+ All Categories
Home > Documents > Teste.iii Stom Ter.

Teste.iii Stom Ter.

Date post: 11-Dec-2015
Category:
Upload: sorin
View: 46 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
Description:
tese
126
T E S T E pentru examenul de promovare la Stomatologie Terapeutică pentru studenţii anului III, semestrul VI anul universitar 2014-2015 Eni Lidia 1. C.M. Identificaţi procesele de manifestare ale cariei dentare: A. Patologic B. Apare după erupţie C. Fiziologic D. Apare până la erupţie E. Se manifestă prin demineralizarea ţesuturilor dure dentare 2. C.M.Precizaţi procesele de manifestare ale cariei dentare : A. Fiziologic B. Proces patologic C. Apare după erupţie D. Cu demineralizarea ţesuturilor dure dentare E. Cu ramolirea ţesuturilor dure dentare 3. C.S.Gradul de morbiditate a cariei dentare se determină prin : A. Numărul de dinţi extraşi B. Numărul de rădăcini C. Numărul de obturaţii D. Indicile CPE E. Numărul de cavităţi 4. C.M.Gradul de răspândire a cariei se determină prin procentul de persoane care au avut: A. Dinţi extraşi B. Dinţi afectaţi C. Dinţi obturaţi D. Resturi radiculare E. Cavităţi dentare 5. C.M. Marcaţi indicii ce stau la baza planificării asistenţei stomatologice : A. Intensitatea răspândirii cariei dentare
Transcript
Page 1: Teste.iii Stom Ter.

T E S T Epentru examenul de promovare la Stomatologie Terapeutică

pentru studenţii anului III, semestrul VIanul universitar 2014-2015

Eni Lidia

1. C.M. Identificați procesele de manifestare ale cariei dentare: A. PatologicB. Apare după erupţieC. FiziologicD. Apare până la erupţieE. Se manifestă prin demineralizarea ţesuturilor dure dentare

2. C.M.Precizați procesele de manifestare ale cariei dentare :A. FiziologicB. Proces patologicC. Apare după erupţieD. Cu demineralizarea ţesuturilor dure dentareE. Cu ramolirea ţesuturilor dure dentare

3. C.S.Gradul de morbiditate a cariei dentare se determină prin :A. Numărul de dinţi extraşiB. Numărul de rădăciniC. Numărul de obturaţiiD. Indicile CPEE. Numărul de cavităţi

4. C.M.Gradul de răspândire a cariei se determină prin procentul de persoane care au avut:

A. Dinţi extraşiB. Dinţi afectaţiC. Dinți obturaţiD. Resturi radiculareE. Cavităţi dentare

5. C.M. Marcați indicii ce stau la baza planificării asistenței stomatologice :A. Intensitatea răspândirii cariei dentareB. Gradul de răspândire a cariei dentareC. Numărul mediu de dinţi afectaţiD. Numărul de dinţi extraşiE. Numărul de dinţi intacţi

6. C.M. Indicele CPE relevă informația despre:

A. Eficienţa profilaxieiB. Insuficienţa lucrului profilacticC. Calitatea lucrului profilacticD. Suficienţa lucrului profilactic

Page 2: Teste.iii Stom Ter.

E. Intensitatea cariei

7. C.M.Pentru determinarea gradului de răspândire a cariei este necesar a ţine cont de:A. Un număr de persoane în grupB. Un individ aparteC. De sex femininD. De sex masculinE. Diferite condiţii climato-geografice

8. C.M.Stabilirea gradului de intensitate a cariei se face în funcție de:A. Diferite condiţii climatericeB. Aceleaşi condiţii economiceC. Vârsta indivizilorD. Diferite condiţii socialeE. Diferite condiţii geografice

9. C.S. Conform recomandărilor OMS intensitatea cariei dentare se determină:A. Pentru fiecare anB. Pentru fiecare 15 aniC. Cu intervale de 5 şi 10 aniD. Cu intervale de 2 şi 3 aniE. Pentru fiecare jumătate de an

10. C.M.Pentru vârsta de 12 ani, evaluarea intensităţii cariei dentare în funcţie de indicele CPE are următoarele nivele:

A. Cea mai joasă 0 – 1,1B. Joasă 1,2 – 2,6C. Medie 2,7 – 4,4D. Înaltă 4,5 – 6,5E. Foarte înaltă 7,0- și peste

11. C.S.Indicați care este nivelul propus de OMS pentru reprezentarea intensităţii cariei dentare prin indicele CPE la vârsta de 12 ani:

A. Cea mai joasă 0,01 – 1,2B. Joasă 1,2 – 2,6C. Medie 2,3 – 5,1D. Înaltă 5,3 – 6,8E. Foarte înaltă 7,0 – şi peste

12. C.S. Indicați hidratul de carbon cu cel mai nociv potenţial cariogen:A. AmidonB. DextrineC. GalactozăD. ZaharozăE. Maltoză

13. C.S. Precizați care hidrocarbonat deține cel mai nociv potențial cariogen:A. MaltozaB. Fructoza

Page 3: Teste.iii Stom Ter.

C. ZaharozaD. GalactozaE. Glucoza

14. C.M. Răspândirea și intensitatea neuniformă a cariei în diferite regiuni ale globului este condiționată de următorii factori :

A. Aportul scăzut de fluor în organismB. Caracterul alimentăriiC. Lipsa microorganismelor în cavitatea bucalăD. Carentă de vitamineE. Igiena cavităţii bucale satisfăcătoare

15. C.M.Determinați ce cauzează apariția cariei dentare:A. Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dinteluiB. Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatoriiC. Igiena corectă a cavităţii bucaleD. Consumul frecvent de glucideE. Prezenţa bucatelor moi

16. C.M. Selectați oligoelementele cario-favorizante:A. LitiuB. StronţiuC. MagneziuD. MolibdenE. Seleniu

17.C.M. Dezvoltarea procesului carios este rezultatul carenței unor microelemente de bază, cum ar fi:A. CalciulB. FosforulC. MolibdenulD. VanadiulE. Seleniul

18. C.M. Zonele de elecție a localizării leziunilor carioase pe molari şi premolari sunt:A. Fisurile suprafeţelor masticatoriiB. Orificiile oarbeC. Suprafeţele de contactD. Suprafeţele jugaleE. Suprafaţa linguală

19. C.M.Premolarii și molarii au specificul localizării cariei dentare pe:A. Suprafaţa linguală a dinteluiB. Toate suprafeţele dinţilorC. Orificiile oarbeD. Suprafeţele de contactE. Suprafeţele masticatorii

20. C.M. Indicați grupul de dinți mai rar afectați de carie:A. Molari

Page 4: Teste.iii Stom Ter.

B. CaniniC. IncisiviD. PremolariE. Grupul lateral de dinți

21. C.M. Incisivii arcadei superioare sunt afectați în dependență de:A. Poziţia ectopică în arcadă a dinteluiB. TremeC. DiastemeD. Poziţia înghesuită a dintelui în arcadăE. Poziţia normală a dinţilor în arcadă

22. C.M.Gradul de afectare a incisivilor arcadei superioare depinde de:A. Poziţia normală în arcadă a dinţilorB. Prezenţa tremelorC. TortopoziţieD. Toate formele de poziţieE. Poziţia vestibulară în arcadă a dintelui

23. C.M.Prima manifestare vizibilă a unei carii dentare se exprimă prin:A. Pierderea de substanţă dentară durăB. Pată albă cretoasăC. Detaşarea cuticuleiD. Pierderea transluciuluiE. Pigmentare brună-închis

24. C.M.Primele manifestări vizibile a cariei dentare sunt:

A. Modificarea de culoareB. Pierderea luciuluiC. Pierderea integrităţii stratului superficialD. Prezenţa dentinei ramoliteE. Pigmentarea brună-închisă

25. C.M.Simptomul primar al cariei dentare se manifestă prin:A. Dureri din cauza excitanţilor termiciB. AsimptomaticC. Colorare pregnantă cu soluţie de 2% metilen blauD. Detaşarea cuticuleiE. Pigmentare brun-deschisă

26. C.M.Indicați semnele clinice ale cariei superficiale :A. Prezenţa dentinei ramoliteB. Dureri pasajere de la excitanţii chimiciC. Percuţia în ax pozitivăD. Teste de vitalitate pozitiveE. Pată albă cretoasă

27. C.M. Caria superficială poate fi diagnosticată după următoarele simptoame clinice:

Page 5: Teste.iii Stom Ter.

A. Dureri pasajere de la excitanţii chimiciB. Pierderea integrităţii adamantineiC. Hipersensibilitate de la excitanţii termiciD. Pata albă cretoasăE. Prezenţa dentinei ramolite

28. C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se bazează pe:A. Durere provocată care dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. Durere de la săratC. Durere de la dulceD. Durere de la acruE. Durere la presiune pe dinte

29. C.M.Indicația în care cazuri poate fi atribuit diagnosticul pozitiv de carie superficială:

A. Teste de vitalitate pozitiveB. Rugozitate în centrul unei macule albe sau brune extinseC. Pierderea de substanţă dentară durăD. Lipsa dentinei alterateE. Dureri nocturne

30. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei superficiale se face cu:A. Hipoplazia adamantineiB. Defectul cuneiformC. Necroza acidicăD. FluorozaE. Caria medie

31. C.M. Diagnosticul diferențial al cariei superficiale se efectuează cu :A. Caria medieB. Necroza acidicăC. Eroziunea ţesuturilor dureD. Caria profundăE. Periodontita cronică

32. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei în stadiul de maculă se face cu:A. Forma maculoasă a fluorozeiB. Hipoplazia sub formă de maculăC. Defectul cuneiformD. Caria superficialăE. Necroza acidă

33. C.M.Indicați semnele clinice a cariei de profunzime medie :A. Durere provocată care dispare odată cu îndepărtarea excitantuluiB. Dureri nocturneC. Durere provocată de excitanți care nu dispare odată cu îndepărtarea saD. Senzaţii dolore de la excitanţii chimiciE. Senzaţii dolore de la excitanţii termici

Page 6: Teste.iii Stom Ter.

34. C.M. Caria de profunzime medie se manifestă clinic prin:A. Durere provocată care nu dispare odată cu înlăturarea excitantuluiB. Senzaţii dolore de la excitanţii chimiciC. AsimptomaticD. Dureri de la excitanţi termici, mecanici care dispar odată cu înlăturarea excitantuluiE. Percuţia în ax pozitivă

35. C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei de profunzime medie se bazează pe:A. Prezenţa cavităţii carioase nu prea adânciB. Dentină pigmentată şi ramolităC. Sondarea sensibilă la joncţiunea adamantino-dentinarăD. Prezenţa cavităţii carioase cu un strat subţire de dentină intactăE. Percuţia în ax dureroasă

36. C.M.Indicația în care cazuri poate fi stabilit diagnosticul cariei de profunzime medie:A. Lipsa durerilor spontane în antecendenteB. Lipsa de dentină pigmentată şi ramolităC. Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentinăD. Percuţia în ax pozitivăE. Percuţia transversală negativă

37. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei de profunzime medie se face cu:A. Defectul cuneiformB. Necroza acidăC. Periodontita cronicăD. Caria profundăE. Caria superficială

38. C.M. Caria de profunzime medie poate fi diferențiată cu:A. Caria superficialăB. Periodontita cronicăC. Eroziunile ţesuturilor dureD. Defectul cuneiformE. Pulpita cronică gangrenoasă

39. C.M.Indicați semnele clinice ale cariei profunde:A. Durere provocată ce dispare odată cu înlăturarea excitantuluiB. Durere sâcâitoare în dinte după înlăturarea excitantuluiC. Dureri pasajere de la excitanţii chimiciD. Durere provocată de atingerea de dinteE. Asimptomatic

40. C.S. Caria profundă se manifestă clinic prin:A. Senzaţii dolore de la excitanţii mecanici de lungă duratăB. AsimptomaticC. Senzaţie de alungire a dintelui

Page 7: Teste.iii Stom Ter.

D. Senzaţii dolore de la excitanţii termici ce dispar odată cu înlăturarea cauzei E. Dureri spontane

41. C.M.Diagnosticul pozitiv a cariei profunde se bazează pe:A. Cavitate carioasă profundăB. Marginile adamantinei sunt subminateC. Dentina fără schimbăriD. Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentinăE. Percuţia transversală pozitivă

42. C.M. Care sunt criteriile de stabilire a diagnosticul pozitiv de carie profundă :A. Sondarea fundului cavităţii carioase dureroasăB. Excitabilitatea pulpei 2-6 mAC. Excitabilitatea pulpei 10-12 mA (redusă)D. Retracţia gingivalăE. Percuţia în ax pozitivă

43. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei profunde se face cu:A. Pulpita acută de focarB. Periodontita acutăC. Pulpita cronică gangrenoasăD. Pulpita cronică fibroasăE. Caria medie

44. C.M.Diagnosticul diferențial a cariei profunde se face cu :A. Periodontita cronică granuloasăB. Periodontita cronică granulomatoasăC. Caria medieD. Pulpita cronică fibroasăE. Periodontita acută

45. C.M.Excitabilitatea în caz de carie poate fi în limitele:A. 30-40 mAB. 40-100 mAC. 2-6 mAD. 10-12 mAE. 15-25 mA

46. C.S. Aspectul plăgii dentare de pe podeaua unei cavităţi superficiale este :(Prelegeri)A. Dură pigmentatăB. Puncte de dentină ramolităC. RamolităD. Alb creţoasăE. Normală

Page 8: Teste.iii Stom Ter.

47. C.M.În stadiul de maculă în adamantină prin microscopia de polarizare se depistează un focar. Precizați care este forma și baza acestui focar:

A. Formă de pătratB. Formă de triunghiC. Formă de rombD. Baza orientată exterior spre adamantinăE. Baza orientată interior spre pulpă

48. C.M. Caria dentară în stadiul de maculă ( mai mare de 1mm) pe secțiunea dintelui pot fi prezente:

A. Zona translucidăB. Zona transparentăC. Zona opacăD. Corpul leziuniiE. Coletul leziunii

49. C.M.Modificarea compoziţiei chimice a adamantinei este însoţită de:A. Reducerea rezistenţei ei mecaniceB. Creşterea bruscă a permiabilităţii pentru o serie de materiiC. Lărgirea microspaţiilorD. Modificarea formei cristalelorE. Modificări în strucutura odontoblaștilor

50. C.M. Schimbarea compoziţiei chimice a adamantinei se caracterizează prin:A. Modificarea dimensiunilor cristalelorB. Modificarea formelor cristalelorC. Creșterea rezistenţei mecaniceD. Creşterea bruscă a permeabilităţii pentru o serie de materiiE. Dereglarea orientării cristalelor

51. C.M.În caz de carie superficială microscopia de polarizare evidenţiază: A. Zona de distrucţie a adamantineiB. Prezenţa microorganismelorC. Joncţiunea dentino-adamantinală intactăD. Lipsa modificărilor în adamantinăE. Modificări în dentină

52. C.M. Microscopia de polarizare a cariei superficiale poate remarca:A. Joncţiunea dentino-adamantinală intactăB. Joncţiunea dentino-adamantinală lezatăC. Modificări în dentină sunt prezenteD. Modificări în dentină lipsescE. Stratul exterior al adamantinei rămâne nemodificat

53. C.M.Prin microscopie fotonică în caria medie se constată:A. Necroză şi demineralizareB. Zona opacăC. Zona de dentină transparentă şi intactăD. Zona de dentină de substituţieE. Zona de modificări în pulpă

Page 9: Teste.iii Stom Ter.

54. C.M. Caria medie la microscopie fotonică prezintă următoarele zone:A. Zona opacăB. Zona de dentină transparentă şi intactăC. Zona de dentină cretoasăD. Zona de dentină de substituţieE. Necroză şi demineralizare

55. C.M.În prima zonă prin microscopie fotonică, în caz de carie medie, distingem:A. Resturi de adamantină distrusăB. Adamantină intactăC. Resturi de dentină distrusăD. Dentină distrusă cu cantităţi mari de microorganismeE. Dentină transparentă

56. C.M. Microscopia fotonică a cariei medie, determină în prima zonă:A. Structuri de dentină rămolităB. Tubulii dentinali în normăC. Tubulii dentinali pe alocuri confluiază cu microcavităţi formând caverneD. Caverne ce conţin bacteriiE. Dentina transparentă

57. C.M.În a doua zonă, în caz de carie medie, prin microscopie fotonică, distingem:A. Straturi de dentină transparentăB. Straturi de dentină intactăC. Canalicule dentinale dilatate şi deformateD. Straturi de dentină hipermineralizatăE. Caverne ce conţin bacterii

58. C.M.Microscopia fotonică a cariei medie, în zona a treia atestă:A. Straturi de dentină substituitivăB. Orientare mai puţin strictă a canaliculelor dentinaleC. Fenomene degenerativ-distrofice pulpareD. Dentină opacăE. Abces pulpar

59.C.M.Indicați cauzele pigmentării în galben – brun a smalțului cariat:A. AcetonaB. Pigmenţii hemoglobiniciC. Pigmenţii metaliciD. NicotinaE. Metilglicoxalul

60.C.M.Selectați acizii organici, care conform teoriei chimico-parazitare duc la apariţia procesului carios:

A. PiruvicB. Maleic

Page 10: Teste.iii Stom Ter.

C. AceticD. ButiricE. Lactic

61.C.M.Căror factori predispozanţi din cavitatea bucală li se acordă rolul defavorabil la apariţia cariei, reeşind din teoria lui Miller:A. SalivaţiaB. Cantitatea şi calitatea saliveiC. Caracterul de alimentare D. Factorul ereditarE. Igiena cavităţii bucale

62.C.M. Rolul defavorabil la apariția cariei, după teoria lui Miller, se acordă factorilor predispozanţi din cavitatea bucală, cum ar fi:A. Igiena cavităţii bucaleB. Cantitatea şi calitatea saliveiC. Factorul eriditarD. Conţinutul de săruri minerale în apăE: Caracterul alimentaţiei

63.C.S.Care este cel mai slab loc în teoria lui Miller conform cărei are loc demineralizarea:

A. Reducera PH-ul licidului bucal – neutralizarea luiB. Menţinerea PH-ul bucal neutruC. Menţinerea PH-ul licidului bucal acidicD. Menţinerea PH-ul licidului bucal 6,8-7,0E. Menţinerea PH-ul licidului bucal la nivel bazic

64.C.M.Precizați care niveluri critice ale PH-lui cavităţii bucale, conform teoriei Miller, pot provoca o demineralizare a adamantinei:

A. PH – 4,5B. PH – 6,8C. PH – 5,0D. PH – 4,3E. PH – 7,0

65.C.M.Identificați rolul peliculei dentare a dintelui:A. Execută un rol de protecţieB. Păstrează constant conţinutul mineral al saliveiC. Apără cristalele de adamantină de acţiunea acizilor ce nimeresc în cavitatea bucalăD. Contribue la fixarea microorganismelorE. Contribuie la formarea coloniilor de microorganisme

66.C.M. Pelicula dentară a dintelui are următoarele scopuri:A. Contribuie la formarea plăcii dentare B. Execută o funcţie de protecţieC. Păstrează constant conţinutul mineral al saliveiD. Reduce solubilitatea smalţuluiE. Păstrează solubilitatea smalţului

Page 11: Teste.iii Stom Ter.

67.C.M.Etapele de fixare ale bacteriilor pe peliculă după Silverstone sunt:A. Absorbţia micromoleculelorB. Fixarea cimică a bacteriilor mobileC. Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţăD. Lipsa bacteriilorE. Dezvoltarea microflorei secundare

68.C.M.Silverstone a confirmat următoarele etape de fixare a bacteriilor pe peliculă dentară:A. Absorbţia micromoleculelorB. Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţăC. Fixarea ireversibilă a bacteriilorD. Formarea structurii extracelulareE. Depozitarea micromoleculelor

69.C.M.Enumerați etapele de formare a plăcii dentare:A. Fixarea bacteriilor pe peliculăB. Formarea structurii extracelulare (matricii)C. Creşterea bacteriilor şi formarea plăcii dentareD. Fixarea chimică a bacteriilorE. Dezvoltarea microflorii secundare

70.C.M. Numiți componentele matricei dentare:A. ProteineleB. Glicoproteinele salivareC. FosfoproteineleD. Polizaharidele bacteriale extracelulareE. Bicarbonaţii

71.C.S.Pelicula este un produs al unei componente:A. SalivaB. MicroorganismeleC. SângeleD. LimfaE. Lichidul tisular

72.C.S.Placa bacteriană conține un acid organic cu cel mai înalt grad de ionizare. Indicați care este acest acid:

A. FormicB. PropionicC. Lactic D. Piruvic E. Acetic

73.C.M Enumerați streptococii cu fermentare anaerobă ai plăcii dentare:A. Str. MutansB. Str. ViridentC. Str. Sanguis

Page 12: Teste.iii Stom Ter.

