Date post: | 30-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | branden-shaw |
View: | 234 times |
Download: | 3 times |
Celulele conjunctive Fixate Tranzitorii
Matricea extracelulară
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Descrierea tipurilor de ţesuturi conjunctive
Ocupă spaţiile dintre celule şi fibre.
Asigură schimburile nutritive
Este o componentă amorfă În preparatele colorate HE- greu vizibilă
În microscopie optică apare relativ omogenă
În microscopie electronică are aspect fin fibrilar şi granular.
Conţine proteoglicani, glicozaminoglicani şi glicoproteine structurale.
Glicozaminoglicanii( GAG) reprezintă lanţuri lungi de polizaharide.
Principalii glicozaminoglicani sunt: Acid hialuronic( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină) Condroitin 4 sulfat( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină 4
sulfat) Condroitin 6 sulfat( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină 6
sulfat) Dermatan sulfat( Acid iduronic + N- acetil glucozamină 4 sulfat) Keratan sulfat( Galactoză sau galactoză 6 sulfat + N- acetil
glucozamină 6 sulfat) Heparan sulfat( Acid glucuronic sau acid L- iduronic 2 sulfat +
N- sulfamil glucozamină sau N- acetil glucozamină) Heparina( Acid glucuronic sau acid L- iduronic 2 sulfat + N-
sulfamil glucozamină sau N- acetil glucozamină 6 sulfat)
Glicozaminoglicanii datorită grupărilor sulfat, se colorează cu coloranţi bazici, cum este hematoxilina.
Densitatea crescută şi grupările sulfat atrag apa fomând un gel hidratat
permite o difuzie rapidă a moleculelor solubile în apă împiedică mişcarea moleculelor mari şi a bacteriilor
Cu excepţia acidului hialuronic, GAG se leagă covalent de o proteină, formând proteoglicani.
Sinteza proteoglicanilor începe la nivelul RER, prin
sinteza componentei proteice.
Proteoglicanii conţin locusuri de legătură pentru mulţi factori de creştere, ceea ce determină inhibarea sau dimpotrivă creşterea deplasării macromoleculelor, microorganismelor sau a celulelor neoplazice.
Glicoproteinele structurale
Fibronectina este produsă de fibroblaste şi câteva celule epiteliale prezintă locusuri de legătură pentru celule, colagen şi
glicozaminoglicani. Aceste legături mediază adeziunea celulară normală şi migrarea celulelor.
Condronectina este izolată în cartilaj.
Laminina este o glicoproteină, care participă la legarea celulelor epiteliale de membrana bazală.
Celulele interacţionează cu componentele matriceiextracelulare
receptori de suprafaţă Integrine Proteine transmembranare de legătură
integrine - componentele matricei extracelulare este facilitată de proteine intracelulare, cum ar fi paxilina, vinculina şi talina
Această interacţiune joacă un rol important în dispunerea celulelor şi a componentelor matricei extracelulare în cadrul ţesutului.
Lichidul tisular
În afara substanţei fundamentale, în ţesutul conjunctiv se găseşte o cantitate mică de lichid tisular, cu compoziţie similară plasmei sanguine.
Lichidul tisular conţine şi o cantitate redusă de proteine plasmatice, cu greutate moleculară mică.
În condiţii normale, cantitatea de lichid tisular este foarte redusă
Fibrele colageneSe numesc şi fibre albe. Sunt flexibile, nu se
ramifică, nu se anastomozează, se grupează în fascicule care se întretaie, delimitând areole.
Se colorează în roz cu eozina, în roşu în coloraţia Van Gieson, în albastru în coloraţia tricrom Mallory şi în verde în coloraţia tricrom Masson.
