TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT DEPRESIV ÎN...Mulţumiri familiei care a fost alături de mine în toate...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

Fenomenul depresiv în colectivităţile de

studenţi la medicină – epidemiologie, atribute şi factori de risc

(Craiova 2008-2010)

Conducător de doctorat Prof. univ. dr. Tudor Udriştoiu

Doctorand Dr. Cupşa A. Augustin Mircea

Craiova 2011

1

Medical students are under extraordinary demands. They feel they are making life and death decisions and that they can never be wrong. There is such tremendous pressure to be perfect that any sense of falling short makes them very anxious. Thomas L. Schwenk University of Michigan Young people have a resilience, and with intervention, it can be life changing. Gerald Kay “Mental Health Care in the College Community”. Acest proiect doctoral nu ar fi fost realizat fără competenta îndrumare a domnului profesor universitar dr. Tudor Udriştoiu. Recunoştiinţa şi mulţumirile mele sunt cu atât mai alese cu cât, după ce mi-a îndrumat, cu profesionalism şi spirit pedagogic, primii paşi în nobila specialitate care este psihiatria , dl profesor dr. Tudor Udriştoiu m-a condus şi spre finalizarea acestui ciclu important de formare profesională postuniversitară. Mulţumesc prorectoratului academic al U.M.F. din Craiova şi conducerii Universităţii din Craiova, în special dlui rector prof. univ.dr Ion Vladimirescu, precum şi tuturor cadrelor didactice din cele două instituţii academice pentru susţinerea în derularea proiectului doctoral. De asemenea, mulţumesc pe această cale colegilor de la cabinetul medical al Întreprinderii de confecţii din Craiova pentru sprijinul dezinteresat acordat. Mulţumiri alese dlui conf. univ. dr. Ion Andronic şi dnei psiholog Florina Nechita, de la U.M.F din Craiova, dnei psih. Liliana Marinescu de la Spitalul “V.Babeş” Craiova, pentru discuţiile constructive şi sprijinul efectiv acordat pe toată durata proiectului. Nu pot lipsi dintre cei cărora le aduc calde şi sincere mulţumiri studenţii şi tinerele angajate din industrie, responderi voluntari la chestionarele studiului , care au consimţit cu amabilitate să susţină acest demers ştiinţific. Mulţumiri familiei care a fost alături de mine în toate etapele formării mele profesionale

2

Cuprinsul tezei

Studiu teoretic I. – Depresia – istoric şi privire generală 1 I.1. Evoluţia conceptului şi a clasificării tulburărilor depresive I.2. Dezbateri conceptuale şi nosografice actuale I.3. Depresiile în nosografia contemporană - ICD şi DSM I.4. Studiu comparativ privind abordarea tulburărilor depresive în ICD-10 şi în DSM-IV- II. - Mecanismele etiopatogenice ale depresiei 5 III. – Elementele clinice ale depresiei 7 IV. - Diagnosticul depresiei, instrumente psihometrice şi rolul autoevaluării 11 IV.1.Criteriile diagnostice IV.2.1.Instrumente psihometrice pentru evaluarea depresiei IV.2.2. Limitele scalelor de evaluare a depresiei IV.2.3. Scala de depresie Zung şi autoevaluarea V. - Epidemiologia descriptivă şi analitică a tulburărilor depresive 15 V.1. Diferenţe culturale şi naţionale V.2. Influenţa factorilor demografici V.3. Influenţa factorilor socio-economici V.4.Grupuri populaţionale speciale V.5. Comorbidităţi V.6. Valoarea predictivă a factorilor asociaţi V.7. Dinamica prevalenţei tulburărilor depresive VI – Fenomenul depresiv la tineri 20 VI.1. Adolescentul şi adultul tânăr, un continuum sau etape de viaţă? VI.2. Personalitatea şi comportamentul VI.3.Particularităţile depresiei la tineri VII – Fenomenul depresiv în mediul educaţional medical 25 VII.1. Aspecte generale VII.2.Factori favorizanţi ai depresiei la studenţii la medicină – stresorii majori VII.3. Depresia la studenţii medicinişti - particularităţi VII.4.Declinul socioprofesional VIII. Globalizarea = universalizarea depresiei ? 33 VIII.1.Impactul globalizării asupra sănătăţii societăţii contemporane – implicaţii asupra psihicului VIII.2. Internaţionalizarea educaţiei medicale şi a specialiştilor IX. Măsuri instituţionale de prevenţie şi intervenţie asupra fenomenului depresiv în comunităţile de studenţi 36 Partea specială I.. Importanţa problemei şi motivaţia alegerii temei - 38 II. Obiectivele studiului - 39 II.1 Desenul studiului II.2.Material şi metode - III. Rezultate şi discuţii III.1.Rezultate generale 43

3

III.2. Epidemiologia fenomenului depresiv - de la atributul depresiv la agregări depresive cu semnificaţie clinică - 47 Concluzii preliminare 75 III.3. De la atributul depresiv la profilul depresiv al comunităţii şi grupurilor de studenţi la medicină - 76 Concluzii preliminare 105 III. 4 Variabile non-clinice individuale asociate cu fenomenul depresiv în colectivitatea de studenţi medicinişti - 106 Concluzii preliminare 141 III.5. Influenţa factorilor de risc exogeni supracomunitari asupra fenomenului depresiv la studenţii medicinişti - 142 Concluzii preliminare 166 IV. Concluziile tezei 167 V. Bibliografie - 171 VI. Anexe - 186 VII. Abstract 211

4

I Importanţa fenomenului depresiv la studenţii la medicină I.1. Motivaţia alegerii subiectului

Depresia şi anxietatea sunt prezenţe comune în viaţa academică, aşa cum rezultă din numeroase rapoarte şi studii de pe toate meridianele lumii. Tot din acestea aflăm că studentul medicinist are o vulnerabilitate crescută asociată cu factori stresori diverşi acţionând, cel mai adesea conjugat, într-un mediu competitiv şi evaluativ, dar în acelaşi timp autoritar, tradiţionalist, restrictiv şi cu flexibilitate limitată. 4, 25, 133, 140, 199, 254

Curricula încărcate, evaluările şi examinările frecvente, limitarea activităţilor sociale, abuzurile şi cinismul unor cadre didactice, discrepanţele dintre curriculum oficial şi cel informal, dificultăţile financiare şi termenele lungi pe care le presupune construcţia carierei medicale, problemele de adaptare la mediul academic (şi adesea la normele şi cutumele unei locaţii noi, iar în contextul globalizării educaţiei, la culturi naţionale deosebite de cea de provenienţă), sunt doar câţiva din factorii stresori cu care se confruntă studentul medicinist. 110, 121,227, 329

Se ajunge astfel, aşa cum nota Isaías Arriola-Quiroz (2010) la frustrare, vinovăţie, reducerea stimei de sine cu efecte negative asupra prestaţiei academice (cu apariţia unor cercuri vicioase asociind factorii menţionaţi), conexiunilor funcţionale sociale, atitudine ostilă faţă de pacienţi, dependenţă de droguri şi chiar la ruminaţii de suprimare a propriei fiinţe. Ca studenţi, apoi ca rezidenţi şi tineri medici aproape toţi am avut momente de teamă, de îndoială, de neajutorare sau lipsa perspectivei şi speranţei, la majoritatea însă – din fericire – acestea nu au fost nici calitativ extrem de apăsătoare şi prelungite, nici cantitativ nu s-au agregat în complexe maladive majore. La alţii însă intervenţiile terapeutice specifice au fost necesare şi salutare, fără ele deteriorarea performanţei academice, dezintegrarea relaţiilor sociale şi familiale, inserţia profesională şi evoluţia acestora ar fi devenit cu siguranţă dramatice. 65, 88, 138, 247, 263, 323

Acestea au fost elemente care mi-au atras atenţia asupra unui fenomen de sănătate psihică din mediul academic medical, în continuă expansiune, şi am încercat să-i descifrez amploarea şi particularităţile locale şi naţionale. Deziluzia a fost însă mare când m-am lovit de imposibilitatea identificării în bazele de date accesibile a vreunui material substanţial de cercetare psihiatrică autohtonă privind fenomenul depresiv nu numai în mediul academic medical, ci în cel estudiantin românesc în general. De aceea am considerat util ca, dincolo de aspectele epidemiologice ale depresiei la studenţi sau tineri medici, să încerc să mă apropii de caracteristicile şi particularităţile fenomenului la nivelul acestei comunităţi socio-profesionale şi a factorilor individuali şi colectivi care le determină, dinamizează şi/sau modelează. Am considerat că o astfel de abordare ar permite şi dezvoltarea unor obiective, strategii şi tactici de identificare şi amendare a fenomenului din partea autorităţilor şi conducerii instituţiilor academice medicale. II. Obiectivele şi organizarea studiului

identificarea caracteristicilor epidemiologice ale suferinţei depresive la studenţii medicinişti din universitatea de profil din Craiova;

analiza dinamică a modulului de agregare în clustere tot mai complexe a atributelor (simp-tomelor) depresiei în această comunitate;

identificarea unor eventuale profiluri depresive ale comunităţilor studenţeşti şi caracterizarea acestora, legat de modul de agregare a atributelor depresive la nivel macrosocial;

corelaţia dintre unele variabile de risc şi vulnerabilităţile individuale cu amplitudinea agregărilor de atribute depresive întâlnite în aceste comunităţi;

5

efectele intervenţiei unor factori supracomunitari asupra dimensiunilor şi calităţii fenomenului depresiv în comunitatea studenţilor medicinişti.

II.1. Desenul studiului

Desenul studiului s-a bazat în esenţă pe aplicarea în comunitatea studenţilor la medicină, în regim de anonimat şi de voluntariat, a unui test psihometric de identificare a elementelor depresive şi a agregatelor de atribute depresive compatibile valoric cu suferinţa cu expresie clinică, autoadministrat, cuantificabil şi uşor de manipulat atât pentru investigator cât şi pentru responderi, concomitent cu un chestionar individual de tip MCQ privind o serie de factori de risc/vulnerabilităţi individuali acceptaţi în literatura de specialitate ca fiind asociaţi cu tulburările depresive. În cazul loturilor martor, s-a procedat identic. Eşantioane reprezentative au fost reevaluate în acelaşi mod după minim 1 an, datele fiind prelucrate în dinamica evoluţiei. II.2. Material şi metode Studiul a avut un caracter prospectiv, randomizat, comparativ, cu loturi martor, desfăşurat în anii universitari 2008/2009 şi 2009/2010, în U.M.F. din Craiova (655 responderi). Loturile martor (310 responderi) au fost constituite din studenţi de la Universitatea din Craiova şi o colectivitate de muncitori dintr-o întreprindere din industria uşoară craioveană. De la Universitate au fost desemnate randomizat serii de studenţi de la Facultatea de filologie pentru structura predominant feminină (asemănătoare cu caracterul tot mai pregnant feminin al învăţământului medical) şi 2 facultăţi tehnice (reunite generic în studiu ca „Politehnica”), cu o componentă masculină superioară celorlalte. Din industrie, am considerat utilă selectarea responderilor din rândul angajaţilor de la o întreprindere de confecţii, cu forţă de muncă predominant feminină, însă cu un alt nivel de şcolarizare şi alt ambient decât al studentelor mediciniste. În toate instituţiile s-au distribuit randomizat chestionare la un număr de potenţial responderi echivalând cu cca. 25-30% din efectivul comunităţii respective.

II.2.1. Scala de depresie autoadministrabilă Zung (SDZ) – a fost nevoie de adaptarea ei în limba română (după prototipul oferit de Eli Lilly & Comp, v. anexa nr.V).

Am ales această scală datorită structurii şi avantajelor sale multiple, incluzând aici: designul şi precondiţiile relativ simple şi accesibile responderilor din medii diverse, nivelul ridicat de sensibilitate şi specificitate, buna corelare cu expresia clinică dar şi cu intensitatea tulburărilor depresive, comparabilitatea cu alte instrumente psihometrice de profil, lipsa limitărilor de drept de proprietate intelectuală. Structură: douăzeci de întrebări, jumătate formulate pozitiv, jumătate negativ, organizate în format Likert cu răspunsuri cuantificate pe 4 grade de prezenţă (intensitate) a atributelor depresive vizate, de la „niciodată/ rareori” (1) la „(cvasi)permanent” (4). Cele 20 de itemuri vizează aspecte generale comune ale tulburărilor depresive: componenta afectivă universală, tulburările fiziologice/somatice, activităţile psihomotorii şi efectele psihologice. Avantaje: Limitarea SDZ la 20 de atribute esenţiale ale complexei simptomatologii a depresiei (v. DSM IV) este utilă unui studiu de acest tip, nu numai prin permisivitatea autoadministării individuale şi în grupuri mari, dar şi prin posibilitatea unei bune cuantificări, analiză statistică şi interpretare ulterioare. Maniabilitatea testului este simplă şi puţin consumatoare de timp (cca 10 – 30 minute). Indexarea scorului brut în puncte procentuale (SDZ indexat) permite o apreciere a intensităţii simptomatologiei depresive a responderului, inclusiv la persoane care nu întrunesc criteriile formale ale definiţiei de caz. Interpretarea scorului acceptată de experţi sub aspectul echivalenţelor cu expresia clinică a manifestărilor depresive: <50 – în limite normale; 50-59 – depresie minimă/uşoară; 60-69 – depresie moderată/marcată; ≥ 70 depresie severă.

6

Numărul limitat de atribute şi modul de cuantificarea a acestora permit o mai bună urmărire şi apreciere a diverselor combinaţii de atribute depresive şi compararea statistico-matematică a ponderii acestora în cadrul fenomenului depresiv dintr-o comunitate. Este necesar de subliniat că SDZ este înainte de toate un instrument de screening, şi nu unul de diagnostic. Rezultatele testului obligă la interviuri şi examinări specializate ulterioare pentru un diagnostic corect. De aceea, pe parcursul studiului, în cazul responderilor cu scoruri SDZ peste cut-off-ul de depresie (i.e. ≥ 50), am substituit termenul de “subiect cu depresie”, cu cel de subiect cu “cluster de atribute depresive cu valoare numerică cu semnificaţie clinică” (S-CADS).

O astfel de abordare vine şi în acord cu scopul general al studiului. o sondare a bazinului depresiv la tineri aparţinând unei categorii socioprofesionale definite (studenţii la medicină) şi a modului în care circulă curent şi se aglutinează simptomele/atributele depresive în clustere tot mai complexe, unele compatibile cu tulburările depresive clinice, în interiorul comunităţii. Testarea fiind anonimă în grupuri şi serii de studiu, din motive etice şi deontologice, subiecţii au avut posibilitatea ca pe baza unui pseudonim să solicite la o adresă de e-mai specială rezultatul evaluării cu recomandarea corespunzătoare (e.g. oportunitatea vizitei la un specialist”) II.2.2. Pentru studiul corelativ al factorilor de risc şi vulnerabilităţilor la nivel individual cu subiecţii cu clustere de simptome depresive cu semnificaţie clinică numerică – am conceput un chestionar tip MCQ (v anexa nr.VI). Cele cca. 40 de variabile au fost apoi grupate tematic pentru analiză şi interpretare. II.2.3.. Caracterizarea dinamică a fenomenului depresiv ne-a condus la re-evaluarea unor grupuri ţintă în anul universitar 2009/2010; este vorba de anul II şi VI de la Facultatea de medicină (evaluate iniţial ca studenţi în anul I, respectiv V), iar la martori: anul II filologie şi, respectiv politehnică, testate deja în prima etapă. De asemenea, a fost retestat un grup de la întreprinderea unde a avut loc evaluarea iniţială. Dacă SDZ a rămas aceeaşi, chestionarele legate de variabilele de risc/vulnerabilităţile individuale au fost reduse la cca 1/3 din formularea iniţială, reţinând în principal pe cele cu potenţial de influenţă crescut a scorului SDZ indexat şi care am considerat că ar fi avut şanse mai mari de modificare în intervalul de timp avut la dispoziţie pentru studiu (oferind informaţii esenţializate despre tendinţele evoluţiei temporale în interiorul comunităţii). Pentru subiecţii evaluaţi în întreprindere, chestionarele MCQ au fost adaptate corespunzător. II.3. Baza de date şi prelucrarea statistică

Datele colectate au fost sintetizate într-o bază de date realizată în Excel Office 2003 şi prelucrate statistic. Ca metode statistice am folosit: - analiza descriptivă vizând localizarea (media, mediana), dispersia (eroarea standard, deviaţia standard), forma (varianţa, kurtosis, skewness), intervale de confidenţă; - analiza legăturii dintre variabile (dependenţa) – matrice corelative şi indici de corelaţie Person; - analiza semnificaţiei statistice: testul t pentru compararea mediilor a două grupări (Fischer’s exact test pentru grupările mici), chi2 şi valoarea p-de semnificaţie, testul one-way ANOVA pentru compararea mediilor grupărilor multiple; Curbele ROC (Receiver Operating characteristic Curve, din programul MedCalc) au fost folosite în cazul raportului dintre variabilele de risc individuale, convertite binar, şi scorurile SDZ indexate pentru discriminarea grupurilor de variabile cu influenţă semnificativă asupra valorilor scalei la loturile de studenţi medicinişti. Analiza factorială: am apelat la această procedură statistică în demersul de identificare a eventualelor profile depresive la nivel comunitar, identificarea unor construcţii simplificate bazate pe atribute depresive fundamentale, metoda putând teoretic permite o astfel de apreciere. Am folosit programul FACTOR elaborat de Urbano Lorenzo-Seva şi Pere J. Ferrando (2006), care, înglobează

7

proceduri şi indicatori tradiţionali cu achiziţii moderne în domeniu, neregăsite în alte programe comercializate de acelaşi gen. Programul este oferit fără restricţii utilizatorilor de către autorii spanioli. Datele obţinute prin prelucrarea şi analiza materialului brut au fost sintetizate în tabele şi grafice pentru a facilita mai buna preluare a informaţiei de către lector.

În esenţă, desenul studiului se dezvoltă pe baza mai multor substudii etapizate şi structurate astfel încât să susţină logica internă a demersului ştiinţific: I- studiul prevalenţei atributelor (simptomelor) depresive (standardizate cf SDZ) la studenţi medicinişti vs. loturi martor; II- modalităţi de structurare a simptomelor depresive într-o comunitate estudiantină medicală şi profilurile depresive de grup (analiza factorială a loturilor ţintă şi martori); III- relaţia dintre simptomele depresive standardizate şi unii factori de risc şi vulnerabilităţi individuale, cu specificitate pentru vârstă şi mediu; IV - efectele factorilor de presiune de la nivel (supra-)comunitar asupra fondului depresiv al comunităţii studenţilor la medicină. În baza rezultatelor studiilor şi a discuţiilor preliminare, se concretizează concluziile tezei şi unele recomandări de abordare practică a problemei abordate în instituţiile de învăţământ superior medical (dar şi cele non-medicale). La acestea se adaugă, pe lângă Bibliografie, un bogat capitol de Anexe, unde am inclus materiale de susţinere a studiului, precum şi o parte din rezulatele colaterale convergente cu studiul dar care, introduse în corpul principal al tezei, ar fi făcut-o mai dificil de lecturat.

