt şi în drept în privinţa tuturor aspectelor referitoare ladesfăşurarea efectivă a unei activităţi remunerate şi la accesul la locuinţă precum şi eliminarea obstacolelor în calea mobilităţii lucrătorilor în special în

ceea ce priveşte dreptul lucrătorului de a fi urmat de propria familie şicondiţiile de integrare a familiei respective în ţara ga#dă. &rincipiulnediscriminării între lucrătorii comunitari impune ca toţi cetăţenii 'tatelor)embre să se bucure de aceeaşi prioritate în ceea ce priveşte anga"area ca şilucrătorii naţionali.

1 2 =ratamentul nediscriminatoriu prevă#ut de Regulamentul nr. *F*14FO constă în a aplica persoanelor vi#ate prevederile legislative şi administrative precum şi procedurile care se referă la cetăţenii proprii. 0ispo#iţiilelegislative şi procedurile administrative ale 'tatelor )embre care limitea#ă accesul la locurile de muncă pentrustrăini nu sunt aplicabile cetăţenilor altor 'tate )embre.

*OG

Page 188: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 188/249

Page 189: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 189/249

a rămâne pe teritoriul unui 'tat )embru după ce au fost anga"aţi în acel statvor intra sub prevederile 0irectivei ,onsiliului nr. F:411*4,EE privindcirculaţia şi re#idenţa cetăţenilor străini care se "ustifică prin raţiuni de ordin

politic siguranţă publică sau sănătate publică.0eci#ia ,omisiei nr. 122>4O4,E din 1> decembrie 1221 de

implementare a Regulamentului ,onsiliului nr. *F*14FO4,EE în ceea ce priveşte verificarea posturilor vacante şi solicitărilor pentru ocuparea unui locde muncă are ca obiective întărirea reţelei EURE'1 * şi integrarea acesteia înactivităţile serviciilor de ocupare din 'tatele )embre monitori#area

implementării serviciilor de ocupare în ţările care aderă la Uniunea Europeanăutili#area oportunităţilor oferite de noile te nologii informatice şi decomunicaţie spri"inirea liberei circulaţii a lucrătorilor integrarea pieţelormuncii europene şi informarea cetăţenilor asupra legislaţiei comunitarerelevante.

=rebuie subliniat faptul că în statele Uniunii Europene coexistă

prevederile legislative care vi#ea#ă cetăţenii comunitari cu actele normativecare se referă la statutul @străinilor8 cetăţenii necomunitari a căror liberăcirculaţie în spaţiul Uniunii este condiţionată de mai multe elemente1 1.

0irectiva nr. 122:4>O4,E din 1 aprilie 122: reuneşte diversele măsurilegislative care gestionau domeniul liberei circulaţii a persoanelor. Aceastăsimplificare face mai facilă legislaţia comunitară atât pentru public cât şi

pentru autorităţile implicate şi reduce la minimum formalităţile care trebuieîndeplinite de cetăţenii 'tatelor )embre pentru exercitarea drepturilor lor îndomeniu.

9 problemă importantă consecinţă a migraţiei forţei de muncă orepre#intă recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi calificărilor profesionale.

1 * A se vedea în acest sens European EmploNment 'ervices Kruxelles * >.1 1 Acestea vi#ea#ă securitatea naţională protecţia pieţei de muncă proprii sau alte aspecte politice economicesau educaţionale

*O

Page 190: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 190/249

Aceasta permite cetăţenilor oricărui 'tat )embru al Uniunii să se anga"e#e casalariaţi şi să preste#e servicii în celelalte 'tate )embre.

În domeniul profesiilor reglementate aceste persoane nu se pot prevala

de diploma obţinută în statul de origine pentru a desfăşura aceeaşi profesie într%un alt 'tat )embru. &entru reglementarea acestei situaţii care constituie unobstacol ma"or în calea liberei circulaţii a forţei de muncă au fost adoptate oserie de acte normative comunitare.

Astfel în situaţia în care accesul la o profesie sau la exercitarea acesteiaeste condiţionată de posesia unei diplome a unui certificat sau a unui atestat de

competenţă statul primitor nu poate inter#ice lucrătorului provenit dintr%un alt'tat )embru să exercite acea profesie pe motivul lipsei calificării dacă persoana respectivă posedă o diplomă eliberată de un alt 'tat )embru valabilă pentru a%şi exercita profesia în ţara de origine1 >. Această regulă generală nuîmpiedică însă un 'tat )embru să%i ceară unui solicitant să urme#e un stagiude adaptare sau să impună un test de aptitudini pentru a remedia inegalităţi

substanţiale care eventual există între sistemele de pregătire profesională îndomeniul respectiv.

În ceea ce priveşte domeniul migraţiei 0eci#ia ,omisiei nr.OO4>O:4,EE din O iunie * OO1 : stabileşte obligativitatea tuturor 'tatelor)embre de a transmite ,omisiei Europene proiectele de măsuri pe care 'tatele)embre le dispun cu privire la lucrătorii ce provin din state terţe şi la membrii

lor de familie referitoare la intrare re#idenţă şi anga"are proiecte de înţelegerireferitoare la condiţiile de re#idenţă şi anga"are a cetăţenilor proprii şimembrilor de familie ai acestora în ţări terţe pe care intenţionea#ă să lenegocie#e sau renegocie#e cu aceste state.

9biectivele procedurii de consultare sunt de a facilita sc imbul reciprocde informaţii şi de identificare a problemelor de interes comun cu scopul de a

1 > JJJ.europa.eu.int4celex1 : 0irectiva reglementea#ă înfiinţarea unei proceduri prealabile de comunicare şi consultare cu privire la

politicile de migrare în raport cu statele terţe

* 2

Page 191: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 191/249

Page 192: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 192/249

Regulamentul nu înlocuieşte diferitele sisteme de securitate socială cuunul comun european sistemele de securitate socială repre#entând re#ultatulunor tradiţii vec i acceptate şi apreciate de populaţiile diferitelor 'tate

)embre. iecare 'tat )embru îşi poate stabili liber prestaţiile de securitatesocială acordate în conformitate cu legislaţia naţională modul de calcul alacestora şi contribuţiile ce trebuie plătite cu condiţia respectării dreptului lalibera circulaţie a persoanelor.

Regulamentul se aplică tuturor legislaţiilor naţionale în ceea ce priveşteurmătoarele prestaţii socialeB boală şi maternitate accidente de muncă boli

profesionale prestaţii de invaliditate pensii pentru limită de vârstă pensii deurmaş a"utoare de deces prestaţii de şoma" prestaţii familiale. Regulamentulnr. *:2O4G* nu se aplică asistenţei sociale şi indemni#aţiilor acordate victimelorde ră#boi şi urmaşilor acestora.

Regulamentul ,onsiliului nr. ;G:4G14,EE din 1* martie * G1 stabileştemodalităţile de aplicare a Regulamentului nr. *:2O4G*4,EE cu privire laB

desemnarea autorităţilor şi instituţiilor competente în fiecare 'tat )embru precum şi a organismelor de legătură abilitate să comunice direct între eledocumentele ce trebuie furni#ate şi completate pentru ca persoanele în cau#ă să poată beneficia de prestaţii determinarea legislaţiei aplicabile precum şi adispo#iţiilor referitoare la diferitele categorii de prestaţii preci#area condiţiilorde rambursare a prestaţiilor acordate de instituţia unui 'tat )embru în numele

instituţiei altui 'tat )embru precum şi atribuţiile ,omisiei de conturifacilitarea comunicării între autorităţile şi instituţiile 'tatelor )embre prevă#ând posibilitatea procesării electronice a datelor relevante pentruaplicarea Regulamentului nr. *:2O4G*4,EE.

În scopul accelerării şi simplificării procedurilor administrativereferitoare la prestaţiile de securitate socială a fost introdus gradual începânddin * 1 programul =E''1 F. Acesta are ca obiectiv principal actuali#area1 F &rogramul =elematics in 'ocial 'ecuritN are ca scop de#voltarea serviciilor de telecomunicaţii destinatecoordonării sistemelor de securitate socială la nivel comunitar în ba#a Regulamentelor nr. *:2O4G* şi ;G:4G1.

* 1

Page 193: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 193/249

sc imbului de informaţii între instituţiile responsabile pentru securitateasocială cu privire la condiţiile de acordare a respectivelor prestaţii.

Regulamentul ,onsiliului nr. O; 4122>4,E din *: mai 122> extinde

prevederile Regulamentului nr. *:2O4G*4,EE şi Regulamentului nr.;G:4G14,EE la cetăţenii statelor terţe care nu sunt acoperiţi de acestea numaidin cau#a naţionalităţii lor. Acesta asigură un tratament ec itabil cetăţenilorţărilor terţe care locuiesc în mod legal pe teritoriul 'tatelor )embre prinasigurarea drepturilor şi obligaţiilor comparabile cu cele ale cetăţenilor UniuniiEuropene. 'e urmăreşte astfel nediscriminarea în viaţa economică socială şi

culturală precum şi apropierea statutului lor "uridic de cel al resortisanţilor'tatelor )embre.

0e la intrarea în vigoare Regulamentul nr. *:2O4G* a fost modificat demai multe ori. În vederea simplificării şi clarificării regulilor referitoare lacoordonarea sistemelor de securitate socială ,omisia Europeană a pre#entat o propunere de regulament care să aducă prevederile Regulamentului nr. *:2O4G*

în concordanţă cu evoluţiile legislaţiilor naţionale precum şi cu "urisprudenţa,urţii Europene de Mustiţie.

,a urmare Regulamentul nr. OO>4122:4,E al &arlamentului European şi,onsiliului din 1 aprilie 122:1 G prevede o coordonare a sistemelor naţionalede securitate socială în cadrul căreia fiecare 'tat )embru rămâne responsabilde propriul sistem cu condiţia ca persoanele care îşi exercită dreptul la libera

circulaţie să nu fie pre"udiciate. , iar dacă regulamentul adoptat nu este la felde novator şi ambiţios ca propunerea iniţială a ,omisiei Europene totuşi aufost introduse o serie de ameliorări. )ai mult dacă Regulamentul nr. *:2O4G*vi#a interesele lucrătorului Regulamentul nr. OO>4122: are în vedere interesulcetăţeanului.

, iar dacă acest nou regulament este de"a în vigoare nu va putea fiaplicat decât după ce va intra în vigoare şi regulamentul pentru aplicarea sa.

1 G &rivind coordonarea sistemelor de securitate socială.

* >

Page 194: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 194/249

&roiectul acestuia a fost transmis de ,omisia Europeană pe circuitul proceduralîn ianuarie 122F.

0irectiva ,onsiliului nr. F din 1 iunie * O1 O se referă la drepturile de

pensie cu titlu de regimuri complementare atât voluntare cât şi obligatorii cuexcepţia regimurilor acoperite de Regulamentul nr. *:2O4G*4,EE. 'tatele)embre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura menţinerea drepturilorla pensie dobândite de persoanele afiliate la un regim complementar de pensie pentru care coti#aţiile nu mai sunt vărsate la acest regim deoarece titularul a părăsit respectivul 'tat )embru pentru un altul la un nivel comparabil celui la

care beneficia#ă cei afiliaţi pentru care coti#aţiile nu mai sunt vărsate dar carerămân în acelaşi 'tat )embru.

În ţările candidate pregătirea pentru aplicarea Regulamentului nr.*:2O4G*4,EE şi a Regulamentului nr. ;G:4G14,EE se desfăşoară în special prin înc eierea şi aplicarea acordurilor bilaterale de securitate socială conform principiilor comunitare de coordonare în domeniul sistemelor de securitate

socială. Uniunea Europeană încura"ea#ă statele candidate să înc eie acorduri bilaterale cu 'tatele )embre sau între ele înainte de momentul aderării învederea pregătirii capacităţii acestora de implementare a reglementăriloreuropene1 .

0in pre#entarea actelor normative comunitare referitoate la circulaţialucrătorilor re#ultă că acWuis%ul corespun#ător acestui domeniu prevede

tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii anga"aţi legal într%un 'tat)embru altul decât ţara lor de origine. Aceasta impune şi posibilitatea de a

1 O &rivind protecţia drepturilor suplimentare de pensie pentru lucrători şi lucrătorii independenţi care sedeplasea#ă în interiorul ,omunităţii1 &e ba#a acestor acorduri de colaborare în domeniul securităţii sociale lucrătorii unei părţi contractante şimembrii familiilor acestora care lucrea#ă pe teritoriul altei părţi contractante beneficia#ă deB egalitate detratament cu cetăţenii statului ga#dă în domeniul legislaţiei muncii şi asigurărilor sociale principiu prevă#ut dearticolul > al Regulamentului nr. *:2O4G*4,EE3 legislaţiei muncii şi asigurărilor sociale principiu prevă#ut dearticolul > al Regulamentului nr. *:2O4G*4,EE3 plata prestaţiilor de asigurări sociale pe teritoriul statului undes%a produs riscul principiu prevă#ut de asemenea de dispo#iţiile Regulamentului nr. *:2O4G*4,EE3 totali#area perioadelor de asigurare reali#ate pe teritoriul tuturor părţilor contractante pentru desc iderea dreptului la pensie principiu important al coordonării sistemelor de securitate socială.

* :

Page 195: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 195/249

Page 196: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 196/249

evidenţia faptul că pe de o parte în Uniunea Europeană unele 'tate )embre setem că ar putea fi depăşite de acest fenomen iar pe de altă parte există criticicare califică Uniunea Europeană ca @fortăreaţa Europei8.

5a nivelul Uniunii Europene imigraţia legală constituie un factor defavori#are a creşterii economice în condiţiile în care este gestionată eficient şicanali#ată spre sectoarele deficitare. 0e aceea )arc (erJilg en>2* argumentacă este nevoie de o campanie de conştienti#are a publicului asupra aspectelor po#itive ale migraţiei în condiţiile în care aceasta este percepută în pre#ent preponderent cu conotaţie negativă. =otodată este necesară o mai mare

coordonare între politicile privind de#voltarea şi eforturile întreprinse pentrugestionarea eficientă a fenomenului migraţiei cu atât mai mult cu câtîmbătrânirea populaţiei va avea consecinţe importante asupra pieţei munciisistemelor de pensii şi de sănătate influenţând tot mai mult modul în care este percepută migraţia.

,reşterea populaţiei ca urmare a imigraţiei sau a extinderii Uniunii

Europene nu repre#intă o problemă în sine. În pre#ent în Uniunea Europeanăse acordă o importanţă deosebită eficienti#ării utili#ării resurselor umane. 0eaceea politica Uniunii Europene se concentrea#ă în special asupra pieţeimuncii şi integrării sociale a imigranţilor care locuiesc legal în 'tatele )embre.

&rimul Raport anual al ,omisiei Europene privind migraţia şi integrareaimigranţilor la nivelul Uniunii Europene pre#entat în 122: arăta că au crescut

preocupările autorităţilor din 'tatele )embre atât pentru drepturile civice şi politice ale imigranţilor cât şi pentru recunoaşterea şi ec ivalarea diplomelor şicalificărilor imigranţilor îmbunătăţirea situaţiei locative a acestora precum şi pentru combaterea oricăror forme de discriminare şi rasism fenomene care îiafectea#ă cu predilecţie.

Kruxelles 122>.>2* )arc (erJilg en ministrul belgian al cooperării pentru de#voltare alocuţiune în cadrul de#bateriiinternaţionale cu tema 7Relaţia de cau#alitate între procesul migraţiei şi de#voltarea la nivel globalKruxelles 122:.

* F

Page 197: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 197/249

Page 198: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 198/249

oaspeţi8. Anga"area oricărui lucrător din statele terţe se poate reali#a într%omanieră care să determine evoluţii economice şi sociale po#itive în ţările deorigine ale imigranţilor. Aceştia sunt încura"aţi să se întoarcă în ţările de origine

cu un baga" de cunoştinţe extins dar şi cu un anumit capital financiar pentru aspri"ini îmbunătăţirea nivelului de trai nu numai local ci şi regional>2:.

