Home >Documents >TESTE PENTRU COLOCVIU - radiologie.usmf.md · 1 TESTE PENTRU COLOCVIU Disciplina Imagistica...

TESTE PENTRU COLOCVIU - radiologie.usmf.md · 1 TESTE PENTRU COLOCVIU Disciplina Imagistica...

Date post:07-Sep-2019
Category:
View:80 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1

    TESTE PENTRU COLOCVIU

    Disciplina Imagistica Medicală

    1. Indicele cardiotoracic reprezintă:

    a) relaţia între convexităţile cordului b) raportul diametrelor transversale maxime ale umbrei cordului şi ale peretelui toracic c) raportul diametrului transversal maximal şi cel minimal al toracelui d) raportul diametrului ventricului stâng şi cel maximal al toracelui e) raportul diametrului aortei ascendente şi cel al toracelui

    2. Pentru calcularea indicelui cardiotoracic noi utilizăm:

    a) ECOCG b) Radiografia cordului în 4 proiecţii c) Radiografia cutiei toracice dorzo-ventrală d) AngioCT e) Scintigrafia miocardului

    3. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este absolut contraindicată în caz de:

    a) Prezenţa de pacemaker cardiac b) Sarcina c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie e) Claustrofobia

    4. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este relativ contraindicată în caz de:

    a) Aritmie severă b) Prezenţa de pacemaker cardiac c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie e) Claustrofobia

    5. În investigaţia Eco Doppler color culoarea roşie înseamnă:

    a) Sângele arterial b) Sângele venos c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda e) Flux turbulent

    6. În investigaţia Eco Doppler color culoarea albastră înseamnă:

    a) Sângele arterial b) Sângele venos c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda e) Flux turbulent

    7. Pentru determinarea ecocardiografică a gradului de stenoza aortică folosim:

    a) ECOCG modul M b) ECOCG 2D c) Doppler color d) Doppler pulsatil

  • 2

    e) Doppler continuu

    8. Hipervolemie arterială pulmonară poate fi depistată în caz de:

    a) Stenoza mitrală b) Defect septal atrial c) Tetralogia Fallot d) Stenoza aortică e) Defect septal ventricular

    9. Hipovolemie pulmonară poate fi depistată în caz de:

    a) Stenoza mitrală b) Insuficienţa mitrală c) Tetralogia Fallot d) Stenoza aortică e) Defect septal ventricular

    10. Congestie venoasă pulmonară poate fi depistată în caz de:

    a) Stenoza mitrală b) Insuficienţa mitrală c) Tetralogia Fallot d) Cardiomiopatie restrictivă e) Defect septal ventricular

    11. Hipertensiune arterială pulmonară poate să dezvolte în caz de:

    a) Stenoza mitrală b) Insuficienţa mitrală c) Tetralogia Fallot d) Stenoza aortică e) Defect septal ventricular

    12. În caz de angiopulmonografie selectivă, substanţa de contrast se introduce:

    a) prin cateter în ventriculul stâng b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare c) în vena periferică d) prin cateter în aorta e) prin cateter în arterele coronariene

    13. În caz de angiocoronarografie, substanţa de contrast se introduce:

    a) prin cateter în ventriculul stâng b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare c) în vena periferică d) prin cateter în aorta e) prin cateter în arterele coronariene

    14. În caz de angio-tomogtrafie computerizată, substanţa de contrast se introduce:

    a) prin cateter în ventriculul stâng b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare c) în vena periferică d) prin cateter în aorta e) prin cateter în arterele coronariene

    15. În caz de congestie venoasă pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:

  • 3

    a) Diminuarea desenului pulmonar b) Accentuarea desenului pulmonar c) Desenul pulmonar nemodificat d) Linii Kerley e) Omogenizarea hilurilor

    16. În caz de hipervolemie arterială pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:

    a) Diminuarea desenului pulmonar b) Accentuarea desenului pulmonar c) Bombarea arcului arterei pulmonare d) Linii Kerley e) Dilatarea hilurilor

    17. În caz de hipertensiune arterială pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:

    a) Îngustarea arterelor pulmonare periferice b) Dilatarea arterelor pulmonare periferice c) Bombarea arcului arterei pulmonare d) Linii Kerley e) Dilatarea hilurilor

    18. În caz de hipovolemie pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:

    a) Diminuarea desenului pulmonar b) Accentuarea desenului pulmonar c) Modificările arcului arterei pulmonare d) Linii Kerley e) Omogenizarea hilurilor

    19. Indicaţii actuale pentru cateterism cardiac şi angiografie sunt următoarele:

    a) Estimarea directă a presiunii intracardiace şi pulmonare b) Explorarea aortei şi ramurilor ei c) Investigaţia valvei mitrale d) Explorarea viabilității miocardului e) Explorarea arterelor coronariene

    20. Indicaţii actuale pentru angioCT sunt următoarele:

    a) Estimarea directă a presiunii intracardiace şi pulmonare b) Explorarea aortei şi a vaselor coronariene c) Investigaţia valvei mitrale d) Explorarea viabilității miocardului e) Explorarea arterelor periferice

    21. Limitele pentru angioCT sunt următoarele:

    a) Bradicardie sinusală b) Calcinoza severă a arterelor coronariene c) Regurgitarea mitrală d) Fibrilaţie atrială e) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate

    22. Limitele pentru angioCT sunt următoarele:

    a) Bradicardie sinusală b) Tahicardie >100/min cu beta-blocanţi contraindicaţi c) Durata de apnee insuficientă

  • 4

    d) Fibrilaţie atrială e) Obezitate

    23. Pentru efectuarea angioCT, pacientul trebuie să fie capabil:

    a) Să ridice mâinile deasupra capului b) Să întoarce capul spre stânga c) Să reţină expiraţia d) Să îndoaie picioarele în genunchi e) Să rămână nemişcat

    24. În caz de calcinoza severa a arterelor coronariene metoda de elecţie pentru investigaţia lor

    este:

    a) Ecocardiografia b) Tomografia computerizată c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Angiocoronarografia e) Scintigrafia miocardului

    25. Indicaţii pentru ecocardiografia transesofageană sunt următoarele:

    a) Investigaţia contractilităţi miocardului b) Vârsta mică a pacientului c) Suspecţie de endocardita infecţioasă de proteza valvulară cardiacă d) Control intraoperator al calităţii plastiei de valva mitrală e) Pericardita exudativă

    26. Pentru stenoza mitrală este caracteristic:

    a) Dilatarea atriului drept b) Dilatarea atriului stâng c) Dilatarea ventriculului stâng d) Mărirea presiunii sanguine pulmonare e) Presiunea sanguină pulmonară normală

    27. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz de pericardită exudativă este:

    a) Radiografia cutiei toracice b) Ecocardiografia transtoracică c) Ecocardiografia transesofageană d) Tomografia computerizată e) SPECT (single photon emission computed tomography)

    28. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz de valvulopatie reumatismală este:

    a) Radiografia cutiei toracice b) Ecocardiografia c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Tomografia computerizată e) SPECT (single photon emission computed tomography)

    29. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz de patologia arterelor coronariene este:

    a) Radiografia cutiei toracice b) Ecocardiografia transtoracică c) Ecocardiografia transesofageană d) Angiocoronarografie e) SPECT (single photon emission computed tomography)

  • 5

    30. Pentru investigaţia perfuziei şi a metabolismului miocardului putem utiliza:

    a) Radiografia cutiei toracice b) Scintigrafia miocardului c) Ecocardiografia transesofageană d) Tomografia computerizată e) Imagistica prin rezonanța magnetică

    31. Metoda SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia cardiovasculară

    este indicată în caz de:

    a) Cardiopatie ischemică b) Insuficienţa mitrală c) Aneurism al aortei ascendente d) Hipertensiune arterială sistemică e) Hipertensiune arterială pulmonară

    32. Scopul investigaţiei SPECT (single photon emission computed tomography) în cardiopatia

    ischemică este de a determina:

    a) Gradul stenozei arterelor coronariene b) Gradul calcinozei arterelor coronariene c) Numărul arterelor afectate d) Viabilitatea miocardului în zona de ischemie e) Prognozarea funcţiei VS după revascularizare

    33. Indicaţii pentru SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia arterelor

    coronariene sunt următoarele:

    a) Bloc de ram stâng a fascicolului His b) Calcinoza arterelor coronariene c) Clinica tipică cu ECG normală d) Clinica atipică cu devierile ECG e) Bloc de ram drept a fascicolului His

