5
UNIVERSITATEA BUCUREŞTIFACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
„PATRIARHUL JUSTINIAN”
TEZĂ DE DOCTORATERMENEUTICA BIBLICĂ A SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA
- rezumat -
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Pr. Prof. Dr. Vasile RĂDUCĂ
DOCTORAND,
Marian IONESCU
5
2012
CUPRINS
I. INTRODUCERE...…………………………………………………………………………….………….
II. SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA. VIAŢA ŞI OPERA………………………………..……………. II.1. Scurtă biografie a Sfântului Grigorie de Nyssa ….…………………….………..………................ II.2. Opera Sfântului Grigorie de Nyssa ……………………..…………………………....…………….. II.2.1. Generalităţi …………………………………….…………………………………….…………
II.2.2. Opera exegetică... ………………………………………………………………………….. II.2.3. Opera dogmatică ………………………………………………………………..…..……… II.2.4. Opera ascetică …………………………………………………………………….....………
III. ERMENEUTICA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA...................................................................... III.1. Noţiuni generale ................................................................................................................................. III.1.1. Ermeneutică şi exegeză .. .................................................................................................... III.1.2. Tipurile exegezei biblice .. ................................................................................................... III.2. Ermeneutica si exegeza biblica .. ........................................................................................... III.2.1. Introducere . ......................................................................................................................... III.2.2. Iisus Hristos, exegetul desăvârşit . ..................................................................................... III.2.3. Exegeza creştină după Mântuitorul Iisus Hristos ............................................................. III.3. Ermeneutica biblică gregoriană .. .................................................................................................... III.3.1. Introducere .. ........................................................................................................................ III.3.2. Exegetul în concepţia Sfântului Grigorie de Nyssa .. ........................................................ III.3.3. Principiile ermeneuticii Sfântului Grigorie de Nyssa . ..................................................... III.3.4. Particularităţile exegezei gregoriene.................................................................................... III.3.4.1. Influenţele ermeneuticii Sfântului Grigorie de Nyssa …................................. III.3.4.1.a. Sursele filosofice …........................................................................... III.3.4.1.b. Surse biblice .....................................................................................
Filon Alexandrinul şi Origen................................................................... Sfântul Vasile cel Mare …........................................................................
III.3.4.2. Sensurile Sfintei Scripturi . ............................................................................... III.3.4.2.a. Introducere ….................................................................................... III.3.4.2.b. Sensul literal – învaţă ceea ce este trecut . ..................................... III.3.4.2.c. Sensul duhovnicesc – învaţă ce trebuie crezut, făcut şi atins ....... III.3.4.2.d. Sensul tipologic – ceea ce trebuie înţeles şi împlinit ...................... III.3.4.3. Concepte cheie în exegeza Sfântului Grigorie de Nyssa .................................... III.3.4.3.a. Introducere .. ..................................................................................... III.3.4.3.b. Θεωρία ............................................................................................... III.3.4.3.c. Aκολουθία .......................................................................................... III.3.4.3.d. Tαξις şi Σκοπός .................................................................................
IV. EPECTAZA, PROGRESUL INFINIT AL SUFLETULUI CĂTRE DUMNEZEUFUNDAMENTUL BIBLIC………………………………………………………………………..……
IV.1. Introducere ……………………………………….……………………………………………..…. IV.2. Progresul spiritual in prezentarea scrierilor exegetice ……………………………………..…… IV.2.1. Introducere ……………………………………………….…………….……………..….. IV.2.2. Vechiul Testament ……………………………………….……………..……………...…. IV.2.2.a. Απολογητικος προς Πετρον τον αδελφον αυτου, Περι της Εξαημερου…..…. IV.2.2.b. Περι κατασκευης ανθρώπου …………………………….…….……..………. IV.2.2.c. Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως ………………….….……..……….. IV.2.2.d. Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων …………………..………..…….….. IV.2.2.e. Εις τον Εκκλησιαςτην ………………………….….…………………..…….…. IV.2.2.f. Εις τας επιγραφας των Ψαλμων ………………………..…………..………….. IV.2.3. Noul Testament ……………………………..…….............................................................
3
88
1111131718
20202024252526283333364044454651525557575962657070707277
808084848484878997
102105113
5
IV.2.3.a. Εις τους Μακαρισμούς ………………………….....……………..……………. IV.2.3.b. Εις την [Κυριακην] προσευχήν ……………………...…………………………… IV.3. Limbajul epectazei ……………………………………………..…......……………..…………….. IV.3.1. Simbolurile …………………………………………….….…………………….……..……… IV.3.2. Modele biblice ....................................................................................................................... IV.3.2.a. Introducere .......................................................................................................... IV.3.2.b. Avraam ………………………………………….…………………………..……… IV.3.2.c. Proorocul Moise, model al perfecţiunii umane ................................................. IV.3.2.d. Iosua Navi ŞI dreptul Iov.................................................................................... IV.3.2.e. Mântuitorul Iisus Hristos, model desăvârşit ..................................................... IV.3.3. Texte scripturistice ............................................................................................................... IV.4. Etapele progresului spiritual infinit către Dumnezeu …………..……….....……………………. IV.4.1. Introducere …………………………………………………..…… ……………………….. IV.4.1.a. Mărginit şi nemărginit ………………………………..…………………………. IV.4.1.b. Chipul lui Dumnezeu în om ………………………..……………………….……… IV.4.2. Etapele progresului spiritual …………………………..……..…………………………… IV.4.2.1. Introducere ……………………………………..……………………..……..…….. IV.4.2.2. Prima teofanie – în lumina (διά φωτός) ………………………..………….……… IV.4.2.2.a. Întruparea Domnului ………………………..….………….……….…… IV.4.2.2.b. Libertatea ............................................................................................ IV.4.2.2.c. Păcatul .................................................................................................. IV.4.2.2.d. Sfintele Taine, mijloacele înălţării spirituale ................................... Sfânta Taina a Botezului ..................................................................... Sfânta Taină a Euharistiei ................................................................... IV.4.2.3. A doua teofanie – în nor (διά νεφέλης) ................................................................ IV.4.2.3.a. Rugăciunea ……………………………………..……..……………… IV.4.2.3.b. Virtutea creştină ………………………..……………………………. IV.4.2.4. Teofania a treia – în întuneric (εν γνόφω) ............................................................ IV.4.2.4.a. Cunoaşterea lui Dumnezeu ………………………..…. ………………. IV.4.2.4.b. Vederea lui Dumnezeu ……………………………….………………. IV.4.2.4.c. Asemănarea cu Dumnezeu ………………..…………..……………..
V. CONCLUZII..............................................................................................................................................
VI. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ .............................................................................................................
113122130131141141142144147148149153153156160170170175179191194199200204206208210214217223229
234
237
5
CUVINTE CHEIE
Dumnezeu, Sfânta Scriptură, epectază, chip, asemănare, har, vedere, virtute, credinţă, iubire, om, raţiune, libertate, sentiment, păcat, ermeneutică, exegeză, rugăciune.
REZUMAT
Învăţătura Bisericii creştine s-a bazat dintotdeauna pe cuvântul revelat al Sfintei Scripturi. Acest cuvânt a fost tipărit în toate limbile pământului pentru a fi citită, însă datoria cea sfântă şi grea a interpretării şi a aprofundării a revenit Sfinţilor Părinţi. Aceştia au îmbinat misiunea lor pastorală de sfinţire şi de îndrumare a credincioşilor către Împărăţia lui Dumnezeu, cu datoria învăţătorească de a scoate la lumină dogmele, sfaturile şi învăţăturile duhovniceşti necesare întăririi sufletelor lor. Citind, aprofundând şi interpretând Cuvântul lui Dumnezeu aceştia au formulat şi au consolidat doctrina creştină şi au respins totodată toate acele învăţături care puneau în pericol misiunea Bisericii, ca stâlp şi temelie a adevărului.
Secolul al IV-lea, numit şi „epoca de aur a literaturii patristice” a fost momentul în care s-au dus cele mai grele lupte pentru formularea învăţăturilor de credinţă şi apărarea lor, moment în care s-au evidenţiat mulţi Sfinţi Părinţi. Dacă Alexandria se mândrea cu Sfântul Atanasie, Capadocia a fost reprezentată magistral de cei trei mari Părinţi, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz şi Sfântul Grigorie de Nyssa. Între aceştia trei, Sfântul Grigorie, episcopul Nyssei, s-a dovedit a fi cel mai îndrăzneţ în ceea ce priveşte ermeneutica şi exegeza biblică, prin caracterul său speculativ dar, mai ales, prin misticismul său. Cu toate că nu a dorit să fie un exeget exclusiv al Sfintei Scripturi, această scriere sfântă a ocupat un rol central în toate scrierile Sfântului, pentru că el a căutat mereu să-şi întărească cuvintele şi învăţăturile cu texte din Sfânta Scriptură.
În această lucrare am ales să cercetez ermeneutica biblică în general a acestui Părinte Capadocian, şi în special rolul acesteia la fundamentarea conceptului epectazei, a progresului spiritual infinit al sufletului către Dumnezeu. Putem să ne facem o idee mult mai bună asupra metodelor şi mijloacelor exegetice ale Sfântului Grigorie, prin cercetarea profundă a operelor sale exegetice, prin identificarea şi gruparea textelor scripturistice, prin studierea terminologiei cuvintelor şi a etimologiei numelor, prin demarcarea genurilor literare ale scrierii şi în special prin identificarea sensurilor celor mai potrivite: literal, duhovnicesc şi tipologic.
Am ales această temă datorită faptului că în rândurile Părinţilor Capadocieni, Sfântul Grigorie de Nyssa nu este foarte cunoscut de credincioşii români. Sunt puţini care îi cunosc ziua sărbătoririi lui, mai puţini care îi cunosc viaţa şi foarte puţini care îi cunosc opera. În teza mea de doctorat mi-am propus să înfăţişez personalitatea Sfântului Grigorie, episcop al Nyssei, atenţia sa cu care a citit, s-a familiarizat şi a interpretat Sfânta Scriptură în încercarea sa de a cultiva mai uşor în sufletele păstoriţilor săi iubirea după Dumnezeu. Lucrarea tratează principiile ermeneutice gregoriene spirituale, mai apropiate de viaţa de credinţă, „τι γαρ ωφελει προς την αρετήν (ceea ce este de folos pentru viaţa virtuoasă) ceea ce duce la apropierea de Dumnezeu şi asemănarea cu El.
Izvoarele principale de inspiraţie pentru cercetările mele îl constituie 1. colecţia Patrologiae Cursus Completus, Seu Bibliotheca Universalis, Integra, Uniformis,
Commoda, Oeconomica, Omnium SS. Patrum, Doctorum Scriptorumque Ecclesiasticorum, Series Graeca Prior, J. – P. Migne, ΤΟΥ ΕΝ ΑΓΙΟΙΣ ΠΑΤΡΟΣ ΗΜΩΝ ΓΡΗΓΟΡΙΟΥ ΕΠΙΣΚΟΠΟΥ ΝΥΣΣΗΣ ΤΑ ΕΥΡΙΣΚΟΜΕΝΑ ΠΑΝΤΑ 1863, Tom. XLIV, XLV, XLVI.
5
2. colecţia ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΠΕΜΠΤΟΣ A’, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, tomurile LXV-LXIX
3. colecţia Sources Chretiennes4. colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. XXIX - XXX, Ed. Institutului Biblic şi de
Misiune a Bisericii Orotodoxe Române
STRUCTURA TEZEI
Lucrarea Eremeutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa (fundamentul biblic al epectazei), alcătuită ca teză de doctorat sub îndrumarea Pr.Prof. Dr. Vasile Răducă, are cuprinsul conceput în aşa fel, încât să scoată în evidenţă importanţa ermeneuticii Sfântului Grigorie în consolidarea conceptului de epectază, a progresului infinit al creştinului către Dumnezeu.