D. Str.NehemoliticE. Str. Salivarius

74.C.M Marcați cele mai importante sisteme - tampon salivar:A. GlicoproteinicB. ProteicC. FosfaticD. FosfoproteinicE. Bicarbonatic

75.C.M. Precizați componenţa glicoproteinelor salivare din primul strat al plăcii bacteriene:

A. HemozaminaB. GlicinaC. ProlinaD. Acidul asparticE. Acidul glutamic

76.C.M. Menționați factorii care influențează formarea plăcii dentare(după Silvestone):A. Structura suprafeţei dinteluiB. SalivaC. Lichidul gingivalD. Igiena cavităţii bucaleE. Structura anatomică a dintelui şi coraportul lui cu ţesuturile circumiacente

77.C.M.Enumerați hidrocarbonatele de rezervă din placa bacteriană:A. Dextranii solubiliB. AmilopectinaC. GlicoproteineleD. GlicogenulE. Levanul

78.C.M. Selectați care hidrocarbonate prezintă un potenţial cariogen minim:A. DextraneleB. GlucozaC. AmidonulD. FructozaE. Maltoza

79.C.M.Numiți substanțele cu potențial cariogen minim:A. Sorbita B. MalitaC. XilitaD. FructozaE. Amidonul

80.C.M.Precizați speciile de streptococi caracteristice cariei dentare la om:A. Str. sobrinus

Page 13: Teste.iii Stom Ter.

B. Str. mileriC. Str. sanguisD. Str. mutansE. Str. faecalis

81.C.S. Care hidrocarbonat este cel mai nociv potenţial cariogen:A. GlucozaB. Fructoza C. LactozaD. MaltozaE. Zaharoza

82.C.M. Potenţial cariogen mai redus îl dețin hidrocarbonatele:A. LactozaB. Amidonul C. GlucozaD. DextraneleE. Maltoza

83.C.M. Precizați hidrocarbonatele care dețin potenţial cariogen intermediar:A. GlucozaB. FructozaC. LactozaD. DextrineleE. Maltoza

84.C.M. Scindarea enzimatică a hidrocarbonatelor se soldează cu producerea de:A. Acid maleicB. Acid lacticC. Acid formic D. Acid piruvicE. Acid glutamic

85.C.M. Precizați rolul glucanelor în formarea plăcii dentare :A. Asigură adeziunea bacteriilor una la altaB. Asigură adeziunea bacteriilor la suprafaţa dinteluiC. Stimulează îngroşarea plăcii dentareD. Contribuie la sporirea dimensiunilor depozitului dentarE. Contribuie la micșorarea volumului depozitului dentar

86.C.M. Starea carioreceptivă a cavităţii bucale conform unei serii de autori se determină în următoarele momente:

A. Localizarea electivă a Str. Mutans pe adamantinăB. Adeziunea înaltă a polizaharidelor la adamantinăC. Activitatea fermentativă înaltă a microorganismelorD. Reducerea conţinutului mineral în salivăE. Mărirea conținutului mineral în salivă

Page 14: Teste.iii Stom Ter.

87.C.S.Precizaţi momentele ce sunt considerate de o serie de autori ca fiind stări carioreceptive:

A. Reducerea solubilităţii smalţuluiB. Reducerea conţinutului mineral al saliveiC. Adeziunea înaltă a polizaharidelor la adamantinăD. Apariţia curenţilor osmotici centripeţiE. Apariţia curenţilor osmotici centrifugi

88.C.M. Formarea plăcii dentare se datorează glucanelor; precizați rolul acestora:A. Contribuie la sporirea volumului depozitelor denrareB. Asigură adezia bacteriilor una la altaC. Posedă facultatea de a elabora polimeriD. Măreşte imunoglobulinele clasa AE. Exercită o influenţă demineralizantă asupra adamantinei dentare

89.C.M. Capacitatea patogenă a plăcii bacteriene dentare depinde de:A. Sinteza de polizaharizi bacterieni extracelulariB. Capacitatea Str. Mutans de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateC. Capacitatea lactobacililor de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateD. Concentrarea pe o suprafaţă mică a unui număr imens de microorganismeE. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic

90.C.M. Precizați perioadele și pH-ul salivar ce fac posibilă protecția anticarioasă:A. Din timpul mastecaţiei B. Din timpul somnuluiC. NeutruD. AlcalinE. Acid

91.C.M. Potenţial cariogen mărit îl dețin streptococii din grupul:A. Str. milleriB. Str. mutansC. Str. sanguisD. Str faecalisE. Str. salivaris

92.C.M.Din grupul streptococilor cu potenţial cariogen mărit fac parte:A. Str. salivariusB. Str. mitisC. Str. milleriD. Str. sanguisE. Str. nehemolitic

93.C.S. Cele mai pronunţate modificări în stadiul incipient al cariei dentare se atestă în adamantină; indicați stratul interesat:

A. Stratul opacB. Stratul translucid C. Stratul subsuperficial

Page 15: Teste.iii Stom Ter.

D. Stratul superficial E. Stratul transparent

94.C.M. Apariţia focarului de demineralizare este determinat de corelația factorilor variabili, cum ar fi:

A. Microflora cavităţii bucaleB. Caracterul alimentaţieiC. Cantitatea şi calitatea salivaţieiD. Conţinutul de fluor în apa potabilăE. Scăderea Ph-ului

95.C.M.Precizaţi factorii corelaţia cărora condiţionează apariţia focarului de demineralizare:

A. Abuzul frecvent de dulciuriB. Cantitatea şi calitatea salivaţieiC. Conţinutul de fluor în apa potabilăD. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel criticE. Păstrarea constantă a conţinutului mineral al salivei

96.C.M. Numiți factorii ce condiţionează apariţia cariei dentare :A. Factorii generaliB. Factorii localiC. Starea ţesuturilor dureD. Rezistenţa ţesuturilor dureE. Saliva

97.C.M. Apariţia cariei dentare este condiţionată de următorii factori :A. Rezistenţa ţesuturilor dure B. Factorii localiC. SalivaD. Fluorizarea lapteluiE. Vaccinarea

98.C.M.Enumerați factorii generali ce condiţionează apariţia cariei dentare:A. Raţia alimentarăB. Conţinutul de fluor în apăC. Devierile în starea funcţională a organelor şi sistemele organismuluiD. Influenţa extremalăE. Resturile alimentare – glucidele

99.C.M. Apariţia cariei dentare este determinată de factori generali ca :A. Resturile alimentare – glucideleB. Conţinutul de fluor în apăC. Dieta, raţia alimentarăD. Microorganismele plăcii dentareE. Corectarea anomaliilor dento-maxilare

100.C.M.Precizaţi factorii generali ce condiţionează apariţia cariei dentare:A. Microorganismele plăcii dentare

Page 16: Teste.iii Stom Ter.

B. Modificările din componenţa lichidului bucalC. Modificările din caracterul lichidului bucalD. Resturile alimentare – glucideleE. Stările extremale ale organismului

101.C.M. Caria dentară apare în rezultatul acțiunei factorilor locali ca:A. Stările extremale asupra organismuluiB. Regimul de alimentareC. Efectul remineralizant al saliveiD. Microorganismele plăcii dentareE. Resturile alimentare glucidice

102.C.M. Rezistenţa ţesuturilor dentare este definită de următorii factori:A. Gradul de perfecţiune a structurii adamantinaleB. Compoziţia chimică adamantinalăC. Codul geneticD. Reducerea viscozităţii saliveiE. Concentraţia scăzută a calciului în salivă

103.C.M. În cavitatea bucală situaţia cariogenă apare în caz de:A. Concentraţia suficient de mare a ionilor liberi de hidrogeni (H+) în cavitatea bucalăB. Capacitatea ionilor liberi de a provoca o demineralizare progresivă a ţesuturilor dureC. Sinteza de polizaharizi bacterieni intracelulariD. Curenţi capilari centripeţiE. Curenţi osmotici centrifugi

104.C.M.Enumerați condiţiile favorabile în cavitatea bucală ce duc la remineralizarea adamantinei:

A. Lichidarea plăcii dentareB. Reducerea consumului de glucideC. Respectarea regimului de alimentareD. Asanarea cavităţii bucaleE. Fluorizarea apei

105.C.M.Clasificarea cariei dentare în dependență de țesutul afectat (după Lucomski) :A. Caria macularăB. Caria adamantinalăC. Caria dentinalăD. Caria dentinei parapulpareE. Caria cimentală

106.C.M.Precizaţi stadiile în dezvoltarea cariei reeşind din clasificarea topografică:A. Maculă carioacăB. Carie superficialăC. Carie de adâncime medieD. Carie profundăE. Caria fisurilor

Page 17: Teste.iii Stom Ter.

107.C.M.Precizați stadiile în dezvoltarea cariei dentare (în dependență de clasificarea topografică):A. Carie superficialăB. Carie secundarăC. Carie simplă D. Carie profundăE. Carie recidivă

108.C.M.Caria dentară, după evoluție, poate fi:A. Secundară B. CronicăC. AcutăD. NecomplicatăE. Staţionară

109.C.M.Precizați clasificarea cariei dentare în raport cu zonele de localizare:A. Carii în şanţuri şi gropiţeB. Carii aproximaleC. Carii cervicaleD. Carii cementaleE. Carii profunde

110.C.M.În raport cu zonele în care sunt localizate, caria dentară se clasifică în:A. Carii profunde B. Carii adamantinaleC. Carii umedeD. Carii în şanţuri şi gropiţeE. Carii aproximale

111.C.M.După tipurile de evoluţie caria dentară se clasifică în: (Gafar şi Andreescu)A. Carii cu evoluţie rapidăB. Carii cu evoluţie lentăC. Carii staţionare, localizate pe suprafeţele libere ale dinţilorD. Carii cu evoluţie acutăE. Carii cu evoluţie cronică

112.C.M. Caria dentară conform tipurilor de evoluţie poate fi clasificată astfel: (Gafar şi Andreescu)A. Carii cu evoluţie compensatoareB. Carii cu evoluţie decompensatoareC. Carii umedeD. Carii uscateE. Carii staţionare, localizate pe suprafeţele libere ale dinţilor

113.C.M. În funcţie de profunzime caria dentară se clasifică în:A. Carii superficialeB. Carii de adâncime medieC. Carii profundeD. Carii fisurale

Page 18: Teste.iii Stom Ter.

E. Carii cervicale

114.C.M. În raport cu afectarea camerei pulpare, caria dentară se clasifică în:(Gafar şi Andreescu)

A. Carii simpleB. Carii complicateC. Carii penetranteD. Carii nepenetranteE. Carii cu gangrenă pulpară simplă

115.C.M.Cum se clasifică caria dentară după gradul de afectare a pulpei dentare: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii simple fără semne de inflamaţie pulparăB. Carii complicateC. Carii cu evoluţie rapidăD. Carii recidivanteE. Carii aproximale

116.C.M. După gradul de interesare a pulpei dentare caria dentară se clasifică în: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii simple, fără semne de inflamaţie pulparăB. Carii simple, cu semne de inflamaţie pulpară C. Carii complicate cu hiperemie preinflamatoareD. Carii complicate cu pulpiteE. Carii penetrante

117.C.M.Cariile complicate, reeşind din gradul de afectare a pulpei, pot fi: (Gafar şi Andreescu)

A. Hiperemie preinflamatoareB. Pulpite acute, croniceC. Gangrenă pulpară simplăD. Parodontite apicale acuteE. Carii aproximale la nivelul dinților frontali

118.C.M.Indicați cariile complicate, reeşind din gradul de afectare a pulpei: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii complicate cu hiperemie inflamatoareB. Carii complicate cu pulpite acuteC. Carii complicate umedeD. Carii aproximale la nivelul dinţilor frontaliE. Carii complicate cu parodontite apicale cronice

119.C.M.Precizaţi cariile complicate, reeşind din gradul de afectare a pulpei: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii complicate cu parodontite apicale acuteB. Carii complicate cu parodontite apicale cronice

Page 19: Teste.iii Stom Ter.

C. Gangrenă pulpară simplăD. Parodontite apicale ce bineficiază parţial de tratament conservativE. Cu deschiderea camerei pulpare

120.C.M. În funcţie de posibilităţile terapeutice caria dentară se poate clasifica în: (Gafar şi Andreescu)

A. Carie de gradul IB. Carie de gradul IIC. Carie de gradul IIID. Carie de gradul IVE. Carie de gradul V

121.C.M. Indicați manifestările cariei dentare:A. Proces patologicB. Apare după erupţieC. Apare pînă la erupţieD. Este o boalăE. Apare numai la maturi

122.C.S.Indicați manifestările cariei dentare:A. Apare pînă la erupţieB. Atacă numai dinţii temporariC. Atacă numai dinţii permanenţiD. Proces patologicE. Proces fiziologic

123.C.M.Caria dentară este un proces care se manifestă prin:A. Demineralizarea ţesuturilorB. Ramolirea ţesuturilorC. Arariția pînă la erupţieD. Lipsa demineralizăriiE. Apariția după erupţie

124.C.M.Indicați manifestările cariei dentare:A. Proces patologicB. Fără ramolire C. Apare după erupţieD. Cu ramolireE. Apare pînă la erupţie

125.C.S.Manifestările cariei dentare sunt:A. Proces patologicB. Proces fiziologicC. Fără ramolireD. Fără demineralizareE. Apare pînă la erupţia dintelui

126.C.M. Gradul de răspîndire a cariei se determină prin: A. Procentul de persoane care au avut dinţi cariaţiB. Procentul de persoane care au avut dinţi obturaţi

Page 20: Teste.iii Stom Ter.

C. Procentul de persoane cu dinţi extraşi D. Procentul de persoane care au rădăcini dentareE. Procentul de persoane cu dinți intacți

127.C.S.Precizați coraportul prin care se stabilește gradul de răspîndire a cariei:A. Procentul de persoane care au avut dinţi cariaţi B. Numărul de rădăciniC. Numărul de cavităţiD. Dinții intacțiE. Dinții extrași

128.C.M.Pentru determinarea gradului de intensitate a cariei e necesar de ţinut cont:A. De a examina grupuri de populaţie în diferite condiţii climatericeB. De vârsta pacientuluiC. De a examina grupuri de populaţie în aceleaşi condiţii climatericeD. De genul indivizilorE. De alimentaţie

129.C.S. Stabilirea gradului de intensitate a cariei se face în bază de:A. Genul indivizilorB. A examina grupuri de populaţie în diferite condiţii geograficeC. Alimentaţia indivizilorD. A examina grupuri de populaţie în aceleaşi condiţii climatericeE. Zona geografică

130.C.M. Calcularea gradului de intensitate a cariei necesită următoarele date:A. Grupurile de populaţie în diferite condiţii geograficeB. Grupurile de populaţie în diferite condiţii climatericeC. Examinarea în aceleaşi condiţii climatericeD. Condiţiile social economiceE. Alimentaţia indivizilor

131.C.M. Efect cariogen minim posedă: A. GalactozaB. GlucozaC. MaltozaD. AmidonulE. Dextrinele

132.C.M. Răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei în diferite regiuni ale globului, poate fi condiționată de factorii :

A. Conţinutul scăzut de fluor în apăB. Caracterul alimentăriiC. Prezenţa microorganismelorD. Conţinutul sporit de fluor în apăE. Alimentarea incorectă

Page 21: Teste.iii Stom Ter.

133.C.M. În diferite regiuni ale globului răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei e condițonată de următorii factori:

A. Igiena cavităţii bucale scăzuteB. Carenţă de vitamineC. Caracterul alimentăriiD. Conţinutul scăzut de fluor în apăE. Lipsa microorganismelor

134.C.S.Factorii ce condiţionează răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei sunt:A. Carenţa de vitamineB. Igiena perfectă a cavităţii bucaleC. Alimentarea neraţionalăD. Conţinutul sporit de fluor în apăE. Lipsa microorganismelor

135.C.M.Factorii determinanți în răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei în diferite regiuni sunt:

A. Caracterul alimentarB. Igiena cavităţii bucale scăzuteC. Conţinutul sporit de fluor în apăD. Surplusul de vitamine în organizmE. Igiena perfectă a cavităţii bucale

136.C.M.Determinați condiţiile de apariţie a cariei dentare:A. Consumul fregvent de glucideB. Prezenţa bucatelor moi în alimentareC. Igiena corectă a cavităţii bucaleD. Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatoriiE. Lipsa de depozit dentar pe feţele de contact al dinţilor

137.C.S.Caria dentară apare în următoarele condiții:A. Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dinteluiB. Igiena corectă a cavităţii bucaleC. Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatoriiD. Lipsa glucidelor în alimentareE. Lipsa depozitelor alimentare pe dinţi

138.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se stabilește în baza :A. Durerii provocate ce dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. Durerii de la excitanţi termici (rareori)C. Durerii de la excitanţi chimiciD. Durerii la presiune pe dinteE. Durerii nocturne

139.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se bazează pe:A. Durere de la excitanţi termici (rareori)B. Durere de la excitanţi chimiciC. Lipsa durerilor de la dulceD. Dureri la presiune pe dinteE. Durere ce nu dispare după înlăturarea cauzei

Page 22: Teste.iii Stom Ter.

140.C.S.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se stabilește în baza :A. Durerii provocată la dulceB. Lipsei durerii la rece C. Lipsei durerii la acru D. Durerii provocată la caldE. Durerii nocturne

141.C.M.Caria superficială este diagnosticată pozitiv atunci când avem:A. Teste de vitalitate pozitiveB. Aspect mat al coroanei dentareC. Pierderea de substanţă dură dentărăD. Lipsa dentinei alterateE. Comunicare cu camera pulpară

142.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se bazează pe:A. Integritatea camerii pulpareB. Lipsa dentinei alterateC. Pierderea de substanţă dură dentarăD. Teste de vitalitate negativeE. Prezenţa dentinei alterate

143.C.M.Stabiliți diagnosticul pozitiv al cariei superficiale :A. Teste de vitalitate pozitiveB. Lipsa dentinei alterateC. Aspect lucios al coroanei dentareD. Prezenţa dentinei alterateE. Aspect opac

144.C.S. Indicați semnele clinice caracteristice cariei superficiale :A. Pierderea de substanţă dentară durăB. Prezenţa dentinei alterateC. Comunicarea cu camera pulparăD. Teste devitalitate negativeE. Lipsa luciului coroanei dentar

145. C.M.Caria de profunzime medie se manifestă clinic prin:A. Durere provocată care dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. AsimptomaticC. Senzaţii dolore efimere de la excitanţi mecaniciD. Senzații dolore de la excitanţi chimiciE. Lipsa durerilor la excitanţi termici

146.C.M.Caracteristicile clinice ale cariei de profunzime medie sunt:A. AsimptomaticB. Senzaţii dolore de excitanţi mecaniciC. Senzaţii dolore de la excitanţi termici

Page 23: Teste.iii Stom Ter.

D. Durerea provocată de excitant nu dispare cu înlăturarea cauzeiE. Senzaţii indolore de la excitanţi termici

147.C.M Caria de profunzime medie se manifestă prin următoarele semne clinice:A. Durere provocată ce dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. AsimptomaticC. Senzaţii indolore de la excitanţi termiciD. Senzaţii indolore de la excitanţi mecaniciE. Senzaţii indolore de la excitanţi chimici

148.C.S.Caria de profunzime medie poate fi diagnosticată prin următoarele semne clinice:A. AsimtomaticB. Durerea provocată de excitanţi ce nu dispare după înlăturarea lorC. Senzaţii indolore de la excitanţi termiciD. Senzaţii indolore de la excitanţi chimiciE. Senzaţii indolore de la excitanţi mecanici

149. C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei medii se stabilește în baza :A. Prezenţa cavităţii carioase de profunzime medieB. Dentină pigmentată şi ramolităC. Percuţia dolorăD. Schimbări radiologice în ţesuturile periapicaleE. Dureri acute cu iradieri

150.C.S. Diagnosticul pozitiv al cariei medii se bazează pe următoarele :A. Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentinăB. Cavitatea carioasă comunică cu cavitatea dinteluiC. Sondarea dureroasă pe tot fundul cavităţii carioaseD. Dureri nocturneE. Percuţia în ax doloră

151.C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei de profunzime medie se efectuează cu :A. Defectul cuneiformB. Periodontita cronică apicalăC. Caria incipientăD. Pulpita acută de focarE. Necroza acidă

152.C.S.Diagnosticul diferențial al cariei medii se face cu :A. Caria profundăB. Pulpita acută difuzăC. Pulpita cronică gangrenoasăD. Periodontită acută apicalăE. Caria incipientă

153.C.M. Indicați semnele clinice ale cariei profunde :

Page 24: Teste.iii Stom Ter.