    34. În investigaţia Eco Doppler color apariţia culorii galbene sau verde înseamnă:

    a) Micşorarea vitezei fluxului sanguin b) Mărirea vitezei fluxului sanguin c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda e) Flux turbulent

    35. În investigaţia miocardului cu radionuclizi achiziţia trebuie să fie efectuată:

    a) În repaos b) La efort fizic c) La efort „farmacologic” d) În repaos şi la efort fizic e) În repaos şi la efort „farmacologic”

    36. Pentru efortul „farmacologic” în investigaţia miocardului cu radionuclizi se utilizează:

    a) Anticoagulante b) Vasodilatatoare c) Antibiotici d) Beta-blocanţi e) Diuretici

  • 6

    37. În evaluarea patologiei urologice să folosesc următoarele metode imagistice:

    a) urografie intravenoasa b) histerosalpingografie c) radiografie reno-vezicala simplă d) tomografie computerizată e) litotripsie

    38. Care sunt metodele imagistice in evaluarea patologiei urologice, fara utlizarea razelor

    ionizante:

    a) Urografie intravenoasa b) Imagistica prin rezonanța magnetică c) Radiografia reno-vezicala simplă d) Uretrografia e) ultrasonografia

    39. Investigație ultrasonografică în evaluarea patologiei urologice se efectuează:

    a) Transvaginal b) Transabdominal c) transrectal d) în ortostatism e) pe șezute

    40. Metoda de screening în nefrolitiaza este:

    a) tomografia computerizată fara contrast b) Imagistica prin rezonanța magnetică c) ultrasonografie d) Histerosalpingografie e) Tomografie prin emisie de pozitroni

    41. Metoda imagistică cea mai sensibilă în detectarea nefrolitiazei este:

    a) tomografia computerizată fara contrast b) Imagistica prin rezonanța magnetica c) Histerosalpingografie d) Radiografie abdominală pe gol e) Tomografie prin emisie de pozitroni

    42. Ce patologii pot fi determinate pe o radiografie reno-vezicală simplă:

    a) Calculi radiotransparenti b) Calculi radioopaci c) Tumori renale d) Chisturi renale e) Pielonefrita cronică

    43. Cistografia este:

    a) Investigarea ecografica a vezicii urinare b) Investigarea endoscopica a vezicii urinare c) Investigarea radiologica a vezicii urinare d) Investigarea radiologica a uretrei e) Investigarea radiologica a rinichilor

    44. Uretrografia este indicată în caz de:

  • 7

    a) Stricturi uretrale b) Sterilitate c) Traumatismul uretrei d) Infectii uretrale e) Cancer vezicii urinare

    45. Uretrografia este contraindicată în caz de:

    a) Stricturi uretrale b) Sterilitate c) Traumatismul uretrei d) Infectii uretrale e) Cancer vezicii urinare

    46. Prin ce metode radio-imagistice am putea determina nefrolitiaza:

    a) uretrografie b) ultrasonofgrafie c) tomografie computerizată d) Radiografia reno-vezicala simplă e) scintigrafie

    47. Pentru diagnosticarea și evaluarea imagistica a categoriei chistului dupa Bosniak se indica:

    a) Radiografia reno-vezicala simpla b) Tomografia computerizată c) Ultrasonografia d) Scintigrafia e) Uretrografia

    48. Introducerea intravenoasă a substanței de contrast a permis să determine mărirea umbrei

    renale în dimensiuni, rotirea şi împingerea acesteia de către o formaţiune, deformarea sistemului

    calice-bazinet, amputarea calicelor. Ce metoda imagistică a fost efectuată:

    a) Imagistica prin rezonanta magnetica b) Urografia intravenoasă c) Radiografia reno-vezicala simplă d) Ultrasonografia e) Tomografia prin emisie de pozitroni

    49. Angiografia în patologie urologică este indicată pentru:

    a) Depistarea calculilor renali b) Depistarea stricturilor ureterale c) Evaluarea vascularizării tumorilor d) Depistarea stricturilor uretrale e) Depistarea patologiei vasculare renale

    50. În rinichi se determina o formațiune lichidiana, hipodensa, fără priza de contrast, +15 UH,

    caracteristica pentru chist renal. Ce metoda imagistică a fost aplicată:

    a) urografie intravenoasă b) ultrasonografie c) tomografie computerizată cu substanța de contrast d) Tomografia prin emisie de pozitroni e) Imagistica prin rezonanța magnetică

    51. La tomografia computerizată se determină o formațiune rotundă, hipodensă, omogenă, cu

  • 8

    contur net, bine delimitată, în proiectia rinichiului stâng, fara priza de contrast. Diagnosticul cel

    mai posibil:

    a) Calcul b) Chist renal c) Hemoragie renală posttraumatică d) Tumoare renală e) Diverticul renal

    52. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferențial dintre ectopie

    şi ptoza renală este:

    a) urografie intravenoasa b) tomografie computerizată cu substanța de contrast c) ultrasonografie d) Imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografie computerizată fără substanța de contrast

    53. Contraindicațiile absolute ale urografiei intravenoase sunt:

    a) infectii uretrale b) sarcina c) nivelul creatininei în sânge ≥ 5 mg/dl d) insuficiența renală e) alergia la substanța de contrast

    54. Care din metodele indicate, utilizate în evaluarea patologiei urologice, nu se referă la metode

    radio-imagistice:

    a) litotripsia b) urografia intravenoasa c) Laparoscopia d) ultrasonografia e) Tomografia prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată

    55. Indicați cele mai frecvente sedii de metastazare a cancerului renal:

    a) plămâni b) piele c) oase d) ficat e) colon

    56. Care modificări patologice caracteristice traumatismului renal poate depista tomografia

    computerizată cu contrast:

    a) aneurisme b) Extravazarea substanţei de contrast c) Tromboza arterei renale d) Arterele renale supranumerare e) Indicile parenhimatos normal

    57. Fazele tomografiei computerizate cu substanța de contrast în evaluarea patologiei urologice

    sunt:

    a) nativă b) arterială c) venoasă d) portală

  • 9

    e) urografică

    58. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferential dintre

    agenezie şi aplazie renala este:

    a) urografie intravenoasa b) ultrasonografie c) tomografie computerizată fără contrast d) angiografie prin tomografie computerizată e) scintigrafie

    59. Indicați semnele imagistice caracteristice pentru hidrohefroză:

    a) bazinet micsorat in volum b) bazinet marit in volum c) calicele dilatate d) calicele spasmate e) ureterele dilatate

    60. Metoda cea mai informativă de diagnosticare imagistică a cancerului de prostată este:

    a) urografie intravenoasă b) ultrasonografia transabdominală c) tomografie computerizată d) Imagistica prin rezonanța magnetică e) ultrasonografia transrectală

    61. In polichistoza renală, tomografie computerizata fara substanța de contrast relevă:

    a) mărirea în dimensiuni a rinichiului b) micșorarea în dimensiuni a rinichiului c) dimensiunile rinichiului nemodificate d) afectarea renală bilaterală e) afectarea renală unilaterală

    62. Metoda cea mai rațională de diagosticare imagistică a hidronefrozei este:

    a) ultrasonografia b) angiografia prin tomografie computerizată c) pielografia retrogradă d) scintigrafia e) urografia intravenoasă

    63. La investigatia radio-imagistică s-a determinat rinichiul micsorat in dimensiuni (4.7x2.3 cm),

    artera renală prezentă, contururile calicelor neclare, funcția excretorie întârziată. Diagnosticul cel

    mai probabil este:

    a) Cancer renal b) Agenezie renala c) Hipoplazie renala d) Chist renal e) Pielonefrita cronică

    64. La investigatia radio-imagistică s-a determinat dilatarea bazinetului și a calicelor ale

    rinichiului drept, atrofia parenchimului renal, diminuare pronunțata a funcției renale.

    Diagnosticul cel mai probabil este:

    a) Tumoare a rinichiului b) Hidronefroza

  • 10

    c) Nefrolitiaza d) Chist renal e) Aplazie renală

    65. Investigația ultrasonografică a relevat testiculul stâng cu o orientare anormala și lipsa

    fluxului sanguin la examinare prin Eco-Doppler, cu menținerea ecogenității testiculare normale.

