Teste Pentru Concursul de Titularizare

7/28/2019 Teste Pentru Concursul de Titularizare

http://slidepdf.com/reader/full/teste-pentru-concursul-de-titularizare 1/123



FloricaMitu

Teste pentru concursul1.1 '

de tlturarLzare

Limba gi iteratura rominl 9i metodicapredarii limbii ;i literaturii

romine in inviqimintul Primar( nstitutori/inviqitori )

HUMANITAS 3I EDUCATIONAL



Fncrlercr Ct P r l l l tr l lotocllNrtlonrla r RomlnlelMl' t 'u, I 'LOtttcATutf prntru concurrul de tltulrrhrrr r Llmbr pl lteraturaromlnl pl metodlcr predlrl l l lmhll pl l terrturjl romlne nlnvlflmlntul prlmrr 0nrtl tulod / lnvlfl torl) : / FlorlcrMitu. _Bucuregtl I unrrtnllnr it lucrrlirrrrrrl ,00 7Blbllogr.lsBN 97rt-e73-689-07n-9

71,31811,135.1821.1 5, 1 09:373.3(02e,

Cuprins

Cuvint-inainre / 5

Concursul Naqional pentru ocuParea .Posturilor didactice declaratvacante rezerv tein dvigeminrul preunivglsilal. rograma .entruimbapi iteratura omane 9i mdtodica piednrii limbii gi liieraturii romine -institutori/ invilgatori / 7

Probi scrisi de limba qi literatura omani - institutori/ inviqitori.Sesiunea ,7-18 ulie 2006 13

Barem de corectare ide not^re / 15

Teste 19

Raspunsuri i rezolvd i / 53

Bibliografie 239

edactor: DIANAGEORGESCUachetare: OLAND VASILIUaginare: ROLAND VASILIUoperta: RADUZAHARESCU

UMANITAS EDUCATIONALala Presei Libere , sector , OI17O1,, ucurestilefon: 027 316 17 18 Fax: 021 316 1,7 lmail: [email protected]

BN 978-973-689-07 -9



l tCONCURSUL A'IIONAL

I'ENTRUOCUPAREA OSTURILOR IDACTICEDECLARATE ACANTE/REZERVATE

lN lNvAlAtuANruL PREUNIVERSITAR

Programa pentru imba qi iteratura rominiqi meiodica predirii limbii Ei iteraturii romine

- institutori/ invigitori -(absolvengi i $colilor Normale gi ai colegiilor lJniversitare

Pedagogice e Institutori)Aprobati prin O.M.Ed C- nt. 5287l15.ll'2004

Obiective generale

-r Actualizarea;i aprofundarea cunogtinqelor e specialitarc, e metodica speciali-

tiqii 9i de psihopedagogie. Dez,rtlt"r", .o-p.r"tiqeior referitoare a aplicarea curriculumului, a strategiilor

didactice gi a evaliirii performanqelor colareo Dezvoltarea nor comperenle orespunzitoare rivind abordarea ogico-funcqio-

nali a conginuturilor inviqirii

Competenqe de specialitate, sihopedagogice imetodice

. Aprofundarea onrinutuluigtiinqific l disciplinelor e examen

. til;ii;;r"a qi op.r"gionalizare,a uno;tinqelor de specialitate i de didactici a

specialitiqii. a'.i;;;r; 9i aplicarea creativi a cunogtinqelor de didactici a specialitigii n

soluqionarea edagogici lnol situaqii. Valorificar"" iorrqin,i*lui disciplinelor de examen ub raportul valorilor gi al ati

tudinilor. TJtilizarea ehnicilor de activitate ntelectuali. Asimilarea elementelor cu relevanqi pentru specialitate in domeniul gtiingelor

educaqiei. i;;il;; teoriei gi metodologiei srudierii personalitiqii copilului

LIMBA $I LITERATURA ROMANA

Competenge pecifice

r Utilizarea corecri $i adecvati a imbii romine in receptarea i producerea mesajelor

scrise redactareadiferitelor ipuri de compuneri, pornind de a texte iterare: eseu

strucf,urat si nestructu"t,'"'i-'t

, analizi; wrliiatpa registrelor stilistice diferite

i" fu".ti" d."orrr.krrll

comunicaqional; espectarea ormelor ortografice, de punc-

tuaqie, norfosintactice.



Cuvint-inainte

Aceasti lucrare a ost realizatl din dorinqa de a veni n sprijinul institutorilor-in-viqitorilor care se pregitesc n vederea usqinerii oncursului Pentm ocuParea os-

miilo, vacante in irivlqemint. Cartea poate fi de asemenea olositi Pentnrpregltirea gradelor didaciice gi pentru examenul e definitivat. Temele din progra-

-.1ip.tttrit examenele e oblinere a gradelor didactice;i definitivat care nu se e-

glsesi n aceasti ucrare pot fi studiate -n ucrarea noastrd Metodica-pred'nrit-try(driiTntegrate limbii gi iteiaturii romkne tn invd.pdmhntul rirnar (Humanitas Educa-qional,2006).

ln aceasti oferti educaqionali m cuprins 24 de teste cu subiecte de imba gi itera-

,ur" ,o,narri qi metodica prederii limbiigi literaturii romine in inviqimintul primar'

ln fiecare est, subiectul propune temi de iteraturi romini, de tip eseu truc-

rurat: argumenrarea enului sp.ciei iterare gi caracterizare e persott"i:',"lPti,t:zind toaie operele iierare din programi. Subiectul al II-lea co-ntine temi de imbi

referitori la ie*tul literar dat, iieml de construc[ia comunicirii vizind principalele

pioUf"-. de exic i gramatici, temi de aplicare regulilor ortografice, e construc

ii.-gi a. p"""trr"gi., iolicitind-cor..t"r.J.rrtnqurilor care conlin abateri de a aces

te reguli gi principii.Subiectul al III-lea cuprinde remi de metodica prederii imbii qi literaturii ro-

mine care vizeazS.intreaga roblematici din programa de concurs.Fiecare est esre rmar de ample sugestii e rezolvare a temilor din cele rei su-

biecte.Nu am oferit bareme de notare, ci am specificat unctajul acordat Pentru iecar

subiect, hsind la libera apreciere celui care se pregiteqte olosind aceasti ucrare'

,tutoarea

i.i'

IIt



I

l epcrsonaj itcrirr,prctz.d,calism, ouran, til direct/ ndirect, itlu, temi, vorbiredirectit/ ndirectl.

Poezie: aliteraqie, ntitezd, rti poetici, autor, comparaqie, urent iterar, enumera-qie,epitet, eul liric, exclamaqie etoric;, hiperboli, imagine artistici, interogaqiererorici, aitmotiv, irism obiectiv/subiectiv, metafori, modernism, motiv literar,repetigie, efren, omantism, paralelism intactic, ecvenle oetici' simbol, sim-bolism, sinestezie, emi, titlu, versificaqiestrofi, vers, misuri metrici, rimi, ritm).

Dramaturgie: act, acliune, omedie, onflict,construclia ubiectului intrigd, sceni,relaqii emporale gi spaqiale), ramaturgie, ialog dramatic, drami, indicaqiiscenice,monolog, personaj, eplici, sceni, ablou.

BibliografieAnghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lazdrescu, Gheorghe, Dicpionar de ermeni

Iiterari, Bucuregti, Garamond, 1995.

Petrag, Itina, Curente literare: mic dicpionar antologic pentrw e/ezi, Bucure;ti,Demiurg, 1992.

Petras, rina, Figwri de stil: rnic dicpionar-antologie entrw elerti, Bucuregti, Demiurg,1992.

Cilinescu, G , storia iteraturii romkne de a oigi ni phnd n prezent, Editura Minerva,Bucureqti, 982.

Manolescu, Nicolae, Arca lwi Noe, vol. I - II, Editura Minerva, Bucuregti, 1980,1981,19B3.

Manolescu, Nicolae, Despre oezie, Editura Cartea Romineasci, Bucuregti, 1987'Simion, Eugen, Suiitoriromhni de azi,EdituraCart ea Romineasci, Bucuregti, 974,

1989.Cilinescu, G., Ion Creangd. Viaga i operaEI.L., Bucuregti, 1964.Cilinescu, G., Opera ui Mihai Eminescu, .P.L., Bucuregti, 1969.Cllinescu G., [Jnhtersul oeziei, Editura Minerva, Bucuregti, 1974.Cioculescu, erban; Streinu, Vladimir; Vianu, Tudor, Istoria literaturii romi.ne

moderne, Editura Eminescu, Bucureqti, 1985.

Limba romaniI Limbi qi comunicare

. Func[iile imbajului

. Stilurile uncqionale le imbiio Comunicarea oral6 gi scrisi

II Fonetici gi fonologieo Noqiuni generale. Principiile ortografiei imbii romine. Aspecte uncqionale. ilaba. Reguli de despirqire a cuvintelor n silabe. Accentul. Particularitif fonetice ale imbii romine. Abateri de la normi si corectarea or

l lulurireattstr t t t t tctr tclorle rrrir l izit i l i rr i , i nt tuttr irala l i l 'er i telorcxte i terare:' ielcrl t jfclrea gi n.naliza rincipnlelt , r. rrrgrorrerrree rrl irr tructural , pecifice

tcxtultr i t t l rat ivconstrucqil ubicctulrr i , , : r irrr1r,rr i1ie,errorraje, l imbajuirozeit tarat ivc),ir ic clcmcntc lc ortrpozil ie,rrrngirr*rodtic, iguride sti l , lementerlc vcrsif icalic) idrarnatic subiccr, , ' , , rrr1, . izi1ic, 'p. . ru,rnl . ,i rnbajul extuluid rrrnlt ic);

. aPliclrca onceptelor peraqionalcn aneliza cxrclornarative, iriceqi dramatice.r Argurncntarea n scris a opiniilor pcrso'alc asupra nui text iterar:

- ittcadrarca nui text narativ, iric, dramatic ntr-o anumiti categorie basmuleult, nuvela, omanul, comedia, drama; poeziapagoptisti, om"antismul, la-si ismul, imbolismul,modernismul, eomoder"ismut;

- claborarca unei argumentiri scrise, olosind elementeie pecifice:structuri,co ncctclri, chnici argumentative.

Literatura romini

I I'roziBasrnuf ult: lo n Crcangl * Povestea ui Harap-AlbNuvcla:

-istorici: Cosrachc egruzzi Alexandru Ldpusneanul-fantastici: Mircca lliadc I. a pigdnci-sociali: Ioan Slavici Moara cu noroc

tcrmanul: on CreangF,, Amintiri din copildrieIoan Slavici MaraMihail Sadovcanu BahagulLiviu Rebreanu Ion sau Pddarea pknzurapilorcanril Petrescu (Iltjma nod.pte.de-dragoste, ntkin noapte de rdzboiGeorge Cilincscu - Enigma OtilieiMarin Preda Morometii

lI Drarnaturgiecomedia: I. L. caragiale _ o scrisoare ierdwtd sau o noapte furtunoasdDrama: Barbu $tefinescu-Delavrancea Apus de soare

II PoezieVasile Alecsandri PasteluriM. Eminesct * Sara pe deal, Reztedere, wceafdrul, ScrisoareaAl. Macedonski Noaztea de decernvrieG. Bacovia Plumb, Lacustrd'Lucian Blaga Eu nu striaesc orola de minuni a lurniiTudor Arghezi - TestamentNichita Stinescu - in dulcele stil clasic

otd: Pentru abordarea extulwi naratio, iric Sidramatic se aor daed n vedere urmd-oare e concepte peraliondlerozd,: cliune, utor, basm ult, conflict, construciia ubicctului,momentele ubiec-

tului, fictriune,final, odalitigi de caracterizare personajului irerar, moduri deexpunere naratiune, monolog, dialog, dcsc:ricre), notiv iterar, narator, nuvel;,,

a



Lerleologie iscrrrnnticilelaqri cttratt t i t 'c:lroliscttt ia,r loni r. r r i : t ,inorrirrri ' r, ; lnr()rurulirlrpnimiaenrul olcct l cuvintclor; cologismele

Mrflnaeo le nrlrogilirc vocabularului

MorfologieNulirtnigene' ' ralc

ttlrstarttivr'rl(lcltrl,rurn:irul, cnul, eclinarea,uncliilesinractice,ocuqiunile ub -r tdnt villc)

Ar icolrrl .re urilc rrticoluluiAtlicctivtrl .r le i tutca cljcctivului. radcle e comparaqie. uncqiile intactice lerrl ceti clor. )rt o gr;r'i cir rcljctivelor

| 11I Cotnplcrncrrtul ircurtrstirnlil lonsccutiv/ ropoz.il , i tircunrstanqialaonsccutiviI Complcrncntul ircumstanlial oncesiv/ ropoziqia ircumstangiali oncesivi

VI Punctuaqia. olosirea emnelor e punctuatier Ortografia. Semnele rtografice gi olosirea or. Scrierea orecti a cuvintelor

Bibli.ografiet * t' Gramatica limbii rom6.ne, vol. I, II, Ediqia a II-a, Editura Academiei,

Bucuregti, 1966.r * t ' indrEtar ortografic, rtoepic;i depunctuapiel,Editura cademiei, Bucuregti, 983.fr t' Sinteze e imba romind (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucureqti, 984.Avram, Mioara, Gramatica pentru toli, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997.

Coteanu, on, Limba romhnd contemporand,E.D.P., ucuregti, 985.

METODICA PREDARII LIMBII ROMANE

Reforma cuniculard tn tnvdydmhntul primar1. Conceptul de curriculum2. Finalitigile nvigimintului primar3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale nviqimintului primar

Curriculumul de imba qi iteratura romini1. Didactica imbii gi iteraturii romine in contextul perfecgionirii gi modernizirii' inviqimintului primar

2. Strategii didactice n srudiul imbii gi iteraturii romnne n invigiminrul primar3. Dezvoltarea ompetenqelor lementare e comunicare, rala gi scrisi- obiectiv cen-

ual al srudiului limbii gi iteraturii romine ?n clasa ; aspecte metodologice4, Ciclul curricular ,,Achiziqii undamentale" giprincipiul continuitdgriinrealizarea'

obiectivelor cadru ale studiului imbii siiteraturii romine

5. Formarea capacitigii de citire /leu;urd.in clasa6. Procesul crierii n clasa7. Tehnicile muncii cu cartea, in perspectiva ezvoltirii capacitiqii e receptare

mesajului cris8. Formarea capacitigii de receptare mesajului scris, od al efortului intelectual

propriu al elevilor9. Consolidarea gi sistematizarea n procesul ormirii capacitiqii de receptare a

mesajului scris10. Creativitate si comunicare prin studiul imbii qi iteraturii romine11. Formarea capacitiqii de comunicare, rali, 9i scrisi12, Elemente de constructie a comunicirii

Irrottt t t t tclc.lrottutttelc: crsonal. ronumclc e politeqe. ronumele eflexiv.lrrotrttttrclcrxesiv.,sidicc:tivulronominal osesiv. ronumele e ntirire 9iadjec-fivttl;rrortotttittirlle ntirirc. Pronumclc emonstrativ i adjectivul ronominalrletttrlrrstrittiv.'ronurt'rclcclativi; i ntcrogativ;i adjectivul ionominal nteroga-ti v ii irclltiv. l)rotttutrclc chotiri.t;i adjcctivul ronominal rehotirit. Pronum"ele

E icljcctivul!9gat]u Funcqiilc intacticc lcpronumclui.Ortografierea ronumelor

Nunrcralul. lasificarc. runcqii intacticc. rtografiere i ortoepieVertrul.Vcrbe prcdicativc. erbc auxiliare. er6e copuladve. erbe personale iitttpc'rsonalc..Locuqiunicrbalc.Diatczele.Modurile verbelor. impurile verbe-lor. Funcqii inractice. alori sdlistice le verbelor

Advcrbul.Clasificarc. rade de comparagie. oculiuni adverbiale. uncqii inrac-ticc. Ortograficrca dverbelor ia ocuqiunilor dverbiale

P cp oziqi . Clasificare. Re gimul cazual l prepoziqiilorConju'cqia. Clasificarea onjuncqiilor.Conjuncgii corelative. ocuqiuni con-r,r cqionalc

ntcrjcclia. Clasificarea nterjecqiilor. uncgii intactice. opica gipunctuaqia. aloricxprcsive le nterjecqiilor

SintaxaRaporturile intactice. ropoziqia. riterii de clasificare. elul propoziqiilo .Fraza.lrcfulpropoziqiilor n frazd,. olul elemenrelor e relaqie n fiaziubicctul/ Propozigia ubiectivi rrcdicatul/ Propozilia predicativi

Atrilrutul/ P opozigia tributiviCo mp ementul direct/Pr opozitia completivi directiCornplementul ndirect/Propoziqia ompletivi indirecti

omplementul circumstanqial e oc/ P opozitia circumst an\i^la dc locornplementul circumstangial e imp/ Propozitia circumstaugiali c timpomplementul circumstangial e cauzd/P op ozitia circu mstan i l dc caizl,omplementul ircumstanfal e scop/Propozitia ircu rsrxntiali e scopomplementul ircumstangial e mod/ Propoziqia ircr.rr'starrqiatie mbdornplemenrul ircumstanfal condigional/ ropoz.igia ircurnsrnrr[iali ondiqionali

tlncepind cu anul gcolar 2006*2002 se vor respecta ormele previzute de DOOM, edilia a II-a,



r lI

,l

l,

I tg1.1 , l lernerrtc e proiectrrc activit iqii iclnr:ricel{, livaluarea ducaqionalaEievaluarea crforrnrrrrlclor/r rcztrltrteklr qcolaret5. l(cl;r1ia intrc curriculum pi evaluare16 . Mt,terde i nstrumcntc e evaluareI . l 'llaborrrca ii administrarea estelor crise18. '[ ' ipologia tcrli lor

Bibliografie

n""t ,)olccqiacvistei nadpdmkntwlprimar,Editura Discipol, Bucuresti lgg8,1,gg9,2000,2001,2002,2003.

r'i't'Cbidul programului d.e informare/formare a institutorilor/inztdpdtorilor.()unic'ulum pentru clasele Sia II-a,MEN: Centrul de ormare din nviqimin-

tu l prcunivcrs i ta r, ucurcqt i , 003.t't't' ()hidurile clecurriculum pe discipline,MEC - SNEE, 2000, 2001.*\"1\Gbiilurile de eaaluare e discipline,MEC - SNEE,2000, 2001.'\r'* Programe Scolare entru inztapdmi.ntul rimar, Comisia Nalionali pentru

Curriculum, Editura Corint, Bucuregti, 99 8.

Ccrglrit, .; Radu, .T.; Popescu, .; Vlisceanu, ., Didaaica (manual entru clasaa X-a, gcoli normale), E.D.P., Bucuregti, 995.

Ionescu, M., Didaaica modernd, Editura Dacia, Cluj, 1995.Landsheere, G.; Landshecrc V., Definirea obiectivelor educapionale trad.), EDP,

Bucurcqt i , 979.Landshcere, G., Eaaluarea continud a eleailor Siexamenele, ucuregti, EDP,1975.Ncacgu, ., Instruire Si nadpare, ditura $tiinqificl,Bucuregti, 1990.Parfene, C., Compozipiile n Scoald, .D.P,, Bucuregti, 1980.Stoica, A. (coordonator), Eaaluarea curentd i examenele. Ghid pentru profesori,

Edirura ProGnosis, Bucureqti, 001.Stoica, A., Eaaluarea progreswlwi ;colar. De la teorie a practicd, Edirura Humanitas

Educaqional2003.$erdean, 1., Metod,ica reddrii limbii romkne la clasele -IV, Editura Corint,

Bucureqti, 002.

,lrl

Probi scris; de imba si iteratura romane- instituto ril inviqiltori -

Sesiunea 7 78 iulie 2006

Varianta 3

r :.'t '

foate subiectele un r obligatoriio Se acordi 1O uncte din oficiu'TimPul efectiv'Be .rc* este e parru ore JRatpunt,.trile andidatului or respecta revederile rmi-

Sarele nstruminte normarivel OO P (19B3)1, A, I-II (ediqia ,II-a,1,966)$:

Subiectul (30 de puncte)

Bcriegi n eseu, de doui-patru pagini, n care si,caracterizaqi ersonljul preferat

fi"irl"" io*an de Liviu'Rebrea u (ion sauPddurea phnzwrigilor).ln €alizareavegiavea n vedere urmitoarele repere:

evidenqierea nor elemente olosite n construcqia omanului (temd, acpiune,con-

, moduri de expunere);'pr:"rLn

^r"^trisituiilorpeisot ajului ales, rin rapoftare a evoluqia onflictului/

a conflictelor;exemplificarea patru mijloace/ procedee e caracterizare Personajului ales;.o-.lntrr." a doua situaqii/ secvittge aratiye, semnificative entru evidenqiereatrisiturilor personajului alesexprimarea rg.t-"trt"tl a unui punct de vedere despre personajul ales.otî: ordinealntegririi repereloi n cuprinsul eseului esle a alegere.:ntru conlinutul eieului, se acordi 20 di puncte (4 puncte Pentru iecare ceringS'/oer). pentru redactarea eseului, e acordi 10 puncfe (orginizarea deilor tn sctisZ puocte; utilizarea imbii literare -2 puncte; aUllltfi1.f analizd 9ide argumentare2 puncre; ortografie Sipwnctwapie 2 puncte; izibilitate Si alezare in pagind -

puncte).i vederea cordirii punctajului pentru redactare, seul rebuie si aibi minimum

I al IIJea (30 de puncte)

A. (14punae)Scrieqi, eToaia econcurs, ispunsul a iecare intreurmitoarele erinqe uprivirela textul de mai os.

rlncepind cu anul gcolar 2006-2007 se vor respecta ormele previzute de DOOM, ediqia a II-a'



,,Pe urntA e nrai nvirtc cA tsc mai nvirtc plirr r:-rsl, oa r a rnei glsi ceva, ar nugileqte ninric, lc i icdul cc l cuminte 5,cca olcurrr u lrorrr, u,.rr ul pegtele n borr;la oe t)eci vedc upul qi.vede i nu-mai gisegte imic, gi punc n gind un", ,g.r,tele rfrruf,,eaPcr( u dinlii rlnjiqi n feregti, e qi se perea d, ideau; pe urmi ungctgll pAreqii u singe., a sr factr i ma i mult in ciuda caprei, ;-apoi es e gi-gi auti cdl rrrir, l t t t t t ieqit luqnrnuul in cas i , edul ce lmi c . de n t . io s din horn s i ncuieu; * lrirre,A;roi ui:epc r sc scirmi.na e cap ;i a plinge ,u

î, dupi friqiorii sii."

Ion Creangd, Capra cu trei iezi

| ' Menqioneqi :f,te n sittottittt entru sensul in text al ieciruia dintre urmiroarele_ €UviRte.e*minte, fialcum, dvza, iute. 4 punctel, Tflntcricli din tcrt un.cuvint dcrivat gi un cuvinr compus. 2 punctel, Fteciarll valslree morfologici din rcxr'a cuvintelor: ,p i urmd ssmaiiniarte ch t

.':.mi tnvlrtc is, lt4'.tl ' Men;ienrgiuricqie intacticl cuvintelor ubliniate:Apoi ncepe se cdrmdnade np ,, d plenge ndmdr clupdrdpiorii di". 2 puncte

l.'fretue ielidirr extul at propoz.iqiaubordo'ara ircumstangiahe cauie.

6, (to pnncte)2 puncte

1, Sc.rle1i,.c ooir dc coneurs, {spunsula iecare intre rmitoarele erinqe:2. AlcAruili ite un cnun[potrivitpentru ensul ieciruia intreurmi,toarele uvinre:

l, {fiif i?"::::#",*'11'*uualustraolisemiauvintuluincepein::4. Alcltuili doul enunquri n care substantivul erete se ie n cazul gerritirr,.rp..-

tiv in cazul dativ. ,-,5. Alcltuili o frazirin care verbul a (se) drea si iie regent penrru o propoziqie sub-

ordonatl subiectivi. 2 puncte

Q. (6 puncte)Rescrieqi nungurile e mai os , corecrind gregelile, ndiferent de narura or:

t, 4std iamd, ninsese re.a nwb gi zdplda aaea carn optzeci centimetri. 2 puncte2, So-a.rdnit a un genucbi ;i acum se bandajazd. 2,puncte3, Imi este cunoscut acest bazm cu Fdt Frumos, 2 puncte

Subiectul al IIIJea (30 de puncte)

1. n cadrul tehnicilor muncii cu cartea, din perspectiva ezvoltirii capacitigiiderecePtare mesajului cris, numeraqi tapele au componentele ecruriiixplicative.

24 de puncte2. Enumeraqi e ipuri de temi fac parte din categoria temilor obiectivi.

, 6 puncte

Barem de corectare si de notare

o Nu se acordi punctaje ntermediare, ltele decit cele precizate xplicit prin barem.r Se vor puncta orice alte ormuliri qi modalitlqi de rezolvare corecti a cerinqelor,in acord cu ideile ;i cu punctajele preeizate n barem. r. Rispunsurile candidatu-lui vor fi evaluate n conformitate cu prevederile rmitoarelor instrumente norma-tive: OO P (1983), GA,I-Il, (edigia II-a,1966).

Subiectul I (30 de puncte) .

A. Conginut - 20 de puncte1. Evidenqierea nor elemente olosite n construcgia omanului (tgmd, acpiune, on-

fliae, moduri de expwnere): 4 puncte. evidenqierea rgumentati a celor patru elemente olosite n construcqia omanu-

lu i - 4 p.;. evidenqierea arqialargumentati a unor elemente olosite n construcqia omanu-

lu i sau evidenqierea rgumentati a doui-trei elemente intre cele date n cerinqi-2p . ;

.evidengierea nui singur element

e construcqie subiectului au menqionarea noraspecte orespunzitoare cerinqei,fdrl, xplicaqiile ecesare 1 p.

2.Prezentarea rls[turilor personajului, prin rapofiarc a evolugia onflicrului/ a con-flictelor: 4.puncte

. prezentarea rgumentati a rlsiturilor personajului, rin raportare a evoluqia on-flictului/ a conflictelor - 4 p. ;

. prezenrare pa4iald,a risiturilor pcrsonajului, rin raportare a evoluqia onflic-tului/ a conflictelor - 2 p.;

. simpla mengionare unor trdsituri ale personajului, lri referire expliciti la con-flict - I p.

3. Exemplificarea patru mijloace/ procedee de caracterizarc personajului ales:4 puncte



e*enrpliliearca patru nrijloacc/ roccdcc c crrrlcrcliadrc lx'rronajuluialcs4 p, ;

exernPlificarea doui-trei mijloace/ rocedee e caracterrzarc pcisonajului lesI p, l

tnettliortarcr nor rnijloacc/ rocedee e caracterizare personajului les, eri exem-grle au xplicaqii- 1 p.(.lotnentarca doui situaqii/secven{e arative, emnificative entru evidentiereatrAslturilorpersonajului les: 4 puncte

c()l'tlclttarca doui situaqii/ secven{e arative, semnificative entru evidengiereatris{turilor personajului les 4 p. ;

conlentarea nei situaqii/ ecvenge arative, emnificative entru evidenqierea risi-turilor personajului le s 2 p.;

cimPla povestire a una-doui scene/ ecven[e arative, ir;, ?ncercare e comenrare-lp.

llxprimarea rgumentati unui punct de vedere espre ersonajul les: 4 puncte

cxp.rimarea rgumentati a unui punct de vedere despre ersonajul ales; utiliz4reamijloacelor ingvistice adecvate xprimirii unei apreciiri, ca gi a unor srrucruri,concctori sau ehnici argumentative 4 p.;

exPrimarea nui punct de_vedere espre ersonajul ales, u n6ercare e argumentarelutilizarea unor mijloace ingvistice adecvare xprimirii unei aprecieri 2 p.;cxprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, iri incercare de argu-mentare 1 p.

. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordi numai dacirispunsul se ncadreazi in limita minimi de spafiu precizati.)

Orga,nizarea deilor in scris: 2 punctetext clar organizat, oerent, u echilibru ntre cele ei componente introducere-cuprins-incheiere); onstrucqia aragrafelor ubliniazi ideile; succesiunea ogicia deilor 2 p. ;

perqile omponente le extului pot fi recunoscute, ar nu existi un echilibru ntreele; deile sunt, n general, ubliniateprin paragrafe 1 p.

I rzr stil gi vocabular arlialadecvatc, u czitiri in sclcctarea uvintclor I p'

!. Abilitiqilede analizitgi e argumentare: 2 puncte

I ideile rrmeazd o succesiune ogici si sunt susqinute.Prin rgumente Prezentate

i;;;-""-od

p.rrrr"ri";"Uitir",J"

de'interpretare ritici.gi.personali 2 p';

r lnccrciri de a susfne ideile prin"rgu-"t^r.;

elemente e interpretare' dat rez;u]-

utneconvingltor-1P.

4. Ortografi a(0-2 erori: I p') 9i punctuagia' 0-3 erori: I p')'

5. A$ezarea orecte a textului n paginl (1 p'), lizibilitatea t p')'

2 puncte

2 puncte

Subiectul al Il-lea (30 de Puncte)

A. (14 puncte)1. Exemple de rispuns: cuminte a}ez^t,lini9tit, u udecati erc,;molcwm liniqtit,

l in,domol etc ' ;4areza '-arindui, aarania 'aPune(intr-oanumitiordine)etc ' ;iute- promPt, aPid, n grabl etc'

(1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P')4 Puncte

2. Exemple de rispuns: cuvint derivat - frd.pioriietc';cuvinte compuse _ cuminte,

cd'ci tc' (1 P' + | P') zPuncte

3. Valoarea morfologici a cuvintelor: se Pronume eflexiv; mai - adverb e mod;-'

e;;;: ft"poriqi. jcompusi); casd substantiv comun)'(1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P' ) 4Puncte

5. Funclia sinrafiici a cuvintelor a se scdrmdna complement direct; sdi - atibut- .Jl."ii""r.e. iJ.-pf" ae propozigie subordonati circumstangi l6 e catzd: cdci edul cel cuminte

ilicea mol.cum n norn. 2 Puncte

U ilizar ea imbii literare 2 puncte

stil fi vocabular adecvate onqinutului eseului, laritatea nunlului, varietatea exi-cului 2 p. ;

(1 p. + 1 p . + 1 P. + 1 P. ) 4Puncte(1 P.+ 1P') 2 Puncte(1 P' + | P' ) 2 Puncte(1 P. + | P. ) 2 Puncte

C. (6 puncte)l: Astd-iarnd ninsese rea mwh i zdpada .7)ea.arnoptzeci e- entimetri'- (t P. + 1 P' )2 Puncte2,. S-a dnit a wnge,nunshi;i cum ebandaieazd'3. mi este unoscut cest asnt' wFdt-Frumos'

B. (10 puncte)1. Coristrucgia orecti a enunqurilor'2. Construciia corecti a enunqurilor'3. Construciia corecti a enunqurilor'4. Construclia corecti a enunqurilor'

(1 p.+tp.)2Puncte(1 p.+ 1p.)2 Puncte



Su , ,lectul l lt-lea (fOde puncre)

I, Se cordl punctajul daci.rispunsul tinge rmiroarele dei:e citirea ntegrali a textului;^

I !'.:t.tq.pe fragrnente ianaliza acesrora;. rctlvrratea n legiruri cu planul t."rului;r conversagi gener lizato.?. ;r rcproducerea extului pe bazaplanului;o citirea de ncheiere

?' Punctajul va fi acorda! pentru urmitorul rispuns:. itemi cu alegere ual;;. rtemr c.u alegere multiph;. rteml de tip pereche.

Total test:90 de puncte. Se acordi l0 puncte di n oficiu.Nota se stabilegte ri" i-p;rgi;;l; 1d;'punctajului obgnut.

4 puncte4 puncte4 puncte4 puncfe4 puncte4 puncte

2 puncte2 punctel puncle

TESTE

TESTUL 1Subiectul (30 de puncte)Argumentaqi, ntr-un eseu e doui-patru pagini,_ci peraliterariAlexand'ru Ld-

pnsneinul de Costache Negrtzzi/Moira cu noroc de Ioan Slavicieste o nuveli.-

ln realizarea seului, eqi avea n vedere urmitoarele rePere:* precizarea a patru caracteristici ale speciei iterare;- exemplificaria acestor aracteristici ebaza gPerei iterare;- prezentarea ersonajelor tipologii, raporturile dintre personaje, modalitiqi de

caracterizare);- argumenrarea.a.doui lemente e originalitaye . qg.rei iterare modalitigi de

construcge, tzlune asuPra emel' particularitigi stilistice).

Subiectul al IIJea (30 de puncte)

A, (14 uncte)Scrieqi fupnnrnl penrru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textul

de ma i os .,,Hanul era icsi t cu qlrani care se napoiau de a un tirg mare. ndati ce pftirim

iniunrru, privirea lui$tirbu

se ncrucigl cu a unui gdrantdndr, are consuma n fun-dul silii, in tovir{ia unei femei rumoase.

O clipi rimaseii aga, ermecaqi e propria or privire, apoi inirul iEididu o pal-mi pesti gold 9i strigi cu o voce cafe atrase tenqia uturer mugteriilor."

Panait Istr ati, Cialinii B drdganulai

'1.'Mengionati ite un sinonim pentru sensul in text al fieciruia dintre cuvinte-le urmitoar e: tt. e nc rwci;ar) consurna, eftnecdt, musteriu.

2. Alcituiji enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, drferite deaceea in text.

3. Contrageqi rima propoziqie atributivi din text n partea de propoziqie ores-punzitoare.

+. Alcatuiqi parru enunturi in care cuvdntul o si aibi alte valori morfologice, di-ferite de cea din text.



IB, (101tmcte)

l. ' ,j"-1,-lIt"nsulpcntru iecarc intre cerinqclc c nrai os .

l ' Kcle a1i, ri n cnunquri otrivite,omonimiile rmitoarelor cuvinte: coc,ame,pui, soldat,2' Ar{ta1i,prin cxcmple decvate, oui valorimorfologice lecuvintelo t tot, are,adinc',limpede,3. Alcdtuiqio frazd,in care si existe o propozigie subordonati predicativd.4. Forrnulaqi nunpri cu urmiroar"l.i.ruinr"i ai iri irfA.

C,, 61tuncte)Rc-scricgi nunqurile 9 3ai jos, corecind gre;elile, ndiferent de natura or.t. Mi-ar place si revid iar piaiul maramuresan.2. Maieul se udase atoriti ploii.3. Ar n ntilnit la Muzeul de Arte acelag ru p de engleji.


1' Prezentaqi biectivele iclurilor urriculare le nviqimintului primar.2' Relevaqi rincipiul continuitigii n realizarea"ui.oi".r"r cadru ale srudiuluilimbii si literaturii romine ' ciclul ;;;;i;r-,1;;ir4ii f,rnar_enrale...3. Exemplificagi arru ip"ri-a-"oercigii folosite n ciclurprimar.

TESTUL 2


-.Atgrr"Tari, intr-un eseu e doui-patru pagini, cd opera iterari La gig,inci ,eMircea Eliade este o nuveli fanrastici.Ln realizarea seului,

".gi "".ii" ,edere ur-itoarele repere:

- precizare.a patru caracterisrici le speciei iterare;r -- --

- exemplificarea cestor aracteristic ,-pe baza oo"r"i literare.- prezenrarea ersonajelor tipologi., ,it.qiil. Jir,'t;;;;;;;jq modalitigi de ca_racterizare);- argumenrrr"r

",1:y-elemente e originalitare . perei iterare modalitigi deconsrrucde, iziune asupra emei, paiticularitagi iitirti..j.

Subiectul l IIJea (30 de puncte)

A. (14 puncte)

^ l-"-ti:qi;uspu,ts.rl Pentru fiecare dintre urmiroarele cerinte referitoare la textule ma l os .

t2 1

,,'frebuie sI gtili clumneaaoastrd ilhanul acela al Ancuqci ru cra hirn cra cc-tEte, Avea nigtc ziduri groase de icipi.nd colo Einigte porqi erecate um n-am vii-z,ut e zilele mele. n ciprinsul ui se p*eatoplogi oameni, ite gi ciruqe qi nici habarn-lveau dinspre Partea hogilor"' "

tihail Sadovean,Hanw-Ancupat

1. Scrieqipredicatele din primul enung al textului, precizindfelul lor.2. Stabiiiqi uncqia sintactici a cuvintelor subliniate n texul literar.3. Precizaqi aloarea morfologici a cuvintelor nhte, nicidtn text.4. Menqionaqi ite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmi-

toarele c;'linte: ferecat, cuprins, oploSi, na auea babar'

B. (10 puncte)Scriegi-rispunsul entru fiecare dintre cerinqele e mai os'l. Ftlrmuiaqi enunquri n care cuvintele bancd, drept sl,aibi-sensuri iferite.

2. Alcituiqidoui propozijii in care cuvintul mai si aibi valori morfologice di-

ferite.3. Alcituiqi o frazlin care si existe o propozigie subordonati consecutivi.4. Formulaqi enunquri n care'pron,r-il. demonstrativ ce;tia si aibi funcqiade

nume predicativ gi, respectiv, e atribut pronominal

Q. (6 pancte),Rescrieqi"nurrquiile

de mai os, corectind gregelile,-indiferent e natura or.1. Vom'reveni din nouin Jurnal astpra delicvenqei uvenile'2. Soluqia are-am adoptat-o a congres avea nele desavantaje'3. in timpul cilitorieiin Italia, s-a reiat posibilitatea participirii la un festival

folcloric, ceea e ne-a plicut la toqi.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

l.Precizaqi, pe scurt, ipurile de proiectare a activitiqii didactice.2. Relevaqi ele doul seisuri (senzul arg gi sensul estrins) al conceprului e cur-

riculunt,3. Enumeraqi ase tape momente) ale procesului scrierii n clasa .

TESTUL 3


Argumentaqi, ntr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera iterari Amintiri dincopild;ie de Ion Creangd/tJltima noapte-de rigoste, nthia noapte de rdzboi de Ca-mil Petrescu ste un roman subiectiv.



ln realitlarea seului, cl i irveirrr vcclcrc nniltoarele cpere:- precizaree patru caractcrist ici lc spccici l , . rnr"- , ' -r.- erenrplificarea ccsror aracteristict,i,.-U"r.

"p.iJilir..rr'

iJ..i;il:::a.pcrsonajelortipologie,elagiint., p.rron"ie,,modalitigide ca_

- *rHurrre'tarea doui elemente e originalitate operei iterare modalitigi eo s uc i , viziune asupra emei, "i,ir"f"ri,erj ili;;../,

Subiectul al Il-lea (3 0 de puncte)

A. (14 uncte)Scrieli ispunsul Pentru iecare intre urmiroarele eringe eferitoare a textul

, t*!]i**f1.^?,9.:"1"?Funoian";, ,. ;;; ";:'ume priceputieinicinf rrcs-o prrceapi",/ ici era un intuneric r_o rrr. ter_i uA/ Dar nici d.e dzutru usc piniciochi care s-o azd,./ -bra ,*, ;';/;;;;riu]n."pur"_a se desface

l],t: :ll:imprica-t{tipinea erernai^r"t...t Dar deodat-un uncr se migci... er n-er$lsmgur. atd-l/ cum din chaor ace mumi, iariterderriie ardr.../ uncru_ace_

l *:,:iu"", mu t mai lab a ;;a;'p"k|u ilrid;r f;ri^rrgioipesre arginle

MihaiEmines u,Scrisoareat.::;r;:):::.e un anronim penrru urmiroarele cuvinre: ntuneric, a i4cepe, tern,2' Pre*agi valorile morforogice ale verbului a fi dintextul riterar.3' analizagi ntac ic g .morfir ogic cuvinrer r"'uri"ir" i"?"r.4' Transcrieqi ropoziqiile ubor?onate in,."rufiir.ra, Eipr..irrgi ferur or.B. (10 anue)Scrieqi ispunsul enrru iecare inrrecerinqele e mai os.1. Formulagi oui enunguri

",,."pr"rii/1il;il;'.o',iio".rrq, cdrorase flierbul a fiage.

2' rlw.sttagi,ptiir e*emple/enunguri adecvare, alorile morfologice ale cuv6ntului3' Alcituili o frazitin care si existe o propozigie ubordonati predicativi cu su-iect multiplu.4.Formulagi enunguri cu urmiroarere cuvinre: fracpie/fraqiune, shmbete/zim_

C. (6 pancte)Rescriegi nungurile e.maijos, corectind gregelire, ndiferent de natura or.t. In continuare drudir,.. id.r'o,,i"ai.ft ;;ffi;;,; a.'a. neingeles.2. Agreiez dea sponso izdrii tinerilor muzicieni.J. Je anunli averse e ploaie n citeva zile succesive.

, ,Subiectul l III-lea (30 de puncte)

1. Prezentagi, e scurt, ehnicile muncii cu cartea in perspectiva ormirii capa-citlgiide receptare mesajului scris.

2. Exemplificaqi doui situaqii de dezvoltare a creativitiqii elevilor n lecqiiledclimba gi iteratura omini.

3. Prezentagi oui ti puri de itemi.

TESTUL 4


Argumentagi, ntr-un eseu de doui-trei pagini, cd poezia Testamente

TudorArghezi/ Eu nu striaesc corola de minuni a lumii de tucian Blaga/ n dulcele stilclasic e Nichita Stinescu aparqine enului iric gi este o arti poetici.

ln realizarea seului, egi avea n vedere urmitoarele repeie:- prezentarea p^tnr caracteristici ale genului ;i ale speciei iterare;- exemplificarea cestor aracteristici , e baza extului liric;- ipostazele ul ui iric gi rolul mijloacelor artistice;- argumentarea doui elemente e originalitate a operei irice (viziune asupra

temei, particularitiqi stilistice).


A. (14 puncte)Scrieqi ispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textul

oe ma r ros.,,Era greu si procedezi stfel qi, ctt orice isc, ordu se hotiri si spargi gitul p re-

gioasei ticle.Trebui si se oloseasci nsi de un ciocan, cici substangele epuse e

intiriseri capiatre.In curind cioburile cdzuri"pe masi; tnlduntrul sticlei ziriri maimulte buciqi de hirde, lipite unele de altele. Glenarvan e scoase u bigare de sea-mi, le dezlipi una de alta;i le intinse pe masi..."

Jules erne,Copiiicdpitanului rantI hrd - titlu nobiliar n Anglia.

1. Menqionaqi ite un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte gilocugiuni: a proceda, prelios, bdgare de seamd.

2. Precizagi alorile morfologice ale cuvintelor subliniate n text.' 3. Alcituili enunquri cu alte doui valori morf ologice ale verbului a fi, dif.eritede

cea din text.4. Rescrieqi ropozigiile subordonate in textul literar gi precizagi elul lor.



B, (1 0puncte)scLreli ilspunsul cnrru iecare intre ceringclc c rnaijos.l. tiormulagt nunguri cu urmitoarele paronim e: anuar/ anual, rafie/ rapiune.2. Prccizaqi aloarea morfologici a cu'iintelor subliniare n urmirorul enunr:Nu-nri maipld,ceainrervengiilwi.

- -- ------' '

3. Alcituiqi propoziqii n care si existe n atribut pronominal nsoqitde prepozi-llc lt caz.ul enitiv si un nume predicativ exprimat prin verb a modul "fil"iti".

4. Scricqi ite o locugiune: ubstintivali, verbali, adiectivah E;aduetb;aii.-_-_-

C. (6 puncte)llc-scrieqi nunqurile e mai os, corectind gregelile, ndiferent de natura or.1. Vroia sI continuie colaborarea mpreune cricigtigiiorul concursului de urbanism.2. Ori ce artist si creazd, lume p?oprie.3. ln numirul viitor al revistei ,frielenii nostrii" va apare un articol despre e-

generarea elulelor.

Subiectul l IIIJea (30 de puncre)

1. Prezentagi, e scurt, metode si instrumente de evaluare.2. Relevaqi olul exercitiului n formareacapacitllii e receprare mesaiului cris.3. Prezentaqi biectivele iclurilor curricuiare ?n' nvigimintul primaL

TESTUL5


1. Argumenmqi, ntr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera iterari O scrisoa-re pierdwtd de I. L. Caragiale tt. o .o-"dî..

In realizarea seului, eli avea n vedere urmitoarele repere:- precizare.a patru caracteristici le speciei iterare;- exemphtrcarea cestor aracteristici,

e baza extului literar;- prezentarea ersonajelor tipologie, elalii dintre personaje, modalitiqi de ca-racterrzare);

- argumentarea doui elemente e originalitate a operei iterare (viziune asu-pra remei, particularitigi stilistice).

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

A. (14 pancte)

, Scrieqi ispunsul pentru fiecare digtre urmi.toarele eringe eferitoare a texrule mal los,

. "C.tld cu gene_ostenite ara uflu-n uminare,/ Doar ceasornicul rmeazi ung-aimpului cirare,/ Cici perdele-nrr-o parte cind le dai, gi n odaie/ Lurra rarse eite

tOrtevoluptoasa ei vhpaie,/Ea in noaPtea mintirii o vecie-ntreagi coate/ De du-

teri, pe caie ns i le simqim a- n vis pe oate"'

26

Mihai Emines cu, Sctisoar ea

1. Menqionaqi ite un sinonim Pentry sensul din text al fieciruia dintre urmi-

to"t"l. cuvinte: a sufla,voluptos, durere, a simpL2. Rescrieqi ropozigii(e ubordonate in text gi precizaqi elul lor'

;: d;;;d"ti utim" propozigie subordonati n partea de propoziqie corespun-

zdtoare.4. Alcituiqi doui enunquri n care cuvintele de, tot si aibi alte valori morfologi-

ce decit cele din textul dat.

B. (10 puncte)Scriegi'respunsul entru fiecare dintre cerinqele e mai os'

i. F.i-"flfi propoziqii cu antonimele rmitoarelor cuvinte lurninos, emulpu-

' rnire, a regresll., Somot'Z. Conrrrrri i o *:^riin care si existe o propoziqie.subord.onati onsecutivl.

i. nr..i"rqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq:

Mi-aminteam , emo[ie creolt mi-ai povestitin acea seari de vari.

+.-S"ti.il

..f putin parru cuvinre din familia lexicali a cuvinrului gi'nd.

C. (6 pancte)R;;;iEi ."unr,urile de mai jos, corectind gre.gelile, ndiferent de natura lor'

1. Iar revenea n discuqie problema dezdpeirli capitalei'2. Primul-ministru

".*plii"rla toqi sinistiaqii ceia ce vaintreprinde guvernul pen-

tru a-i ajuta.3. Daroriti dificultitilor intervenite, nsugi deea organi zdrii expoziqiei e pictu-

ri era compromisi.


1. Realizagi n proiect de ecqie la alegere: lasa, ubiectul ecaiei i ipul de ecqie)'

2. Mengionaqi ipuri de evaluare n inviqimintul primar'3. Concepeqi oul tiPuri de temi.

TESTUL 6

Subiectul (30 de Puncte)

Prezentaqi,ntr-un eseu edoui-patry Pagini, asmulcult oaestea ui Harap-Albde on creangl, elevind aracteristicile cestei pecii.literare.

i' realizaria seului, egi vea n vedere rmitoarele ePere



* preerzarea patru caractcrist ici lc sPcciei i tcr. tre;exerrrplificarcaccstor aracteristici e raza rp"r.i ritcrarc;

- f:::,t""tcapcrsonajelor tipologie, elagiidintre ele, modalitigi de caracteri-

l ,ArC i- ar8rlrncrltarea doui elemente e originalitate operei iterare viziunea su -pr a rcrnci, articularitiqi tilistice).

Subiectul l Il-lea (30 de puncte)

A. (1 4puncte)

,Scricqi ispunsul Pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textulrlc nrai os .,,Atdra inigte-i n jur de-mipare ci audCum se zbesc de'geamuri iz"l"de luni...

Lucian Blaga, Lini;te1. Alcitu\i doui enunquri u sensuri diferite ale verbului a izbi.2. Pre.ci?agi alorile morfologice ale cuvintelor subliniate n rextul dat.3. Stabiliqielul primelor dou; propoziqii ubordonate.4' Relevaqi, rin enunturi potri"ite, doue unctii sinractice le adverbului elativ

curn.

B. (10 puncte)Scrieqi.rispunsul entru fiecare dintre cerinqele e mai os.1. Daqi parru exemple de ocuqiuni substantivale.2. Alcituigi doui propoziqii, na cu subiect edeterminat, ealalticu subiecr mul-

tiplu, exprimat prin pirgi de vorbire diferite.3.Precizagi uncqia intactici a cuvintelor din enungul rmiror: Mi-e foarne!4. Formulaqi enunquri cu urmitoarele cuvinre: odaiA/ o d.atd, umai/'nu mai.

C. (6 puncte)Re-s9ri9ti nungurile e mai os, corectind gregelile, ndiferent de natura or.1. Ideile care e-a susginut n discurs r"^r{ d"ruti in rindul opoziqiei,2. ln curind vor dispare monezile de cincizeci de bani.3. Si fi demn orideciteori imprejurarea o impune

Subiectul l IIIJea (30 de puncte)

1' Prezentagi, e scurt, strategii didactice de formare a.capacitigii e receptaremesajuluj crisprin efort ntelectualpropriu l eleviloi.

2. Exemplificaqi olul jocului didactic n insugirea ititului la clasa .3. P ezentagi onceptul de curriculum.

TESTUL 7


Argumentagi, ntr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera iterafi"Apus de soa-ra de Barbu $tefinescu-Delavrancea ste o draml istorici.

ln realizarea seului, vegi avea n vedere urmitoarele rePere:- precizarea patnr caracteristici le speciei iterare;- exemplificarea cestor aracteristici, e baza operei iterare;- prezentarea ersonajelor tipologie, elaqii intre personaje, modalitigi de ca-

racterizare);- argumenrarea doui elemente e originalitate a operei viziune asupra emei,

modalitiqi de construcgie, articularitigi stilistice).

Subiectul l Il-lea (30 de puncte)A. (14 uncte)Scriegi ispunsul pentru fiecare dintre cerinqele rmitoare referitoare a textul

de ma i os .,,Locuitorii ace$tia e sub brad sunt nigte ipturi de mirare. uqi gi nestatornici

ca apele, a vremea; ibditori in suferinqi a gi-n erni cumplite, ara grrii l bg"9-rii,qa gi-n argiqele or de cupror, plecindu-le dragostea ibegia i datinile or de lainceputul umii, ferindu-se de ahe neamuri qi de oamenii de la cimpie gi venind labirlogul lor c a iara de codru - mai cu seami stau ei n faga oarelui c-o iniml cadin el rupti: cel mai adesea e desmiardi gi ucegte de ckntec, e prietenie".

Mihail Sadoveanu, Babagul

1. Mengionaqi ite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmi-toarele cuvinte: fdpturd, rdbddtor, a se feri, neamuri.

2. Analizagimorfo-sintactic cuvintele subliniate n text.3. Alcituiqi doui enunquri n care ocugiunllefdrd griji, respectiv e mirare si aibi

altifunc$e sintactici

decitcea din texr

4. Construiqi enunquri n care cuvintul a.cegia i aibi diverse uncqii sintactice,diferite de cea din text.

B. (10 puncte), Scriegi ispunsul pentru fiecaredintre cerinqele e mai os''

1. Formulaqi cite doui enunguri u sensuri diferite ale verbelor a semdna, a in-

,i, colgi." 2. Evidengiagi, rin exemple otrivite, doui valori morfologice ale cuvintului o.3. Alcituigi o f.razdin care si existe o propozigie subordonati concesivi.

,4. Formulagi propozilii cu urmitoarele cuvinte: devreme, de ztreme.

lz t



mlC, (6 puncte)Itcscricqi nunqurilc e ma i os , corcctind grc9clilc,rrclifcrcnt c natura or .l. l,ettslm un nou concept ar e e numesc ialogurile emocratice, eea e ele-

vtr progrcsul nainte pe drumul democraqiei.2. Irrs.ugi rc-gedinta lubului Femina gi-a exprimat doringa de a se eintilni, cu

prilcjulzileide 8 Martie.3. Vlz.use nu mai o segvengi filmului.


1. Relevaqi olul jocului didactic n dezvoltarea ompetengelor e comunicareorali.

2. Exemplificaqi oui etapelmomente idacdce e ormarea deprinderii de scrie-re corecti la clasa .

3. Prezentagi inalitiqile nviqimintului primar.

I

lze3. Analizaqi sintactic Aimorfologic cuvintele subliniate n textul literar.4. Alcntuiqio f.raziin care cuvintul po ate sd, ie regentul unei propoziqii subor-

donate; precizagifelul cestei ubordonate.

B. (10 puncte)Scriegi isputtsul Pentru iecare dintre cerinqele e mai os' .t. Alcetuiqi ptoporiqii cu doul forme diferite de plural ale substantivelor arc, cot.2. Scrieqi o.re iropo zigii care i conqini forme afective de superlativ absolut.3. Alcituili propoziqii n care un Pronume de politeqe nsoqit de prepoziqie i fie

la cazul genitiv, respectiv a dativ.4,Precizagifuncqiile intactice le cuvintelor din urmitorul vers: ,,Ce-qi oresc

eu de, dulce Rominie ?" (Mihai Eminescu)'

C. (5 puncte)Rescrieqi nunprile de mai os, corectind greqelile, ndiferent de natura or.1. A coborit cu dificultate os la staqia einvierea'2. Proprii lui prieteni l renegi.3. Fusese hemat a pre;edengie i agtepta n antecameri'

Subiectul al III-lea (30 de puncte).i:

1.'Prezentaqi, e scurt, strategii didactice de nsuqire a elementelor e construc-, 1ia comunicirii2. Enumeraqi atru tipuri de temi.3. Relevaqi, .^ "r.rrt, elagia intre curriculum 9i evaluare.

TESTUL9

Subiectul(30

depuncte)

Redactaqi n eseu, e doui-trei pagini, n care si vi exprimaqi pinia referitoa-

re a ritlul romanului Mara de Ioan Slavici, avind in vedere i acqiunea cestei pe-'i. iit.."t. se concentr eazi n jurul personajului Persida'

ln redactarea seului, eqi avea n vedere urmitoarele rePere:* precizarea momenrelor subiecrului gi exemplificarea cestora ebaza operei

literare;- prezenrarea ersonajelor tipologii, relaqiidintre personaje, modalitigi de ca-

recterizare);- argumenraiea idului pebaza caracteristicilor operei.literare: originalitatea vi-

ziinii Eia mijloacelor artistice, oncordanqa intre subiectul omanului gi itlu;- argumentarea piniei personale'

TESTUL S


_ Argumentaqi, ntr-un eseu de una-doui pagini, ci, poezia arna/ Mezul iernei/Primfuiara/ Malul Siretulwide Vasile Alecsandri este pastel.

ln realizarea seului, eqi avea n ve dere urmitoarele repere:- precizarea patru caracteristici le speciei iterare;- exemplificarea cesror aracrerisrici, e baza extului liric ales;- relevarea postazelor eului iric gi a rolului mijloacelor artistice;- argumentarea doui elemente e originalitatea operei viziune asupra emei,

modalitiqi artisricede consrrucqie, articularitiqi Jtilistice).

Subiectul al Il-lea (30 de puncte)

A. (14 pancte)

. Scriegi ispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textulcl ema l os .

,,Moromete avea neori obiceiul - semn de bitrinege sau poate nevoia de a seconainge 9e gi ce!9 nai tntortocheate gindtri pot cdpita glas de a se rerrage peundeva prin gridinl satprin spatele asei ide a vorbi singur."

Marin Preda, Morome,tii

1. Scrieqi ite un antonim pentru urmitoarele cuvinte din text: uneori, ntorto-cheat, spate, a ztorbi.

2.Precizigivaloareamorfologici a cuvintelor: sau,poate, se, ndeaa,din textuldat'

,,,,



0 lSubiectul l l-lea (30 de puncrc)

A. (14puncte)

, Scr.icli lispunsul Pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textul(l c l l t iu ,()s ,

.-,,lirurnoaso,/gi-s .chii-aga.de egri ncit seara/cind tau culcat cu capu-n poalata/irniparc/ctr chii ii, adincii, sunt zvorul din caretainic urge ro"ptr" p.rre virilgil)c.'ite lun$igipeste gesuri,/acoperind iminrul c-o mare d.-itrrrr.iic./Aga-s de ne-gr i ochii rii,/lumina mea."

LucianBlaga, zoorul noppii1. Precizagi elul predicatelor din textul iterar.2. Mengionagi ite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmi-

toarele cuvinte: adhnc, ainicr d cilrge, a acoperi.3, Precizagi elul propoziqiilor subordonate in text.4. Analizagimorfo-sintactic urmitoarele cuvinte din textul d,at:frumoaso, ara,

imi, tainic.

B. (10 pancte)S,clieqi ispunsul penrfu fiecare dintre cerintele de mai os,1. Scrieqi oui exemple de paronime.2' Formulagi cite un enung n care si existe un -pronume de ntirire, respectiv

-un adjectiv pronominal de ndrir e; precizagifuncqia inractici a acestora.

3.Precizagivaloarea morfologici a cuvinrelor'subliniate in urmitorul enunq:.Nu credeam sd-nvdt, muri vreodati; / Pururi tinir, infigu rat tn manta-nti,/Ochii mei nilgam visitori la steaua/ inguritigii...

4.Alcituigirazd"inare iexistenr.oo'|J:ffiffi ::Sr;:;:rt::propozigie subordonati circumsrangiah e scop.

C. (6 puncte)Rescrieqi

nungurile e mai os, corectind gre;elile, ndiferent de natura or.1.4u convieguit aolald mult timp, aga i iicunogtea bioritmul vieqii.2. Cigi copiii lipses asrizi motivJqi ?

_,3' Obseryi ;i remarci inflicirarea cu care prietenii nogtrii i9i exprimi opiniile

despre muzrci.


1. Prezentagi, e scurt, specificul procesului scrierii a clasa .2. Exemplificagi n aspect l creativitigi i n studiul imbii gi iterarurii romine in

inviqimintul primar.3. Mengionagi inalitiqile nvigimintului primar.

TESTUL 10


Argumentaqi, ntr-un eseu de doui-trei pagini, cd poezia Sara pe deal de MihaiF,minescu partine genului iric.

ln realizarea seului, egi avea n vedere urmitoarele repere:- precizarea patru caracteristici le genului iterar;- exemplificarea cestor aracteristici, e baza exfului literar;: prezentarea postazelor eului iric gi a rolului mijloacelor artistice;- argumentarea doui elemente e originalitatea operei iterare viziunea asu-

pra temei, modalitiqi artistice de consrrucgie, articularitiqi stilisdce).

Subiectul l IIJea (30 de puncte)

A. (14 puncte)Scriegi ispunsul pentru fiecare dintre urmi.toarele erinte referitoare a textul

de ma i os .,,ln cimpia Dunirii, cu cigiva ani naintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,

tp Pqg ci timpul era oarte ribditor cu oamenii; viaqa e scurgea aicifdrd conflic-te mari . . . . ]

ln urmitorii ani gospod ria tilrdne:asci ontinui si se ruineze. Moromere intrilntr-o lungi stare depresivi din care n-avea i fie scos decit de marile zguduiri carete apropiau. Peste rei ani zbucnea el de-al Doilea Rizboi Mondial: dmpul nu mai

'vearibdare'"

Marin reda,Moromepii,vor.ltr:l.Precizagi elul primei gi ultimei propoziqii subordonate in text.

2. contrageqi ultima propozigie subordonati n parrea de propoziqie corespun-zdtoare.

3. Alcituigi enunguri n care cuvintul ckpizta i aibi doui funcqii sintactice, ife-

rite de cea din text.4. Menqionagi ite un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte:l; coffia, a se uina, a izbwmi, rdbdare.

', . B. (10 puncte)e'::Scriegi ispunsul penrru fiecare dintre cerinqele e mai os.'r, 1. Alcituiqi enunguri cu o locuqiune ubstantivali 9i cu o locutiune adverbiali.1, 2. Ilustragi, prin doui exemple otrivite, polisemia cuvintului insemnat.lr 3. Formulagi propozigii in care pronumele nehotF'rit fiecare, insogit de prepozi-

qie,si fie in cazul genitiv si, respecriv, n cazul dativ.+ 4. Alcituigi o f.razd,in are o propozigie ubiectivi si fie inrrodusi prin conjunc-

tia dacd.

,.,



lC, (6 puncte)Itescricqi nunqurile e mai os , corectind gregelilc,ndifcrcntde natura or .1. Mai acclio dati!2. Bincinqcles, ra un guri, casci!3. $tirca ci sosegte e stadion cel mai extraordinar otbalist a crear un nea;rep-

tat du-tc vlno.

Subiectul l III-lea (30 de puncte)

l. Exemplificagi ficienga ocului didactic n studiul limbii si lireraturii rominela clasa .

2.Preciza:1i oui instrumenre de evaluare.3. Concepeqi atru tipuri de temi.

TESTUL11

Subiectul (30de puncte)

Argumentaqi, ntr-un eseu de doui-parru pagini, ci opera iterari Bahagul deMihail Sadoveanu ste un roman al transhumanqei.

ln realizarea seului, eti avea n vedere urmitoarele repere:- precizarea patru caracteristici le speciei iterare;- exemplificarea cestor aracteristici, ebaza operei iterare;- prezentarea ersonajelor tipologii, relagiidintre personaje, modalitlqi de ca-

r^cterizare);- argumentarea doui elemente e originalitate a operei iterare (viziune asu-

pra temei, modalitigi artistice de consrrucqie, articularitiq i stilistice).


A. (14 pancte)Scrieqi ispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe eferitoare a texml

de ma i os .,,Lumina ahora/stgruml,vrala nepdtrunsului ascuns/ n adincimi de ntuneric,/

dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc umii taini - /gi-ntocmai cum cu.razele i albeluna/ nu micsoreazi, ci tremuritoare/ miregte gi mai rare aina nop[ii,/ a;a mbo-giqesc gi eu intune cata zare/ cu largi fiori de sfint mister/ Si ot ce-i ne-ngeles/ eschimbd-n ne-ngelesuri Si mai mari/ sub ochii mei - / cici eu ubesc/ i flori ;i ochiEibuze qi morminte"'

Lucian BIaga, a na strioesc orora .eminunia rumii

1. Identificaqi n cimp semantic n textul literar dat.

13 3

2. Menjionagi cdte un sinonim pentru sensul ieciruia dintre urmitoarele cuvin-rc: addncime, a micSora, fhnt, a se schimba'

!,Precizagivaloarea morfologici a cuvintelor subliniate n textul literar.4. Precizaqifelul propoziqiilor subordonate din textul literar'

B. (10 pancte)t,. Alceruid cite doui enunquri n care cuvintele oricine, respectiv cineva si aibi

func$i sintactice diferite.2,Precizalivaloarea morfologici a cuvintelor din urmitorul enunq:

,,O, ablou mire!, fantastic '.." (VasileAlecsandri,Mezul ernei)

3. Scrieqi atru expresii/locuqiuni n care si existe verb:ul lua'4. Formuiaqi o frizFrin care expresia ra ini;titor si fie regentul a doui ProPo-

"zi1iisubordonate aflate n raport de coordonare.

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunquri:1. Vor ditp"t" cauzele cdror consecin-qe e suportim atdt de greu'2. AcesteJsint probleme grele de rezolvat.3. lnqelegea .tfect de bine ci fusese n cobai de experienqi'

Subiectul l III-lea: 30 de Puncte

1. Realizaqi n proiect de ecqie la alegere: lasa, ubiecrul gi ipul lecqiei).2. Enumeiaqi gase tape ale prederii-invigirii unui sunet 9i a iterei corespunzi-

toare.3. Prezentagi, e scurt, douid ezavantaje limite) ale unei metode radilionale de

evaluare lJalegere: probe orale sau probe scrise)'

TESTUL 12


Argumentali, inrr-un eseu de doui-patru pagini, cd poezia scrisoarea de Mihai

Eminescu ste o creaqie omantici'ln realizarea seului, eqi avea n vedere urmitoarele repere:- precizarea Patru caracteristici le curentului iterar;- exemplificaria acestor aracrerisrici e baza extului iterar;- relevarea postazelor eului iric gi a rolului mijloacelor- .oetice;

- argumenrarea doui elemenre e originalitate a operei iterare viziunea asu-

pri temei, modalitiqi artisrice de conitrucqie, articularitiqi stilistice).



ISubiectul l l-lea (30 de puncte)

A. (14puncte)

. sr:ric1i ilspu'rsul pcntru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textulrl c nrir ios ,

,,!)irriin clipa din urmi omul e dator si qini la rostul lwi, chh ci rosrul ism ci-tt t ltic cc s- o alege e el l [...] Ci tu vi i ;i-mi spui ci noi sunrem himii girani de1r.eunre qi_ci rebuie si dispirem.-$i de ce crezi'cd,n-ai i tu ultimul prost din lumeEicr ima i dcgrabi u ar trebui si dispari, u eu ? ...] Aq a cdvezi,rJl.re Moro-.t.in glas cu o admiralie.de ine neacoperiti ala de gene ozitatealui, eu r" 1", p. tirr.sil riicpti ' . Dar riu fac, ci tu vii p- urmi gi-mi spui mie ci nu mai am niciwn rostl lr, urnca sta. . ."

r..Mcnlionaqiite un sinonim enrru ensul in ext"t

rtu?ilttJ"i^;{:;,"::toarclc uvinte:a dispdrea, relua, generozitate,rost.

2. Ilustragi, rin exemple potrivite, omonimia cuvintelor oii, chit.3. Precizaqi aloarea morfologici a cuvintelor subliniate n text.4. scriegi elul propozigiilor subordonate in primul enunq al textului.

B. (10 puncte)S-cliegiispunsul pentm fiecare dintre ceringele e mai os.1. Sc-rieqi oui paronime si formulagi enunquri ., *..rr.".2. Alcituigi enunquri cu urmiroarele cuvinie: nici o datd/niciodatd.3. Precizaqi alorile.morfologice ale cuvintelor subliniare n urmitoarele enunquri:

r A ie$itglonp dinincipere.. Este singur orc.o Doarme bu;tean.o ,,Zoe, Zoe, fli bdrbatd!"

4. Formula.gi n enung n care sd existe o propozigie subordonati predicativi ;io subordonati circumstantriali e cauzd.

C. (6 pancte)Rescrieqi orect urmitoarele enunquri1. Eu continuu si suslin creQrerea VA la alcol.2. ochii albastrii ai fetei cea nou veniti in clasa oasrri ne fascinau.3. ln ceea e privesc deficiengeleintreprinderii oastre, ste necesar n nou pro-

gram de redresare.

Subiectul l IIIJea: 30 de puncte

1. Descriegi n joc didactic eficient n lecgiilede limba gi lireratura romdni (laalegere lasa).

2. Enumeragi ipuri de proiectare didacdci.3. Precizagi inalitigile inviqimdntului primar.

l ss

TESTUL13


Argumenraqi, nrr-un eseu e doui-patru pagini, ci poezia Luceafdrul de Mihai

Eminescu sre n poem irico-epico-dramatic aie aParqine urentului omantic'

ln realizarea seului, egi avia n vedere urmitoarele rePere:

- precizareaa armcaracteristici ale.curentului iterar/ale genului iterar;

- ixemplificrri""."rto,

caracteristici, ebaza operei iterare;

- prezent^rea posrazelor ului iric gi rolului mijloacelor artistice;

- argumenr re^ adoui elemente e originalitate viziunea asuPra emei' parti-

cularitiqi stilistice).

Subiectul al Il-lea (30 de Puncte)

A. (14 puncte)S".i.qiiarp,rnsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a texul

de ma i os .-,,1^rifôimpiratului Ro9, ninvilmigagul acela, ipede pune capul ui Harap-Alb

la loc, l incunjlri d.e iei ori c! cele smiiele de mir dulce, oarni"pi,To"t,1il

steie arrgel" i si se prinde pielea, apoi l stroPegte u.aPâ ie, 9i atunci Harap-Alb

indati invie gi Sterghndu-se u mh.na a ocht, zrce susptnancti

- Ei, da greu mai adormisem- DormJai tumuh sibine,Harap-Alb, de nu eram eu' zise ataimpiratului Rog'

sirutindu-l cu drag 9i dindu-i iar palo;ulin stipinire"'Ion Creangi, ouerteaui HaraP-AIb

1. Menqionaqi ite un sinonim Pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte:

invdimdsag, dpede, a tncunjura, a se prinde' . .. .2. Analizatiiintaitic 9i *otfoiogic cuvintele subliniate n textul literar'g. Ai.e,"iii propoziqiiin care pr"onumele emonstrativ cela si aibi doui func-

qii sintactice iferite de aceea in text'+,Frecizagif"lul propoziqiilor subordonate in ultimul enunq l textului literar'

"t:xi"{{riif;lrr"9"riin care i existe nadjectiv i, espectiv,n adverb a gra-dul superlativ.

Z. Formulaqi enunguri n care si evidenqiaqi monimia urmatoarelot cvvinte"no-

td, cdi, torturi, snoPi.3. Scrieqi ite un antonim pentru urmitoarele cuvinte: credinpd, inaintea, mo-

rocdnos, a lccePta.+. af"i*iii o frîeincare si exisre propoziqie ubordonati predicativi 9i o sub-

ordonati circumstanqiali e scop.



l lgeSubiectul l l-lea

A, (1 4ltuncte), Scrieli rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe eferitoare a textul

(l e ntiu,os.,,llinc facc dar lumea care vine a Maria Radna si se ?nchine, iMarei ?i ide ini-

rrra inclp.e a Sinte Marii timpul e frumos, ca umea_si oati veni cale de"

*pJ-rrrini clc zilc, cu praporele n vint, cu crucile ?mpodobire u flori gi cdntind pril-ipi itanii.Acum cind vin sutele qi se adunl miili pe locul cel arg din faga ministi-rii, rtum e. eceriqul Marei, care dimineaga ese ticogurile pline !i seara e nroarcecu clc goale. De aceea .einchiniMarainfaga coanei,

"poiigiia copilagii, e care

totdcauna i poarti cu dinsa, i dn puqin nainte ;i le zice: u nchinaqi-ve i voi, sl-r icuqiimamei!' "

loanSlavici,Mara

1. scrief alte patru expresii/locuqiuni n care si existe cuvintul inimd.2. Precizagi aloarea morfologicr a cuvintelor subliniate n rext.3. Gisiqi n text parru cuvinte gi lustragi prin exemple omonimia acestora.4. contrageqi primele doui propozigii subordonate in rexr n pirgile de propo-

zigie corespu nzdtoar .

B. (10 puncte)1. lustragi, rin patru enunquri decvate, olisemia erbelo : a ridica, a inghepa.2. Scriegi ite patru expresii u fiecare inire cuvintele rmiroare: carte, deietld.3. Preciz-aqi aloarea morfologici a cuvintelor subliniare din urmitorul enun-'q:

"lnaina armecelor sale/ E-un nu ;tiu ce un nu ttiu cum"(Mihai Eminescuj.4. Scrieqi u itere urmiroarele ifre: 14, 17.lB.

C. (6 puncte)Rescriegi orect urmitoarele enunguri

1. livelYl de cunogtinqe elevilor asi impresia desinteresului or pentru ecturi.2. M; sfii si recunosc i o si aibe dificuliigi

cuechipa

adversi.3. Nu pot penrru ca si spun ce m-a impresionat mai muh

Subiectul l IIIJea

1. Prezentaqi, e scurr, strategii de formare a capaciti,jii de comunicare, ornli giscrisi.

2. Tipuri de proiectare.3. Concepegi oui tipuri de temi.

TESTUL 16


Argumentaqi, ntr-un eseu e doui-patru pagini, ci opera iterari Moromepii deMlrin Preda este oman.

ln rcalizarea seului, eti avea n vedere urmitoarele repere:- orecizarea patru caracteristici le speciei iterare;- lxemplific"ri"

"..ttot.caracteristici, 9 by1.operei literare;

- prezentarea ersonajelor tipologii, ielaqiidintre personaje, modalidqi de ca-racterfl re);

- argumenrarea doui elemente e originalitate operei iterare viziune.asuprai"ii.i, modalireqi rtistice e construJqie subiectului, articularitigi stilistice).

Subiectul al ll-lea (30 dePuncte)

A. (14 puncte)3.ti"qi"irp"*.rl perrt* fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a texrul

de ma i os .-,, 'E,, re privesc de sus, urnici ($i-rni-pari th.tde micd / Te vid cum os mun-

c.qiil Uitt gr€rt,lCa si triieqti;/ Cind eu/ Stau us' stau sus ca Dumnezet,l Pe run-zl'-*lt"l"i"opac/ Pecaretrlrp:u,-niserd.s[agi' '/ tausus: ati 'tatac/ Casicigtigcomoda-mi viaqi!"

George anetti, mida sifurnica

1. dentificaqi, n text, trei omonime.i. S"ri"fi

"lt,"rrs decit cel din text pentru sintagmele: ,te privesc de sus", ,,pari

atit de mici".S.Precizali uncqia intacticil a cuvintelor subliniate n text'4. P ecizaii elul'p op oziqiilorsub ordonate din text'

B. U0 DanctelScrieqi'rispunsul entru fiecare dintre cerinqele e..mli 9t' ..

1. Foimulli enunquri cu paronimele urmitoare ,e.c.lipsd-e.l.ipsd,pr-oiecpie-proteclie.2. Indicaqi aloarea morfologicd a cuvintelor subliniate in urmitorul enunq: -afosr nminat premiul prea mult a$tepta,t.

3.'Precizagifelui ropoziqiilor subliniaie in vergulile.ulmitoare: ,De e-ndeam-nd, de te cheamd,T u'rimii la toate ece". Mihai Eminescu) .

+. *-"l.ti cite un enun! cu o locugiune erbale, espectiv u o locuqiune ad-verbiali.

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunluri:-1. Mi bizuiesc pe proprii mei ochi n distingerea uanqelor'2. Acqionau aciori complexi n acea xcrocherie.3. Se dovedea nci odati dublicitar.



lSubiectul l III-lea 30 de puncte)

t' l)rcz'cnta{iorrnarca ap.acitiqiideeceptare mesajului crisprin efortul n-tclcctual ropriu al elevilor.2' l'lxcrnplificaqi ficienqametodei exercigiului n studiul limbii gi iteraturii ro-rninc.3' Mcngionaqi biectivele iclurilorcurriculare ale nviqimintului primar.

TESTUL17

Subiectul (30de puncre)

Argumentaqi, nrr-un eseu. e doui-patru pagin , cd poezia Noaptea d,ed.ecem-urie de Alexandru Macedonski este c.eagre omantlc; cu numeroase lemente im-boliste.

ln realizarea seului, eti avea n vedere urmitoarele repere:* preciza.re.a patru caracterisrici ale curenrului simbofisrj- exemplificarea cestor aracteristic , pe 6aza ."r,rluiiii.r"r;- relevarea postazeloi eurui iric 9; "

tol,rl.ri-iJt";J;;.rtirii..; argumentarea a doui, elemente de originalitate a operei literare (viziune asu-pra remei, particularitigi stilistice).


A. (14 uncte)

-,Scrjgd ispunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele ceringe eferitoare a textulde ma r os .Jmpirecheri ciudate de slove... , cuvinre!Ce farmec se degteapti cind vi rosre$re ula...De n--aqi i fost voi oare, atunci .., .. ,r.r,"-irrt"

S-ar i-mbricar pe lume 9i dragostea iura ?Ce-ar i ficur un- sufler cu ror ce-aduni_ntr_insul,$i oare braqul volnic, si buza ce siruti.$i o.chii,uminogii, e au cu dingiiplinsulAr fi putut si spuie ce race-o guri muti ?..

Dimitrie Anghel,mn1' Menlionagi cite un sinonim pentnr sensul din text al fieciruia dinrre urmi-toarele cuvinte: ciudat, sload, a rosti, aolnic.2. Indicagi valorile morfologice ale cuvintului de n rexrul dar.3.Precizagi elul propoziqiilbr subordonate in text.

v

4. Formutrali itc o propozilie in care un subiect si fie exprimat prin interjccqiao, respectiv n atribut si fie exprirnat prin pronumele dinsii.

B, (10 pnncte)Scrieqi ispunsul pentru fiecare dintre ceringele e mai jos.l. Formulaqi enunquri cu urmitoarele paronime: airtuos-airtuoz, deferent-di-

fcrend.L Precizaqi aloarea morfologici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: ,Pi-

rea un copil docil, dar nu se comporta intotdeauna docil .3. Construiqi doui frazeincare adverbul relativ cum sd ntroduci propoziqii sub-

ordonate diferite.4. Alciruiqi pr opozigii cu urmitoar ele clwinte fr au dd, ns gnifiant, moliun e, m u s

cutos.

C* (6pancte)Rescrieqi orect urmitoarele enun[uri:1. Fuseseri noite marcajele e drumul rutier.2. Abea am putut rosd cateva uvinte, iind complect uluiti de frumuseqea ei-

sajului.3. Planul grupirii din opoziqie a fost desjucat, fa cum s-a anunqat n toate mij-

loacele de nformare mass media.


1. Prezentaqi, e scurt, strategia onsolidirii qi sistematizirii n procesul ormi-rii capacitiqiide receptare mesajului cris.

2. Men$ona1i metode Ei nstrumente de evaluare.3. Enumera{i gase intre etapele redirii-invigirii unui sunet gi a literei cores-

. punzltoare.

..TESTUL18

Subiectul (30 de puncte).i''Arg.r-.rrta1i, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera iterari Ion de Liviu

Rebreanu ste un roman.,l i" realizarea seului, veqi avea n vedere urmitoarele repere:,) - precizaree a patru caracteristici ale speciei iterare;{ - exemplificare a cestor caracteristicl, e baza operei iteraie;

{ - grgzentarea ersbnajelor lipologii, relaqii ntre personaje, modaliUqi de carac-, terrzare);

41



l- nrgumentarca doui clemente e originalitatc opcrci itcrare viziuncaasu-

pra tcmci, rnodalitlqi artistice de construcqie, articularitiq i stilistice).

Subiectul l ll-lea (30 de puncte)

A. (1 4puncte)Scricqi ispunsul pentnr fiecare dintre urmitoarele ceringe eferitoare a textulrnai os .

,,De-ag rdi ca bradu-n munte,N-ag avea updriri muhe,Dar triiesc ca plopu-n vale,$i sunt plin de supirare.

Inimi cz venin mult,Daci te-ag vedea rzh.ndNu pui mina si te sting;lli mai pun un braqde paieCa s.d rzi mai cu vipaie."

Doindpopulard

1. Identificaqi atru omonime n textul literar.2.Precizagi rrio.r." morfologici a cuvintelor subliniate n text,3. Precizaqi elul propozigiilor subordonate in textul literar.4. Formulaqi doui propoziqii n care conjuncqia acd sd ntroduci doui subor-

donate diferite de cele din text.

B. (10 puncte)Scrieqi aspunsul pentru fiecare dintre ceringele e mai ios.1. Scrieqi Atedoui antonime pentnr urmitoarele cuvinte: rnportant, oialitate.2. Formulaqi enunquri u doul adjective are nu pot avea grad de comPara{ie'

3. Precizaqi uncqia intactici a cuvintelor subliniate din urmitoarele enunquri:$i deodati se auzi osct.Studiind vei ajun ge savant.

4. Contragegi propozigia subliniatl din urmitorul enunl: ,,De reci codrii d'e ara-md, d,e eparte ezi albind/ $-auzi mindra gldsuire pidurii de argint". (Mi-hai Eminescu)

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunguri1. Ori ce om igi poate aduce aportul a ntreqinerea uriqeniei oragului.2. I s-a comunicat norei mele ezultarul a egzamenul e atestare postului.3. Continuu si cred ci acest articol e de nednlocuit.

lotSubiectul l III-lea (30 de Puncte)

1. Prezentaqi pecificulprocesului scrierii n clasa .2. Explicaqi'relagia intre curriculum 9i evaluare n inviqimnntul primar'3. Exemplificaqi atru tipuri de temi.

TESTUL19


Argumenrali, ntr-un eseu de una-doui pagini, ci poezia Reaed.ere e Mihai Emi-ncscuitt. o operi lirici de nspiraqie olclorici.

ln realizare-a seului, eqi avla n vedere urmitoarele repere:- precizarea a patru caracteristici ale genului literar;- ixemplificat"" acestot caracteristici, ebazt textului literar;- prezenrarea posrazelor ului iric ;i a rolului mijloacelor artistice;- ergumenrarea doui elemente e originalitate a operei iterare viziunea asu-

pri temei, modalitlqi arrisrice e conJtrucgie, articularitiqi stilistice).

Subiectul al Il-lea (30 de puncte)

A. (14 uncte)Scrieqi'rispunsul entru fiecare dintre urmltoarele ceringe eferitoare a textul

de ma i os .,,lrr"int. de plecare, Mattia gi cu mine ne sfltuisem ndelung a:supra rumului pe

care rma si apucim - cici il inviqasem Eipe Mattia-si citeasci harta.gi cum nu-9i

maiinrhipuia ea altdddtd cI distaniele rau-mai ungi pentrupicioarele care stribat

to $osea icit pentru degetul care rece de a un pas a altul. Dupi ce am cumpinitbine, am hoteiit amhnioi ca si trecem prin Clermont..."1 Hector Malot,Singur e ume

l. Menqionaqi ite doui sinonime pentru sensul din text al fieciruia dintre urmd,-toarele uvinte: a sfdtui,d.cumpdni.

2. Precizajivaloarea orfologici-a uvintelorsubliniate n text'3. ndicali' elulpropozigiiloriubordonate in grim.1 razi a. extului.4. Formulagi tdpoi4ii cu alte ensuri ecit acelea in ext ale urmitoarelor u-

vinte: mine, urma, Pds, dre.

i B. (10 uncte)1. Scrilgi ite doui sinonime eologice entru rmitoarele uvinte:dojand,mild,

necitz, a-gi ncbipui,2. PreCizaqiuncqia intacticia cuvintelor ubliniate in urmitorul enunq: ,Luni,

tu, sthpena irii, pe a lumii bolti luneci". Mihai Eminescu)

cl c



IaIl. Sc.rieli itc doul cxpresii/loc,u.qiuniormatc cu rjutorul cuvintelo : foc,d.rept.4. Alcltuiji enunquri cu expresiile crise a prrr,.trr[ 3.

C. (6 puncte)Rescricqi orect urmitoarele enunquril.lrr sccolul douizeci s-au ealizat'cele mai exrraordinare escoperiri tiinqifice.2. Avea decit o slibiciune, dar -ar displace -o recunoasci.3. Fumurii ochelari i dedeau ctorului un aer misterios.


1. lustragi, Pe scurt, ehnici ale muncii cu cartea, in perspectiva ezvoltirii ca-pacitigii de receptare mesajului scris.

2. Pr_ezentagiolul exerciqiului n formarea capacitigii de receptare mesajului scris,

3. Menqionaqi atru tipuri de evaluare.

TESTUL20


.Scriegi n eseu, e doui-patru pagini, n care si prezenrari-odalireqi

de carac-terizare a unui personal principal dinir-o operi epicî.

o lon de Liviu Rebreanu. Bahagul de Mihail Sadoveanuc Moromegii de Marin PredaLn realizarlea seului, veti avea n vedere urmitoarele repere:- precizarea celor doui modalitif de caracrerizare pirsonajului: cara*eriza-

re directi gi caracterizare ndirecti pi forme ale acesiora;- exemplificarea modalitiqilor de carecterizare, e baza extului literar ales;- stabi'lirea ipologiei personajului si relevarea elagiilorcu alte personaje, a gi

a semnificaqiei cestuia;- relevarea doui elemente e originaligatg gperej iterare viziunea-asupra e-

mei,construcqiapersonajelor,particularitngi[!stilului).


A. (14puncte). Scriegi ispunsul pentnr iecare dintre urmiroarele ceringe eferitoare a texrul

de mai os .,,Doini, doini, cint cu oc, . , iEu te cinr in orice oc$i n cimp cit 9i acas', r . . !, ". .

Cht voi fi eu nu te lasCine mi te-a dat n darSi-mi tot cint dorul amar ?Cine mi te-a uruitCa si fiu tot amdrir?

' Foicici, foaie ad,Murguleq, coami rotate$i cu coada nnodatd.,Scapiri" din piatri-n piarri,Mai trece-mi Olru-odati,

" Scapi-mi capul de a moarre,Ci gi-oi ace grajd de piatrd..."

Doindpopukrd

1. Scrieqi oui omonime, dentificate n textul literar.2. ndicagi uncgia intactici

a cuvinrelor subliniate din text.3. Rescrieqi ropoziqiile subordonare iprecizaqi elul lor.4. FormuJaqi nunguri cu alte valori moifologice ale cuvinrul:ui cht, diferite de

aceea in textul literar.

, B. (10 puncte)r' Scriegi ispunsul penrru iecare dinrre cerintele de mai os., 1. scrieqi arru expresii/locuqiuni ormate cu ajutorul subsrantivuluifoc.' i 2. Scrieqi atru adjective are nu pot avea grade e comparagie.i,t'3. lciruiqi doul propoziqii cu sensuri difJrite ale cuvintulur repede.

't' '4.Precizagi uncgia intactici gi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate dinurmitoarele propozigii

e. Y alor eazl" cdtp atru.f. Despici firul in patrw.g. Erau tot unul Si unul.h. O qinewna;ib:und.

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunguri1. Dis de dimineaqi s-a prezenrat a bazinul de nnot.2. Se ntinde o foaie supqire in aloatul raged.

*, 3. Valoarea descoperirilor arheologice e i Sucidava useseri unanim recunos-w cuti de citre toari lumea gtiinqifici.

f,,Subiectul al IIIJea (30 de puncte),i ,{r1. Prezentagi, e scurt, aspecte metodologice ale dezvoltirii comperenqelor le-ir mentare de comunicare orali si scrisi.

2. Menqionaqi metode;i instrumente de evaluare.1. Concepeqi oui tipuri de ternl

45

'f' a. Cu inci doi se .ac atruzeci.| ? r- .D. nmultrm pe clncl ctt nouil.c. Al zecelea va plecain excursie.

l.e d. Adiugim lui Sase, rei.' ,n '

ill11,

TI

I



TESTUI, 21


Itcc{acmji n eseu, e doui-patru pagini, n care i caracterizagi n personaj rin-ciprl dintr-o comedie/dintr-o rami.'

ln rcalizarea seului, eqi avea n vedere urmitoarele repere:- prccizareaa oui modalitigi de caracterizare personajului: aracterizarea i-

rccti gi caracterizarea ndirecti ;- excmplificarea modalitigilor de caracterizare, dentificate pe baza extului li-

terar;- stabilirea ipologiei personajului i relevarea elaqiilor u alte personaje;- evidengierea i'isiturilor gi a semnificagiei ersonajului;- relevarea doui elemente e originalitate a operei iterare viziunea asupra e-

mei, construcqia ersonajelor, articularitiqi stilistice).


A. (1 4 puncte)Scrieqi ispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textul

dc maijos.,,Aici, a Moara cu noroc, nu putea si steie nimeni firi voia luiLicd'zafari de

arendagi Si af.ard e stipinire mai ra gi dinsul, care stdpanea rumurile , Ei n zad'arte ngelegi u arenda;ul,in zadar e pui bine cu stipanirea, ici, pentru ca si poqi stala Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gl om al lui Lici".

Ioan Slavici, Moara cu noroc

1. Identificagi el puqin doui omonime n textul literar.2.Precizagi alorile morfologice ale cuvintelor subliniate n textul literar.3. Rescrieqi ltimele rei propozigii subordonate in textul literar dat, precizind

felul lor.

4. Notaqi patnr expresii cu verbul a se face.B. (10 puncte)Scriegi ispunsul pentnr fiecare dintre cerinqele e mai os.1. Construiqi doul enunguri n care a fi sd aibivalori morfologice diferite de cea

din textul literar dat a puncrul /.2. Exemplificagi, rin sintagme otrivite, patru tipuri de atribut.3. Consrruigi doul propozigii subordonate iferite, ntroduse prin conjuncAia e.4. Scrieqi ormele pronumelui demonstrativ de dentitate.

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunquri1. n calitatea care o am, e spun a biieqi sa upte pentru medalia olimpici.

lq t2. Ideia unei cxpedilii a Polul nord a fost acccptatd ntr-un consens nanim.3. Colegii sorei mele au optat pentru alegerea ursului de nformatici'


1. Relevagi rincipiul continuitiqiiin realizarea biectivelor cadru ale studiuluilimbii gi Iiteraturii romine in ci clul curricular ,,Achizigii undamentale".

2. Exemplifica{ doui tipuri de exercigiu, ficiente n formarea gi dezvoltarea a-pacitigii de receptare mesajului scris.

3. Menlionaqi doui tipuri de proiectare didactici.

TESTUL22

Subiectul (30de puncte)

Redactagi n eseu, e doui-patru pagini, n care si caracterizaqi n personaj e-cundar dintr-o operi epici, la alegere.

lnrealizarea eseului, eqi aveain vedere urmitoarele rePere:- precizarea elor doui modalitigi de caracterizare a personajului caracteriza-

rea directi gi caracterizarea ndirecti;- exemplificarea modalitiqilo r de caracterizare dentificate, e baza exrului li-

terar;- stabilirea ipologiei personajului gi a relagiilor cu alte personaje;

' - evidenferea risiturilor gi a semnificagiei ersonajului;- relevarea doui elemente e originalitate a operei iterare viziunea asuPra e-

mei, construcgia ersonajelor, articularitdqi dlistice).