5egătura dintre sc imbările demografice şi politicile privind migraţiaeste şi va continua să fie o problemă importantă a Uniunii Europene în viitorulapropiat.

În plus previ#iunile arată o tendinţă de creştere a migraţiei având în

vedere evoluţia unor factori favori#anţi ai fenomenului. ,el mai probabildecala"ul te nologic şi cel al veniturilor per capita dintre 'tatele )embre şi ţăridin regiuni mai puţin de#voltate se va accentua şi tot mai mulţi indivi#i voropta să%şi asume riscul de a emigra>2;.

)igraţia are un rol important în transformările sociale contemporane.Este atât un re#ultat al sc imbărilor globale dar şi o forţă pentru viitoarele

sc imbări atât în statele de origine cât şi în cele primitoare. $mpactul săuimediat se resimte în primul rând la nivel economic dar afectea#ă şi domeniulmuncii şi cel social sistemul de protecţie socială cultura şi politicile naţionalerelaţiile internaţionale conducând inevitabil la o mai mare diversitate etno%culturală în toate statele>2F.

)igraţia este un fenomen complex cu o multitudine de efecte nu numai

la nivel comunitar. 0incolo de acest cadru migraţia are o serie de consecinţeatât po#itive cât şi negative pentru toate părţile implicateB ţări primitoare ţăride origine şi lucrătorii migranţi.

>2: Anna 0iamantopoulou7Aspectele economice ale migraţiei8 Kruxelles 122>.

>2; 'tudiile arată că fenomenul va fi însă atenuat de procesul de liberali#are şi integrare a pieţelor mărfurilor şi serviciilor la nivel mondial. Acesta va avea efecte în direcţia egali#ării veniturilor reali#atede lucrători diminuând interesul pentru emigrare.>2F

0r. Kernd 'c ulte 0r. Kernd 'c ulteB 7=reatment of = ird ,ountrN +ationals in European ,ommunitN5aJ. = e 'tatus Tuo8 în ed. Qves Morens Kernd 'c ulteB 7European 'ocial 'ecuritN 5aJ and = ird ,ountrN +ationals8 )ax%&lancP%$nstitut fur Auslandisc es und $nterna#ionales 'o#ial Rec t )unc en * O.

* O

Page 199: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 199/249

,irculaţia forţei de muncă favori#ea#ă diseminarea cunoştinţelor te niceşi a metodelor moderne de lucru între statele afectate de fenomenul migraţiei.0e asemenea în Uniunea Europeană libera circulaţie a persoanelor potenţea#ă

dobândirea unui mod de gândire european.În teorie libera circulaţie a forţei de muncă fără intervenţii din partea

statului de origine sau a celui ga#dă are efecte po#itive ec ilibrândavanta"ele>2G.

&e de o parte în ţara de origine rata şoma"ului scade şi salariile crescmigrarea forţei de muncă reducând de#ec ilibrele de pe piaţa muncii. În acelaşi

timp apar noi factori de creştere economicăB transferul veniturilor migranţilorşi calificările îmbunătăţite ale lucrătorilor care se întorc.

&e de altă parte în ţara de destinaţie re#erva de resurse umane creşteceea ce duce la încetinirea creşterii salariilor şi la creşterea de capital. 0upăteoria clasică procesul de migraţie încetea#ă atunci când plăţile pentru muncăsunt egale în ambele ţări -!os * F/. 0e aceea migraţia este un proces

po#itiv pentru ambele părţi. &e termen lung nu există învingători sau învinşi.0upă )ic ael &iore>2O motivul pentru cererea susţinută de forţă de

muncă străină este fragmentarea profundă a pieţei muncii. Ramurile şisectoarele de activitate nu se de#voltă toate în acelaşi mod. În fiecare economieexistă segmente care sunt mari consumatoare de capital după cum sunt şisegmente mari consumatoare de forţă de muncă şi câteva segmente

intermediare cu variaţii ale cererii pentru aceşti doi factori de producţie.0e#voltarea economică diferită generea#ă diferenţe în ceea ce priveştecererea de forţă de muncă cu trăsături structurale speciale. În consecinţă înfiecare ţară c iar şi în cele mai de#voltate există segmente ale pieţei de muncă

>2G 'tanislaJa !olinoJsPaB 7Economic )igration. ree )ovement of 5abour orce and Regulations8&oland 1221.

>2O )ic ael M. &ioreB 7Kirds of &assageB )igrants 5abour and $ndutrial 'ocieties8 5ondra * G

*

Page 200: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 200/249

unde anga"area de muncitori auto toni este în declin>2 . În 'tatele )embre aleUniunii

Europene muncitorul auto ton respinge în foarte multe ca#uri oferte de

muncă neatractive c iar şi în condiţiile unui nivel ridicat al şoma"ului.5ucrătorii străini acceptând locurile de muncă prost plătite şi fără prestigiudevin @salvatori8 ai sistemului şi factori ai stabili#ării economice.

În practică însă după cum am menţionat migraţia forţei de muncă areatât efecte po#itive cât şi negative de natură economică socială sau culturală pentru toţi cei implicaţi.

entru ţările de destinaţie influxul de forţă de muncă străină este benefic pentru susţinerea activităţilor economice pe care piaţa internă a munciinu le poate acoperi fie din cau#a lipsei de personal calificat în acele domeniifie din lipsa interesului forţei de muncă auto tone pentru acele sectoare deactivitate.

0e asemenea oferta mult mai diversificată în ceea ce priveşte calificările

şi aptitudinile permite anga"atorilor să găsească cele mai potrivite persoane pentru diverse activităţi economice.

0e multe ori 'tatele )embre facilitea#ă accesul pe pieţele naţionale alemuncii pentru persoanele înalt calificate ceea ce are influenţe po#itive asupraeficienţei economice creşterii veniturilor din anumite activităţi economice şiasupra creşterii economice în general.

'urplusul de forţă de muncă nu determină doar creşterea şi întinerireaofertei pe piaţa muncii ci şi creşterea consumului deci şi a ofertei generalere#ultând creşterea &$K şi ca o consecinţă îmbunătăţirea nivelului de trai.

=emerile 'tatelor )embre în ceea ce priveşte migraţia forţei de muncă sereferă la diminuarea posibilităţii propriilor cetăţeni de a%şi găsi un loc de muncădatorită competiţiei sporite şi cu atât mai mult a dumping%ului social.

>2 'tanislaJa !olinoJsPa op. cit. 7Economic )igration. ree )ovement of 5abour orce and Regulations8&oland 1221.

122

Page 201: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 201/249

0e asemenea integrarea lucrătorilor imigranţi precum şi a membrilor lorde familie necesită alocarea unor resurse financiare umane şi materialesuplimentare precum şi soluţionarea tuturor tensiunilor şi problemelor sociale

care pot apărea ca urmare a diferenţelor culturale.Activitatea desfăşurată de lucrătorii migranţi are efecte po#itive ca

urmare a veniturilor şi producţiei reali#ate nu numai pentru statul primitor cişi %entru statul de origine.

+igel Harris>*2 consideră că principalele canale prin care migraţiaexercită un impact favorabil asupra de#voltării statelor de origine sunt remisiile

şi repatrierea PnoJ% oJ%ului acumulat de către lucrătorii migranţi în ţărilega#dă. ,reşterea volumului migraţiei va determina şi creşterea remisiilor >**.$mplicaţiile deosebit de favorabile ale acestora asupra de#voltării re#ultă dinfaptul că aşa cum arăta Uri 0adus>*1 remisiile constituie cea mai stabilă sursăde valută pentru ţările sărace care repre#intă principala lor destinaţie.

'tatul poate avea avanta"e financiare fiscale şi sociale datorită

veniturilor obţinute de cetăţenii proprii care desfăşoară activităţi într%un alt statmembru.

'umele de bani trimise în ţară de către lucrătorii migranţi consolidea#ă ba#a de impo#itare a veniturilor determinând creşterea veniturilor bugetului destat.

Rata şoma"ului poate fi diminuată ca urmare a posibilităţii cetăţenilor de

a%şi găsi un loc de muncă pe teritoriul unui alt stat membru. 5ibera circulaţie a persoanelor presupune dreptul de a%şi alege liber reşedinţa şi ocupaţia. Astfeldacă o persoană nu%şi găseşte un loc de muncă în ţara de origine se poatedeplasa şi stabili acolo unde a primit o ofertă convenabilă.

>*2 +igel Harris UniversitN ,ollege of 5onodon alocuţiune în cadrul de#baterii internaţionale cu tema 7Relaţiade cau#alitate între procesul migraţiei şi de#voltarea la nivel global8 Kruxelles 122:>**

sumele repatriate în ţara de origine de către emigranţi>*1 Uri 0adus director Kanca )ondială alocuţiune în cadrul de#baterii internaţionale cu tema 7Relaţia decau#alitate între procesul migraţiei şi de#voltarea la nivel global8 Kruxelles 122:

12*

Page 202: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 202/249

În acest mod scade presiunea asupra bugetului de asigurări de şoma" şiasupra sistemului de asistenţă socială din statul de origine. 0e asemenealucrătorul migrant care revine în ţara de origine poate beneficia de experienţa

dobândită în străinătate sporindu%şi şansele de anga"are sau putând devenianga"ator pentru alte persoane contribuind şi în acest fel la reducereaşoma"ului.

Experienţa dobândită în străinătate asigură şi un nivel sporit deflexibilitate al forţei de muncă. Aptitudinile suplimentare obţinute vor facilitaanga"area lucrătorului migrant la întoarcerea în ţara de origine.

)igraţia determină apariţia mai ales în statele care constituie principaledestinaţii ale fluxurilor migratorii a unor comunităţi ale migranţilor. &re#enţaacestora este benefică din perspectiva facilitării sc imburilor economice şiculturale a susţinerii intereselor naţionale în cadrul comunitar şi a promovăriiîntr%o anumită măsură a identităţii naţionale.

Efectele negative ale migraţiei pentru statele de origine sunt

determinate de pierderea forţei de muncă înalt calificate dar şi de consecinţelemigraţiei ilegale respectiv nevoia de a%i integra în societate şi pe piaţa muncii pe cei repatriaţi.

entru lucrătorii migranţi principalul avanta" îl constituie posibilitateade a%şi găsi un loc de muncă în funcţie de aptitudini şi calificare de cele maimulte ori obţinând un salariu mai mare decât în ţara de origine.

În plus în Uniunea Europeană conform prevederilor Regulamentului nr.*F*14FO privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul ,omunităţii avanta"elesociale şi fiscale acordate lucrătorilor comunitari migranţi sunt similare cu celeacordate cetăţenilor proprii. 0e asemenea de aceleaşi avanta"e sociale beneficia#ă şi familia lucrătorului.

+oţiunea de avanta" social în înţelesul din Regulamentul nr. *F*14FO sedeosebeşte de cea de prestaţie socială prevă#ută de Regulamentul nr. *:2O4G*referitor la coordonarea sistemelor de securitate socială. ,onstituie de pildă un

121

Page 203: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 203/249

avanta" social acordarea tarifului preferenţial la biletele de transport pe căileferate sau aplicarea regimului naţional de garantare a venitului minim pentruasigurarea mi"loacelor de existenţă indemni#aţiile pentru persoanele cu

andicap alocaţia acordată la naştere etc.În privinţa avanta"elor fiscale prin =ratatul asupra ,omunităţii

Europene se inter#ice statelor membre să prevadă în legislaţia lor fiscală caimpo#itul pe salariu reţinut la sursă să fie trecut în sarcina lucrătoruluicontribuabil atunci când acesta îşi are reşedinţa doar o parte a anului fiscal peteritoriul acelui stat.

9 persoană care lucrea#ă în străinătate intră în contact cu practicile şiu#anţele existente în statul de destinaţie referitoare la desfăşurarea activităţiisau cu un alt tip de cultură antreprenorială. 0e asemenea lucrătorii migranţi pot participa la cursuri de formare profesională ca şi cetăţenii statuluirespectiv. Experienţa şi cunoştinţele acumulate în străinătate vor putea fivalorificate ulterior la întoarcerea în ţara de origine.

Un alt avanta" pentru lucrătorul migrant îl constituie contactul cuelemente de civili#aţie şi cultură specifice statului respectiv. În acest mod sedobândesc noi experienţe cunoştinţe obiceiuri care pot avea un efect po#itivasupra de#voltării individuale ulterioare.

&e de altă parte acceptarea unei oferte de anga"are din străinătate faceincertă evoluţia profesională pe termen mediu şi lung. )ai mult lucrătorii

migranţi sunt de multe ori dispuşi la compromisuri în ceea ce priveşte tipul deactivitate pe care urmea#ă să o desfăşoare în străinătate raportat la studiilecalificările şi aptitudinile dobândite în statul de origine. Întreruperea activităţiispeciali#ate are un impact negativ asupra continuităţii profesionale precum şiasupra abilităţilor necesare pentru practicarea profesiei respective la întoarcereaîn ţară.

12>

Page 204: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 204/249

0in această perspectivă migrarea personalului calificat şi înalt calificatconstituie o pierdere şi pentru statul de origine acesta ne mai putând beneficiade re#ultatul investiţiilor în formarea resurselor umane.

În ca#ul lucrătorilor din Europa ,entrală şi de Est acceptarea condiţiiloroferite în statele membre se datorea#ă posibilităţii obţinerii unor câştiguri mai bune în sectoare prost plătite din străinătate -unde există cerere/ comparativ cusectorul în care lucrau sau în care li s%a oferit un loc de muncă în ţară.Acceptarea unui loc de muncă cu prestigiu scă#ut se face cu mai mare uşurinţăcând este vorba de un post temporar şi când cei din antura"ul individului nu

cunosc acest lucru.Însă la întoarcerea în ţară în lipsa unor acorduri bilaterale în domeniul

securităţii sociale lucrătorul migrant din state necomunitare se poate afla însituaţia de a nu putea beneficia de anumite prestaţii de securitate socială sau dea nu putea valorifica vec imea în muncă dobândită în străinătate.

5ucrătorii migranţi se confruntă uneori şi cu lipsa de cunoştinţe sau

informaţii cu privire la drepturile lor sau diverselor oportunităţi de care pot beneficia în străinătate. 0e asemenea migranţii pot să nu fie foarte bineinformaţi cu privire la condiţiile de viaţă şi de muncă existente în statul dedestinaţie uneori devenind victime ale traficului de fiinţe umane.

)igrarea poate avea de asemenea şi efecte de ordin social asuprafamiliilor lucrătorilor migranţi. &ărăsirea familiilor c iar şi pentru o perioadă

determinată de timp în vederea desfăşurării de activităţi lucrative în străinătate poate avea efecte negative asupra educaţiei copiilor sau asupra evoluţieiviitoare a familiei.

5a nivelul Uniunii Europene se de#bate şi se caută soluţii cu privire la problema 7migraţiei creierelor 8 care însoţeşte fenomenul migraţiei în anumiteţări sau în anumite perioade. &ersoanele educate au o înclinaţie mai mare pentrumigraţie atunci când şansele de câştig care corespund aspiraţiilor lor sunt mici.În acelaşi timp aceste persoane au probleme de adaptare mai mici în ţara de

12:

Page 205: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 205/249

destinaţie cunoscând limbi străine sau având abilităţi mai bune sau deprindericare le permit să înveţe mai repede>*>.

&entru ţările de origine plecarea specialiştilor poate avea ca efect

reducerea de#voltării te nologice a creşterii economice scăderea veniturilor şia ocupării în anumite sectoare. Există însă modalităţi de a evita sau combateastfel de efecteB motivarea specialiştilor sc imburile temporare de specialişticrearea de reţele între specialiştii din ţară şi cei stabiliţi în străinătatestimularea investiţiilor din sumele trimise în ţară de către specialiştii migranţi.