Lucrarea este împărțită în trei capitole principale, precedate de o introducere și urmate de concluzii:
Primul capitol - SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA. VIAŢA ŞI OPERAViaţa În primul capitol al prezentat pe scurt viaţa şi opera Sfântului Grigorie de Nyssa. S-a
născut între anii 331-335, în Cezareea Capadociei. Tânărul Grigorie a fost pregătit intelectual şi duhovniceşte de către fratele său, Sfântul Vasile, iar de la sora sa mai mare, Macrina, tânărul Grigorie a primit o educaţie exclusiv religioasă, cunoştinţele fiind preluate mai ales din Sfânta Scriptură, din lecturile Vechiului Testament. Astfel, prima formare religioasă şi fundamentul educaţiei lui ca creştin a avut la bază Sfânta Scriptură, Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Pe de altă parte, tatăl său, Vasile, retor al Neocezareii, a oferit copiilor săi şi deschiderea spre cultura profană, în acelaşi timp cu cea religioasă. În această direcţie, el a studiat la şcoală textele lui Homer, Euripide, Manandriu şi Demostene, cei patru mari piloni ai culturii clasice, sub îndrumarea unor profesori mai mari ai vremii.
Chiar dacă Sfântul Grigorie luase decizia să intre în slujirea bisericească, primind chiar slujirea de citeţ, fervoarea credinţei i s-a diminuat datorită contactului direct pe care l-a avut cu filosofia păgână, ajungând astfel să ocupe titulatura de retor. A fost profesor o perioadă, în care şi-a întemeiat şi o familie, însă după decesul soţiei şi al copilului, el s-a apropiat iarăşi de Biserică. La început a trăit retras la mănăstirea Iris din Pont, iar în anul 372 el va face ascultare de fratele său mai mare, Sfântul Vasile, şi va primi harul hirotoniei în episcop, pentru cetatea Nyssei.
Ca episcop al Bisericii, el a participat la diferite sinoade, jucând un rol major mai ales în cadrul lucrărilor Sinodului II Ecumenic, de la Constantinopol, din 381, unde terminologia adoptată în vederea definirii dogmelor Sfintei Treimi a fost luată în special din lucrările sale. A fost numit pe drept “un adevărat stâlp al ortodoxiei.”
Anul 394 este considerat anul trecerii sale la cele veşnice, Biserica Ortodoxă cinstindu-l an de an ca sfânt ierarh, la data de 10 ianuarie.
OperaA citi opera Sfântului Grigorie de Nyssa înseamnă a pătrunde în credinţa Bisericii prin
intermediul unui Sfânt Părinte care a formulat-o. ca episcop, nu a fost nici un mare administrator şi legislator monahal ca Sfântul Vasile cel Mare, nici un predicator cu prestigiu şi poet ca Sfântul Grigorie de Nazianz, ci el se află în fruntea Sfinţilor Părinţi capadocieni ca „un teolog speculativ şi mistic.”
5
Teolog, exeget, autor ascetic şi orator, Sfântul Grigorie rămâne în memoria secolului de aur al Bisericii creştine, prin bogăţia şi varietatea muncii sale. Este un scriitor cu o operă variată şi încununată cu succes. Bogata activitate de scriitor a Sfântului Grigorie de Nyssa cuprinde scrieri exegetice şi omilii, scrieri dogmatice, ascetic-duhovniceşti, cuvântări şi epistole.
Scrierile exegetice: Απολογητικος προς Πετρον τον αδελφον αυτου, Περι της Εξαημερου (P.G. 44, 61-124); Περι κατασκευης ανθρώπου (P.G. 44, 125-256); Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως (P.G. 44, 207-430); Εις τας επιγραφας των Ψαλμων (P.G. 44, 432-608); Εις τον Εκκλησιαςτην (P.G. 44, 616-753); Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων (P.G. 44, 756-1020); Εις τους Μακαρισμούς (P.G. 44, 1193-1301); Εις την [Κυριακην] προσευχήν (P.G. 44, 1120-1193); Περι της Εγγαστριμυθου (P.G. 45, 107-114).
Scrierile dogmatice: Προς Ευνομίου αντιρρητικοι λόγοι (P.G. 45, 248-1121); Αντιρρητικος προς τα Απολιναριου (P.G. 45, 1123-1270); Περι του Αγιου Πνευματος, κατα μακεδονιανων των πνευματομαχων (P.G. 45, 1301-1334); Περι του μη ειναι τρεις θεους (P.G. 45, 115-136); Εκ των κοινων εννοιων (P.G. 45, 175-186); Περι πιστεως (P.G. 45, 136-145); Περι Ψυχης (P.G. 46, 11-16); Κατα ειμαρμενης (P.G. 45, 145-174); Λογος Κατηχητικος (P.G. 45, 9-106), etc
Scrieri ascetice: Περι Παρθενίας (P.G. 46, 317-416); Προς ‘Ολύμπιον, Περι τελειότητος (P.G. 46, 251-286); Εις τον βίον της οσιας Μακρίνης (P.G. 46, 960-1000); Περι του κατα Θεον σκοπου και της κατα αληθειαν ασκηστως (P.G. 46, 288-305); Προς τους αχθομενους ταις επιτιμησεσι (P.G. 46, 307-316); Προς τους βραδυνοντας εις το βαπτισμα (P.G. 46, 415-434).
Scrisorile, epistolele şi cuvântările: Προς Ευάγριον. Περι θεοτητος. Εις την εαυτου χειροτονίαν (P.G. 46, 544-553); Εις την ημέραν των Φώτων (P.G. 46, 577-600); Εις το Πάσχα (P.G. 46, 652-681); Περι της τριημέρου προθεσμίας της ‘Αναστάσεως του Κυρίου ημων Ιησου Χριστου (P.G. 46, 600-628); Εις το αγιον και σωτήριον Πάσχα (P.G. 46, 681-684); Εις την φωτοφόρον και αγίαν ‘Ανάστασιν του Κιρίου (P.G. 46, 634-689); Εις την λεγομένην τω επιχωρίω των Καππαδοκων εθει επισωζομένην ητις εστιν η ‘Ανάληψις του Κιρίου ημων ‘Ιησου Χριστου (P.G. 46, 689-693); Εις το ‘Αγιον Πνευμα (P.G. 46, 696-701); Λογος εις την Γέννησιν του Χριστου (P.G. 46, 1128-1149); Εγκώμιον εις το ναγιον Πρωτομάρτυρα Στέφανον (P.G. 46, 701-721), etc.
Al doilea capitol - ERMENEUTICA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSAArta interpretării poartă numele de ermeneutică, acest cuvânt provenind de la termenul
grecesc ερμηνεινειν care se traduce prin a tălmăci, a traduce, a interpreta. Această artă s-a născut din străduinţa creştinilor de a cunoaşte şi de a înţelege mai bine toate adevărurile divine cuprinse în Sfânta Scriptură.
„Sfânta Scriptură ne îndrumă pentru rezolvarea întrebărilor noastre.” (Περι κατασκευης ανθρώπου P.G.44,180D) spune Sfântul Grigorie de Nyssa. Din această cauză, exegeza este o muncă foarte delicată şi foarte variată. Această muncă a fost considerată o datorie sfântă de episcopul Nyssei, datorie pe care a încercat de fiecare dată să o împlinească. Nu de puţine ori, în scrierile sale exegetice, el arată limpede că misiunea de păstor al Bisericii este să explice Sfânta Scriptură, să hrănească duhovniceşte sufletele păstoriţilor săi. El asemănă păstorul turmei Mântuitorului Hristos cu ochiul Bisericii care „priveşte mereu spre Soarele dreptăţii, neslăbindu-şi niciodată vederea” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων VII, P.G. 44,920A). El este responsabil cu descoperirea adevărului, τους της αληθείας καθηγουμένους, are misiunea să împrospăteze învăţătura Bisericii, să lumineze şi să îndrume precum norul în pustie, poporul lui Dumnezeu, pe calea cea dreaptă spre Împărăţie. Datorită acestei chemări sfinte, Sfântul Grigorie numeşte exegetul, în tratatul său, Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως, “stâlp al Bisericii, slujitor al tainei dumnezeieşti” (Περι αρετης,
5
ητοι εις τον βίον Μωυσέως P.G.44,385A) Sfântul Grigorie de Nyssa punctează exigenţele cărora trebuie să se supună un exeget al Sfintei Scripturi: credinţă puternică, ortodox în mărturisirea credinţei, curăţie de păcate şi patimi, model în virtute pentru ceilalţi, cunoscător şi în conformitate deplină cu tradiţia Sfinţilor Părinţi.
În acest capitol, în subcapitolul II, am făcut şi o scurtă prezentare a istoriei ermeneuticii în viaţa Bisericii: Iisus Hristos, model desăvârşit al tuturor exegeţilor şi exegeza creştină după Mântuitorul Hristos, sistematizată în trei etape (Noul testament – anul 200; 200-325; 325-451).
În subcapitolul III am tratat strict ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa: a) exegetul în concepţia Sfântului Grigorie de Nyssa
Pentru Sfântul Grigorie de Nyssa „purificarea omului, a exegetului este o condiţie definitorie a descoperirii sensurilor pure ale textului biblic, pornind de la λεξις. În prima omilie la Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων, Sfântul Grigorie spune că numai „prin curăţia inimii se înţelege Sfânta Scriptură care duce la unirea sufletului omenesc de Dumnezeu” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων I, P.G. 44,769D-772A ). Aşa, exegetul biblic trebuie „să se aşeze în afara mişcărilor pătimaşe ale trupului; ... să mortifice mădularele pământeşti! ... să cureţe gura de cuvinte pătimaşe ... şi aşa să tâlcuiască înţelesurile neîntinate” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων I, P.G. 44,776C).
Pe lângă purificarea sufletului, Sfântul Grigorie accentuează şi rolul înţelepciunii şi a rugăciunii în munca exegetică. În lucrarea Περι της Εξαημερου, Sfântul Grigorie arată că „plecând de la textul Sfintei Scripturi, scoatem numai cu ajutorul lui Dumnezeu, sensul a ceea ce s-a scris” (Περι της Εξαημερου P.G.44,68C-D). Astfel, exegetul, îndrumat de Duhul Sfânt, „care nu se coboară la o cugetare întinată, ci este călăuzit de cugetarea la cele dumnezeieşti, la înţelesurile curate, ... ajunge deopotrivă cu îngerii, prin nepătimire, la înţelegerea tainelor dumnezeieşti” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων I, P.G. 44,776D-777A).
Alte calităţi necesare exegetului, în concepţia Sfântului Grigorie sunt: bătrâneţea ca îmbogăţire a înţelepciunii; disponibilitatea la efort şi la oboseală; supunerea faţă de porunca lui Dumnezeu; încrederea în ajutorul Domnului şi conştiinţa de a avea nevoie de Acesta, mai ales în cazul interpretării textelor mai dificile.
b) Principiile ermeneutice ale Sfântului Grigorie de NyssaCinci sunt principiile ermeneuticii spirituale ale Sfântului Grigorie, pe care le desprindem
din scrierile sale: primul este libertatea literei; apoi, necesitatea aprofundării literei; interpretarea alegorică nu trebuie să fie lipsită de un înţeles folositor; totul ceea ce rămâne ascuns trebuie descoperit; şi ultimul, omul caută şi găseşte învăţăturile numai atât cât poate cu mintea sa limitată.
c) Particularităţile exegezei gregorienePentru Sfântul Grigorie, totul este ermeneutic din moment ce un cuvânt caută să exprime
un gând căruia ascultătorul trebuie să-i regăsească sensul prin cuvinte. Schema, motivaţia şi interpretarea exegetică l-au ajutat în elaborarea propriului său sistem ermeneutic. Importantă a fost experienţa sa ca profesor, o perioadă de intensă activitate intelectuală, de lecturi abundente şi diverse, de documentare, care, mai târziu, i-au uşurat alcătuirea şi redactarea comentariilor sau întrebuinţarea textelor biblice în consolidarea învăţăturilor ortodoxe. El a cunoscut operele filosofilor antici (Platon, Plotin, Aristotel, stoici), a lui Filon Alexandrinul, Origen şi a fratelui său, Sfântul Vasile cel Mare. A preluat din scrierile lor ceea ce a considerat că îi este de folos în consolidarea şi desfăşurarea scrierilor sale, a criticat ceea ce a considerat că trebuie criticat pentru că vatămă învăţătura Bisericii (mai ales la Origen – preexistenţa sufletelor, atingerea desăvârşirii binelui) şi a completat ceea ce a considerat că trebuie completat.
d) Sensurile Sfintei Scripturi.