Subiectul al ll-lea

A. (14 uncte)Scriegi ispunsul pentrufiecare dintre urmitoarele ceringe eferitoare a textul

de ma i os .,,Eu nu qi-amvorbit niciodati despre ucruri de aceste, ar rebuie sd ii Si w orn,

fno, qisi te gindegti a viagi, cici nu pot si-qi vie mereu oate de-a gata.Astizi stauaici 9i nu mi supiri nimic, dar mi fac eu nsumi ginduri rele despre hn de mine,gi aceste indurl nu-mi lasi tigna si mI bucur de ziua de astizi. $i poate ci gindu-rile mele unt degarte, oate ci ziua de mine are si fie tot buni, dar o voi pierde e-mindu-mi de cea de poimine. $i cit vom sta aici, nu mai scap de nevoia aceasta".

Ioan Slavici. Moara ca noroc

1. Identifica$ adverbele in textul literar dat,precizdnd elul lor'

(30 de puncte)



Il

2. Prccizaqi unc$a sintacticia cuvintelor ubliniate n texr.3. tcscrieqi ltimelepatru propoziqii secundare in textul dat, precizind felul or.4. Scricgi ite doui antonime pentru urmitoarele cuvinte din textul litetar: a su-

pdra, tibnd (in text tignd), a pierd,e, se erne.

B. (10 puncte)Scricqi ispunsul pentru fiecare dintre cerinqele e mai os.l. llustraqi, prin exemple adecvate, lte doui valori rnorfologice ale cuvAntului

aoi, diferite de cea din text.2. F'ormulaqi oui enunquri n care verbul a rdmkne si fie predicariv, especriv

copulativ.3. Scriegi ormele pronumelui de ntirire.4. Formulaqi ropoziqii n care un numeral cardinal qiunul ordinal au uncqia in-

tactici de subiect.

C. (6 puncte)Rcscrieqi orect urmitoarele enunguri:1. Excaladarea verestului a fost cea mai totald bucurie pe care am trdit-o din

plin.2. Noul ales succede a pre;edenqia nei mari personalitlqi polirice.3. O da ti ce s-a oferit s5, rganizeze xcursian ici un pretext nu-l indreptlq ea i

se eschiveze.


1. Relevaqi, e scurt, metode eficiente de nsugire a elementelor de construc{iacomunicirii.

2. Explicaqi onceptul de curriculum.3. Mengionagi aracteristicile ocului didactic n invigiminrul primar.

TESTUL23


Redactagi n eseu, e doul-patru pagini, n care sd,caracteriza li n personaj e-cundar dintr-o operl literari aparqinind genului dramatic comedie).

In realizarea seului, eli avea n vedere urmitoar'ele epere:- precizarea celor doui modalitili de caracterizare personajuluiz caracteriza-

rea directi gi caracterizarea ndirecti;- exemplificarea modalitiqilor de caracterizare dentificate, pebazatextului iterar;-- stabilirea ipologiei personajului si a relagiilor u alre personaje;- cvidcnlierea risiturilor si a semnificaqiei ersonajului;

lq g

- rclcvarea doui clcmcntc c originalitate operci iterarc viziunea supra c-

mei, construclia ersonajelor, articularitigi tilistice)'

Subiectul al Illea (30 de Puncte)

h. (14 puncte)-s.ri.qiiitp"rirtlp.ntru fiecare dintre urmitoarele ceringe eferitoare a textul

de ma i os .,,Fefi*avea cesr enriment, e care nu gi-!explica.bine,.ci egiturile ui de ru -

denie, ricit de ndepirtate, cu Otilia, 9i de veche ntimitate i dideau dreptul tlt:l-

)urr""purririle ei. ascalopol nu-i era antipatic, ar viditele ui atenqii entru.Ottha

i ;;-r#;;-;;"r,d"lo"r.. D'" la ir.,ceput hiiise n Otilia o prietena de virsta lui, un

i*Jti"-i.in care-i ipsise.Ci o iate-d. opttpt.tece an i ar.ltaatit nteres PtTtIyun om in virsta,

"rr"-ii.pAtea iudat.Maicurios er a Lceilalqi u erau scandali-

iigi.i^.a-o; Cort".he iar.a de-a dreptul ncintat.gi specula u umilinqi aceasti

situajie,Aglae';i Aurica nutreau n priviri invidia"'George Cilinescu, Enigrna Otiliei

1. Notagi predicatele in textulliterar dat,p.recizind.felulor2. Contiageqi o propoziqie subordonati at;ibutivi din text in Partea de propo-

ziqie corespunziltoar .3. Rescrieqi i.i pr"-p-iqii subordonate tributivedin ultimele doui enunquri le

textului.+. nor-.rlaqi un enunq orespunzitor altei valori morfologice a cuvintului el, di-

feriti de cea din text.

B. (1 0 ouncte\Scriegi'rispunsul entru fiecare dintre cerinqele e mai os'

1. Scriegi ite dofi sinonime pentru urmitoarele cuvinte: antipattc, tenlte, a ex-

plica, a nutri.Z.'slrieqi n litere urmiroarele numerale ardinale: 4,16,5018, 1069';:i;;;;i;ii p,"p;;iif* p",^ r,1j*-,il::d:uiadjectivenvariabile idoui ad-

jective ar e nu pot avea rade de comPara[le'! |4. 'Formulaqi .op'oriqii ; ;";. si existe n atribut verbal 9i unul adverbial'

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunqu.ri:1. Mog briciun aduce daruri la copiii cu minqi'2. Si-mi scri daci vei venii la concert.3. Prieteniii unei colege de-a mele obignuiau sd.viziteze uzeul Mirii Negre.


l.Prezentagi, pe scurt, strategii de ormare a comPetenlelor e comunicare ora-

li 9i scrisi.



l2. ix e nplificaqi ou.i nodalitigi c stinrulurc rcrcar.ivirllii levilorprin studiul

l inrbiiyi i tcraturi i omine..1. )rez.entali bicctivele iclurilorcurriculare le nvitimintului primar.

'TNSTUL24


Argumcntaqi, nrr-un eseu e doui-patrupagini, ca opera iterari pdd.urea spkn-zuragilor de Liviu Rebreanu sre n roman de inalizxpsihologic;.

ln rcalizarea seului, eqi avea n vedere urmitoareie ,.p.rJ,- precizarea patru caracteristici le speciei iterare;- cxemplificarea cestor aracteristici,-pe azaoperei iterare;- prezenrarea ersonajelor tipologii, rela$i dintre personaje, modalitiqi de ca-

racterizare);- argumentarea doui elemente e originalitate a operei iterare (viziune asu-

pra_temei, modalitr$ artistice de consirucqie, artiiulariteqi stilisiice);- cxplicarea idului operei iterare.

Subiectul l Il-lea (30 de puncte)

A. (14 uncte). Scrieqi ispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe eferitoare a textul

oc mal ,os.. "filmatd din elicopter arna apare/intr-un prim-plan atit de inrens/ ci i se vidbroboanele e sudoare curgindu-se/ ent ntre ujerii egiqi in brazde/ prive;te, zi-pczile cilitoare se-ntorc/ n escadrile in tirile

"id"/ p. .a"a qiranul r, o 9*." "r-.alvrfi,,/n jurul gil,lul, freaci parbrizul aburit/ al cerului, pini ies stelele/ a venir

iarna spune qiranul, e timpul/ si legim rotigele plugului irfoi de hirtie/ cu elegii

de.propergiu, venit iarna/copii zice el si luim ascJnsorul/ au pe scara ulantaiicoborim/ pini in magazinele, subterane de aparate/ electrocairice gi in sala/ d.eproiecgie ridicinilor si mai vedem."

Mircea Cirrirescu, Georgica a VI-a

1. Formulaqi doui enunguri n care cuvintul lent sd" ibi alte doui functii sinrac-tice, diferite de aceea in text.

2. Idendficaqi i scriegi ropoziqiile ncidente din textul literar.3. Precizagi elul propoziqiilor subordonate in textul dat.4. Transcrieti, in texr, doui adjective alificative propriu-zise) care nu por ayea

grade de comparaqie.

IB. (1 0puncte)Scrieqi lspunsul pentru fiecare dintre cerinqele e rnai os.1. Alcituiqi cite un enunq otrivit pentru sensul ieciruia dintre urmitoarele cu-

vinte: insolent/indolent, eroare/oroare, ensie/ pensiwne, eleoa/re'uela.2.Precizaqi uncgia intactici a numeralelor din enunturile urmitoare:

a. n sali erau doudzeci e parlamentari.b. Al optulea mi se pirea mai nteresant.c. M-am imprietenit cu doi dintre ei.d. Muncea cit doi.e. Aceea era a treia dintre bijuteriile cele mai valoroase in muzeu.f. La cele gase medalii olimpice mai adiugim una.

3. Formulaqi ite un enunq n care verbul a deveni si fie regentul unei propozigiisubordonate redicative, espectiv unui complement ircumstanqial oncesiv'

4. Scriegi ite doul sinonime pentru urmitoarele cuvinte: ntens,proiecpie.

C. (6 puncte)Rescrieqi orect urmitoarele enunquri1. Nu fii dublicitar n situalia de fati !2,Ydztse cu proprii ochi cum se creazl, din sticli, frumuseqile el e mai desd-

virgite.3. Administragia ocali trebuie si-gi aduci aporfil la dezvoltarea urismului.

Subiectul l III-lea (30 de puncte)

1. Relevaqi, e scurt, ehnici ale muncii cu cartea, rin care se ormeazi;i se dez-volti capicitarea elevilor din inviqiminml primar de receptare mesajului scris'

2.Prezenlagi, e scurr, doui dezavantaje leunei metode radilionale de evalua-re (l a alegere, intre probele orale gi probele crise)'

3. Menqionaqi inalitlqile nv;lemanrului primar.

51

"



( ). (6 puncte)Itcscrieli orccrurmitoarelc enunturil. o.pii di n clasa utii invaqidecii punctul gi semnul ntrebdrii.2. ( )arc va si zici, daci nu intirziam, ,,"._", ii ii;;;i;;;;i in excursie.3. Ilineingclcs, simgit i ea cu m adie o boare licuti de vinr.

Subiectul l IIIlea (30 de puncte)

l ' Prcz'entagi spectemetodologice le ormirii capacirnqii e citire/lecturi n cla-sa .2. Definigi conceptul de curriculum.3. Mengionaqimetode si instrumente de evaluare.

TESTUL 14


Argumentaqi, nrr-un eseu de doui-patru pagini, ci poeziile plumb qi Lacustrdde Georg_e acovia apargin .rr.rrrrrlrri ;Lbofir..In realizarea seului, egi avea n vedere ul_ero"r.l" reDere:- precizare.a patru caracteristici

"1..rrr.riri;tli-*-b;1il'

- exemplificarea cesror ara*erisric , p, bî^ t"*r.i;, iiiir"r.,- relevarea postazeror urui iric ;i ",ol.rlui *iir.*"i", ,-rtiru..;- argument^rea doui elemente e originalitate a operei iterare (viziune asu-pra remei, parcicularitigi tilistice).

Subiectul al ll-lea (30 de puncte):

A. (14 puncte)

lt^tl:lt tuspunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele cerinqe eferitoare a textule ma l los.,,A fost ceva aga de.neagteptat, i arn ciscat ochii mari si am ngepenit. Regizo-ul din mine imisese uimic'it. i.ioa"s

":;; iil;;-li?.n"iru

rearizare ine-1og1a{ig pentru ntrarea nuipersonaj xtraordinrrlnir-un ilm feeric a vireanirului.?igea.spre oiun erou^sorar,1 eclo,iIGGJ 9i*ridior, cu pirule.le urg6'nou,t*.tor,e, ubraqeungi n rninecile'iei;;;-;i;"de ubminteanulnrnat eumeri. Miiloculsub.qire,ncins"cuhirnir"ii":;;i;;; qinte trilucite, ub-niagimai mwltsrarura ui d)sdoi.rsitlu-p"ir; r"*" uoiii.i"-gi fr-,rseqe. uita_?:tT[il1it[il:f ,ou,epam inc apr'unasm ;,".-i"i.-oiu, ,,,;t :; ;;

1. Menqionaqi itc un sinonim pentru scnsul in tcxt al fieciruia dintre urmi.-toarele cuvinte: mlddios, aninat, aiurare, cumpdnit.

2.Precizeli valorile morfologice ale cuvintelor subliniate n text.3. Formulaqi un enung n cari cuvintul aSa sd aibe aldt valoare morfologici de-

cit cea din rcxr4. Scrieqi elul propozigiilor subordonate din textul literar'

B. (10 puncte)Scrieqi ispunsul pentru fiecare dintre cerinqele e mai os.1. Aldtuiii enunguri cu urmitoarele omonimei caP, olg, marcd, onlan.2. Formulagi cite o propoziqie cu un subsmntiv defectiv de numirul singular 9i,

respectiv, efecdv de numlrul plural.3. Construiqi doui enunquri n care pronumele elativ care crt gi fird prepozi-

gie) si aibi funcjii sintactice iferite.' 4. Alciruiti o frazt.in care si existe propoziqie ubordonati condiqionali giuna

atributivi.

C. (6 puncte)Rescriegi orect urmitoarelor enunguri:1. Codriii incepuseri si fremete a adierea intului.2. ln lucrare o6t"*"t" inserarea nor documente negrite de vechime'3. Domnia sa nu a adus nici un argument.


1. Exemplificaqi modalitate de stimulare a creativitiqii elevilor n studiul lim-bii si literaturii romine.

2. Relevaqi elagia intre curriculum gi evaluare.3. Menqionaqi ipurile de evaluare n invigimintul primar'

TESTUL15Subiectul (30 de puncte)

Argumentaqi, ntr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera iterari Enigma Oti-liei de G. Cilinescu este un roman obiectiv.

Lnrealizarea seului, egi avea n vedere urmitoarele repere:- precizarea patru caracteristici le speciei iterare;- ixemplifi""t6"

"."ttorcaracteristici, e baza'operei iterare;

- prezentarea ersonajelor tipologii, relaqiidintre personaje, modalitiqi de ca-racterizare)1

- argumenrarea doui elemente de originalitate a operei iterare (viziune.asuprateirei, modalitiqi artistice e construcgie subiectului, articularitiqi stilistice).

37

Vasile Voiculesct, Misiune de incredere



l rs

' n1ll, i

RASPUNSURI I REZOLVARI

TESTUL1

Subiectul

' I Alexandru Lipuqneanulde Costache egruzzi

", Nu,vela ste o specie a genului epic n proz|', mai extinsi ca dimensiune decit

t.hiqi'qi-ri

r.dtti decit iomanul, cu un iingur. fir narâtiv, rmirind un conflict

Unic,"on".rrtrat,

cu acqiune esfigurati in diferite locuri, intr-un timp limitat,la care

Darticipipersonaje u prea numeroase' nele complexe' -.["-i"l'ir.i"r.rr" ,roartri, lui Costache Negruzzi ii este atribuit merirul de a fi crea-

@rul nuvelei de nspiraqie storici.Nurnela { r*oriru Ldpusneanul ste tructurati n patru capitole, iecare u cite

un motto: ,,Daci voi nu mi rrreqi, uvi vreu... (capitolul ),-,,4i si dai sami, doam-

;;1...; (cafitolul al Il-lea), ,,Capul uiJvloqoc rrem..." capitolul al III-lea) ti.'P.e*t

".i!"litr,pie mulqi r- ti pop.rc gi eu..." (capitolul al-IV-lea). \uv.9la se. ndi-

iiduelizeaz/prin coffiarl toriai puternic (hp,ta ditttt. voievod gi boierii triditori'pe de o p"rr"i ti dintie boieri,

-aialesMoqoc, gi norodul pe care ace;tia l asupresc'

fe de alil parte), ca qiprin construcpia ersonajelor..' Cr rp"ii.

" i"""i"iepic, aceaste rurreh ari o dimensiune emporald edusd' Ea

evoci a doua dJmnie a ui Ale*andru Lipugneanu 1564-1569),iar acqiunease on-ceitr eazd" sup a p ersonajului principal. b imensiuned sp litld cup inde hotarul 9

,oetatea e scaun a Moldovei'.

-1i*rJiti n;U,u"leie conrureazi conflictul social 9i sunt creionate Portretele

p.rrorr"f"lor'implicate. Aj-ury_a hotarul Moldovei, nsolit de armata otomani' Li-

,urrr..rr.t este ritimpinat'la Tecuci de o solie boiereasci, lcituiti din vornicul Mo-

i"d, o.ri.t"icul Veveiige, pirarul Spancioc i Stroici,acegtiancercind si-l determinelii"",""r! tr o"rr"" tui"eai"A gi sill atragi ntr-o cursa, promiq6ndu-i sprijinul bo-

ierilor. Intelisent, bun cunosciror al boierilor gi al situaqiei in qari, Lipu.gneanu

descoperi coilrplorul gi-giafirmi hotirirea de a prelua ronul, printr-o replici de-

verriti'-ottoul primului capitol gi rimasi celebri: ,,Daci voi nu mi vreqr, uv{ v.r9q,

rispunse Lipugneanul, ai cirui ochi scinteiri ca un fulger, 9i daci voi nu mi iubiqi,



{' t l r,1. l t l l )( 'scl)rcv()i , ; i vo i rncrgc lr icu voilr, ri l j rr.I oilr oastr i .Sd ni-ntorc?N4,rrlel ir, r lr l;i vir inr.oarcc)unirca cursul nclir : i t lA! Nu mi vrea qara? u mrvr ' I ivrl i , ' r t rrrnqalcg "

luuPcnrru ca sc rn[r<llnivc$tc,apuqneanu oruncegte i fie cilugirit. Cind ig i rc -

Vine nsi qi obscrvi ci este mbricat in rasa monahali, i ameninqi_cu moartea petp{i, inclusiv pe doamna Ruxanda gi pe fiul siu, moqtenitorul ronului.'lloierii

Spincioc gi Stroici, ntorgiln gari,o sfituiesc pe doamni sI'1 offiveasci'lmpotrirra ,rbinqei ale, cu congtiinla pecatului, dar cu ncuviinqare tacitd. mitropo-'litului Teofan, care se gribeqte si-i acorde ertarca gi si pregiteasci ncoronarea no-uluidomnitor, RuxandJil otrlveEte.pe ipugneanu.Voievodul oare n chinuri, vegheatde ultimii sii dugmani, Spancioc gi Stroici, acesta iind d.eznoddmkntul nuvelei'

Nuvela .rt" io-"ntiia prin rema abordati, prin dramati.mul acqiunii, prin sce-nele 9i personajele ntitetile. Personajul rincipal, Alex.andru ipugneanu, este, arlndul ui, romantic prin personalitatea a, cumul de calitiqi qi mari defecte carac-iQr ingeros, inism, ap"iittt. de a simula gi de a disimula) 9i prin destinul siu (in-clusivprin moartea niprasnici).

Nuvela este originaii atit datoriti viziunii pe care-o-oferl asupra storiei zbu-ciumate a Moldovel, cit gi datoriti modului remarcabil de construire a unui P9rs.o.:

naj edutabil Lipugneanu gi a unui conflict puternic care se deruleazi admirabilln'cele patru capitble care capdtd. rislturi ale actelor d-inpiesele de teatru. De ase-menea,briginalitatea evidespe i n miiestria de care d; dovade autorul n pr.ezen-tArea, entru prima oari in literatura romini, a unui personaj colectiv (mulgimeatlrgoveqilor), precum gi din modul n care scriitorul comenteazi aptele gipersona-jele'descrise, na dintie intervenqiile ale memorabile iind aceea in finalul nuve-lei: ,,Acest el fu sfirqitul lui Alexandru Lipugneanul, care asi o pati de singe nistoria Moldovei".

Specificul epocii este dat de evenimente, mentalitiqi, ceremonial, estimentaqie,obiceiuri, dar Eide imbajul n care sunt mbinate cu miiestrie elementele rhaice 9ineologismele.

Nrivela Alexandru Ldpuyeanul, apilrutiin primul numir, din 1840, al revisteiDacia iterard, reprezinti un model di operi oiiginali, inspirati din istoria naqio-nald", are se con{ormeazd. ecomand;rilor ficute de Mihail Kogilniceanrtin Intro-d,ucSie, deviratul articol-program al revistei 9i, totodati' o concretizare aromantismului omines c care avea s5" reeze literaturi naqionali valoroasi.

I Moara cu norocde Ioan Slavici

Conceptul de nuaeld vezi p. 53.' Mare clasic al literaturii .o-att", aliruri de Mihai Eminescu' on Creangi 9i

I. L. Caragiale, oan Slavici a contribuit la dezvoltarea prozei, ndeosebi prin nu-vele gi prin romanul Mara, considerat apodoperi a speciei iterare.

Nuvelele sale, adunate gi publicate n volumul Nosele din popor (1BB ' recon-stituie viaqa atului ardelenesl in perspectiva ealisti, a unui ,,realism oporan". Inspa{iul ransilvinean, ncircat de tradiqie, e desfigoari drame puternice, generatedi diferenqele ociale, etnice, eligioase, e avere qi de mentalitiqi, de sentimente apri-ge gi destin necruliror. Dintre nuvelele volumului citim: Scorrnon, Gura satului,

, Airr.rr.sl.rttttt,.ipugncanu i ucide pe boierii riditori si e confisci averile, ar,1,,-tttrttci{trx:rrtda,ar c i mirturisise i erainspiimintati de ameninqarea neiio-t , ' r, r, r i tc ;xluvc , ,Ai si da i sami, doamni!") , i ipromite cii iva administraun, , leactlr' ricrr"1i ,cl cascmenea, i nu va ma i ao-ita omoruri.

.(,",tttf'lit'tulLingcpunctwl ulminantin al reilea apitol,al cirui morro esre: ,ca-1'rrftr i Moqoc rem..." ipugneanu i convoaci pe boietiintr-o zi de sirbit oa.relaI'i.scriciinclc, up i slujbi, seinchini a coane il a

-oast.leSfintului on ce l No u

r'trltrt 'lricuta rncrenie, p.oi, entru a- i amigi, e gine n discurs vlavios o ,,de;in-(.ll;l r,lvirltarc",um ocalifici autorul), ecunoscindu-gi aptele ingeroase in tre-(1]t,l)('.,.i:ht.1l.. ustificd ri n grijasa pentru inistea lnrii,igicere Jrtare, olosegte

l)rl(tc)lbllce rn rnvrri a curtea omneasci, a ospiqul mpicdrii ,,Boieri umnea_vtrirstri De la venirea mea cu a doua domnie si pan; astizi, am aratat sprime ci-tr-cnrulqi m-am aritat cumplit, riu, vdrsind singele multora. Unul Dumiezeu stie.1,c.*r rrri-apirut riu gi de nu mi ciiesc de aceasia; ar dumneavoasrri gtiqice m-asilit nurnai doringa de a.vedea ontenind gilcevile gi vinzirile unora 9i aftora, carelirrtcau a risipa qeriigi a pieireamea. Asi;zi sunt altfel rebile.goieiii qi-au eve-rf f r cunostrnqi; au vizut cd. urma nu poate iri p;stor, pentru ca zice Mintuito-rul: " !2gs-yoi Pistorul, si se vo r mprdgtia il e ,. '

Boieri dumneavoastri Si triim dt acum n pace, ubindu-ne ca nigte raqi,pen-tr u ci aceasra sr e na di n cele..zece orunci: *S e iubegti e aproapele iu'cipretirrcn si si ne ertim unii pe. lqii,pentru ci sunrem

-rlritoii,rugindu-ne Domnu-

lui rostru Isus Hristos-_- gi fafe irrr.. - si ne erre roue gregal'e[, ;;;;;;i; ino i gresililornoqrri.". . Singurii boieri care nu se asi amigiqi de arta simulirii 9i disimulirii voievodu-lui sunt spitarul.spancioc gi.stroici.B"inuindprimejdia, .i doi fug din g.îe.

- --

.Lipugneanu dispune uciderea elor patruzeci gi gapte e voieri"venigi a ospiplvo.ievodal,n timp.ce, etras nrr-un colt u Mogoc,'se'delecteazd.vi,zind paimaâces-tuia. Apoi,.cu cinism, l intreabi pe vornic dacd apro..J"i ti"e omorindu-i. pen-tru.a-i ciqtigabunivoinqa,Moqoc i aprobi fapu iingeroasa, punind ci el nsugiar fi intentionat i-l indemne.pe omnitor " un are-Jrrea micei, da r ci irgelepc;.r-nea voievodului -o luase nainte.

^ .c: acelagi inge rece, Lipugneanu l di apoi pe Moqoc pe mi,na mulqimii risculate.Satisficut pentru ci a scipaf si de acest dug-an, ,roi..,odri ii oferi doamnei Ruxandacacul e rtci promis piramida in capetele oierilorucisi,asezare n funcgie e ang.

ln cel de al tretlea aprtol, autorul surprinde comporramentul erson ajelor afli-c n situagii-limiti, line d-e ramatism, r"cu.n 9i sadismul ui Lipuqneanu, a;ita-c a lui.Moqoc, manifesti,rile aracteristiie le personajului oleciiv,mulgimea, iensibilitatea oamnei Ruxanda..Personajele o*arrti.e sunt prezent;r. prin antite-

z.i, scenele unt singeroase,. eplicil" - t'"l.rr"trtepenrnr fieiarc ip de perso naj, arru$carea pici - plini de dinamism.

,Dupi si.ngerosul anchet, omnitorul nu mai ucide boieri, dar conrinui si ii pe-

dcpseasci rin schingiuri gi prin confiscarea verilor.



llxiulea'l ' ,tithii, Comoara, Moara ct't oroc,o cirpodoperl gcnului.Autorul acor-rl 6atcrrqie lcoscbiti nvestigagici sihologice, rmirind rcfleciarea venimenrelornlonqtiirr[lpcrsonajclor, inamica or sufleteasci.

1 pe ;r itcrari Moara cu noroc ntruneste caracteristicile uvelei, degi, spre de-orelrire clc altc nuvele, aceasta u incepe cu o expozigie, ecvengi "r", in io-po-rlrrrtfl.eiclescriptivi prezentarea ocului unde se afii circiumi- - apare abia ntleschide ca celui de al doilea capitol. Nuvela ncepe abrupt, cu dialogul dintre doui;rcrstttttjc se-nqiale, h!1egi soacra ui, care eprezintd.doui ritudini de viagi, douirtrentrrlitili,doui poziqii etice, cea radiqionali ntruchipatS" e filozofia de viaqi alrtltrinci.gi.cea moderni, a lui Ghigi, dornic de schimbare e dragul prosperitigii.(luvintclc bitrinei congin mesajul nuvelei,_exprimat oarte clar nia dl h inceput:,,()rnul si fie mulqumit cu siricia sa, cici, dacZ evorba, nu bogigia, ci linigteacoli-l'rcic face ericit".Personajul gi argumente zS",incontinuare, iitti", ,,Eu sunt acumbtrtrini, gi fiindci am avut gi am aiit de multe bucurii n via1i, nu ingeleg emulgu-nririlccelor ineri gi mi tem ca nu cumva, ciutind acuma a b;irineqe.rn oro" ,ro.r,sI picrd gi pe acela e care am avut parte pini in ziua de astdzigi i dau a sfirgituivicqii nele de amiriciunea pe care nu o cunosc decir din frici... Mi-" gr.u si-mi pi-rlscsc coliba n care mi-am petrecut viaga i mi-am crescur opiii 9i m"l cuprinde unfel dc spaimi cind mi gindesc si rimin singurd ntr-?nsa..." iiruiitrea bltrinei estepe fcct motiv.ati psihologic, ea reprezinti gineraqia 6.rstnici, egati de varri, de fa-diqic,de stabilitatea e-o viaqi.Motivele pi ."r" le enumeri releie ngelepciunea o-pulari care pune pregpe calea e mijloc, pe cumpitare gi pe acceptai.a nri situaqiimodeste, ar sigure. Totugi, bitrina t u J. op.rrri proiect6lor ginerelui siu, este o-lcranti gi admite. unctul lui de vedere, ndimnitrd.r-l re lupie pentru a-gi mplininizuinqele:.,,voi 9tiqi, oi faceti, ..] voi facegi upi gandul 'osiru' gi afiimind ciit va spn;rnr ;i ii va urma ,,cu oat5. nima, cu tot sufletul, cu toati dragostea mameicare ncearci norocul copilului iegit n lume. Dar nu cereli ca eu si hotirisc pentruvoi". Pers.onajul src memorabil, un model de ?nqelepciune idragoste mateini. Ealc di copiilor toate ibertatea de a hotiri viitorul ior .o-,rn, dar lobfigi si igi asu-me toati responsabilitatea uirii deciziei.

.. Replica ui Ghige ,,[..J i riminem aici aici, si cirpesc gi mai departe izmele oame-nilor, care umbh toati sepdmina n opinci ori desculgi,'iari, acidumineca e noroi,\i duc cizmele n mAni pini la biserici, gi si ne punem pe prispa casei a soare, rivinicu a Ana, Ana la mine, amindoi la copilas iard, d-tala uitrei. Iati linigtea oiib.i.";pune n evidenqd ntriga qi atitudinea ui de viagi. Ca cizmar nu cigtigi iuficient pen-tru a asigura amiliei o viaqi ndesrulati, de aceea otirfute si arende*ze irciuma nu-miti Moara cu noroc, aflad intr-un vad comercial bun, dar n locuri rele. Togi drume,tiise opresc a circiumi bucurogi ci au scipat eferi din pidurea nefasti.

Desfd;urarea cpiunii elevi destinullui Ghiqnsi a[familiei sale,murare a Moa-ra cu noroc. Pini la ap3rigia imidiului Licd.,viagaui Ghiqadecurge inigtit, n fie-care simbiti seara e bucuri cu familia de cigtigul realizat:,,Sim6iti de cu searalocul se g.qgf1si Ghiqi, ajungind si mai risuflel se punea

",rAn" gi cu bitrina sI

num€re banii gi atunci el privea a An4 Ana privea Jel, amindoi piiveau a cei doicopilagi, ici doi erau acum, ar bdtrinaprivia la citegipatru ;i se imqea ntineriti,

lszClciavea n gincrc harnic, o fati norocoasi, oi ncpoqci printeni, ar a sporul cr:a

drt de a Dumnezeu, dintr-un cigtig ficut cu bine"- el fiind un circiumar harnic,

Fricepur qi cinstit, respecrat e togi mugteriii. Lici va declanga onflictul,lupta n-irc fo"d"i cinsrit al lui chiqe qi dorinqa ui de a cigtiga ot mai mult.

Lici intuieqte slibiciuniie iui Ghiqa, dragostea entru Ana 9i Patima cfutigului,

;i re va folosi de acestea entru a ;i-l face complice. Prima ntilnire dintre cei doi

itte o rr.rit"bila lupti iniare frecareincearci si-qi impund. auto,ritatea i.orgoliul.GhiF il avertizeazi:,,Daci egti om cuminte, cautl si te pui la buni inqelegere u

nine", iarLicdii rispunde, cu cinism, ci lui ii este e ajuns a orice om si simti ,,civf fivai gi amar de ei daci nu-mi face pe plac", deoarece, daugi el: ,,Mie nu mi s-a

Du lnci om in cale, farl" ca si mi-l fi curiqit din drum"'' Arunci cind simidiul ii ia banii fir; si-i numere, Ghiqi vrea si-l sfigie, dar serb,fne si-gi manifeste entimentele e teamir ,,ii era par.cd-i eaci singele din vine

Clnd r.d." pe Lici la banii ce-9i adunas Pa:.a t para, dar acum.era egat.gi.trebu-ir si se stip'ineasci" . Circiumarul nu sup-orte otugi batjocura gi se. epede a LicIcare, penrnr prrma oari, igi manifesti rpiitn". Aceasti relagie onflicruali, de per-manente ntrecere pentru a{irmarea uierii, devine caracteristicl 9i revine adesea:

;Lici, tu rebuie sI inqelegi i oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, ar prieteni

iepr.irriqi" sau: ,nu weau si crezi cdmi qii numai de rici, ci umblu si intru la n-

voiali cu tine. Sunt gata si-gi fac pe plac".Conform invoieli"i intre cei doi, n schimbul banilor uaqide slmidiu, Ghigl va

prirni porci furaqi de acesra i de oamenii ui. Cu cat este mai antrenat n afacerileh..rrr*. ale ui Lici, cu arar Ghiqi se nstriineazi de amilie,se ndepirteyddg L1a,devine rascibil, gi gata si izbucneas d fdra motiv, iar in timpul procesului ui Lici,

devine perjur, apliandu-l 9i accepdnd si fie pedepsiqi oi oameni ai acestuia, u-zi-Ruprn gi Seite Bouarul, degi tie ci snmidiul l-a pridat gi bitut pe arendaq i a

omorit femeia Eicopilul.Conflictul dinrre Ghip 9i LicI se deplaseazdin fera conttiinqei circiumarului;

mai ales upi proces, ongtient e propria-i decidere morali, Ghiqi se autocondam-ni, se zbucî.rri-rirrrr. dorinqa de rizbunare, dar 9i de cigtig, pe de o parte, i luci-

ditatea u care constati gi-gimotiveazd, egradarea orali (monologurile nterioarefrecvenre n cuprinsul nuvelei ,.rrrt .o*pl"tate de ampl-e analize pjihologice reali-

zate den"r"tor) r ,,..Da - igi zise el - am primit porci de urat de a Lici, dari voi,fiind pugi n locul meu, agi i mers mai departe decit mine ori v-aqi i aruncat cu ne-socotinqlin primejdie '. Era o amarnici dezamilgire.in ceste uvinte'..Perduse oa-te brrcuriil....L" ,rt-r urmelor, oate e ficuse din dragoste itre dinsa, din dorinqade a o vedea eseli gi mulqumitd, de a o feri de orice supirare, de orice necaz, e

orice gind riu. Ce-i pasi lui acum de Pintea, e udeciqi, de rebile arendagului, e-ip*a ie gindurile 6s'-9i a fi facind lumea. Cici mare-dreptate vea bitrina, cindvorbea d"e ini;tea colbei: aici qi numai aici e imanul de_scipare ind,la nevoie, ca,totdeauna, umea e pirisegte" ,lartd.-m6. Ano ! i zise el. arti-micel puqin u, cicieu n-am si mi iert cAtvoi irii pe aga imintului. Ai avut ati om de runte; ai nea-muri oameni de treabi gi ai ajuns sl-qi vezi berbarul naintea udecitorilor' $i n-_ampicituit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie Ein-am voit si cred 9i si inqeleg,



t 'a t t t l t t i - i t i r i t l t calca ca buni"; , ,s i inrranilor rc icopii i zisc cl - vo i nu ma iavcti :unr vuscscri ir inqiinogrri , n rari om cinstir. . . .1 u nu ma i po t si l ipe ni _It tet t i a ru c z.ictropii lor srora: .Tati l vosrru

"u1 o- tici los! . ; ' --

-" - r- ' --'l 'or nr:ri otirit si sc azbune e .ici, Ghigd e mprietenegte u andarmul in _

ira, dirr atnini si-l demagte e simidiu pentru ci nri se simte in stare si renunteln r:ip1igusi1. calizate.cu juiorul acestuii. se amigegte, ;;;;;"J-;-"r,a-i"ii,Moarjt nurrrai iteva.llni gi spunindu-gi ci apoi, "-preurr; cu familia fi;; ;;;;;;csqtigati, c va stabili nrr-un loc unde nn

"rt. "rr.,osiut: ,,$i - igi zicea l - ,rr,"ri" u putinqi ca purtirile bune si nu stribati cu vremea.....

Ou cit cste mai robit banului, cu atit il urigte mai mult pe Lici, al cirui carac-ter diabolic l descoperi pe deplin. ncearci siigi linigreasci'congtiinq" ularrJ to-tul pc scama irii sale slaLe: ,$î ce si-mi fac ? gi ,ir. ct iF i, ..1. din urmi. Asanr*a dsat Dumnezeu ce si-mi {ac, dacde n mine..t,

-"it"r. J..a, u"i;;;;;

Nici cocoqatul u e nsugi vinovat c5.are ocoate n spinare: nimeni mai mul dec6tdAnsul -a r dori si n- o aibi".

Punctul culminant al conflictului, upta lui_Ghige u lumea si cu sine nsusi, sernanifesri n evenimenrele in timpul saibitorilor de pagti. Ghigl ,,atit ,. ,i;;;; J;ticdlogitli de slab n el nsugi, ncdt nu mai putea sd-gideie seama e poate gi ce nupoate si faci, gi aga, ncetul cu ncerul, se iia in voiaintimphrii 9i "jr.pr"

;; ; i.-ncqi nepisare sosirea ui Lici". $tiind c5"Licv,,re asupra sa bani, aur gi arginririefurati, o lasi pe Ana ca momeali. u acesra, e duce sd-l aduci p" j"rrd"i-ripi"i""" :tl aresteze, aldjn{ ci : ,,Aga rea Dumnezeu i9i zise el a;a *i_" fort r.arrd,rit.

['..] Dar ce si fac ? gi zise el n cele din urmi, daci Dumn.r"rr'rru mi-a dat gindulcel bun n ceasul otrivit. Daci e riu ce ac, ng puream si fac altfel...s" g1.;u?gi" isc ?ntoarci a circiumi, unde o gisegte e Ana singurd io omoari, spuninju-i: ,simtnumai ci.mi s-a pus ceva de-a curmezisa n cap ii .; trr,

-"ipot rii, iari pe ti".

"".ot si te las vie ]r urma mea. Acu - urme .l p.rt. p.tfir, -'".., lred c-am icut riugi daci n-ag vedea dinfag.a a ci eu re-am arurrl"t ." ,rn ticilos i" ur"q.l" i"t;;;;;ca si-mi astimprr serea e rdzbunare. aci mai adineaoari -ag i gisit, po"rJ .;

""e-ag i ucis".Deznoddrnhntwl.mvelej sre ragic: Ghiqi este mpugcat de Riuq, Lici, intors la

circiumi si-;i ia chimirul.co.mpromigitor, e care-l 'rir"r",ordoni incendierea Mo-ii cu noroc, apoi fuge, iindcjeste in pericol de a fi prirrs de pinrea, 9i se sinucidezDlnou-se u capul de un stelar scat.

Cind se ntoarce a Moara cu noroc, bitrina vede esturile ncendiului. ti pe opiatrr.impreuni cu.copiii, alituri de cinci cruci, plingind: ,,aga e-a ost j"*rtl"ele din urmi, ea pleaci mai departe cu copiii. '

Imaginea este simbolici, imprimind nuvelei un profund sens moral: au rimasn.viaginumai cei neprihinigi gi ei cumpitaqi. A.eart'e magine une n evidenp me-ajul etic exprimat a nceputul nuvelei:^cuvintele etrin"i"p.nJr., care ericirea ade-

vdratd, ste dati. de.,,linigrea -olibei",dee pe care;i-o"-int"gt"

gi Ghigi inrr-unmoment de ntens zbucium sufletesc, esi ea nu il mai poate ajuta sl se salveze, iind-i este un om prea slab. Personajele unt pirimag., d-. .."" i9i primesc p.i."pr",

ls g

Ghili esrc tipinit dc patirrraubirii,apoiva i dominat de patima banului; Lici cstc$imat de patima putcrii, iar Pintea, de patima izbunirii.

Nuvela dezviluie dezum anizareaomului stipinit de patimi. Firul narativ urmea-gl destinul gi transformirile personajului principal, Ghigi, care din om cinstit de-vine ucigag i sperjur. Acgiunea este oncentrati n pusta arideani, loc unde circiumarduce noroc, cu condiqia espectirii egii, a moralei gi a radiqiei.Dimensiunea em-Dorald ste edusi la citeva uni, puqin Peste n an'- ln nuveli apar personaje rincipale, ecundare i episodice. el mai complex per-lonaj este Ghiqi.

nuvelei pune n lumini atit destinul agic, cit 9i mesajul etic.

Subiectul al Il-lea

A.

l. a se ncruciSa: se ntretlia)a se ntersecta.

A consun'ta.i minca, a bea.fermecat: vrijit, cucerit, ascinat, ncintat, subjugat'musteriu: client, cumpiritor.

2. Era fascinat de frumusegea eisajuluimontan (verb auxiliar),,A fostodati ca-n povegri, -A fost ca niciodati, Din rude.mari mpiritegti, /O prea rumoasi fati" (Mihai Eminescu) verbe predicative) au:

lmi plecea d fiu pemalul mirii la risiritul 9i a apusul soarelui. verb predicativ)

3. Hanul era icsit cu giranii inapoiapi tntorSi) de Ia un thrg mare.

4. ln text ul dat cuvintul o este articol nehotirit. Acest cuvint mai poate^Yearff-

mitoarele valori morfologice- pronume personalrpersoana III-a, numirul_singular, orma neaccentuate'

genul eminin, cazil^cuz^tiv

(ex.: Se ntimpla s-o ntilneasci adesea lim-bindu-se n Gridina Botanici.);

- numeral cardinal cu valoare de adjectiv ex. Pentru filmul Piciul selectaseo fati qi doi biieqi.);

- substantia ex.: O este ocali.);- interjecpie ex.: ,,O, tablou mireq, antastic " - Vasile Alecsandri)'

B.l. Coateza -a ficut un coc rumos.

l,n razele oarelui de unie se coc ciregele'

La Gridina Zoologicd"au fost aduse doud ame.Cele mai bune kme sunt cele marca Gillette'

Cdndigipuiin gind si scrii o carte, rebuie si perseverezi.Pe stinca din deplrtare amzdritunpui de ciprioari.



l 61

2.l ( ,1

tdrc - adjectiv:^ln mprejurlri dramatice e dovedea m tdre.- adverb: i eram are recvnoscrtor pentru cuvintele ei afecruoase.

adinc: - substantiv: imqeain dhnculfiinqei cutremurare./S-a ufundatinadinc.

- adjectiv: Lacul era impede 9i ad.Anc.- adverb: Privind adhnc n ochii ei sl-i ingel eagi rdmintarea.

limpede: - adjectiv: n lacul impede se zireau pesti.- adverb: Vedea impede ceea e voia sa obgini prin acqiunile ale.

3._Dupiatita ploaie pdreal/ dcerulse nsenineazd.t/ P, - propoziqie redicativi)Riminel/ curn ne-arn npeles.2/ P, - propozigie predicativi)Situaqia evenisel/ tun1 u ne drteptarn.r/ Pz - propoziqie predicativi)

4. Propunerea or nu-mi svSdea defel.Prietena mea era de fel din Ardeal,

c.1. Mi-ar plicea si revid plaiul maramuresean.2. Maioul se udase din cauza ploii.3. Am intilnit la Muzeul de Arti acelagi rup de englezi.

Subiectul l IIIJea

l. Obieaiaele ciclwrilorcurriculare ale inodydmkntului primarA. Obieaiaele ciclwlwi cbizipiilorfundamentale clasa qi clasa II-a) vizeazS":- asimilarea lementelor debazl" ale principalelor imbaje convenrionale scris,

citit, calcul aritmetic)- stimularea copilului in vederea erceperii, cunoasterii gi stipinirii mediului

aProptat;- stimularea otengialului reativ al copilului, a ntuiqiei gi a maginaqiei cesruia;- formarea motivirii pentru nvitare, nqeleasi a activitate sociali.

B. Obieaioele ciclului de dezvohare clasele III-a - a VI-a) consrau n:- dezvoltarea chizigiilor ingvistice, a competengelor e olosire a imbii romi-

ne, a imbii materne ;i a imbilor srriine, penrnr exprimarea orecti 9i eficien-ti in situaqii ariate de comunicare;

lntrcccrcrr -a suldat u un rczultirt ncilltcptilt.Mi igri.dcarn u cmoqic i fratelcmcu v:r i soldat n trupele de eliti.

- pronume nehotirit: A crezut ot ceea e -a spus.- adjectiv: Tot mobilierul fusese omandat a Paris.- adverb: Ne fot povesrea espre ilitoriile sale.- substantiv Era un tot vnitar.

- dezvoltarca apacitiliidc a comunica, olosind diferite irnbaje pecializate;.- dezvoltarea indirii autonome i a responsabilitigii aqd de ntegrarea n me-

diul social.

2. Principiul continuitdlii in realizar ea obiectiaelor cadrw ale stwdiului limbii ;iliteraturii romkne tn ciclwl cwrricular ,Acbizilii fwndarnentale"

Ciclul curricular ,,Achizilii fundamentale" cuprinde grupa pregititoare a gri-diniqei iclasele - a II-a din nvdqdminrul rimar.

ln"c"rt

ciclu curricular, principiul continuitigii se ealizeazi prin:, . -obiectivecomune;

* continuturi comune sau aseminitoare;- metode gi mijloace idactice dentice;- necesiratea alorificirii achiziqiilordin invigiminrul pregcolar, n clasele rimare.Acest principiu gi dovedegte alabilitatea i eficienqa atoriti idealuluieducaqio-

nal, particularitiqilor de virsti 9i specificului isciplinei Limba gi iteratura ominl., In clasa evaluarea redictivi are menirea si releve nivelul gi temeinicia achizi-jiilor din inviqimintul pregcolar, emers necesar entru o bunl orientare a cadru-lui didactic n activitatea iitoare cu copii.

. Etapa prealfabeta16, reca obiective dezvoltarea apacitiqii e receptare me-sajelor rale 9i a capacitiqii de comunicare orald. copiilor. Activiti.qilede nviqare,tn aceasti tapl, asiguri:

- dezvoltarea paratului onator, pentru ca elevii si pronunge gi si intoneze co-'fectpropoziqii, cuvinte, sunete

- dezvoltarea eprinderii de a delimita propoziqiile in vorbire, cuvintele in pro-poziqii,silabele i sunetele in cuvinte.-

Deprinderea de exprimare orali se dezvolti prin exercigii e ormulare a propo-ziqiilor/enunqurilor ebaz1^ e suport ntuitiv gi ingvistic cuvinte gi expresii date),

lrin povesti e pebaza extelor iterare povegti, povestiri), pebaza lustra-qiilor i.alxperienqei e viaqi a elevilor s. a., metode gi procedee olosite n intregu l ciclu deachizigii undamentale.

Etapa prealfabetar d, regitegte citit-scrisul (etapa alfabetafi), asiguri continui-tatea ntre aceasti perioadi ;i inviliminml pregcolar.

. Etapa alfabetarlltt ceea e privegte nsugirea itit-scrisului, aceasti etapi beneficiazd. e achiziti-

ile pozitive ale etapelor anterioare ale ciclului curricular, de pilde (inaf.ard de celemenqionate), opiii cunosc n oarecare misuri anumite itere, silabe; au ,,citit" ima-gini (activitare e care o vor desfigura n toate clasele rimare, n special n clasele- a II-a), scriu elemente rafice are compun itere, scriu chiar cuvinte cu majuscule.

in insugirea imbii gi iteraturii romine sunt eficiente rmitoarele metode:- tradiqion ale: explicapia, xpunerea limitatd ca pondere) pol)estirea . a';- moderne, formative : metoda euristicd conversagia uristici), exercipiile de

diverse ipuri), metoda descoperirii, ocwl didaaic etc.



( )orrtlililcttl;itci iclrcticc constituic ccorrsidcrlrcrclaqici adru idactic-elevlrli;r t ';rttslortnrlrcalcvului n factoractiv, oparricipanta ormare educativi iprinrsigrtrrrc;rrcccsibilitigiiiactivitiqiidiferenqiate, ersonalizare, ee a e ustifici di -vcrsit:ttt';t ,ttcgoriilor curriculare curricwlum rcler, curriculum aprofwndat icwr-tit.ulwttcxtins).

.o

li1apa postalfabetari (clasa dupi inviqarea lfabetului ini la erminarea la-sci r V-r) trcbuie si asigure nsugirea ititului corecr, luentJi expresiv, scrisuluit'orect, iz.ibil,caligrafic cu ajutorul conqinuturilor gi activitirilorie invigare adec-vatc, proprii gi etapelor.anterioare, rin metode ormative, deja enunqate.

l)rogrcsiv, rebuie asigurati. ctivitatea onftienr;, continui, n ritm propriu a ie-c;1rui lcv, oferindu-i-se posibilitatea ecuperirii, consolidirii gi dezvoltaiii aptitu-rlinilorprin variatele ipuri curriculare.

Achiziqiiledintr-o etapl. ciclului curricular reprezinti bazl, qi puncr de pleca-rc pcntru achiziqii uperioare.

.3. Exerci.giul ste o metodi bazati pe actiune eali, prin care se execut;, ope-rrli^cn mod repetat penrru a dobindi deprinderi.

In activitatea idactici, exerciqiul ste o metodi fundamentali, prin care, con-;ticnt gi reperar, e ajunge a:

- consolidarea eprinderilor;- insu-girea oqiunilor,regulilor, eoriilor care se aplici in situaqii variate, sigu-

rindu-se transferul de cunoqtinqe;- dezvoltarea nor capacititi gi aptitudini ntelectuale i fizice, morale gi trisi-

turi de voinqi qi caracter;- prevenirea itirii ;i a confuziilor;- stimularea apacitiqilor creative, originalitiqii,a spiritului de independenqi

gi a niqiativei.Exerciqiul este o metodi adecvati uturor formelor de activitate, care capdti o

importanqi deosebiti n perspectiva utoeducatiei ermanetrte. n funcqie ae aife-rite criterii de clasificare, xerciqiile ot face part. dir, mai mulre ."t.goiiit

- dupd f un cpiile in d e init e exer igii ntrodu ctive, p rodu ctive, de p eragionali-

zare, de dezvoltare, aplicative, tructurale, e evaluare, orective tc.;- dupd numdrul elevilor care participd la rezoloarea or: exercitii individuale, deechipi, colecdve, rontale

- dupd tipwl de actiaitate pe care l preswpun: xercitiiorale sau scrise,practrce

dirijate, semidirijate, u-

ln clasclc rimrrc, prin cxcrciqiilc cproc{uctivc e formeaza utomatismul cri-rului gi citituluicorcct, luent si rapid.

. 'Iipuri de exercigii de citire folosite n clasele rimare:- citire tn ;oaptd, n ritmul propriu fiecirui elev, prin care rebuie si se ealize-

ze citire conqtiend;- citire tn lang sau citire pe sdrite cu voce tare: fiecare elev rebuie si citeasci, n

fiecare ecgie, el pugin un enunr;- citire seleoiad: pebaza unor repere prin care se asiguri ngelegerea esajului

scris, se consolideazi cunosrinrele e limbe qi de iteraturi;, - citirepe roluri, care are menirea de a asigura itirea luenti si expresivi 9i i re-

lai.eazi pe elevi.o Exercifii de scriere:- copierea, crierea upi model exterior scrisde mini; este ipul de exerciqiu o-

losit n erapa alfabetari niliali;- transcrierea, criere upi lite.re e tipar; lipsegte modelul exterior de scris de

mind, elevii rebuind si gi-l reprezinre mental;" - dictarea eprezinti o scri ere n care elevii nu mai au niciun fel de model;' - autodictarea este o varianti a dictdrii., ln lecgiile e imba 9i iteratura omini se olosesc multitudine de ipuri de exer-

cijiiprin care se realizeazi, biectivele adru gi de referinqi ale nviqiminrului pri-fher.De pild;:

- exercipiul de identifuare a unor elemente de constructia comunicirii (pirqi devorbire, pirgi de propoziqie, emne e punctuagie, lemente onetice gi exicale).

. Ex.: Identifici, in urmitorul enun!, pirqi de vorbire (substanrive,verbe) ;i pnrqi{e propozigie predicat, subiect, parte secundari de propozigie):

Dupi furtuni vine si vreme buni.";- exercipiul de exemplificare

-Ex.: Spune/scrie oui subsantive comune gi doui substantive roprii, la numi-plsingular gi a numlrul plural.

Sau di exemple de substantive eterminate de unu-doui adjective, tir la nu-mirul singular, cit gi a numirul plural.._Acest ip de exerciqiu ste rmat de exerciqii e creaqie rin care i se soliciti ele-

vilor si formuleze enunquri,/texte/compuneri u cerinqe ndicate;* exercipiide analizd morfologicd i sintacticdEx.: Analizeazi substantivele in urmltorul enunt:,,A mers yestea-n ume despre Frumoasa-Adormiti."Sau analizeazi substantivele, redicatele isubiectele in urmitorul rexr:,,A fost odati un impirat gi o impiriteasi. Ei aveau rei copiii. Mai aveau e in-

3l palaul lor o gridinl.foarte frumoasi. $i atit de dragi i erau lorile acesrui m-pCrat,..".' Exemplele e pot inmulgir.

l r t

Eicombinate;- dupd gradul de mplicare a cadrului didactic: exerciqii

todirijate sau ibere;- d.ulLgr/ul de dificuhare, exerciqiile ot avea grade diferite de complexitate

9i dificultate etc.In gcoala moderni se mbini exercipiile e reproducere, are siguri auromaris-

mele formarea deprinderilor), cu acelea peratorii,prin care se reilizeazeffansfe-rul de cunogtinte, edezvolti gindirea, operafiile nteleltuale si motorii, imaginagia tc.

lCa exemplificare se aleg pttru tipuri diferite de exercilii riintre cele nrenqionare.



TESTUL2

Subiectul

I La qigincide Mircea liade

Conceptul de nuzteld vezi p. 53 .Nuaela fantasticd se caracteriz azd prin exploatarea ituaqiilor antasrice, on-

rtruite prin ,,.. alterarea" ilcilcarea) cu buna gtiinqa raqionalititii, a semniiicatri-ifOr gi a temporalitiqii.

-"Incilcarea,, realitlqii se realizeazi prin interferenqaSuPrenaturalului u naturalul, prinrnvaziasacrului n profan, prin introducerea n mii-terului, in mecanismul otidianalvieqii, rin intruiiunea mposibilului, nadmi-sibilului,a absurdului, are isureazi . 'oriit ea exisrentl ." 1

Nuvela La pigdn,ci e Mircea Eliade ntruneqte caracteristicile unei nuvele fan-tastice. Ca o replici la schiga aragialiani Cdldurd mare, n nuvela ui Eliade cildu-re e cea care declanqeazd, riza de congtiinqi a personajului principal, profesorulGavrilescu, ,firede arrist", cum i pt".. re rri "did;:K;[;];r;;;ri;; ;599i reprezinti o capodopgri a iteraturii fantastice ominesti. ln unele creadi itera-re ale ui Mircea Eliade antasticul are ca suport practicile yosa si ranrra yoea (Se-cretul doaorului Honigberger EiNoppi Serampoie) au mituril"e olclorice otianesti(Domnigoara Christina, $arpele). n aceste uvele existi doui universuri distincte:real Ei real, sac?u i profan. ln nuvela La gigdnci ele doui universuri se ntrepi-trund, ntilnim ,,camuflarea acrului n profin".

ln spapiwl rofan,Bucuregtiul de altidate, sunr ascunse emnele acrului. n o.a-gul oropit de argiqi ncepe ciudata aventur; existengiali profesorului Gavrilescu,care gi uitase servietacu partituri la eleva sa, Otilia Voitinovici (expozipia).Uita-rea aceasta ste motivul intoarcerii din drum gi nceputul unor intimpliri stranii carese deruleazi dupd.ce, atras'de aima stranie a locului 9i de rlcoare, profesorul pi-trunde n bordeiul gigincilor. Curind constati ci bordeiul esre un ioc iniqiatic; ncare rebuie si parcurgi.diferite ritualuri ezoterice, ncepind cu alegerea etei: el re-fuzi nemqoaica, ar trebuie sr ghiceasci iganca, recoaiia, vreica. intrtga)

. Desfdsurarea acfiunii: Personajul ntri in acil spd.liu,interzis, purtAid cu sine,obses_iv,maginea olonelului Lawrence gi, mai ales, egretul unei vieqi a rate: ,sunra.rtisj'.', e autodefinegte Gavrilescu, ,pentru picatele mele am ajuns profesor de pian,dar dealul meu a fost, de totdeaunai arta puri. Triiesc penrilr sufiet... ,

La intrare totul este marcat de cifra trei: taxa de ntrare esre rei sute de ei; ajun-ge aproaPe de ora ffei, trebuie si aleagi trei fete. ntAlnirea cu cele rei fete nseam.ni lnceputul unei experienge fantas:tic-ezoterice n care gi amintegte de visul siu deartist, dragoslea entru Hildegard. Gavrilescu u reugegte i rreac i probele qi se i=ticegte n labirintul cunoagterii e sine. Fetele l poarti ca nrr-o hord a ielilor dincare el,va esi ncurcat. n acest abirint apar simboluri ale sacrului: somnul, cifratei,labirintul 9.a.

I }:rlcrr:irr<uiqi ;. a,, Limba ;i literatura rom&nt| Concepte opffali()nttle, p, 53,

, lncet-incet, avrilescu ese in amnezie, gi arninteqte ragedia ieqiiui: intr-oteribih de varil,dupl ce argila l lovise n cre$tet ,,lovindu.-.miao sabie n creg-

capului,.), -a lrdcit pe drumul vieqii,a pi.rd.ti-o pe Hildegard. n-parcul din, '- t ^,

lorrenourg, e o oancd, fati plingea n hohote. Gavrilescu e usdfici: ',efamOttenbUrg, e o banci, O ati Plangea n hohote. bavrllescu Se ustrlrca; ',erarrr, eram ru"*fr gi aveam rtt rnil"t de artist '1 autoportret). ,,O fati abandona-i *p." inima. A- st1t de vorbi, am ncercar -o consolez-. $a a ncepu! tra-

ia"ieiii

rnele. .,.],Mi-arn sPus: << avrilescule, ta a fost si fie. Ceasul iu ! A;a

ln timp ce riticegte printre lucruri gi paravane, Gavrilescu si retriiegte poves-

de ubire. Esre cind nelinigtit,cind teiorizat de cilduri (lucru care i aminteqte..Lawrence l Arabiei), cind de coqmaruri. Simte rezenpe fianii, se rezegte ol,

obiecte p. aur.-n., e recunoagte, se pare ci el insuqi se metan-Iorf.ozase'din labirint gi-i polr.tt"gte babei di la intrate_cum venit a Bucuregti, u Elsa,i insurlqei ituii, cum el a devenit rofesor .e i4.somotui ramvaiului l readuce n planul realitdpii;gomotui amvaiului l readuce n planul ealilAlil; eurci in tramvai, qtri in

ii. .r, un tinir ciruia-i pomenegti de colonelul Lawrence. Ajungind in stra-Pr.ot.r"lo, nr. 18, unde ocuia eleva ui, aflece aceasta e clsitorise cu ingine-FrAncu gi ci plecase n provincie'Nelemuiireaiui Gavrilescu poreqte, l^fiindconvins cd ntirziaseJl-tl*t"t

:l:tva ore, nu 12 ani, Monologulinterior reflecti tocmai starea ui de dezorientare:Gavrilescule,optilF!:;,"'ns9 i1strat'a,.1"1!'-1:ill::l'-:1:::?::l"ri:'J:"si-ti pierzi iremoria. onfunzi adresele... Se urcd ar n uamvai penru a se

;;ri.-i;;;;;.e tii".h.se o discuqie u o doamn , cdreiaii orbegie e colo-I a*renc.. Taxatorul i itrage atenlia i banii ui n-r,rraj su.nt alabih, l' fost

cogi in circulaqie u un an n uimi. $i biletul se scumpise e cinciani' Nedume-ireagi-opune pe seama irii sale e aitist Sosit casi, escoperi u uimire absen-

^. , ^ : -^ : ^- : T ^ta Elsei gi-ouit"u

unor cunottinqe, adam randafir, n urmi cu cinci ani' Lalar.iu-" din colqul trizii,unde ocuise afld"eElsa -a ciutat, -a a;teptat Yl tiTp:aooi a plecat a rude n Germania, n urmi cu 12 ani' Gavrilescu ersistd n ideea ui

li.u.ii-.tttele trdite de el s-au petrecut n timpul unei-zile'El penduleazi ntrecele doui lumi, lumea reald gi cei ireald, bordeiul igincilor' Respins de umea. e-

ali, se eintoarce, rmar de o'birja condusi de un fosi dricar. n dreptul bisericii, se

opi"r" sirespire parfumul floriior. Di-umul acesta u dricarul anricipeaz| drumul

iii11t,i-pr."ie ." Hitd.gard. Revenirea -a ordeiul qigincilo-r ncheie experienqa"ni-qi"ii"a,pregatirea ui Ga.Trilescu entru ultimul drum. Bab.ai sp.une i meargl dteptp. .o.iior"gi si numere Sopt, uqi,la a giptea si bati de rei ori !i sl intre' Profesorul'seritlcegte'din nou, vtea e r. i.rto"t"e'gisi reia numiritoarea, dar este rea obosit.Intri inti-un salon unde o giseqte e Hildegar Qtwnawl ulminant) - momentul e.-j;siriip^radisului pierdut "

9ipleaci apoi J.r"c.irt"

sp19 1du1e, qi_de biriarul dri-iarr ,,Ii-o spre idure, pe dru*ul il maiiung, spuse ata. i miniincet. Nu ne.gribim"."

$i toi fata i .*pli"e tiirro ciudatd ce-l cupiinie se.Deznoddrnhntul nuvelei este con-centrat n ultimele enunquri ,Toqi islm, sp.tt.. Asa ncepe' Ca ntr-un vis.""

Ambiguitatea rextului trimite la semnticalii multiple: planul_real, rofan, este

sarurat di sacru, dar omul, coplegit de timpul concret, nu le inqelege ini intr-unmoment d" g."qi" n care gr"triq"l!," gt"rg gi . poate ajunge ntr-o lume a r.tiswlui'

"i''.,



It raee*sttrt l t t l : l rc:ctrt r. i r t tp, .posibilrrntr-urr plt( iu utic,sc jupgc a cgisirca a-radisulrri picrtlut. lntrc cc'lc. ktui, lanuri, ,aui si'ir:r^t, ii"r^"^rii

drumul birjaruldriear, irrrlrol l untrasului aron,la intiarca n borjeiul qiga;ror se afli babaoerberul -. celc rrci fcre, elele care es onfuzia p;r;;";t;1";, po, ri un simbor artrrcclttr', rr c i ofcri treiposibile.exp-erienqe.*;rr""r,;"i.,1",p"ql"rculmralalGre_'iei,af )ricrrtului ndic sa u al VechiuluiT"sr"m"nt. Dacd arfi ghicit9i nu s-ar i ri -acit n trccur, ,a r i fost foarte rumos". semnificagiit.

""".tEipo t trimite gi spre'.rsrrrrrl.ptlrular ineretefdrd bdtrhnepesi a;ap; fari';;;;";;;j care Mirrea Elia_fe l valorificase n nuvela Tinerepefiri tinerege.

l'roz.a ui Mircea Eliade gi rr. i;d;.inil e n tradigie ar gi n prozaluiMihai Emi_cscu sdrmanul Dionis),a,lui.I. . caragiale lpouesiirile ""tJrii.";, innoieste an _asticul ominesc adiugdndu-i imensiuiea mitici.

Subiectul al IIJeaA.

l. trebuie - predicat verbal.sd Stipi predicat verbal.nu era han - predicat nominal.era cetate predicat nominal.

2. dumneavoastrd subiect.acela atribut adjectival ronominal.de ci pknd colo - complemenr ircumstangial e mod.in cuprinsul ui - complemenr circumsranqial e loc.

3. niSte articol nehoririt, numlrul plural.nici - adverb de mod.

4. ferecat: inchis, incuiat, zivorit.cwprins intindere, spaqiu, uprafagi.a oploSi: se aciua, se cuibiri, a se pripigi.a nu avea habar: a nu-si face griji, ,,rrr_i plr".

B.1. Mi-am depus oare economiile a bancd.

Uneori mi agez e o bancd n Cigmigiu gi privesc acul.Protesorul parea un om drept.Privea dreptinainte.Mi lua drept cine nu eram.Mi doare piciorul drept.

2. mai - substantiv: Mai este una florilor.- adverb ce rnai faci? .ce mai freamin, e maizbucium ! (Mihai Emi-

nescu); Mi se pirea totulmaifrumos.

lu t3. Vorbca cu atita patos,r/ ncdt ne-a ardjit 'pe ofi'2/ Pz propozilie consccu-

tivi)Ne-am pregitit atit de intens pentru concurs,l/ nch't eram siguri de oictorie'z/

(P2 propoziqie circumstanqiali onsecutivi)' 'Er" arita linigre,r/d,e e yiuiau urechile.2/(P, propoziqie circumstanqiali on-

!ecutivi)

4. cigtigitorii cursei ,Formula unu" erau a.cettia. nume predicativ)pr.-l;I" penrru ace:;tia ireau substangiale. atribut pronominal)

c.1. Vom reveni nJurnal asuPra elincvengei uvenile'2. Soluqia e care am adoptai-o a congres vea.unele ezavantaje.- tt:i; ,#p;i olatoriei initalia, ,-"

"rJntposibilitatea participirii la un festival

folcloric, ceea e ne-a plicuttuturor'

Subiectul al III-lea

l. Tipuri de Proiectare,,Proi"cta."" didactici reprezintilactivitatea e structurare a acqiunilor i.opera-

tiilor care"rlgrrri-frrn.giorr"iitat."

sistemului 9i a procesului de nvigi.mint la nivel

il;r;ilqp*fii./irrr"r-"diar gi concret/opera qional onform finalitiqilor elaborate

in termeni de politici a educaqiei."lln practica gcolari proiectarea ctivitigilor didactice a forma:(1 planificirii calendaristice rientative(2) proiectirii secvenqiale, e unitiqi de nvilare;(3) proiectului de ecqie'proiectarea activitiqilor didactice o realizeazS"inviqitorul/inviqitoarea upi ce a

studiat emeinic progr"-" gcolard, nqeles orelarea intre-obiectivele e referingi

1i, ii t"oopA leiulil,corrginutu.i (ce npapd?), ctivitigide nviqare cum naayd?)''

ii) pf""i{icareacaiendaristici anuali orientativi trebuie si fie un cadru n care:

- se stabilegte uccesiunea arcurgerii conqinuturilor;- se coreleazi conqinuturile u obiectivele e referinqi;- se stabileSt. rr"o.drnqa intre demersul ducagional roiectat de cadrul didac-

tic gi oferta de resurse idactice;r. roUii.gr" timpul alocat iecrrui conginut pentru a se realiza obiectivele de

referinqi.planificarea alendaristici esre orientativi, permiqind modificiri ulterioare de-

terminare de caracteristicile olectivului de el.rri. Schi-birile efectuate or fi men-

qionate a rubrica ObseroaPii.

r(lristea, Srrrin, 1)r2:1rozr de terrneni peclagrtgici, . 385.



Il i ,,

(2) Proiectarea unitdpii de tnvdpare

o unitate de inoipare este o structuri didacdci deschisi si flexibili, cu urmi-toarele caracteristici:rv* vwow'rr4 tr r

- este oerentd in punct de vedere ar obiectiveror de referin d, izate;- esre unitard din punct de vedere al conginutului ;- - -- - --'l

- se defiEoard oniinu.u e o perioade J" ii-p (una sau mai murte ore de curs).Alocarea. mpului se ealiziazepri, piiin.area anuali- se inalize zd, u o evaluar.^.

"",I:::!:]ogiade proiectare e unitigi de nvitare consri n succesiunea rmiroa-reror etaPe:

l . tResurselb ctiaitdpii didactice cuprind* resurse materiale: manuale, exte auxiliare culegeri, ntologii, enciclopedii, lan-

Ee, abele, hirgi etc.), materiale didactice, mijloace audio-video, ocul de des-figurare etc.;

- r|surse uflrdne: elevul cu personalitatea a, motivaqia, apacitiqile nviqirii gide exprimare, adrul didactic cu experienqa a, nfluenqele omunitiqii etc.

- resurie proced.urale: orma de organizare a clasei, metode de organizare a ac-tivitiqii, metode de nvlgare, metode de predare, impul alocat.

O unitate de nviqare poate cuprinde 3*7 lecqii.

Model

Unitatea de nviqare: ...Nr , de ore alocate: ..

elevii cu

Y

Planificare alendaristici

Nr . Uniriqide Obiectivecrt. invdqare de eferingi

vrzate

Nr. de ore Perioada/alocate Siptimina

- !;-1"fjg*tconqinunrrilor revizure e programa;- stabrhrea ctivitigilor.denviqare "t. du" ",e^ltizar

"a obiectivelor- identificarea ffaregiei modaiitegi e organizare, ronral, e grupe, ndividu-al, esurse mane{ maieriale) .rrrr,., J^lir^r"^'ii,*iirli".,

; "]:lf::l l:: b.i dee,,aruare," ru .qi.'"ilfi ;;;'j."p.,ro,_*,,ea.rn prorecrar"" ":l]:il.!;

ilvitare se pune "..nrui p. obi..drr., ,r, p..o'qi_nururi.Demersul idactic rebuie i raspunae rmiroarelor ntreb;.ri:

il$lI{'

$t5iltr

il$j\,

tist

Evaluare

(3) Proieaul d.e ecpie sre o anticipare deali, o perspectivi globale 9i completia ecqiei are cuprinde uccesiune"

"u"ni-.r,telordidactice, biectivele oncrete, e-

talierea onqinuturilor, strategiile e nviqare gi evaluarea'

_Identrtrcarea nei unitigide nviqare e ace prin ema acesreia. emele ,rrr, rrrr*::',:?Ttlf:::,:,tjt: *:l analiza'scop,,il-.,ii";-i,,-#ii.,_,i* fieorisinale, lee rezurL4Lr wtLt drtaDza scopurllor.rnvigi.nr, formuliri fie originale, alecadrului!i_di,cri9,ie preluate i" Iista e .onqirr.rturi programei audin manuar.Actiaitdpile e nrdpare eflecti corelarea i"r* .uiJ*i""# l. ,;;riil; ;;;;:inuturi; eprezinti o.i"rrr"."" .ari"""

"""-;r r.op, ,.;;;p;i;;;_a acdvitdtii.

Model$coala: ..Aria curriculari: Limbi gi comunicareDisciplina: imba 9i iteratura omini

Proiect de ec$e

Subiectul ecpiei:..Tipul ecpiei: ..

inviqitor/inviqitoare : ...Clasa: ..Data: ..

*

De ce Ce vo i Cu ce Cu m CA t s_ avoi face ? face ?"oi

ir." ? voi face ? realizat?



l l r ts.r,l'rri : Curriculurnul poetc i :Qhicctivt opcralionale: pc parcursul qi a sfirgitul leqiei elevii rebuie: - cunicthm fonnal sattoficizl:. ,(), sI ... - ir"*t"-'aforrr-t rn"cuprinde -ansemblul

xperienldor e nvipre qidez-

, r, ,oltare ndirecre, ezultate le nterac$uniieducrtnlul u mrjlo.rcele_deomu_

;, ...".

nicare n masi, nreraciunea n mediul ocial, ulrural, conomic, emrhal' l

n qrupului de prieteni' l comunitagu tc lSriategiid;1aaie' -kk*t

-i"1orr*t (non-formal), care seteferl la obiectivele 9icon$nuturi-

'y;::t:X:!:",*nversaqia,exerci{uJ,expricalia.jocdidactic,activitatein-l*Uif*"XU;iftH:[tT*";tr;T'fr'iffJ*:'S"-q.:I. Mijloace e ndfimant: ---------- I ia"itiil""aaii spoitiu'lanistice, bere, entre epregitirepro{esionall)'zRibliografie:................ Maiexisti1ialte etegorii ecurriculum,n funt{" q"

-yi': ::'1,"-"1;.,--.,^^scenaiure4iei ##r:'#xr!*::i:,J:i#:'i"-J:',L:iffi,Tfi.::#1i..".

**i:S'*,,11:i;j,#,$,'rtlp*iff#raff; *f,tnfffirffi'ru'*1m::i":fj::'?*:,1*.-*",,i,1 ,','",t'r*to*t* -:n:::;:x:,::;:;'::',:;;;L;#ili.'iH;;,erorcurricu,areauurnctulunTul suPort se relera la ansamDrul

."f.g".i J. pro6l.-., culegeri de texre, ndrumltoare didactice, atlas, dicqio-

nare, software educaqional tc.;- curriculumul estat se eferi la experienqele e nviqare 9i dezvoltate aprecia'

te qi evaluate u aiutorul testelor sau al probelor de evaluare'

3, Etape ale procesului suierii la clasai;;ili ;it;; J. forrn"r. a deprinderii de scriere presupune urmrtoarele

Sensurile onceptului de curriculwmConceptul de cwrriculwm provine din limba ladnd (cuniculum- plural curricu-

-^,,alergare"r,rcursi."r,,dritm".,,In accepqiune odernd,in sens arg, curriculumul nu vizeazd,numai onlinu-

rile nstructiv-educative ncluse n prJgramele gcolare9iuniversitare, l"rr.rrii"Jevitim{t gcolare iu.niversitat., togr"-ele scolare iuniversitare, ma^nualele

co-re gtuniversitare, riilede studii, ariile ematice, ubiectele unctuale etc., ci gi sis-mul.experienqelor e nviqare si formare, direcre i indir..t. aL elevilor giuruae"tiior,

xPerlente orespunzitoare elor trei mari categorii de educagie, are se mbini gicompleteazd, eciproc: educagie ormali, nefoimali Ei nformail..r.A;adar, n sens ,arg,.conceptul e cunicwlum descrie'ansamblul roceselor educa-

verfial experienqelor e.invigare n care este antrenar elevul pe duraia gcolarizirii sale.In sens estri,ns, urriculum nseamni ansamblul ocumentelor;iolare de ip re-

ator care cuprinde {a.te.le senqiale rivind procesele dr.r..tirr" gi e"perienqei. eviiare oferite elevului de citre g.orie. De oLicei,acesre ocumenre iuntdenumi-curriculum forrnal sar oficial.

' ; t4Pe:!,',--'^. irruirea literei,scrise pe o plangi, pebma analizei lementelor rafice care o

!,, compun;... b. rlroli"oriosintezei elementelor raficeprin.scrierea emonstrativi pe mbli. der::!

citre cadrul didactic car. ,r.rbilii"azi^"giunea'

numelte elementele rafice,

spaliile pe care se scriu, de unde ncepe 9i unde se ermini acgiunea tahcl;

c. iirntifiiorro literei oroiiot, sunetwlui eEectia in cuvinte exemplificat: ^d. i-rr. elerri, n

"lf"b"t"ruldecupat gi n alfabetarul opiilor, n manual 9i n alte

plange, fige'extrase, enzi decupate;- i".r"iiii de ,,dlzirea mugchiloi mici ai miinii: ,,cintatul a pian", ,,frimin-

tarea iinii"r,punerea/scoaterea inuEilor" 'a ', d. simukrea tniirii litereide citre elevi mpreunl cu cadrul didactic care expli-

.cn .I.*"t*le lrafice gi gesturile crierii se simuleazi scrierea n aer cu degetul' pef,

Lrrr.e, n podril palmei u stiloul gi ochii inchigi, apoi cu ochii deschigi;

e. scvierea itirei Ia tabld.de citre doi-trei copii;

I onescu, iron; Radn, on , ap ' cit . , .97,: Cristea, Sorin, Dicpionar de t,errneni cdagttgici'rrnescu, Miron; Riulu, Ion, Ditlactica modernri, p.96.

-



I t ' , r(,t r.r ' u , t t n , pr gr.,firr,l t r t t t ' t t ' , r i t rc . t i t '1 , t l t tpr t r r roclc l ,c lccr i t rc l iccrr rcc()pi l ,acclpuqipt rc il i tere ;sul t

II( '( ' ,( '5,ttc:

tttttttrtltrluJiuidwal l scvierii: adruldidactic.apreciazdcorecrirudinea,xpli-r',lr ()rcct.crrzi,ccomandi, demonstreazi colounde este ecesar;1tx dii,tcticcla elaxare, e nleturare oboselii gi de preintimpinare a plictiselii;rclrr;rrcrr,crisului u alte re i itere sa u un rini:c()rrtrolul i aprecierea ctivitiliifiecirui elev, evaluiri gi recomandiri.

ir r lccliilc,lc'inriigare unei itere no i esre ecesar i se eacrualizeze iterele n-v'11ittclrltcrior, i.se tabileasci semini.ri ideosebiri nrre acestea, entru a se evi-r. rc,rrl 'uziilc.Periodic rebuie epetare_;i istematizateiterele nsugite.

Itt Ittt>tncutul crierii rrrrir.telo, rebuie acordati"r.r.1i"

,.ri"rii'legiturilor din-tl'c itcrc gi scrierii n duct continuu, ;ri intreruperi, perrtru a nota semnele iacri-tit 'c' Sc irnpune repetarea.gi..explicareae maimulie or i a gesturilor grrfi..,-"rlcrrrc'rclorcomponente le iteielor si ale egiturilor dintre acestea.. liortnarca.deprinderii e a scrie corect 9i Jaligrafic "ri. f,rrra"1nentali n evolu-

1i;rrrtclcctuali elevului.

l zgll l marc gi vcscl , rnprir l i t in rcipirqi ,clrc sc qil l ot dc uuor: atra Satului , )clcniipi Bcjcnii. -apoi Humulcatiigi pe vremca ceca 1u ra nurnaiasa) n sat de oarneniflrl cipetei, ci sat vechi ri.zigesc, ntemeiat n toati puterea cuvintului: cu gospo-drri tot unul gi unul, cu fhcli voinici gi ete mindre, care gtiau a nvirti gi hora, dar;i ruveica, e vuia sarul de vatale n toat e pirgile; cu biserici frumoasi gi nigte pre-o1i gi dascnli gi poporeni ca aceia, e ficeau mare cinste satului or" (capitolul I).tltenii se disting prin vrednicie gi dragoste e viaqi. Din galeria cestora e desprindelteva personaje emnificative, ndividualizarc iecare printr-o trisiturS: pirinteleIoln, care se ostenea entru binele enoriagilor li, a nfiinqat gcoala, a care preda cuil1re cinste bedigaVasile, hc;ul ,,voinic, rumos gi ruginos ca o fatd mare". n an -tczi cu acesta pare dascilul Iordache, ,firniitul de la strana mare", care ,clim-glnea de bitrin" 9i ,,maiavea idarul suptului"; printre gcolari e afli gi Smirdndiqalopii, ,,o zgitie de copih ageri a minte", silitoare, dar gi zburdalnici, ea iind pri-irr care ace safteaua Calului Bilan gi a Sfintului Nicolae, ,,fic;torul de vinitii".

Fiecare apitol reia descrierea arului, a familiei, din alti perspectivi,i

comple-lQazd aleria de personaje.

D e fdsurare actiwniiln capitolul I este nfiqigat satul, acliunea econcentre zi asuprainstruirii ui Nicn

- anii de qcoali, n satul Humuleqti qi a Broqteni, cu vestitele peripegii: contami-1trea cu riie de a caprele rinucii, gazda acestuia i a u i Dumitru, u nchiul siu, dis-Fugerea asei i uga cu pluta pe Bistriqa.Capitolul al Ii-lea surprinde atmosfera eftmilie, emoqia evocirii pirinqilor ;i fraqilor, ocurile copiliriei 9i ntimpliri plinedahaz tiiatul porcului, uratul la sirbitorile de arni, furatul ciregelor e a mitu-

I Mirioara, intimplarea cu pupiza, la scildat, capitolul ncheindu-se u un auto-Dorurer azliu. Satul natal ;i familia eprezinti paradisul opileriei. ,Nu gtiu alqii um-trtnt,

dar eu, cind mi gindesc a locul na;terii mele, a casa irinteascl din Flumu-leqti,la tilpul hornului... a prichiciul vetrei cel humuit... a cuptiorul... si a alte o-nrri gi ucnrii pline de hazul si farmecul copiliresc, parci-mi salti 9i acum nima debucurie $i, Doamne, frumos er a pe atunci, cici ;i pirinqii gi fragii gi surorile miffeu sinitoEi, si casa i era ndestulati gi copiii gi copilele megiegilor rau de-a pu-turea n petrecere u noi, gi toate mi mergeau upi plac, Ar^leac de suplrare, deDtrci era oata umea a mea' $i eu eram vesel ca vremea buni, gi gturlubatic ;i copiliros ca vintul ?n ulbura-lc a sa".

Universul copiliriei se constituie din spaqiul iatmosfera omestici, simpli, pis-trltoare de vechi radiqii, exemplare, proape mitizate.

Chipurile piringilor;i alebunicilor se ndividtalizeazdprin citeva risituri: Sma-rmda Creangi, ,,plini de minuniqii", ,,vestiti pentru nizdriviniile sale", ntruchi-peazi dragostea materni, mbinind iubirea gi ngiduinqa u severitatea. oregte si-givrdi fiul popi gi este neinduplecatl n hotirnrea de a-l 9coli. Tatil, cu spirit prac-tic, realisq eincrezitor n feqele isericegti are-i nstruiesc iul, i transmite ui Nicilngelepciunea xperiengei e viagi. Bunicul, David Creangi, este susqinitorul nvi-flturii, prequind cartea, ar bunica se nduiogeazi de orice ucru, revarsd risosul eide bunitate si iubire.

TESTUL 3

Subiectul

I Amintiri din copiliriede on Creanga

Ro,manul st e o specie .genuluifpic in prozd,,de imensiunimari, cu acgiune1:ornplexi, estS.surati e mai.multe planuri, nrr-o perioadi de rimp giun spaqiu m_plc, a care articipi personaje rrrrr.ro"r".-Romanul r.ruprrrr. rrr'n"r"ror,'obiec_r v sa u subiectiv, gi imbinarea modurilor de .*pun.ri, descrierea, lalogul,nonologul inaraqiunea, ar e st e ominanta. n ,rrril",o*rne descriereat;;-iicdusa, ar monoiogul inexistent.Opera iterari Amintiri din copildri.e ntrunegte risiturile romanului, ale unui?mln memorialistic, ,roman al copiliriei copilului universal,,, um il aprecia ri-icul G. Cilinescu.

,A.:t: roman.cuprinde patru capitole, iecare ncepind cu o expoziple: escriere

oculur actiunii, schiqa e portrete ale personajelor mplicate n acqiune.,,

tr,.J.-.nt de originalititea romanu^lui ste elaqia )tor-norotor-personaj im-hcat. Naratorwl adult se ranspune npersonaj, de aici caracterwl ubiicti,u, e'pro-ur-rda ezon angi afecivd"

".rr-o-ci.ii;i de mandil" p.nrr., ,p"rr.rr"rrg, l" ,rr, ,p"6.r lia o comunitate exemplare: ,Stau iieodati gi-mi aduc rrrirr" ce vremi 9i ce ameni

rau n pirqile noasrre, e cind incepusem 9i eu, drigiligi Doamne a mdridica bi-cqaga casa irinqilor mei, n satul Humulesti, din ti"rg r"pt p"rr. apa Neamqului;



lArlirr t tc, t' l t ' t r l i i rc ' l tcrniidc;corLi clc rr Irrrrulc; t i ;r ]ro;tcni , a ri l t iccni ca

lrr lolt t ll l l l - lcrr)pina la sosirca a Socola crrpitolul l V-lcla) , g care e r-rcheict,ttlt;rtttlfMtrltrivrcmc critic:r itcrari a considcrat mintiri din'copildrie operi li-t( 'r.rr';1rctcr"rnirrat.i.n _rcalitatc,.imagincainali este imbolici:

"jungi, SJ.ot" i"

r',lt li r ui rnog ,uca, Nici gi Zaharii Gitlan se adapostesc ub un plop mare undcrt ' 't,lttttasc rnulqimc cstriqi:dascili, ineri, alqii nai irstnici cu peririqiior , ,,pr"-ol r ii r rllrcni, imdrturisindu-gi nu l altuiapicatele ...",un loc gi b colectivitate el.t ,trc itrccpca noui etapd. vieqii.Romanirl se ncheie-cu egirea in universul co-lril;rrici rritrdrurnul la Iagi si.inrarea n marea viagd, tiniruiui (deznodAmaitulj.

f t ccst roman cu puternici amprenti subiectiva, onflictwl e stabilegtentre octttlturtitateraditionali bine ntemeiata, u norme morale ffictegi ce i caie e ncal-.,,1,f l ci accgtia.iunt opiiineasti-p;rr6 (intimphrile hazlii) .r ,

"d.riqii;;;;;

tlrcir.dc,la roprirlc or indatoriri: preoqi i dascnli acomi, iciopi, op a oslobanu,rl;rscif l lordache rc., ameni hapsini mog vasile gi mituga Mirrioiraerc.).Bise-ric,rEiqcoala eprezintl, intaneciuqitoarei ritici a nararorului. Pwnctul cu[minant

,r l :ttnflictului e afli.in capitolul.al II-lea - gcoala e catihegi in Filticeni gi bA -trrilclincasa ui Pavel Ciubotariul.I)crsonajele ot fi grupate n doui categorii: personaje vocare u dragosre, es-

;tcct.i;.i,uiogie i personije pe carc naratoiul nn l""gr.."zi,

infitigateciitic, c"le-br u tn dportretul generic l preotului schiqat e mo g Vasile: ,Vorba eea: icioare1jc.1al' ur i de up , obraz de-scoarqr ipintece de apd se cei-unui popd... 'Bine-arl'i,Doamne arti.-mi",.caeqele.bisgricestisaie ma i aitfel!...Dar... vegi'fiauzit voi,ei pop.a.are in i de uar, nu - e dat; el mininci side pe viu gi de pe morr. vedeqic.itde.bine riiegte Mecetul, eri si munceasci in'greu'ca oi..." Saû elebrul Tris-trca, lwul incapabil si inveqe upi manualele reriii ;i Davidici, mindrege de le-cau de a munte care n-a avut parte si se preoqeascl., ,a murit, sirmanul, nainte devrclne, necat cu pronumele conjunctive, eritu-le-ar numele si le piari, ci au mi.n-ca t uvaer de liceu!"

Romanul.Arninliri d'incopildrie se emarci prin arta naratied liportretisticd,prinumor.qi or.alitate' Creangi a ost un neintrecui minuitor al vorbirii populare:'lexicpopular gi regional,,construcqii f.ya7e) e tip popular, a valorifi."t pro'oerb le, i-ccri (expresii) populare, nterjecqii.Pentru caricierizarea nor personaje "r., itu"-[ii, naratorul are a ndemAni zicitori, ex-clamagiiolclorice, uieori imprecaqii .a.

Apar frecve t hiperbola, mbiguitatea, wbtnpelesul,ocwld.e wainte "tc. io"t" a."r-tca constituie elemente e originalitate a operei.

t Ultima noapte de dragoste,intdianoapte e rizboide Camil Petrescu

Conceptul de roman vezi p.72.Opera iterari Ultima noapte de dragoste, ntdia noapte de rdzboi de Camil Pe-

trcscu ntruneste caracteristicile omanului, ale unui riman swbiectia, ealizat dinpcrspectivaP rsonajului narAtor,

-stefanGheorghidiu. Scris a persoana , romanul

sc axeazS, e doui experienqe undamentale e viaqi, experienqa ubirii ;i a cisniciei,pc de o parte, si experienta izboiului, confruntarea u moarte", p. d. altd. arte',

75

r6col)stiruirc i rctraitc cu profundi luciditatc c citrc pcrsorrajul ar:ltor.Accstcixpcricngc e viaqi au deterrninat tructura omanului, el edoui pirqi reflcctatc iln-titlu,unirarea perei iind asigurati de complexitatea ersonajului arator, per-ronaj principal. Critica literari a apreciat i prima p^rte a romanului are caracterde confesiune, e jurnal intim, iar partea a doua se nrude;te cu un jurnal de tdz-boi. G. Cilinescu consideri romanul ui Camil Petrescu ,o proza superioari. Per-tonajul principal, $tefan Gheorghidiu, este ,un om cu suflet clocotitor de idei 9i

t-

t ' I L' l ' - I v- l , --pmiuni, un om inteligent gi neprihinit totodati, plin de subtilitate, de pdtrundereisihologica, ar gi naiv, cu nocenqi gi cu talent) de poet, vorbegte espre ragos-iea ui, despre emeie, afa cum o vede el, despre oameni, despre nagterea imintu-lui din haoi etc. gi din acest monolog neryos se desprinde ncetul cu ncetul o viaqilufleteascd, ndeterminati dar reali, un soi de simfonie ntelectuah, care e surprin-dc prin exactitatea u care elemente isparate e ntreqes, are e ncintl prin plice-rea ce poate rezulta din calitiqilepsihice"'t

Prii tehnica etrospecliei, rima parte a romanului, compusi din gase apitole 9iperrea doua cu gapte apitole, iecare cu clte un dtlu semnificativ, ezvlluie dra-'nraiubirii qi a cisniiiei din perspectiva xperienqei izboiului, prin {ine gi ucide n-vcstigaqii sihologice.