III. Rezultategenerale

III. 1. Structura generală a loturilor de-a lungul studiului Studiul acoperă o perioadă de timp cuprinsă între anii universitari 2008/2009 şi 2009/2010, ţintind comunitatea estudiantină a Universităţii de Medicină şi Farmacie. În primul an al studiului a fost efectuată o evaluare la nivelul fiecărui an de studiu al specializării Medicină, la o rată de reprezentativitate de 1:4 pentru responderi, Situaţia chestionarelor distribuite randomizat şi numărul responderilor voluntari este prezentată în tabelul nr. 1.I. Tabel nr. 1.I. Situaţia responderilor în cele 2 etape ale studiului

Testare primară 2008/2009 Testare secundară 2009/2010 Instituţia/

anul MCQ

distribuite Nr

resp. % Instituţia/

anul MCQ

distribuite Nr

resp, %

Medicina Medicina Anul I 100 90 90 Anul II 125 112 89,6 Anul II 100 95 95 Anul III 125 124 99,8 Anul IV 125 106 84,8 Anul V 125 108 86,4 Anul VI 125 115 92 Anul VI 125 114 91,2 Total 725 655 90,3 Total 225 209 92,9 Universitate Universitate Filologie I 125 119 95,2 Filologie II 100 83 83 Politehnica I 125 102 81,6 Politehnica II 100 85 85 Total 250 221 88,4 Total 200 168 84 Non-universitar Non-universitar Fca confecţii 100 89 89 Fca confecţii 100 83 83 Total g-ral 1075 965 89,7 Total g-ral 525 460 87,6

8

Într-o a doua etapă (2009/2010), la un interval de 10-14 luni, au fost reevaluate două grupuri ţintă: anul II, respectiv VI , evaluate iniţial a an I, respectiv V în prima etapă. Rata responderilor la medicină a fost de 90,3% în prima etapă, şi 92,9% în a doua.[...] În sinteză, la nivelul loturilor de la U.M.F. responderii s-au caracterizat prin: - raportul băieţi:fete 1:4; - predominanţa copiilor unici sau de rang mic în familie (91,5%); - provenienţa majoritară din familii cu 2 copii (55,7%); - provenienţa majoritară absolută din mediul urban (86%); - predominanţa absolută a necăsătoriţilor (82%). Caracteristicile demografice principale ale loturilor martor, - raportul băieţi:fete 1:3; - predominanţa copiilor unici sau de rang mic în familie (92,6%); - provenienţa dominantă din familii cu mai mult de 2 copii (47,7%); - provenienţa majoritară absolută din mediul urban (78,1%); - predominanţa absolută a necăsătoriţilor (78,7%); Concluzii preliminarii 1, Lotul de subiecţi studenţi la medicină intraţi în studiu este reprezentativ pentru facultatea de apartenenţă 2, Loturile martor sunt comparabile cu lotul investigat sub aspect global 3, Diferenţele calitative structurale (sex, mediu, nivel de pregătire) ale subloturilor martor permit o mai bună apreciere şi particularizare a rezultatelor obţinute la lotul ţintă. Reprezentativitatea eşantionului de studenţi la medicină evaluaţi este confirmată statistic (pentru 2700 de studenţi, la un nivel de confidenţă de 99% şi o eroare de eşantionare de ± 5%, mărimea eşantionului ar fi fost de 534 subiecţi). III.2. Studiul I - Epidemiologia fenomenului depresiv - de la atributul depresiv la agregări depresive cu semnificaţie clinică Studiul urmăreşte în principal stabilirea ponderii atributelor (simptomelor) depresive, grupărilor structurale din SDZ formulate de W.W. Zung şi a agregărilor (clusterelor) de atribute depresive cu valori numerice cu semnificaţie clinică (CADS) la studenţii la medicină prin comparaţie cu loturile martor. Sunt urmărite, pe lângă scorurile generale ale SDZ, cele care depăşesc pragul de semnificaţie (cut-off, stabilit în literatură la 50 de puncte pe SDZ indexată), distribuţia lor pe sexe, ani de studii şi instituţii. De asemenea sunt analizate, individual şi grupat funcţional, sub aceleaşi aspecte, atributele (simptomele) depresive incluse în scala Zung .

I. Analiza generală a scorurilor SDZ realizate de studenţii medicinişti

I. 1. Demografia responderilor în relaţie cu scorul SDZ indexat realizat În tabelul nr. I.1.I sunt prezentaţi sintetic responderii medicinişti pe trepte de ierarhizare valorică decimală a scorului general la SDZ. Se observă că în intervalul 20-39 puncte se situează 274 de responderi (41,8%), aceşti fiind practic cei la care majoritatea atributelor depresive sunt raportate predominant ca „absenţe” sau „prezenţe rare” în perioada imediat precedentă testării.

În zona intermediară (gri, din jurul cut-off-uri de 50) am identificat 328 de studenţi (50,1%); dintre aceştia prezintă valori peste cut-off dar sub 60 -130 studenţi (19.8%).

În zona scorurilor peste 60 (valori numerice compatibile clinic cu depresia moderată/serioasă) se localizează 53 studenţi (8,1%).

9

Tabel nr. I.1.I. Distribuţia responderilor medicinişti per grupe decimale de scor SDZ şi ani de studiu

Nr responderi per grupă de scor SDZ Anul de studiu ≤ 29 30-

39 40-49

50-59

60-70

≥ 70 Total

general %

I 9 23 29 21 2 6 90 13.74 II 5 61 14 23 6 3 112 17.10 III 3 54 36 26 4 1 124 18.93 IV 2 36 47 6 12 3 106 16.18 V 5 29 44 21 7 2 108 16.49 VI 9 38 28 33 7 0 115 17.56

Total general

33 241 198 130 38 15 655 100.00

% 5.04 36.79 30.23 19.85 5.80 2.29 100 [...] După ponderea subiecţilor compatibili prin scor cu depresia uşoară, medicina se distinge semnificativ de Universitate (OR 0,42, chi2 =12,4, p<0,0001), de responderii din industrie (OR 0,19, chi2 =12,51, p< 0,0001) şi de lotul martor general (OR=0,35; chi2 =21,67, p<0,0001). În cazul scorurilor mari, compatibile cu forme clinice de depresie medii şi severe, între lotul studiat şi lotul martor general diferenţele sunt fără semnificaţie statistică (U.M.F. 53/602 vs. lot general martor 34/276; OR 1,32 IC 95% 0,88-2,2, chi2 =2,12; p=0,145). Îngustând plaja răspunsurilor localizate în jurul cut-off-ului la ± 5 (valoarea unui răspuns maximal indexat la un item din SDZ), pentru a elimina riscul unei erori de completare a grilei sau de înţelegere a itemului, în zona de scor SDZ 4,.5-52,5 identificăm 95/655 responderi medicinişti (14,5%), 32/221 studenţi la Universitate (14,5%), situaţia fiind lipsită de semnificaţie statistică (p=0,92).

I.2.Ponderea nivelurilor de scor în cadrul anilor de studiu la medicină

Din coroborarea datelor cuprinse în tabelul nr. I.1.I. am organizat responderii de la U.M.F pe ciclurile tradiţionale (preclinic, intermediar, clinic), fiecare cu particularităţile sale de solicitare, activitate şi mediu de lucru, urmărind distribuţia scorurilor realizate.

În cadrul categoriei de scor SDZ indexat ≤ 39, diferenţele au semnificaţie statistică doar în cazul grupărilor de ani de studii I-II vs. V-VI (OR 0,60, chi2 =6,46 p=0,01); la grupa de scor 40-59, apar diferenţe semnificative între gruparea anilor V-VI vs I-II (OR 0,58, chi2 =7,65, p=0,005), în vreme ce la grupa de scor >60, diferenţele dintre grupările de an de studii sunt lipsite de semnificaţie statistică.

I. 3. Distribuţia responderilor pe sexe, ani de studiu şi grupe de scor

[...] Din lotul total medicină, scoruri SDZ ≥50 realizează 30 de subiecţi masculini (reprezentând 21% din totalul băieţilor din lotul general) şi 153 subiecţi de gen feminin (i.e. 29,9% din totalul fetelor din lotul general). La ambele genuri, scorurile SDZ peste cutoff, compatibile clinic cu depresia caracterizează în primul rând medicina vs. Universitate, diferenţele fiind semnificative ( fete OR 0,62 IC 95% 0,39-0,97; chi2 =4,4; p=0,021, respectiv băieţi OR 0.38 IC 95% 0,16-0,93; chi2 =4,73; p=0,020). I.II. Situaţia responderilor cu scoruri SDZ indexat cutofful depresiv În tabelul nr. I.II.I. este prezentată situaţia SCDS identificaţi între studenţii medicinişti comparativ cu loturile martor.

10

Tabel nr. I. II.I Ponderea subiecţilor cu CADS la testarea iniţială (2008/9)

Instituţia/ lot testată Nr. responderi Nr. SCADS %

Medicina I 90 30 33.3 Medicina II 112 32 28.6 Medicina III 124 31 25 Medicina IV 106 21 19.8 Medicina V 108 30 27.7 Medicina VI 115 40 34.7 Filologie I 119 21 17.6 Politehnica I 102 16 15.7 Fca confecţii 89 19 21.3

În cazul studenţilor la medicină, ponderea SCADS la nivelul lotului general a fost de 28,2 ± 5,5%, în vreme ce la Universitate a înregistrat 16,7 ± 1,34%, iar la nivelul lotului martor general a fost de 18,2 ± 2,8%. Diferenţa între grupuri este semnificativă (ANOVA df 2, F value = 24,15, p=0,000). Examinate pe ani de studii, se observă că ponderea SCADS realizează la medicină, la ambele sexe, o curbă grafică în formă de „V” cu valori maxime în anii de studiu iniţiali şi finali, şi minime în perioada de tranziţie clinică. Grafic nr. I.II.1. Ponderea subiecţilor cu CADS în urma evaluării anilor de studiu la medicină ( 2008-2009)

33.3

28.6

25.0

19.8

27.8

34.8

30.7

22.2

31.4

34.7

30.8

19.4

22.1

30.6

35.7

32.5

20.6

33.1

27.8

19.0

14.3 13.8

17.4

32.3

23.1

14.0

25.9

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

I II III IV V VI I+II III+IV V+VIAni de studiu Grupări categoriale

Pond

ere

stud

enţi

cu s

cor S

DZ

>50

Total %SDZ≥50 Fete%SDZ≥50 Băieţi %SDZ≥50

II. Analiza scorului Zung indexat mediu

Pentru studenţii la medicină scorul mediu SDZ indexat pe ani de studiu este prezentat în

tabelul nr. II.I. La nivelul lotului general medicină, valoarea medie a scorului SDZ realizat de cei 655 de responderi a fost de 43,4 ± 10,1 puncte.

11

Tabel nr. II.I. Scorul mediu SDZ indexat la studenţii medicinişti (2008/2009)

Grup ţintă Media Deviaţia standard Nr subiecţi

Medicina I 44.35 10.79 90 Medicina II 41.77 11.33 112 Medicina III 42.78 9.17 124 Medicina IV 44.17 10.30 106 Medicina V 44.49 10.00 108 Medicina VI 43.08 9.75 115 Medicina I-VI 43.40 10.13 655

Analiza diferenţelor valorilor medii ale SDZ între ani de studiu la medicină nu confirmă însă existenţa unor variaţii semnificative (df 5, F value 1,192, p=0,311). În cazul martorilor, la Universitate scorul mediu a fost de 43,92 ± 9,6 puncte, la subiecţii din industrie de 44,6 ± 11,3, iar la nivelul lotului general de 43,7 ± 10,2.

III. Analiza atributelor depresive prin prisma intensităţii prezenţei lor recente la loturile studiate

Este acceptat că prin aplicarea SDZ nu se identifică numai prezenţa simptomelor (atributelor) depresive, ci se realizează şi o apreciere a intensităţii acestora, graţie modului de răspunsuri solicitate. [...] Referitor la răspunsurile cu greutate valorică maximă (răspunsul de tip R4, i.e. prezenţa permanentă sau în majoritatea timpului a atributului depresiv), constatăm unele particularităţi: - la lotul ţintă, distribuţia este relativ monotonă, întreruptă de 2 vârfuri peste medie: „variaţia diurnă” şi „indecizia”. - la lotul martor Universitate, apar trei vârfuri: „variaţia diurnă”, „tulburările de somn” şi „agitaţia psihomotorie”. - la lotul martor din industrie, apar vârfuri din sfera perturbărilor fiziologice (tulburări de apetit, de somn şi de libido), din aria psihomotorie (agitaţie), precum şi psihologice (indecizie, insatisfacţie cotidiană).

IV. Analiza atributelor depresive în funcţie de poziţia faţă de cutoff-ul SDZ a rezultatelor obţinute

Pentru această secţiune a lucrării am reţinut doar subiecţii cu scoruri SDZ ≥50. Materialul foarte bogat a fost organizat în tabele de corespondenţă între atributul depresiv şi tipul de răspuns, cantitativ (valoarea numerică a răspunsului selectat) şi calitativ (tipul de prezenţă a atributului), în funcţie de lotul de la Medicină şi martori, şi de sexul responderilor [...] ...În cazul fetelor de la medicină, următoarele atribute au o prevalenţă superioară faţă de cele ale studentelor de la Universitate: variaţia diurnă (chi2 =6,27, p=0,012), reducerea poftei de mâncare (chi2 =5,35, p=0.015), libido diminuat (chi2 =9,68, p=0,0018), indecizia (chi2 =6,2, p=0,011) şi iritabilitatea (chi2 =7,84, p=0,005). La studentele de la Universitate, diferenţele semnificative statistic faţă de situaţia consemnată la studentele mediciniste s-au înregistrat la următoarele atribute depresive: tulburări de somn (chi2 15,56; p<0,0001), scăderea ponderală (chi2 =12,19; p= 0,0005), constipaţie (chi2 =7,02; p=0,008), tahicardie (chi2 =18,89; p < 0,001), agitaţie psihomotorie (chi2 =10,21; p=0,001) şi lentoare psihomotorie (chi2 = 6,57; p=0,01).

12

În cazul studenţilor medicinişti vs. studenţii de la Universitate cu scoruri generale SDZ indexate ≥ 50, analiza statistică evidenţiază o prezenţă comparabilă a simptomelor depresive la majoritatea atributelor scalei .

V. Atributele depresive ale SDZ dominante la lotul de studenţii medicinişti

Analiza atributelor depresive în raport cu scorul general realizat de fiecare din cele 20 incluse în SDZ a permis o clasificare în funcţie de suma realizată. individual. În tabelul combinat nr. V.I+V.II sunt prezentate în ordinea descrescătoare a valorii totale logaritmate atributele depresive care la responderii de la medicină au depăşit 10% din valoarea scorului Zung general al grupului.. Ele au fost împerecheate cu atributele depresive la de la lotul martor clasificate descrescător valoric, atât la subiecţii sub- cât şi la cei peste pargul depresiv al scalei. Tabel nr V.I combinat cu V.II. Principalele atribute depresive identificate

Scor SDZ ≥50 Scor SDZ < 50 Medicina Martori Medicina Martori Nr.

crt Atribut depresiv

Suma

log10 Atribut depresiv

Suma

log10 Atribut

depresiv Sum

a log10

Atribut depresiv

Suma

log10

1 Indecizie 2.84 Tulburări de somn 2.82 Variaţia diurnă 3.16 Tulburări de

somn 2.89

2 Iritabilitate 2.83 Libido 2.77 Apetit modificat 3.09 Libido 2.81

3 Autodepreciere 2.78 Agitaţie PM 2.76 Indecizie 3.06 Agitaţie PM 2.8

4 Lipsa speranţei 2.77 Tahicardie 2.73 Autodepreciere 2.98 Tahicardie 2.75

5 Variaţia diurnă 2.76 Insatisfacţie cotidiană 2.69 Lipsa speranţă 2.96 Insatisfacţie

cotidiană. 2.73

6 Apetit modificat 2.76 Indecizie 2.67 Agitaţie PM 2.96 Lentoare PM 2.73

7 Confuzie 2.75 Gol interior 2.67 Insatisfacţie cotidiană. 2.95 Indecizie 2.72

8 Fatigabilitate 2.75 Confuzie 2.67 Fatigabilitate 2.95 Gol interior 2.7

9 Insatisfacţie cotidiană. 2.73 Lentoare PM 2.66 Gol interior 2.95 Constipaţie 2.68

10 Agitaţie PM 2.72 Fatigabilitate 2.65 Confuzie 2.95 Confuzie 2.68

VI. Asocierile de atribute depresive cu prezenţă “frecventă” sau “permanentă” –complexitatea agregatelor de simptome

Atributele depresive se asociază variat în clustere dar, pentru depăşirea valorilor pragului de

semnificaţie clinică a suferinţei depresive, numai sumarea situaţiilor cu prezenţe “nule/minime” sau

“rare” în precedentele două săptămâni nu este suficientă (minimal, numai dacă toate cele 20 de itemuri

primesc răspunsuri de tip R2 ( “rareori”) să se poate atinge cut-off-ul de 50 de puncte).

De aceea, am urmărit aspectele legate de gruparea atributelor depresive cu caracter de

prezenţă de tip “deseori/frecvent” şi “aproape/tot timpul” în clustere de diverse ranguri, nivelul de la

care acestea influenţează decisiv scorul mediu final, diferenţiat pe categorii de sex şi vârstă. […] În

lotul studenţilor la medicină agregările complexe, i.e. cu rang mare (>6) de atribute depresive persisten-

13

te, apar la o vârstă mai ridicată comparativ la subiecţii de la Universitate (F-= 105,5; p<0.0001). Acest

lucru se face în primul rând pe seama sexului feminin (F-value 135,1 p<0.0001), băieţii de la cele 2

instituţii având valori similare (F-value 2.32, p=0,137).

Analiza comparativă a datelor loturilor „medicină” şi „martor” conduc la observaţia că

persistenţa atributelor depresive, implicit intensitatea suferinţei depresive sunt mai mari la studenţii la

medicină comparativ cu colegii de la Universitate.

Grafic nr.VI.1. Distribuţia subiecţilor pe rang de clustere de atribute depresive şi sex (medicina)

62.3

74.385.4

80.5 83.6 82.8 82.9 78.8

65.2

77.8 81.6

37.725.7

14.619.5 16.4 17.2 17.1 21.2

34.8

22.2 18.4

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ≥10

Rangul asocierii de R3 şi R4

% s

ubie

cţi

Feminin Masculin

VII. Analiza fenomenului depresiv pe subcategorii structurale ale SDZ

Atributele depresive au fost grupate structural de WW Zung în mai multe subcategorii pe baza

caracteristicilor comune; astfel se vorbeşte de „tulburări afective generale/pervazive”, „perturbări de

fiziologie”, „perturbări psihomotorii” şi „perturbări psihologice”. Ulterior, diverşi autori le-au rearanjat

pe diverse alte criterii de semnificaţie (ex afective, cognitive, relaţionale ş.a.).

În tabelul nr. VII.I. am sintetizat scorurile realizate la nivelul grupurilor ţintă şi a martorilor pe

categorii structurale ale scalei Zung. În analiza ANOVA one-way test (2 fd) a diferenţelor dintre

rezultatele înregistrate, am utilizat trei grupuri majore: medicină, Universitate şi lotul martor general

(Universitate + întreprindere) plecând de la ipoteza că rezultatele, fiind vorba de tineri de vârste

similare, sunt apropiate.

Acest lucru a fost confirmat doar în cazul scorului general (F value = 0,507, p=0,602) şi al

tulburărilor afective (F=0,259; p=0,773), dar între grupuri au existat diferenţe semnificative când ne

referim la tulburările fiziologice (F value= 3,943 p=0,02), psihomotorii (F value= 60,43; p < 0.0001) şi

psihologice (F value= 9,978; p< 0.0001).

Rămânând în sfera estudiantină, mediile generale ale SDZ indexat au fost similare la medicină

şi Universitate (F value=0,346; p=0,557) şi de asemenea în cazul tulburărilor afective (F value=62,82;

p=0,621).

14

Studenţii la medicina au realizat scoruri semnificativ mai mari decât cei de la Universitate la

categoriile „tulburări fiziologice” (F value= 6,433 şi p=0,011) şi la „tulburări psihologice” (F value=

11,249 p=0,001). Tabel nr. VII.I. Valoarea medie subcategoriilor structurale de atribute depresive distribuite pe instituţii şi ani de studiu

Tulburări afective

universale

Tulburări fiziologice

Tulburări psihomotorii

Tulburări psihologice

Scor general SDZ indexat Instituţia/

an de studiu Media DS Media DS Media DS Media DS Media DS

Medicina An I 4.38 1.90 17.71 3.86 3.99 1.39 18.28 6.04 44.35 10.79 An II 3.75 1.32 17.53 4.77 3.67 1.27 16.82 5.60 41.77 11.33 An III 3.89 1.39 17.61 3.75 3.71 1.53 17.57 5.11 42.78 9.17 An IV 4.00 1.62 17.88 4.69 4.53 1.97 17.77 4.96 44.17 10.30 An V 4.04 1.67 18.24 4.07 4.21 1.64 18.00 5.47 44.49 10.00 An VI 3.78 1.41 17.36 4.27 3.79 1.44 18.14 5.52 43.08 9.75

Universitate Filologie 4.05 1.62 19.03 4.92 4.97 1.92 16.16 4.42 44.21 9.55

Politehnica 4.01 1.57 18.13 4.73 5.04 2.05 16.41 4.08 43.58 9.67 Întreprindere

Confecţii 4.07 1.71 17.84 4.45 5.22 1.92 17.42 5.79 44.55 11.28 Total general 4.00 1.58 17.93 4.39 4.35 1.68 17.40 5.22 43.67 10.20 În schimb scorurile la „perturbări psihomotorii” realizate de studenţii din Universitate au fost semnificativ mai mari decât cele de la medicină (F value = 62,82, p=0,0001). În continuare am analizat scorurile medii generale şi pe categorii structurale de atribute depresive în funcţie poziţionarea subiecţilor faţă de cut-off-ul SDZ de semnificaţie clinică pentru diagnosticul de depresie. În cazul loturilor cu scoruri generale ≥ 50 SDZ indexat, analiza ANOVA (2 fd) nu a evidenţiat diferenţe semnificative între grupuri doar în cazul „tulburărilor afective” (F =1,96, p=0,226).

Tabel nr. VII. II. Scoruri medii pe subcategorii de atribute în relaţie cu lotul şi cutofful (2008/09)

Tulb. afective

universale

Total tulburări fiziologice

Total tulburări

psihomotorii

Total tulburări

psihologice Index Zung Ctg

scor SDZ

Lotul

Media DS Media DS Media DS Media DS Media DS UMF 5.24 1.68 22.14 3.45 5.22 1.55 23.87 4.82 56.47 6.64 Universitate 5.50 1.94 25.38 4.30 6.72 1.69 22.41 3.03 60.00 5.38 ≥50 Întreprindere 5.99 2.07 24.21 2.92 6.45 1.33 26.78 3.29 63.42 4.54 UMF 3.45 1.14 15.95 3.08 3.56 1.36 15.32 3.42 38.27 5.64 Universitate 3.72 1.30 17.08 3.48 4.60 1.81 14.88 3.12 40.27 5.87 <50 Întreprindere 3.55 1.16 16.11 2.97 4.89 1.92 14.88 3.05 39.43 5.67

15

Pentru restul categoriilor există diferenţe semnificative: tulburări fiziologice (F-value =14,68; p=0,0001), tulburări psihomotorii (F-value =11,57, p = 0,0001), tulburări psihologice (F-value = 5,242, p=0,006). Pentru scorul mediu general pe grupuri există de asemenea diferenţe semnificative (F-value =12,069, p=0,0001). In interiorul acestei variabile, diferenţa provine de la loturile medicina vs. Universitate (F-value =9,876; p=0,002).