A. Durere provocată ce dispare odată cu înlăturarea exitantuluiB. Durere sîcîitoare în dinte după înlăturarea exitantuluiC. Dureri plasagere de la excitanţii chimiciD. Durere provocată la atingere de dinteE. Dureri acute cu iradieri

154.C.M.Caria profundă prezintă următoarele semne clinice:A. AsimtomaticB. Durere pasagere de la excitanţi chimici C. Dureri nocturneD. Dureri acute cu iradieriE. Dureri la atingere de dinte

155.C.S. Enumerați simptomele caracterisitce cariei profunde :A. Durere provocată ce dispare odată cu înlăturarea exitantuluiB. Durere acută în dinte după înlăturarea exitantuluiC. Dureri nocturneD. Dureri la atingere de dinteE. Dureri acute cu iradieri

156.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei profunde se bazează pe:A. Sondarea pe fundul cavităţii carioase dureroasăB. Exitabilitatea pulpei 10-12 MkaC. Exitabilitatea pulpei 20-30 MkaD. Retracţie gingivalăE. Durere la percuţie în ax

157.C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei profunde se efectuează:A. Pulpita acută de focarB. Pulpita cronică fibroasăC. Periodontita acutăD. Pulpita cronică gangrenoasăE. Periodontita cronică

158.C.S.Caria profundă poate fi diferenţiată de:A. Caria medieB. Pulpită acută difuzăC. Periodontită acutăD. Periodontită cronicăE. Gingivită catarală

159.C.M.În stadiul de maculă pe secţiunea dintelui în adamantină se depistează:A. Zona transparentăB. Zona opacăC. Zona matăD. Zona cretoasăE. Zona de adamantină secundară

Page 25: Teste.iii Stom Ter.

160.C.M. În adamantina cariei superficiale se depistează :A. Zona de distrucţie a adamantineiB. Prezenţa microorganismelorC. Modificări în adamantină lipsescD. Modificări în dentinăE. Joncţiunea smalţ-dentină lezată

161.C.M.Prin microscopie fotonică în caria medie se constată:A. Necroză şi demineralizareB. Zona de dentină transparentă şi intactăC. Zona de dentină substituitivăD. Zona opacăE. Zona cretoasă

162.C.M. Microscopia fotonică în caria medie relevă:A. Zona de modificări în pulpăB. Zona de dentină transparentă şi intactăC. Zona opacăD. Zona matăE. Zona creţoasă

163.C.M.În prima zonă prin microscopia fotonică în caz de carie medie distingem:A. Resturi de adamantină distrusăB. Dentină cu cantităţi mari de microorganismeC. Structuri de dentină ramolităD. Dentină transparentăE. Zonă de dentină cretoasă

164.C.S. Microscopia fotonică a cariei medii în prima zonă distingem :A. Dentină distrusă cu cantităţi mari de microorganismeB. Adamantină intactăC. Dentină transparentăD. Zonă de dentină creţoasăE. Zona de dentină opacă

165.C.M.În carie medie, prin microscopia fotonică se poate determina în prima zonă:A. Structuri de dentină ramolităB. Tubulii dentinari dilataţiC. Tubulii dentinari pe alocuri confluiază cu microcavităţi D. Cavernele conţin bacteriiE. Dentină opacă

166.C.M. Prin microscopie fotonică a cariei medii, în prima zonă distingem:A. Structuri de dentină ramolităB. Tubulii dentinari dilataţiC. Tubulii dentinari pe alocuri confluiază cu microcavităţiD. Straturi de dentină transparentăE. Tubulii dentinari îngustaţi

Page 26: Teste.iii Stom Ter.

167.C.M.Caria medie, la microscopia fotonică distinge în prima zonă:A. Caverne ce conţin bacteriiB. Tubulii dentinali dilataţiC. Adamantină intactăD. Abces pulparE. Tubulii dentinali nu conţin bacterii

168.C.M.În a doua zonă în caz de carie medie prin microscopia fotonică distingem:A. Straturi de dentină transparentăB. Straturi de dentină intactăC. Canaliculele dentinale dilatate şi deformateD. Caverne ce conţin bacteriiE. Tubulii dentinari dilataţi şi deformaţi

169.C.M.În caria medie prin microscopie fotonică a zonei a doua se depistează:A. Canaliculele dentinale dilatate şi deformate mai spre pulpa dentarăB. Straturi de dentină demineralizatăC. Caverne ce conţin bacteriiD. Dentină trasparentăE. Tubulii dentinali îngustaţi

170.C.M.Căror factori predispozanţi li se acordă rolul defavorabil în apariţia cariei reeşind din teoria lui Miller:

A. SalivaţiaB. Caracterul de alimentareC. Factorul eriditarD. Igiena cavităţii bucaleE. Conţinutul de săruri minerale în apă

171.C.M. Stabiliți rolul peliculei dentare :A. Contribuie la fixarea microorganismelorB. Contribuie la formarea coloniilorC. Exercită un rol de protecţieD. Reduce solubilitatea smalţului E. Păstrează solubilitatea smalţului

172.C.M. Capacitatea patogenă a plăcii bacteriene este condiționată de: A. Sinteza de polizaharizi bacterieni intracelulariB. Capacitatea Str. mutans de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateC. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel criticD. Capacitatea lactobacililor de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateE. Posesia de a elabora polimeri

173.C.M. Precizați factorii de apariție a focarului de demineralizare :A. Devierile în starea funcţională a organelor şi sistemelorB. Caracterul alimentaţieiC. Microflora cavităţii bucaleD. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic

Page 27: Teste.iii Stom Ter.

E. Păstrarea constantă a conţinutului mineral salivar

174.C.M. Enumerați factorii care condiţionează apariţia carie dentare :A. SalivaB. Rezistenţa ţesuturilor dureC. Resturile alimentare – glucideleD. Starea ţesuturilor dureE. Fluorizarea laptelui

175.C.M.Identificați factorii generali ce contribuie la apariția cariei dentare:A. Ralia alimentarăB. Influenţele extremaleC. DietaD. Microorganismele plăcii dentareE. Corectarea anomaliilor dento-maxilare

176.C.M.Rezistența țesuturilor dentare este definită de următorii factorii:A. Compoziţia chimică adamantinalăB. Codul geneticC. Reducerea viscozităţii saliveiD. Concentraţia scăzută a calciului în salivăE. Reducerea conţinutului de glucide

177.C.M.Specificați condiţiile favorabile ale cavității bucale ce duc la remineralizarea adamantinei:

A. Reducerea consumului de glucideB. Lichidarea plăcii dentareC. Fluorizarea apeiD. Asanarea cavităţii bucaleE. Corectarea anomaliilor maxilo-dentare

178.C.M.Modificările în ţesuturile dure dentare în caz de carie se manifestă sub formă de :

A. Demineralizare în focarB. Remineralizare în focarC. Distrucţie tisularăD. Deteriorarea stratului de cimentE. Apariţia cavităţii carioase

179.C.M.În caz de carie dentară în țesuturile dentare dure se produc următoarele modificări:

A. Remineralizarea în focarB. Apariţia cavităţii carioaseC. Distrucţia tisularăD. Deteriorarea stratului de cementE. Demineralizarea în focar

180.C.S. Stabiliți în ce constă metoda de terapie remineralizantă:

Page 28: Teste.iii Stom Ter.

A. Aportul de componente minerale în focarul de demineralizareB. Prepararea ţesuturilor dureC. Consumul fregvent de vitamineD. Respectarea igienei bucaleE. Menţinerea îndelungată a nivelului critic de ioni de hidrogeni in cavitatea bucală

181.C.M.Indicați componenţa minerală a preparatului uscat de remodent:A. CalciuB. MagneziuC. LitiuD. CaliuE. Sodiu

182.C.M.Care este componenţa minerală a preparatului uscat de remodent:A. SodiuB. ClorC. LitiuD. Materii organiceE.Vanadiu

183.C.M. Componenţa preparatului uscat de remodent conține:A. CalciuB. FierC. CaliuD. SodiuE. Clor

184.C.M. Preparatul uscat de remodent prezintă în componența sa:A. Caliu B. Calciu C. Clor D. SodiuE. Fluor

185.C.M.Eficienţa terapiei remineralizante se determină după:A. Dispariţia focarului de demineralizareB. Reducerea focarului de demineralizareC. Restabilirea luciului firesc al adamantineiD. Reducerea focarului în dimensiuniE. Deteriorarea stratului superficial de adamantină

186.C.M.Eficacitatea terapiei remineralizante se constată după :A. Dispariţia focarului de demineralizareB. Deteriorarea stratului de adamantină superficialăC. Reducerea focarului de demineralizareD. Restabilirea luciului firesc al adamantineiE. Mărirea focarelor de demineralizare

Page 29: Teste.iii Stom Ter.

187.C.M.Eficienţa terapiei remineralizante se determină după:A. Dispariţia focarului de demineralizareB. Restabilirea luciului firesc al adamantineiC. Nici o schimbare în focarul de demineralizareD. Extinderea focarului de demineralizare în profunzimeE. Distrugerea stratului de adamantină superficială

188.C.S. Restaurarea focarului de demineralizare depinde de :A. Profunzimea modificărilor în regiunea procesului patologicB. Genul masculin/femininC. Condiţiile geograficeD. Preparatul folositE. Timpul de adresare

189.C.M. Tratamentul remineralizant are ca componente principale:A. Respectarea strictă a igienei cavităţii bucaleB. Aplicaţii cu soluţii remineralizante în fiecare ziC. Aplicaţii cu soluţii remineralizante peste o ziD. Folosirea de glucide între curele de tratamentE. Distrugerea stratului de adamantină superficială

190.C.M.Tratamentul cariei superficiale prevede:A. Şlefuirea suprafeţelor netede ale dinţilor lezaţiB. Aplicarea locală a remediilor cu efect remineralizantC. Prepararea cavităţii carioaseD. Fără preparareE. Terapia de remineralizare

191.C.M. Numiți principiile de bază la prepararea cavităților carioase :A. Excizia deplină a ţesuturilor alterateB. Atitudinea menajantă faţă de adamantinăC. Atitudinea menajantă faţă de dentină nealterată de carieD. Finisarea marginilor cavităţii carioaseE. Excizia parţială a ţesuturilor alterate

192.C.M. Enumerați cele mai des utilizate preparate în terapia remineralizantă :A. Sol. 10% gluconat de calciuB. Sol. 40% glucozămina de calciuC. Sol. 1-3% remodentD. Sol. 25% magneziu sulfatE. Sol. 1-2% fluorură de sodiu

193.C.S. Terapia remineralizantă constă în:A. 10 aplicaţii cu soluţii remineralizanteB. 15-20 aplicaţii zi la ziC. Fricţii cu paste fluorate 15-20 proceduriD. Acoperirea dinţilor cu lac fluorat – 10 sec. peste o zi

Page 30: Teste.iii Stom Ter.

E. 5 aplicaţii care se efectuiază zilnic

194.C.M.Indicați cerințele față de materialele de obturaţie :A. Uşor să se întroducă în cavitatea carioasăB. Să aibă proprietăţi adezive buneC. Să posede duritate suficientă şi rezistenţă la agenţi mecaniciD. Să nu modifice culoarea dinteluiE. Să nu fie cromostabile

195.C.M. Enumerați cerinţele faţă de materialele de obturaţie:A. Pulberea materialului de obturaţie să nu fie hidroscopicăB. Să nu-şi modifice culoarea sub acţiunea produselor alimentareC. Să nu modifice culoarea dinteluiD. Să nu aibă proprietăţi termoconductibile înalteE. Să coloreze dintele

196.C.S Menționați scopul obturațiilor temporare:A. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 1-2 zileB. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 1-2 săptămînîC. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 1-2 luniD. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 3 luniE. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 6 luni

197.C.M.Cele mai utilizate materiale pentru plombe temporale sunt:A. Fosfatul cimentulB. Dentina artificialăC. Cimentul sulfat de zincD. VinocsolulE. Dentin pastă

198.C.M. Componența pulberii de dentină artificială:A. Sulfat de zincB. Oxid de zincC. Sulfat de magneziuD. Argilă albăE. 5-10% caolină

199.C.S. Indicați cu se amestecă pulberea de dentină artificială:A. Ulei de cuişoareB. ApăC. VazelinăD. Ulei de măslineE. Timol alcoolic

200.C.S. Indicați instrumentul utilizat la amestecarea dentinei artificiale:A. Spatulă dun masă plasticăB. Spatulă metalică

Page 31: Teste.iii Stom Ter.

C. Spatulă din lemnD. Spatulă dun sticlăE. Spatulă din masă plastică şi metalică

201.C.M.Precizați fața lamei de sticlă pe care se amestecă dentina artificială:A. Pe faţa rugoasă a lamei de sticlăB. Pe faţa netedăC. Pe faţa rugoasă şi netedăD. IndiferentE. Pe faţa rugoasă cu o spatulă metalică

202.C.M.Precizați modul de preparare a dentinei artificiale:A. Pulberea se adiţionează la apă ca să absoarbă toată apaB. Apa se adiţionează la pulbereC. Pulberea se adiţionează prin porţiuni mici amestecîndu-se cu spatula metalicăD. Pulberea se adiţionează la apă ca să absoarbă toată apa, apoi se adiţionează prin

porţiuni mici până la consistenţa pretinsăE. Nu importă ce la ce se adiţionează

203.C.S. Precizați care este timpul de priză pentru dentina artificială :A. Peste 1,5 – 2 min.B. Peste 3 min.C. Peste 4 min.D. Peste 5 min. E. Timp de o oră

204.C.S.Sfârşitul prizei dentinei artificiale are loc peste:A. 10 min.B. 20 min.C. 4 min.D. 40 min. E. O oră

205. C.M. Masa pregătită din dentină artificială este întrodusă:A. În porţii cu netezitoareaB. Printr-o porţie cu netezitoareaC. Se condensează cu fuloarulD. Se condensează cu mese din vatăE. Este modelată cu instrumentele pentru obturare

206. C.S. Dentina artificială se utilizează ca:A. Obturaţie provizorieB. Obturarea canalelor radiculareC. Căptuşeli izolanteD. Obturaţii definitive la dinţii de lapteE. Obturarea cavităţilor de clasa I după Black

Page 32: Teste.iii Stom Ter.

207. C.M. Componența dentin pastei:A. Pulbere de dentină artificialăB. Ulei vegetalC. Ulei de cuişoareD. Ulei de persiciE. Substanţe aromatizante

208. C.S. Precizați care este timpul de priză a pastei de dentină :A. La temperatura corpului timp de 2 – 3 min.B. La temperatura corpului timp de 2 – 3 oreC. La temperatura corpului nu se teme de salivăD. La temperatura corpului izolată de salivăE. La temperatura corpului timp de 24 ore

209. C.M. Indicațiile aplicării pastei din dentină:A. Pentru izolarea materiilor medicamentoase lichideB. Ca căptuşală izolantăC. Obturaţie provizorie de la 2 pînă la 6 luniD. Ca pansament când se aplică pasta arsenicalăE. Ca pansament când se aplică pasta paraformaldehidă

210.C.M. Selectați materialele de plombare temporară utilizate:A. Pasta din oxid de zinc cu eugenolB. Ciment fosfatulC. VinocsolulD. Cimentul zinc eugenatE. Cimentul policarboxilat

211.C.M.Indicați materialele pentru obturațiile de lungă durată:A. CimenturiB. Polimeri şi materialele compozite pe baza acestoraC. ÎncrustaţiiD. AmalgameE. Foto polimeri

212.C.M.Pulberea de ciment fosfat este alcătuită din:A. Oxid de zinc 75-90%B. Oxid de zinc 35-75%C. Oxid de magneziu 5-13%D. Oxid de siliciu 0,05-5%E. Oxid de siliciu şi magneziu câte 5%

213.C.M. Determinați componența pulberei de ciment fosfat :A. Oxid de aluminiu 3-6%B. Oxid de aluminiu 2-3%C. Oxid de calciu 2%D. Urme de oxid de calciuE. Oxid de fosfor 2-7%

Page 33: Teste.iii Stom Ter.

214.C.M.Lichidul fosfat cimentului este preparat prin dizolvarea:A. Oxidului de zincB. Acidului poliacrilic C. Hidroxidului de aluminiuD. Acidului maleicE. În sol. apoasă de acid ortofosforic

215.C.M.Indicați tehnica malaxării fosfat-cimentului :A. Se malaxează pe suprafaţa netedă a lamei de sticlăB. Se malaxează pe suprafaţa rugoasă a lamei de sticlăC. La lichid se adaugă porţii mari de pulbere şi se malaxeazăD. La pulbere se adaugă lichid până la saturaţie şi se malaxeazăE. Următoarea porţie de pulbere se adiţionează după ce porţiunea precedentă a fost bine

malaxată

216.C.M.Cimentul este pregătit bine pentru obrurarea cavităţii carioase atunci, când:A. Masa lui la ridicarea spatulei se întinde în fibreB. Masa lui la ridicarea spatulei se rupeC. Suprafaţa masei este netedă, lucioasăD. Suprafaţa masei este netedă, de consistenţa smântâniiE. Suprafaţa masei este rugoasă cu proeminenţe de 1-2mm

217.C.M. În ce tip de obturații se utilizează fosfat-cimentul : A. Cavităţilor carioase, ce merg sub coroaneB. Obturarea dinţilor permanenţiC. Obturarea dinţilor temporariD. Obturarea cavităţilor de clasa VE. Ca căptuşală izolantă

218.C.M. Fosfat cimentul se utilizează la cimentarea:A. CoroanelorB. ÎncrustaţiilorC. PivoţilorD. Construcţiilor laminateE. Punţilor dentare

219.C.M.Enumerați denumirile comerciale ale fosfat cimenturilor:A. VisfatB. Fosfat ce conţine argintC. FosfatD. Fosfat ciment ce conţine fluorE. Fosfat de fixare

220. C.M.Indicați componența cimenturilor bactericide :A. O pulbere modificată de ciment fosfat de zincB. Care conţin cupru

Page 34: Teste.iii Stom Ter.

C. Care conţin argintD. Care conţin fluorE. Care conţin săruri de mercur

221.C.M. Enumerați difirențele dintre pulberea cimenturile silicate și pulberea cimentul fosfat:A. Prin componenţa oxid de aluminiuB. Prin componenţa de oxid de siliciuC. Prin conţinutul de fluor şi oxid de fosforD. Oxid de zinc, oxid de magneziuE. Hidroxid de aluminiu, argint

222.C.S.Silicat cimentul se mai numeşte:A. SilidontB. SilicinăC. Fosfat cimentD. Visfat cimentE. Ciment policarboxilat

223.C.M.Tehnica de malaxare a silicinei:A. Pe partea netedă a lamei de sticlă cu o spatulă de masă plasticăB. Pe suprafaţa ruguroasă a lamei de sticlă cu o spatulă metalicăC. Pulberea se adaugă treptat în lichidD. Lichidul se adaugă treptat în pulbereE. Timpul de malaxare nu depăşeşte 1 min.

224.C.M. Marcați criteriile ce indică o bună malaxare a masei de silicină:A. La o presiune uşoară cu spatula suprafaţa devine umedă (lucitoare)B. La o presiune uşoară cu spatula suprafaţa nu este lucitoareC. Se întinde după spatulăD. Nu se întinde după spatulăE. Este colantă

225.C.M.Precizați timpul prizei, la obturarea cu silicină:A. Plombarea cavităţii se face într-un răstimp de 1,5 min.B. Timp de 2-3 min.C. Priza survine peste 10 min.D. Priza survine peste 3-4 min.E. Priza survine peste 5 min.

226.C.M. Indicați dezavantajele silicinei:A. Adeziune insuficientăB. Greu se întroduc în cavitatea carioasăC. Au efect iritant asupra pulpeiD. Au efect iritant asupra dentineiE. Nu e plastic

227.C.M. Precizați avantajele silicinei:

Page 35: Teste.iii Stom Ter.

A. Este durăB. Stabilă în mediul cavităţii bucaleC. Are o culoare izocromică la adamantina dentarăD. Nu-şi schimbă culoarea la acţiunea coloranţilor alimentariE. Are adeziune suficientă

228.C.M.Indicați la care clasă de obturații se aplică silicina:A. Clasa IB. Clasa IIIC. Clasa IID. Clasa IVE. Clasa V

229.C.M. Precizați dacă se aplică obturaţia izolantă sub obturaţia din silicină:A. NuB. DaC. După indicaţii periodic silicina poate fi aplicată fără obturaţie izolantăD. Cum consideră mediculE. Indiferent de profunzimea procesului şi clasa, sub obturaţia din silicină se aplică

obturaţie izolantă

230.C.S.Cimentul silico-fosfat mai are denumirea de:A. SilicinăB. SilidontC. Fosfat cimentD. Visfat cimentE. Ciment ionomeric

231.C.M. Selectați proprietățile cimentul silico-fosfat :A. Adezivitate bunăB. Este plasticC. Proprietăţi toxice minimeD. Puţin traslucidE. Nu este suficient de dur

232.C.M.Apreciați diferența silidontului în comparație cu silicina :A. Mai toxic B. Puţin toxicC. Mai puţin traslucidD. Mai traslucidE. Este dur şi rezistent la mediul cavităţii bucale

233.C.M. Precizați din ce constă pulberea cimentului ionomeric :A. Sticlă de alumosilicatB. Oxid de zincC. Oxid de magneziuD. Siliciu şi aluminiuE. Fluor şi aluminiu

Page 36: Teste.iii Stom Ter.