5
Sensul (η σημασία / sensus) Sfintei Scripturi este cel care Dumnezeu, autorul ei, intenţionează să îl descopere omului şi să-l transmită, făcându-l viu în sufletul acestuia. Sfântul Grigorie a căutat să identifice sensul exegetic cel mai potrivit al textului biblic pentru a scoate din el învăţăturile utile sufletului, mai ales atunci când s-a aflst în mijlocul unor controverse doctrinare (precum cele împotriva lui Eunomie sau Apolinarie)
Ceea ce caracterizează stilul gregorian este cercetarea sensului textului biblic, totdeauna legat de sensul propriu, sens care niciodată nu exclude căutarea aprofundată, atunci când este nevoie. În tratatul la zilele creaţiei, Περι της Εξαημερου, domină interpretarea literală (ισθορία), şi de câte ori este necesar, sensul literal se îmbină cu cel spiritual. În această scriere, şi mai apoi, în Περι κατασκευης ανθρώπου, Sfântul Grigorie nu doar identifică sensurile, ci, mai mult decât atât, înlănţuirea logică a textului care se succedă de la un tip la altul. Mai târziu, în operele maturităţii sale, Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως şi Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων, Sfântul Grigorie arată diferenţa evidentă între sensurile Sfintei Scripturi. Dacă în prima el arată clar diferenţa dintre cele două, literal şi spiritual, unde primul este un pretext pentru identificarea celui de-al doilea, în cea de-a doua, ne învaţă frumuseţea interpretării alegorice (tipologică, dar mai ales duhovnicească).
Sensul literal - este sensul comun, direct, nemijlocit, obişnuit al unui cuvânt. Sfântul Grigorie de Nyssa a acordat o mare atenţie sensului literal şi nu l-a refuzat atât timp cât a considerat că acesta este folositor. Exegeza Sfântului Grigorie asupra cărţilor scripturistice, mai ales asupra celor din Vechiul Testament, foloseşte frecvent termenul ιστορία, ca referire la episoadele narative. Scopul este să scoată în evidenţă mai bine valoarea literală, istorică, cea care dintotdeauna precedă o interpretare mai profundă, mai pretenţioasă. Niciodată, episcopul Nyssei nu a căutat să forţeze semnificaţia evidentă a literei, el menţionând că orice „interpretare morală nu trebuie să aducă niciodată vreo confuzie textului (τη θεωρία της λέξεως)” (Περι της Εξαημερου P.G. 44, 81D).
Sensul literal ocupă un loc limitat în opera Sfântului Grigorie, şi de aceea trebuie considerat o primă treaptă în progresul creştinului. El deschide drumul celeilalte exegeze, mai complexe, exegeza duhovnicească.
Sensul duhovnicesc - este necesar înţelegerii corecte a Sfintei Scripturi, întrucât cuvântul este doar suportul fizic al unei învăţături duhovniceşti.
Sfântul Grigorie a fost mereu conştient de faptul că sensul figurat îl are pe Sfântul Duh ca autor al ei şi este sensul pe care Sfântul Duh a dorit să-l exprime direct, dar printr-o manieră îndepărtată sau mediată, prin lucruri care exprimă la început un sens literal. De aceea, munca sa a constat în „găsirea, acolo unde este nevoie, a unui alt înţeles în legi, vrednic de măiestria legiuitorului.” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων, Προοιμιον προς Ολυμπιαδα, P.G. 44,761A).
Sensul duhovnicesc al Sfintei Scripturi a fost raportat de episcopul Nyssei la învăţătura Bisericii, pentru că acesta îşi găseşte împlinirea numai în Biserică.
Sensul tipologic - Cea mai mare parte a textelor din Vechiul Testament sunt interpretate de Sfântul Grigorie în lumina Noului Testament. Tipologia se manifestă în corespondenţa între operele trecute şi operele prezente ale lui Dumnezeu, iar mereu în acest concurs se inserează taina Mântuitorului Iisus Hristos. Opoziţia dintre Vechiul şi Noul Legământ (Vechiul Testament care anunţă, pregăteşte şi prefigurază şi Noul Testament care împlineşte) este un principiu ermineutic des întâlnit în scrierile exegetice ale Sfântului Grigorie. În scrierile Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων şi Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως întâlnim sensul sensul topologic.
Dintre temele generale întâlnite şi la Sfântul Grigorie amintim următoarele paralele: Adam, omul cel vechi – Hristos, omul cel nou; rivalitatea Sarra – Agar (Facere XXI, 9-10 – Galateni II, 21-31); şarpele de aramă prefigurare a Sfintei Cruci (Numerii XXI, 4-9 – Ioan III, 14-
5
15); mana din pustiu şi pâinea vieţii din care cel ce mănâncă nu va mai flămânzi vreodată (Ieşire – Ioan VI, 32).
e) Concepte cheie în exegeza gregorianăÎmbinând toate aceste sensuri, observăm că întreaga tehnică exegetică a Sfântului Grigorie
se dezvoltă în jurul a patru concepte cheie: θεωρία, ακολουθία, ταξίς, σκοπός. Sfântul Grigorie de Nyssa şi-a propus de la început un scop (σκοπος) precis al exegezei şi apoi, prin principiul succesiunii relatării (ιστορία) şi prin ordinea textului (ταξίς), el caută însemnătatea termenului ακολουθία.
Al treilea capitol - EPECTAZA, PROGRESUL INFINIT AL SUFLETULUI CĂTRE DUMNEZEU FUNDAMENTUL BIBLIC
În acest capitol am tratat pe larg rolul exegezei Sfântului Grigorie de Nyssa în dezvoltarea şi consolidarea învăţăturii sale despre epectază. Sfântul Grigorie este original în revendicarea, fundamentarea şi dezvoltarea caracterului nesfârşit al progresului omului în desăvârşire (επέκτασις), respectiv în cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu. Chiar dacă găsim la Clement şi Origen o prezentare sumară a progresului duhovnicesc sub forma unor etape, ea nu are preofunzimea capadociană.
Numit şi “Marele Părinte al Misticismului,” Sfântul Grigorie de Nyssa a punctat în mai multe tratate exegetice: Περι κατασκευης ανθρώπου, Περι της Εξαημερου, Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως, Εις τον Εκκλησιαςτην, Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων, Εις τας επιγραφας των Ψαλμων, Εις τους Μακαρισμούς şi Εις την [Κυριακην] προσευχήν, modul în care creştinii pot să dobândească viaţa adevărată, viaţa veşnică. În capitolul acesta am prezentat pe scurt aceste lucrări capitale şi exegeza biblică din ele pentru înţelegerea temeiului epectazei, a progresului spiritual infinit al sufletului către Dumnezeu.
La început am căutat să scot în evidenţă importanţa limbajului pentru episcopul Nyssei. El a fost conştient că Sfânta Scriptură este un instrument duhovnicesc care ne oferă prin cuvinte, învăţătura care are menirea să ne înalţe spre Dumnezeu. Sfântul Grigorie de Nyssa precizează clar, că Dumnezeu întrebuinţează limbajul ca o modalitate de comunicare cu noi, datorită incapacităţii naturii umane de a înţelege un gând, un mesaj altfel decât prin meditarea sunetelor sale. Rolul limbajului, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, este să deschidă în sufletul cititorilor săi, calea cea dreaptă spre Dumnezeu. El a avut rolul deosebit de important să scoată în evidenţă importanţa progresului spiritual infinit al sufletului.
Sfântul Grigorie în identificarea etapelor epectazei se bazează pe Sfânta Scriptură, din ea preluând limbajul, simboluri (de purificare; de înălţare – scara, aorborele, bula de aer, norul, aripile,muntele; de participare la fericirea veşnică), modele (Avraam, Moise, Iosua Navi, Iov) şi texte (II Corinteni III, 18 şi Filipeni III, 13).
Subcapitolul IV tratează etapele progresului spiritual al sufletului către Dumnezeu. Demersul gregorian pentru fundamentarea biblică a conceptului epectazei este următorul. La bază, Sfântul Grigorie aşează importanţa deosebirii dintre necreat şi creat, dintre nemărginit şi mărginit, apoi importanţa chipului lui Dumnezeu primit de om la creaţie, şi continuă desfăşurarea itinerariului prin dezvoltarea următoarelor etape:
1. Prima etapă (διά φωτός): este calea luminii, stagiul purificator al omului. Sufletul se întoarce de la simţuri către realitatea care este Dumnezeu, şi scăldat în lumina divină, primeşte darurile lui Dumnezeu necesare creşterii spirituale.
Viaţa luminoasă este propusă în mod egal libertăţii tuturor, prin Întruparea Domnului, eveniment care restabileşte, după păcat, conexiunea firească dintre chipul primit de om la creaţie şi
5
asemănarea la care este chemat şi la care trebuie să ajungă. Această primă etapă a epectazei, este frumos sistematizată de Sfântul Grigorie printr-o parafrazare scurtă, literal, a textului paulin, I Timotei III, 16: “Vorbesc despre marea taină a dreptei credinţe, prin care Dumnezeu S-a arătat în trup; despre Cel ce era în chipul lui Dumnezeu şi a petrecut între oameni în trup, cu faţă de rob; despre Cel care, după ce şi-a însuşit ca pârgă firea pieritoare a trupului, pe care a luat-o asupra Sa, prin fecioria nestricată, sfinţeşte, împreună cu ea, întru nestricăciune, firea comună, prin cei ce se unesc cu El, prin împărtăşirea de Taină, hrănind trupul Său, adică Biserica şi articulând, în chip cuvenit, mădularele ce răsar prin credinţă, în trupul comun” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων XIII, P.G. 44, 1048B-C).
În acest subcapitol al tratat următoarele subteme: Întruparea Domnului şi restaurarea chipului lui Dumnezeu în om (o atenţie sporită şi asupra textelor Proverbe VIII, 22; Isaia VII, 14); Libertatea omului; Păcatul; şi Sfintele Taine (Botezul şi Euharistia).
2. A doua etapă (διά νεφέλης): este calea norului (asceza). În această etapă are loc despărţirea definitivă de patimi, de bolile sufletului care duc la moarte şi înlocuirea lor cu virtuţile creştine.
A doua etapă a progresului continuu către Dumnezeu urmăreşte consolidarea creştinului, prin asceză, în drumul său. Prin asceză, creştinul îşi reconfigurează drumul său către Dumnezeu, drum pierdut datorită căderii şi persistenţei în păcat. În acestă etapă, exerciţiile ascetice sunt căile prin care sufletul creştinului, înnobilat cu harul divin, se înfrumuseţează, prin rugăciune, cu virtuţile creştine.
Creştinul este o persoană a rugăciunii şi trebuie să fie mereu conştient că prin rugăciune el experiază prezenţa lui Dumnezeu ca subiect. Când se roagă omul avansează în cunoaşterea lui Dumnezeu, pentru că prin cuvintele rugăciunii i se deschide omului, orizontul cunoaşterii duhovniceşti. El se înalţă în proporţie cu felul în care el îl vede pe Dumnezeu prezent în această viaţă cu proiecţie spre viaţa veşnică, care pentru Sfântul Grigorie este o unire intimă unde găseşte ceea ce îi este folositor.
