Date post: | 08-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | capra-mihaela |
View: | 550 times |
Download: | 17 times |
Exerciţii libere, cu aparate şi obiecte pentru educarea/dezvoltarea
capacităţilor coordinative
Exerciţii libere
din stând: deplasare înainte – înapoi cu diferite mişcări de braţe la
fiecare pas.
din stând: ridicare pe vârfuri, coborâre pe călcâie, cu diferite poziţii
şi mişcări de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral.
din stând, palmele prinse la spate, mers pe vârfuri cu ochii închişi.
din stând: fandare spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii
stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.
din stând, cu braţele sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor
dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.
Exerciţii cu aparate şi obiecte
Exerciţii pe banca de gimnastică
mers/alergare în echilibru pe banca de gimnastică cu
opriri/porniri la diferite semnale.
mers pe vârfuri pe banca de gimnastică cu întoarceri 180º; mers
cu pas încrucişat, în patru labe.
alergare pe banca de gimnastică cu sărituri peste mingii
medicinale aşezate la distanţă mică; acelaşi exerciţiu folosind coarda de sărit.
Exerciţii cu bastonul de gimnastică
stând cu un baston lângă picior: cumpănă cu ducerea şi
menţinerea lui la orizontală, apucat de capăt.
stând depărtat cu trunchiul la orizontală menţinerea în echilibru
pe ceafă, a unui baston, executând diferite mişcări cu braţele.
stând în echilibru cu braţele lateral, pe un baston aşezat
longitudinal: deplasare înainte fără a atinge solul cu tălpile.
câte doi faţă-n faţă, stând depărtat cu câte un baston ţinut pe
palme: aruncarea concomitentă de la unul la altul a bastoanelor şi prinderea lor.
câte doi, unul înapoia celuilalt, susţinând un baston în echilibru
pe umeri: din această poziţie se execută diferite deplasări.
Exerciţii cu mingea
din dribling cu mâna dreaptă/stângă, la semnal se aruncă
mingea în sus şi se execută o săritură cu întoarcere de 180º, se prinde mingea
înainte de a atinge solul.
din şezând echer cu mingea deasupra gleznelor: aruncarea ei în
sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile.
din alergare uşoară, dribling cu mâna dreaptă/stângă, ducerea
mingiei în jurul corpului, apoi printre picioare.
folosirea a două mingii: aruncarea şi prinderea lor alternativ în
sus sau în perete; pe măsură ce execuţia se îmbunătăţeşte, mingile se pot arunca
concomitent.
conducerea mingii cu piciorul, concomitent cu rotarea braţelor.
stând cu spatele la perete, ţinând o minge în mâini: aruncarea
mingii în perete de la şold (sau alte variante de aruncare), întoarcere şi prinderea ei.
în coloană câte unul, cu faţa spre salteaua de gimnastică, la
capătul opus al saltelei se află un coleg cu o minge: alergare, primirea mingii de la
partener, rostogolire înainte cu mingea în braţe, ridicare şi retrimiterea mingii
partenerului din faţă.
Exerciţii cu coarda de sărit
sărituri pe loc şi cu deplasare înainte, înapoi sau lateral.
sărituri pe loc, cu picioarele încrucişate.
sărituri cu balansarea alternativă a unui picior înainte sau
pendulând gamba înapoi.
Diverse exerciţii
alergare alternată cu piruete succesive sau izolate.
exerciţii de mers sau alergare, alternate cu pas săltat, pas sărit
efectuate într-un anumit ritm.
alergări peste diverse obstacole de diferite înălţimi, cu menţinerea
ritmului dintre două obstacole.
alergare pe elan cu trei paşi, urmată de desprindere de pe
trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu mărind numărul
paşilor pe elan – 5, 7 paşi sau executând ghemuirii, întinderi, ducerea picioarelor în
echer şi ducerea braţelor în diferite poziţii.
sărituri prin procedeul liber în timpul zborului, urmate de
rostogolirea pe saltea.
rostogolirea a două mingii, sărituri din cerc în cerc, alergare printre
jaloane, aşezate în diferite poziţii, distanţe şi combinaţii.
alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe direcţia
de alergare, cu trecerea băncii printr-un pas sărit simplu.
alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe direcţia
de alergare, în ritm de trei paşi între bănci, cu trecerea peste bănci printr-un pas
sărit accentuat prin intensificarea bătăii.