234.C.M. Enumerați materialele de obturaţie metalice :A. SilidontB. Amalgamul de argintC. Amalgamul de cupruD. Galodentul – M E. Fosfat cimentul ce conţine argint

235.C.M. Notați care sunt factorii ce influențează formarea plăcii dentare (după Silvestone): A. Structura suprafeţei dinteluiB. SalivaC. Lichidul gingivalD. Igiena cavităţii bucale nesatisfăcătoareE. Cariile dentare

236.C.M. Indicați avantajele amalgamului de argint :A. Posedă duritateB. Are proprietăţi plasticeC. Nu modifică culoarea dinteluiD. Cuprul măreşte duritatea şi adeziunea mărginalăE. Cuprul măreşte viteza de solidificare

237.C.M.Marcați din ce tipuri de clase se utilizează amalgamul de argint:A. Clasa IB. Clasa IIIC. Clasa II D. Clasa VE. Clasa IV

238.C.M. Numiți avantajele amalgamului de argint:A. Manifestă duritateB. Constă în termoconductile înalteC. Posedă plasticitateD. Nu se distrug şi nu se modifică în secreţul cavităţii bucaleE. Modifică coroanele şi protezele din aur

239.C.M. Numiți dezavantajele amalgamului de argint:A. Modifică culoarea dinteluiB. Adeziune slabăC. Modificări de volum (retracţie)D. Toxic pentru mucoasa cavităţii bucaleE. Facultăţi termoconductile înalte

240.C.M.Indicați modul de preparare a amalgamul SSTA-01 :A. 4 părţi volumetrice de strujitură la o parte de argintB. Utilizarea dozatoarelorC. Capsule, ampule

Page 37: Teste.iii Stom Ter.

D. Ampule ce conţin praf de aliaj şi argintE. Utilizarea manuală

241.C.S. Precizați timpul de malaxare a amalgamului în malaxor:A. 15-20 sec.B. 40 sec.C. 60 sec.D. 90 sec.E. 120 sec.

242.C.M.Precizați componența amalgamul de cupru :A. 30% mercur şi 70% cupruB. 30% cupru şi 70% mercurC. 1,5-2% plumb din contul micşorării cantităţii mercuruluiD. 30% argint şi 20% mercurE. 50% cupru şi 15%argint

243.C.M. Indicațiile utilizării materialelor compozite sunt :A. Cavităţi carioase de clasa I şi VB. Obturarea canalelor radiculareC. Defectele cuneiformeD. Confecţionarea incrustaţiilorE. Confecționarea dinților cu pivot

244.C.M.Precizați de ce va depinde calitatea obturaţiei :A. Materialul obturabilB. Alegerea şi malaxarea materialuluiC. Vârsta pacientuluiD. Formarea şi uscarea cavităţii carioaseE. Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase

245.C.M. Obturația calitativă va depinde de :A. Respectarea tehnicii de obturareB. Clasa cavităţii carioaseC. Formarea cavităţii carioaseD. Starea generală a organizmuluiE. Finisarea obturaţiei după priză

246.C.M.Indicați în baza la ce se face selecția materialului de obturare:A. Apartenenţa de grup a dinteluiB. Dorinţa pacientuluiC. Genul pacientuluiD. Localizarea cavităţii carioaseE. Diagnoza stabilită

247.C.M.Precizați materialele de obturaţie pentru molari şi premolari:A. Amalgamul

Page 38: Teste.iii Stom Ter.

B. Fosfat cimentulC. EvicrolD. FotopolimeriE. Silicină şi silidont

248.C.M. Selectați materialele utilizate la obturarea incisivilor şi caninilor :A. Materiale compoziteB. Ciment ionomer de sticlăC. Materiale fotopolimerizabileD. SilidontulE. Noracril-100

249.C.M. Regulile necesare pentru aplicarea obturaţiei de bază :A. Să acopere tot fundul cavităţii carioaseB. Să acopere pereţii până la marginiC. Pereţii se acoperă până la joncţiunea smalţ-dentinăD. Captuşala să fie de o grosime de 3-4 mm.E. Grosimea captuşelei să fie de 2-3mm

250.C.M. Scopul neaplicării obturaţiei de bază până la marginile cavităţii carioase:A. Fosfat cimentul se rezoarbeB. Se modifică estetica obturaţieiC. Obturaţia cadeD. Apare carie secundarăE. Este deteriorată adeziunea marginală a obturaţiei

251.C.M.Determinați în ce constă importanța condensării materialului:A. Ca să introducem mai mult materialB. Pentru adeziunea bună a materialuluiC. Se măreşte fixaţia mecanică a obturaţieiD. Să nu se formeze goluri în obturaţieE. Pentru modelarea cavităţii carioase

252.C.M.Notați instrumentele utilizate la condensarea materialului:A. Netezitoare bilateralăB. Fuloar netezitoareC. SondăD. FuloarE. Excavator

253.C.M.Selectați instrumentele pentru introducerea materialului în cavitatea carioasă:A. SondăB. Fuloar netezitoareC. Netezitoare bilateralăD. SpatulăE. Exavator

Page 39: Teste.iii Stom Ter.

254.C.S. Calitatea obturației va depinde de :A. Corectitudinea confecţionării obturaţieiB. Localizarea cavităţii carioaseC. Profunzimea cavităţii carioaseD. Apartenenţa de grup a dinteluiE. Forţa masticatoare

255.C.M. Numiți erorile frecvente la prepararea obturației :A. Modificări de volumB. Reducerea timpului de malaxareC. Sporirea adeziuniiD. Contractarea materialului în rezultatul densităţii sporite a cimentuluiE. Consistenţa fluidă sau prea densă a materialului

256.C.M.Strujiturile de dentină din cavitatea carioasă se înlătură cu:A. Jet de aerB. Jet de apăC. 3% soluţie de apă oxigenatăD. 2% soluţie cloraminăE. Alcool de 96

257.C.M. Uscarea cavității carioase se efectuează cu :A. Aer din pistolB. AlcoolC. Bulete de vată cu eterD. Apă oxigenată 3%E. Cloramină 2%

258.C.M.Identificați scopul aplicării obturației de bază izolatorie :A. Protecţia pulpei de acţiunea toxică a obturaţieiB. Sporirea adeziunei la folosirea amalgamuluiC. Protecţia pulpei de agenţii chimici, la obturarea cu silicină, mase plasticeD. Protejarea pulpei de agenţi termici, în caz de obturare cu amalgamE. Protecţia dentinei

259.C.M. Etapele de pregătire a cavităţii carioase către obturare:A. Alegerea şi pregătirea materialului pentru plombareB. Aplicarea matricii, plăciiC. Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioaseD. Uscarea cavităţiiE. Aplicarea obturaţiei izolante

260.C.M.Etapele de obturare a cavităţii carioase:A. Aplicarea captişelei izolanteB. Uscarea cavităţii carioaseC. Introducerea masei de plombare în cavitateD. Condensarea materialului

Page 40: Teste.iii Stom Ter.

E. Prepararea cavității carioase

261.C.M. Metodele de izolare a plombei de salivă sunt:A. UscareB. Acoperirea cu ulei de măslineC. Acoperirea cu vazelinăD. Acoperirea cu lacE. Acoperirea cu ceară topită

262.C.M.Indicați cu ce se efectuează introducerea masei de plombare în cavitatea carioasă :A. DegetulB. Netezitoare bilateralăC. SondăD. Fuloar netezitoareE. Spatulă

263.C.M. Izolarea cavității carioase de accesul salivei se efectuează prin :A. Aspiratorul de salivăB. Rulouri de vatăC. Tampoane de vatăD. Coferdam-Roberdam E. Get de aer

264.C.M.Cu ce se fixează matricea, placa la obturarea cavităţilor de clasa II:A. Cu portmatriceB. Cu mânaC. Cu meşe din vată sau pană din lemnD. Este liber dispusă în spaţiu interdentarE. Cu sonda

265.C.M.numiți instrumentele cu care se modelează obturaţia :A. FuloarulB. NetezitoareaC. Opercule de celuloidD. Placa de celuloidE. Sonda

266.C.M. Modelarea suprafeţelor de contact în timpul obturării se face cu:A. Placa de celuloid B. Placa metalicăC. Căpăcele din celuloidăD. Placa trebui să cuprindă etanş marginea inferioară a dintelui (coletul) şi marginile

cavităţii carioaseE. Placa trebuie fixată liber pe suprafaţa de contact a dintelui

267.C.M. Procedeul utilizat pentru obturaţile în supraocluzie:

Page 41: Teste.iii Stom Ter.

A. Se înlătură obturaţiaB. Excesul va fi înlătiratC. Excesul se determină cu ajutorul hârtiei indigoD. Hârtia de indigo se plaseză între antagonişti E. Supracontactele se înlătură cu ajutorul frezelor

268.C.M.Locul de amprentă pe obturaţie este şlefuit cu:A. Freza de carboruntB. Freza sfericăC. FinirD. Se efectuiază îndată după aplicarea obturaţieiE. Nu este recomandat imediat după aplicarea plombei

269.C.S.De ce este necesară obturaţia de bază la obturarea cu silicat-ciment:A. Din cauza toxicităţii şi acţiunii toxice asupra pulpei dentareB. Cimentele silicate nu sânt toxice din care cauză aplicarea căptuşelii nu este necesarăC. Căptuşala izolantă este aplicată la procese acuteD. Obturaţia de bază este aplicată numai la procese profundeE. Aplicarea obturaţiei de bază din fosfat ciment micşorează calitatea obturaţiei şi adeziunea

ei

270.C.M. Tehnica aplicării obturaţiei de bază din fosfat ciment:A. Se întroduce prin porţiune mică cu fuloarulB. Întroducem o porţie mică cu netezitoareC. Cu capul fuloarului uniform este repartizată pe fund şi pereţii cavităţiiD. Cu sonda, netezitoarea sau escavatorul este repartizată pe fund şi pereţii cavităţiiE. Surplusul de ciment este înlăturat cu exavatorul

271.C.M.Precizați cum se efectuează aplicarea obturaţiei din silicat ciment : A. Masa se întroduce unimomentanB. Masa se întroduce în două reprizeC. Se condensează minuţios cu fuloarul şi surplusul de material se tasează pe marginile

cavităţiiD. Silicat cimentul se întroduce unimomentan sau în două reprize fără condensareE. Contururile feţelor laterale din zona afectată a dintelui se modelează cu ajutorul

fâşiei de celuloid

272.C.M. Enumerați instrumentele necesare la obturarea cu amalgam:A. Material special pentru obturareB. Fuloar cu partea activă mareC. Amalgamtreger pentru amalgamD. Spatulă pentru transportarea amalgamuluiE. Fuloar sau polir cu partea activă sferică

273.C.M.Indicați etapele obturării cu amalgam:A. Căptuşala din fosfat ciment până la joncţiunea smalţ dentinăB. Amalgamul este întrodus unimomentanC. Se introduce o porţiune mică de amalgam şi se tasează minuţios cu fuloarulD. Se introduce o nouă porţiune de amalgam şi se condensează bine cu cea precedentă

Page 42: Teste.iii Stom Ter.

E. Următoarele porţiuni nu se condensează bine

274.C.M.E necesară obturaţia de bază până la joncţiunea smalţ-dentină la obturarea cu amalgam:A. DaB. NuC. Căptuşala se aplică pe fundul cavităţiiD. Se aplică pînă la joncţiunea smalţ-dentinăE. Dacă integritatea obturaţiei izolante este deteriorată vor apărea dureri pasagere de la

exitanţi termici din cauza termoconductibilităţii înalte a amalgamului

275.C.M. Precizați cum se determină înălțimea obturației din amalgam:A. Pe suprafaţa obturaţiei se aplică o fâşie de indigo, pacientul trebuie să strîngă arcadele

dentareB. Rugăm pacientul să unească arcadele dentareC. Pacientul va fi rugat să strîngă arcadele dentare si să facă câteva mişcări lareraleD. Amprenta dintelui antagonist pe obturaţie ne dă surplusul amalgamului, care va fi

înlăturat cu ajutorul neteziroareE. Surplusul de amalgam se înlătură cu mâna

276.C.M. Precizați cu ce se efectuează modelarea obturaţiei din amalgam:A. Buletul de vatăB. NetezitoareaC. SpatulaD. FuloarulE. Degetele

277.C.S. Precizați timpul de priză a amalgamului de argint:A. Nu mai mult de 30 min.B. Nu mai mult de 60min.C. Timpul de priză 1,5 oreD. Timpul de priză 16-24 oreE. 10 min

278.C.M. Indicaţiile primite de către pacientul cu obturaţie din amalgam:A. Să mănânce peste 6-8 oreB. Să se abţină în primele 1-1,5 ore de la consumarea alimentelorC. Timp de 6-8 ore să nu mestece pe această parteD. Obturaţia se şlefuieşte peste 24 oreE. Şlefuirea se face peste 48 ore

279.C.M.Pentru şlefuirea obturaţiei din amalgam se folosesc:A. Pietre de carborundB. PolireC. FinireD. Freze sfericeE. Freze cilindrice

280.C.M. Menționați ce se utilizează la obturarea cavităţilor de clasa II:A. Plăci metalice

Page 43: Teste.iii Stom Ter.

B. MatriciC. PortmatriceD. Matricea care trebuie să fie bine fixată şi să adere la peretele perigingival al cavităţiiE. Sonda

281.C.M. Precizați când se face aplicarea matricei:A. Până la aplicarea obturaţiei de bazăB. După introducerea obturaţiei izolanteC. Până la introducerea amalgamuluiD. După introducerea amalgamuluiE. După montarea matricei în cavitate se introduc porţiuni mici de amalgam

282.C.M.Tehnica formării punctului de contact la obturațiile cu amalgam:A. După înlăturarea matricii, prin compresiune uşoară pe faţa masticatorie a plombei cu

pernuţele degetuluiB. După înlăturarea matricii, prin compresiune uşoară pe faţa masticatorie a plombei

cu un bulet de vată, fixat cu pensaC. După înlăturarea matricii, prin compresiune uşoară pe faţa masticatorie a plombei

cu fuloarulD. Prin strîngerea arcadelor dentare E. Cu sonda

283.C.M.Principiile de preparare și obturare a cavităţilor de pe suprafeţele de contact ale dinţilor învecinaţi sunt:A. Prepararea în cadrul unei singure şedinţeB. Prepararea în două şedinţeC. Obturarea mai intîi a unei cavitățiD. Obturarea ambelor cavități în aceeaşi vizităE. Obturarea, la început, a cavității mai puţin accesibilă

284.C.M.Indicați tehnica de obturare cu acriloxid:A. Se aplică căptuşală izolantăB. Căptuşala nu e necesarăC. Lichidul (monomerul) se adiţionează la praful din piuliţă, se malaxează şi se ţine

închis până la stadiul colantD. Praful se adaogă la lichidE. În cavitatea carioasă se întroduce cu netezitoarea unimomentan

285.C.M.Notați care este procedeul obturării cu materiale compozite în caz de hipoplazie, eroziune, carie superficială:

A. Gravajul adamantineiB. Aplicarea soluţiei alcaline pe 5-7 sec.C. Gravajul adamantinei 5 min.D. Suprafaţa se spală cu apă şi se usucă cu un get de aerE. Aplicarea masei obturabile

Page 44: Teste.iii Stom Ter.

286.C.M.Tehnica de modelare a obturaţiei din compozite se efectuează cu:A. Spatula din masă plasticăB. Spatula metalică C. MatriceaD. Căpăcele (opercule)E. Plăci din celuloidă

287.C.M.Precizați care sunt acțiunile când defectul se află în limitele adamantinei: A. Se prepară cavitatea carioasă şi se efectuiază gravajul smalţului timp de 15 sec.B. Se aplică căptuşala izolantăC. Se spală cu apă şi se usucă cu un get de aerD. Nu se usucăE. Se aplică masa obturabilă

288.C.M.Prelucrarea definitivă a obturaţiei din compozite se efectuează cu:A. Surplusul de material se înlătură cu cupe de cauciucB. Cu o freză de diamantC. Poleirea obturaţiei se realizează cu o pastă specialăD. Freză cilindricăE. Cu polir

289.C.M. Stabiliți erorile posibile în diagnosticul diferenţial al cariei:A. Caria cronică profundăB. Pulpita cronică fibroasăC. Periodontita cronică fibroasăD. Periodontita cronică granulantăE. Periodontita cronică granulomatoasă

290.C.M. Identificați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei dentare:A. Deschiderea accidentală a cornului pulparB. Cunoaşterea insuficientă a topografiei camerei pulpareC. Pulpita acută traumaticăD. Înlăturarea insuficientă a dentinei ramoliteE. Aplicarea obturației de bază pînă la jocțiunea smalț-dentină

291.C.M. Tratamentul cariei dentare prevede următoarele erori si complicaţii :A. Prezenţa unor margini subminate de adamantinăB. Contractarea materialului de plombareC. Malaxarea corectă a masei obturabileD. Prepararea incorectă a cavităţii carioaseE. Încălcarea tehnicii de obturare a cavităţii carioase

292.C.M.În procedeul de tratament a cariei se atestă unele erori şi complicaţii ca:A. Inflamaţia şi necroza pulpei după plombarea cu cimenturi silicate şi silicofosfateB. Inflamaţia şi necroza pulpei după obturarea cu mase plasticeC. Nerespectarea principiilor de aplicare a obturaţiei de bază izolatorii D. Aplicarea obturaţiei de bază până la joncţiunea smalţ dentină

Page 45: Teste.iii Stom Ter.

E. Aplicarea “Dycal” pe fundul cavităţii carioase în caz de carie profundă

293.C.M.Erori şi complicaţii în tratamentul cariei în cavităţi de clasa II după Black:A. Inflamaţia papilei interdentareB. Rezorbţia ţesutului osos al septului dentarC. Formarea incorectă a punctului de contactD. Inflamația și necroza pulpei după aplicarea obturației cu mase plasticeE. Acumularea resturilor alimentare în spaţiul interdentar

294.C.M.Erorile şi complicaţiile după aplicarea obturaţiei sunt:A. Căderea plombei imediat sau după un anumit timp de la aplicarea eiB. Aplicarea preparatului ,,Life’’ pe fundul cavității cariose profundeC. Dureri de la fierbinte şi receD. Pulpită acută de focar sau difuzăE. Carie secundară sau recidevantă

295.C.M. Numiți cauzele căderii obturaţiei:A. Prepararea şi formarea corectă a cavităţii carioase B. Prepararea şi formarea isuficientă a cavităţii carioaseC. Uscarea isuficientă a cavităţii carioaseD. Alegerea incorectă a materialului obturabil şi de erorile în prepareare acestuiaE. Deschiderea insuficientă a cavităţii bucale

296.C.S. Marcați factorul determinant în alegerea metodei de tratament a cariei dentare:A. Macula albă sau brun deschisăB. Prezenţa ţesuturilor afectateC. Caracterul modificărilor în ţesuturilor dentareD. Cavitatea carioasăE. Focarul de demineralizare

297.C.M.Numiți preparatele frecvent utilizate în terapia de remineralizare:A. Sol. 40 % glucozăB. Sol. 10% gluconat de calciuC. Sol. 1-3% remodentD. Sol. 25% magneziu sulfatE. Sol. 1-2% fluorură de sodiu

298.C.M.Indicați remediile folosite în terapia de remineralizare:A. Sol. 5% salicilat de natriuB. Sol. 2% remodentC. Sol. 1,5% fluorură de sodiuD. Sol. 10% gluconat de calciuE. Sol. 10% fitină

299.C.M.Precizați remediile cu efect remineralizant:A. Sol. 1-3% remodentB. Sol. 5% gluconat de calciu

Page 46: Teste.iii Stom Ter.

C. Sol. 0,2% natriu fluorD. Sol. 1% fluorură de sodiuE. Fosfat ciment fluorat 5%

300.C.M Indicați componența preparatului uscat de remodent:A. Calciu B. Magneziu C. Fluor (3,45%)D. Caliu (0,2%)E. Sodiu (16%)

301.C.M. În componenţa remodentului sunt prezente:A. Sodiu (16%)B. Clor (30%)C. Fluor (3,45%)D. Componenţa organică (44,5%)E. Caliu lactat (4,35%)

302.C.S.Marcați forma de livrare a remodentului:A. SoluţiiB. PulbereC. PastileD. SuspenziiE. Capsule

303.C.S. Menționați ce prevede procedeul de preparare a sol. 1 – 3% Remodent:A. Praful se dizolva în apă distilatăB. Se pisează pastilele, apoi se dizolvă în apă distilatăC. Praful de remodent este dizolvat în soluţie de furacilinăD. Comprimatele sînt pisate şi dizolvate în ser fiziologicE. Praful de remodent este dizolvat în soluţie alcool de 75%, apoi se adaugă cîte 30g la un

pahar de apă distilată

304.C.S.Terapia remineralizantă constă în:A. 10 aplicaţii zi la ziB. 15 – 20 aplicaţii zi la zi sau peste o ziC. Fricţiuni cu paste fluorate 15 – 20 şedinţe zi la ziD. Acoperirea dinţilor cu lac fluorat 10 şedinţe peste o ziE. 5 aplicaţii care sînt efectuate zilnic

305.C.M. Notați în baza la ce se face aprecierea obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante:A. Coloraţia în vivo cu sol. 2% albastru de metilenB. Disecarea cu get de aer a maculelor carioaseC. Metoda de sondare a zonei afectateD. Rentgenografia dinţilor cu carii în stadiu de maculăE. Aplicarea exitanţilor termici

306.C.M.Evoluția maculei în rezultatul terapiei remineralizante poate fi:

Page 47: Teste.iii Stom Ter.