Acest fenomen pre#intă o serie de avanta"e mai ales de ordin financiar

în special pentru ţările de destinaţie. În discuţia despre 7migraţia creierelor8 aufost aduse însă şi argumente care arată unele de#avanta"e ale ţărilor dedestinaţie. &e termen lung poate fi observată negli"area propriilor sistemeeducaţionale. 0acă cererea de specialişti poate fi suplinită cu uşurinţă dinstrăinătate structura care furni#ea#ă calificări auto tone devinenecorespun#ătoare şi începe să se înrăutăţească. , eltuielile colective cu

educaţia scad fapt care are un impact negativ asupra procesului de inovaţie şide adoptare de noi te nologii>*:.

În orice ca# beneficiile directe ale 7migraţiei creierelor8 sunt foarteapreciate. $mportul de specialişti are încă loc c iar dacă semnificaţia sa estemai scă#ută. Educaţia secundară şi educaţia superioară însoţite de o eficienţăeconomică ridicată a ţărilor bogate fac însă ca slu"bele bune să fie mai puţine

c iar şi pentru o persoană calificată. ,a urmare specialiştii din ţările bogateîncep să emigre#e şi vor emigra din ce în ce mai mult către ţările mai sărace pentru a căuta slu"be care corespund calificărilor şi aspiraţiilor lor. ,u câtcapitalul şi investiţiile directe vor merge spre ţările sărace cu atât aceste persoane vor emigra din ţările bogate.

>*>

!ar# KecPerB Lall 'treet Mournal no. *:4* 1 cit. Kriggs * ;.>*: 'tanislaJa !olinoJsPa 7Economic )igration. ree )ovement of 5abour orce and Regulations8&oland 1221.

12;

Page 206: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 206/249

Page 207: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 207/249

Uniunii Europene este accesibil tuturor cetăţenilor comunitari şi nu va fi afectatde aran"amentele tran#itorii.

0acă circulaţia generală a persoanelor -spre exemplu pentru studii sau

turism/ nu va fi restricţionată deplasarea în scop de muncă în calitate deanga"at dintr%un stat nou aderat către un alt 'tat )embru poate fi restricţionată pentru o perioadă de maximum şapte ani. Aran"amentul tran#itoriu privindlibera circulaţie a lucrătorilor înseamnă în esenţă că situaţia actuală în careeste nevoie de un permis de muncă pentru a lucra într%un 'tat )embru vacontinua şi după data aderării pentru cel mult şapte ani aşa%#isa perioadă

1 > 1>*G.În primii doi ani care urmea#ă datei aderării accesul cetăţenilor din noile

'tate )embre la piaţa muncii din actualele 'tate )embre va depinde delegislaţia naţională şi politica acestora din urmă precum şi de acordurile bilaterale convenite anterior.

'ituaţia poate fi diferită de la o ţară la alta 'tatele )embre având

posibilitatea să aplice legislaţia naţională restrictivă în ceea ce priveşteadmiterea lucrătorilor migranţi sau reglementările comunitare privind liberacirculaţie. Astfel unele 'tate )embre pot să aplice restricţii iar altele să permită accesul liber al lucrătorilor din noile 'tate )embre. În practică aceastaînseamnă că un lucrător cetăţean al unui nou 'tat )embru va avea nevoie deun permis de muncă pentru a avea acces pe piaţa forţei de muncă a unui 'tat

)embru actual pe perioada în care acesta din urmă aplică măsurile naţionale privind libera circulaţie a lucrătorilor.5a sfârşitul primilor doi ani care urmea#ă datei aderării ,omisia

Europeană elaborea#ă un raport pe ba#a căruia ,onsiliul UE urmea#ă sărevi#uiască funcţionarea aran"amentelor tran#itorii. =otodată fiecare 'tat)embru trebuie să transmită ,omisiei o notificare în care să îşi exprime po#iţia oficială cu privire la intenţia de a continua să aplice legislaţia naţională

>*G ,omisia Europeană 0irectorate !eneral Enlargement @ ree )ovement for &ersons D A &ractical !uide foran Enlarged European Union8 Kruxelles noiembrie 1221.

12G

Page 208: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 208/249

pentru o perioadă maximă de încă trei ani -ca# în care va fi menţinutăobligativitatea obţinerii unui permis de muncă de către lucrătorii migranţi/ sauaplicarea legislaţiei comunitare cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor -ca#

în care nu va mai fi necesar permisul de muncă/.În principiu după o perioadă de cinci ani de la data aderării aplicarea

aran"amentelor tran#itorii ar trebui să încete#e. Există totuşi posibilitatea ca un'tat )embru care a continuat să aplice prevederile restrictive din legislaţianaţională să notifice ,omisiei Europene că va continua să aplice respectivelemăsuri pentru o perioadă de încă doi ani. În notificare statul respectiv va trebui

să dovedească faptul că a suferit perturbări grave pe piaţa muncii ca urmare afluxurilor de lucrători migranţi dinspre noile 'tate )embre sau că există oameninţare serioasă în acest sens.

Aplicarea aran"amentului tran#itoriu nu poate să depăşească o perioadăde şapte ani. 0upă ce aplicarea restricţiilor existente în legislaţia naţionalăîncetea#ă şi se aplică legislaţia comunitară din domeniul liberei circulaţii a

lucrătorilor vec ile 'tate )embre nu mai au dreptul să condiţione#e accesul pe piaţa muncii de obţinerea unui permis de muncă. &ermisele de muncă pot fimenţinute dar numai în scop statistic şi de monitori#are.

&e durata aran"amentului tran#itoriu un 'tat )embru care a încetat săaplice restricţiile existente în legislaţia naţională cu privire la anga"areacetăţenilor din noile 'tate )embre acordând liber acces pe piaţa muncii în

ba#a legislaţiei comunitare poate solicita să fie autori#at să reimpună restricţiidacă face dovada că au apărut probleme serioase care i%au destabili#at piaţamuncii -la nivel naţional într%o regiune sau pentru o anumită profesie/ sauexistă o ameninţare în acest sens. În această situaţie ,omisia trebuie să decidăce tip de restricţii pot fi impuse acelui stat şi pentru ce perioadă. Astfel de7clau#e de salvgardare8 -safeguard clauses/ au fost prevă#ute până în pre#entîn toate tratatele de aderare dar nu au fost niciodată invocate.

12O

Page 209: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 209/249

În legătură cu libera circulaţie a lucrătorilor nu se va aplica nici unaran"ament tran#itoriu global referitor la furni#area de servicii -lucrătoriiindependenţi furni#ori de servicii etc./ şi nici pentru alte categorii de persoane.

Aran"amentele tran#itorii se aplică numai lucrătorilor. &revederilearan"amentelor tran#itorii nu se aplică în ceea ce priveşte libera circulaţie a altorcategorii de persoane % studenţi pensionari turişti etc.

Există însă excepţia !ermaniei şi Austriei care aplică acelaşi sistem deliberali#are graduală în anumite domenii foarte specifice prevă#ute în tratatelede aderare în ceea ce priveşte detaşarea de lucrători de către firme din noile

'tate )embre. ,ele două ţări argumentea#ă că deşi detaşarea este legată defurni#area de servicii pentru care nu ar trebui să se aplice perioade tran#itoriise poate a"unge la un număr semnificativ de lucrători detaşaţi ceea ce ar aveaefecte similare anga"ării pentru piaţa muncii din cele două state>*O.

$ndiferent de modul de aplicare a aran"amentului tran#itoriu esteinter#isă discriminarea pe ba#ă de naţionalitate. 5ucrătorii proveniţi din noile

'tate )embre care lucrea#ă în alt 'tat )embru pe perioada aran"amentuluitran#itoriu sau care erau de"a anga"aţi la data aderării vor beneficia de egalitatede tratament în ceea ce priveşte condiţiile de muncă impo#ite şi avanta"esociale sau regulile de coordonare a sistemelor de securitate socială.

=otodată 'tatele )embre trebuie să acorde prioritate lucrătorilor dinnoile 'tate )embre faţă de lucrătorii statelor terţe în vederea ocupării unui loc

de muncă. 0oar accesul la unele locuri de muncă din sectorul public poate filimitat la cetăţenii 'tatului )embru ga#dă.Un cetăţean al unui nou 'tat )embru are însă şi alte avanta"e în

perioada aran"amentului tran#itoriu pe lângă prioritatea la anga"are faţă decetăţenii statelor terţe. Astfel dacă o persoană are la data aderării dreptul legalde a munci într%un 'tat )embru pe ba#a unui permis de muncă valabil pentru o perioadă de cel puţin *1 luni atunci va avea acces direct la piaţa muncii acelui

>*O ,omisia Europeană 0irectorate !eneral Enlargement @ ree )ovement for &ersons D A &ractical !uide foran Enlarged European Union8 Kruxelles noiembrie 1221

12

Page 210: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 210/249

'tat )embru. Aceasta nu îi dă însă în mod automat acces la piaţa forţei demuncă din alt 'tat )embru care aplică restricţii în ba#a legislaţiei salenaţionale pe durata aran"amentului tran#itoriu. Aceleaşi drepturi va avea şi

persoana cetăţean al unui nou 'tat )embru care ulterior datei aderării vaobţine acces pe piaţa muncii unui 'tat )embru pe ba#a unui permis de muncăvalabil cel puţin *1 luni.

=otuşi dacă un lucrător aflat în una din aceste două situaţii decide înmod voluntar să părăsească piaţa muncii din 'tatul )embru ga#dă acesta va pierde dreptul de acces automat la piaţa muncii din acel stat până la momentul

expirării aran"amentului tran#itoriu.În plus dacă un lucrător cetăţean al unui nou 'tat )embru are la data

aderării acces legal pe piaţa forţei de muncă dintr%un alt 'tat )embru pentrucel puţin *1 luni atunci membrii familiei care locuiesc de"a cu acesta obţinimediat drept de muncă în acel stat. În situaţia în care membrii familieilucrătorului se alătură acestuia după data aderării vor obţine drept de muncă fie

după o perioadă de re#idenţă de *O luni în acel 'tat )embru fie după trei anide la data aderării -oricare dintre aceste date este mai apropiată/.

+ici un actual 'tat )embru nu poate impune condiţii de acces pe piaţamuncii mai restrictive decât cele stipulate la data semnării =ratatului deAderare. 0eci dacă printr%un acord bilateral înc eiat anterior datei aderăriiîntre un stat candidat şi un 'tat )embru a fost stabilită o anumită cotă anuală

de lucrători care vor avea acces la piaţa forţei de muncă a 'tatului )embruaceasta nu poate fi redusă ulterior datei aderării.&entru un cetăţean al unui vec i 'tat )embru nu există restricţii

automat impuse în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii noilor 'tate)embre după data aderării. =otuşi în situaţia în care un 'tat )embru impunerestricţii cetăţenilor unui nou 'tat )embru acesta din urmă poate aplica măsuriec ivalente.

1*2

Page 211: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 211/249

Aplicarea aran"amentelor tran#itorii nu va afecta însă aplicarea în moddirect de la data aderării a regulilor de coordonare a sistemelor de securitatesocială prevă#ute de Regulamentul -,EE/ nr. *:2O4G* al ,onsiliului privind

aplicarea regimurilor de securitate socială salariaţilor lucrătorilor independenţişi membrilor familiilor acestora care se deplasea#ă în interiorul ,omunităţii. ,aurmare nici o perioadă de contribuţie nu va fi pierdută oricărui lucrătoraplicându%i%se prevederile legislaţiei de securitate socială din 'tatul )embru încare lucrea#ă.

În ca#ul României s%au propus în cursul procesului de negociere a

,apitolului 1 D 5ibera circulaţie a persoanelor clau#e similare alearan"amentului tran#itoriu care au fost înscrise în =ratatul de Aderare aRomâniei la Uniunea Europeană>* .

În ca#ul furni#ării de servicii în perioada aran"amentului tran#itoriuAustria şi !ermania şi%au re#ervat dreptul menţionat în =ratatul de Aderare-122:/ de a impune restricţii companiilor stabilite în România după o

notificare făcută ,omisiei în ca#ul unor perturbări ale pieţei muncii sau aleunor ameninţări în acest sens în sectoare sensibile care implică circulaţiatemporară a lucrătorilor.

În contextul aran"amentului tran#itoriu pre#entat mai sus cetăţeniiromâni re#idenţi şi anga"aţi legal într%un 'tat )embru vor beneficia de untratament egal cu cel al cetăţenilor acelui stat în privinţa condiţiilor de muncă

remuneraţiei etc. cu excepţia accesului pe piaţa muncii altui 'tat )embru.,etăţenii altor 'tate )embre re#idenţi şi anga"aţi legal în România vor beneficia de asemenea de un tratament egal cu cetăţenii români cu privire lacondiţiile de muncă remuneraţie etc.

Aceste perioade de tran#iţie către aplicarea legislaţiei comunitare privindlibera circulaţe a lucrătorilor impuse statelor candidate pre#intă de#avanta"eatât pentru noii membri ai Uniunii Europene cât şi pentru vec ile 'tate

>* =ratatul de Aderare a Kulgariei şi României la Uniunea Europeană semnat la 5uxemburg la 1; aprilie 122:

1**

Page 212: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 212/249

)embre. ,u toate că au apărut destule studii care demonstrea#ă că temerile'tatelor )embre referitoare la libera circulaţie a lucrătorilor din Est nu suntîntemeiate acestea continuă să existe determinând aplicarea de măsuri

restrictive sau generând reacţii diferite după cum se va arăta în continuare.

4.2.6. reocurări şi tendinţe în *niunea 3uro%eană cu %ri+ire laim%actul general al imigraţiei forţei de muncă din 3uro%a 'entrală şi de 3st

0ata de * mai 122: momentul aderării de facto a celor #ece noi 'tate)embre dintre care O din Europa ,entrală şi de Est>12 a generat diverse

preocupări şi temeri în rândul 'tatelor )embre ale UE%*; care se vedeauameninţate de perspectiva exodului de forţă de muncă din noile 'tate )embre.'e dorea intensificarea controlului fluxurilor migratorii acordarea statutului derefugiat numai acelor persoane care într%adevăr îndeplinesc criteriile,onvenţiei de la !eneva şi nu în ultimul rând de#voltarea cooperării între'tatele )embre şi cu statele de origine ale migranţilor pentru a putea reali#a

obiectivele propuse>1*

.=emerile au fost legate de riscul preconi#at al unui aflux masiv de

persoane în căutarea unui loc de muncă din noile 'tate )embre considerându%se că o asemenea situaţie va exercita presiuni asupra pieţelor forţei de muncădin 7UE%*;8 cu efecte nedorite asupra propriilor lucrători -cum ar fi creştereaşoma"ului sau scăderea nivelului de salari#are/>11.

'tatele )embre ale Uniunii Europene s%au confruntat cu diverse evoluţiiale migraţiei forţei de muncă3 de aici şi reacţiile diferite ale acestor state privindimplicaţiile liberei circulaţii a forţei de muncă din ţările candidate dupăaderare.

Astfel vec ile ţări de imigraţie precum ranţa Kelgia şi 9landa auînregistrat valuri importante de lucrători migranţi însoţiţi uneori şi de familii în>12 &olonia Ungaria ,e ia 'lovacia 'lovenia Estonia 5etonia şi 5ituania.>1*

)isiunea &emanentă a României pe lângă UE Kruxelles 122:.>11 )inisterul Afacerilor Externe 7+otă referitoare la regimul liberei circulaţii a forţei de muncă dupăaderare8 Kucureşti 122:.