In expozipie, apitolul ntitulat ,,LaPiatra Craiului, n mun te", se ptecizeazS, o-menrul nceperii acqiunii, rimlvara anului 1,916, retrospecpie) intriga) 9i se descriu,cu subtih ironie, celebrele ortificaqiide pe Valea Prahovei, ntre Bu$teni gi Predeal.Acqiunea in acest rim capitol este posterioari ntimplirilor relatate n partea -aromanului, scriitorul apelind aici a un artificiu de compoziqie. ntimplarea de lapopori, discutarea nei crime pasionale, eclangeazi ibufnirea pitimagi a ui $te-lrn Gh.orghidiu, exasperat e pladtudinea gindirii camarazilor ii. Personajul su-rcscitat dii cauza doiingei de a-gi vizita soqia, e Ela, a{lard a Cimpulung ;i aincertitudinii n privinqa primirii permisiei. se destiinuie prietenului siu, Oriqan,Clruiaii explici ceinqelege l prin iubire: ,, O iubire mare e mai curind un procesde autosugestie... rebuie timp 9i trebuie complicitate pentru formarea ei. [...] Iu-beqti ntii-din mili, din indatorire, din duiogie, ubegti pentru ci ;tii ci asta o facefericiti, qi repeqi i nu e oial s-o ignegti, si ingeli atita incredere. Pe urmi te obig-Ouiegti u surisul gi vocea ei, aga um te obignuie;ti cu un peisaj. $i treptat qi tre-buie;te prezen\a i zilnici. inibugi in tine mugurii oriciror altor prietenii gi ubiri'Toate planurile de viitor gi e faci n funcqie de nevoile si preferingele i. Vrei suc-Cese J si ai surisul ei. t...] Orice iubire e ca un monoideism, voluntar Ia nceput,patologic pe urmi"; ,,Trebuie si se gtie ci gi ubirea are iscurile ei. Ci acei care selub.r."",r itept d" viaqi gi de moarte unul asupra eluilalt". Dorinqa ui Gheorghi-diu de a rispunde chemirii soqiei ale este atat de mare, ncit, dacd u obqine per-misiacerutl, este hotirit sd dezerteze.

Restul omanului reprezintd,reconstituirea venimentelor are determini dramapersonajului, rama absolutului, consumati ntr-un timp relativ scurt, de cind s-ainfiripaidragostea entru Ela gi cisnicia or de doi ani gi umdtate. n prim-plan apar

f0. Cilirrescu, IstorLt, iteratu.rii, ttzine dc la arigini p'irt"i u preztnl' p. 661.



I

frlmintlrile gi sufcringcleui $tcfanGheorghicliu, orturar de ncertitudine: linga-h roqia a.orinu(conflictul.intterior):,,lmi!erreccarn impulspionindu-i priereni-ile,urmlrind-o, ficind probleme nsolubile in interpretarea nu i gesr, i; nuan[aunei rochii gi din informarea iuntrici despre ine gtidce viziti,lar,rlur," dintre mi-tugile ei. Era o suferingi de neinchipuit "r . ,. hrinea din propria ei subsranqi'.,. .singura ertitudine a personajului era ci se cisitoriseri iin draeoste ici a.u ostfericigicit timp, ca studenqi iraci, au dus o exisrenri boemi. tq;

"iri"r"ii;ili;-eputul prietenieilot l:" iubit-o pe Ela, ntirzia la intilniri, dar ,. si-q."

-aj"ii,l este ubit ,,atit de pitimag" de cia mai rumoasi 9i mai rivniti studerrte .e airni-versitate.

. .Desfdsurarea cliunii p.rimei pirqi a romanului ilustreazi concepgia ui Gheor-g.hidiu espre ubirea absolute. D."gost.a lui s-a clidit pe orgoli.r, J'"i ;;;;";C;timr, unitate sufleteasci: ,femeia c""rt, incepuse seimi f[ scumpi tocmai prinbucur.ia. e.care. u i-o dideam, ficindu-md si cunosc astf"l pleceril

".rr"r"al"i;c a fi dorit gi de a fi eu nsumi cauzd. .e oluprare...Odati cu primirea.mogt enirii isate de unchiul siu, Tache Gheorghidiu, gi cupi-

trunderea n aga-zisa umeluni, high-life, $tefan descoperi r"pr"ridurrnlrt.rl ctipal soqiei ale, re evelaqia iscrepanqei incie realitate ii-"girre, pe care el gi-o e'-cuse despre Ela.

. Cu impresionanti ucidimte, $tefan Gheorghidiu surprinde aceasri evelaqie ideci drama: ,,Mi cuprindea o ne-sfirqiti ristegi vizind Jn nioi femeia

"rru,p.'""r"

o credeam proape uflet'din sufletui mey, lu inqelegea i poqi si lupqi " f"aa4i-re gi iri crugare entnr triumful unei dei, dar n acelgi timp re-qi i" rila ra o" ie-mnn_gi entru o surni., ie ea oricit de mare, si lovegti aprig cu .o"t"l"t .. Gheorghidiu descoperi, nteresul Elei pentru batti, perriru ux, penrru petreceri-le in bandi, or.ganizate e verigoara ui, Anigoara, atricgiap.rrt* drrr, gi^frivolita-te' Pehffu snobismul noilor prieteni. Observi .o-p"r"!i" pe care Ela o face ntreel, so.1ul i, preocupat de filozofie qi dezinteresat e riiqa

-ondeni,si ,nobii dirt

noul loranturaj: ,a[..J iaqami-a devenit curind o rorruri conrinue. $tiarn ci nu maipot trii feri,ea". O suferingi de neinchipuit a devenit excursia a Odobesti. oreani-z^te de Anigoara de Sfintii Con-stantin iElena. De la plecare Gheorghidi., ofiser-vi manevrele Elei pentru a se afla ahturi de tinirul Giigoriade, vag avocar; maredansator ;i rivnit de toate doamnele din grup ,,am nreles rai tirziu, 'i-r"i

-.rli*ort,

ci intrusul, n patima apropierii or, eramêu". Conversaqia n timpul drumului iiincludea numai pe ei. La O.dobegti, -n impul mesei, a avur penrnr brigoriade ges-turi pe care $tefan e considera manifestiri de ntimitate: ,,d.."r" credlm cn eire-ia care ne iubeste are, pistrate pentnr noi, anumite mici gesturi de mingiiere gifrumusege, esturi cfuoianoi le em un anume nqeles i ne e o suferingl crincenbsi vedem cd,le are gi pentru altul". Descoperi ,,cu uimiie dureroasi" calp',la lingePentru ci Grigoriad e ctrteazd" lti doamni din grup : ,,Mi chinuiam huntric ca epar vesel, *t-tl Puteam suporta prea mult minciuna gi ochii imi deveneau rigti".Gheorghidiu gi amintegte ind soqia a se diruia total, l insotea a cursuri ascul-tind atenti teze dificile sau l ruga si-i explice iilozofie,iar acum o vedea icrimindPentru un om superficial Ei rivol: ,,Niciodati nu m-am simtir mai descheiat e mine

77tmi, mai nenorocit. Am crezut atata reme ci eu sunt singurul motiv de durerede bucurie pentru femeia mea, ar azi descopeream i ochii ei sunr gara i plin.

pentru altul, ci suferea;i ea, plipindi, ceea e eu nduram ros n adinc, de douie, dar ea pentnr un om care mie mi se pirea cel dintdi venit". Conform doctrinei

,,sotpl gi solia sunt predestinaqi e,la acerea umii, [...]pesre catasrrofeleii, unili gi egali unul cu altul, fagi-n faqi unul cu altul, ca n aciasti viagi, vor fivegnicia iitoare. E 9i una dintre cele mai frumoase magini create de gindirea

". Spirit nsetat de absolut, evelagia e care o triiegte Gheorghidiu ducegire iuntricd". Durerea sufleteasci e epercuteazi giasupra izicului: ,,mi-e-uscati; capul dur 9i gol si poqi ovi cu ciocanul n el, parci tot gitul plin

IIriscurt imp, la alti petrecere n ,bandi", $tefan, are nu se simte n largul siu,iSFe'olieisale i meargS. casi, ea nu accepti, de'aceea l va petrece eara n com-

ndneasci". pirit nsetat de absolut, evel agia e care o triirpribugire liuntricd". Durerea sufleteasci e epercuteazi gi

unei femei de moravuri ugoare pinl,la sosirea Elei. Aceastl"Iapfi,, re drept

e prima or despi4ire. $tefan Gheorghidiu descoperi cdviagaferi ogia aeJtetadevirat chin. Sldbeqte i esre nefericiq dar, din orgoliu, rispindegte zvonul cicbo viaqi de petrcceri. O va ntilni intimplitor, desi adesea recvenra ocuri unde

I poate apirga qi ea. Ela nu ascunde urerea despirqirii, ,indura parci o sufe-peste puterile ei".alti intilnire cu Ela l face pe Gheorghidiu si ingeleagi olul acestei emei n

Si: ,,Simqeam i femeia ."itt" .r"" -."

in exemplari.rnic, ga a eul meu, cahd irea, ci ne ndlnisem de a nceputul umii, peste oare devenirile, amindoi,

sI pierim la fel amindoi"; ,,Pentru neine nsi, care nu triiesc decit o sin-datd n desffuurarea umii, ele [intdmplirile] au insemnat mai mult decit rlz-

f,,llepentru cucerirea Chinei, decit girurile de dinastii egiptene, ecit ciocnirileiqtii in necuprins, crci singura existenqi eali e aceea congtiingei.$i in organi-a4 gi erarhia congtiinqeimele, emeia mea esre mai vie gi mai reali decit rt.l.l.rirgitor de uriage, al ciror nume nu-l sriu".

dcarea ste ,rrmatd e alte tribulagii. Dupi impicare, au perrecut o luni lanla, ca alti luni de miere, dar curind teitrcep erturile. Ela nu vrea si aibi

La petreceri ncearci si-l evite pe Grigoriade, dar $tefan binuieqte ci se vidI r n vreo garsomera,

ln februarie, iinJconcentrar la Azuga, Gheorghidiu primegte o permisie, so-.pe neagteptate n Bucuregti, onsrari ci soqia ui lipse;te de-acasi"intreaga oap-S.a ficut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri"), iar la sosirea ei

ineaga, ilrd,alte explicaqii, i comunici hotirirea de a se despirgi, convins cd ea a:cut noaptea u Grigoriade. Ajurrsese a o ristd, dureroasi cgnvingere: ,Nicio-femeia aceasta u mi iubise". A doua despirqire e Ela este gi maichinuitoare:rtam din nou, n toate ocalurile, ca s-o vid, dar daci o giseam, lecam numai-[, ca un cuqit nfipt qi rimas in piept. De zeci de ori pe zi deveneam lb ca v^-

,din catza unui ami.nunr, care ar fi putut fi in legituri cu ea n cea mai banalitre convorbiri. De altminteri, oati suferinta asta monstruoasi mi venea din ni-

Mici incidente care se hipertrofiau, uau proporqii de catasrrofe"



Clutr orice prilej de-a o vedea c Ela, orice ntAlnire u ea i er a beneficl. Nicioda-t{ nu o v{zuse n prezenqa ltui btrrbat. a un momenr dar, Gheorghidiu afl; ci Elaerte bolnavl, sc grlbeqte si-i trirniti cirqi, un buchet de lori gi o scrisorici. Ea r5s-punde cu demnitate, ascunzind atit starea initiqii, cit Ei ena inanciari.

Sprc dcosebirc de Ela, care nu ascundea uferinqa espdrqirii, Gheorghidiu, dinorgoliu, mascheazd urerea oplegitoare, figind cind indiferengi, cind viaqa e pe -treceri pc care o duce. Alteori, dedicindu-se tudiului ilozofiei, are mpresia i exis-tl ,,o ume superioarl dragostei i un soare nterior, mult mai calm qi muk rnai uminosin acelagi imp" - lumea metafizici.

lntt-o zi, iiutind prin sertare, escoperi scrisoarea nigoarei p,rin care o rugape Ela si doarmi la ea , soqul iindu-i plecat agard. Era tocmai noaptea And$tefan,cosit de Ia Azuga, nu o gisise acasi. Cei doi se ?mpaci si n scurt timp Ela se stabi-legte a CAmpulung pentru a fi mai aproape e ocul unde era concentrat egimen-tu l lui Gheorghidiu. De la C0mpulung, Ela i trimite o scrisoare hemindu-I. Estemomcntul cu care ncepe omanul - incidentul de a popori.

Gheorghidiuobqine permisia, dar ajungind a Cimpulung triiegte dezemd.gireaBl constate i a fost chemat nu din dragoste, i din grija penrru viirorul ei , Ela ce-rindu-i si-i asigure xistenla indu-i o!"tte din cap"italui e a banci. $tefan devi-ne cu atat mai furios, cu cit afle cft gi Grigoriade este n orag. Riticind pe strizi seintllneqte cu locotenentul-colonel are-i comunici intrarea Rominiei in rizboi sise oferi sI il duci la unitate cu trlsura sa. ,Simt cd sunt ntre viaqi gi moarte", qispune el , pentru ci trebuie si piriseasci ora;ul inainte de a o pedepsi pe Ela ;i peamantul ei . Pe drum, i se pare ci toate povestirile picante ale colonelului o au dreptprotagonisti pe Ela: ,,E n mine o fierbere de gerpi nnebuniqi". Suferinqa troce ldetermini si plinuiascS, ezefiarea entru a-i pedepsi pe vinovaqi. Nu va reugi silnflptuiascl acest gind, ultima noapte de dragoste devenind ntiia noapte de riz-boi, aga um atrage atenqia itlul romanului,

Eroul devine participant a campani care iza alungarea rupelor Imperiului dinArdeal. Noua experiengi e viaqi, rizboiul gi permanenta onfruntare cu moartea,di alte valori dramei personajului, are va trii alti revelaqie i alti deziluzie: D:z-

ma rlzboiului nu e numai amenintarea ontinui a morqii, micelul qi oamea, dt aceas-tI permanenti verificare sufleteasci, cest ontinuu conflict al eului tiu, care cunoa$tealtfel ceea e cunoastea ntr-un anumit fel".

Primele mpresii ale mir;iluirii, vegtile despre aruncarea n aer a unui pod cusoldagi omini, convingerea i va muri constituie un conglomerat de trniri psihicegi biologice. Gheorghidiu ?nqelege it de chinuitoare este asteptarea orgii care pin-deEte e oriunde. Observi lipsa de pregitire militari a comandanqilor, rdinele con-tradictorii, deplasirile absurde, rtileria ajungind si tragi in propriile trupe. Soldagi9i gradagi unt ascinagi e ordinea gi exactitatea u care se desfigurau manevrele na-micului. Li se ordoni si treaci Oltul sub tirul intens al artileriei nemqeEti, stfelciunii vid cI un soldat ciruia ii fusese etez^t capul continui si fugi. ln timpul unuiatac puternic, soldagii gi ascund capul sub un pod ori sunt acoperiqi e plmintulriscolit de explozii (capitolul ,Ne-,a acoperit pimintul lui Dumnezeu").

Naratorul este erorizat de zgomotul asurzitor al exploziilor: ,,ln clipa asta amaWt impresia i s-au ciocnit doui locomotive, u un zgomot de ad si am vizut doui

ule crcscute ntr-un munte de um. Origan rebuie si fi fost ficut praf, cu oame-lui cu tot", ,,Nervii plesnesc, imintul gi cerul se despici, sufletuli iegit din trup cu tot , ,,I\ervll Plesnesc, amanrul $l cerul se desplca, sulletul a lesrt dln trup

revini imediat ca si vedem ci am scipat. Nu indriznim totu;i si dezlipim obra-de pimint"; ,,$uieriturile groaznice au ceva de garpe de fier, de venire ntinsi,

n direct ameningitol "... cici plesnesc n detunituri memlice, care sunt ca niqtei deasupra menescului, icnetul din rirunchi al ntregului fier din univers";m asa, ub cerul vast 9i pimintul nu vr€a si ne primeasci. Trisnete vin me-

in noi dar fhcirile nu le vedem, cici inchidem cu ncle;tare ochii"; ,,Animalic,nenii se string unii lingi altii, ar cel de a picioarele mele are capul plin de sin-Nu mai e nimic omenesc n noi"; ,,Exploziile, a pribugiri de ocomotive nro-una ntr-alta, mi infig, cu ovituri de baros, cuie n timpane gi cugite n miduva

inirii"; ,,Creierul parci mi s-a zemuit, nervii, de atitaincordare, s-au upt ca ni;-sfori putrede. Nu pot nici mdcar si-mi dau seama aci oamenii din jurul meut mereu aceiaqi, aci au cdzttt, gi ciqi" etc.Din discuqia u un prizonier neamq, Gheorghidiu afli regulile izboiului, iar ace-

care nu le cunosc au nu le respecti, precum a icut armataromini, provoaci ert-inutile. nu sunt eroi.Asemenea ui Stendhal in romanul Mdndstirea d.inParma, descrierea uptei de

tUVaterloo),Camil Petrescu creeazd, imagine zguduitor de realistd a rizboiului.nticitatea este ealizati 9i prin includerea n structura omanului a unor frag-

de ordine militare, a unor extrase in presa vremii g.a.Grozdvia izboiului il face pe erou si-gi schimbe perspecriyaz rama ncertitu-ii este acum estompatl, ocul ei luindu-l drama combatantului aflat clipn de cli-sub amenintarea mortii.Gheorghidiu e rlnit in lupti, iar dupi insinitogire pleaci a Bucure.gti, nde n-frea cu sojia sa nu-i produce nicio bucurie. O observi cu riceali, ii judeci ges-ile gi vorbele: ,[...] otusi mi trece prin rninte, ca un nour de ntrebare... ar dacib adevirat ci,mi ingali? Daci din nou am acceprat serie gregiti de asociagii?

e o simpli coincidengi, a de pildi atunci cind am ntilnir pe co lonel, ca ata-in viaqi ? Dar nu, sunt obosit gi mi-e indiferent chiar dacd e nevinovari".:Serisoarea

anonimi p'e care o gisegte l ingtiinqeazi de nfidelirarea oliei, preci-rdu-i momentele endez-vous-urilor: ,Ce n-as i dat altidati pentru ca'si am cer-inea ci mi ingali. Crrm agteptam a pindi, cu fruntea arsi gi pumnii crispaqi".

Deznoddmkntul aceStei rame este despirqirea. recut prin experienga izboiu-i, Gheorghidiu e calrrtgi privegte u uciditare n urmi: ,,Mi gindesc halucinat cifi putut ucide pentru femeia asta...". i deruiegte Elei i-ncn sumi ca aceea e'e Ela i-o ceruse a Cimpulung gi casele in Constanga. i scrie ci-i lasd ot .ee"existi in casi, obiecte de preg, irti, lucruri personale, ar ;i amintiri, ,,adici, ot

utul". Ca ;i iubirea ui Ei despdrtirea ste absoluti, $tefan enunqand a tor, de"anulind totul, desprinzindu-se cu torul dd povestea or de ubire.

Coffiawl interior se desfisoarl pe fundalul unui conflia exterior, realitatea so--polidci a vremii, pe care naratorul o reconstituie cu un acut siml critic: dezba-

rrilepolitice din parlament, umea politicienilor;i a afacerigtilor eprezentati de unchiiache i Nae Gheorghidiu, de Vasilescu uminiraru, discuqia in uen (?n impul

oriei la Curtea de Argeg), participarea Rominiei la Primul Rizboi Mondial.



f)lementele de originalitate decurg din conccplia scriitorului despre iteraturd'

din dcalul sdu artisic de autenticitate aflrmat n eseul Noua structurd Si opera ut

Marcel Proust:,,S1 u descriu ecit ceea e vid, ceea e aud, ceea e nregistreaza

riiluiif" *.1.,".."

ce gindesc en... Aceasta-i ingura ealitate,pe are o?ot povesti"'

ijii u..rrtr -i'realitateZ conftiin{ei mele, onpinitwl new sibologi,c.... in mine n-

;r;i; ; pot ie9i...Orice a9 ". . ..r. ,., pot descrie ecit propriile mele senzaqii,

p.opriil. rneie magini.Eu nu pot vorbi onest decit a Persoana ntAi..."r.

Subiectul l Il-lea

A.l, tntuneric vs. umini

a incepe vs. a sfirgi, a termina, afinalizaetern vs. vremelnic, emPorarr recitor, efemer, ieritorcel dintki vs. ultimul

2. fu - verb predicativ.'n-a

fost ,terb Predicativ'era'verb predicativ.nu use - verb Predicativ.e (stdpknul) - verb coPulativ.

3. de vdzut - subiect exprimat prin verb a modul supin'.-iitoi nrpt"re - atribut adjectival exprimat prin adiectiv, precedat de artico-

lul adjectival.iatd - predicat verbal exprimat prin interjecqie' .*itt

-'""iplement .irc.r*rtattiial de mod exprimat prin adverb de mod.

4. ,,s-o priceapi" - propozigie subordonati atributivi'',,Caii

"r^.rn int rtt.ri" ca o mare eri-o r^zd" - propozilie subordonati cir-cumshnqiald e cauzi.

,,Care s-o vaza" - propoziqie subordonati atributivi''"Cu-

din chaos a." *n-i" - propozigie subordonati subiectivi.

,,iari el devine Tatil.,' - propoziqie subordonati subiectrvi.

B.1. Dupi atita efort depus, rdgea n(d'eid'e i va reugi'

Se bserva pe t.tett .n* ju-atorii trdgeau de timp'Penrru iecare apte reprobabili, orici om trebuii tras a rdspundere..Vinzitorul se obiq.tuii. sd-i tragd pe sfoard pe cumpiritorii neatenqi'Mi uimea cum rdgea oloase din orice situaqie'

r Orrrnil crr.cscu, 'eze gi, ntiteze,Eseuri alese, itrliotcca entru o1i, Editurn Mincrva, Bucu-

lcir t i ,( )71, .22,

l sOrntrl curi6s trdgea cu urechea a ccca cc se auzea incolo de u|i'l)up.i un antrctriment dur, abia si mai *dgea sufletul'Sc hotiri sd *agd un Pui de sornn'Vizindu-l pe marginea pripastiei, 4 tras o sperieturd gtozavd'

2.lwi - pronume personal, ersoana III-a, numirul s.ingular, !r.ru.l1as99lin'ior-" accintuad: i"t".tgia /zi fusese iudabile (cazul genitiv) Lui i s-aincredinqat misiune mportanti (cazul dativ)'..

lwi - articolhotirit, proclitic:^Creaqia iterari. a luiMihai Eminescu eprezin'ti contribuqia tmheasci la patrimoniul cultural universal.

3. mi pdreal/ c5" erul Sipdm^,ntwl lcituiesc un templu maiestuos. /

P, - propozigie ubordonati predicativi.

' 4, lntr-o fracgiune de secundi se produse miracolul'Era o rac;ie cu mai multe zecimale.

I

Doui skmbete a rind mersese a munte.. Pe eqele opiilor apiruseri zhrnbete'

,, c." 1-. r, conrinuare aritudinea iderilor sindicali era de neingeles.

. 2, Agreezideea pons orizdriitinerilor muzicieni'

", . 3. SJanunqi averse n citeva zile succesive.

I'


i l. Tebnicile muncii cu cartea, in perspectiaa ormdrii capacitdsii de receptare a

! mesaiulut scrls, ln lecqiile e imba gi iteratura romini integrate, amlliatizatea, orientarea n sem-

'ulwiscris

;il';;hrt iil;;ii;;;;]., '".t."; seTmbini u ormarea idezvoltareae-

li i. *-""icare orah gi scrisi prin insugirea, e citre elevi, a cunogtinqelotrnqeroristice, a cuno$dnqelor espre onstruirea omunicirii orale 9i scrise u anumr-

repere.iiinr.ttit."textelor iterare rebuie tealizateurmltoarele omPonente le ectu-

explrcatlve:, Titirea ntegrald a textului literar:- i"rai, ti.""?e elev descif eazd, rrn.efortpropriu, individual, extul iterar, citi-

rea n s,oapti urmlrind rezoliare" .rrof ..ritrg., de exemplu: si identifice cu-vintele gi expresiile ecunoscute au numele ersonajelor 'a';

- citirea ntegiale cu voce are a textului de citre elevi;o citirea pe fragmente Ei analiza cestora. a.clasa aIl-a, fragmentele :""J:ii!], ii;;;;:tJ* Sriirt didactic, levii rebuind i recunoasci ersonajele i ."Po-

".rr."r.atextulnarativ. n clasa II-a, eleviinvaqi i delimiteze exftl literar

i;?;F;" i.fi." 9i si identifice iaiogul a element onstitutiv l textului



ll l i l t ' i lr iv 'rt clas,r r V-a, clcvii dcntifica lctcrnrinanlii paqiali i cnrpolali i,rcliunii , r i isi turilc izicc i morale lcpcrsonajc lor ;

o ltrtttcstirea trald a textwlwinaratia (clasa a II-a) giformwlarea planulwi simplurlc dci (clasa a III-a), a planwlwi dizaohat du arigt^ra a IV-a);

' scric_realanwlwide d.ei, lanwl simplw clasa a III-a), planul d.ezaoltat clasal lV-a);

t c'itirea model cfectuati de cadrul didactic;o utnuersapia eneralizatoare e baza extului literar;o c'itirea eleaiz.td rextului iterar;o J'ormularea mesajwlwi exrului iterar;t citirea ntegrald de incheiere

a textului literar; or i de cite or i este posibil, sepoate realiz a citirea dramatizatd, foarte agreatd e elevi.lrt gcncral, extele iterare se studiazi n unirigi de nvigare, mai multe lecgii, el

pulin doui lecqii .Prin textele iterare se mbogiqegte i se activizeazd"vocabularul levilor; aceg-

ti l iq i nsugescsensuri onotativ-e l" unor cuvinte 9i.*p..ri;, sinonime,,rrrlrri-"i;i orrtonime. Elevii pot memora unele expresii care e-ru plecur 9i le por i.f"ri r"vorbirea or curenti.

. l)rin.povestirea rali 9i scrisi a textului irerar ;i prin formularea deilor principa-lc,.clcviii$iinsugesc rrucrurigramaticale, gi formea^zi iJ";;i;t;;;i#;;;:;Pritnare. extele iterare studiate ot constitui suport pentru diverse p"ri a"

"o-p"".r;.2'.ln lecgiile e limba si literatura omini crearivitatea levilorpoate i stimula-

tii prin activitigi de ?nviqare agr-eate e elevi, de pildn si compuni o convorbire re-Icfonici saf. printr-un J9.^*d9 rol: ,,Report"rrl gi i"i"l"i.""qii,,, ,,GhiJ-i"rrruzeu/Gridinazoologici". in funcqie e nivelul clasei, eacordi-"i

r rlr; rro-"ipuqini ibertate de nigiativi copiilor. Daci este necesar,

reativitarea"..tior" poi-tc fi stimulati gi orienrati prini-un plan de dei, sub forma Je ntrebiri:Reporterul: Cum te numesti ?- Unde ocuieqti- Ce aptirudini consideri ci ai ?- Cum igi petreci impul liber?- Ce reprezinti sporml pentru tine ?O caracteristici.a cestui o_c constituie posibilitatea chimbirii rolurilor ;i a

antrenirii in discuqie mai multor participangi.. Alti posibilitate- e a stimula gi valorificapotenlialul creativ al elevilor o consri-

uie compunerile ibere nararive, escriptive imixte.Pornind de a textul literar narativ, i se soliciti elevilor si-gi imagineze ale in-

imphri;i personaje au alt final.Creativitatea e poate dezvolta si prin diverse exerciqii ingvistice, de tipul:

Irg. cxcrcit ir.rlc sutrsti tuirc:ntr-un cxt clat i sc ccrc s i inlocuiasci numitc u-

vintc c tt sinotri rc/atrtouimc

. cxcrciliudc alcituire a unui text olosind:- expresii care congin comParaqii;- figuri.de stil inviqate;- anumite expresii oferite ca suPort etc'

Penrru stimularea reativitigii se pot folosi mijloace audio-vizuale moderne care

asiguri un climat educagional ptim.-- "R1,"activitiqide nvlqare Prln care se s-ttmuleazi reativitatea levilorsunt com-

p";;;ii;gr"i aif".liJ. ini.p.rd.ngi.: de a compuneri cu suport ntuitiv (pebaza

ie ilustraqiiigi rporrl"rical (iuvinte gi expresii date), a compuneri narative 9i de-

scriptirne u'inceput/sfarql, "i, compurreri u temi/titlu indicat, a compuneri 1U9-

;;:T";;il;;'d" fiU.'i"r."

iniqiaiiueielevilor de a alegerea emei;i a titlului,la

tipul de compoziqie).

3. n sensul el marlare,eaaluarea"--"i -- - -:-----" r

- vizeazS,totalrtatea roceselor rproouselor ar emisoari natura i nivelulper-

formanqelor atinse de elevi n invilare;- apreciazi-er.r* in care ezultateie nvlqirii sunt in concordanqi cu obiecti-

vele educagionale roPuse- furnizeazi'datele

^...r"r"-invederea doptlrii celor mai bune decizii educa-

qionale.Evaluarea nfluenqeazi nviqarea.ir,

"u"lu"r",. folor.r. metode radiqionale are si dovedesc iabilitatea, ianu-

me probele scrise, robele orale gi pr".ii.. qi metode alternative, omplementare'"'"ff;;;-.i;i;;;;.i;

r;ri*,r. foior"r. ca nstrumente de evaluare iferite ipuri de

itemi.--i" ttry:--fS@*rlr!!gf9P.{ezi14 elementele omPonente le unui instrument

1+-fi7_,@*de evaluare.Acegtia ot fi :- simple ntrebiri;- t.t

"n.rnq(cu sau era elemente rafice)urmat de o intrebare;

- exerciqii iprobleme;- intrebiri structurate sau de tip eseu'

lttt-l*rl,-!:yil:"Prezintl;i elementele e mai sus' dar 9i tipul de rispuns

.gt$ili?i" piriea?e"ului, deci tem =.tntrebare + rdspuns ttePtat'

Orice item testeaz1.6.ri ", mai mrrlte obiective. Formularea temilor este pre-

cedatl de formularea obiectivelor ce vor fi tesmte'Tipul itemului este determinatde patru factori:- nivelul gi tipul de rezulmte ale nviqi'rii;-

-.a"fitlqiliconcrete rin care pot fi valorificate ezultatele bqinute prin tes-

tarea cu ltemll resPectlvl;- caracrerisricile levilorcare vor fi testagi i specificuldisciplinei;



::l::11.:,:ctivpcntru Prriccrarca irrdrrrinistnrr"cirrcmilor, ca gi pcnrru admi_

, . ,ntstr. i lrcA.r rclucrarca czultatclor bgitrutc.( 'f tstlrcarcatcrnilorsc rcalizcazd,pc az a ma i nultor critcrii,ce ima i mportantiliind: obicctiuitatca n notare $ tipui de rdspuns ;;ripi*.--"-r l)irr punct de vedere al obiectiaitdpii n notare, {g!$iisc-qladlliin urmiroa-rclc carcgorii isubcategorii:(l ) itcmi obiectiai:

: f:l :: 1:!:l: d"111(,1de"irat-fals,a-nu, orect-incorecr);_ trcml cu alcgere multrpli;- itemi de ip pereche;

(2) itemi semiob i aia :- itcmi cu rispuns scurtl- intrebiri srrucrurate

(3 ) itemi subiectiai:- itemi de tip rezolvare de probleme;- itemi de tip eseu rructurat;- itemi de tip eseu nestructurat.

t.ln funcai.e e tipwl d.e dspwns tteptat,itemii se clasifici astfel:(t ) itemi al ciroi rispuns rt . r.[..irt a"rr-o tirriJ"'"ptir"i,(2 ) itemi al ciror rispuns rebuie l"bor"ti.Exemplificare(1) Item obieaia de tip perecbe' obiectiv de evaluare: leviivor fi capabili sr aleagi dinrr-o listi adjectivele o-_, rivite penrru substantivele ndicate.

, Enunq: Alegegi in coloana B adjectivele otrivitepenrru iecare ubstantiv inoloana .

TESTUI,4

Subiectul

I Tesramentde Tudor Arghezi

Genwl iric cuprinde otalitatea operelor iterare, de obicei n versuri, n care eulcreit@@rime direct sentimenteie, tirile sufletegti, titudinile aqi de umea ex-terioari gi aqn e transformirile sale nterioare'

Arta poeticd esre o operi literari care cuprinde un ansamblu de precepte eferi-toare a creaqia oetici. ,;

Tudor Arghbzi gi-a exprimat convingerile artistice adesea, n poe'ji - arte Poe-

tice, unele a;ezate n fruniea cite unui volum,in

eseuri iinterviuri. Poezia Testa-

ment este arta poetici argheziand are deschide volumul Cwvinte potriztite, apdrutin 1927.

Ewl iric apare n ipostaza poetului congtient ci menirea sa este si lase carno;-tenire valori 6stetice ^r" r"ptrrrnti o inilgare pe reaPta piritualitigii. ;i implineg-te menirea prin cartea niscuti din ,,seara dzvrdtitl", din idealurile stribunilor care

,pe brinci;ru iegit a uminl, s-au nilqat pe reptele ieqiidin ,,ripi gi. ropi adinci".ifoetul este depozitarul vieqii9i aspiragiilor ,robilor,cu saricile pline/ De oseminte-le virsate-n m]ne". Ca purtitoare a acestui ezaur de storie ;i spiritualitate, arteapoetului devine ,hrisof' gi ,treapti" pentru urmagi.Procesul e ransformare bu-nurilor mareriale n valori spiritulle implici trudi, sudoare; a si se,preschimb-e,sa-pa-n condei Si brazda-n ielimu5,,/Birrinii-au adunat, printre plivani,/Sudoareamuncii sutelor de ani". La rindul siu, poerul, n laboratorul ui, trudegte a fiuri-rea imbii poetice; printr-o indirjiti gi ndelungatl striduinli, din graiul ?:"-1+"T-nuri pentiu vite" plimide;te ,,cuvinte potrivite",- sintagmi care semnifici limbapoeric; Si definefte volumul in fruntea ciruia se afli poezia Testament.' Prin abundenF de verbe: ,,am vit", ,,frimantate", ,am preficut", ,,ficui", ,,am

preschimbat", ,torcind", ,,si-mbie", ,,si-njure" 9i de metafore: ,,cuvinte potrivi-te", ,,leagine';, ,visurigi coane", ,din zdrenge,muguri si coroane"' ,veninul strins

[,,.]miere", ese a iveali miracolul creaqiei oetice.'IJniversul poetic se-nalgl a ,Dumnezeu e piatri" din ,,cenuga orqilor 4i1."?-

tri", ,,hotar nalt, cu doui iumi pe poale", aminiind datoria ,fiului" (urmagului) dea-i continua opera. Versurile ripiezintFt o definigiemetaforici a creaqiei Poetice.,,Dumnezeu" 6ste simbolul spiritualitigii, epitetul ,de piatrl" sugereazi duhul po-ttic ridicar din factorul rerest;u, ele ,doui lumi pe poale" pot semnifica oexisten-

- ta utului, a materialului gi a spiritualului, prin care utul se ransfigureazd'.Cealaltl component l a ,,cdrqii" a poeziei, este onqinutul ei ideatic' sentimente

si aspiratii ale omului cu care eul iriCse dentificl. ,,Durerea noastri surdi gi ama-fI" ievine sunet de ,,vioard" care conqine, n armonia ei, acidul care-lface pe sti-

lru

A.oamenipisiricopil

vestmi,nt

B.scundcdldtoareinalqimtcrcintitoareinqelepgialbeal bmicascuhitor

(2) Item subiectia'obiectiv de evaluare: elevii vor fi capabili si prezinte trisiturile unui perso-naj dintr-un rext narariy studiatEnung: Prezinti principalele risiruri ale personajului...

intrc ircesre ipurr' cle temi sc aleg dtxrrii

tr:

$$. pfin si se zvircoleasci, simqindu-i lucrarea corozivd: ,,a ittcat/Stdpinul, ca yn laP

injunghiat". Cuvintele ,stipin", ,,rob" nu trebuie nqelese u sensul ui social, ci cu



t r l t 'orrot:rt iv:,stlpinul" esLc it i torul, cl cirrc cc(:pteirz,ioczia, ir r ,robul" cl( Jr( ' . ;r rcrt-o prirrsr"rfcrinqi;irspiraqii, ,stri iburrii", ,bi . trinii" ipoctul ruditor.

_'l 'ttclor rglrcz.i dcscopcrit rumuscqi octico n spaqiul rirului gi al degradan-trrf ri;.eslc clcptul ga-numirei ,estetici uritului" pe c".e a reprezentat-o eniallrtretttf ritttc:cz harles Baudelaire in volumul Florile dului). Universul urituluirgr,uc lcl'irritn poezia argheziani. rintr-o suiti de metafore nedite: ,Din bube,rrttr.cllrritrrii noroi/Iscat-am rumuseqi i prequrinoi./Biciul ibdat se-nroarce n, trvinic/$i_izbivegte-ncetedepsitor/Oarrit" vie-a crimei ururor./E-ndreptiqirear'.rrrrurci bscure/Iesiti a lumind din pidure/$i dind in virf, ca un ciorihin derrt'1ii,/l{oclulurerii de vecii ntregi".

lrr fragrncntul citat, ca de altfe'iin ntreaga poezie, proape iecare cuvint devi-rrc rrctafori, verbele, abundente, xprimi fascinantul ioceJde poetizare vieqii,asirrrlirii.Ei.gindiriimane, e nuntire a nspiraqiei ,,slova e oc") cu rruda geniali.r poctr.rlui reator al unui univers spiritual (,,slova iuriti"): ,,Slova e foc g'i slona

f ttrritri/Irnpirechiate-n arte se mdritd,/Ca ierul cald mbriqiEat n cleqte./Robulscris-<r,)omnul o citeqte,/Fir-a unoa$te i-n adinculei/Zaceminia bunilor mei."Vc su ilc finale poten eazS, emnificatia ermenilor-cheie ob - domn bwni strd"-

lrurtii,batrini-i), cei rei factori implicaqi n arta creariei: depozitarii, sursi de nspi-|^\ia,

poe ul, fiuritorul de noi universuri spirituale, eceptorii, onsumatorii de arii,crre vor.fi rulburagi de mesajul ;i de frumusegea i, dar nu vor putea pitrunde in,rd;rncul aboratorului 9i al semnificaqiilor. esajul nu este nsi pentru cititorul ino-crrlt,pcntru ,,domniga ntinsi lenegipe canapea".

Originalitatea poeziei consti chiar n forma de tesrament titlul si primele douistrofc) n care este crisi, n viziunea asupra oeziei, n lexicul nediq de o

-"r.pr-

t.crc xpresivi prin cele citeva cuvinte populare, prin conotagiile ontextuale: nu-r.ncroase.metafore, omparaqii ,,caun gap njunghiat" ,,caun ciorchin de negi", ,,caf.icrul ald"), epitete desea n dublete, nele cu sens e personificare .seira riz-vrltiti" - de apt, ot metafori -, ,,durerea oastri surd; ii amard",,,izbi,veste-ncetpcdcpsitor",_,.raTura bscuri.", ,intinsi lene;i" etc.). Sintaxa poetic; poaiU gi eaflfrlprcnta riginalitnlii:nversiuni ,,Pe ar e ascultind-o )ucat/Stipinul ca un qapinjunghiat", ,Intinsi enegi pe canapea,/Domniga uferi n ."rt.r

-."] ,,cartea -.r-i,iulc,o treapte"r .a.), epetiqii ,,am uat", ,,ampus", ,,cind... ind" s.a.) numera-qii ctc. Versificaqia ontribuie a crearca rmoniei acestei oezii: versurile au mdsu-rr dc 9-10 gi 11 silabe, ima esre mperecheati, itmul -iambic.

I Eu nu strivesc orola de minuni a lumiide Lucian Blaga

Conceptele en iric ;i artd poeticd vezi p. 85.Eu nu striaesc orola de minwni a lumii deschide rimul volum de poezii al lui

l,ucian BIaga,.Poemele uminii, apdrut n 1919. Poezia esre o arri poetici.Discursul iric se consrruiesre n jurul memforei urninii,""" car" di titlul intre-

gului volum. Relalia nrre ,,lumina mea" a eului poeric) gi ,,lumina altora" este de

l8

op()Z.il ie,;rrnplulrrstr.rt i tlr i l tt t tctrr[t ,rcir!utttsc,riscclorclouii t i tr"rdirti ,cccrllc r

!D()rlrcl t i l lncr r rcccir. l i ug.u,r."rc tt t istcruluiurnii .1t- , o '-t t"xt c collturcaT'i

tl,trul tttctirf'orci ,lutttirl:r"cuioaste ea ucifericd icwnottterea aradisiacd, qa um

iparc ,. ,opcra ilozofici a ui Blaga. unoaqterea,paradisiaci.este unoagterea a-

[i',r,r.fe ;o,]" ,rrrgrrrrni raja nepitiunsului aicuns/ n adincimi de ntuneric"; prin

Dntru uvlntccu nuanqc onorrriua oetul sugereazi aina de care este atruns ni -

lirrrf. ,,l""rina alrora" refuza misierul lumii, ,,sugrgm.a" armgcul tainei' La po-

lu l oprrc se situeazi nizuinqa de cunoagtere eului liric. Poezia debuteazd u o

,.fJr*". a" .r.Ji"qer ,,Eu nu strivesc orola de minuni a umii/ si nu ucid/ cu min-

il;;;i.;i;;... u,rirr.rr.rl-rupur unoagrerii econstituie in multitudinide aine, st e

O ,."r"ie a" minuni" ; tairrele u cele mai diverse orme: ,,flori, ochi, buze ori mor-

tnl',.,t.", rin aceste metafore cuprinzindu-se umea umani in frumuseqea i com-

plcxitatea i.' Eu l iric este ic iexponentul ucifericului, lacelui ip de cunoastere ar e nseam-

ni 'treqiner"","aa'J#Jr;*;;;i;i'"-"."r"i.i

a. mi,iuni umii":.,,sporesc-au-inii taini/gi-nto"rrr"i

".r-cu 'raielr- ei albe luna/nu micgoreazi' , ci

trcmuriroare/mire;te gi mai are aina nopgii,/aga mbogiqesc i eu ntunecata are/ctt

larei iori de sfint mister".'''"E;;;;;il*ilJ."r"rexpresionist l permanentei aportiri a poetului la dimen-

Siunea osmici, coplrta; la vegnica evenire a universului, de aceea ,tot ce-i ne-nqe-

ies/ se schimb;-n r"-rrt.f.surigi mai mari/ sub ochii mei". Menirea poetului n univers

ist. d. a potenta misterele, ransformindu-le n taine i ma i profunde gr ma l mlnu-

;;;;. ili;-Ei-i*pii"ir.a unei asemenea eniri p.rovine din dragoste pentru.tai-

nele umii, ,,cici eu ubesc/ gi lori gi ochi 9i buze 9i morminte". Prin urmare' rpul

da rrnorgi.re cltre""t" "er"i.gte

eul iric este unoagterea oetici' intr-un fel ase-

mlnltoare gindirii magice.Opozitil luciferic-iaradisiac st e ubliniatigiprin.registrul.verbal tilizat'Ver-

bala-.t" .o"ot"gia poritivi (,,sporesc", ,mirestei',-,,imbogdqesc",,iubesc") eopun

celor cu o conotaqi; negativi (,,sugrumi"-, ,mic9o.r-eazi")'p oezia

"rt.,"rirl1n?tr"ri in."g"le,

"lbe.Veisificaqia rmireqte uxul afectiv 9i

idcatic, ersul scurt avind rolul de accent n discursul iric.'-"i;;

;;;;.;;;;;i;;.H"g" ""pli"i.atitudineasa: ,,veacuri e-a rindul' filo-

zofiiau p"ri, ce ro , prrt." odrii pitrunde secretele umii. Astizi filozofiin-o ma i;;;J,;i ;i l pfa"g a.'r,.p.rtinq" oi . nu insr mi bucur ci nu gtiuqi nu pot si gtiuce

sunf eu si luirrrriL din jurul meu, cici numai aV Pot sd proiectez n mt'sterul umu-un

tnpelis,un rost gi vaiori, care-izvorisc din cele mai intime necesitiqi ale.vieqii iduhului m"u. o*ul trlebwie d ie un creator de aceea enun! cu bucurie la cu-

noagterea bsolutului.

t in dulcele stil clasicde Nichita Stinescu

Conceptele en iric qi artd poeticd vezi p' 85'V.[*'"ii"\rlceleriiltlotit,apirutin 7970,,,aratl'unNichitaStinescumaita

dru li ,.rrti-.nt"l gi, pini la ,rn p.ttt.t, mai retoric. un ochi lduntric se deschide 9i



li tl ' lccstc: cl ' s t l r i ol l8cst ionatc c idci , da r cccu ec donrinl estc ubi lrr l , ia ; ; i fcctarc,rttrrt ' i . rtitrisrrfcrirrlc roticc. Su b accst aspcct, pocrrrclc gi rneritltitlul. ivtai rp..uiotiv qicu tr nrctafori na iabruptd, Nichitasun.r.u prrnJ . u"rrrrri tr-ut q;

"i-"11"icrrltclriliVicircscu"$i arsi cu.preficirorielacrimi n trigt. lalrric" .-""9i, J."

,;--;rlitrtc rafinari", definegte ririiul Eugen simon (Scriitiri'r:iia"; de ozi, ry rr,ri".,.su l pocric in accst olum.

l)oczia, are a dat.titlulintregului volum, poate i interpretati, deopotrivi ca ero-trc'l9i ca artd poeticd, ubirea iind o .al. i. cuno"gr.r. ii .rniu.r, al'creaqiei oeti-cc . rrtilnirea u ubirea,

-cirei ,pov€st€" ul iric o exprim; ,,indul."ie ,;ii.i;i.;,clevirtc nspira.qie. ubirea nsumeazi rumosul din toale r}.r.t" *;rr."qiii.,;;;"1rialc qi spirituale, oate configureazi evolugia ,idilei.. e;;;;;;;; 9i d""l to;;i;. "D;;11v11ra.',

ubid ;i muzi, s-a plam;dit ,,dinti-un bolo""rr;;, dirrrr_op^rer"^^^r;;; ;.rccstc intagmemetaforizeazd,inefabilul eminin gipoetic. ersul ,,p"r^rrli" il;;;l

'-r,rj:l.ti'jreperar de patru ori (laitmotlz), sugerea e

^p^ti1iû'6irii ,i;;.;;;;i;rf ccva, n.slera poeziei;

de asemenea, oarti iarcadulcelui'stil clasic,'o """-" ..-renronic i curtoazre.Strofa a teia exprimi revelagia oetici, iubirea devine muzd, e se va rransDune

i, vcrs.printr-un enomen de. ransfigurlTj ,o secundi., ,".""aa/irr;i;i;;i;;revclal-ici] eu l-am fost zdrit n unia./ El avea og."ri f""aa.z Inima incet mi-a-fundi". cuvintul wndd semnificidubla reflectare l;;ll";;j;poi in poezie, "iu.r_surilc au valoare ncantatorie,-prin care se pregeteste rrrri.rrd"rrtalizarea dupiscufundarea dinc in inimi ;i dupn anihilar." titfig"rilor;i-"eilil;ffi. .;;""-sirc blestemati si zeiasci a.creaqiei ,imi-este o"ri. re"'.j,Jrpe;;r";;t;;;;;;5;cretuluiin abstract. tarea " d r"_rpi;. .;n b";4;J"il in actul creariei ale,clrr_gipostaza de damnar, xisrenri gi n poetica

"r.ti"i.- .lpostaza u care se ncheie discursul iric .rt" aceea contemplatorului: ,,Staui1ti1s ri lung''.Sub oriz,ontulpoeziei,,,pe ub soarele itic,aurit si

-oz"ic...rr il:

il.:.t"t:l-"B.".eubrrea, es r reci.roare, ,pasul rece,.,.nasre oezie, de viage oeru_lur; ,,eu ramin" consemneazi absolurul pe care-l ..t..i.9t" eu l creator priniubirea-muzi gi prin crealia sa poezia.

,

Sttu.tnt"l, poezia n dulcele tii clasic ste lasica, uprinde cinci catrene, rimeledoui strote cu aceeagi onorimi, in celelalte rei strofe monorime diferite, *i u.rruliz,olat ,Pasul rece eu rimin", vers concluzie giversul t doil."-,,p"sul ru i. a"*"1_goari", vers aitmotiv, conferS.modernitate poeziei, amintind d,e^tehnica imbolistd.

$i prin acesr oem, Nichita stinescu ne surprinde, gi relevi i""p"ir"bll.i.;;tcnle creatoare, tit.prin intuigii gi.viziuni poetice, cir gi prin instruirente

"rtirtice;ongleazd, enial cu ideile gi cuverbul (slova poetici). ' '

Subiectul l IIJea

A.l. a proceda: a acqiona, face.

prelios: valoros.bdgare d.e eamd: arenqie, riji, precauqie, rudenqi.

.lj-

crtIt:

:!I

}il.I

2. astl t ' l ,r t lvcrr dc nroc{.rtri t t ' nrljcctivprouou'ronxlchoti ,ri t .Jc - pr()r)Lurrccflcxiv.inlduntrwl sticlci) prcpozitie

3. n text, a fi este erb copulativ.Intre aspectul Bucureqtiului ;i al Parisului este deosebire a de a pimdntla cer. (aerb predicativ)Pelt^1 apor-tul siu la dezvoharea eronauticiifwsese dspldtit cu prerniulNobel. (verb awxiliar)

4. ,,si procedezi astfel" - propozilie subordonati subiectivi.,,s{.spargi gitul pregioasei ticle" - propoziqie ubordonati cornpletivlnolrecta.

,,sise oloseasci e un ciocan" propozigie

ubordonati subiectivl,,cici substangele epuse e ntariseri ca piatra" - propoziqie subordonata circumstanqiali e cauzl..

B.1. Anual se decerneazi remiileUNITER.

A apirut ,,Anwarul astronomic".Nici in situaqii ramatice u-qi pierdearapiunea.isi lua ratia zrlnic|.de vitamine.'

2. mai - adverb de mod.lui - pronume personal.

3. Acuzagia mpo*ioa fiecdrwia dintre delincvenqi ra sustinuti cu probe te-meinice. atribut pronominal genitival)Dorirya lui este de a cdnta a pian. (nume predicativ exprimat prin verb amodulinfinitiv)

4. Locuqiuni:. swbstantivale:bl,gare e seami, aducere minte, uare-aminte.n verbale a duce cu vorba, a face cu ochiul/mina , a da de-a dura, a da mina,

a-gibiga minqile n cap, a da bir cu fugiqii,a-gi da seama, -giaduce amin-te,- o lua,ra na, a o lua a goani, a spila putin a, a o face atd", avea de gind.

. adjectiaale: de geniu, cu minte, cu stare; betaie) n lege, cumsecade, incale-afarl,.

. adverbiale: calea-valea, u de-a sila, u totul, din nou, pe neasteptare, e-'pururi, din cdnd ?n cind, din ce n ce, pe ci pe colo, aga i aga, or a cor,pas c,upas, cu dinadinsul, ntr-adevir, gata-gata, ai-mai, de ur impre-jur, de aceea, u de alti s.a.

C.1. Vroia si continue colaborarea u cigtigltorul concursului de urbanism.2. Orice artist gi creeazd, lume proprie.



.1 . tt t t t t t t t ; i r ' t r li i tor i rl r"cvistci ,1)r ictcr t i irostr i" vir l l ) i i rca n i r t icol c lcsprc c-l l ( : tcrrrc:l cc lu clor.

Strbicctul al III-Iea

l. MctodeSi nstrwmente e evaluareI rr cvaluarc se folosel c :

" !lr ' '"q4c'r ' j ;d1i;4d$.-ir ' !

t c metode raditionale:-- probcle crise;- probcle orale;- pr<>bcle ractice;

\i . mctode alternatio e/ complementare* obscrvarea istematicS. comportamentului levilor;

* invcstigaqia;- proicctul;- portofoliul;- :rutocvaluarea.Mctodele radiyionale or rimine mult timp metode de evaluare recvente. Se

ptrrrc roblema asiguririi unui echilibru ntre probele scrise, rale gi practice.Probd nseamni orice nstrument de evaluare roiectat, administrat 9i corectat

tlc: :rdrul idactic.Probele orale reprezinti metoda de evaluare utilizatd, el mai des n clasi. Prin

,rccstc robe se realizeazd.:- interacgiunea irecti profesor-elev;- flexibilitatea modului de evaluare: osibilitatea e a alterna ntrebirile in func-

qie de calitatea ispunsului;- posibilitatea ustificirii rispunsurilor;- evaluarea omportamentelo r din domeniul afectiv;- feedbackul mediat.Pentru ealizareaprobelor cdse rebuie ndeplinite urmitoarele cerinqe minime:- stabilirea copuluiprobei si definirea biectivelor perarionale;- alegerea ipului de tem corespunzitor iecirui obiectiv. n aceeagi robi scri-

si este ecomandabil i s e oloseasci oui-trei tipuri de temi;- scrierea temilor, respectand rincipalele eringe;- elaborarea decvati schemei e notare analitici sau holistici);- comunicarea i discutarea ezukatelor cu elevii 9i pirinqii;- proiectarea nei strategii de ameliorare a dificultatilo r constatate.Probele ractice au o aplicare mai restrinsi in cadrul evaluirii. Prin inte rmediul

programei, elevii sunt nformaqi despre emarica ucririlor practice.,,Observarea istematicd .comportamentului leztilor n timpul acdvitiqilor di-

dactice este o tehnici de evaluar care urnizeazd. serie de nformaqii utile, greu deobqinut e alte cii".1

I

(ladrul cliclirctiirt cgistrcirz.;iccstc nl'orrr:rqiirr- figa c cvaluirrc calitativi);- scara c clasil icarc;- lismdc control (vcrificare).ln fiSa de eaaluare sunt consemnate ate actuale despre evenimentele ele mai

importantc bscrvate e cadrul didactic.Scara de clasificare on{ ine clasificarea omportamentelor nui elev ntr-un nu-

mir de categorii, de exemplu:- in ce misuri elevul participl la discuqii. niciodati . ra t . ocazional ' frecvent o intotdeauna- in ce misuri comentariile au egituri cu tema ?Scirile de clasificare ot fi numerice, grafice gi descriptive'Lista de control/aer ifica.re ste rnetodi de evaluare rin care cadrul didactic n-

registreazi umai prezen\asau bsenqa nei caracteristici au a unei acqiuni, e exem-

plu, elevul a ur-ainu a urmat nstrucgiunile; cooperat/nu cooperat u ceilalqi tc.-LgsgiSgjg-este o activitate carc dureazi mai mult, nu doar una-doui ore de

curs. Elevuf'primegte sarcinl prin instrucqiuni recise rezolvarea arcinii necesi-t[ o gami laign de cunogtinle gi capacitiqi. Elevul are posibilitatea i aplice creativcunogtinqele i si exploreze ituagiinoi.

Cadrul didactic poate urmiri procesul, ealizarea nui produs sau/gi atitudineaelevului.

lnsemnirile investigaqiilor e eferi la:- strategia e rezolvare;- aplicarea unostinlelor, principiilor, regulilor etc.;- acurateqea nregistririi gi prelucririi faptelor;- claritatea rgumentirii si forma prezentirii.

PrciesJelesre activitate mai ampld decit investigaqia; ncepe n cla si prin de-fiil;ilffiFlegerea sarcinii, chiar piin incercarea e"rezol'"arel levul se onsultipermanenr u cadrul didactic. Proiectul se ncheie prin prezentarea n faqa olegi-

lo, ","pottului asupra ezultatelor obqinute. Ca qi investigagia, roiectul poate- i

individual sau de grup. Tidul/subiectul este ales de profesor a nceput; dupi ce ele-vii se deprind cu iceit dp de activitate, gi pot alege inguri itlurile/subiectele.

In timpul realiztrrii roiecrului se evalueazi:- alegerea metodelor de ucru;- utilizarea corespunzitoare a bibliografiei;- rrilizareacorespunzitoare gi n siguranqi a materialelor gi echipamentului;- acurateqea ehnicl;- corectitudinea olutiei- gener lizarea problemei ;- organizarea materialului ntr-un raport;- calitatea prezentirii ;- acurategea igurilor.,,PqrLshkul eprezinti un instrument de evaluare omplex care nclude rez;ult

tele elevante obqinute prin celelalte metode gi tehnici de evaluare. ceste rezulta

I

I Stoica, Adrian, Eta|uarta 1trttgresu.lui colar,p.I25



lr ' 1rtvt 'st ' r=olrclcrirlc, crisc; i prlcticc, bserv:rrel istcrnici corlrp()rranrcnrcl, ' t st ' . ,1,u-t ' ,roicctul, utocvaluarca, rccun) ; i :rrcini pccificeiecircidisciplinc"

f rrtololiul, ,,cartca cviziti" a elevului, rnlirc$tc progresul cestuia e a ur r:;('nr('str-u:r altul, dc la un an de studiu a altul sa u de a un ciclu de nvitimint l:r,rltrrl. trttctura ielernentele omponente leportofoliului sunt, n mare parte, ra-lrilitc lc cadrul didactic. otusi, elevular e ibertatea i adauge materialele onside-| t t( ' tcccsarc.

1n cualuarca ortofoliului cadrul didactic rebuie daibi in vedere rmitoarele:- sr isc asigure i portofoliul a fost realizat de citre elevi;

-. r'tnal t ti p der xcrc_i1iust c accla lc crcativitatc, c Ia ipul ccl rnai sirnplr-r cexcrciqiu lirrrttullrcaunor cnunguri u cerinqe ndicati -, la alcituirea unuitcxt, pii.ni"a conrpuneri ibere.

. -I')xcrciqiul,iind o metod5" e executare unei ac{iuni n mod repetar, uce a do-

bALrdircanor deprinderi, de pildi deprinderea e receptare" -.ral.rlni

scris rex-tul literar. Prin exerciqiu e epeti funcqiiminrale psihice) gi motiice.

ln activitatadidactici,"".r.iqinl

este'o metode undamentali, p.i., care constient;i rcpetat, e ajunge a:

* consolidarea.priceperilor.gi eprind.erilor;- insu-sirea ogiunilor,regulilor, eoriilor care se aplici in situalii variate, sigu-

rindu-se transferul de cunoEtinqe;- dezvoltarea nor capacitdti i aptirudini ntelectuale i fizice, morale 9i trisi-

turi de voingi qi caracrer;- prevenirea itirii

9ia confuziilor;

- stimularea capacitigilor creative, a originalitl$i, a spiritului de independenti.sr a nrqlatrver.

Exerciqiul ste o metodS, decvatS,tuturor ormelor de activitate are capiti. o im-pprtanp deosebitl n perspectiva uroeducagiei ermanente.

3, Obiecthtele ciclurilor cwrriculare n inadpdmkntwl primarPentru rezolvarea cestui ubiect, vezi Testul 1, subiectul al III-lea, iternul 1.

TESTUL 5

Subiectul

- sri nformeze pirinqii asupra ortofoliilor elevilorpe mi.suri ce ei e realizeazS,.A t oaaaluarea(ladrul didiitic trebuie si sprijine

elevii n dezvoltarea apacitiqii or de auroevrrluarc, n raport cu obiectivele i standardele ducaqionale.n utocvaluarea omportamentelor din sfera afectivi se realizeazi prin chestio-

rrirr piprin scirile de clasificare.Informaqiile ezultate din autoevaluare e vor compara cu informaqiile deqinute

clc cadrul didactic despre elev prin alte metode de evaiuare, are se pun in poitofo-liul clcvului gi se vor ptezenta-,periodic, irinqilor.

Un portofoliwcornplet rebuie si mai contind, nformagiidespre activitiqileexrra-pcolare le elevului, orienrarea or profesionali, datele personale, ompedqiile co-l,rlc, czultatele obqinute, eedbackul din partea pirinqilor g. a.

Existdportofolii elaborate sub ndrumarea cadrului didactic qi portofolii standar-tlir.ate,a cd.ror ormi este decisi de un centru acreditat.

2. Rolul exercipiulwi n formarea capacitdpii e receptare a mesajulwi scrisReceptarea esajului cris n clasele rimare, adici procesul nsuqirii cititului co-

rcct, constient, luent gi expresiv e ealizeazd.prin ariate metode, ponderea ea mairnare

avind-o metodele ormative, ntre care exerciqiul i-a dovedit eficienqa.ln clasele rimare se pracdce mai multe tipuri ale exerciqiului e citire:- citirea n Eoapti, n ritrn propriu, care presupune escifrarea extului literar de

citre fiecare elev. Pentru a se asigura itirea conEtienti, i se cere elevilor rea-lizarea unei sarcini de nvigare: de pild;, si reqinl numele personajelor au akenume proprii, si sublinieze uvintele necunoscute au si scrie expresii/struc-turi lingvistice are e-au plicut (le-au eqinutarenria), rructuri ingvistice areexprimi dimensiunea paqiali i temporald g. a.;

- exerciqiul ecturii integrale cu voce are, n lang, pe sirite g. a. ;* analiza extului literar presupune explicarea uvintelor gi a expresiilor necu-

noscute gi exerciqiul e utilizare a acestora n noi structuri, povestirea orali,exerciqiul e formulare a deilor principale qi a mesajului etc.;

.' si adune piese din portofolii penrru a compara eahzdrile iferitelor- sa ccarl elevilor si"autoevalueze ortofoliile;

I O scrisoare ierdutide . L. Caragiale

' Genul dramatic cuprinde opere destin ate eprezentirii scenice. Modalitatea un*dlmentale de expunere este ialogwf iar struciura operelor dramatice se compunedlnacte, cene i-tablouyi.DupS,aspectul e viaqi surprins, narura conflictwluigi'serr-lmentele vezite in sufletul spectaitorului, espectiv al cititorului, oierele dramati-!f pot fi clasificate n : tragedie, contedie, ram/,farsd,aodeail, meloiramd.ln teatrulgodern, operele iterare dramatice nu mai con{in scene i tablouri, ci numai unul

u mai multe acte; chiar dialogul poate i diminuat n favoarea monologwlwi.

- -Comedia este o specie gentilui dramatic care provoacl buna dispozigie i risul print#qigarea rno."r.urilor,

",r-no, ipuri uman" ,".,

"unor situagii r."rr"pr"r., amuzan-

3ln comedie e idiculizeazd.vicii. sadar, omedia re acgiune i deZnod;mint ve-dc; .a forme de comic, umorul 9i ronia ;.a. Comedia poate'fi nprozdsau n versuri.

Sursa omicului o consdtuie discrepanga intre aparengi i esenti, dintre ceea eilOrsi pari gi ceea e sunt n realitate personajele. urse de comic sunr mora','urile,fllacterele, situaqiile n care apar personajele, a 9i imbajul si numele acesrora. nfuncgie c aceste lemenre, omedia poate i de caracter, e moraowri, de ntrigd.

generalii;

I Stoic:r Aclrian, op. cit., p, 131



Capodcrpcra rcaqiciui L L. Caragiale, O suisoare ierdutd, aptrruttrn 1884,estco conredic e moravuri. Titlul indicl intriga,pierderea crisoriide dragoste ui $tc-f*n Tiplttcscu, adresati Zoei Trahanache, nime azi campania lectorali, scrisoareafiind folositi ca armi politici de citre Nae Caqavencu, efulopoziqiei.

Prin terna comediei, upta lui Nae Caqavencu entru obginerea andidaturii dcelcputat, utorul dezviluie coruplia din viaqa ublicl 9i de familie, manevrele oli-tice cle a sfirgitul secolului al XIX-lea.

Acpiunea ste impli: in capitala nui udeq e munte se .desfigoari ampania en-tru alcgerile arlamentare. oui gruplri politice se upt5'pentru a-9i mpune can-elidatul: gruparea guvernamentale, n fruntea cireia'se afli'prefectul $tefan'f ipitescu gi ZahariaTrahanache, rezidenrul numeroaselor omitete gi comigii, us-1in candidatura ui Tache Farfuridi, avocat, 9i gruparea in opozigie, ondusi de NaeCalavencu, are doregte andidatura, iind susqinut e discilime.

Autorul, care mirturisea: ,,simt enorm 9i vid monstruos", ntrebat de un prie-ten cine nvinge n aceasti upti polidci, rispunde ci unul ,,mai prost decit Farfu-ridi gi mai canalie ecit Cagavencu": gamemnon Dandanache, ,Gagamiqi".

,,Odiseea" crisorii pune n evidenqd arac[ere i moravuri, creeazd, ituaqii o-mice, precum: ntrunirea electorali gi bitaia in viltoarea cireia Caqavencu ierdepiliria in ciptugeala cdreia e afli scrisoarea. ipsit de aceasti armd, lectorali, Ca-lavencu se umilegte n faga Zoei, rugind-o si-l ierte gi si-l salveze, iind ameninqatd,eZahariaTrahanache u o poligi pe care o falsificase. ccepti si conduci mani-festaqia rganizatS. n cinstea norocosului adversar, gamigi Dandanache, ine uncelebru discurs mpiciuitor: ,,Si mi ierqi gi si mi iubegti! pentru ci togi ne iubim!ara, oqi suntem omini!... mai mult, sau mai pugin onegti! In sinitatea iubituluinostru prefect Si triiegti pentru fericirea udeqului nostru ", ,,Dupi lupte secula-re, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru realizatl... Iati avantajeleprogresului Iati binefacerile nui sistem constituqional".

Apariqia Cetiqeanului urmentat, ca;i senilitatea, amolismentul ui Dandana-che creeazi" lte situagii comice.

Coffictwl apare clar din prima sceni a actului I. ln ziarul Rdcnetul Carpapilor,al cirui director coproprietar era, Nae Cagavencu nunqe i va fi sus{inut n alegeride o personalitate marcanti a udeqului, e de alti parte evarsl critici la adresa re-fectului. $tefan Tipitescu nu se asl gantajat ugor, cu atit mai mult cu citZahariaTrahanache, iruia Cagavencu i aritase scrisoarea, rede ci e plastografie. Prefec-rul comite abuzuri: ordoni poliqaiului,Ghigi Pristanda, i-l aresteze e Cagaven-cu gi si-i percheziqion ze casa entru a gisi scrisoarea ompromiqitoare, i oferiadversarului iu, in schimbul scrisorii, diferite funcqii gi o mogie aparginind ude-plui. La refuzul acestuia i a rugiminqile Zoei, amanta a, $tefan Tipitescu cedea-zi, promiqind susginerea andidaturii ui Cagavencu. a cfutiga upta electoraliAgamigi Dandanache, are, spre deosebire e Caqavencu, u va napoia scrisoareacompromiqitoare pentru a o folosi ;i altidati.

Punctul culminant al conflictului este plasat n scena ntrunirii electorale, mo-ment n careZahaiaTrahanache nunqi candidatura ui Agamiqi Dandanache. r-

9neazl incitierarca, ar Caqavcncu icrdc amra dc Aantaj. eznoddmhntulil repre-zinti manifcsmqian cinstca oului deputat, moment n care adversarii e mpacd.

Comicul d,e moravnri este dat de triunghiul conjugal: TahariaTrahanache-ZoeTrahanache-$tefan ipitescu gi de moravurile politice.

Comicul de caracter, a gi cel de imbaj sunt amplu reprezentate rin tipurile depersonaje: refeaul abuziv cu aparenli de onorabilitate $tefan Tipitescu; tipwlpo-liticianwlwi )ersnt, desi zaharisit, care clameazS, oralitatea, dar este un so[ incorno-

- Zaharia Trahanache; tipwl politicianulwi demagog, ira scrupule, ,,lirritor"comenteazi utorul) - Nae Cagavencu; oliticianwl eros, enilizat Dandanache;pliticianwl prost, ilogic, ncoerent Farfuridi; femeia imorald - Zoe; poli;aiul wmilnsuofulos" a datorie, corupt pentru ci are ,familiemare si renumeragie, upi bu-

mici" - Ghiqi Pristanda. ingurulpersonaj instit este Cetiteanul urmentar, er-j simbolic, ntruchipind electoratul urmentat de politicieniicorupqi idemagogi.

Cel mai savuros omic este omicwl e imbaj: celebrele iscursuri ale ui Farfu-li gi Caqavencu. u exceplia Zoei gi a lui $tefan Tipitescu, toate celelalte erso-je vorbesc ncorect: pronunli gresit neologisme ranquzegti, u cunosc sensul

ra , construie c .raze ncoerente i incorecte:Farfwridi:,,Am n-am treabi, la douisprezece recute ix sunt a tribunal", ,,Iu-

tridarea, dar urisc pe triditori", ,,Din doui una, dagi-mi voie; ori si se evi-sci, primesc! dar si nu se schimbe imica; ori si nu se evizuiasci, rimesc!atunci si se schimbe pe ci pe colo ;i anume n punctele... senliale... in aceas-

dilemi nu puteq i egi... m zis "Capavencw: ,Industria omini e admirabili, e sublimi, putem zice, dar ipsegtedesivArgire. oqietatea oastri dar, noi, ce aclamim ? Noi aclamim munca, ra-iul, care nu se ace de loc in lara noastrd!", ,,Pdni cind si n-avem ri noi falitii

rgtri "..., ,Scopul ocietiqiieste ca Rominia si fie bine gi tot rominul si prospe-1" , ,Dupi lupte seculare, are au durat aproape reizeci de ani, ati visul nostru

1. .

Nwmele ersonajelor ste o modalitate ndirecti de caracterizare acestora isur-de comic: numele Tipdtescu elevi faptul ci personajul eprezintd un tip carac-istic viegiipolitice a vremii, Zabaria Trahanache emnifici zaharise'ala,incetinealagindire;i in reacgii, ga um sugereazl. i ticul sIu verbal: ,,Ai puqintici ribda-

", ,,Si n-am parte de Zoigica" Cataaencu numele are ca rd"dS.cini uvintul ca-cu sensul ,femeie ea cicilitoare", deci este ipul demagogului, arfuridi - numescoate n evidengi pladtudinea gindirii, prostia, Brknzovenescu personaj ters,in sugestia astronomi d., epr ezinti politicianul ncapabil, nulitate Agamemnon

'gamiqi, Gagamiqi, cum spune Trahanache) Dandanache eliefeazd", rin compa-cu celebrul conducitor grec antic gi, prin contrast, senilitatea i ridicolul per-iului. Numele Dandanache cuprinde in structuri cuvinwl dandana gi,

ir, aparigia a, pretengia a de politician imparqial, u toate partidele gi n,te' arlamentele, reeazd. ncurcituri,,,dandanale".Titlul comediei completeazi ntengia ritici a autorului. O scrisoare rivatd, n-

are etect critic sporit: demascl moralitatea n viaqa ublici (;antajul politic)viaqa ersonali.



Subiccttrl l l-leaA.l,asuJ' la:astinge.

a o ultto (a o uptwo ) senzual.durere: chin, patimi, suferingi.a simpi:a percepe, trii.

2. ,,cind cu gene ostenite sara suflu-n umnnare" - propozigie subordonati cir-umsranliali e imp.

,,cici [...] ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagi scoate e durerir' - propozi-i e ubordonati circumstanqiale e cauzl..

,pcrdele-ntr-o parte c6nd e dai' - propoziqie ubordonati circurnstanqiali e imp.

"gin odaie una varsi peste oate voluptoasa ei vipaie" - propoziqie subordo-

uatl circumstangiale e imp.rpc care nsi la simqim ca-n vis pe toate" - propoziqie subordonati atributivi.

3. [,..] dureri simpite oate ca-n ois.

4, de - in text este repoziyie.t conjwncpie wbordonatoare: ,De vorbiqi, mifac ci n-aud." (Mihai Eminescu)o interjeclie: Se auzi optit: de!t substantizt: De poate i prepoziqie, onjuncgie, nterjecqie...

tot - in text este pronwrne nehotdrkt apare a forma de feminin - toate)., adaerb Md" ot intreba...t substantizt: ot este adverb". adjeaia pronominal: La miting se adunase ot oragul.

B.l, luminos vs. ntunecos, obscur, nnegurat

in biografia ui era un moment obsiur.nemwlpwrnire s. mulqumire, atisfacgie, licere, mingiiere

O confruntare de idei ii oferea satisfacpie.a regresa s. a progresa, avansa, evolua, a nainta, a propigiCit. a esolwat omti!zgornot vs. inigte, d.cere; alm, ihniIn peisajul montan gisea ntotd eauna ibnd qi mplcare.

2.Era un gerllde cripau pietrele.z/P, - propozigie ubordonatl circumstanliali consecurivi.Mi fascina apusul soarelui,l/incit mI credeam ntr-o lume de basm.2/P, - propozigie ubordonati circumstantiali consecutivi.

3. mi- - pronume personal cu valoare de pronume reflexiv.cu - prepozigie simpli.ceea e - pronume relativ compus.dcea adjectiv demonstrativ de depirtare, numirul singular, genul eminin

4. gdnd - girrclire, indit, ginditor(oarc), egindit, cgindit, regindirc

c.a. Revenca n discuqie roblema deszipezirii.Capitalei'b. Prim-ministrul a .*ili.., tuturor sinistraqilor ."" c" va ntreprinde guvernul

".B:lT# i#i?"rruq1.r nrervenite,nsiqi deea rgani driiexpozigieiepic-turi er a compromisi.


lnvalator.....Clasa a II-aData. . . . . . . . . . . .

l. Proiect d'e ecPieModel orientativ de Proiect pentru clasa a II-a

ScoalaAria curriculari: Limbl

9icomunicare

Disciplina: Limba gi iteratura omini

Proiect de ecqieSubiectul ecpiei:n lara Pro;tilor de Alexei Tolstoi (II)Tipul leqiei.'mixtiScopuri:- d""rnolt"rea deprinderii de citire coredi, fluenti gi expresivl, n ritm proprtu;

- dezvoltarea apacitiqiide receptare mesa;elor crlse l orale;- f;;;;;;; J.piind.rii de exprimare cor€ctt fonetic, exical 9i gramatical.

obiecthte opeiapionalet: e parcrrrsul i la sfirgirul lecqiei levii treblie.-,

O, si citeajci corect, luent gi expresiv, esPecdnd emnele e.punctuaqre;

02 si foloseasci n exprimarea roPrie cuvinte insylng drn,texl;O" si rispurrdi cor..t, fo.retic,ie"ical 9i gramatical a nrebirile adresate;

o; ;;;;;.a . J i.,.J frerar, eqinind onqinurul acestuia/pe.baza nui plan

O: ;;rli;;; *p,"u

Ca*p uI mira.colelor, aportind-o. Ia conqinurul extului ;O: ; #;;i"Jf*rer"rile fizicegi morale al i personaielor e baza nforma-

tiilor furnizate de text;

O, ie ..tollre in scris, corect' caligrafic cerinqele ormulate;Ol ,i a.rpri"ae

-"ri;"ir.**l.tiilr.rar (invigltura pentru viaqi), apreciind

consecinqele ntimPlirii'Stratepii didactice-."

M;:"';;;; jroiratt'

conversaqie uristici, exerciqiu, oc didactic, explicaqie,

instructai.. Actiaitat;e; rontali, independenti, pe grupe'. Mijloace de inadpdmi'nt:

- p;p.rg" Buratino, ilustraqii cu personaie nimale, diapozitiv/diafilm, ca-

setl audio etc.

l9?

r Nu se vor re alizatoateobiectivele intr-o lecgie, ci numai acelea corespunzitoare tipului de leclie'



IlibliograJ'ia:- Alcxci'l'olstoi, hcipa e aur;- Irraqii rirnrn, oaesti;-

l,tltl9*i?gi,, ursulpdcdlit de awlpe pcntru ext gi ndrumiri metodi ce,vez.rrlo.ca l4ftu,Lrteraturd entru cei mici.Lr.sslsgie e texte omentate,n_sopited.e ugestiimetoditr. Gr;dln4a - chsere'I-Iy, H;;;;itas Educa-lional, 005, p.48-51 .

2. Verificareatemei scrise

l. Captareaatengiei

4. Anun(areatitlului lectiei ia unor obiective

l. Momcntulorganizatoric

5. Dirijareainvigirii

. Enunturile exclamativescrise acasi vor fi veri-ficate din puncrul devedere al continutului sial regulilor grafice.

.5 e po t prezenta iluetede , persona.ie nimale:vulPe, motan, urs etc.sau,planfe cu im.aginioln oasme, ovestlfl cuaceste personaie. ia -pozitiv, diafilm'sau ocdidactic: Recunoistepersonajul

. Aprofu^ndarea extuluihierar in lara Pro5tilorde Alexei

Tolstoi'

. Obiective:- si povesteasci textul

pe bazainsugirii conqi-nutulur;

- si citeasci pe roluri,inqelegind .iomporta-rea persona;elor;

- sa mveqe ceva. Pentruviati, apreciind onse-ciniele ntimplirii:

- si-gi aleagi un personajpreterat,

. pityea integrali a extu-lul llterar

* instructai: realiza-rea climitului edu-caqional

- materialdidactic:s'Juete e personaje,

plange, aseti audio,video, diafilm etc.

- activitate rontala siindividuali

- vrzlonare- ordonare/plasare

siluetelor h plange- conversatle- joc didactic- audigie au vizionare

- expunere

- scnsa* individuali- formativi

- orali- frontala- individuali- Pe gruPe- tormatlvi

- conversaqre

- exerciqiu

- materialul didacticpregitit

- exerciqiu de citireselectivi

- problematizare- exercllru

- conversalle

- exerciqiu

- problematizare- exerciliu de creagie- joc.de ol- actrvrtate Pe gruPe

- exercrllu

- joc didactic

-'pregetirea printr-unjo c de,migcare

* orall- frontali

- formativi

- orali- frontali

- orali- individuali

formativdorale

- orald- frontali- formativi

- orali- frontali- Pe gruPe

- scrrsa- Iormatlva- individuali

r Se analizeazi extul pebaza ntrebirilor:- Despre ine este orba

in aiest text literar ?- Ce ace iecare erso-

nal- Ce trisituri al e ieci-

rui personai esprinzit, 'e | ' . _ I I

d1n aptele r vorDelesale

- Citeste fraementeledin iare se ?esprindtrlsituri ale persona-ielor

- Explici de ce vulpease dreseazi ui B?a-tino spunindu-i ,,deg-teptufe giinqeleprule"

- CumsecomportiBu-ratino ?

. Citire selectivi:,,Citegte ltima replici !"

o Citire pe roluri. Joc didactic Jocul ime-

lor; ,Spuneqi i alte cu-vinte iare sl rimeze cuix, mix, drix, de exem-pl:u: fix, chix, pix, tix,dix, nix etc."

. Citirea ntegrali a extu-lui literar

oPovestirea integrali,

orala a texrului literarr Imaginali-vi ce s'a in-timplat in continuare

. Joc de rol: Iniqiaqi dis-cutie ntre doi colegi e-spre piqania ui Buratino'Pot interveni n discuqieqi algielevi, adresind n-treberi, formuhnd ris-punsuri;i aprecieri.

r Momentul de scriere:- Transcrie ultimul

enun!



2 ) 4 5

Irccdbrckul

Arigurarearetenqici iatronsfcrului

tncheierearctivitlqii/lecqiei

o5

-::"'#l'l",i;:::::mentul ui Buratino

- Explici titlul !. Conversaqia e ncheie-

re: Ii se cere opiilor sispuni proverbe.

. Tema pentru acasi exer-ciqiile 9i 3 de a pagina67, Limba fi literaturaromind. Manualul pen-tru cksa a ll-a,MarcelaPeneg, ditura Ana, Bu-

curegti, 2004).. Defilarea personajelor

- exerciqiu- problematizare

- conversatie- explicatie

- elevii iau sil uete depersonaje si inter-preteazl, un joc demigcare. ot realizaaceasra i iri silue-te sau migti, doarmimind.

- joc de migcare- joc de mimici

- frontald- orali- formativi

2, Tipuri de eaaluareEvaluarea ste parte ntegranti a procesului de nvigimint, in interacq iune u ce-

laltc omponente: redare, nvatare.ln r.nr.tl cel mai ^rg, uoolrorio,,,- vizeaz6, oalitatea proceselor i produselor care mi,soari natura ginivelul per-

formanqelor atinse de elevi n inviqare;- apreciazi misura in care ezultatele nviqdrii sunt n concordanqi cu obiecti-

vele educalionale ropuse- furnizeazl datele necesare n vederea doptirii celor mai bune decizii educa-

Iionalg."l

Pentru cadrul didactic evaluare a eprezinti orientarea n p lanificarea nviliriiin alegerea etodelor e evaluare.Evaluarea nfluengeazi nviqarea rezultatele ozitive ntiresc motivatia nviqi-gisporesc ncrederea levului n propriile forqe; arati ce rebuie si inveqe levul,

m sl invege, elevind eficienqa ctivitiqii sale.

trrit:ir, <f iiur, l:]valuat'ca rogrcswlu.i Scoh,r, , 14,

I| 10

Eaaluaraa oatc i:r fornrali qi nformali;. formativi gi sumativi;r obiectivi qi subiectivi;. criteriali gi normativil

Eaaludrile orrnale, realizate e nstiruqii specializate, unt-examenele, oncursu-rile, evalulrile naqionale i chiar verificlrile reelizatein cadru! nspecgiilor a clasi.

Eaaluarea nformald esre aceea esfigurati de cadrele didactice. Aceasta ePre-zinti strategia de evaluare cea mai frecventi, se realizeazdzilnic n activitliile cu ele-vii, prin

""r".," asiguri eedbackul ontinuu. Aceasti evaluare re uncqie ormativl.'b,oalrorra

foriatiud este acea trategie de evaluare are elevi progresul unuielev sau acutrele cesruia, eficienqele ale n inviqare. Scopul acestei valuiri nu estenorarea, i feedbackul mediat, cu scopul cregterii performanqei colare' Evaluareaformativi trebuie si fie permanenti, continui.

E'oaluarea sutnativd este periodicl, dupl un anumit interval de timp al inviql-rii; are caracter e bilanq, inalizindu-se cu note' calificative.

Eoalwarea obiectiad. ieaaluarea subiectiad -labazadelimitirii intre cele douitipuri de evaluare ti criteriul obiectivitiqii n notare.

'Egalwarea riteriald este trategia e evaluare rin care ezultatele unt comPa-

rate cu standarde au criterii prestabilite'Eoaluarea norrnatiad repiezintd strategia de evaluare prin care rezultatele ele-

vilor sunt comparate ntre ele n vederea erarhizlrii.

3. Tipuri de temiPenuu, definirea conceptelor ettaluare i temi, vezi pp.83-84 din prezenta u-

crare,ln continuare vom relua doar clasificarea temilor, cu noi exemple.Clasificarea temilor serealizeazdpebazamai ultor criterii, cei mai mportangi

{iind: obiectivitatea tn notare qi tipul de rdspuns a$eptat'Din punci de vedere al obiictiiitdpii tn iotare, itemii se clasifici n urmitoarele

categorii qi subcategorii(1 ) itemi obiectivi:- itemi cu alegere uali (adevirat-fals, da-nu, corect-incorect);- itemi cu alegere multiph;- itemi de tip pereche;

(2 ) itemi semiobiectivi- itemi cu rispuns scurt;- intrebiri structurate

(3 ) itemi subiectivi:- itemi de tip rezolvare de probleme;- itemi de tip eseu stnrcturat;- itemi de tip eseu nestnrcturat



ln funclic de ipul dc rdspuns geptdt, tcmii sc clasifictr sdel:(l ) ircrnri l ciror rispuns este electat intr-o listi de opliuni;(2 ) iterni al clror rispuns rebuie elaborar.

Iixemplc:o Itemi obieaiai, adici itemi al ciror rispuns rebuie selectar intr-o listi de op-

1iuni .Obiectitt d,e evaluare; elevii si fie capabili si recun-oasei efinigia ubstantivu-

i .[lnun1; Cum se numeste uvintul care denumegte fiinqi,un lucru, un fenomen

naturii?Opgiuni:a) adjectiv; ) adverb; ) pronume; d) substandv.

o Itemi semiobiectizti elevul rebuie se construiasci lspunsul. Acegti temi seclasificiasdel:- itcmi care olicitiun rispuns scurt;- intreblri stnrcturare.f)e exemplu: eleviitrebuie si adauge uvintul/cuvinrele are ipsesc in definigie:,,Vcrbuleste artea e vorbire care aratd....,,....."sau ,Pentru iecare iteri scrie, n spagiul iber, itera mici de mini corespunzi-

*i:..p R... v.. . 2.. .

ln evaluare e ecomandi sd se ormuleze diferire ipuri de temi. preferabil temi nalt grad de obiectivitate,.degi xistd,n cazul acesr&a, iscul ghiciriirispunsului.Pcntru a se realiza o evaluare ficienti, n cadrul disciplinellimba ;i iiturrturu

mAni, trebuie utilizaqigi itemi cu rispuns consrruir de iltre elevi, temi subiec-vi de tip eseu trucrurar Eieseu nertruit,.trat

TESTUL 6

Subiectul

Povestea ui Harap-Albde on CreangiBasmul este o specie genului epic, popular sau cult, n care se nareazi,intim-

ri fantastice ale uttor petsonaje maginare feqi-frumog'i, f,ne, animale ndzfl;iy,a-etc.), aflate n lupti-cu forge.ale iu[ui(simb olizateprin balauri zmei,vrijitoare.) pe care e nving in cele din urmi.l in funcqie de autorul ndividual'sau colec-

icl:ionar de termeni literari, p.49.Idetn, .49.

10!iv, basrnul c clasif c[ in cult Eipopular. Ca structuri, basmul cult, degi este o crea-jie originali, nu se ndcplrteazi foarte mult de modelul basmului popular. Existi ofiruagie nigiali, urmattr de ntrigi, de acgiunea ropriu-zisi;i deznoddmint. Carac-teristice oriclrui basm sunt: ptizengaformulelor ipice (iniqiale,mediane gi inale),o gami ,,de metafore specifiCe ide personaje-cheie"r, -e biecte gi cifre magice, o

iemi narativi care cuprinde rei probe de voinicie gi finalul, nunta ca ncununa-a virtugilor dovedite de protagonigti.Basmul este ,o oglindire a vieqii n moduri fabuloase" G. Cdlinescu).Povestea ui Harap-Alb a apirutin revista Coworbiri; literare la 1 august 1877.Un elemenr de originalitate a basmelor ui Ion Creangi este ocmai mpletirea

losului cu realul li aceasti caracteristici este evidentdin Poaestea ui Harap-Alb.Ca orice basm, ncepe cu formula iniqiali: ,,Amu cici era odati intr-o qarl uni, care avea rei feciori". Expoziyia uprinde ace stiLforrnwld nipialdcare plasea-

acgiunea n aremporalitate iaspaqialiglls idi citeva ndicaqiidesprepersonaje.

rtele mai mare al Craiului, Verde-impirat, avea umai trei fete ;i niciun feciore si-i urmeze a domnie. De mulqi ani cei doi fraqinu se mai vizuseri, iar veriise cunoscuseri. mpiratul Verde, iind bitrin, i-a scris Craiului, fratele siu, si-i

I .\^

' I

pe cel mai vrednic fecior pentru a-i urma la domnie (intriga basrnului). Craiulttn;tiinqeazi pe feciorii sni gi-i suPune nor incerciri de voinicie.L'Desfd;urarea cliunii basmului cuprinde ncercirile la care Craiul ii supuneesfd;urarea .cltunu. asmulut cuprmde ncercarlle a care Urarul l supune pei sii pentru a constata urajul;i destoinicia or gi mai ales eripegiileui Harap-Alb.rmportamenrul Craiului, mpirlgia lui par atitudinea gi gospodiria unui qiran n-iir, a unui pirinte nemulgumit de eciorii ui; limbajul personajelor ste popular,numeroasi zicale e relevi menmlitatea i ngelepciunea mului din popor. Fiul

intimpinat cu batjocuri: ,,- Ei, dragul tatei, a;a-i ci s-a mplinit vorba ceea:,iri-mi de giini, ci de ciini nu mi tem rr",

"[...] degeaba mai stricaqimincarea,ii mei... Si umblad numai aqa, runza frisinelului, toati Yiaqa oastri, 9i si vi

dagi i sunteqi eciori de craiu, asta nu miroasi a nas de om'.. Cum vid:eu, frate-meupoate culca pe-o ureche din partea oastri: la Sfintul Aqteapti s-a mplini dorinqaI Uahl de nepogi e are! Vorba ceea: a placinte, nainte,/ $i la rizboi, inapoi"',Numai fiul ce l mic suferi, se riminti cum si indeplineasci dorinqa adlui. Po-

it de Sfinta Duminici, pe care o milostivise, i cere Craiului hainele de ginere,:le din tinereqe ialege cel cal care minincd ji',ratic. stfel pregitit, fhceul in-e grozavul urs care-i ese n cale a un pod. La despirqir , tatal siu, Craiul, i dia ursului n care se deghizase i il sfdtuiegte i nu se nsoqeasci u omul spin 9i

se ereasci de omul rogu.

mare, alungat de un urs grozav care -a ,,virit in sperieqi", -a grlbit si se n-rci; ,,duci-se din partea mea cine gtie", ,,doar n-am a trii cdt umea, ca si mog-esc pimintul", Craiul, posomorit, iqi caracterizeazd iul prin proverbe ,,nici tuetti de mpirat, nici impirngia pentru tine; gi decit si incurci numai aga umea,i bine si gezi deoparte cum zici, cdcimila Domnului: " lac de-ar i, bro_agte unt

le ,... Asa-i ci ne-am ncurcat n slibiciune ?" Es,ecul elui de-al doilea ecior



l)r ' trr tr tr l'cciorului prc rrrp:irnqiaui Vcrdc-irrrprirl t isprc rrrp:ir-atul{o ; cstc.irrtlrolic,_r"cprczintilr,umull'ormdrii indruluipcntru viaqi, upta dlntrc bine gi nu ,lrunr nchciat u rasplata ireasca: unta si pedepsirea iului, a Spinului.

l,ipsit rl c expcricnga ielii, liciul riticegte drumul spre unchiul siu si va fi ne-vt'it srl-l octncasci lugi pe Spin. Hnqigurile idurii in care lticegre t|,.nd,ru|im-',iltzt:,tz,i lificuluqiivielii.Naivitatea i mprudenqa l rransformi, n slugi a Spinului.rrt'lrisdc rccsta n fintini, unde fusesc tras rin viclegug, a fi elibeiat cri condi-i,r rrq;i chirnbe dentitatea. in acestmornent, eciorul craiului devine Harap-Alb,.rrSpinul se de drepr iu l Craiului. ^

Ajuns la mpiriqia lui Verde-impirat, prinlesele l privesc cu antipatie pe Spin,vilzind cum se comporti cu Harap-Alb ,,gidin ceasul celaau nceput a vsrbi elert dc-clc, gi..Slinul de fel nu samini in partea or, nici la chip, nici la bunitate; si;t I lrrrap-Alb, sluga ui, are o infigigaremult mai plicuti gi samini a fi mult mai)ttlcllos. csemne nima e spunea i Spinul nu le este ir gi de aceea u-l puteaurristui.Aga l urdse_ le de tare acum, cd daca r fi fost n banii or, s-ar i lepidat de

Spiin, a de Ucign-l Crucea".. Spinul va ncerc_a i scape e Harap-Alb dindu-i porunci tot mai greu de nde-rlirrit:sa aduci ,.siliqile"dl n gridina ursului, apul si pielea erbului"b;tut u pie-rc scurnpc i, n fine,sii-o a4uci pe at a mpira^tului os .De fiecare at i este jutatlc Slinta Duminici gi de calul siu nizdrivin. in drumul spre mpiratul Ros,'Ha-p-Alb se arati milostiv, generos 9i bun gospodar: ruqiviala uinicilor si mpro-

v.izrcaztrn stup pentru roiul de albine; ca lsplati, va i ajutar si indeplineasci douilirt nccrcirile la care-ilva supuneimpiratul Rog: si aleagd"macul e nisip n tim-

grulnop{ii gi s.iidentifice pe fita cea adevi,rati intre celedoui

identice " inf;gig"-e Noblegea i darul prieteniei apar evident a ntilnirea cu_cele incipersonaje rotegti,rr lrrczentareacdrora aratorul elevi arta portretisticS",fantezie i nventivitite ver-ali. Acestea untpersonaje napoda, au risituri supranarurale, imbolizeazl, ca-runitili. naturale (Gerih, Setili), calamitiqi sociale Fliminzili) sau aspiragii alermcnilor, doringadepigirii limitelor (Ochih, Pisiri-L;qi-Lungih), cu ajirtorul ci-ora ndeplineste oate corvezile a care l supune mpiratul Ro!: supravieguiegtenasa e araml, nrogiti, datoriti lui Gerili, consumi uriaga antitate de mincare siiuturi impusi de mpirat sub amenintarea or[ii, ajutat de Setih gi Fliminzili,rrOchili 9i Pnsiri-Liqi-Lungili descoperi s wzdtoareafeter l,zdrivane9i o adu-c mpiratului..Trecirrd toate_probele rin care se contureazi un portret complex,orespunzitor dealului moral popular, Harap-Alb mai este upus unei ncerciri dedtre .ata mpiratului Rog: calul ui pi turturica ei trebuie si se ntreaci in incerca-ea de a aduce api vie si api moarti gi trei smicele de mir dulce ,,de unde se bat

mungii n.capete*-. zbinda-va i a caluiui, ntruchipare experiengei e viaqi, a n-clepciunii gi devotamentului. Fata i urmeazdpe iudaqii elitori la curtea mpira-uftriVerde, undeildemasci pe mpostor. Acestaii aie capul ui Harap-A16 pinctululminan.t). Calul il omoarl pe Spin (il in;face u dingii, se nakd,in-vizduli gi-i dirumul de-ac_olo), ar fata mpiritului Ro; l readuce a viagi pe Harap-Alb. Ur-neazd, unta ui Harap-Alb cu fata mpiratului Roq (deznodimintul). Formula dencheiere.lipsegte in basmul ui Creangi. Ultimele cuvinte ale basmului sugereazimilitudinea dintre universul eal qi ceI maginar:

, ,$i l irrur t ,sclirrur i rrtr.cli i , ; i cr-rur a iqincir-rca;in csc duce acolo c gi na-nirrc:ri .ar pc a rroi, i t tc rc bani bc giminincd,iar cine nu - se uiti q i abdi""Cu-virrtclc ,p c a noi", ca gi orrnula mediani daria si mai vedem" noi] ce se petreceh masi dupi plccarca ui Harap-Alb", antreneazi ititorul/ascultitorul n acest pec-tacol al formirii gi al maturizirii tlnirului.