Exerciţii grupate pe tipuri de capacităţi coordinative
Capacitatea de combinare a mişcărilor
din stând: deplasare înainte – înapoi cu diferite mişcări de braţe
la fiecare pas.
din stând: ridicare pe vârfuri, coborâre pe călcâie, cu diferite
poziţii şi mişcări de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral.
din stând: fandare spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii
stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.
din stând, cu braţele sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor
dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.
Capacitatea de orientare spaţio-temporală
stând depărtat cu trunchiul la orizontală menţinerea în echilibru
pe ceafă, a unui baston, executând diferite mişcări cu braţele.
câte doi, unul înapoia celuilalt, susţinând un baston în echilibru
pe umeri: din această poziţie se execută diferite deplasări.
din şezând echer cu mingea deasupra gleznelor: aruncarea ei în
sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile.
Capacitatea de diferenţiere chinestezică
din stând: fandare spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii
stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.
din stând, cu braţele sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor
dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.
folosirea a două mingii: aruncarea şi prinderea lor alternativ în
sus sau în perete; pe măsură ce execuţia se îmbunătăţeşte, mingile se pot arunca
concomitent.
stând cu spatele la perete, ţinând o minge în mâini: aruncarea
mingii în perete de la şold (sau alte variante de aruncare), întoarcere şi prinderea ei.
Capacitatea de echilibru:
din stând, palmele prinse la spate, mers pe vârfuri cu ochii
închişi.
mers/alergare în echilibru pe banca de gimnastică cu
opriri/porniri la diferite semnale.
mers pe vârfuri pe banca de gimnastică cu întoarceri 180º; mers
cu pas încrucişat, în patru labe.
stând cu un baston lângă picior: cumpănă cu ducerea şi
menţinerea lui la orizontală, apucat de capăt.
stând în echilibru cu braţele lateral, pe un baston aşezat
longitudinal: deplasare înainte fără a atinge solul cu tălpile.
Capacitatea de reacţie:
start din diferite poziţii de plecare, pe distanţa de 15 m –
ghemuit mâinile la linia de plecare; ghemuit cu spatele la direcţia de alergare;
şezând cu picioarele încrucişate, mâinile sprijinite pe genunchi; sprijin pe palme şi
vârful picioarelor, spatele perfect întins, capul pe direcţia de alergare etc.
din dribling cu mâna dreaptă/stângă, la semnal se aruncă
mingea în sus şi se execută o săritură cu întoarcere de 180º, se prinde mingea
înainte de a atinge solul.
Simţul ritmului:
alegare alternată cu piruete succesive sau izolate.
exerciţii de mers sau alegare, alternate cu pas săltat, pas sărit
efectuate într-un anumit ritm.
alergări peste diverse obstacole de diferite înălţimi, cu
menţinerea ritmului dintre două obstacole.
alergare pe elan cu trei paşi, urmată de desprindere de pe
trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu mărind numărul
paşilor pe elan – 5, 7 paşi sau executând ghemuirii, întinderi, ducerea picioarelor în
echer şi ducerea braţelor în diferite poziţii.
alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe
direcţia de alergare, cu trecerea băncii printr-un pas sărit simplu.
alergare peste băncile de gimnastică aşezate transversal pe
direcţia de alergare, în ritm de trei paşi între bănci, cu trecerea peste bănci printr-un
pas sărit accentuat prin intensificarea bătăii.
Capacitatea de transformare a mişcărilor:
sărituri prin procedeul liber în timpul zborului, urmate de
rostogolirea pe saltea.
rostogolirea a două mingii, sărituri din cerc în cerc, alergare
printre jaloane, aşezate în diferite poziţii, distanţe şi combinaţii.
sărituri pe loc şi cu deplasare înainte, înapoi sau lateral.
sărituri pe loc, cu picioarele încrucişate.
sărituri cu balansarea alternativă a unui picior înainte sau
pendulând gamba înapoi.