1*1

Page 213: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 213/249

anii ;2 F2 până la mi"locul anilor G2. &e lângă !ermania şi )area Kritanieaceste state gestionea#ă în pre#ent generaţiile de urmaşi ai imigranţilor şi suntdestul de preocupate de integrarea străinilor şi copiilor acestora pe piaţa muncii

şi în societate în general.5a începutul anilor ;2 ţările scandinave au înfiinţat &iaţa +ordică

permiţând libera circulaţie a persoanelor mărfurilor şi capitalurilor în spaţiulgeografic determinat de teritoriile 'tatelor )embre. Aceste state nu s%auorientat spre o politică de recrutare a forţei de muncă străine dar au acordat prioritate influxurilor anuale de refugiaţi sau alte tipuri de migranţi pe

considerente umanitare. $ntegrarea acestor persoane pe piaţa muncii şi însocietatea scandinavă necesită politici adecvate pentru a răspunde cerinţelorspecifice ale acestei categorii de populaţie.

0in *O;2 până în * ;2 ţările din 'udul Europei şi $rlanda au fostconsiderate printre cele mai mari ţări de emigraţie transatlantică iar mai târ#iucei mai mari furni#ori de migranţi în Europa. În pre#ent ele au devenit ţări de

imigraţie confruntându%se în cea mai mare parte -cu excepţia $rlandei/ cu unmare număr de lucrători ilegali.

În acest cadru extrem de contrastant al migraţiei forţei de muncăUniunea Europeană trebuie să stabilească modul de gestionare a migraţiei şiocupării lucrătorilor migranţi şi să încerce să conture#e o politică unitară privind migraţia.

)ăsurile de restricţionare a migraţiei lucrătorilor care provin din noilestate ale Europei ,entrale şi de Est prevă#ute a fi introduse de guvernelecelor *; înainte de * mai 122: au provocat îngri"orarea unor înalţi oficiali

comunitari. ,omisia Europeană considera că indiferent de măsurile impuseacestea trebuie să respecte prevederile =ratatului de Aderare care stabilesc că'tatele )embre nu pot discrimina cetăţenii altor 'tate )embre pe ba#anaţionalităţii lor în favoarea propriilor cetăţeni.

1*>

Page 214: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 214/249

Page 215: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 215/249

migraţiei permanente idee pe care prea puţine state europene au susţinut%ooficial.

,ontrar abordării liberale manifestate iniţial în perioada negocierilor de

aderare cu A,%*2 -ţările în curs de aderare actuale noi 'tate )embre/ abordăricare lăsau să se întrevadă intenţia liberali#ării complete a pieţei muncii dinspaţiul UE%*; imediat după extindere vec ile 'tate )embre au anunţat măsuride restricţionare a migraţiei lucrătorilor ce provin din noile 'tate )embre>1G.

$niţiativa guvernelor 'tatelor )embre ale UE%*; privind introducereaunor măsuri mai restrictive de acces pe piaţa muncii are la ba#ă interesul lor de

apărare a propriilor sisteme de protecţie socială acestea confruntându%se de"aîn ma"oritate cu anumite constrângeri precum şi asigurarea accesului propriilorcetăţeni la locuri de muncă.>1O )otivele cele mai des invocate au fost situaţiaeconomică dificilă şi îngri"orările privind creşterea şoma"ului>1 .

)ăsurile restrictive anunţate au dat naştere la reacţii din partea noilor'tate )embre care îşi vedeau afectat unul dintre drepturile fundamentale

re#ultate din apartenenţa la &iaţa Unică. 'tatele candidate actuale 'tate)embre îşi doreau o desc idere completă şi imediată a pieţei forţei de muncădin Uniunea Europeană însă au agreat aran"amentul tran#itoriu>>2. În cadrulacestui aran"ament statele candidate pot de asemenea să decidă dacă îşi vordesc ide pieţele muncii pentru membrii actuali sau viitori ai Uniuniii Europene.

În cea mai mare parte statele candidate au încercat şi încearcă în special

prin relaţii bilaterale să obţină derogări speciale în cadrul acestui mecanism. +u se poate vorbi de o po#iţie similară a statelor candidate cu privire larestricţiile liberei circlaţii a forţei de muncă impuse de 'tatele )embre ale UE%*; însă în general a fost preferată soluţia aplicării pincipiului reciprocităţii .

>1G )isiunea &emanentă a României pe lângă UE Kruxelles 122:.>1O )isiunea &emanentă a României pe lângă UE Kruxelles 122:.>1 )inisterul Afacerilor Externe 7+otă referitoare la regimul liberei circulaţii a forţei de muncă dupăaderare8 Kucureşti 122:.>>2 )ecanism specific etapi#at.

1*;

Page 216: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 216/249

!uvernul Ungariei a anunţat intenţia de a introduce începând cu * mai122: măsuri de restricţionare pe piaţa muncii ungare pentru forţa de muncăvest%europeană în ba#a clau#ei de reciprocitate ca modalitate de contracarare a

demersurilor restrictive ale 'tatelor )embre. !uvernul ungar a declarat că vorfi aplicate restricţii similare tuturor lucrătorilor din Europa de (est piaţa forţeide muncă ungară rămânând totuşi desc isă lucrătorilor din celelalte state încurs de aderare.

&olonia a anunţat introducerea unor măsuri de retorsiune similareUngariei iar alte noi 'tate )embre>>* şi%au manifestat de asemenea

nemulţumirea anunţând posibilitatea unor măsuri restrictive pe ba#ă dereciprocitate.

5etonia a iniţiat o de#batere serioasă cu privire la prestaţiile de securitatesocială ce vor fi accesibile pentru muncitorii străini care nu mai au nevoie deun permis de muncă de la * mai 122:.

'lovacia în sc imb a rămas adepta liberali#ării maxime a pieţei muncii.

)ăsurile 7în oglindă8 creea#ă şi o nouă problemă "uridică deoarece ca şicele iniţiale vor fi discriminatorii afectând doar 'tate )embre ce au anunţatmăsuri restrictive împotriva A,%*2 dar nu şi ţările din acelaşi val deextindere>>1.

=otuşi din perspectiva migraţiei forţei de muncă şi a factorilorfavori#anţi ai fenomenului trebuie avut în vedere decala"ul de venit înregistrat

între membrii vec i şi cei noi ai UE. În anul * O2 media &$K%ului pe cap delocuitor din !recia 'pania şi &ortugalia repre#enta FF< din nivelul înregistratde UE% . În ceea ce priveşte actualele noi 'tate )embre media acestuiindicator se ridică doar la aprox. >O< din media UE%*;.

>>* Este ca#ul ,e iei şi 'loveniei.>>1 +u este pentru prima dată când Uniunea Europeană admite în rândul său noi membri cu un nivel dede#voltare economică inferior celui al membrilor UE. Un exemplu util în anali#a impactului economic alactualei etape de extindere îl repre#intă extinderea spre sud din anii IO2 prin aderarea !reciei &ortugaliei şi'paniei şi consecinţele acestui proces asupra UE alcătuită la vremea respectivă din state. În termeni macro%economici mărimea celor *1 state candidate în raport cu UE%*; este aproximativ ec ivalentă cu raportul demărime existent la vremea respectivă între !recia 'pania şi &ortugalia la un loc şi UE% .

1*F

Page 217: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 217/249

Page 218: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 218/249

repre#intă * 1< din forţa de muncă3 în !ermania aceştia repre#intă 2 :<.!ermania şi Austria ocupă G2< din forţa de muncă provenită din noile 'tate)embre ale UE dar c iar şi în aceste două state forţa de muncă din noile 'tate

)embre însumea#ă numai *2< din totalul lucrătorilor din afara Uniunii.>>>

Raportul ,omisiei Europene privind libera circulaţie a lucrătorilor dupăextinderea Uniunii Europene din 122: publicat la data de O februarie 122Fcare anali#ea#ă primii doi ani ai perioadei de tran#iţie arată că 7mobilitatealucrătorilor din 'tatele )embre ale UE din Europa ,entrală şi de Est spre UE%*; a avut în cea mai mare parte efecte po#itive şi a fost în ma"oritatea ţărilor

mai puţin importantă cantitativ decât se prevă#use. 5ucrătorii din UE%*2 auacoperit insuficienţele pe piaţa muncii şi au contribuit la o mai bună performanţă economică în Europa. Cările care nu au impus restricţii din mai122: % )area Kritanie $rlanda şi 'uedia % au înregistrat creşteri economicemari o scădere a şoma"ului şi creşterea ocupării. În ceea ce priveşte cele *1'tate )embre care au utili#at aran"amentul tran#itoriu -`/ statisticile

sugerea#ă că unele dintre acestea s%au confruntat şi cu efecte nedorite precumcreşterea nivelului muncii nedeclarate şi falşi lucrători independenţi. 5a nivelulUE fluxurile de lucrători au fost destul de limitate.Y>>:

,onform raportului numărul de lucrători migranţi şi c eltuielile cuasistenţa socială nu au crescut în mare măsură faţă de 122>. 5ucrătorii proveniţidin noile 'tate )embre repre#intă mai puţin de *< din populaţia în vârstă de

muncă din toate statele cu excepţia Austriei -* :< în 122;/ şi $rlandei -> O< în122;/. &rocentul lucrătorilor migranţi calificaţi este superior celor naţionali.)are parte din permisele de muncă eliberate în această perioadă au fost pentru perioade scurte sau activităţi se#oniere. &o#iţiile statelor au fost însă destul dediferite în ceea ce priveşte măsurile restrictive.

>>> JJJ.europa.eu.int4eurostat>>: ,omunicat de presă referitor la Raportul ,omisiei Europene privind libera circulaţie a lucrătorilor după

extinderea din 122: Kruxelles O februarie 122F

1*O

Page 219: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 219/249

Astfel 'uedia şi $rlanda au decis să nu aplice restricţii. )area Kritanie adecis să nu aplice măsuri restrictive ex%ante dar a adoptat un sistem deînregistrare a lucrătorilor străini. ,a urmare lucrătorii din noile 'tate )embre

-cu excepţia ,iprului şi )altei/ trebuie să se înregistre#e în >2 #ile de laînceperea activităţii în )area Kritanie.

,elelalte 'tate )embre au informat ,omisia Europeană că urmea#ă sămenţină sistemul permiselor de muncă deşi cu unele modificări.

0anemarca a decis să elibere#e permise de muncă pentru aceşti lucrătoricu condiţia să desfăşoare o activitate full%time iar contractul de muncă să

respecte prevederile unui contract colectiv de muncă. +u este necesarăverificarea pieţei muncii însă lucrătorul migrant trebuie să obţină un permis dere#idenţă înainte să%şi înceapă activitatea în 0anemarca.

9landa a adoptat două proceduriB sistemul tradiţional de permise demuncă cu verificarea pieţei interne a muncii pentru ma"oritatea sectoarelor deactivitate dar stabilind anumite sectoare sau ocupaţii exceptate de la aceste

prevederi. 5ista acestor sectoare şi ocupaţii este revi#uită din trei în trei luni.&entru acestea permisul de muncă se eliberea#ă în două săptămâni fărăverificarea pieţei muncii.

ranţa a menţinut sistemul permiselor de muncă exceptând domeniulcercetării. Kelgia inlanda !recia 5uxemburg şi 'pania au menţinut deasemenea sistemul permiselor de muncă.

$talia a menţinut permisele de muncă dar a stabilit o cotă de intrarespecială pentru lucrătorii din noile 'tate )embre. 5egislaţia portug e#ă a optatde asemenea pentru cotă.

!ermania şi Austria au menţinut sistemul permiselor de muncă cuanumite modificări. În plus au notificat ,omisiei Europene că se vor prevalade prevederile =ratatului de Aderare pentru a impune restricţii privind serviciiletransfrontaliere în anumite sectoare sensibile cu implicaţii asupra circulaţieitemporare a lucrătorilor.

1*

Page 220: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 220/249

+oile 'tate )embre care au impus restricţii reciproce pentru lucrătorii provenind din UE%*; au fost Ungaria &olonia şi 'lovenia.

În ceea ce priveşte dreptul 'tatelor )embre de a decide să se prevale#e

în continuare de aran"amentul tran#itoriu (ladimhr pidla comisarul european pentru ocupare afaceri sociale şi egalitate de şanse le%a recomandat săanali#e#e cu atenţie necesitatea continuării perioadei de tran#iţie înconcordanţă cu evoluţiile înregistrate de pieţele interne ale muncii.

,u toate acestea imediat după publicarea raportului ,omisiei Europene!ermania şi%a anunţat intenţia de a menţine măsurile restrictive.

În ceea ce priveşte evoluţiile economice de ansamblu ale UE este deestimat că nu se vor înregistra 7boom%uri economice8 semnificative care săsolicite o creştere masivă a necesarului de forţă de muncă din cau#a uneimultitudini de factori printre careB efortul financiar semnificativ pentruintegrarea de factori a celor #ece state devenite membre ale Uniunii Europenede la * mai 122:3 creşterea preţului petrolului pe piaţa mondială3 o politică

monetară ec ilibrată vi#ând stabilitatea preţurilor în #ona Euro.În aceste condiţii este foarte probabil ca măsurile restrictive impuse

lucrătorilor statelor care au aderat în 122: să fie asemănătoare în ceea ce priveşte circulaţia lucrătorilor români după data aderării României la UE.&entru toate 'tatele )embre care vor aplica măsuri naţionale restrictive în perioada aran"amentului tran#itoriu vor continua să se aplice prevederile

tratatelor bilaterale înc eiate anterior momentului aderării iar măsurilenaţionale aplicate nu vor putea fi mai restrictive decât cele de la momentulsemnării =ratatului de Aderare. 0e asemenea lucrătorilor români nu li se vaaplica un tratament mai puţin favorabil decât celor proveniţi din state terţe.

În ceea ce priveşte protecţia socială a lucrătorilor români care îşidesfaşoară activitatea într%un 'tat )embru prevederile Regulamentului nr.*:2O4G* se vor aplica de la data aderării României la UE ceea ce înseamnă că

112

Page 221: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 221/249

toate perioadele contributive reali#ate în ţară sau în orice 'tat )embru vor filuate în considerare pentru acordarea unei prestaţii sociale.

H.). Uniun!a Eur#(!an $n c#n !6 ul lu( !i $%(# ri*a %i&ra"i!iil!&al! 9i a ra+icului d! (!r,#an!))

În cadrul întâlnirii de la 5aePen din *: şi *; decembrie 122*,onsiliul a reafirmat anga"amentul său faţă de liniile directoare de politică şi

obiectivele definite la =ampere privind crearea unei #one de libertatesecuritate şi "ustiţie în Uniunea Europeană şi a apreciat că obiectivul de ade#volta în cadrul acestei #one a unei veritabile politici comune în domeniula#ilului şi imigraţiei implică pe lângă stabilirea unor instrumente variateintegrarea politicii asupra fluxurilor migratorii în politica externă a Uniuniisolicitând de#voltarea unui plan pe ba#a ,omunicării ,omisiei asupra

imigraţiei ilegale şi 7contrabandei8 cu fiinţe umane.&revenirea şi lupta împotriva imigraţiei ilegale sunt elemente esenţiale

componente ale politicii comune în domeniul imigraţiei şi a#ilului la nivelulUniunii Europene. 9dată cu intrarea în vigoare a =ratatului de la Amsterdam aufost create noi competenţe prin includerea noului =itlu $( în =ratatul asupraUniunii Europene -în continuare =UE/. În timp ce art. F1 din =UE este ba#a

legală pentru reglementările referitoare la controlul la frontieră şi la politica înmaterie de vi#e art. F>->/ se referă în mod explicit la măsurile care privescimigraţia ilegală şi şederea ilegală inclusiv repatrierea străinilor cu şedereilegală. )ai mult din moment ce înlesnirea imigraţiei ilegale implică înma"oritatea ca#urilor reţele de crimă organi#ată care operea#ă la nivelinternaţional dispo#iţiile relevante din =itlul ($ al =UE privind cooperarea

>>; &ropunere de plan pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane în Uniunea Europeană publicată în Murnalul 9ficial al Uniunii Europene nr. ,*:1 din 1221.

11*

Page 222: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 222/249

poliţienească şi "udiciară în materie penală -art. 1 %>* din =UE/ sunt deasemenea incidente.