Personajele e grupeazlin mai multe categorii: Harap-Alb,personajul,principal,pcrsonajul "." rJfoi-eazi; personaje care esteazS, alitiqile personajului princi-pa l gi, n felul lor, il ajuti si se ormeze: Sfhnta Dwminicd pu-ne a ncercare nilos-icnia eciorului de mpirat, apoi zbinda sa asupra izicului gi orga piritului, Sph.nwlii testeazi noarea i- l ,,ajuti" si-gi dezvolte alitigi atente: nteligengd, estoini-cic,bunitate, curaj qi mai ales apacitatea e a vedea incolo de aparenge. n modspccific, ace acesr ucru gi calwl: el vegheaza, ind qi cind mai rostegte incuraja-rc. Fata mpdratulwi Rog eprezinti farmecul eminitiqii, este- izdrivani pentru cIare ntuigii-gidarul anticipirii, in realikte, acestea unt manifestirile experienqei eviaqi. Rolul ei reprezinti puterea dragostei e a face si renasci omul iubit, si trea-ci intr-un cerc eiistenqial uperior, marcat prin nunti. JurimAntul impus de Spinfecioruluide mpirat de a-l sluji ,pini ve i muri gi ar vei nvia..." anticipeazi es -tinul personajului, afa cum fata mplratului Rog qtie ci va avea evoie de cele reismicele e mir dulce, ap i vie gi api moarti.

Semnificapiile asmwlwi unt profun de: podul marcheazd. recerea pre alti lume:podul sub care agreapri raiul deghizatin urs, podul cu nunta furnicilor-reprezin-in rlte rrecere, pr e o mai profundi maturizare, ddwrea-labirintin ar e iul craiu-lui se iticegte este o probe pe care acesta, matur, nu o trece, este 9i nceput aldrumului iniliatic, fknti.na semnifici coborirea n infern, eroul pierzindu-gi iden-titarea, evine ob , condigie are-i mpune o traiectorie piritualinoui la capitul ci -reia esre deplin format. Coborirea ?n nfern se ncheie cu moartea niqiatici, ocxperienli capabil; si duci la un nou mod de existenqi.-

Spre deosebire e basmul popular, n care predomini naraqiunea, escrierea idia-loguf iind aproape bsente, n Poaestea wiHarap-Alb exrstanumeroase ialogwri mw-zinte (ceatiadin casa e arami) si ample descrieri de pilde poftretizarea elor cincipersonaje rore$ti).Alte elemente e originalitate unt wmorul;i stilul oral datorat abun-denleide nterjecgii, xclamagii, nomatopee,zicale,constnrcqii opulare, alambumri.

,,Mulqimea xpresiilor ipice n scrisul ui Creangi zugrivegte o naturi rustici ;i1o"irh, un stilist abrrrrden t, olosi"d formele oralitlgli. nt"eresui stetic l cazului luiCreangi esre i in el colectivitatea opulari a devenit artisrul ndividual ncintat sipluteasci e marile ap e al e graiuluiobstesc."1.-

,,Unic prin geniul-lui.ora1, r.eangi.apare,_p_rineasiminata ui putere de a evo-ca viaqa, n scriitor din linia realismwlwi ui Negruzzi, riminind un reprezentanttipic al Junimii, prin acea igoare a congtiinqei rtistice care l gngtle aqa d.e transcn M"io..rcu gi u Eminescu, bucurogi din primul moment a fi ghicit n el o con-gtiingi nruditI".2

10

*

l' 2TuclorVi;rnu, l rra'pro atorilor c.'rnni, l, pp. 1 5 si | > .



Subiec tu l al I l- lea

A.1, rr luptl.a izbit cu toati forqa lancul drepr.

Nc-a izbit infigi;area ui rivisiti.

2 . i -vcrbpredica t iv.in jur - loculiune adverbiali.r/z - conjuncqie ubordonaroare ,,incit,,).de - prepoziqie impli.

3. ,,dc-mi pare" - propozigie subordonati circumstantiali consecutivi.,,cdaud" - propozigie subordonatoare ubiectivi..

4. S-a ntimplal aga um mi-aminchipuit.

cum ' adverb elativ, ntroduce propozilia subordonati circumstangiali e mod;in subordonatd, re uncgia e complemenr ircumsrangial e mod

Nu qtiu curn se numegte cest astel, ar mi-a plicut mult.curn - element e relaqie, ntroduce propoziqiaiubordonati completivi direc-

ti; in propoziqia subordonari are uncqia de nume prediCativ.B.l, aducere aminte, bdgare de seamd, facere de bine, tragere a sorpi, ware cwasaft.2. Ploui in averse. subiect nedeterminat)

Ew si Maria m€rgem des a teatru. subiect multiplu exprimat prin pronumepersonal ;i substanriv ropriu)

3. foame - subiect.e - predicat verbal.mi- - complement ndirect gi subiect ogic.

4. Odatd plenuisem o cilitorie in jurul lumii. (adv. - ,,cindva")Iqi spun o datd, nu de mai multe ori. (art. + s. .)N wmai u ai putea si-mi spui adevirul despre ele ntimplate. (adv. -,,doar" )Nu mai frecventa lubul artigtilor! (adv. adv.)

C.1. Ideile pe care e-a susginur n discurs creeazd, eruti in rindul opoziqiei.2. In curind vor dispirea monedele e cincizeci de bani.3. Se ii demn ori de cite ori imprejurarea o impune

Subiectul l IIIJea

l. Strategii d,idaaice de formare a capacitdpii .e eceptare a mesajwlui scrisprinefort intelectual propriu al elevwlii

Formarea apacitiqii e receptare mesajului crisse realizeazdprin trategiidi-dactice moderne care presupun:

I

| 107a. dctiaittili dt inv,ipare :rontalcpc grupe, gi individuale,bazate e efort inte-

lectual ropriu al clevului;b. metode didactice reponderent moderne, ormatiae precum: metoda exerci-

qiului,metode conversative, onversaqia uristici,brainstormingul, roblema-tizarea, metode de comunicare scrisi; jocul didactic; nviqarea dramatizatl. etc.

c. mijloace de tnvdpdmhnt modeme, audio-vizuale.Condipiile ealizdrii acestui biectiv cadru sunt:oparticipared. onttiantd a eleaului,prin efort ntelecrual ropriu, n ritm propriu

qiconstant; de pildi, in lecqiile imba gi iteratura omini, fiecare elev si citeas-ci congtient, orect gi luent cel puqin un enung, e asemenea i formuleze celpu{in o propozitie referitoare a mesajul scris eceptat textul literar citit).

Actul ciritului rebuie imbinat $i cu acela l scrisului.Fiecare lev sI scrie cuvin-rnou-insugite i si formuleze enunquri orale 9i scrise'

Ori de cite ori'este posibil, elevii rebuie solicitaqi i-gi exprime opinii referitoa-la textul citit si analizat.. relalia siimwktipd acadrului didactic cu elevul, olul inviqitorului fiind ace.

la de diriior, iar al elevului de participant activ gi congtient.

Cadrul didactic rebuie si asigure limatul educativ adecvat, uccesiunea ireas-a acriviriqilorde nviqarebazate pe obiective de referinqi clare, corespunzitoa-si mobilizeze esursele mane i i; valorifice esursele materiale mijloacele e

Exerciqiulde cirire selecrivl 9i dramatizati mbinat cu exerciqiul e exprimare a>r pireri personale i cu metoda conversaliei uristice dezvolti capacitatea le-ui de receptare mesajului cris.lnsu;irea emeinici a e*telor literare constituie baza pentru exerciqii reative

puneri ibere care valorificl in grad maxim capacitatEa e receptare ide expri-re a mesaielor crise.ln activitatea e nvigare un aPort deosebit l are ocul didactic. Se pot realiza o,-i didactice de tipul: ,Regine Cit mai multe expresii rumoase din.textul iterar",ine eciti ce l mai expiesiv ", ,Recunoagteqi eisonajul ", ,,Spuneqimpresiile/pi-e despre..." .a .

iqimint. De asemenea ste necesar i se creeze ondiqiiPentru afirmarea apa-ilor tuturor elevilor.

si congtientizeze foratl, este ocul didactic, Aceasti metodi creeazd. otivaqiaigdrii,model eazd risilturi de caracter, ezvolti imaginagia, oinqa ' a.

2. Rolul jocwlwididaaic in tnsu$rea cititului la clasaCitirul giscrisul sunt activitlqi ntelectuale omplexe, onttiente, de ungidura-cu mplicagii olitive gi afective. Copiii trebuie si depuni efort congtient i con-tt, reb.ti" si ingeleagi eea e citesc qi ceea e scrlu'Cititul gi scrisui rrnl inrtrrrtttente le ucrului cu cartea' ale muncii intelectuale,dezvolti gindirea, spiritul de observaqie, emoria,limbajul, maginaqia ivoin-Aceste

"ciirriUqisuti difi.il., necesitl efort congtient, resuPun exersarea oin-



I6 |

. l r l tcgli l t<trganictt -stru.cturalcclici ,ocul diclactic cpoatc dcsfagur:ari dc cirr.' r ' i

s t 'solici t i i {orturi ntclcctualc ari ,oriclccitc oriexiste osibii irateanstal ir i irrr.rr.r. rr ici ' .a l ict isel i i i a oboscri i levilor. n clasele riraare e pracrice ocr.r lsc'z.orirlc, izual-motorii, actilegi auditiveprin care e^t"st."zi-J;;;1;;;";,,r,rtrrlui uditiv,a sirnqurilor izuai-tactil..r.. D. o"-plu, prin auzsi prin pioiirc()l)lll ccullosc numite obiecte in naturi, e denumesl, fir-onunqd enu,nire", l:lll]::. ':,p':pozigii

sa u aleg propozigia otriviti di n enunqu.i,;ril;;;l;i;i";,flt/bclr7'l tc ' Un asemenea oc poate preceda/incheialsau e poate rt.r."l"irrtr.cxcrcigiilc e citire.. Prin jocurile didactice/o cul sunetelor, Jocwl silabelor, Formdm cuztinte .insila,r,,;

:r:.,r" formeazd"9i se dizvolt e ckmpwl izwal de.irir.'J" o silaba qi . ,r".. j"j,,

suaDa ta cuvant.

.f rctrrile idactice Eu citesc, u observi, Ew citesc,w rdspunzi, Ew citesc, u con,tinwi, Gdseste;i cite;te , Cite;te cht mai multe cut,inte careiorpin sunetul/ktera, arc delwmesc.fiinye/lucruri!

etc. dezvolti gi consolideîi-"^p^"it^tea de citire arncsajului c.ris ri n e{ort ntelectualpropriu l elevului.

Accstor o.curi didactice rebuie r; li s" asociezejocuri e intonagie expresivi rrcnunlurilor citite,.completate e ocul gesrurilor iul-i-i.;l,rrr

.t i"rlol-a" ro tAccstea unt activititi foarte agreare eiopii, au calitatea e a-i antren, gi a."-i

,.laxa,de a-i determina si inveqJ mai usor gi .., ple..r".- ---

Efigignfa ocurilor didactice st e erermio"ia9i de miicstria didactici a nvrti.torulur/invi.gitoarei, e creativitatea cestora.

3. Conceptul de cunicwlwmPentru rezolvatea cestui ubiect, ezi Testul 2, subiectul al III-lea. itemul 2.

TESTUL7

Subiectul

I Apus de soarede Barbu $tefd.nescu-Delavrancea

Dramaeste specie genului ramadc, y prozFtsaun versuri, u un continurscrios, neori ragic, desea rezentatintr-o ormd "-ifi"r;, neexcluzind ici ele-mente,comice, pecrarorul recind de a comic a ragic, e a ris la plans..Trilogia storici a-Moldovei, ompusi din drameL p"t a, soare 1909), ifo-rul giLwceafdrwl1910) epr.ezinta.rn

"pon deosebit"t

,.riitorrrL;;;;$":ffi;#;Delavrancea a dezvoharei iteraturii omine. Pini la

^p^riijâcesreirilogii,dr"-.istorici romineasci, e valoare"r_?r:pr?z:!t1g; 9Ri;"r; i V;ar" irniga;;;;ftriceicu-.Hasdeu1862) Despot-vodh eyasjleat..r*ari ittzsl, vtoaliiai i,AlexandruDaoila ( 1901 .

| .,onOa viziunc, i lrr l( : terologici nodali tnqistct icc,r i logia ui f)clavrancca oatc i

piati dc clrlrttclc hakcspearienc. criitoruladuce n teatrul siu caracrcrc ra-icc imprcsionantc, $tefan cel Mare, protagonistul dramei Apwsde soc{re, st e

i" coplcaitoare;i in celelalte oui piese, rimas adinc n memoria si nul multora caun simbol.Unitateatrilogiei o asiguri rocmai personalitatea o-ntald" ui $tefan cel Mare. Personajele rincipalegisecwndare in cele rei dra-

ce l Mare, congtient e slibiciunile omenesti, e perisabilitatea abiologici 9i de'ile esponsabilitXqi e voievod. Acest conflict este exacerbat e conflictwl ocial,

se definesc ;i graviteazd,in urul personajului $tefan sau al testamentului iu politicV forul qi Lwce fdrwl).O caracteristici a drameiApws de soare o constituie ipwl de conflict. n prime-

acte ale piesei se contvreazl,un onflictpsihologic, buciumirile personajului $te-

domnitorului preocupat de soarta girii gi a poporului impotriva boierilor an-rtrioqi,dornici de putere gi de bog;qii. Acest conflict devine nanifest abia n ac-al treilea.lntors din lupta pentru apdra.reaPocugiei ai bolnav (calul Voitig alunecase, i-

;i prinsese ub trupul siu piciorul rinit si nevindecat al domnitorului, agra-r-i situagia),$tefan cel Mare afle de la fiica sa, Oana, despre complotul urzit

: paharnicul Ulea, stolnicul Drigan gi itnicerul Stavir qi gribegte nsciunarea iu-i siu, Bogdan.Punctul cwlminant al conflictului l constituie cena ncoronirii lui Bogdan, sce-din care se desprinde monumentalitatea ui $tefan. Domnitorul il oblige pe pa-ri^culUlea sI participe a nsciunare. i trimite, prin clucerul MoghilA,meiaje cu. Ii vorbe gte aluziv, apoi ameningitor, mpunindu-gi implacabila oinqi, prove-din con;tiinga de voievod patriot, aga um relevi discursul, re cere n r evistd a

telor sale in timpul domniei si testament oli tic: ,,[...] um vru Moldova asa ru-gi eu. Ci vru ea un d omn drept, gi n-am despuiat e unii ca si imbo gdlesc e al-

ci vru ea un domn treaz,;-am vegheat a si-gi odihneascl uflemlei ostenit...vru ea ca numele ei si-l gtie gi sn-l cinsteasci u roqii, si numele ei trecu graniga,la Caffa pini la Roma, ca o minune a Domnului nostru sus Cristos...".Recu-

e nf ringerile, gi mai presus de orice situeazi nevoile qirii: ,,Eu am fost biruitRizboieni gi a Chilia, Moldova a biruit pretutindeni Am fosr norocul, a ost ti-!...Sunt bitrin..." Elogiazi,jert fele ostenilor sii si recunoagte atriotismul aces-. ,,Oh pidure tiniri !...Unde sunt mogii vogtri?...Presiraqi...". omnirorul epentru ci incercarea ui de a-i uni pe cregtini n lupta mpotriva piginilor a eguat:

cercat sI unesc Apusul intr-un gind, ci zic ci sunt crestini, qi trimiqii meibetut din poarcd n poarti, rugnndu-se mai mult penrru ei ca pentru noi, si laseboaiele de zavistie gi si se idice mpotriva primejdiei obgtegti cregtinitiqii... Le

ia un om ?...Era... A fost... Aiurn e bolnav... Yl'zind ci rimii cu figiduiclilc,ciutat si unesc Risiritul". Patetica iradi este ostiti.pe ondul unor teribilc ful-

si trisnete (decor omantic), sporind emoqia. ongtient de misiunea a ;i rr po-lui moldav, ca ampon ntre Orient ;i Occident, $tefan s-a zbuciuma[ z.ldirrnic;

u ficut cdriri bitute drumurile pustii oamenii mei gi degeaba. nvoicli crr pcccji-napoa,Je, scilituri fudule gi praful s-a ales de nvoieli". Ca bun cn';;lin,va sta n



|faqa udecnqii c apoi cu congtiinqa atorieiirnplinite: ,Doamnc, u singur qtii cc-rfost pe inima mea, ci-n tine am crezut, ci nicio degirticiune nu s-a ipiide sufletulmeu, ci am stat zid neclintit n faqa iginilor... Dar toli m-au pirisit... Doarnne, s6.n.degte-mi dupi picatele mele, ci nu mi osindi de pacea u turcii spre mintuirea sir-rnanului meu popor!" qi le transmite urmasilor un principiu de polidci interni giextcrni, desprins din experienqa nei domnii indelungate 9i zbuciumate: ,Bogdanc,turcii sunt mai credinciosi a creqtinii uvintului dat,,. ineti minte cuvintele ui $tc-fan, care v-a fost baci pini la adinci bitrineqe... cd Moldova n-a fost a strimogilormei, n-a fost a mea gi nu e a voastri, ci a urmagilor vostri g-a urma;ilor urmaqilorvogtri n veacul eacurilor. A ! nimic.., Bitrin, bolnav ;i neputincios... Mantia asraprea grea... -o poarte altcinevamai tinir... Bogdane ... $i voi, mirturie a ceea e alivizut, spuneqi irii [...] ci voinqa mea e si se ungi Bogdan de cind sunr n viaqi...Cilvoinla mea $-a ei a fost pururea una..." Dupi ce agazd"e Bogdan pe scaunul girii qringenuncheazi., e ostogolegte e treptele ronului.

Domn, autocrat, da r cu nalti congtiinqipatriotici, oferd o lecgie e storie $i res.ponsabilitate ontemporanilor si urmasilor (finalul tiradeiin care efinegte entimen.ru l patriotic), are orga morali de-ainsciuna un domn tinir gi de-a-gi mpune voinlr(,,voi mirturie a ceea e ajivizut" ), igi creeazi cadrul egal de pedepsire cornpio.tigtilor. n lupta dintre $tefan-domnul i$tefan-omul, nvinge congtiinqa atoriei m.plinite cu pregul vieqii. Pwnctul cwlminant al conflirtwlwisocial se plaseazl n aceastlscendmaiestuas omanticd, dupd, umpunawl culminant al confliaulwi nterior il con.stituie scena rd,eriipe iu a rdnii cangrenate. frcfan gi domini slibiciunile biologi.ce, gi depigegte uferinqa izicl, rostind rugiciunea Tatdl nostra gi povesdnd cum efost ucis atil slu, Bogdan, de citre propriul siu frate, Petru Aron, la Riuseni.

Ca om, $tefan a picituit, are copii nelegitimi gi nu le-a spus adevlrul. Datoriade pirinte gi-o ndeplinegte, rimiqind pe Rareg a mama sa , Riregoaia, pentru a-icere ncuviinqarea i se cisitoreascS, u Oana, ata de a curtea domneasci. Aceste.ia i mirturiseste ci-i este atI, simulind ci vorbe;te n somn. n acest el cei doi afllcl sunt fraqi.

Deznoddmkntul creeazd. ltl sceni'intens dramaticit, ragicS. hiar. Aflat pe pa.

tu l de suferingi dupi operaqie, tefan aude ovaqiicare-l aclami pe $tefinigi, nepo.tu l nevirstnic. Boierii complotigti, crezind ci el a murit, incearci si-l ristoarne dcPe ron pe Bogdan, ncllcind voinga ui $tefan. Acesta, u prequl vieqii, i va ucidel,,Pe -Ilea -am mi,surat cu privirea... Murise inainte de a-l izbi!... Dumnezeu si-lierte... Dumnezeu ?...Dar cine e de vini ? o, $tefan voievod am suit pe Bogdan pctron.., o, $tefan voievod, -am a;ezat cu mAna mea coroana trimoEilor mei... El fude fagi^ i vizu ce vreau eu, ;i tot sfatul, ;i toati ogtimea... ufletu-mi nu vrea, gi caun scos din fire se arunci in sabia mea... Cine e de vini ?... Se cutremura Moldovagi-o pripastie se deschise... i cu acest fint oqeloprii curremurul gi umplui pripas.1ixt.S-aud.e:

"Sdtrdiascd .omnwl ogdan ) i... ... ... Da... S-a mplinit legea (Sco.

board reptele Siaruncd sabia).li-ai implinit menirea ca gi mine a ln stil romanriceste surprins ultimul proces de congtiinqi al lui $tefan-domnul care moare osdndnumele Moldovei.

| 1

, .sccnelc cj a nre.njionate a dramaticc, a gi accsty'nal ragic,dar aporeoric tri-burc accstei pcre iterare caracter e dramd.. . Aceastl piestr e eatru are n centrul acgiunii n personaj monumental, oare ce-lelalte gravitAndgi evoluind in raport cu acesra. $tefan cel Mare simbolizeazi vo-ievodul p.ajrio-t,.congtiinqaucide, treazd",n slujba ntereselor girii. De la primulmoment (fin/ul actului tryth.i), ind se bucuri de sosirea ort..rilo. care ispunse-teri prompt la chemarea omnirorului (,... O ! cum ," lr"rri apele n Siret, ga vin

apare- n comple-xitatea i mireqia sa . El se bazeaztr e forga Ei idelitatea armareia noii boierimi formate- rin recompensared ravurii gi a pairiotismului dovedit

-clmpuJe upd. Degibolnav, leaia sr apere ara. tie i fi" rogpenrru Doam-

Maria,.la are preciazi prijinul evotat ,$unt urtre oui sibii ...'io"-rr", g-"*"lAmindoui m-au slujit cu credinqi. P-amindoui mi-am pus nddejdea"), n ciudarfidelitngilor;Fe.Irrru etele orfane, ale ciror tagimuriseri pe cimpul a. t"pd, este ade-

[liriltei lg.cregte a curtea domneasci. Stirnegte admiraqie hiar gi dusmanilorcomplodgtii ii recunosc mareqia: ,Mare a fost... ci de mlrirea lu i nu mai sufla

iciun boier...", l numesc goimanul", ,ochiulvulrurului bitrin clipegte nci... vdr-t vipii, mi frigea cu privirea ui". Cei trei boieri, paharnicul Ulea, tolnicul Dri-

rgi itnicerul stavir, vor purerea, unt nemulgumiqi e politica ui $tefan: ,Boier,igr, qiran supus era rorJrn-1 n aga ui", ,,Mogiile e mpargea umai a ogteni...",n supugi i ficea r5;zegi, in rizegi boieri sadea..." ci;tia pindesc moarrea o-,dului pe- -are inrrezrresc n semne,prevestiroare: ipEtulbufnilei, miqa careinci bufniqa, poi aceasra sre nhiqati de un vuhur, iaiun ogrean igeteazi vul-I g i el cade-n pripastie, o vacd din turmele domnegti a singerat nligtar, lunaun cearcin ro;u, ciinii au urlat, o femeie a niscut un copil cu picioare de ed,ea care e schimbi brusc ,,se bolovinird rrori negri cufiLecatrinul, ci se-nru-ca noaptea"), ar in formele pe care e iau norii, boierii complotigti dentifici

balaur care nghite un motneag cu plete ungi.In construirea ersonajului $tefan, aurorul valorifici legende, resuri. entru fe-

: de acurte,-pentru Doamna Maria, 9i pentru oamenii ui credinciogi,$tefan estesonaj egendar. Fetele red ci , arunci cAnd -a niscur, $tefan afost scildatin sin-de gerpoaici gi de vultur__ca ,si se srrecoare_gi i se nalqe... Este ,preaslivitul

raiele n Suceava a chemarea oievodului or !" ... ,Si nu sece zvorul nostru ,, ,fiind in prirnejdie, a ultima fapti, uciderea rideiorilor, personaliratea cesru-

ru.stlpin", ,lmpiratul", Doamna Maria il vede pe gtefan cirlare'pevoitig caarhanghel".

Titlul dramei, metaford, reprezintd" lti modalitate indirecti de caracterizare aiului care a fost ,,soareleMoldovei".

Doctorul $mil i admiri curajulgisripinirea de sine: ,oqelir...n aer, n lupti...trupul dumnealui umai resriruri... m mili n-am griinqa... ana e a picior i

te trupu_l umnealui... n viteazul sta, o purere care scapd medicinei... b voin-a voit slobod pinl la sfir;it..."

Credinciosul Hirman mi.rturisegte: ,voinqamiriei-tale, voinqa qirii ... De n-aseniqn-agfivrutcevreamiria-ta.$-apoi, , ," , , , ,pot; . . . .



112Subiectul al l l-lca

A.1,fdpturd: iinqi,creaturi.

rdbddtor: ezisrent.a se eri: a se apira, a se proteja, se pdzi, evita.nealn: PoPOr, atiune.

2. or - pronume pe-rsonal, ersoana II-a,-numdrul lural,cazul genitiv, unc-gr a intactici" e arribut pronominal

ahe - adjectiv ronominal neliotirit,-numirulplural, genul neutru, cazul acu-, zativ, uncqia intactica e atribut adjecfival.

"

cel mai adesea adverb de imp, gradul superlativ elativ de superioritate cel

;ffi"J*ff :.'ff ::'"ffi;i*;*)'ru"ceiasintacticidcde ci,ntec substantiv omun, simplu, genrrl.n.u_t.rr', umirul singular, cazul

acuzariv,' recedat e prepoziqia impli de, neatticurat, Tunciia in-tactic; de complemenr ircumstanqial e catzd,.

3. E un omfdrd grijr. (atribut adjectival)E de rnirare cum a devenit o celebritate. nume predicativ)

4. n text, ace;tiaeste tributadiectival.Acegtia ra u campionii. subiict)C-ampioni .e au ceStia. trr.tr. predicativ)M-"- intilnir cu acegtia. complernenr ndirect)intrevedere cu acert'ia

"ftrt .fnrir".ii"a. (atritut pronominal)

B.l. Semdnau a doui picituri de api.

Pe doui hectare emdnau griu'.

Pe o stradi inrunecoasi -aw ncoltit ciinii.Au incolpitzambilele n jardinieri.De mai multi vrem e i tncolpiserd n minte nigre dei ciudate.

2. Se anunga vacan\d e vis. (articol nehoririt)A cumpirat o carte gi doui caiere. numeral cardinal)O, nu lua hodriri pripire! (interiectie)N- o ma i vizuse de^mult imp. (pronume personal)

3. D-es1 ram conains d.e mportanpa roiectulwil/, totnu mi hotiramz/si parti-cip la realizarea uiJP, - propozigie subordonati circumstantiali concesivi.Orice-ai spunel , tot nu mi convingi.z/

I 11 3P1 propoz.iqicubordonatl circunrctanliah oncesivtr.Fiet/ce-o i/z, ev tot nu cred/3P, - propozigic subordonati circumstanliale oncesivi.Nu a ob$nut Oscarull/, cu toate cd era un actor renumit.z/P, - propozigie circumstangiali oncesivi.

4. S-a ntors deoreme. adv.)Nu se sinchisea e arernei putea si ploui, si ningi... (pt.p. + s. .)

c.1. Lansim un nou concept are e numette ,dialogurile emocratice", eea c

relevi progresul e drumul democraqiei.2. nslgi pregedinta lubuluiFemina i-a exprimat orinqa e a se eintXlni, u

prilejulzilei de 8 Martie.3. Vlzuse numai o secvenli ilmului.

Subiectul l IIIJea

l, Rolul jocului didacticin dezvoltarea contpetenlelor de comunicare oraldUnul dintre obieclivele gadru.al.e plualuluj curiculum esrcdezvoltarea comPc-

tqfsh dq comunicare orald, obiecdv ealizabil pe nqreaga ur19q prgcesului n-Itrucuv-eclucatlv.""Dintre

metodele moderne, or mative, eficiente ?n nviqiminml primar, un rolimportant l are ocul didactic, apt deterrninat e particulariti gile de virsti ale ele-vilor gi de specificiul procesului nstructiv-educativ.

Obiectivele cadru ale nviqimintului se ntercondigioneazi, ompetenqa e co-municare orali determini receptarea mesajelor crise icompetenga e comunicarescrise.

ln clasa , dar gi n celelalte, II-a - a IV-a, trebuie sporiti ponderea ocurilordidactice.

.IdT io. didacdc s.e- rgeâp{ otlvaqiairrv494rji,.sqdezyolti gindirea, 1e.moria,tpiiitul de observagie ide cooperare, tenlia, imbajul, maginaqia, oinqa.Prin dez-v6lfarea stipinirii de sine, a spiritului competitiv gi de respect al coechipierului semodeleazi risituri de caracter.

Pentru dezvoltarea ompetenqei e comuni care orall se pot desf;;ura ocuri di-dactice recum: ocuri de dezvoltarea orbirii/de educare imbajului: Jocul sune-telor, Jocul silabelor, Jocul cuointelor, Jocul rimelor, Spunepi ht mai muhe cuvintecare ncep/conpin/ie ermind cu sunetwl.,/silaba/ sau care denurnesc iinge/lucruri,Sd credm cht mai rnuhe cuainte din silabe , Complete'azd uai.ntul/propozipia Ewtntreb, tu rdspunzi",

Se pot organiza gi desfigura ocuri orale cu tntrebdri, de tipul: Cine gtie ckpigd ,Cine dspunde mairepede chstigd!, ocuri gbicitori, ocuri d.e fealie, jocuri de rolincare copiii trebuie si-gi construiasci ,rolul" 9i si-l interp eteze dtmai convingitor,ln acest p de oc surlt antrenate indirea, memoria, imbaj ul, mimica, gesticulaqia,



irrragirraliali irlcctivitatc'llcvilor.-scor leslivurrrocuri c rol prccu' lleporte-ral ilt ,tt'siurte!, rezenpira dcschitriie) argrrri/iipLriiu';)u ,orru, La muzeu . at .r r carc calrorucazi olurilcvorbitor-as.itrarur, . .l,l"u"uea"pri"a.r." ;;t; ;

r r r t r r r ic ; r rc r l ra l i , 'vv vJrvrJe '

t)trttl'ru 'rboqilirea ;i activizarea ocabularului elevilor se por desffuura ocuritlitfacticet le vcrificare.a sinonimiei, antonimiei, o*onliiii (fi,rit ase olosi aceste onccprc opcra{onale).lificienqa ocului didacdc este onditionatn de . J.a{uln care eleviicongti entizea-ze situaqia e r,vilare gi de crearivitatea adrur"i?ia".ii..

--

2' Etalte/ monl'ente didactice de forrnarea deprinderii d.e criere corectd a clasaPcntru ezolvareacestuirrbiect,,r.rieit.rl-i, "ui..*i lirii:r.liffii3. Finalitdpile nadpdmintwlwi primar sunt:

- aslgurarea ducaqiei lemenrare entm to d copiii;- formareapersonalitigii copilului, rer;*;il;i;.il Ei rr-.rr siu de dezvol_

tare;- inzesrrarea opilului cu acele uno;tinqe, apaciriqi i atitudini care si sti-muleze aPortarea a a mediul socrar rnatural grsi permiti continuarei edu-cagiei.

TESTUL 8

Subiectul

I larnade Vasile Alecsandri

Pastelul ste specie .genurui iric,?nversuri, minamente escriptivi, n caree contureazi n tablou dinnaturi:.p.riveligti, omenre"t" """i ""oilil';il;;in universul lantelor aual animatior, pii" irrr"r*"JiJ;er"i"

se exprimi senti_ncnrele istirile sufletesti leeului iric. 'Incontestabil, eamai valoroasi reagieirici a u i Aleclandri unt pastelurile, nare oetul.surprinde specre lenaturii'rural" rr-..l"p";*-";_pun, trecvenr nnotimpul ar_naMez.uf.iernei,.viscotyr,saniq, variiiif**;ii, momenre. rez;eiDirnineapa,oaptea),,imunii_specifi.."tur"i iiirr;ir,'i,ik';"ii;rii,'cirii)ij,

enomene ale naturii (Tunetul, Viscolwl) .a .Poezia arna este n paster n ."r", pri' descriere,poetul reeazd, magini pre-onderefi aizuale, domiriate d. .rrlorr.i,iu;, ,p.ai*i.".-"""r.r iernii, de dan_ul fulgilor de qea din timpul ninsorii

"6rrrra"rr,.,,Din vizduh cumplitaiarni cerne norii de zdpad,i,,,Lungi troiene cilitoare, adunare_n e, grdmada...Epitetele,,cumpliti", ,,lungi troiene dldToare'.(al oileaepitet are valoare de per-onificare), ptrtoiifirorro,,ce:rne norii de zdpadd" ixeazdtun sp.ct al anotimpului

- rrirrsolreiri r"igul, erbclc a t ir trpulPrcT,cnt ,ccrnc", ,zbor" , ,plt t tc 'sc.",ott t-paraqia ,c aun roi'clc luturi albi' configurcazi dinarnica enomenelor' rimul ta -'blor'rr^rrrlnitc fiorul frigului, sporit qi di verbul a gerunziu, ca 9i de personificarcadin versul ,,llispdndindJiori de gheaqi e ai qirii umeri dalbi".

Ninsorile abundente, enomen specific al momentului, sunt sugerate rin repe-

tipii,enumerapie, rin adverbul ari: ,,Ziua ninge, noaPtea inge, dimineaqa ingc

iarl!" Contemplind mirificwltablou hibernal, eul iric ig i comunici fascinaqia rin

aceleagi ijloacepoetice epitete, Personificare: ,Cu o zale argintie se mbracl min-

dra 9ard"Iilirrro"r"" produce nclntare, dar $ u;oard nelini;te, c-hiar ostalgie ilo-

zofici"Lagindul receriiviegii: soarelepersonificat, ,rotund qipalid" se ghiceqte rintrc

norii de-ninroar.,

it cornparapia a.re tmeazi are ncircituri nostalgici: ,,Ca unvis de tinereqe rintre anii trecitori".

Natura eite t.ansfieurata de fenomenele aturii; memfora 'ocean e ninsoarc"

exprimi inecarea eisaJului n albul maculat. mpresia este amplificatl de repetiqic

9i rin enumeraqie^:,pe amp,pe dealuri, mprejur, n depirtare", pe ntinderea pus-tie", ,,firi urme, flri drum".

Peisajul miriiic infioari sufletul sensibil al eului iric, prin cromatica gi misterwlsiu: ,,ca fantasme albe plopii in;iraqi se perd n zare",,,Se id satele erdute sub

clibucii albi de fum", Sub azele soarelui abloul capdtS. trilucire: ,,doritul soat

strilucegte Eidesmiardd oceanul de ninsoare"'Enl iiric'apare n ipostaza de contemplator extaziat de naturi, revigorat de apa-

riqiasaniei cu zurgilii, ca manifestare bucuriei de viaqi.Anotimpul iarna ncinti gi nfioari, deopotrivi.Versifica;ia onstituie alt mijloc poetic de exprimare a sentimentelor i stirilor

sufleteSti timulate de farmecul'naturii. Versurile sunt lungi, cu misuri de 15-16

silabe, itmul trohaic, ar rirna mperecheati.Vasile Alecsandri este onsiderat reatorul pastelului ominesc. Rimine remar-

cabili aprecierea exprim at|, de Titu Maiorescu n articolul Direcpia noud tn poe.zi

gipro"i ro*hnd (tiZZ): ,,Pastelwrile unt un gir de poezii, cele mai multe de o sim-

iii" ,9" de curati ;i de puternici a naturei, scrise ntr-o limbi aga e rumoasi incit

au devenit a.A comparare ea mai mare podoabia poeziei ui Alecsandri, o podoa-

be a iteraturii romine indeobqte".

I Mezul iernei

Poezia ,Mezwl ernei" se nscrie n seria celor mai frumoase pasteluri nchinat

anotimpului alb.

.Titlw!.poeziei ndici faptul cipeisajul hibernal nfdgiqeazd aracteristicile ces

rur anorrmp, urpnnse n pienitudinea manifestirilor acestora'Tarna totstlpinitoa-re, pe pimbnt Ei n ..r, ,^" anunli printr-un ,,ger amar, cumplit", prin ,,trisnetuf'.op".iior. ,,ln pdduri rrasnesc iejarii; . ,,rn g.t amar, cumplit". Cele patru strof

ale poeziei p"rtn secuenle escriptiae comPun un,,tablou mire!, fantastic", c

maicabil prinirmonie gi echilibru clasic.Natura nsigi devine un temPlu nrprcsio



ent ' iste a imaginc panoramicd ntr-o noapte eroasr, dn d ,stclclc ar ngheqa_,cerul pare ojclir". Epitetcle ,amar,,, ,.u,nplit:i, ,i;;fi.i;;;;., ,,oqelir., lasticizea_A maginca taticr, nciemeniti,-ono..o-n

a ernii .8rji.ira prin merafori: ,,Iar*:*::tt:i}-11:.a*piisrrilucitoare/

pare-un lan de ir-"r,t.,ri ce scarqiie ubLrllTr--f

rlLlPtiil: alzu/e, mergnnd spre translucid, se asociazd,,rnrogilo, o,n_twe redate rin verbe a impul prezent, u structuri sonori acuta: ,trisnesc.., ,scir_Ae" . I magilea panoramicicapiti

amploare, "pri"a-'.-.ri-pon.r,r" ale spaqiuluir:stry: p.rduri, impuri, sate, hiciteprin fu-urile arbe"r.'. r" inalgi n :,,;.il scintcios" al unui ,,templu r"i"rtor". Natura ,. ,"cr"liz."zi: satele devin fi-ii, muniii devin altare, opacii codrilor-tuburi de orgi di n care crivigul scoare

note-ngrozitoare". n acest emplu impresionant ,,luna"igi prinde arul tainic dernin i" ;,,O tablou TnI.!, fantastic ... Mii de stele argintiiln nemirginitul templu ard cavecinice eclii.Munqii sunt a ui altare, odrii organe sonoareUnde crivigul pitrunde, scoqind ote_ngroziroare...

Enumerapia ;i repetipiile in strofa finali readuc maginea rarici, ncremeniri,re fascineazd eu f liric contemplator: ,,Totul e i n .rZ.lirrrir., tare ri^tiiiiris./niciun zbor in armosferi, e zepad,i'n;.i"" f "r:;.ltimele versuri ale strofei inale exprime deea'Je miscare, pecificivieqii: ,Darvld?...inrazalunei o fantasmd e arata.../ E un l,rp'c" r. iu"je arr;;;;il;imintati'. Interogapia etoricd subliniazi"-oqi"

."iui ill", surprins de apariqialntasmei"

'-----t--

,chiar gi icengele oetice, ,lan de diamanturi", ,,organe onoare", sunt modali-i de realizare armoniei, a echilibrului.o-po"ifio"1l-- l-^Poezia,in ansamblu, lusreazi. caracterisricii" p".i.i f"stel, esre d.escriptiod,ima-ile de naruri exprimi stiri sufletegti, xtaz, dai gi fion irr"ti.risrii.versurile celor patru catrene u misura a. is - r o ril"u", rii-"lit.rr"ic, rima m-echeati.

Subiectul alll-lea

A.l, uneori vs . deseori

tntortocbeatvs. clarspate vs. fatd,a oorbi vs . a ticea

2, sau - conjuncgie oordonaroare isiunctivi.podte - adverb de mod.re - pronume reflexiv.undeva - adverb de loc.

I

I

3, uneori cotnple mcnt circumstanqial c timp exprimat prin adverb de imp.de a se conainge atribut verbal exprimat prin verb a modul infinitiv, timpul

prezent, diatezareflexivi, precedat de prepoziqi simpla de.cele mai tntortocheate atribut adjectival xprimat prin adjectivprovenit din

verb a modul participiu, genul neutru, numirul plu-nl, cazul nominativ, gradul superlativ relativ de su-perioritate.prinsparetecasei-;?T:ff

ffi ffi:fffe'*f:iJl?l1li,iil'l,ilgenitiv,.precedat e ocuqiunea repozigion ale rin spatele,

4. Poatel/cd nu inqeleses rc*/ ceea e-i spusese rietena ei ntr-un moment desinceritate3/.

poate - adverb predicativ, egentul propozigiei Pr.P, - propozigie ubordonati subiectivi.

B.l. Tcoturi: Dunirea mai flcea doud coturi pini si se verse n Marea Neagri.co t (coate: Haina era oasi in codte.

\ coli: A cumpirat d'oicopide stofi'

erc 1-arc€: Pe cercul din dreapta a trasat doud arce.\arcuri: Mergea de parc-ar i fost pe arcuri.

2. ln haosul din sali, profesorul se dovedise in cale-afard de calm.,,O, pagi, cht de darnic egti." George Coqbuc)Vai, ce bund este ceasti rijituri ! (propoziqiiexclamative chivalente u su-perlativul)Era o splendoare de rochie.

Frumos d,e marna focului.Alte exbmple: puired de bogat, ript de sdrac, swpdrat oc, frumoasd rdu, obltzd cu totul si cu totul albd, arbicunoscut.

3. in sali se auzeau ociimpotiaa dumneaei/d'umnealor' ca;zul enitiv)A reugit la examen datoritd/ dumne alui/ dwrnn ao oastrd' (cazul dativ)

4. ce - complement direct.-pi - complement ndirect anticipativ.pie - complement ndirect.doresc predicat verbal.ea - subiect.dulce - adjectiv n cazul vocativ, firi funcqie sintactici.Romknie - substantiv n cazul vocativ, iri funcgie intactici.



( :.l. A coborit cu dificultatc a staqia cinvicrca.2. )ropriii ui prictcni l rcneagi.J, lruscsc hcrnat a prepedinqii9i agtepta n anticameri.

Subiectul l IIIJea

l. s'trategii didaaic.e de.insusirea lementelor de constrwcpia omunicdriiItrsltptrca lementelor e constrrcgia omunicirii nseamni nvigarea orectarubiirornine sub aspecr onetic, exical 9i gru;ud.J;if;;;;"- a.p'ri"a.rr J. t_runicarc rali 9i scrisi.

,.,I::l:lÔjimarelevii gi nsugesc oliuni onetice igramaticale ,e6azd,,igim_o[iticsc lr act*rzeazi vocabularul prin sinonimie,

"rrto"rri-i.sl omonrmle.Ir r rctivitatea

idactici a clasele -a IV-a ,..."r"ir" f"rrl p" ."rr.rerul aplica_v-funcgional l elementelor e construcqia omunicirii,i."""",

srrategiile idac-cc adoptate }n!preponderent ormative. e mbini activitiqile " irrrr;g"?.1r;;;[,c Hrupcai ndividuale. Se olosesc iverse merode

-;i..;;';"atepe descop;r*;;iansfer de informagii,.pe cqiune eali ori simulatil aJi.a

-..arl;;;;I;;i';:t,1:^.1: {::copeririigi-probiema izdrii,metoda

",.;r;i,j;l;i'iia oc,rrui didactic.

,l.nnsugirea ogiunilor de fonetici metoda de analizagi inteie fonerici au". t"allzarea rtoepiei;i ortografiei-erevilor, ompletati, prin exercigii "

";;;;;;ali gi de scriere, u variaiele.sale ipu': coplere, ranscrlere i di.t"r"z".r;;i;;;:Dc asemenea' e.utilizeazd'larg xercigiU " a"rpetqir. ; .""i"relor in silabe.n..l.r.yr,t-bogigirea gi activizirea vocabular"tri'.i"rii*, ur , ,ot deosebit l auxercrjiul exerciqiul.de dentificare, de exemplificare, xercigiul " ,.rbri;irrl;,;;creagie) i ocul didactic, de tipui: Ne jucim, ,pi*"r*-rai'*oi *rrt" cuztinte u.elas.i ens cu sens opws)/ crvinie cu aceeasifo;;;,i;r:";;riaryurirr rît"rrt r*ntelor q. a.ln insugirea oqiunilor..gramaticale, trategia idactici este mai complexi gi sub

p::'"1complexitiqii 9i diTicultaqilor onqinir"nlor

9ir"U

"rp..r.rt metodelor di-"tjtitl a r_o:m:lorde organrzare resurselor mane elevi) si materiale: miiloace-de invitimint, siruaqiile. e inviqare care presupun inqelege;; ,;ii;;il;;,cunoa$terea n contexte noi, transferul"."rtoru

in situagii oi dJ comu"i;";.. iijrile de exerciqii ide ocuri didacrice unr mai yariare.Je pot realiza activitigi de nviqare precum:- formularea de enunquri nterog#ve, excramative, nundativel- formularea de enunguri-rispun"s, intr.ban ,rt ;;;;;;;ilrifi.a'd,r_r. elemen_tele de construcgia omuniiirii insusite:- exercigii e descriere unor obiecte, erro-erre, iinqe;- exercigii e realizare unui dialog;- exerciqii e nlocuire a unor cuvinte gi expresii cu sinonime, antonime etc.- exercigii e redactare unor te*te ,,aiatirr-e:- activitigi de comunicare e baza unui plan de dei;- exercigii e consrruire apropozigiilor sîmple idezvoltate

It- cxcrciliicl cutiliz.arct"r onrexre iverse achizigiilorexicale oi ;

- iocuri clidacticc,oc de ro l etc'tr'i;;;;;l Ji-a".ri. cep1taimportanql mijloacele de nviqimint moderne, au-

dio-rrir.r"le care acilitea z5,invdgar6a, reeazlun climat agreabil, i relaxeazd i-i sen-

sibilizeazi pe elevi.

2. Tipuri de temiPentru rezolvareeacestui ubiect, ezi Testul 3, subiectul al III-lea, itemul 3 9iTestul 5, subiecrul al III-lea, itemul3'

3. Relapia inte cuniculuyt si.gr)4\ilule.',,curriculumul, in sens extins, ca proces, are rei comPonenete: rorectare, m-

oltjmentare predare-inviqare), valuare't'"R;ffi;d;';;;;;;iJil*qi

"rr"l,r"rese relevi din perspectiva comparaqiei din-

tre starriardele urriculare 9i standardele e evaluare'Stand.ard.rl, nnirik , se eferi la curriculumul intenfionat, PtgP."t de zutoriti-

Uf."J"""ti.nale

qi ^ iiirl"*ul implementat, realizatde cadr.ele idactice a clasi'

.:'" ;;;;;;;;;i; ;; ;;t"tare se referii" c""ic"i"*ul "atins"' adici la rezultatele ele-

vilor; aceste aratd"i St;, elevul sd acd. Ele sunt performanqe minimale sau pe ni-

velul de dificultate'I.T. Radul distinge atru ipuri de rezultate .o1"1:'. . .- cunogtinq.

".,rirrrlrr.(dite, fapte, concePte' efiniqii' ormule 9' "?1

- capaatatede plicare cunogdnqelor n realizarea nor acllunl practrce' unof

demersuri eorêtice, oncretizatiin priceperi, deprinderi, stipinirea unor mo-

duri de lucru (tehnici);- capacititi rrt.ie.t r"l", e*primate n elaborarea e raqionamente' utere de,at-

g.r'-"rrr"r"..gide interpretare, ndependenqa n gindire' capacitatea e a etec-

tua operaql ogrce, reatlvrtatea ' a'- trisituri d. p.itott"litate, atitudini, conduite ormate'

Stand,ard.ele urricukre vizeazd- oili..ri r"le generale i obiecrive_le e cicluri gi ani de studiu;

- disciplinel.ibligatotii-9i isciplinele pgionale; ., ._ obieitivele ransdisciplinare i obiectivele e dtsctplme;- .orrqir,.r'.rril" ;;ilipiin" 9i grupe de discipline de exemplu, imbi moder-

ne, gtiinge tc.);- numir orientativ de ore (unde este cazul)'

Aceste standarde unt cuprinse n Curriculumul Naqional'Obiecrivele .p;;i";;'";noze ,ef.ritoare Ia rezuliatele nvigirii; standardel

relevi qinteleobligatorii de atins'-Obi".tirrele dJevaluare sunr sinonime cu obiectivele operaqionale.

I LT. Radu, Eoaluarea n procesul idaaic, p' 80'



St -r r tr .t l lc ct lucrrqionrrlcun I t . lcccsarc cntru.lsrlltil.urerlgalitil.iid. c i;ansc r" rmatcric dc cducaqie;rrronirorizirr.ca al i t iqi ieducatieisusli ncrca rcformei in invigimint ;t 'ir.sl)lrcr{a evaluirii gi varietatea abordiriror metodologice;,lcrirca clc prijin ecuperatoriu levilor are u *i"ir.fr?ririile agt"ptrt. or-r r ru la lcn standarde;rc.irlizarea e comparaqii nternationale.

I v r .r ca rczultatelbr gcolare se r ealizeazd

11c]asa, a parte ntegranti a procesului e predare_in d\are;

l' l cxarncne' fectele cestoramanifestindu-se n cadrul sistemului ducalio-nal qi n plan cultural,.gcolar, hiar gi politic. R";;i;r;;[ exameneror u nfru-t'n1i asupra ctivitiqii idactice esfeguiatea clasi; pirinqiiqi elevii.unt ni.r.rrri

;l:.rl:-..:"1 la. examene, e aceea adrele

didactiie giia'.pi.rre i;;r;;ir*;;lur rcI rc e cer in te le xamenelor.f rrflr'rcnqa xamenelor suprl curriculumului este denumiti efectut backuash, pen-

'rr'r rvca fectpozitiv, curriiulumul evaluat rebuie e fi; ;t;;;i apropiat e curricu-rrrrulntcnlionat. e aceea rebuie oros.ite iarte orme;;;rli;;5ruffi;::,v;rluriri:urgnre e parcursul nui ciclude nvegm-ant)5

"iln.r"r"ri definirea la_. ,stlrqt'ard;lor;i a obiectivelor peraqionale,r."". qi lurrritrt", merodelor ircrllllcllor e evaluare'-t'mbunitiqirea alitiqilor nstrumentelor e evaluare.I ccrul pozitiv se realizeazd,si rin :

- oferirea unui feedbacL rompt gi eficient;-

l*m":corecti a..io, inietesaqi' levi,piringi, public, asupra modului dedcsfisurare examenelor:

* comunicarea iferenqiald, rezultatelor xamenelor;* alocarea esurselor mane si financiare necesare,Procesul e evaluare resupune:* mdsurarea un demers evaluadv antitativ:

--,1!J!r,11!lo^!ri"care datele ob.qinute rin misurar€ sunr raporrare

a un sercrlterll sau norme' Pentru a se emite o judecati de valoare"ru^pt"

ezultateloi.opul.final al evaluirii esre uarea nor decizii arr"gioirr.,-"-

Evaluarea urenti. 9i examenele u drept scop:- monitorizarea rogresului colar;- dngnoza rezultatelor scolarel* certificarea ivelului de cunogtinqe icapacitigi a sfdr;itul unei perioade ungide nstruire;- selectarea levilor

gram particr,", ;3ffj;;?rf,t"O'Usuperioari de ?nvigimint sau Penffu un Pro-

- prognoza performanqelor iitoare ale elevilor;- orienrarea colari 9i profesionali;- morivarea elevilor pentru activit;gilede nviqare.Evaluarea e realizeaid,printr-o diversitate e nstrumente de evaluare.

TESTUL 9

Subiectul

I Marade oan Slavici

Roman al unei amilii gi al dragostei, pera iterari Marainfdtigeazi destinul Ma-re i Birzovanu Eial copiilor ei, Persida i Trici, 9i reprezinti o izbindi a creagiei uiIoan Slavicigi un moment mportant n dezvoltarea iteraturii romine.

Titlul romanului este ustificat de prezenga ersonajului Mara, personaj omplex,voluntar, memorabil, aflat n prim-planul acqiunii ntr-un numir de capitole, sem-nificativ ntirulate, mai apoi cedind acest ol Persidei, ar riminind permanent oprezenqi. Mara intruchipeazd risiturile unui personaj exponenqial i al unui codmoral propriu scriitorului ardelean, are ace elogiul viegii,al dragostei, l muncii,rl tradigiilor,dar gi al tolerangei eligioase 9i nagionale.

Mara, ,,muiere mare, spitoasi, greoaie, u obrajii bitugi de soare, de ploi gi dev0nt", domini o parte din acgiunea omanului. Rimasi viduvi cu doi copii, ,,siri-cuqiide ei", voinici gi harnici, lupti cu greutigile vieqiicu voingi gi perseverengdorind sI asigure un trai 9i un viitor bun copiilor ei, cu care se mindregte chiar gicind zburdilnicia lor ii pune n pericol: ,,Mult sunt sinitogi gi rumeni, voinici giplini de viaqi, degtepqi i frumogi: rii sunt, mare minune qi e lucru gtiut ci oamenide dai Doamne numai din copii rii se ac", ,,Tot n-are nimeni copii ca mine ".

Acgiunile Marei artlabazl. dragostea entru copiii ei. Din munca si pricepereei cigtigi bani pe care-i chibzuiegte u griji, zilnic pune bani n cei rei ciorapi: unulpentru Persida, alul pentru Tricl gi al treilea pentru zile negre. S-a spus cI Maradevine avari pe misuri ce agoniseqte ot mai mulqibani, cu atit mai mult cu cit spi-ritul de prevedere i chibzuinqi o imping uneori a fapte reprobabile momentul ncare l sfetuie;te pe Trici si profite de slibiciunea pentru el a soliei lui Bocioaci,

sau cind micEoreazi, uma de bani oferiti la botezul nepotului ei gi o pistreazi cumare bucurie). Experienga ieqiia nvigat-o pe Mara prudenqa, umpltarea, dar gitoleranga, -a dezvolat un puternic simq al demnitlqii. Mara s-a sriduit si faci oa-meni respectaqi in copiii ei, gisind modele pentru fiecare ntre oamenii care -auplicut: ,,Aga re si fie Persida mea "; ,,Aga re si fie Trici al meu ".-

Fire autoritari in alte mprejuriri, pentru copiii ei are multi inielegere gi, odatice au crescut, e asi neingriditi personalitatea, reptul a ndependenqi. ind Per-sida se ndrigosteqte de Naql, Mara, degi nu este de acord cu aceasti egituri, nu-giimpune voinga, esindu-i fetei ibertatea pgiunii: ,Eu, zise Mara, umiliti in ea , suno femeie proasti gi nu gtiu ce si-qi fac ;i nici cum si te poviguiesc. Am ficut ce amputut 9i dupi cum mi-a fost priceperea; cum nsi mi-a venit rindul si mi uit ingura a" . Degi pare duri, in realitate Mara are un suflet sensibil, incontestabih dra-goste materni: ,,Dar u n-ai si cauqimulqumireamea, ci fericirea a, care mie-mi estmai doritd". Desigur, nu aprobl fuga Persidei u Naql, dar, ntr-un fel, este gi min-dr i de fiica ei, ,,cici nu e nimic mai frumos decit ca emeia si se dea ntreagi bir-batului pe care-l ube;te ;i si iee asupra ei, cu ochii nchigi, sarcina ieqiigrele".



Iln

'n,',ncnt"le ccle nrai dificilcal c crsrricici crsidci,Mara o consolcazi, sigur ttrl-o cl-pi va gisi ugor un al t barbat entru ci ea ar e o zestre onsiderabill: ,Aost,rs ou$t i i , ar s I n-o spui niminui. Nu egt i u oriqicine!. ,

,1 1iPdl faptului ci la un moment "t

"ln.qinniiMara rrece n planul al doilea,tttf tl principal evenindu-i Persidei, rezen\a i rimine semnificativi,, a ntruchi

Iteazr ntcrr{iamorali, mentalitatea ui Sla"ici.Persida i mirturisegte-, ,bac-a, i toliex tine, n-ar i in lumea aceasta ecit fericire ". $i Hubir

" "ili;;;;ii "."*,a

"ri,,[ cind sc uita n faga eninr a Marei. cuprinsi de simgimint"t"e'aarrr"

_;;il;;,pe toli la un loc ai cicopiii ei sunt cheaful.care-i ine'srringi.;";[l;

-a"ari'i;poilrii,oarecum pe zburate gi vorbea ir gi apisat ca o impirdteasi". Mara a fosteapabili si-i accepte e Hubdri gi si recunoasa taqrul ce gi'obiceiurif. ir"figi" i",sunt frumoase, iind, in intengia aurorului, model h" b,rrrj.orrvieguire;rgi";;i;.-

G' Cilinescu formula urmitoarele aprecieri n Istoria literatwriiromkne de a ori-

yt:i!:f!,t: prezent:,,cu muh inaintêaui Rebreanu, lavici zugriveqre ;";.;;.sufletul girinesc9-"p":j: munqi gi cu atita dramatism ncit roman'ul

";dr*p; "ap.odop.eri.[...]firanii lui, observag.i drd.cea ai mici pirtinire, dupi-.'roaril

a.mli tirziu al lui Rebreanu, unr egoigti,avari, ndiritrriJi, d,rE-jnogi gi totdeodataicrttrtori;i b.uni,adici au acel ame-stec e bine gi a" r;" ." r" afle a oamenii adevi-regi' '..] Mai vie decit togi este Mara. Ea nfagigea i," ipul comun al femeii marurc9: !:::.

mynq,i i n genere al viduvei intreprinlitorr"';i aprige. proporgia *""rri,dc zgircenie 9i de afecgiune aterni, de hotdrire barbiteasii qT . s.nti*"rrr

"llia-

biciunii femeiesti e frcuti cu o arti desivirgitd gi ntr-un stii sec ce ropegre erme-ni id ia loguluidi" lec tal , | e ' , ' a"J"- r". tq iculoare^ |o , .^ , | e . , .. i . - - - - ' - r-Y.

Subiectul al Il-lea

A.l. -s aSa e negri - predicat nominal.

sta,,t predicat verbal.

pare - predicat nominal ncomplet.sunt zvorul - predicat nominai.curge predicat verbal.aSa-s .e egri - predicat nominal. \

2. adh.nc: rofund.\

tatntc ascuns, nigmatic, misterios.a curgei a se scurge, trece.a acoperi: a nveli.

3. ,,incat.imi pare" - propoziqie subordonati. ircumstanqiali onsecutivi.,,cind seara tau culcaf cu capu-n poarata" propozigii ,rborJorrate ir.r--stanqlala e tlmp.,,ci ochii tii, adincii, sunt zvorul" - propozigie subordonard redicarivi.

;iilffifi ;:Jnffi'Jfffj'J:fffi::n::nlp*'"'*''";ffi"a

4, rnmoaso subsmntiv rovenit din adjectiv,, azul vocativ, iri funcqie intactic-asa- advcrb, mpreuni cu prepoziqia impli de formeazd gradul superlativ ab-

solut al adjectivului negri, care este nume predicativ.imi - pronttme personal, ersoana , numirul singular, azul dativ, orma ne-

lccentuatl, funcqia intactici de complement ndirect, subiect ogic.tainic - adverb de mod, uncqia intactici de complement ircumstanqial e mod.

B.1. emis omis

manej - menajconcrzre concesrestajie - staqiuneare leva-arevela

solitar - solidar2. nsusiqi-a anungat emisia. pronume de ntirire, funcgia intactici de subiect)

I-a indemnat pe ei inSiSi i,-qi xpuni proiecrul de urbanizare.(adjectiv pronominai de ntirire, funcgia intactici de atribut adjectival)

3.nu - adverb e negagie.s/ - conjunclie simpli, marcl a modului conjunctiv.a - prepozigie simpli, marci a modului infinitiv'tn - prepoziqie impli.-rru - pron'me perional, persoana , numirul singular, azul dativ, orma ne-

accentuatd.mei - adjectiv ronominal posesiv, Persoana , numirul singular, n posesor

mai multe obiecte posedate, azul nominativ.

4. Se gribeal/ si ajungi la srudioul de nregistriri,z/ dacd. u voia3/si rateze ma-rea ocazie a lansirii.a/

Pz - propozigie subordonati circumstangiall e scop.P, - irrofozigie subordonate ircumstangiali ondigionali.

c.1. Au conviequit mult timp, aga i ii cunogtea ioritmul.2. Cngi opii lipsesc astizi motivat ? ,3. Obierv; inflacar^reacu care prietenii no;tri igi exprimi opiniile despre rntzicd'

Subiectul al IIIJea

1.Specificulrocesulai ctieriia cksaDemersul didactic de orrnare a deprinderii de scriere etapa alfabetard) Presure parcurgerea rmitorilor paEi:- intuirei literei (scrise peb plangn) prin analizarea lementelor grafice care o

compun gi pe care cadrul didactic e explici gi e numegte;



- realizarea in.tezei lementelor raficeprin scrierea emonstrarivtr cadruluididactic a abh, nsoqitd e uerlaiizarea cqiunii;

- identificarea iterei asociate sunetului n cuvintele exemplificate de elevi, n alfabetaru mare.decupat, n alfabetarele opiilot, i,,'

-rrrir;iil ;* ;i;;;#;

$e sau extrase, enzi decupate .a. ;- exercigii e ncrlzire a mutchilbr mici ai miinii: ,,cnnratul a pian,., ,frimin-tatul piinii", :,Tillsiierea'i degetelor,.DpunereaEl'r.o",.r"" *;nrrEilor" g.

". , simularea rierii literei de citr-eelevi,impreuni cu.Jrul did;;;i;,;;jlcl elementele rafice ;i gesturile crierii:^se imuleazi scrierea n

"" ,.., d*.

t.ul,p: banci, n podul palmei, cu stiloul nchis, " ;"hii i;;rrti,"p"i

." ..i;,deschigi;

- scrierea iterei a tabld de citre doi_trei copii;- reamintirea regulilor tebnice ;i grafice;- scrierea n caiet,.dupimodel,

a catl trei litere, de citre fiecare copil;- controltrea indfuidiald a modului in care a scris fiecare.opil d" iatre cadruldidacdc care apreciazi corectitudinea, xplici

"or""t"^ti,recomandi, demon-streazd, colo unde este necesar:

- iocul.didactic de relaxare .rt. preferabil sI se desfiqoare n ioc didacdc di-namic care si. comPenseze aractirul static al actului scrisului, rirg.l"J

""el nevoia e.mi;care.specifici colarului-i.,

i"ri*ra"J".il"r.J""i;preinrimpinind plictiseala;

- -------- '

- reluarea crisului cu alte rei litere sau un rind:- controlarea gi aprecierea ctivitiqiifiecirui elev, exprim aiea evaludnlor i re-

comandirilor.

ln lecqiile e nvdqare unei itere noi este necesar i se eacrualizezeliterele n-vlgate anterior, si se stabileasci semlniri gi deosebiri nrre acestea. eriodic (la n-ervale de dmp stabilite de cadrul didacticj trebuie .p.rrr.li sistematizate iterelcnsuglte.

. ln etapa alfabetari elevii nvagi si scrie irere, c.u.vinte ipropoziqii. Dupi insu-gireaa doui litere, de exemplu iierele d rr.rn,coprr pot ,.rr. ,ii"u.';t ;;il;.'i;ervine dificultatea de a .reiliza legitura dintre lit"r" gi mai apoi scrisul n duct

ontinuu' ird intreruperi, pentru"'trot"

semnele iacritice.Cadiul didactic rebui.i demonstreze crierel,c*plicand.l"gitura intre it"r.. Tr.btrie reperari de maimul-e ori explicarea esturiloide realizire a elementelor raficegi a'ele-errtelo;

";;onente ale iterelor gi ale egiturilor dintre ,."rr"r. "

^_11ltt-"1"n{?'atenqia cadrului didactic rebuie orientati spre amintirea eguli-or.tehnice i grafice le scrisului gi spre controlarea modulur n care acesrea un rplicate de citre elevi.

Pe misurd ce scrisul se automatiz eazd,, tengiaelevilor eva deplasa e a elemen-ele grafice iregulile ehnice pre semnificalia uvintelor 91" fop"riqiilor. La aceas-

poerformangi e ajunge dupi un timp indelungat gi dup; numero"r. .*"rrlri.--

jt l .,":" I se pune accentul pe scrierea orecre, izibili gi, pe cit posibil, caligra-ci' ln clasa II-a se continui exersarea crisului orecr i-lizibil, ar se

".ordel--ortangi scrierii caligrafice. n curriculumul a deciziagcolii cds) p";;" fig*;;,

optriorrali rligrafia, Abia n clasa lV-a elcvii por ajunge i scrie epede,tr dcprinderc eslvirgindu-se n clascle lterioare in ciclul de dezvoltare.

2, Creatiaitatea tn studiul limbii Si iteraturii romkne tn tnztdpdrnhntul rimar.lecqiile e imba gi iteratura omini, creativitatea levilor poate i stimulati prinivitnqide nvigare agreate e elevi, de pilda si compuni o convorbire elefonicipriltr-un joc de rcl: Reporterul gi ntentieaagii, Gbid la rnnzett, Grddina Zoo-iczi'.n funclie de nivelul clasei, e acordi mai multi sau mai puginl libermte deiativi copiilor. Daci este ecesar, reativitatea cestora oate i stimulati ;i orien-printr-un plan de idei, sub ormi de ntrebiri:

Reporterul:- Cum te numesti ?- Unde locuiegti?- Ce aptitudini consideri ci ai ?

- Cum iqi petreci impul liber ?- Ce reprezinti sportul pentru tine ?O caracteristici a acestui oc o constituie posibilitatea chimbirii rolurilor gi a

rii in discugie mai multor participanqi.AltI posibilitate de a stimula si valorifica potengialul reativ al elevilor o consti-:compunerile ibere narative, descriptiv e i mixte. Sau, pornind de a textul lite*narativ, i se solicitl elevilor si-gi imagineze alte ntimpliri si personaje au alt

Qreativitatea e poate dezvolta gi prin diverse exerciqii ingvistice, de tipul:r exercitiu de substituire: ntr-un text dat li se cere si inlocuiasci anumite cu-

vinte cu sinonime/antonime:o exercidu de alciruire a unui iext folosind:- expresii care conqin comparaqii;- figuri de stil inviqate;

ri un climat educaqion4l ptim.Alte activitigi de nviqare prin care se stimuleazi creativitatea levilor sunt com-rerilecu grad diferit de ndependenqi: e a compuneri cu suport ntuitiv (pebazi'ilustraqii)gi suport exical cuvinte gi expresii date), a compuneri narative gi de-

cu nceput/sfirgit dat, compuneri cu temi/dtlu indicat a compuneri ibe-cu maximum de libertate a nigiativei elevilor (de a alegerea emei ;i a dtlului,

tipulde compoziqie).

i. Finalitdpile tnvdpdmi.ntului primar sunt:- asigurarea ducaqiei lementare entru toqi copiii;- formarea personalitigii copilului, respectind nivelul si ritmul siu de dezvol-

tare;= inzestrarea opilului cu acele unogtinge, apacitigi;i atitudini care si stimu-

- anumite expresii oferite ca suport etc.' Pentru stimularea rpativitdqii, e pot folosi mijloace audio-vizuale moderne care

raportarea a a mediul social gi natural gi si permiti continuarea ducagiei.



TESTUL 0

Subiectul

t Sara pe deaide vtihai Eminescu

Conccprul ge n iric- vezi p. 85 .G. Cilinescu afirma: ,:9p.i" literard a ui Mihai Eminescu re$re u toate idi-

cinile n cea mai plinr tradigii ;i este o exponenri deplini, cu roate"sp".tel"

roman-tice, a spiritului autohton".

Ca.poet romantic, Eminescu abordeazd emele 9i speciile irerare caracreristiccacestui curent literar: soarta omului de geniu (Luceafirul, Scvisorile fi, iiirrtro

ryagylui.cdldnytntele-g.a..),entim.trull,rbiiiigi inat.rrii,

-.air.gi"ffi;;;;;-,ilieiexistengiale omului gi sensul storiei (poemul Mernento mori, Rupdciwhro oru,dac, ndrei M"l,tl,ofl,("v.r.;".5icod.rul,crilorile ,IIl)1,rr.air"gi""ffi;;il;;ui (cu rnQryeilele.-pidaogi) iasupra orgiiMaiam L'n ingur' .or).^

E'

,,_ ,9-ll {"pltnalculsuriiominesii' Constantin oica)" ""}lorrtspagiuli im-

Pljg:li:' caqiadincimile piritului.r-.rr,,1i.pri-;r;[',r.i.,,ir,rr-.oriiii"t.i;i "i-ra[tllenlmll'totul a ncandescenqanei tiiri totale9ia unei nevoide"unoagt.rcbsolud.

Liricaeminesciani ,cunoagteovird;ia-mdngdietoareomuluicu narura iador-mirea hinuitoare .congtiintei e sine n ritmuiilegi egindrile i *"**..:; Gr-dor Vianu), armonia minesciani ste xpresir

-.tri.id "cornuniunii muluicu

natura. entimentulubiriieste alea efaclrii ntregului ufleresc rin cuplular[e-tipal giprin integrarea n natur . Poezia Sara e de"al, rin *,gin7 o;"i)ir, )"iiri-ye_ icinet-ice,{er{spagiul iatmosfera ropice mplinirii,

".miporibil" mpti"i.i.

ln aceasti oezie, postazierea ulwiiricesie cee" ndrdgostituiui. ul irii, con-gtient e scilrdarea ade ntregul osmic, xistenqial,inde a reciptigareantreeuluiprin ubire. ntr-o atmosferi iilice,la ceasul "i"i.

"ti"a;dE;;;iffi;;;;-;;";;-iiu sacru,.axs nundi, ste osibili mplinirea uplului-iticlintrl"g. ;.r*e "-i-b;r-ldemelancolie,-pulseaziinritmuliuiosaldorului:,,Sara e dealbuciumul uni cu ale,Iurmele-l urc, srele e scapiri-n cale,Apelepling, clar zvorind n fintine;Sub un salcdm, ragd,m-agtepqiu pe mine...

GeorgeMunteanu in volumulSub semnil ui Aristarc) efinea .orulinsensulcu care l reglsim n lirica eminesciani, tr ,.< tarede spirit'r, necodificati, r"r.a.rdca arba giperpetuindu-se a memorialul obicei al pimintul

"i ", i"i"t' iipiit"_i poate -mai ngeleapti, Eezare raporturilor inre *parre gi . ntreg ,"] .pr.-

zintd" nelimirati ,,deschidere.spre duntru Fjafard, pr" .,lrro"gterea re"stinghiritlde nimic ;i prin nimic mpiediiari", ,Dorul o-arr"i. e sirijuit in partea ii Jir-spre echime e seninit atea' ioripe4 ar n partea ui dinspre ontr-io."neitate deseninitatea uceaf5.rului".

Atmosfcra pocz.ici ar a e deal estemioritici 9i cminescianl, n acelagi imp. AI -neazl, esoierea cadrulii impregnat de vrajI, mai amplu n primele patru strofeiversuri din fiecare catren) cu exprimarea tdrilor swflete;ti, tribuite persona-

ri liric feminin strofele ,2), apoi personajului asculin 4, 5), Pentru a ulti-strofi si consemneze riirile cuplului.Cadrulexterior, eisajul ustic, evine anoramic rin miscarea e nilgare, ur-le urci dealul, eara, n ritmul sunetului alnic-duios lbuciumului, 9a um n-

itul va trebui si-l urce minat de ,,o ubire cd,parau. rnaginea cosmicd parebati de stirile sufletegti le etei ndrigostiter pe cdre ubirul gi-o nchipuie ag-indu-l coplegiti de sentimente: n'strirfa a doua akerneazd" ersurile are com-cadrul exterior cosmic cu acelea are comunici emoqia ndrigostitei. Elementeleice vibreazi" de uman gi sacralizeazd rditea omeneasci:

,,Luna pe cer trece-aga finti gi clari,Ochii tli mari cauti-n frtnza cer rard,

Stelele asc umezi pe bola'senini,Pieptul de dor, fruntea de ginduri qi-e plini."Aceeagi mbinare ntre cosmic si omenesc egisim n strofa atreia, magine ex-ivl a cadrului exterior, marcat de vechime gi taini, sacralizat rin sunetele lo-rlui;i ale oaciii ,,[...] toaca isuni mai tare, Cloporul vechi mple cu glasul

'mrarl Sufletul rnetr arde-n ubire ca para". Murmurele fluierelor de la sdni seerd n depirtarea qi ceaga iii;devin tot mai ntense armoniile rnuzicale ale satu-i arhetipal, corespunzitoare sentimentelor eului liric, comunicate direct prin com-

i.a,,arde-niubire cApara",rePetilidinterjecgiei h!, alocuqiunii adverbialetnind qi prin simetria versurilor l-2 din strofa a cincea. mpresia de strivechi, de

-f.1t.

Eisimbolistici mitici se realizeazd" u numai prin metafore-simbol: deal,2m, clopot,ci i lexicalprin fonetismul popular sara,prin arhaisme onetice: m-

, h 6uri, p rin inVers uni : sta- oom, sp wne yi-ao .Eul liriC,pentru a acce{e a mplinire, trebuig s{ urmeze o cale, o migcare miti-

f . t I I t I ^ f - -I ' , '

1{!n vale si a;ungd pe deal sub satcamul stravecnl - ax6 rnuncu - este o clnetl-; din vale si a;ungI pe deal sub salc2mul travecht axrs nwnclx €st€ o clnetl-dfectivl,a spirirului care inde spre ntregire: ,Suflerulmeu arde-n ubire capara",h ! in curind pasu-mi spre ine gribqte"; ,,Ore ntregi spune-qi-voi it imi egti

". Gesturile ili gi goaptele andre conduc spre extaz: ,,ne-om rezema apetele"vom adormr" ; somnwl (metafori) marcheazd" efacerea ntregului spiri-

reci;tigarea sentimentului otalitigii, exprimati in versul inal, interogativ gi prinmai impresionant: Cine pe ea n-ar da viaqa ui toati ?".

Eminescu arribuie impului verbelor sporiti incdrcituri emogionale. erbele aprezent, un prezent etern, consemneazd stare de fapt: nevoia de ntregire,

cuno"gtere. unfdouizeci 9i doui de predicate a dmpul Prezent, atru predica-o ri-nitl viitor cere.exnrimi nosibilitatea a si oredicatul -.n-arda". a modul con-a impul viitor care exprimi posibilitatea a Eipredicatul ,n-ar dV",llmodul con-

-optativ, timpul prezent. Jocul acesta l timpurilor verbale elevi, pe de oaspiraqia, e de alti parte, posibilitatea mplinirii dorinqei.

Semnificagiile oeziei cipdtd"profunzime rilui. Aceasti dili ficea parte din ooemul Ecr

la ntenqia niqiali a po-nrtrca(ule poezlel c pata prolunzlme Prln raPortarea ra nten[ra rnrlrala a-Po-i. Aceasii idile ftea pirte din poemul Eco (1872),varianti a poentei Ondina,

I clntecul tinlrului indrigostit, ceea e-i atribuie valori mitice gi de triire ero-arhetipali. Spre deosebire e poezia Lacul,incare ntilnirea nu se produce ,,Dar



nu vine,.. Singuratic/.In zedar uspin isuflr/ Lingl lacul el albastru lnclrcatcu lori de nufir") $.d,c loare lb)sti,retrlirc a uiei iubiri otale, esrrrmarentp ("flite-ai.dus.,ulce.minune, $- a murit ubirea oasri. /Floare-albastrillosre-albastrd!.... 'I'otugi .sterist n lume!,,), arape ea l eapropie e poezia

P?:inr1, ca.rc xprimi nevoia ermanenri e uiire 9ia.,..afri;'r;;;;ri;;_ul totalltelllPrln ntegrarea n natura crotitoare ao mami ("A-dormind earmo-niE/ codrului biru^t, e ginduri,l {ori de rei d.-arupra noasri,/ or si cadAAnduri-rinduri")'Alteori-natu a/pedurea pare n iposrlzi de ubiia"e;;;ri,*-c, care ncearci i-l re.gini e copilul-pringn univeisul ide basm i j. i.piirir.,,o, rimii, rimii la mine, Te ubesc tir de mult! / Aletaie ;;;i;;Ji(rr-ri

eu gtiusi.le-ascult;[...]Anii tr i se pa r ca clipe,/clipe ulci . pa, ca veacuri...).Versificaqia ste lti modalitate rin ."re pb. rit

^,"itii^rârmonia,muzicalita-ea cadrului xterior n perfecti concordangi u riirea nterioari.

,, ,P.oezia onqine;aseatrene. itmulestecomple*,lrrr.oii"-b rmat edo idac-rhgrun rroheu; ima: mperecheati; isura:12 silabe.'

Subiectul al IIJea

A.l.

:,,.:ii cimpia D"T.|L cu cigiva ani naintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,

umpul era oarre dbdiror cu oamenii" - propoziqie subordonari subiectivi."care se apropiau" - propoziqie subordonaii atributivi propriu-zisi.

2. ,rcare e apropiau" - apropiate.

3. lntext, ckpfua re uncgia intactici de aribut adjectival.9:f:::d!l:re cei.prezengi u hotirir sd, iziteze Castelul peles. (subiect)L-am.zair pe cipioa dintre olimpici. (complement direcr)Am discutat cu cipiaa dintre grevigti. complemenr nJiiect)Ace$rr opii erau numai chpiva in lotul de gimnastici. nume predicativ)

B.l. t localiuni substanthtdle:

Au fost sisrate udrile de cuai.nt.Ca totul si fie corect, soluqia pdrea fi traperea a sorti.cuvintele lui deveniseri, o luire in derideie /o luare peste icior.Atitudinea ei pirea bdtaie d.e oc.o locutiuni adnerbiale zNervos, se plimba de colo ind colo.Se ntilneau din chnd tn cind.Siruajia se schimba de la clipd k clip,i.

I t*Era distrat din cale afard,

2,lnsemnat: 1) mportant, mare, decisiv, undamental, eosebit, nfluent; 2) mar-cat, notat.(1) A trnit un moment nsemnat din viaqa ui.

Obqinerea iplomei de bacalaure t a reprezentat n mom ent nsemnat dinYlalaer.

(2) Pe harti, obi ectivultnsemna t dadea lti perspectivi asupra misiunii de n-deplinit.

3. Se exercitau resiuni asupra fiecdruia dinjuriul interna{onal. (caztil genitiv)Datoritd fieidruia dintre ei va rezulta o construcqie moderni 9i mpresionan-ti. (cazul dativ)

4. Ar fi fost minuna{l dacd ar fi petrecut aacanla n Delta Dundrii'2/ P2 - pro-

poziqie subordonati subiectivl ntrodusi prin conjuncgiaacd.

c.1. Mai ticeti odati!2. Bineinqeles, ra un guri-casci!3. $tirea ci sosegte e stadion extraordinarul otbalist a creat un neagteptat

du-te-vino.

Subiectul al IIIlea

l. Eficienpaoculuididaaic n studiul imbii i literaturii omkne a clasaPentru'tezolvarea cestui ubiect, ezi Testul 6, subiectul al III-lea, itemul 2.

2. Instrumente de eaaluarePentru rezolvareaacestui ubiect, ezi Testul4, subiectul al III-lea, itemul 1.

3. Tipuri de itemiPentru rezolvarea cestui ubiect, ezi Testul 3, subiectul al III.lea, itemul 3'

TESTUL 11

Subiectul

I Baltagulde Mihail Sadoveanu

Conceptul ornan vezi p.72.Opera iterard Baltagwlintrunes,te aracteristicile nui roman obiectio, c! nara-

tor omniprezent Siomniscient i este o naragiune a persoana Iltr-a.Romanul esre lcituit din 16 capitole. Capitolele -VI prezinti agteptarea ui Ne-

chifor Lipan de citre familiasa soJia ui, Vitoria, gi copiii Minodora;i Gheorghiqi);



apittrlelc.Vll-Xlll* rcfaccrcirlrunrului rccsruiirlc irreVitoria, nsolitit c Ghcor-lril.t;ulti.rclc rrci. apitolc p-rcz.i'tigisirca ;; i pedcpsir.a cig"lilor. I'spirat dirrnriarrrc le baladci Mioripa,-f.aptvid"e'qiat i d.,rro,rorrl ,,sri;A;;;;;i;;7M;;hearnlt ' ci'c", romanul arra o apopae transhurrrangei.llornanulirrccpe u oparaboh UiUii* din care edesprind aracrerisrici le oie-ikrr.qial e viegii or , paraboli pe care, gi amintegte itoiia, o spunea u plicere Li_an.la.pctrcceri. rehnic". r.trorp".qiei ierrirre desea, iind mijlicu J"."iu"i;;ir;"

celui disprrut - Nechifor. i*"p"t"! capitolului"t

x-t.r .o- pt"n^ta"^-ri"rrri--arca cncrici a ciobanilor, oameni de a munte, punindu-se n evideng; ";.;;;;;^

Acestora nciclurile narurii, modelarea or de citre condigiile arurale. ."gd ,;;;lu1igi ncstatornici c.1 pele, a vremea, ibditori in suferingi ca Ei-n erni cumpli-e, {rtrrgrijiin bucurii ca gi-n.argilele or de cup.ror, i#;il-i; Lry*;;;'il5;t;i datinilc or de l" :"::p*yllumii, ferindr-r. i.

"ir..r.r-rrri 9i deiame"ii a"'i"lmpic gi venind a birlogul.l or ca fiarade codru

[...], stau n fala ,."..I,ri ;-. ;i:rtr a din 1l_rupg1:el ma i adesea edesmiard;9i "c.ite d..ant". a" pr.i"n". al "r a gi acel Nechifor Lipan care acum ipsea...lxpozipia ]Prinde Ease apitole n care se precizeazi, ocul acpiunii,satul Mdeu-e de pc valea Tarciului,.timpul -roamna cind

"ste "gr.pr",N.iill;; il;;;;:;

.ut.l dupd-asigu-rarea ilor la ocul de ernat. unt prezeritate ersonaj.l.;ri;.i;;[,itoria gi Nechifor

|p"n,.."-":l: personaje r.urir.., Gheo'rghig;, ra;"'.a.."1"r]atul Mitrea,preotul Daniil MilieEetc.

fn roman apar numeroase escrieri e naturd, specte aracteristice le anotim-urilor: roamna' arna,-primivara de exempru., o-.nr.il fr.cedent J"r..p1ri.i;semintelor ui Lipan ?n ripa de la Crucea afienilor), in Jrmonie desivirsiti cuarca uflereascr eroinei. a plecarea itoriei pe d*-"1 hi N;"hif;r, ;ii,'';]';;

(hotirirea ei provine din dragoste" p.rrtru^r"og-;ientru ,a*erj ,"-i-fril;;;, soarele trilucea; pe misuri ce perunde in iniern - drumul f"pt"; .riiri""r. _emea e nriutiqe5te.cu cit;e apropie e adevir, de ocul crimci, atura eprimenest , aparein plen-oarea rdr n primivari, de aceea uferinga itoriei .rt. Ei

-" i,fhgieto".".

r

f)escrierea pare gi n reali"area portretelor izice gi-or"i. "r.

p.rro"";ao.Necbifur,,,omul cu ciciula bruniirie.., ,,merter a vorbi.., .r" .hip";, .ri _.rrr"_

r eagri, ,groasi, dusi.a.oali [...] inf;gigareindesati ispitoasi...-vltgrra Ltpln, cu,,och_ii i c;prii in care parci se rarfr|ng.n lumina castanierului, erzu dugi departe", ,Nu^mai erat6,nira, ar avea o fr'rr-.rr.g. neobisnuiti

privire. ochii ei pluteau ca-nrr-o usoari ceaqi n dor,.rlg.rr.lo;il;t;t ;;;'fra"_n cirligage".Acpiwnea e desfigoari prin interferarea lanului retrospectiv cu cel al prezen-ui narativ, dimensiunea emporali gi.cea paqiale-este

"-pie,l" d.sf;gurJ;;;;;

mentelor participi .t r-".o"rdpersonaje, deiipuri diferite, "r"to*l utiiizeazerc,ar"odurile de expunere naraliune obiectir.td povestire a persoana III-a), descrie-

dialog, monolog.Intriga-romanului consti in hotirirea Vitoriei de a reface drumul birbatului eintru a afla adevirul. Desfd;urarea acpiuniiincc.pe u pregitirile Vitoriei p.n;; J;

mu l ,,vic1ii i it l nror1ii", a capatul iruia, sivirEind ritualul radilional al inmor-mAntirii- ci ioosrt isi va eisiiinistea e veci, ar criminalii, emascaqi,gi vor primimanterii, '."i ipps;tt gi va g;siiinigtea e veci, ar criminalii, emascaqr,li vor primipedeapsa. cest drum sim6oLc ai niqiaticnecesiti purificare iz-icigi su{leteasci, e

ic.., .roir," merge a minlstirea Bisiriqa, e nchini la coana SfinteiAna, de a care

primegte ,sfar,., agide a pirintele.Visarion, osre$te ouisprezec.Y.1t: i; i nrg.luri Ul"ii ,recesari'drumuirri,inzindproduie, asiguri goqpodaria,isati in grijaCUri banii necesari drumulut, lrdnzdnd Prgctgse) aslgura gosPoqarla, lasala ur Srrla

rrgaului Mitrea, pe fiica sa, Minodor* 9i z.tt.." acesteia e duce la ministirea Vi -

raticului.Daci acqiunea omanului este destul de simpli, drumul adevirului este mai n-

torrochear:'de a Migura la Fircaga Dorna * Botca - Cruci - Vatra Dornei -

Sabasa Suha.-Nararorul zugrivegte ocuri ;i oameni, nf{igeazi dadni gi.obiceiuri, omanul

av0nd aracteristici tnografice, sihologice i chiar caracteristici e roman de aven-

turi gi polilist.C"pitrt.te XIV-XVI constituiepz ctw.l ulrninan , descoperirea semintelor uiNechifor,,,impuqinat de dingii iarelor" Eide noddmh.ntul, nhumarea imigiqelorpe-attr"t,ri'"onfotrn datinei cregtinegti, econstituirea rimei apr.aznic rin poves-'tireaVitoriei, demascarea ipedlpsirea cigapilor'Dar viaqa rebuie si continue: vo-

iunt".a, Vitoria il va sprijini p. ?irl seu, Gheorghiqi, devenit birbatul familiei, si

conduci sospoderia.ln ro,i"n se perinde numeroase crsonaje; ersonaie rincipale: Vitoria - ex-

ponenti a unei colectivitngi rhaice, ntruchipare moralei-populare: rumuseqe u-

h.r."r.A, da r gi fizicd,, ragoste e adevir'^devotament iga.de radilie, steqime,

inq.l"p"i.rn", silpanir.d. ,ilrr., enacimte, ntuigie,mai p.resus e oate dragoste en-

tru so! i credinqa n Dumneze ; N echifor Lipan, degi !s.ent, ispirut, este.Prezentpe ro t parcursui cqiunii; ersonaie eiundoie, Gheorghili, subprefectul nastase'Brl-.i, pirintele Daniil, do-nui Iorgu Vasiliu gi mai ales oqia cestuia, ucoana

Maria, b"litrt", Bogza;i Ilie Cuqui; personaje pisodice: aba Maranda, negusto-

ru l David, Mo; Pricop, sogiile cigagilor'Romanul Ba6agwl)1nspirat in oi.lor, dar mai ales in cunoaqterea ieqii, duce

viziune profundi "iri." vieqiigi a mortii, este nonumental, o adevirati monografie'Origi"alitatea romanului consti in aceasti ztizinne asupr-a iepii r.urale, mpreg-

nattde'semnificagii mitice. Criticul Alexandru Paleologu descoperit.elemente i-

tice egiptene Vitoria ar fi alt[, postazd zeitei sis, care-gi rutl sogul,.zeul )strts,

.g"",i-

face Vitoria (,,rrebuia i afle daci Lipan_s_-inllgat n soare ori a curs pe o

apa'),ciinele Lupu ar fi Anubis, Gheorghigi Horus'^ D"

"r.-.nea,specificitatea onstd,ii arta nd'ratiad, rta portretisticd qi mdies-

tria descvierilor. u trebuie neglijare articularitigile tilistice: raza stdoveniani este

ampli, are un c racter ceremonios'^Criti".rlGeorge Cilinescu observa: ,Acum suntem n Dacia, n.teritoriul mun-

renesc l oierilorila punct de plecare. ntriga omanului e antropologici' n virtu-

tea ranshum".rq"i, irrori, tur'rne, iini, migreazi n timpul anului calendaristic, n

ciurar. de p;gutre gi adipost, ntorcindu-r.'i" *.tttt. la dite intru vesnicie ixe' Ca-

zul din Baitagwl e, n punctul de plecare, cela in Mioriga"



Subiectul al l-lea

A.1' cimpul semantic a.l rnisternrui: nepdtruns, ascuns, d.kncimi d.e ntuneric, in_t4ne dtd zare), aind.2, adincime: afund, profunzime, strifund.

a^micSora: dimin-ua, scidea.

sfAfi: ceresc, ivin, d.r-rr.r.i.rc, sacru.a se schimba: a se preschimba, ," pr.fr.., a se ransforma.

l, ahora - adjecdv pronominal nehotirir.nepdtrunsului _ substantiv provenit din adjectiv.pi - conjuncgie oordon"to"r" .op"l"tiu;.tot - pronume nehotirir.