    Diagnosticul cel mai probabil este:

    a) torsiune testiculară b) cancer testicular c) Aplazie testiculară d) Inflamatie testiculară e) Trauma testiculară

    66. În cazul calculilor radiotransparenți, metode imagistice cele mai informative sunt:

    a) ultrasonografie b) urografie intravenoasă c) tomografie computerizată d) Imagistica prin rezonanța magnetică e) scintigrafie

    67. Indicați limitările ale investigației ultrasonografice a rinichilor:

    a) nu poate diferenţia formaţiunile benigne renale de cele maligne b) pot fi vizualizati calculi cu dimensiuni >3-4 mm c) uneori nu poate diferenţia tumorile maligne şi abcesele renale d) imposibilitatea vizualizării fasciei renale e) posibilitatea evaluării hidronefrozei

    68. În cazul cancerului renal, urografia intravenoasă relevă:

    a) Deformarea sistemului calice-bazinet b) Defect de umplere la nivelul sistemului pielocaliceal cu contur regulat c) Defect de umplere la nivelul sistemului pielocaliceal cu contur neregulat d) Amputarea calicelor e) Sitemul calice-bazinet nedeformat

    69. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:

    a) Radiografia reno-vezicala simpla b) Tomografie prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată c) tomografie computerizata fara contrast d) Imagistica prin rezonanta magnetica e) uretrografia

    70. Clasificarea imagistică a chisturilor renale include următoarele variante de localizare:

    a) Subcapsular b) Cortical c) Intracaliceal d) Medular e) Parapelvical

    71. Metoda de elecție de diagosticare imagistică a torsiunii testiculare este:

    a) urografie intravenoasa b) ultrasonografia Doppler c) ultrasonografia modul 2D fără Doppler

  • 11

    d) tomografia computerizată cu contrast e) Imagistica prin rezonanța magnetică

    72. Care din metodele enumerate se folosesc în diagnosticarea imagistică a traumelor:

    a) Radiografia standard b) Tomografia computerizată c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Ultrasonografia e) Scintigrafia

    73. Care din metodele enumerate se folosesc pentru diagnosticul radiologic al traumatismelor:

    a) Ecografia b) Scintigrafia c) Radiografia standard d) Imagistica prin rezonanța magnetică e) Tomografia computerizată

    74. Care este cea mai informativă metodă de diagnostic imagistic în cazul rupturilor de ligamente:

    a) Ecografia b) Imagistica prin rezonanța magnetică c) Tomografia computerizată d) Radiografia standard e) Artrografia

    75. Metoda de elecţie în radiodiagnosticul traumatismului osteoarticular este:

    a) Ultrasonografia b) Radiografia în incidența antero-posterioară c) Radiografia standard în 2 incidențe d) Imagistica prin rezonanța magnetică e) Scintigrafia

    76. Pentru copii sunt caracteristice fracturile:

    a) multifragmentare b) subperiostale c) în „lemn verde” d) ale cartilajului de creştere e) cu dislocare angulară a fragmentelor

    77. În dependenţă de linia fracturii, acestea pot fi:

    a) oblice b) transversale c) în litera „T” d) laterale e) angulare

    78. Care din următoarele afirmații despre fracturi ale coloanei vertebrale sunt corecte:

    a) la nivelul primelor două vertebre cervicale, traumatismul se soldează mai frecvent cu luxatia atlasului pe axis, urmata de regulă de fractura odontoidei

    b) fractura odontoidei poate fi bine pusă in evidenţă pe radiografia de profil si pe cea de incidenţă transbucală

    c) fractura odontoidei nu poate fi depistată pe radiografia de profil și pe cea de incidenţă transbucală

  • 12

    d) fracturile ultimelor vertebre cervicale se traduc prin tasări „în pană” ale corpului vertebral e) fracturile apofizelor se soldează de regulă cu pseudoartroze

    79. În caz de traumă a esofagului ca metoda imagistică de diagnostic se va utiliza:

    a) Ultrasonografia b) Radioscopia esofagului cu sulfat de bariu c) Radioscopia esofagului cu substanţă de contrast hidrosolubilă d) Tomografia computerizată e) Endoscopia

    80. Semnul radiologic caracteristic al traumei esofagiene este:

    a) Defect de umplere b) Conturul esofagului estompat c) Esofagul mărit în volum d) Esofagul liber, permeabil e) Extravazarea substanţei de contrast în zona de ruptură

    81. În caz de traumatism renal la radiografia panoramică a abdomenului se atestă:

    a) Stregerea conturului renal b) Prezenţa de gaz liber în cavitatea abdominală c) Stregerea conturului marginii muschiului psoas d) Prezenţa lichidului liber în cavitatea abdominală e) Rinichi micşorat în volum

    82. Care din metodele imagistice vor fi informative în caz de traumă la nivelul laringelui:

    a) Radiografia standard b) Ecografia c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Tomografia computerizată e) Tomografie prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizata

    83. Care din metodele de diagnostic imagistic se indică în cazul traumatismului cutiei toracice:

    a) Radiografia standard b) Scintigrafia c) Angiopulmonografia d) Ultrasonografia Doppler e) Tomografia computerizată

    84. În caz de traumatism al cutiei toracice la radiografie poate să se determine:

    a) Fracturi costale b) Pneumotorax c) Hidropneumotorax d) Opacități miliare bilateral e) Emfizem subcutan

    85. În caz de traumatism al arborelui traheobronșic se atestă:

    a) Ruptură completă a traheii sau bronşiilor cu deplasare (separare) b) Ruptură incompletă a traheii sau bronşiilor cu separarea parţială de inele cartilaginoase c) Ruptură incompletă cu comunicare în structurile adicente cum ar fi esofagul d) Hidrotorax e) Arborele traheobronşic nu se modifică în caz de traumatism

  • 13

    86. Peste cât timp, în cazul evoluției necomplicate a fracturii, putem determina radiologic

    prezenţa calusului osos:

    a) 2 zile b) 7 zile c) 10 zile d) 15 zile e) >21 de zile

    87. Complicaţiile fracturilor pot fi:

    a) Pseudoarticulaţia b) Osteomielita c) Artrita traumatică d) Osteoporoza e) Consolidarea precoce

    88. Fracturile craniului se caracterizează prin:

    a) Formarea calusului osos vicios b) Fracturi diastatice c) Fracturi depresive (infundare) d) Fracturi liniare e) Deplasarea angulară a fragmentelor

    89. Pentru diagnosticul luxaţiilor se vor folosi următoarele din metodele de diagnostic imagistic:

    a) Radiografia standard b) Artrografia c) Scintigrafia d) Tomografia computerizată e) Imagistica prin rezonanța magnetică

    90. Fracturile mecanice radiologic se manifestă prin:

    a) Linia de fractură b) Osteoporoză c) Structură osoasă neomogenă, cu prezenţa sectoarelor distructive d) Deplasarea fragmentelor e) Atrofie

    91. Deplasările longitudinale ale fragmentelor pot fi prin:

    a) Angrenare b) Alunecare c) Angulare d) Îndepărtare e) Decentralizare

    92. În caz de fracturi metaepifizare la copii, acestea pot fi:

    a) Apofizeolize b) subperiostale c) în „lemn verde” d) Multifragmentate e) Epifizeolize

    93. Aspectul radiologic al luxaţiei capului osului humeral este:

    a) Dislocarea în anterior, subcoracoid b) Dislocarea în posterior

  • 14

    c) Dislocarea laterală d) Fractura concomitentă a colului humerusului e) Osul humeral nu se luxează

    94. Ce structuri anatomice pot servi drept punct de reper pentru determinarea localizării renale:

    a) coastele b) tesuturile moi c) mușchii psoas d) corpurile vertebrelor e) diafragma

    95. În aprecierea gradului de nefroptoză, ca momente de reper se consideră:

    a) localizarea polului inferior al rinichiului b) localizarea polului superior al rinichiului c) localizarea mărginii mediale a rinichiului d) localizarea mărginii mediale a rinichiului e) localizarea bazinetului

    96. Mărirea rinichiului în dimensiuni poate fi determinată în caz de:

    a) dezvoltarea proceselor cicatriciale difuze b) dezvoltarea unui procesului malign c) dezvoltarea proceselor de sclerozare d) hipoplazia arterei renale e) dezvoltarea unui chist

    97. Ce investigație imagistică este mai rațional de efectuat la pacienți cu suspiciune la

    pielonefrita acută:

    a) pielografia retrograda b) ultrasonografia c) radiografia reno-vezicală simplă d) angiografia renală e) scintigrafia

    98. Următoarele modificări: dilatarea moderată a bazinetului si a calicelor, indicele

    parenchimatos normal, funcția secretorie păstrată, sunt caracteristice mai mult pentru:

    a) pielonefrita acută b) chist renal solitar c) tumoare rinichiului d) rinichi ratatinat e) hidronefroza