A. Dispariția completăB. Restabilirea translucidităţii smalţuluiC. Micşorarea maculei în dimensiuniD. Mărirea coeficientului de demineralizare a smalţuluiE. Remineralizarea completă şi restabilirea translucidităţii smalţului

307.C.M. Stabiliți în ce constă tratamentul local în cadrul cariei în stadiul de maculă: A. Asanarea cavităţii bucaleB. Igiena adecvată a cavităţii bucaleC. Caracterul alimentaţieiD. Terapia remineralizantăE. Tratament general

308.C.M.Tratamentul general al cariei în stadiul de maculă:A. Comprimate de NaF-0,0022 1pe ziB. Vitatfor – ½ - 1 linguriţă de ceai pe zi în timpul mesei timp de 3 luniC. Gluconat de calciu 0,5 în pastile cîte 1-4 pe ziD. Fitină 0,25 în comprimate 1-3ori pe zi timp de o lunăE. Ampiox 0,5 i.m 0,5-3ori pezi, dizolvat în 5 ml apă pentru injecţii

309.C.M.Proprietăţile farmacologice a vitafluorului sînt cauzate de:A. Complexele de vit. A,B,C,D2,EB. Fluoruri de sodiuC. Complexele de vit.A,C,D2

D. CalciuE. Fosfor

310.C.M. Enumerați componentele lacului fluorat :A. Fluorură de natriuB. Balsam de brad albC. Apă distilatăD. ChloroformE. Alcool etilic

311.C.M.Numiți preparatele de calciu utilizate în profilaxia cariei:A. Calciu lactat tab. – 0,5B. Sol.10% calciu gluconatC. Tab. calciu gluconat – 0,5D. Carbonat de calciu – 0,5E. Oxid de calciu – 0,25

312.C.M.indicați preparatele utilizate în terapia generală a cariei dentare:A. Fitină 0,5 B. Fitină 0,25 C. Gluconat de calciu 0,5 D. Calciu gluconat 0,25 E. Lactat de calciu 0,25

Page 48: Teste.iii Stom Ter.

313.C.M. Precizați remediile medicamentoase utilizate în profilaxia cariei dentare:A. Lactat de calciu 0,5 B. Remodent 3% C. Glicerofosfat de calciu 0,5 D. Glicerofosfat de calciu 0,25 E. Vitaftor 5 ml

314.C.M.Preparatele utilizate la terapia remineralizantă sunt:A. Lacul fluoratB. Sol. 10% gluconat de calciuC. Sol. 2% fluora de sodiuD. Pastă de anestezinăE. Sol. remodent

315.C.S.Determinați modul de utilizare a terapiei remineralizante :A. 5 aplicaţii cu sol. remineralizantă cu schimbul meşelor fiecare 5 min.B. 10 aplicaţii cîte 20 min. Cu schimbul meşelor fiecare 10 min. C. 13 aplicaţii cîte 15 min. Cu schimbul meşelor fiecare 5 min. D. 20 aplicaţii, procedura durează 30 min. Cu schimbul meşelor fiecare 5 min.E. 15-20 aplicaţii cu sol. remineralizantă, durata 20 min.schimbul meşelor fiecare 5 min.

316.C.M.Enumerați etapele tratamentului prin terapia remineralizantă:A. Suprafaţa dintelui minuţios este curăţită de depuneri cu ajutorul excavatoruluiB. Suprafaţa dintelui este minuţios curăţită mecanic, cu periuţa, mesă înmuiată în sol.

2% H2O2

C. Este uscată cu get de aerD. Este colorat cu sol. apoasă de albastru de metilenE. Aplicaţii cu meşe înmuiate în sol. remineralizante pe 15 – 20 min.

317.C.S. Notați recomandările pacientului după finisarea terapiei remineralizante :A. Nu se recomandă cafeauaB. Exluderea din raţia alimentară a coloranţilor naturaliC. Evitarea clătiturilor timp de 5 oreD. Evitarea alimentării timp de 3-5 oreE. Evitarea alimentării şi a clătiturii timp de 2 ore

318.C.S. Precizați tratamentul prin terapia remineralizantă:A. 18–20 aplicaţii, ce sînt efectuate zîlnicB. 18–20 aplicaţii efectuate peste o ziC. 15–20 aplicaţii efectuate zilnic sau peste o ziD. 18–20 aplicaţii efectuate pe parcursul unei luniE. 18–20 aplicaţii peste o zi cu acoperirea recentă cu lac de NaF

319.C.S.Menționați aprecierea eficacității terapiei remineralizante:A. Dispariţia sensibilităţii la exitanţi termici, chimiciB. Dispariţia focarului de demineralizareC. Micşorarea sau dispariţia focarului de demineralizareD. Micşorarea focarului de demineralizare

Page 49: Teste.iii Stom Ter.

E. Apariţia cavităţii carioase

320.C.S.Pentru determinarea mai obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante se efectuează colorația selectivă cu:A. Poate fi folosită metoda colorătii cu sol. Schiller-PisaerevB. Sol. alcoolică 5% C. Sol. 2% albastru de metilenD. FuxinăE. Verde de briliant

321.C.M. Evidențiați prin ce se manifestă rezultatul terapiei remineralizante:A. Macula poate dispărea completB. Se micşorează în dimensiuniC. Poate creşte coeficientul de demineralizareD. Poate creşte coeficientul de remineralizareE. Are loc restabilirea translucidităţii smalţului

322.C.S.Remineralizarea incompletă se atestă în cazul:A. Modificărilor incipienteB. Modificărilor mai profundeC. Modificărilor extinseD. Distrugerii matricii organiceE. Modificărilor incipiente multiple cu macule mici în demensiuni

323.C.S. Precizați necesitatea terapiei remineralizantă în cazul maculelor negre şi brune:A. 15-20 aplicaţii la cura de tratamentB. Acoperirea dinţilor cu lac fluoratC. Nu, efectuăm prepararea ţesuturilor dentare dure cu obturarea ulterioară a cavităţiiD. Aplicaţii sol. 3-5% de remodentE. Aplicaţii cu soluţie 2% NaF

324.C.M.Tratarea cariei superficiale pe suprafeţele netede a dinţilor:A. Obturarea fără preparareB. Şlefuirea şi utilizarea terapiei remineralizanteC. DevitalizareD. Tratamentul terapeutic nu este indicatE. Acoperirea dintelui cu coroană artificială

325.C.S.Procedeul clinic în cazul localizării focarului în fisuri sau pe suprafeţele de contact a cariei superficiale:

A. Utilizarea terapiei remineralizanteB. Realizarea ermetizării fisurilorC. Acoperirea cu lac fluoratD. Prepararea cavităţilor cu obturarea lor ulterioarăE. A avea la evidenţă de dispensar pentru observarea evoluţiei procesului

326.C.M.Precizați cazurile de obturare fără preparare :A. În defecte cuneiformeB. Eroziuni ale smalţului

Page 50: Teste.iii Stom Ter.

C. La utilizarea materialelor compozite sau fotopolimericeD. Pe suprafaţa vestibulară a dinţilorE. Cavităţi medii şi profunde pe suprafaţa vestibulară

327.C.M.Indicați prepararea căror cavităţi în caz de carie este obligatorie:A. Caria în stare de maculăB. Caria superficialăC. Caria profundăD. Defect cuiniformE. Periodontită apicală

328.C.S. Numiți principiul de bază la prepararea cavităţii carioase:A. Exereza ţesuturilor alterateB. Exereza maximală a ţesuturilor alterateC. Prepararea tolerantă a smalţuluiD. Toleranţa faţă de dentina nealteratăE. Exereza maximală a ţesuturilor alterate şi toleranţa maximală faţă de dentină şi

smalţul nealterat

329.C.M.Principiile generale la prepararea ţesuturilor dentare dure sunt:A. AnesteziaB. Prelucrarea medicamentoasăC. Deschiderea cavităţii carioaseD. Înlăturarea denturii rămolite şi pigmentateE. Lărgirea cavităţii

330.C.M. Prepararea cavităților carioase se ghidează după principii generale ca:A. Exizia deplină a ţesuturilor alterateB. Atitudinea menagantă faţă de adamantină nealterată de carieC. Crearea punctelor de retenţieD. Atitudinea menagantă faţă de dentina nealterată de carieE. Lărgirea cavităţii carioase

331.C.M. Indicați consecutivitatea etapelor preparării cavităților carioase :A. Deschiderea cavităţii carioaseB. AnesteziaC. Formarea cavităţii D. Lărgirea cavităţiiE. Uscarea

332.C.S. Numiți metodele de anestezii utilizate cel mai des în stomatologie:A. Anestezia localăB. Anestezia generalăC. Anestezia prin inhalareD. Anestezia aplicativăE. Aplicativă, infiltrativă, tronculară

333.C.S.Înlăturarea senzaţiei de frică la pacienţi are loc prin:A. Administrarea sedativelor

Page 51: Teste.iii Stom Ter.

B. Administrarea tranchilizantelor şi utilizarea analgeticilorC. Narcoza prin inhalareD. Narcoza intravenoasăE. Electroodontoanalgezie

334.C.S. Scopul deschiderii cavității carioase este :A. Înlăturarea marginilor subminate de adamantina care nu au susţinere de dentinăB. Înlăturarea pereţilor suspendaţi ai smalţului şi dentineiC. Smalţul suspendat fără dentină afectată este păstrat la prelucrarea suprafeţei vestibulare a

dinţilor frontaliD. La prepararea cavităţilor de clasa II este înlăturată şi din ţesuturi intacteE. Este efectuată cu freze con invers şi formă de roată

335.C.M. Selectați frezele utilizate pentru deschiderea cavităţilor carioase:A. Freze roatăB. Freze con inversC. Freze sferice de dimensiuni mici şi mediiD. Freze fisuraleE. Pietre de carborund

336.C.M.Scopurile urmărite în cadrul lărgirii cavităţii carioase sunt:A. Înlăturarea dentinei romolite şi pigmentateB. Prevenirea extinderii ulterioare a procesului patologicC. Escavarea dentinei nealterateD. Crearea condiţiilor favorabile pentru fixarea obturaţieiE. Crearea cavităţilor accesorii

337.C.M.Numiți instrumentele utilizate la lărgirea cavităţii carioase:A. ExcavatorulB. Freze diamantate şi extradureC. Pietre de carborundD. Freze sfericeE. Freze con invers

338.C.M. Determinați scopurile frezajului întrerupt:A. Evitarea înlăturării pereţilor suspendaţiB. Micşorarea dureriiC. Evitarea supraîncălzirii ţesuturilor dure D. Evitarea deschiderii camerei pulpareE. Micşorarea ondulării frezei

339.C.M. Indicați cazurile cînd în cavitatea carioasă poate fi lăsată dentină ramolită sau pigmentată:

A. La caria superficialăB. La caria medie C. La caria profundăD. Pentru evitarea denudării şi traumării pulpei

Page 52: Teste.iii Stom Ter.

E. Pentru evitarea pulpitei traumatice

340.C.S. Prezicați etapa finală la prepararea cavităţii carioase:A. Deschiderea cavităţii carioaseB. Lărgirea cavităţii carioaseC. NecrotomiaD. Formarea cavităţii carioaseE. Prelucrarea medicamentoasă şi uscarea cavităţii carioase

341.C.S.Marcați care este scopul formării cavităţii carioase:A. Crearea condiţiilor favorabile pentru fixarea plombeiB. Formarea cavităţii carioaseC. Formarea fundului cavităţii carioaseD. Formarea unghiului între pereţi şi fundE. Abraziunea şi netezirea smalţului

342.C.M. Principiile generale de preparare a cavităţilor carioase sunt:A. Pereţii şi fundul cavităţii sînt sub un unghi dreptB. Marginile smalţului trebuie să fie drepte şi netedeC. Pereţii trebuie să fie paraleli unul faţă de altulD. Întrarea în cavitate trebuie să fie largăE. Fundul cavităţii trebuie să fie drept şi neted

343.C.M.De ce va depinde forma cavităților de clasa I: A. Dintele care este preparat /premolar, molar, incisiv/B. Mai des este determinată de particularităţile depresiunilor naturale, în care se petrece

distrucţia ţesuturilor dentareC. Dimensiunile cavităţiiD. Profunzimea procesuluiE. Cantitatea dentinei rămolite şi pigmentate

344.C.M.Selectați formele cavităţilor preparate de clasa I existente:A. CilindricăB. TriungiularăC. TetragonalăD. Formă de romb sau cruciformăE. Formă ovală pe suprafața vestibulară

345.C.S.În ce caz are loc unirea cavităților carioase de clasa I la molari : A. Afectarea tuturor fisurilorB. Prezența cavității carioase pe faţa jugală a molarului (orificiul orb) şi în fisurile feţei

masticatoriiC. Prezenţa cavităţii carioase pe suprafeţele proximale şi în fisuriD. Prezenţa fisurilor pe suprafeţele proximaleE. Prezenţa cavităţilor pe o suprafaţă de contact şi în fisuri

346.C.S.Stabiliți în ce caz cavitatea carioasă de clasa II este preparată în limitele suprafeţei de contact :

A. Localizarea cavităţii pe suprafaţa de contact

Page 53: Teste.iii Stom Ter.

B. Prezenţa unui spaţiu tremă diastemăC. Lipsa dintelui vecinD. Localizarea pe suprafeţele de jugale a molarilor şi premolarilorE. Localizarea pe suprafeţele aproximale a incisivilor, caninilor, premolarilor

347.C.M. Indicați formele cavităţilor preparate de clasa II în lipsa dintelui vecin:A. Formă cilindricăB. Formă de triunghi cu baza spre suprafaţa masticatorieC. Formă de triunghi cu baza spre coletD. Formă ovalăE. Formă dreptunghiulară

348.C.S.Tactica abordată în cazul prezenţei dintelui vecin la cavitatea de clasa a II:A. Accesul prin suprafaţa de contactB. Accesul prin suprafaţa masticatorieC. Acces prin suprafaţa de contact cu scoaterea în regiunea coletuluiD. Tactica de aşteptare pînă cavitatea nu va progresa spre suprafaţa masticatorieE. Dacă în dintele vecin este obturaţie, se formează accesul din contul ei

349.C.S. Scopul creării ariei suplimentare în leziunile de clasa II:A. Favorizează stabilitatea procesuluiB. Asigură condiţii fiabile de fixare a plombeiC. Favorizează simplificarea lucruluiD. Previne rotaţia obturaţieiE. Micşorează presiunea verticală asupra obturaţiei

350.C.S.Limitele de formare a ariei suplimentare:A. Smalţului la ¼ - 1/5 din suprafaţa masticatorieB. Dentinei la ¼ -1/5 din suprafaţa masticatorieC. Dentinei la1/2 din suprafaţa masticatorieD. Smalţului la ½ din suprafaţa masticatorieE. Smalţului şi dentinei la 1/3 din suprafaţa masticarorie

351.C.S. Cînd se formează aria suplimentară comună în molari şi premolari :A. La caria cronică profundăB. Când în procesul carios sunt antrenate feţele anterioară şi posterioară ale

premolarilor şi molarilorC. La afectarea suprafeţelor de contactD. La caria cronică medieE. La afectarea concomitentă a pereţilor anterior şi jugal

352.C.M.Indicați forma cavității dacă procesul a implicat suprafața de contact și e lipsă de dintele vecin:

A. Se formează cavitatea pe suprafaţa afectatăB. Se formează în formă triunghiularăC. Se formează cavitatea de bază şi accesorie pe suprafaţa oralăD. Se formează pe suprafaţa aproximală şi trece sub un unghi în cavitate pe suprafaţa oralăE. Se formează cavitatea de formă ovală

Page 54: Teste.iii Stom Ter.

353.C.M. Numiți forma cavităţilor de cl. IV:A. Este formată în formă de ovalB. Formarea cavităţii în formă de triunghi cu crearea unei suprafeţe adăugătoareC. Crearea unghiului drept între fundul cavităţii de bază şi cavitatea suplimentarăD. Suprafaţa suplimentară trebuie să fie mai mică de ¼ din suprafaţa palatinală

(linguală) a dinteluiE. Suprafaţa accesorie trebuie să ocupe pînă la ¼ din suprafaţa părţii bucale a dintelui

354.C.M. Precizați cazurile când aria suplimentară este formată pe marginea incizală (cl.IV)A. Lezarea masivă a unghiuluiB. Lezarea minimă a unghiuluiC. Marginea incizală abraziatăD. Marginea incizală intactăE. Marginea incizală fracturată

355.C.S. Indicați formele cavităţilor de clasa a V:A. TriunghiulareB. DreptunghiulareC. TrapezoidaleD. OvaleE. În formă de “coada rîndunicii”

356.C.S.Este important în caz de cavitate de clasa V ca fiecare perete să fie în raport cu fundul cavităţii sub un unghi:A. ObtuzB. AscuţitC. DreptD. De 100 gradeE. De 45 grade

357.C.S.Selectați cavitățile numite atipice:A. Pe suprafaţa masticatorieB. Pe suprafeţele aproximaleC. Ce nu corespund clasificării după BlackD. Cavităţile cervicaleE. Pe suprafaţa masticatorie ce confluiază cu suprafeţele aproximale

358.C.M.Durerea la preparare poate fi evitată prin utilizarea:A. Frezelor uzateB. Frezelor ascuţiteC. Este importantă prepararea cu muşcări sub formă de virgulă (întrerupte)D. Prepararea cu presiune E. Prepararea fără presiune

359.C.M.Micşorarea durerii poate fi obţinută:A. La prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioaseB. La răcirea cavităţii carioase, la preparareC. La utilizarea bormaşinei pneumatice

Page 55: Teste.iii Stom Ter.

D. La prelucrarea cavităţilor cu antisepticeE. La utilizarea frezei sferice de dimensiuni mici şi ascuţite

360.C.M.Provinienţa cuvîntului “obturaţie” (plombă):A. Provenienţă latinăB. Provenienţă rusăC. Provenienţă greacăD. De la cuvântul PlumbumE. De la cuvântul Plumbum, ce înseamnă “plumb”

361.C.S. Precizați definiția procesului de obturare :A. Înlocuirea breşei în ţesuturile dentare dure B. Restabilirea structurii anatomice a dinteluiC. Obliterarea cavităţii carioase cu redarea formei anatomiceD. Procedură de substituire a defectului şi restabilire a formei anatomice a dinteluiE. Tratament cu substituire a defectului şi restabilire a formei anatomice

362.C.S.Precizați în câte grupe se împart materialele de obturație :A. 5 grupeB. 4grupeC. 3 grupeD. 2 grupeE. 6 grupe

“Tratamentul pulpitelor” Popa S.

363.C.M. Indicați manifestările clinice de inflamaţie a pulpei :A. Variate B. Condiţionate de starea generală C. De starea locală bucalăD. NevariateE. Necondiţionate de starea locală generală

364.C.S. Care este procentajul adresărilor la medic a pacienților cu pulpite acute :

A. 25%B. 38%C. 45%D. 10%E. 50%

365. C.S. Care este procentajul adesărilor la medic a pacienților cu pulpite cronice :A. 62%B. 40%C. 25%D. 38%E. 42%

Page 56: Teste.iii Stom Ter.

366. C.M. Determinați metodele principale în diagnosticarea pulpitelor:A. InterogareaB. InspecţiaC. SondareaD. PercuţiaE. Mobilitatea dintelui

367.C.M. Determinați rolul principal la diagnosticarea pulpitelor reieșind din următoarele metode :A. Proba termică B. ElecroodontometriaC. RadiografiaD. Punga parodontalăE. Mobilitatea dintelui

368. C.M. Indicați afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerilor în dinţi şi maxilare:A. NevralgiaB. Nevrita ramurlior II şi III ale nervului trigemenC. GangliolitaD. AlveolitaE. Pericoronarita

369. C.M. Stabiliți afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerilor în dinţi şi maxilare:A .LimfadenităB. Plexalgia dentalăC. StenocardiaD. HipotireozaF. Hipotermie

370. C.M.Indicați cauzele acutizării formelor cronice de pulpită:A. Suprasolicitarea funcţionalăB. Trauma dinteluiC. Resturi alimentare în cavitatea carioasăD. Hipotermia E. Hipertireoza

371.C.M. Indicați cauzele acutizării formelor cronice de pulpită :A. Suprasolicitări emoţionaleB. Suprasolicitări nervoaseC. Intervenţii chirurgicaleD. Boli de natură viroticăE. Hipertireoza

Page 57: Teste.iii Stom Ter.