1i(mai mai) *

adverb de mod.4' ,,cum cu razele ialbe una nu micgoreazi" propoziqie subordonati circum_stanqiah de mod. r 'vrvzrrL Juuu

"cr' tremuritoare mi.regte- imai tare "ina nopgii.. propoziqie subordona_rI circumsrangiall e mod.',,ce-i ne-nqeles" propozigie subordonati atributivi.,,cici eu ubesc i

{.^.i;1"-.ii ;i b"r" ,j _or_ir,t.i _ propoziqie subordona_tI circumstanqiah oe cauzd..

B.,, O.!:j::l,oare spera. nci-9tiga orerie. subiect)

rarronul nu era o.yicine.nume predicativ)ln domeniul medicinei era cineia. (nume predicativ)Agvrea i-ntreb e cinev .. inr""-ie tff tr."?hplement direct)

2. o - interjecde.tablou - substanti

;;;; : :;i:iiffi;,11;i,:'*o'"lantastic -. adjectiv propriu_zis.Lonstruclla exclamadvi are valoare uperlativi.

3' a ua n serios, a ua pe nimic, a o lua nainte, a1i Iua nasur a purtare, a se uade ginduri, a se ua o piatri a"p. i"i"ra, a-gi ua rispundereâ, -gi ua cim-pii, a-9i lua tilp{iga 'E Yr rs. r4'Yu'ucrsi

4' Era-linistitor 1/ si asculgi muzicdde Mozarr 2/ gi si,visezi o croazierd,pe a-ea Neagri. r/

* llll - propozigii subordonare ubiective.

i{ft|l\.rlllt"rrlsi contemple iscurile untelui /9i sd,asculreantecul isi_

Pz ;i P: * propozigii subordonate ubiective.

133c.1. Vor displrca cauzele le ciror consecinqe e suportim atit de greu'2. Acestea unt probleme greu de rczolv*..3. ngelegea erfect ci fusese n cobai.


l. Proiea de lecpie

Model de proiect pentru clasa

$coalaAria curriculari: Limbi gi comunicareDisciplina: Limba gi iteratura omini

lnviqitor....ClasaData. . . . . . . . . . . .

Proiect de ecqie

Swbieaul:Sunetul;i iterele de ipar gi de mdniTipul lecpiei: ormarea de priceperi gi deprinderiScopuri:- dezvoltarea eprinderii de citire corecti, fluenti, in ritm propriu;- dezvoltarea apacitijii de receptare mesajelor rale gi scrise;- formarea deprinderii de exprimare corecti fonetic, exical gi gramatical;- formarea deprinderii de scriere corecti.Obieaioe operipionale..pe arcursul i la sfirgitul lecqiei levii vor fi capabili:O, si citeaJci n mod corect, n ritm propriu, cuvintele din coloane;

02 si recunoasci itera de tipar gi de mini corespunzitoare unetului in pagi-na din Abecedar si n alte surse;

O, si pronunge corect sunetul silabe qi cuvinte n care se afli aces[ unet, Pebaza modelului invigitoarei ;

Oo si rispundi corect a ntrebirile formulate de cadrul didactic;

05 si scrie corect itera gicelelalte itere nvigateizolat in cuvinte gi n propoziqii.

Strategii didactice. Metode Siproced.ee: onversaqia uristici, analiza i sinteza onetici, explica-

qia,demons ragia, ocul didactic, exerciqiul.

. Mijloace de tnvdydmknt.:

- ilustraqii, lange cu imagini gi cu litera de tipar gi de mini, alfabetar,juciriiin a ciroidenumire se afla sune$l i in diferite poziqii (iniqial, n interior, lasfirEit), caseti audio, video, cirqi de pove;ti g.a'



lBibliografic:

- IlraliiGrimm, Albd-ca-Zdpada;

- ltrn C.rcangi,, apra cu trei iezi (a se vedea extul Ei ndrumirile,metodiccdtn Lfierat,,tyd e-ntru.cgi ict Ant-ologie e uxte comenta.te, nsopite e su_gcstiimetodice. Gr,ndinipd clasele -Iv deFlorica Mitu, Fiumanitas Edu-caqional, 005).

Scenariul ectiei

I 2 3 4 5

ol

o2

Iocul didactic'. Denu-,mefte llort, antmale,Persoane

- jo c didactic:copiii trebuie sispuni ci t mai multecuvlnte, oenumlnde flori, animale,persoane. are conginsunetul

- observare- conversalie uristici- ghicitori care i. llg-

treze rmagrruIe lnAbecedar

- conversaqie

- frontali,orali

' Intuirea imaginilor din IAbecedar I

'Ghicitori; de exemplu:,,Cui i pare dealul vale ISi valea eal " I' (Iepurele)|sau: I,Fie mare, ie eui, , . .. ]Fuge sus de umbra ui.'- (I.purele)

, Formulare de propozitiicu acest uvant: EPurerc

iaut Reproducere e versuri

.rriorarrta, adecvateimaginilor

. Se ntuie$te itera micide ipar

. Corelarea sunetului culitera de tipar

. Alcituirei de silabe 9icuvinte din literelealfa-betarului, la tabh qi defiecare elev n banci

- frontaii,orali

. Citirea n goapti acoloanelor de cuvinte

. Recitirea u voce are acoloanelor de mai mul-te ori

. Citire pe sirite, selectiv

. Intriirea literei I demini

r Simularea scrierii. Actualizarea regulilor

tehnice i graficer Scrierea a tabli

* exerciqiu III

II

- al{abetar I- benzi decupate in

Izrare I- plan$e cu litere de

iipar 9i de mini Iunde sunt desenateqi elementele rafi- |

I ce din care se com- |I pr r acestea II - observare I

| - explicagie. I

I -conversaFe

| - exerctllu| - conuersagiepebaza

I cuvintelor din co-I loane

I|- exerctltu

l- d*-orrrtr"qi.

| - pregitirea. .scrieriiI prrn exerclqll e rn-

I cF'lzire.a mugchilorI mrcl al maln[

Fltnpclc Errcnimenteleitici / didactice

Obiec-tive

oPera-lionale

Conlinuturileinviqirii Strategii Evaluare

1 2 fr 5

l,:::"l'""'"'

. Anunfareatitlului lecqiei ia unor obiective

. pirjjgqSrnva[aru

o2

o3

. Rezolvarea nui puzzle

sau. Completarea nor dese-

ne a ciror denumireconline sunetul

r Pronunqarea i scriereasunetelui/literei i

. Se ejine din enunt o pro-pozigie, de pildn,

"Ca-pra avea rei iezi".r Identificarea unetului

9i a.poziqiei cesruia ncuvrnte

rnstructalpregitirea materia-lului didactic; eali-zarea climatuluieducationaldin fragmente deImaSrnl,Prrn asam-blare, se realizeazd.imaginile unui ani-mal, ale unor perso-naje din basmecunoscute, l cdrorrum.e. conline su-netul ,desene ncomplete

eonversatre eunstl-^X

anali'2tr i sintezi,to-ne[rca

ldelimitarea cuvinte, ]ror care ontrn sune-rul I din,propoziqie Ioespar[lrea cuvln- |telor in silabe Ipronuntarea sune-tului Idemo.nstragie Iexercrtlu I



5. jeedbackul

6. Asigurarearctcnfici gi atrEnsferului

7. nchciereas$ivirifii/lecgiei

o5

ol

o2

o4

Scricrcait.r.ilnEiG

r Moment de relaxare

o Reluarea crisului u altetrei litere, apoi un rind

r Se scriu cuvinteo Recitirea oloanelor de

cuvinte din Abecedarr Recunoa;terea iterei de

uPar. Conversaqie e inche-

lerer Tema pentru acasi:

copiii desene zd,/ olo-reazd obiecte a cirordenumire ontine une-tul/litera i

- cxcrciqiu- explicalie- demonstraqie- joc didacticsau- joc de miscare- exerciqiu- explicaqie- controlul gi evalua-

rea scrierii

- decupaje in revis-te pentru copii

- citirea coloanelorde cuvinte

- scrierea iterei gi acuvintelor

- evaluareformativi

- individuali- scrisi- orali

Modelorientativ de proiect pentru clasa II_acoala

Aria urricuhrr;il;; ;; ;;;;;;;;isciplina: imbaqi ireratura ;t ;

lnvigirorClasa II-aData

Proiect de eclieS11b;e,c1ulle9ffi: in lara pro;tilor de Alexei Tolstoi (I)

it!";:::f*'"rormarea de priceperi gi deprinderi; achizigie e informagie

- dezvoltarea enrinderii de citire corecri, ruenri, expresivi, n ritm propriu;- dezvoltrrea capacitiqii d; ;;;;;.1"'il"r"jrrtui oral Eiscris;- rormarea eprinderii.de xprimare rari $1r.;iJ;;r;iîii, pun., de ve__ dere onetic, exical q; gr",ri*ir"i.

- "'*-obiectiae operarionare.:p?;;;;;;l gi a sfirgitul lecgieielevii vor fi capabili:O, si citeasci corecr,.flllnt;i expresiv el pugin o unirare ogici, respecrandsemnele e punctuagre;o, si explice semnele e puncruaqie in text, pe bazacuno$dngelor nsuqite;O, si foloseasci n exprimarea roprie cuvintele nsugite di' t"*r;o, si rispurria

"or..ila intrebari,'pe banainsugirii/ingeregeriiconqinutuluitextului literar;

or si reqini core* numele personajelor in textur irerar:

C)1, i cxplir,c criercir nclrcuviutc cu litcrd nlarc,pc baza egulii nsugite;O, si citcasci clcctiv, orect si expresiv, ebaza erinlelor ormulate;O, si idcr-rtificcn tcxtul literar ;i si pronunqe orect cuvinte cu grupurile de i-

tere ce, cl qi cu litera x;O, si formuleze corect, n scris, cite o propoziqie cu cite unul dintre cuvintele

identificate.Strategii didactice:o Metode;iprocedee.:- conversaqie uristici, exercigiu, oc didactic, oc de ro1, oc de miscare, expli-

catie, proble malizar , nstructaj- activitate rontali, individuali, pe grupe.. Mijloace de nadpdmknt: pdpuqa uratino, planse, lustragii, aseti audio, silu-

et e de personaje tc .

Bib[iografie:- FraqiiGrimm: Poaegti;- Petre spirescu: Bastne;- Ion Creanga: Capra cw rei iezi, Pungwta u doi bani (vezi extele si ndrumi-

rile metodic din Literatwrd pentrw cei mici.Antologie d,e exte comentate, n-solite de sugestii metodice. Grddinipd - Clasele *IV de Florica Mitu,Humanitas Educaqional, 005 .

- Alexei Tolstoi: Cbeipa e awr.

Scenariul ectiei

gtapcle /tsvcnlncnteleidci/ didactice

Obiec-tive

opera-nonale

Conginuturileinvilirii Strategii Evaluarc

2 3 4 5

l. Momentul

organizatoric!. Verificarea' temei scrise

i. Captareaatentiei

.Realizarea climatului

educaqional

. Prezentarea unor ima-gini din povegti unos-cute

. Completare a nor plan--tse care reDrezrna oecor

ctrn Dovesil cunoscute cuPersonarele Potrrvlte

sau:. Si recunoasci povestea

sr autorul De Daza nre-t t.grstrar[ auoro.

- instructaj

- pregitirea materia-lulur drdactrc- pregitirea .elevilor

pentru Ieclle- conversatre- exPllcalle . .- mlnrexPozrtle .cle

carte Penffu coPlr- Planse, srluete cl e

Personare

- caseti audio cu nre-gistrare nui basm

- conversalre- joc didactic

- scrlsa-individuali

- orali- individua-

IA



4. Anungareatitlului lecliei ia unor obiective

Dirijarealnvlgirii

o1

o, .o.

o5

o6

08, oe

uctrdirr mc -rnorie cintccul cocosului(Pungula cu doi lani)t'unputa cu dot banili"u.Id"pi"irc.;;;;trei iezi jE Ion Creangi).

r Textul In lara Pro5t'ilorde Alexei Tolstoi: '- si citeasci corect si

expresiv textul;- sd recunoasci perso-

najele extului literar;- si explice semnele de

PUnCtuatle r ortogra_tl a etc.;

- si observe.;i .si anali-

lezelntultlv lmagmea

ol n manual:- si citeasci'textul in

mod conEtient 9i si .retind numele perso-najelor;

- si identifice cuvinte-le necunoscute:- galbeni;- preJdcuti;- rniracol:- vrclean.

r Se explici cuvintele, etormuleazi propozigiicuacestea r r se cere opl-ilor sI le scrie n caietê.

. Copiii citesc cu vocetare cel puqin o unirateloqlca.

o Li " se cere copiilor sirispundi la urmdtoare-le ntrebiri:- Care sunt personaie-

le din textrll iterai?- De ce Buratino se n-

torcea bucuros acasi ?- Cu cine s-a ntilnit el ?- Ce -a sfituit vulpea- De ce creded ci-vul-

pea-avea ocea prefd-cuta

- Ce vrea si faci Bura-tino ?

o Citire selectivi. Copiii citesc gi.scriu cu-

vlnte care contln gnrpu-:-ilece, ci qi lirera"x. ^

- conversaqie uristicd

- exercitriul e citireindividuala ntoaPti

- explicalie- exercr$ru

- exercigiu e citire

- exgrciqiu

- exercltlu- conversatre

- frontal- oral- formarivi- orali- frontali- formativi- scrisi* individuali

- frontala- orali

1 7 J 4 5

blFeedbackul

. Asigurareareten{iei

8. ncheierea acti-vitiqii/lecqiei

o7o2

01, 03or' ou06, 07

. Copiii spun ci t ma i Imulte cuvinte care on-qin grupurile ce, cl. I

. Copiii spun nume de Ipersoane care conlin Igrupurile de iter e ce, cz.I

. Elevii spun propoziqiiIcare rimeazi, de exem-plu, uldmul cuvAnteste Iacela are uprlncte ru- |pul c4 sau.licerax: incil*Pang[c, ]- oPlnc, |dulcl - culo, - pit -lfix - linx, ir (x) - dx Ietc, l. Citire selectivi:- Citegte ropoziqii n-

terogative- CiteJte ormula de sa-

lut !- Citegte eea e spune

.vulpea cu vocea pre-ficuti !

| - Citegte oate propo-I zitiile exclamativel. Citiva elevi primesc bi-I t.qJt. ".".d sunt ese-I nate migti/capete deI copii care exprimi diver-I seitnri suflitegti. EleviiI rebuie si redea rin mi-I mici respectiva tare su-I fleteasci, apoi si

I formuleze propoziqii.I Copiii care n-au primit

I bilegel unt ,spectatorii"I care aPrecraz PfrnaPta-I uze sau note nterpreta-I rea colegilor or.| . Citirea 91 onversaqia eI incheiereII| . Tema pentru acasi:

| - re ciieasci extul ite-I rar cu atenqre;| - re t ranscrie douiI enunquri exclamative.

l' CoPiii .deseneazi unI Persona, nctragrt.

- exerciqiu

- joc didactic

- exercrtlu

- joc didactic

-.exercrlru .- conversadre

- orali:- indivi-

dual;- perechi- Pe gruP: _- lormatlva

- orali- indivi-

duali- formativi

l- oral;l- indivi-I duahl- formativi

- Citesc giscrluenunrulcare e-aplicut.



Morlclorielrtntivde proiect pcntru clasa lll-a, , ,a1 , r

Ar 'r ' trrr. iculari: irnbi qi comunicareis, ' i l t l irr;r;, irnbn i i tcratura omini

lnviqitorClasa III-aData.

subiectutccpiei;Ftgrite"*,,,!o'ili:r* tn,nescu:* Substantivul, arre e vorbire.-----'

Tipul lecyici; ixti.,\t'tlturi :

dcz'u'lrarca canacitiqii de receptare a mesajeror orale ;i scrise;, . d1'ruolt"rca apaciuiii d.

"^;rl;;r. .or".r;.r)t't('cItae peratronarert'pearcursur.;i a-sfir$iturecqiei leviivo r fi capabili:), si rcitcasti corecr, luenigi.expr;;i";;ipugino unitate ogici;t'r,;;'.I],i.l"rteasci/siispundi " i"itJi.';

".i"r.".."i"'l3iiiir,.,rultextului

t',:l.I;lfleze

definiqia ubstantivului a parte de vorbire pebazaexemplelorOn si identifice substantivul n diferite conrexre;c)q si foloseasci. n

-od.or..i*Lrr*c.iti i' Jir.rir. ,ituagii de comunicare;)o si scrie exte date sau create . b"r"-r.ror cerlnte repere).,Strategii didaaice

' {îi?!,'"!gr:::ri:';::::,'iiT,tl'euristici,exercisiul,natizasiinteza,ocul i-o Actntitdpide nvdpare; rontal, pe gmpe, ndividual.' Mijloace de nadtdmknt: arbum/r,elroduceri dupi tabrouride $tefan Luchian,fige cu citate. ise de

".tiuit"t"ina.'rr."l."ra, caseri. u inregistri.ri din muzicaui George r,"r.r, ,.".Bibliografie,.- Album de reproduceri up i tablouri de $tefan Luchian;- Pcrre comarnescu,

$tefa; LuJl"i, nir"uTineretului, Bucureqti, 1960.

pclc/Eucni-".rt"ctici/ didactice

Momentulrganizatoric

erificareamei scrise

nRealizarea clirnaruluieducagional

. P rezentareatextului na_rativ

. Cuvintul - parte devorDlre

- pregitirea materia-lului didactic

- conversaqie- auorlle

- formativi- individua-

li

t 5 T 5

l. Captareaatengiei

f. Anunfareatitlului le4iei Eia unor obiective

5. Dirijareainvilirii

or

o2

or

o4

ol

o1o,

. Audilie: un fragmentdin Rapsodia 1 sau dinPoerna rom6.nd deGeorge Enescu

. Observarea nor repro-duceri dupi tablouri de$tefan Luchian

. Florile omeniei dePetreComarnescu (consoh-dare)

. Substantiaw/, parte devorDlre

. Florile omeniei dePeteComarnescu

. Formularea mesajuluipe baza rispunsului laintrebiri.

. Selectarea in textul ite-rar a unor enunturi carecuprind substantive.

. Exemplu:a) ,erauhcrimidebwcw-

rie gi induiopare..!';,la.crimi.ce. inigtescr.nund 9L llmPezescoclif (substantive o-mune);

b) li se cere copiilor sispuni numele perso-najelor: Paulina Co-cea, George Enescu,

$tefan Luchian (sub-stantive proprii)

. li se cere copiilor si al-cituiasci propozigii cualte nume de persoanesau de animale care siaibi diferite poziqii inProPozlgle tc .

. Formularea definiqieipebaza exemplelor careilustreazi caracteristici-le acestei irqi de vorbi-re: felul, numirul.

. Aplicarea unogtinqelorinsuqite n alte contexte

album cu reprodu-ceri dupi tablouride $tefan LuchianPetre Comarnescu,$tefan Lwchian

diferite exercigii ecitire: n lant, selec-

tlv etc.conversatieexercrqru

exercigiuproblematizareanalizd.conversaqieconversatle urrstl-

. elevii trebuie sispuni ce exprimiurmitoarele cu-vinte: lacyimi, bw-cwrie, induiosare(diferite stiri su-fletegti); inirna,ochi (organe aleomului);

. elevii vor desco-peri cd unele cu-vinte denumescobiecte, au formepentru numdrulsingular gi plural.

exerclul:. de completare



I 2 I 5

6. Feedbackul

7. Asigurarearetengiei

8. ncheiereaactivitlqii/lecgiei

o5o6

o,o5o6

. Un exemplu de exerci-qi u de completare: is anumirul 1.

. Formulare de propozi-tii/ textecu urmitoarelesubstantive: Bucurestt.Fdt-Frumos, mknd, io-oe;tx, catete ,.a.

r Li se cere elevilor sispu.ni cit mai multe n-

susrrlPotnvlte obrecte-lo r denumite deurmitoarele substanti-ve: chntec, oacanyd, u-cdrii, prieteni q.a.

. Se desfigoarl ocul di-dactic Fr um usepe cwlorilor.

o Se ezolvi o fiqi de ac-tivitate independenti:Fiqa numirul 2.

o Tema pentru acasi:Fiqa de ctivitate inde-pendenti numirul 3.

. Audilie

r de ffansformare. de dentificare. de creagie

- descoperire: eleviiingeleg aracterisri-cile substantivului:felul; numirul

- exerciqii

- joc didactic

- joc didactic Frwmu-seyea ulorihr: eleviidenumesc nele cu-lori gi le folosesc ncolorarea nor dese-ne (realizate e elevila ecqiile e educaqieplastici)

- explicaqie

ffililliilliiliiiirllir u.:ir.,',',ll

Ffuade activitate ndependenti numirul 1

FiSd ersonaldo Completeazd paqiile uncrate:Numele elevuluiNumele pirinqilor: - mama

- tatdl

ANEXA 1

Calitatea: lev a. Delimitarea extului n fragmente ogice;

Lo,Adrcsa:

. Complete zd abelul urmitor cu substantivele crise n spaqiile unctate:

Substantivul Felul Numirul

ANEXA 2Fiqa de activitate ndependenti numirul2

a) Transcrie substantivele in textul urmetor, precizind felul lor.

b) Scrie orma de plural a substantivelor aflate a numirul singular gi nvers: ormade singular a subsmntivelor a numirul plural din textul dat.

,,Lupul i spuse i era mpiratul pisirilor. Ci el cind venea a ura merele, aduna pI-sirili cele mai agere a zbor gi cu ele n stol venea de e culegea".(Petre spirescu, wpwlcel ndzdrdvan)

ANEXA 3Ffua e activitate ndependenti numirul 3

Tema pentrw acasda) Formuleazi enunquri cu urrnitoarele substantive: udrii, Scwfipa-RoSie,ovestire.

b) Completeazi abelul dat cu substantivele in textul urmitor:

Substantivul Felul Numirul

,,Demult, mo;neagul acesta usese irmuitor al qirii' il izgonise din fruntea m-piriqiei acelagi .tteu "te-o ripise gi pe Dumitrana. lngeleptul sta cufundat nginduri, risfoind cirqi din vechime gi se hrinea cu aptele unei caPre ntmiri,Zoi-ca, aciuatd pe lingi el de mulqi ani".

(Victor Eftimiu, Pdwnasul-Codrilor)Vocabular:ckrmuitor = conducltor, domnitor.

Proiect de ecqie

Model orientativ de ecqie e Limba qi iteratura romani integratd -clasa a IV-a

Unitatea de tnadPare'r 1. Texrul narativ Frarn, wrswl okr de Cezar Petrescul



lr [) ia logul ca clcn-rcnt . on.s t i t r" l t ivrl unui tcxt narat iv;r l(ccu'.i.grc'rca crcrrni'anqilo' paqiali i cmporali ai acqiu'ii@ uvLLr rrr r r r<uryr(r- r. pat r la l l s l rcmporal l ar ac{runl l ;r [)crsonajrl itcrar - trasituri fizice, ri.situri morale;2. Acordul adjectivului n gen qi numir

". ,,rrbrr"n-r-i*ldererminat;

J' (lornunicare Pe em a eciurii sa u a unui specracol . .ir.. iElevii vo r iniriaur rd ia log . ) ; -r\ '

4. (Pc.rtru cE - curriculum extins) ompunere narativi cu dialog.'l'ipul lec;iei:- mixtl;- dc evaluare.

f)-biea;ye oPera.lionale pe p.arcursul i a sfirgitul ecqiei leviivor fi capabili:O, sa citeasca luent, ",t.:l ii expresiv, .rp".iand se-rrele d. p;;;r;;i,i.,"'or si povesreasce extul citit, folosind n exprimrr", p;;;ri; crrrri.rte iexpresiiinsuEite;o, si delimireze extulin fragmente ogice pebazaideiror rincipare;o, si identifice ialogul ca element oistituti,, ,t ,.*J";'rr.."ti,r, pe baza cunogtingelor nsusite;o, si formuleze deile principale, nqelegind continurul textului narariv;O,, si recunoasci enunrp i."?,

"prezinti"momentul si ocul acqiunii

Ot si identifice crisituri fizice gi morale ale personaj.lorp. baza conginutuluitextului narativ;

O, si identifice adjectivele din enunturile care nfigige zd, rd,sdtune celor doicoPil;

or:1,:yl::acordul

adjectivului cu substantivul determinat pe baza cunosti'qelor nsuslte;

9to t3 explice punctu.agia pecifici dialogului pebazaachizigiilor anterioare;9r r se nigieze n dialog oial pe baza reierel- drr";

--'-

-o ,si redacteze ompuneri sclis.e e ba-za numi oi ,eper"/cerinte.

Pentru realizarea cestei nitigi de nvigare am ales"n?r"grn.rrr

din textul litc-f:.:::f, trtit,lilfr,de Cezar Perrescu. ceasti unirate de ivlqare se poate d.es-a$ura h 5- 6 lecqii mai multe sa u mai.puqine) n funcqie e nivelul eierrilor, .emei'icia achizigiilorcognitive gi a deprinderilor ormat.

"rrr"rlor.Fram, ursul polar

de Crznn Pnrnsscu,,1. Da, undeva, departe, n oragul siu, perrug, beieqelul u ochi sclipitori gi cunasul irn, nu-l uitase e Fram. [...]

^,"PirdllrytIl-1r."1r"

";t.rnrr. in toatd egea a citit elurite irqidespre rgilbr 9r despre xpedigiile olare.

,-,lfutu""un a gi ncepeJalta. e urmi, se nrorcea in no u la cele pe care e- a ma i

l t l t .Iar a doua zi povestea u mare aprindere prieteniror acesre eripeqii.

^2' Fetila cu pirul bilai gi cu ochi albagtri, epoara ostului profesor, eqinuse e cu-int. Vorbise cu bunicul, uind povesrea e departe, u mici'sin.uirrorrrr. siretlicuri.

| 1

- Buliculc, ma i gi i nintcpe beiatul dc ingn noi, de a circ, di n seara ePrezen-taqici c adio ?

- Ei ? Ce-i cu dinsul ?- Grozav -a mai amirit pe el tor ce s-a ntimplat atunci cu Fram- Mi-a pirut rlu gi mie...Asta-i ot?- Mai este ceva cu dinsul.- Ce anume ?- Grozav i mai place ui s[ citeascl storii despre urgii albi gi despre cilitoriile

la poli.- Foarte rumos pentru el Am vlzut eu ci are o privire de baiat degtept.- Da, dar nu are cirqi, bunicule= Cum asra, -are cirqi ? $i, ma ntreb, de unde stii mddluqi cd n-are:itlt ?- Mi-a spus el .Ne uitam

"*attdoila un afig echi al circului, cu desenul ui Fram".

,,Bietui Fram - zicea el-, oare pe unde o mai fi acum ?" ["'] Pe urmi, mi-a

fou.rtit cum n-are cirqi 9i eu -arnflgiduit si i capit de a mata. Am ficut riu ?t...1- Ai-fa".r, foarte bine, oarte bine, qireato M; mir de ce mi mai ntrebi ?- M-am temut si nu te superi, bunicule- Cnnd m-am mai supiraf eu fiindci vine cineva si-mi ceari cirqi ?

3. Cu adevirat, multi lume din orag se perinda princasa orsi capete irqi decitit. De data asta, ostului profesor i flcuse mai mire plicere, aflind.ca se giseqteun biiat dornic sI cunoascl iaqa rgilor albi qi oate peripeqiile xpediqiilor olare'"

Scenariwl ecgiei. Dupi cirirea ragmentului de mai multe ori, eleviivor fi ajutaqi I se amiliari-

,"t" ,u t""tul pI bazaurmdtoarelor ntrebiri:1) Care sunt personajele extului literar ?2) Cine este Petrug ?3) Ce a ficut Petrug e dragulursului Fram?4) Cum obqine Petrug cirqi de citit ?5) Care este atitudinea osrului profesor ?6) Ce nvdqaqi in acest ext narativ ?. Alte activitdpi de tnodpare:- Citiqi dialogurile- Numigi perionajele care discuti !- Identiiicagi risirurile acestor ersonaje, esprinse in dialogul or!- Delimitaqi ragmentele in textul literar- Povestiqi iecare ragment- Alcntuiqiplanul simplu de dei!- Joc idaiic; Spunegicit mai multe adjective otrivite pentnr urmitoarele per-

sonaje: Petrug i Fetiqa u pirulbalai';o."i1o"t" "orrtinrr",

alegindu-se lte subsrantive a cele re i genuri, a numirultitrgnLt ;i plural, p.t t.n-cat. trebuie gisite adjective adecvate'Voiionti, r" po"r" schimba ocul adje"ctivului,'fiind ntepus ubstantivului de-

termlnat.



- ln jocul c rol^,P:-" inrerviur", cre oudpcrsonaje, ,rcporrcrur., i ,inrcrl:"]l-lif':

por nfiripa n diarog lcsprcccturi, arguriif . .*r*'rol.i"..i'ruc clrc $.a .

,;^,:::f_:.? p'reddrii-inrdpdrii unui swnet Sia literei corespunzdtoarercnrru rczolvarea cesrui ubiect, ez i restul 2, subiectui al Ilt_lea, temul 3.

l' l) ezaa antai e/aa antaj e,are unei meto de trad.igionare e eoaruare, tn sens arg, aatuarri'i;irîi'r";;itr;;;;;;',:d*"riirod,rr.to, care misoa_! narura inivelulperformangelor dnse . ir."ii"i"u"igo:rr,

^pr"riazi misura ncere czuhatele nvigirii sunr n concordangi ;bi;;rili;.a;";i";;i";;;;,urnizeazf' atele ecesaren vederea a"prall ."r";;;i;;"" deciziieducaqionaleAdrian Stoica,Er aluarea.p-

gr rulri ;rilo;. D i;,; ;;;; i; p acticd).Evaluarea ntereseazi eop"otrivi riii, p;ri"6 i; .rar.i; didactice.Evaluareanfluenqeazi nrrigarea.r, .rr"irr"r. r. idfor"r. - etod.e radipionale arei-au ovedit alabilitat.", rot" ,.+, pro[. or"i";GiJb; practice, aqimetod.elternatioe omPlementare,-p....r- obseiaarea istematlicd comportamentului le-vilor, na e tigaiia, roie

"ii i "rr"fA:irt,auto valuarea.lvre[odele ffadtponale vor fi metode de evaluare frecvente, in ciuda unor deza-

ti'iii;o^rl discinlineiimba9i iteraturaom,nr evaluarea e re?llizpvzinrrqprsc orale gi probe scnse.

dr:;:r!'":3fii[ffi:r:iIeinstrument eevaluare ro-ieet1t,3{q1in-ieqrpti 99r99.gat

Pro.ba rald tiprizinti metoda de evaluare utiliz,r,drcel ai des n clasi. prin aceas-probi se realiieazd.:- interacqiunea,directi rofesor-elev care uneori constituie avantaj,alteori nd,e av antai, daci. elajia nu es e productivi ;- rlexrbrlrtatea odului de evaluare atoriti posibilitnqiide a alterna ntrebirilein funcqiede calitatea ispunsului ; aceastarep-rezintd naaantaj,oferind ele-vului .sprijin,. uporr suplimentar penrru r".ilu^rr^sarcinii didacdce- posibilitatea usiificarii raspunsului "prezi'te d;;;.;;;., un aztantajar ces_te i forme de evaluare:- evaluarea omportamenrului din domeniul afectiv; aceastr aracteristici oa-te fi un dezaaintaipentru copiii emorirri, rrt..iorirrtii'- feedbackul mediat constituie u

"r;;;;;i i;;;;;'ffi:

ln practica gcolari ,r"u"i. i-ui""i.-o.aa,

dt.;;il;re tradiqionare u aceleaoderne, lternadve, u scopul.ealize.ii rreievaruiri obi.;;. prin care eva orien_activitatea e predare-invilare n etapa urmitoare.I'roba scrisd rebuie.si ndeplineasci urmitoarere condigii/ceringe inime:- stabilirea ""Lyl,"iprobei 9i definirea bi..ti.,n.lor-opi,. or"ie;

'--'---"-'- alegerea ipului de.item orespunzit;, i;;;t;;i#;:i, aceeasi robi scri_si esre ecomandabil i se oioseasci doui-trei;tp;; ;; it"rni, of,i..ii"i ,._miobiectivi gi subiectivi;- elaborarea decvati. sciremei e notare analirici sau horistici);

- comunicarea idiscutarea ezultatelor u ele-vii ipirinqii;

- proicctarca unci strategii de ameliorare deficienqelor onstatate.t";;;l;.f"ie t. .pti.? tuste ormatioe care elevi, periodic,.p.rogresul colar

,i .fir|i..JU'""(ri ,,"..i". conrinlerii activitiqii; teste imative (finale) adminjs-

;r;;i; rfargir"l r;.i t.rioade lungi de instruire (semestru, n-gcolar, iclu de in-

A;#;;t;i ""." p.i'.r.ipal scop rlt"r." elevului; este nigiale n care se evalueazi

nivelul p..iotttt"ntilor inaintea unui program de nstruire'--i" oioU"le scrise e olosesc iversi tipuri de temi. ternii reprezintd, n sens e-

r"a*i.ot"ponentele unui instrument de evaluare; ceqtia ot fi:

- simple ntrebiri;- un enunt urmat de o intrebare;- exerciqii iprobleme;* intrebiri siructurale sau de tip eseu.ln sens irg, itemii reprezinti ointrebare,. lus. ispunsul aqteptat.

Orice iteni t esteazdunul au mai multe obiective de evaluare.Orice evaluare re drept scop misurarea obiectivi a progresului gcolar'Din.acest

pun.i J" u.J.r. itemii sdmiobiectivi gi cei subiectivi n9 pot.asigura obiectivitatea

in notare, acesta eprezentind un dezavantaj. temilor obiectivi i se obiecteazdpo-

sibilitateaghicirii rispunsului corect.

TESTUL 12

Subiectul

I Scrisoareade Mihai Eminescu

Romantismul a tost o ,,migcare pirituali, cultural-artistici, de mare complexi-

tat.;i;;;pH.*tinJ.r., *"nif"rt"tintoate domeniile rtei: iteraturi, picturÎ,llltl=rure, rrri.i coregrafie, ilosofie,esretici, storie, ingvistic{, ,rept, conomie oltttci

Drecum iin modi, .;;p;;;;;.;tul ,o.i"l, pregltit ia sfirgitul secolului lxvlll-lea'(preromartismul), dardeznoltat lenar n prima umitate a secolulut lXIX-lea' cul-

minind intre 1810 gi 1849"t.Caracteristicile omantismului- cultivarea r"bi;;;irr""i.ri, opn, obiectivismului clasic, adici primatul eului

irrdirrid.r.l, al viegiiafectirre, fsentimentului gi pasiunii, al sensibilitlq ii spon

tane gi sincere;- ,"-", nelinigtea nterioari, dorinqa de evaziune fantezia reatoare escituq

te , p.rrdrrl"r." i*" \rirtuqigivicii, nonconformism, melancolie' ostalgie' pe

;ir"'i;;, predilecgia enrru naruri, pitoresc, eeric, exotic,dar ;i pentru mister

tl)ictionar de t(:nninologie iterari, F.clitura tiirrlifici,Tlucuregti, 197A'p' 284'



fat t t i ts t trc,xir l t i t rcarccutului storic.nll ionrl , rcguircaalori lor aqionalemituri , e_rcsuri ,storic, aturd, olclor) tc. ; ' - -- - "' - extindcrca nivcrsului rt ist ic ri l l cm c noi, categorii iat i tudini stet icenc .dirc uritul, ro.rcscur,

-a.abrur,i;;;;L;"*rrii.rfu..l, prinperson je a-riate incategoriileocialee os artigtib;ilr;$qi,-...9.ro.r siprostituatc

P 'a ' ) ;- - - - - - - ; - ' ' rv ! r ' \

- irnbogiqir..IPIFartistic prin forosirea imbajului popurar, arhaic, argo_tic; stilul retoric, exaltat:

-' ---'-"-. '- '* t̂- cultivarca

"i::11,":.dee precum antiteza,hiperbola, legoria .a.I'lxistiun ,,romantism.permanent", n spirit romantic, ca si un clasicism tem_ral, cfinite,primul, prin.subiectivism, ensibilitate,"*ir"r.,

conrraste, ldoileain_ec.lrilibru,obrietaie, limpianis-,-orr-.ntalitate.l'udor vianu aprecia i rom'antismi ,ominesc a ost n buna misuri un roman-m clasic, ntruclt cuprinde

""-..o"r":l;..;.;;i;;;;;, ra origini, curenturmantismul a apirut ia o reacgie mpotriva .r"trrir-"r"i1*-t

Jvrarere ostru omantic,Mihai Eminescu, avur o aspiratie rasici ,,E1 r rin_n vers adonic imba lui ca.9iHoragi"", sni'oiu)iif.,f,; perfectiune: a creatc inci scrisori,scris.oareaii"d o speci.."r;i;;;;;;.iJrtj;;. George irinescunsiderr ci ideea scrisorilor -a fost'suferati poetului d. Hlr"qiu (model de per_giunc rtistici) 9i a evidengi"t"r"-a"atri

depistabile n intreaga reagie minescia-Influenqa cea maievidenta p"r. ir i'-^ oarea l,incepurul poemurui rimigindnccputul scrisorjilui Horr4i .air. tut....r".Pcrpessicius tabilegte i ciclulScrisorilora os t definitivat n 1gg0gi proiectatltr ordine decit cea.in care au

"pt;;;in revisra conaorbiri tfterare.srisoarea darcazddinnii rudentiei.ri;r.r.i is] {-it):il, ra,,d.p"eyr e re_

lp_1deosmogoniandici,9ichiar-"ii"";"r.i:;;;

,i""o".^t,prncareva o_c $r tragmenre in sfera poemului Memento'ii-rîr"^pe rerminat n acelment). Folma definitivieite eraborati ntre ta)g--igc'"-In scr$ortle , II, III apare destinul social al omurui superior: savantul, oetul,l-*t:Tln_raprorrare

ia societatea n care se simre.rr, *i1", (scyisorile,II),iartrera' pnn contruntarea recutului eroic cu prezentul decizut, epigonic./' --'

sctisoarea -Idebuteazd cu o imagin. ,,o.rrrrri, d-;i;;;i d. luna care stimulea_meditagia i nfiriparea isurui, i...r., a; " u,nfri ob;;;(,,Doarceasorniculmeazi' ung-a impului.cirare" , in timpul subiectiv. liberatde su b irania im -ui, generalor l durerii,

"u t -'.a;ir,itrransgreseazi pagiu i timp, pini la cos-gonie gi istorie umani in totalitatea i. Luna,. ,stiphna-mirii.. astru specificanrismului), mensiri.tii, ,,varsi peste_toare olupto'asa ; r.epr.) r" ii"t"""p:amintirii o vecie-ntreagi scoare/ D. d";;;i, 19 Ir._r^ll. ,rrnp_ ca_n vrs pee"' schopenhaueriana oinli de a_ rii, sursi.a'dure.ilor,

"rterrrrins; ri n medi_c; una, ,sandirilor an d

"iaie';,id;;gr" ."1il;;;;;in .eterori"astrari en -a dcscopJri ainele

"ieqii.ihe;;;;;;, 'p"ter'ic si u ,r"u, fog* or i sirac, genialnetor, pulseazi aceleasi orinqe. ndifeient d. for-" J. rrr"li"rrrr", esenra ma_ste aceeasi, a si,egalitatea amenilorin fata

-;.iii,;D;;i'rr"pr. osebire e_autdi n urna sortii-/Drcopotrivi-i rffi"qte r^zata;; g.n;ut morqii;/La aceragi iratimi eopotriviii;; ;;;i/ F;,ffii;i;; *?;rli;" *.lii ",, neghiobi.,

I rcsSoarta nqclcptului, savaurului, onstituic cnra rincipale meditaqici..Prin n-

titcza dintrc'aspcctul izic insignifiant, nizer gi mintea.geniali, po i prin imagineacosmogonicn iapocaliprici, p6etul stabilegte remisa dramatici a destinului omu-luide feniu, ,,Ut.;qiu g"

".t-este, irbovit gide nimic,/ Universul ir i margini e

ln dege"tul ui mic,/ Cici iub frunte-i viitorul gi recutul se nchea.gl,/ Noapte-adinc-avecinlciei l n qiruri o dezleagd;/Precum tlas n vechime sprijinea erul peumdt,/Asa el spriiini lumea 9i vecia ntr-un numir."- -'

in odaiq" iricicioasi, cu haina oasi n coate, u ,,bumbacul n urechi", ,,intr-uncalcul iri'capit tot socoate i socoate", savantul pitrunde in tainele acerii umii'cind Totwlera potenqialitate ,,lips! de viaqi si voinli", ,,pitruns de sine.insugi dih-n."..1 nepitr-uns". ntrebiri irridr-.trt"ie,.impenetrabile frimintd min-tea enialicare, n iniunericul nceputului ,,in sine mpicati stipanea ternaPa99")l ntreve-d. ,,pun.r.rl de miqcare"^ Tatii care declanq azd eiezainfiqi;ati mitic (suportulfiiii Imnut c.reayiiidin ig Veda). Cosmogeneza e constituie ntr-o imagine plas-tici dominate de lumini: lDe-atunci negula eterni se desface n fegii,/De atunci

risare umea,luni, soare i stihii.../ De itunci gi pini astizi colonii de umipier-dute/ Vin din sure vii de chaos pe ciriri necunoscute/ i n roiuri luminoase zvo-rind din infinit,/ Sunt arrase n viaqi de un dor nemirginit". Aceasti magine a genezeiva fi reluati in Luceafdrul.

A doua ntrebare undamentali al cdrei ispuns l cauti cu nfrigurare savantuleste menirea omului in univers. Rispunsul reprezinti o satiri tipic emines iandt ,Tatin lumea asta mare, noi, copii ai lumii mici,/ Facem pe plmintul nostru mulunoa-ie de urnici;/ Micioscopice popoare, egi, o;teni ;i invigaqi/ Ne succedem enera-,

1ii qi ne credem-inuttaqi;/

Mugti de-o ii pe-o lume mici de se misuri cu cotul,/tn ,.." nemlrginire ne-nvirtim uitind cu totul/ Cum ci lumea asta-ntreagi.e cli-pi suspenda i Ce-ndxriru-i gi-nainte-i ntuneric se arati". Dominat de dorinqe ne-*erginit., orrnrl devirregrandoman, ipsit de misuri, de aici sarcasmul ecrutetor'.r,

"ia, -"iittd..priqit crl cnt astfel de ameni, societatea ntreagi, condamni a ne-

fericire mingile sirilucite, geniilepreocupate e recurul qi viitorul universului. Cu-getitorul intrevede

-o-eintulapocalipsului,_inflgi;at.intr-o magine zguduitor de

frlastica, n joc cromaric ce .edi^treceiea e a dinamic gi vital la inert: soarele e-irirr. ,,riirt si rog", apoi ,,se-nchide a o rani printre nori intunecogi", planetele.se

invirihaotic,

,,i"i"p.t""r-alumii" (metafori a cerului) se nnegreqte,-ste.lele ier

ca r..g61zeleto"-rr"],,Timpul mort gi-n-tinde rupul 9i devine vecinicie.", isplrindlumina, principiul vital, t6tul recade n ,,noaptea efiinqei", ,Cici in sine mpicatireincep-eterna ac e . ." .

in io.ietate"^clidite e ,dorul nemdrginit" metafori pentru deea ilosofici scho-penhauerian6,voinya , i trAi1,geniuleste neinqeles i nefericit: ,,Poqi zidi o lu-me-ntreagi, oqi s-o sfarimi... orice-ai spune,/ Peste.toate.o opati de qirini sedepune".\ici contemporanii i nici urmaqii nu-sunt dispugi i recunoasci aloa-rei,

-eregi"omului de'geniu. Necrologul nu va fi tec.rttolgtetea meritelor, ci prilej

de "lustruire", de afirm"are valorii ace-luia are l roste;te: "[..']- tl vorbi vrun mi-titei,/ Nu slivindu-te pe tine .. lustruindu-se pe ell Sub a numelui tiu umbri. Iati,o, ." ," aqteaptl,./ a'sd ezi... posteritat.t .t1. inci ;i mai dreapti./ Nepudnd site ajungi, cr Li

"-o,vrea si te aimire ?" Neputind si inqeleagi trilucirea 9i sacri-



ciulomulu! 98eniu, rmag.iiorcruta hbiciunilemenegti ivo r minimaliza c-ele, educindu-l adimensiuneaor medio.rl' ,,C-"i olif*ni u- sunt idinsii .

llgulit .ficcare/ I n-ai os t maimultca da'sul,;, ,T;;;. ;;il;;trjiffii;-€tehtnuiilMultma iTll! 1i or atrage ecit or ce ai gindit...'fonalitateadiscursuluiiric rece e"la ompasiunea iioasl: ,,O, srrmane ...Drinrc estraml,iluziasavantului e a-i i recunoscuti-genialitarea,l;i;i;;i;;r;I#,in chipurile edant-ridicole areli asumi merirul?e

"tr"Uiiivaloarea avanrului.Medimiia e ncheie u rei dei ilosofice are e .ger.r.1" i"rreaga

"r."6..u-gcianl: o -----

r ,,Clci e vis al nefiinqei niversul cel himeric.....t

"$i Pe ogi ce-n asti ume sunt supusi uterii sorgii/Deopotrivi-i stipinegte azata gi geniulmonii".r ,,Neputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire ?..l'nmul vers relevi p:rpetua devenire a univ-ersului, al doilea _ soarta omului, in?:il' supusmorgiifalreilea destinul efericit

"t "-"1"ia. g.ii",;il;;;;:

letes.Poemul este omantic prin temi, prin motive: motivur nocturn, selenar, osmiccm,ogonia iapocalipsui), otivuiii-pului 9."., rin,Jrrr"*r fil"rofi., pri" oro-o-:1|lirezer' pnn hmbajur poetic, n care construcgiile nterogative, *clariati-$ punctele de suspensie u mare valoare emogionali.Poemul c rPrinde gapte ablouri, uldmul reluind t"blo.rl nocrurn care declansea-meditagia. eriplul.temporal ornegte in prezentur meditagieir;;";.;;;;i_mogeneza, iitorul indepirtat gi eintoarcirealaprezent - iaUtott no;;;;i i" -ffea lunii, verirabih mule.

' tVersurile poemului au misura de 15-16 versuri, itmul este rohaic, ima mpe-ieati. In poem apar ime inedite, de mare rumusege: ,Iatd,_|,, ,,Tatdl,, ,i#;_-Lrf:f:!1: tr pronume cu un subshnriv comun, devenit substanriv propriu; verbesubstantivei tece" ,,p1ce", ,gindesc../,,omenesc..; erb Eiprorrrira aa, ubrt"n_comun: ,recunoasci^-1",/dasi,Frl,,..;plgrf-i:.I;r# ; ;.1U, "i.ii..V;;;;;;:;,ectiv iverb ,,-nrre gd",,seleagd"';"dj..d" imi";;i;;i9fu;;""me: ,,miriter../,,e1..

Subiectul al IIJea

A.l. a d.iEdrea: a pieri, a se stinge.

a relua: a reincepe, continira, urma.generoiitate mirinimie./ost: Sens, oimi.

2. vrei s|t ii inPiaqa estivalului,a concertul inerilormuzicienitn piaqn egisesc ipuivii.Ji-am dat banii,acum unrem hi,Am fixat geamurile u chit.Pescarul ona a ost nghigir e un clir urias.

I rcr3. ui - pronutne personal.

cine siiece - loiuqiune pronominali.uhimii - adjectiv propriu-zis.niciun - adjectiv pronominal negativ.

4. ,,omul [...]si qini la rosrul ui" - propoziqie ubordonati subiectivi.

;ahi;drorr.ri #;;i". ;;i;.. ,-t"ieg.

d" el!" - propoziqie subordonaticircumstantiali concesivi.

B.l. destins distins

ll priveam cit ere de destVh*Profesorul a aplrut distins 9i surizitor.

insolent - insolitTinirul vorbea nsolent gi gesticula enibil'

Sdlul insolit al ultimului siu roman ne cucerise'Provene* - Preueneahoul me,, coleg de serviciu pro aened din qinuturile maramuregene.MF, rrornro oii d" cite ori blnuia ci mi Pagte reun pericol'

2. Pentru nau.gurarea xpoziqiei u-mi convenea ici o datd dintre cele ProPu-se cte organrzatotr.Niciodaid nu mi-am dorit mai mult ca acum si vizitez Venegia.

3. glont, cuc, buStean adverbe de mod provenite din substantive rin conYer-iie (schimbarea alorii gramaticale)'bdrbatd - adiectiv.

4.Pdreal/cdnu va cigtiga ntrecerea,2/pentrt i luase startul gregit.3/P, - propoziqie uboidonati predicitivi.P, - propoziqie circumstanqiali de cauzd".

c.1. Eu continui si susqin re$terea VA la alcool'

2. ochii albasri ai fetei celei nou-venire n clasa noastri ne fascinau.3. in ceea e privegte eficienqele ntreprinderii noastre, ste ecesar n nou Pro-

gram de redresare.

Subiectul al IIIJea

l. Descrierea unui ioc didaaicDinrr" metodele blzarcpe acqiune imulati (metode de simulare) n invigimin-

tul orimar sunt eficien e: ocul iidafuic qi tnvdparea dramatizatd.."-'i"l"rii, [ia.iiii t"pririnti o metodi care *bitti activitatea ntelectuali cu ele-

-;;;aiil.ii',r",de j6",

"r,ajutorul cirora copiii nu mai congtienrizeazd fortul,

pentru ci invaql ucindu-se'



ll r lecli i lc c irrrba i i tcratura orrrirr i l. r lcsr.rp. ,rrrr'curi dc clczvoltare vor.

. i!Qll,;;:t;['*ii*l*l1]1"r1r;,;ii'il""i.."l'li'";f.-;1."..''

.i,Pe ii l.au.,,uc, c ageneral, ,ji.ili;lijlccladc'scopcrireanor unogri'1r,

I)c excr'plu.a crasa , p"t;",.."ii.i1j".ji;;p recumJo.curwneteror,Jocur,a_elor, d'u'i,Dunr,*^rrr;iili"i"ti.lo-pt"r"r. cu ocuri emiscare, venrual.,liry,Tlil,,J#::#ffi',',fJn:kir:x;'i;;.il''*uiii;ffi;.::l)c'rru sisurarea;a*p,"rli" iri..a. ,rirl;'$i;;lr.a orecrd,ruenti, e oa_reiliz.aJorit itot111i,v,lnra*'r)iiuuii,' r"r*i*"r,|riirretc.pe un eton/oclrftcstc cris, entJd;, r1* t" l *niiun elev osparte uvintur n sirabe, eilalri

l?JHT:*;:.ln:a"i, pl-", "ioi doua iiabi,,, t,.1",stfeln.lts; ",_

c4rrc

IVca.r-te

fe-tefra-rc

Pdr-te sa-te car_nepe-te se_te car_tof

si-te car-tilersu-te car_na_aal tc.

Dintre acesre uvinre ,l"l"s

trei-patru, acesrea iind substandve, i se cere co_lorsi spuni it maimulte niugiri ii.i"ir""u;.*.rr. a"""Xie de acesre uvin_apoi i formuleze ropozigii

""""'qiriiu"i i""-glii*,.-,''iAcest oc t" otg ni."irad;;t;;;:lo.ra.r..r,"r,_qe de cidre, cind se constari. e_.',t;ljt;:n:t.#jn citirea"sitabefi,i.g,"ii ilil;;fi, sau ind nceperi de cite

ori este osib', acest oc poate i.completat.cu-joc de miscare, oc detere a unor onomatopee, n funciie d. .r"rtrrrrt"tea cadrului didactic.Tipuri de proieaare

entru'ezoluarea cestui ubiect, ezi restur 2, subiectul al III-lea, itemul 1.

Finalitdpile tnadpdmintulwi primar sunt:asrgurarea ducaqiei lemeniare enrru oq icopiii;tormarea erso"aiitig:1::llt:t'1.'p."a"a ;:.i;i qi itmulsiu de dezvothre;lnzesrrarea opilului cu acele

"urrogtirrq., apacitigiii "lr"a",care si stimure_e raportarca a a mediul sociar i ,atrriari,ip;#ril;;;;""r"" educariei.

I"'rtL13

biectul

Luceafirulde MihaiEminescu

Conceptul gen iric - vezi p. 85.Genul epic cuprinde operele iterare n care naratorul prezinti realitatea xisten-Umane mijlocit, prin intermediul evenimentelor, rin succesiunea aptelor unortonaje ntre care existi anumite elaqii. rin urmare caracteristicile picului sunt:

o poveste", ,nu e imitatd n timp" (dupi cum susqinea ristotel). Se mai poa-nelimitarea n spaqiu, biectivitatea povestirea a perdoana II-a) sau su-

(povestirea a persoana ), amploarea cgiunii n funcgie de care se clasificiiile genului epic.)enul dramafic cuprinde operele iterare destinate fireprezentate e sceni. He-

susqinea d genul dramatic ,,uneste n sine obiectivitate a popeii cu principiuliectiv al liricii", esteo sinteziintre epic gi iric. Se caracterizeazd,prin oncen-'ea onflictului gi prin rolul esenqial l dialogului, uneori gi al monologului.

:.Sintezia gindirii poetico-filo zofice, a gi a emelor 9i motivelor romantice,emi-lgciene i, n acelagi imp, culme a rafinamentului expresiei oetice, poemul Ln'

'uI arelabazd basmul ominesc Fa a-n grddina de awr, cules de Richard Kunisch,icat de Eminescu ntre 1873- B74 (perioada studiilor la Berlin). Poemul areversiuni, autonome, realizate ntre anii 1880-1882, etapa apogeului creaqiei

,inesciene i a capodoperelor sale: Scrisorile -Y, Glossd, Odd (in n'tetru antic).Versificarea asmului, poetul opereazi o serie de modificiri: zmeul nu mai estemonstru puternic, ci pirsonaj romantic demon, iinqi chinuiti, ,,IJn mort fru-

lui popular).Poem al cunoagterii rin iubire, Lwceafdrwl intetizeazd"trivechi elemente ol-ice credinqa i omul este eprezentat n plan cosmic de steaua a,dragostea estedintre un pimintean gi un ast ru, elemente e se egisesc, e exemplu, n Legen-

ciockrliei);1motive romantice motivul cosmic, motivul mirii, motivul nocturn,I . I . .' ' -I visului, motivul codrului, motivul cosmogenezei, otivul iubirii interzise'

dvul inger-demon, motivul florii etc.) ntr-o ultimi gi totali aventuri existen-i, inceriare de cigtigare a unidqii spirituale, prin depigirea ,cercului trimt".Prin tema iubirii gi a cunoa;terii, poemul este o creapie iricd ctt un fir naratirtracteristici a creatiei pice) i cu peisonaje ca n creaqiile picegi dramatice), ar

Os u ochii vii"-, tinirafatl, prinqesa in basm, seamini cu personajele emini-i specificereaqieiminesciene.oetul,".dy""lj"rdiJoeul 4o.-"*:1, i,li:yre-miurgul in poemul' wceafdrul),a chimbat inalul basmului, ,zmeul' din poemrazbriepefaiade impirat rostind un blestem, u prlvilind o stinci (finalul bas-

najele unt irice, pbstaze le eului creator/eminescian. uceafirul, eon, crea-



rr1ie lintii, spiri a.irrrpl:::::-:::llpri' iu'irc, riieqte isur

'rorqii, ,screa e cpaos,,,glindinrlu-scn cxisrc'nqarcafrum.as"icrc'd.l;il;;;;, ;;apabil si renunqea ,, ,nurirc c'tt'u ,,ori dc ubire"; ,Da. ni vo i"5::i;";!.""i, nr;.nnd o alti csr.;/u vcciniciaunt cgat,/ i voi sr mn dezle e.,,f ,ni,rtrrri,

"";.a ?n rumusei.. ,spiraqic,onrcmpldnduceafirur,r" r.rr.l"'t,ia"b#';#hfi; ffi;i'iil:rf,1'rilin,,Biiarin lorigide ripas,Oar171:-:-yn,"i."..frrf:,i".o.r.o'erd esirreri n catilina 9i se nalgi spiritual'Pentru og icunoasterea e earzeazd. ri nztisarri uls; pcntru Luceafir visul setei de ,epaos, ,,O;r, hror, i.nr-aq ntoarcc 1cJrao.s..-./ i din..pro, m-am niscur,zl,rn-.'11^n1

am arary($rniurgulii ferio ecgie . .uno"Et.i. unand"

"rrii*?p;;::bd::#i:;._"r;isrnurui)ondigiaxisrenqiari,r"-.rritoril.,;-;;;;"-l"lr.ril"r, murirori:,,lriumai oar ureazi'..yint/Deserred:iF -71q,:j;i;; au srele unoroc/girigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici"d,/bi;cunoagrem moarre.,,.,,cici olise asc pre muri/$imorspre sena;re,.. r-ir.,di-_^r"iiro.r;ffit.ide deasupra"), emiurguli reaminteri.

-"r,i.""1,rl"r;i,#;

r orn urtarea esincarc-l tipinea iind. ontaminat e uman, prrn eranur du erotic.Fata de mpdrat (numiti astfel ori de

t :: f i:*,o"n,i,,,u,*,1fi i:+FiffJj:i1:il,li:::3:;:leara, onremplind area icerul, .rno"gt".,,.,rir"l"lrr.-.]lli).p"r,dulandintre cc-est gi eresrru,nrre chemirile uceafirului'l ..r."r.j";'Eaterrr, ea gi desriinuiczbuciumul:,,Dar n uceafir, dsdrit/ ir,ri;d;;rrj;;;iiil orizonnemirsinit/Singuritiliimdrii;//.girtainicenele9.p_reclect

-rr.l-pr#insul/ c6nd are peialuri reclci.ritorindspre ddnsur;iLucegte.-rn"-oi ,re'spus,/ urerea i_milunge,/ ar se narqi ot mai sus,/ a sa nu.-f99;";r"l..zi plrr,,'d" rrisrcu razceci/Di n rumea e- r esparte.../n veciilvo i ubti -nvici/va riminea departe...,,Ea nsl,si umegreceasriubire ,farmec f6nt/9! n' i;"iio. pri."pe.,, armecare rebuie riirprin depiqirea ercurui r_11Tr"iqiri,pri" ,rfuepa$rrea are en_ru om rindne imitati.Fata de mpirat nu-l poate urma n v,poare umai d, dstreze ;trr i-piii-;iiiiorrt., ,,visul e u..r.lillttte

pe Luceafar,uldmainvocare/chemare uceafirurui,.roriireJ. i"rrl. i-perar, deveniti ci_ilina, matcheazd.limiramani a. unoa;rerii$i.;.;il;"irii"'i.ru;rr" cu un conse_er ata depi;ise n ,,cerc trimr",casa prima.$i

"d;;; .l;_;";h.;;f#l"t),r;;

descoperisedentitatea, ar gi rimitaniiurii, tilgaqi^r.*ui'inrr_.r" cercmai arg.,,cringul"pidurea, pagiur itical cup_rurui;rilio"i.i" ;;#u ipostazdluceaf;1rul trebuie idevini reaua orocoasi ^cirerinei;;6il;l;,iu.eaf;, blind,/Aru_necind pe-o azd,/p.drrunde-nodru i?" gind-,iivo;;:;'t d; ineazd,!,,enriuciralin, at a esre reaua orocoisi,.r;-i;;i.iliui,"

i-pri"irii, ,,iubi_ea dint6i";i ,visul in urmi": ,,cu farme."f "-l"ii,..;z'cii,airile stribate_mi,/Revarsi inigte evecil.P.e o_aprea-meae parimi.,.Cele reipersonajeirice,Luceaferul.aia de mpirat - cdti.lina, itilin, acceda o cunoasrereuperioari.nbazacnreiafiecarei;"il;#1'd. rorrrrl ui, o altiemi apoerruluiiind ema roprie omanrismului soarta,omului egeniu temienqionatdininsemnareaoerului e o fili

".*rn.rr.rffi,îJg""a, Luceafiruluireprezinti esrinurmuluide geniu are evine emuritor, rr-rrupoate i fericit.

15 5cstc Aiscrnnificaqia ersurilor in l'inalulpocrnului: , 'I 'riind n ccrcul vos-

Strimt/ Norocul vi petrece,/ i cu n lumea urea mi simt/ Nemuritor i; irccc."mul este onstruit pe antitezalimitat-nelimitat, uritor-nemuritor, nger-dcrtrott.

i simetrice u celelalte oui tablouri, al cloi-n gi Citilina, pirgi antitetice, ar;i simetri- zborul cosmic al Luceafirului gi dialogul cu Demiurgul (cadru cosmic) i;i

I al patrulea idila din codru, care e apropie de planui_cos-mic-prin.spaqiulic al cringului, iar prezen\a uceafirului consfinqegte ostul celor doui lumi.

lnqelegereaestinului l face

,nemuritor irece", adici senin' Aceasti nterprc-

este sulqinuti gi de poemul Pouestea magwlwi dldtor n stele n care Eminescu

incercaie de trecere dintr-un cerc strimt intr-altul'

lntre spiritul univeisal, Demiwrgwl- Marele Tot - qi om - parte - se nterpu-Luceafdrul Hyper-eon), ca mesager l destinului uman.ln actul cunoagierii rin iubire, Luceafirul a descoperit mposibilitatea obori-lui in cercul strimt si menirea de a rimine stea u noroc pentru obiecrul patimii

mi convingerea i geniilesunt iinqe ;ri stea, ;rl inger de pazd, neinqelesc cnii [or, solitare, dar stele uminitoare pentru oameni.

lnilgarea spirituali a ui Citilin prin iubirea pentm Citllina, deveniti stea pen-el, ca gi a fetei prin ,,visul" ei ,,de uceferi", este expresia mitici a autodepigiriiafle, stripungirii cercului strimt, ?n acela;i imp a mdreqiei mului in perma-

Sintezi irici, epicdgi ilo sofici, poemul Lucea{irulincheie grandioasa peri emi-ciand, ealizati n trecerea ui meteorici prin lumea efemeritigii. ntilnim in poem

le-cheie le universului poetic eminescian: iswl crt multiple semnificaqii),zborul, steaua, ochii,

Poemul Luceafdrwl este desivirgit gi sub aspectul rcalizlrii artistice.

Subiectul al Il-lea

A.

1. nadlmd;ag: nvilmigeah, ingrimideali, imbulzeali, nghesuiali,aglomeratie'

rdpede: apid, urgent.a tncwnjura: a da ocol, a ocoli.a se prind.e: a se ipi.

2. de trei ori - complement ircumsanqial de mod, exprimat prin numeraladverbial.

;tergi.ndu-se complement ircumstanqial e imp, exprimat prin verb a mo-dul gerunziq diateza eflexivi.

cu mi.na - complement circumstanfal nstrumental, exprimat prin substan-tlv comun, simplu, genul eminin, numirul singular, cazvl acuzativ,precedat de prepoziqia simpli cu, articulat cu articolul hotdrit a'

suspini.nd complement ircumstanqial e mod cu nuanqi de timp, exprimatprrn verb la modul gerunziu.



lm'4lt i bina cotrtplcrnctrtircurnsrnnqialle irnp, xprimat ri n oculirr=

iar compt,"::l*:f#1fiiiTf-"r,

exprimarrin dverbem,,l3. ln text, acela are uncqia intactici de atribut adjectival.

Liderul grupului este cela. (nume predicativ)Pe acela -a m ntilnit adesea a concert. complement irect)Acclaimi vorbise prima oari despre lubul Fiorr.r-d.-colil (r"ur..t)De la acela am cumpirat doui cirgi interes""r.. 1.o-pr.-."r indirect)

4' ,,de nu eram eu" - propozigie subordonati circumstanqiali onditionale.

B.1. S.osise lipacea mai emopionantd inviara mea. (adjectiv a gradul superlrr

tiv relativ de superioritate)ceea ce-mi povesrea ecinul mi inreresa el mai pwpin (adverb a gradul superlativ reladv de inferiorirate )

2. ln interpr etarea olisteiam sesizar notd falsd,.Fetiqa are plinge a obqinut o notd mici la test.

Mi se pirea ci existi mai multe cdi sd. ezolv'Im roblemele apirute.Se cl'l imediat ce-i relari scenariul pectacolului.

- --r

Glumele lui risuflate mi supunea la ad,evirate orturi.Unele torturi expuse n galantar u mi imbiau.

Pe mirigte imiseseri snopi de griu.O snopi n bitaie.

3. credinpd ne.credinli, ateism infidelitate, inseliciune, trddare.d.tnatntea drnapoia; posterior; dind;r;tul.morocdnos comunicativ, prietenos, ociabil, expansiv, xuberant.a.accepta: a respinge, a dezaproba, a reproba i ,efiiza, a recrrza, renega.

4' Intengia ui era /si-gi dea doctoratul2/ca si-si creeze aimi in domeniul so-ciologiei.:/P, - propoziqie ubordonati predicativi.

f1 - propozigie subordonati circumstanqiali e scop.Nemulqumirea noasrri afostl/cd nu s-a'aprobat r.dit.rl solicitat 2/ca sd,in-ceapi construirea nui centru cultural modern. 3/P, - propozigie ubordonati predicativi.P, - propozigie subordonati ircumstantiah de scop.

,,1. Copiii din clasa ntii invaqi doar/numai punctul gi semnul ntrebirii.13.Caievasizici, dacd u intirziam' ne-ar i luat gi pe noi in excursie.3. Bineinteles, simqit qi ea o boare adierea licuti de vint).

Subiectul al IIIlea

l. Aspecte metodologice ale formdrii capacitdpii e citire/lectwrd n clasaCitiiul este un p.o".t psihomotor de ranspunere unei structuri grafice cu n-

intr-o structurl sonori cu semnificaqie.Scrisul eprezinti convertirea nei structuri sonore u nqeles ntr-o structura gra-cu sens.

Cititul gi scrisul sunt activitigi ntelectuale omplexe, onltiente' de ungi dura-cu mplicaqii olidve 9i afective.Copiii trebuie si depuni efort congtient gi con-

, trebuie si ingeleagi eea e citesc gi ceea e scriu, numai astfel acestetructuri

istice devin funcqionale, ermiqind conexiuni gi transferuri de sens, recum ginifestarea reatividqii.Cititul ;i scrisulsunt instrumente ale ucrului cu cartea, le muncii intelectuale,dezvoliAgindirea, spiritul de observagie, emoria, imbajul, maginaqia ivoin-Aceste ctivititi intelectuale unt dificile,necesiti efort congtient, resuPun xer-ea voinqeigi o motivaqie nterioari.Scrisul esre o activitate mai dificili, intrucit necesiti, pe ingi eforml intelectu-

$iun efort fizic maimare decdt citirul. $colarul mic depune efortfizic foarte marer cauza unor acqrummudle, participi la activitate cu analizatori neimplicagi n acest(buze, imbi, picior g.a.). mposibilitatea oordonirii migcirilor determini rit-lll"trr . scriere, ntreruperea migcirii miinii gi, n consecinqi, nstalarea boselii'Condiqia eugirei n formarea deprinderii de citit-scris este asigurarea nur nce-t bun, pozitiv, createaincrederii n sine gi a motivaqiei ntrinseci'Cadrul didactic dispune e variate mijloace iprocedee e creare motivaqiei en-inviqare a gcolarui mic, pornind de'la caracteristici le irstei g i de a caracteris-individuale: nevoia de cunoagtere, uriozitatea, fecdvitatea acele articularitiqi

copiilor descoperite n etapa evaluirii predictive 9i chiar pe-parcursul-activitiqi-diiadice desfi;urate n clasi gi n afarl clasei). Spre exemplu, e pot.folosi: .

- metoda modelelor: copilul este atras de adult 9i, n special, e celebritiqi; sepot oferi modele de pirsonalitiqi 9i de copii geniali din diverse domenii:_gti-inql, artl (scriitori, muzicieni, artigti plastici, ctori), sPort etc. Cadrul didac-tic insugi esre un model. in funcqie-de profesionalismul, actul pedagogic,sensibilitatea i de aptitudinile sale, nviqltorul/inviqitoarea devin un exem-plu de urmat in viaqi sPre care copiii asptri;

- iecturi expresive au"ndiere"

unor casete u inregistriri ale unor fragmenteliterare in interprerarea nor actori ndrigiqi de copii); acestea e trezesc e-

I lor mici emogii care pot constitui motivaqiaPentru nvigare;..- inregistriri video atragdtoare ieducative, ilme pentru copii, desene nimate

sau poveqti care stimule zd" evoiade cunoaqtere icuriozitatea colarilor;



::l:]i::::l:"*:::f::jli r:':l'lll:ir.r i s,rtr oveiitircarec opii, ctiviragil.:llli:':*:,i:".1T,jrlicar.cunri,a,.tc,ur.,rg,{,",,,".,rrruJJrri,,tr'trri e.simdare, lc cr:spicac;r"r",.

"r..ri"lvltate $.a. care po t duce la :tFg=li r rrrorvirlicipentru nviiare.

rcct;

At'esrc rctivitiqir:cbuie e ie ffiedare sa u rmare e scurte onversagii ir rcrrB ' r l) tr i it nqelcagi ccesiratea lf"bet;rerl .Ltsttltrca ititului mplicnparcurgerea rmdtorilorpagi realizarea rmeroar(,hrf' .nrl)onclrrcal c cit i tului): -

rcc"',od$erea iterelor dupi forma, orientarea i ocul or in cuvint. Recun.;r5=:::::rl;.::rTebuie

asociata "toia."una cu recunoagrerea unetutui p" .ri5

i:,:::,t:;:l:'":i:;:j1':î.'.'::li':'u cinzpwtwi'uizuatecitirede o sitabd;trecered, e a silabd a cuah.nt. .";#;;-""""'.{J'ri"",iili'"^!'

o s,taba;lcasi contir'r'r'i..-"-.,^ ^r ^-.--r.-- -'-Potenti

ii ajuti pe copiisi inle= ca iconqi uul manri""l..,.,,an.,i;;n#;** :J ri'"T ".:r"Jifx Jl[=

ll.:!"n..':fff:::nl "1i1,;1;i;1;i.,,,,ii,.e.reatizeazd,lent,rinevc,riri

r, .i -^;: r.^sarrzarea aCeStUl as este Un act tl i

:::ltlt]:..ttrd. efort sp.orjt din partea elevului, se realizeazdT" ,-

'.,.,"re.,^,,i,i

iffi:nfi'Ji,'"",'":?:l:;'*::i:l:Fr'::iyi;;:;;"ff";:i::.'#;"":ffiI'ocmai dificultatea acesrei omc e p', ,.",.ri1l,l,ill,iJ.?lliffif lilT|:;f*:m :l : propnu, congtient qi co_-

l;'.11.r:TT?1: yl,^dtficit,consti n.d.etimitareafiecdrui ua6tteyy.diy frazd ;i inpelegrrro rrrilri orrirrio.cuvhnt din propozi.

f :::l 1l,t:'tuiesre pr;ji*i;i fr.if r"i J" .hectivele eatizare;:':':'?"::::':r:::':ii+;i;1rr**rilffiffiH:::"#'".?i;J,'i*|1l;,';"ii-T;;"I;::"'i":i:1":l::*:'','ry:l:F:tril;.JHH:'ff

":".'iil'fli'.,ii:,T"?J:::,t^yt':r;;fi;il#;".#ilf fTffiT*#::f,il'

'!il:',?.'ff:iT,1'Jr3i'::i:1:::::Ii;:#il:#;'Ti"iffJ""'Jl&.,',,,iiTi::"i#,lilifl;iia""t"".iu,;;;;;I;.;1.#;::':,iTil.;i,',:'''.#li;a 75 de uuint" in total.' 3jl:::;nga

pregititoare a cititurui, elevii descifreazd exrur, rin efort pr."nu ' crrrnd recare n goapti. adrur didactic "uii.,e,";il;. ci fiecare o.il descifreazi extul torrsri"rrr.-

'Y:f;^'i:;::f:;a^textwlui cu voce are de citre copii, prin citire nlang, itire

" Familiarizarea cu textur se ace.prin analizafexicard, rin expricarea nor cu_inte gi expresii, daci este "rrrl, prir-ir*eDarl sl raspunsuri.' Recitirea de citre ereviarterne zd. uexercigiul idtului si cu povesrirea au dia-ogul/ dis uqia urisici,p.'rr'" .i .i"; ;" b"t;;ili ;r:"d;sprinderea ',iqiruriipenrru viagd/ mesajului rrr,rr_, de exr.r se practici diversele orme de cidre: i;i;; ,,p. sirire.., itireselectivi, itirenei unitigi ogice a.rispuns enrru o i'tr.b"r";;;.;;"i;;r" J"r. penrru unispuns al cadrului idaitic * rt

"trui.t.v. cu cit,."J"ri" mai complex,u atit mai multe actlllted ormative o.r i.r""r.. s" .rrit]r.""e-gi itirea rter-advi sau cirirea u voce ".", ,rr-"rg a" liiir*i" ;#ffi;? gand, itirca relevi nivelul de performangi al fiecirui elev'

I t r tde ip ,,ptafcti", u carcun elev, {upa c a citit o propoziqie' ulne;te un colegO[continue cctura. n clasa , textele u trebuie i congini dialoguri, e aceeanu se poate practica citirea pe roluri, foarte agreatd e copii. Citirea n lang, nordinea aqezdriiin banci prezinti dezavantajul I unii elevi sunt atenqi numaila fragmentul (unitatea ogicn ) pe care l vor citi, dupi aceea i se diminueaziinteresul. Condiqia nsuqirii corecte, ongtiente cititului de citre elevi este exer-sarea itirii in fiecare ecqie e Limba qi iteratura omini de cltre fiecare co-pil, prin efort propriu, in ritm propriu. Daci existl elevi cu dificultigi depronunqie, itire gi/sau scriere, e creeazS, ialte posibilitiqi de realizare aper-iormangelor minimale sau sunt cupringi n proiecrul curriculumului de aprofun-dare. Cu acegti levi se pot organizajoctrididactice, recum: Sdculeywl/Casetacu swrprize, n care existi jetoane cu imagini de obiecte, ar pe verso itera detipar sau de mAni cu care ncepe sau care se afli in structura cuvintului-denu-ntit. , imaginii. Cu literele de pe aceste etoane, copiii alcituiesc silabe, apoi

combini diferitele silabe pentru a compune cit mai multecuvinte. Ei trebuie

si citeasci silabele gi cuvintele ormate. Cu aceste uvinte vor alcitui Propo-ziqii.Prin aceste ocuri didactice i s e ormeazi elevilor cimpul vizual de o si-labe si de un cuvint.

o.secvenqele e citire vor fi urmate de o conversaqie rin care:- se consolideazl nsu;irea conqinutului extului de citre elevi;* se pregitegte descoperirea, e citre acegtia, mesajului extului;- se oniolideazd deprinderea e comunicare oraltr;i de receptare mesajului

scrls;- se exerseazl, memoria;.- se stimuleazdimagi nagia rin raportarea extului la aspecte in experienqa e

viagtr" elevilor;- se ncurajeazi spontaneitatea i originalitatea;- se nliturl monotonia, se pistreazL motivagianviqirii'o Mornentwl scyierii:in funcqie e etapa din procesul de nsugire a citit-scrisul ui

in care se afli elevii,exerciqiul e scriere oate consta din redarea e itere, si-labe, cuvinte sau propoziqii simple din doui cuvinte, apoi din trei gipatru-cinci

cuvinte. Cuvintele pot fi mono-, bi- sau risilabice. n etapa ostalfabetari, o-piii pot scrie un proverb adecvat exrului, un enunq in text care e-a plicut celmai-mulr etc. rr timpul desfiguririi activitiqiicadrul didactic va avea n per-manenql riji:

- si controleze gi si indrume individual elevii prin aprecieri, xplicagii, emon-strare gi evaluare timulativi;

- si ii ajute pe gcolarisi se elaxeze upi un efort intelectual gi fizic mare;- sI asigure nceputul bun gi continuitatea n activitate on;tienta;- si alterneze metoda exercidului cu alte metode ormative.in fiecare ecqie rebuie realizat eedbackul conexiunea nversi) care direcqio-

i activitatea idactici n continuare gi asiguri evaluarea urenti, formativi care



I0 |

Ptin tema pentru acasd c va asigura ti t rcqinerea, it qi ransfcrul chizitiil,rlllevii trebuie si citcasci gisi scrie acastr enrru"-gi

.or,roiia";;;ril.].]ffi].",,.te 9i pentru a sc asigura ontinuitatea nviqiriigi in

"li.li-rt.d,ri"giorr"ia..a, .. finsrituqionaliz.at,Lecqiade imba.gi iteratura omini se poare ncheia rintr-un jo c de relaxr'eseu prin al t mod de nteracqiune omunicatirri 1no've.u"ti i.-"Jl;;;;;;tr;i:,;

sonori ctc.) .

2. Conceptul de cuniculwmPentru ezolvateaacestui ubiect, eziTestul 6, subiectul l III-lea, temulJ,

3. Metode Si nstrumente d.e eaalwarePentru rezolvarea cestui ubiect, ezi Testul4, subiectul al III-lea. itemul 1,

TESTUL 14

Subiectul

I plumbde G. Bacovia

Simbolismwl ste curentul iterar apirut in Franga, upi. 1gg6, n cadrul miscirii,,decadenqilo", ca reacgieimpotrivaoma'tismult'fi1n1r"*irirr-"r..il;:;".zia"sondiriieului nrimpe car eir swgereazd tin i*iorrrr, corespondenre,nuzt_calitate, prin sinestez:1, i:y imaginiiogi, n"ia^"rir., .""""r."rri., prin'repetiqii,laitmotioe,efrene.imbolismul-aurti"'ai"";l; e';; t ;;;;i;; irirr, ffi^rg'a' Din simbolism s-au desprins, lterior,

"r-.tir-uigi zuprarealismul. imbolis-mul rominesc, apirut la sfirgitul secolului al xlx-le;;;ti ;"nit""q"-ir, "*iiIi"

i.""-1a (susqindtor asiduu al curentului gi primnl t.o."ri.ian a fost AlexandruMacedonski),_a unoscur mai multe etape. ^rintr"po.glid" pr"stigig se numiri: Di_mirrie Anghel, on Minulescu, Emil Isac g.a.

r - -i-- -- - :Alexandru Macedonski i- adorit sd devini poet simbolist, a cultivat ehnici sim-boliste in multecreaqtll:::l::., de pild; i" p;"^"i i;;iea d.e decembrie, rotuqr,structural, imine un romantic r -

-Bacovia, elmai mare simbolist omin, a osr caract rizat .ecririculNicolae Ma-nolescu asder: ,simbolistprin formagie, acovia fi a.fffir" epoca, partinind no-eziei omine moderne aunul dintre marii precursori... ;;;;ir;;;;;t:j;;;'.rfi",dezolante, l ernilor are opreges_crinomerul

"b"rl;;;, ;il;il;;iilrt;5;i#;r.descompun adavrele in orig gial pri-a.t

"rilorpl,ruio"r.gi r.rrrori.",B;;;;i;"-

1"r:::3,^::^::menialtul,sentimentul inguritiqii, rarea e prnbugire nr"rio"ri I,e lnadaPtare drsperata.

Printre cele mai reprezentative oezii Pentru irica bacoviani se numlrul poe-I Plumb, care a dat dtlul prirnului siu volum de versuri, apirut in 1916'ln cele doui strofe ale polziei eul iric sugereazi n univers iuntric terorizat de

ritate. Discursul irii evoci o realimte exterioari macabri (cimitir, cavou, si-decor morfuar) n prima strof6, corespondenti pustiului sufletesc ideznidej-

inrerioare a eului, sraie e"ptimati prin simboluri sugestive. Construit prin tehnrcaiei, a simbolului (,,plumb"' ,,caYou", ,amorul ntors", ,,aripi de plu ,,aripi de plumb") 9i ar ruvls rs r \ r r r rs r r rv t , rv4 ' v$ t , rar :^v^ s' , t r " ' r- - - r- - - - - - - / t

ei, versUl bacovian este concentrat, imetric, cu repetiqiicare creeaZdmuzicalitate deprimanti, obsesivd.

Poezia are abazd, aga um mirturiseqte soqia oetului, Agatha Grigorescl Ba-ia , o impresie puternici triiti de acesta a rrmormintarea unei rude, cind vizi-

carroulSturiegtilor din cimitirul din Baciu. Atmosfera sinistri, stranie' careobsedat e poet, a fost transpusi n poezia errninati n 1902'

Cuvintul-cir eie, lurnb, t"p.t"t degise or i in poezie' este corespondentul tlrii

rfleregti de nsingurare gi paiesire dtr-un spagiu nchis_, ece 9i nfioritor, cavoul.ul liric iqi comunlci o gami largi de senzaqii istiri sufletegti: n lini;tea mormin-ili, senzaqia e frig amplificatl(,,era vint") se asociazi senzaqiei uditive, scdrqii-ii l coroanelor de plu-6, gi celei vizuale,decorul lumburiu (,,sicriele e plumb",flori de plumb", ,,cor,oarele e plumb") sugerind aplsarea ufleteascl' ensul me-iforic allimbolului ,,plumb", repetat n fiecare trofi de trei ori'

I CoborArean proftinzimile ufletului eprimat uce a deznidejdea mposibili'ilgii nbiriir,,Dor^meantors amorulmeu de plumb", a spaima erifiantia singuri-gliii (,,gi-amncepur i-l strig"),culminind cu sentimentul orqii:"SjaT singur ingimori...gi era r{g..."(ideeahorqii riiti senzitiv), ,$i-iatirnau aripele e plumb"- sufletul tn

-"ieste apabil e zbor, ,,aripele e plumb" atirni,invinse, neputin-

croase.. ln sfera semnificaqiilor oerice e nscriu gi verbele a timpul imperfect,marcAnd

acqiunea urabili, ceea ce elevi izolarea eului liric intr-un spaqiu iric inchis, ostil,firi putingi de egire a umini (,,cavou"): ,,dormeau", ,dormea", ,stam", ,era", ,scir-giiau", ,,Stam", atirnau". Repetarea erbului ,, a dormi" 91

"ast1- repre"jnti.alti

modalitate poetici de sugerari a captividqii eului n spagiul mordficirii spiritului'Expresivitatea i melodicitatea ersurilor se realizeazd u numai.prin sensurile

conotitirre ce elwi hipersensibilitatea ului iric, ci gi prin construcgiile oncentra-te , prin paralelisin siniactic, prin repedqii gi nversiuni, prin punctuaqie: iniuqa depaizd,mai ales punctele de iuspensie. Cele doui strofe sunt construite simetric:

,Dor-."l, adinc sicriele de plumb " / / ,,Dormea ntors ainorul meu de plumb". Pre-dicatul este urmat de corfrplementul ircumstanqial e mod, ,,adinc"/,,intors", acestcomplement urprinzindiontinuarea pribu;irii eului ntr-un somn_ce-l propie de

-o"ir..Repetaria sintagmei ,flori de plumb" cu care ncepe al doilea vers din fie-

care strofi reveleazd"un nivers interior ttaumatizatVersificaqia ontribuie, n bunl misuri, la sugerarea cestor riiri ale eului iric:

cele doui strofe-catren au misura de 10 silabe, itmul iambic 9i rima imbrlqigati,masculini (accentul cade pe silaba care rimeazd).



2t l ,acustri

dc G. Bacovia

ln univcrsul iric bacovian evin c'teva motive (noaptea, loaia, aspecte eprilattc qi morbide ale anotimpurilor, rrrtr,r-.rra. muzicale) coresponcrente evr().c i iscntimentului ingurntigii.. Ca gi n poezia lwib, gi aicisunt doui planuricare volue zd. araleldar e irtersecreazi a semnificagie: .ran.wrxteriir,

"it"-ii ji a;;;;;i, cuprnse de po_

:\,:,1,i:! '̂,:::',:(::::,1*-'"' '̂::)''t";i'iio.';iil"t.l;;ru;.;#ilobsesiapruviah:i t tqur i ta te ,r i s teqe iapisare. ' Sr r rs rdLcs oDseslaPluvlali :rn poezia acustrd, e la itru,gi in i la urtimur vers, esugereazi n univers rrlisolugic. rima magine

".rt . ".rditirr;: ,De-ar6rea""pd

il;louand,/ Au d mate_i. rplingind". Teroa"rea loii i;;;;*"ili1" (;;D;:;#;'r.;i;, si ncomensurabi_lccrcqtc radar, e asenzaqii rganice,,$i ?.;;;;;; #laili ffi;;;i;;;;;rr izbeqte-unal-.. ,,gi imt...?),l d; i p'rih;i;iliilliiro*r,, ermrse arelci n-am ras odur e a mar"),ili;;l;;gi"a"du;;;;_'o io.ui,",g;acustri. re_

:::i,?jiTpylui, ugerari 'in epetar"" ri-irt,ri";;r;;;l;;r],rofa, amptificien_'alrtlc'parmeleare, umulate,uc j sentiment"t

-9rra,i-rr.i ;;;;lilri il$;imt um eatita

"t::i1^l!fti,ai;:Ilitugesc..), conduca ,un gol storic... cest,,gol storic"este oconsecingi "rr;rui.iiumii,dar giun rivnit sf6rgit, semeni,emi_rrcscienei,sere e ep.aos". t;b"ji.."'i.rlr""r"rior;;;;hi;il azi cupatrundereaeului n sine, nrr-o iire de

".u;""]r; ,Ji".i-b. Ail;;r, a" pr"n"r exreriornrr_unnterior ipersensibilizat,,Toiir.Crj, ,. , asteptind....,),enrimentul ingurata_ii l trimiti menral a nceputuri';;-sr";;l"gu.r,'Eime dr..1;;;;;ils;""i;ilft:_Ic acusrre." ocuinta.racui.;;;;;il;;;rri;;t;rl#,;rrirr,i.rui, cu singuritateaontologici icu unicitar.",Jt;i,""ririrlo_-.rrrrr.. i ,iIn discursuliricse emarci ehnica orespondenqeiplanulexteriormeramor_fozat e enomenul l"ui"l.tt"

"*fr.i" rr"1 interioriziri, aturiiatribuindu-i-se:-111i:-*"eti:Audmaterial?.".gi"i;.i_b.[il;.; ;iir';T)"*consdtuiema_rtestarea xterioari,a]i"]-:.i:ibilitaqi intrare n panica ;"guriragii, ia r gorur isto-,c pune.in evidenti o damnati nevoie de repaos absolutl Din cele saisprezecepredicate, incisprezece

unr " d-puffr ezent, parceun prezenr etern, unur a tim_pu l trecuq dintre acestea ,aud" e "p"ie de re i ori, ,,sunt ingur.. e doui ori, ,,mduce-un,gind' de doui ol. pri-r ri.olll" ,.p.r;, ugor modificari, in ultima stro_ti , versul diferir fald. e nlma rtrofe ,.r*; srarea sihorogici a eurui iric; ,,Tor fe_irind, to t aqteptind", e^',ridentr"r,rf"..ao" pr"rrrl i"r"ri8r. s. ,"peti, de asemenea,atributul djeciivar,atatea",'.;;ifi.a;^dJ;"J;;Ti riilrratua nopti,,,,detita ploaie"), e epeti

lerbyl "-oJuig"*y|., ,B[";;i;;plasat in rimamas-ulini. Rima nu

"rtd.onr.t"nti; ce a ma i ex"presivi im i este ceea lciruiti di n ver_*,llg:lfi.u

(,plouind",.gla"gal.rJ;.,-,oi'r.prand..)9isubstantivul,g6.nd.,.itmulcste ambrc, armisura e de g_ 9 silabe.