    99. Examenul ultrasonografic în glomerulonefrita cronica cel mai frecvent relevă:

    a) ecogenitate scazută b) indicele parenchimatos mărit c) sistemul calice-bazinet nemodificat d) rinichi atrofiați, relativ simetrici, având suprafața granulară e) dilatarea bazinetului cu micșorarea indicelui parenhimatos

    100. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogena, bazinetul moderat mărit in

    dimensiuni, contururile rinichiului clar delimitate, calicele de dimensiuni normale. Tablou

    radiologic este caracteristic mai mult pentru:

  • 15

    a) pieloectazie b) hipoplazie renală c) pielonefrita cronică d) tumoare renală e) tuberculoza renală

    101. În care cazuri este indicată scintigrafia renală:

    a) Cistita cronică b) Anomaliile de dezvoltare ale rinichilor c) Tumorile renale d) Infecții renale e) Traumatismul renal

    102. Ce modificări patologice pot fi determinate la ultrasonografie în caz de pielonefrita cronică:

    a) Hipoecogenitate b) Hiperecogenitate c) Parenchimul renal redus d) Sistemul calice-bazinet deformat e) Micșorarea rinichiului în dimensiuni

    103. Pentru efectuarea scintigrafiei renale se folosește:

    a) sulfat de bariu b) tehnețiu 99 c) substanța de contrast iodată d) substanța de contrast liposolubilă e) substanța paramagneticaă

    104. Din care metoda imagistică face parte investigația prin metoda Doppler:

    a) Radiografia reno-vezicală simplă b) ultrasonografie c) imagistica prin rezonanța magnetică d) scintigrafia e) tomografia computerizată

    105. În cazul suspiciunii de glomerulonefrită, în primul rând se indică:

    a) Tomografia computerizată cu substanța de contrast b) Scintigrafia c) Urografia intravenoasă d) Pielografia retrogradă e) Ultrasonografia

    106. In cazul insuficienței renale sunt folosite următoarele metode de investigare:

    a) scintigrafia renală b) ultrasonografia c) radiografia renala simplă d) urografia intravenoasă e) ureteropielografia retrogradă

    107. Conturul renal în norma este:

    a) regulat - în forma de curbilinii, convexe în afară b) regulat - în forma de curbilinii, convexe spre coloana vertebrală c) neregulat - mamelonat

  • 16

    d) policiclic e) zimțat

    108. Care din următoarele afirmații sunt corecte:

    a) Axele mari ale rinichilor sunt situate paralel cu diafragma b) Polul superior al rinichiului drept este situat mai sus decât cel stâng c) Polul superior al rinichiului stâng este situat mai sus decât cel drept d) Axele mari ale rinichilor intersectează una cu alta sub un unghi, deschis in jos e) Rinichii sunt situați retroperitoneal

    109. În nefrologie se utilizează următoarele metode imagistice:

    a) laparoscopia b) ultrasonografia c) cistoscopia d) tomografia computerizată e) scintigrafia

    110. În nefrologie se utilizează următoarele metode de investigație radiologice:

    a) scintigrafia b) urografia intravenoasă c) tomografia computerizată d) ultrasonografia e) cistoscopia

    111. Indicați fazele de scanare la angiografia prin tomografia computerizată:

    a) arterială b) venoasă c) urografică d) nativă e) portală

    112. Indicați segmentele curbei renale:

    a) vascular b) parenhimatos (filtrație/secreție) c) excretor d) portal e) mixt

    113. Radiografia standard a craniului în explorarea neuroimagistică ne permite vizualizarea:

    a) Fracturilor bazei craniului b) Tumorilor intracerebrale c) Fracturilor oaselor bolții craniene d) Malformațiilor intracerebrale e) Plăcilor ateromatoase la nivelul arterelor cervicale

    114. Radiografia standard a craniului în patologia tumorală а creierului constată:

    a) Prezența masei tumorale intracerebrale b) Focare de osteodistrucție la nivelul oaselor craniene c) Apariția amprentelor vasculare determinată de sporirea vaselor epiploice d) Deplasarea structurilor mediane e) Dehiscența suturilor

  • 17

    115. Radiografia standard a coloanei vertebrale include:

    a) Radiografia în incidența de față b) Radiografia în incidența de profil c) Angiografia d) Mielografia e) Radiografia cu probele funcționale

    116. Explorarea radiologică standard a coloanei vertebrale NU confirmă:

    a) Prezența modificărilor osoase de structură de tip osteolitic sau osteosclerotic b) Prezența formațiunilor tumorale intramedulare c) Modificările de ax sau curburi vertebrale d) Existența tasărilor vertebrale e) Existența anomaliilor congenitale vertebrale

    117. Indicațiile pentru angiografia clasică în neuroradiologie sunt:

    a) Patologia vaselor cervicale (tromboză, stenoză) b) Malformații artereo-venoase cerebrale c) Determinarea fracturilor craniului d) Evidențierea neovascularizației e) Determinarea proceselor inflamatorii

    118. Examenul Doppler cervical cuprinde studiul arterelor cu excepția:

    a) Arterelor carotide externe b) Arterelor subclaviculare c) Arterelor carotide comune d) Arterelor carotide interne e) Arterelor vertebrale

    119. Indicațiile examenului Doppler cervical sunt:

    a) Stenoza arterelor cervicale b) Fistule artereo-venoase c) Disecție carotidiană d) Hipotensiune ortostatică e) Hipertensiunea arterială sistemică

    120. Indicați avantajele ecografiei cerebrale transfontanelere:

    a) Nu permite determinarea malformațiilor congenitale b) Are caracter neinvaziv c) Nu folosește radiații ionizante d) Metodă rapidă e) Dependentă de operator

    121. Ultrasonografia Doppler transcraniană utilizează următoarele ferestre:

    a) Fereastra temporală b) Fereastra orbitară c) Gaura occipitală d) Prin regiunea frontală e) Prin cavitatea nazală

    122. Indicațiile Dopplerului transcranian sunt:

    a) Evaluarea leziunilor sifonului carotidian b) Bilanțul leziunilor din sistemul vertebro-bazilar

  • 18

    c) Hipotensiunea ortostatică d) Evidența leziunilor arteriale cervicale și intracerebrale e) Hipertensiunea arterială sistemică

    123. Injectarea substanței de contrast în neiroimagistica nu se administrează în caz de:

    a) Hidrocefalie b) Atrofia cerebrală c) Traumatism cranio-cerebral d) Evaluarea unui accident vascular cerebral e) Tumorile intracerebrale

    124. Referitor la tomografia computerizată cu substanța de contrast, sunt corecte următoarele

    afirmații cu excepția:

    a) Bariera hemotoencefalică protejează structurile neurogene b) Injectarea substanței de contrast modifică în mod variabil coeficientul de atenuare

    diferitor structuri normale

    c) Alterarea barierei hematoencefalice nu permite contrastarea unor structuri patologice d) La administrarea substanței de contrast crește diferența de vizualizare între substanța albă

    și cenușie

    e) Nu sunt influențate de bariera hematoencefalică structurile vasculare, hipofiza, epifiza, plexurile coroide

    125. Pentru sindromul de masă intracranială sunt caracteristice următoarele:

    a) Prezența fracturilor de vertebre cervicale b) Modificările dimensionale ventriculare c) Deplasările structurilor mediene d) Angajările intracerebrale e) Prezența focarelor osteodistructive limitrofe

    126. Indicațiile pentru tomogrfia computerizată fără contrast în patologia cranio-cerebrală sunt:

    a) Patologia traumatică b) Hemoragii extra- și intraparenchimatoase c) Malformații arterio-venoase d) Malformații cranio-cerebrale e) Patologia masivului facial și rinofaringelui

    127. Tomografia computerizată în neuroimagistica este metoda de elecție în următoarele cazuri:

    a) Hemoragia cerebrală recentă b) Hemoragii subarahnoidiene c) Hemoragii în stadiul subacut și cronic d) Traumatism cranio-cerebral și vertebral sever e) Infarct cerebral ischemic

    128. Tomografia computerizată în patologia coloanei vertebrale este indicată în caz de:

    a) Patologia traumatică b) Malformații osoase congenitale c) Bilanțul osteoporozei d) Spondilolistezisul e) Hernii de disc

  • 19

    129. Injectarea substanței de contrast paramagnetice în investigație imagistică prin rezonanța

    magnetică este indicată in caz de:

    a) Patologiile tumorale cerebrale b) Patologiile inflamatorii cerebrale c) Patologia traumatică cerebrală d) Modificările atrofice cerebrale e) Traumatism al vertebrelor cervicale