S-a procedat la efectuarea a două probe
(teste), şi anume: testul Matorin şi testul
echilibrului cu dispozitivul în formă de „T”. Cele
două probe (teste) sunt prezentate mai jos:
Testul de echilibru (Ech) – prin această
probă se măsoară capacitatea de menţinere a
echilibrului pe un dispozitiv în formă de „T” care
este aşezat invers. Acest dispozitiv are placa
verticală cu înălţimea de 4 cm., lăţimea de 2 cm. şi
lungimea de 61 cm., şi placa orizontală cu lungimea
de 61 cm. şi lăţimea de 35 de cm. Subiectul se urcă
pe un picior pe dispozitiv (având mâinile pe şolduri)
şi caută să se menţină cât mai mult timp posibil în
echilibru pe dispozitiv (figura 1). Este cronometrat
timpul până când subiectul atinge solul cu piciorul
liber, ridică mâinile de pe şolduri sau cade de pe
dispozitiv. Este exprimat în secunde şi se realizează
atât pentru piciorul stâng cât şi pentru cel drept.
Testul Matorin – acest test este realizat în
scopul determinării coordonării generale ale
subiecţilor şi orientării în spaţiu a acestora. Această
probă constă în efectuarea unei sărituri cu
desprindere de la sol şi întoarcere în jurul propriei
axe longitudinale, încercând să realizeze cât mai
multe rotaţii în jurul acestui ax.
Testul se realizează trasându-se o linie de
35 cm pe sol, orientată pe direcţia nord-sud,
subiectul stând cu tălpile de-o parte şi de alta a
acestei linii. Se execută câte două sărituri spre
stânga şi tot atâtea spre dreapta notându-se cea mai
bună pentru fiecare parte. Se cere ca subiecţii să nu-
şi piardă echilibrul în timpul testului, să aterizeze în
aproximativ acelaşi loc şi în aceeaşi poziţie ca şi cea
de plecare. Valoare rotaţiei se măsoară în grade cu
ajutorul busolei.
Nr.
crt.Clasa I Clasa a V-a Clasa a IX-a Clasa a XII-a
MĂ
SU
RĂ
TO
RI
SO
MA
TIC
E Ş
I F
UN
CŢ
ION
AL
E 1Atitudinea globală a
corpului
Atitudinea globală a
corpului
Atitudinea globală a
corpului
Atitudinea globală a
corpului
2 Înălţime (m) Înălţime (m) Înălţime (m) Înălţime (m)
3 Greutate (kg) Greutate (kg) Greutate (kg) Greutate (kg)
4 Anvergură (cm) Anvergură (cm) Anvergură (cm) Anvergură (cm)
5 Testul Ruffier Testul Ruffier Testul Ruffier Testul Ruffier
Testul Matorin
Obiectiv: măsurarea coordonării generale şi echilibrului
Descriere: din poziţia stând (Fig.24), se execută săritură cu întoarcere în jurul axei longitudinale a corpului (spre stânga şi spre dreapta) (Fig.25). În timpul săriturii, elevul nu trebuie să îşi piardă echilibrul, trebuie să aterizeze cu picioarele lipite, ca în poziţia iniţială, iar întoarcerea să fie de cât mai multe grade.
Metodologie: Profesorul desenează pe sol un cerc cu diametrul de 40 cm (gradat) şi o linie de începere a săriturii. Elevul, în poziţia stând cu picioarele aşezate de o parte şi alta a unei linii trasate pe sol, cu brațele pe lângă corp, va executa o săritură cu întoarcere spre dreapta, iar apoi o săritură cu întoarcere spre stânga. După fiecare săritură cu întoarcere, elevul va rămâne pe loc în poziţia de aterizare (care trebuie să fie ca cea de la plecare), iar profesorul va măsura unghiul întoarcerii.
Resurse: Proba se execută pe teren plat. Profesorul va desena cu creta un cerc gradat şi va măsura cu rigla unghiul de întoarcere pentru fiecare săritură.
FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE ( clasa experiment)
Rezultatele măsurătorilor somatice şi funcţionaleŞcoala gimnazială nr.18 „Jean Bart” ConstanţaMediul: urban Zona geografică: câmpie,deal Clasa a II a BEfectiv: băieţi 11 / fete 9Data efectuării măsurătorilor: 05 – 20. 05. 2012Profesor: Capra Mihaela
Nr.
crt.