"["']poezia acoviani parqinexpresiilorelormai pecificele imbolismului.$i tehnica ase ezolvd xcrusiv.cu-ii.r..r"

pe care;.o"1, imbolisri le_a ferit,acea umi a sugestiilor are in din muzici, di"."lo"r.";;;;i; j;il;;;i;i;atmosfera onfuzl, nconstientului,oate orrsecinlele-"rTpi.*ri

impresioniste,

6lrora apoi rcnrpcramenrul octului c-a adiiugat ura.fanati dcstirrului itt, sar-

!ar*"t li rnant'ia ccrcpita, unebrul -acr dainnat". (I . Ncgoitcscu' ,Poczia ui

$u.oui"'1, n vol. Scriitorimoderni, Studii Si nsemndri titice,EPL, Bucurcqti, 9(r(r,

p, 137.)

Subiectul al Il-lea

A.l. mlddios: suplu, graqios,mlidiu, zvelt'

anin at : agdgat, atir nat,cump nit : potrivit, echilibrat'aiurare delir, halucinaqie'

2, inele - substantiv comun'ie;ind - verb la modul gerunziu'mai muh - adverb de mod, gradul comparativ de superioritate.

. d,esdvhr;it adverb de mod.

3. in text, ara esteadverb e mod'N-am maiv6zut ata omincipiginat! (adjectiv nvariabil)

4. ,,Ce am clscar ochii mari", ,,giam nqepenit" - propoziqii subordonate ir -

cumstanqiale onsecutive, n raport de coordonare oprrlativi.

,,si nceapi un basm" - propoiiqie subordonati completivi directi.

,,ci trebuie" - propozigie subordonati subiectivi'

,,si-l turnez" - propoziqie ubordonati subiectivi'

B .1. cap

Alat din cap aprobator'CapwI lscoalei a fost pedePsit.

colpCiqelul mi-a infipt w colg n,deget. :Stdtea upirat intr-w colP'

marcafn C.t-""ia nu se mai folosegt marca, ci euto.Produsul este de marcd (de firmi)'

romanA apirut rtnronlan excepqional espre ilitoriile cosmice'Impêriul oftian se extinsese in i la Pontul Euxin'

2. . Eacdese rurne giiin Bwcegi. m o casi de vacangl n Bu;teni' (defective d

singular). Pir"ea n om de o mare bundtate. defectiv de plural)



r Am cumpirat din piala nazdre, dnwtjer, ntdrrtr, dstdrnacpi arrczarzav.ruri. (defectivede plural)

t, o Nu fuscse n.spechcol ar e sd.mi nc6nre. subicct)' kil::l'il;;ii'e

p'of"o'i tin"'id'uacare'aveamlari..te'qii. comprc,r De la Tirgul.de carre m cumpirat publicaliile e careavearn evoie c'ru lucrarea e doctorai, 1""_ir._.nt indirecr)

: ilX?::i?i:i;XX:H:d7ti:t.':,^07'1/oiparticipau icturle/ e ca*P, - propoziqie ubordoffi;#;stanqiali condigionali.ll r - propoziqie rincipali.t, J propoziqie ubordonad ributivi.

c.t. Codrii nceouseri i freamite a adierea intului.2. n lucrare tra.u"ra rrr"rar.a ..rrrl,ao..r_ente nnegrite e vechime.. Domnia Sa nu a

"du, "iri"r,I.ffi.nr.Subiectul al III-lea

':fi:{fi:!:';:i:X:;:::te destimutare neatiaitdpii teoitornstudiutim-Pentru ezorvareaacestuisubiect, ezi Tesrul , subiecrul lIII_lea, ternur .\ Relapia inne curriculum$ evaluarePentru ezorvareaacestui,"L;iir-,'"'J)i estur g, subiectur r II_lea, temur 3.S.Tipuri de eztaluareEvaluarea nfruengeazinviqarea; .4r1r."]:-oozitive intdresc. otivaqianviqi-i:iffiI"ll-f"*:'::ilt:'';' l'^"'tti':j^.i:,,arari e reburei nveeerevur,

Eaaluare ao."r. 1l,oetr renqa ctivitdqri cestuia'

fgrmal;9i informatd;lormatiod Eisumatiad;obrcctiztd isubieoiad:criteriald gi normatioi.

aaludrile forrnare, yri.za19 de instiruqiispecializare, unr examenele, oncur_le, valuiriieationare$i.hi";;d}rii.dfu";;dH;ilnspecgi'or racrasi.aatuarea,e,\:.?:;;" #ii*",u d"-;;i.";;ir.ri.". Aceastaepre_istraregia eevaruare .ea ai ...u.ii, ," ,"Îir.izi,;tffi;; activitiqle uere_nn care easizuri eedbacrruronunurr. ceasti.;;il;;;; funcgieormativi.aatuarea

^,;*i:(^::TI;:;il.g;"a" """i;d;.*. ;i:,'i prosresulnuiau lacunere, eficiengere ale n inviqa.e. scopur acestei valuerr u este nora_

ci feedbackulmcdiat, u scopul regterii erformanqeicolare. valuareaor -

ntivl trebuic l fi epermanentl, ontinul.,.Eaaluarea biectiad isubiectivd ebaze.azl e criteriulobiectivitiqiin notare., Evaluarea c'riteriald ste strategia e evaluare rin care ezulhtele sunt comPa-1te u standardele au cu criteriile prestabilite'

Evaluarea normatiad reprezinti strategia e evaluare rin care ezultatple ele-)r sunt comparate ntre ele n vederea erarhizirii' . ..P.;r* a-j,riealizô evaluare {icienti in cadrul disciplinei Limba 9i iteratura ro-

trebuie utilizate cit mai multe tipuri de evaluare 9i de itemi, cu rispuns con-de citre elevi, temi subiectivi de-tip eseu stnrctura! 9i eseu nestructurat.

' TESTUL15

Subiectul

Enisma Otilieide G. Cilinescu

Conceprul omdn vezi P.-72.,Op.i"'tir.r" rd Enigma Oiihei de G. Cllinescu ntrunegte aracteristicile oma-

nol titbi.rtiv, fiind s&isa a persoana II-a. Naratorwl, omniprezent .o.mniscient,i. Jir4.r* dq acdune, onduce acqiunea biectiv, dupi un plan prestabilit, e aceea

to.O"iitit"ste

circul"ti, incepe gi se ncheie cu o imagine aseminitoare, descrie-rea asei ui Cosmche Giurgiuveanu.

Cilinescu recurge a tehtiica balzaciand,in expozigiemenqionind momentul ince-p.tii r.ti""ii (,,intr-l seari de ainceputul ui iulielgOg, gy puqininainte de orele z.e2e"),l!5g;iile"Cin lo".tl' Bucuregtiul, tradaAntim cu arhitbcrura ibrid;, casa ui Cos-

i.rh. Ci.rr*iirn""rruqi pe unul'dintre personajele rincipale,Felix, ,un inir. de opt-

t*"...^"'i",

in unifoimi de icean, itrinsi bitt. p. mlie, ca un vegmint_militar",-iar

,g"1.*l nr. Ei oarte nalr gi gapca mflati ii dideau un aer birbitesc 9i elegant"' aqa

irivenill gi ,,aproape eminini", cu piru! lung, misliniu la ten.gi.nas recesc..'-- O.*i"i, ihnetitt,abia sosir n Capitale, auti adresa utorelui sau, Costache Giur-

siuveanu. Primirea pe care acesta -o face teptezintd ntrigaromanului

9ipune n

Evidenga rdsirura piincipaln a personajului: titudinea neprietenoasi i emitoare,specifice mului

î^, "i" se gtie pindit de aceia are-i vor avetea' a intrebarea r-

riasctr a inirului, moq Costache e un rispuns nlueitor PentrU ace$ta: nNu-nu-nuqtiu...nu-nu std nimeni aici, nu cunosc.,"'' Desfdsurarea ctiuniicuprinde experienga e viaqi Pe care o triiegte-Felix, * la

rorit"i'i,iiii g"cur.sti p.rrri., a urmaiaculatea de-edicin;

9ipinr la plecarea ti-

liei cu Leonida Pascalo-pol, upi moartea ui Costache':Corfllaul, predominant amilial, dar cu implicaqiisociale 9i morale, se concre-

tizeaz|-in lupta pentru averea ui Giurgiuveanu.Ca $i roman ele on gi Pddurea sph.nzurapilor 'phniurapilor e Liviu Rebreanu, nigma OtilieiCa Ei oman

incepe u o scen1-cheii: alonul ui Costache iurgiuveanu, rilej de portretizare



H gt0rvAcrs()rirje.:,c 'nidir )lscrrrrprr. rrr, ,qrcrrrlrogat, gr;rc,r"ulc:r- s.ra rr r,^rlc 'c, si 'ri .rr r 'urca_--.s.1urAgrJ"r, uric,r riica otilor urca.l)inprirnul norncnr,'clixdcsco!.;;lip;.i. ,r".ii""il,r;r. aceste amilii,Giurruvoanu i'l'ulca,mprcsii onfirmate,nniaJi* ,i l f ."i.i" i fa lAglaei], osCosaehc, urorclcmcu, cste ot aga e avar. i. e lipsit e sirnq amilial. ee a ce'r iurprindc src i pe-toqi, iciin'Bucuregti,'iiy;.a ',p!rg."roiia"ri,"rea e sinse. r

illll1 .:ffi ;jll';*rpa"dd;. ."iar,i ;:il;J;t r lil;;:;il .,,I )easupra uturor se afli ?nsi prezenta benefici a otiliei, de care Felix se ndri-rf*egre mediat si cireia i cere dovezi;. i"bi;;;;;;;;;;.', interzice vizitele ruiasc*l pol, considerat ival.Acliunca se desfigoari pl.doui planuri principare, ererminate e cere oui temc:rne balzaciand .,mo;tenirii gi a paterniugii ;i i.-" i;;i;ii;;-"ntice dintre Felix

L?',ln'ilT,:'J#;$T'J$"i4 i r ; ;;" ""i"i' " ;; ;: ;"ry'o^' liratc pcrsonaiele,prin caracterul iacqiunileor , decid sa u nfluengeazi esri-u lotitici, fiicavitregi

" I" i e;;;;i;r;*u: costache,;;;;;"_r" de sora sa Asracde avcrrizirileuili.i:u n"qi",!i""r.r9...;;;i";'#."rr;rr s-o nfieze edti_a , nccarcd otusi i- i"rig,rr"'uiif,.uivr.a. ," ;;;;;;; ri ."r., ia r cu banii b_'u1ivrca si-i construi"rb our.i;;"rij;fi;;j;ili r"r."ropor, cu greucepti i depuni o sumi de bani d.rnrr d.i#;;;;1.i.r.,, \a caremai da_gl 9i Leonida eva. aratorul prezinte."r"";r"riaiil;:;""td" avarului.Pentru onstruirea asei, og ostache ecearri u qiganii e cirimida de a de_ollri, eventualele heltuieri .;r;;; i" conrul ui Felixiumbli imbricar necores_nz.rtor ara, apr penrru care areun arac .^rp;eL;J;.: C;';;;;;';;';;;;;::;;::;eea tl caremos Costache, mobilizat a pat, gi.Jr. lh.iu g"ilutern d,zindcu driccrc olesc imara.rude[ ;i;;;;;i" r^rr,in timp ce savureazd.bunititile, or-sc espre oarrea ornavului. gli. ;.upa casa ilirdreste:,,Nimic u se miscicin c"ieeinimeni

'l'j"tl"*: ;;";;;.. ir.uri. ,elil"# si pizim, _o ; i_m n casi nbolnav.firi_simltire,rr. ,r., "d;,;:;i;, ., ,riu;ri n casi... n opi_a i,srriini unt tiliagiFerix.ra";.; ."qiu.irp;"".";e i. ilar.a", tiind iaceitae animulqi scungin casi. ;iil-;; ,riu;.i,r'"."-oriiiip."rru cosmeticqidevoia idea esi inarmosfera"iolr"ta" ""r";;;;f#r;-fi"gr,"r" p. mog os_he i, n ipsa etei,.cotrobei;t.i;;;r;, a"r..i.ra"f#i ,i'rlru,

9iastfel rovoa_

moarrea i.trinurui.leaciriniqtit-oanun{e eAglaee o;ird;;;;;f ,;;;;mpanie itrinului. cu toati vigilenqa i,{si". n.., iqinearrereaui Giurgiuvea_t aceea i nmormintat"" o ri". irr.ioasiii trebuie i.ir.tr.ri"r.; fere se i ob-utceea eurmS.rise. omentul nmorm6.ntirii st. o

"rri-r.."e tragi_comici.concomitenr u acesr ran,.s.e .rfaqoat; ovesrea " iobiie dintre FerixEioti_Blecarea etei cu n"r."ioporir p-""rii,irrf..intagi deruta inirurui.nptanuriecundare"aflap.ir."q"lu;afrliu;i;i,,l'lffii"T,lis,m.un"ri,.,Georgeta,rizaroticiie.c,rr-"iil-ori"l"l ui i; i;l;; 1};;i;;r".iil"'X'i;aqki, ebunia ui Simionii-,;;;;; irfi;;;;;.i;;;;i,"""r care dovede;teriqia evenid numani

"Agr".i, ,irt. b"b"

""u'r9-rrr;,irl'.rrru, in riu, pot siBirbatul ei nnebun." ti fir?;;i..r,i.. i.;"r"ri.ir,il"ji.r.o,.;rrr", de n-geri.,,

gluveanu.' Mo"rr"" bitrinului (deznoddm2.ntwl) ncheie apid acqiunea omanului' Otiliavrea si-i dovedeasci ui Felix iubirea ei, de aceea ine n odaia inirului, dar aces-tAo respecti prea mult, incit nu vor avea o-noapte de ntimitate.. A doua zi, Felixqlseste n bilit de a Otilia, care plecase efinitivcu Pascalopol a Paris.' F.li* va face carierd, i o cisitorie striluciti; rizboiul este n prilej de afirmareDrofesionali i sociali. Siinicl, imbogiqit prin banii furaqi de a mo; Costache, -ar-'Vine ri n politic;, se desparte e Olimpiiqi se casitore;te u Georgeta' De la Sti-nicn,Felix afli ci Otilia a divorqat e Pascalopol i a devenit otiaunui conte n Spaniaiau n America.

un c Wcissrrr,rntrc,rrc-l luscsc rrspitrrl ;i r rcbuit si pLitcrrsur 'isurr' n acclaqiIg sc siruelzir iirllgi cisnicia ui Stinicri taqiuqi a Olirnpiei, ealalti iici a soqi-

'l 'ulca,nr()ilrtea ului lor, Rcligor, in lipsi de ngrijire 9.a.Punctwl 'ulminant l conflictului este n"rcat de mbolnivirea lui Costache Giur-

. irrrr-o cilitorie la Constanqa, elix se ntilneqte ntimplitor, in tren, cu Pasca-iopol, foarte mbitrinit. Acesta i-arata o fotografie n carelelix nu.o recunoafte

p. Ôiiti", atit de schimbati era. El igi amintegtJ e- i spunea ata: ,noinu trlim de -tiq.in.i-g"te.ani". Pascalopol i confirmi lui Felix ci Otilia l-a.iubitrnult. Retriindvdttti r-i"tiri, gnndindu-t" " Otili" cea de demult, Felix conchide: ,Nu numai Oti-lia era o enigm?, ci qi destinul nsugi." Revine pe strada Antim,. revi".Andcasa ui

,trnoq ostache: ,era eproasi, nnegriti. Poarta era in.uti cu un lan!,9r curtea oa-ti'nipidite de scaieqi. .{u mai pirei si fie locuiti". Felix retriie;te momentul sosi-rii la^tutorele iu: ,,I se peru ii 1."ttt lucioasi a lui mog Costache apare a uqi 9ivechile orbe i risunari limpede a ureche: u Aici nu sti nimeni ""

Ca elemenr de originalitai e, n romanul Enigma Otiliei, dominant realist, se n-terfereazd lemente 6mantice,virsta gi ubiref lui Felix ;i a Otiliei, vizim la,cona-cul rustic al ui Pascalopol, ntilnirea cu cireada e bivoli, imaginea Bdriganului, cuelemente moderniste, sihologii patologice: Tid 9i mai ales Simion Tulea.

Alt element de originalit"i.it. dat-de ipologia personajelor. Clasicului ip.deavar se ad,augd.trlsitirri ndividualizante, l;i z[ircenia rirnine caracteristica o-minanti: *oE-Costrche, Aglae. Tipul arivistului, Stinici Raqiu, u este n monstru'ci o lichea impatici.Fermeiitori, iu instabilitatea i enigma 6rstei, unt Felix9i Oti-lia: rational qiambitios, dar nocent n problema sentimentali, a 9i n cea profesio-nala, primul, lili"le,inconstanti, sensibiii gi cocheti, ire de artist Otilia; ea e pare

atat ui Pascalopol, it gi ui Felix o tindrl, ascinantl _9i e neinqeles, enigmi-, Stilul romariului este elevat, u predilecqie entru exicul neologic si ftazaingri-

iita, bine construiti, deseori ampli'' incinti descrierile mple, discrierea oragului,a caselor, nterioarelor, a peisa-jului, dar gi portretele

Subiectul al Il-lea

A.f . inimi albastri, (om) de nimi, din toati inima, a-i ride inima, a-i merge a ni-

mi, cu inima uqoard, avea ragere de nimi, a-;i deschide nima



2, rwela,miile- numerale ardinalc.ele ceea locuqiuneJ;il;il''fufapa locuqiune repozijionah.

3, :, iai n nrotdcauna a imp.An rbiut un ai n oarte ,1...lrr faqa rinisdrii s-a.c_onsrruiopoartd nov|..Ana oartd azi o rochie

^ti^rrri,.t"*'

Vor n-agi ost nvitagia petrecere.Voi plccamiine.

$m. primit un dar rumos d.e ziua mea.Poqi i pleci, ar si nu stai _r.rir.--'^"'

4. ,,care ine a ":,f,l1ir\*

_ propo.ziqieubordonati tributivi;sepoare on_rage n atributadjectival:,rrenita a rtariaRadna..."sd se nchine" propo.zigi""Lori"nrte.ir",r-riangiari de scop finali);seoare conrrage n complemenr i".,r_s t"r,r, i;;;;T;;:* a se ?nchina...

B.l' s-a idicat rin munci.gi orectitudine.,,a romovar, _a earizatprofesionar.,) ridicat aharul.ini;:i;irilii#ir.r,,ui 1,,"oasrar.,).La somaqie, ridicatmiinile "-;;. i; "

predat..)Frrr si-qidea seama -!:tj;;;A;;;!.,i,"" uorbi are..)La congresur cologigtil, s-oi rid.icat"maimurteprobreme e stricti actuali_at e ,, a duce n discugie..).

ffiiil::l:H*fl'*t rutier' simsiti.-ingheapds^ngelenvene,,a n-L:i *rb:efr miiniiesipicioarele "s"r.In decembrie a fost tngbepate "i"tiit?1.",., fost mentinute a acelagi ivel..)

2' carte:carte de dentitate, carte de munci, om de.carte, arte pogtard, arte deizitit, a da cirtite p. f"f;, ; i; ;;#, ; o" in cirqi.deget(e): aveariq;:{$ i:;F;;.i:" juca ecineva edegete ,,a mani_ula"),a (nu) " d1-lypueget ,, a iur" ,;.rri."rJe "d;1, a gti/acunoasre:".":)pe degere ,a stTiuno":er"io"rr"t"ia;3-;;;;;;Ji:s"re (,,a i pu_nr"), umbla n virfuldegetelo,f " ,. fu,r;grrr),

î"il.l^ra"glru,mrc, punef i,, l;;:: J*:::: ;;;i ;# ur'r L'fii ;1,;ffi p,i,,,,""g"-. un nu Stiwce \ r

un nu.' ti, ir*)locugiuni substantivale'

4,14 paisprez,ece.17 gaptesprezece.l8 - optsprezece.

' c .l. Nivelul de cunoqtinqe l elevilor asi mpresia ezinte resului or faqide eczuri2. Mn sfiii sI recunosc i o si aibi dificultdqi u echipa dversl,3. Nu pot si spun ce m-a mpresionat ai mult.


l. Strategii de ormare a capacitdpii e comunicare, rald i suisdProcesul e predare-inviqare oate i considerat forml specialI e comuniccomunicare idactici, omunicare colari.$colarul din clasa are deprinderi de comunicare ormate n familieEi n gridi-

de copii, totugi la;coali intercomunicarea rebuie si se rcalizeze n activitatelactici, prin influengele ducative in acest adru organizat, Comunicarea colase desfigoari ntr-un cadru nstituqionalizat, istemic, are asigurl egalitatea;e gi ratarea iferenqiati, ersonalizati. miqitorul este adruldidactic, eqinide nformaqie uficienti entru situagia e comunicare, ar receptorul elev

o anumiti motivalie, care cunoa$te argial odul, trebuie s[ decodeze, ra i multmai puqin idel, mesajul isi accepte olul care, uccesiv, eschimbi:- rolul celor doui surse eschimbi alternativ, lewl trebuind i devin6 artisi

' pant actival unui dialog roductiv;- codurile elordoi factqri ai comuniciriiemipdtor E), receptor R), nu sun

identice, e aici ezulti necesitatea daptlriipermanente a partenerul e dialog- in canalul e ransmisie ntervinperturblri;- nu este onstant participare cceptati, ctivi a comunicare in partea le

vului,uneori gi a cadrului idactic, apt determinat e:. natura mesajului;. interesul agenqilor omunicirii;. calitatea analului de transmisie;

, . contextul s.itugqional, n cazul comunicirii orale, qi de contextul obiecrulucomunlcanr, n comunlcarea cnsa,

Procesul omunicirii didactice se concretizeazd rin obiectivele adru, obieetivele de referingi, conqinuturile gi activitiqile de nvigare prev[zute ln surriculum.

Specificul comunicirii in inviqimintul primar consti in insuqi aptul s[ elevii preceptori gica emigitori trebuie si-gi insugeasci nstrumenrul comunicd.rii, odul,lim-ba qi elementele onverbale.

Experienqa e comunicare elevului este edusi, deficitari sub aspeetul ronunqiei,a deprinderilor de receptare !i exprimare de mesaje rale gi scrise. Caracteriticile comunicirii la clasa sunt deteiminate de factori psihopedagogici. n clasI, elevul gi insu;e;te cititul gi scrisul, nstrumente ale muncii cu cartea, rin efor



irrtolectunl i izic le urrgiclur. ,rri l ,:or r r'ulr.urpi.t"";;;;, r. , . i . . i i ;s;J;; l ; , , i : t ' rctt t '

I st'irrrb,grllcqrcaclriziqiai'gvisti,,r

il,,.1;i:'l'i.ffi:'il|l"illli:;jl';l1:.1.,1,',ricil:rtrondcrcoarre,narc,Itri idcua'.i.tatc,-i,'ril;;b';:r#;j:ff;1il::;x:,i: j! :::g:nitarea ru,,itrlluc'1ercoziriviru ,,.griiue,"T#).gi., de ndiferenr,";,".r11T-r.r"pJr i.r,

*,,i;:ilil*:.ffii.,",r.i,i";;.il;ffi:.isie,de omi"";"_;ifiiespingere,"r,,i,' u."a*,. .;;;ii;;:3:[1:::','.-::,::*:,*:,."utu'"*in""asi tc,^,earrebuieialrr

l 'a clmcle * a V-a r.uui. iij" pr.a"-inanre erodere, ijloacereidactic.iactivittrgilcr tr"irlr:-;l;i;;il5i.ii .o,r...r-intriti.,..,i-aginagiei, emoricirat*rqicicscurti urati"i"pi'3r, i.".r r. r J";ilil;r;'ui de anrastic. cr iI:il,]j,:ffii:T-:[*lff#[:,J.li::i:]:rl ; ;.ff-"i,imizi,"in,.

carrrctodedidacdce,'"b;i;:;;;ff;:H',f]j)tr?);|i,,n*,oratd,.ii,,t

I T:'T',".:iff ;jmTr f ;;t [ -l li''̂ ' ,m a, *)n oes ys rnsrurid;,;il;;;*lXl".*::i::!fr:::':^:;;;TT:,4,;::::;;:/,;,:i::i:;;X:,cipiul, c$une imurati ^ t;**', i"*ii'ArAoniu, inadparehramatizardE.a.n fiecareecqie epot.crea ituagii. .o-un.

ûbir^r"i.-r.*r.t. di n manual.c cxpcrienqa e viaqia"l.u'or, p.

-t;;;."a;a"m.ffi"f*. pri,' variate ipuri

fi !:;. H/:# : ;'; ; :,'i* : , *o,in,.,i.e ; "; i ",,. o. ,idd.

ltarte, ocuturtn,rii"J|2i:,':: :::'"!:!:.i' E" intyeb,u rdsPwnzi,priii;;;;;clcvii gi formeazd, ::::.-'nk;i

sens'Jo.cul uainrclor cw npeies pus,Jocuri .e ol.s.,i"r-it"ffi,,"":lilll';ffi:fiu:il:,i:J:::::1!;,i,if^:;'ueroLr_,.,?iftL.r3;,T.J;ru,*Uri.ioia"irtniiritcititutuiorecr,onerienti luent,"jl;i-;ie;;iilil',"'.i#:,',ffiru,.":rukftii:*.f.,:..5l1tirfff'ffi::",:r"x,:'nT*:['#t[*r:rI"]:,1,:."conceperii

srrategia idactici rebu;.el".r"ii'il".rr.r,, situalii re coriunicare e simura-e a realitiqii, e exempl", ,.;ii;.;."* .orrrroruu r.];;ibe, dialoguri tili_are care si cuprindi ormule a. ,rni-rii" J;";;;; ri,r".i_u si si lirseasci

1|{p .4*"J:::1?:ilTfi"t::t r* ;; l i#,.''*u? ?,;,.hp1, afig9.a. '

lnvltagie, crisoare, exte non-lirerare:Eficienga rraregiei idactice rese sr e ondiqionatide creativiratea,de consec_ensasi de miiestia r"f.r;onrti;;-;;;i;il:,il., ue creatrv

! TipurideproiectareI'enrru rezorvarea cestui ubiect, ez i estur 2, subiectur l III_lea, temur 1.

-

!.'l 'ipuri tlc tnttiln ,*, rastrins, rantii cprczinta lcrncntclc omponellte leunui nstrument c,luarc. ccqtia ot fi sirnple ntrebiri, enun! urmat de o ntrebare, xerciqii ipro-mc , ntrcbiri structurate au de tip eseu.ln ttrt larg, itemii reprezintdintrebarea i rlspunsul agteptat,Conceptul de tem este trdns egat de acela e obiectiv; orice tem testeazl unulmai multe obiective.

Clasificarea temilor se ealizeazS.pebaza ultor criterii, cele mai mportante i-: obieaipitatea in nota.re qi tipul de rdspuns atteptat.a. Din punct de vedere al obiectivit,igii n notale, temii se clasifici n urmitoa-

categorii gi subcategorii(1 ) itemi obiectivi:- itemi cu alegere uali;- itemi cu alegere muldple;- itemi de dp pereche;(2) itemi semicibiectivi- itemi cu rispuns scurt;- intrebiri structurate(3 ) itemi subiectivi:

' - itemi de tip rezolvare de probleme;' : itemi de tip eseu structurat;- itemi de tip eseu nestructurat.

' b. Din punct de vedere al rdspunsului yeptat, temii pot fi:(1) itemi al ciror rispuns este selectat intr-o listi de opgiuni;

' (2) itemi al clror rispuns trebuie elaborat.

Exemplificare:. item obiectia cu alegere duald:incercuiegte dacd nunquleste adevirat gi.Fdaci enunqul este als.A - F Personajul Albl-ca -Zltpada apare n basmul Cenwsdreasa e Fragii Grimm.A - F lJn text poate i format dintr-un singur enun!.

. itemi subiectizti:- Alege cuvintele potrivite din lista datd pentru a completa urmitoarele versuri:,- Ce te egeni,. . . . . . . loaie, . . . , . . intCu ciengile a....... "

. (MihaiEminesc(cod.rule, lopu,le, bradule, fdrd, d.wpd,drd, pdmint, mal, sol)- Identifici, in lista urmitoare, doui perechi de cuvinte cu sens opls: cutezdto

de h de, ii cep , m ulpumir e, tn drdzn ep, secun dar, curaj os, sfh,r; St ,princip al,inchide, nemulpumire.

- Alcituiegte doui enunquri u aceste uvinte dentificate.. item semiobiectia:

' Partea de vorbire care denume;te obiecte fiinqe, ucruri, fenomene ale naturiietc.) se numeqte



TESTUL16

Subiectul

I Morometiide MarinPreda

Concep.tul oman _ vezi p.72.In activitatea iterari a ui'Marin Preda, a gi n literatura omini, romanul zly',omerii (volumul I, apirur in 1955 9i volumul al II-l;;;;ei) o.up; un loc aprre, iindo,capodoperi.prozei e upr .l ooit." niri.ili."irar. Romanul J,,rrrecedat enuvelepublicaten rolumn 1948,ub titlu,t-nia'i)ireo inpamantur.t)care duc

ilspecte sihologicqnedite .nr* lumea ,rr^1i.""'.'wPera terard oromepiiintnrnettecaracerisricile nui oman,Naratorul bicciv (naraliunea ste a p"rroarr""

rri-ri,urprinde imagineaomplexi a saturui iligtca-Gumepti, in cimpia D";erii,;;;-""

-o-.r,tierrd,,se are ci dmpur craoarte ibditor ru o"-.rrii; ,i"t,;;;;;gea aici ;r; conflictemari,,.Volumul al doilea.surprinde isparigi"l*.i,rralAl""f., *i"rmea,legati de p;t_0nt gi de radigii.Noui sat.riiejte doui momenre stori.. _retorma agrari dirr945 irransforrnarea,,soc,ialisri"'a grifultr;il;;;'iffi]lruni-.rrre violente iedrepre, enige aun rivrlus p.r* ti?;i. In.centrur cqiunii u se mai afri Moro_mete' i saruf ominrsc.intr-6 erio"d; dte iza,"ruh;;i;;;oriu, a. ffansformiriradicale lesistemului,-instituqiil".'1;;;"lrril.;$i-4ip.;;j; specifice cesrora,

,,.lr"pozeio prec.izeazd.momenrul.d..lrnjirii,.qiunii, ir,."-Eiiur erii,ntr_o im.rri seara, ucigivani nainteazbucnirii.fi a;-;i'D;il."ri;;1";vi""irj i""j,)' Prin ehnica omPortame-ntisti, aratorul ealizeazd.schigee porrrete: ei rciii din prima cisitorie a ui Ilie M;r;;;;;, p.araschiv,Nili 9iAchim, se culci unule prispi, altul n casi gi al reilea n ieslea ailor, n agteptarea inei,$i isindu_l peMorornete i deshame' ari,. poi r* li "".r, ^ri po^rtei"ui.pra^"a i, aparitcineuau care i discute. etere, lincapi ita, merg ";;ild;;. dit"", .., de_a oua so_ie ui Moromete, regiteste.in*, irr -p ce Niculaie, opilulei cu Moromere, rot*g;l^r-11-.:nvingd. r."ri" si-l lase a

Joauca

si nu piardi anul.Moromere ste emulqulit,cf pare ecinur iu,Tudor'Bil;;; ."* vrea i_icum_ere alcimul, devirat imbor l amiliei. isimulindu-gi ntengiile, oromete u_it un ispuns lar. en^tru"-l co'uffi il6;ii;#il1. u4zi vaveniJu_uil, agenrul iscal, i incaseze ,forrJir"i .

ua gl omanul on de,Liviu.Rebreanu,;i M.oromey#incepeu o sceni-cheie-naMoromerilo(ho adu-i ni."i i - ;;:";;; ;; ; ff ffii;,i'in s., omanu uarin Preda ste replici ^ r;;;";i'il:;'.'La cinaMorometiLr (cu substirJnri., naoromere a i ,,tridar.., irisit de iiieimari) este emniiicativi gezar;;;;r-ritateal; ; iliJii,"er'.'"lqi;ffi ff ffi'#fi::triiil*?iliHl_

,,tindtr cafll fiiicc imari, flindu-se arci pe piciorde plecare.n timpul cinei

discutl desprc plecarea ui Achim la Bucuregti, pentru a vinde oi le, de unde siiti bani pentru plata datoriilor. Cel mai fericit este Niculaie, cere scapi de oi gi>ate uce a qcoali. nci din aceasti ecven qi e ntuiegte onflictul amilial, rna-tat in citeva familii prezente n actiune: Moromeqii, amilia Bdlosu, Bogoghi-

Biriciq.a.Desfdsurarea cpiuniiprezintd" vehimente a: tiierea salcimului, discuqiile o-

din poiana ieratului Iocan, zbucnirea conflictului social ntre gdranii draci,Ion Jugurlan, giqiraniiproprietari e pdmint, unii cu dorinqa e mbogi-

: Bilosu, primarul Aristide g.a., remilitara, ncasarea ,fonciirei",Rusaliile, fir-anului gcolar, remiul ntli obqinut de Niculaie gi de rina Bogoghini, seceriqulieratul, uga ui Paraschiv ia ui Nih de acasi cu caii,cu o part€ din banii ob-i pe vinzarea griului gi cu lucruri din lada de zestre a etelor, conflictul din fa-Bilosu, uga Polinei de-acasi., isitoria ei cu Ion Biricl, b5taia cestuia u Tudor

ictor Bilosu, la secerig. entru a-gi obqine estrea, olina va da oc casei irin-

Alt plan narativ urmiregte amilia ui Vasile Bogoghini care, iind bolnav, vinde,artgdin pimint lui Tudor Bilosu, pentru a se ntirna in sanatoriu. n lipsa ui,iii, V;tice g i Irina, trebuie si iasi la munca cimpului, la secerat. Cind tatil lor

cd" r vrea ca Irina si devini asistenti medicali, V;tici se bucuri, stiind ci-ilu i restul de pimint.

Problema imnntului este ursa onflictului din familii. Majoritatea giranilor dintea-Gume;ti sunt mici proprietari de pimint, improprietSriqi upn Primul RIz-Moridial. Jelul lor este sl-gi pistreze pimintul in ciuda datoriilor la banci qi a

:iirei".Unii dintre qlrani, precum Moromete, sunt mulqumiti cu ceea e au, ;iit si faci politici. Alqii, ca Tudor Bilosu gi fiul siu, Victor, vor si agoniseas-

multd avere. Bllosu vrea si-gi mirite fiica, pe Polina, cu un giran bitrin 9i urit,acesta u cere avere. Fata l iubegte e Ion Birici, fhceu harnic, dar sirac, gi

la el acasi. Pentru a-si obqine zestrea, ntri in conflict cu familia.Conflictul social devine sesizabil n relatiile ui Ion Jugudan, qiranul silrec, 5"-s neimproprietdrit, cu sitenii gi cu autoritiqile.

Punaul culminant al confliauluiilreprezinti fuga ui Paraschiv;i a ui Nili de-a-i, aqigaqi e mituga lor, Guica. Asaltat de ,,fonciire", rebuind si pliteasci dato-la primarul Aristide, nevoit si cumpere a\i cai gi si-l inreqinl pe Niculaie la gcoali,Moromete se vede obligat si vindi o parte din piminc, ceea e va produce ofunda schimbare de atitudine. El nu ingelege nde a gregit, de ce nu a reugit si

pimAntul intact ;i familia unit[. Nu-gi inqelege iii 9i doringa or de inde-i. Nu mai participi. a ntrunirile din poiana ui locan, nu se mai bucurl de

sarului ca de un specta col, e retrage n t[cere. Din Moromete cel qtiut timd*chipul din lut, asez^t e o policioari din fieririe, ficut de Din Vasilescu.Sub mpactul evenimentelori umea luzorie a ui Moromete se pribugegte. nsin-

nelinigtit si derutat, se refugiazi pe piatra de hotar a lorului siu: ,,fugise eguritatea de acasi gi din sat ocmai pentru a gisi aici ini;te si o singuritate desd-siti". Moromete igi crease luzia cd avind pimint este iber. Inqelege rimejdia



II,,doa-pipicrdc Pcntru otdcautta inigtca$i clt ' r rrr rrrrri urca i se ntclcaga u .,rInrrl l l ' - ; prtme,;dtena l marc dccit accca c a picrdcpirnintul este rim{dia cl cnu.sripani abisul di n congriinqa a, de a zdrurrci,-,aredingan pacea iarmonia *.rrr i i , . (vol .)

- --r--

Acqiunca omanului este ensi, alerti, se desfigoari ntr-un interval scurt, de saplbsti prl':idurninici seara,.fuga o_lineia Birici. ffi;;.;;omenr acqiunea ecl cruleaz.ltcnt pinî a fuga iilor lui Moror,nete, .rpe J"r. s. rfarq.gr. brusc, nararor.ulnten[ionirrd ci in urmitorii ani gospoaetir qa.;".rr.l.otrUn.ri si se uineze, M,,roltlctc intri intr-g lungi, stare depiesivi din care-l vor scoare marile rs.rd.riri l..Y.rb"t_"]"j

c avea i izbiucneasci este rei ani, ,U-p"f"u-l

,"""l;Ua"#l'i;;:;noqdm4ntuD.

l)imcnsiunea emporah se extinde prin imbinarea prezentului narariv cu rrec'ul,.tirnpul mindrilorgi al povegtilor ui M;.;;;;;.r--"-'

I n roman exista umero.ase ersonaje principale Ilie Moromete, personai ornplex,.liran inteligent,un tip .ro' in liieratura noastri,-ir"ip;;;;i#il;,;ii,;,,,ar c upti penrru pisrrarea roprietiqii;personaje .;;;;;;;;i 6#;;' Y""' '"

. originalitatea omanului constein noul ti p ie persorr"i i."ide auror. iranulnric proprietg dlpirninr, in complexit"t.", d"rrrl'r;-"fari;;i-;iril;;;i';;i;;

f_:_ql:._,Tllativ5.,{armecul ersonajului Moromere, arra naiativi, i" g"";r;i;;;;':t,t_lil"*,i

a satulut ;r acele spe-cte are pot fi considerate eplici la omanul 1or,e Llvtu Kebreanu. n romanul Morornetiiechivalenrul uplului on-Ana este u-plul on Birici-Polina ilosu, arpersona;"i.r1-ni"ri;;;;;';ru#i,,J;;;;udini nverse celoraebreniene.on giric/n" .;.;;;;i; d. o"*.r,,re: Dersonarur-olunrar,ap.abili nfrunte icomiagiauroritare" ri irJ'", rif*;::;;lt;;:;;l Anci,victimda etdhti ei, vasile Baciu,9; "

;"f ii"t"i]." ;itil';;;;il;;J;,,simpli surli de obqinere plmintului mult r6vnit.

Originali-este iziunea"tnpru

atului:,crrrzimea,cit i osnicia, morurile ispdrr-uririle ntilnite d.es,la ebrianu isadoveanu, ie*isi"ir., a"?,r"1i;;il; i#ilor,nu gi-au isit oc gi n lumeamea cildaiji" f"-i*'ererni a zilei ,ii*e;,pune reda.- ln ambele olume venimentelerincipale edesfigoarin rimpul erii, rezenul narativ e nterfereazi u trecut"l. ""ol"r"rl

"iilil.; ",r"ni-.rrt.lesunt dra-

matice ise dcced apid. lie Moromete_d".rri.rerr.iet-"i-o..l"i p"p"l;;;;;;,dealuri trdvechi, ,oinul i rimini om", cum,ierr"rir.ii.,.riito*1, ,r" .u-"nr-r Ilie Motometei ,Pini in clipadin urmi omul e darorsi qini a rostul ui, chitr rostul sm cinegtie es-o alege e el , iar ceea..-r .i".gl. p"

"i;;;i;;;p;;-enga: ,Domnule... u ordeauri"

"-a"r'o ui"iil"J.o""i."re r..

Punctul wlminant l conflictuluinterior l'r.pr;;i;;;;.Jitrqir, mireq drama_ci, a 'i Ilie Moromete: ,de ese ntimpli..""'."r.li"ii-pre si-ai "t.,

cu- ,.utea gd daci tot ceea e avea i se ?nrnmplen viitor""."

re se'intimple ri".-rice oare asta i fieschimbarea eqnici.a -ii p. lrr: ."*iri ta"ei"-J ri-;i;.;toate i alqii itrini cind tu n:.9tiai i-i"

"or.ri.ii* li ri".Lrr- I Aga i fieoare ,,Funaul cu min1nlal conflictuluifarnitial volumul ) il constituil uga eciori-r lui Moroinere a Bucuregti iar a coffictuiui sociail"oiu-"l ,r a.li."iril;;;

17 5cotcl<lr.)cznocliiru.intulolumuluial doilca l reprezinti moartea ui Morome-dcvcnit sirrrbolul umii qirinegti radiqionale9i dispariqia cesteia dari cu el.Romanul MoromepiiiLrntregime aduce n literatura omini o realitate urah ine-

complexi, confruntlti cu istoria, un proces dramatic de dispariqie instituqi-rurale, a relaqiilorqi conventiilor sociale radiqionale, rtnui cod moral strivechi

I unei ilosofii sinitoase, n armonie cu glia srrimo;easci. nconrestabil, lie Mo-ncte este xponentul cestei umi.Marin Preda es[e un remarcabil tilist, mbini modurile de expunere gi dezvol-

otilul ndirect iber, monologul nrerior.Ca scriicor,Marin Preda este conqtient de rolul lui in literatur;: ,,Putem spune,

si gregim, i toqi nvaqi de a Balzac si. nu ignore olul mecanismului ocial,deictor Hugo si caute excepqionalul i surpriza vieqii,de a Dosroievski si nu ig-

:e adincimea iri sfirgit a sufletului omenesc, iutindu-se in acelagi imp pe eii9i cu viziunea or unici, cu experienqa or unici, striduindu-se sI dea o formi

iviti, adici unici., povestirilor si romanelor or." (Marin Preda, Note ocaziona-faaoarea romanwlwi).

Subiectul l Il-lea

A.1. Omonime din textul dat pari, micd, care, comodd.

2. e privesc de sus te privesc u superioritatc, u ngimfare, cu sfidare;pari atit de mici - e;ti ne?nsemnari, drd,valoarc. , . ".:

3. mi - complement ndirect.' pari atht,de micd - predicat nominal.

-mi - atriburt r - avrDut Pronomtnal..qtAtu - complement direct.

inal.

L:,,"tTjos munce;tilDin greu" - propoziqie ubordonati ircum'stanliah e

moo,,,ca^si..triie;ti" propozigie ubordonati ircumstanqialde scop finale).,,Cind eu/Stau us,",,Stau us ca.Dumnezeu/Pe runza-naltului copacl' propoziqii subordonateclrcumstantrale e lmp.,,Pe care rupu-mi ,. ,isf"!i" - propoziqie subordonati atributivi.

, ,,C" si-9i91ig omo.da-mi iaqi" - propozigie ubordonati circumsranqiali escop final;).

B.i.' i.r an.rl 1998a fosr o eclipsd totalade soare.

Prin elipsd unele versuri devin mai expresive.Am inviqat la geometrie despre elipsd.



ILa Multiplex s- a naugurar noutr ah cl e roiecpie.Le Muzeul Jrranului Romin se anunlase proiecSie e imagini etnograficc.

!9 findcau la alte orme de protecpie consumarorilor.Marrorului principal i se asigurap,rotecfie.

2, a fost - y.rl auxiliar; ajuti la formarea diatezeipasive.prea - adverb de mod.rnuh - adverb d9 mod; impreuni formeazd, radulde comparaqie.dlteptat - ad;ectiv provenit din verb a modul participiu.

3. ,,De e-ndeamni..

',dc e cheami" -. propoziqii subordonate ircumsranqiale oncesive u nua'1I de condigionale.

4' Adesea siaduceaminte de apusul oarelui a marginea mdrii. (locugiune er-bala)

Din cknd n chnd, locugiune dverbiale) u lua in seamd(locugiune erbah)observagiile i riuticioase.II urmireap ds cu pas. (locuqiune dverbiala)

c.1. Mn bizui pe propriii mei ochi n distingerea uangelor.2. Acqionau actori complecgi n acea scr-ocherie.3. Se dovedea ncl o daU duplicitar.

Subiectul al IIIJea

l' Forrnarea capacitdyii de receptare a mesajului scrisprin efort inteleaual pro-riu al eleauluiFormarea apacitiqiide receptare mesajului cris se realizeazitprin trategiidi-acticemoderne ar e presupun:e' dctioitdri de t\o,ilaye frontare, pe grupe, gi individuare,bazarcpe efort inte-- lectual propriu al elevului;b' metode dida.aice reponderent noderne, formatiae precum: metoda exerci-qiului' metode conveisative, onversagia riru.i, ur"irs-torrrri'gur, probrema-tizarea, metode de comunicare crisi; j.oculdid"cti., ir*ap*" ar""-jrir"re

"ir;. m_ijloace e tnodpdmint moderne, auiio_rrizurL. '- "'

Condipiile realizdrii acestui obiectiv cadru sunr:o participarea constient.d-a

eleoului, prin efort intelectual propriu, in ritm oro-pn u gi constant' e pild; in lecaiile e imba 9i iterarura--l"iii"i-. '"rJ",,iteasci consrienr, brect;i cursiv cer pugin l;;;;;. ,r.-.r,"" si formu_leze cel Puqm o propozigie eferitoare a mesajul "ri, ,"."ptat (te156uliterarcitit).

Actul cititului trebuie mbinat gi cu acela l scrisului. Fiecare elev si scrie cuvin-le nou-insugite gi si formuleze enunguri orale 9i s.rise.-----

l1

Or i dc cite ori estc posibil, lcvii rcbuie solicitali i-9iexprimc opiniilc rcfcri-

rc la tcxtul citit qi analizat't relatia stimula.tiada adrului didactic cu elevul, olul inviqitorului fiind acela

de dirilor, iar al elevului de participant activ 9i corytient'Cadrul didt.U. trebuie se asigure limatul educativ adecvat, uccesiunea ireas-

r activitiqilor de nviqarebazite pe obiective de referingi clare, coresptnzil.toa-sl mobilizez. ,.rrrrr"i. umane gi n valorifice esursele materiale- mijloacele e

int. De asemenea, ste necesar i se creeze ocazii pentnr afirmarea apaci-

ilortururor elevilor.Exercijiul de citire selectivi i dramatizati.imbinat cu exerciqiul e exprimare a

r p;i"lip.tsonale gi cu metoda conversaqiei uristice dezvolti capacitatea le-

id e reciptare a mesajului cris.in*q;r"" lemeinice

"i.*t"lo, literare constituie baza pentru exercilii creative

iiif.r. ."r. valorifici in grad maxim capacitatia e receptare i de expri-

re a mesaielor crise'ii

-lii"iil.a de nviqare un aport deosebit l are ocul didactic..Se ot realiza o--

i diJ".ri". de tipul: ,,R.qin.qi it mai multe expresii rum-oase in textul literar",

ine ecita cel mai"*f

r.ri r ?';, ,Recunoagteqi irsonajul ", ,,Spuneqi-vi mpresi-

ile despre..." .a .

2, Exercigiul ste o metoddbazatd" e acliune eali' prin care se executi o actru-

in mod repetat pentnr a dobindi deprinderi'ii r.ii"ir"i* Jii".tiA, exerciqiul ste metodi fundamentali prin care' con$tient

repetat, e ajunge a:j consolidarea eprinderilor;- in*q;., noqiunilor, eguliior, eoriilor care se aplici in situaqii ariate, asigu-

rindu-se transferul de cunogtinqe- dezvolmrea nor capacidqi i aptitudini intelectuale i izice, morale qi trisi-

turi de voinqi gi de caracter;' - prevenirea itlrii 9i a confuziilor;

- itimularea capacitaqilor rearive, originalitiqii,a spiritului de independenqgi a niqiativei.

n*'.r"iqi"ieste o metodi adecvatl uturor formelor de activitate are.capiti.o m-

por"*fn ieosebiti in p"rrp..tiva.autoeducaqiei ermanente. tt funcqiede diferite

iriterii de clasificare, cestea ot fi :-- -*a*...iqii irrt.odrr.tive, pioductive, de operalionalizare, e dezvoltare, aplica

,iuq riru.g,rrale, de ..,ri1.r"..,corecrive tc. (dup; funcqiile ndeplinite);

- exeicitii individuale, de echipi, colective' rontale;* exercigii rale sau scrise, ractice 9i-combinate;- exerciiii dirijate, semidirijate, utodirijate sau ibere;- exerciiii cu grade diferite de complexitate i dificultate etc.ir;;;;i;

-odErnnse mbini exerciiiilede reproducere, are asiguri automatis

mele iormarea deprinderilor), cu cele operatorii,_prin are se realizeazi ransteru

;;;il.r,riie, se dizvolti ginlirea, operaqiile ntelictuale 9i motorii, imaginaqia tc



ll,;'lil[iij,'::i::;,1'ilj],::':i:1.1i,,"]rr,rtu,:rivee orrncaziutonrarisrnut-c,,rr r.q. i it u ri .,r..,, i;*ilirlp,.r.',i;l,i:,,1",::,:T'.r:,g; ,.'i"i", ," ncas cprinare',.::':i,i:",:::,i1;,:H:.ropriurri..a,,iliJ,il;Tl. trebuieise eariz,e crtrrca ongticnti;rv Lrrrr sd uull$t tcnta: 14 Js lcallz( '

iJ'r'fr'i"'::l:#,::,:::::,tu voce are; iecare levrebuie i citeascin ricc;rc lcclic,ccl uqinun enunq;* citire selectiid pe baza unoi ,.o.." nrin ","o .^ ^î^-- .v ^ ,.$cn.s,c onsolid.aja:##T"i:,q:i:il.-Jr,.,asiguri ingelegerea esajuluiHi:: :i::'i:Y::::: "'$ fi;'::::'i:l-'ffi; ;;:':;:;:' ,:;: ""; ;';i;; il ;ry,l':'f .::'i'THIJe"*p,",u e ; .

. Exercilii de scriere:

i{i';ii;:;:fi1*:tT':'",1!lt"do'scrisemini; steipur e xercisiu,,

- transcrierea, criere upi literede ipar; ipse-Ete odelul xrerior escris rt,

ini,elevii*:.b":rd,a 9;_f.i*rir,r" _.nr"l;

- :::: ;:,: :: ,lT,T,:rTf 'r"' " " r""i"'? r a ncun er em de, .l r rcclrrede imba gi iterarura omini se olosesc mu*itudine de ipuri de exer_lH

tJ'JrT[ se eat,izeazd'biectivele"i* eiJ"-'.iJ;;;il;".eirninturui pri-o Exercipiur e dentificare unorelemlTe de construcgia omunicirr lpergr .

[j:ot*'pirgide piopoziqie,

"o'n"'J. puncruatie, remenreoneticesi exica-r Idcntificipirqide vorbire substanrive:,:ii!:r

9i pnrgi,de ropozigiepredi-

. fi'#3';?i;'ii::?la"; a.lffizisie) nu,mfro,ulnunr:,Dupiurtu.Lxcrulw de exemplificare

^.rufiii"'""#*ffil1"]: '"-""esidoui ubshntiveroprii,anumirur' Di ' exempre e substar, 'riu. "r..-inare de unu-doui adjective, ti t ra numi_. ru l singular, 6t gi "

"r*a.ripfrr*i."'Acest dp deexercigiu ste rr*"id. exercigii e creaqie rin care i se soriciti ere_torsi tormuleze nunluri/text"Z.._j"r.n cu cerinqe ndicate. E e cpiideana izd * "*l i"ei;' ii li"i, n r;,,,A mers vestea_n um" despie *_.rrr_ndormid...t si

-analizeze ubsmntivele.'"A fost odati un ilpt-r1, gi o impiriteasi. Eiaveau. rei copiii.Mai aveau e r6n_iXrt;]:::'

Ioro gridin; o"r.J'J-o"ri. g;",a,dedragi i erau torile cestuiim_

t si. analizeze redicatele:o sd" nalizeze ubiectele etc.

I rze3. Obiectiuela iclurilorcurriculare ale tnodpdmhntwlui rimar

r. Obiectiaele icluluiacbizipiilor undamentale clasa qi clasa I-a) vizeazd:

- asimilarea lementelor debazd aie principalelor imbaje convenqionale scris,citit,calcularitmetic);

- stimularea copilului'in vederea erceperii, unoa;terii 9i stipinirii mediuluiapropiat;

- rii*.trl"re"potenqialului reativ al copilului, a ntuigiei 9i a imaginaqiei;- Stimularea potenqialului creattv al coptlulut, a lntur9ler 9l a lmagmallel;

- formarea motivirii penrru invlqare, inqeleasi ca activitate sociali.

b. obieoivele ciclului de dezvoltare clasele III-a-a VI-a) constau n:

- dezvoltarea chiziqiilor ingvistice, competenqelor e olosire a imbii romi-ne, a imbii materne qi a iribilor striine, p"trtru exprimarea orecti gi eficien-ti in situaqii ariate de comunicare

- dezvoltarea apacitiqii de a comunica, olosind diferite imbaje specializate;

- dezvoltarea indirii autonome 9i a responsabilitigii aql de integrarea n me-diul social.

TESTUL 17

Subiectul

Noapte de decemvriede Alexandru Macedonski

Atras de curentul simbolist, pe care -a flcut cunoscut n lumea iterelor romi-

;i gi l-a teoretiztt, Alexandru Macedonski a aspirat,sl d.evini el insuqi scriitor'ri*bolirr, totugi, structural, rimine romantic. Ciclul Noyfi-lor reprezintd.un argu-

ment cl Macedonski este criitor romantic cu numeroase nfluenqe imboliste. deea'Noppilor

o gisise a poetul Alfred de Musset, omantic, ematica acestui iclu este

romantic1, n-ato"-ra mijloace artistice, de asemenea, unt romantice.Poemui Noaptea de decemarie reprezintd" n model de mbinare a viziunii 9i a

mijloacelor artiitice romantice cu cele simboliste.Poezia arelabazd poemul n prozi Meha Si Meka, publicat n 1901, n ziarul

Romhnul,care alorifii; o l"gettdeorientali, spaqiu xotic, atractiv deopotrivi pen-tru ,o-"rrtici, parnasieni i si-mboligti. oemul n prozi este o paraboli; unui prinq

arab, Ali-berr-i4"ho-"t-ben-Hassan, tatil slu ii tlansmite n ceasul morqii ndem-

nul d" a nu se abate niciod attr e a calea ea reapti. Visul prinqului este acela e a

merge n pelerinaj a Meka, urmind dr.rmul cel rept,.plin de primejdii..in acelagitimi"r, piinqul, pornegte icergetorul ocitan-ben-Pehlivan. rmind un drum oco-

lit, bocii"r,"1""i.

la Meka pimdnteascl. Prinqul gi alaiul ui strilucitor pier in de-

l.n, rot rEipri"qirt are viziunea cedqii, ct o fatamorgana. n timp ce prinqul accede

i, ,,iVI.k"'..reasci", Pocitan ajunge'la ,Meka plminteascdn, aceasta iind semnifi-cagia itlului poemului.



ltttet'ia^N.oa1ttue dcccnzaria borc{cnzl\n',1,r rrrrdnrncntali rornantismulrri.onrtn nefericird .gcniurui poctur, p.i,.,p,.r,.:...r;"i;;;;;i;;r*.specific omanrisrului) se construiJsc ou i imaginiopuse:'cadrrr ";r.r,-rlricicios qi dezolantArrc^ p.ctr.rlui qi decorul eitic, opulent,,r;t;;i;;;:nagaaaui _"*"a.

,,.0eqte mirul' )e asemenea' n andteze unt prezentate odaia ,pustie ialbr,., ,morr-1"' cu focul ,'scrumit" n vatri qi nspiragia.po.trrlrr;,li i^retevie.., ,,arhanghel r.ril crre-l rranspune n posta.za miluruidT ; B;;;;j:"no-"nri. este ;i finarur .,rrrtrlrrirr carc, ontra, idealului rr.ri.,imuoliri, p ri"l'i.ptird simbolurile po,:rrtrltti ')incolo de aceste lemente, o"-ut..rt" consrruir ri n mijloace imbol'isrc,)rinrehnica orespondengei, paqiull; trr.riorirr;;;;;{;; poeturdamnat i c'erpu'dc cadrul eiterior: .urot." purtrte d".';;;i;; *o ,"u-"gii.., ,,rupiigroazrici"'criv{qul ar e ,qipi",.rrrgi",-r"'orrri,,,urgia. *r.. 'gi-n g;ndu-i, ;-afard,/$i urr,rrcce n. cl, 9i pe 9lI.:.7$i beinarutrg.gt"'o #"i"i.a g[;"s,7i; trr-it. umbrei chiarunrca -o cer.../ $i luna e rece n .i ,i p. cer... ntaini_ ,ia, versul aitmoti,r,iz<tr , spccificimboiismurui,.it $i,rii;;;;r;;il;;ffi:icali. versur'e,,Fiprrraehumidemulta pi.eiit./ -orrre oari;;;r;;;ffiffi'..... -"r.heazi trecercrr unrcaicqiu'ii,.ao"ri.i,r, p"qi"i,,",i.;'8il;;"hrt *gerat alti ehnici im .olisttr) ri n ocul culoriloi,

"t ir"ir"-urlor.qr al mrsci.rii nduiroare: ,,Deasupri_iaur, i aur -nzare,,, alatelear antas*""t[", ,i;n ;;;, ;;;il;il;;ffi::::;:ndrrsurilc-pitale.azd,.jocureape, avuzurit. ,.ania.i-;'rfi;;,,. narre re_arerntle ur,/ i aruri e ietre" ftaJari. ori; i^nsi^r";;;; l.Ji; i.rll i'"-,jlrl'- / ln eiaiduri..cai epezi r i".'rr-.o pi.te, $i ochi mprejuru-r _ o, sDuzd. rrl.ri",,Bisdadut'!, g'"I.b;rlt;;;;ilp"i,i iil;'_';".#;.""i;;i'#;""#lni,/Argintde zvoarelgi are-aurii;-'/n:rgjlti;po,;;ti" roze icrini_ /Dja_ii minar.r. r::::l:"_lilp1i". Imaginea,rlg, ar'str;irr.iiorr" oragului rientalrc crceput ine:stezic,prinrementJuir.,rl"l'rrdil;;;;;ile si kinetice. mirul,cl strilucitor, ,E inirl e armec, risnet, zet),,,nu'r;l"-geriii"dr"",r"'i"gt_ilcpc care e nos1d,a,i tanjegte rp e -pii";r. ,pirir""i;] ?or"rr"un pererinajaeka: ,spreMeka-l ipe;te credinia-voi'rqr,rb.iri", i.."rfi',rr il cheami n ea,cere imqirea,i c"r. f1i"9i-iii;;;i*-.rr.g." - toi sufletu-i rea _/ Din tilpini-n cregtet i cere iinta?..----;--

Apare alti antirezd.in*enfloritulBagdad, ai pe pim0nt, i maginea e cos_ar, e nferna pustiului e care rebuie i- l traveiser. -i*tir,ffi;;iilj;; ;eka: ,Pusria -bma.e prinsi e soaie,/ ic i c6ntecJ" f"r.r,, nrcr omr, ntcrz-are / gi dulce e viala n rozur Bagdal./ si i"1." ;;iii"'rer; de_arabastru.....Pornesc n acelagi imp, emirul crialaiul si; e;.;;i d^_.q"f Jo.-ii-;;hirpsearbid, bia e ird"qte-.../.$irumu-ocolesre

-ri -"ri- ,lt

-rimuh1.. ntite_dintreinfiqisarea elordoi pelerin!- emjruj9i "r'.io-t _, i, 9icea intremijroa_e or de a-;i mplinivisur, iumuldr.pi.gi "r""o.j;t;, ;;".; evidengi oui tipuriane:.om'rl uperior iomul.obisnuit, ou;

"ir;;i ;if.;;,'i"i a*"iiil;d;;;:;;_9icelmediocru Mekaprminteasce). ranratirmuili ".iiri.iil.l*pir. J.a*-"rpr unt sugerare rin simboruri:fo,c, ru11r,.yoTnt"'oaani;,'urka tc.,reperiqiiinstrucaii imerrice, ersul zolat, onstrucgiiripd.",

"gi;r";;;re" d".r"rbe a impulzent' naforasi pifora repetarea nuiemistih " ...p?r*i,;;p;.,i, h;far;*i#;;suri): $i tot.rrtr-"rrti oragul r.rrfant ," ,,$i ot nu s-arati ilucasublimi.....,.

I rar,$ i to t nu s-ilt ' i l t . t e atca dc visc",, ,$i tlltrtcr sc rc c tnai marc -- ma i marc,/ $i , zilnic,

iJt ..rul s-apri'cle rrai arc.../ lar irnplclc...,ochii sunt dcmoni qmnlid.../9"r"t:.r.

","r"",'q-n oarnci imlire/E $"..p;,ducindu-gi a ei zvircolire ln pintec, n sin-

, n neruii-ndirjiqi... / Battimplele .. ochii sunt demoni umpliqi."E,-ir"t

-o"r.in pustiu avind i'irirltr." omului pocit care pitrunde in cetate.Po-

I explici simboluiileqi semnificaqia oemului, ee a e nu este,propriu reatoru-.

,i-6ofirr, ,,Dar una""

r""",g-acea ugminie/ De lupi care rle - 9 acea dt.Lcie/

6e-rl.rrr."e ziirri. ,pr. ultima treaptFr/ unt oate pustia din calea cea dreapti,/ $-a-iiîr,ol^r",g-acea Aezol^r" Suni Meka cereasci, unt Meka cea mare.../ Murit-a

fiit"i t"U';arul pustiei." Acesre ersuri explicative eaduc planul realitlqii, confe-

rI poemului o stiucturi unitari, circulari. r. . ! ..r --,: -r - _^-ii-b";.rl poetic esre asruos gi rafinat, cu numeroase iguri de. til, mai ales me-

tafore, dai ;i epitete, u enumeraqii, eperiqii,nversiuni. Tudor Vi1n, punea n evi-,

denqe tehnici poetici originali, sp"cificemultor creaqiimacedonskiene: ,ReJrenwl;;i";1;;;;"li t.h"i.a pieticl a^luiMacedonski. n tehnica efrenului se declari

;;;;;;.rrt ;g1l "l po.riilor lui Macedonski, irtutea or inffuuritoare 9i obsedan-ii, i{.o"i"*a iri-.ri.ri vers a sfirgitul strofei de patru este u-nmijloc de nenumira-

;;;r-ifui;ti; J! u"..do,rski t...1incbrinrreaga ompoziqie ste icuti dintr-o alternanli

Je ,"fr.rr., intre care ,,rrrt irirrr. versurile"rimase nerePetate' Structura unor. astfel

;; ;;;.;rte esen{al muiicale.I-am.putea a numele de compozi{e mpletiti".

Muzicaliate a se eaLizeazi i prin aliteraqie repetarea nui sunet sau a unuigrup

girr.-" ,o, ocui, oqeluri umplite", ,Djalqii Sqinarete ;i sgl ce palpitr" E'a'"- Po.-rrl-.tt. i.npe.qit n sirofe negale, u unele ersuri zolate are epetS' ne-l. rr..rrrri din strofe^:,$i ri"ioschinreiJin chiu-adormit", ,$i una-l privegte u.ochi

irt"l a" mult a pierit.. ,,Ut haos, rgia se ace. u-n?:'i]_ :,lcut r ,rI aP Llll d ue rr(

iri"""'."."in

el, gi pe cer", ,- Arhanghel e aur, cu tine ce-aduci?", $i lacrima-t---: f-.^^^.^ ^: ^:^x n 't i , , ' ' ir-. o-irril

"rrharrrl nustiei." Versurile au misura declari, lucegte, i pici.."', ,,Muri ,,Mrrrir-" -iril sub arul pustiei."Versurile umisura de

ll-12 silabe, .i-" ,"rr"rie,"o-fi""qi"

intte rime pereche gi rimi incrucigad, rit-

mul este amfibrah.

Subiectul al lllea

A.l, ciudat: bizar, nsolit.

' slovd: lfteri.a rosti: a articula, a Pronunqa.oolnic: liber.

2. d.e (,,implrecheri l'..) de slove") - prepoz.iqie impli'-i, i,iOt'n-aqi fi foit"i - conjuncqieiubordonatoaie inroduce o subordona-

ti condiqionali).

3. ,,Cind vi rosregre ura..." propoziqie ubordonati circumstanqialS e timp.--

"O. "-"tifi fori

"#- proporiqie subordonati circumstanqiale ondigionale.



l, ,Cc-adurrtr-ntr- irrsul , . \,,()cstrrutl" t,,Cc au cu dingii plinsul., J - P'opo'i1ii subordonate tributive.

,,SI spuic" I,,Cc ace-o guri muri" J - ptopozigii subordonate ompletive direcrc.

4. Dcodari se a.uzi:o (subiect exprimat prin interjecqie)Discuqia u dhnsii ne-a imurit rrnpra ituagiei ieate- atribur pronominal)

B.1. Bunicul me u er a un om airtuos,

Ascari a cinrat la radio un airtuoz al pianului.ln orice mprejurare, un om educat se comporte d.eferent,Degi erau cei mai buni prieteni, adesea piieau d.ifirende.

2, docill - adjectiv calificativ.

docil2 adverb de mod.3. cum vremea se nriutiqis e,t am aminat {rym9da pe muntele Fdgiraq. /P, - propozigie ubordonati circumstangiale ,i

"iuze,.Estebiner/cum te-ai gdndft. z/P, - propoziqie suboidonati subiectivi.lntrebarea etal/ cumva rezolvadificultngile vite n timpul experimentului /,P, - propozigie subordonati predicativi.

)

se gindea adesea /curn sd-ispuni 2/ce o nelinigtea n relagia or.3/P, - propozigie ubordonati completivi indirecti.

4. S-a comis a fraudd de milioane de euro.Mi se pirea un proiecr nsignifianr.Partidul din opozigie a rrtr-odusmoliune ,,Sinistraqii,..Era un om musculos, ar suplu.

c.1. Fuseseri nnoite

marcaiele utiere.,.ll:1.:-

putut rosti citeva uvinte, iind complet luiti de rumuseqea ei-salulut.3' Planul grupirii din opoziqie ost dejucat, ;a cum s-a anuntar n mass-media.

Subiectul l IIIJea

l' Strategia mnsoliddrii ;i sistematizdrii n procesul formdrii capacitdpii .e ecep-tare a mesajului scris

Formarea apacitigii e receptare _mesajului crisgi oral reprezintd,obiective a-lru ale ntregului proces nstructiv-educativ, cesrea iindba)e a autoinsrruirii 9i autoeducatiei ermanente.

I t r tl ' clasa ,

'rirrsrrategii idacticc orrnativc e 'suqcqtc itit-scrisul orcct9i con-

:nt, dcpriricl*r"unrolidati gi perfecgionati n clasele lterioare, ind. se":Td-

n. ii .iiir". cxprcsivi. n clasele rimare se practici diverse ipuri de citire: citirea

goapd, prir, .a.e se urmdreqte.".ifi""^r"

elev sI descifreze, r!n.efoJt :.Xi:t"ti:9i

li,ri fripri", mesajul scris, citirea cu voce are, n lanq,pe sirite, in gtafeti etc.,

mati ie &pli""t"" unor cuvinte gi expresii gi de conversatie' ovestire entru ci

i irebuiJ se nqeleagi extul citii. Pentru aprofundarea exrului se oloseqte on-

qia euristici, citirea selectivl gi ocul didactic, de pild; Gd^se$e,tn e:t:dspun-,

lotriait pentru ntrebdrile..., Citegte nunSul are exprimd.o nttebare, ntoneazd

st enunl pentru a exprima u,imirea, ucuria'.. enunt exclamativ)"1t' -

.. IOri.. t&t citit trebuie analizat entru a i se descoperi emnificagia' xerciqiul

tului (receptare mesajului crisise mbini cu elemente e comunicare rali prin

," *rrrolid" azd receptarea. nsugirea nui text literar sau non-literar impune

:rarea n sistemul cunoltintelor acumulate nterior, necesitl realizatea ransfe-

.fid. ..rrrogrinqe. tit prin activitili frontale, cit 9i prin activitate Pe gruPe sau

ividuale se'vor stabili onexiuni cu alte mesaje crise eceptate nterior' Aceas-si tuajiedeinviqareserealiz 'eazdinlecqiideconsolidareqidesistematrzareacu-;ri;;;ior ""re

nu trebuie si fie o.simple'reluare, rin,lecturi' a extelor studiate, i'; i^;; Ji" p"rrp".riva unor alte conexiuni posibile ntre ele, pe baza unor noi

i"irlti a. i"Jeg"r. 9i a unor metode ormative, Pfe.cum onversaqia uristici, m-

,"te.L citirea selectivi gi citirea dramat',zatd,cu roblematizarea ompletati cu exer-

iul oral gi scris de exprimare unei opinii evaluative au a unei pretennqe.argumentateiotiurte), de un joc didactic, de pilde Cine stiechstigd joc concursMesajeie crise ecept"r. gi

"p-f,rndatepot constitui supgrt, modele pentru di-

;fi;t J"-"o-pnti.ri, de a simplu isiuns la ntrebiri legat: de.text, a com-i iibere; d.

"i"-.rr.a,fragmente in textele tudiate ot.fi.utilizatePentru

,rSir." de citre elevi a elemenielor de construcqia omunicirii..Aceqtia or ?nqe-

,]'',1;;;r;;;i".t. 9i adjectivele unr numeroase n texte. escriptive, ar verbele

textele narative,"""^

ri le va facilita redactarea cestor ipuri de compuneri etc'

i-;;iiifi; .;nsolidare 9i de sistemarizare rebuie.si. onqini siruaqii imateriale

il. i""air" sau cel puqin se ie folosite n situaqii e comunicare 9i de recePta-

actice, e creativitatea adrului didactic'

2. Metode Si nsnumente de eaaluarePentru ez,olrarraacestui ubiect, ezi Testul 4, subiectul al III-lea, itemul 1'

3. Etapele preddrii-tnadpdrii unui sunet ,;i a literei corespunzdtoarei" p"r';o"d',abecedari, a clasal, elevii giinsugesc_cititul i scrisul, rintfort pro-

I noi. Frin acesr ip de ecgii e nlituri uitarea, e dezvoltl 9i se nuanqeazd",memo-.

l,'t.-J"r6fre gatidir.r divergenti, se stimuleazi creativitatea, nigiativa iberr ;ilorrt"ni a elerrii'or. ceste ecqfi rebuie sI fie dinamice, i actiuizeze e toqi elevii'

niifi.tiq, lecgiilord."onroiidare 9i sistematizare ste ondiqionati de nivelul.de

[etir" gi temeinicie a elevilor, de valoarea ormativi a metodelor si materialelor

congtient, roces de ungi durati prin care ei rebuie si parcurgl urmitont pagt:



n' recunoa$lerca utlctului/litcrcirt divcrsc 'o'tcxtc, n vorbirca urelti, in irrr.r

Bttl l etc.b. pronurrqarca/scricreacorecta:.^..:

::l'jli:i, :: :g.lia sunetului/literein exprimarea roprie.

fi Hl :.y.,.:,:,il::::!l j:i: ."_pr;*'" #i'5 J;,, n,erec,ur ,il ;, 1 :,.::T h: o, ,ii.,,,",fi".'.^"" f i #;1,H;::':lH;i,:',I :;:, :;:::: : "'::::i :,,.mnific asie i itut ei converti e ;;;r", ;;; ;;;;. :,,n1ec"- ' tr- o srrucruri gr aficd ;.Ji ;r;i;.

l)crrrcrsul didactic al predarii-inviqirii unui sunet/a unei litere trebuie si im'i-rr ccrrrrrunicarea rald"uiceea scrisi..Prin rnetode ormarive, activitigi ronrare gi.individuale, a gi prin materiale rilactice decvare'

"ti:::,.j-:ri-drriu.,.ofiii rrebuie i pronunge isi scrie corect, i

't"i:r::^:1Lr^"1rria exprimare uvinrecare conqin urreiul/ritera e rebuie nvihtc.il] sccventa e caprare atengiei, ecreeazi motivalia nvigdrii daci se "u i;;;,;.sideragiearticularitiil"^*

-:l-l;rui rp..;ri.ir"i." Jir;ipii"i. prt" con ersapieibr

4 dc pild;, bazatdpe observarea nor aspecre in-.dirrii*l'rrj-*a,or,

din experienlade viagia elevilor,lau prin ."d;"r.".rrrii-i 'registriri audio, aunei scurte izionirrde ilm, diapozitive etc.,.printr-u" ;.-;;;-r tizarc,printr-o surprizi - apariqia nuiersonaj de basm copil, adult), J,eghizaterc., rc. , se poare delimira, din vorbirc' o propozigie, poi un cuvinr.car-e onqine rrtr"r.rl'.. i"uui. i"";j",.d. Prin metodi fon-eticd, nariticoui"rlryar. pro*le J.rrrirrrut, e desparte n;j:h;:

identirici 'ozisia';;.;;i;1i"";", ai"iir.ffiin,.,ior, airireit),cadrul didacdc rebuie i.pronunge e mai multe ori sunerul, xplicindmodulcarticulare, uarengie eosebîti"frf ^*g"rea consoaneror. levii rebuie i pro_

'ungegiei de mai multeor i ,rrr,"trrl, aipugin n cor, ;; ;;t;: individual.

' Eleviivor trebui si spuni cuvinre .,"..1 """.,

gi i r.Jo.-.rt.r" ropozigii uacele uvinte, upi ..^1.-"., despirgir n silabe;i au ;;;;i'fi;;, pozigiasunetului.Acesrmomenr l ecaiei et'i'e mai atracriv r.iu : J.rr"r,"-e sub ormi de ocdidactic, ar cind esre osibil .rb or-" unui oc d.";;;; onomaropeeror.e. se asociazi unerul iterei oresp nzdtoarepe are opiiio vor vedea e o pran_qi , o idendfici n alfaberarul are Ei n cei p..ro";:;;li'ir, ,u.".d ar. a ta-

^ bli 9i iecare lev n banci alcituiegte ilaf.'9i;;;il*"iil "lf"brrrr*.. Secvenga rmiroare onsti n intuirea maginii t;;il;;, o scurri. onver_sagie e baza cesreia,n care evor f"lori';;;;;;;;;; sunerul e nvi_gat9i care igureazd,in oloanele in manual. ----r-'

se citesc: itlul,litera de ripar, apoi coloanele e cuvinre, escompuse"in ilabc,rmate e citirea u"intl.lgr rrtegr"l. n primele ecqii e cirire,cadrul didactic aace ectura-model.n lecaiile rmitoare'*ro, .r.ifr" inili.i,^;'*t"d fiecaren goap-1 P-ttl efort propriu; Jrmeazd, itirea u voce are, n l"ng, . ,lrrre, selecrrv, en-ru a tr.anrrenaqi oqi copiii penrru cafiecar,e i citeasci d"qii*rrr,si se ormezcertitudinea i fiecare ila nzugit unerul i itera;;;;;;;;;#;..

,,I)upI un moment de elaxare, e rece a ntuirea itereiscrise e mini pe o plan-

;1, ahruri de nrodcl iind reprezentate lementele rafice.care compun. Cadrul di-,lici scrierea iterei, aridnd pe plangi itera gi elementele raficepe care eapoi exemplificl scrierea a tabli, verbalizind gesturile gr1fi9e.

ic explici scrierea iterei, aridnd pe

Se'realiiea4i reg;tirea momenrului crierii, rin exerciqii e ncilzire a mugchi-lor miinii, prin slmularea scrierii literei (metoda acAiuniiprin simulare), scrierea nter cu degetul, verbalizAndu-se crierea e banci, n podul palmei cu stiloul inchis etc'

g. Sciierea a rei litere alterneazdcu momente de relaxare, upi care se eia scrisul.badrul didactic rebuie si indrume gi si aprecieze ctivitatea iecirui copil pen-

tru a se asigura nvigarea insuqirea itit-scrisului) corectl'ln inchJierea ecqiei e realizeazd ecunoafterea unetului din inregistriri audio,

recunoa$terea iterei n benzi decupate in reviste pentru copii'

TESTUL 18

Subiectul'l Ion

de Liviu Rebreanu

Conceptul onTd.nvezi p.72Operaiitera ri,Ion de Liviu Rebreanu ntruneqte caracteristicile omanului obiec-

tiv (fiind scris a persoana III-a). Naratorul, omniscient ,Eiomniprez.e.nt, e deta-geazi de acqiune, onduce acqiunea biectiv, dupi_ un plan .prestabilit, de aceeacompoziqig omanului este irculari, ncepe gi se ncheie cu o imagine aseminitoa-,r, drrnirrra drumului care duce n satul Pripas;i respectiv descrierea rumuluicare ese din sat gi se pierde n soseaua agionali, magine simbolici ce semnifici n-tegrarea xistenqei ndividuale n marea viagil omenirii: ,,Drumul.trece prin Jido-viqa, e podul de emn acoperit, de peste Someg, ipe urml.se pierde n goseaua.ceam*t*

Eiern ncepur..."; enungul conqine oui simboluri literare consalrerci drtu-

mul/soseaua, odul,G. Cllinescu aprecia sdel omanul on:,,opera unui poet care cinti cU solem-

nitate condiqiile generale le vieqii,nagterea' unta, moartea. Romanul e ficut dincinturi, vidit cad-enqaten stilul marilor epopei...'". ,Hora n sat, bitaia intre flic;i,tocmeala entru zestte, unta qirineasci gi nunta nv dqitoreasci, a$terea a cimpa copilului Anei, moartea bitrdnului Dumitru Moarclg, spinzurarea irciumaruluigi a Anei sunr rnomente din calendarul empitern al satuluinmiqcitoare prin calita-iea ot elementarl. on eunpoem epic, solemn ca Un luviu american, capodope-rtr de mtrreqie inigtiti".

Romanul e compus din doui pirgr: Glasul pdmfrntulul (cuprinde 9ase. apitolecu titluri semnificativ e) gi Glasul ublii lgapte apitole, iecare cu cite un titlu sem-



nifir 'at iv) 'n prim'pln 'ul ncqiuniiafl l indu-scl .rr rl ( i l i r. rctapului ,pcrso.ajsfiqiat lr ,'ele 'ruAparirni: .[ ,rtirnae'"anturui9ip,r,i , , , , , ' i . , iri , . ; i]"""'o')onl'lictulsociir.izb,ucncEtea oi .i;rrrn,, .. ',er.r",cic romanului,ablou :rrrg,r'afc ai al stratificrrii ociaren ,".ai"t;;il;;;b'r"i" 1r*poripia).Bogdrandasile saciu l batjocoreEte$i-l"-.";"qe pe o,.plrr;;';;;rr. sirac ide aceea rr ri' l l 'regrc agincre' io.nit." dirr,.. uog",Ei irac emanifesti a nivelul irari'r,.dar.gi l nrcli hengiei_saruluipr"otul"gii,";gr.r"f ."'"De fd rare acpiuni Ion, fric;ui hil;;ffiltr# u, rumos, ubeste itim,r.Pdnrintul i "un:1'19u o priviresetgas;, on cuprinse ot ocul,cnntirindu_r. in,'ca plircerc tir de mare uizarrdu-pi im6nt"r,'i"la, i

".ri.a si cadi n genuncrrii ri-l irnbrrgigeze. se pdrea ;i-fi;.r, p€nrru ci era al ui. Iarba deaii, grasi,resirattr u rrifoi,unduia osreniri e icoaieadi-i".rji:N" se puru sti.p6ni. upeun snroc c ire gi e mototoripitimag " p"r,"J;. ni-i;;il ." mare risreqeoturle pimi'r care usese"l

r.r gi ;;- ii'"pgg1"ea ecinului, i-io' Lungu. Nu rc'isti spitcide a recupera parre in otl T;ilL;il J^)i"," ^prpenrru. are jun_e a udccati u simionqi '" firri;*r;q;;'ir;;;;;'iriliir." pedepser cesta rltdrlz 'rtcatci-liainapoi. 'Deji;;; ; ;"ir era raga, ricitar i fostde aspri. a.f,vrraspititoare",_Ion-err..ongri.nira.,ra ;rnan"-tot irac,'ci stegimeaui nu u,

reazinimicdaci,nu repimin,, ,,-ut, pe."a"i;. ri?#", gi de Titu Herderea,ul irrviqitoruluidin.prip;;;;;; i.

-"in".sa, zenobia.,care i reprogeazi: ,,Totsirlcic ra'i, dra'ul-r;ii.-;;;";;'unar de"rri"i

v*il. Baciu,Ion ehotirig-s-o seduci e Ana, iicaacestuia, enunqand.a Florica, ata rumoasi, ar siraci.ecarc iubea'Naratorul rez.intifrF,,mintirilesui[*rt"i.iU

Ion: ,,Deodati ontfi

,JJ[[,;T|J?,HX?|'.J: ,-b;;;;;asi piminturiledormite,ngini a icind- Ce si fa c?...-Trebuie _o au pe An a .. .Trebuie ..Muncegte u rivni, oscileazi tirr. ;uuir.";;;;; FroricaEi nevoia de pimint:Gindurile nsi l framantair "r.u- gi'ri.." dil.;il;.

-"ia", ci, robodnd ori_t , nu va aiunge iciodati ;

"tpa.gii.."ur. ya sd zicd,u, r.tri si fi evesnic lueaa allii,si mirnceasci'!.:,;"ili;rt p.

"l,j;?-r;;;i;;;;;"" lui nu preteste-oapi egerati, ac in-are ierpaminimuir,;i;.1;.r#;, ,,dragosreauajun_-il tirF Dragosrea

"rr-"iadaosul.,A.ir"..,r;,r;Lil;il temeria. i?ndati ecea $a epomenea u ginduriledupi Ana-." E;"ldi; p"rr."";"r"i, desdnur iu

nscriu nrre acesr-o,i.nt giacela'ir, "r. h"l.;;;il.te?r "a.r,a, arvieqii:,pi_l:'l :a", u,"1"l1!::,, ! n;_1",,i;; ;il;,#:;i eal iu... ar aciar penffu cine si-l fy":.ir.i, parcd,... du aga.|.,,,,,." olor-i" pimint, daci cinee e.lume ra g nu-i al td u ?. .ola"' r "L croros c

Patimii pimintr,rlui Ion ii sacrifici ubirea. o seduce e Ana ;i agteapti ca vasi_Baciu se vine la er si:;.;;;;;il"rr" zesrre. Nu este mpresionat aflind cisile aciu srilceste" uet*" p. ai,", u, +-T *u"a.ii.".i'"9"i trebuie. uptanre bogat isirac.esrenvergulati. asile "r;u'ii.rreri"l" Io.,, n care ,simrevrijmas. um a ost dinsui " ,ir"r.{"; rui";iElf,i..r4.,tu i azi. i vreaerea. e aceea ierbea euri .hi". r,.r-"i it;a,rd;:i:!t;;;; revarsa supra neiiaprigd, enrm:-r-.1.r1

-lirer_"*.d. ,rfl"irri'l-Li-.;p.rrr"a se isi.tori ua , on pretindeor pimintut u;va's;ie r"ir. i;;;i"air"rg; zbuciumiri, a_

,,intcrvcnlici reotuluiBclciug, atil Anei prornite a va da pimintul dupi nun-

promisiunc c care nu o rcspecti, e aceea na este lungati de a unul la celi-gi bituti dc amindoi. Ameningat e on cu udecata, asileBaciuacceptlsitreacl.nintul pe numele ginerelui siu. Nici viaga ui I on, nici a Anei nu vor fi m ai li-tite. Chiar la nunti, privind-o pe Ana, ,,fata aceasta scati, cu ochii pierduqi n, de plins, cu obrajii gilbejiqi, cu pete cenugii gi care, mpopogonati cum era as-i, pirea gi mai uriti", se miri c5" datl" u piminturile trebuie s-o accepte i pe, parea sl mar urata--, se mlra caod,ata cu pamantunle trebure s-o accePte l peIon ar fi dorit si fugi in lume cu Florica pe care nci o iubea, ,,Dar tot atit de

ii venird n minte piminturile gi adiogi in sine, u dispreg: " $i si rimin tot

gea brusc, ca o sperangi ierduti firi sclpare".

ic...pentru o muiere ... Apoi si nu mi tri.sneasci Dumnezeu din senin ? r".Ana va nagte a cimp. in faqamiracolului nagterii, on triiegte stlri contradicto-

in fiinqaaceasta ingavi, e nlinguit pentru totdeauna de Ana. Atunci se nfuriai se nfiqiga n suflet chipul Floricii, rumen, ademenitor, a re l chema gi apoi se

: ,,simgindu-se a gi cind s-ar i inilqaq gi ficu repe de ruce de trei ori", ,,in su-bdrbatului qigneau emugciri de-abia tipinite... Stitea stingaci... ar sudorile

curgeau de pe timple...", ,,Ion se uiti lung ;i aproape nfricogat de omulegul citr pumn, foarte rogu, cu ochii inchigi din pricina uminii, cu buricul negricios e-

cu o agi murdari. intinse braqele-si-l a, dar se opri deodati uimit...i; ,,Ion sersomori, ir; se nqeleagi de ce. Gindurile i se zbiteau in minte ncurcate ca n-lo plasa. Plinsul copilului siu il supira gi-lbucura n acelagi imp. Simqea min-ie ci odrasla ui ricnegte ga e poruncitor, dar apoi ndad i s e imurea ci de-acum,

li de violenqa oquluigia atllui, An a se sinucide, spinzurdndu-se. Bucuria rium-i de-a i obqinut ot pimintul lui Vasile Baciu, ,mulqumirea itimagi", planu-

e de a-l face mai roditor nu au durat mult timp gi Ion este cuprins de disperare,ndu-se ci moartea Anei s,i, mai tdrziu, a copilului Petrigor care nu fusese n-

ijit cum se cuvine) l vor face si pia rdl ceea e a cigtigat cu atnta zbucium gi cucrificarea ubirii Qtunctul ulminant).Ion iubea cu patimi pimintul, ca pe o fiin-: ,,stipin al tuturor piminturilor, rivnea si le vadl si si le mingiie ca pe ni;teovnice credincioase... ragostea ui avea nevoie de nima mogiei. Dorea si simtl

Iutul sub picioare, si i se agaqe e opinci, si-i soarbi mirosul, si-gi umple ochii deculoarea ui imbiti.toare".' ,,Suflerul i era pitruns de fericire.Parci nu mai rivnea nimic gi nici nu mai eranimic n lume afari de fericirea ui. Pimintul se nchina n faqa ui, tot pimintul...

i tot era al lui, numai al u i acuma..."

La nunta Floricii cu George Bulbuc, vdzind comportarea ui Ion, Ana inqelegeacesta -o va iubi niciodatl", cd o urigte gi nu-gi dorise altceva decit averea i.

,,Lotul negru, ipicios, i qintuiapicioarele, ngreunindu-le, atrigindu-l ca bra-lele unei iubite pitimage. i rideau ochii, iar faga oati ii era scildati intr-o sudoa-re caldi de patimi. Il cuprinse o pofti silbateci si imbriqiqeze huma, si ocrimpoqeasci n sirutlri. Intinse miinile spre brazdele repte, gmnluroase giume-de.Mirosulacru'ProasPItgiroditori iardeasingele.