În gândirea Sfântului Grigorie, rugăciunea este fundamentul cunoaşterii lui Dumnezeu de către suflet, adevărata rugăciune punându-ne în legătură cu Dumnezeu. Rugăciunea face ca Duhul Sfânt să rămână în noi, noi fiind cu adevărat temple ale Duhului Sfânt (II Corinteni III, 16-17). Darurile rugăciunii, simplitatea, bărbăţia, cumpătarea, înţelepciunea, cinstea, curăţenia, smerenia, sunt asemenea lămpilor fecioarelor înţelepte, pregătite mereu să-L primească pe Mirele ceresc, pe Iisus Hristos. Aşa, închinarea la El este utilă, pentru că creştinul, prin credinţă curată, este chemat să aleagă, să trăiască şi să practice virtuţile, căi prin care îşi atinge asemănarea cu Cel care l-a adus la viaţă şi i-a dat şi chipul Său.
Principiul ermeneutic al scopului exegezei la Sfântul Grigorie de Nyssa este cel al virtuţii (αρετή), pentru că exegeza trebuie mereu actualizată şi adaptată nevoilor membrilor Bisericii. Sfinţii Părinţi au numit virtuţile “forme umane ale însuşirilor lui Dumnezeu.” Omul care doreşte să-L vadă şi să-L cunoască pe Dumnezeu se află mereu în căutare. În acest sens, virtutea creştină este imperios necesară, ea fiind mijlocul principal al progresului spiritual. „Virtutea se câştigă prin credinţă (δια πιστεως), afirma Sfântul Grigorie în Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως, şi prin buna conştiinţă a vieţii.” (Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως P.G.44,392B)
Virtutea este mereu legată de Dumnezeu dar nu trebuie înţeleasă ca fiind esenţa lui Dumnezeu, ci o putere şi o stare. Este o putere şi o stare în acelaşi timp întrucât arată adevărata participare la Dumnezeu, rodul credinţei şi sănătăţii sufletului. Fără virtute, fericirea veşnică nu poate fi atinsă, ea fiind calea cea dreaptă a înălţării la asemănarea cu Dumnezeu.
5
3. A treia etapă (εν γνόφω): este calea întunericului, destinaţia finală a traiectoriei stabilite de Sfântul Grigorie. Aici, în loc de un loc de odihnă, creştinul nu găseşte un punct final al drumului său, iar destinaţia sa nu este nici o destinaţie. Este doar o apropiere tainică a sufletului de Dumnezeu, în urma căreia, sufletul devine asemenea unei oglinzi ce reflectă desăvârşirea dumnezeiască.
Aici am tratat despre cunoaşterea lui Dumnezeu, vederea Acestuia şi despre dobândirea, prin virtuţi, a asemănării cu El.
În Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων, Sfântul Grigorie de Nyssa aminteşte evoluţia cunoaşterii lui Dumnezeu, prin cuvântul Sfintei Scripturi şi prin poruncile Legii. Poruncile pe care le-a primit Moise pe Muntele Sinai se referă şi la Dumnezeu şi la viaţa virtuoasă a creştinului. Este o prelungire sau o întrepătrundere, întrucât esenţa învăţăturii despre Dumnezeu coincide cu esenţa vieţii care participă la Dumnezeu.
Sfânta Scriptură, cel dintâi mijloc de cunoaştere a lui Dumnezeu, apropie firea omenească de Dumnezeu. Mai întâi o luminează prin prooroci şi prin Legea Veche pregătind strălucirea luminii celei adevărate. Rolul Sfintei Scripturi este să nască în noi, dorul necontenit după Dumnezeu, după vederea Lui faţă către faţă.
Sufletul tinde să-L cunoască pe Dumnezeu, dar nu va reuşi niciodată să dobândească cunoaşterea deplină întrucât „cerul şi pământul impun o limită a cunoaşterii noastre prin vedere.” (Περι της Εξαημερου P.G.44,69D) Datoria omului rămâne ca acesta să continue mereu să se apropie mai mult de Dumnezeu prin iubire. Cunoaşterea devine iubire (η δε γνωσις αγάπη γινεται) iar Dumnezeu este cunoscut ca iubire.
Scopul final al ermeneuticii Sfântului Grigorie este cunoaşterea adevărului, identificat nu cu adevărul istoric conform definiţiilor scolastice, ci cu experienţa cu cunoaşterea adevărului desăvârşit, care este însuşi Dumnezeu. Cum este concepută cunoaşterea adevărată în gândirea Sfântului Grigorie? Cunoaşterea adevărului se identifică cu vederea lui Dumnezeu. Omul se apropie, Îl cunoaşte pe Dumnezeu şi doreşte să Îl vadă, chiar dacă ştie că „vederea lui Dumnezeu nu poate încăpea în viaţa oamenilor.” (Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως P.G.44,400A)
Calea vederii lui Dumnezeu urmează ordinii din viaţa lui Moise unde a-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a-L avea pe Acesta. Prima vedere a fost în lumină, dar a doua este în întuneric. Sfântul Grigorie de Nyssa, spre deosebire de multi Sfinţi Părinţi ai Bisericii, consideră că întunericul unde a ajuns Moise reprezintă un mod de comuniune cu Dumnezeu, superior contemplaţiei luminii. Nu trebuie să vedem în aceasta o contradicţie, ci un progres, pentru că adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu este exprimată de el, într-un mod paradoxal: „a vedea constă în a nu vedea (το εν τουτω το ιδειν, εν το μη ιδειν).” (Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως PG 44, 377A)
Potrivit Sfântului Grigorie nu există o vedere finală a lui Dumnezeu. Sufletul nu va putea niciodată să pătrundă esenţa divină, să-L înţeleagă total pe Dumnezeu. Pentru el, creştinul Îl va putea vedea pe Dumnezeu în puritatea sufletului său, fiind vorba aici de o vedere interioară, şi nu de una exterioară. Privirea îndreptată spre Dumnezeu ne arată direcţia corectă a vieţii virtuoase. Omul îşi găseşte direcţia dorinţei sale, prin chipul cu care a fost înzestrat de Dumnezeu la creaţie, şi prin care el este înrudit cu Creatorul Său. A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a-L urma, pentru că Dumnezeul este ghidul ce trebuie urmat. Această învăţătură o găsim expusă în Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως: „Nu este posibil să meargă în siguranţă cel care nu cunoaşte drumul dacă nu are o călăuză. Urmându-l, călăuza îi arată drumul. Dacă mereu este orientat către spatele celui care merge înainte, el nu se va îndepărta de la drumul cel bun. Dacă mişcarea sa îl poartă acolo, şi încoace sau dacă întoarce privirea sa spre faţa călăuzei cu siguranţă se va angaja pe un alt
5
drum decât pe acela pe care i l-a arătat călăuza sa. Tocmai pentru a nu alerga în sens contrar faţă de călăuza sa, Domnul a spus celui călăuzit: Nu vei vedea faţa Mea! Binele nu se opune niciodată binelui, ci mereu îl urmează. Ceea ce este opus, se opune binelui. Moise niciodată nu s-a opus Binelui, ci L-a urmat.” (Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως P.G.44, 377D-380A)
Ultimul subcapitol prezintă împlinirea scopului omului pentru care a fost creat, şi anume dobândirea asemănării cu Dumnezeu. După Sfântul Grigorie de Nyssa, asemănarea cu Dumnezeu (ομοίωσις) este desăvârşirea omului în bine, este imitarea vieţii dumnezeieşti. Creştinul este chemat să devină asemenea cu Dumnezeu, întrucât dacă nu ajunge la această stare nu va putea vedea faţa lui Dumnezeu. Această vocaţie este o reîntoarcere la starea de fericire pe care a avut-o înainte de căderea în păcat. „A se face asemenea cu Dumnezeu, înseamnă a se face drept, evlavios, bun şi cele asemenea.” (Εις την [Κυριακην] προσευχήν II, P.G.44,1145B)
Asemănarea cu Dumnezeu constă în faptul că omul reproduce într-o anumită măsură pe Dumnezeu, prin schimbarea în bine a vieţii. Sufletul nostru mereu caută pe Dumnezeu, precum floarea soarelui se îndreaptă spre soare: „Căci Dumnezeu singur, cu adevărat, are dulceaţa şi dorirea şi iubirea. Gustarea continuă din Dumnezeu devine pricină a unei dorinţe şi mai mari, pentru că intensifică pofta prin participarea la bunuri.” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων I, P.G. 44,777B) Şi asemănarea cu Dumnezeu nu are limită, pentru că e o neîntreruptă depăşire de sine, o desăvârşire care nu se încheie niciodată. Pentru că Dumnezeu este infinit, sufletul omului este infinit în devenire. Astfel, el creşte mereu în virtute, fiind într-un progres permanent. Asemănarea cu Dumnezeu este ţinta epectazei, lucrarea noastră duhovnicească de a ne apropia de Dumnezeu, prin virtuţi.
Sfinţenia este ultima treaptă a desăvârşirii. Cel care urmează lui Dumnezeu, urmează sfinţeniei Lui, sfinţenie la care se poate ajunge numai prin practicarea neîntreruptă a virtuţilor. Astfel, când omul este curat, purificat de orice patimă, are în el pe Dumnezeu, este asemenea cu Dumnezeu, şi se află în starea în care poate să participe la bunurile supreme ale fiinţei dumnezeieşti.
Lumina, norul şi întunericul au fost identificate cu purificarea, contemplarea şi unirea, cele trei etape care corespund celor trei teofanii din viaţa proorocului Moise. „Marelui Moise a început să i se arate Dumnezeu prin lumină (διά φωτός). De aceea, îi vorbeşte prin nor (διά νεφέλης). Apoi, după ce a ajuns mai înalt şi mai desăvârşit, vede pe Dumnezeu, în întuneric (εν γνόφω). Ce învăţăm prin această trecere: prima depărtare de la părerile mincinoase şi rătăcite despre Dumnezeu e strămutarea de la întuneric la lumină. Iar cunoaşterea următoare a celor ascunse, care îndrumă sufletul de la cele văzute la cele nevăzute, este un nor care pe de o parte acoperă tot ce se vede, iar pe de altă parte, îl îndrumă şi îl ajută să vadă pe Cel dinăuntru. Iar sufletul, urcând spre cele de mai sus, atât cât îi este cu putinţă, părăseşte cele de jos şi ajunge în mijlocul ascunzişurilor cunoştinţei de Dumnezeu, fiind înconjurat total de întunericul dumnezeiesc (ο Θειος γνόφος). Aşa... sufletul contemplă nevăzutul şi necuprinsul în care se află Dumnezeu.” (Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων XI, P.G. 44,1000D)
Sfântul Grigorie de Nyssa a fost mereu conştient de misiunea ce îi revine, în calitate de părinte şi îndrumător duhovnicesc, de a împărtăşi oamenilor săi norme statornice şi principii înalte de viaţă creştină. Astfel, plecând de la această premisă, Sfântul Grigorie de Nyssa este conştient că Biblia nu este numai un deşteptător al conştiinţei umane, ci, mai mult decât atât, oferă şi mijloacele necesare desăvârşirii morale.
Un studiu al ermeneuticii Sfântului Grigorie de Nyssa ne-a oferit, în consecinţă, o imagine de ansamblu asupra activităţii sale de exeget. El nu a încetat niciodată să cerceteze Sfânta Scriptură, activitatea sa exegetică aparând asemenea unui motor al vieţii sale. Încă de la începutul activităţii
5
sale de ierarh şi până la sfârşitul vieţii, exegeza nu a încetat niciodată de a fi pentru Sfântul Grigorie un domeniu literar privilegiat.
Prin scrierile sale exegetice, Sfântul Grigorie de Nyssa deţine un rol important în istoria ermeneutică creştină: metodele sale sunt adaptate mereu textelor biblice, genurilor literale, temelor teologice şi spirituale abordate, variaţiile în raport cu etapele din viaţa sa. Printr-o cercetare amănunţită a tuturor scrierilor sale exegetice, afirmăm că sensurile literal, tipologic şi alegoric, şi-au găsit împlinirea spirituală în gândirea Sfântului Grigorie de Nyssa.