    130. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia cranio-cerebrală este metoda

    de elecție în următoarele cazuri:

    a) Hemoragiile în stadiu subacut și cronic b) Patologiile substanței albe c) Ischemii d) Hemoragiile în stadiul acut e) Traumatismul cranio-cerebral sever

    131. Care sunt indicații pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia

    cranio-cerebrală:

    a) Traumatism osos b) Patologia tumorală c) Afecțiunile substanței albe d) Malformații cranio-cerebrale e) Patologia infecțioasă

    132. Care sunt indicații pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia

    coloanei vertebrale:

    a) Patologia disco-degenerativă b) Patologia inflamatorie c) Malformațiile vertebro-medulare d) Patologia tumorală e) Bilanțul osteoporozei

    133. Care din afirmații sunt corecte referilor la patologia traumatică vertebro-medulară:

    a) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea contuziei medulare

    b) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în evaluarea hematomului epidural

    c) Tomografia computerizată este metoda de elecție în determinarea contuziei medulare d) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea herniei

    discale posttraumatice

    e) Tomografia computerizată este metoda de elecție în evidențierea unei cavități intramedulare

    134. Care din metodele imagistice utilizate în oftalmologie are acțiune ionizantă:

    a) radiografia b) oftalmoscopia c) imagistica prin resonanța magnetică d) ultrasonografia e) examinarea clinică

  • 20

    135. Care din metodele de investigație enumerate este contraindicată pacienților cu corpi străini

    metalici intraorbitari:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computeriată

    136. Care din metodele indicate este cea mai optimală în cazul traumatismului ocular:

    a) radiografia standard b) ultrasonografie c) imagistica prin rezonanța magnetică d) tomografia computerizată e) scintigrafie

    137. Care tip de corpi străini intraorbitari prezintă contraindicații pentru investigație imagistică

    prin rezonanța magnetică:

    a) rumeguși de lemn b) rumeguși metalici c) partucile din plastic d) moloz de sticlă e) particule alimentare

    138. Care din metodele indicate este cea mai optimală pentru depistarea corpurilor străini

    intraorbitari radiotransparenți:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

    139. Care din metodele indicate este cea de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini

    intraorbitari radioopaci:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

    140. Care din metodele indicate este cea de elecție pentru evaluarea nervului optic:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

    141. Care din metodele de investigație indicate este optimală în cazul fracturilor regiunii orbitale:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

  • 21

    142. Care din metodele de investigație indicate este cea mai rapidă și informativă în cazul

    urgențelor oftalmologice:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

    143. Care din metodele indicate dă cea mai amplă informație despre structurile globului ocular și

    țesuturi moi adiacente:

    a) radiografia b) scintigrafia c) ultrasonografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

    144. Care din metodele imagistice indicate se folosesc în oftalmologie:

    a) radiografia b) scintigrafia c) irigografia d) imagistica prin rezonanța magnetică e) tomografia computerizată

    145. Investigație imagistică prin rezonanța magnetică va fi indicată în caz de:

    a) Corpi străini metalici intraorbitarii b) Traumatism osos cu implicarea orbitei c) Corpi străini radiotransparenți intraorbitari d) patologia nervului optic e) patologia țesuturilor moi

    146. Tomografia computerizată în patologie oftalmologică va fi indicată în caz de:

    a) Corpi străini intraorbitarii b) Traumatism osos cu implicarea orbitei c) Maladia Grave d) patologia corneei e) prezența de gaz în țesuturi moi

    147. Care sunt proecții de bază pentru investigație radiografică în cazul traumatismului orbirar:

    a) anterioră b) posterioară c) medială d) laterală e) superioară

    148. Care din următoarele afirmații referitor la investigație radiografică în cazul traumatismului

    orbitar sunt corecte:

    a) Se începe cu proecție anterioară, posterioară și laterală din partea afectată b) Se începe cu proecție anterioară, posterioară și laterală din partea contralaterală cele

    afectate

    c) Investigația în proiecție axială este obligatorie d) Radiologul poate alege o altă proiecție adăugătorie la necesitate e) Radiografia se efectuează numai în proiecție postero-anterioară

  • 22

    149. Care din afirmații despre metoda Focht sunt corecte:

    a) Este o examinare în 2 proiecții b) Razele X sunt paralele filmului radiografic c) Razele X sunt perpendiculare filmului radiografic d) Investigația se efectuează fără anestezie e) Se efectuează anestezia ochiului afectat

    150. Care din afirmații despre metoda Komberg-Baltin sunt corecte:

    a) Se utilizează proteza oculară b) Se utilizează sonda metalică c) Proteza include componente metalice situate la nivelul de ora 3, 6, 9, 12 d) Este o examinare ascheletică e) Proteza include componente metalice situate la nivelul de ora 1, 4, 7, 10

    151. Care din patologiile indicate pot fi depistate cu ajutorul imagisticii prin rezonanța magnetică:

    a) Fracturile osului nazal b) Patologia nervului optic c) Patologia mușchilor oculomotorii d) Patologia globului ocular e) Fracturile pereților orbitei

    152. Care din fracturile indicate include orbita:

    a) Le Fort I b) Le Fort II c) Le Fort III d) De tip blow-in e) De tip blow-out

    153. Indicați semnele caracteristice fracturii blow-in:

    a) enoftalmia b) exoftalmia c) poziția globului ocular nu se modifică d) fragmentul osos se deplasează în interiorul orbitei e) fragmentul osos se deplasează în afara orbitei

    154. Indicați semnele caracteristice fracturii blow-out:

    a) enoftalmia b) exoftalmia c) poziția globului ocular nu se modifică d) fragmentul osos se deplasează în interiorul orbitei e) fragmentul osos se deplasează în afara orbitei

    155. La care din pacienții va fi contraindicată investigație imagistică prin rezonanța magnetică :

    a) cei cu pacemaker cardiac b) cei cu endoproteze metalice c) cei cu clipe vasculare metalice d) cei cu corpi străini intraorbitali radiotransparenți e) cei cu patologia nervului optic

    156. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt corecte:

    a) utilizează radiații ionizante

  • 23

    b) nu utilizează radiații ionizante c) poate fi efectuată în diferite proiecții d) este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini intraorbitari radioopaci e) este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini intraorbitari

    radionegativi

    157. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt incorecte:

    a) utilizează metode Fastofski, Rese b) utilizează metode Focht, Komberg-Baltin, cu sonda metalică c) Examinarea se efectuează în 3 proiecții standarde d) Examinarea se efectuează în 5 proiecții standarde e) Metoda nu permite efectuarea altor proiecții la necesitate

    158. Care din situații patologice indicate pot fi evaluate cel mai bine cu ajutorul imagisticii prin

    rezonanța magnetică:

    a) rumeguși metalici intraorbitari b) Trauma globului ocular c) Tumorile nervului optic d) oftalmopatii de originea endocrină e) Fracturile pereților orbitei

    159. Care din afirmații despre investigație imagistică prin rezonanța magnetică în oftalmologie

    sunt incorecte:

    a) Este rapidă b) Permite o vizualizare perfectă a țesuturilor moi c) Este contraindicată în caz de prezența corpurilor străini metalici d) Nu are contraindicații e) Este metoda de prima intenție în majoritatea situațiilor patologice

    160. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:

    a) Ultrasonografia b) Tomografie prin emisie de pozitroni asociată cu tomografie computerizata c) tomografie computerizata fara susbstanța de contrast d) pielografia retrogradă e) imagistica prin rezonanța magnetică

    161. Cancerul pulmonar central crește din:

    a) bronhul central b) bronhul segmentgar c) pleura d) parenhimul pulmonar e) mediastin

    162. Cancerul pulmonar periferic crește din:

    a) bronhul central b) bronhul subsegmentgar c) pleura d) parenhimul pulmonar e) coaste

  • 24

    163. Ultrasonografia va fi metoda de prima intenție pentru investigație în caz de suspiciune de

    tumoare a:

    a) parenhimului pulmonar b) organelor parenhimatoase abdominale c) oaselor d) creierului e) stomacului

    164. Investigația ultrasonografică este:

    a) ionizantă b) inofensivă pentru pacient c) contraindicată la copii d) foarte costisătoare e) relativ puțin costisătoare

    165. Care din planurile reale indicate pot fi obținute prin investigația imagistică prin rezonanța

    magnetică:

    a) superior b) inferior c) sagital d) frontal e) axial

    166. Pentru o tumoare benignă este caracteristic:

    a) creșterea rapidă b) creșterea relativ lentă c) marginele bine delimitate d) invazia în organele adiacente e) metastazare