În cazul valorilor medii consemnate la categoriile structurale ale subiecţilor cu scoruri ≥ 50 SDZ indexat la nivelul loturilor, acestea sunt comparabile pentru „tulburările afective pervazive” (F-value =3,41; p=0,033), „tulburările fiziologice” (F-value =8,52 p=0,0001), „tulburările psihomotorii” (F-value = 44,74; p=0,006), dar nu şi în cazul celor psihologice (F-value = 1,461; p=0,223).

În cazul scorurilor generale, testul ANOVA a evidenţiat diferenţe semnificative între cele 3 loturi (F-value =8,426 p=0,0001).

Discuţii

[...] Date de prevalenţă –[...] Am găsit recunoaşteri unanime că pretutindeni, şi constant de-a lungul timpului, studentul la medicină este caracterizat de starea de „dependenţă şi vulnerabilitate într-un mediu autoritar şi evaluativ”, supus unor factori de stres care s-au diversificat şi accentuat pe măsura evoluţiei educaţiei medicale, conducând la incidenţe şi prevalenţe înalte de anxietate şi depresie. 13, 29, 49,

83, 110, 183, 323 În studiul meu, prevalenţa medie a studenţilor medicinişti cu CADS a fost de 28,2 ± 5,5 % (superioară celei depistate la studenţii din Universitate - 16,7 ± 1,34%, - sau la nivelul lotului martor general - 18,2 ± 2,8%; statistic, diferenţa între grupuri a fost semnificativă (ANOVA df 2, Fisher F value 24,15, p<0,0001). În literatura de specialitate, în general, se raportează de asemenea valori ridicate de prevalenţă a fenomenului depresiv la studenţii medicinişti. [...] fenomenul depresiv apare ca universal răspândit în lumea studenţilor medicinişti, în explicarea sa părerile diverşilor autori fiind variate, unii considerând simptomele depresive ca reprezentând adesea răspunsuri normale la factorii de stres înconjurători (Wakefield, JC 2007). Factorii şi situaţiile de stres cu care se confruntă studenţii medicinişti sunt multiple şi persistă de-a lungul întregii perioade de pregătire pre- şi post-licenţă. Goebert, D.(2009) citează printre factorii stresanţi cu posibile efecte negative şi de creşterea vulnerabilităţii studenţilor medicinişti la depresie şi anxietate: suprasolicitatea prin programe şi sarcini supraîncărcate, deprivarea de somn, mediul de învăţare inadecvat, pacienţii dificili, informaţia copleşitoare, probleme financiare, planificarea carierei. În studiul nostru am evidenţiat scoruri diferite pentru diversele etape de studiu, cu vârfuri la extremităţile perioadei prelicenţă: în perioada preclinică şi în perioada clinică terminală, şi valori mai mici în anii intermediari. Dacă începutul studenţiei coincide cu vârsta de 18-19 ani când se formează identitatea emancipată (separarea de familie cu păstrarea unor relaţii de susţinere tranzacţionate, puncte de vedere diferite faţă de ale adulţilor respectaţi, opţiunea tipului de sexualitate, comportamente şi convingeri sociale care conduc la un stil de viaţă propriu etc), în perioada de trecere spre învăţământul clinic se poate produce pierderea controlului extern cu creşterea vulnerabilităţii dispoziţionale. În apropierea încheierii studiilor intervin provocări suplimentare: finalizarea lucrărilor şi examenelor de licenţă, grijile pentru viitorul profesionale, social, material, sau familal, temerile asociate cu intrarea într-o lume cunoscută aproximativ în studenţie şi recunoscută ca exigentă, normativă, competitivă etc. Corelaţia riscului de depresie şi a ponderii clusterelor depresive cu anii de studiu este cunoscută demult în literatura de specialitate şi confirmată de studii recente. 29, 151 [...] Faţă de loturile martor (studenţi la Universitate şi muncitori din industria uşoară), ponderea subiecţilor medicinişti cu CADS este semnificativ mai mare (p<0,0001). Trebuie subliniat că

16

la studenţii non-medicinişti ponderea CADS (16,7±1,3%) este la limita superioară a procentului de persoane cu depresie din populaţia generală de adulţi tineri (8-15% apud Goebertt, D. 2009), confirmând că perioada studenţiei este una de vulnerabilitate crescută la stres, anxietate şi depresie. 27 La toate loturile, inclusiv martorul Politehnică, cu efectiv mare de băieţi, tot fetele au prezentat mai frecvent CADS, aspect recunoscut în majoritatea studiilor, valabil şi pentru populaţia generală. 196,

284 Experţii de la National Institute Mental Health au asociat acest aspect cu intersecţia unor factori multipli: genetici, biologici, chimici, hormonali, de mediu, psihologici şi sociali (www.nimh.nih.gov). Studiul calitativ al fenomenului depresiv la nivel de lot, realizat prin analiza prezenţei tipurilor de atribute depresive şi a categoriilor structurale ale scalei de depresie Zung a evidenţiat la studenţii de la medicină atât aspecte comune cu martorii cât şi unele particularităţi. La studenţii la medicină cu SDZ ≥50, primele 5 atribute (bazat pe suma tipurilor de răspuns per item) au fost indecizia, iritabilitatea, deprecierea personală, lipsa speranţei şi variaţia diurnă. Primele patru sunt comune suferinţei depresive; variaţia diurnă – o formulare negativă a realităţii depresive în SDZ – pare o prezenţă insolită, dar este posibil să avem de a face cu forme subclinice – cu structuri şi intensităţi mai puţin ample – care sunt mai numeroase la medicinişti (astfel, subiecţii cu scoruri de depresie uşoară, i.e. 50-60 SDZ, domină la medicină faţă de martori). Sub acest aspect, raportările din literatură sunt variate de la un lot la altul. De ex. Romera, I (2008) lucrând cu un lot de subiecţi cu TMD (cf DSM IV) găseşte pe baza scorului Zung că primele 5 atribute depresive au fost: retardul psihomotor, confuzia, indecizia, golul interior şi perturbarea de dispoziţie; în vreme ce ponderea cea mai mică au realizat-o „ruminaţia suicidară”, „pierderea ponderală” şi „constipaţia”. Dacă privim lucrurile în ansamblul lor, la nivelul sublotului general al studentelor de la medicină domină semnificativ categoria modificărilor psihologice şi fiziologice (p <0,001), iar la studentele de la Universitate categoriile de atribute fiziologice şi psihomotorii (<0,001). În cazul fetelor cu scoruri SDZ ≥ 50, categoriile de atribute afective pervazive şi a celor psihologice au în general o reprezentare similară la medicină şi Universitate (p=0,76, respectiv, p=0,125). La băieţii medicinişti vs cei de la Universitate cu scoruri sub valoarea prag domină tulburările afective generale (p=0,017) şi psihomotorii (p<0,0001), pentru ca în cazul scorurilor peste cut-off-ul depresiv situaţia să se inverseze, dominanţa fiind a celor de la Universitate (p=0,021 în cazul categoriei atributelor afective, respectiv p=0,001 în cazul perturbărilor psihomotorii). [...]

Concluzii preliminare 1. Ponderea studenţilor medicinişti cu scoruri de depresie compatibile cu forme clinice de tulburări depresive, apreciată pe Scala de Depresie Zung autoadministrabilă, este similară datelor din literatură, şi mai ridicată decât în rândul altor categorii de studenţi sau tineri din populaţia generală; 2. Există o corelaţie între ponderea acestor studenţi şi anul de studiu, valorile cele mai mari fiind înregistrate la începutul şi spre încheierea studiilor medicale de licenţă (aspect grafic in “V”);

3. Studentele mediciniste sunt mai frecvent asociate cu clustere de atribute depresive cu

semnificaţie clinică decât băieţii ( aspect comun cu al altor categorii socio-profesionale de tineri);

4. Există variaţii în ceea ce priveşte asocierea de atribute depresive şi subcategorii de atribute

individuale cu instituţia, sexul, rangul de agregare în clustere a atributelor depresive şi cu scorul

general înregistrat de subiecţii urmăriţi

III.3. Studiul II - De la atributul depresiv la profilul depresiv al comunităţii şi grupurilor de studenţi la medicină

I. În acord cu rezultatele studiului I, analiza cantitativă a prezenţei concomitente în

comunitatea estudiantină, în perioada de timp urmărită, a simptomelor/atributelor depresive cu

modalităţi variabile de prezentare individuală (de la absenţă sau raritate la cvasi/permanenţă), precum şi

17

modul lor de agregare în structuri (clustere) tot mai complexe sugerează existenţa unor profiluri

depresive particularizate ale grupurilor de subiecţi. În fig. nr. I.1., bazat pe datele obţinute la lotul general de studenţi la medicină, am imaginat un astfel de profil (corespunzător intervalului de timp în care s-a derulat evaluarea) cu intervenţiile posibile ale factorilor de influenţă, individuali şi endogeni grupului, dar şi cu intervenţia unor factori exteriori, supracomunitari, care ar putea modela un astfel de profil.

Fig nr.II.I.1. Ponderea agregărilor de atribute depresive cu persistenţă ridicată în comunitatea studenţilor medicinişti în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009 (model ipotetic) Ipoteza de lucru: profilul depresiv alş grupului nu este consecinţa cumulului de simptome ale subiecţilor cu depresie clinică manifestă, conformă definiţiei standard, ci şi a „non-cazurilor” cu forme minore, subclinice de depresie, ca şi a subsindroamelor depresive incluse în DSM-IV (precum „distimia”, „depresia recurentă de scurtă durată”, „tulburări depresive minore”) şi care se exprimă prin acelaşi tip de atribute. De asemenea, nu trebuie ignorată prezenţa concomitentă posibilă la alţi subiecţi a sentimentului de depresie de scurtă durată, a indispoziţiei ca stare mai durabilă în timp sau a depresiei-emoţie ca sentiment subiectiv cu semne obiectivabile ş.a. Astfel, aplicarea unui test de autoapreciere a prezenţei şi duratei unor atribute depresive într-o perioadă limitată de timp (e.g. pentru SDZ, 2 săptămâni) la nivelul unui grup de subiecţi eterogeni psihologic poate permite nu numai identificarea celor cu scoruri SDZ compatibile cu diagnosticul clinic, ci şi definirea caracteristicilor depresive de grup. Am încercat să verific acestă supoziţie atât pentru grupurile de studenţi medicinişti, cât şi la loturile martor .

18

II. Studiul corelaţiilor dintre atributele depresive ale SDZ la nivelul loturilor studiate

Am elaborat şi analizat matricele de corelaţie (Pearson) ale atributelor depresive din SDZ

(dispuse în diade) pe loturi de subiecţi, populaţia studiată şi martorii. O simplă vizualizare a matricelor de semnificaţie arată că la nivelul fiecărui grup apare o multitudine de corelaţii între diadele de atribute depresive, dar complexitatea variantelor nu permite constructul unui profil depresiv cu un grad de specificitate crescut. [...] Datele sugerează că în interiorul unui grup (comunităţi), atributele depresiei (în cazul de faţă cele 20 din SDZ) există în permanenţă şi se relaţionează extrem de variat, cantitativ şi calitativ, sub presiunea unor factori, identificabili sau nu; iar simpla sumare a simptomelor agregate în clustere de depresie semnificative clinic (CADS) - apreciate pentru un interval scurt de timp – aşa cum se întâmplă prin administrarea SDZ unui grup – nu oferă un profil depresiv de fond al grupului şi, eventual, poate conduce la eludarea unor implicaţii practice importante pentru comunitatea respectivă (e.g.. abordarea preventivă ţintită şi controlul specific al unui grup cu un anume tip de caracteristici).

Una din căi ar fi simplificarea evaluării grupului prin reducerea atributelor la constructe

(factori) de atribute depresive cu legături puternice în interiorul lor, care să permită nu numai o

caracterizare „depresivă” viabilă a grupului, ci şi o comparaţie credibilă cu profilul altor comunităţi, şi

implicit adoptarea strategiilor şi acţiunilor cât mai specific.

III. Analiza factorială a scalei de depresie Zung administrată la studenţii la medicină comparativ cu loturile martor

Tradiţional, atributele variate ale depresiei au fost grupate în diverse subcategorii sau

„constructe simptomatice, în general după semnificaţia clinică, fără a se ajunge însă la un consens sau

la a stabili cât de corectă este soluţia propusă” 279 Simptomele au fost diferit clasificate, de ex

psihologice şi somatice, afective şi cognitive, vegetative, comportamentale, fizice, control impulsiv,

sau în afective, somatice şi cognitive etc. .Autoarea citată formulează într-un profund bun simţ medical:

„din punct de vedere clinic, gruparea simptomelor depresive în dimensiuni (factori n.n.) simptomatice

este pur intuitivă şi lipsită de dovezi empirice”.279

Dezvoltarea tehnicilor de analiză factorială a adus un suflu nou în abordarea acestei

probleme cu adevărat dificilă.[...] Metoda este promiţătoare şi pentru caracterizarea şi particularizarea

depresivă a grupurilor şi de aici posibilităţi de individualizare a monitorizării şi intervenţiei specifice.

Programul de lucru folosit a fost FACTOR Analysis realizat de Urbano-Lorenza Seva şi Pere J

Ferrando (2007).Programul este compatibil cu analiza factorială exploratorie (EFA), înglobând

proceduri tradiţionale şi achiziţii recente,care nu se regăsesc în alte programe comercializate).[...]

Pentru fiecare lot analizat factorial am întocmit o fişă individuală în care, din numeroasele

date obţinute la analiză, am reţinut doar câteva elemente cheie pentru mai buna apreciere a metodelor

de lucru (matricea de corelaţie, procedura de determinare a numărului de factori, metoda de rotaţie

pentru obţinerea indicelui de simplitate şi cea de start) precum şi câţiva parametri definitorii pentru

soluţia factorială la care s-a ajuns.[...]

Interpretarea rezultatelor analizei factoriale nu este uşoară şi nu se poate limita doar la datele

19

numerice obţinute. Trebuie ca datele să fie abordate atât prin prisma indicatorilor, dar şi a teoriei şi

bunului simţ practic, cu atât mai mult când acestea sugerează altceva decât ar putea părea rezonabil.

Variabilele reţinute (recomandabil minim 3) ţin cont de loadinguri, dar şi de crossloading, semnificaţia

itemului, potrivirea în ansamblu, atribute deja existente în factor ş.a..

Faptul că trebuie să ţinem cont şi de numărul de responderi per variabilă/atribut, cu cât mai

mare, cu atât mai bine (limita inferioară acceptată 5:1), ne-a obligat la gruparea unor ani de studiu la

medicină (anii preclinici, de tranziţie, anii clinici). [...] În analiza factorială pot exista mai multe soluţii

(aşa cum tipurile de personalitate sau de depresie, de ex., sunt foarte variate). Fişa factorială nr 1.

Date tehnice

Lot: medicina: anii de studiu I + II (preclinic) Nr de subiecţi: 202 Procedura pentru determinarea numărului de dimensiuni: Parallel Analysis

using marginally bootstrapped samples (PA - MBS) (Lattin, Carroll, & Green, 2003) Matricea dispersiei: Pearson Correlations Metoda de extracţie a factorilor: Unweighted Least Squares (ULS) Rotaţia pentru factorul de simplicitate: Promax Clever rotation start: Raw Varimax

Model factorial (după rotaţie )

Variabila din SDZ Ordinea

din analiza factorială

Factor I Factor II Factor III Factor IV

Tristeţe V 1 0.212 0.150 0.231 0.441 Plâns V 2 -0.227 0.489 0.062 0.156 Variaţia diurnă V 3 0.023 -0.066 0.377 0.038 Tulburări de somn V 4 0.422 0.162 -0.077 0.073 Modificare apetit V 5 -0.078 0.616 0.057 -0.210 Greutate, scădere V 6 -0.006 0.587 0.183 -0.096 Libido diminuat V 7 -0.170 0.331 -0.323 0.689 Constipaţie V 8 0.646 -0.060 0.007 0.034 Tahicardie V 9 0.051 0.093 0.129 0.587 Fatigabilitate V 10 0.094 0.087 0.688 -0.055 Agitaţie psihomotor. V 11 -0.067 0.046 0.769 -0.035 Lentoare psihomotor. V 12 0.033 0.182 -0.065 0.210 Confuzie V 13 -0.247 0.026 0.545 0.189 Gol interior V 14 -0.071 -0.255 0.005 0.845 Lipsa speranţei V 15 0.204 -0.176 -0.067 0.815 Indecizie V 16 0.064 -0.111 0.274 0.358 Iritabilitate V 17 0.128 0.154 0.308 0.492 Insatisfacţia cotidiană V 18 -0.159 -0.208 0.118 0.755 Depreciere personală V 19 0.024 0.150 -0.081 0.686 Ruminaţii suicidare V 20 0.208 0.726 -0.079 -0.023 % din scala de varianţă 29.1 10,3 8,4 7,7

20

Valoarea prag de semnificaţie a loadingului 0.400 Obs Atributul „lentoare psihomotorie” a fost exclus din calcul date fiind loadingurile mici.

Atributul „indecizie” ar putea fi introdus în F IV datorită congruenţei şi loadingului peste 0.350

Parametrii principali pentru soluţia factorială: Kaiser-Meyer-Olkin (KMO) test = 0.82072 (adecvarea cu matricea corelativă - bună) Valoarea din varianţă explicată prin eigenvalue: 55,5 % Non-Normed Fit Index (NNFI; Tucker & Lewis) = 0.78 Comparative Fit Index (CFI) = 0.87 Goodness of Fit Index (GFI) = 0.98 (modelul exprimă f bine datele analizate) Comunalităţi: > 0.5 (confirmă că factorii extraşi exprimă majoritatea varianţei variabilei urmărite): tristeţe (0.508); Q6 – libido (0.603), fatigabilitate (0,501), agitaţie (0.583), Q14 l lipsa speranţei (0.610), Q 15 iritabilitate (0.625), depreciere personală (0.519), gol interior (0.618), Q19 – ruminaţii suicidare (0.536), Q20 – insatisfacţie cotidiana (0. 585)

Interpretare Factor I - Componentă depresivă cu perturbări fiziologice (somn, constipaţie); Proporţia din varianţă explicată: 29,1% Factor II. - Factor depresiv cu perturbări somatice (plâns, ruminaţii suicidiare apetit, scădere în greutate) - poate fi legat de primul factor. Proporţia din varianţă explicată:10,3% Factor III. - Componentă depresivă cu perturbări în sfera activism-cogniţie (fatigabilitate, agitaţie, confuzie) – un factor relativ slab. Proporţia din varianţă explicată: 8,4% Factor IV - Miez depresiv (tristeţe, libido diminuat, tahicardie, gol interior, lipsa speranţei, iritabilitate, insatisfacţie cotidiană, depreciere personală ( indecizie) – Proporţia din varianţă explicată: 7,6%

Fişa factorială nr. 2 Date tehnice

Lot: medicina anii de studiu III + IV (tranziţie) Nr de subiecţi: 230 Procedura pt determinarea numărului de componenete: Parallel Analysis using marginally

bootstrapped samples (PA - MBS) (Lattin, Carroll, & Green, 2003) (Number of random data matrices = 500)

Matrice de dispersie: Polychoric Correlations Metoda de extracţie a componentelor: Principal Components Analysis Rotaţia pt obţinerea nr. de simplitate: Promax Procedura pentru determinarea numărului de dimensiuni: Parallel Analysis using

marginally bootstrapped samples (PA - MBS) (Lattin, Carroll, & Green, 2003) (Number of random data matrices = 500)

Clever rotation start : Raw Varimax

Model factorial (după rotaţie)


din analiza factorială


Tristeţe V 1 0.398 -0.270 0.459 0.110 Plâns V 2 0.215 0.023 0.580 -0.271 Variaţia diurnă V 3 -0.358 0.537 0.150 0.065 Tulburări de somn V 4 0.050 -0.053 0.691 0.096

21

continuare

Modificare apetit V 5 -0.045 0.700 -0.102 0.004 Greutate, pierdere V 6 -0.038 0.250 0.723 -0.151 Libido diminuat V 7 -0.229 0.234 0.223 0.499 Constipaţie V 8 -0.255 -0.316 0.704 0.195 Tahicardie V 9 0.583 0.100 0.074 0.095 Fatigabilitate V 10 0.718 -0.021 0.267 -0.143 Agitaţie psihomotor V 11 0.565 -0.063 0.266 -0.287 Lentoare psihomotor V 12 0.224 0.067 0.280 0.415 Confuzie V 13 0.296 0.446 0.027 0.290 Gol interior V 14 -0.073 -0.153 0.048 0.759 Lipsa speranţei V 15 0.718 -0.075 -0.244 0.256 Indecizie V 16 0.604 -0.284 -0.089 0.172 Iritabilitate V 17 0.224 0.203 0.476 -0.074 Insatisfacţia cotidiană V 18 0.073 0.003 -0.090 0.785 Depreciere personală V 19 0.176 0.250 -0.100 0.548 Ruminaţii suicidare V 20 0.057 0.015 0.628 0.335 % din scala de varianţă 30,5 8,3 6,5 6

Valoarea pragului de semnificaţie a loadingului: 0.400

Parametrii principali pentru soluţia factorială: Kaiser-Meyer-Olkin (KMO) test = 0.78993 (adecvarea matricei corelative: corectă) Valoarea din varianţă explicată prin eigenvalue: 51,3% (în termeni realişti- spre limita inferioară a acceptabilităţii) Comunalităţi > 0.5: tristeţe (0.558), Q4 – tulburări de somn ( 0.561),Q7 – greutate (0.554),Q8 – constipaţie (0.529),Q9 - tahicardie (0.502),Q10 - fatigabilitate (0.656),Q12 – lentoare (0.565),Q 11 – confuzie (0.616), Q 14 – lipsa speranţei (0.549), Q 17 – depreciere personală ( 0.513), Q 18 – gol interior (0.532),Q 19 – ruminaţii suicidare (0.733), Q 20 – insatisfacţie cotidiană (0.616).