Nume
prenume
Vârsta
(ani)
Înălţime
(m)
Greutate
(kg)
Anvergura
(cm)
Testul Ruffier
P1 P2 P3
1. ALISTAR ANDREI ALEXANDRU
7 127 25 126 80 124 84
2. AMBRĂUŞ VICTOR DRAGOŞ 7 124 34 124 68 112 80
3. .BENCHEA PAVEL NICOLAE 7 120 23 122 72 116 76
4. BODODEL MIHAI IONUŢ 7 135 29 138 84 124 80
5. CĂIMAC ALIN ANDREI 7 127 24 131 72 104 80
6. IBADULA EDIS 7 124 25 126 76 116 80
7. IBADULA ELIS 7 120 29 121 72 112 76
8. LUPAŞCU ROBERT MARIAN 7 132 29 129 72 116 76
9. ONICĂ MIHAI DĂNUŢ 6 124 24 123 80 124 84
10. RADU RĂZVAN GABRIEL 6 136 34 134 68 112 80
11. VÂŢĂ SEBASTIAN C-TIN 7 114 24 116 72 116 76
1. CONSTANTIN ANDREEA RALUCA
7 119 21 118 76 116 80
2. GRAD MARIA LEONORA 7 124 23 126 72 112 76
3. IVULESCU ALEXIA 6 128 35 127 72 116 76
4. MEMET ALINA 7 127 30 126 80 124 84
5. NECULAI ANASTASIA ELENA
7 126 29 126 68 112 80
6. PUŢOI MĂDĂLINA CRISTINA 7 120 25 116 72 116 76
7. SĂCUIU IONELA 7 113 18 107 76 116 80
8. SPÎNU ANDREEA 7 129 24 128 72 112 76
9. ZANET MARIA ALEXANDRA 7 127 24 126 72 116 76
FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE - B
Rezultatele probelor de motricitate - cls. I-a
Şcoala cu clasele I – VIII „Jean Bart” ConstanţaMediul: urban Zona geografică: câmpie , dealClasa a I a CEfectiv: băieţi 11 / fete 9Data efectuării măsurătorilor: 05 – 20. 05. 2012Profesor: Capra Mihaela
Nr. crt.
Nume prenume
Naveta
5x5m (s)
Flotări la plan
înclinat (nr.repetări
)
Aruncarea mingii de oină
de pe loc (m)
Genuflexiuni (nr.
repetări)
Săritura în
lungime de pe
loc (cm)
Ridicarea trunchiului din culcat
dorsal (nr.repetări
)
Extensia trunchiului din culcat
facial (nr.repetări
)
Alerg pe
durata de
2`30`` (m)
Flexia trunchiulu
i din aşezat (cm)
Testul Matori
n (Grade)
1. ALISTAR ANDREI
ALEXANDRU12”0 6 8 59 110 15 12 380 +5 90
2. AMBRĂUŞ VICTOR DRAGOŞ
11”8 8 6 49 110 12 20 380 +10 270
3. .BENCHEA PAVEL
NICOLAE13”4 6 6 14 80 8 11 320 -5 180
4. BODODEL MIHAI IONUŢ
12”2 3 8 48 80 10 30 405 +8 210
5. CĂIMAC ALIN
ANDREI14”4 2 6 130 105 30 20 375 +6 225
6. IBADULA EDIS 15”3 6 10 130 90 20 33 375 +8 220
7. IBADULA ELIS 12”1 7 10 35 100 20 27 380 +11 225
8. LUPAŞCU ROBERT MARIAN
12”3 2 12 20 120 10 30 375 +14 120
9. ONICĂ MIHAI DĂNUŢ
12”6 0 6 37 80 10 12 400 +10 200
10.
RADU RĂZVAN GABRIEL
11”2 11 8 100 120 10 22 380 +11 180
11.