    167. Pentru o tumoare malignă este caracteristic:

    a) creșterea rapidă b) creșterea relativ lentă c) marginele bine delimitgate d) invazia în organele adiacente e) metastazare

    168. Tomografia computerizată cu substanța de contrast include următoarele faze de scanare:

    a) arterială b) venoasă c) tardivă d) precoce e) calipară

    169. În tomografia computerizată, substanța de contrast poate fi introdusă:

    a) peroral b) per rectum c) inhalator d) intravenos e) intraarterial

  • 25

    170. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi cea mei informativă pentru depistarea tumorilor

    cu localizarea:

    a) în țesut osos b) în parenhim pulmonar c) în ficat d) în sistem nervos e) în uter

    171. Care din următoarele afecțiuni radiografic poate să manifeste prin opacități multiple

    pulmonare:

    a) tuberculoza b) afectarea metastatică pulmonară c) pleurezia interlobară d) formațiunea tumorală benignă e) atelectazia pulmonară

    172. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opacității pulmonare

    totale:

    a) atelectazia pulmonară b) pleurezia exudativă c) edemul pulmonar d) pneumonia acută e) fibrotoraxul după pulmonectomie

    173. Desenul pulmonar în imaginea radiologică este determinat de:

    a) vasele sanguine ale circuitului mic b) vasele sanguine ale circuitului sistemic c) vasele limfatice d) vase sanguine și bronhii e) bronhii și bronhiole

    174. Care din următoarele afecțiuni radiografic se manifestă prin cel mai mic tip de opacitate în

    câmpul pulmonar:

    a) pneumonia lobară b) pleurezia exudativă c) pneumonia segmentară d) focarul tuberculos e) atelectazia pulmonară lobară

    175. Care din următoarele afecțiuni radiologic poate să manifeste prin opacitate rotundă în

    câmpul pulmonar:

    a) atelectazia segmentară b) focarul tuberculos c) pneumonia acută d) formațiunea tumorală benignă e) pleurezia exudativă

    176. Unghiul costo-diafragmatic are forma de:

    a) unghi drept b) unghi ascuțit c) unghi obtuz d) arc e) depinde de tip constituțional

  • 26

    177. Care din următoarele afecțiuni se manifestă mai frecvent prin opacitate liniară în câmpul

    pulmonar:

    a) atelectazia discoidală b) tuberculomul c) chistul aeric d) pneumonia septică e) formațiunea tumorală benignă

    178. Conturul superior al opacității din hidrotorax este:

    a) orizontal b) oblic c) vertical d) neregulat e) șters

    179. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opusă opacității

    pulmonare totale:

    a) atelectazia pulmonară b) pleurezia exudativă c) ciroza pulmonară d) pneumonia acută e) edemul pulmonar

    180. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate în câmpul pulmonar de cele mai

    mari dimensiuni:

    a) fibrotoraxul după pulmonectomie b) complexul tuberculos primar c) atelectazia segmentară d) pneumonia acută e) pleurezia interlobară

    181. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate triunghiulară în câmpul pulmonar:

    a) atelectazia segmentară b) echinococoza c) abcesul pulmonar d) tuberculoza cavernoasă e) pneumonia segmentară

    182. În cazul pneumotoraxului în locul acumulării aerului se observă:

    a) reducerea desenului pulmonar b) accentuarea desenului pulmonar c) lipsa desenului pulmonar d) accentuarea transparenței câmpului pulmonar e) reducerea transparenței câmpului pulmonar

    183. Indicați organul ce se manifestă prin transparență în imaginea radiologică:

    a) plămânul b) rinichiul c) cordul d) ficatul e) sternul

  • 27

    184. Radiografia fără substanță de contrast este folosită pentru examinarea:

    a) plămânilor b) vaselor sanguine c) creierului d) stomacului e) oaselor

    185. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate de intensitate maximă în câmpul

    pulmonar:

    a) infiltrația eozinofilică b) pneumonia segmentară c) cancerul pulmonar d) pleurezia exudativă e) calcinatul

    186. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate solitară în câmpul pulmonar:

    a) tuberculoza miliară b) pneumoconioza c) polichistoza d) hemosideroza e) cancerul pulmonar

    187. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară cu nivel hidro-aeric în

    câmpul pulmonar:

    a) chist aeric pulmonar b) abcesul pulmonar c) tuberculomul d) cancerul pulmonar fără distrucție e) edemul pulmonar

    188. Care din următoarele patologii se localizează mai frecvent în regiunile pulmonare

    superioare:

    a) pneumonia de aspirație b) pneumoconioza c) tuberculoza d) pleurezia exudativă e) edemul pulmonar

    189. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară în câmpul pulmonar:

    a) pneumonia b) caverna tuberculoasă c) atelectazia pulmonară d) edemul pulmonar e) chist aeric pulmonar

    190. Tuberculoza primară este:

    a) observată la pacienții care anterior nu au fost expuși la M. tuberculosis b) observată la pacienții anterior sensibilizați la M. tuberculosis c) cel mai frecvent întâlnită la sugari și copii d) cel mai frecvent întâlnită la vârsta adultă e) cel mai frecvent întâlnită la persoanele în vârstă

  • 28

    191. Radiologic, tuberculoza primară se manifestă prin:

    a) afectarea parenchimului pulmonar b) limfadenita mediastinală c) pleurezie d) boala miliară e) antrenarea căilor aerice

    192. Tipic, infiltrația pulmonară din tuberculoza primară:

    a) se manifestă ca opacitate intensă omogenă în câmpul pulmonar b) se manifestă ca opacități nodulare difuz diseminate în câmpurile pulmonare c) este greu de diferențiat de pneumonia bacteriană d) se manifestă ca opacitate cu conturul superior oblic în câmpul pulmonar inferior e) poate fi diferențiată de pneumonia bacteriană prin prezența limfadenitei în imaginea

    radiologică și lipsa de răspuns la antibioticele obișnuite

    193. Focarul Ghon este:

    a) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la momentul primei infecții) și a limfonodulilor măriți sau calcificați

    b) opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului pulmonar la momentul primei infecții

    c) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la momentul primei infecții) și a pleureziei

    d) combinarea pleureziei și a limfonodulior măriți sau calcificati e) caracteristic pentru tuberculoza secundară

    194. Complexul Ranke este:

    a) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la momentul primei infecții) și a limfonodulilor măriți sau calcificați

    b) opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului pulmonar la momentul primei infecții

    c) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la momentul primei infecții) și a pleureziei

    d) combinarea pleureziei și a limfonodulior măriți sau calcificati e) caracteristic pentru tuberculoza secundară

    195. Care din afirmații despre boala miliară sunt corecte:

    a) afectează între 1% și 7% din pacienții cu toate formele de tuberculoză b) este opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului pulmonar la

    momentul primei infecții

    c) se manifestă radiologic prin infiltrație pulmonară intensă și omogenă d) este întâlnită la bătrâni, copii mici și persoane imunocompromise, manifestându-se în

    primele 6 luni de la prima infecție

    e) se manifestă radiologic prin multiplie opacități mici (2-3 mm) difuz diseminate în câmpurile pulmonare

    196. Care din afirmații despre tuberculoza secundară sunt corecte:

    a) este observată la pacienții care anterior nu au fost expuși la M. tuberculosis b) este observată la pacienții anterior sensibilizați la M. tuberculosis c) este cel mai frecvent întâlnită la sugari și copii d) este cel mai frecvent întâlnită la vârsta adultă e) terminul se folosește pentru a desemna atât reinfectarea cât și reactivarea tuberculozei

  • 29

    197. Care din afirmații despre tuberculoza primară sunt corecte:

    a) este, de obicei, auto-limitată b) este progresivă, cu cavitație c) duce frecvent la diseminare hematogenă extinsă în ambii plămâni d) vindecarea, de obicei, survine cu fibroză și calcificări e) are ca una dintre caracteristici limfadenita mediastinală

    198. Care din afirmații despre tuberculoza secundară sunt corecte:

    a) este, de obicei, auto-limitată b) este progresivă, cu cavitație c) duce frecvent la diseminare hematogenă extinsă în ambii plămâni d) vindecarea, de obicei, survine cu fibroză și calcificări e) are ca una dintre caracteristici limfadenita mediastinală

    199. Care din formele de tuberculoză indicate este de geneză secundară:

    a) complexul tuberculos primar b) tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici c) tuberculoza pulmonară infiltrativă d) intoxicaţia tuberculoasă e) viraj tuberculinic