Se apleci, ui in miini un bulgire gi-l sfariml intre degete u o phcere nfrico-gati. Miinile ii rimaseri uns e cu lutul cleios ca nigte minugi de doliu. Sorbi miro-sul, recindu-gi palmele.



. A.poi. incct , uccrnic, ir : i s i i-gidca carn , r,c ; lsl u genunchi, gicoborifruprc,rr^ t j:t:brr.t.cu voluptate epimintur .r . i- ; '.;;;rl.."rr" gribitisimli ,,I l ( l rrcce , mcutor. . .

Se idicd dcodati rufinat gi se uiti imprejur si nu-l fi vd,zutcineva. aq a ns i irrArnbca c o plecere e.sfirqitl.".Imaginea ceasta ste o rranspunere rtistici a urrcrBcene etrccute n realitate: scriitorul vi,zuse n satul Prislop un gdran n straic lr.::*l"ir:

sirutind pimintul. Romanul on are.;,"*t;;;spiraqie r.aii"r""",ulut ardelcnesc,

Naratorul continui notarea senzaqiilor i a gnndurilor ui Ion (analizapsiholt,gic{): ,,se vedea acum mare 9i puternic, ca un u"riag in basme are a biruit, in lu 'te grele, o ceati de balauri nerozirori... Igi nfipse mai.b.ine icioaiele n pamint, ca;i cind ar fi vrut si potoleasca c1dirr urmi zvircoliri ale unui dugman doboiat. $i pe"ra"r"iparci se clitina, se .china n faqa ui..."

..l)isperarea ste riiti cu aceeagi ntensitate dni in momentul n care afli ci, i,calitate e mo;tenitor al copilului, nu va pl.rde pa-a"*i. i"rrgi, ,bil, p..or.rin,,tcilq obdne Pentru biserici edarea reptuiui d. p.opr;.i"i" irir"r.rt in care on morre rara a avee rmasl, ee a e se qi ntimpli.

Odn:l saqisficuti. atima pimintului, se eaprinde u aceeagi ntensitate ubirc.rpentru Florica, degi aceasta ra miritati cu Georgc Bulbuc, ,,i\rli.-r-";;;;-"^

"Florica", ,,ce olos de pimint, daci cine gi-e pe ,,i-r.;;; ;- i

"ltn,., ". a; hp;;;

::.1:i,. :l ^9::lg.-.r"b prerexrul ci are nev6ie de sfaruripentru cuhivar., peia,,tulur Pentruâ .vedea e Florica. AflAndci birbatul ei pleacn e acasi.,1rirr.-roror.,,ta ca . oloaga savista, ye . se oplogise a casa ui George, fl a plrnuf lu i I" " ;;:ii;gtiingeazi e. oqulFloricii,

"..it,," inroarce acasi, l Ju.prirri. p" l* i" i"i.i" g; romoari, lovindu-l cu o sapi (.deznoddmintu,l). Aceas" *u i"lri*gar.-. ii a.termini e-sireniill^.orpi imeasciEi i- l aude " r"" Je "r.r; ;6;;;r; J; ;nic". ,Ion u coboritinpimintul "r. i-, fostprea *g;,-uir.ricaa clgtiga,or.rrii.care useseri ale ui Vasile Baciu.

. ln construc{ia omanului autorul oloseste ehnica nterferirii planurilor si telrntca echrvalentei. oncomitent cu derularea ieqii ui Ion 9i a"ho"

s;te"i, ,#.; ,ibogagi,u elevarea"o"fli.i,rlui;;.;;;p",aspecrele ieqii;ffiffiifi fifiirilpas' aspecte levieqii in oragulArmadia,.ale ieqii olidce,

"p"r.gi corrflicml.,a

ional, ntre omini giungurietc.Aspecte i" pt*"i Jri".-nr,"ier;.r.gti au echivalerrrn planul ntelectualilor:-echivalentulorei a'"-i"l.J."ril

th"r dilA;;;i;-;;agiile onflictuale,dinre on ;i vasile8".i" ; ;;;;rp.;; in animozitatea i're familia Herdelea 9i preo;yl Berciug. asa amilii H"ra"r." ,. ,?r" p. ,*"",,rbisericii; ise em.ci riotur e va ua J"t" fi-;;;i;;g;. i;girorur zahariaHcr.delea ste uspendar " ,rr-"r. a unui d"n"nr,;fi;3;r;.'ron ,. cisiroreste uAna Pentru verea i, 'arlr.a,iicacea mare nv;qitorului se va urit" ." pi."*i::iq:lt|?1l

d_,.Einu-liubegte'enrru i acesra u- ipretinde esrre. otusi, cc sa luDlncr-o' rrnd om cumpatat si demn, o v a face si-llndrigeasci.

-"r:t::il "l1t^fy-.1oase pers.onaje: rincipale, ecunda're iepisodice. ctir.rea edesrasoaran ,;urul ersonajului rincipal,on .

,,Criticii l.l. ,ovirtcscu iG. Cllincscu pun n evidenqi risiturile caracteristice leper-rajului onrirrat c ncvoiade pimint: isteqime, irnicie, viclenie, ipsa de scrupule.r s rur uvr r r r r

Liviu Rebrcanu ste onsiderat reatorul omanului ominesc modern.

Subiectul al IIJea

A.l. dar - in text este conjuncqie oordonatoare dversativi.

dar - substantiv ,,cadou"): Am primit un dar frumos de zi:uamea-

pui - intext este orma regionali a verbului ,,a pune" la ndicativ prezent' per-soana singuiar'

pu i - substantin: n curte erau m:cJgiwi de giinl.

mai -in text este adverb de mod.mai - substantiv: Mai este una mea preferatl.

2. de (-a; trdi) - conjunc$e subordonatoare.ca - adverb cu valoare de prepozigie.mwlte - adjectiv determinativ.de (supdrare) prepoziqie impli.cu - prepozigie impli.arzhnd - verb la modul gerunziu.

3. ,,De-ag rdicabradu-n munte" - propoziqie ubordonati circumstanqiali on-diqionall.,,Dactrte-ag edea rzind" - propoziqie subordonati circumstanqiali ondi-qionali.

'' ,,ri te strig" - propoziqie subordonati circumstanqiale e scop (finaln)'

,,Ca si^rii ^

i ruudpaie" - propoziqie ubordonatl circumstarrqiali e scop(finala).

4. o Erabine 1/ dacd aveai chipament otrivit Pentru munte'2/P, - propozigie principali.P, - propoziqie subordonati subiectivi.

. intrebarea este 1/ d.acd a cigtiga a concursul Tinerelor alente.2/P, - propozigie subordonati predicativi.

B.l. irnportant: neinsemnat, eglijabil,mirunt, derizoriu, neimportant'

lo alitate necinste, esinceritate.

2. Propunerile or se dovediserd ficiente,Mi se pirea solugia erfectd.intreago asistengi plaudi frenetic.Frunzele noa.rte lcituiau un covor moale'



ll, trosc subiccr cxprinrat ri n intcrjccgic,

studiind complerncnr irru-rtrnliai instru,ncntal.4. ,,De reci codrii d.e ramd, de departe ezi albind.. u +-,,trecknd. cod.rii e

gram(, de departe vezi...." complemenr circumsrangial ondiqional, echivrlc'tul propoziqiei subordonate îr".r-rt"nqialecondigionale ontrase)

c.1. orice om poare contribui/avea un aporr a ntreginerea urdreniei ragului.2. I s-a comunicat nurorii mele ezultatul a examenul e atestare e posr.3. Continui si cred ci acesr rticol e de neinlocuit.

Subiectul al IIIlea

l. Specificul rocesuluiscvierii n clasaConform Curriculumului Naqional, lemenre e scriere si nsusesc ooiii n in

vrgrmintul.pregcolar, criu elemente raficeEichiar itere de tipar.'in .l*;i;;";ortftci achiziqia ozitivi de Ia gridiniqade copii, n etapa r"^"lfrb.t"riexerseaz1

cncrea lementelor..grafice:inii, pun-cte, oduleg, astonadi, val, cirlig, semio-1,l|tr

gi combinaqii de elemente rafice are compun itere. concomitJnt, copiiillr,nsuleslpronunqia corecri a sunerelor imbii, ;tiut fiind faprul ci, in generall 'lmDa omana e scne ag a um se pronungi.

Etapa alfabey|rd, ce3 mai importand din clasa , se desfd;oari in intervalul nc,esar.inviqirii alfabetului imbii-romdne, nsusirii citit-scrisuiuiqi muncii cu carrca,

cititul gi scrisul sunr activititi intelectual-morrice, o-plo., trebuie,t J;ri;tctividqi congriente, onrinue, de lungi durari penrm elevi. peiangl.fort,rfd".iti gi a scrie, acegtia rebuie si inqelea[i rt*.rrrril. lingvistice, r.r-""i

"rtf.l...rt.^

evrn uncqronale, ermit conexiuni, ransferuri Eicreaiivitate.Scrisul, onvertirea unei structuri sonore cu ngeles ntr-o strucfuri grafici cu sens,

rcbuie corelat cu cititul. ln predarea-invigarea ntegrate, n aceeagiiecqie e eali-eaz\, dtire/lecturi, scrie-re i comunicare. Actul scrierii ieprezinti urmarea ireas-i a cititului. Elevul ngelege i reginemai temeinic ceea el citit, dau gi ,;ri;.

-

Atit in.etapa.prealfabetari., it , mai ales, n cea alfabetard,elevii gi rrrg"r.,. reguli ehnice:- pozitia corpului in timpul scrisului;- modul n care rebuie si qini gi si foloseascd nscrumentul e scris stilou, crc-

ion);- manevrarea miinii.fdri migciri inutile care conrribuie a instalarea boselii;- orienrarea aierului suponul scrisului);. reguli grafice:- inceputul gi ncheierea migcirii grafice;- resPectarea ormei, a dimensiunii,. a rosimii, a nclinirii elementelor graficc,

ia r n etapa lfabetari, iterelor9i a-elementelor e egdturi;- respectarea;i ncadrarea orecti n spaqiile rafice;

,- respectarea istanlei intrc itcrc, cuvinte, ropoziqii;- agcz.arca orccti n pagini: titlul, alineatul.Insugirea acestor eguli, familiarizarea levilor cu cornponentele iti rului gi aleisului reprezinti instrumente ale autocontrolului .Demersul didactic de ormare a deprinderii de scriere resupune arcurger ea r-

- intuirea iterei (scrise pe plangi) prin analiza lementelor rafice care o com-pun; cadrul didactic explici si nume;te elementele rafice;

- realizarea sintezei elementelor rafice prin scrierea,demonstrativi cadruluididactic a table qi verbalizarea cliunii;

- identificarea iterei asociate uneaiui respectivin cuvinte exemplificate de elevi,in alfabetarul mare decupat gi n alfabetarele,elevilor,,in anual, n alte plan-;e, afige au extrase, enzi decupate in reviste pentru copii;

- exercigii e ncilzire a mugchilor mici ai mi inii;

- simularea crierii iterei de citre elevi, rnpreuni cu cadrul didactic, care expli-ci elementele rafice i gesturile crierii; se simuleazi scrierea n aer, pe ban-ci, in podul palmei cu stiloul inchis;

- scrierea iterei la tabli de citre doi-trei copii;- reamintirea egulilor tehnice gi grafice;- scrierea n caiet, dupi model, a trei litere de citre fiecare elevl- controlul individual al scrierii, de citre cadrul didactic care apreciazS.corecti-

tudinea, explici, corecteazi, ecornandi, demonstreazd.,dacd" ste necesar;- joc didactic, oc de migcare elaxantl- reluarea crisului cu alte rei litere sau un rind;- controlul 9i aprecierea ctivitigii iecirui elev, evaluiri 9i recomandiri'ln lectiile de nvitare a unei itere noi este necesar i se eactualizeze iterele n-

anterior. si se stabileasci seminiri si deosebiri ntre acestea.in clasa se pune accent e scrierea orecti, izibih 9i, pe cit posibil, caligrafici.in actul scrierii seutilizeazi trei forme:- copierea, crierea upi model.exterior . e mini;- transcrrcreA, crtere upi model exterior scris cu litere de tipar;- dictarea/autodictarea, scriere iri model exterior.

2. Relapia dintre curricwlum ;i evalware n inadpdmkntul primarPentru rezolvarea cestui ubiect, ezi Testul 8, subiectul al III-lea,i temul3.

3. Tiowri de temiln rirs ,rrtans;, temii reprezintd,elementele omponente le unui instrument de

evaluare. cegtia pot fi sirnple ntrebdri sau enun! urmat de o intrebare, exercipii iprobleme, ntrebiri structurate au de p eseu.

In sens arg, temii reprezinti intrebarea gi rispunsul agteptat.Itemii se olosesc numai n probe scrise. Uneori se extinde olosirea temilor gi

la probele orale.



l. Conceptul c tcm cste trins cgat de acela le biectiv ieste recedat e obicctu l de evaluarc.Clasificarea temilor se ealizeazi n funcjie de ma i muhe criterii,dintre care cl enrai nrpcrrranreunr: bieaiaitatean notare i ip"t r-iliiini'osrrpror,

Din punct de vedere al-obiectivitiqii n rrotare, temii se clasifici n urmitoarclecntegorii isubcaregorii:t, itemi obiectiai(l) itemi cu alegere ualdExemplu:Obiectia de er.taluare-

^sIidentifice, n cele doud iste, verbele.

illl::r:ui.Ute .,{ daci enunjul este adevirat 9i F dacd enunqul este als:In ltstele,.. un t numai verbe.

r A - Fl merge, cris,citire, ndoire.r A - F: deseneazi, nalqi, ncintar, qintea.

Q) itemi cu alegere multipldExemplu:Obieaia de eaaluare:- sI identifice corecr parrea de vorbire.: Cu$ se nume$re aitea de vorbire care denumegre biecte ?A. adjectiv;B. adverb;C. pronume;D. substantiv.

(3) itemi de tip perecheExemplu:Qbiectitt de evaluare:

-si recunoascd

uvinte cu sens opus..*?]t1i,ryrerhea

de cuvinte rri"r,, opus, rrasind o sigeati de la prima la aOOua oloani.

domestice I veseli

noi I uscarinverzit I vechitrigti I silbadce

pl;pinde

t1 8

b. itemi scmiobiecti'tti itemi cu rdspuns curt

t;ff:::'du,ootno,,:

- si aplice corect conceptul operaqional'. ct"i"ia. propoziqii egate pritt inqeles ormeaza

c. iterni subiectioi(l) item de tiP eseu trwcturatExemple:Obieafu de eoaluare:- tiia."rince doui trislturi ale personajului'. prezentali doue resituri ale etei *ogrr.rg,rLri din povest aFata babei Si ata

moyeagului de Ion Creangi'Obiectirt de eaaluare:

- si alcituiasci ProPoziqii"". Formuleare .rr.rnqtr"riifi.ti"a urmitoarele exp esii p rim doar d' imp wr e' soa-

,t *la"sairtor,plimbkndw-se pe malul mdrii'

(2) item d'e ip eseu estucturat'i,*emplu:Obieaia de evaludre:- si prezint. intr-rri't"*t propriu trlsiturile oPuse ale celor doui personaje'

: "tir5#ffi#birile dinlre ele oui *, pJttttaie alebasmului ata babei

Si ata moSneagulul e Ion Creangi'

, TESTUL 19

Subiectul

Revederede Mihai Eminescu

Conceptul Tyl-lt:i, - vezip' 85'clorici.Din copi

Este unosc.r, nr.,","l tttiMitt"iEminesqg.pentru reaqiaol'

lirie l-au ncanr", porr.i'iit,î;;;;;t;*ai"q" fil"perst\ii"a ascultat imiliruri'po-

vesri: Cici ,-,.,-;-r,Ja"r,;;;il;a

*!.iie7 Povegti idoi.t , ghicitori, resuri

Ce runtea-mi ."opiii-"r*i"*aj

abia-n1elese, linede-nqelesuri-" Trecu11

i";ii.i"iieti*tif" pti" qarl',n Ardeal' a Blajpt""'1 1:l^1t^t-"^t::"-tte'Provrnc

ile ominegri trebet.rre ;;il" ;;t"1 ""utca efect aietentregi de creagii o

pulare onsemnate e poet. Ca membru.al ociedqii rientul, n 1869;i-a su m

iarcina de a aduna ..ii p.p""lfi;f ln;1dout. " perioada.studiilora Viena' da

mai ales a Berlin, atdiazltcursuri 1 ltelte ucriri de psihologie trricl' l interese



legile ledcz,voltir r ellqieu .rrr 'Llt;,1vr^qii-spiritu3lg

unui.prlP't, t .$tiinqa e sinc unuipopt,rr6nu ,,n-', ,.$il ,:';l,,llir?ffJ#i H,[[ :*:epl;]f rffiI'ioreagia mincscianiongiri.

"u.ilro"r" eremcnrc opurare e niveruri ifer.ir..i; il'il*i,i:Lt',T;;AffiiF p eticpuraii,i,i,,"iLT.ril.uT,1.,,,V{d cerul, an albastru, idit cu griu de srele..(MureSanu,lg72)

,,Cind rorsul s_aude _al vrijilor caier..(Mortua es \ lgTl)

--.'^4v^ vqr

1,p.u "-un fir dj lgTlniqi/Voi cerca de mi iubesti..(I'loare albastrd,7g73) '-" ' "'

,,Pc-un deal isare una ca o vatri de eratic...Surt-i ara ea-de:r"_13,^J.;i";# ;; . r"relnfunda migcarea_.rreaqi ntre stuf a rczdturd....Atunci n ri in ."fia;;';;'.rj;"r",i*r,.i t"ir;Lumina u muculn"g-intr_urr rarU" ,; , oDair....,

(Cdlin _ file din'poaeste, B76)Elemente olcrorice yi91T *"agiaeminescipi {e ra poezia e-ag oea... d,e-urul n revisra "m;ta, id{ej'i"p";_' f Luceafdrul(l s3).Reo dere, piruti ti nz g,'ini" *rre a" j"*tft : ;#a popurari o rio rio,oruputeincare1111.1.nn.i,!;],;pjt"d""r "rlrriij"r.g"r cucodrul,deea o_runiuniimurui unarura, ;reiai adaugi.;;t;;;il"Tiosofici, senrimentulmpului, nele remenreoetice:"*rllidri il;;i, ,il;*; io.ri.a forcrorici.o_zia ste riginali 'in ru[rtil'ririr?ri.'- ;;i;ili;l# r o-.,rri raportat aaruri si prin afinarea

-ijror."io. n..r5"iv..J;h;;'rl"re ,,oriorio, odru_le / ce mai aci. r;gri"i"'i7ii"iil.u"a nu e-am i iut/ Muk.tvreme fe_ut/$ide cindnu'te-am ;tatlMuitliu-" ,- u-brar...L ""i"r, poezia eaed.erecodrule, odrugule,/"

-rif;;;, at"srgrr.J-a-- .'.ari

"" ne-arn dzutlMul_vreme u recut/$ll,O^::.lO_"_ q.pe"at,/ Multilume m mblar...arcarea iarosuruiiprin semne e^punciuagi""r;;;;rur medirariv_filoso_alpoeziei are uneîn;prr;rj;l;iJ.r-"rri, efemerur-qiternur;euriric,omurgeneral, ste iriror tt"*i*.nie,,ira"iro.,..um sre efinii-deodru, are epre_n,' eternut'n ciuda,famiffiffi,^;i.gd*rii

"f*i;;;, #;;;"te prindiminutive_r,::n ;;::*JH';;;lff;i*,rtIet;,ii ;'il y., "u,p n,u u,tar"),r',i-p".i"i;'-;#ri;;;i;';'#:1,.;:fi:i,',t"Xt::,j:j#1,:.t*.t",1.:emi-i dnea,

"araa"r."."riii,ffir r.a*.i" p"ifi;i;. penffuom, mpure daos xistenqiarr..-r"p-ropi.a. ,rarp;r"r nevitab', de aceea, orosind ca_

:risticl ingvisticiarhaicl, apare erbul a trec€" a plural: "Yyllavremc au tre-

, pluralul vcrbului cxprime percepqia ubiectivla timpului. Arhaismele, dne-

ii.. r* gramaticale, u olul de a ugera recerea impului9iconsecinqa cesteia entruJ*irr.nfi umani. odrul, in iposta"zaaeterni, oferi o lecqie xistenqiali ului iric,

. - - -^- : .^ :J^^^ . :*^, ,1 , . : :*^l^^^k: l ^^--imaginea uccesiuniianoiimpurilor, i transmite deea impului.implacabil, on-ndu"-lcitre conqtientizarea femeritlqii: ,- Codrule cu riuri line/ Vreme tre-

[a, ur.-" vine,/ Tu iin tAnlr precum egti/ Tot mereu ntinere;ti". Pentru codru, ca

init.g, vremea nu are ,.nr, ,,^C.mi-i vremea". El se nscrie n circtritul existengiaJt.rnl'd. veacuri rece prin aceleagi icluri: stelele e isfrnngin lacurile sale, in-

iul igi ,rrrn"azi, calea, ind glas runzelor, Dunlrea :urg:, ceea ce exprimi conti-nuarea ieqii; oate aceste" rlttt elementele ircumscrise fereieterne n opozigie. uCri. .oatU .orrr.-rr."ri menirea existengiali omului: ,,Numai omu-i schimbi-tor./ Pe pimint riticitor,/ Iar noi locului ne ginem,/ Cum am fost aqa iminem".in .i.td"^l"giturii de suflit dintre om gi naturi, raportat a acesta, mul i;i inlelege

vremelnicia.Poezie a cunoagterii i a sentimentului impului, Reaedere urprinde cri.mijloa-ce olclorice, mediiaqia ului iric care se edescoperi pe sine raPortat a codru, ele-ment etern, eu taportat la noi, acel noi care ,,locului ne ginem", r_eprezentidurabilitatea existJnqiall, e comPunem din plan terestru qi cosmic:-,,Mare.a i curiurile/ Lumea cu pustiuril e,/ Luiagi cu soarele,/ Codrul cu zvoarele". Eul umanigi capiti identitatea de sine numai n relagie u universul erestru gi cu cel cosmic.' lvieditagia ransmire o aritudine senini, de constatare nqeleapti a unei realitlgi

oxistenqiale. onalitatea stenici a poeziei se realizeazd. i p-{il versificaqie..Cele reisrofe inegale, decvare luxului afeitiv, au misura de apte silabe, itmul trohaic (spe-cific creaqiei opulare) gi rima mperecheati.

Poezia niaidrrt remine un model de valorificare geniali a folclorului.

Subiectul al Il-lea

A.1. a sfdtui - a se consulta, a chibzui'

a cumpdni- a chibzui, a gindi, a socoti, a udeca'

2. asupra prepoziqie cere cazulgenitiv.altddatd - adverb de timP.ahul - pronume nehotlrdt.amkndoi - numeral colectiv.

3. ,,pe care urma" - propozigie subordonati atributivi',,si apuc;m" - ptopoiiqie'subordonati completivi directi.,,.e"fit invljasein gi pe Mattia" - propoziqie subordonati circumstanqialacauzd,.,,si citeasci harta" - propoziqie subordonati completivi directi',;i

".nmanu-gi mai nchipuia ca altddati" - propozigie ubordonati circum

' stanqiali de catzl,'



;:1fl',l.:lt*.iffiiliiilf'.t''#:1#il:-*''"'c{ec^rentrucgctur"p.,,,clre rrrbar_o osca.. ,iropor;qi" subordnnatl rribudvi.'cere rcce e a un pas aaltul" - propoziqie "u*Jon"ri atributiv'.4. Avcau

", ur^::::.:Iosite. (, , xprese..,,,infi.risare,,,,,chip..)-au escoperit uinele no , ir c antice. ,,subreran,.)l* i trebue i" i iit-ii^;;;#; pixuri,

$i-a gtcrs urn a clf,multi dibicie.r\_a asat mc.r urrnd de risteqe. ,,umbri..)Dc cc ai venir a urrnd? "il;i;;;,c.\"'"'" ,

Nu gtiam care dintre.er a cngtiga oncursul.Sc auzea n scartd,rt ,e are. ,,ciruqd..)circulatia orinpasurTihuga fost nchisi din cauza iscorului. ,,rreciroare..)rcbuia tcut n pasd;il;r.

il*.rr..,,,acgiune..)B.l. dojand: admonestare,. mpuhre.

mild: mizer)necdz:"i.i,'i',:'d11,.;,lll',lli,filff::',:;ffilH.;,i',111,,j;.tlrantropie.d-tiincbipui: a_giimagina,r_Ji'rlpr.r.";;;;:9;;;;,rrr,"r.or."p".2, tu: nu are uncqie intacdci *, .

ifl:]liqexprimatipri'pror,.u.. p.rrorrrl,ers. I_a,numiru-l ingulai, azur ocatrv.l.a lurnii_ atribut,.rbrtrritiil' ff i tiual.

3. foc: a se ace^{o,c,̂ trece rin foc gi sabie, u oc g.a.drept: drept ca "-a""r."I .r ii!, ..rrrant, a ua pe cineva rept...a'fscultind discursur dversarurui, regedinrele rubului ,oamenii obezi,, efdcu

$illf,rY%:e'de-a ungul storiei or, au o* ilecute rin foc;i sabie.

Avea un t up drept ca uminarea)-a supirar, :-(r:!

r.1", nr!.,(,p: buni drepmte,.)roia sd ie luat diept p..irrirt'in.ib.r,r.,i.;. 1si ie considerat)

c.1' ln secolul al douizec'g1 s.-au eali-atextraordinare descoperiri gtiingifice..Aveadoar/numai steu;.; "r; ; ;;qpfi;; ;:"1:".'Jnoas ..Fumuriii chelarii did.;;;;oli,lu, un aermisterios.

Subiectul al IIIJea

l, Tehnici ale muncii cu cdrtedPenru rezolvareaacestui ,ubi..r, vezi restul 3, subiectul ar II-rea, temul 1.

Receptarea esajului iris n clasele.primare,diciprocesulinsugirii ititulyi;o--congtient, luent gi expresiv, e realii-e:aziLp.rinariite metode, ponderea avdnd-o

formfltive, ntre care exercigiul i-a dovedit eficienqa'ln clasele rimare se practici mai multe tipuri ale exercigiului.de itire.: itirea n

in ritm propriq, cite p.erupune escifrirea erului literar de citre fiecare lev.a se asrgura rurea onqtienta, i secere lev.ilor ealizareaunei arcini e nv[-

; de pilde,Ie reqini numele ersonajelor au aftenume proprii, si sublinieze u-,r?curror"ute au si scrie expresii/structuri ingvistici caie e-au plicut (le-auatenqia), tructuri ingvistice are xprimi dimensiunea paqiale i emporali;.a.

. Exercidul ecrurii ntegrale u voce are, n lanq, e sirite,s.a'r Analiza textului literai presupune explicarea uvintelor gi a expresiilor necu-

noscute qi exercigiul e utilizire a ac-estora n noi structuri, povestirea orali,OSCUte $l eXefClFUl Oe Utlflzafe a aCeslora ln no r sLrucLulIr Pt,tvsrLrIsa urcrdt' exercitiui de formulare a deilor principale qi a mesajului etc.

. IJn alt tip de exerciqiu ste acelide creativitate, e la tipul cel mai simplu deexerciqiu'- formularea uner enunquri cu ceringe ndicate la alcituirea unui

' text. pdni la compuneri ibere'E*erciqiul, iind o merodl de executare unei acgiuni n mod repetat, uce a do-

bindirea unor deprinderi, de pildl deprinderea e receptare mesajului cris tex-rul literar. Prin eierciqiu se epeti funcqii mintale (psihice) 9i motrice.' In activitatea didactici, exerciqiul ste o metodi fundamentali, prin care' con-

$tient gi rep.etat, e ajunge a: r , r ,: - consolidarea riceperilor gi deprinderilor;'r - insuqirea ogiunil&, regulilor,ieoriilor care se aplici in situaqii ariate, asigu-

' rindu-se transferul de cunogtinqe;

' - dezvoltarea nor capacitiqi gi aptirudini ntelecruale i fizice, morale gi trisi-turi de voinqi qi caracter;

- Prevenrrea lrea uitirii pi confuziilor;- stimulareaimularea apacitiqilor rearive, originaliriqii, spiriruluide ndependen

$r a lnlqlatlvel.Exercitiul este o mercdi adecvati uturor formelor de activitate, are capitfl o

imponanqi eosebiti n perspectiva utoeducagieiermanente.3. Tiouri de eoaluarePentiu rezolvareaacestui ubiect, ezi Testul 5, subiecrul l II-lea, temul 2'

TESTUL 20

Subiectul

I Ionde Liviu RebreanuCaracterizarea ersonai lui onDupi cum mlrturise$te iviuRebreanu, ersonajeleale unt icqiunin care

trattspus rlsituri ale unor persoane eale.



l lftersonajul rincipal al romanului on reytrcz.int{lestinul lranuluisrrp6nit lcrtr_1a {mintului gide patima ubirii.G' crlincsc u, in Istoria literaturii rornine le la origini pand tn prezent,afirrrrlctr ,lon nu c insi decit o bruti, crreia giretenia i gineio.6e d.gtepriciune.,, ,,r.?lomia ui de zestre e_ enrrul umii gi el cere r, ir,o..rrqa irrri dovedind o ingratitudirre almi"' Nu din.intelig;it i-;q;,

"rr"seducerii, i din viclenie nstincrual:rcaracteristici ricirei fiinte riduse".

vr s' r Yrlrsrut uslrucf,ual;l,E' Lovinescu pune nsi ci ,,Ion este expresia nstincrului de stipinire a pimi'tului, n slujba u'l:1._e:1"_"

1ii;1s9;li ascugiti, .rr;;;;; strinsi, viclenie r<,cedurali qi, cu deosebire, voinqfimensi: imic""-i';;;i;;' ..,, Istoria iteraiuru,ntmine contemporane).

Isteq iharnic, runiea hc;ilor din sarur ripas,Ion ubegte im6ntul ca pe o finqtr, a pe o ,,ibovnici'. Disp.regui i "tj_o.ura ogitanurui asile Baciu, ,rorb.aruncatr eTitu Herdelea, iiimpezsc ui'Ion "1."?"

"o[qirr" ,i.rt, iminr: sedu_erca nei,

ara ui VasileBaciu,'fata"rarn J", U.gI;""t"

Ion misoari":.p_TiTlfcomi pmattt"til" r.,l-\rasil" aciu, e are ecinului,simion Lungu ginu rezisri si nu rifeas

"aobiirii,f*;;r" care a ace nchi-soare.

sufletul ui Ion^se-zbuciumi,inrre lasur dmanturui;i grasul ubirii.Mama sa.cnobia, i reprogeazi i trage a siriiie, vezand,ci o-nol,rbegt" pe Florica, atarumoasi isiraci: ,,Gindurile nsr r frimi;;;;;;".];j"ri*" ai' ce n ce mai desl, robotind ori.eri-1|:a ajunge icio-dati i aib; gi er ceva. a si zici, vatrebui iL: ::!li. rhgi pe aaliii, si.mrinceasci p.re.ambogigi e algii Toati istegimeauiu pldte$re ceapi degerad, aci n-are gi el paman"t,nulr, "ri.;iv."liru;;-minr esre u atit mai r"r", .u .a;;; sa avusese vere, ar atil siu, AlexandruGlanetapu,eneg, errecirei9i_begiv,irra'd.rr.. I;" ;;;;;;;" ci trebuie i se ci_trroreasci u Ana: ,,Deodati on'ofti rung;i iqbragi$a"d ; ilbir.;ilff;-minturileadormits ngini ca gi cind

",fi;;;Li;;;-r;;i;;ir",r,

- Ce si fac?... rebuie _o "u pe An a .. .Trebuie ..Dupi seduc"*i*T,::l-TT"pq peVasile B";i";; se ocmeasce entru zesrre.Este ngrijo at deintdrzierea cestui". ,RarrrJ;;;;;.-;; i^txede tatir ei, cre_e ci aqa se cuvine. ngeregere i--itn p""rru Ana ,ru ,r""rr., nici mai irziu. cutitmaipuginrunciind, ipr1unti, asilen".iu"fr*-r;;ilffifi,#rr1?#mise, onsiderind i fata.s-aingeles u arir

"i,i-ii";;1.:

-- 'La nunra acu Ana, vdzind-ope Etoiici,;t ;;;;l; fugi in rume u ea, ar siomini libiciunea:,b"r.ror"rar'J. .i"J. itiil;;.#rniii" pe-anrur1e iada_

ql l" sine udispreq;" gisi rimin oJcaric...t;il;;;e!... Apoisi nu mirisneasci Dumnezeu din senin ? r..Dominat de patima pimintului, Ion consideri ci ,,dragostea u ajunge n via_i - .Dragostea'umai

"d"orri.Al;" ;r"b;; r#d;;,rfii;. "Pini si obqini pimintul mult rivnit, Ion se zbuciumi inrens, rece de a bucu-ia izbinzii Ia disperare;. reprar se dezuman r";;;-;\';;"p.'arr", rimine indife-ent a moarrea"t;ll,l'_:"flii:i::::oiul, .rr" p"niruel eprezinti umai garangiaimintului. cind ajunge a convingirea cd,numai

-o"rr",il va face si piardi pi_mintul, Ion inqelege i ,,piminr"t.] a"... pimintur... Bun e pimintur gi drag mai

I

cAnd al tlu... l)ar dacl 1-ai pentru cine sl-l munceqti, arcl.. ' ziu a9a",", ,c elolosde plmint, dacl cine i- e e ume drag u- ial iu.?"

Satisflcindu-9i atimade plmint, izbucnegtea fel de Pitimag ubireaPcntruBlorica. iclean, e rnprietenugt. t, George ulbuc, oqul loricii,gtrsegte iversclretexte pentru a-lviiitaqi pentru a o vedea pe femeie. Afldnd ci George va pleca

le acase,'Ion ine noaprea a Florica. ngtiinfat de intenqia ui lon de citre oloaga

tlvista, George se ntoarce acasi, l gisegte e Ion in_curte gi-l omoari cu o sapi.

Astfel se nchiie destinul ragic al giranului dominat de setea e pimnntln realizarea ersonajului,-naratorul biecdv olo seqte ardcteizarea directd,po.r-

tfetul fizic Aimoral, gi mai ales aracterizarea nd,ireAd:-comPortamentul,.faptellimbajul, monologuriie interioareale personajului. O modalitate de caracterizare n-

direcie o constituie elaqiile u celelalte ersonaje.Vasile Baciu l urisre, deqi i recunoaqte alitiqile,pentru cI se ecunoagte e sinc

ln acestliciu:

,,Simqean vrijmag. Cum a ost dinsul in tinereqe, qa eciorul Gla-

netagului azi.li uree averea. e aceea ierbea de ur l chiar numai vxzindu-l' !i uraI se evirsa asupra Anei mai aprigi, pentru ci ea,eramai proape de sufletul ui"'"

$i Vasile Baciu'fusese irac gi se esitorise cu o fat{ bogati, dar, spre deosebire c

Ion, el gi iubise gi-gi espectase evasta., inr il irbrgr" pi Ion, suferi b;tai de a tatil siu in speranqa.ci ini la urmi fli-

CIulo va ndrigi. Cettd . va convinge ci Ion n-o va ubi niciodati, Ana se va spin-

zura, el fiind autorul moral al sinuciderii i.Pe atil lui, Ion l uriEtegi-lbate pentru cI n-a ost n stare i pilstteze imin-

turileZenobiei. ln stratificarea ocialia satului, ntelecualii atului u simpatii iantipatii n func-

$e de avere. reorulBelciug, ogat,.susqinenteresele ogitanilor, l admonestepe on n bisericl, n prezeriqa iienilor. Familia nviqdtorului ZahariaHerdelea, i-L.A,

"rt.d. p.rt.a l,ti lon, l incurajeazi, l simpatizeazl.Ei'l fituieqte. izindu-i

lndlrjireaqi iatima p€nrrupimint, Tiru Herdelea e nfricogeazi.Numet. p.tronrplui relevl aptulcI el reprezintl categorie ocialiampli. on

r[mf,neun personaj memorabil n literatura omini.

I Baltagul-;;iili';il Sadoveanu

Caracterizarea Vi.toriei LiPanOoera iterari Bahasul este n roman pastoral, ,romanul ranshumanq

fC,-iefii.r.u;, .., implicaqii ociale, rnice ifsihologice. cqiunea omanuluiieazepe drumul Vitoriei Lryantpersonajul rirrcipal,-girancdinJvligura arciuluispre descoperirea ipraznicului estin l sogului i, Nechifor Lipan.Drumul estrinulsimbilic pentru Vitoria, confruntatl cu moartea i. n drum niqiatic entrfiul ei,Gheorghiqi,

Viioria, ,*iorr.nt al unei comunitigiarhaice, istritoare.l unor strivechi radiqiintruchipeazi'trisituri ale omului din popor, attiotat n realitatea aturali, model



,b:nixrirviallstrrvechi'erso'aj-cornprex,rparcnexemprarimteaa ritprirri;iq!;"'il"f#l[i$r$,t1"-*;;:*:i,l'ffiitiiftii#{i:.re directr) "::1:.rr:..azi rumusiqea;rancii o.aiii',',,ochii ei ciprii, n care*er se rsfr'nge umina as.ranie

" farriqi,'.i;"d;;".p;*e....Nu mai era dni_l, daravea rumuseger.obir,ruitiii pri'ire.Ochiieiplute

[[fiT:nni:,':ln:"'*5ffi 'aauf";'1;,';;"'*14.'!;'"iiiill,i'i;siici.Acestpo*.,",,.,."-fili",i""di'"1,*f,llli"*:"!?ffl:tf;f;;;i:: citi n suflitul oamenilor:,:M;;;r;, rebuie sa ie ;rm;l om u..o":l;L:_l;# *rjio"*,"po.,. ;;;ili l.iil;il ill,l"lll;iiii;:'.'':iiflf'.:?ftffi'i::i,;;.Jigensavitorili,fli."p"."ain:regocier""p,J-rpuir'nraf;;"onunri..cario,-ui#di:t}::t"il.f;::#lrrui#;;Th:oric,rcandu-r-o

"o"ria.r*;lrJrt,

,,r.*.;r;r;;i;il; si fiedepe al,u ume;ele epe anoisunt nai ri.r.no*],'i"r*.,'rnril ri-#i"rr"gut.,'.,:;It',::'tr:LT?:J:i:-T:il;j;r*nr" {1i,,",-.1i,,.,,i-"n,eror,npos-iunca.'''"'i".[ii;J;;;;,;*" il ;,".":il,il?:;:,T::l;.riurociar,; ;;;;-rimai e ace'euiu-i."-Jiiirr,Lair","r,r"iil##::fffi*1JffH:lsta n faqa oaretui,cu ;";u *'ii'n,*'+F;:^fi;ii,illr,";i inteligenqtad_r,de$i estiutoaree_:"r:";;iiliqp.l*r rrqu . o"Ji6.9i.,i'or.a,rar,_9ibine ogul.Vitoriatie iac[ioneze";irurri'i;;r.g", airli;il.f;il*_ut ruiNechiforidescoperie eidoi sasini,i*;;;B;;;#ji:cJili,li"i,.prae decir uto_f:llqi[T::i:L::;];:i:TiiJf"'evi n*asui-o,a*,"" "-a,",,.unitliiiJ" oiJilr,opur," espe*area :11:llt:

ca oameni are i faci"i;;;;;:admonesr""zi"r,rr,r.i ncearcit ;:1H;U;:Tl';'.L,11X$ryi,,l*:goarr" inscrisoar*ri ciiqn'a.T;;.r, u.i .*"r ,*-i"i91r1,,,Iqi rireucoc,li9ibluzi, rde-r"1r"r"ffi- rii:i "-u,i.i bunici-ta,,ic,our,,.;_mea_amutde acesrea i-n egea oasrri rebuie e re;egu;t-;;?. ffi;dmite

nour n com_rtarea

opiilor,dar accepti ceea e mbunitigegrl-r"."i"r,*.Gh"orghigi... vezidesalr aii, upi moda.noua".n"in* gJorrr""r.e i'ciurarea uiNechifor, iroriaarejrsi o duie

"" Y*:l^.^:l.ir r"..li."rt - minisrirea iraticur. enru Gheor_ig are ragosieli $.r,"g9r.. parre, .roti'd*i. iil;;ffi'itor pentru _I for_enrru iari.Ea gtie i iiur ,r"'re#,i"-,,."purr"-ili"i;i#""b'.r. ,;_tcireasci, i_itivencredereal,:r.ri t;:i;;;#J"asci oamenii isi sedescurcen siruatiiti (uciderea tatilui, descoperire. or"-irrt"lor acesruia n ripi, vegherea r"sri_sci'nmorminhrea,p"d.piit.r.r-i""rib;i;ir;";;* rir,i"r,,,Gheorghiqiese:#?.',1f:,tJi,ti:Hfi'#[l;"1;T;:,t'.",r;;i;;;i;;'i,io,

^tVi,oiieiom-intei ei se ajute gi bragul ui si lucrezrcrtatea' Totugi va gisi t"

-iil"i;;;;;a sogie, itoria"rr"-ria.ia'ir;#1111:1. n ciuda norconfricr" o_.rrir" rior nfidelitrgir. rogutui," ;r*.iiii."rrifor se"" ir,ro.ri#rordeauna raea ,ia aceea i o replici semnificativi: ,,Dumnezeu i t e i'erte".

l ,uperstijiile, isul premonitorru, anumrte semne umar de ea guute vrsul iu ,,carelmpuns-o n inimi g-a ulburat-o gi mairmult. Se icea ci vede pe Nechifor' Lipqllare, cu spatele ntors citre ea, recind spre asfinqit o revirsare de ape", cocogul alntat ,,intors cu pliscul spre.poartil" ,,semn e plecarel') i dau.convingerea fir-itului uagic al birbatuluiei: ,Timpul stitu... Sirbtrtorile qi.petrecerile olsti$ului

iarni i-au fost pentru intiia oari striine gi depirtate.., Ea nsl se socotea noar-ca gi omul ei care nu era ingi dinsa. Abia acum nqelegea i dragostea i se pis-

epe cea unl, Totugi, existl o anume ozl de gelozie. ndrzierea nejustificatl,plrstijiile, isulpremonitoriu, numite emne umai de ea gtiute vis_uliu ,,care

ca-n tinere[e.* Toate acqiunile itoriei sunt'anirnate e d'ragoste: entnr so!,rtru colectivitatea din care ace parte, adicl,dragostea entru tradiqie, pentru ade.,:pentru dreptate - aceasta este calea vieqii ei: ,,N-atn si am hodini cum'n-are

I Tarceului, pin'ce l-oi gisi pe Lipan'!. Inspirat .din variante ale baladeirale Mioripa, Sadoveanu dezvolti motivul ctrutirii oierului (mottoul ,,StiPa-

stipine/ Mai cheami i-un ine", olul ciinelui,al balugului, emnificaqianornimente gi a unor personaje ezviluie ncdrcitura mitici a romanului). ..i .,.iIzbinda itt t"*eraia ei incursiune n viaqa sociali, coborirea tn infern, iriipune

urificarea. Vitoria merge, nsogiti de Gheorghiqi, a ministirea Bistrila, unde serchini la icoana Sfintei Ana, de a care primeqte putere, ^primegte faturi de a pi-ntele Visarion. Sfat si intirire ii dn si pirintele Daniil. Inainte de plecare, oste$-rirrtele isarion.Sfatoi ntirire ii dA i detir.rcl.br"iitJinainte'de pli:bare, otteg-

fi douisprezece ineri. n drumul ei, adesea ere iprimegtentirire de a SfintaAnasi de a Dumnezeu. rumul de econstituire ultimelorzile din viaqaui Nechiforlelev; adeviratele alitiqimorale le Vitoriei: nteligenpd i enacitate. gi pregiteg-te minuqios lecarea, u mpresionantil tdphriire e sine qiperseoerentl. inodora6pafln n siguranqn a miniitire, gospodiria o lasi n grija rgatului Mirea. Nu arelncredere n auroritigi; de aceea ste convinsi cl numai prin prirpriile'fo4e vaaflaEdevirul. eamestecl n mulgime, oposegte n circiumile n care eoprlse iNe-Ehifoi,aduni nformaqii e a cei care-t unoscuser5, eorienteazi upi semnele re-mii gi se bazeazdpe orqa redirigei ale. Cigtigi ajutorul circiumarului Vasiliu gi aSoqiei cestuia, ucoinaMarioara, e a care fh cI doi oieridin apropigre, in sa-ful Doi Mer i, se mbogiqiseri este oapte iprin viclenie e trage e imbi P-e o-iiile acestor". l g;segte e Lupu, ciinele ui Lipan, a un gospodg i. cu ajutorul

acesruia, escoperi semintele irbatului n ripa de a Crucea alienilor. ntuiqia,inteligenqa i a6ilitatea sihologici ajuti si-i determine e ucigagi'si-giecirnoas'ci fap1a. sisrase a nterogarei elordoi oieri, i'sugerase ubprefectului nastasetsalmbz um si conduci alrcheta. a nmormintarea ui Lipan i cheami gi'pbuci-f;agi, i pe subprefect, ar a praznic e dovade e calidqi:de etectiv:'sub retextii vrea a-i vada altagul,l dezarmeazd eBogza. l indeamnl i bea n cinstea i-posatului, poi, u uimitoare tipinire de sine, ecbnstituie rima, ovestind.comi-ierea aptei u o e:iactitate are-lmire gi-l trfioaripe ucigag. rin nsinuiri nteligente,Viroria'il determini pe Bogza i se autodemagte, poi ostegte mplacabila cuza-gie: ,Gheorghiqi, orbicu mirare emeia, i se pare i pe baltag scris ingegiaces-ta-i omul care ovit pe tatu-tiu",'

,Sugugat" e ciini in tiltimelemomente le vieqii,Bogza ecunoa$te rimagi-iceie eriare viduvei. Vitoria gtieci nu sti in puierea istr erte o asemenea aptI, de



ln rcgiunilc *le, u ,a avut irnpde dczntdcjdc ide boc. E,*e, rp :::iii|J; ;: g;Idi:;I,.;rj,; il:ilff ffi,#iJ::J;trs I tntensci ufe-rinqe are-i sripi'negte iinqa, , pildt ;;; oescoperl osemintcl,,uiNechifor, upi,iniru;;;.;;rffiii'rrr.rr",ir*,ririir.ruiui,Virorir, v6ndo,rllff"i1?,1fii;;i11i'i";ffiil;r,ijllif,ri,,,.,iifri"ii,oarerearasrase,,,ilTi;#llli'itf";#i,1:'TJ:'yi:frf,f

iiTTiilffi:lii'iffiqliffilHi:1111ff::fff J?ffiHl-caide. rreersonajeimai.aresndirecriiptomiri.,r l.f

"oi,umil, ar ir.r-.oljlo-Trinterioare),'prini-b;i, iil;.iroi ncu'.'ieviesii't;i\ffii; f l,fflrtffi:l',:,Hieseictorio;li; ;;

onrjclorfemininevol; ; . ; ;di ; l i i l"?u."romintr. 'c insteingaler iaper-

I illoromeriide Marinpreda

Carecterizarea lui IIieMororneteRomanul ororTepiiao^stonsiderallflnurrornan sihorogic in umea aru_ui, n care omplexiarerrufl.ruluifrJnrr. decurge irriar""te.ulcomplicat l e_rqiilo*o.i't-'.b"omirejif;til;il;ffj:

p_",i"il;";;;;.n;ilr, ,,,,_pur rooartcbdltor"u or*rnii; viaqa escurg€a icr ird conflicte nari...Marin redaadupe";il;;i&ft. o maginenediiJ"'r"ruruieiun nou ip,iiilXf#T,Hiili:

p op'i ii'a'p*a",,"i,n' ;;';;". *s ds u i imi-rn rorn4n paremai pu'in caracterizarea

/ire*d,doar notarii ugirive,mai aresoordinmo'a[predominr-cadai,;uo,[o,iii,iii'riirln lilrp"rru*enrari, re_i:iliiJiff:lor'

adeuilltit"'""".-*prrilo,"rro,'";rfi;iiffi"duatizareaacesru-In oxpozitia omanului, ararorur onturêaziersonajereprin corrlporrarnenrul

&iitrT,'ifii,Ili:::ir:U,*maeariir,"a,n,""1i.1q*"hup,.r*-momcnrauroriratearuiruro,l*r[ffi',,:1!i[*|;#,ffi,rff'*:':li*:mnificative'"u" aititiilîFil[r.1Ti:,.tr ,!l pe rag.can ripin, uprave-txff'Jln$!!frffi;b;';il;; riJ"'iunaamiliie a?esrrimaiiva i ,e.,,olt

ll;iiTi'd#fi::Tiilll{:_t!H?iru,fffi;'H,1il;l::tl:,1;il,*xi,,i:iffft,l-*lt'l;l;ffI'j:Tillt,i"ri.,,,uiut'i;;,;.aritozo,rasideanv4lrfldarwlduim!!!:::iqi mascheazi eplicere4 e a discura u vecinul Xu.1Til'fffflnl*i#r,-l#t'.',;i.-a;i;ii'*Lr,i?ilti;rjp"#:Eeo".i'*, i;;i;ii;il##Tfi H,Tii trJiJlt::ru::i;n

20jde a- l plrlsi rapid pe Bllosu, erea-i da lspuns lar, egi ehotlrlgte ca.at zi sL alc salcimul. Decizia ui Moromete l mirtrpe Nih, ciruia acesta i di

rlspuns nea$teptat: ,Si se mire proqtii", repetat de Nih atunci cind 9i Paraschivsi gtie cauza iierii salcimului, Adesea omporta-rea ui Moromete e pare Ca-

:-- + t.

*t' w

, fiilor sii ori unor consiteni iudati, ,suciti", n realitate, ceasta eexplicicomplexitatea ersonajului, are, predeosebire e ceilalqi, re impul tmoru-cunoigte ,plicJrea e a glumi nteligent", alittrqi emonstraten discugiile o-

gi n comenrariile ui lJcitirea artiiolelor din presl (la ntrunirile duminicalelavt

poiana ui Iocan ,Descoperauoqi,Cocoqiltr, 4ma, etele -pfinn9i cei rei iihari ai ui Moromere i; tatil lor avea iudatuldar de a vedea ucruri care or

pe careei nu e ?edeau" . Chiar sosirea ui la ieririe este scipau, e careei nu e ?edeau" . Chiar sosirea ui la ieririe este regttiti cg o vg-itabiie nirare n sceni: se asi agteptat, imuleazimirarea: ,Se propiau e ieririeiMoromete u intimpinat de departe u exclamaqii, ocan abia deschisese ipoiana

ira plinl.... o$ gehgiogi iparci neribditori, Dar Moromete l*i lut ln seam[, urc gi'abi i se duii li ei. Se opri din nou pe o podigcI, l pirxsi pe Dumitru lui NaeI intra n curtea uiva.Abiapeste jumitatede ceas egi e acolo, ra.ras roaspit., .- C" e, mi, ce v-aqiadunat aicea? e miri apoi clnd ajunse n poiana ierlriei,Buni dimineaga!"

Aceeagi bilitate disimul;rii se desprinde in rolul ucat cu agengii iseali, e--nid si incaseze ,fonciirea". hemat e linca din poiana ieririei, Moromete ntrtrfn'cutt" 9i o strigi pe Catrina, egigtia i ea este a biserici, l strigl pe Parasehiv,giel absent, gnorindu-i pe cei doi agenqi, poipe neagtePtate e ntoarce preei giipune sec: ,N-am " Le cere qigari, rivegtendiferent um Jupuitul completea-zl chitanqa, primegte, privegte eticulos io agazi e prispi, n timp ce umea-zi linigtit. a nsistenga genruluidspunde ngenuu - Pei nu qi-am pue i n-am?ziseMoromete evinovat. e si-f fac eu daci n-am De unde i dau ? N-am " Jo-culcontinui, untmanevre e viclenie irlneasctr; lata datoriilor aminati n sPe.-ranqa i statul e va anula, ga um se mai ntimpfase. n momentul n care genqiivorsi ia ucruri din casi, iruqa,ntii intreabl ronic: ,- Crezici ai s-o poqi uce ",apoide o mie de ei gi ,mai ncolo aEa, aidiscutlm noi ", explicindu-le i Achimpieaci a Bucuregti u oile 9iva rimite bani, Exasperat, upuitu l caracretizgrye i-iect: ,Rasi e om ca dumneata -am maipomenit Slrac nu egti Copii mici n-aiBolnav u egti Atunci cum ? Toari lumea ltrtegte oturile,numai dumneala ln--tinzica gaia-maqu e mai bine de cincisprezece ni ,.,"

Dup;'plecarea genqiloriscali,Morbmete i spune ecinului, u satisfaclie o-pilareaici, u naivitite: ,L-ampicilit cu doul suie de ei',' -am dat numai o mie,idAuglapoicu ciudati veselie icu o voce ctrzuttr"ceea e l decone tteazd eTu=dor flloiu gi-l ace si-l urasci: ,Bilosu euiti la el cu o privire-rece ibuimaea,Nu inqelege". ln-er Moromete qi bltea oc de el ? FIrl sl-qidea eana aci seirrg"li ,"rr"rru, ecinul ui Moromete avu ptnt* intiia oari binuiala ci Msrometese'gindegtea el, a Bilosu, cum s-ar gindi Bxlosu a nirnic, diefl ga, aEieAnd i=losunici'n'ar i... gindind astfel Bilosu simqi eodattr [ il urigte pe aeest m gi eiii doregte i-l vadi venind a el a poartl ca s[ se oage, ar el, Tudor Biloeu,s,i ceuite surd, disprequitor,n aer, aga um se uita de asti dati Moromete", Atitudineagi glumele ui Moromete l iriti qi-l nverquneaztre vecin,



I')irinrulatria$t epcntru Morotnctc.'u.'ur'ai o ar'i cl capirare, ci a devcrrirou a ui uerurr, de accea * pr * ..l"rii";". ,*li;';;;;, imprevizibil.Atiturlrile' eacliileui sunt ..*iri.' ,,i-i ut6"r-i;;;;;';il; srarea ceasrac'r .ttullunrirei ritare are i i srirnea ds"i riil" cilililre ea numea uccarr,orolrrete era r.rtr-adeua,

"..ulgr_ii o.,.."rn dar eraparci, emuljumit mai nrtrlrlc i'sugi faptul ci cr a nemulqu-it J.-"..1 ceva ar e i itirnea de fapt nemulqunri

l'l:i:x:r:,'i,lil'T':^"dea.satisfacsia-cindl "J;; "p,;;;;. starea ceastac.,Moromc,".,J:ffi:iliT::T?rliil!!i0.,",".0i",nevoiae se onvinl;,.t $i cclc mai nto-rrocheate indun p"r .i'pei"';;;.-i;r;.'i", o. ce vorbegre irrur, el rispunde i n-are u iirr"discuta, n sensil ; ,ri_.rrl nu merid str-i scultel r rduri lc ,

Et r r r qvrrrur v4 rr | r l lgr l l

celc doui loturide pimdnt i dau ui Moromere luzia ibertiqii, eninirare iol,ierea c a contempra atur, iaqa, .1sr"r.r,i.11.u;;;;;?rce poliricdoi de a_ri-.::::-_q::lile e prispi cu prieienii,Co"coeile,.,,i;t* tlrj v"r, spunind sroriore

'osrrme' a aceea espre amilia umeroasi'a "ii;;; piri.e ,"u pcrvesrea ven-urii ui a munre, lecai".,,a f""e.o;,rr:;;;;;"i;; ;.ajrig.ûrni buni, umroccdar ilosu,ci din spirit a.

"".r,iu.e.gi atras ;";;;;;r:ur. Intr_unasemenciromenr e seninitati_1i-ite"er"r p"".gril"r rr-*i*9r;;;Tugurtuo, venitsi_icea-lui Moromete mprumur porumb. ,b.." .."ir ,i-i* p.''frgr.r"r, gi r ficuse sIrrlscascl indul 6"-ti-"i b"t. ". a. .i i;j;ili!#li orrrr."., eapa ceasraor cu atita seninitate.,ncit era cu neputingi .i-nu-giai seima i acesr el de a ira de apt bucuria iribertatea or.olie a1 Tai fi avut ;i.nigte arare, um spuneaumitru ui Nae, n-ar mai i d;;;;;.-nici pentru- i,nicipenrru argii.Moromc-se pare i chiarajunsese coro; dicisi-;i

";r"ge rri'i;;;,,|., ce avea. ra srni_s' avea opiiisinitogi, avea oui loturi a" p-l"i i;;;_ degtepr u care qicea lrcere i staia1;9f9;:f"g"'r'" r*u"il;;;;t"i;;;" o- supdrar u pu-r asculh povesrireaui Morom"ae ;;;r: pisicefares;;;;r. o cripi de supira_a ui - qipe ingi roare"..:;;;;-ri.r', ;i u" om bun. ,[...] e om ciudat Dar rama urmei,de ce.se urta el aga. e.prierenos se ntreba

Jugurlan.Nici

rudi nuacu Jugurlan, iciprieten, icipriêtenu un priege" .-ifili rugurlan!..oromere i di griu i-p*,,,uJlui1.rgurl"n,-iar acesra9i exprimi direcradmi-gia: ,Moromere'suse er'cu";;;;;rti, intensi.uite, ascurti-mi aici.,. um_

11arti

lingurulcaremeriri n ai nu ou; r"t*trt.ir..i:'E"irrr ci Moromete siuri onsireanul. e acela are ecerra u,"qi, i;;;;;;" ili;;;iffi"T#mea flagi se-ii;

9i " i"g.r.r. ,ri-i'o,n acea.sri eobi;nuiti nt6,mprare.,.Dar aceasd eninjtate luzorie rr"-u,r..or; .rtu.,rrri,J. fira; a. piemierea uiculaieMoromete, e care atil siu ,,u-t ur" i" f*Jili;J;..., se agtepta i fie1.1': .1.r.r,r,,,f r", ".-urrp,ii,i&^rr.r"q ffi ; ;fi ,i in inisteaa e_burati, e er a u Nicuraiesta? De'und; ldr#i'ii.j

",povesrea st a uigcoala?$i ce vroia a ur-, ur-.il"ll,,pripldirul de e1.,. dnd -am vizur pena iaacolo,mi-a secat nima.,. i nicinu spune... u?iceam _osdJ ase epi.

,i:.y"romete'uimitgi ulburatd.

"eobip'J;il;;hr., se agezi acut ln-

' l 'ributar urrci rnirgini crsonalc csprc arnilie iviaqi, autoiluziondndu-se, o-nu inqclege onflictul amilial gi social are mocnegte, u se ostenegte i-gi

toasci qi si-gi nqeleagi opiii,de aceea umea ui iluzorie se pribugegte rin flgaiorilor la Bucureqti. ncearci si-gi pistreze umorul, spunindu-i ui Scimosu, e

care afli despre ntenqia iiegilor: ,,De ce se* ugigi, riqioare? e-ag i spus. ncetputegi si mergegi?" gi cu o tristege proape duioasi, icatacterizeazl.,:' Bniegiii! exclami Moromete cu un glas de parci n-ar fi stiut ci avea blieqi. Bliegii mei,

le, sunt bolnavi... Sn ugi de acasi ? De ce asta Nu i-am lisat eu si faci ce'? Absoluti, absoluti ibertate e-am isat "lnsingurat, nelinigtit gi derutat, se etrage pe piatra de hotar a otului slu ;i me-

asupra evenimentelor entru a e nlelege 9i a e stipini: ,,Era cu desivirsi-fe singur", ,,fugise e singuritatea de acasi gi din sat ocmai pentru a gisi aici inigtei o singuritate desivirgiti [...]se crezuse n om liber, stipin pe inigtea ;i bucurii-

sale gi ati ci libertatea n care crezuse e pribugea, ar nelinigtea i spaima ame-ilinqau i-i ia ocul. El, care nu se ndoise niciodati de impezimea minqii ui, cizuseln capcand". gi crease ingur capcana iluzia ca mica pioprietate i nteligenga a

tezintd o lume stabili, crainici, ,Se ovedea i gre;ise hsindu-se atit de mult invoia irii lui. Nu trebuia acum si gre;easci, asindu-se pribugit in nelinigte si tea-.mi." Moromete nqelege rimejdia care-l pindegte. El, cel senin, sociabil gi comu-,nicativ, era n pericol ,,de a-gipierde pentru totdeauna ini;tea gi de a nu mai puteap[ ge ngeleagi cu oamenii', o primejdie mai mare decit aceea e a pierde pim,in-1tul.Revigorat de contactul cu pimintul,,ca o regisire de sine, Moromete nqelegcalea e rebuie urmatl; ii trebuie stdphnire de sine, acea ghndire necrupdtoare aredlice nSelegerea ini la capit gi care ove;te gi arde pini la os credinqa n pacea gi

,armonia umii. lugurlan d avut ntotdeauna dreptate". Moromete gtie ci trebuie si,pitrunde n intunericul care se adincise n sufletul siu, si-i inqeleagi oima gi de-a-:colo si iasi revigorat.ln zadar e explici fiilor, ,,bolnavi de avere", ci munca or gistrddania ui au ost aceea e a pistrapimintul ?ntreg i amilia uniti. li mirturisegtelui Nili in stil moromegian; ,* O, mi-e sufleml plin de bucurie, Niln. Me duc si

mi laud!"Nevoit si-i vindl pimdnt lui Tudor Bilosu, acesta ,nu avu totugi satisfaqia percare gi-o dorise: Moromete ardta a gi atunci cind vinduse salcimul, nemlburat ginepisitor". Totugi Moromete nu mai pardcipd a discugiile in poiana ieririei, nulnai este dzut pe prispl sau pe stlnoagi, nu a rndie auzitpovestind sau ispunzind),cumulte cuvinte a salut". Lupta pentru apdrareavechilor ui bucurii se sfir;ea. Sereffage n ticere. Din Moromete cel de dernult imisese pe policioara ieririei doarcapul ui din lut ars, ecut de Din Vasilescu. escrierea cestui hip, realizati a n-ceputul romanului, este o anticipare a destinului dramatic al personajului gi a evo-luqieisale: ,Era capul unui om care se uita parc[ n jos. Faqa i era pugin rasi. Nasulse prelungea din fruntea boltiti in jos spre birbie, drept gi scurt, cu ceva din linig-tea ginditoare a frunqii. Era el, Moromete, aga de... a;a de serios, gi de... Da, el era,dar parci era singur, irl familie, ire Iocan gi Cocogili, firi Dumitru lui Nae gi...firl parlament".



IlieMorome,:_:::!:rrf: eparcursul cliunii,n scnr pusui fugurlan,cue r cv. r ur elenrerrtomun:"MirJ,".i., ga".rd;;;i;;;;t;;,;r. avea celeruimit.rl rtu dc a i, de a vca.r u.*rii.li-i"pr"r.;r;.;iil;;;u rugr. chi impezi irrr,ulburrr-1i,e dovcdea l nu ingelegJ i*i. cind altcine e erala el cu eI...llie Mororncrc esre ut p.rror,r] memorabil, ;;li;;,;"-;tre scriitor cu neg^r,rbilr n{icstric,arin reaj-eit#'." ::.":::*,}i*iiioirro*nr, (re72): ,Scttndr totdeauna am admir* aau",o ar""Fe preex$tentd, care ml-a termecat nu nullJlc'piltrria, iqimaturitatea: rouipr"i"i1t;.'u.or";;;;,-;;;;"

"trr"rin rearirare, ,,rrrttrl'rcu, Accst entiment rimas r"aif9i;;;ilfi il'iJ roariviaga, ide acct,*,ruzintca, at gi osnicia, omorurile Ei spinzuririle intilnite des a Rebreanu i s.rrrrrveanu,iexistente, ealder.gin viaqaliranil.r.;;;;;;ir l*î;-i"iiiJ)i,,sctrldarin lumina eiernd ,ii;;;, ;;;i,. ciat.,l .rr!

".ri-a.rinire a artei si orinalitlqiiui Marin.preda, emonstiri. a";il;;^r;l* " --"

Irr volumulal doilea^t'uoiolrntiio),personajul u

-mai reaceeasi trrlucire. )rfapt,evenimentelel depigesc. "-iiil;t"""^r"iri r;f"";rrrrir"t.*familiei,ucirrdu-sc a Bucuresti .i-9i^convin#ttt ;e . e ntoarci, p.r-iii"ar-re o parre din pininr.(rcficuseotuldi n

""r";;;ili;; ;"inde), stirnegte ra Lar'ner care e err(.I bticlii o vdr alunga.,ri

"rt.-"*rriq"-is..t iii. ;:iil;f,. Ni..,t"i" si meargi afco4i, depi reposi6ilitateain"";i;t ;_r i"rrdi"t.r rco4Pr

Dinamica vênimentelot"."gr.p,rie-gi bsurie i d"r.rt."re; ncearci i se apr. ed Nicut ie deveni".,i"i l *"il;-; ;i *j#ffi il':;i'";A; TJ::eligie a acestuia i cu cit .tr"

-"iluii,o.i.t"t., care esfiinga categoria iranil.rproprietari de pimint prin cooperativizare, istem n *;.;l-;;, care munce$re ice lcere nu munce$re ste ecompensar a el.. bservi p"rindrr* uimitoare

" ;;*;;;or gi nedreptifile comise. oi"a pri""ipii ,e-an ,.il;li;;*rJi sare; ifuindu_se ,,un maginar iznae,.Moromerei; rp"i"' ,,pa; il;6; iir,.rr-u omur dator ,rinr a ostul ui ,chitci rostul Jt"L". 9ri;i;j-;3d;t"."rt.., ,,ci ru vii gi-mirpuicr noi suntem ltimiigirani ep. t.r-. gi i rrebuiE; airp;r.-. $ide cecrezil n-ai i tu ultimur rostde pe u,i. gi"e'-ri a.ir"u; i.,I. tr"u,ri.si ispari, uu ?""' ,,Aga i vezi, er."1"poi Moro-te in glas;;;;;;gre cr e rne eacoperi_

i_3[*,r:t11,:T1I,:.':.:il;;;,i"..,n iiaieeri...;;;;; rac, i uviipe rmir-mr pul mre ci nu mai am niciun rost pe umea- sta...$i

ce-o siminr,nci, mi, Biz_nae ce-o si mininci,.mi impitur., i.i"*irur.r.-.1. "pa"rind uun erde m1iesfdrgiti,proape eiinteasce . ,iii-"r .""a";;.;;;f,t#a p"r.e cu alemize_iamintati "."1,,i barn^";"'ii,;;;;;;;;;;ilffi;ffirpre soarra are eeraezervatd'n viitorqiranil.or....Maiar,ise vtoro-.t" "ia"p"rr", eu or am icuteva' am crescut sase opii gi re-am ginutpimintul pini in m'omentul d"-f"r,;.- d;;e inesi te vedem.d"igq;ii' ri*J';i'pyqi'a.-.iail... or ra-;i steargi icioare-

,-ry^::t:: n-aietiur ; faci;i;;;;i..." uoro*.i" r.'r._. ci vadispirea i-trrzar'" girineasci bazatd.pe radiqiemilenard,pe proprietate, muncr, pe o moralio_inlelipciune popular-.r- -----;-- ""'

cehlalt princiniu de viagi care -.a drduzitse egis.egte n declaragia e care _oce doctorului:,,bomnul.... ." iord..iii""-

dus o viagi ndependenti!..Miregia tagicd, a personajurui Moromete consri n procesere are e conqtiinqd,trebirile . c-".. i . pur,.i,,d;;;;;;;;i-pr"a'.t'.""r."i"r"-pri Eimaiares um

Subiectul al ll-lea

A.l. cine - in text este pronume nterogativ-relativ.

A cigtigat a concurs doud cine romarttice' substantiv)

d.ar in text este substantiv ,,cadou").Vin la petrecere, .ar nu stau mult. (conjuncqie dversativi)

mai - in text este adverb de mod.Mai este una mea preferati. (substantiv)Bunica bltea rufele ctunmai de emn. substantiv)

voi - in te)ft este erb auxiliar.voi nuveniqi n excursie (pronume personal, ersoana II-a, numirul plural)

cap - in tex t este substantiv parte anatomicl)Hbria a f.ost ap al riscoalei.Am inviqat la feografie despre Capul Horn. (denumire geograficl)

2. orice - atribut adjectival.cht - complement circumstanqial de timp.

cine - subiect.tor - adverb ari funcqie intactici,

3. ,,Cit voi fi" - propoziqie subordonati circumstangiale.de imp',Se-."i tot cint dorulamar" - propoziqie ubordonati circumsmngiali e scop,Cn si firr tot tm;Liit?" - orooozitie subordonatl circumstantiali de scop.,,Ca si fiu tot amdrit1" - propoziqie subordonatl circumstanqi scoP.,,Ci qi-oi ace grajd de piati6"

--propoziqie ubordonati circumstanqiali on-

secutivi,

4. ln text, cuvinrul ch.t areurmdtoarele alori:* prepozigie ,,ch.t i acas"')

idverb (,,chtvoif{') duYgrt

Yenea ckt de repede. conjuncgie)enea cat plltee de rePede. conrunclle/Rezultatufunei impirqiri se numegte c,ir. (substantiv)



(J t e ceasul? pronurnc ntcrogativ)CE t fost s-a,tcrminat. pronume nchorir6t)Cd r btnct a obginutl adjectiv ehotirit)

B.l' a se face oc (de supirare), (a avea) n foc a nimd, (a se ace /o c si pard), (acinra) cu oc

''-

!j:.r:i:ecareprin.originea or sunr orme de comparativ au superrati i anlrnor, exter"r.or,nteior, rrfri:,r, optim,posteior, upiir, suprern,)t n, utiiri,',,- adjecrive are prin sensur or'n"

1*-i,compaiaqia: asen-?.enea,

cornpret, tt,rug, *o!^,,,lrr:l:-1nh, general, perfect, desivirsit, aefnxc, popesc, uncirttresc, etrolqer etc.3.

Ygtg:l repe(e adverb).Mersul .eryd.eobose9te.adjecdv)$efulil repede e subaliernululuir e aceasti "nif.rt"r". (verb)

4' a' patruzeo'- nume predicativ, xprimatprin numeral ardinal u valoare ul,stantivali.b' cu noud - gomplement ndirect, exprimat prin numeral cardinal cu valorre substantivali.c' al zecelea subiect, exprimat prin numeral ordinal cu valoare substantivali,d. sase colglementindirect, ixprimat pri" ;;;;;;i.ardinal;

,;:i;:T:;til:i':::i!ri,"#,T#L:::..#iff*ff*_era,cardial cu valoare substantivali.f, tn.patru - complement ircumstangiar e mod, exprimat prin numerar cardinal cu valoare substantivali".g' unul ;i unul - nume.predicativ, xprimat prin locugiune dverbiald.h' una'- numeral cardinal carb nrriîn ,t*itrrr" loilgiunii verbale o gineauna ;i bund, predicatul erbal.

c.1. Dis-de-dimineagi -a prezenrat a bazinul de not.2. Se ndnde o foaie

gu.pgirein

"l""tui frd"J-

"'"-

3' Valoarea escoperirilorarheologice de i sucidava usese nanim recunoscu-ti de citre lumea stlrntrtlce.


l' Aspecte metodologice ale dezoobdrii competengelor lementarc d.e omanica-_ re orald ;i scvisd -

Slrategir.d3 formare a capacitdpii e-comunicare, orald ;i scrisdProcesul e predare-invigare oate i considerat:c, fo.-i.rpeciali de comuni_are'comunicaredidacticd,comrlnicare;colari

Lo,$colarul di n clasa ar e deprindcri de comunicarc ormate n familie qi n grl-

diniqadc copii, totugi a gcoile ntercomunicarea rebuie si se realizezeinecti-vitate didactica, rin influenqele ducative in acest adru.organizat ,i xtragcolare.Comunicarea gcolarl se desfigoari rttr-un cadru nstitu-ti nalizat, sistem care asi-guri egalitatea e ganse i trataree iferenqiad, personalizati. Emiqltorul este ca-irul dldacric, deqinitor'de informaqie suficienti pentru situaqia de comunicare,iar receptorui - elevul, cu o anumiti,motivagie, uttoaqte parqial codul, trebuiesl decoheze, mai mult sau mai puqin fidel, mesajul 9i si accepte olul care' suc-cesiv, e schimbi:

, - rolul celor doui surse se schimbl alternativ, elevul rebuind si devinl partici-pant activ al unui dialog productiv;

- iodurile celor doi facro.Iai comunicirii emipdtor E),receptor R),,"Y su-nt den-tice, de aici rezulti necesiratea daptirii permanente a partenerul de dialog;

- in canalul de transmisie ntervin perturbiri;- nu este consrant o paftlclpare acceptati, activi la comunicare din partea ele-

vului, uneori qi a cadruluididactic, apt determinat de:- natura mesajului;- interesul agenqilor omunicirii;* calitatea analului de transmisie;

. - contextul situaqional, n cazul comunicirii orale, gi de contextul obiectului co-, municirii, in comunicarea crisi.

Procesul comunicirii didactice e concretiz eazd r\n obiectivele adru, ob.iecti-vele de referirrqi, conginururile gi activitiqile de nvilare previzute in curriculum.

Specificul.co-unilerii in inviqiminrul primar constl in insugi aprul ci. elevii,

ca eceptorl gr ca erniqitori,uebuie si-gi insugeasci nstrumenml comunicdrti co-dul, limbe ;i elementele on-verbale.

b"p"rienqa de comunicare elevului este edusi, deficitari sub aspectul ronun-qiei,aieprinderilor de receprare i exprimare-de- mesaje rale gi scrise. Caracteris-ii.ii. .o,i',urriciriila clasa sunt determinate e f"ctorf psihopedagogici' n clasa ,

elewl igi nsu;egte itirul gi scrisul, nstrumente ale muncii cu cartea' Prin.efort n-,.i..r,rrl qi izic de ungi durate, con;tient. se mbogigegte chiziqia ingvistici sub

aspect onetic, exical gi gramatical'^

Trebuie avut n.ued"r-. gi aptul ci la virsta gcolari mici au pondereoarte mare

implicaqiile fective ale relagiei e comunicare, rovocate gi de eterogenitatea ru-puiui ti de varietatea nfluengelor ducaqionale'' Raporrurile de comunicaie pot fi de-influ€ngare_pozitivi. au ne€ativi, de atrac.-gie,deîrrdiferenli sau de respingere, elaqiide colaborare, e emulaqie i competi-tie. de dominare-supunere etc.' ln elabor mea/ale[erea trategiei idactice, nvdgltorul/inviqitoarea rebuie si aibiin vedere acetti actori gi aceste aracteristici.

La clasele - a IV-a trebuie si fi e predominante metodele, nijloacele i-dactice Ei acrivitiqilede nvigare adaptati gindirii concret-intuitive, maginaqie.i,

-.*oriligi ar"r,ii.i de scurie duratl

"co--piilor, evoii lor de afectivitate gi de

fantastic. Activitiqile de comunicare trebuie si includl togi elevii, 9i pe aceia



i!.:ftt ' 'nrri ntcriorizati,anrrenindu-iin dircrire'euri didacricc,ocuri uCl e uetode idactice rebuie tr ib i r

.rergrtivc icl e nstruir";;i.;:.,1u.., Pnontatc mebdcle de,i,,.il;;;;"ji;:T:,:,li:*),ffi;,;:,:,-",o,t,-J,'io;;#:;':f;;,{l(;,:ii.ttt,,Prineleviziune;r;;;;;;'i7:::^:' c3munic?rgoral-oizuatd, i"r,rrir. o""

lf i[*l":';iii,i'!;:r:::];::i:;g;;i1{'/;;i!"i,;,ffi,0.::f;llT{llxfif:ila;;'".,p"dffft1ffi1',:.';'J:,'"::r,:1",*:i,:a*"!;i:i:ii*ii*:ifiii:i:::ii:iiMi':::;n;:ril)i;*;:.

f vii tl; t"r^"^Zt!rcu acek;i t"t, 1ory,l. r*rrti, ,u';;;;L, opus,Jocuri d.e otsc va mbin...r3

capactarea xprimiriiorale;i ..ri;;;;;.re, fluenre.(? e:"i"ffi::b#f::ifi::::':d; i"o:grupei u'",""""ii"iJ,"ie.tcleitcrarciind uncte"pi".#pJlil:il:ll:Jj:.1"TffTf:-"t"-"1;;inuent,

!it:,,:i !ii:'o'"' ;Hili::. hG;; :':,; l*"Tiillrscli. il;t;: ::j:lrezintd'etapa nstructtvi necesari n

,?,ffiu;ri#3"*y!!fii".:.".:T*=+l'ru;mt1ffi;:";pliiJ. rorn,ilI;'t"Y'siconceapion.,_orbiritJ-L'iJii",l["*r, urili,"reare"i, l fu.l .iT-bdt,

lyq ;i deadresar",:1]lr.l.qila9i eh.gl"sci ardcipareaa:1,-.,$i",,il'l"uf;iiTi1l,f3:::,1::J.:'oirein qiiil'?i"q"o,, i ormure-rcren[a sffategie,1.ei,iiJ;il'ft1',:f"','i:1f#tTr.,:*#:,?["'.ffitllfftj':#;:"d, Si,instrurnenrc e eaaluare

;.:;::';::;""'uil"i#fTJ';rexut4,subiecrurr rr ea temur.

trurezorvareaacesrui ubiect, ezi esrul 3, subiectur r II_rea, temul3.

STUT21

biectul

ffffio*,ri,lo"'u*": Iersonaj urai Nae cagaoencu"."'i1i:tiij':tt"" ale omedieo.1,1is9neierdutdearisiNae a-m. J. l-ililt"

oe arvenireeclangeaz;;rurgii.oii.i,'r".r.9iiconflicru_

I . t t[.{aeCalavcncu, vocer, irector'proprietar lziarului ,Rlcnetul Garpaqilor", re-

il:f;;A;;, .l So.i.tigii enciclopeiice-cooperative ,Aurora economici romA-

:'r;i;i;;.zitiei, il i*'U"re pe ietlqeanul tur*ettaq furi scrisoarea e amor

;dil;"-il;l;i"i"i i;;h"i'".h.9i iubitauiTipitescu,prefectuludeqului, i;;;r ca armi'electorali, ameninqind u publiiarea ei n gazet^ a,daci pre-

H:;;;tt fri;""-i ""i

*.rsqirreandidaiuta- ersonajul ste atacterizarmai,îiiiii;rrn, prin fapte, titudini, elagii u alteperso-naje,limbaj,;ru*l- ,,_,

i;;;;";;i" ;;d;;l pi.i"","t"i, C"q"-r.n..t-pro.teiteaze n nurneleConstitugieii"u "iof"rir

domiciliului. meningat l va ichinuit, nu vrea si vorbeasci ecit

;;;";" Joiqica.. Congtient de abuz gi de violenqi, Pristanda, oliqaiul.vrea si

;;; b;#;i;ta lui Caiavencu,i c.ie ertar. punind otul pe seaql,dif:tl?^;"#t"t

";i;";;^J;Gf# scrofuloei a datorie' D-vo-astri tiqimai bine

i1,-. 1 i"rie"r"l.il: _ti_u.:l_:l::l':.d'fi,i::.,t ,: :".'Jffil.'o"'î^ffii;riiiiirl me ogs; pardonaqi...".e apt, l admiripe Caqa-: ,,Mare pigicherl Srajnic prefect ar-fi ista"; ii spune slugarntc: "eu

gazeta

'oastri o citesc ca Eoanghelia totdeawe" 'il;;l; ;;pJ**t"i, Calavencu.e9 vede.nvingitor. Vlon"b ll : :-gll:erridentl risiiuri ." i"""ttut", ipocrizia'9i vanitatea: ,1n sfirqit, capiruleazi Se

;;"-lrf'.l i.- r"[ii"t, r"u-f"t,'"^.nerabilul enea aharn!ra.d,e.).*ci-I,*z de,proclamindu-mi candidat al

; J;;;;;;...'"tai-"i

bine pentru mine l;i pierde.minlile,.atit ai iu Pttttt!Mi arestea 5., tdtmai bine pentru mine coana Joigica,mal cumrnte a oql'ma

;t;iililiti.or, iril--i gata i-i sirut mini cu esPect"' 3.loB'n-ai e-ii."a'*.ii."6 an ""Jntul,f':"Neplecuturprinsntilnindu-l . Ttp;'ttl' 911

tavencu ncepe rn dirc.rrs demagogic e care prefectul l intrerupe caiegoric: ,Ei

;'il;;-i;"l", """.Cagavencile"! stea sunt bune Pentru.guri-casci"' Eu"sult

;;i;;;";" d-ia a-l mi'eii""

rpe ece ".Rezisti ofJrtelor lcute de acesta, unc-

;tt ,To ;-J,i-.i" i"Ai, ;tEi'for-,rl."tr ferm preten-qia:"[';;1 191u eea e merit n

;;;"ii;r;'J; *&;;;;i, u.de sunt eldintii"' intre runtaqii olitici""""["']vreau"'

ffi;;;;l d" i;p";r"c' ;Mi se cuvinel".gi-i romite.inapoieiea.crisoriilfli itr"^tfi ales. e nspiiminti cind prefecrul evine meninqitor;t.vtolent lstrrga a re-

;;siJ "aj"iiirsiriqi!Mi omoare ampirul!prefectul sasin! ,*::]-

-: 1..-x: eti*ai"ea lui Tipitescu eschimbi rePtat, e a aparenta. mabtlttate rbuna-

""i"il.ao""aa ap"laii't l. 'iubite gistimabile Je Caqavencu""onorabile omn"'

;;1;'fil;il#;lilFi;'cel" de apropiere: nenc aqavencule', a zbucnirea io-

lenti: ,,Mizerabiie!",Migel!Migel!". ntervine oecare i declari usqrnereacan-;fiiltt. ,,Eil;;;; .i.l;.J 9i u barbatulmeu; miesi-mi.dai crisoarea"' rimeqti "'"

i;;;;" rca Zoei, ipatescu cedeazd:,,(cu otdrh.re Domnule Caqavencu, ltt

;ilffii'Z;ti, .tii'""riaiaatul ui neneaiahari3...pti" "lflt.9ial.meu! Poimi-

ne esti deputar!..... egi accepti ompromisul, ipitescu l disprequieEte e caga-

1r.rr.L i toate umea'politiie. Cetiqeanului urmentat i spune si-l voteze pe

".".r"t'ifJ a. Crir"""iu.., Pentru aga legitor,mai bun ales,nici i se putea,"' _-Comportameniul a ntrunirea lectorale, iscursul ompleteazi ^ractenzarea

,";.;;'j'"i;i. i" if-p"i Jir*rul,ri adversarului iu, Tache Farfuridi, este urbu-



h[il:H:eunitcu suslin]rroriitri,r ntrcrur)r cor*or, ii crriepricironicc, r

Ifircursul ui caqavencu' titudinci]lit" timpur uvinttrriieprezintim.tr"rce demagogi., n.rrtu.i;j};fr"#'T'*r1roo* indirecte e cardderizare, cir.r,r rieAdAugI aracterizareldiiea,i, pr;" ai;r"ilit, ;;;;"i;"ri:rSizorareare aurorurrrr"caqavcncu ia pozd,",r,

,'u'i*)ononpa pr;nirr'*;'tr,rrii si suie a ribund: rttrne pdtdria a op)rte, sr,; i;; i'rirrrt ii lp;,""r,r")i, ;l,r*f a, hhrtii ;i saz.,tri e asaz.d e trib)_',i,;p";;;;i[ u"i,iy.i,1i;trrg, ,y ,irgonpa aaocdpeascdfruttea' Estc mogionat,"sty,.'pi ufi;-"irrr*r* cu emopia oT" o* a-r birui. dr,,,,umplctd'u rasremuia)':o,i-rirrrro""r"t;ri'."rJ. igJ4, .Fragiror!...pr,i,iit!|,'rJkr"::i#*i*"ff:::l'.**;;;":iifi"êamiapuciaqa,,r.ae' cao c" om r,,";.i.. ;iu t'rtT,]r:'rt"H '"T r{!::::ll! ::rrr: :iir:I!';'tr1#::'3;to::,rffil';rr:r-;;;@;,;::)r;i',,.ie'i)ii',î t (Ptinsi" t ibot. Aplauze&r;;;r";;i.l]t'"t ei "' la progresul i ... a 'ii;;;,,1cdcclarr ltt"ptoir"r;* ,lii"itrir*isq spune i vrea ,progresur uorice rer,,.

:6Tnf#il*#ffi ,t' mi,,^mua,,,"'u"riu,","',; ;jtemzice,l;!Ltr:.u,:*a",a"a.iil;:ilifiH::r;,^;::^1*#lili.Xr,,*tgtt ogtri?""' odati .n*grra .r"aidatura, surprir"

"fnu

"rreel ce l numit l facc'ei chimberitudinea;,,c^sû"n1lir;nini;;;tr!r;;if'rruor..,.., dupi arcnreezdnciierarea ier gipi"ra"piri*i" r, iptu;., ra cdr:eilseli scrisoarea.6_va ilese ascunde,'r"ga1jy-rl;il'"ill polijei arsificate,poi ine a zoe F,_ltveze,aden *""u".ii i,, rr;'i;i :::re rerrare:

"zoe(rkzind"):coard-t.,-"ju;iu"tl.ugi-"rusine.cuton-aspru;)scoali_re!.,,cu ignitare): gti n om_riu... i-aiorr.air-o... ;:;ffi;emeie buni... msdodovedesc. cuma u", "ri.ire... "qt3-i p"rea".a i"r,ir ru__i aci iu gin_aitur'Nu qi-a iutatDumnez.",p""r.l'.,"gii 1r,;i il;;:, eu vo isi_mi jutecreauna,- ru tl,l::I-11.";ip;;;;.3m.,. Ca{*,oencusre utqumitd,Zoeiltl' ii.promite prijinn_rriitoarele,rr."*iI!se um'egte cceptind i conduci, a_sta.lra rganizadtincinsrea lesului J ,orr"gr.

u' discurs,caracteristicporidcia_ur emagog,ncurr, adevirad """til,.,,v";"r"b;i.;; TL^r;^trn impreiuriricestea icilepasiunitrebuie,nJirp'"-r+ ;", r"iiil?,.r.""1.su me ergisi amaegti-(expansii) :1*" ci togin. ir'ui- qara, o.giunr.- ,olini,-mai murr, saupuFn onesrit r,!::::::,ii,l

.3,"ji"etatea ubiJ;t;;;; prerecr! i triias-".ltli::::'J:? :"*

lu nos ru gi conti ud,.etari du ei ncur ura ,,Dup tuouin.r,"",irililt,t,:,1j3il!tfi:.jiii.:t,il:,"',1,,'";il*"l::T:H*i',?,,*lf;i:eplica oligaiurui,rriti priir#;, ;, care e.incheieiesa: ,curar onsdtu_nalMuzica**::1,:, 9iprin ff i ii ,

"gizo^la ,,7o id utndn urul uiCapaaencisi ui i"iiyirlrr, iu,,rr-irhfiT;i::;::f;r;r;t;:.*"e face estur ,upTrri;.7ir'i;"r*"nacheconte*fu ,raopartemi5_

LtsLimbajul pe s.onju ui, modalitat: t:

-r.11,.r.1.]j..T:*:":3: 1""t:: ::* _p.rtiirafutui i'demag.ogia,-fiind-tiursisavurgasi 9 ::ii:' !:^::t:;'a p.rronnj.lor comiiJi, N" " Caqavencu orbegte ncorect,-pronunqi, -- . , , : - .^l^.^^^l^^:^- -. , ^, ,-nacte ""r"rrl rcestora-.eiunsind si foloSeasciit-r'I"i"*i.'r*ofogi.., nu cunoagre ensul cestora, jungindsi foloseasci

v r -- -^---1--^,brrrrd., il"riirrt.', ,,Dupr upte seculate.care u durat aProaPe terzecr( r- - r- .^ . - :^ -^*a-x -^^, . t* :" .ki l i o crrhl imi nrr tem zice- dar lipsesterni.,,". .,Industria omini

"ad-it.bih, e sublimi, putem zice' Pse9ter. . ^ . | | t

desivirgire" 1 citeazl maxime, dar le atribui e altor personalitigil: nu ,,nemu-evergl re ' - | c l teaza maxlmcr qa r rc aLrruurs 4rLUr yw^rvr ' . ' .^ ' "*1.^ . : '

I Gambetia" a spus ,scopul cuzi mijloacele", ci Machiavelli n lucrarea

N';;;i;;".sonajului su gereaz6{9T"gggit licerea u careTqili.:""iry:, "-9'.o"ai

".isi surr!", rrrr,"rp.rn""vtihalEminescu in poezia Criticilorme)rv;-

iii "U.qildecuvinte.,,l"irra. Calrye.ncu onqinen i;qp1ne ;:yanni al!,\f;;i. *i. .r;i6r.;;;;1. i"i-;ili.. * ,,imb"ti" eplicereaimbuqie,iste ersonajul'- : -- ' - :----- -

, ',-x :- ^^*^^lio .l o ô."^-oirrl Ceti ternrtl f irr-;pil;t;;; "i;;;;;'i,

,"pr"r.r't"tl in comedie epersonaiul edqeanul ur-

nelimurit Pentrucine voteazi'

'' Caracterizarea ersonaiului tefan Tipdtesculn comedia O sctisoare ierdutd apare galerie.de ersonaie in sfera olitici,

-'-ii".'i"dividualizare.