Interpretare Factor I – Componentă depresivă de tip anxios cognitiv ( tahicardie, fatigabilitate, agitaţie, lipsa speranţei, indecizie) – puternic. Proporţia din varianţă explicată: 30,6% Factor II – Componentă depresivă de tip somatic (variaţia diurnă, modificare de apetit, confuzie) – relativ puternic. Proporţia din varianţă explicată: 8,3% Factor III – Miez depresiv cu elemente gastrointestinale (tristeţe, plâns, tulburări de somn, , iritabilitate, ruminaţii suicidare, greutate, constipaţie) - relativ puternic. Proporţia din varianţă explicată: 6,6% Factor IV – Miez depresiv - activism-relaţional (libido, lentoare, gol interior, insatisfacţie, depreciere personală) - relativ puternic. Proporţia din varianţă explicată: 6,1%

Fişa factorială nr 3 Date tehnice

Lot: medicina: anii de studiu V + VI (clinici) Nr de subiecţi: 223 Procedura pt determinarea numărului de dimensiuni: Parallel Analysis (PA) (Horns,

1965) (Number of random data matrices = 500) Matrice de dispersie: Polychoric Correlations Metoda de extracţie a factorilor: Unweighted Least Squares (ULS) Rotaţia pentru factorul de simplicitate: Promax Clever rotation start: Raw Varimax

22


Variabila din SDZ Ordinea din

analiza factorială


Tristeţe V 1 0.140 0.613 0.229 -0.152 Plâns V 2 0.056 0.594 -0.068 0.076 Variaţia diurnă V 3 -0.153 0.207 0.141 -0.040 Tulburări de somn V 4 0.107 0.649 0.047 -0.225 Libido diminuat V 7 0.467 0.088 0.165 0.119 Tahicardie V 9 0.248 0.291 -0.310 0.528 Fatigabilitate V 10 -0.039 0.618 -0.057 0.003 Agitaţie psihomotor V 11 -0.041 0.644 0.008 0.039 Lentoare psihomotor V 12 0.415 0.001 0.165 0.289 Confuzie V 13 0.060 -0.226 0.170 0.792 Gol interior V 14 0.224 -0.086 0.764 -0.198 Lipsa speranţei V 15 -0.102 0.114 0.610 0.129 Indecizie V 16 0.142 -0.022 0.154 0.433 Iritabilitate V 17 -0.336 0.408 0.231 0.208 Insatisfacţia cotidiană V 18 0.152 0.027 0.659 0.048 Depreciere personală V 19 -0.010 -0.058 0.786 0.107 Ruminaţii suicidare V 20 0.242 0.255 0.148 0.228 % din scala de varianţă 33,2 10,9 7,4 6,8

Valoarea pragului de semnificaţie a loadingului: 0.400 Nu au fost incluşi în calcul itemii 5 (apetit modificat), 6 (greutate modificată) şi 8 (constipaţie), toţi de tip somatic gastro-enteral, care au prezentat loadinguri < 0.200 la o analiză prelimară (Pearson Correlations, Unweighted Least Squares (ULS), Promax/Raw varimax rotation)

Parametrii principali pentru soluţia factorială:

Kaiser-Meyer-Olkin (KMO) test = 0.83807 (good) (adecvarea cu matricea corelativă - bună) Valoarea din varianţă explicată prin eigenvalue: 56, 34 % (în termeni realişti, acceptabil) Goodness of Fit Index (GFI) = = 0.99 Comunalităţi: > 0.5 : Q1 – tristeţe (0.519), confuzie (0.601), Q 14 – lipsa speranţei (0.572), Q15 - iritabilitate (0.565), Q17 – deprecierea personală (0.664) Q18-gol interior (la limită : 0.496), Q20 insatisfacţie cotidiană (0.545).

Interpretare

Factor I - Miez depresiv de tip „psihastenic” – libido scăzut, lentoare psihomotorie; corelaţie negativă cu iritabilitatea. Proporţia din varianţă explicată: 33,3% Factor II - Factor depresiv-anxios - tristeţe, plâns, tulburări de somn, fatigabilitate, agitaţie, iritabilitate; putem adăuga ruminaţii suicidare (deşi este sub 0.3, el nu apare cu loading semnificativ la niciun alt factor, aici având şi valoare cea mai mare – 0.255). Factor relativ puternic, cu loadinguri la mijloc. Proporţia din varianţă explicată: 8,8% Factor III - Miez depresiv - gol interior, lipsa speranţei, insatisfacţie cotidiana, depreciere personală; şi corelat negativ cu un item somatic (tahicardia). Un factor relativ puternic, cu loadinguri deasupra mediei. Proporţia din varianţă explicată: 7,5% Factor IV - Factor depresiv cognitiv - tahicardie, confuzie, indecizie; un factor relativ slab, cu un loading mediu uşor peste 0.5. Proporţia din varianţă explicată:6,8%

23

Fişa factorială nr 4 Date tehnice

Medicina lot general: ani de studiu I-VI Nr. subiecţi: 655 Procedura pt determinarea numărului de dimensiuni: Parallel Analysis using marginally

bootstrapped samples (PA - MBS) (Lattin, Carroll, & Green, 2003) Matrice de dispersie: Pearson Correlations Metoda de extracţie a factorilor: Minimum Rank Factor Analysis

(MRFA) (Berge and Kiers, 1991) Rotaţia pentru factorul de simplicitate: Promin (Lorenzo-Seva, 1999) Clever rotation start: Weighted Varimax



din calcul


Tristeţe V 1 0.221 0.369 0.269 0.070 Plâns V 2 -0.041 0.112 0.476 -0.062 Tulburări de somn V 4 -0.015 0.442 0.142 0.006 Modificare apetit V 5 -0.031 -0.202 0.430 -0.298 Greutate, pierdere V 6 -0.185 0.049 0.536 -0.081 Libido scăzut V 7 0.428 0.107 0.107 -0.293 Constipaţie V 8 -0.010 0.470 -0.118 0.056 Tahicardie V 9 0.218 0.067 0.373 0.045 Fatigabilitate V 10 -0.084 0.190 0.514 0.318 Agitaţie psihomotor V 11 -0.010 0.127 0.378 0.220 Confuzie V 13 0.333 -0.225 0.428 0.073 Gol interior V 14 0.665 0.078 -0.182 -0.042 Lipsa speranţei V 15 0.591 0.145 -0.028 0.125 Indecizie V 16 0.279 0.115 0.135 0.096 Iritabilitate V 17 0.216 0.143 0.337 0.312 Insatisfacţia cotidiană V 18 0.667 0.123 -0.018 -0.180 Depreciere personală V 19 0.848 -0.164 -0.079 0.231 Ruminaţii suicidare V 20 0.098 0.339 0.313 -0.313 % din scala de varianţă 23,3 7,7 6,4 6 Valoarea pragului de semnificaţie a loadingului: 0.300 Au fost excluse din structura factorială “variaţia diurnă” şi “lentoarea psihomotorie” cu loadinguri sub valoarea prag

Parametrii principali pentru soluţia factorială Kaiser-Meyer-Olkin (KMO) test = 0.85965 (good) Varianţa comună explicată = 6.648 ( 68.79% -medie) Root Mean Square of Residuals (RMSR) = 0.0367 Valoarea medie RMSR preconizată pentru un model acceptabil = 0.0391 (Kelly's criterion) Comunalităţi >0.5 (confirmă că factorii extraşi exprimă majoritatea varianţei variabilei urmărite): Q 1- tristeţe ( 0.541), Q9 – tahicardie (0.548), Q10 – fatigabilitate (0.583), Q11 – confuzie (0.547),

24

Q14 –lipsa speranţei (0.591), Q 15- iritabilitatea (0.622), Q 17 – depreciere personală (0.878), Q 19 – ruminaţii sucidare (0.520), Q20 – insatisfactia cotidiană (0.615).

Interpretare

Factor I: Miez depresiv (depreciere personală, insatisfacţie cotidiană gol interior, lipsa speranţei lentoarea) . Proporţia din varianţă explicată: 23,3% Factor II: Depresie cu componentă fiziologică (tristeţe, tulburări de somn, constipaţie, ruminaţii suicidare) – relativ puternic Proporţia din varianţă explicată: 7,7% Factor III Construcţie depresivă dominată de perturbări somato-motorii (activism) - plâns, scădere ponderală, fatigabilitate, modificare de apetit, confuzie, tahicardie, agitaţie psihomotorie). Relativ puternic. Proporţia din varianţă explicată: 6,4%

Factor IV: Depresie (activism) cu elemente asteniforme, relaţionale interpersonale (fatigabilitate, iritabilitate; contracorelaţie cu ruminaţia suicidară şi cu reducerea libidoului). Este un factor mai slab, cu toate loadingurile evidenţiabile la limita cut-off-ului, fie că sunt pozitive, fie că sunt negative. Proporţia din varianţă explicată: 6 % [...]. Discuţii Scalele de depresie acceptate oficial aplicate unor grupuri populaţionale oferă relaţii cantitative, iar legarea exclusivă de o valoare numerică (exprimând, în cazul SDZ, într-o singură dimensiune intensitatea atributelor depresive) nu este dezirabilă, într-un acelaşi nivel de valori fiind conţinute în realitate o varietate de clustere de atribute depresive.(Sakamoto, S, 1998). Scorurile nu disting deci între tipurile de depresie sau nu disting subiecţii în funcţie de categoria de simptome dominante (somatice, afective sau cognitive, de ex). De aceea, în cazul grupurilor, simpla însumare a scorurilor individuale realizate la autoadministrarea unei scale de evaluare nu permite caracterizarea fenomenului depresiv la nivelul întregului. Dezvoltarea analizei factoriale a permis studii interesante asupra modalităţilor de aranjare şi de legătură a atributelor depresive în construcţii mai simplu de manipulat şi interpretat. SDZ a fost supusă unor astfel de analize iar rezultatele au fost adesea contradictorii, pe de o parte din cauza multiplelor metode statistico-matematice de calcul a factorilor, pe de alta din cauza modalităţilor diferite de interpretare a factorilor de către autorii cu diverse orientări teoretice, clinice şi terapeutice. Depresia fiind o suferinţă multifactorială exprimată printr-o mare varietate de atribute, era firesc să se ajungă la construcţii factoriale diferite (de ex. cu 3, 4, 5 sau 6 factori reţinuţi în final, studiile cu soluţie unică fiind excepţionale – Kitamura T., 2004). Însuşi Zung aplicând analiza factorială propriei scale la un lot de vârstnici a constatat că din 4 factori selectaţi în final, doar unul a apărut bine definit („pierderea stimei de sine” bazat pe „depreciere personală”, „gol interior”, „indecizie”, ceilalţi trei fiind atât de eterogeni încât a trebuie să fie interpretaţi mai vag, ca de ex. „complex simptomatic predominant biologic”.(apud Sakamoto, Sh, 1998). [...] În studiul de faţă, analiza factorială aplicată grupurilor de subiecţi ţintă (i.e. studenţii medicinişti) şi martor (i.e. studenţii de la Universitate şi angajaţii din industria uşoară, predominant de sex feminin) a oferit rezultate destul de diferite între grupuri.

Încercând identificarea unor aspecte mai sintetice şi mai generale, care să ajute la caracterizarea profilului depresiv al grupurilor de studenţi medicinişti şi să delimităm diferenţele dintre loturi (toate non-clinice), am construit următoarea sistematizare:

Miez depresiv: Lot I = F 4; Lot II = F3; Lot III = F3; Lot IV = F1;

Miez depresie-anxietate: Lot I = Absent; Lot II = F1; Lot III = F2; Lot IV = Absent;

25

Miez depresie – activism: Lot I = F3; Lot II = F4; Lot III = F1; Lot IV = F 3 şi 4;

Miez depresie somatic/fizic: Lot I = F1 şi 2; Lot II = F 2 şi 3; Lot III = Absent; Lot IV = F2 şi 3

NB: Lot I = anii I+II Lot II= anii III+IV Lot III= anii V-VI Lot IV=medicina general Miezul depresiv - chiar dacă nu este constituit din exact aceleaşi atribute, există la toate

cele 4 loturi de la medicină, dar exprimat nuanţat: - la anii de studiu preclinici (I-II) este prezent prin toate atributele corespunzătoare din scală

(tristeţe, libido, tahicardie, gol interior, lipsa speranţei, iritabilitate, insatisfacţie cotidiană, depreciere personală, indecizie), doar expresia atributului „plâns” fiind însă mai slabă.

Fenomenul depresiv este trăit în interior, cu inhibarea exprimării, mai degrabă decât să fie exprimată în afară. Generic, este un factor puternic. Ponderea subiecţilor cu clustere de atribute depresive cu semnificaţie clinică (CADS) are valori maximale în cadrul lotului medicină preclinică.

- la anii de studiu III- IV (tranziţie), nucleul depresiv este exprimat vizibil prin tristeţe, plâns, dar şi somatic (ca si cum s-ar fi redus inhibiţia). Generic apare ca un factor puternic. Ponderea subiecţilor cu CADS are valori minimale la această categorie.

- la anii de studiu terminali (clinici, V-VI) fenomenul depresiv este trăit similar lotului anilor I-II. Şi la acest lot, se înregistrează valori mari ale ponderii subiecţilor cu CADS.

In lotul general de la medicină, miezul depresiv este aproape identic cu cel de la anii I-II si V-VI (anii de studiu cu prevalenţa cea mai mare a subiecţilor cu CADS).

Depresie-activism: tulburări de activism se întâlnesc la toate loturile, dar cu factori relativ slab exprimaţi (este mai puternic exprimat la anii III-IV).

Depresie-somatic: factor relativ puternic exprimat la trei din loturi, dar absent la anii V-VI. Depresia anxioasă clar manifestă lipseşte la loturile I şi IV, deşi la celelalte două loturi avem

factori relativ puternici. In ce priveşte studenţii la medicină ca lot general, miezul depresiv este exprimat puternic,

aspectul somatic relativ puternic si cel de activism ceva mai slab. La loturile martor, atributele depresive cuplează diferit în factori-core relativ puternici. Somatizările sunt prezente, factorul fiind mai puternic la studenţii de la Universitate vs. întreprindere. Puterea factorilor ia un aspect invers atunci când ne referim la depresie-anxietate: mai puternică la subiecţii din industrie şi mai slabă la cei de la Universitate. Construcţiile depresie-activism de la nivelul martorilor, sub aspectul puterii factorilor, sunt similare aspectelor întâlnite în cazul somatizării depresiei.

Concluzii preliminare 1. Subiecţii dintr-o categorie socio-profesională (ex. studenţi la medicină) investigaţi pentru

prezenţa atributelor depresive nu oferă prin sumarea ponderii acestora profilul depresiv al grupului analizat ca un întreg de sine stătător;

2. Analizele de corelaţie tradiţionale oferă imagini „voalate” şi parţiale ale caracteristicilor depresive ale grupului (fiind mai utile pentru stabilirea relaţiilor între atributele depresive organizate în diade);

3. Există profiluri depresive particulare sau nuanţate ale diverselor grupuri, realizate prin prezenţa variabilă a atributelor depresive, şi care presupun probabil şi legăturile dintre atribute precum şi intervenţia altor relaţii de grup, mai complexe şi/sau subtile, multe evidenţiabile prin analize factoriale.

26

III.4. Studiul III - Variabile non-clinice individuale asociate cu fenomenul depresiv în colectivitatea de studenţi medicinişti

Lucrările monografice dedicate depresiei evidenţiază asocierea obligatorie cu numeroase

variabile non-clinice, cu sau fără legătură cauzală evidentă cu suferinţa în sine. Au fost denumite

diferit, e.g. factori de risc, vulnerabilităţi, fenomene de declanşare sau de stingere etc. şi privite diferit

de reprezentanţii numeroaselor curente din domeniul tulburărilor de dispoziţie. [...] Am încercat să identific la studenţii monitorizaţi variabilele non-clinice citate mai frecvent în literatură ca asociate cu depresia la adultul tânăr. În acest scop am administrat, concomitent cu SDZ, un chestionar cu 39 de itemuri cu răspunsuri multiple, semideschise. Datele solicitate se refereau, pe lângă unele elemente demografice, la probleme legate de statusul socio-economic, relaţionare, obişnuinţe, stare de sănătate fizică şi psihică actuală, autoevaluare şi imagine de sine, aprecierea condiţiilor de învăţare şi de trai; au mai fost incluse o serie de întrebări în legătură cu unele atribute de rangul I (pentru confruntarea cu răspunsul la SDZ administrată), dar mai ales II, indirecte, ale depresiei , dar pentru durate de 1-12 luni (vs. 2 săptămâni pentru SDZ). Datele, grupate în zece categorii majore, au fost analizate statistic la nivel categorial (2x2 Table of Cross-Categorized Frequency Data: Phi Coefficient; Chi-Square Test of Association; Fisher Exact Probability Test; Rates, Risk Ratio, Odds, Odds Ratio, şi Log Odds cu programele din VassarStats ) la nivelul lotului medicină (pe sexe şi valori ale SDZ sub şi peste cut-off-ul de depresie), pentru studenţii de la Universitate şi, la nivel macro, medicina lot general vs. lot martor general. Utilizând analiza curbelor ROC am încercat identificarea variabilelor (convertite binar) cu influenţă semnificativă asupra scorului SDZ indexat. Categorii de variabile non-clinice majore: I: Date generale demografice [...] este evidentă predominanţa fetelor faţă de băieţi în cazul scorurilor compatibile cu depresia clinică ( OR 0,61 IC95% 0,391-0,951); chi2 = 4,81 p=0,026). Fetele de rangul I în familie par a avea un risc superior de a realiza scoruri SDZ compatibile cu depresia clinică comparativ cu băieţii de acelaşi rang (OR 0,41; IC 95: 0,21-0,77; chi2 = 7,77 p=0,005). Băieţii peste rangul II apar mai frecvent cu scoruri peste cutoff faţă de copilul unic în familie (chi2 = 3,86- Fisher-t p=0,040).Distribuţia subiecţilor cu SDZ ≥50 vs. SDZ < 50 în funcţie de numărul de fraţi în familie: nu apar diferenţe semnificative între fetele şi băieţii ca unic copil şi cei cu mai mulţi fraţi (p=0,07). Mediu de origine: Fetele din urban si rural au o repartiţie pe scoruri SDZ similară (p=0,141); aceeaşi situaţie o regăsim la băieţi ( Fisher-t p= 0, 592). Analiza statusului marital nu arată deosebiri semnificative statistic în repartiţia subiecţilor pe scoruri SDZ şi, cu excepţia fetelor din categoria „divorţate”. Acestea sunt regăsite mai frecvent în grupul celor cu scoruri SDZ ≥50 (Fisher-t p = 0,030) II: Nevoi fundamentale Studenţii cu scoruri SDZ < 50, la nivel de lot general îi regăsim mai frecvent printre cei care locuiesc cu părinţii (OR 0,644, chi2=6,55 p=0,011); aspect valabil pentru fete (chi2=5,83 p=0,012), dar nu şi pentru băieţi (chi2=0,71, p=0,399). [...]