    200. Care din formele de tuberculoză indicate este de geneză primară:

    a) complexul tuberculos primar b) tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici c) tuberculoza pulmonară infiltrativă d) intoxicaţia tuberculoasă e) tuberculoza pulmonară fibro-cavitară

    201. Radiologic, tuberculoza pulmonară poate fi manifestată prin:

    a) limfadenita mediastinală b) spondilopatia c) afectarea parenchimului pulmonar d) antrenarea căilor aerice e) pleurezie

    202. Calcinatele în ganglionii limfatici intratoracici indică, că:

    a) procesul tuberculos şi-a pierdut activitatea b) procesul tuberculos se află în faza de calcinare c) tuberculoza este în stadiul cronic d) este necesar de precizat activitatea leziunilor tuberculoase e) nu are loc procesul tuberculos

    203. Semne imagistice indirecte ale tuberculozei miliare acute pot fi:

    a) prezenţa pleureziei exudative b) emfizemul pulmonar c) dilatarea moderată a hilurilor pulmonare d) imaginea neclară a ramificaţiilor arterei pulmonare de calibru mediu e) opacități inelare bilateral în regiunile superiioare ale plămânilor

  • 30

    204. Dimensiunile focarelor pulmonare în tuberculoza miliară acută sunt:

    a) mici b) medii c) mari d) medii și mari e) variate

    205. În tuberculoza pulmonară diseminată cronică focarele pulmonare sunt preponderent:

    a) mici b) medii c) mari d) variate e) depinde de vârsta pacientului

    206. Repartiţia focarelor în tuberculoza miliară acută este:

    a) uniformă b) neuniformă c) în grup d) unilaterală e) cu predominarea în regiunile sinusurilor costo-diafragmatice

    207. Repartiţia focarelor în tuberculoza pulmonară diseminată subacută este:

    a) uniformă b) neuniformă c) în grup d) unilaterală e) cu predominarea în regiunile sinusurilor costo-diafragmatice

    208. Rezolvări ale tuberculozei pulmonare diseminate subacute într-o dinamică favorabilă mai

    frecvent pot fi:

    a) resorbţia completă b) induraţie c) calcinare d) formare de alterări fibro-sclerotice e) distrucția parenhimului pulmonar

    209. Formele cu extindere mare ale tuberculozei pulmonare infiltrative sunt:

    a) periscisurita b) infiltratul nebulos c) lobita d) infiltratul rotund Assman e) pneumonia cazeoasă

    210. Exacerbaţia tuberculozei pulmonare diseminate cronice se caracterizează prin:

    a) apariţia unor focare recente b) evoluţia alterărilor inflamatorii perifocale c) apariţia cavităţilor de distrucţie d) antrenarea în proces a laringelui şi bronhiilor mari e) resorbţia completă a focarelor

  • 31

    211. Ce este tuberculoza fibro-cavitară:

    a) o formă recentă de tuberculoză b) o formă limitată de tuberculoză c) o formă extinsă de tuberculoză d) o formă cronică de tuberculoză e) o formă de tuberculoză caracteristică pentru copii

    212. Infiltratul Redeker radiologic se prezintă ca o imagine:

    a) rotundă cu diametru peste 2 cm b) ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm c) în forma de nor d) opacitate ce ocupă un lob întreg e) opacitate în formă de triunghi marginal

    213. Dimensiunile cavităţii de distrucţie în tuberculoza pulmonară nodulară sunt:

    a) mici b) medii c) considerabile d) de obicei, ocupă un lob e) de obicei, ocupă un plămân

    214. Cavităţile de distrucţie în tuberculoza pulmonară nodulară se caracterizează prin:

    a) pereţi subţiri b) pereţi îngroşaţi c) pereţi relativ subţiri, însă îngroşaţi neuniform d) prezenţa nivelului orizontal de lichid e) forma triunghiulară

    215. Infiltratul rotund Assman se prezentă radiologic sub formă de imagine:

    a) ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm b) în forma de nor c) opacitate rotundă cu diametrul de 1,5-2 cm d) subclavicular opacitate inelară cu diametrul de peste 2 cm e) în formă de triunghi marginal

    216. Infiltratul nebulos radiologic se prezinţă:

    a) opacitate rotundă cu diametrul peste 2 cm b) opacitate extinsă în formă de nor c) opacitate ce ocupă un lob întreg d) opacitate în formă de triunghi marginal e) opacitate ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm

    217. Infiltratul lobar se prezentă radiologic prin:

    a) opacitate extinsă în formă de nor b) opacitate triunghiulară c) opacitate ce ocupă întreagă arie a unui lob d) infiltrat rotund cu diametrul peste 2 cm e) proces extins pe un lob sau ambii cu sectoare de hipertransparenţă

    218. Semne imagistice caracteristice ale infiltratului rotund sunt:

    a) focar rotund omogen cu noduli în jur b) focar omogen cu contururi neregulate cu noduli în jur

  • 32

    c) focar rotund neomogen cu focare în jur d) sector eterogen cu contururi neregulate cu noduli în jur e) sector eterogen, triunghiular cu noduli în jur

    219. Indicații principale pentru tomografia computerizată a cutiei toracice sunt:

    a) stadializarea cancerului pulmonar b) depistarea metastazelor în plămâni c) evaluarea bronhoectazelor d) evaluarea perfuziei miocardului în cardiopatia ischemică e) diagnosticarea herniilor de disc la nivelul vertebrelor toracice

    220. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice poate fi indicată pentru:

    a) stadializarea cancerului pulmonar b) depistarea metastazelor în plămâni c) evaluarea bronhoectazelor d) evaluarea limfoadenopatiilor și a leziunilor mediastinale e) diagnosticul tromboemboliilor ale arterelor pulmonare

    221. Angiopulmonografia este indicată în cazul suspiciunii de:

    a) cancer pulmonar periferic b) tromboembolia arterei pulmonare c) pleurezia exudativă d) boala bronhoectatică e) fracturi ale coastelor

    222. Scintigrafia pulmonară de ventilație este indicată în cazul suspiciunii de:

    a) cancer pulmonar b) tromboembolia arterei pulmonare c) pleurezia exudativă d) limfoadenopatii e) fracturi ale coastelor

    223. „Bronhograma aerică” poate fi depistată radiografic în caz de:

    a) bronhopneumonia b) obturația bronhială parțială c) obturația bronhială totală cu dezvoltarea atelectaziei d) edemul alveolar e) Pneumotorax

    224. „Bronhograma aerică” radiografic se manifestă ca:

    a) bronhii cu conținut aeric care apar mai transparenți pe fondalul parenhimului pulmonar opacifiat

    b) colecție de aer între peretele toracic și parenhimul pulmonar c) colecție de lichid între peretele toracic și parenhimul pulmonar d) îngroșarea septurilor interlobari e) opacitatea inelară cu conținut aeric

    225. În cazul cărei patologii radiografic se depistează nodulul pulmonar solitar:

    a) granulomul b) hamartromul c) carcinomul bronhial d) emboli septici e) pneumonia organizată

  • 33

    226. În cazul cărei patologii radiografic se depistează noduli pulmonare multipli:

    a) metastaze în plămâni b) hamartromul c) infecția funcgică d) emboli septici e) pneumonia organizată