VÂŢĂ SEBASTIAN
C-TIN12”1 10 11 40 120 32 20 405 +5 225
1. CONSTANTIN ANDREEA
RALUCA11”0 4 11 40 120 40 28 440 +7 220
2. GRAD MARIA
12”0 6 8 59 110 15 12 380 +5 90
LEONORA
3. IVULESCU ALEXIA 11”8 0 6 49 110 12 20 380 +10 270
4. MEMET ALINA 13”4 10 6 14 80 8 11 320 -5 180
5. NECULAI ANASTASIA
ELENA12”2 3 8 48 80 10 30 405 +8 210
6. PUŢOI MĂDĂLINA CRISTINA
14”4 2 6 130 105 30 20 375 +6 225
7. SĂCUIU IONELA 11”0 4 11 40 120 40 28 440 +7 220
8. SPÎNU ANDREEA 12”0 2 8 59 110 15 12 380 +5 90
9. ZANET MARIA
ALEXANDRA11”8 0 6 49 110 12 20 380 +10 270
Obiectivele gimnasticii
Gimnastica constituie un sistem compus dintr-un număr
nelimitat de exerciţii fizice, care are ca finalitate rezolvarea
obiectivelor proprii ce vizează:
• dezvoltarea fizică armonioasă a corpului, întreţinerea şi
perfecţionarea marilor funcţii ale organismului care constituie baza
sănătăţii organismului;
• dezvoltarea aptitudinilor condiţionale (forţă, viteză,
rezistenţă) a capacităţii coordinative (capacitatea de orientare spaţiotemporală,
capacitatea de echilibru, capacitatea de combinare şi
cuplare a mişcărilor), a mobilităţii articulare şi supleţei musculare
precum şi dezvoltarea aptitudinilor psihice;
• formarea priceperilor şi deprinderilor specifice
gimnasticii;
• formarea atitudinii corporale corecte şi prevenirea
instalării deficienţelor fizice determinate de solicitări unilaterale
sportive şi profesionale;
• formarea unei baze motrice şi fizice corespunzătoare
practicării ramurilor sportive şi a activităţilor cotidiene;
• educarea esteticii corporale, a ritmului şi muzicalităţii;
• formarea obişnuinţei de a practica independent şi
sistematic exerciţiile de gimnastică în în scop sanogen, recuperator,
compensator, recreativ la orice vârstă.
Caracteristicile gimnasticii
Gimnastica se caracterizează prin:
• conţinut bogat, variat, specific de mijloace ce permite
diferenţierea precisă a gradului de dificultate, şi de efortul solicitat;
• posibilitatea selectării exerciţiilor în funcţie de vârstă,
grad de pregătire, sex, solicitări; 24
• datorită caracterului analitic al mişcărilor din
gimnastică, pot fi influenţate precis diferite grupe musculare şi
articulaţii prin alternarea şi gradarea eficientă a mişcărilor;
• executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine şi
amplitudine şi stabilirea riguroasă a formei de execuţie specifică
gimnasticii;
• stăpânirea elementară şi multilaterală a aparatului
locomotor, în condiţii obişnuite şi neobişnuite, prin folosirea
mişcărilor naturale şi artificiale special create de om;
• dezvoltarea aptitudinilor psiho-comportamentale, cum
sunt: inteligenţa motrică, capacitate de învăţare şi execuţie, capacitate
de refacere fizică şi psihică, şi a celor psiho-motrice: coordonare,
echilibru, percepţia kinestezică şi spaţio-temporală;
• dezvoltarea unor calităţi psihice volitive ca: dârzenia,
perseverenţa, voinţa, stăpânirea de sine, curajul;
• dezvoltarea capacităţii de colaborare, de întrajutorare,
de autoapreciere, precum şi a simţului răspunderii colective;
• folosirea, pe scară largă, a acompaniamentului muzical,
dezvoltând simţul ritmului şi expresivitatea mişcării.
2.3.3. Mijloacele gimnasticii
Mijloacele gimnasticii, care alcătuiesc de fapt conţinutul
acesteia au evoluat permanent, fiind sistematizate în mai multe grupe
de exerciţii ce au dat naştere diferitelor ramuri sportive (gimnastica
artistică, gimnastica ritmică, gimnastica acrobatică):
• Exerciţii de organizare şi ordine;
• Exerciţii de dezvoltare fizică generală;
• Exerciţii aplicative;
• Sărituri;
• Exerciţii acrobatice;
• Exerciţii artistice;
• Exerciţii la aparate de gimnastică.
Exerciţiile de organizare şi ordine cuprind:
a) acţiuni pe şi de pe loc;
b) acţiuni din deplasare;
c) alcătuiri şi schimbări de formaţii.
Exerciţiile de dezvoltare fizică generală cuprind:
a) exerciţii libere
b) exerciţii cu partener
c) exerciţii cu obiecte portative (bastoane, mingi
medicinale, de cauciuc, cercuri, corzi, eşarfe, măciuci, extensoare);
d) exerciţii la, cu, peste, pe aparate specifice gimnasticii
de bază (bănci, scară fixă) şi aparate speciale pentru gimnastica de
performanţă (helcometru, banca cu cărucior rulant, banca curbată,
scripeţi cu autorezistenţă).