27

Tabel sinteză nr. III.4.I. Nevoi fundamentale – studenţi medicină

Variabile non-clinice

Total SDZ ≥50

% Fete ≥50 % Masc

≥50 % Total SDZ <50

% Fete <50 % Masc

<50 %

Părinţi 85 46,2 71 38,6 14 7,6 269 57,1 206 43,7 63 13,1 Cămin 51 27,7 44 23,9 7 3,8 138 29,3 92 19,5 46 9,8 Gazdă 24 0 17 0 7 0 17 0 14 0 3 0

Locu

ire

Proprietate 24 13,0 22 12,0 2 1,1 47 10,0 45 9,6 2 0,4 Bună 98 53,3 81 44,0 17 9,2 353 74,9 277 58,8 76 16,1 Acceptabilă 58 31,5 46 25,0 12 6,5 87 18,5 57 12,1 30 6,4

Cal

itate

lo

cuire

Nesatisfăcăt. 28 15,2 27 14,7 1 0,5 31 6,6 23 4,9 8 1,7 Familia 173 94,0 148 80,4 25 13,6 400 84,9 309 65,6 91 19,3 Bursa 8 4,3 4 2,2 4 2,2 32 6,8 25 5,3 7 1,5

Surs

a m

ajor

ă de

ve

nitu

ri

Serviciu 3 0 2 0 1 0 39 0 23 0 16 0

F.bun/bun 78 0 61 0 17 0 321 0 249 0 72 0 Acceptabil_ 84 45,7 77 41,8 7 3,8 124 26,3 90 19,1 34 7,2 Ve

nit

luna

r

Nesatisfac. 22 12,0 16 8,7 6 3,3 26 5,5 18 3,8 8 1,7 În legătură cu calitatea locuirii, aprecierea bună vine în primul rând din partea studenţilor cu

scoruri sub pragul clinic de depresie (OR 0,289, IC 95% 0,266-0,54, chi2 = 29,02, p<0,0001), în mod special al fetelor (chi2 =30.86, p< 0,0001).[...] Sursa principală de venituri: familia rămâne procentual pe primul loc pentru toţi studenţii, dar lotul general cu scoruri de depresie se diferenţiază semnificativ de ceilalţi (OR 0,35, IC95% 0,18-0,69, p=0,002).

Venitul lunar este considerat ca „f. bun” şi „bun” de studenţii cu scoruri subdepresive (OR 0,34; IC 95% 24-0,48; chi2=35, 8; p<0,0001), în vreme ce studenţii cu SDZ ≥ 50 acordă mai curând calificativul „ acceptabil” (OR 0,42; chi2 = 21,9; p<0,0001) mai ales fetele (chi2 =28,9; p<0,0001). III: Relaţia cu anturajul

Contact cu familia naturală : [...] la nivelul lotului general, consideră că se află într-un „contact normal”cu familia, 77,1% din subiecţii cu scor inferior cut-off-ului depresiv vs. cei cu scoruri mai mari -62%; (OR 0,484, IC95% 0,28-0,64; chi2 =43,19; p<0,0001); diferenţa este semnificativă în cazul fetelor (chi2 =38,26, p=0,0001), dar nu şi al băieţilor (chi2=4,25; p=0,039). În schimb, contactul „limitat cu familia” , la nivel de loturi generale, este apanajul primordial al celor cu scoruri SDZ compatibile clinic cu depresia (OR 0,41; IC 95% 0,27-0,61; chi2= 18,59; p=0,0001).

Calitatea relaţiei cu familia naturală - este considerată ca „foarte bună”, la nivel de lot, de studenţii cu scoruri SDZ <50 vs. cei peste pragul depresiv (OR 0,306; IC 95% 0,21-0,43; chi2 =43,18; p<0,0001); la nivel de sex, diferenţe semnificative regăsim atât în cazul fetelor (chi2 =38,26; p<0,0001), cât şi al băieţilor (chi2 = 4,25; p=0,039). Relaţiile intrafamiliale de tip „conflictual” sunt semnificativ mai frecvent raportate de studenţii cu scoruri superioare pragului de depresie (OR=0,083; IC95% 0,030-0,224; chi2= 34,53; p<0,0001); la nivel de sex, regăsim aceeaşi situaţie la ambele genuri (p<0,0001). [...] Frecvenţa întâlnirilor cu prietenii: [...] În cazul studenţilor medicinişti cu scoruri SDZ depresive, contactele cu prietenii se înscriu semnificativ mai frecvent în categoria „întâmplătoare” decât în cazul responderilor cu scoruri mici (OR 0,23; IC 95% 0,147- 0,37; chi2=39,9; p<0,0001), atât în cazul fetelor (p<0,0001) cât şi al băieţilor (p=0,004).

28

Tabel sinteză III.4.II. Relaţii cu anturajul – studenţi medicină

Variabile non-clinice Total SDZ ≥50

% Fete ≥50 % Masc


% Fete <50 % Masc

<50

Nu, deloc 14 7,6 12 6,5 2 1,1 36 7,6 30 6,4 6

Limitat 56 30,4 50 27,2 6 3,3 72 15,3 50 10,6 22

Con

tact

fa

mili

e

Da, normal 114 62,0 92 50,0 22 12,0 363 77,1 277 58,8 86 F bună 86 46,7 71 38,6 15 8,2 349 74,1 267 56,7 82 Mulţumitor 55 29,9 45 24,5 10 5,4 114 24,2 84 17,8 30 Conflictual 21 11,4 19 10,3 2 1,1 5 1,1 5 1,1 0

Rel

aţia

cu

fam

ilia

Indiferentă 22 12,0 19 10,3 3 1,6 3 0,6 1 0,2 2 Zilnic 43 23,4 36 19,6 7 3,8 232 49,3 168 35,7 64 Săptăminal 86 46,7 74 40,2 12 6,5 199 42,3 161 34,2 38 Întâmplare 50 27,2 40 21,7 10 5,4 38 8,1 26 5,5 12

Con

tact

cu

prie

teni

i

Nu e cazul 5 2,7 4 2,2 1 0,5 2 0,4 2 0,4 0 IV: Timp liber/hobbyuri

În relaţia cu PC, dezinteresul faţă de folosirea extraprofesională a fost manifestat semnificativ mai frecvent, la nivelul lotului general, de cei cu scoruri peste pragul de depresie (OR 0,255; IC 95% 0,159-0,410; chi2=35,14 p<0,0001), în principal în cazul fetelor (chi2=32,15 p<0,0001). [...] În privinţa jocurilor de noroc nu am evidenţiat diferenţe semnificative între loturi, indiferent de sex sau de scorul SDZ realizat de subiecţi. [...] [...] „Existenţa unui hobby”: în grupul studenţilor cu scoruri SDZ<50 este consemnată prezenţa unui interes crescut pentru acesta vs. colegii cu scoruri sugestive pentru depresie (OR=0,69; IC 95% 0,49-0,98, chi2=4,22; p=0,024) la ambele sexe (fete Fisher-t p=0,048, băieţi p=0,001). V: Comportamente de risc [...] La nivelul loturilor generale se evidenţiază implicarea mai importantă a subiecţilor cu scoruri SDZ ≥ 50 vs cei cu scoruri inferioare la: consumul de tutun în general (OR 0.703 IC95% 0,45-0,99; chi2 =4,07; p=0,043), consumul constant de alcool în cantităţi moderate (OR=0,413; IC 95% 0,29-0,63; chi2=25,2; p<0,0001) şi la relaţia de orice tip (tentaţie, încercare, consum) cu drogurile (OR 0,458; IC 95% 0,236-0,89; chi2 =5,53; p<0,05). Tabel nr III.4.III Comportamente de rsic – studenţi medicina

Variabile non-clinice

Total SDZ ≥50

% Fete ≥50 % Masc


% Fete <50 % Masc

<50 %

Niciodată 79 42,9 69 37,5 10 5,4 250 53,1 201 42,7 49 10,4

Constant 60 32,6 44 23,9 16 8,7 115 24,4 87 18,5 28 5,9 Ocazional 40 21.7 37 20 3 1.6 96 20.3 67 14 29 6.1 Fu

mat

M-am lăsat 5 2,7 4 2,2 1 0,5 10 2,1 2 0,4 8 1,7 Niciodată 29 15,8 26 14,1 3 1,6 147 31,2 123 26,1 24 5,1 Constant 58 31,5 45 24,5 13 7,1 78 16,6 42 8,9 36 7,6 Ocazional 97 52.7 83 45 14 7.6 240 50.9 186 39 54 11.5 A

lcoo

l

M-am lăsat 0 0,0 0 0,0 0 0,0 6 1,3 6 1,3 0 0,0

29

continuare Tentat 17 9,2 13 7,1 4 2,2 21 4,5 9 1,9 12 2,5 Încercat 11 6,0 7 3,8 4 2,2 25 5,3 16 3,4 9 1,9 Consumat 3 1,6 1 0,5 2 1,1 7 1,5 7 1,5 0 0,0

Dro

guri

Neinteresat 153 83,2 133 72,3 20 10,9 418 88,7 325 69,0 93 19,7 Organizată 82 44,6 65 35,3 17 9,2 289 61,4 225 47,8 64 13,6 Ocazional/ abstinenţă 69 37.6 58 32 11 6 127 26.9 84 18 43 9.2

Viaţ

a se

xual

ă

Neinteresat 33 17,9 31 16,8 2 1,1 55 11,7 48 10,2 7 1,5 VI: Starea de sănătate

Sunt grupate în această categorie: antecedentele personale patologice (APP), antecedente eredo-colaterale (AHC), traumatismele fizice în ultimele luni şi evoluţia pe termen lung a greutăţii corporale. APP: în cazul “bolilor severe”, combinate sau nu ulterior cu “boli banale, frecvente”, precum şi în cazul prezenţei însoţitoare a acestora din urmă, grupul de subiecţi asociat semnificativ lor este al celor cu scoruri ≥ 50 (chi2 7,32; p=0,006, respectiv chi2=0,538; p=0,039), cu precădere băieţii (Fisher-t p=0,0002). În categoria celor şi cu boli banale frecvente dar fără suferinţe severe în antecedente, fetele cu scoruri SDZ ≥50 ocupă o poziţie semnificativă faţă de restul colegelor (OR 0,57 IC95% 0,39-0,84; chi2 7,89; p<0,005). Studenţii aparţinând scorurilor SDZ compatibile cu depresii clinice au o încărcătură patologică eredo-colaterală semnificativ mai mare decât ceilalţi colegi ai lor (OR 0,53; IC95% 0,38—0,76; chi2=12,56; p=0,000), în cazul fetelor (OR=0,12 IC95% 0,07-0,225; chi2=60,81; p< 0,0001); la băieţi diferenţele sunt nesemnificative (chi2 0,96 p=0,327). În cazul AHC suferinţe neuro-psihice, la nivel de loturi generale le regăsim cu precădere la cei cu scoruri SDZ ≥50 (OR 0,157; IC9% 0,074-0,344; chi2 27,5; p<0,0001), pentru ambele genuri (băieţi p=0,002; la fete p<0,0001). Scăderea ponderală - raportată cu frecvenţă mai mare de cei cu scoruri SDZ depresive (chi2 89,9, p<0,0001), la ambele sexe (p<0,001). Tot în rândul acestora, se plasează majoritatea categoriei „dezinteresată” de acest aspect, la modul general (chi2 5,95, p=0,014). [...] VII: Percepţia imaginii de sine În această categorie am inclus percepţia individuală a stării de sănătate proprii şi a calităţii aspectului general de prezentare, precum şi modul în care recepţionează şi resimt felul cum sunt apreciaţi de anturaj subiecţii.

[...1 Studenţii cu scoruri valorice SDZ depresive au sentimentul lipsei de sănătate mai bine reprezentat decât colegii cu scoruri inferioare (OR 0,234 IC 95% 0,152-0,361; chi2 =47,58 p<0,0001), valabil pentru ambele genuri ( fete p<0,0001; băieţi p=0,0000). În cazul percepţiei de sine, studenţii cu scoruri SDZ non-depresive se declară semnificativ mai mulţi pentru o accepţie „mulţumitoare/oarecum mulţumitoare” vs studenţii cu scoruri SDZ ≥50 (OR 0,296; IC95% 0,184-0,412; chi2=42,3; p<0,0001). [...] Percepţia modului în care sunt priviţi ca persoane fizice de anturaj: „nemulţumiţii”, dar şi majoritatea celor „indiferenţi” îi regăsim prioritar între cei cu SDZ ≥ 50 (OR 0,39; IC 95% 0,27-0,58; chi2=23,04 p<0,0001, respectiv OR 0,68; IC 95% 0,477-0,991; chi2 4,02; p=0,04), la ambele genuri: fete p<0,0001, respectiv p=0,005; băieţi p=0,007 (dar nu şi la „indiferenţă” – p=0,75).

30

VIII: Statusul psihic – evenimente actuale Categoria include prezenţa traumelor psihice în ultimul an, excesul de psihostimulante comune în ultima lună, prezenţa repetată/continuă în ultima lună a alterării dispoziţiei şi/sau apatiei, precum şi unele probleme legate de somn. Traumele psihice suferite în ultimul an (e.g. decese, despărţiri, separări ş.a.) sunt o prezenţă semnificativ mai mare la grupul celor cu scoruri SDZ depresive vs. colegii cu scoruri mici (OR 0,186; IC 95% 0,119-0,29; chi2 =61,04; p<0,0001), la ambele genuri, mai evident la fete (fete chi2= 56,95 p<0,0001, băieţi Fisher-t p=0,049). Excesul de substanţe comune psihostimulante în ultima lună; apreciat de responderi drept excesiv obişnuinţei apare ca fiind asociat mai frecvent cu grupul studenţilor cu scoruri SDZ ≥ 50 ( OR 0,253; IC 95% 0,168-0,372; chi2 =50, 53; p<0,0001), mai marcat la fete (chi2 =56,6; p<0,0001), dar evident şi la băieţi (chi2=5,2; p=0,022). [...] Somnul liniştit, odihnitor este apanajul studenţilor din grupul cu scoruri SDZ < 50 (OR 0,24; IC 95% 0,173-0,356; chi2 =61,2; p<0,0001), în contrast cu somnul agitat şi cu insomniile, apanaj evident al celor cu SDZ ≥ 50 (OR 0,358; IC 95% 0,22-0,561; chi2 =21,6; p<0,0001; respectiv OR 0,142; IC 95% 0,08-0,232; chi2 =73,9; p<0,0001), la ambele sexe. IX: Relaţii socio-profesionale [...] Succesul academic (apreciat prin promovarea integrală a examenelor la data programării curente) este mai curând apanajul studenţilor cu scoruri SDZ mici (OR 0,192; IC 95% 0,131-0,279; chi2 =80,75; p<0,0001). În general, cei promovaţi cu diverse probleme şcolare aparţin grupului de studenţi cu scoruri SDZ ≥50, la ambele sexe (OR 0,359 IC 95% 0,253-0,744, chi2 =33,75 p<0,0001; fete chi2 =21,14; p<0,0001; băieţi chi2 =6,61 p=0,009). Tabel nr III.4.IV. Relaţii socio-profesionale – studenţi medicina


% Fete ≥50 % Masc


% Fete <50 % Masc

<50 %

Integralist per primam 85 46,2 75 40,8 10 5,4 332 70,5 250 53,1 82 17,4

Promovat din cu probleme 95 51.6 75 41 20 11 136 28.8 104 22 32 6.8

Rez

ulta

te

mun

că

Reînscris 4 2,2 4 2,2 0 0,0 3 0,6 3 0,6 0,0 Cordiale 50 27,2 44 23,9 6 3,3 311 66,0 243 51,6 68 14,4 Conflictuale/mai curând confl. 27 14,7 23 12,5 4 2,2 19 4,0 12 2,5 7 1,5

Rel

aţii

cu

supe

riorii

Indiferente 21 11,4 19 10,3 2 1,1 6 1,3 6 1,3 0 0,0

Decisivă/în mare măsură

106 57.6 92 50 14 7.6 152 32.2 114 24 38 8.1

Redusă/ absentă 54 29.4 40 22 14 7.6 265 56.3 201 43 64 13.6

Influ

enţa

re

laţie

i vs

rezu

ltate

Nu ştiu 24 13,0 22 12,0 2 1,1 54 11,5 42 8,9 12 2,5

31

Relaţiile cu cadrele didactice (şefii, superiorii ierarhici): în cazul lotului de studenţi cu

scoruri SDZ ≥50 , sunt predominant etichetate fie ca „indiferente” (OR 0,45; IC95 % 0,322-0,65; chi2 =

19,34; p< 0,0001), fie ca „conflictuale”/”mai curând conflictuale” (OR = 0,158; IC 95% 0,09-0,26; chi2

=57,69; p<0,0001). [...] Aceste relaţii, consideră mediciniştii cu scoruri SDZ ≥ 50 vs. colegii cu scoruri

inferioare, au influenţat în mare măsură rezultatele academice obţinute (OR 0,350; IC 95% 0,247-

0,479; chi2 =35,59; p<0,0001);

X: Aprecierea calităţii vieţii

[...] Aprecierea muncii depuse a fost considerată mai curând „corectă” şi „parţial corectă”

(OR 0,19; IC 95% 0,128-0,281; chi2 =76,39 p<0,0001) de studenţii cu scoruri SDZ < 50: În cazul

calificativelor „incorect” şi „parţial incorect” se evidenţiază în primul rând cei cu scoruri deasupra cut-

off-ului depresiv vs colegii lor cu scoruri SDZ <50. (OR 0,221 IC95% 0,146-0,335, chi2 =55,97,

p<0,0001), atât la fete (p<0,0001), cât şi la băieţi (p=0,004).

Aprecierea externă convergentă cu propria părere: cei cu scoruri compatibile cu depresia

clinică, consideră familia mai convergentă vs prieteni/colegi (OR 0,304; IC 95% 0,205-0,451; chi2

=37,15; p< 0,000), atât în cazul fetelor (chi2 =22,06; p<0,0001) cât şi al băieţilor (Fisher-t p=0,002).În

cazul membrilor familiei, diferenţa semnificativă de convergenţă este favorabilă părinţilor (p<0,04) şi

nu fraţilor. Tabel sinteză III.4.V. Aprecierea globală a calităţii vieţii –studenţi medicina


% Fete ≥50 % Masc


% Fete <50 % Masc

<50 %

Corect/ parţial 100 54.4 82 45 18 9.8 406 86.2 310 66 96 20.4

Incorect/parţial 67 36.4 56 31 11 6 53 11.2 37 7.9 16 3.3

Apr

ecie

rea

mun

cii

Contradictoriu 17 9,2 16 8,7 1 0,5 12 2,5 10 2,1 2 0,4

Cadre did./ evaluatori ext 52 28.3 44 24 8 4.4 160 34 108 23 52 11.1

Prieteni/ colegi 65 35.3 53 29 12 6.6 241 51.2 189 40 52 11

Apr

ecie

re

conv

erge

ntă

Familia 67 36.4 57 31 10 5.4 70 14.8 60 13 10 2.1

F.bun/bun 65 35.3 54 29 11 5.9 279 59.2 206 44 73 15.5 Mulţumitor 78 42,4 66 35,9 12 6,5 152 32,3 123 26,1 29 6,2

Med

iu d

e lu

cru

Inadecvat 41 22.3 34 18 7 3.8 40 8.4 28 5.9 12 2.5

F.bune/bune 91 49.4 76 41 15 8.2 381 80.9 291 62 90 19.2

Mulţumitoare 75 40,8 65 35,3 10 5,4 86 18,3 64 13,6 22 4,7

Con

diţii

vi

aţă

glob

ale

Inadecvate 18 9.8 13 7.1 5 2.7 4 0.8 2 0.4 2 0.4

Global, mediul fizic de lucru pentru subiecţii cu scoruri peste prag, este mai curând

„mulţumitor” (42% vs. 32,3%, chi2 =5,95, p<0,009) sau „inadecvat/prost” (22,3% vs. 8,4%; chi2 =23,2

32

p>0,000), în primul rând pentru fete (Fisher-t p=0,044, respectiv p<0,0005).

Condiţiile generale de viaţă: studenţii cu scoruri SDZ „depresive”, faţă de colegii lor cu

scoruri < 50, le consideră mai curând „mulţumitoare” (OR 0,324 IC 95% 0,223-0,427, chi2 =36,14,

p<0,0001; fete p<0,0001, băieţi 0,099) sau „inadecvate/proaste” (OR 0,079 IC 95% 0,026-0,23; chi2

=32,53, p<0,0001; fete p>0,0001, băieţi <0,001)

Relaţia dintre variabilele non-clinice individuale şi valorile scorului Zung compatibile cu depresia clinică

Am urmărit greutatea asocierii variabilelor non-clinice identificate la loturile urmărite cu valoarea scorurilor SDZ i compatibile cu depresia clinică (i.e. ≥50). Variantele de răspuns din MCQ cu variabile non-clinice au fost regrupate după caracterul lor pregnant (ex. pozitive/negative, mulţumitor/nemulţumitor ş.a.) şi notate cu 1 sau 0, ceea ce a permis obţinerea unui scor agregat al variabilelor pentru fiecare dintre responderii de la medicină (655 subiecţi) care a fost analizat în relaţie cu situaţia de compatibilitate a subiecţilor cu depresia clinică dedusă din scorul SDZ Am utilizat analiza curbei ROC (Receiver Operating Characteristic) din programul MedCalc 10.1.3 [...] Rezultatele înregistrate la nivelul lotului medicină pledează pentru existenţa unei corelaţii cu semnificaţie statistică (p<0.0001), susţinută şi de valoarea ariei de sub curba ROC (AUC=0,716), între variabilele non-clinice şi subiecţii cu scoruri SDZ compatibile cu o depresie clinică.