Sfântul Grigorie de Nyssa reprezintă aşadar o provocare din punct de vedere teologic, dar este şi o sursă de inspiraţie pentru orice teolog care caută să înţeleagă calea desăvârşirii. Departe de a părăsi reflecţiile sale cu privire la natura infinită a esenţei lui Dumnezeu în întunericul adânc, el a lucrat cu sârguinţă şi a găsit locul în cazul în care un astfel de adevăr a fost util pentru creştinii care au nevoie să-şi purifice sufletele lor, pentru cei care doresc să avanseze în viaţa lor duhovnicească prin dobândirea virtuţilor creştine.
I. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
I. Surse:1. Sfânta Scriptură, ediţiile tipărite cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române.2. Septuaginta, vol. 4/1- Colegiul noua Europă, Ed. Polirom, Bucureşti 20063. Patrologiae Cursus Completus, Seu Bibliotheca Universalis, Integra, Uniformis,
Commoda, Oeconomica, Omnium SS. Patrum, Doctorum Scriptorumque Ecclesiasticorum, Series Graeca Prior, J. – P. Migne, ΤΟΥ ΕΝ ΑΓΙΟΙΣ ΠΑΤΡΟΣ ΗΜΩΝ ΓΡΗΓΟΡΙΟΥ ΕΠΙΣΚΟΠΟΥ ΝΥΣΣΗΣ ΤΑ ΕΥΡΙΣΚΟΜΕΝΑ ΠΑΝΤΑ 1863, Tom. XLIV, XLV, XLVI.
4. Περι κατασκευης ανθρώπου (G.H.Forbesius, Του εν αγίοις πατρος ημων Γρηγ. Νύσσης, τα ευρισκόμενα πάντα, τομ. I, Burntisland 1855) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΠΕΜΠΤΟΣ A’, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Α’, ΙI), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΓΕΩΡΓΙΑ Π. ΚΟΥΝΟΒΗ, Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1995
5. Περι αρετης, ητοι εις τον βίον Μωυσέως (H. Musurillo, Gregorii Nysseni, vol. VII, I, Leiden 1964) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΠΕΜΠΤΟΣ A’, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Α’, ΙI), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΓΕΩΡΓΙΑ Π. ΚΟΥΝΟΒΗ, Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1995
6. Εις τον Εκκλησιαςτην (P.Alexander, vol. V, leiden 1962) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΠΕΜΠΤΟΣ A’, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Α’, ΙI), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΓΕΩΡΓΙΑ Π. ΚΟΥΝΟΒΗ, Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1995
7. Εις τας επιγραφας των Ψαλμων. Εις τον εκτον Ψαλμόν, Περι της ογδόης (J. Mc Donough, S.J., Gregorii Nysseni, vol. V, pp. 187-193, Leiden, E.J.Brill 1962) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ
5
ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΚΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ B’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΙΩΑΝΝΗΣ Δ. ΜΠΟΥΓΑΤΣΟΣ, Φιλόλογος - Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1987
8. Εξήγησις του ‘’Ασματος των ‘Ασμάτων (H. Langerbeck, Gregorii Nysseni, vol. VI, Leiden, E.J.Brill 1960) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΚΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ B’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΙΩΑΝΝΗΣ Δ. ΜΠΟΥΓΑΤΣΟΣ, Φιλόλογος - Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1987
9. Εις την [Κυριακην] προσευχήν în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΚΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ B’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΙΩΑΝΝΗΣ Δ. ΜΠΟΥΓΑΤΣΟΣ, Φιλόλογος - Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1987
10. Εις τους Μακαρισμούς în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΚΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ B’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΙΩΑΝΝΗΣ Δ. ΜΠΟΥΓΑΤΣΟΣ, Φιλόλογος - Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1987
11. Προς Ευνομίου αντιρρητικοι λόγοι. Κεφάλαια. Των εκδοθέντων παρα Ευνομιου δύο λόγων μετα την κοιμησιν του αγίου Βασιλείου: ‘Αντιρρητικος εις τον πρωτον λόγον (Wernerus Jaeger, Grigori Nysseni, Opera, vol. I, Leiden, E.J.Brill 1960) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΚΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Γ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1988
12. Προς τον Ευνομίου δευτερον λόγον (Wernerus Jaeger, Grigori Nysseni, Opera, vol. II, Leiden, E.J.Brill 1960) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΚΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Γ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1988
13. Λόγος Αντιρρητικος προς την Ευνομίου εκθεσιν (Wernerus Jaeger, Grigori Nysseni, Opera, vol. I, Leiden, E.J.Brill 1960) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΟΓΔΟΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Δ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΙΩΑΝΝΗΣ Δ. ΜΠΟΥΓΑΤΣΟΣ, Φιλόλογος - Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1989
14. Προς Ευστάθον, Περι της ‘Αγιας Τριάδος (Fridericus Mueller, Grigori Nysseni, Opera, vol. III, I, Leiden, E.J.Brill 1958) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ
5
ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΟΓΔΟΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Δ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΙΩΑΝΝΗΣ Δ. ΜΠΟΥΓΑΤΣΟΣ, Φιλόλογος - Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1989
15. Περι Παρθενίας (J.-P. Cavarnos, Gregorii Nysseni, Opera, Ascetica, vol. VIII, I, pp. 247-343, Leiden, E.J.Brill 1963) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ E’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1990
16. Προς ‘Αρμόνιον, Περι του τι το του Χριστιανου επάγγελμα (Wernerus Jaeger, Grigori Nysseni, Opera, Ascetica, vol. VIII, I, pp. 247-343, Leiden, E.J.Brill 1963) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ E’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1990
17. Προς ‘Ολύμπιον, Περι τελειότητος (Wernerus Jaeger, Grigori Nysseni, Opera, Ascetica, vol. VIII, I, pp. 173-214, Leiden, E.J.Brill 1963) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ E’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1990
18. Εις τον βίον της οσιας Μακρίνης (Woods Callahan, Grigori Nysseni, Opera, Ascetica, vol. VIII, I, pp. 370-414, Leiden, E.J.Brill 1963) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ E’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1990
19. Εις τους κοιμηθέντας (Gunderus Heil, Grigori Nysseni, Sermones, Opera, pars. I, vol. IX, I, pp. 28-68, Leiden, E.J.Brill 1967) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ E’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1990
20. Εις την φωτοφόρον και αγίαν ‘Ανάστασιν του Κιρίου; Περι της τριημέρου προθεσμίας της ‘Αναστάσεως του Κυρίου ημων Ιησου Χριστου; Εις την Γέννησιν του Χριστου; Εις το αγιον και σωτήριον Πάσχα; Εις το ‘Αγιον Πνευμα; Εγκώμιον εις το ναγιον Πρωτομάρτυρα Στέφανον, în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ E’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων,
5
Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1990
21. Ειστολαι, Αποσπάσματα (W Jaeger vol III, pars II, 2-95, Leiden, E.J.Brill 1959) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Ζ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1991
22. Περι του κατα Θεον σκοπου και της κατα αληθειαν ασκηστως (Wernerus Jaeger, Grigori Nysseni, Opera, vol. VIII, I, Leiden, E.J. Brill 1963) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Ζ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1991
23. Κατα ‘Αρειουκαι Σαβελλιου (Fridericus Mueller, Gregorii Nzsseni,leiden, E.J.Brill 1958) în ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΕΝΑΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Ζ’), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, ΗΛΙΑ Δ. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, Επιμελής, ΚΙΜΩΝ Γ. ΠΑΠΑΧΡΙΣΤΟΠΟΥΛΟΣ, Θεολόγος - Καθηγητης, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1991
24. Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri, Partea I, traducere de Pr. Prof. D. Stăniloae şi Pr. Ioan Buga, note de Pr. Prof. D. Stăniloae, indice de Pr. Ioan Buga, în Colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. XXIX, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Orotodoxe Române, Bucureşti 1982
25. Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri, Partea a II-a, Scrieri exegetice, dogmatic-polemice şi morale, traducere şi note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în Colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. XXX, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Orotodoxe Române, Bucureşti 1998
26. Gregoire de Nysse, La vie de Moise, colecţia Sources Chretiennes,vol. Ibis, Paris 1955, introducere si note de Jean Danielou
27. Gregoire de Nysse, Lettres, în colecţia Sources Chretiennes vol 363, Paris, Ed. Du Cerf 1990, introducere si note de Pierre Maraval
28. Gregoire de Nysse, Sur les titres des Psaumes, în colecţia Sources chretiennes, vol 466, Paris 2002, introducere si note de Jean Reynard
29. Gregoire de Nysse, In Ecclesiasten, în colecţia Sources Chretiennes, vol 416, Paris 1996, introducere si note de Vinel Francoise
30. Gregoire de Nysse, Traite de la Virginite, Introducere, colecţia Sources Chretiennes, vol. 119, Paris 1966, introducere si note de Aubineau Michel
III. Opere consultate:1. Alexandre, Monique, L’exegese de Genese 1, 1-2a dans l’In Hexaemeron de Gregoire de
Nysse: Deux Approches du probleme de la matiere, Gregor von Nyssa und die philosophie, Leiden E.J.Brill 1976
2. Idem, La variante de Lc 11, 2 dans la troisieme Homelie sur l’oraison Dominicale de Gregoire de Nysse et la controverse avec les pneumatomaques, în Gregoire de Nysse: la Bible dans
5
la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
3. Idem, Paques, la vie nouvelle (De Tradui Spatio 277, 10-280, 13), The Easter Sermons of Gregory of Nyssa, Proceedings of the Fourth International Colloquium on Gregory of Nyssa, Patristic Monograph Series, No. 9, Cambridge, England 11-15 September 1978, Published by The Philadelphia Patristic Foundation, Ltd., 1981
4. Idem, Le theorie de l’exegese dans le De Hominis Opificio et l’In Hexaemeron, în Ecriture et culture philosophique, Leiden, 1971
5. Idem, Le De mortuis de Gregoire de Nysse, Studia patristica X, Akademie – Verlag.Berlin 1974
6. Andia, Ysabel de, L’Union a Dieu chez Denys l’Areopagite, E.J.Brill 19967. Aquilina, Mike, The Fathers of the church: an introduction to the first Christian
teachers, Our Sunday Visitors, Inc. 200 Noll Plaza, Hungtington, USA 19998. Armstrong, A.H., Platonic Elements in St. Gregory of Nyssa-s Doctrine of Man, în
Dominican Studiea I (1948), 9. Auweele, Bart Vanden, L’Ecriture sous le mode du desir. Reflexions sur le statut de