&lanul de Acţiune de la (iena al ,onsiliului şi ,omisiei asupra

implementării eficiente a prevederilor =ratatului de la Amsterdam privind #onade libertate securitate şi "ustiţie din decembrie * O menţionea#ă că înconcordanţă cu măsurile prioritare destinate să controle#e fluxurile migratoriitrebuie avute în vedere şi acţiuni concrete pentru combaterea eficientă aimigraţiei ilegale.

În plus în conclu#iile 'ummitului ,onsiliului European de la =ampere

din octombrie * s%a pus accent pe necesitatea unui management mai eficiental fluxurilor migratorii la toate nivelurile precum şi asupra combateriiimigraţiei ilegale la sursă. 0e asemenea ,onsiliul European a făcut apel la ocooperare mai strânsă între statele membre şi a confirmat necesitatea ca noilestate membre să accepte în întregime acWuis%ul relevant inclusiv standardelecare au fost stabilite în cadrul cooperării 'c engen. În cadrul stabilit de către

,onsiliu interesul comun în lupta contra imigraţiei ilegale nevoia decooperare şi determinarea în combaterea reţelelor a fost evidenţiată prin acordulasupra 0irectivei pentru definirea înlesnirii intrării deplasării şi şederii ilegaleşi a 0eci#iei%cadru pentru consolidarea cadrului sancţionator pentru prevenireaînlesnirii intrării şi şederii ilegale precum şi a 0irectivei privind armoni#areasancţiunilor financiare impuse transportatorilor care aduc pe teritoriul statelor

membre cetăţeni ai statelor terţe care nu posedă documentele necesare pentru afi admişi.,omisia a consolidat un set de obiective pentru a intensifica lupta

împotriva imigraţiei ilegale prin intermediul tabelei de evaluare a progreselorefectuate în crearea unei #one de libertate securitate şi "ustiţie în UniuneaEuropeană. Alături de evoluţiile în sc imbul de informaţii şi statistici suntmenţionate şi intensificarea luptei împotriva traficului de fiinţe umane şi a

111

Page 223: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 223/249

exploatării economice a imigraţilor precum şi cooperarea cu ţările de origine şistabilirea unei politici coerente de readmisie şi returnare.

În consecinţă pe *; noiembrie 122* ,omisia a adoptat o ,omunicare

către ,onsiliul şi &arlamentul European asupra unei politici comune asupraimigraţiei ilegale în cuprinsul căreia ,onsiliul Uniunii Europene era invitat săaprobe cât mai curând posibil un &lan de acţiune pentru a preveni şi combateimigraţia ilegală care indica acţiunile prioritare.

4. .1. -imensiunile fenomenului

$migraţia ilegală este multidimensionată având în vedere indivi#ii la carese referă şi modelele de intrare şi şedere ilegală a acestora. În primul rând suntaceia care intră în mod ilegal pe teritoriul unui stat membru. Acest lucru se poate produce fie prin trecerea ilegală a frontierei sau prin utili#area unordocumente false sau falsificate la trecerea frontierei. Adeseori aceste treceriilegale au loc pe ba#e individuale şi independente. =otuşi trecerile ilegale ale

frontierei sunt din ce în ce mai mult organi#ate de persoane care se ocupă înmod special de acţiuni de înlesnire a acestora şi care asigură transport gă#duiretemporară documente de călătorie informaţii supraveg ere sau alte servicii desuport începând din ţările de origine continuând în ţările de tran#it şi până înţările de destinaţie. &reţul acestor servicii este foarte ridicat astfel încât mulţiimigranţi ilegali trebuie să le ac ite acestor persoane toate sau aproape toate

economiile lor. În situaţiile în care imigranţii ilegali nu pot plăti preţul cerutaceştia devin adesea victime ale traficanţilor care recurg la exploatarea lor prinmuncă pentru a dobândi rambursarea costurilor călătoriei.

5a nivelul Uniunii Europene există de asemenea un număr mare destrăini cu şedere ilegală care au intrat cu vi#ă sau permis de şedere valabil darcare au rămas peste perioada de valabilitate a acestora. Alţii pur şi simplu intrăcu un document de călătorie valabil atunci când nu trebuie să deţină o vi#ă înacest sens pentru şederea pe termen scurt. =otuşi această şedere legală devine

11>

Page 224: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 224/249

ilegală atunci când persoana în cau#ă începe să desfăşoare activităţiindependente sau se anga"ea#ă deşi acestea nu sunt permise în condiţiile deexceptarea de la regimul de vi#ă sau de vi#a deţinută. În multe situaţii persoane

cu permis de şedere şi permis de muncă corespun#ător depăşesc perioada deşedere acordată de aceste documente sau încalcă regulile de şedere în alt fel.

0atorită naturii şederii ilegale nu este posibil a se evalua proporţiile realeale diferitelor categorii de străini cu şedere ilegală. În orice ca# este evident căfiecare dintre acestea repre#intă o parte semnificativă a întregului fenomen alimigraţiei ilegale şi că orice acţiuni viitoare trebuie să privească în mod adecvat

fiecare categorie de imigranţi ilegali. În acest sens pentru o abordare eficientăeste necesară o anali#ă în profun#ime a fenomenului pentru a determina înmod adecvat instrumentele necesare pentru diferitele categorii de străini cuşedere ilegală şi modelele de şedere ilegală.

&rin urmare trebuie susţinute eforturile de anali#ă a modelelor de şedereilegală în Uniunea Europeană pentru a centra măsurile viitoare în acord cu

problemele reale care trebuie re#olvate în scopul de a preveni şi combate înmod eficient imigraţia ilegală.

4. .2. )bligaţii internaţionale şi dre%turile omului

)ăsurile din cadrul luptei contra imigraţiei ilegale trebuie să cree#e unec ilibru între dreptul de a decide de a acorda sau de a refu#a accesul pe

teritoriu al cetăţenilor statelor terţe şi obligaţia de a%i prote"a pe aceia care suntîn nevoie reală de protecţie internaţională. În esenţă aceasta se referă laobligaţiile de protecţie care derivă din ,onvenţia Europeană a 0repturilor9mului în special din art. >din aceasta precum şi la ,onvenţia de la !eneva privind 'tatutul Refugiaţilor în principal art. >* şi art. >>. &rimul articolstabileşte căB 7Statele nu +or a%lica sancţiuni %entru intrarea sau şedereailegală, %entru refugiaţii care, +enind direct dintr"un teritoriu unde +iaţa saulibertatea le"a fost ameninţată în sensul art. 1 au intrat sau se află în mod

11:

Page 225: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 225/249

ilegal %e teritoriul lor, dacă aceştia se %rezintă fără înt!rziere la autorităţi şidemonstrează buna cauză %entru intrarea sau şederea lor ilegală.8 Acţiuneaefectivă împotriva imigraţiei ilegale "oacă un rol important în acceptarea

publică a admisiei din motive umanitare prin prevenirea abu#ului la sistemulde a#il. ,u toate acestea lupta împotriva imigraţiei ilegale trebuie purtată într%un mod ec ilibrat. 0e aceea statele membre trebuie să evalue#e posibilităţilede a oferi acces rapid la protecţie pentru ca refugiaţii să nu mai recurgă laimigraţia ilegală sau la persoanele care facilitea#ă imigraţia ilegală. 9ricare arfi măsurile implementate pentru a combate imigraţia ilegală trebuie avute în

vedere nevoile specifice ale potenţialelor grupuri vulnerabile precum minorii şifemeile.

4. . . elaţiile cu ţările terţeEforturile de management al migraţiei nu îşi vor atinge în întregime

obiectivele dacă nu sunt puse în practică măsuri la începutul lanţului

migratoriu cum ar fi promovarea păcii a stabilităţii politice a drepturiloromului a principiilor democratice şi a de#voltării durabile la nivel economicsocial şi de mediu în ţările de origine. În acest scop problemele legate demigraţie ar trebui integrate în parteneriatele existente care sunt cadrul general arelaţiilor cu ţările terţe.

În contextul extinderii ţările candidate trebuie să adopte în legislaţia şi

practica naţională acWuis%ul existent la nivelul Uniunii Europene asupra lupteiîmpotriva imigraţiei ilegale. Acest lucru implică de asemenea şi acceptarea înîntregime a aWuis%ului 'c engen după cum se statuea#ă în art. O din &rotocolul'c engen. )ai mult ţările candidate trebuie să elabore#e planuri naţionale deacţiune detaliate pentru implementarea aWuis%ului 'c engen.

Este necesar să se de#volte în continuare cooperarea cu ţările de tran#it.=raficanţii de fiinţe umane folosesc diferite modalităţi de transport şi rute pentru activităţile lor ilicite. 0e obicei nu există legături directe din

11;

Page 226: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 226/249

principalele ţări sursă de imigraţie ilegală. Astfel tran#itul prin ţări terţe esteregula în acest ca#. $migranţii ilegali profită de insuficienţa controlului lafrontieră sau de alte deficienţe în cadrul acestei activităţi. Unele ţări de tran#it

manifestă o anumită indisponibilitate de a gestiona în mod corespun#ătorfluxurile migraţiei neregulate datorită interesului lor de a nu deveni o ţară dedestinaţie. În consecinţă este necesară iniţierea unui dialog cu ţările de tran#it pentru a susţine efortul acestora de a gestiona această problemă.

Uniunea Europeană şi statele sale membre trebuie să continue să participe în mod activ în alte foruri internaţionale şi să înc eie acorduri

multilaterale în acest domeniu. 0e asemenea de#voltarea cooperăriiinternaţionale ar putea facilita şi promova cooperarea cu ţările terţe şi alteeforturi prin care se urmăreşte combaterea imigraţiei ilegale. În special atuncicând sunt puse în practică măsuri împotriva imigraţiei ilegale în ţările terţeexperti#a organi#aţiilor internaţionale precum Înaltul ,omisariat 9.+.U. pentru Refugiaţi ar putea fi folositoare din mai multe considerente. În primul

rând aceste organi#aţii ar putea confirma faptul că măsurile sunt în deplinăconcordanţă cu nevoile "ustificate de protecţie. În al doilea rând efecte desinergie ar putea re#ulta din utili#area infrastructurilor existente în loc deconstituirea unora noi. 9 astfel de implicare ar putea conduce la o înţelegerereciprocă mai bună între actorii implicaţi.

4. .4. #%licarea reglementărilor e0istenteireşte un cadru "uridic de luptă împotriva imigraţiei ilegale există de"a

în toate ţările membre ale Uniunii Europene aşa cum există şi reglementăriasupra emiterii vi#elor controlului la frontieră intrării şi şederii ilegaletraficului cu migranţi traficului de fiinţe umane muncii la negru şi răspunderiitransportatorilor. Anumite principii comune asupra acestor aspecte au foststabilite în mai multe recomandări sub imperiul =ratatului de la )aastric t. În plus şi cu o importanţă mai ridicată un număr mare de reguli obligatorii au

11F

Page 227: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 227/249

fost stabilite în cadrul 'c engen. Astfel trebuie acordată importanţă evaluăriiaWuis%ului 'c engen.

Este inutilă introducerea unor reguli noi sau să se armoni#e#e regulile

existente la nivelul Uniunii Europene dacă actualele reglementări nu suntsusţinute de suficiente resurse şi cel mai important de voinţa necesară.Eforturile comune sunt destinate eşecului dacă autorităţile responsabile dinstatele membre şi practicile existente nu respectă regulile adoptate în comunspre exemplu cele privind emiterea vi#elor şi cele referitoare la controalele lafrontierele externe. $ndiferent dacă sunt ţări de tran#it sau de destinaţie statele

membre trebuie să depună eforturi susţinute către un parteneriat real ba#at peîncredere reciprocă în forţele de ordine publică ale celuilalt.

,rearea unei #one de libertate securitate şi "ustiţie necesită ca toatestatele membre să aplice regulile comune în mod eficient. 'istemul comun desecuritate este atât de puternic precum cel mai slab punct al său. &rin urmareeste crucial de a se aplica regulile existente în mod corespun#ător ca şi

prioritate principală.

11G

Page 228: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 228/249

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

)igraţia a existat dintotdeauna c iar dacă fluxurile migratorii au fostmai mult sau mai puţin intense în funcţie de contextul istoric sau decircumstanţe foarte diferite.

În pre#ent deşi mulţi se arată îngri"oraţi de numărul mare de migranţi defapt statisticile demonstrea#ă că numărul imigranţilor este în scădere faţă de

perioada de la începutul secolului trecut iar procentul acestora faţă de populaţia ţărilor primitoare este mai puţin semnificativ. În sc imb a crescutnumărul statelor considerate ca mari recipienţi şi a celor de origine precum şinumărul ţărilor care sunt atât ţări de destinaţie cât şi ţări de origine pentrumigranţii internaţionali.

Astfel migraţia afectea#ă un număr din ce în ce mai mare de state luând

proporţiile unui fenomen care necesită o atenţie deosebită şi reglementareaunor aspecte diverse de factură economică socială culturală etc.

În multe sensuri aproape toate formele de migraţie implică un tip demigraţie a forţei de muncă3 fiecare migrant este un potenţial actor economic cuun anumit impact asupra pieţei forţei de muncă a ţării primitoare. , iarrefugiaţii sau familiile migranţilor pentru care criteriile de admisie şi motivaţia

migraţiei pot diferi faţă de cele ale lucrătorilor migranţi pătrund pe piaţamuncii şi se integrea#ă forţei de muncă locale.&utem aprecia că migraţia internaţională a forţei de muncă este în pre#ent

un fenomen global foarte puţine state rămânând neinfluenţate de acesta. , iardacă este foarte dificil să se stabilească cu exactitate numărul total allucrătorilor migranţi este totuşi clar că e vorba de o cifră semnificativă.

)igraţia internaţională şi problemele pe care le generea#ă ocupă un locdin ce în ce mai important pe agendele de lucru ale organi#aţiilor internaţionale

11O

Page 229: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 229/249

şi ale guvernelor din întreaga lume. 'e conturea#ă din ce în ce mai clardiscrepanţa între dreptul suveran al statelor care doresc să%şi prote"e#e piaţamuncii internă şi drepturile fundamentale ale individului care din diverse

motive este forţat sau alege să migre#e în căutarea unui loc de muncă.Există însă şi state care deşi oficial combat migraţia ilegală informal o

tolerea#ă din diverse raţiuni D nevoia de mână de lucru necalificată sau ieftină posibilitatea de a reduce rapid în anumite perioade numărul migranţilor prinrepatrierea forţată etc. Acest fapt nu face decât să încura"e#e o serie de practiciilegale şi totodată generea#ă multiple consecinţe negative pentru lucrătorii

migranţi în ceea ce priveşte drepturile lor de securitate socială condiţii demuncă repre#entare etc.

În opinia noastră migraţia forţei de muncă a repre#entat o componentăesenţială a migraţiei internaţionale dintotdeauna. Ea s%a datorat anumitorde#ec ilibre adesea economice dintre ţările de destinaţie şi cele de origine.)a"oritatea deplasărilor populaţiei în perioada postbelică au început ca migraţie

a forţei de muncă adesea organi#ată de anga"atori sau guverne.În plus în centrul migraţiei forţei de muncă se află forţa de muncă

străină ieftină importată în mare parte pentru o perioadă determinată învederea reali#ării unor activităţi pentru care forţa de muncă locală lipseşte.

=eoriile cu privire la migraţia forţei de muncă din cadrul economiei politice sublinia#ă rolul crucial al lucrătorilor migranţi în reali#area muncii slab

calificate în perioade de reconstrucţie şi creştere economică sau pentrureducerea nivelului salariilor în sectoare precum industria prelucrătoare sauconstrucţiile.