Fig nr. III.D.II Analiza ROC a scorurilor individuale agregate pentru variabilele non-clinice incluse în gruparea minimală în relaţia cu valorile SDZ indexat (lot medicină)

Scorul agregat al variabilelor: locuintă, sursă de venit, calitate venit lunar, relaţia cu anturajul, (familie, contactul cu prietenii), modificarea ponderală, perturbările de somn, tipul relaţiei cu cadrele didactice/superiorii, consideraţiile asupra modului de apreciere externă a muncii si tipul de apreciere convergentă cu propria opinie s-a corelat cel mai bine.cu valorile SDZ peste cut-off. De

33

la o valoare ≥ 6, scorul agregat simplificat se corelează cu scorul indexat Zung (sensibilitate 53%, specificitate de 84.7%; iar AUC ROC = 0.763). […] Scorul agregat al variabilelor non-clinice necuprinse în gruparea minimală are o corelaţie semnificativ mai slabă cu valoarea scorului SDZ compatibil cu depresia clinică. De la criteriul ≥14, deşi specificitatea este 78,6, sensibilitatea este de numai 37,9, iar aria de sub curba ROC (AUC) este de doar 0,578. Discuţii Din datele prezentate şi analizate reiese clar existenţa unei asocieri între scorurile SDZ cu valoare depresivă clinic (i.e. ≥ 50) şi o serie de variabile non clinice, externe, similare celor relatate în literatura de specialitate internaţională. 6, 75, 193, 197, 284, 312 Analiza, pe sexe şi în relaţie cu valoarea cut-off-ului depresiv al SDZ, a acestor variabile non-clinice, care nu sunt deci atribute (simptome, semne) ale depresiei, ci factori de risc, vulnerabilităţi, comportamente şi/sau atitutdini asociate la un moment dat cu evoluţia acesteia, ne-a permis să particularizăm rezultatele, precum şi comparaţia cu loturile martor. […] Ca o primă observaţie, studentele mediciniste cu scoruri SDZ ≥ 50 au asociată o gamă mai largă de variabile individuale non-clinice (33) vs. studenţii medicinişti cu scoruri similare (22), suplimentare fiind: statutul de divorţat, locuitul în gazdă şi/sau în condiţii nesatisfăcătoare, contactele limitate cu familia naturală, lipsa de interes extraprofesional pentru PC, acuza lipsei de timp liber, convingerea că tipul de relaţie cu cadrul didactic este un element decisiv aprecierea performanţelor, considerarea mediul fizic academic ca „mulţumitor” şi „inadecvat”.[...] Comparând situaţia generală a loturilor ţintă (medicina) cu loturile martor se pot identifica unele deosebiri, cum ar fi provenienţa mai frecventă a mediciniştilor cu scoruri SDZ peste cut-off din familii mai puţin numeroase, susţinerea financiară mai extinsă, cvasi-exclusivă, din partea familiei, contactele cu familia cel mai adesea considerate „normale” (la lotul martor, lipsa relaţiilor este de circa trei ori mai frecventă decât la medicinişti); dezinteresul mai evident la lotul martor pentru utilizarea extraprofesională a PC, dar mai mult timp petrecut cu programele video (participare pasivă şi nu implicare activă); mediciniştii au o mai bună acceptare a schemei corporale (apărând mai indiferenţi la propriul aspect exterior); tot ei prezintă însă pentru perioade mai lungi stări de apatie. O observaţie generală este că factorii individuali non-clinici care însoţesc scorurile SDZ compatibile cu tulburări depresive clinice nu sunt diferiţi de cei citaţi în diverse studii internaţionale, existând doar nuanţe sau diferenţe cantitative (multe legate şi de desenul studiului, de metodologia de lucru, de tipul de analiză statistică ş.a, dar şi de proprietăţile mediului academic şi cultural local). [...] Statusul economic al familiei, privit ca o „expunere la un set de circumstanţe sociale”93 , poate fi un stresor declanşator sau întreţinător de fenomene depresive pentru unii din membrii acesteia. Din studiu rezultă clar dependenţa materială de familie a studenţilor în general, dar în special a celor de la medicină, iar insatisfacţiile legate de nivelul veniturilor materiale sau de ansamblul condiţiilor de viaţă le-am găsit asociate semnificativ cu scoruri pro-depresive ridicate. Modificările de statut/nivel socio-economic pot astfel valida condiţii premorbide, accentua sau întreţine tulburări de tip anxios şi depresiv. [...] Comportamentele cu risc de a dezvolta vulnerabilităţi la evenimentele vieţii academice şi extraprofesionale, e.g. consum de alcool, fumat, sedentarism au fost prezente mai frecvent la studenţii cu scoruri SDZ pro-depresive, similar datelor din literatură. 70, 120, 141, 198, 212 Consumul de alcool în universităţile de medicină este evidenţiat în multe studii, cu efectele negative secundare mai frecvente pentru sexul feminin 212, 339 , aspect pe care l-am identificat şi la lotul urmărit. De asemenea, am

34

identificat un anume interes –(deocamdată) timid, dar real, pentru droguri ilicite, fenomen frecvent asociat cu depresia la tineri în universităţile occidentale. 70, 185 [...] Studiul a mai evidenţiat puterea diferită a variabilelor de a se asocia cu valorile scorului SDZ ≥, cel mai adesea fiind vorba de grupări de variabile individuale (corelate pozitiv sau negativ între ele). Concluzii preliminare 1. Stilul de viaţă „universitar, academic” de la Medicină, cu supraîncărcarea de informaţie, programe prelungite, confruntarea la o vârstă tânără cu morbi-mortalitatea specifică mediului, dublate de lipsa capacităţilor de a face faţă eficient provocărilor, de insuficienţa nivelurilor relaţionale, de excesul în utilizarea unor soluţii surogat pentru depăşirea dificultăţilor, lipsa suportului social, familial şi/sau instituţional au fost remarcate ca fundamentale pentru dezvoltarea sindroamelor de epuizare, anxietăţii, depresiei la studenţii medicinişti şi tinerii medici; 2. În general pentru dezvoltarea unor tulburări depresive concură, concomitent sau succesiv, acut sau cronic, mai multe variabile non-clinice (nu întotdeauna uşor de identificat şi interpretat); 3. Nu toate variabilele non-clinice asociate tulburărilor depresive au influenţă egală asupra acestora, putând acţiona variat, ca iniţiatori, dinamizatori, amplificatori, sinergic sau antagonic; 4. În comunitatea tinerilor medicinişti se dezvoltă cercuri vicioase între diversele tipuri de vulnerabilităţi pro-depresive, care se pot amplifica şi autoîntreţine în absenţa unor intervenţii adecvate. III.5. Studiul IV - Influenţa factorilor de risc exogeni, supracomunitari asupra fenomenului depresiv la studenţii medicinişti [...] Am urmărit realitatea şi modul de schimbare după un interval de timp a „instantaneului depresiv” surprins de administrarea iniţială a SDZ în comunitatea studenţilor medicinişti (I) şi legăturile acestora cu intervenţia unor factori de risc individuali sau exogeni supracomunitari. (II). Distanţarea temporară dintre administrările SDZ la aceleaşi loturi permite observarea mai argumentată a unor eventuale legături dintre fenomenul depresiv şi intervenţia unor factori de risc supracomunitari dezvoltaţi în timp, posibil mai insidios sau mai puţin vizibil în primele faze.

Această ultimă ipoteză a plecat pe de o parte de la identificarea între răspunsurile la întrebarea (cu caracter semideschis) privind existenţa unor traumatisme psihice recente, a unor formulări libere de tipul „ reducerea veniturilor părinţilor”, „restructurarea părinţilor” sau „şomajul” (acesta mai frecvent la lotul martor din întreprinderea privată evaluată); pe de altă parte, din perioada primei testări, în media românească se vorbea tot mai frecvent şi pe tonuri tot mai accentuate despre criza financiară mondială, care va ajunge/a ajuns şi la noi, iar de la jumătatea anului 2010 autorităţile au trecut la măsuri preventive şi/sau de depăşire şi ieşire din impasul financiar-economic în care am intrat şi noi. [...] În anul universitar 2009/2010, am retestat, în acelaşi regim anonim, voluntar, şi în afara sesiunilor de examene, eşantioane reprezentative pentru lotul general de studenţi medicinişti luat în studiu.

De la Facultatea de Medicină am reevaluat loturi aflate la extremităţile ciclului educaţional, unde iniţial am identificat şi prevalenţele cele mai mari a scorurilor Zung compatibile cu depresia clinică.

Pe lângă Scala de depresie Zung, am administrat şi un mini chestionar privind unii factori de risc şi vulnerabilităţi depresiogene. Acesta a extras din MSQ-ul iniţial cca. o treime din variabilele non-

35

clinice mai frecvent găsite de noi sau citate în literatură ca asociate cu fenomenul depresiv. În plus, am introdus o întrebare directă privind modul de receptare personală a efectelor crizei financiar- economice, răspunsurile propuse fiind: a). nu m-au afectat în nici un fel; b). m-au afectat puţin; c). m-au afectat fundamental. În cazul răspunsului c), subiecţii erau invitaţi să precizeze „sub aspectul: 1).sănătăţii 2). nivelului de trai 3). relaţiilor cu familia 4). relaţiilor cu prietenii 5). planurilor pentru viitor (cu posibilitatea mai multor opţiuni).

Analiza prevalenţei responderilor cu scoruri SDZ ≥ 50

Valorile prevalenţei subiecţilor cu scoruri SDZ ≥ 50: situaţia din anul 2010 este prezentată comparativ cu valorile identificate la evaluarea precedentă a loturilor , iar pentru medicină şi cu valorile identificate la anii de studii echivalenţi din 2008/09 în tabelul nr. III.I. Tabel nr. III.I Prevalenţa subiecţilor cu scor SDZ indexat ≥ 50 la testarea din 2010 vs. t estarea iniţială (2008/09)

Grupul ţintă Nr.(+/responderi) % din lot

Medicina I 08/09 30/90 33.3 Medicina II 2009/2010 36/95 37.9* Medicina II 08/09 32/112 28.6 Medicina V 08/09 30/108 27.8 Medicina VI 2009/2010 45/114 39.5** Medicina VI 08/09 40/115 34.7 Filologie I 08/09 21/119 17.6 Filologie II 2009/2010 21/83 25.3 Politehnica I 08/09 17/102 16.7 Politehnica II 2009/2010 19/85 22.4* Confectii I 08/09 19/89 23.1 Confectii II 2009/2010 23/83 27.7

Loturi de studenţi la medicină:analiza statistică a datelor din tabel a evidenţiat: * Medicina II 2009/2010: deşi cu o medie procentuală mai mare de subiecţi cu scor SDZ ≥50, diferenţa dintre prevalenţe este nesemnificativă statistic atât faţă de testarea iniţială (chi2 =0,41 p=0,51), cât şi faţă de anul echivalent de studii din 2008/09 (chi2 =2,03 p=0,154); ** Medicina VI 2009/2010: apare şi ea cu o pondere mai mare a subiecţilor cu scoruri depresive, prin comparaţie cu anii precedenţi, diferenţele însă nu sunt semnificative statistic (vs. an V 2008/09, respectiv an VI 2008/09: chi2 =3,39 p=0,65, respectiv chi2 =0,54 p=0,46). Analiza scorurilor SDZ indexate [...] Analiza statistică (ANOVA) a mediilor celor 5 subloturi arată existenţa unei diferenţe semnificative între mediile SDZ/responder la nivelul ansamblului de subiecţi (4 df, Fisher F value= 632,8 p<0,001). Analiza mediilor SDZ ale subloturilor studenţilor medicinişti între ele şi vs loturi martori identifică astfel de diferenţe în cazul loturilor de la medicină II vs VI (1 df, F=744,8 p<0,0001), medicină II vs filologie (1df, F=1123,4 p<0.0001) , medicina II vs politehnică (1 df F=1344,0, p<0,01) sau medicină II vs confecţii (1 df F=809,23 p=0,000). Diferenţa dintre mediile SDZ/responder are sem-

36

nificaţie statistică când raportăm anul VI medicină cu filologia (p<0,0001), politehnica (p=0,003).

Grafic nr. IV.C.1. – Dinamica scorurilor SDZ indexate medii în intervalul 2008/09-2009/10 (loturi ţintă medicină şi loturi martor)

47.8

41.8

44.243.6

44.6

51.6

49.348.2 47.9

48.8

30

35

40

45

50

55

Medicina II/I Medicina VI/V Filologia II/I Politehnica II/I Întreprindere

Val

oare

a m

edie

a S

DZ

inde

xat/r

espo

nder

Evaluarea I (2008/2009) Evaluarea II (2009/2010)

Analiza scorurilor SDZ realizate în funcţie de subcategoriile de atribute depresive [...] Am avansat investigaţia fenomenului depresiv la nivelul comunităţilor de tineri medicinişti prin analiza comparativă a valorilor totale ale scorului SDZ indexat pentru cele 4 subcategorii structurale ale scalei cf. formulării iniţiale a autorului, cu rezultate interesante: - în cazul studenţilor din anul II 2009/2010, doar tulburările fiziologice au înregistrat diferenţe semnificative statistic vs. valorile înregistrate la testarea precedentă (chi2 =6,69, p=0,009); - prin comparaţie cu anul de studii echivalent, testat în 2008/2009, deşi aparent se evidenţiază modificări pozitive la nivelul tuturor subcategoriilor, acestea nu au semnificaţie statistică; - în cazul studenţilor medicinişti din anul VI, la retestarea grupului după un an, deşi toate scorurile subcategoriilor structurale de atribute depresive sunt superioare, doar în cazul tulburărilor fiziologice şi psihologice există un suport statistic de semnificaţie (chi2 =4,57 p=0,03, respectiv chi2 =4,88 p=0,02). - compararea scorurilor de la anul VI 2009/2010 la cele ale anului VI 2008/2009, la toate subcategoriile structurale, nu arată diferenţe semnificative.[...]

Atribute depresive din SDZ regrupate pe baza valorii scorurilor medii

[...] Am reţinut pentru analiză, pentru toate loturile de subiecţi, principalele atribute depresive în ordinea descrescătoare a valorilor de creştere procentuale faţă de loturile martor între cele două evaluări. [...]

Lot ţintă: anul de studii II medicină în 2009/2010 Suma scorurilor totale ale valorii primelor atribute la retestare a fost 2492,5 (50,8% din valoarea totală a lotului). Procentul mediu de modificare a scorurilor faţă de evaluarea anterioară a fost

37

de 17,5 ± 5,6. Distribuţia atributelor pe responderi în funcţie de pragul de depresie al SDZ: 46 % la cei peste prag, 53,7% la cei < 50. Compararea procentajelor medii totale de modificare în 2009/2010 a scorurilor medii/atribut faţă evaluarea anterioară a evidenţiat o valoare semnificativ mai mare la subiecţii cu scoruri SZD generale <50 (F= 1254,4, p<0,001). Tabel nr. IV.E.I Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluarea din 2009/10 şi procentul modificării faţă de testarea anterioară a lotului (medicină II vs I)

Lot

Tulb

. de

som

n

Tahi

card

ie

Con

fuzi

e

Dep

reci

ere

pers

onal

ă

Gol

inte

rior

Insa

tisfa

cţia

co

tidia

nă

Agi

taţie

ps

ihom

otor

Inde

cizi

e

Irita

bilit

ate

Plân

s

Tota

l-med

ia

gene

rale

Medicina II 2010

193,5 253,3 286,5 289,5 220,3 217,3 254,5 298,3 240,4 239 2492,5

Scor me-diu/ subi-ect

2,0 2,7 3,0 3,0 2,3 2,3 2,7 3,1 2,7 2,7 2,7

Modificare% mediei vs 2008

27,5 25,4 21,3 17,3 16,7 15,9 14,8 13,6 12,1 10,6 17,5

Pentru următoarele 10 atribute din SDZ scorul general a fost 2410 (49,2%), cu o modificare globală procentuală faţă de testarea anterioară de 6,5. ± 2,5. [...]

Lot ţintă: anul de studii VI 2009/2010 Suma scorurilor totale a primelor 10 atribute la anul retestat a fost 3009,6 (53,5% din valoarea totală a lotului).Procentul mediu de creştere a scorurilor medii/atribut vs evaluarea anterioară a fost de 18,8 ± 5.8 Tabel nr. IV.E.III Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de modificare faţă de testarea anterioară a lotului (medicină VI vs V)

Lot

Insa

tisfa

cţia

co

tidia

nă

Tahi

card

ie

Gol

inte

rior

Irita

bilit

ate

Tulb

. de

som

n

Inde

cizi

e

Agi

taţie

ps

ihom

otor

D

epre

cier

e pe

rson

ală

Plân

s

Con

fuzi

e

Tota

l-med

ia

gene

rale

Medicina an VI 2010

319,2 285 285 330,6 273,6 353,4 307,8 319,2 239 296,4 3009,6

Scor mediu/subiect

2,8 2,5 2,5 2,9 2,4 3,1 2,7 2,8 2,1 2,6 2,64

Modificare % mediei vs 2008/09

34,4 26,3 20,0 18,2 17,8 16,5 16,1 14,7 12,7 11,8 18,8

38

Distribuţia simptomelor pe responderi în funcţie de pragul de depresie al SDZ: 47,2.% la cei peste prag, 52,8% la cei sub prag. Compararea procentajelor medii totale de modificare în 2009/2010 a scorurilor medii/atribut faţă evaluarea anterioară a evidenţiat o valoare semnificativ mai mare la subiecţii cu scoruri SZD generale <50 (F=5,28, p=0,024). Pentru următoarele 10 atribute din SDZ, scorul general a fost 2610 (46,5%), cu o modificare globală procentuală faţă de testarea anterioară de 3,6 ± 8,3. [...]

Variabile non-clinice asociate fenomenului depresiv la reevaluarea din 2009/10 Analiza comparativă a datelor înregistrate în dinamică la loturile de la medicină a evidenţiat puţine modificări semnificative între evaluări (în pofida unor modificări procentuale): Sursa principală de venituri: la anul II 2009/10 ponderea subiecţilor care indică bursa ca sursă principală creşte faţă de martori (14.7 % vs 5,6% şi 7,1%) cu semnificaţie statistică (OR 0,245 IC 95% 0.098-0,425; chi2=20,71 P<0,0001), în vreme ce se reduce procentual ponderea familiei ca sursă majoră (NS, p=1,16). Şi la anul VI înregistrăm o reducere faţă de martori a familiei ca sursă majoră de venituri cu semnificaţie statistică la limită (Fisher-t p= 0,0505). În schimb creşterea procentului celor cu serviciu (full/part time) este semnificativă.( OR 0,24 IC 95% 0,112-0,529; chi2=14, 36 p=0.0001). Nivelul veniturilor: la anul II 2009/10, comparativ cu martorii, scade semnificativ procentul celor cu răspunsuri „f bun/bun” (OR 2,18, IC 95% 1,33-3,60; chi2 = 9,71 p=0.001) cu creştere semnificativă a celor cu răspunsul „nesatisfăcător” (OR 0.067; IC 95% 0.022-0,201; chi2= 36,28; p<0,0001.La anul VI modificările nu sunt susţinute statistic. Relaţia pozitivă cu drogurile: creşteri cu semnificaţie statistică la limită la anul II vs evaluarea precedentă (chi2= 3,77, p=0,052), dar nu şi vs anul de studii echivalent din 2008/09. Pentru anul VI, modificările sunt semnificative faţă de ambele evaluări anterioare (OR 0,21; IC 95% 0,11-0,40; chi2 25,83 p<0,0001 vs propria evaluare , respectiv chi2 14.88; p<0.0001 vs. anul de studii echivalent din 2008/09). Traume fizice: creşteri semnificative atât la anul II (Fisher p value= 0,032) cât şi la anul VI (chi2= 7,56 p=0,005) vs evaluările precedente. Traume psihice recente – modificări semnificative doar la anul II (chi2 =7,09; p=0,007). Percepţia stării de sănătate „modificată” – diferenţă semnificativă numai faţă de anul de studii echivalent din 2008/09 (chi 2= 4.88 p=0,027). Modificările ponderale – fără semnificaţie statistică la anul II; anul VI vs anul echivalent din 2008/09, creştere semnificativă a celor care acuză scăderea ponderală (OR 0,48 IC 95% 0,27-0,83; chi2 =6,92 p=0,008). Exces recent de stimulante recreative: doar la nivelul anului II, creştere semnificativă a răspunsurilor pozitive faţă de evaluarea anterioară (OR 0,44; IC 95% 0,25-0, 77; chi2=8,38; p=0,003) Indispoziţia afectivă recentă - pondere crescută faţă de evaluarea proprie anterioară la limita semnificaţiei statistice (chi2 =3.8; p=0.051) Apatie recentă - la anul II, creştere semnificativă a responderilor pozitivi faţă de testarea anterioară (OR 0,33 IC 95% 0,17-0,65; chi2 = 10,76 p=0,001) şi faţă de anul de studii omonim din 2008/09 (OR 0,54; IC 95% 0,30-0,98, chi2=4,11, p=0,042) În cazul percepţiei efectelor crizei financiar-economice :din totalul responderilor la medicină (135/209, 64,5%) nu s-au simţit deloc afectaţi 47 de studenţi (34,8%), s-au considerat parţial afectaţi, 62 (45,9%) şi au fost marcaţi serios 26 (19,3 %). Din această ultimă categorie, 16 (61.1%) au resimţit influenţa negativă preponderent în legătură cu proiectele de viitor; 6 (23, 1 %) în relaţia cu