372.C.M. Ca motive de infectare a pulpei pot fi :A. Cavitatea carioasăB. NevralgiaC. Prezența fisurilorD. Eroziunile smalţuluiE. Stenocardia

373.C.M. Ca motive de infectare a pulpitei pot fi :A. Fracturi de adamantinăB. Defecte cuneiforme profundeC. Nevrita ramurilor II şi III ale nervului trigemenD. Pungi parodontaleE. Hipotirioza

374. C.M. Ca motive de infectare a pulpei pot fi :A. Plexalgia dentarăB. Focare de inflamaţie osoasăC. Trauma oaselor maxilareD. HipertireozaE. Gangliolita

375.C.M. Enumerați procedeele ce anticipează cercetarea cavității carioase:A. Înlăturarea detritului alimentarB. Înlăturarea marginilor debordate ale adamantineiC. Înlăturarea dentinei rămoliteD. După uscarea cavităţiiE. Formarea cavităţii carioase

376.C.M. Pentru stabilirea diagnosticului pulpitei se va ţine cont de:A. Sensibilitatea dureroasă a pulpei dentare la sondarea pereţilorB. Sondarea planșeului cavităţii C. Sondarea într – un singur punct al planșeului cavităţiiD. Toată suprafaţa planșeuluiE. Regiunea coletului dintelui

377. C.M. Precizați motivele percuției verticale comparative :A. Intoxicaţia periodonţiului B. Inflamaţia periodonţiluiC. Cavitatea carioasăD. Defectul cuneiformE. Punga parodontală

378. C.M. Diagnosticul pozitiv al pulpitei se bazează pe:A. Reacția la rece B. Reacția la fierbinteC. Reacția la acțiunea eterului

Page 58: Teste.iii Stom Ter.

D. Irigarea cu apă din seringăE. Reacția la acțiunea etanolului

379. C.M.Pentru a determina reacţia pulpei la curentul electric trebuie să ţinem cont de următorii factori:A. Afecţiunile parodonţiuluiB. Afecţiunile sistemului nervos central C. Tulburările endocrineD. Vârsta pacientuluiE. Localizarea cavităţii carioase

380. C.S.La persoanele de vârstă tânără elecrosensibilitatea pulpei echivalează cu mărimile:A. 50-40 mAB. 2-6 mAC. 50-55 mAD. 20-30 mAE. 10-15 mA

381.C.S. La persoanele în vârsta de 61-70 ani electrosensibilitatea pulpei se echivalează cu mărimile:A. 40-50 mAB. 4-6 mAC. 50-55 mAD. 20-30 mAE. 10-15 mA

382.C.S.La persoanele în vârsta de 81-90 ani electrosensibilitatea pulpei acute se echivalează cu mărimile:A. 40-50 mAB. 4-6 mAC. 50-55 mAD. 20-30 mAE. 10-15 mA

383.C.S. În formele cronice de pulpită modificări în periodont se întâlnesc în cazurile mărimilor de:A. 10% B. 80% C. 28% D. 7% E. 1%

384.C.M. Modificările din periodont în formele cronice de pulpită sunt sub formă de:A. Dilatări ale fisurii periodontaleB. Resorbţie a ţesutului osos în regiunea apicală a rădăciniiC. Denticuli pulpari D. Focare de osteoporozăE. Granulom radicular

385.C.M. Indicați simptomele formelor acute de pulpită:

Page 59: Teste.iii Stom Ter.

A. Durere spontanăB. Acţiunea excitanţilor mecanici, chimici, termici provoacă acces dureros îndelungatC. Intensificarea durerilor pe timp de noapteD. Dureri paroxistice în intervale indoloreE. Dureri la masticaţie

386. C.M. Identificați motivele declanşării durerilor spontane în pulpita acută :A. Tulburări ale circulaţiei sanguineB. Excitarea terminaţiunilor nervoase de toxinele bacterieneC. Excitarea terminaţiunilor nervoase de produsele de dezintegrare a substanţei organice din

dentină şi pulpăD. Modificarea pH-ului în focarul de inflamaţie E. Modificări în compoziţia chimică a salivei

387.C.S. În pulpita acută acţiunea excitanţilor mecanici, termici, chimici provoacă o durere:A. ÎndelungatăB. De scurtă duratăC. SâcâitoareD. ConstantăE. În timpul muşcării pe dinte

388.C.S. Pulpa intactă acceptă o temperatură de:A. 6-100 CB. 20-300 CC. 30-400 CD. 50-600 CE. 90-1000 C

389.C.M.Dureri paroxistice cu intervale indolore sunt caracteristice pentru :A. Caria profundăB. Pulpita cronică gangrenoasă C. Pulpita acutăD. Pulpita cronică acutizatăE. Parodontita acută apicală

390.C.M.Alternarea durerilor paroxistice cu intervale indolore în pulpita acută şi cronică acutizată ţine de:A. Proprietatea organismului de a se adapta la acţiunea îndelungată a dureriiB. Proprietatea sistemului nervos de a se surmena C. De periodicitatea compresiunii receptorilor nervoşi în urma edemului pulpei D. Excitabilitatea pronunţată a receptorilor nervoşi E. Mobilitatea dinţilor

391. C.S.Hiperestezia zonelor Head în formele acute de pulpită se înregistrează în cazurile mărimilor de :A. 40-45%B. 72-76%C. 65-67% D. 30-32%E. 81-84%

Page 60: Teste.iii Stom Ter.

392. C.S.Precizați ce constituie pulpita acută de focar:A. Stadiul tardiv de inflamaţie a pulpei B. Stadiul de debut al inflamaţiei C. Stadiul de alterare a inflamaţiei D. Stadiul de proliferare a inflamaţiei E. Stadiul de inflamaţie cronică

393.C.S. Procesul inflamatoriu în pulpita acută de focar debutează în:A. Porţiunea coronară a pulpei B. Porţiunea radiculară a pulpeiC. Cornul pulpeiD. Porţiunea coronară şi radicularăE. Toată pulpa

394. C.S.Durata procesului inflamator în pulpita acută de focar nu depăşeşte:A. 3 nictemereB. 2 nictemereC. 1 nictemereD. 4 nictemereE. 12 ore

395. C.S.Numiți factorii excitanți ce declanșează durerea în caz de pulpită acută de focar :A. Excitanţi termici B. Excitanţi chimiciC. Excitanţi mecaniciD. Numai la termici şi mecaniciE. La orice fel de excitanţi

396.C.S. Indicați durata acceselor dolore în pulpita acută de focar :A. 10-15 min.B. 10-30 min.C. 1-2 oreD. 40-45 minE. 5-10 min

397.C.S. Stabiliți perioada indoloră în pulpita acută de focar :A. Câteva ore B. O zi C. Un nictemerD. 10-15 minE. Câteva zile

398.C.S. Stabiliți regiunea iradierii durerii în pulpita aută de focar :A. Regiunea gâtuluiB. În maxilarul opus C. În dinţii veciniD. Nu iradiazăE. În ureche

Page 61: Teste.iii Stom Ter.

399. C.S.Stabiliți timpul durerilor mai pronunțate în pulpita acută de focar :A. Dimineaţa B. În timpul zileiC. NoapteaD. Tot timpulE. Seara

400.C.M. Examenul în pulpita acută de focar relevă o cavitate carioasă cu :A. Dentină ramolităB. Dentină durăC. Resturi alimentareD. Rămăşiţe de obturaţieE. Polip

401.C.S. Stabiliți regiunea în care sondarea în pulpita acută de focar este dureroasă:A. Cavitatea carioasăB. Fundul cavităţii carioaseC. Într-un singur punct al cavităţiiD. Regiunea joncţiunii smalţ-dentină E. Regiunea coletului

402.C.S. Caracterizați reacția pulpei la introducerea în cavitatea carioasă a unui tampon de vată înmuiat în eter sau apă rece în caz de pulpită acută de focar ce produc durere care:A. Nu trece odată cu înlăturarea excitantuluiB. Trece imediat cu înlăturarea lui C. Nu produce durereD. Iradiază pe traiectul ramurilor nervului trigemen E. Durează 30-40 min

403.C.S.Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita acută de focar este redusă la mărimea de :A. 10-20 mAB. 20-30 mAC. 35-40 mAD. 40-45 mAE. 45-50 mA

404. C.M.Examenul radiologic în caz de pulpita de focar este indicat pentru a determina:A. Localizarea cavităţii carioase B. Punga parodontalăC. Focarul de inflamaţie în ţesuturile periapicaleD. Coroniţa artificială E. Fractura instrumentului

405.C.M. Pulpita acută de focar se diferenţiază de:A. Caria profundă B. Pulpita acută difuzăC. Pulpita cronică fibroasă

Page 62: Teste.iii Stom Ter.

D. Paradontita acută apicalăE. Papilită

406. C.M.Pulpita acută de focar se diferenţiază de:A. Parodontitele cronice apicle B. NevralgieC. Pulpita cronică fibroasăD. Plexalgie dentalăE. Inflamaţia papilelor

407.C.M. Indicați extinderile procesului inflamatoriu în pulpita acută difuză:A. În pulpa coronarăB. În periodonţiuC. În plica treătoareD. În pulpa radicularăE. În gingie

408.C.S. Determinați intervalul indolor în pulpita acută difuză :A. 10-20 minB. 30-40 minC. 5-15 minD. 40-50 minE. o oră

409.C.M. Marcați caracteristicile durerii în pulpita acută difuză :A. Nocturnă persistentă B. Îndelungată de la excitanţiC. În timpul zileiD. Persistenţa durerii localizate E. Durere iradiantă

410. C.M.Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor superiori iradiază în regiunea:A. TemporalăB. SupraorbitalăC. MandibularăD. Dinţilor arcadei inferioareE Cervicală 411.C.M. Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor inferiori iradiază în regiunea :A. OccipitalăB. UrechiiC. SubmandibularăD. TemporalăE. Dinților maxilarului superior

412.C.S. Stabiliți regiunea în care sondarea în pulpita acută difuză este dureroasă:A. Pe pereţii cavităţii pulpare

Page 63: Teste.iii Stom Ter.

B. Pe toată suprafaţă funduluiC. Într-un punct pe fundul cavităţiiD. Pe pereţii şi fundul cavităţiiE. E indoloră

413.C.S. Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita acută difuză este în mărime de:A. 2 – 6 mAB. 10 – 12 mAC. 15 – 25 mAD. 30 – 60 mAE. 100 – 200 mA

414.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu :A. Pulpita acută de focar B. Caria profundăC. Pulpita cronică acutizatăD. AlveolităE. Defecte cuneiforme

415.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu:A. Parodontită acută apicalăB. Parodontită cronică apicală acutizatăC. Nevralgiile nervului trigemenD. SinusităE. Caria medie

416.C.M.Precizați caracteristicile durerii pentru formele cronice de pulpită :A. Trenante în timpul alimentaţiei B. La aer rece C. La trecere dintr-un local cald la receD. În dintele cariat în timpul alimentaţieiE. Nocturne

417.C.M. Bolnavul cu pulpită cronică fibroasă acuză dureri de la diferiţi excitanţi:A. TermiciB. MecaniciC. ChimiciD. FiziciE. Atingerea de dinte

418. C.S.Durerile reflexe în pulpita fibroasă cronică apar cu întârziere de la:A. Eter B. Etanol C. Apă receD. Apă caldă E. Dulce

Page 64: Teste.iii Stom Ter.

419.C.S. Precizați particularitățile sondării pulpei în pulpita cronică fibroasă :A. Indoloră B. SensibilăC. Puţin dolorăD. Doloră E. Slab doloră

420.C.S. Indicii electroexcitabilitaţii în pulpita cronică fibroasă pot fi în limitele:A. 10 mAB. 20 mAC. 30 mAD. 45 mAE. 60 mA

421.C.S. În pulpita cronică fibroasă , radiologic se poate constata o dilatare a fantei periodontale în mărime de:A. 15%B. 30%C. 38%D. 40%E. 50%

422. C.M.Diagnosticul diferecțial al pulpitei cronice fibroase se efectuează cu:A. Caria profundă B. Pulpita acută de focarC. Nevralgiile nervului trigemenD. SinusităE. Pulpita cronică gangrenoasă

423.C.M.Bolnavul cu pulpita cronică gangrenoasă acuză dureri la:A. FierbinteB. ReceC. CaldD. Scimbarea temperaturii aerului E. Presiune pe dinte

424.C.M. Examenul în pulpita cronică fibroasă relevă o cavitate carioasă:A. ProfundăB. MedieC. SuperficialăD. Cu rămăşiţe de obturaţie E. Sub o coronită artificială

425.C.M. Precizați care sunt semnele clinice în stadiul incipient al pulpitei cronice gangrenoase :A. Dureri pulpareB. Sângerarea pulpei C. Dureri pe pereţii cavităţii carioase

Page 65: Teste.iii Stom Ter.

D. Dureri pe fundul cavităţii E. Dureri în regiunea coletului

426.C.S. În caz de evoluţie trenantă a pulpitei gangrenoase sondarea poate fi:A. Indoloră B. Doloră în orificiul canaluluiC. Sensibilă pe fundul cavităţiiD. Doloră pe pereţii cavităţiiE. Doloră în regiunea coletului

427. C.S.Durerile de la excitanţii termici în caz de pulpită gangrenoasă trece:A. Imediat B. Peste 10 min C. Treptat D. Peste 20 min E. Peste 30 min

428.C.M. Modificările în periodonțiu în pulpita gangrenoasă sunt în formă de:A. Rezorbţie a peretelui alveolar B. Rezorbţie a cimentului radicularC. Dilatări ale fantei periodontaleD. Focar de osteoporoză a regiunii apicaleE. Focar de osteoliză a regiunii apicale

429.C.S. Elecroexcitabilitatea pulpei în pulpita cronică gangrenoasă este în mărime de:A. 10-15 mAB. 15-20 mAC. 20-30 mAD. 30-45 mAE. 50-80 mA

430.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei gangrenoase se efectuează cu:A. Caria profundăB. Pulpita acută de focar C. Pulpita cronică fibroasă D. Defectul cuneiformE. Parodontita cronică apicală

431.C.M. Bolnavul în caz de pulpită cronică hipertrofică acuză:A. Dureri sâcâitoare de la excitanţi B. Excrescenţe în dinteC. Sângerări din dinte D. Dureri la presiune pe dinteE. Dureri în timpul masticaţiei

432.C.S. Examenul în pulpita hipertrofică cronică relevă o cavitate carioasă cu:A. Rămăşiţe de obturaţie

Page 66: Teste.iii Stom Ter.

B. Dentină ramolităC. Resturi alimentareD. Ţesut proliferativE. Dentină dură de culoare brună

433. C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronică hipertrofică se efectuează cu :A. Pulpita acută difuză B. Pulpita cronică gangrenoasăC. Proliferarea papilei gingivaleD. Proliferarea ţesutului de granulaţie din periodonţiuE. Pulpita acută de focar

434.C.M.Precizați caracteristicile durerii pentru pulpita cronică exacerbată :A. ParoxisticăB. Vie îndelungatăC. SpontanăD. Cu iradiere în ramurile nervului trigemenE. Cu iradiere submandibulară

435.C.S. Prezicați caracteristica sondării pulpei în pulpita cronică hipertrofică :A. Indoloră B. DolorăC. SensibilăD. Puţin dolorăE. Slab doloră

436.C.S. Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita cronică hipertrofică este scăzută în mărime de:A. 80 mAB. 20 mAC. 30 mAD. 45 mAE. 50 mA

437.C.M. Clișeul radiologic în pulpita cronică exacerbată determină:A. Fanta periodontală dilatată B. Pungă osoasăC. Osteoporoză în regiunea apicalăD. Osteoliză în regiunea apicală a rădăciniiE. Zone de destrucţie a ţesutului osos

438.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice exacerbate se efectuează cu:A. Pulpita acută de focar B. Pulpita difuză acută C. Periodontită acută apicalăD. Periodontită cronică exacerbatăE. Caria profundă

Page 67: Teste.iii Stom Ter.

439.C.M. Precizați indicațiile necesare în procesul de tratament al pulpitei :A. Restabilirea focarului demineralizatB. Lichidarea focarului de inflamaţie în pulpă şi atenuarea dureriiC. Stimularea proceselor reparative şi de dentinogeneză D. Prevenirea peridontitei E. Restabilirea a formei şi funcţiei dintelui

440. C.S.Esenţa metodei biologice de tratare a pulpitei constă în:A. Păstrarea parţială vitalităţii pulpei B. Amputaţia devitală C. Extirpaţia vitală D. Extirpaţia devitalăE. Păstrarea totală a vitalităţii pulpei

441. C.M.Determinați în care cazuri este este indicată metoda biologică:A. Pulpita cronică fibroasă B. Pulpit acută difuzăC. Pulpita acută de focarD. Pulpita cronică hipertrofică E. Denudarea accidentală a pulpei

442.C.S. Stabiliți pe cât timp se aplică pansamentul din I şedinţă în cazul coafajului indirect a inflamaţiei pulpare: A. 8 zileB. 3 zile C. 2 zile D. 1 ziE. 6 ore

443.C.S. Indicați ce preparat se utilizează pentru coafajul indirect într-un singur timp in inflamaţia pulpară: A. Ciment FoncoB. CitronellolC. TimozinD. CalxilE. Cyanodent

444. C.S. Indicați cât timp se menţine pansamentul din a doua şedinţă la un coafaj indirect într-o inflamaţie pulpară:A. 1-2 zileB. 3-5 zile C. 20-30 zileD. 14-15 zile E. 7-10 zile

445.C.S. Indicați cât timp se menţine pansamentul din prima şedinţă la un coafaj direct în inflamaţia pulpei dentare:A. 6 ore B. 2 zile

Page 68: Teste.iii Stom Ter.

C. 1 ziD. 10-14 zileE. 7-10 zile

446. C.S. Stabiliți cât timp se recomandă menţinerea obturaţiei provizorii după o amputaţie vitală:A. 20-30 zileB. 15-20 zileC. 7-10 zile D. 48 ore E. 27 ore

447. C.S. Stabiliți cât timp trebuie menţinut pansamentul în inflamaţia pulpară în coafajul indirect într-un timp conform sistemei clasice de tratament:A. 7-10 zileB. 1-3 zileC. 14-15 zileD. 3-5 zileE. 5-9 zile

448.C.S. Stabiliți durata aplicării pansamentului din şedinţa a doua de coafaj direct :A. 6 luniB. 10-14 zileC. 20-30 zileD. 7-10 zileE. 2 zile

449.C.S. Monitorizarea după un coafaj direct într-o inflamaţie pulpară durează:A. 2 ½ aniB. 6 luniC. 5 aniD. 1anE. 2 ani

450. C.M. Enumerați preparatele ce se utilizează pentru coafajul indirect în inflamaţia pulpară:A. DycalB. Biocalex 3C. VitapulpD. HydrexE. Pulpol

451.C.M. Marcați în care afecţiuni se indică amputaţia vitală:A. Pulpită acută de focar B. Pulpită acută difuzăC. Pulpită fibroasă cronică D. Denudare accidentală a pulpei E. Pulpită hipertrofică cronică

Page 69: Teste.iii Stom Ter.

452.C.M. Determinați în care cazuri este indicată amputaţia vitală:A. La monoradiculariB. La pluriradiculariC. Numai la copii şi tineriD. Până la 25-30 de ani E. Imposibilitatea aplicării coafajului direct

453.C.M. Precizați la ce dinţi este posibilă amputaţia vitală:A. Frontalii superiori B. Frontalii inferiori C. Molarii superiori D. Molarii inferioriE. Premolarii inferiori

454.C.S. Stabiliți care din dezavantajele enumerate este specifică amputaţiei vitale:A. Cavitatea la colet B. Control îndelungat în timpC. Poate fi continuată cu o metodă de extirpare totală a pulpeiD. Procent redus de reuşităE. Necesită insensibilizarea pulpei prin anestezie

455.C.M. Şansele de reuşită ale amputaţiei vitale sunt minime în:A. DiabetB. VasculopatiiC. Respiraţia orală D. Deglutiţia infantilă E. Discrini

456.C.M. Stabiliți care din avantajele enumerate sunt specifice amputaţiei vitale :A. Caracterul biologicB. Conservarea vie a pulpei radiculare C. Dezvoltarea rădăcinii dinţilor imaturi D. Asigură terminarea erupţiei dintelui E. Posibilitatea extirpaţiei ulterioare complete a pulpei în caz de eşec

457.C.M. Precizați la care afecțiuni se indică extirparea vitală:A. Pulpita acută de focarB. Pulpita acută difuzăC. Parodontita apicală granuloasă cronicăD. Pulpita cronică fibroasăE. Parodontita apicală acută

458.C.M. Precizați la care afecțiuni se indică extirparea vitală:A. Pulpita cronică gangrenoasăB. Parodontita apicală cronică granulomatoasă C. Pulpita cronică hipertrofică D. Parodontita cronică în acutizareE. Parodontita acută marginală

Page 70: Teste.iii Stom Ter.