&entru Uniunea Europeană libera circulaţie a persoanelor este un mi"locde a crea o piaţă a forţei de muncă europeană mult mai eficientă şi maiflexibilă în folosul lucrătorilor anga"atorilor şi statelor membre. Esterecunoscut la nivel comunitar că mobilitatea forţei de muncă permiteindivi#ilor să%şi îmbunătăţească perspectivele privind cariera iar anga"atorilor

11

Page 230: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 230/249

să recrute#e personalul de care au nevoie. Este deci un element important înreali#area unei pieţe a muncii eficiente şi a unei rate înalte de ocupare. În scopulasigurării mobilităţii forţei de muncă în cadrul ,omunităţii D ceea ce presupune

eliminarea oricărei forme de discriminare ba#ată pe naţionalitate D cadrulnormativ comunitar s%a de#voltat şi perfecţionat continuu.

Însă c iar dacă în cadrul Uniunii Europene dreptul la libera circulaţie a persoanelor este recunoscut ca principiu fundamental în ultimii ani perspectivaextinderii spre Est a generat o serie de temeri în vec ile state membre ceea ce aimpus stabilirea în cadrul negocierilor de aderare a unei perioade de tran#iţie

pentru libera circulaţie a lucrătorilor.9pinăm că aran"amentul tran#itoriu nu face decât să subordone#e

drepturi sociale şi economice importante ale individului potenţate prinlibertatea de circulaţie unor vi#iuni politice con"uncturale cu privire laextinderea Uniunii Europene fără a soluţiona în fapt diverse probleme.

'tudii de specialitate>>F au demonstrat că nu este fondată ideea că pieţele

forţei de muncă din Uniunea Europeană vor fi invadate de lucrătorii migranţidin Europa ,entrală şi de Est după extindere.

0impotrivă experienţa extinderilor anterioare arată contrariul. Lillem)aas >>Garăta că temerile similare generate de aderarea 'paniei şi &ortugaliei s%au dovedit ne"ustificate3 în perioada aran"amentului tran#itoriu s%a înregistrat untrend ascendent al migraţiei de revenire spre ţara de origine şi mai mult un

flux al populaţiei din statele membre către locaţii cu o climă mai caldă şitotodată cu un cost al vieţii mai mic.9 altă temere a cetăţenilor statelor membre este că fluxurile de lucrători

migranţi din Est vor determina scăderea nivelului salariilor ceea ce este deasemenea ne"ustificat. 'e poate ca nivelul salariilor să fie influenţat ca urmarea inserţiei de lucrători migranţi dar numai în anumite sectoare de activitate şi nu>>F =ito Koeri Herbert KrucPerB 7= e $mpact of Eastern Enlargement on EmploNment and 5abour )arPets int e European Union )ember 'tates8 1222>>G L. )aasB 7 ree )ovement and EU Enlargement8 studiu pre#entat în cadrul celei de%a cincea ,onferinţăKienală a Asociaţiei pentru 'tudii a ,omunităţii Europene =oronto 1221

1>2

Page 231: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 231/249

în mod semnificativ. $mpactul migraţiei asupra caracteristicilor pieţei muncii pentru populaţia nativă este mult mai mic decât se consideră.

Efectele migraţiei forţei de muncă sunt foarte complexe deoarece pe de

o parte migranţii sporesc forţa de muncă dintr%o ţară cu consecinţele caredecurg din aceasta iar pe de altă parte generea#ă noi locuri de muncă şisporesc cererea pentru o serie de sectoare de activitate.

0e fapt la nivelul pieţei muncii comunitare migraţia economicăîmpiedică creşterea sau c iar reduce costurile cu forţa de muncă participândastfel la creşterea competitivităţii internaţionale.

)ai mult opinăm că migraţia forţei de muncă poate reduce strangulărilecare apar pe piaţa muncii contribuie la reducerea inflaţiei generate de creşterilesalariale şi deseori la de#voltarea unor noi culturi antreprenoriale.

Un alt aspect care ar susţine rolul imigranţilor în societate valabil cu precădere în Uniunea Europeană se referă la sc imbările demografice şi înspecial la îmbătrânirea populaţiei. )ulte dintre statele membre c iar şi cele

care se opun aplicării imediate a acWuis%ului privind libera circulaţie pentrustatele care urmea#ă să adere la Uniune se confruntă cu consecinţeledemografice şi sociale ale îmbătrânirii populaţiei. Aceasta generea#ă îngri"orăriîn legătură mai ales cu perspectivele creşterii economice şi rata de dependenţădintre pensionari şi populaţia activă un număr tot mai redus de lucrători fiindnevoiţi să susţină o populaţie tot mai îmbătrânită.

0in acest motiv acceptarea lucrătorilor migranţi mai ales din noile 'tate)embre ca mi"loc de susţinere a creşterii economice şi prote"are a sistemelorde securitate socială şi regimurilor de pensii va repre#enta o preocuparedeosebită în anii care urmea#ă.

6i deşi imigraţia probabil că nu poate răspunde singură la astfel de probleme ale sistemelor de securitate socială cel puţin are un impact sigurasupra creşterii populaţiei. 9 problemă ar repre#enta%o faptul că deşi familiilenoilor sosiţi se caracteri#ea#ă prin rate de fertilitate mai ridicate îşi însuşesc

1>*

Page 232: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 232/249

rapid trăsăturile comportamentale ale restului populaţiei. ,u toate acestea înţări cu fertilitate din ce în ce mai scă#ută este încura"ată imigraţia pentru amenţine stabilă populaţia şi mai ales pentru a menţine rate de dependenţă

acceptabile.,onsecinţele îmbătrânirii populaţiei atât asupra pieţei muncii cât şi

asupra sistemelor de pensii şi de îngri"ire a sănătăţii vor avea influenţeimportante asupra modului în care va fi considerată problema migraţiei.

,a atare unele ţări vor fi în situaţia de a solicita şi în anii care vor urmaforţă de muncă pentru activităţi pe care imigranţii le%ar accepta cu atât mai

mult cu cât previ#iunile economice arată că va creşte oferta de locuri de muncădin partea inferioară a piramidei ocupaţiilor mai greu acceptate de populaţianativă.

Există de asemenea şi alte aspecte economice po#itive care susţinmigraţia forţei de muncă în cadrul Uniunii. 'tatele )embre pot înregistracâştiguri din acest fenomen câtă vreme migranţii primesc în general salarii

mai mici decât venitul reali#at de aceştia ca valoare adăugată la economie. 0inacest motiv câştigurile imigranţilor nu ar repre#enta o povară pentru populaţianaţională.

În mare parte statele membre ale Uniunii Europene susţin ideea unuiacces controlat şi contingentat al forţei de muncă migrante în special din ţărilecandidate luând în considerare înc eierea de acorduri privind migraţia forţei de

muncă în domenii de interes. Astfel se poate controla fenomenul migraţionistlucrătorii migranţi fiind orientaţi spre anumite sectoare cu deficit de forţă demuncă. &e de altă parte lucrătorii migranţi sunt mai bine prote"aţi beneficiindde egalitate de tratament şi condiţii de muncă asemănătoare cu cetăţenii statuluiga#dă.

În cadrul Uniunii Europene există po#iţii foarte diferite în ceea ce priveşte libera circulaţie ceea ce face problema migraţiei de o foarte mareimportanţă atunci când este abordat subiectul extinderii.

1>1

Page 233: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 233/249

=otuşi studii efectuate de un institut de cercetare german arătau că atâtavreme cât imigranţii nu sunt atraşi doar de sistemul de protecţie socialăinfluxul de forţă de muncă poate genera o creştere a &$K în statul primitor. ,u

alte cuvinte câtă vreme lucrătorii migranţi muncesc legal plătesc taxe şi nusunt doar beneficiari ai sistemului de asistenţă socială imigraţia esteacceptabilă.

În acest sens în pre#ent c eltuielile cu securitatea socială pentrumigranţi nu repre#intă o povară pentru 'tatele )embre societăţile acestora şieconomie deoarece în cea mai mare perte lucrătorii migranţi sunt plătitori

neţi. Astfel aceştia plătesc mai mult pentru contribuţii şi taxe decât beneficia#ăde prestaţii sociale sau folosesc infrastructura socială din ţările primitoare.

0e altfel principala problemă generată în pre#ent de migraţie în7fortăreaţa8 Uniunii Europene este repre#entată de procentul mare de imigranţiilegali şi impactul acestora asupra nivelului salariilor şoma"ului şi economiei îngeneral. ,onsider de aceea că libertatea de circulaţie a persoanelor ar putea fi

mi"locul prin care s%ar putea controla şi supraveg ea mai eficient circuitulmigraţionist Est%(est în cadrul Uniunii extinse. Ar fi un răspuns la o serie de provocări sau nevoi ale 'tatelor )embre dar şi un mod de a prote"a atâtsocietăţile respective cât şi pe cei ce doresc sau sunt nevoiţi să migre#e.

!lobali#area şi recesiunea au determinat necesitatea regândirii roluluimigraţiei forţei de muncă. 0acă fluxurile migratorii sunt generate iniţial de

diferenţele salariale ele sunt de asemenea distorsionate de presiunile sociale şi politice din ţările de destinaţie care devin tot mai restrictive faţă de noii sosiţi.În orice ca# date fiind dimensiunea şi nivelul fluxurilor migratoare

contemporane şi posibilitatea de a apărea o lipsă de înţelegere adecvată afenomenului sau conflicte în cadrul societăţilor diversificate multietnicedeci#iile politice cu privire la migraţia internaţională vor avea o maximăimportanţă în următoarele decenii.

1>>

Page 234: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 234/249

$ndependent de atitudinea comunitară faţă de migraţia din ţările terţe încadrul Uniunii Europene libera circulaţie a persoanelor repre#intă un drept şi un principiu fundamental. 'tatele candidate şi cetăţenii acestora rebuie să

cunoască toate consecinţele ce decurg din această libertate şi să se pregătească pentru momentul aderării.

'pre deosebire de legislaţia cu privire la regimul străinilor care asigură o ba#ă legală mai mult sau mai puţin uniformă statutului străinilor nu se poatespune că există o legislaţie socială specifică privind străinii. 'tatutul acestora întermeni de drept social este determinat de o diversitate de prevederi ale

legislaţiei naţionale internaţionale şi comunitare.'ecuritatea socială este un aspect esenţial pentru persoanele care îşi

exercită dreptul la libera circulaţie. 0acă se garantea#ă principiul egalităţii detratament iar persoanele care circulă în interiorul ,omunităţii nu vor fide#avanta"ate din punct de vedere al drepturilor lor de securitate socialăaceastă libertate devine o valoare reală şi tangibilă. 0eci libera circulaţie a

peroanelor în adevăratul sens nu ar fi posibilă dacă nu s%ar asigura drepturilede securitate socială ale lucrătorilor şi familiilor acestora. Acesta este şi scopulregulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru persoanele care circulă în cadrul Uniunii Europene.

'tatele de#voltate vi#ate sau sufocate de migraţia ilegală în lipsa uneistrategii coerente de management al migraţiei recurg la modalităţi coercitive

îndreptate împotriva migranţilor fără a respecta în multe ca#uri garanţiileminime prevă#ute de standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.0ar lupta globală împotriva terorismului în care sunt angrenate solidar

toate ţările de#voltate a oferit scu#a perfectă pentru modificări legislative lanivel naţional şi practici abu#ive. 5a această situaţie a contribuit în maremăsură în multe ţări mass media dar şi politici de extremă dreaptă pe fondulunor probleme sociale interne şi a unor greşeli de abordare a politicilor demigraţie şi de integrare a străinilor căci atunci când străinii au acceptat slu"be

1>:

Page 235: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 235/249

prost plătite şi4sau refu#ate de cetăţeni sau au contribuit la de#voltarea produsului intern brut migraţia a fost poate nu încura"ată dar nu stăvilită cuatâta fervoare. Acum în epoca modernă străinii au devenit o problemă.

Uităm cu uşurinţă în ultima vreme că drepturile omului sunt recunoscutetuturor persoanelor indiferent de sex religie naţionalitate locul în care se aflăetnie religie statut "uridic etc. fiind cu toţii îndreptăţiţi să ne bucură de ele.0reptul internaţional al drepturilor omului obligă statele să acţione#e saudimpotrivă să nu acţione#e astfel încât să promove#e şi să prote"e#e drepturileşi libertăţile fundamentale. 0repturile omului sunt universale şi inalienabile

interdependente şi indivi#ibile ar trebui aşadar aplicate în mod egal şinediscriminatoriu. +u aceasta este însă realitatea cu care se confruntă cetăţeniiunor ţări precum &aPistan Qemen 'omalia $raP Afganistan $ran etc atunccând îşi părăsesc ţările şi călătoresc în diverse state.

În contextul în care statele trebuie să recurgă la măsuri excepţionale pentru a prote"a siguranţa naţională trebuie să îşi amintească că unele drepturi

şi libertăţi fundamentale nu sunt derogabile şi nu pot fi suspendateB dreptul laviaţă dreptul de a nu fi supus la tortură sau alte tratamente şi pedepse crudeinumane sau degradante dreptul la libertatea de gândire conştiinţă şi religie.)ai mult restricţiile drepturilor fundamentale trebuie să fie excepţionale şitemporare limitate la cerinţele impuse de situaţie ne%discriminatorii şi înconcordanţă cu obligaţiile statelor conform dreptului internaţional umanitar.

Aşadar nici măcar lupta împotriva terorismului cea mai importantă preocuparea statelor în ultima vreme nu este o scu#ă bună pentru abu#uri şi nu "ustificălegislaţii sau tratamente ca cele menţionate mai sus.

Anii care vor urma poate vor aduce mai mulţi migranţi şi mai multemodificări legislative şi mai multe practici restrictive. &oate că eforturilestatelor de control al migraţiei vor da roade. &oate că ţările producătoare demigranţi şi refugiaţi îşi vor re#olva în curând problemele care repre#intă factoriice determină plecarea oamenilor din ţările de origine. 'upo#iţiile pot fi multe

1>;

Page 236: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 236/249

variate unele utopice altele mai realiste dar statele trebuie să nu uite căoamenii indiferent de statutul lor trebuie trataţi ca atare. $nteresant este că la **septembrie un număr semnificativ dintre victime erau străini provenind din

peste *22 ţări unii dintre ei făcând parte din categoria migranţilor cu calificăriînalte alţii fiind lucrători migranţi ilegali. 'igur şi cei care au săvârşit atacurileerau tot străini dar toţi aveau un drept de şedere sau se aflau cel puţin legal peteritoriul 'UA. 0ealtfel este important de reţinut că ma"oritatea celor care aufost acu#aţi în mod formal de acte de terorism sau au fost implicaţi în orice felîn acte teroriste indiferent de locul unde acestea s%au produs aveau un drept de

şedere sa erau naţionali ai unor ţări @bune8 căci reţelele teroriste au suficientefonduri cunoştinţe informaţii şi posibilităţi pentru a nu risca ca unul dinmembrii săi să nu îşi poată duce la îndeplinire planul pentru că nu a putut intraîn ţaa vi#ată sau pentru că a fost reţinut de autorităţi pentru o ofensă legată delegea imigraţiei. ,e este de asemenea interesant de reţinut este că un marenumăr de străini suspectaţi a avea legături cu reţele teroriste sau că ar intenţiona

să comită acte teroriste au fost reţinuţi pe diverse motive legate de legeaimigraţiei în multe ţări3 pe de o parte pentru că teroriştii implicaţi în atacurilede la ** septembrie erau străini şi pe de altă parte pentu că este foarte greu dedovedit implicarea în activităţi teroriste şi atunci orice alt motiv care să "ustifice detenţia este foarte bun. $nteresant este că inclusiv în legătură cudeţinuţii de la !uantanamo se poate vorbi în legătură cu aspecte ale migraţiei

forţate pentru că aceştia au fost forţaţi să meargă în ,uba.,ele mai frecvente drepturi nerespectate străinilor în lupta împotrivaterorismului sunt dreptul la un proces corect şi ec itabil protecţia împotrivareturnării într%un stat în care viaţa şi4sau libertatea le%ar putea fi puse în pericolsau ar putea fi suspuşi la tortură tratamente sau pedepse inumane saudegradante deptul la libertate şi la libertatea de mişcare. 'tatele ar trebui săînţeleagă că măsurile de combatere a terorismului nu vor putea fi eficiente dacănu sunt susţinute şi de respectarea drepturilor omului aceasta fiind valabilă

1>F

Page 237: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 237/249

pentru cei care sunt acu#aţi de acte de terorism şi împotriva cărora existădove#i indubitabile dar cu atât mai valabile pentru cei care sunt doar suspectaţică ar putea deveni vreodată terorişti. Asta s%ar transpune în măsuri de

management al migraţiei corespun#ătoare şi ec ilibrate nu disproporţionate şidiscriminatorii.