Aurorul oibsegte ele doui modalitlqi; l lPutt

rePre,zentatlvetr -e r: :--r -- ^ : .-) : . .^^+y. ^-*.^-î^lo crrnt cr 'creriT-rfe'#;;;;;;;iit, pr"p""derenti fiind cea_ndirectd: pcrsonajele unt caracterizate

oiii".qi""., fapte,"rii"Jini,

gesturi, imbaj,nume. Caracte:rizarea irectd onstr

inindicayiilescenice;iregizorale. , ,.Unul'dinrre ".ronrjil. principale ste refectul udegului, ::{T Tipitescu.

Aga um sugereizi numele Tipitescu , prefec.tul ste tpul Polltrclanulul Du-

ziv. prezent r, ,o"r.l.i. p"rr,r'a"t."1"

coirediei, re autoritJte suPra alidu-lui si a ntregului udeq, iiiegte situagii i sentimente eterminate e relalt't'le u';; ; ;; ; ;;;i": E;'i

";;'lp i-, i"r'.qin e relaqiiamo oas cu zo e, soqiap i e enulu

siu.'ZahariiTrahanachi, ub obladuirea ndulgenta acestura' oql re r strdancl

ili.;;. 6il;il;i;.;' 'peZoe 9ipentru o sa"lva.decandal ipropune si fugi

i.pr.,r'e, da r o ;i do;*.!t. p.nrt,r neglijenga ea i pierdut crisoarea e amor:

"#';,at;itp;i d; il;;;ii, Je-qi pt ' ai'pt, '''' mi aqteptam!""'ui rrahana-

;ilti;;;rtTou.riau f;i;;."i.; fiind legaqi rin interese omune icomplici n

manevrele olitice'"'"e;;;lfii"i,Cftiqn ristanda, ste ngiduitor, olerindu-i necinstea afacerea u

steagurile), ar Eiautoritar."*fil;i;,;U;t;;;;;rea ilegah a ui Nae Casave.ncu iperchezitionarea.lo-

-"i;i;i;;;il;il-i-otfi".irrisoare.acompromigitoare. ipitescu este m-

pulsiv. asresiv". , "..r,

adversar antajist " c"t"-l disprequiegte,i stopeazi

il;;;"J;-.*"eifr, iar ii oferi diferite uncqii un Jo.c n Comitetul pe-rma-

;.il:-;;*,fi: "";;;lstarului, ocul de primar, el de epitrop .eforf,.:'ti

-oqirZivoiul,proprietate ublici: ,N u se poate!O sd^-iup oasele!"' l rm -

p"E; if arr1"I, -, lVrea si ne omoare, rebuie i- lomorim ") n schimbul cri-

sorii compromiqitoare.



zrhrrirTrahanachensugiecunoa$rempursivitrtearietenuruiru : ,E ur elr;:.tf:IP:t!

Altminteri un uliti-a.qt.pr, cu.r.r., i. . iute,nu ace crrrrri

.rll:fitliffit:tutzoe sunt ingureleersonaje are orbesc orecr, untniEre

Prefectul li nir^1a;;^1Tlir-"r Ti{. cite ori i este ulburat nteresur. cr.lernur urmenrar r enerveazi i- rdi-afarl iiil; ioiiri.i"" care espccrilcctoratulsi democragi"", tr.fui ,i ,ite o

"riiuJi,l"uinJ"-o'iro"re,ilcarn corrrrniaelectorali. rgolt*"r . ""

.".portamenr iconcepgiiestipin absolurl *t' :l.ll:,: i: :d; ; i"ii""ihr.,;;;i; ;;; d. f,".,,,*, ti,are',

1i;;;!:q;'';i:f#+:8,il!:t:';lTH:i'ili1'jj[ilit**lfl'iL}J,3-danache,ienilizat,

e ""ai'"e;;; ;; ;;**;:r ra ltul,irotosepc

", ff:fi:::tlffilllt: atitudinea,"gTryliTenrul. upi.cumi dicteazinterelndu-i c"rer."r,ul'-ft:.1j:t]-d]Treguiegte

.e dversari, epilJepe cagavencu, pu..j.*n.J--.;;;#:"] jurmentat:"f';J 1e-fu' i-li daivotul "̂t;;";i#;mcepori,iciJr;;;i"il1.'i,-,.?11"T,1i:tiiT:LH1::,:il,**f,T,,ffIgamigiDandanacher "i. p.nt- .ii. ,*rffi;. atitra reme inrgtea ea gi a emeiic care_oubesc... e umeti. t"-.,""i.r_"!..De fapt, ronia :igl

"r"i.*rrir.i.rprjra. gi din apelativereticuriverbare)noa le ,,, imabil'.r:'-.^"::l ilt't&ffi :r,lffillr.r,i,".,adversri.tefan ipitescu gtiutsl imbine'amoTrr i sce'siu'ea politicr.Ghigipristan-l caracte izeazaeTacr.::T$i": *ogi., f;iF, frd;:ffi Joiqica, oanaJoi_ca,raineneaci, u banii "i frrir"r"til... babachii...*concluzionind' person";"iar*tr;**i."r pri" i;isituri si atitudini ndividu-zanre impulsivit.t.,uio,it.t.-,,.f;* .;;:iii;;"riJl:,un"r" aprietenieigrpnn trisituri comune u arfl-politicieni.- ecinsre,morarrtare, arvehirism.

mt':lltlmn'.*t#i;m

ie" i;#"':tffiT"en rsaj__ _ .

-EtE Hvulr!4.

C_aracterizarea ersonaj ului 1oe Trabanacb ecapodoperi a creagiei aragiariene 9i a literaturii rom6ne, comedia o scrisoarerdatd ugi-a ierdut

".r,r"iir.r.r, "r;:!{';d"i ffi,fft,"i,*. poritici,,i ar_ir-li:liei ardstice: ipologie, ;r;;i. comrc. ,:n gare'a de personaje'

'roanaJoigt.r" 1t:,ri-_locaparte. ,a ersonaj rincipararitei omedii e moravuri. *gi r"

"i.qapolitici a viemii emera u are drepturi'"ff1,ffiT1'rfr;.::f'Jiil;i;"il;;;JJft:';:ffiarrahanaclie,eiaracterizatd direct prin nd.icapiire cenice^siye{izorare, tnecatf , ,se repede agind*, Zoe .i;i fring, *ai,ni[r;,

"-i.ipna sd se eleascdsi cdzi.nd.u_i a esi_

natd n brdge", singurd, agitatt', ,zdrobitd", nhotdri,td", 4l6ngi.nd"', ,,rertenin-du-i toatd nergia,", ,cu neigia eschndd' , ,rugdtoare ioytl ernopionatf ,t'iu.?:fdtoare", ,rn2rzgirt", ,,d.hnd n pipdtsi uiti.ndu-se ierdutd.in oate pdrpile";',duperati' , ,,nerioasf , .intorchndi-se' pre lcu o .prioire de'disprep' iameninPd-io,rir' , ,,rAzAid" ,,cudigiitate", personafiarcaZoei-seimplinegte rin ac1iunile i,prinaiiindiruo oJto, peionaje faia de ea, ca gi prin imbai. Femeie oluntari, Zoeigi mpune nteresele ideciziile,olosindarmele eminitiqii, uvintul duios, ar 9iautoritar,lacrimile, ar mai ales irmitatea' i

Rolul Zoei este ecunoscut e oqi:pentru Farfuridi ,partidul ostru" nseam-ni ,,madam rahanache, umneata adici Tipltescu], enea aharia, oi 9iai.no;tri..."Pentru lugarnicul oliqai, hiqiPristanda, rdinel Zo.ei uprioritate, hiar n po-iia" lif"f"T siu, prefectul'Tipiiescu. ahariaTrahanache i acordi ncredere bso-luti. Este elevanti eplica cestuia at i lui FarfuridigiBrinzovenescu are e.temcd Zoe gi prefectul ideaze nteresele artidului, usgindnd andidatura poziliei,,Aip.rqinii"i lbdare... ic: pentru minl.sl vie ciniva si binuiasci pe.Joiqica, ri pea*iiul b;ni.i, tot una e...Di opt ani riim impreuni ca raiii';:"Replica ui Traha-nache ambigui, nu e evidentfaci el gtie-de elaqia rietenului iu cu Zoe qi ac-cepti aceasti ituaqie, audaci pur gi.simplu naiv'*Lucid6,

dtrza qi autoritara,Zoe'ii rdona ui Pristanda l- l elibereze.pe.Cavencu: ,[...] i si nu vii fdr|,cagavencu. oarti-te bine cu el. a o-birje 9i-vinon-,r-.tipe".iii ".rno"gr"

ine nteresele idispune e mijloace i gi e satisfaci. steitotarid si sprijine andidatura ui Caqaven{ pentru a1i salva noarea' ui Tipn-tescu i declare espicaq ltimativ, upi ce prin acrimi ncercase nduioqarea cestuia: ,,Finice, daie mi iubegti..., jap[-mi, scapr-m{ de rufine.!"' asi-mi innenorobire..; i mor n rugine.'.. moari-mi pe minecare-te-amubit, cate am e1-

fit qotulpentru ine... M-ai adus a moarte.-Pel1* .." (bo9ar(1)mi.omor nain-re de zbucnirea candalului, stizi, cum, icil-Qtknge)...ri mi iubeqti ieu riiesc,.- ori nu, gi afunci mor.,. dar nu voi si mor pine nu voi fi luptat cu toate mpreju-rtrrile iam si lupt cu ine am si lupt din toate guterile, u ine..."

,,b;, il"l.g

e,i.Eu sunr penrru CiFvencu, baibarul meu eu oate voturile ui tre-

buil st iie p.rir* Caqarr.ncu,n sfargii, inelupti cu.!ata191cu upti cu mine.'.Aide,

Finiqi, lupti, zdrobegte-mi, u, cate,ziceai I mi iubegti '-O tt*ti.nea dlrzenie l facepe Tipitescu dcede2e' erml este icind aflec

Aeamiti Dandanache, andidatul e i centru, a obqinut usqinereaot prin 9l"t"j',,fr ;J se poate Vom lupa contra oricui..' om upta contra gu'iernului " Devi-ne ronic-incisivi ind Dandanache i spune i nu a restrtult cnsoarea e cate arputea-o olosi gi alti dati'^ Aflar n mare mpas upi ce a pierdut crisoarea i iind ameninqat u poliga-al-sificatl,Caqavencuautn sprijin iZoe. Aceasta l umile;te, l dojene9te,i pretindri.o"Ju.a manifestaqian cinstea lesului, ar i gipromiteajutor n viitoarele leger

ffii"iii pxi daci ai vrut si-mi faci riu qin-1iputur... eu am si fiu tot buni ca 9ioattl..n-.- Du-te si a oc n capul mesei: ii zeloi,aita nu-icea in urmi Cameri!' Finalul ericiral'comediei -toqi adversarii e mpaci Pentru i ii unegte evdoting"Ju parvenire rin politicS, r, ,"rt togisunt corupqi scoate n evidenqi, n



l.li rtil rubtilaruziv, moratitarea in viata ubricr iprivrtr.rcrsonajurcerma i'tri,*nT:ff ;trff - e;;"" t"u''"n*-' ,iJnl In rtat.."o"n]?i'ij:H:?ift,

nume omun, elevi aptul cd,a reprezinti categorie o_lrncte rizatl direct gi ndirect, mai ales prin relagiile i cu toate celelalte erso-e, oe {mineun personaj

-;r;;;il1;i;;;ffi;i;;;"u"r, p'vrt cu ngi_'1{ cauroreisi-i,"tirr;a;;;iiJ'rpr"r"ror.

Apus de soarede Barbu$tefinescu elavranceaaracterizarea lui $tefdn cel Mareentru "rol"i-riacestui subiect, ez i Tesul Z, subiectul Lubiectul l Il-lea.ln texr, nai esteadverb ..*9i. emaiera idinsul..)mai substantiv:lyT"lg trrii i,"""rr;;t"-fi;.j fi"at1r.g.;Vroia.si lecen Iralian l"i ioi."-'n atelier,fg lalgi altl unelte edulgherie, ra iun mai.n unele egiuni icatul este enumiirnai. ' --'y' sL '"'qh

i''ihi.if x,H:i1:*l#:;-a de ndicativ,impurmperfect,ersoana- subsrantiv: riim tn ei r.hi_berilor.

Hlrlu.i esteverbul pnteala orma de ndicativ, impulprezenr, ersoana

- substanriv: n curre unr mulgi uide ragi.

rext, ui este r:::t_f,r:1it proclitic. ,firi voiauilici..)- pronume ersonar, ersoana II-a, numirur iril;rlli dau ui cartea.imeni pronume egativ.ut - arficolhotirit proclitic.u conjuncgie.coordonrrori.copulativi.ra verb predicauv,n zadar iocugiune dverbiali e mod.l - adverb de mod.

cici ["'] mai rrebuie" - p.ropozigie ubordonati circumstangiari e cauzd.i re faci gi om ar rui rici" j

oi*""itie subordonati subie*ivi.penrru a si pogi sta a Moara-..r'orot., _ pr.;;;ir,i.;"#il;;ri circum_angialide scbp (finali).

| 2174. a i se ace rici, a se ace o favoare, a se ace untre qipunte, ase face oc,

a i se ace dor, a se ace galben, a se ace stipin, a se ace deEtept, a i seface de duci, a i se ace oc. , , ,

B.:l1.tntext,afiesteverbpredicativ.(, ,maieragidinsul,.)

La Muzeul de Lrtdsint exptuse orrrori ulturale omineqti qiuniversale' verbauxiliar)Risiritulsoareluilamaregs1gimpresiondnt,(verbcopulativ)* atribut pronorninal doringaiecdruia/ei/aceleia,

'l- atribut adjectival: oi copii.- atribut substantival enitival copertele dilii, plilcerea eclurii,- atribut substarrtival repozigional: iriri de munte,

- atribut adverlial: casa e,acolo, otiriqeade-atunci, ubire

cq de.asik, ivirea/aparijia, e nedrtePtdte- acribut erbil ; Interesul entru citit/tnvdpat, evoirde a Sti, letele bia n'

cdrangind,lebada narind,, u ochii ucind.

3. Ningea cu fulgi maril/, de rednai2/ cd, untstele dzdtoare,'lP, - propoziqie ubordonad ircumstaniiali onsecutivi'

Privea t0t de ntens, /de e nfiora.2/P2 propozigie pbordonati ircumstanqialdonsecutiv{, , ' ,

'::;:

,,Qi1I blrsanL, De egti dzd'rdrtand /$i de-a fi sd mor t/" (Miorifa)Pr giP, - propoziqii subordonate ircumsanliale orrdiliona'le.

,De aorbipi /MI fac 2/ ci n-aud. /"(Mihai Erninescu)Pl - propozigie ubordonati ircumstanqialiondi$onaltr.

Nu gtiu 1/ cum s.a ntimplat?/ de am nitat florile newdate, l, P3 propozigie ubord.onatd ubiectiad.

Primiria Municipiului Bucureqti reobiceiul 1/deorganizeazd erbdri le er-nii, expozigii eriod,ice, hrguri de carte, ?/P, - propoziqie ubordonati tributivi.

4. Formele ronumelui demonstratio e dentitate

M. F.Sg. N-Ac acelagi acenaqi

G-D aceluiagi aeeleiagiPl. N-Ac acelat_l- acaleagi

acelorasi aceloraqi



lc.l' ln calitateeecare,o.r, .sp-unnicairor6 uptc cnrrumedalia rimpic,r1. 1^.ll i.i cxpediiiia polJl"No;;' i;;"..cp tatrunanim.r. \,oregn suroru mele au optat pentru cursul di informadcl

Subiectul l IIIlea

1' P.rincipiul continuitdgii n realizarea obiectivelor-cad.ru le studiului lirttl,tr- si iteraturiiomhnencicra;tui;i;uii, aiiiitriiT|"'iI*rrrrtr"Penrru ezolvareaacesruiubiecg

"*rir*rrutr,,,iui.r*i"iiii_r.r,ite'rrrr2. Tipuri d,e xercitiiPentru ezolvareacestui ubiecr, ezi esrul 1, subiectul l II-rea, temur3_, ipuri deproieaare d.id.acticdPentru ezolvareaacesrui ubiect, ezi estul 2, subiectul l II-rea,

tenrrrl

TESTUL22

Subiectul I

I Alexandru Lipusneanulde Costache Negruzzi

Caract erizare doamne Raxdn daln nuvela storiciAlexand.ru dpugneanul e costache egruzzi, apodopcrlliteraturiiomine, oamna uxandi.rr, u' personaj ecundar,erme' antiretic crrtt"i:::ilt:_.1

personajului.principal, t":<^""a*iip;;;;;il"rn realrzerea ersonajului, urorul olosegte oroitriirorea diread, portretul ltic (,Fingaga uianda" ^"r'ir"iii*"rlq.rard. arefrcuse i se duci vesrea iespre emeile omince)

Eiportretal

iiit;-,"r^-rri::." q: "";-i*"ru ." floarea xpurrargi$i oarelui, enu"rb

hi-i.a ,-o urnbr."rci-, fiindci ,iii-r. rno"rrea adlui s?ru,Petru Rares, recerea,frareruiiu, Ili;s, i; ;;ii;.' ;;ir;-i.4il ii,r"idere" cerur,rrfrate, omnitorul tefan, e stietoi.iii".,,,r,iiu,nIil;i;;il i.,i.oin motive .litice, oiBrii hnreziseri

'.tiu,,*i ,,.;;;;Ti,,i;]it,;i;i;;in rocului gtefa',ca, n cele inurmi,Ruxanda l de"inE,o{i;l-iAd;d*iipuq".rnu, care_l iruise eaeel olde,Portretul realizat e autor se completeaza u descrierea minunqit ,a aspectuhttoestirnentar:.,,era.ir4lricatecu oatlpompa uu.nite nrir"iiiJif* ur uroride domn,,Principalulmiilocde earacterizirr iêifapt;;;i;;;;:;;;;r'rrut, ti*bo1ut p*sonajului, el.dtiile oamnei uxanda uai.*rna* Llpugneanu, u mirropolitul, ubot:ft,-f,lqrri, Sp nciocAiSroici --'&"i i"*

"erizare indire td.r\oorelea riginusare e egise-gten noblegea omportamentali. e Lipugnearruar i vrut si-l iu6eascr, ac6 l-ar l-;;;;t;" simgire ai aleasi. oamnaRuxand.r

| ,.,,este mpresionati e alea, ar qi de ameninqlrile oieroaicelor iciror soqi u-seseri ucigi,de aceea ncearci si-l convingi pe Ltrpugneanu i inceteze moru-rile amintindu-i ci in jari gi a hotare este inigte, el a dqvenit oarte puternic qitemut, copiii e sunt strnitoqi i rumogi, ar ea l cinstegte i-l ubegte a o soqiesupusi qi ci nu numai prin consiruirea isericilor a obgine ertarea ui Dumne-zeu pentnr aptele trvirEite, i cu nglduingi gi ndurare. O tnfricogeazl, eqcgixlui minioasi, mai ales I acesta, nstinctiv, une mlna pe pumnaluldin cingitoa-re .Degio avertizeazl X u mai ncerse I intervindn treburile ui politice, oam-na Ruxanda 1l infrunti, spunindu-i ctr vlduva unuia dintre cei ucigi de el aameningat-o: ,Ai sI dai samtr, oamnl", 1l roagl si inceteze u omorurile Ei ivorbeqte e obsesia e care o are vilzlnd maginile ingeroase, apetele oierilorucigigintuitepe zidurile curgiidomneqti. imbind, Llpugneanu i promite ,,unleac de frici",

Trisiturile antitetice lecelor doui personaje parmai pregnantin cena spd-palui, ind Lipugneanul i oferi eacul e rici promis: piramida in capetele oie-rilor ucigi, aqezate up[ rang. ,,Buna doamni", cum o nurnegte aratorul, erainspiimintati de zgomotele izvonurile in palat; e uga mpreuni cu copiii, cindapare ipugneanu are duce n sala e ospil aritindu-i piramida.Yilzind roza-va priveligte, oamna Ruxanda egin{;cu celagi dmbet iabolic, ipugneanu giarati disprequl entruslibiciunea oamnei aler ,femeiaot femeie; n loc si se bu-cure,ea se sperie".

Gingaga, iloasa i buna doamni Ruxanda a rebui si accepte i-l oFiveascipentru salvarea iului lor gi pentru bineleMoldovei, a$a um o sfltuiesc cei doi bo-ieri,Spancioc iStroici, icu aprobarea aciti a mitropolituluiTeofan, are egrl-begte i-i ofere ertarea istr regtrteasct ngerea ouluidomnitor, iul minor al uiLipugneanu.',,Duioas4maml" trebuie i aleagi ntre bilrbat i iu, "Mahinalicegte

isili6 maimult de boieri",doamna uxanda oarni otravi n paharul ui Lipugneanu, ar estecup-rinsl e remugciri entrupicatul sivirgit,-ln

literatura omini, doamna uxanda imlnc un chip uminos, n personaj n-teresanL

Cardcteriz4rea ornicullti Molo,cCapodoperi crealiei ui Cosrache egruz2i, model de nu-vell,storici, opera

literarnAlexdndru dpugneanul apilrur n rcvistaDacia iterard,ca lustrare pro-gramului ornantismuluiomlnese nunl4t e MihailKogilniceanu n ,,Introduc-qia" in nr. 1/1840.

'Dintre personajele ecundare lnuvelei ace arte ornicul Moqoc, ersonaj e-lebru n istoria Moldovei,Personajul ste dracterizat ,irect e citre aqtor gide ci-tre Alexandru Lipugneanu imai ales ndirea, prin fapte, atitudini, elaqiicu altepersonaje iprin limbaj. i- Mogoc sie ipul boierului rdditor, ntrigant i ag, ncl din primul capitol cumottoul ,,DacI voi nu mi vreqi, uvI vreu,..'i), ersonajul ste caracterizat ndirect



in rptc i limbaj, o.rniculac c artc aliruricl cpostclnicul cvcrili,sptrtarultncloc l trolcl dtn solta eniti i-lintimpinc c Alcxandrua Tccucigi r- imunicc tr ara nu--l rea domn, Fermitatca ui tlpuqncanu, oinga ui de icr d.1iredobindi ronul, i determinl e boierisi-l arragi ntr-qcursi, ,feruinau-t r, lllunle r sprijinulo6rei turcegti is; se ncreadi n eI.Cunos"ana"-i ine.Lxnus.]]:lf h'prijinulo6rei urcesti ii ; s.encreadin eI. unoi;il:iti";;dpi,;,l-Li:,1..c npo*rêrugestiv-pi,aiales,uiMoqoc,;r";;;;; d;il;il;;J,,elorlrlli oieri{-ic6qrige-bun;voin1a,irui.rt ;dir". "L,in;i;;;;t;Iitffi;,;;;ravulba", ,Dar u, Moioace nvechit n zile ele, "piittr'" r [iocoi " toffin,i,aivindut pre Despot,m-aivindut gipre mine,".i.,ilnd. gipr. i;;;;, ,drr:rn;,

fl rrn nX+X-X', )^ t- , .^-^ ^r.^-f - - - ^ i- , I ^

r *r f .urLru,LrE r.,c$por, m-arvanout sl pre rnlne, vel vlnde st pre I'omsa; spung_mlag r un ndrrriu de frunre, cind m-ag ncrede n tine ? Eu tjiert inse, c-ai ndrizt r crcde fl ar mi vei putea lngela" i ii fegedu;egrei 4u-l va ucide, ii"a"_i tr litor: ,ca dmi ugureii de bleitemurile Jrodului".Sadsftrcutupromisiunea bginutd, ogoc e omporri ingugitor9i ipsitde dem-

tate, pre eosebire eceilalqi oieridin solie: ,sirutimina]aiemeni inelui, arc,loc si mufce, inge mina care-l ate".In capitolul l reilea cu mottoul ,,capul ui Moqoc rem...,,), onflictul intrcoloc ai Lipugneanu e de o parce, iMoqoc imullimea

"r.tptli;d"

"er. "r.rio,d3 .alta arte,.ating unctul ulminant..La sprguiin are, in porrrr,." omni-rulul sunt ucigiceipatruzeciEigapte e boieri,acesra l ia deopJrte e Motoc si ,tsflcut, ,,savureazi" paima oierului. inic, l intreabi daci a l.ut bineci a scl-t de acêgti_dugmani,lugarnic i pocrit, ncercind i-giascundE roaza,,,silin-'se a ride", dar clinginindu-i inqii, vlogocispunde i el nsugi niengionaie i-ltuiasci pe vodi la aceasra, nsr nqelepcirrrr."o-nului i-o ""r. in"i"r;.;Mt-

vul gurtezan", um.Precizeazi+naratorulcaracterizare irectd),incearci I cigti-asdel univoinqa ui Llpugneanul, eEriind e soarti l asteapte.Alarmati de zvonuri nfrico$itoare,mulgimea ine agitetiri" urt." domneas-l-lpuln:anu trimite armagul.ca daflece.v.re.a ulgiriea. upi un momenr c

uire,mulgimea,"intr-u.n las", er e ap_ului.M9!o.-, el caie-o asuprea i- ocmlnea. ncercind-si-gi alveze iaqa,Moqocdevine ag, e amenteazd., pd"cd,-sulde mine",promire i construiasci biserici, r se oale Nisciro"r.i a.'b"--zeu i si posreasci ini la sfirgitulzilelor.

Se stridu-iegte i- l induplece eievod rgumentind i estemare oier, ar ce icare-i er capul un tpro$ti.Dez-stat, ipugneanu l trimite a moarre, osrind o replicr imasi celebri ',,progti,mulqi".Dispregul qievodului sre otal, ,nu emai bocica o muiere Fii romf,n erde ,.: vrea si cngtige imp gi bunivoinqi,motivind ci nu esre regitit sufletegre.

t1 te mai spovedegti ce-ai si spui duhovnicului ci egtiun tajha, piur , ,in-or? frl3 o gtie.toatiMoldova.Haide luaqi-l e- ldaqi orodului, i-i puneqi ist el plite;te Alexandru odi celorce pradl, ara,,.Caracterizarea ireqti a personajului i realizeezi iprin aprecierile arahru-.t ,ticditulboipr dcnea ft putea"l dus mulqumii ,rniimult mort decer;iu;, ;;owlboier,.," ste ingat elceasta, are-l vaqioneazi e voievod,ln realizare",p.tronil.lor rincipal.9i ecuodrre, ndividuale$i a personajuluiectiv, ostache egruzzi i.ademenstrat liestria rtisticr "r. ii aiigur;

"",ol

portant n istoria ircraturii romine.

Caracterizarea personajului colectizt mulgimea)

ci acolo se pett'ec evenimente iudate'-N"r"ror^.tlsurprinde conTportarnentul gfinitoriu al acestui ip de personaj ca-

ructerizare ndirectd).lntre6aqi de arma;ul trimis de Lipugneanu ce vor' oarnenr;;;a;; clif; uluiqii,,Prosrimea ;mase cu gura ciscati. Ea nuose gtePta a a;e-menea ntreiare. Venise ira si gtiepentru ce a venit 9i ce vrea. ncepu a se.strln-ge n cere, et e qi a se ntreba unii pe lqii ce si ceari._In firEit,.incepuri Striga-""- Revenindu-gi in uimire, mulqimea e eluiegte e povara blrurtlor, de,eturnl

.ornir" J"lrorrriculMotoc. Odatlrostit numele acestui oier, oqi cei prezenqi on-

stati ci acesta ste dupmanul or comun gi-atunci oate glasurile se icurd un glas

Personaiul olectia eprezirrti oameni ransfiguragi rtisticcare acqioneazd i:ungrup unitar, cu manifestiri gi ps.ihologie p.ecifice'

^ ,. . --^._y' bortn.h. Negruzzi erte criitorullate introduce n literatura omAni_persona

id J..ti" ti n n'uveli: mulgimea, irgoveqii) ar e apare,-in apitolul al III-lea.(cu;",r."i ,,Capul ui Mogoc ur.rrr...";,"1" urrea oievodali, a urmare a zvonurilor

si acel slas striga: ,Capul ui Moqoc vrem!''' i'"i3r"iit;:;; ;;i.;;d;;; ;tli".ide ci sunr roeti, eascunzinduli ispresi ura ali de multime. Voievodul este ongtient e orqamulgimii:."Proqti,.da.muliForqadezlinquitl a mulqimii agitate evine nspiimintitoalg,,,,Jicilosul boter crzuin Ur"q.t" drei acestei

"u,nrrli. capete, are ntru o clipeali l fecu by.."t"' Sintlq-

ma ,,idrei acestei u multe capete" consemneazi trisiturd caract€flstlc- ersona

iui"i ..t.lriv - forqa distiuctivi. Scriitorul a intuit.gi a infa$9,at y-t,al.t,comportamentul personajului olectiv care rece gradat de a.agttaUe aotlca a ul-

;;;:;1;;;;;f;i'i;i;'*ii", n.'ig"." la cruzime. ip.,er,.rr',., bi'nuise i.faptele. al;;;;*i;;Jii-"" ;i civa'avea"neuoie e ,,un qap splgitor", de ace€a i promiseslui M"ofoccI nu va pieri de sabia sa, iindu-i trebuitor si-l uqureze e ,,blestemurle norodului" (capiiolul I).-- ^M;i;t;;i.r,'nJUt."""

l."duc. personajul colectiv n literaturi - qiranii rlscu

laqi in romanul Rd.scoala).

Subiectul al IIJea

A.1, iu - adverb e mod, de negaqie repetat e pari.rori n text)'

niciodatd adverb e irnP.pl - adverb e mod.'rnereu-

"drr".tde mod de continuitate.

de-a gata locuqiune dverbiali e mod.astdzi adverb e imP.aici - adverb e oc (repetat datd).Doa.te adverb redicativ.'mkne adverb e imp (repetat dati).astdzi adverb e imp (repetat dati).tof - adverb e mod.poimhne adverb e imP.



ci r - rdverb c mod.ma i - rdvcrbde mod.

2, rebuie predicat erbal.sdfii om - predicat ominal.pi - advcrb de modfdrd funcpie intaaicd.tr - subiect.Ano - substantiv ropriu n cazul vocativ,fdrd funcaie intacticd.

' ,,strmr bucur de ziua de.asrizi" propoziqie ubordonati tributivi."cl gindurilemele unrdegarre.. {,cl iiua de miine are sI fietot b,-'*7 - propozigii ubordonate ubiective.,,cit vom sta aici" - propozilie ubordonati ircurnstanqialie imp.

1, a supdra s. a bucura, mulqumi.tignd (tihnd) vs. agitaqie, ,eiinigte, rirnintare, ngrijorare, eami.a pierde

s. a cigtiga, reglsi.a se eme s. a spera, avea ncredere.

B., Voi n text este erb auxiliar. ,, o voi pierde..)

Am discutat uzoiproiecrur e modernizarei ragurui.pronume ersonal,persoana II-a, numirul plural)El ao,t d'mr convinga e unere sare ntenqii. verbpredicativ ,,adori..)

, A rdrnas ncintat de rumusegea isilbiticia peisajuluimonran. verb co -pulativ)Fiind bolnav, rdrnas casi. verb predicativ)

Forrnele ronurtelui d.e ntdire

Persoana Persoana II-a Persoana III-a

;:i 'o'" ' ' " 't;rr*, ,

Au venit doi dintre concurengi. numeral cardinal cu funcqia intactici de su_biect)Al cincilea din rindul din fagi a fosr un sportiv faimos. numeral ordinal cufuncjia sintactici de subiectj

I

I| 229

c.1. Escaladarea verest ului a fost o bucurie otali pe care am triit-o din plin.2, Noul ales succedi a pregedinqie nei mari personalitiqi politice.3. OdatI ce s-a oferit sd organizeze excursia, niciun pretext nu-l indrep tigea si

se eschiveze , ,

Subiectul al IIIJea II 'l

'7. Metode eficiente e nsugire elementelor e construclia omunicdriiPentru ezolvarea cestui ubiect, ezi Testul 8, subiecrul l II-lea, temul L

2. Conceptul e cuniculwm :),,Pentru ezolvarea cestui ubiect; ezi Tesrul , subiecrul l II-lea; temul 2.

3. Caraaeristicile ocului didaaic in tnodpdmhntul prirnar : ' :In inviqiminrul prirnar jocul didacdc capiti pondere aparte at$t datoriti parti.

lariti$lor de virsti ale gcolarilor, cit,si datoriti specificului procesului nstruc.v gi al disciplinei limba gi literatura romini.

Jocul.didactic este o metodi de acqiune irnulatl prin care copilul.invafi jucin-, necongtientizdnd efortul intelectual 9.i izic, este, articipant activ; gi satisfa-roie de oc. de relaxare- ar si de cunoastere. ocul didactic creeazd, notivatiaevoie de joc; de relaxare, dar gi de cunoagtere. ocul didactic creeazd, notivaqia

ir, conferi atractivitate activitigii de inviqare, facrlheazl,irtsugirea itit"scri-i gi dezvoltarea apacitigii de comunicare. Prin joc didactic se dezvolti g6ndi-

cu operaliile ei, spiritul de observaqie i de cooperare, ten{ia, memoria, imbajul,ginaqia, oinqa. n jocul didactic se ormeazi trislturi de caracter: tipinirea de, spiritul de competiqie, espectul penttu coechipier gi pentru adver$ar, ibda-corectitudinea, piritul critic gi autocritic (micar incipient).

Jocul didactic trebuie ntegrat organic n structura ecqiei; e desfegoari ri dee ori se soliciti eforturi intelectuale mai mari sau se simte nstalarea monotoniei,

avind menirea si capteze tengia levilor, sl din amizezelecg ia" i ofere rela.si-i determine pe copii si-gi insugeasci unogtinge, l-gi dezvolte deprinderi

ri a congtientiza ificultatea, efortul psihomotorln inviqdmintul primar se pot rcaliia mai multe tipuri de qcuri.oJocuri senzoriale viz'ual-nrotorii, actile, auditive), de exemplu, pina:uz /vitz/pi-

" piit copiii trebuie si recunoasci anumite obiecte sau aspecte le naturii, sI le.denumeasci, i realizeze analiza i sinteza onetici, si spuni'irtsugiri ale ace-

, lor obiecte, i forrnuleze'ptopozilii. ocul acesta oate corttiriua u oc de rhig-i:' care prin care se edau anurnite nigciri riunice ale unor fenomene ale naturii,

ale unor animale, nsoqite de onomatopee aracteristice.o .Jocuri d.e obserttaie a naturii, ca pregitire pentru activitbgide cbmunicare ora-

h,9i sctisi (compdneri descriptive 9.a.). ntr-un anumit fnoment al ecgiei i s ecere copiilor si ^priveascepe .r"arira !i si spuni ce aspecte le naturii obser'

, vi, si descrie acele aspecte.. Jocar|d.e dezooharea oorbirii, prin intermediul cirora se reilizeazl'ortoepia

copiilor, de exemplu Jocul sunetelor, ocul silabelar, Jocul cuoirttelor etc.; se



dez.v'lttr eprinderilc cco.municarc,rcpildi .curilc:spune it ma i mult u.ointecare onlin nnetul,../silaba/are ratdacpiuni/insisiri tc., d cred,t rlmai muhe cuainte u silaba/silabere..., ompleieazi iriiirt)propozipia !, I rlntreb, n rdspunzi! etc..

P.,^.l,rT:"""j f "po,, esfiguraocuri. rale u nrebdri, de ipul Cine Stir ,t ;,!!!,,,,?!!f^r^punde mairyele cijtigd!,Jocuri_ghicitori,Joturiecrea1ir.,1,,,curtde o, n care opru rebuie i-;icompuni olulgisi-l nterpreteze ir rrror

;,o1vi1qlto1.n acesi ip de oc sunt anrrinai. ririil"lrr. g}"iîr.",-*,,,,

,r,llT_ol/l! Timica,gesriculaqia,maginaqia, fectivitatea.e p"ot .rragu." ;,,. ,,:.-....:,-p^t::i1

RE o e u tn a cpi ne, pr e enpik de h de ea T r gu,ui/' t:x1,,,ztgrct e carte/a Muzeului... .a.,n care e arrr.erneazdrolurile.ro.f,itor-rr.1,,1tiltor,se exerseazi eprinderea e cotnunicare rali,t Jocuti didactice e siionirnie, antonimie, monime fitritase olosi acesre :()'cepte peraqio.nale)rin care e mbogiqegre, e aciivizeazdgise ezvoltiv, ,cabularul levilor.oJocuri-concursn care dominanre ste nterrelagionarea ardcipangilor. ce,rrtip.de activitate rebuie i.creeze tmosfera/co"aigiit"

"'""i.oi"p.,igii srirrru.

ll,.-'::Aceste i9c11i e inalizeazi u stab-ilire";;;.1";Girlri^9i

"'uno,;, ,

ll?J':,i|.ill$]ra.d1n urmi nu trebuie i fie nhibaqi, i nc*urajaqii particrl,e9r a alteintreceri i-si ie cigtigitori.Recompense rebuie eprimeasci ic,i*

o.1.,.1*n.d"r i.fe,1en9iat,n funcliede participare, e performanqele ealizatc.r'rlclenlaroculul tdacuc ste ondigionati e constientizareairuaqieie nvilrrre,

TESTUL 3 ;

Subiectul

Cnracterizdrea ersonaj lni Tache Farfaridi

",}:-li.l?dTldi, avocar, embru lmaimultor comirete icomiqii, sre ipulp.tlclanulur ncult, orupt giprost._,_n:1t_:Tjll t1."garayte.!.iat !ryc1, rin ndicapii cenice iregizorale Ei nd.irctrnn tapte' atrtudini, elaqii u celelalte ersonaje, piniaalto, pirsonaje esprc l,rin imbaj9i nume.

--If: l1l:di" gruparea uvernamenrali, sre rerendent a deputigie. rgticc,r

TttdYl se compune in ,,madam rahanache, umneata[Tipirescu],neneazal-ta

a' nor gi ai noqri". Observind izitele ui ZahariaTrahanache, cianei Joi;ica ipoliiaiuluiGhigi Pristanda a Nae Cagavencu, e eme e ddare. ncercirile c-rmuri chestiunea u Tipitescu iTrahanach" "-r ,nrirra., " *..u ," t oreia;r. limiti o depegi a cenru.

I zIjarfuridiaclmitc ridarca, ,claca cc r ntcrcsclc artidului",Eiprictcnul ir"rJrin-

,o*,."rc' completeazi ,,D^, ce l puqin s- o gtirn9i noi" ! Farfuridi ar e o concepqrc

si ma i ,,nobild" ,,De "ce.a.l-' oti"""'"

"- "pt'"tcu strabunii noqtri' cu Mihai

brauul ;i $tefan cel Mare: iubesc rd'dare.a, ar urisc pe tredatorl"'

Farfuridi si Brinzovenescu vor si trimiti o scrisoare a centru pentru a anunqa

trf;;; C"nqinutul J.f.r,"i ii p"re amicului BrAnzovenescu ',Preaare" si nu are

curaiul -o semneze. J;F;rd;ai iiina"ttnni s- o semneze: Jrebuie sa ai curai'

."-ir,.!

trebuie s- o scileqti: dl m anonimi'BRANZOVENESCU: Ag a da , o iscilesc!FARFURIDI:Oiscil im:Maimulqimembriaipartidului" 'BRANZOvENESCU: Da, daci ne cunoaqte lova a telegraf

FARFURIDI: Punem pe altcineva -o scrie"'

Este evidente "."h";;,;;"rii^ iif"qir"ea celor do i politicieni,de meserie vocaqi'

Incapacitatea e a gindi, incoerenla, rostr?. i ncultura ui Farfuridi se desprind ^9iil; J;;;;J. ,.fri"i, ,,Eu, am n-am si-ntilnesc pe cineva, a zece ix mi du c nrirg...", "$ i

eu ,"*

,r-'| itrltiii"ro ti doisprezece r^".rrt. ix mr duc a tribunal"' qi

mai ales din celebrullao Jit."tt de la inirunirea electorali' Discursul este ncoe-

rent, ntrerupt de rumoarea 9i de enervarea uditoriului din mijlocul ciruia se aude

qi vocea ui Nae dffi;ner.ab$i.tgr s1-9iexpunl propriile idei politice' Epui-

;;l;l;;r;ruperi,"r.raa'J,'frrfuridi

incearc; e dit.ut" proble'tta evizuirii Con-

;ilti"i 9i "i"gii

"i;;;;.;i..intrerup6ndu-se' necindu-se, reu$e$te i rosteasci

;;;ffidi;;;"41..;;;]il;;;; p.or,i" ei ncitura: ,,(Foarte sndat, esterge, ea,

iar se erge Si 4u loni't irr".iknonoi, a urntdrit wmi'na aaul sacadelor ra''iorlrr'

otr'lul;nr:ry"riill.--nioro i aplawze n unl, condwse 'e.Brk'nzottenescu;ase-

te i skshituri grrpi,;i'ht e;;.;;;rr,, ctoioirkliri Trabanache eabia se nai awde.

Dwpd es-a mai"pili"ig?;;lrl,,

," *"ti; )prind.ere:)Daqi-mi oie Termin nda-

ti! mai am doui vorbe de zis. zgo*ot,l-i'oce)'Iatir'dar pinia mea' in ypyemd'

ireri ,, iU"rrao ,o'ir-t*i;*1',) df doui una, daqi-mi oie' ori si se evizuiasci,

primesc! ar si rr.r . r.hi-be nimic; ori sI nu se evizuiasci, rimesc! ar atrnci

ii," ,.rrr-u.";;i ;;;.io, 9ianume n punctele... sengiale...in aceasti ilemi

nu puteli eEi... m zis!..Dupa cum se po,t. ob,.,va,indicapiileceniceubliniazi

i""I'r*irrr." inr.t""r.r"ieg .i,tru*fn a',rorbitorului' otuqiFarfuridi mai are pute-

rea si-l intrerupi pe caqavencu n timpul discursului isI comenteze deile ibera-

le ale acestuia, *puse onfuz' Chiar f acuzi de corupqie:.

,,FARFURI I (izbucnind,) Iascutegte-mi u moTturile -tale onest d-m ?Pe

dr;;;;; R;;;r"i c;;;;;l;, p. a. ,r,iparre chiverniseala_confraqilor,ede o par-

te opoziqiea oarta, ede alti p"rt. t.q.hirea a buzunar '. 'Urli tirgul,d.omnule""*

ffil;l;i;i;;;;til, F"'i'iiai 'iJ'âun pahar e eampanie, oastind n cinstea

lui AgamiqlDandanache.caracterizarrîriilr'rraa personajului rin prezen:areafaptelor," l.::"ili!:

salegiarelaliilorcualtepersonaje,colegide.p.artidgiadverl"l: ' .comPlimbajulgi numele "c"r*ir.

Numele '"'rf.,tidisuger.eazd latitudinea indiriisale'personalitar." ,rl F"rfrrridieste usi n evidenqXide.piietenia u ordache rin-

zovenescu, ., ."."'"jJi;t;;;;;Gl,r. gt.rr, iiptit d. personalitate, ag, ncult'



rtrit,ordrche r:li::.r.scu comprcrcazaersonaritsteauiFarftrridi, inuanrtrrturilc,gi numere rinzovenerJ,0..,"i,.,'u,r;;;i;;;;;;nomicr, sugercaziltee ntelectualr; e ace En. r-inr-iiot"xprcsra:,,nu ace icio brinzi...nctcrizarea personalului Zabaria Trabanach

haria Trahanache,,prezidentul omiteturui ermanenr, omireruluielectrrrnitetului$colar,'c-Jmit:!,iir1i;#i'ui"t"tro, omitetesiomirii..,um rcf utorulpe pagina e prezentari p"tronrj"ior,;{; r,p"r;Jiiu.irn,.,r.r; ,reisrt,

T;tji:.:ii;.n'r,desiincetn reacqii,ra um elevi icul iuverbal,ai u_

sonajul este aracterizat irect,prin ndicapii.scenicesi regizorare: ,,Trahana_mi$at" gi pi exorimi pd,reread"rpr. orupqia-societi.gii,4lacid. (calm, bla_nd li vorbeste uirip;i"r.uil;;;;;r;r o1r.r,,,innuntot:,,"),o-bio tdphnindu_5tnerea", ,biruitdi" ,;;;;;;)i i)L"i)-;"d.iglare*,,,simai--indignat,,,Ai pu_rrbdare"' zic: Denrrumine si ui . .irr*" sr binuiascipe Joiqica, ri pe ami-icl toruna .. . Êu' om cu care u rriiesc de eri, de aLhlieri, rriiesc de op tumltate de an dupi ce m-am rrr.rr"t

"doua oari.. De opr ani triim impreu-gii, 9i niciun rninrtrr-;-.*rtr il;;ul isra micar ard.,cariu..,..

ff:tl*,;fiI'i.?,Y'11'uledilrili'ui,,s.-r'.,*;r...",i rnlicicotn.i'itaiJ.;i;;'J-fl%",,|H:?i;il,"i.T:l?'ftiux.#g,r"''J1,:x3fino'i prietenului,giefan tpr;;; ^dJr.

ir,r.r.rulperso'aiir etermini i in-f:.i.'rt prietenie,.ceasti.onvieg"ir. . ofi;;i.'fi"*;, i. ' ,,.fir."rci paretea a; rzind rrTo.,11."ui ipiiescu cetrizoe,o or,riJ*i pr"rirg*l5, i"are bilitareaea,descop"ri poriie arsificati eNae aravencu.i moral,Trahanach. orrdr-.ri .o i'dtgrr"r" corupqia ocietigii. ersonajulntrarea n sceni prirr.rr*et*"i-.".r.g: ,,A! ce corupti soqietate!... uorat, u mai suntpringip;;;;;;"i-i.,'i#r*;;iiJ"r*resul...

Binemeu de a acurtai. titl;i.rilr,;;;;;*, vezi,t6"ndr,tinir, ar copt, seriosice:<Tatigo,"na" ""

" -o;;i;,;; .

"c.oryntie9; ,o ,or;.," e ^repringi-

sI zici ci tnu e are ,, Auzi a_r, *iqJ;", irrf"lrri"...-,caracterizare air^"-rr;, ^1lr;:,:.";;.-rramenrul, relafile cu celelalte er_imbaiul, umele, epun ., euid"nqeirisirurile r,ai";j.rhiranre ale perso-ldmitind priereni. ;r;; l;il; ." ripur"..,r, Trah"r,a"he ste moral, da,nr orupgia ociell11-in are sre drpâlyt;rji ;;lrt*. ii*i";.,r relevd n- ronungi greEit umeroase .rrrinte,',,soqi.rir.[,,pri;6;;;.., ,,enreresul..,area aapar acofonii, onsensuri .".,

"r"ti.uri ,ri.b"i.1 "i puginrici db_sIn-am pitte de Joigica...

rfuridlii,nra"ro-oenescu,care-r uspe teazd.pe ipitescu e idare in fa-nifilistului"de cagavencu, " .o''porid autorita., i"a,'orr.rt.azd: ,,ce sun_

:,'u, -i.'osI va"bo"fi $:;: ;:il'i nu-. avragiinu... auzaei nu.....nte$te alirareae.,1na{oriticieni:,D-voastri,ali.a

"ui, ,""tem cedgeni,, unrem norabili...vti ;i;;;;i ffi sunrem tilpiiprr..ii, proprietari,Comitetului ermanent, iComireruLii;;;;r;i, ;ft#;r"tui scolar, i

12

Comitcrului pentru statuia ui Traian, ai Comiqului agricol 9i eqctera' oi votim pcn-

tru candidatul pe care-l Pune pe tapet partidul ntreg... pentru ci de a partidul n-

treg atirni binile qeriiEide a binele girii atirni binele nostru"'"irahanache prezideazirintrunirea electorald 9i cu greu pilste1ztr ordinea, amin-

tindu-le ci,,Sunt cestiuni mportante a ordinea zilii", adresindu-se asistenqei u

apelative orrr"r" meritelor lo'r: ,,stimabili onorabili !", apoi ,,rwgdtor" .,,foarte.afa-f,ir' , ,1oorr, dulce" ncearci si-l derermine e Farfurid"i i.-gi ncheie discursul'

La semnalul stabilit de Tipitescu gi dat de poliqaiul Ghiqi Pristanda, Trahana-

che anunqe umele candidarului-surpiizl, Agamgr_nn9n andanache, eea e va de-

clanga eiaia. Acuzat de Caqavenctr,de ridare, Trahanache iposteazl' ehement:

"Rpti,ai puqindci ribdare, siimabile Mi scogi in qiqini...Eu falsificator Pe mine,

;#rp;;.';r"bil, p"-ine,

orn venerabil, [ vie nir-o adunare publici, si mr faci

falsiiicator.. cine'?'(rumoare are) cine? Cu energie:) Un plastograf patentat "

Lui Agamiqi Dandanache i vorbegte u mindrie despre iguranqa legerilor: ,D-tan-ai niciJ grijl, rnergem a sigur, a noi opoziqie nu incape... untem ari, stimabi-1e... ari... ru o sa aimaioritaie, stimabile^"... ,unanimitaie si ai, stimabile"' 4lt-gerile sunt bine organizate Ei supravegheate, ga ncit gruparea guvernamentali ;

obqini victorie siguri.cu naivitate, esigur, sirnulari, Trahanache i povestegte uiAgamiqi gantajul ui

Caqiu.rr., care apla'stografiat scrisoare e amor a prefectului, amicul siu citre

Zoe. Torugi a matrifestaiia n cinstea lesului, ondusi de Caqavencu, ccepti url-

;1" ;";;;i": .ln sdnitatla venerabilului 9i mparqialului nostru prezident, Ttaha-

nache'. El insugi toasteazdin initatea prietenului siu,,Finici, prefectul.--N"-.t"p"rro"rj"lui este alti *odaiit"te indirectd de caracterizare. renumele

Zahariasugireazi zahariseala,imbitrinirea, trisituri accentuati de ticul verbal ,,aipuqintice ibdare". Numele frahanache, prin sonoritate gi sens, ubliniazi aceeaqi

trlsituri.

Caracterizarea p ersonaj lui Agamigd' D andanach

Agamemnon Dandanache, ,vechi uptltor de a 48", este_tipul oliticianului co-

rupqienil, ramolit, ncapabil si-l distinge pe Tipitescu de Trahanache, eea e cre-eazd mereu situaqii penibil-comice.

P.rrorrrjrrl esi. iorocterizat direa, prin indicapii scenice i regizorale ;i indirect

prin fapte, atirudini, relagii u celelalte ersonaje, pinia altor personaje espre el'

prin limbaj gi nume.' Agamiqn Dandanache ,vorbegte eltic gi sisiit", are icuri verbale,.,,puicusoru-1", r.t,rro*Ie", povestegi. rr"o"r.* cum era si rimini firi colegiu, el care-s,iafir-rn'asemari

-erii"politice: ,,Cum qi spui, si nu m-aleg,pu.ictmorule, u merdza"'

Eu , amilia-.",

d" la patruzsopt... upla,lupri;i d;-i,;i da-i qi upta"' 9i eu mi-nqe-

legl tocmai acuma sd emii pe inafaia. .. fdrd coledzi .'. ;i cit p-aqi,neicusorule, i

nu m-aleg,,." . .Dandinache nu inqelege ronia Zoei Ei relateazdcum obqinut susqinerea 9a.ndi;

daturii, olosind g".rajnl,"""gi Cagavencu: ,Gisegte-mi, mi-nqeledzi, n coledzi, or i

dau scrisoar a a Rdzb oiul..."



, , ,1 , ' a r, r r l i t i c i r r r rr r l$x r rcr i tc , , , i r rt r :r t l . . i r r rpar l ia l . . . ;; ; , Putca drr r i rc . s i'u ; ; : : t : l . l ' ' i l " ' ' c l t . '

cr t ' r t c pr r t ic lc lc ,a rur r r is1,e rc,scr,.",r;i;;;;il, ilil,H.ll::,lfllil1,,,",.,,Z.ei: ,,ourrr . pnrr., .oni;;;.; ':: '::iit;. ' . ':l- '.:]tlttttt. crisoarca i- ispunc riraui,"r,.,i.;ffi#:.1:"fi-:J:1il.iil;;n;i;:;i,p;;". i ac sar",,;,,1[i;';;ii:i:TL$J:ttffi;;i., ,,E,;,,,pi,,", un m nesr..,sau,,,llllr ' t lll ttlon.log, Tipitescu insu$i recunoaste ci ar fi fost de preferat catavc': "g i I 'rlcg c a' agrn,ige il;:;"._1"."'p"nr*'.in.-j,..;ri.

de atirea remcrFtei nc a ia cmeii e care"

;"U"r..-Uld.:ilgrr,"*ii""r", si te vezi d,zbu.' urrtc cari, i-ti ce r errare i gi-amnrêfe.rite neicusorur, e puicusorur an_llI; '-:inT:*il;;;;.j.';t#jifi:#ra ."-" , ;,iZocc ,,agicati..:"a i ""1r, rin.ul n; r";i,;-o;.:r"iru" d. Agamiti, arc

Tlllt;';Ti"tff;**'pisrreazd'l'i-,*..r.'.c" t..b.,i"

ni".aor,"rr,rraraven-1'il1*iichc

repetd ereu i esre megit;i bosit eciritorie, ar eresre, ai

,i:ryrylii#';*kT:^?LI,:|_,;IH;,ffl,,,illl,",,j,le1li.-",n,p,ri,_ll"-frinlosesre "rron.yui;;;;;;';" atit de amotit rr " '.o,r,

personajului,n, xacr um osr a_racteru d"

ûi'Jr_ ,maip."r, ..iiEJj.lilj?i*:ff_lccjiraqavencu". .r-"r" or;;;;i" r;J",rtil."*#;, Jr'd"r,"u" pe carevoaci pariqiaui n regedinq"" "i.r'."ra"* i" iip"ir'Jr*.ir,"prig" uptd lec_ld' azatd'peantaj,dJil;J;;i-;;or, cermai ipsit emerire, ermai iu.

dracterizdrea ersonajului Ghitd pristandahiqiPristanda ste.tipurpoligaiurui.servil,,scrofurosadatorie.., rezenr rirc or i partidur adici ,,m"dam ;;h;"".h;;;."*;#i"

9i on r Finicd..)t"'

executi ocilordiner. n'";",".'r.;;;;il;.ii". a"., ,."rt"" ,r,.,,

ersonajul ste aracterizat irect prinndicapiire .cenicesi regizoraregi mai arese t fapte, dtudi"i, "l"gii; rf Jp..l.""ie, Iimbaj, ,rr_".,hiqipristanda apare.ru". ffi-it..ru , p,*"i, i'r,;;;.., mai spre gi, st imar n sabie, a ordinere;;f;;ffi:sr.r* rior,.rJÊi;;;obi reacqiirere _

H:{ffi il:H,i' "t'i If '"ir"-,i^1,"r n wco p pi ^ ncare anu i,iii:illtaiiffi[]ri]ff*?i:i?,'";''iii*i:**i;:*rviff;

RIsTANod o"- "]"]]' "::i":: :'1*e an cteeazd ituagii omice

p^rEi &1 ffi l?"eatau isangeleoporului... .1""...

TANDA: Curatmisel!PATESCU:Murdar!STANDA : Curat murdar ..

I zzA doua risituri care c dcsprindc in prima sccnl cste ncultura. Pristanda u

illclcgc cuvintul ,,vampir", t.t-l Ptot nttqa orect, u-i cunoagte ensul' imbajulpersonajului e distinge ri n incorectitudine'

Mai in glumi, mai n-serios, Tipitescu verifici cinstea oliqaiului n afacerea usteagurile. \..rt, incearci si-gi justifice hoqiapini ce prefectul l aduce a ordine:

,,Gh"iqi... poi nu mi orbi de la obraz". Ghiqi aplicl sfatul nqelept-al oliej sale,plingindu-se ci misiunea e poligaieste grea: ,Grea misie misia de_ oliqai'.. i conuFmiie cu coanaJoiqica ai stau si-mi numere steagurile... ot vorba bietei neveste,zice: , Ghigi, Gfiige,pupi-l in bot gi-i papi tot, ci situlul nu crede a ;l flimind... "Zic: curat! De-o pildi,-conul Finici: mogia mogie, oncgia oncgie, oana.Joigica,coanaJoiqica: rai^neneaci, u banii ui Trahanache... luhndu-Si eama) babachii".Dar eu, unde ? amelie mare, enumeragie upi buget mici".

Pristanda i rapofteazilui Tipitescu ce e a{lat spionindu-i adversarii politici, exe-cuti ordinul abuiiv al prefectului: il aresteazi pe Caqavencu, i perchezigioneazl_casa

pentru a gisi scriso"r* "o-p.omiqltoare: ,,4- p,tt mina pe d. Caqavencu... ind"- "r-rrfi,

beieqiide l-a umflaq striga cit putea: * Protestez n numele Constitu-qiei Asta e violaie de domiciliu t.

" 7ii:. Curat violare de domiciliu ! da umflaqi-l '$i l-au umflat. L-am rurnat a hirdeul lui Petrache. M-am intors cu birja acasi.la l,am ciutat prin toate colqigoarele, m ridicat dugumelele, mdestupat-urloaiele o-

bii, am ,"obi, cripiturile zidului: peste putinqi sI dau de scrisoare' M-am intors la

poliqie, -am scotocit prin buzunaie, Peste ot: nu e g_i u e. I,-am ameninqat d" mpo..ttril de a conul dnice si-l chinuiesc a Pe hoqiide cai". degeaba: u.spune e-

iat ,ru-"i gi numai coanii Joigichii.O caut i nu o gisesc; acasl nu-i, aici nu e..'"Zoeilconvinge pe Ghile ,l-i

""".nt.ordinele chiar ncilcindu-le pe ale prefec-

mlui, cu"rg.r-.itnl

,,Daci qii a tine, daci qii a familia a"..., ormati din ,,unspre-zece suflete",

Lui Nae Caqavencu rea si-i cigtigebunivoinga erindu-i iertere;i motivindu-gifaptele prin obiigaqiilemisiei: ,[...] cocoane Nicule, poftiqi... umilit) Eizl,tn,lipa.t-dorr"qi,ittconsid"eraqia isiei mele, care ordond,(serios) i.fim scrofulo;i la dato.rie-D-voastri gtiqimai bine ca mine... aga poliqaiul: ati si-qi ie - trebuie si-l ridici ?

il ridici! n-ai ce-i face: e misie. De aia(foarte wgdtor)mi rog si pardonaqi". -Din slugirnicie qi nteresat i obqini bunivoinga ui Capvencu, Prismnda l asi-

guri ci citJqte gazetalui otdeaun ca Evanchelia, cd,,altele m eu n sufletul meu'

i"r. d" ! ,r-"i ..li face: amelie mare, enumeraqie upl buget mici'."' $i chiar l ad-mirl: ,,Mare pigicher Strajnicprefect ar fi dstal I ese runchnd rirtirifuri;e de ad-miraqie dtre Capaaencu)'

Permanenr a datorie, poligaiuleste el care Asemnalul 9i conduce discret nci-ierareade a ntrunirea electorald. ui Trahanache i spune ,,Cone Zahatio, d5.-i ot ITrebuie si-l lucrlm pe onorabilul, pe d. Nae Cagavencu; rdinul lui conul Flnici.'.Sunt a uqi, cind oiiugi de trei ori, d-ta proclami candidatul 9i egi pe portiq;..' qi

pe urmi-i treaba mea..."' Pristanda l minte pe Tipitescu pentru a-l putea ad-u9e e.Calavencu .aZoe. edispus si suporte consecitrqje ..tt.l fapte, gtiindci astfelare de cigtigat: ,Am min-qit...nu-i adevirat ci-l cheami minigtrii. $tiu ci o si mi ocirasci, o si mi bati ci



*m trirttis a caivcrzi pc ptrrcqi, ar as r si [ rrii cdrasc{, trmd bati... Nu e mai-'r.rle nrcu? Nu c stlpinul rncu, . f .rr.-1 ,

"

i',tii,.t;':il.;;fii,ct" d-u,oa*ri, oani :l'jjJ]]: ct r$r nsprczeccufletc L-arrr

Picsa e rrchcic u. o eplici .-"iriJii'ui a poliqaiului. a manifestagiarganietAu ci'srca lcsului, gimigd arrda'alh", ;J;;J;'d;;;;".u,Ia care cc sirre rrcliscursn care iogi^Lebi"etîitii. riri.-"irii."'"i*ii"nal giavantajcleogrcsului, cplica ui Ghiq"aare eia

""ro-riir;;iddr'illifi., fir,"tutdiscur.lui,cste n".."r,r {..;1tifepairr.e'-"c"ry"rconstitugional !MuzicalMuzica..A dcvcnit nemorabil imbajul .rrol";utui,;;;;;;;;l; p?""""qii gresire, eptcllsnlc' ronsensuri.acofonii-g.a.:,,vinetr-"ia..ai,

-",ri"r'oij,,,nimni.., ,scro.oq.ia darorie",,,renu-eragi..,,,,rurp"rarfi-;;-"''r^v'rwtrl.r I

utt.b personajului, lti'moialiti'r. nd;r..d de caracre izare,sugereaziapcr accsta eprezinta ategoria lujbagilorlYpqi EJr"r, ""..r,;;;iil"Ji!,:#;irculji,agi, riiind gata i-"qired,ei.eriapirii"s ,q" r. ai;;;;;r.prure rnreresc.ca roarc crsona'iele .in omedialic;;"g"L, il e;# prtrl'd" .rr" memo_iI' Muhe i'tr. replicile ;i" ;;;;;;Ll

-"-ori"citirorilor/spectarorlor.

Subiectul al IIJea

A.l. aaea sentiment .predicat erbal, xprimat rin expresie erbali.nu explica predicat erbal.

dddeau repal - predicat erbal, xprimat rin locuqiune erbali.sd cenzureze predicat erbal.ntt era antipatic predicat ominal.se.pdreau candaloase predicat ominal.ghicise predicat erbal.lipsise predicat erbal.ardta nteres, predicar erbal, xprimat rin ocuqiune erbali.se drea iudat predicat ominaj.mai curios ra - predicat ominal.nu eraw candaliiapi predicat ominal.pdrea,tn hntat pr edieat ominal.specula predicai erbal.nutreau predicat erbal.

. ,,acest entimenr, e care u Si-l xplica ine,,_ inexplicabil

1,1,1".ro. feminin care-i ipsise.. absenr

,p e care nu ;i-l explica ine..,,cilegirurile lui de rudenie, ricit de ndeparrate, u Otilia,gi de veche ntimitate i dideau dr"prrl.,,si cenzure e,purtdrile ei care_ lips'ise.,,,care-i ipsise"

propozitiisubordonateatributive

4. n tcxt, cl cstc pronumc personal. "purtirilc el") -Ul, ce-ûspus opiii cini le-ai o-.rtti.rt rezultatul concursului (interjecaie)

B.l. antipati c, dez agreab l, neplicut, rr._t_"|:Iit' espingito , s irb os'

atenlrcicurlozltate, nteres, preocupare' tecauqii, prudenqi, griji' vigilenql'

bunivoinqi.a explica:* le-rrri, , clarifica,a limpezi, apteciza, a demonstra' arezolva' a

soluqiona.a nutri: a (se) alimenta, a (se) hrini; a avea, Purta (sentimente entru"')'

2. 14 - paisprezece.16 - qaisprezece.5018 cinci mii oPtsPr€zece' .11069 unsPrezece mrl galzecl l noua'

3. . ad.jective nrtariabile: a.serneneA' .oz, a*oce' eficace'Ne revoltau sernenea omportdrt'Si n acest ezon se poartd culoarearoz'in iurnalele TV se prezintS'intimpliri utroce'ir;J;;;i";ia".ri..'-oi.rn. ,rrnr'eficacen formarea omPetenlelor levilor'

. adjeaiae ca,re u pot ar)ea_ rade. de cornParu[ie: anterior/posterior, princi-

pil, oral, orr*rrio, cornplei, wnic,aesnic, erfe.a, ragic etc'

f"

i.cqiil. anterioare am nvigat p-ropoziqia ubiectivi'p.i;"Ir";"te rinipal din romanril on de Liviu Rebreanu are un destintra-

gtc.Examenul oral este tresant'Orice om este unic in felul siu'VeSnicd einqelegereMi se pirea o sculpturi2 erfectd' .Nu-qiixprimase gindul complet/intreg'

4. Avea plicerea de a citi. (atribut verbal) r ! ,\Concirtul de eri a fost o incintare' (atribut adverbial)

C.1. Mog Criciun aduce daruri copiilor cuminqi'2. Sn-mi scrii daci vei veni la concert'l. Pii.r""ii unei colege de-ale mele obignuia.u dviziteze Muzeul Mirii Negre'

Subiectul al IIIlea

7. strategii d.e ormare d cornpetenlelor d,e cornunicare orald $ scrisd

Pentru ""olu^r"i i""ruri *bi".i, vezi Tesrul 15, subiectul al IIIJea, itemul



2, /u!aelalitdpi le stintulare a credtinitdlii elcuikr[rentru rez.or,o,u1,,,.;1;:,:l::;:::,;,;:o;i::;i;ii,,li,ili,,r';,ilX;;:H:)rrr_rea,tcrnurpenrru c?.ovarca ..r rui ff;r; r.;i L*,J i',' *i{"*tar III_rea,remur

TESTUL 4

Subiectul

la!1rea sphnzuragilorde LiviuRebreanu

Conccprul o?nltn vezi p.72.Lrcator ar omanurui om-inesc odern obiectiv, prin on (rg2o),Rebreanu re _z'eazrgi rimul oman "

îii lrir,liogiru,pdd.wreasphnz,urag,or1922). a simanul on, d'espre cirui i";;;iri".rr vorbegte,9i oir"rr-ut ddureaspknzura_r erc mai murte urred"Inspir"g., -pr"r;" irr.i"iJ *'.;* autorur a riit_ozind otosrafieuo_ped"r." ffir"*gi, ,r+il;;;;#i";"rrr., fratereiu,Emil."r, a 6st spinzurar _enrrul ir,."r."r. sd reacidin armsea omnn as i.aflatd abn-e,

a""r"me ea op '. n.."rlri :i::::;Hffii,lnpul rimuruiRizboi trr"Jl"i,i].-i-. r. prezintit?nomanur arztarur.lfrffl"i;!#7";r#'"f:;i;;;i;"p;;s#;#ffi :i:i.rpicg,rat,dezer-

ema rdzboiurui primur Rizboi Mondiar) esre erevati nu prin scene e upti,rirr rmosrerity.11ylil'.ai'ia4r; i;;;;;;;;f,i!,1po,,",,ei"1, postolTi;qf *i:JkT::#i'J'i{i!;lii7{,::"',:;;",;"i;r,l#'".iNaratorul este omnisc;""' r; "-i;p* zent, nareazi.obiectiv ?ntr-un oman cu".'jili#l;if,1:""': incepe;i

'. ii,-,"e_ll,ol1"d,,easeminitoare:pinzu_

n*po,ipa;;;;l"'#,r:ffi:',"iilffiT,'*m*1k,ri".,.":;;"-gte pinzurarea "huluiSvou"i". i"ikn .. ,ordrgii"o-,rl.rgi e un prutoniergroapa9ipregitel; ragicur ".";-."r,

"p"r"ro.ot.n;;;;il;"rror Boroga. esivea esponsabiliiili,i1.t""*uritii-spanzuririi,cesra, in excis d,e zer,se nrere_i e stadiul regitiriigi rrcearci rd.inicia trearrguiui. ;"

"*p.rigie se schiqea_J"ililliiffi,ii"'ffffr;'L',','.fiprff;#i;iii;,compretatprinena panzuririi este .-;ifi;;iru"aiilp,.rrr.rut de vedere rconfricturur.are ef::jj,c1-inceputat izei ar rin;i;npa.uo cerul enusiu de oamni ca un cropot rias e sticriaburiti, sp'nzuri_a ou i gi sfiditoare, nfipti. "

-rrgi".;satur,.ri,rrira*-lragur cu $rrean_re cimpia neagri, "q"p'"ri;.i-..r3'." arbori arimii. supravegheaqi e un

I| 2 3

caporal scund, ncgricios, qi ajutaqi c un qiran cu faqa iroasi gi rogie, doi sol-daqibitrini sipau groapa, cuipindu-qi des n palme gi hiciind a osteneali, up ifiecare ovituri de tArnicop. Din rana pimintului groparii zvirleat lut galbJn,l ipicios. . ."

Cipitanului Klapka, sosit cu puqin nainte a executiei, Bologa i spune cu min-drie cI a icut parte din Curtea Marqiali: ,,Eu nsumi, degi sunt o fire excesiv e qo-viitoare, de data aceasta m constiinta pe deplin mpdcatd.,absolut e deplin..." Citatulreprezintl, o dutocardcterizare din care se desprinde o trisituri definitorie pentrupersonaj, ongtiinga atoriei, gi convingerea a ci cehul Svoboda rebuia condam-nat a moarte. Apostol Bologa este convins ci rizboiul este generator e energii gicontinui si se prezinte cipitanului: ,,$i eu sunr ofiger de rezewd.,intrerupse oco-tenentul cu mindrie. Rizboiul m-a smuls din mijlocul cirqilor, de la Universirare,unde aproape pierdusem contacrul cu viaqa eali. Dar m-am dezmeticir epede gimi-am dat seama i numai rizboiul e adeviratul generaror e energii "

Replica ui Klapka-,,$i eu care credeam i rizboiul e un ucigitor de energii "-il jignegte gi-l face si roseasci. Autorul noteazd" tirile.lui Bologa n timpul exe-cuqieigi apoi manifesdrile crizei de congtiinqi a acestuia: ,se icu roqu de uare-a-rninte gi privirea i se ipise pe faqa ondamnatului. gi auzea begile inimii ca nigteciocane gi casca i stringea qeasta a ;i cind i-ar fi fost mult prea strimti si nde-sati cu sila. O mirare neinqeleasi i clocotea n creieri, cici in vreme ce inEira cri-mele gi hirtia ii tremura ntre degete, obrajii sublocotenentului de sub streang seumpluri de viaqi, iar in ochii lui rotunzi se aprinse o strilucire mindri, invipi-iati, care parci pitrundea pini in lumea cealalti. Pe Bologa, a incepur, privireaaceasta l infricogi gi il indriti. Mai pe urmi simli limpede ci flacira din ochiicondamnatului se prelingea n inimi ca o imputare dureroasi... chii omului osin-dit parci il fascinaserl u privirea or disprequitoare e moarte ;i infrumusegad deo dragoste riagi".

Apostol este atit de impresionat de atitudinea condamnatului (iar privireaacestuia l va urmiri obsesiv), ncdt tncepe sd se nd.oiascd e justegea "condam-nirii gi a convingerilor sale: ,Bologa e cutremuri iar. Un frig dureros i cu -tremura nima. $opti cu teami: - Ce ntuneric, Doamne, cg ntuneric, s- a isatpe pimint. . .

Glasul ui gerpui ca un scincet de bolnav gi se stinse n oftirile vintului."Prin tebnica acumuldrii se surprinde drama conflictului interior, declangat e

fizboi gi de zbaterea personajului ntre simsul datoriei de ofiger n armata aus-tro-ungari qi sentirnentul apartenenpei apionale a oastea omdni (conflict na-pional 9ipolitic).

Desfdsurarea cpiunii urmiregte evoluqia onflictului interior, comportamentullui Apostol in siuaqiile-limiti create de rizboi.

Dupi execuqia ehului, discuqia e a popoti gi vestea i frontul se va mura nArdeal ntensifici nelinigtea i ncertitudinea ui Bologa. ncearci si evite muta-rea sa pe frontul transilvinean unde ar ajunge si lupte- cu armata omini, prin-tr-o fapti eroici: distrugerea eflectorului rusesc. i cere generalului Kargpermisiunea i rimind pe frontul rusesc, ar nu reugegre i- l convingn. Fiind



enitr Pcntru un.l]rrrlP viti s i tu .aqianrpos ib i l l rn enre l aducc izboiul. pcnrr r rrprn sn eroici prim-cate rcdaria'dc"1 . i;;J'il;;,il;'r.liltorului ?l obscdcaz;r,npi ochii ui svoboda.: . [ . .J ; ; r ] i . ; i i r-isiri ;;r;i;;iiu-i"" albe e carc , , , , ,rirr *clirreaori,trirucinJ., u" f ; ; i ; , r- . a.per*"..; ,"."ri. si strilucireasc p, iga ea'cl ca privirca ui svoboda u[ ,rr.rng, cind ." ,,.d.rrr" e care avut_o rlopil{rie,a biscricd,.irr;;;;iJ rrargirraugiciunea irre Dumnezeu... rstt.nonrentul n care gi recapitiincrederea in sin!: ,,err-" era sigur ci ,ma i ct r6nd se va pune de-a urmez4.rt orrr.i.d.ra, J1i-"i

;;;;r""r.i sufletul, ii'rlil n suflct, n lumini i se ciiea-a"iuir"r.;

...- '- -"*'t""r"T'otugi estinul ersonajurui

"* .*rr,ro, f.rrrr' ci Bologa sr e n ti p rovlior , comire apte ontradictorii. . pita;, n,ilil;;;"rr)r"L Farva, nrr_o ",misiede convalescengi,l pilmui;;; p" fostul si.u coleg, iligieEu,ajuns or 'utcrnic' upe ogodna u'Mart" io-g, pentru ci aceasta orbise ngureiir(.AposrolajunsesJpe ronr ca.rolrrrrt", enrru a- i demonstra arrei ci .esre uajos)'Reintors

n iatul ru*",""J. i"r_;r" obilizat,se .r".rg ci nu lupti cr rct, dar, fiind la coroana .'-.r'iqii, f"r"ir;;;;';;;;;"r"r cu care armar,rsrro-ungari i ucidepe romdni. e "d.agort.rJ$ir;fi;;aica Ilona, iicagr.eruluiVidor a care te n gazde, "ei"gr. o crizemistili,"t"qa'a.r_se e pre.l Boteanu.

se zbuciumi ntre nevoia e a i bun rom6n-gi, eci,d.e dezerta, isimqul ariei'Disprequl ucare r privis. r p.irorri.r,.onq;, o;il, ii )gua.rie dnd n adirrul congtiingei:,i nsuflet se zuarco'lean ad cu imbide oc.....,,congtiinqa d toare nizuingele i srridaniil; ;i;;;;-ror aqa de neputin_oase9i ir n rost ca gi zvircoliril. r""i rdme i nrpidea din ce n ce suiletul,preuni cu consrararea mard i viaqa mului il;;;-bili dacn _are .Tiff:Id'

care i gie egnic r."pt" cumpini inrre umea dinliuntru qi ce,rln drumul spre eneralur arg,-trecind rintr-o padure, ede mulqi pinzuraqi,magine erifianti-car"J'o".obrZa",-,"'a..a"gi_omf p6nzurar e nenumirare ri,o proresrare esfirgiri...>i deodati gi zise ; sr.t"il ._;;;,,.;l;i;. i;;;;ipr gi aminti cu o precizi! hi"utorr.

cum a vorat condâmnarea ehului, 6t rt de rufag i a avut.o'o"rea d aci parte din c;;;"; il;;;idi,".r-

s-a amesre_, din exces e zer, si cum"

a', o-f"e +;;;;;;";;lir." execugiei, um aucat reangul ncercindu-l aci e destul e ezistent...r, amarrdoui almele im_atingerea spri a funiei. Amirrtireal..rrr" i se preficu n suflet htr_un simri-nt de usine ipirere de iu atit de..,-pri, a. ;;;;;;;";;; arcd rfistat n fata.Dumnezeu in ziua judecigii J.

"o"i;1"'tr 'r '

sv r'urLratur' p

Punctul ulminantlcoffiauluiinteriorileprezinti umireauiBologan cur-Margialdare rma r udece9i,;.f"J"-"Jffi;;;;'ier""r romini acuzatipionaj i ridare.e ntoarce n satul

!r:.", ocolind idurea de spinzuragi, ar nu gtiede ce a ve*cind rrebuia i rimdni p"rrrrnilJ;;.. Aproape ncongtient, a o harr.d,;r vreaspuni ceva lonei, dar nu.gtie ., .li"ga# #.;;;;d"'Ap.stor gise oferi si_lduci pe porecilemunterui;".p';;rir,'8.j";;;;;;.Ju ,i"a.r.rteze: ,,rsi icu

Icruce u evlavie, idicind ochii n sus. Ccrul er a ncgru ca gi pimintul. Crucca ns ili aprinsese n suflct umina ncrederii, ar mpicareaii aratd alea...". e iticeqte giesti prins de ocotenentul Varga. La judecati, zidirnicegte prin mirturia sa ncer-cirili disperate ale ui Klapka de a-l salva, este condamnat a spinzurare i, in a9-teprarea xecugiei, riies,te ind speranga nei salviri miraculoase, ind neribdareade a se sfirqi totul mai repede. i n aceste momente sufletul slu este sfigiat de stirigi ginduri contradictorii.

,,Viaqa un povirnig cu un capit in cer gi cu celilalt in neant. Omul trebuie sifaci imense fo4eri si stea n picioare, ar cind a nceput privilirea, nimeni nu-i maipoate eda echilibrul. M-am amigit cu vorbe, parcl viaqa -ar cilluzi cu vorbe..."-

Totugi ajunge a concluzia ci ,,Iubirea riiegte ve;nic, ire inceput gi firi sfir-qit...Prin iubire cunogti pe Dumnezeu i te nalqi pinn la ceruri.,'"'

lncearci si-i scrie mamei sale o scriso re , dar ot amini, Poate ca o speranqi eizbivire.

DrumuL spre ocul execuqiei l parcurge aproape ncongtient, din cind in cindobservi, .".ttto"qte cite ceva unoscut, abia gi migci picioarele, ste ajutat de pre-otul Boteanu pe care-l qinede brag i nivllesc n minte ginduri absurde, u gtie undemerg, nu recunoatre glasul preotului, se pomeneqte ingi spinzuritoare, o atingeintii-rphtor, avind senzagiaie este o piele de garpe, riveqte inigtit mulgimea, b-servi lroapa ,,vdzupimnntul deschis a o rani uriti, gilbuie", apoi cogciugul, ru-.." cJt.t-ele siu: ,,Numele se pirea striin gi se ntrebi aProaPe upirat: .. Oarecine si fi e Apostol Bologa ".

in timp ." i r. citegte"sentinla e care n-o aude, vede alt medic decit Meyer, lr..,rttorgG pe Klapka, apoi pe groparul Vidor cu obrajii scildagi n lacrimi, aude ovoce care-i spune sI se urce pe scaunul neobservat in i atunci, se emea ci nu vaputea migca icioarele, dar se simte uat n braqe i sirutat pe obraji de citre Vidor.Lûr" rr^pi scautr e ove;te cu capul de ftreang, p;leria i se as i pe ochi, o scoate qi o atntt.e n groapl, aude plinsul disperat al lui Klapka care se bitea cu pum-nii in piept.

,,Aiuttci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvoritl" parci din rirun-

chii piminrului. Ridici o-hii spte cerul gintuit cu pugine stele ntirziate. Cres-tele munqilor se desenau " c.ti, un feristriu uriag cu dingi ociqi.Drept in faqilucea ainic uceafirul, vestind isiritul soarelui. Apostol iqi potrivi singur trean-su l cu ochii insetati de lumina risiritului. Pimintul i se smulse de sub picioa-ie . iEi simgi.trupul atirnind ca o povari. Privirile ns l ii zburau, neribditoare,spre'strilucirea-cereasci, n vreml ce n urechi se stingea glasul preorului.:Pri*"qt", Doamne, sufletul robului tl u Apostol... Apostol'.. Apostol..." (dez-noddrni.ntul).

Amplele descrieri 9i nvesrigaqii sihologice conferi romanului caracteristicile neiop"t" d. analizd psihologicd,primi in literatura romini. Tudor Vianu il aprecia ast-fel: ,,scriitorul manifesti o imaginagie apabili si cuprindi vaste ansambluri,-o scugime a inqelegerii sihologicJ coboritoare pinl in datele elementare le fiinqeomenegri, 'vig6are gi o t"*iitticie a puterii constructive necunoscute nc i in lite-rau)ranoastri. Avusesem mulqi povestitori pini atunci, da r nu inci un romancier



enrulnroclcrn l cuvinturui, ccra arc,,-se crrrivc$reui Balz.ac iru iZora, rr rtoigit)osroievski,uirhom* M;;;;c.rr*.rrtr.,ylpri;R;;."nu romanur'.nere c engrena n circuitulmondial 'r g"nuruiEi,;rir;;iifiil" l.ri, i.cca .ar,,pirul celor aptc.dc rcaqiezvordte,la firgitul ;ffii;i nirfi,i Mondial, in ,rrga aigenerali ca realizasdlul ajor lculrurii

"o"r*. n.Ui""rr' d.rr.r,ea rrrrlucrAtorii celui nomenr".Tudor iîu,1rrnoi, Epi, B;;;regti, 1961, .2B).

ubiectul al IIJea

A.. n text, ent arefuncqiaintactici ecomplement ircumstangialemod. ,,scur.gAndu-seenf')A-ccst opil este ent n gindire. nume redicativ)Mersul ent rc face dobservi ucrurile n,.r"r*,. din urul tiu. (atribut acljcctival)

Propoziqiilencidente in textul iterar: ,spune iranul...,,,zice e1.,,

,,ci se vid broboanele e sudoare curgindu-s / lentintre ujerii egiqi irrbrazdc' - propoziqie ubordonarr ircrimstangialionsecurivi..,,pe.cind iranul cu o $osea sfartatd/n jurur gdr;i;i7f;;;;i parbrizur aburi t / al cerului" propozigie ubordonai;

"ir.i-rr""giJiJ. rir'p.,pini iessrelele" propozigie ubordonata ircumstanqiah e imp.,,si egim,roqileluguluin fo i de hirtie .; ;6ii;" p;frlrqiu.. -'proporijie subordonati tributivi.,,si mai vedem" propoziqie ubordonari ircumsrangialie scop finaln).

adjective alificativeare u por avea rade e compararie:ntens, dldtoareru antd, sub eran ,e e ctro atice

Tdnirul era nsole_nt,evedea dera prost_crescur.Se dovedise ndolent n orice Ftcea.Dintr-o eroare, usese espins a selectie.Aveam rodre e crimele . ."r. l. ,r"d."- in filmelede a TV.Iegise e curind apensie.Voi petrece evelionul ntr-o pensiune montand,.Discursul eleaa n om cultivat i nqelepr.Numai ntr-o situaqieimitn ," rrorio aievirul.

2. a. doudzeci subiccr.b. al optulea subiect.c. cu doi - complement ndirect.d. cht doi - complement circumstanqial e mod.e. a treia - nume predicativ.[. sase atribut adjectival; una - complement direct.

3. Degi talentat, el nu deveni ceea e-gi dorise atit de mult.deti tdlentat - complement circumstanqial oncesiv, egent nu derteni'ceea e-;i dorise atkt de muh - propoziqie ubordonati predicativi, regent nwdeveni.

4. ntens: puternic, strilucitor, tare, viu, aprins, strident, violent.proiecpie oglindire, reflectare.

C.1. Nu fi duplicitar n situaqia e faqi2. Vizuse cu propriii ochi cum se creeazd in sticli frumusegi desivirgite.3. Administragia ocali trebuie sl-gi aduci contribuqia a dezvoltarea urismului.


l. Tebnici ale muncii cw carteaPentru rezolvarea cestui ubiect, ezi Testul 3, subiectul al III-lea, itemul 1.

2. Dezaaantaje ale wnei metode radipionale de ettaluarePentru rezolvarea cestui ubiect, ezi Testul 11, subiectul al III-lea, itemul 3.

3. Finalitdpile tnvdpdmkntulwi primarPentru rezolvareaacestui ubiect, ezi Tesml 7, subiecul al III-lea, itemul 3.



t ,ll

Bibliografie

l,!, Cnrricwlwm,Napional. rograme gcolare entra tnrtdydmi.ntul rimar, Bucureqti,1998.

t,\,Dic1ionar d,e ermeni iterari, Editura Academiei R.S.R', Bucuregti, 1976.

'*,Dicpionarul xplicitio allimbiiromh.ne,Tnstinttul e Lingvistici ,,Iorgu ordan",Editura Jnivers Enciclopedic, Bucuregti, 1998'

, DicSionarwl rtografic, ortoepic i morfologic al lirnbii romkne,Editura lJniversEnciclopedic, ucure;ti, 2005.

, Ghid de'eaaluare... vmC-SNEE, 2000, 001., Gramatica imbii romhne, vol. I-II, Editura Academiei Rom6ne, Bucuregti, 1956', Gramabica imbii romhne, vol. I-I! Editura Academiei Romnne, Bucurqti, 2005.

Mioara, Gramatica pentru to;i, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997.i, Marin, Dicpionar de antonime, Editura Vox, Bucuregti, 2000'

3ir, Gheorghe Felecan, icolae, Dicgionar e omonirne, ditura Vox, Bucureqti,2004.

Cllinescu, G, Istoria literaturii romine de la origini pi.nd in prezent, EdituraFundaqiilor Regale, Bucuregti, 1941.

Cerghit, L, Metode di tnvdpdmilri,Editu,^Didactici gi Pedagogici,Bucur egti, ?8o.Cotianu, Ion, Limba romknd contemporand,Edittra Didactici gi Pedagogici, Bu-

curegti ,1985.

Cristea, Sorin, Dicpionar de ermenipedagogici, Editura Didacdci gi Pedagogici' Bu-curegri,1998.Crisrea, Sorin, Pedagogie enerald rnanagernentwl dwcayiei ditura Didactici 9i

Pedagogici, Bucurefti, 1998.Felecan, icolae, Dicyionar d.e aronime, edigia II-a, Editura Vox, Bucuregti, 002.Hristea, Theodor (coordonato ), Sinteze e imba romi.nd, Editura Didactici gi Pe-

dagogici, Bucuregti, 1984.Ionescu, Miron; Radu, Ion, Didaaica modernd, Editura Dacia, Cluj, 1995'Landsheere, .; Landsheere, ., Definirea obiectivelor dwcapionale trad.), Editu-

ra Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 1979.Manolescu, icolae, 4rool*lNor. Eseu despre omanwl omi.nesc, ol.I, II, III, Edi-

tura Eminescu, Bucuregti, 1991.Marcu, Florin; Maneca, Constant, Dicpionar d,e eologisme, ditura Academiei Re-

publicii Socialiste Rominia, Bucuregti, 1978'



240 |Mitu, Florica,Lecpii e e'ualuare nterclisciltlinard,irrcvisra,,luviqiminrul prirrr.u

1 4/ 1997, Editura Discipol, Bucuresti.Mitu, Florica, Metod.ica reddrii-tnadpdrii ntegrate a limbii si iteratwrii romirrr ttt

inv cigdm ntul .primar, Editura Humanitai Educagiona! Bucuresti, 2006.Negoiqescu, ., Scriitori moderni. Studii ;i tnsemndri ritice,EPL, Bucuiegri, 19()(,.Parfene, onsrantin, compozipiile n yoald, Edirura Didactici;i p.d"gogi.e, tt,,

curest i ,1980.Popeagi, Vasile, Ped,agogie, ditura Mirron, Timigoara, 1994.Radu, on, Eoalwarea n procesul idactic,Editura Didactici giPedagogici, ucurcqt ,

2000.Seche, uizai Seche,Mircea,Dicyionarwl e sinoninte l limbii romhne, Editura Ac,r

demiei Republicii Socialiste Rominia, Bucuresri, 19g2.Simion, Eugen, Scriitori omkni de azi, vol. I-II, Editura Carrea Romineasci. Ju

cureqri ,1978.Stoica, Adrian, E'ualuarea cwrentd 5i examenele. Gbid pentrw profesorl, Editur.r

ProGnosis, Bucureqti, 002.Stoica, Adrian (coordonator), Evalwarea rogresului ;cokr. De la teorie a practi

cd, Editura Humaniras Educaqional, u-uresti, 2003.Vianu, T,trdor, J wrnal, Editur a pentru Literaturi, Bucureg i, 1961Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romhni, vol. I-II, Ediqie ngrijiti gi ntroducere dc

Geo $erban, Editura pentru Literaturi, Bucuresti, 1966.Vianu, Tudor, Despre stil Siartd literard, ediqie ngrijiti gi prefaqi de Marin Bucur,

Editura Tineretului, Bucuresti, 1965.



Cartea de fa!5 se adreseazd n"prirnul dnd ," .inst i tutori |orfnvEf6tori!or,abso|ven!i |or ; ieievi lor.= ' ' .coiegii lor u profi lvocaf onal pedagogic, pecial izareainstitutor/invdtitor, care se pregStesc n vederea

suslinerii oncursului enttu octl'parea osturilor , ' ' 'vacante n inv5fEm*nt, ', , ' : : ' . .

Dar, deoarrece uprinde umerease modele d*l"r"uri . ' ' t , " '| i terare,c0ncepteopera!iona|edefini te5i . l iexemplif icate, xerci l i i ie imbd omdn5 toateadaptate n conforr"nitate u cerinlele Diclionarufui ".'..-ortografic , r toepic imorfological l imbii rom6ne,edit ia 2005, iale Gramatici i imbii romine, edil ia2005) i oafte multe elemente Ce metodicS, rezenta

lucrare oate i un instrument e lucru uti l s i pentrucei care se pregitesc pentru examenele eperfec!ionare,deob!inereagrade[ordidact icesaupentru examenul e defini t ivat .

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	raicu-daniela
View:	951 times
Download:	169 times

Teste Pentru Concursul de Titularizare

Documents