39

familia şi 4 (15, 3 %) în relaţia cu prietenii. [...] Discuţii [...]... După evaluarea din 2008/09, o parte din studenţii de la medicină şi responderii din loturile martori a fost reevaluată în anul universitar 2009/10, constatându-se o creştere – nesemnificativă statistic-, la toate loturile, a subiecţilor cu scoruri SDZ peste pragul de depresie (≥50), concomitent cu o creştere a valorii mediilor unor subcategorii de atribute depresive, din care se detaşează câteva simptome care se pot agrega într-un „miez de tip anxietate”. Valoarea medie a acestora din urmă este semnificativ mai mare la lotul de subiecţi cu scoruri generale de depresie sub pragul de semnificaţie clinică. Modificările la nivelul variabilelor şi vulnerabilităţilor individuale sunt similare atât la loturile ţintă cât şi la martori, şi sunt în primul rând legate de sursa principală de venituri (cu reducerea ponderii familiei) şi cantitatea veniturilor (diminuată). În acord cu cele susţinute în studiul II, în bazinul depresiv comunitar studenţesc, în intervalul de timp menţionat, s-a produs o serie de schimbări cantitative şi calitative , cu circulaţia mai accentuată a atributelor de tip anxios, cu interesarea subiecţilor cu scoruri de depresie Zung compatibile cu expresii clinice, dar mai ales a celor cu scoruri sub pragul depresiv. Neindentificând factorii de risc individuali comuni care să acţioneze concomitent şi prelungit asupra tuturor loturilor, atenţia se îndreaptă spre intervenţia unui eventual factor de presiune extern, supracomunitar, anxiogen- depresiogen. Importanţa unor astfel de factori este bine cunoscută în literatura de specialitate, între aceştia numărându-se cataclismele naturale majore (cutremure, tsunami, inundaţii masive) sau provocate (războaie, migraţii în masă, transmutări masive), toate dovedindu-se capabile să determine „ semnificativ mai multe perturbări psihologice în termenii depresiei, somatizării şi anxietăţii”.101 .În această categorie se înscriu şi perturbările financiar-economice majore, de tipul Marii Crize economice din 1937 şi altele din aceeaşi categorie, de dimensiuni regionale, survenite ulterior, toate având în comun existenţa unui „stres cronic în evoluţie” 281, 322 ; factorul socio-economic este recunoscut de altfel şi la nivel individual ca asociat definitiv cu depresia şi anxietatea. 111, 284-285, 332, 347 .[...] Studiul s-a desfăşurat în perioada de început a crizei financiar-economice în România, când efectele crizei Globale începeau să fie resimţite ca o ameninţare inevitabilă, cu efecte negative serioase, şi în perioada de ascensiune a fenomenului, încheindu-se foarte curând după iniţierea de către autorităţi a măsurilor anticriză. În aceste condiţii,în perioada studiului comunitatea de studenţi nu a fost afectată direct, ci în primul rând supusă unei presiuni informatice şi a fost martora afectării altor persoane din anturaj ( cu care se aflau în relaţii tranzacţionate, ex. şomaj în rândul membrilor familiei). Deci în intervalul dintre cele 2 evaluări , în rândul studenţilor, sub presiunea informaţiilor negative despre viitorul economic, financiar şi social şi al evenimentelor tot mai vizibile convergente cu această direcţie, se ajunge la constituirea de agregate mai complexe de atribute depresive şi anxioase, majoritatea menţinându-se însă sub pragul de depresie SDZ. În criza din Indonezia din 1997, s-a evidenţiat o dinamică paralelă a anxietăţii cu criza, cu un minim în perioada iniţială (1 din 6 responderi în 1993) şi un maxim la acmenul recesiunii (1 bărbat din 3, o femeie din 2).101 Anxietatea se manifestă şi prin incapacitatea subiecţilor de a-şi face planuri de viitor (gândul la acestea generând „mai curând îngrijorare şi tensiune decât acţiuni constructive de rezolvare a problemei”) precum şi prin tulburarea relaţiilor interpersonale. 131 În studiul nostru, majoritatea studenţilor care s-a declarat extrem de afectată de criză (14-24%) a resimţit urmările negative în primul rând în legătură cu planurile de viitor şi cu relaţiile cu prietenii şi familia.

40

Pe de altă parte însă, date epidemiologice arată clar că aproape jumătate din toate cazurile de depresie sunt secundare uneia sau mai multor tulburări de anxietate preexistente 156, 163 , deci în perspectivă putem anticipa şi creşterea prevalenţei depresiei (chiar după ieşirea din criză) Un studiu de referinţă a argumentat faptul că deşi studenţii sunt relativ izolaţi de ciclurile economice, ei suferă efectele acestora prin intermediul părinţilor precum şi prin anticiparea unor dificultăţi după absolvire (găsirea unui loc de muncă, întemeierea/susţinerea propriului cămin).322 La modificările anxioase şi depresive din comunităţile de tineri urmărite, criza economică nu a fost – desigur - singurul contribuitor, ci ea s-a asociat factorilor de risc şi vulnerabilităţilor individuale, efectele intervenţiei fiind legate şi de profilul depresiv al grupului (v. studiul II). [...] Concluzii preliminare 1. Prin reevaluarea cu aceleaşi instrumente psihometrice a unor comunităţi de studenţi la medicină şi subiecţi martor , după un interval de cca un an, se constată modificări în profilul depresiv comunitar . 2. Deşi ponderea subiecţilor cu scoruri depresive SDZ este în creştere relativă, schimbarea principală constă în coagularea unui miez anxios de atribute clinice, întâlnit mai frecvent la studenţii cu scoruri generale Zung sub pragul de depresie. 3. Aceste schimbări au evoluat în paralel cu dezvoltarea crizei economico-financiare, care, în absenţa unor perturbări majore vizibile ale factorilor de risc individuali, apare că ar fi motorul principal (dar nu exclusiv) al schimbărilor menţionate. IV.Concluziile tezei Studiile efectuate, bazate pe rezultatele unor teste de screening ale unor eşantioane reprezentative pentru comunitătăţile studenţeşti craiovene, au evidenţiat existenţa unui fenomen depresiv complex, de dimensiuni largi, cca o treime din studenţii la medicină prezentând scoruri compatibile cu depresia clinică, peste nivelurile identificate la studenţii din alte tipuri de învăţământ academic sau la populaţia urbană din industria uşoară locală (la rândul lor, deloc de neglijat). Chiar dacă administrarea unui test de depresie nu permite un diagnostic clinic de certitudine, în practica de zi cu zi confirmarea specialistului fiind obligatorie, concluzia anterioară asupra fenomenul depresiv local rămâne valabilă, numeroase studii confirmând în timp că scala de depresie Zung utilizată are o înaltă sensibilitate (97%) şi o specificitate de peste 65%.. Se confirmă astfel şi pentru România că mediul academic medical este unul depresiogen şi anxiogen particular. Studentele la medicină se prezintă mai frecvent decât băieţii cu scoruri compatibile cu expresia clincă depresivă. Prevalenţa pe ani de studiu a scorurilor Zung ≥50 de puncte realizează valori maximale simetrice: în perioada preclinică şi în anii clinici terminali (aspectul grafic al curbei prevalenţei este în „V”, cu nivelul minimal în perioada de tranziţie, anii III-IV); în fiecare din etapele menţionate există particularităţi psihologice, factori de risc şi vulnerabilităţi individuale, dar şi aspecte comune generaţiei. În comunitatea studenţilor la medicină, prin comparaţie cu loturile martor, domină scorurile Zung compatibile cu forme uşoare/moderate de depresie. În comunităţile studenţeşti se poate identifica în permanenţă prezenţa variată a atributelor depresive (cel puţin cele cuprinse în itemurile scalei Zung), de la simple trăiri şi experienţe individuale conjuncturale, reversibile (scoruri mici, cu răspunsuri în sistemul Lickert de tip R1 şi R2), la agregări

41

de simptome tot mai complexe şi persistente (răspunsuri de tip R3 şi R4 dominante), compatibile cu variatele forme de suferinţe depresive sublinice şi clinice. Deoarece prezenţa mozaicată a simptomelor depresive face ca o comunitate să aibă un profil de depresie propriu, şi în interiorul comunităţii generale de studenţi la medicină evaluaţi am putut identifica astfel de particularităţi la nivelul grupărilor de subiecţi pe ani de studiu. Aceste profiluri nu sunt o simplă sumare a simptomatologiei subiecţilor cu scoruri compatibile cu manifestări clinice, ci o rezultantă a prezenţei variate de atribute depresive la membrii comunităţii împreună cu legăturile dintre ele şi cu factorii de risc, individuali sau supracomunitari.Uneori profilul comunitar depresiv este dominat de anumite atribute clinice ( ex. somatice, cognitive, anxioase ş.a.), alteori apare un mixaj dificil de definit printr-o caracteristică unică. Analiza factorială permite conturarea acestor profiluri comunitare, aspect important pentru definirea strategiilor de monitorizare, prevenţie şi intervenţie cât mai adecvate şi specifice grupurilor vizate. Deşi la nivelul unei comunităţi se poate identifica o largă varietate de factori non-clinici asociaţi cu depresia, cum ar fi comportamentele de risc sau vulnerabilităţile individuale, nu toţi au efecte/influenţa egale asupra intensităţii manifestărilor depresive.(i.e. mărimea scorului Zung. Din cca 40 de astfel de variabile non-clinice urmărite, am identificat, prin analiză ROC, câteva cu influenţă mai puternică asupra scorurilor de depresie generale din comunitatea studenţească medicală (i.e. locuinţa, sursa şi calitatea veniturilor lunare, tipul de relaţii cu anturajul, modificările ponderale şi ale regimului de somn de durată, tipul de relaţii la locul de muncă, modul de apreciere externă a muncii depuse şi convergenţa externă cu propria opinie asupra activităţilor desfăşurate). Am constat că în timp, profilul depresiv al comunităţii suferă modificări, cantitative şi calitative, urmare a dinamicii interne active a atributelor depresive, a relaţiilor dintre ele şi vulnerabilităţile individuale. Profilul depresiv comunitar se poate modifica şi sub influenţa unor factori supracomunitari (naturali sau produşi de om), care prin presiunea suplimentară exercitată amplifică procesele biopsihosociale individuale existente. În studiul nostru, un astfel de factor s-a dovedit a fi criza economico-socială, care – în intervalul de timp urmărit, fiind în primele etape de dezvoltare, a accentuat prevalenţa atributelor de anxietate la nivel comunitar şi componenta anxioasă la nivelul subiecţiilor cu scoruri de depresie semnificative, aşa cum a dovedit reevaluarea după un an a unor loturi ţintă şi martor. S-au creat astfel premisele dezvoltării unor noi cazuri cu manifestări depresive sau de amplificare a comorbidităţilor, efectele unor astfel de fenomene ample prelungindu-se mult timp după încetarea lor. Direcţii de acţiune şi activităţi postdoctorale Date fiind dimensiunile semnificative ale fenomenul depresiv în comunităţile de studenţi şi consecinţele negative ale sale ( e.g. scăderea performanţelor academice, perturbarea relaţiilor cu mediul şi anturajul, tentative suicidare ş.a.) se impun: Informarea conducerii instituţiilor academice asupra dimensiunilor alarmante ale fenomenului depresiv şi a factorilor de risc din comunităţile tinerilor medicinişti. Extinderea explorării fenomenului depresiv studenţesc ca metodologie (e.g. administrarea concomitentă a mai multor instrumente psihometrice pentru depresie şi anxietate, combinată cu observaţia individuală specializată directă), şi ca durată (multianual, termen mediu de 3-5 ani), cu implicarea specialiştilor locali, dar şi a unor studenţi special pregătiţi.

42

Crearea în universităţi/facultăţi a unor structuri interne de informare activă asupra manifestărilor variate ale depresiei la vârsta tânără şi a factorilor de risc, prin acţiuni combinate ale specialiştilor şi asociaţiilor studenţeşti. Identificarea activă a studenţilor medicinişti cu risc depresiv (e.g. cei cu probleme sociale, familiale, financiare, comportamente de risc, diminuarea performanţelor şcolare ş.a.), cu îndrumarea lor spre consilierii de specialitate şi susţinerea instituţională pentru depăşirea situaţiei. Implementarea în rândul studenţilor a unor programe de destigmatizare a suferinţelor mintale prin acţiuni concertate ale tuturor cadrelor didactice şi tinerilor medici, indiferent de specialitate, pe baza unei metodologii elaborată de specialişti. Cultivarea în rândul viitorilor medici a lucrului în echipă şi a bunelor relaţii cu familia, mediul academic şi comunitatea , încurajarea pasiunilor şi activităţilor organizate culturale şi sportive, descurajarea rupturii culturale spre exterior în dauna unor valori interne tradiţionale. Însuşirea de către studenţii medicinişti, prin activităţi extracurriculare dirijate, a unor tehnici de creştere a rezilienţei şi a capacităţii de a depăşi situaţiile stresante profesionale, extrem de importante pentru propria existenţă cotidiană dar şi pentru activitatea profesională ulterioară.

V. Bibliografie selectivă 4. ACHA –J Am Coll Health 2008, 56,5, 469-79 6.Adams, J: . Medical Education 2004;38:463-4 13.Aktekin, M, Karaman, T, Senol, YY, et al - Med Educ. 2001, 35, 12-17 25. Arslan, G, Ayranci, U, Unsal, A, Arslantas, Ups J Med Sci. 2009,114(3), 170-7 27. Ayre, B., Bristow, M. - Nova Science Publishers, Inc. - New York 2009 29. Baldassin, S, de Toledo Ferraz Alves, TC et al - BMC Med Educ. 2008 11, 8, 60 49. Carson, AJ, Dias, S, Johnston, A. et al.. Scott Med J. 2000, 45, 115-16 65. Crandall, SJ, Volk, RJ, Loemker, VJAMA. 1993, 269, 19, 2519-23 . 70. Davis, L., Uezato,A., Newell, J.M., Frazier, E - Curr Opin Psychiatry, 2008, 21(1), 14-8 75. Dobson, SK., Dozois, DJA – Risk factors in depression, Elsevier, London, 2008 83.Dyrbye, LN, Thomas, MR, Shanafelt, TD –Mayo Clin Proc 2005, 80 (12), 1613 – 22 88.Eron L. JMed Educ. 1955, 30, 10, 559-66 93. Fan, APC, Chen C-H., Su T-P et al Ann Acad Med Singapore, 2007, 36, 735-42 101.Friedman, J., Thomas D.- The World Bank Poverty Team, Development Research Group, 2007 110.Goebert, D, Thompson, D, Takeshita, J et al- Acad Medicine 2009, 84, 2, 236-41 111. GOT (The Government Office for Science) The Government Office for Science, London, 2008 120. Gutgesell, M, Reeve, R, Parsons, B, Morse, R. Acad Med. 1999, 74, 750-51 121. Guthrie, E, Black, D, Bagalkote, H et al - J R Soc Med. 1998, 91, 237-43 133. Heiligenstein E, Guenther G, Hsu K, et al: J Amer College Health 1996, 45, 59–64 138 Hojat, M, Mangione, S, Nasca, T, et al. - Med Educ. 2004, 38, 934-41 140.Honney, K, Buszewicz, M, Coppola, W, Griffin, M. -. Clin Teach. 2010, 7(3),180-4 141. Horwitz, AV, White, HR. -. J Health Soc Behav. 1991, 32, 221–37 151.Jadoon, NA, Yaqoob, R, Raza, A et al- J Pak Med Assoc. 2010, 60(8), 699-702 163. Kessler, RC, Nelson, CB, McGonagle, KA et al.- Br J Psychiatry 1996, 168 (suppl 30), 17–30 183. Levine, RE- Acad Psychiatry 2006, 30, 235-37 184.Lewinsohn PM, Clarke GN, Seeley JR,- J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 1994, 33, 809-18 185. Lewinsohn, P. M., et al. -. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 1995, 34, 1221–29 193.Lima Pereira, MC, et al Rev Saúde Pública 2006, 40(6), 1035-41 196.Loosen,PT, Sheldon, RC – Mc Graw Hill Inc, New York, 2008, 304-51 197. Loureiro, E., McIntyre, T., Mota-Cardoso, R - Acta Med Port. 2008; 21(3), 209-14 198.Lunder, MT, Berchtold A, Akre, C et al - Swiss Med Wkly 2010, 140, 3074 199. Mackenzie, S, Wiegel, JR, Mundt, M. et al -Am J Orthopsychiatry. 2011, 81(1), 101-7 212. Marmorstein, NR- Alcohol Clin Exp Res 2009, 33,1, 45-49 227. Moffat, KJ, McConnachie, A, Ross, S, Morrison JM. - Med Educ. 2004, 38, 482-91 247. Parkerson, GR Jr, Broadhead, WE, Tse, CK. - Acad Med. 1990, 65, 586-88 254. Peng, M, Hu, G, Dong, J. et al Zhong Nan Da Xue Xue Bao Yi Xue Ban. 2010, 35(3),194-202

43

263. Raj, SR, Simpson, CS, Hopman, WM, Singer, MA.-. CMAJ. 2000, 162, 509-10 279. Romera, I, Delgado- Cohen, Perez, T et al –BMC Psychiatry 2008, 14,8, 4, 1-8 281. Roy-Byrne, PP., Joesch, J.M., Wang PS, Kessler RC - Psychiatric Services 2009, 60, 9, 1190–97 284. Sadock, B.J., Sadock, V., Ruiz, P. (edits) –Lippincott Williams &Wilkins, 2009 285. Sadock, BJ, Sadock, VA –Lippincott Williams &Wilkins, 2010 312. Stewart, SM, Lam, TH, Betson, CL et al - Med Educ. 1999, 33, 243-50 322.Twenge, JM., Gentile, B , DeWall, CN et al -Clin Psychol Rev 2010, 30 145–54 323. Tyssen, R, Vaglum, P, Gronvold, NT, Ekeberg, O. - J Affect Disord. 2001, 64, 69-79 325. Urbano L-S, Ferrando, P.J. - Behaviour Res Meth 2006, 28(1), 88-91 329. Vitaliano, PP, Maiuro, RD, Russo, J, et al - J Behav Med. 1988, 11, 311- 31 332. Wahlbeck, K., Awolin, M - A Literature Review, 2009, www.thl.fi/thl 339. Wechsler, H, Dowdall, GW, Maenner, G. et al -J Am Coll Health. 1998, 47, 57-68 347. WHO Regional Office for Europe - Copenhagen, 14–17 September 2009 VI. Anexe Anexa nr. V

Scala de depresie Zung (apud Eli Lilly and Company) Citeşte cu atenţie fiecare întrebare şi bifează răspunsul cel mai apropiat de starea ta din ultimele două săptămâni

Subcategorie structurală

Itemuri depresive Formulare în chestionar

R 1 Nu/

F.rar

R2 Rareori, perioare scurte

R3 Da, frec-

vent, deseori

R4 Da,

(aproape) permanent

Obs.