0in punct de vedere al cifrelor conform statisticilor U+H,R au fostînregistrate >;O.O22 solicitări de a#il în ţările industriali#ate în 12*2 cu ;< mai puţin faţă de 122 şi cu :1< mai puţin faţă de 122*. ,au#ele pot fi legate desc imbări în regiunile de origine de măsurile luate de state pentru combaterea

migraţiei ilegale de faptul că persoanele în nevoie de protecţie internaţională preferă să nu depună cereri de a#il decît la momentul la care sunt depistate deautorităţi de cele mai multe ori de teamă că vor fi respinse în procedura de a#il-în UE de pildă rata medie de recunoştere a unei forme de protecţie este demaxim 12</ şi vor fi apoi returnaţi în ţara de origine sau pentru că doresc sădepună cererea de a#il într%o anumită ţară unde au rude sau legături de familie

sau rata de recunoaştere pentru cetăţeni proveniţi dintr%o anumită ţară deorigine este mai mare sau nu doresc să depună cererea de a#il într%o anumităţară din cau#a condiţiilor de recepţie sau respectiva ţară nu doreşte să leînregistre#e ceerea de a#il etc.

În ceea ce priveşte Europa în sudul Europei numărul de cereri de a#il ască#ut cu >>< comparativ cu 122 numărul cererilor de a#il scă#ând aşadar în

)alta $talia şi !recia dar crescând în !ermania% : < 'uedia%>1<0anemarca% >2< =urcia%*O< Kelgia%*F< ranţa%*>< şi scă#ând deasemenea în +orvegia% :1< şi inlanda% >1<. Australia a înregistrat deasemenea o creştere cu >>< a numărului de cereri de a#il iar 'UA rămăne ţaracu cel mai mare număr de cereri de a#il primite pentru al cincilea anconsceutiv cu o creştere de F.;22 cereri de a#il creştere datorată parţialnumărului mai mare de solicitări de a#il de la cetăţeni c ine#i şi mexicani.

ranţa este pe locul doi la numărul de cereri de a#il înregistrate în 12*2

1>G

Page 238: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 238/249

:G.O22 cu solicitanţi de a#il proveniţi mai ales din 'erbia Rusia şi ,ongo!ermania se află pe locul > cu o creştere a numărului de cereri de a#il depusede cetăţeni sârbi şi macedoneni -care de la sfârşitul anului 122 nu mai au

nevoie de vi#e pentru a călători în UE/. 'uedia şi ,anada sunt pe locurile : şirespectiv ; ca număr de cereri de a#il înregistrate iar primele ; ţări amintite auînregistrat împreună ;F< din totalul cererilor de a#il depuse în 12*2.

&rimele ; ţări de origine ale solicitanţilor de a#il în 12*2 în ţărileindustriali#ate suntB 'erbia -inclusiv osovo/ cu 1O. 22 cereri de a#il ocreştere de ;:< comparativ cu 122 -o cifră comparabilă cu anul 122* când a

i#bucnit cri#a în osovo/ urmată de Afganistan cu o scădere de < comparativcu 122 -şi spre deosebire de anul 122 când cel mai mare număr de afganisolicitanţi de a#il era înregistrat de +orvegia şi )area Kritanie în 12*2!ermania şi 'uedia au primit cel mai mare număr de cereri de a#il de laafgani/ pe al treilea loc se află , ina $raP pe locul : urmate de ederaţia Rusăşi 'omalia pe locurile ; şi respectiv F. Este intersant de remarcat că $raPul nu

mai este alături de Afganistan pe primele 1 locuri iar 'omalia care în 122 era pe locul > ca număr de cereri de a#il a a"uns în 12*2 pe locul F.

,ifrele de mai sus arată pe de o parte că statele industriali#ate nu trebuiesă se teamă de o invadare a teritoriului naţional de către străini în nevoie de protecţie de vreme ce numărul acestora a scă#ut în ultimul an dar pot arăta pede altă parte că poate cei care au nevoie de protecţie nu a"ung să o solicite căci

nu există cifre de încredere care să arate câţi străini au fost returnaţi de lafrontieră sau câtor străini le%a fost refu#at accesul pe teritoriul unui stat care săîi înregistre#e cererea de a#il.

'igur că în toate acţiunile luate de state la frontiere există la ba#ă uninteres naţional legitim sau cel puţin legitimi#at de către o autoritate naţională.,eea ce se întâmplă acum în nordul Africii şi în unele ţări din 9rientul )i"lociudemonstrea#ă că trăim de fapt într%o lume în permanentă sc imbare că toatedeci#iile politice că toate aspectele economice că toate politicile sociale au

1>O

Page 239: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 239/249

impact asupra oamenilor şi un posibil impact este acela de a atrage după sine plecarea din ţara de origine fie pentru a scăpa de persecuţii sau de un ră#boicivil de instabilitate politică sau de violenţă generali#ată sau pur şi simplu

pentru o viaţă mai bună. Aşadar oamenii politici şi cei cu putere de deci#iesunt cei care influenţea#ă şi mişcările migratorii fie cele forţate fie celedeliberate. =ot oamenii politici de această dată de la celălalt capăt al mişcăriimigratorii decid care este calea pe care o ia un străin care a"unge la frontierelesau pe teritoriul ţării sale.

=răim într%o lume în mişcare şi care a fost permanent în mişcare de%a

lungul istoriei fără ca aceasta să repre#inte un mare motiv de ingri"orare-evident cu excepţia ră#boaielor/ dar acum pare că trăim mai mult în perioadaunei ciocniri a civili#aţiilor un ră#boi al valorilor fundamentale al tradiţiei cuevoluţia democraţiei. $ntenţiile secularităţii vestice nu sunt percepute corect delumea tradiţionalistă care preferă alternativele tradiţionale unei posibileintru#iuni inamice occidentale. Astfel accesul la structuri tradiţionale

fundamentaliste este un răspuns vă#ut ca fiind raţional în faţa unui atac. 6i deaici până la manifestările extremiste violente nu este decât un singur pas.

'igur că nu există nici o scu#ă pentru terorism. Aşa cum nu există nici oscu#ă pentru nerespectarea drepturilor omului şi a principiilor fundamentaleaplicate nediscriminatoriu tuturor fiinţelor umane. ,u toate acestea trebuie săconclu#ionăm că într%o societate globali#ată migraţia şi a#ilul pot constitui

factori de risc la adresa securităţii naţionale dacă autorităţile implicate în acestfenomen nu gestione#ă în mod eficient şi responsabil situaţiile apărute ţinândcont însă şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor inerente oricărei fiinţeumane.

În ceea ce priveşte contribuţiile aduse de pre#enta lucrare menţionămB% anali#a securităţii naţionale în dimensiunea generată de migraţie şi a#il

pe fondul globali#ării prin surprinderea aspectelor relaţionale în care Româniaeste stat membru al Uniunii Europene3

1>

Page 240: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 240/249

% anali#a modului în care dimensiunea demografică şi societală asecurităţii este influenţată de migraţie şi a#il.

În opinia noastră raportându%ne la fenomenul globali#ării şi în

perspectiva acestuia pe ba#a conlu#iilor desprinse se impune de#voltarea unornoi direcţii de cercetare în domeniul migraţiei şi a#ilului care să vi#e#eB

% potenţialul proces ca multe ţări europene să devină multietnice şimultireligioase şi care se pot confrunta cu provocarea integrării emigranţilor însocietăţile lor3

% evoluţia şi manifestarea statului D naţiune ca unitate dominantă a ordinii

globale3% evoluţia modelelor de emigrare sub aspect calitativ şi cantitativ şi

implicit posibilitatea adoptării unor noi tipuri de criminalitate organi#ată3% problemele generate de globali#are nu trebuie confundate cu

problemele generate de extinderea Uniunii Europene.În interiorul statului naţiune din perspectiva securităţii naţionale

fenomenul migraţiei şi a#ilului aduce în actualitate noi provocări legate de problematica forţei de muncă de capacitatea bugetară de a absorbi noimembrii de capacitatea instituţională de a îngloba noi membrii şi evident de a%şi asigura securitatea internă.

,onflictualitatea internă poate fi astfel translatată pe confruntarea şiefectele acesteia dintre multiculturalism universalism creştinism şi etnicitate

care se pot manifesta prin violenţe sub forma consumului de droguri sărăcieiaccentuate crimei organi#ate corupţiei şi reacţilor asociate acesteiafanatismului religios agresivităţii minorităţilor.

Apreciem că se impune un anumit comportament instituţional şiadministrativ corelat cu legislaţia internaţională în domeniu dar în acelaşi tipcare să vi#e#e consolidarea securităţii naţionale.

1:2

Page 241: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 241/249

LISTA ABREVIERI

ANO;M Agenţia +aţională &entru 9cuparea orţei 0e )uncă -))' /ANO;P Agenţia +aţională &entru 9cupare şi ormare &rofesională -))'' /

ANPCA Autoritatea +aţională &entru &rotecţia ,opilului şi Adopţie -))' /ANQ Autoritatea +aţională a (ămilor -A+,/A ICUDA 'istemul $nformatic Al Administraţiei +aţionale a (ămilor

CPCP

C;R

Unităţi 0e 'upraveg ere a !raniţelor -E+!5./&unctele 0e =recere a rontierei -E+!5./,ompania +aţională de ,ăi erate Române -)=,=/

CIRE;I 'istem ,omplementar al '$' prin care sunt gestionate datele referitoare la fenomenulcriminalităţii transfrontaliere -Rute )igraţii Etc./

C AT ,onsiliul 'uprem de Apărare A CăriiDCI 0irecţia ,omunicaţii şi $nformatică -)A$/DCIT 0irecţia &entru ,ombaterea ,riminalităţii =ransfrontaliere -$!& /DGEIP 0irecţia !enerală de Evidenţă $nformati#ată a &ersoanei -)A$/DGIERI 0irecţia !enerală $ntegrare Europeană şi Relaţii $nternaţionale -)A$/DGIPI 0irecţia !enerală de $nformaţii şi &rotecţie $n ternă - )A$/DGPM 0irecţia !enerală de &oliţie a )u nicipiului Kucureşt i - )A$/DI; 0irecţia de $nvestigare a raudelor -$!&R/DP; 0irecţie =eritorială a &oliţiei de rontieră -$!& /EURODAC 'istem informatic care facilitea#ă cooperarea între statele membre în legătură cu a#ilulGIRMI; !rupul $nterministerial Român &entru )anagementul $ntegrat Al rontiereiGMM ; !rupul de )onitori#are pentru )anagementul 'ecuri#ării rontierei -)A$/IGP; $nspectoratul !eneral al &oliţiei de rontieră -)A$/IGPR $nspectoratul !eneral al &oliţiei Române -)A$/IGJR $nspectoratul !eneral al Mandarmeriei Române -)A$/IM $nspecţia )uncii -))' /IPJ $nspectorat Mudeţean al &oliţiei -)A$/MAI )inisterul Administraţiei şi $nternelorMA( )inisterul ApărăriiMJ )inisterul MustiţieiMO )onitorul 9ficial al RomânieiOIM 9rgani#aţia $nternaţională a )unciiOMAI 9rdinul )inistrului Administraţiei şi $nternelor ONM;M 9ficiul +aţional &entru )igraţia orţei de )uncă -))'' /ORI 9ficiul +aţional pentru Refugiaţi -)A$/ONRP;M 9ficiul +aţional pentru Recrutarea şi &lasarea orţei de )uncă în 'trăinătate -))'' /ORI 9ficiul Român pentru $migrăriPCT; &unct de ,ontrol =recere rontieră -$!& /P;R &oliţia de rontieră Română -)A$/PN; &unctul +aţional ocal -)A$/PP; &unct al &oliţiei de rontieră

I; 'istemul de $nformare +aţional privind ,irculaţia &ersoanelor şi Kunurilor prin rontierăIE 'erviciul de $nformaţii Externe -!U(/IM 'istemul $nformatic de )anagement al 'trăinilor I 'istemul de $nformare 'c engenPP 'erviciul de &rotecţie şi &a#ăP PC 'ervicii &ublice 'peciali#ate pentru &rotecţia ,opilului -))' /RI 'erviciul Român de $nformaţiiT 'erviciul de =elecomunicaţii 'peciale

QI ION 'istem $nformatic care permite cooperarea între statele membre privind migraţia ilegală

1:*

Page 242: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 242/249

I LIOGRA;IE1. Ac ! #+icial!

a/ 5egislaţie naţională

• ,onstituţia României modificată şi completată prin 5egea nr. :1 4122> derevi#uire a ,onstituţiei republicata in )onitorul 9ficial &artea $ nr. GFG din>* octombrie 122>3

• 5egea nr. 1*4* * privind cetăţenia romana republicatZ in )onitorul 9ficial&artea $ nr. O din F martie 1222 şi actuali#atZ în ba#a actelor normativemodificatoare publicate în )onitorul 9ficial până în ** aprilie 122O3

• 5egea nr. ** 4* F privind actele de stare civila publicata )onitorul 9ficial&artea $ nr. 1O1 din ** noiembrie * F şi actuali#atZ în ba#a actelor normative

de modificare si completare publicate în )onitorul 9ficial până în 12 iunie122F3• 5egea nr. 1:O4122; privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în

străinătate publicata in )onitorul 9ficial &artea $ nr. FO1 din 1 iulie 122;rectificata in )onitorul 9ficial &artea $ nr. >*F din G aprilie 122F actuali#ataîn ba#a actelor normative de modificare si completare publicate în )onitorul9ficial până în noiembrie 122G3

• 5egea nr. *114122F privind a#ilul în România publicata in )onitorul 9ficial&artea $ nr. :1O din *O mai 122F rectificata in )onitorul 9ficial &artea $ nr.FO din 1 ianuarie 122G actuali#ata în ba#a actelor normative de modificare

publicate în )onitorul 9ficial până în *1 decembrie 122G3• 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. *2:4122* privind organi#area şi

funcţionarea &oliţiei de rontieră Române publicata in )onitorul 9ficial&artea $ nr. >;* din 1 iunie 122* aprobată cu modificări prin 5egea nr.O*41221 si modificata şi completatZ prin 5egea nr. * F4122:3

• 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. *2;4122* privind frontiera de stat aRomâniei publicata in )onitorul 9ficial &artea $ nr. >;1 din >2 iunie 122*aprobată cu modificări prin 5egea nr. 1:>41221 actuali#ata în ba#a actelornormative de modificare si completare publicate în )onitorul 9ficial până în1G decembrie 122F3

• 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. **14122* privind sancţionarea unorfapte săvârşite in afara teritoriului tarii de cetăţeni romani sau de persoane faracetăţenie domiciliate in România publicata in )onitorul 9ficial &artea $ nr.;: din > septembrie 122* aprobată cu modificări prin 5egea nr. 1;1412213

• 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. * :41221 privind regimul străinilor înRomânia republicată în )onitorul 9ficial &artea $ nr. :1* din ; iunie 122O3