459.C.M. Marcați contraindicaţiile extirpării vitale:A. Sarcina în luna a 8-aB. Sarcina în luna a 4-aC. Sarcina în luna a 2-aD. EpilepsiaE. Sarcina în luna a 6-a

460. C.M. Indicați avantajele extirpării vitale:A. Tratament complet într-o singură şedinţăB. Condiţii optime de vindecare a bontului pulpar apicalC. Eşalonarea tratamentului de canal în mai multe şedinţeD. Lipsa dificultăţii tehnice comparativ cu alte metodeE. Scurtarea timpului de lucru

461. C.M. Determinați care sunt avantajele extirpării vitale:A. Excizia pulpei în mai multe şedinţeB. Risc redus de infectare a canalului comparativ cu extirparea devitalăC. Se poate aplica în orice formă de inflamaţie pulparăD. Previne infectarea paradonţiului apicalE. Se poate aplica numai în pulpitele acute

462.C.M. Determinați în care cazuri este indicată extirparea vitală:A. Nevralgii esenţiale de trigemenB. Nevralgii de trigemen provocate de denticuliC. Abraziunea patologică accentuatăD. Scop protetic pentru coroane de inveliş metalicE. Hiperestezia dentinară care nu cedează la tratamentul obişnuit

463.C.M. Stabiliți principiile extirpării vitale : A. Respectarea asepsieiB. Posibilitatea respectării asepsiei fără consecinţe neplăcuteC. Necesită trepanarea apexuluiD. Contraindicate asepticele causticeE. Posibilitatea obturării canalului în aceeaşi şedinţă

464.C.M. Stabiliți contraindicaţiile extirpării vitale:A. Crize comiţialeB. Afecţiuni cardiaceC. Sensibilitatea la anesteticeD. TrismusE. Constricţie de mandibulă

465. C.M. Precizați avantajele extirpării vitale:A. Este nedureroasăB. Folosirea substanţelor devitalizante cu acţiune necontrolată în profunzime din cauza păstrării

unui bont pulpar apicalC. Bontul pulpar apical permite folosirea unor substanţe antiseptice cu acţiune necontrolată în

profunzime

Page 71: Teste.iii Stom Ter.

D. Aplicarea în orice formă de inflamaţie pulparăE. Asigurarea vindecării optime a bontului pulpar apical

466.C.S. Menționați tipul de cicatrizare a bontului pulpar apical după extirparea vitală:A. Dentinoidă B. CalcaroasăC. FibroasăD. CementoidăE. Toate de mai sus

467. C.M. Specificați la ce grup de dinți se recomandă acele extractoare de nerv de grosime medie :A. Incisivii centrali superioriB. Premolarii inferioriC. Canalul vestibular al premolarilor superioriD. Canalul palatinal al premolarolor superioriE. Canalele meziale ale molarilor inferiori

468. C.M.Specificați la ce grup de dinți se recomandă acele extractoare de nerv groase :A. Incisivii centrali superioriB. CaniniC. Premolarii inferioriD. Canalul palatinalal molarilor superioriE. Canalul distal al molarilor inferiori

469.C.S. Concretizați calibrul minimal al unui ac extractor de nerv :A. 0,15 mmB. 0,25 mmC. 0,30 mmD. 0,35 mmE. 0,06 mm

470.C.S. Concretizați numărul spinilor părţii active a unui ac extractor de nerv :A. 42B. 46C. 48D. 52E. 54

471. C.M. Precizați în canalele căror dinți se pot utiliza acele extractoare de nerv cu calibru fin : A. Canalele vestibulare ale molarilor superioriB. Canalele meziale ale molarilor inferioriC. Canalele vestibulare ale primilor premolari superioriD. Incisivii laterali superiori E. Incisivii inferiori

472.C.M. Precizați în canalele căror dinți se pot utiliza acele extractoare de nerv extra-extra fine:

Page 72: Teste.iii Stom Ter.

A. Canalul meziovestibular al molarului de 6 ani superiorB. Incisivii laterali inferioriC. Incisivii laterali superioriD. Canalul vestibular al primului premolar superiorE. Canalul meziovestibular al molarului de 12 ani inferior

473. C.S. Indicați substanţa necrozantă utilizată la insensibilizarea chimică a pulpei dentare:A. Acid fenic B. TrioximetilinC. ArsenicD. TricrezolformalinăE. Clorhexidină

474.C.S. Ce substanță anestetică de contact se utilizează în pastele arsenicale: A. DicainăB. ProcainăC. LidocainăD. CocainăE. Pantocaină

475.C.M.Numiți componentele fibrelor arsenicale :A. TimolulB. PigmentulC. Anhidrida arsenioasăD. CearaE. Fibrele de celuloză

476.C.M. Numiți compoziţia pastei arsenicale:A. Cocaina B. TimolC. CarboximetilcelulozaD. CearaE. Trioxid de arsen

477.C.M. Indicați compoziţia granulelor arsenicale:A. TimolB. PigmentC. CearăD. Anhidrida arsenicalăE. Dicaină

478. C.M.Indicați compoziția chimică a pastei arsenicale:A. Trioxid de arsenB. CocainăC. TimolD. PigmentE. Fibre de celuloză

Page 73: Teste.iii Stom Ter.

479. C.M. Stabiliți la ce dinți se efectuează amputaţia devitală :A. Dinţii ce nu au viaţă lungă pe arcadăB. Dinţii ectopiciC. Dinţii incluşiD. Canale inabordabile unui tratament endodontic corectE. Contraindicaţii generale de conservare a pulpei vii

480.C.M. Concretizați indicaţiile amputaţiei devitale:A. Molarii de minte superioriB. Molarii de minte inferioriC. Ceilalţi dinţi permanenţiD. Dinţii temporariE. Dinţii din focare de fractură

481.C.M. Stabiliți indicaţiile amputaţiei devitale:A. Molarii inferiori ai bătrînilor B. Molarii superiori ai bătrânilorC. Dinţii parodontici mobili superiori D. Dinţii parodontici mobili inferiori E. Fracturile coronoradiculare

482.C.M. Stabiliți care din dezavantajele enumerate sunt specifice extirpării devitale:A. Complicaţii inflamatorii acute ale parodonţiului apical B. Complicaţii inflamatorii acute ale parodonţiului de înveliş C. Vindecare tardivă a bontului apical D. Necesitatea multor şedinţe de tratament antiseptic pentru evitarea complicaţiilor inflamatorii

cronice apicale E. Complicarea de regulă cu o parodontită apicală cronică

483.C.M. Stabiliți care din contraindicaţiile enumerate sunt specifice extirpării devitale:A. Cariile profunde cu evoluţie subgingivalăB. Pulpitele cronice gangrenoaseC. Molarii de minte inferiori la tineri D. Molarii de minte inferiori peste vârsta de 45 ani E. Extirparea în scop protetic

484. C.M. Precizați la ce distanţă faţă de apex trebuie să ajungă obturaţia de canal după extirparea vitală:A. 2.5 mmB. 2 mmC. 1.5 mmD. 1 mmE. 0.5 mm

485.C.M. Indicați ce calităţi trebuie să întrunească un material de obturaţie de canal:A. Bacteriostatic

Page 74: Teste.iii Stom Ter.

B. Bactericid C. Sterilizabil D. Să nu coloreze ţesuturile dure dentare E. Histofil

486.C.M. Indicați ce tipuri de paste, care se întăresc în canal, sunt folosite la obturarea canalelor radiculare:A. Preparatele pe bază de hidroxid de calciu (Apexid)B. Preparatele pe baza de oxid de calciu C. Conurile de gutapercă D. Pastă din IodoformE. Cimentul zinc fosfat

487.C.M. Precizați avantajele pastelor de eugenat de zinc folosite în obturaţia de canal:A. Proprietăţi fizico – chimice satisfăcătoare B. Aderenţa superioară cimentului fosfat de zinc C. Preţul de cost redus D. Timpul de priză convenabil E. Radioopacitatea maximă

“Structura pulpei dentare”

488. C.S. Precizați prin intermediul cărei substanţe se desfăşoară metabolismul pulpar:A. În vasele sanguine B. În celulele pulpare C. În substanţă fundamentalăD. În fibrele de colagen E. În stratul periferic al pulpei

489.C.M. Numiți în ce stări dinamice se află substanţa fundametală a pulpei dentare:A. Vacuolizare B. PolimerizareC. MineralizareD. PetrificareE. Depolimerizare

490.C.M. Stabiliți de ce depinde gradul de polimerizare a substanţei fundamentare a pulpei:A. Vârsta pacientului B. Activitatea funcţională C. Starea patologică D. Gradul de afectare a pulpei radiculareE. Starea generală a organismului

491.C.M. Precizați de ce depinde depolimerizaţia substanţei fundamentale pulpare:A. StreptocociB. Enzimele proteolitice C. Starea generală D. Vârsta pacientului E. Inflamaţia pulpei

Page 75: Teste.iii Stom Ter.

492.C.S. Determinați de ce depinde vitalitatea pulpei:A. Funcţia metabolică a substanţei fundamentale B. Vârsta pacientului C. Forma pulpiteiD. Localizarea cavităţii carioase E. Prezenţa depunerelor dentare

493. C.M. Specificați ce fibre conţine pulpa dentară:A. ColageneB. ReticulareC. ElasticeD. ArgirofileE. Odontoblaste

494. C.M. Stabiliți tipurile de orientare a fibrelor pulpare :A. DifuzB. FoscicularC. HaoticeD. VerticalE. Tangenţial

495.C.M. Indicați straturile celulare ale pulpei dentare:A. Central B. SubodontoblasticC. InterstiţiarD. Periferic (Odontoblastic)E. Superficial

496.C.M. Precizați ce conţine citoplasma odontoblaştilor:A. Organite celulareB. Ribozomi C. PolizomiD. Mitocondrii E. Aparatul Golgi

497. C.M. Indicați funcţiile odontoblaştilor :A. Formarea substanţei fundamentale B. Formarea fibrelor argirofire C. Formarea fibrelor colagene D. Formarea fibrelor clastice E. Formareae fibrelor reticulare

498.C.S. Determinați ce conţine stratul subodontoblastic:A. PulpociteB. Osteocite C. HesteociteD. Fibroblaşti E. Plasmocite

Page 76: Teste.iii Stom Ter.

499.C.M. Determinați componenţa stratului central al pulpei:A. Fibroblaste B. HisteociteC. PulpociteD. OsteociteE. Monocite

500.C.M. Stabiliți componenţa stratului central al pulpei:A. Histeocite B. Celule plasmatice C. LimfociteD. Fibre argirofile E. Pulpocite

501.C.S. Marcați dimensiunile fibroblastelor :A. 9-15 µmB. 3-5 µmC. 7-8 µmD. 16-18 µmE. 20-25 µm

502.C.M. Stabiliți ce conţine citoplasma odontoblaştilor:A. Mitocondrii B. Ribozomi C. Fibrile D. Fibre colagenE. Fibre reticulare

503.C.M. Determinați funcțiile fibroblaștilor :A. Formarea substanţei fundamentale B. Formarea fibrelor colagene C. De apărare D. PlasticăE. Trofică

504.C.S. Precizați forma histocitelor:A. NeregulatăB. OvalăC. PoligonalăD. StelarăE. Sferică

505.C.S. Precizați forma plasmocitelor :A. Sferică sau ovalăB. Poligonală sau ovală C. Sferică sau poligonalăD. Stelară

Page 77: Teste.iii Stom Ter.

E. Sferoidă

506.C.S. Indicați dimensiunile plasmocitelor :A. 5-7 µmB. 10-25 µmC. 9-13 µmD. 15-18 µmE. 20-23 µm

507.C.S. Precizați forma nucleului plasmocitelor:A. Ovală sau sferoidă B. Sferică sau ovalăC. Ovală sau oblongatăD. Poligonală sau sfenoidă E. Stelară

508. C.M. Determinați funcțiile plasmocitelor :A. Realizarea sintezei globulinelorB. Realizarea sintezei anticorpilorC. Formarea substanţei fundamentaleD. Formarea fibrelor colageneE. Formarea fibrelor elastice

509.C.S. Precizați forma granulocitelor neutrofile şi bazofile:A. Sferoidă sau ovalăB. Ovală sau oblogată C. Poligonală sau sfericăD. StelarăE. Sferoidă

510.C.M. Stabiliți ce conţine citoplasma granulocitelor :A. MitocondriiB. RibozomiC. Complex GolgiD. Reticul celulareE. Fibrile reticulare

511.C.S. Identificați ce conţine citoplasma granulocitelor:A. Reţea citoplasmaticăB. OsteociteC. HesteociteD. Limfocite E. Granulocite

512.C.M. Precizați ce conţine citoplasma limfocitelor:A. Mitocondrii

Page 78: Teste.iii Stom Ter.

B. LizozomiC. Vezicule pinocitoaseD. RibozomiE. Leucocite

513.C.M. Marcați funcţiile pulpei :A. TroficăB. De barieră și protecţie C. PlasticăD. De repartiţie a presiunii masticatoriiE. De formare a ţesutului osos alveolar

514.C.M. Numiți modificările morfologice a pulpei în raport de vârstă :A. Vacuolizarea odontoblaştilorB. Distrofia reticulară a pulpeiC. Pietrificarea pulpeiD. Acantoliza pulparăE. Degradaţia balonantă

515.C.M. Marcați factorii de apariție a inflamației pulpare :A. Factorii de protecţie a organismuluiB. Factorii de protecţie a pulpeiC. Durata acţiunii excitantului D. Localizarea cavităţii carioaseE. Microflora cavităţii carioase

516.C.M. Sursele de infectare a pulpei pot fi :A. Cavitatea carioasă a dintelui B. Canaliculele dentinale C. Retrograd D. Punga parodontalăE. Prin smalţ

517. C.M. Precizați cauzele inflamaţiei pulpare:A. Traumă mecanicăB. Microorganismele şi toxinele lor C. Factorii chimiciD. Prezenţa depunerilor dentare E. Aplicarea obturaţiei de bază

518.C.M. Indicați semnele caracteristice inflamaţiei :A. AlterareaB. HipertrofiaC. ExudareaD. Tulburări metaboliceE. Proliferarea

519. C.M.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice se efectuează cu:

Page 79: Teste.iii Stom Ter.

A. Periodontită acută apicalăB. Periodontită în exacerbareC. Carie profundăD. AlveolităE. Glosalgie

520. C.M. Marcați contraindicaţiile la aplicarea metodei biologice în tratarea pulpitei :A. Vârsta de peste 40 aniB. Boala hipertensivă C. AterosclerozăD. Bolnavi cu candidozăE. Copii cu glosalgie

521.C.M. Marcați contraindicaţiile la aplicarea metodei biologice în tratarea pulpitei :A. AlveolitaB. DiabetulC. AvitaminozaD. ParodontitaE. Parodontoza

522.C.M. Stabiliți contraidicaţiile la aplicarea metodei biologice în tratarea pulpitei :A. Modificări radiologice periapicaleB. Scop protetic C. Excitabilitatea pulpei –2-6 maD. Reducerea electroexcitabilităţii pulpei peste 25 maE. Cavitatea carioasă la colet

523.C.M. Determinați în care cazuri este indicată amputarea vitală a pulpei:A. Tratarea pulpitei la dinţii pluriradiculari în caz de denudare accidentală a pulpei B. Pulpita acută de focar C. Pulpita acută difuză D. Pulpita hipertrofică E. Caria profundă

524. C.M. Determinați în care cazuri este indicată amputarea vitală a pulpei:A. Pulpita hipertroficăB. Pulpita gangrenoasă C. Pulpita cronică fibroasă D. Electroexcitabilitatea pulpei sub 40 mAE. Pulpită acută difuză

525. C.M. Determinați în care cazuri este contraindicată amputarea vitală :A. La dinţii monoradiculari B. În boala hipertensivă C. Diabet zaharatD. Avitaminoza E. Pulpită acută de focar

Page 80: Teste.iii Stom Ter.

526.C.M. Precizați în care afecțiuni este contraindicată amputarea vitală a pulpei :A. Pulpita acută de focar B. Caria profundă C. ParodontitaD. Dinţi pluriradiculariE. Pulpita fibroasă cronică

527.C.M. Precizați la care afecțiuni se indică extirparea vitală a pulpei :A. Pulpita acută de focar B. Pulpita acută difuză C. Pulpita cronică fibroasăD. Periodontita apicalăE. Periodontita marginală

528.C.M. Precizați în care cazuri este indicată extirparea vitală a pulpei :A. Pulpita cronică hipertrofică B. Pulpita cronică gangrenoasăC. Denudarea accidentală a pulpeiD. Când electroexcitabilitatea este sub 100 maE. Parodontita marginală

529.C.M. Indicați stările clinice în care este contraindicată metoda de extirpare vitală:A. Nesuportarea individuală a anesteticelorB. În stări somatice generalizate C. Pulpita acută de focarD. La vârsta de până la 20 aniE. Parodontite

530. C.M. Numiți afecțiunile în care este indicată metoda de extirpare devitală:A. Pulpita acută de focar B. Pulpita cronică fibroasă C. Pulpita cronică hipertroficăD. Pulpita cronică gangrenoasă E. Pulpita acută difuză

531.C.M. Numiți stările clinice în care este contraindicată metoda de extirpare devitală:A. Impermeabilitatea absolută a canalelor radiculareB. La bolnavi cu infarct al miocardului C. Stări nevrotice grave D. Pulpita de focar E. Pulpita gangrenoasă

532.C.M. Stabiliți scopurile premedicaţiei pacientului în caz de pulpită :A. Obţinerea stabilizării funcţiilor sistemului nervos centralB. Înlăturarea condiţiilor de reacţie neadecvată a pacientuluiC. Tratrea pulpitei la prima şedinţă

Page 81: Teste.iii Stom Ter.

D. Extirparea pulpei indolorE. Aplicarea unui pansament provizoriu

533. C.S.Numiți preparatul medicamentos utilizat în tratarea pulpitei prin metoda biologică:A. Pasta de zinc – eugenatB. Pasta cu timolC. Pasta cu fenolD. Pasta cu azotat de argintE. Pasta zinc fosfat

534.C.M. Enumerați preparatele medicamentoase utilizate în tratarea pulpitei prin metoda biologică:A. Preparate pe bază de hidroxid de CaB. AntibioticeleC. GlucocorticoiziiD. EnzimeleE. Pasta cu fenol

535.C.M. Determinați preparatele utilizate în tratarea pulpitelor prin metoda biologică:A. Preparate antimicrobieneB. SulfanilamideleC. NitrofuraniiD. Pasta cu timolE. Pasta cu fenol

536.C.M. Indicați preparatele utilizate în tratarea pulpitelor prin metoda biologică:A. GlucozoaminoglucaneleB. Preparatele colagenuluiC. BiosubstrateleD. Pastele zinc fosfate E. Pastele foredent

537.C.M. Precizați criteriile clinice ale tratamentului eficient prin metoda biologică :A. Lipsa durerilorB. Excitabilitatea pulpei 2-6 mAC. Lipsa modificărilor radiologice în periodonţiu – în termen lungD. Dureri de la excitanţi termici E. Dureri la percuţie

538.C.M. Precizați timpul de acţiune a pastei arsenicale:A. 10-12 oreB. 15-20 oreC. 30-35 oreD. 24-36 oreE. 48 ore

539.C.S. Indicați timpul de acţiune a pastei devitalizante cu efect lent: A. 5-6 zile

Page 82: Teste.iii Stom Ter.

B. 15-18 zileC. 20-25 zileD. 30-40 zileE. 7-10 zile

540.C.M. Precizați de ce depinde stabilirea diagnosticului corect în caz de pulpită:A. Anamneza boliiB. Evoluţia bolii curenteC. VârstaD. Prezenţa bolilor generaleE. Dinamica evoluţiei tratamentului anterior

541.C.M.Enumerați erorile şi complicaţiile comise la tratarea pulpitei prin metoda amputării vitale:

A. Anesteziere deficilăB. Înlăturarea incorectă a tavanului camerei pulpareC. HemoragieD. Dozarea incorectă a pastei arsenicaleE. Fracturarea instrumentului eudodontic

543.C.M.Enumerați erorile şi complicaţiile omise la tratarea pulpitei prin metoda devitală:A. Necroza gingiei adiacenteB. Necroza osului alveolarC. Aplicarea pastei devitale în cavitatea deschisă insuficientD. Anesteziere deficilăE. Răspîndirea mai departe a procesului carios

544.C.M. Enumerați erorile şi complicaţiile comise la tratarea pulpitei prin metoda de extirpare:A. Dureri la extirpareB. Fracturarea acului de extirpareC. Acutizarea paradontiteiD. Apariţiea nevralgieiE. Acutizarea sinusitei

545. C.M. Enumerați erorile şi complicaţiile la tratarea pulpitei prin metoda de extirpare:A. Extirparea incomplectă a pulpeiB. Traumatizarea-iritarea periodonţiuluiC. Traumarea ţesuturilor moiD. Perforarea canalului radicularE. Necroza osului alveolar

546. C.S.Marcați erorile şi complicaţiile la tratarea pulpitei prin metoda de extirpare:A. Hemoragie de canalB. Impingerea pulpei infectate în periodonţiuC. Perforarea peretelui canalului radicularD. Perforarea fundului camerii pulpareE. Acutizarea paradontitei

Page 83: Teste.iii Stom Ter.