Mă simt trist, abătut Q1-Tristeţe

Tulb

af

ectiv

e un

iver

sale

Am accese/simt nevoia să plâng Q3-Plâns

Cel mai bine mă simt dimineaţa Q2-Variaţia diurnă

For-

mulare negati-vă, F(-)

Am probleme cu somnul de noapte Q4-Tulburări de somn

Mănânc la fel de mult ca întotdeauna Q5-Apetit diminuat

Am observat că pierd din greutate (fără dietă) Q7-Scădere greutate

Mă bucur să fiu împreună cu o persoană (femeie/ bărbat) atractivă Q6-Libido diminuat

F(-)

Am probleme cu constipaţia Q8-Constipaţie

Inima îmi bate mai repede decât de obicei Q9-Tahicardie

Pert

urba

ri fiz

iolo

gic

Mă simt obosit fără vreun motiv anume Q10- Fatigabilitate

44

continuare SDZ

Sunt agitat şi nu mă pot linişti Q13- Agitaţie psihomotorie (PM)

Pe

rtur

bări

Psih

omot

orii

Fac uşor lucrurile cu care sunt obişnuit Q12-Lentoare psihomotorie (PM)

F(-)

Mintea îmi este limpede ca de obicei Q11-Confuzie

F(-)

Am o viaţă plină Q18- Gol interior

F(-)

Sunt încrezător în viitor Q14-Lipsa speranţei

F(-)

Iau decizii cu uşurinţă Q16-Indecizie F(-)

Sunt mai iritabil ca de obicei Q15- Iritabilitate

Încă mă bucură lucrurile pe care le fac în mod curent Q20-Insatisfacţia cotidiană

F(-)

Simpt că sunt util şi necesar Q17-Depreciere personală/autodepre-ciere

F(-)

Pert

urbă

ri ps

ihol

ogic

e

Simt că alţii s-ar simţi mai bine dacă nu aş mai exista Q19-Ruminaţii suicidare

Q= formulări prescurtate în lucrare pentru semnificaţia itemului respectiv

SDZ indexat* Echivalenţe de impresie clinică globală <50 În limite normale 50-59 Compatibil cu depresie uşoară/moderată 60-69 Compatibil cu depresie moderată/marcată >70 Compatibil cu depresie severă

* scorul crud x 100/80, rotunjit la unitate Anexa nr. VI Chestionar privind factorii asociaţi cu fenomenul depresiv la studenţi Eşti invitat(ă) să răspunzi la un chestionar privind modul de viaţa al tinerilor din Craiova şi implicaţiile asupra stării de sănătate fizică şi psihică. Chestionarul este voluntar şi anonim. Dacă accepţi cooperarea, citeşte cu atenţie itemul şi bifează răspunsurile cele apropiate de situaţia reală. Iţi mulţumim anticipat pentru colaborare, seriozitate si sinceritate

45

Sex M F Vârsta (ani împliniţi) Al câtelea copil în familie Câţi fraţi Domiciliul de bază: Craiova extra Craiova: rural urban Starea maritală: celibatar/a căsătorit concubinaj (> 6 luni) divorţat 1) În prezent locuieşti: cu părinţii la cămin în gazdă la rude la prieteni locuinţă proprie 2) Condiţiile de locuit sunt: bune/mulţumitoare acceptabile nesatisfăcătoare 3) Sursa de venituri majoră: familia bursa serviciu full time serviciu part time altele precizaţi ............................................. 4) Veniturile lunare sunt: foarte bune bune/mulţumitoare acceptabile nesatisfăcătoare 5) Contactul cu familia naturală (părinţi, fraţi, surori): nu, de nici un fel restrâns (cu 1-2 persoane) da (cu > 2 persoane) 6) Relaţiile cu familia naturală sunt: foarte bune mulţumitoare conflictuale indiferente nu am relaţii 7) Te întâlneşti cu prietenii în afara activităţilor oficiale: zilnic cel puţin o dată pe săptămână numai întâmplător nu e cazul 8) Eşti fumător: nu am fumat niciodată constant ocazional numai când sunt supărat nu mai fumez de > 9 luni 9) Consumi alcool: zilnic, moderat ocazional la supărare deloc nu mai consum de > 9 luni 10) Ai o viaţă sexuală: organizată (stabilă, continuitate) relaţii ocazionale abstinenţă mă reţin de frica bolilor nu mă interesează 11) Relaţia cu computerul: ore petrecute (în medie) la PC: < 2,5 h/zi >2,5 h/zi nu mă interesează 12) Practici jocuri de noroc cu miză: frecvent niciodată ocazional 13) Droguri recreţionale, în ultimul an: am fost tentat să încerc, dar m-am abţinut am încercat am consumat nu mă interesează 14) În timpul liber, preocuparea principală este: lectura plimbările în aer liber video/TV şuetele „la o cafea” cu prietenii sportul organizat pescuitul/ vână-toarea călătoriile pe IT/blogarea câte ceva din mai multe nu am timp liber 15) Până la această vârstă, ai avut boli care au necesitat îngrijiri medicale prelungite: da nu , dar boli banale şi frecvente ?: da nu 16) In familie (părinţi, fraţi, surori, bunici) ai avut cazuri de îmbolnăviri severe (invalidante) sau suferinţe fatale: cardiace hepatice renale nervoase pulmonare psihice altele nu nu ştiu 17) În ultimul an, ai avut traume fizice importante: nu da 18) În ultimul an, ai avut traume psihice: nu da , precum: pierderea cuiva apropiat divorţ separare şomaj (personal, familie) altele specifică................... 19) În ultima vreme, greutatea ta (fără o dietă specială): a fost staţionară am pierdut > 1,5 kg am luat în greutate > 1,5 kg nu ştiu, nu mă cântăresc 20) În ultima vreme, ai avut un somn: liniştit, normal agitat insomnii repetate am redus deliberat orele de somn dorm numai cu medicamente/somnifere 21) În ultima vreme, ai depăşit consumul mediu zilnic de tutun, alcool şi/sau cafea: da nu 22) Te consideri un om sănătos: da nu 23) Eşti mulţimit de felul cum arăţi: da nu oarecum nu mă interesează 24) Eşti mulţumit de felul cum eşti perceput de cei din jurul tău : da nu nu mă intere-sează 25) În ultima lună, ai fost, în mod repetat/de durată, mâhnit profund, descurajat, întristat sau demoralizat: da nu 26) În ultima lună, ai constatat, în mod repetat/de durată, lipsa de interes sau plăcerea de a executa activităţile curente: da nu 27) Relaţiile, în ultimul an, cu cadrele didactice/şefii la serviciu au fost: cordiale indiferente conflictuale mai curând conflinctuale 28) Relaţiile, în ultimul an, cu cadrele didactice/şefii ţi-au influenţat rezultatele: în mare măsură decisiv puţin deloc nu ştiu 29) În ultimul an, ai promovat toate examenele „din prima” (integralist) din mai mlte prezentări am promovat cu recuperare de credite repet anul nu e cazul, sunt boboc 30) Rezultatele activităţilor tale curente sunt apreciate: corect incorect parţial corect parţial incorect contradictoriu

46

31) Aprecierile cele mai apropiate de ale tale le-au făcut: cadrele didactice colegii prietenii persoane neutre/evaluatori externi/ părinţii fraţii 32) Condiţiile de pregătire la nivel instituţional le consideri: foarte bune bune mulţumitoare inadecvate proaste, influenţându-mi negativ rezultatele 33) Condiţiile de viaţă individuale le consideri: foarte bune bune mulţumitoare inadecvate proaste, influenţând negativ rezultatele În cazul în care doreşti să primeşti o evaluare individuală (în afara studiului general la care participi), cu recomandările specialiştilor pentru tine, poţi solicita acest lucru pe adresa [email protected] folosind pseudonimul ales (v mai jos)şi indicând adresa de mail la care să primeşti răspunsul (prelucrarea va dura minim 60 de zile, dar vei avea un regim preemptiv anunţându-te din vreme) Pseudonim ___________________ Anexa nr. IX

Lista cu tabelele şi figurile cuprinse în lucrare Tabele Rezultate generale Tabel nr. 1.I. Situaţia responderilor în cele 2 etape ale studiului Tabel nr. 1.II. Structura generală a responderilor (număr, vârsta medie, sex) Tabel nr.1.III. Date demografice principale (lot medicina) Tabel nr. 1.IV. Date demografice principale (loturi martor) Studiul I - Epidemiologia fenomenului depresiv - de la atributul depresiv la agregări depresive Tabel nr. I.1.I. Distribuţia responderilor medicinişti per grupă de scor SDZ şi ani de studiu Tabel nr. I.1.II. Distribuţia responderilor martor pe grupe de scor SDZ indexat în funcţie de anul de studiu Tabel nr. I.3.I. Distribuţia responderilor pe sexe şi ponderea pe categorii de valori a scorului Zung indexat, lot medicina (2008-2009) Tabel nr. I. II.I Ponderea subiecţilor cu CADS la testarea iniţială (2008/9 Tabel nr. II.I. Scorul mediu SDZ indexat la studenţii medicinişti (2008/2009) Tabel nr. II.II. Scorul mediu SDZ indexat la loturile martor (2008/2009) Tabel nr. III.I. Ponderea tipurilor de răspuns per atribut depresiv SDZ – UMF Tabel nr. III.II Ponderea tipurilor de răspuns per atribut depresiv din SDZ– Universitate Tabel nr. III.III Ponderea tipurilor de răspuns per atribut depresiv din SDZ– întreprindere Tabel nr. IV. I. Ponderea tipurilor de răspuns la SDZ UMF, fete, scor SDZ indexat ≥ 50 Tabel nr. IV.II. Ponderea tipurilor de răspuns la SDZ Universitate, fete, scor SDZ indexat ≥ 50 Tabel nr. IV.III. Ponderea tipurilor de răspuns la SDZ UMF, băieţi, scor SDZ indexat ≥ 50 Tabel nr. IV.IV. Ponderea tipurilor de răspuns la SDZ Universitate, băieţi, scor SDZ indexat ≥ 50 Tabel nr. V. I. Primele 10 atribute depresive la nivelul loturilor de studenţi la medicină Tabel nr. V. II. Primele 10 atribute depresive la nivelul loturilor de subiecţilor martor (lot general, lot Universitate şi angajatele din industrie) Tabel nr. VI.I Distribuţia responderilor pe sex şi asocieri de atribute depresive de durată (R3 şi R4) din SDZ, în funcţie de greutatea asocierii (UMF) Tabel nr. VI. II. Distribuţia grupărilor de răspunsuri R3 şi R4 la itemurile din SDZ pe sex şi vârstă (Universitate) Tabel nr. VI.III. Organizarea atributelor depresive persistente în clustere şi relaţia cu valoarea medie SDZ realizată de grupul de subiecţi la medicină Tabel nr. VI.IV Rangul asocierilor de atribute depresive şi implicaţiile în scorul SDZ - lot general Universitate Tabel nr. VII.I. Valoarea medie subcategoriilor structurale de atribute depresive distribuite pe instituţii şi ani Tabel nr. VII. II. Scoruri medii pe subcategorii de atribute depresive SDZ în relaţie cu valoarea cut-off (2008/09) Tabel nr. VII. III. Valoarea medie a subcategoriilor de atribute depresive din SDZ după sex şi cut-off (2008/09)

47

Studiul II – De la atributul depresiv la profilul depresiv al comunităţii şi grupurilor de studenţi la medicină Tabel nr. II.II.1.- Atribute depresive lot general „studenţi medicină” -matrice corelativă Pearson: Tabel nr. II.II.2.- Atribute depresive lot general „studenţi medicină cu SDZ ≥ 50” - matrice corelativă Pearson Tabel nr. II.II.3.. Atribute depresive - lot general „studenţi medicină cu SDZ < 50”- matrice corelativă Pearson:; Tabel. nr . II.II.4. - Atribute depresive - lotul „băieţi medicină SDS ≥ 50”- matrice corelativă Pearson - nificaţie ) Tabel nr. II. II.5. - Atribute depresive lotul „băieţi medicină SDZ < 50” -m atrice corelativă Pearson Tabel nr. II.II.6. Atribute depresive lotul „studente medicină SDS ≥ 50” -matrice corelativă Pearson Tabel nr. II.II.7. - Atribute depresive - lotul „studente medicină SDZ < 50” - matrice corelativă Tabel nr. II. II.8.- Matrice corelativă Pearson pentru atributele depresive –lot general „studenţi Universitate” Tabel nr. II. II.9. - Atribute depresive- lot general „Universitate SDZ ≥ 50” Matrice corelativă Pearson Tabel nr. II.II.10.- Atribute depresive - lot general „Universitate cu SDZ < 50” -matrice corelativă Studiul III - Variabile non-clinice individuale asociate cu fenomenul depresiv la studenţii medicinişti Tabel nr. III.A.I. Distribuţia studenţilor medicinişti pe sexe şi poziţia faţă de cutoff-ul depresiv SDZ Tabel nr. III.A.II. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de rangul copilului în familie, sex şi poziţia faţă de cutoff-ul SDZ Tabel nr. III.A.III. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de numărul de fraţi .şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.IV. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de mediul de provenienţă, şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.V. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de statusul marital şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.VI. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de locuirea de bază şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.VII. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de calitatea locuinţei şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.VIII. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de sursa principală de venituri şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.IX. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de suficienţa veniturilor şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.X. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de tipul contactului cu familia şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XI. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de calitatea relaţiei cu familia şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XII. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de contactul cu prietenii şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XIII. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de interesul pentru PC şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XIV. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de interesul pentru gambling şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XV. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de petrecerea timpului liber şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XVI. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de consumul de tutun şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XVII. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de consumul de alcool şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XVII. Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de relaţia cu drogurile şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XIX . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de viaţa sexuală şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XX . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de antecedentele patologice şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XXI . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de AHC şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XXII . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de prezenţa unor traumatisme şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XXIII . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de statusul ponderal şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XXIV . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de percepţia propriei stări de sănătate .. Tabel nr. III.A.XXV . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de modul de percepţie a propriului aspect fizic.. Tabel nr. III.A.XXVI . Distribuţia studenţilor în funcţie de percepţia modului în care este privit de anturaj şi cut-off-ul SDZ

48

Tabel nr. III.A.XXVII . Distribuţia studenţilor în funcţie de prezenţa recentă a traumelor psihice... Tabel nr. III.A.XXVIII . Distribuţia studenţilor în funcţie de excesul recent de substanţe recreative... Tabel nr. III.A.XXIX . Distribuţia studenţilor în funcţie de prezenţa recentă a stării de indispoziţie Tabel nr. III.A.XXX . Distribuţia studenţilor în funcţie de prezenţa recentă a apatiei... Tabel nr. III.A.XXXI . Distribuţia studenţilor în funcţie de calitatea somnului şi cutoff-ul SDZ Tabel nr. III.A.XXXII . Distribuţia studenţilor i în funcţie de rezultatele muncii şi cut-off-ul SDZ Tabel nr. III.A.XXXIII . Distribuţia studenţilor medicinişti în funcţie de tipul de relaţii cu superiorii Tabel nr. III.A.XXXIV . Distribuţia studenţilor în funcţie de efectele relaţiilor cu cadrele didactice Tabel nr. III.A.XXXV . Distribuţia studenţilor în funcţie de modul în care consideră aprecierea muncii Tabel nr. III.A.XXXVI Distribuţia studenţilor în funcţie de persoanele cu aprecieri convergente Tabel nr. III.A.XXXVII . Distribuţia studenţilor medicinişti a mediului fizic de lucru şi cutofful SDZ Tabel nr. III.A.XXXVIII . Distribuţia studenţilor în funcţie de aprecierea condiţiilor de viaţă globale. Tabel nr. III. C I Date demografice principale Tabel nr. III. C II Nevoi fundamentale - locuinţa, întreţinere Tabel nr III. C.III Relaţia cu anturajul Tabel nr. III.C. IV Timp liber/hobbyuri Tabel nr. III.C. V. - Comportamente de risc Tabel nr. III.C. VI. Starea de sănătate Tabel nr. III.C. VII Percepţia imaginii de sine Tabel nr. III.C. VIII Statusul psihic – evenimente actuale Tabel nr. III.C. IX Relaţii socio-profesionale Tabel nr. III.C. X Aprecierea calităţii vieţii Tabel nr. III.D.I. Rezultatele principale ale analizei curbei ROC (lot general medicina) 1 Tabel nr. III.D.II. Rezultatele principale ale analizei curbei ROC (lot general medicina) 2 Tabel nr. III.D.III. Rezultatele principale are analizei curbei ROC (lot general medicina) 3 Studiul IV Influenţa factorilor de risc exogeni supracomunitari asupra fenomenului depresiv la medicină Tabel nr. IV. A. I - Caracteristicile generale ale loturilor implicate în studiul comparativ dinamic anual Tabel nr. IV.B.I Prevalenţa subiecţilor cu scor SDZ indexat ≥ 50 la testarea din 2010 vs. 2008/09 Tabel nr. IV. C. I. Scoruri generale ale SDZ autoadministrate la loturile reevaluate Tabel nr. IV.C. II. Valoarea medie a SDZ indexat la subiecţii retestaţi vs. prima testare a lotului Tabel nr. IV.D.I. Situaţia comparativă a scorurilor înregistrate pe categorii structurale de item SDZ Tabel nr. IV.E.I Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute la reevaluarea din 2009/10 medicina Tabel nr. IV.E.V Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de creştere faţă de testarea anterioară a lotului (filologie II vs. filologie I) anterioară a lotului (medicină II vs. I) Tabel nr. IV.E.II Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de modificare faţă de testarea din 2008/2009 anului de studiu echivalent (medicină II vs II) Tabel nr. IV.E.III Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de modificare faţă de testarea anterioară a lotului (medicină VI vs V) Tabel nr. IV.E.IV Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de modificare vs testarea din 2008/2009 anului de studiu echivalent (medicina VI vs. VI) Tabel nr. IV.E.V Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de creştere faţă de testarea anterioară a lotului (filologie II vs. filologie I) Tabel nr. IV.E.VI Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de creştere faţă de testarea anterioară a lotului (politehnica II vs politehnica I) Tabel nr. IV.E.VII Valoarea scorului SDZ la primele 10 atribute depresive la reevaluare din 2009/2010 şi procentul de modificare faţă de testarea anterioară a lotului (întreprinderea de confecţii) Tabel nr. IV.F.I. Răspunsuri la chestionarul privind variabilele individuale de risc la reevaluarea din 2009/10 vs. datele iniţiale (medicina)

Grafice şi figuri

Studiul I - Epidemiologia fenomenului depresiv - de la atributul depresiv la agregări depresive clinice Grafic nr. I.1.1. Distribuţia studenţilor de la medicina pe grupe de scor SDZ indexat în funcţie de anul de studiu Grafic nr.I.1.2. Asocierea dintre grupele de valori ale SDZ cu grupările pe ani de studiu medicină Grafic nr. I.II.1. Ponderea subiecţilor cu CADS în urma evaluării anilor de studiu la medicină în 2008-2009

49

Grafic nr. III.1. Ponderea tipurilor de răspuns/ atribut depresiv din SDZ-UMF Grafic nr. III.2. Ponderea tipurilor de răspuns per atribut depresiv din SDZ - Universitate Grafic nr. III.3. Ponderea tipurilor de răspuns per atribut depresiv din SDZ-întreprindere Grafic nr. IV.1. Comparaţia ponderii răspunsurilor de tip R1 şi R2 la fete , > 50 la nivel de instituţii Grafic nr. IV.2. Comparaţia ponderii răspunsurilor de tip R3 şi R4 la fete , > 50 la nivel de instituţii Grafic nr. IV.3. Comparaţia ponderii răspunsurilor de tip R1 şi R2 la băieţi , > 50 la nivel de instituţii Grafic nr. IV.4 Comparaţia ponderii răspunsurilor de tip R3 şi R4 la băieţi , > 50 la nivel de instituţii Grafic nr.VI.1. Distribuţia subiecţilor pe rang de clustere de atribute depresive şi sex (medicina) Grafic nr.VI.2. Distribuţia responderilor pe sex şi rang de asociere a R3 şi R4 universitate Grafic nr.VI.3.. Comparaţie între modul de organizare în clustere a atributelelor depresive Grafic nr.VII.1. Comparaţie între valoarea medie a scorurilor pe subcategorii de atribute depresive din scala SDZ la nivelul grupurilor mari (instituţionale), 2008-2009 Grafic nr. VII.2. Relaţia dintre valoarea SDZ per subcategorie structurală şi scorul total (UMF, 2008-2009) Grafic nr. VII.3. Prezentarea comparativă a scorurilor medii ale subcategoriilor de atribute SDZ Grafic nr. VII.4. Valoarea medie a scorului subgrupelor de atribute depresive din SDZ după sex şi distribuţie faţă de valoarea cut off a responderilor (2008-2009) Studiul II – De la atributul depresiv la profilul depresiv al comunităţii şi grupurilor de studenţi la medicină Fig. nr.II.I.1. Ponderea agregărilor de atribute depresive cu persistenţă ridicată în comunitatea studenţilor medicinişti în noiembrie 2008-ianuarie 2009 (model ipotetic) Studiul III - Variabile non-clinice individuale asociate cu fenomenul depresiv în colectivitatea de studenţi medicinişti Fig. nr. III.D.I Analiza ROC a scorurilor individuale agregate în relaţia cu valorile SDZ indexat lot medicină Fig. nr. III.D.II Analiza ROC a scorurilor individuale agregate pentru variabilele incluse în gruparea minimală în relaţia cu valorile SDZ indexat lot medicină Fig. nr. III.D. III Analiza ROC a scorurilor individuale agregate pentru variabilele neincluse în gruparea minimală în relaţia cu valorile SDZ indexat lot medicină Studiul IV - Influenţa factorilor de risc exogeni supracomunitari asupra fenomenului depresiv la studenţii medicinişti Grafic nr. IV.B.1. Dinamica prevalenţei responderilor medicinişti cu scoruri SDZ indexata ≥ 50din grupurile ţintă retestate în 2010 vs. testările iniţiale Grafic nr. IV. B.2. Dinamica ponderii responderilor cu scoruri SDZ indexata ≥ 50 din grupurile ţintă retestate vs. testarea iniţială Grafic nr. IV.C.1. – Dinamica scorurilor SDZ indexate medii în intervalul 2008/09-2009/10 (loturi ţintă medicină şi loturi martor) Grafic nr. IV.C.2 . Media scorurilor SDZ la subloturile de la medicină în relaţie cu anii de evaluare Grafic nr. IV.E.1. . Scorul SDZ general mediu/responder la loturile evaluate în funcţie de apartenenţa la grupele valorice majore de atribute depresive (2009/2010 vs. 2008/2009)

Date post:	31-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT DEPRESIV ÎN...Mulţumiri familiei care a fost alături de mine în toate...

Documents