• 9rdonanţa de !uvern nr. ::4122: privind integrarea socială a străinilor care audobândit o formă de protecţie în România publicată în )onitorul 9ficial&artea $ nr. > din >* ianuarie 122: actuali#atZ în ba#a actelor normative de

modificare si completare publicate în )onitorul 9ficial până în 1 noiembrie122F3

1:1

Page 243: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 243/249

• 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. G4122; privind evidenta domiciliulreşedinţa si actele de identitate ale cetăţenilor români publicată în )onitorul9ficial &artea $ nr. F:* din 12 iulie 122; actuali#atZ în ba#a actelor normativede modificare si completare publicate în )onitorul 9ficial până în 1G iulie122G3

• 9rdonanţa de Urgenţă a !uvernului nr. >24122G privind organi#area sifuncţionarea )inisterului $nternelor si Reformei Administrative publicată în)onitorul 9ficial &artea $ nr. >2 din mai 122G aprobatZ cu modificări prin5egea nr.*;4122O3

• Hotărârea de !uvern nr. G4* * privind spri"inirea activităţii persoanelorfi#ice persoanelor "uridice şi organi#aţiilor neguvernamentale din străinătatecare desfăşoară in România activităţi cu caracter umanitar medical şi social publicată în )onitorul 9ficial &artea $ nr. >O din 1> februarie * *actuali#atZ în ba#a actelor normative de modificare si completare publicate în

)onitorul 9ficial până în august * 3• Hotărârea de !uvern nr. ;;G4122F privind stabilirea datei de la care se pun încirculaţie paşapoartele electronice precum şi a formei şi conţinutului acestora publicată în )onitorul 9ficial &artea $ nr. >GF din 1 mai 122F actuali#atZ în ba#a actelor normative de modificare publicate în )onitorul 9ficial până în 1iunie 122O3

• Hotărârea de !uvern nr. *.*114122G pentru aprobarea 'trategiei +aţionale privind $migraţia pentru perioada 122G%12*2 publicată în )onitorul 9ficial&artea $ nr. FG: din > octombrie 122G3

• Hotărârea de !uvern nr. >1:4122G pentru aprobarea 'trategiei +aţionale demanagement integrat al frontierei de stat a României în perioada 122G D 12*2 publicată în )onitorul 9ficial &artea $ nr. 1: din *> octombrie 122G3

• 9.).A.$. nr.2*:*24122F -secret de serviciu/ privind activitatea de culegere dedate si informaţii pentru &olitie si &olitia de rontiera si normele metodologicede aplicare.

b/ 5egislaţie internaţională>>O

• =ratatul de instituire a unei ,onstituţii pentru Europa>>

publicat în&raesidiumul ,onvenţiei pentru (iitorul Europei3• ,atalogul 'c engenB ,ontrolul frontierelor externe extrădarea şi readmisia -cele mai

bune practici şi recomandări/3• ,atalogul 'c engenB Eliberarea vi#elor -cele mai bune practici şi recomandări/• ,atalogul 'c engenB 'istemul de $nformaţii 'c engen 'irene3• ,atalogul 'c engenB ,ooperare &oliţienească3• Acordul din *: iunie * O; între guvernele Uniunii Economice Kenelux al

Republicii ederale !ermania şi al Republicii rance#e privind eliminarea

>>O Jebliografia a fost folosita ca unic furni#or de informatii in domeniul legislatiei avute aici in vedere>> în forma finalZ a tratatului constituţional publicatZ la *O iulie 122O

1:>

Page 244: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 244/249

graduală a controalelor la frontierele comune înc eiat la 'c engen la *: iunie* O;3

• ,onventia de aplicare a Acordului de la 'c engen din *: iunie * O; privindeliminarea graduala a controalelor la frontierele comune3

0irectiva cadru şi 0irectiva cu privire la condiţiile de intrare şi şedere acetăţenilor statelor terţe în scopul anga"ării în domenii cu înaltă calificare3• 0irectiva ,onsiliului 122*4;*4E, din 1O $unie 122* pentru completarea art. 1F

din ,onvenţia de implementare a Acordului 'c engen din *: $unie * O;3• 0irectiva ,onsiliului 122>4*2 4E, din 1; noiembrie 122> privind statutul

cetăţenilor ţărilor terţe care sunt re#idenţi pe termen lung3• 0irectiva 122>4**24,E a ,onsiliului din 1; noiembrie 122>

privind asistenţa la tran#it în cadrul măsurilor de îndepărtare pe cale aeriană3• 0irectiva ,onsiliului *:4122:4,E din *> septembrie 122: privind stabilirea

condiţiilor de admisie a cetăţenilor statelor terţe în scop de studii sc imb deelevi pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat3

• 0irectiva ,onsiliului O*4122:4E, din 1 aprilie 122: privind permisul dere#idenţă eliberat cetăţenilor ţărilor terţe care sunt victime ale traficului de

iinţe umane sau celor care au fost subiectul uneiS acţiuni pentru facilitareaimigraţiei ilegale care cooperea#ă cu autorităţile competente3

• 0eci#ia ,onsiliului 122:4;G>4E, din 1 aprilie 122: privindorgani#area unor #boruri comune pentru returnarea de pe teritoriul a două saumai multe state membre a cetăţenilor din state terţe care fac obiectul unorordine individuale de returnare3

0irectiva 122:4>O4E, din 1 aprilie 122: privind dreptul la libera circulaţie şire#idenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestoraîn cadrul teritoriului 'tatelor )embre- prevederile acestei directive se aplică şicetăţenilor 'paţiului Economic European/3

• 0irectiva ,onsiliului 122:4O14E, din 1 Aprilie 122: cu privire laobligativitatea transportatorilor de a comunica datele pasagerilor3

• 0eci#ia ,onsiliului 122:4* *4E, din 1> februarie 122: privind stabilireacriteriilor şi aran"amentelor practice pentru compensarea de#ec ilibrelorfinanciare re#ultate din aplicarea 0irectivei :24122* 4,E privind recunoaştereamutuală a deci#iilor de îndepărtare a cetăţenilor statelor terţe3

• 0irectiva ,onsiliului nr.G*4122; privind procedura specifică pentruadmisiacetătenilor statelor terţe%activităti de cercetare ştiinţifică3

• 0eci#ia nr. ;G:4122G4,E a &arlamentului European şi a ,onsiliului din 1> mai122G de instituire a ondului pentru rontierele Externe pentru perioada 122G%12*> ca parte a &rogramului general 'olidaritatea şi gestionarea fluxurilormigratorii3

• 0irectiva ,onsiliului 122O4OF4,E din 11 septembrie 122> privind dreptul lareîntregirea familială3

• &rogramul HagaB întărirea libertăţii securităţii şi "ustiţiei în Uniunea

Europeană3

1::

Page 245: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 245/249

• &rotocol împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră a aerului şi pemare adiţional la ,onvenţia +aţiunilor Unite împotriva criminalităţiitransnaţionale organi#ate3

• Regulamentul nr.122G4122: din data de 12 octombrie 122: privind înfiinţarea

unei Agenţii Europene pentru )anagementul ,ooperării 9peraţionale larontierele Externe ale 'tatelor )embre ale Uniunii Europene - R9+=E /• Regulamentul -E,/ nr.;F14122F al &arlamentului European şi al ,onsiliului

din *; martie 122F privind crearea unui ,od ,omunitar asupra regulilor cestau la ba#a liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere -,odul rontierelor'c engen/3

• &rotocolul +aţiunilor Unite din anul 1222 împotriva contrabandei -introduceriiilegale/ de migranţi pe căi terestre pe apă şi prin aer ca anexă la ,onvenţia +aţiunilor Unite împotriva crimei organi#ate transnaţionale3

• =ratatul de aderare al Romaniei si Kulgariei la U.E. semnat la data de 1;aprilie 122;.

'. Lucr ri d! ,(!ciali a !

• Andreescu Ang el3 Radu +icolaeSecuritatea naţională şi 3cuaţia globalizării în Revista !andirea )ilitară Românească vol.> martie % aprilie122G3

• Andreescu Ang el3 Radu +icolae'riminalitatea organizată im%ulsionatădu%ă desc(iderea frontierelor în Kisaptamanalul =ompolis * D 11 iulie122G3

• Andreescu Ang el -eclaraţie comună la @'ea de a 8 7a 'onferinţă Ministerială egională %ri+ind Migraţia Ilegală, 'rima )rganizată, 'oru%ţia şi Terorismul? Krdo pri ran"u D 'lovenia 1F D1G octombrie 122F3

• Andreescu Ang el'once%tul de securitate şi *niunea 3uro%eană la>'onferinţa internaţională anuală organizată de #genda de Securitate si #%arare? Kruxelles *O octombrie 122G3

• KooPer , ristop er +ort Ric ard*niunea euro%eana sau Marea amagire.

Istoria secreta a constructiei euro%ene Editura Antet Kucuresti 122;3• Koncu 'imionSecuritatea euro%eană în sc(imbare. ro+ocări şi soluţiiEditura Amco &ress Kucureşti * ;3

• Ku#an KarrN o%oarele, statele şi teama " o agendă %entru studii de securitate intenaţională de du%ă ăzboiul ece Editura ,artier , işinău12223

• Ku#eP Er ard*.3. şi drumul s%re răsărit Editura $nstitutului European $asi122;3

• ,iobanu%0ordea Aurel3 =anasescu Elena 'imina @ibera circulatie a %ersoanelor studiu elaborat in cadrul proiectului @,ampania de informare afunctionarilor publici privind continutul acWuis%ului comunitar8 ,entrul deResurse Muridice Kucuresti 12213

1:;

Page 246: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 246/249

Page 247: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 247/249

• )ureşan )ircea şi colectiv Securitate euro%eană la înce%utul mileniului treiEditura U+Ap.8,arol $8 Kucureşti 122F3

• +egureanu ,ristian laneta 3ris si incalzirea globala Editura AntetKucuresti 122G3

9ţetea Andrei şi colectiv Istoria lumii în date Editura Enciclopedică RomânăKucureşti * G13• &opa )arcel 0. )atei Horia ,. Mică enciclo%edie de istorie uni+ersală

Editura 6tiinţifică şi Enciclopedică Kucureşti * O>3• &ostolac e 'ava3 =oma ! eorg e3 9ros $oan Managementul instabilităţii

Editura Academiei de Înalte 'tudii )ilitare Kucureşti 122>3• &reti 5uigi Imigratia in 3uro%a Editura =e nica Kucuresti * >3• &uJaP HildegardRomania in Enlarged European Union Editura Expert

Kucuresti 122:3• Regester )ic ael Managementul crizelor si al situatilor de risc Editura

,omunicare Kucuresti 122>3• Revista undaţiei ,olegiului +aţional de Apărare D colecţie3• Revista Im%act strategic D colecţie3• 'arcinsc i AlexandraSecuritate 3uro%eana si Migraţie in cadrul sesiunii

internaţionale de comunicări ştiinţifice @0inamica mediului european desecuritate8 Editura U.+.A.&. @,arol $8 Kucuresti 122G3

• 'ilasi !rigore3 'imina 9vidiu Migratia, #zilul si -re%turile )mului la 9rontiera de 3st a *niunii 3ueo%ene Mean )onnet European ,enterExcellence Universitatea de (est =imişoara 122F3

• 'everin Adrian3 Andreescu !abriel omanian conce%t of federal 3uro%e$nstitutul pentru 'tudii &olitice de Apărare şi $storie )ilitară 12213

• 'uceavă $on3 ,oman lorian'riminalitatea şi organizaţiile internaţionaleEditura Romcartexim Kucureşti * G3

• = erborn !kran 3uro%ean Modernit& and Ge&ond T(e Tra/ector& of 3uro%ean Societies, 1 46"25553 UniversitN 9f ,ambridge 'age &ublications* ;3

• (asile (alentina Migraţia forţei de munca si dez+oltarea durabila a om!niei. #bordări teoretico"metodologice. Sistem de indicatori si modele deanaliza Editura Expert Kucuresti 122F3

• ?aman ,onstantin3 'tanculescu )anuelaStud& of Social -imension in t(e'andidate 'ountries 7 Gulgaria, omania, 'roatia and TurCe& Kucuresti122F

• $nstitutul român pentru drepturile omului rinci%alele instrumenteinternaţionale %ri+ind dre%turile omului la care om!nia este %arte, Hol I 7 Instrumente uni+ersale Kucureşti * F3

• Migraţia tinerilor cercetători rom!ni " %erformanţe şi căi de întoarcerematerialul ce a fost pre#entat în cadrul ,onferinţei organi#ată de $nstitutul,ultural Român la 'inaia *:%*O octombrie 122:3

• $nstitutul European din România @ibera circulaţie a %ersoanelor şi ser+iciilor Im%licaţii %entru om!nia şi %rocesul de negociere &ais nr.* studiu elaborat

1:G

Page 248: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 248/249

in cadrul programului &HARE &re%accession impact studies Kucuresti 122*%12213

• $nstitutul European din România 'tudiul nr.; 9enomenul migraţionist din %ers%ecti+a aderării om!niei la *niunea 3uro%eană Kucureşti 122:3

'tudiul Migraţia şi azilul în om!nia broşură Editura ).A.$. Kucuresti122F3• ,entrul $nternaţional pentru de#voltarea &oliticilor de )igratie si )inisterul

ederal de $nterne din Austria )anualul de instructa"Standardul regional deinstructa/ anti"trafic %entru %oliţie în sud"estul euro%ei Editura $nternational,entre for )igration &olicN 0evelopment (iena 122;3

• ,omunicarea T(e results of t(e 3uro%ean 'ommission consultation e0erciseon t(e future regime for %rofessional recognition Kruxelles)AR =404>G1>41221%E+ Kruxelles F februarie 12213

• ,ouncil of t e European Union 30ternal borders control, emo+al andreadmission ecommendations and best %ractices Kruxelles 12213

• )ateriale pre#entate în cadrul seminarilor internaţionale'ontrolul flu0urilormigratorii organi#ate sub egida ,E&95 în România -122; % Kucureşti 122F %,onstanţa/ şi Kulgaria -122: % 'ofia/3

• 'tudiul ro+ocarile Secolului EEI in domeniul securitatii si ras%unsurile %ecare *3 le da %entru aceste %ro+ocari % ,onferinta de specialitate 'ecuritatefara frontiere , Editura 0 )= t. '#eged 122F3

• &ublicaţia lunara de limba france#a @e monde"di%lomati ue % colectie pe anii122F%122G3

). !0li#&ra+i!

• JJJ.adevarul.ro • JJJ.cor.europa.eu4cms4pages4documents4const4en4Avis4com122F• JJJ.cotidianul.ro4frontierele parasesc artile%:G*1 . tml• JJJ.eur%lex.europa.eu portalul de acces la legislatia Uniunii Europene• JJJ.euractiv.ro• JJJ. europa.eu portalul oficial al Uniunii Europene• JJJ.europarl.europa.eu portalul oficial al &arlamentului European• JJJ.dap.ro4index.p p 4social4*:.2> 122;• JJJ.guv.ro portalul !uvernului României• JJJ.indaco.ro portal legislativ romanesc• JJJ.insse.ro4anuar #nuarul statistic al om!niei • JJJ.invasia.ro Seminarul internaţional In+azia Kucureşti 1221• JJJ.inJanet%press.com detaliile =ratatului de la &r m• JJJ.iom.int portalul 9$)• JJJ.iom.fi4files4$9) inKrief4$9) inKrief Romanian)arc 122F.pdf •

JJJ.mae.ro portalul ).A.E. din România

1:O

Page 249: Teza Doctorat Migratie

8/13/2019 Teza Doctorat Migratie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-migratie 249/249

• JJJ.monde%diplomatiWue.roversiunea in lb. românZ a portalului publicatielunare @e monde"di%lomati ue

• JJJ.libertNsecuritN.org4article>FO. tmldetaliile =ratatului de la &r m• JJJ.maec.es4en4)enu&pal4Actualidad40eclaraciones•

portalul )inisterului Afacerilor Externe din 'pania• JJJ.mediafax.ro• JJJ.migratie.md portal al 9.$.). )oldova si ).A.$. din )oldova

JJJ politiadefrontiera ro


Recommended