547.C.M. Enumerați erorile şi complicaţiile care apar după obturarea canalului în caz de pulpite:A. Dureri la percuţieB. Dureri la masticaţieC. Fractura instrumentului endodonticD. Perforarea trifurcaţieiE. Fractura frezei

548. C.M.Enumerați erorile şi complicaţiile ce apar după obturarea canalului radicular în pulpită:A. Obturarea incompletă a canalului radicularB. Obturarea cu depăşireC. Dureri la extirpareD. Acutizarea stării generaleE. Traumarea ţesuturilor

549.C.M. Indicați erorile şi complicaţiile ce apar la tratarea pulpitei prin metoda amputării vitale: A. Dureri acute cu iradieriB. Dureri de la excitanţi termiciC. Dureri la apăsare pe dinteD. Schimbare in culoare a dinteluiE. Inflamarea gingiei marginale

550.C.S. Precizați cauza de apariţie a complicaţiilor în caz de amputare vitală a pulpei:A. Nerespectarea regulelor de asepticăB. Erorile în diagnosticC. Alegerea incorectă a instrumenrariuluio pentru diagnosticD. Electroexitabilitatea pulpei scăzutăE. Procesul distructiv apical

551.C.M. Numiți metodele de combatere a eşecului la utilizarea metodei de amputare vitală:A. Extirparea totală a pulpeiB. Tratarea medicamentoasă a canalului radicularC. Obturarea canalului în limitele orificiului apicalD. Tratarea endodontică a canalului E. Folosirea pastelor curative

552. C.M.Care sunt metodele fizioterapeutice utilizate la tratarea complicaţiilor după obturarea canalelor radiculare :

A. FluctuorizareaB. DarsonvalizareaC. MagnitoterapiaD. Electroforeza transcanalăE. Culer - Şerbacov

Page 84: Teste.iii Stom Ter.

553. C.S.Marcați metoda fizioterapeutică utilizată la tratarea complicaţiilor după obturarea canalelor radiculare:A. RUS – terapie B. MagnitoterapieC. Electroforeză transcanalăD. Culer – ŞerbacovE. Raze ultraviolete

554.C.M. Precizați acţiunile preparatelor medicamentoase utilizate la metoda biologică de tratare a pulpitei : A. Jugularea inflamaţiei în pulpăB. Stimularea proceselor de dentinogenezăC. Necrotizarea pulpeiD. Inflamarea periodonţiuluiE. Gingivita catarală

555.C.S. Precizați acţiunea preparatelor medicamentoase folosite la metoda biologică de tratare a pulpitei :A. Izolarea camerei pulpare şi a pulpei de acțiunea agenţilor biologic agresiviB. Necroza pulpeiC. Proces distructiv apicalD. Apariţia stomatiteiE. Gingivită catarală

556.C.M. Marcați acţiunile ce le posedă corticosteroizii utilizaţi la tratarea pulpitelor prin metoda biologică:A. AntiinflamatorieB. DesensibilizantăC. AnalgeticăD. DentinogenezăE. Caunterizantă

557.C.M. Marcați acţiunile ce le posedă enzimele utilizate la tratarea pulpitelor prin metoda biologică: A. NecroliticăB. MucoliticăC. AntiinflamatorieD. DesensibilizantăE. Analgetică

558.C.M. Determinați acţiunile negative ce le posedă antibioticele utilizate la tratarea pulpitei prin metoda biologică:A. Duc la apariţia bacteriilor rezistente la antibioticeB. Inhibă activitatea fagocitară a celulelor pulpeiC. Inhibă activitatea odontoblaştilorD. Stimulează dentinogeneza

Page 85: Teste.iii Stom Ter.

E. Posedă acţiune cauterizantă

559.C.M. Precizați caracteristicile clinice ale inflamaţiei pulpare :A. VariateB. Condiţionate de starea generalăC. NevariateD. Necondiţionate de starea localăE. Necondiţionate de starea generală

560.C.M. Diagnosticul pulpitelor se efectuează în baza:A. InterogăriiB. InspecţieiC. PalpăriiD. Stării generale a organismuluiE. Starii locale bucale

561. C.M. Precizați afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerii în dinţi şi maxilare:A. LimfadenităB. Plexalgia dentarăC. StenocardiaD. HipotireozaE. Hiperplazia

562.C.M. Precizați afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerii în dinţi şi maxilare:A. LinfadenităB. NevralgiaC. Nevrita a ramurilor II şi III a nervului trigemenD. HiperesteziaE. Pericoronarita

563.C.M. Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de:A. Suprasolicitarea funcţionalăB. Trauma dinteluiC. Suprasolicitări nervoaseD. Boli de natură bacterialăE. Prezenţa alveolitei

564.C.M. Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de:A. Tasarea cavităţii carioase cu resturi alimentareB. HipotermieC. SurmenareD. StenocardieE. Hiperterioză

565.C.M. Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de:A. Intervenţiile chirurgicaleB. Boli de natură virotică

Page 86: Teste.iii Stom Ter.

C. Plexalga dentarăD. HipotireozăE. Pericoronarita

566.C.M. Sursele de infectare a pulpei pot fi :A. Cavitatea carioasăB. De eroziuniC. StenocardieD. AlveolitaE. Gangliolita

567.C.M. Enumerați procedeele ce anticipează cercetarea cavității carioase :A. Înlăturarea dentinei ramoliteB. Înlăturarea marginilor suspendate ale adamantineiC. Înlăturarea tartrului dentarD. Înlăturarea depunerilor moiE. Prepararea cavităţii carioase

568.C.M. Pentru stabilirea diagnosticului pulpitei vom ţine cont de diferenţa reacţiei dureroase a pulpei dentare la:A. Sondarea pereţilorB. Sondarea fundului cavităţiiC. Sondarea într-un singur punctD. Sondarea regiunii smalţ-dentinăE. Sondarea coletului dintelui

569. C.M.Pentru a stabili diagnosticul pulpitei se va ţine cont de diferenţa reacţiei dureroase a pulpei dentare la:A. Sondarea pereţilorB. Sondarea fundului cavităţiiC. Sondarea joncţiunii smalţ-dentinăD. Sondarea coletuluiE. Sondarea suprafeţei ocluzală a dintelui

570.C.S. Precizați ce determină percuţia comparativă a dinţilor :A. Intoxicaţia periodonţiuluiB. Prezența cavităţii carioaseC. Prezența pungilor parodontaleD. Prezența defectelor cuneiformeE. Prezența necrozei acide

571. C.M.Pentru a determina reacţia pulpei la curentul electric trebuie să ţinem cont de următorii factori:A. Afecţiunile parodonţiuluiB. Vârsta pacientuluiC. Afecţiunile sistemului nervos centralD. Localizarea cavităţii carioaseE. Prezenţa dentinei ramolite

Page 87: Teste.iii Stom Ter.

572.C.M. Pentru a determina reacţia pulpei la curentul electric ţinem cont de următorii factori:A. Tulburările endocrineB. Afecţiunile parodonţiuluiC. Prezenţa dentinei ramoliteD. Localizarea cavităţii carioaseE. Prezenţa depunerilor pe dinţi

573. C.M.Indicați simptomele formelor acute de pulpită :A. Durere spontanăB. Durere la acţiunea excitanţilor mecanici, chimici, termiciC. Înteţirea durerilor pe timp de noapteD. Dureri permanenteE. Alungirea dintelui

574.C.M. Enumerați simptomele formelor acute de pulpită :A. Dureri paroxistice în intervale indoloreB. Dureri spontaneC. Dureri la masticaţieD. Dureri la percuţieE. Senzaţie de alungire a dintelui

575.C.M. Identificați motivele declanșării durerilor spontane în pulpita acută:A. Tulburări ale circulaţiei sanguineB. Excitarea terminaţiilor nervoase de toxinele bacterieneC. Excitarea terminaţiilor nervoase de produse de dezintegrare a substanţei organice din

dentină şi pulpăD. Modificări în compoziţia chimică a saliveiE. Modificări în compoziţia tartrului dentar

576.C.M. Clișeul radiologic în caz de pulpită indică :A. Localizarea cavităţii carioaseB. Pungă parodontalăC. Lungimea coroanei artificialeD. Fractura instrumentuluiE. Prezenţa dentinei ramolite

577.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute de focar se efectuează cu :A. Caria profundăB. Pulpita acută difuzăC. Pulpita cronică fibroasăD. Parodontita acută marginalăE. Periodontita acută

578.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute de focar se efectuează cu:A. PapilitaB. Pulpita acută difuzăC. Gingivita acută

Page 88: Teste.iii Stom Ter.

D. Pulpita cronică gangrenoasăE. Periodontita cronică

579. C.M.Marcați caracteristicile durerii în pulpita acută difuză:A. Nocturnă persistenţăB. Îndelungată de la excitanţiC. Dureri în timpul zileiD. Dureri localizateE. Durere la atingere de dinte

580. C.M.Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor superiori iradiază în regiunea :A. TemporalăB. SupraorbitalăC. MandibularăD. CervicalăE. Occipitală

581.C.M. Durerea în pulpită difuză a dinţilor superiori iradiază în:A. Dinţii arcadei inferioareB. Regiunea supraorbitalăC. Regiunea cervicalăD. UrecheE. Regiunea occipitală

582. C.M.Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor inferiori iradiază în:A. Regiunea occipitalăB. UrecheC. Regiunea submandibularăD. Regiunea temporalăE. Regiunea supraorbitală

583. C.M.Durera în pulpită acută difuză a dinţilor inferiori iradiază în:A. Regiunea submandibularăB. UrecheC. Regiunea occipitalăD. Regiunea cervicalăE. Regiunea supraorbitală

584. C.M.Durera în pulpita acută difuză a dinţilor superiori iradiază în:A. UrecheB. Regiunea occipitalăC. Dinţii arcadei inferioareD. Regiunea supraorbitalăE. Regiunea cervicală

585.C.M. Electroexcitabilitatea pulpei la pulpită acută difuză poate fi în mărime de:A. 30 mA

Page 89: Teste.iii Stom Ter.

B. 40mAC. 50mAD. 20mAE. 15mA

586. C.M.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează în cazurile:A. Pulpitei acute de focarB. Pulpitei cronice în acutizareC. Pulpitei cronice hipertroficeD. Pulpitei cronice gangrenoaseE. Defectului cuneiform

587.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează în cazurile:A. Periodontitei acute apicaleB. Nevralgiei trigemenuluiC. SinuziteiD. Cariei mediiE. Defectului cuneiform

588.C.M. Marcați caracteristicile durerii în formele cronice de pulpită:A. Trenante în timpul alimentaţieiB. La inspirări de aer receC. La trecere dintr-un local cald la receD. NocturneE. Parocsistice

589.C.M. Determinați caracteristicile durerii în formele cronice de pulpită:A. Trenante în timpul alimentaţieiB. La inspirări de aer receC. NocturneD. ParocsisticeE. În timpul zilei

590. C.S. Determinați caracteristicile durerii în formele cronice de pulpită:A. La trecerea dintr-un local cald la receB. La apăsare pe dinteC. NocturneD. Dureri dimineaţaE. Dureri permanente

591.C.M. Bolnavul cu pulpită cronică fibroasă prezintă dureri la excitanţi:A. TermiciB. MecaniciC. La atingere de dinteD. FiziciE. Percuţie

Page 90: Teste.iii Stom Ter.

592.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice fibroase se efectuează cu:A. Caria profundăB. Pulpita cronică gangrenoasăC. Nevralgia trigemenuluiD. SinusitaE. Alveolita

593. C.S.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice gangrenoase se efectuează cu:A. Periodontita apicală cronicăB. Caria medieC. Pulpita acută de focarD. Pulpita acută difuzăE. Defectul cuneiform

594. C.M.Bolnavul în caz de pulpită cronică hipertrofică acuză:A. Dureri sâcâitoare de la excitanţiB. Excrescenţe de carne în dinţiC. Sângerări din dinteD. Dureri la apăsare pe dinteE. Dureri nocturne

595.C.M. Bolnavul în caz de pulpită cronică hipertrofică acuză:A. Sângerări din dinteB. Dureri în timpul masticaţieiC. Dureri la apăsare pe dinteD. Dureri nocturneE. Dureri pasagere

596.C.S. Indicați în care caz se efectuează diagnosticul diferențial al pulpitei cronice hipertrofice:A. Proliferarea papilei gingivaleB. Pulpita acută de focarC. Pulpita acută difuzăD. Pulpita cronică gangrenoasăE. Pulpita cronică fibroasă

597. C.M.Stabiliți scopul tratării pulpitei ce îi revine medicului stomatolog:A. Stimularea procesului inflamatorB. Prevenirea periodontiteiC. Lichidarea focarului de inflamaţie în pulpă şi atenuarea dureriiD. Stimularea proceselor reparative şi de dentinogenezăE. Intensificarea procesului inflamator

598.C.S. Precizați la care afecțiuni se indică metoda biologică:A. Pulpita acută de focarB. Pulpita cronică fibroasăC. Pulpita acută difuzăD. Pulpita cronică hipertroficăE. Pulpita cronică gangrenoasă

Page 91: Teste.iii Stom Ter.

599.C.M. Determinați în ce cazuri este indicată amputaţia vitală:A. La monoradiculariB. La pluriradiculariC. Până la 25-30 aniD. Imposibilitatea aplicării coafajului directE. Pulpita cronică fibroasă 600.C.M. Precizați care sunt componentele citoplasmei odontoblastice:A. Organite celulareB. RibozomiC. PolizomiD. NucleuE. Leucocite

Page 92: Teste.iii Stom Ter.

G R I L Acu răspunsuri pentru examenul de promovare

la Stomatologia Terapeutică, pentru studenţii anului III, semestrul VI

anul universitar 2014-2015

1.ABE

2.BCDE

3.D

4.ABC

5.AB

6.AC

7.AE

8.ACDE

9.C

10.ABCD

11.B

12.D

13.C

14.ABCD

15.ADE

16.DE

17.AB

18.ABCD

19.CDE

20.BC

21.ABCD

22.BC

23.BDE

24.ABE

25.BCE

26.BD

27.ABC

28.ABCD

29.ABCD

30.ABC

31.BC

32.AB

33.ACDE

34.BCD

35.ABC

36.ACE

37.ACD

38.BCD

39.AC

40.D

41.AB

42.ABC

43.ADE

44.CD

45.CD

46.A

47.BD

48.BCD

49.ABCD

50.ABDE

51.ABC

52.AD

53.ACDE

54.BDE

55.ACD

56.ACDE

57.ABCD

58.AB

59.ACE

60.ABCE

61.ABCD

62.BCDE

63.A

64.AC

65.ACDE

66.AB

67.ABCE

68.ABC

69.ABC

70.ABD

71.A

72.C

73.ACE

74.BCE

75.ABCE

76.BD

77.BDE

78.AC

79.ABCE

80.CD

81.E

82.BD

83.ACE

84.BCD

85.ABCD

86.ABCD

87.C

88.AB

89.ABDE

90.ACD

91.BCE

92.AD

93.C

94.ABCD

95.BCDE

96.ABCD

97.ABD

98.ABCD

99.BC

100.ABCD

101.CDE

102.ABC

103.AB

Page 93: Teste.iii Stom Ter.

104.ABC

105.ABCD

106.ABCD

107.AD

108.BCE

109.ABC

110.DE

111.ABC

112.CDE

113.ABC

114.AC

115.AB

116.ACD

117.ABCD

118.BE

119.ABC

120.ABCD

121.AB

122.D

123.ABE

124.ACD

125.A

126.ABC

127.A

128.AB

129.B

130.ABD

131.BD

132.ABC

133.ABCD

134.A

135.AB

136.AB

137.A

138.ABC

139.AB

140.A

141.ABCD

142.ABC

143.AB

144.A

145.ABCD

146.ABC

147.AB

148.A

149.AB

150.A

151.AB

152.A

153.AC

154.B

155.A

156.AB

157.AB

158.A

159.AB

160.AB

161.ABC

162.AB

163.ABC

164.A

165.ABCD

166.ABC

167.AB

168.ABC

169.AD

170.ABC

171.ABC

172.ABC

173.ABCD

174.ABCD

175.ABC

176.AB

177.AB

178.ACE

179.BCE

180.A

181.ABDE

182.ABD

183.ACDE

184.ABCD

185.ABCD

186.ACD

187.AB

188.A

189.ABC

190.ABC

191.ABC

192.ACE

193.B

194.ABCD

195.BCD

196.B

197.BCDE

198.ABE

199.B

200.B

201.AE

202.ACD

203.A

204.C

205.BDE

206.A

207.ABE

208.B

209.CDE

210.ACDE

211.ABDE

212.ACD

213.AD

214.ACE

215.ACE

216.BE

217.ACE

218.ABCE

219.ABCE

220.ABCE

221.ABC

222.B

223.ACE

224.AD

225.AD

226.AC

227.ABC

228.BDE

229.BE

230.B

231.ABCD

232.BCE

233.ADE

234.BC

235.ABCD

236.ABCD

237.ACD

238.ACD

239.BCE

240.ABCD

241.A

242.BC

243.ACDE

Page 94: Teste.iii Stom Ter.

244.ABD

245.ABCE

246.ABD

247.ACDE

248.ABC

249.ACE

250.ADE

251.BCD

252.BD

253.BC

254.A

255.BE

256.BC

257.AC

258.ACD

259.ABCD

260.ABCD

261.ACDE

262.BD

263.ABD

264.AC

265.BCD

266.ABD

267.BCDE

268.ACE

269.ABCD

270.BCE

271.ABCE

272.BCD

273.ACD

274.ADE

275.BCD

276.ABD

277.D

278.BCD

279.ABC

280.ABCD

281.BCE

282.BC

283.ACDE

284.ACE

285.ABDE

286.ACDE

287.ACE

288.ABCE

289.BCDE

290.ABCD

291.ABDE

292.ABC

293.ABCE

294.ACDE

295.BCD

296.C

297.BCE

298.BCD

299.AD

300.ABDE

301.ABD

302.B

303.A

304.B

305.AB

306.ABCE

307.ABD

308.ABCD

309.BC

310.ABDE

311.ABC

312.BC

313.ABCE

314.BCE

315.E

316.ABCE

317.E

318.C

319.C

320.C

321.ABE

322.D

323.C

324.AB

325.D

326.ABC

327.BC

328.E

329.ACDE

330.ABDE

331.BADC

332.E

333.B

334.A

335.CD

336.AB

337.ABDE

338.BCD

339.CDE

340.D

341.A

342.ABC

343.AB

344.ABCD

345.B

346.C

347.DE

348.B

349.B

350.B

351.B

352.AB

353.BCD

354.BC

355.D

356.C

357.C

358.BCE

359.BCD

360.AE

361.D

362.C

363.ABC

364.B

365.A

366.ABCD

367.ABC

368.ABCD

369.ABCD

370.ABCD

371.ABCD

372.ACD

373.ABD

374.BC

375.ABC

376.BCD

377.AB

378.AB

379.ABCD

380.B

381.A

382.C

383.C

Page 95: Teste.iii Stom Ter.

384.AB

385.ABCD

386.ABCD

387.A

388.D

389.CD

390.ABC

391.C

392.B

393.C

394.B

395.E

396.B

397.A

398.D

399.C

400.ABCD

401.C

402.A

403.B

404.ABC

405.ABCE

406.CE

407.AD

408.B

409.ABE

410.ABCD

411.ABCD

412.B

413.D

414.ACD

415.ABCD

416.ABCD

417.ABC

418.C

419.D

420.C

421.B

422.ABE

423.AD

424.ADE

425.AB

426.B

427.C

428.CE

429.E

430.CE

431.ABCE

432.D

433.CD

434.ABCD

435.B

436.A

437.AD

438.ABCD

439.BCDE

440.E

441.CE

442.C

443.D

444.E

445.B

446.B

447.A

448.C

449.E

450.ABC

451.AD

452.BCD

453.CD

454.D

455.ABE

456.BCE

457.ABD

458.AC

459.ACD

460.ABDE

461.BCD

462.BCE

463.AE

464.BCDE

465.ADE

466.A

467.BD

468.ABDE

469.A

470.A

471.ABCD

472.ABD

473.C

474.D

475.ABCE

476.ABE

477.ABD

478.ABC

479.ABD

480.ABD

481.AB

482.AE

483.AB

484.CD

485.ABD

486.AE

487.ACDE

488.C

489.BE

490.ABC

491.BE

492.A

493.AB

494.AB

495.ABD

496.ABCD

497.AC

498.A

499.ABE

500.ABC

501.A

502.AB

503.AB

504.A

505.A

506.B

507.A

508.AB

509.A

510.ABC

511.A

512.ABCD

513.ABC

514.ABC

515.ABC

516.ABCD

517.ABC

518.ACDE

519.AB

520.ABC

521.BCDE

522.ABDE

523.AB

Page 96: Teste.iii Stom Ter.

524.CD

525.ABCD

526.BC

527.ABC

528.ABC

529.AB

530.ABCE

531.ABC

532.AB

533.A

534.ABCD

535.ABC

536.ABC

537.ABC

538.DE

539.E

540.ABE

541.ABC

543.ABC

544.AB

545.AB

546.A

547.AB

548.AB

549.AB

550.A

551.ABCD

552.AB

553.A

554.AB

555.A

556.ABC

557.ABC

558.ABC

559.AB

560.AB

561.ABCD

562.ABC

563.ABCD

564.ABC

565.AB

566.AB

567.AB

568.ABC

569.AB

570.A

571.ABC

572.AB

573.ABC

574.AB

575.ABC

576.AB

577.ABC

578.AB

579.AB

580.ABC

581.AB

582.ABCD

583.ABC

584.CD

585.ABC

586.AB

587.ABC

588.ABC

589.AB

590.A

591.AB

592.AB

593.A

594.ABC

595.AB

596.A

597.BCD

598.A

599.BCD

600.ABCD

Page 97: Teste.iii Stom Ter.

Recommended