Microscopia optică descrie fibrele formate din fibrile. Se cunosc 21 tipuri de colagen, care diferă prin structura
polipeptidelor, localizare şi funcţii
Colagen tip I Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, dentină,
cement, capsula organelor Rol: Rezistenţă la tensiune
OSTEOGENEZA IMPERFECTĂ SIMPTOMATOLOGIE:
- FRACTURI REPETATE- DENTAŢIE ANORMALĂ- PIELE SUBTIRE- SCLERE ALBASTRE- SCĂDERE PROGRESIVĂ A AUZULUI
Colagen tip II Localizare: Cartilaj hialin şi elastic, discuri
intervertebrale Rol: Rezistenţă la presiune intermitentă
DISPLAZIA KNIEST SIMPTOMATOLOGIE:
ÎNĂLŢIME REDUSĂ MOBILITATE ARTICULARĂ REDUSĂ SCĂDEREA PROGRESIVĂ A VEDERII ANOMALII ARTICULARE- RX
Colagen tip III Localizare: Ţesutul conjunctiv al unor
organe(uter, splină, ficat, plămân), în jurul fibrelor musculare netede, endonerv, peretele vaselor sanguine, tegumentul fătului.
Rol: Formează reţele de susţinere
EHLER- DANLOS TIP IV SIMPTOMATOLOGIE:
HIPERMOBILITATE ÎN ARTICULAŢIILE DEGETELOR
TEGUMENTE PALIDE RUPTURI ALE VASELOR MARI SAU
ORGANELOR INTERNE
Colagen tip IV Localizare: Lamina bazală a epiteliilor,
glomerulul renal Rol: Barieră cu rol de suport şi filtrare
SINDROMUL ALPORT SIMPTOMATOLOGIE:
HEMATURIE LEZIUNI OCULARE SCADERE PROGRESIVA A AUZULUI
Colagen tip V Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, cement, placentă Rol: Suport; se asociază cu colagenul tip I.
Colagen tip VI Localizare: Formează matricea cartilajului, situată în imediata
vecinătate a condrocitelor Rol: Asigură aderarea condrocitelor la matrice
Colagen tip VII Localizare:La nivelul fibrilelor de ancorare din tegument, ochi,
uter şi esofag Rol:Ancorarea laminei bazale de fibrele ţesutului conjunctiv
SINDROMUL KINDLER SIMPTOMATOLOGIE:
LEZIUNI SEVERE ALE TEGUMENTULUI- TRAUMATISME MINORE
Colagen tip VIII Este produs de celulele endoteliale Rol: facilitează deplasarea celulelor endoteliale în timpul
angiogenezei Colagen tip IX
Se întâlneşte în cartilaj, alături de colagenul tip II Rol stabilizator a reţelei de fibre colagene tip II
Colagen tip X Produs de condrocite Contribuie la mineralizarea osului
Colagen tip XI Produs de condrocite Rol de reglare a mărimii fibrelor colagen tip II
Colagenul tip III este descris ca fibre de reticulină de histologia clasică.
Se evidenţiază prin impregnare argentică( metodele Gomori şi Wilder), sau coloraţie cu acid periodic Schiff( PAS).
Colagenul tip III formează fibre subţiri, ramificate şi anastomozate, delimitând reţele de diferite mărimi:
Reţele de fibre colagene( de reticulină) se întâlnesc la periferia ţesuturilor conjunctive şi epiteliale, în jurul adipocitelor, în jurul vaselor sanguine mici şi a fibrelor musculare.
Fibrele de reticulină formează reţele de susţinere în organele hematopoetice şi limfopoetice( excepţie face numai timusul).
În cazul organelor hemato şi limfopoetice, fibrele de reticulină sunt produse de celule reticulare. Citoplasma acestor celule înconjoară fibrele, pe care astfel le izolează de alte componente tisulare.
În celelalte localizări, fibrele de reticulină sunt produse de fibroblaste.
Exceptii se întâlnesc la nivelul endonervului, unde sunt secretate de celulele Schwann şi la nivelul tunicii medii a vaselor sanguine, unde sunt secretate de fibrele musculare.
Fibrele elastice se numesc şi fibre galbene Sunt fibre subţiri, lungi, omogene, puternic refringente, drepte sau
ondulate. Se ramifică şi se anastomozează formând reţele tridimensionale, cu ochiuri.