l’Ecriture dans les Homilies sur le Cantique des Cantiques, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
10. Balas, D.L., Metousia Theou, Rome 196611. Balthasar, Presence et pensee. Essai sur la philosophie religieuse de Gregoire de
Nysse, Paris 198812. Barberet, F., Ecriture et vie spirituelle chez les Peres du 2e siecle jusqu’a Origene,
în Dictionnaire de Spiritualite ascetique et mistique 13. Basarab, Pr. Prof. Mircea, Autoritatea Sfintei Scripturi în Biserica Ortodoxă, în
revista Ortodoxia 2/198014. Benedict XVI, Pope, The Church Fathers. From Clement of Rome to Augustine,
Libreria Editrice Vaticana, Vatican City 200815. Benin, Stephen D., The footprints of God: divine accommodation in Jewish and
Christian thought, New York, USA 199316. Bergado, M., Elementos aristotelicos en el De Hominis Opificio di Gregorio di
Nyssa, Buesnos Aires, 197017. Bernard, Charles André, Le projet spiritual, Universita Gregoriana Editrice, Roma
197018. Bernardi, J., La predication des Peres Cappadociens. Le predicateur et son
auditoire, Montpelier 196819. Berta P. Giovanni, L’Altissimo Monte della Perfezione, Il Progresso spirituale
nell’opera Vita di Mose di Gregorio di Nissa, Pontificio Facultas Theologica, institutum Spiritualitatis Teresianum, Romae 1993
20. Biblia Patristica, Index des citations et allusions bibliques dans la litterature patristique, vol. 5, Basile de Cesaree, Gregoire de Nazianze, Gregoire de Nysse, Amphiloque d’Iconium, Editions du Centre National de la recherche scientifique, Paris
21. Boulnois, Marie-Odile, Le cercle des glorificationjs mutuelles dans la Trinite selon gregoire de Nysse: de l’innovation exegetique a la fecondite theologique, în Gregoire de Nysse: la
5
Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
22. Boulos, Prof. Dr. Walib Kuzman, Teologia părinţilor alexandrine despre har şi viaţă, în Anuarul facultăţii de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian,” Editura Universităţii din Bucureşti, Anul III, 2003
23. Bouteneff, Peter, Soteriological Imagery in Gregory of Nyssa’s Antirrheticus, in Studia Patristica XXXII, Athanasius and his opponents, Cappadocian Fathers, other Greek writers after Nicaea, Edited by Elisabeth a. Livingstone, Leuven 1997
24. Bray, Gerald, Biblical interpretation, Past and present, Ed. Apollos, 199625. Breck, Pr. Prof John, Puterea cuvântului în Biserica dreptmăritoare, Editura Insitutului
Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureştin, 199926. Bria, Diac. Asist. Ion, Scriptură şi Tradiţie, consideraţii generale, în revista Studii
Teologice, nr. 5-6, 197027. Brzoska, Antonio B., SJ., Major Christological texts in the „Contra Eunomium” of
Gregory of Nyssa, Pontificia Universitas Gregoriana, Roma 196328. Canevet, Mariette, Gregoire de Nysse et l’hermeneutique biblique, Etude des
rapports entre le langage et la connaissance de Dieu, Etudes Augustiniennes, Rue de l’Abbaye 3, 1984
29. Idem, Exegese et theologie dans les traites spirituels de Gregoire de Nysse, în Ecriture et culture philosophique dans la pensee de Gregoire de Nysse, Actes du colloque de Chevetogne (22-26 septembre 1969), organize par le Centre de Recherche sur l’Hellenisme Tardif de la Sorbonne, Edites par Marguerite Harl, Leiden, E.J. Brill, 1971
30. Idem, Nature du mal et economie du salut chez Gregoire de Nysse, în ResSR 56 (1968)
31. Carmignac, J., Recherches sur le „Notre Pere”, Paris 196932. Cazalless, Henri, Ecriture, Parole et Esprit ou Trois aspects de l’hermeneutique
biblique, Paris 197033. Idem, Moise, l’homme de l’alliance, Paris 195534. Cellérier, Élisée, Manuel d'herméneutique biblique, Paris 185235. Cherniss, H.F., The Platonism of Gregory of Nyssa, Berkeley (California), 193036. Chevallier, M.-A, L’exegese du Nouveau testament. Initiation a la methode, Geneva
198437. Chirilă, Pr. Prof. Dr. Ioan, Teofaniile şi anghelofaniile Vechiului Testament, în
Revista Teologică, an X (82), nr. 2, aprilie-iunie 2000, Sibiu38. Coakley, Sarah, Re-Thinking Gregory of Nyssa, Oxford, Editura Blackwell
Publishing, 200339. Coffigny, Daniel, Grégoire de Nysse. Eglise d’hier et d’aujourd’hui, Editions de
l’atelier, les Editions Ouvrieres, France 199340. Corbellini, Vital, Και ο λόγός σαρξ εγένετο (Gv. 1, 14), La dottrina dell’incarnazione
del Verbo nell’Adversus Eunomium di san Gregorio di Nissa, Roma 200341. Corbu, Ierom. Dr. Agapie, Sfânta Scriptură şi tâlcuirea ei în opera Sfântului
Grigorie de Nyssa, Ed. Teofania, Sibiu 200242. Corsini, E., La polemica contro Eunomio e la formazione della dottrina sulla
creazione in Gregorio di Nissa – Arche e telos, L’antropologia di Origene e di Gregorio di Nissa. Analisi storico-religiosa. Atti del colloquio, Milano 17-19 maggio 1979, Milano 1981
5
43. Idem, Pleroma umană şi pleroma cosmică la Sfântului Grigorie de Nyssa, în Ecriture et culture philosophique dans la pensee de Gregoire de Nysse, Actes du colloque de Chevetogne (22-26 septembre 1969), organize par le Centre de Recherche sur l’Hellenisme Tardif de la Sorbonne, Edites par Marguerite Harl, Leiden, E.J. Brill, 1971
44. Dictionnaire de spiritualite, Ascetique et mystique. Doctrine et Histoire, Tome VI, Beauchesne Paris 1967, col. 974
45. Dictionnaire de la Biblie, Sans la direction d Louis Pirot, Tome III, Paris VI 193846. Danielou, Jean, Le Iveme siecle. Gregoire de nysse et son milieu, Institut catholique
de Paris47. Idem, L’etre et le temps chez Gregoire de Nysse, Leiden, E.J.Brill 197048. Idem, Platonisme et theologie morale, Paris 195449. Idem, Orientations actuelles de la recherche sur Gregoire de Nysse, în Harl M.,
Ecriture et culture philosophique dans la pensee de Gregoire de Nysse, Actes du colloque de chevetogne (22-26 septembre 1969), Leiden-Brill 1971
50. Idem, Teoria exegetică a Sfântului Grigorie de Nyssa în scrierile: De hominis opificio şi In Hexaemeron, Ecriture et culture philosophique dans la pensee de Gregoire de Nysse, Actes du colloque de Chevetogne (22-26 septembre 1969), organize par le Centre de Recherche sur l’Hellenisme Tardif de la Sorbonne, Edites par Marguerite Harl, Leiden, E.J. Brill, 1971
51. Idem, La chronologie des oeuvres de Gregoire de Nysse, Studia patristica VII, Akademie – Verlag.Berlin 1966
52. Idem, Les tuniques de peau chez Gregoire de Nysse, în volumul L’Etre et le temps chez Gregoire de Nysse
53. Idem, Comble du mal et eschatology chez Gregoire de Nysse, fest. E. Benz, Leiden 1967
54. Idem, L’origine du mal chez Gregoire de Nysse, în revista Diakonia Pisteos, Granada 1969
55. Idem, Exegese du Psautier et anabase spirituelle chez Gregoire de Nysse, în Epektasis. Melanges patristique offerts au Cardinal J. Danielou, Paris 1972
56. Idem, La colombe et la tenebre dans la mystique byzantine ancienne, în revista Er. Jb. 23 (1954-1955)
57. Idem, Gregoire de Nysse et l’origine de fete de l’Ascension, Kyriakon, Fest.J.Quastern, Munster 1970
58. Idem, La Chronologie des sermons de Gregoire de Nysse, în revista RevSR 29 (1955)
59. Idem, Le mariage de Grégoire de Nysse et la chronologie de sa vie, în Revue des Études Augustiniennes 1956 (T II 1-4)
60. Idem, Traversee de la Mer Rouge et bapteme aux premiers siecles, în revista R.S.R. 33 (1946)
61. Idem, Moise, exemple et figure chez Gregoire de Nysse, revista Cahiers Sioniens 8 (1954)
62. Idem, Le problem de changement chez Gregoire de Nysse, în revista Arch. Phil. 39 (1966)
63. Idem, Exegese et typologie patristique, în Dictionnaire de Spiritualite ascetique et mistique
64. Idem, Akolouthia chez Gregoire de Nysse, în revista S.R. 27 (1953)
5
65. Idem, Conspiratio chez Gregoire de Nysse, L’homme devant Dieu, Melanges H. De Lubac, Paris 1963
66. Idem, Philon d’Alexandrie, ed. Fayard, Paris 195867. Idem, Eunome l’Arien et l’exegese neo-paltonicienne du Cratyle, R.E.G. 69, (1956)68. Diekamp, F., Die Gotteslehre des hl. Gregor von Nyssa, Münster 198669. Dörrie, Heinrich, Margarete Altenburger, Uta Schramm, „Gregor von Nyssa und die
philosophi”e, Leiden E.J.Brill 1976Encyclopedia Britannica, Minth Edition, vol. XL, A Dictionary of arts, sciences and general literature, Edinburgh, Adam and Charles Black, MDCCCLXXX
70. Douglass, Scot, Omiliile la fericiri, The Brill Dictionary of Gregory of Nyssa, Leiden, Netherlands 2010
71. Drobner, Hubertus R,. Alegoria, The Brill Dictionary of Gregory of Nyssa, Leiden, Netherlands 2010
72. Fer, Drd. Nicolae, Cunoaşterea lui Dumnezeu şi ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Ortodoxia, nr.1, anul 1971
73. Ferguson, Everett, Some Aspects of Gregory of Nyssa’a Moral Theology in the Homilies on Ecclesiastes, in Gregory of Nyssa: Homilies on Ecclesiastes : an English version with Supporting Studies (7th international Colloquium on Gregory of Nyssa – St. Andrews, 5-10 september 1990), Ed. By Stuart George Hall, Berlin 1993
74. Idem, Exhortations to baptism in the Cappadocians, in Studia Patristica XXXII, Athanasius and his opponents, Cappadocian Fathers, other Greek writers after Nicaea, Edited by Elisabeth a. Livingstone, Leuven 1997
75. Idem, Progress in Perfection Gregory of Nyssa’s Vita Moysis, Studia Patristica XIV, Akademie – Verlag.Berlin 1976
76. Fossa, U., Evangelium S. Matthaei in operibus S. Basilii Magni, Pont. At. Anselmiano, Roma 1964
77. Gaith, Jerome, Conception de la liberte chez Gregoire de Nysse, Etudes de philosophie medieval XLIII, Paris 1953;
78. Garel, Giuseppe Ferro, Gregorio di Nissa. L’esperienza mistica, il simbolismo, il progresso spirituale, Torino 2004
79. Gargano, Guido-Innocenzo, La Teoria di Gregorio di Nissa sul Cantico dei Cantici, Orientalia Christiana Analecta, vol. 216, Roma 1981
80. Gillet, R. O.S.B., L’homme divinisateur cosmique dans la pensee de saint Gregoire de Nysse, Studia patristica VI, Akademie – Verlag.Berlin 1962
81. Girardi, Mario, Basilio di Cesarea interprete della Scrittura: lessico, principi ermeneutici, prassi, Edipuglia 1998
82. Godet, P., Gregoire de Nysse, Dictionnaire de theologie catholique, Vol. VI 83. Gould, Graham E., Basil of Caesarea and Gregory of Nyssa on the Beatitudes,
Studia Patristica, vol XXII 84. Grech, Prof. Dr. Prosper, Părinţii Bisericii, în Anuarul Facultăţii de Teologie
Ortodoxă “Patriarhul Justinian,” Editura Universităţii din Bucureşti, Anul III, 200385. Gregg, Robert C., Consolation Philosophy, Greek and Christian Paideia in Basil
and the Two Gregories, Patristic Monograph Series, no. 3, Published by the Philadelphia Patristic Foundation, Ltd., 1975
86. Grelier, Helene, Qui est l’arbitre du debat dans le Contre Apollinaire, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier
5
2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
87. Gribomond , J., Obeissance et Evangile, în Vie Spirituelle Supplement 21 (1952) 88. Idem, Saint Basile, în Theologie de la vie monastique, Paris 1963; 89. Idem, Le renoncement au monde dans l’ideal ascetique de St. Basile, în revista
Irenikon 31 (1958),90. Gronau, K., De Basilio, Gregorio Nazianzeno, Nyssenoque Platonis imitatoribus,
Gottingen, 190891. Guillet, Jacques, Les exegeses d’Alexandrie et d’Antioche, conflit ou malentendu?, în
revista RSR 34 (1947)92. Guinot, Jean-Nöel, L’exegese de Theodoret de Cyr, Paris 199593. Hall, Christopher Alan , “Reading scripture with the church Fathers”, Inter Varsity
Press 1998 New York 94. Hansherr, Irenee, Hesychasme et priere, Rome 196695. Hardy, Edward Rochie, Christology of the later Fathers, The Library of Christian
Classics: Ichtus Edition USA 197796. Harl, Marguerite, Le dechiffrement du sens. Etude sur l’hermenutique chretienne
d’Origene a Gregoire de Nysse, Institute d’Etudes Augustiniennes, Paris, 199397. Idem, Citations et commentaires d’Exode 3, 14 chez les Peres grecs des quatre
premiers siecles, Dieu et l’Etre, Paris 197898. Harrington, Wilfrid, Nouvelle Introduction a la Bible, Editions du Seuil, Paris 197099. Harrison, Verna E. F., Grace and Human Freedom According to Saint Gregory of
Nyssa, Lewiston, Editura Edwin Mellen Press, 1992100. Hauser-Meury, M.M., Prosopographie zu den Schriften Gregors von Nazianz, Bonn
1960101. Heine, Ronald E., Gregory of Nyssa's Treatise on the inscriptions of the Psalms,
Oxford, New York, USA 1995102. Idem, Exegesis and Theology in Gregory of Nyssa’s Fifth Homily on Ecclesiasten, in
Gregory of Nyssa: Homilies on Ecclesiastes : an English version with Supporting Studies (7 th
international Colloquium on Gregory of Nyssa – St. Andrews, 5-10 september 1990), Ed. By Stuart George Hall, Berlin 1993
103. Holl, K., Amphilohius von Ikonium in seinem Verhältnis zu den grossen Kappadoziern, Tübingen und Leipzig 1984
104. Honigmann, E., Trois memoires posthume d’histoire et de geographie de l’Orient chretien, Bruxelles 1961
105. Hübner, R. M., Die Einheit des Leibes Christi bei Gregor von Nyssa, Untersuchungen zum Ursprung der phisischen Erlösungslehre, Leiden 1974
106. Ivanka, E, von, Die Quelle von Cicero’s De natura deorum II, 45-60, în revista Arch. Philol. 51 (1935), Budapesta
107. Jaeger, Werner Wilhelm, Two rediscovered works of ancient Christian literature: Gregory of Nyssa and Macarius, E.J.Brill, Leiden 1954
108. Jeanrond, Werner, Theological Hermineutics, Development and significance, 1994109. Junod, Eric, Moise, exemple de la perfection selon Gregoire de Nysse, in François
Bovon, Pierre de Caprona, Marc Faessler, Yves Christe, Eric Junod, Robert Martin-Achard, Esther Starobinski-Safran, Franz Wust, La figure de Moise, Labor et Fides, Genove 1978
5
110. Kannengiesser, Charles, Handbook of Patristic Exegesis – The Bible in Ancient Christianity, Brill, Leiden, Boston 2006
111. Idem, Un avenir pour l’hermeneutique biblique des Peres, in Cristian Bădiliță, Charles Kannengiesser, Les Pères de l'Eglise dans le monde d'aujourd'hui: actes du colloque international 2004 Bucarest, Beaucheasne, Curtea veche 2006
112. Idem, Handbook of Patristic exegesis, Vol II, The Bible in Ancient Christianity, Brill, Leiden. Boston 2004
113. Idem, Logique et idees motrices dans le recours biblique selon Gregoire de Nysse, in Gregor von Nyssa und die Philosophie, Edited by Heinrich Dorrie and Margarete Autenburger, E.J.Brill, Leiden, Netherlands 1976
114. Keenan, Mary Emily, De Professione Christiana and De Perfectione: A Study of the Ascetical Doctrine of Saint Gregory of Nyssa, în rev. „Dumbarton Oaks Papers”, nr. 5, 1950
115. Kelly D.D, J.N.D., Initiation a la Doctrine des Peres de l’Eglise, Les Editions du cerf, Paris 1968
116. Koch, H., Das mystische Schauen beim hl Gregor von Nyssa, în Theologische Quartal Schrift 80 (1989
117. Ladner, Gerhart D., The Philosophical Anthropology of Saint Gregory of Nyssa, în rev. „Dumbarton Oaks Papers”, nr. 12, 1958
118. Laird, Martin, Gregory of Nyssa and the Grasp of Faith: Union, Knowledge, and Divine Presence, Oxford Early Christian Studies 2004
119. Lallemand, Annick, Les Catachreses du Cantique des Cantiques selon Gregoire de Nysse, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
120. Leemans, Johan, „Job et les autres. L’usage des Ecritures dans les panegyriques sur les martyrs par Gregoire de Nysse”, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
121. Leloir, Louis, La lecture de l’Ecriture selon les anciens Peres, în Revue d’ascetique et de mystique, Revue d’histoire de la spiritualite 186, Tome 47, 1971
122. Lemaire, Benoît, L'expérience de Dieu avec Grégoire de Nysse, Ed. Fides, Canada, 2001
123. Leys, R., L’image de Dieu chez Gregoire de Nysse. Esquisse d’une doctrine, Paris 1951
124. Limberis, Vasiliki, Καιρός and κρόνος in Gregory of Nyssa, in Studia Patristica XXXII, Athanasius and his opponents, Cappadocian Fathers, other Greek writers after Nicaea, Edited by Elisabeth a. Livingstone, Leuven 1997
125. Lossky, Vladimir, Essai sur la Theologie mystique de l’Eglise d’Orient, Paris 1944126. Idem, Vederea lui Dumnezeu, traducere din limba engleză de Prof. Dr. Remus Rus,
Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1995127. Lubac, H. De, Esegesi Medievale I, quatro sensi della scrittura, Roma 1962128. Idem, Storia e Spirito.La Comprensione della Scrittura secondo Origene, Roma
1971129. Idem, L’intelligence de l’Ecriture d’apres Origene, Paris 1950
5
130. Ludlow, Morwenna, Gregory of Nyssa: ancient and (post)modern, Oxford University Press 2007
131. Idem, Divine Infinity and Eschatology: The Limits and Dynamics of Human knowledge, according to Gregory of Nyssa (Contra Eunomium II, 67-170), in Lenka Karfíková,Scot Douglass,Johannes Zachhuber, Gregory of Nyssa, Contra Eunomium II: an English version with supporting Studies, Proceedings on the 10th international Colloquium on Gregory of Nyssa, Olomouc, September 15-18, 2004, Brill 2004
132. Marle, Rene S.J., Le probleme theologique de l’Hermeneutique. Les grands axes de la recherche contemporaine, Paris 1963
133. Marrou, H.I., Histoire de l’education dans l’antiquite, Paris 1948134. Martin-Achard, Robert, Moise, figure du mediateur selon L’Ancien Testament, in
François Bovon, Pierre de Caprona, Marc Faessler, Yves Christe, Eric Junod, Robert Martin-Achard, Esther Starobinski-Safran, Franz Wust, La figure de Moise, Labor et Fides, Genove 1978, p.14; Frances Margaret Young, Biblical exegesis and the formation of Christian culture, United Kingdom 1999
135. Maspero, Giulio, Esegesi e teologia: l’uso del termine ΙΣΤΟΡΙΑ applicato alla Scrittura nelle Omelie sul Cantico dei Cantici di Gregorio di Nissa, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
136. Idem si Lucas F. Mateo Seco, The Brill Dictionary of Gregory of Nyssa, Leiden, Netherlands 2010
137. Idem, In Canticum Canticorum, The Brill Dictionary of Gregory of Nyssa, Leiden, Netherlands 2010
138. Meredith, Anthony, Gregory of Nyssa, Londra, Editura Routledge, 1999139. Idem, The Cappadocians, Gregory of Nyssa, Geoffrey Chapman140. Idem, Gregory of Nyssa: De beatitudinibus, oratio I (Matei 5, 13), in Hubertus R.
Drobner,Alberto Viciano, Gregory of Nyssa: Homilies on the Beatitudines: an English version with Commentary and Supporting Studies, Proceedings on the 8th international Colloquium on Gregory of Nyssa, Paderborn, September 14-18, 1998, Brill 2000
141. Meridier, L., L’influence de la Seconde Sophistique sur l’oeuvre de Gregoire de Nysse, Rennes, 1906
142. Merki, M., Ομοίωσις Θεω. Von der platonischen Angleichung an Gott zur Gotan lichkeit bei Gregor von Nyssa, Freiburg in der Schweiz 1952
143. Meyendorff, J. Defens des saints hesychastes, Louvain 1959144. Idem, Saint Gregoire Palamas et la mystique orthodoxem, Paris 1959145. Micle, Arhim. Veniamin, Citirea şi interpretarea Sfintei Scripturi după omiliile
Sfântului Ioan Gură de Aur, în revista Ortodoxia, nr. 2/1980146. Mihălcescu, Mitropolitul Irineu, Dogmele Bisericii creştine ortodoxe, Editura Episcopiei
Romanului şi Huşilor 1994147. Miquel, Pierre, Mystique et discernement, Beauchesne Paris 1997148. Moldovan, Pr. Conf. Ilie, Cunoaşterea Sfintei Scripturi după învăţătura ortodoxă, în
revista Ortodoxia nr. 2 – 1980149. Mondin, Battista, Storia della teologia: Epoca patristica, Vol. I, Edizioni Studio
Domenicano, Bologna 1996, Via dell’Osservanza 72150. Moreschini, Claudio, I Padri cappadoci: storia, letteratura, teologia, Roma 2008
5
151. Idem, Scrittura e Filosofia: la validita della sapienza profana verificata sulla base del testo sacro, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
152. Moutsoula, Elia, Gregorio di Nissa come ermeneuta della Sacra Scrittura, Atene 1968
153. ΜΟΥΤΣΟΥΛΑ, ΓΕΩΡΓΙΑ Δ., ΒΙΒΛΙΟΘΗΚΗ ΕΛΛΗΝΩΝ ΠΑΤΕΡΩΝ ΚΑΙ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΩΝ ΕΥΓΓΡΑΦΕΩΝ, ΤΟΜΟΣ ΕΞΗΚΟΣΤΟΣ ΠΕΜΠΤΟΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΝΥΣΣΗΣ, (ΜΕΡΟΣ Α’, Ι), Γενικη ‘Επιστασία και ‘Επιμέλεια, Καθηγητου του Πανεπιστημίου ‘Αθηνων, ‘Επιμελήτρια, ΓΕΩΡΓΙΑ Π. ΚΟΥΝΟΒΗ, Θεολόγος, ΕΚΔΟΣΙΣ ΤΗΣ ΑΠΟΣΤΟΛΙΚΗΣ ΔΙΑΚΟΝΙΑΣ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ, ΑΘΗΝΑΙ 1996
154. Mourret, Ferdinand, Les Peres de l’Eglise, Blond&Gay, Paris 1928155. Mühlenberg, Die Unendichkeit Gottes bei Gregor von Nyssa. Gregors Kritik am
Gottesbegriff der klassischen Metaphysik, Gottingen 1966156. Munnich, Olivier, La Bible dans l’eboration d’un modele de saintete: L’exemple de
l’eloge de Basile, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
157. Negoiţă, Pr. Prof. Athanase, Istoria religiei Vechiului Testament, ed. Sophia, Bucureşti 2006
158. Nicolaescu, Diac. Prof. N., Biserica Ortodoxă, păstrătoarea celor mai bune tradiţii şi metode de exegeză biblică, în revista Studii teologice, 3-4/1952
159. Nikiprowetskz, V., Le commentaire de l’Ecriture chez Philon d’Alexandrie, Paris 1977
160. Nişcoveanu, Doctorand Pr. Mircea, Doctrina Sfântului Grigorie de Nyssa, în Comentariul său la Fericiri, în revista Glasul Bisericii, XXVI/ 1967/ 5-6
161. Noble, Ivana, The Apophatic Way in Gregory of Nyssa, in Jan Roskovec, Philosophical hermeneutics and biblical exegesis, Tubingen 2002
162. Pallegrino, Michele, Richerche Patristiche (1938-1980), partea a Iii, Botega D’Erasmo, Torino, 1982
163. Idem, Il Platonismo di San Gregorio Nisseno nel dialogo „Intorno all-anima e alla risurrezione”, în Revista de Filozofie Neoscol. 30 (1938),