Fibrele elastice sunt sintetizate de fibroblaste, condroblaste şi fibre musculare netede.
În microscopie optică se evidenţiază prin coloraţii speciale: Rezorcină- fuxină Weigert- fibrele elastice se colorează în violet; Orceină- fibrele elastice se colorează în roşu- brun.
Microscopia electronică descrie pentru fibrele elastice două componente structurale: zonă centrală care conţine elastina zonă periferică, în care se găsesc microfibrile de fibrilină.
Elastina este o proteină ce conţine prolină şi glicină, puţină hidroxiprolină, iar hidroxilizina lipseşte.
Elastina formează fibre cu grosime variabilă sau structuri lamelare( în arterele elastice).
Fibrilina este o glicoproteină care formează microfibrile cu diametrul de 10- 12 nm. Elastina va fi depozitată pe suprafaţa acestor microfibrile.
Asocierea elastinei cu microfibrilele de fibrilină joacă rolul major în formarea fibrelor elastice. Absenţa fibrilinei în timpul elastogenezei, determină formarea lamelelor elastice, aşa cum se întâlnesc în pereţii vasculari.
Fibrele oxitalan sunt o varietate de fibre elastice.
1. Ţesuturi conjunctive de tranziţie( embrionare)
Ţesutul mezenchimatos
Ţesutul mucos
2. Ţesuturi conjunctive permanente Ţesutul conjunctiv lax Ţesutul conjunctiv dens
neordonat
derm
capsula organelor
ordonat
ţesut tendinos
ţesut aponevrotic
ţesut fibrolamelar
ţesut elastic
3. Ţesuturi conjunctive specializate Ţesutul reticular Ţesutul adipos Ţesutul cartilaginos
hialin
elastic
fibros Ţesutul osos
spongios
compact Sângele Ţesutul hematopoetic Ţesutul limfatic
Apare în viaţa embrionară şi dispare pe măsură ce componentele celulare se diferenţiază.
Prin maturarea ţesutului mezenchimatos se formează aproape toate ţesuturile conjunctive permanente.
Conţine celule de formă stelată, cu prelungiri, realizând o reţea tridimensională.
Spatiul dintre celule este ocupat de SF Fibrele sunt reduse(colagenul tip III)
Se întâlneşte în corionul şi adventiţia organelor cavitare, formează stroma unor organe, se dispune în jurul vaselor şi nervilor.
Ţesutul conjunctiv lax conţine celule conjunctive fixate şi mobile, fibre colagene, elastice şi de reticulină, substanţă fundamentală şi lichid tisular, vase şi nervi.
Conţine fibre colagene groase, fibre elastice şi de reticulină.
Formează reţele, în care se dispun celule conjunctive, în special fibrocite şi histiocite.
Se găseşte în derm, capsulele organelor, periost şi pericondru.
Ţesutul tendinos
Conţine: Fibre colagene groase. Fibrocite modificate numite tenocite( tendinocite)
Asigură inserţia muşchilor pe schelet.
Fibrele colagene se grupează în fascicule primare, înconjurate de ţesut conjunctiv numit endotenoniu.
Mai multe fascicule primare se grupează formând fascicule secundare, învelite de ţesut conjunctiv numit peritenoniu.
Tot tendonul este învelit de ţesut conjunctiv numit epitenoniu.
Conţine: Fibre elastice, solidarizate prin ţesut conjunctiv. Fiecare fibră este
înconjurată de o reţea de fibre de reticulină. Celule de tipul fibroblastelor.
Formează ligamentele galbene, intervertebrale şi media aortei.
Ţesutul reticular Este un ţesut conjunctiv permanent, care formează stroma
organelor hemato şi limfopoetice( excepţie face timusul).
Reţelele realizate de fibre şi celule au ochiuri largi, în pereţii capilarelor sinusoide şi ochiuri mici, când susţin elemente ale parenchimului.
Ţesuturi epiteliale De acoperire Glandulare
Ţesuturi conjunctive De tranziţie Permanente
Ţesut conjunctiv lax Ţesut conjunctiv dens
Specializate