164. Pană, Sorin Emanuel Desăvârşirea la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian,” Editura Universităţii din Bucureşti, Anul III, 2003
165. Parys, Michel J. Van, Exegese et theologie dans les livres contre Eunome de Gregoire de Nysse. Textes scripturaires controverses et elaboration theologique, în Ecriture et culture philosophique dans la pensee de Gregoire de Nysse, Actes du colloque de Chevetogne (22-26 septembre 1969), organize par le Centre de Recherche sur l’Hellenisme Tardif de la Sorbonne, Edites par Marguerite Harl, Leiden, E.J. Brill, 1971
166. Idem, Exegese et theologie trinitaire du Prov. 8, 22 chez les Peres Cappadociens, în revista Irenikon 43 (1970)
167. Pelikan, Jaros, Council of fathers or Scipture: tce Concept of Authority in the Theology of Maximus Confessor, în The Heritage of the Early Church: Essays in Honor of the very Reverend Georges Vasilievich Florosky, Rome 1973
5
168. Pepin, J., Remarques sur la theorie de l’exegese allegorique chez Philon, în Philon d’Alexandrie (Colloque de Lyon 1966) Paris 1967
169. Petcu, Liviu, Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa, în revista Altarul Reîntregirii, anul XV, nr. 2, mai-august, 2010
170. Philippou, A.J., The doctrine of Evil in St. Gregory of Nyssa, în Studia Patristica IX, Texte und Untersuchungen 64, Berlin 1966
171. Popescu, Magisrt. Dumitru, Problema chipului din om după Sfântul Grigorie de Nyssa, Glasul Bisericii, nr. 3-4/ 1961
172. Popovici, Justin, Philosophie orthodoxe de la vérité: dogmatique de l'Église orthodoxe, Tome V, Ed. L’Age d’Homme, Lausanne 1997
173. Pottier, B., Dieu et le Christ selon Gregoire de Nysse: etude systematique du’Contre Eunome avec traduction inedite des extraits d’Eunome, Namur 1994
174. Prat, F. S.J., Origene, le theologien et l’exegete, Paris 1907175. Prelipcean, Pr. Prof. Vl., Inspiraţia Sfintei Scripturi, în revista Ortodoxia, XIV, nr. 4,
1962176. Prosper M. le Blanc D’Ambonne, Traite d’allegorie Scripturale, Nantes Imprimerie
Emile Grimaud, Place du Commerce 4, 1892177. Quasten, Johannes, Inition aux Peres de l’Eglise, Tome III, L’age d’or de la
litterature patristique grecque du concile de Nicee au concile de Chalcedoine, Les Editions du Cerf, Paris 19
178. Răducă, Pr Prof Dr. Vasile, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Căderea în păcat şi restaurarea omului, Ed. Institutului Biblbic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1996
179. Idem, Voinţa şi libertatea în gândirea Sfântului Grigorie de Nyssa, în revista Studii Teologice nr. 1-2, 1983
180. Idem, Actualitatea gândirii Sfântului Grigorie de Nyssa, în Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian,” Editura Universităţii din Bucureşti, Anul III, 2003
181. Reynard, Jean, L’utilisation de l’Ecriture dans le De Tridui Spatio, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
182. Ritter, Adolf Martin, The Fathers as Interpreters of Holy Scripture: Gregory of nyssa’s, De beatitudinibus, în colecţia Studia Patristica XXXIV, Leuven 2001
183. Rombs, Kathryn, Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some logical Implications, in Studia Patristica XXXVII, Louvain 2001
184. Rondeau, M. J., Exegese du psautier et anabase spirituelle chez Gregoire de Nysse, în revista Epektasis, Melanges J. Danielou, Paris 1972
185. Idem, D’ou vient la technique exegetique utilisee par Gregoire de Nysse dans son traite Sur les titres des Psalmes? în revista Melanges H.Ch.Puech, Paris 1974
186. Rordorf, W., Le pain quotidien (Mt. 6, 11) dans l’exegese de Gregoire de Nysse, Augustinianum 1, 1977
187. Salmona, Bruno şi Depaoli, Sabina, Il Linguaggio nella Patristica, Tilgher-Genova, 1995
188. Sferlea, Ovidiu, L’usage de l’Ecriture dans la reflexion sur l’infinite divine et sur le progres spirituel sans fin chez Gregoire de Nysse, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu
5
Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
189. Shotwell, Willis A., The Biblical Exegesis of Justin Martyr, London 1965190. Siclari, Alberto, Volonta e scelta in Massimo il Confessore e in Gregorio di Nissa,
Universita di Parma, Instituto di Scienze Religiose, Edizioni Zara 191. Simon, M., Les Saints d’Israel dans la devotion de l’Eglise Ancienne, în Revue
d’Histoire et de Philosophie Religieuse 34, 1954192. Simonetti, Manlio, Lettera e/o allegoria, Un contributo alla storia dell’esegesi
patristico, Institutum patristicum „Augustinianum”, Via S.Uffizio 25, Roma 1985,193. Idem, Biblical interpretation in Early Church, Edinburgh 1994194. Idem, Una sguarda d’insieme suul’esegesi patristica d’Isaia fra IV e V secolo”, în
revista Annali di storia dell’esegesi 1 (1984)195. Idem, Studi sull’arianesimo sull’interpretazione patristica di Proverbi 8, 22, Roma
1965196. Slătineanu, Arhiereu Prof. Univ. Dr. Irineu, Epectaza ca experienţă mistică întru nesfârşita
adâncire în Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în revista Mitropolia Olteniei, anul LIX, nr. 5-8/2007197. Spidlik, Thomas, La sophiologie de Saint Basile, Roma 1961 198. Stănescu, Magistrand N. V., Progresul în cunoaşterea lui Dumnezeu cu referire
specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în rev. „Studii Teologice”, seria a II-a, anul X, nr. 1-2, 1958199. Stăniloae, Pr. prof. Dr. Dumitru, Introducere, la Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri –
Partea întâi, 200. Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ed. IBMBOR, vol. I - III, Bucureşti, 1978201. The Catholic Encyclopedia, An international work of reference on the constitution,
doctrine, discipline and history of the catholic church, Vol. VII, New York, Robert Appleton Company 1910
202. Thils, G. et Brown, R. E., Les Saintes Ecritures et leur interpretation theologique, Exegese et theologie, Paris 1968
203. Tillemont, L. De, Memories IX, Paris 1703204. Törönen, Melchisedec, Union and distinction in the thought of St. Maximus the
Confessor, Oxford Early Christian Studies 2007205. Toso, Giampietro dal, La Nozione di proairesis in Gregorio di Nissa, Analisi
semiorico-linguistica e prospettive antropologiche, Frankfurt, Berlin, New York, Paris, Wien 1998206. Turcescu, Lucian, Divine Persons in Gregory of Nyssa and Gregory of Nazianzen, în
Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
207. Idem, Persons versus Individual and other Modern Misreadings of Gregory of Nyssa, in Cristian Bădiliță,Charles Kannengiesser, Les Pères de l'Eglise dans le monde d'aujourd'hui: actes du colloque international 2004 Bucarest, Beaucheasne, Curtea veche 2006Turner, Denys, The Darkness of God: Negativity in Christian mysticism, Cambridge University Press 1995
208. Usca, Pr. Ioan Sorin, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi, 2. Ieşirea. Comentarii la cartea Ieşire, Bucureşti, 2006
209. Vagaggini, C., Teologia, în Nuovo Dizionario di Teologia, Roma 1977210. Vanhoye, A., Dizionario di teologie biblico, Marieni 1971
5
211. Vinel, Francoise, Gregoire de Nysse et la reference aux Rpitres pauliniennes dans le Contre Apollinaire, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
212. Volker, Wilhem, Die Mystik Gregors von Nyssa in ihren geschichtlichen Zusammenhangen, Theol. Zeitschrift 1953
213. Idem, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden 1955214. Vornicescu, Ierom. Magisrt. Nestor Vornicescu, Învăţătura Sfântului Grigorie de
Nissa despre chip şi asemănare, în revista Studii Teologice, seria II, noiembrie-decembrie, nr. 9-10/1956
215. Ward, Keith, Religion and Human nature, Oxford University Press, Oxford 1998216. Weiswurm, Alcuin A., The Nature of Human Knowledge According to Saint
Gregory of Nyssa, Washington, Catholic University Press, 1952217. Williams, Rowan, The Wound of Knowledge, London 1979218. Winling, Raymond, Appel a l’Ecriture dans le Contre Eunome I de gregoire de
Nysse, în Gregoire de Nysse: la Bible dans la construction de son discours, Actes du Colloque de paris, 9-10 fevrier 2007, Edite par Matthieu Cassin et Helene Grelier, Collection des Etudes Augustiniennes, Serie Antiquite – 184, Institut d’Etudes Augustiniennes, Paris 2008
219. Wilken, Robert L, Liturgy, Bible and Theology in the easter homilies of Gregory of Nyssa, în Ecriture et culture philosophique dans la pensee de Gregoire de Nysse, Actes du colloque de Chevetogne (22-26 septembre 1969), organize par le Centre de Recherche sur l’Hellenisme Tardif de la Sorbonne, Edites par Marguerite Harl, Leiden, E.J. Brill, 1971
220. Idem, Remembering the Christian Past (Grand Rapids, Mich: Eerdmans 1995221. Idem, The Land called Holy: Palestine, Yale University Press, 1994222. Yong, Amos, Theology and Down syndrome: reimagining disability in late
modernity, Baylor University Press, USA 2007223. Young, Frances Margaret, Biblical exegesis and the formation of Christian culture,
United Kingdom 1999224. Yeomans, W., Ecriture et vie spirituelle dans la traditions: Origene, în Dictionnaire
de Spiritualite ascetique et mistique225. Zăvoianu, Drd. Corneliu, Rugăciunea domnească după Sfântul Grigorie de Nyssa, în
revista Glasul Bisericii nr. 9-10/1981226. *** Roland Barthes, Paul Beauchamp, Henri Bouillard, Joseph Courtes, Edgar
Haulotte, Xavier Leon-Dufour, Louis Marin, Paul Ricoeur, Antoine Vergote, Exegese et hermeneutique. Parole de Dieu, Edition du Seuil, 27, Rue Jacob, Paris 1971
227. *** Jean Noel Aletti, Maurice Gilbert, Jean Louis Ska, Sylvie de Vulpillieres, Vocabulaire raisonne de l’exegese biblique. Les mots, les approches, les auteurs, Paris 2005
228. *** Cadeau de fiancailles et contrat de mariage pour l’epouse du „Cantique des Cantiques” selon quelques commentateurs grecs, Institute d’Etudes Augustiniennes, Paris, 1993
229. *** Brunode Cologne, Denis le Chartreux, Ludolph le Chartreux, Pascal Pradié, Le commentaire des Psaumes des montées: une échelle de vie intérieure, Beaucheasne, Paris 2006
230. *** Kevin J. Vanhoozer,Craig G. Bartholomew,Daniel J. Treier, Dictionary for theological interpretation of the Bible, USA 2005
231. *** From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa's Mystical Writings, volum coordonat de Jean Danielou, Crestwood, Editura St. Vladimir's Seminary Press, 1997
5
232. *** The Easter Sermons of Gregory of Nyssa, Proceedings of the Fourth International Colloquium on Gregory of Nyssa, Patristic Monograph Series, No. 9, , Cambridge, England 11-15 September 1978, Published by The Philadelphia Patristic Foundation, Ltd., 1981