    227. Metode imagistice de bază în diagnosticul patologiei ORL sunt:

    a) Tomografia lineară

    b) Tomografia computerizată

    c) Radioscopia

    d) Radiografia convențională

    e) Termografia

    228. Metode imagistice de bază în diagnosticul patologiei ORL sunt:

    a) Ultrasonografia

    b) Tomografia computerizată

    c) Tomografia computerizată prin emisie de foton unic

    d) Imagistica prin rezonanța magnetică

    e) Termografia

    229. Pentru evaluarea sinusurilor maxilare se indică în primul rând:

    a) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nasul

    b) Radiografia laterală a craniului

    c) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia

    d) Radiografia axială a craniului

    e) Ortopantotomografia

    230. Pentru evaluarea sinusurilor frontale se indică în primul rând:

    a) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nasul

    b) Radiografia laterală a craniului

    c) Radiografia antero-posterioară a craniului în poziția nasul-bărbia

    d) Radiografia axială a craniului

    e) Ortopantomografia

    231. Pacientul acuză otorea din urechea dreaptă și scăderea auzului. Metoda imagistică de elecție

    pentru confirmarea diagnosticului preliminar este:

    a) Radiografia laterală a craniului

    b) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia

    c) Imagistica prin rezonanța magnetică

    d) Tomografia computerizată

    e) Ortopantomografia

  • 34

    232. Sinusurile paranazale sunt situate în oase:

    a) Ethmoid

    b) Frontal

    c) Mandibula

    d) Sphenoid

    e) Maxila

    233. Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia cu gura deschisă este

    indicată pentru diagnosticarea:

    a) Fracturilor osului nazal

    b) Sinusitelor maxilare

    c) Otitei medii cronice

    d) Ethmoiditei

    e) Laringotraheitei acute

    234. Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia cu gura închisă este

    indicată pentru diagnosticarea:

    a) Deviatiei de sept nazal

    b) Sinusitei frontale

    c) Otitei medii cronice

    d) Ethmoiditei

    e) Laringotraheitei acute

    235. Semnul radiografic al clopotniței este caracteristic pentru:

    a) Deviație de sept nazal

    b) Sinusita maxilară

    c) Otita medie cronică

    d) Chist al sinusului maxilar

    e) Laringotraheita acută

    236. În otita medic cronică supurată tomografia computerizată relevă următoarele modificări:

    a) Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus

    b) Mărirea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus

    c) Calcificări la nivelul structurilor din urechea medie

    d) Îngustarea de meatus acusticus externus

    e) Dilatarea de meatus acusticus externus

    237. Celulele etmoidale se vizualizează mai bine la radiografie:

    a) Postero-anterioară a craniului în poziția nas-bărbia

    b) Laterală a craniului

    c) Postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas

  • 35

    d) Axială a craniului

    e) Osului nazal

    238. Metode imagistice de bază în diagnosticul complicațiilor intracraniale ale sinusitelor sunt:

    a) Radiografia convențională

    b) Ultrasonografia

    c) Tomografia computerizată

    d) Imagistica prin rezonanța magnetică

    e) Scintigrafia

    239. Care din afirmații sunt corecte:

    a) Sinusul maxilar are formă piramidală

    b) Sinusul maxilar are forma cilindrică

    c) Sinusul frontal este bine dezvoltat la naștere

    d) Sinusul sfenoidal este situat anterior de celulele etmoidale

    e) Sinusul sfenoidal este situat posterior de celulele etmoidale

    240. Sinusul maxilar normal apare la radiografie:

    a) Opac

    b) Transparent

    c) De structura neomogemă

    d) Cu pereți neclari

    e) Cu pereți clari, bine delimitați

    241. Sinusul frontal normal apare la radiografie:

    a) Opac

    b) Transparent

    c) Totdeauna simetric

    d) Asimetric, cu variații individuale

    e) Cu pereți clari, bine delimitați

    242. Opacitatea totală în sinusul maxilar poate fi depistată în:

    a) Rinita

    b) Sinusita cronică

    c) Mucocele

    d) Hematom

    e) Polip benign

    243. Opacitatea parțială parietală în sinusul maxilar poate fi depistată în:

    a) Rinita

    b) Sinusita cronică

    c) Sinusita acută

  • 36

    d) Hematom

    e) Polip benign

    244. Opacitatea parțială cu nivelul hido-aeric în sinusul maxilar poate fi depistată în:

    a) Rinita

    b) Sinusita cronică în remisie

    c) Sinusita acută

    d) Tumoarea

    e) Polip benign

    245. Metoda de elecție în diagnosticul malformațiilor congenitale de urechea internă este:

    a) Tomografia lineară

    b) Tomografia computerizată

    c) Radiografia convențională

    d) Radioscopia

    e) IRM

    246. Metoda imagistică de elecție în diagnosticul de otita medie și mastoidita este:

    a) Tomografia lineară

    b) Tomografia computerizată

    c) Radiografia convențională

    d) Radioscopia

    e) IRM

    247. Pentru diagnosticul și aprecierea gradului de hipertrofie a vegetațiilor adenoizi se folosește:

    a) Radiografia laterală a craniului

    b) Tomografia computerizată

    c) Radiografia axială a craniului

    d) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas

    e) Sialografia

    248. Semnul cornetului cu înghețată la tomografia computerizată relevă:

    a) Structurile normale ale urechei interne

    b) Structurile normale ale urechei medii

    c) Structurile normale ale urechei externe

    d) Otita medie

    e) Mastoidita

    249. Metode imagistică de elecție pentru diagnosticul tumorilor nervului vestibulo-cohlear este:

    a) Tomografia lineară

    b) Tomografia computerizată

  • 37

    c) Ultrasonografia

    d) Radiografia convențională

    e) Imagistica prin rezonanța magnetică

    250. Opacifierea simultană a tuturor sinusurilor paranazale se numește:

    a) Parasinusita

    b) Pansinusita

    c) Hemisinusita

    d) Rinita

    e) Ethmoidita

    251. Ortopantomografia permite vizualizarea următorilor structuri ORL:

    a) Sinusul frontal

    b) Sinusul maxilar

    c) Septul nazal

    d) Sinusul etmoidal

    e) Structurile urechei interne

    252. Imaginea normală a structurilor urechei medii în tomografia computerizată se numește încă:

    a) Semnul cornetului cu înghețată

    b) Semnul leului de mare

    c) Semnul unui ciot de măr

    d) Semnul unui bob de cafea

    e) Semnul bananei

    253. Pentru confirmarea diagnosticului de sinusita acută, radiografia trebuie să fie efectuată în

    poziția pacientului:

    a) Orizontală

    b) Verticală

    c) Decubit lateral pe partea afectată

    d) Decubit lateral pe partea sănătoasă

    e) Poziția nu are însemnătate

    254. În care situație patologică investigațiile imagistice vor fi puțin informative:

    a) Polip benign al sinusului maxilar

    b) Pyocele

    c) Sinusita acută necomplicată, stadii incipiente

    d) Sinusita cronică

    e) Deviația de sept nazal

  • 38

    255. În sinusita acută, nivelul hidro-aeric în sinusul poate fi:

    a) Orizontal

    b) Convex

    c) În forma de lentilă

    d) Polycyclic

    e) Inelar

    256. Metode imagistice de elecție în colesteatom sunt:

    a) Angiografia

    b) Tomografia computerizată

    c) Imagistica prin rezonanța magnetică

    d) Radiografia convențională

    e) Ultrasonografia

    257. Sinusul sfenoidal se vizualizează mai bine la radiografia craniului:

    a) Postero-anterioară în poziția frunte-nas

    b) Postero-anterioară în poziția nas-bărbia

    c) Laterală

    d) Oblică

    e) Axială

    258. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar cu bordul superior convex este semnul de:

    a) Sinusita cronică

    b) Sinusita acută

    c) Polip în sinus

    d) Rinita cronică

    e) Deviație de sept nazal

    259. Opacitate parțială în sinusul maxilar cu bordul superior în forma de lentilă poate fi semnul

    de:

    a) Sinusita cronică în remisie

    b) Sinusita cronică în acutizare

    c) Sinusita acută

    d) Rinita cronică

    e) Polip în sinus

    260. Radiografia axială a craniului poate fi utilizată pentru evaluarea:

    a) Sinusului frontal

    b) Sinusului maxilar

    c) Celulelor etmoidale

    d) Sinusului sfenoidal

    e) Structurilor urechei interne

  • 39

    261. Pentru diagnosticul și aprecierea detaliilor în atrezia ductului auditiv extern metoda

    imagistică de elecție va fi:

    a) Tomografia lineară

    b) Tomografia computerizată

    c) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas

    d) Radiografia laterală a craniului

    e) Radiografia axială a craniului

    262. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar cu pereți groși poate fi semnul de:

    a) Polip în sinus

    b) Tumoarea malignă în sinus

    c) Sinusita acută

    d) Rinita cronică

    e) Sinusita cronică

    263. Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus este semnul de:

    a) Otita exteră acută

    b) Otita medie cronică

    c) Malformația congenitală de ureche internă

    d) Colesteatom

    e) Rinita cronică

    264. Sinusul paranazal este:

    a) O cavitate care comunică cu toate sinusurile din aceeași parte

    b) O cavitate care comunică cu sinusul contralateral

    c) O cavitate care comunică cu cavitatea nazală

    d) Celulele aeriene asimetrice în oasele craniului

    e) O cavitate care comunică cu urechea internă

    265. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi o metodă de elecție în diagnosticul de:

    a) Fracturi de maxila

    b) Otita medie cronică

    c) Mucocele

    d) Tumori ale țesuturilor moi ale organelor ORL

    e) Corpi străini

    266. Un osteom în sinusul paranazal radiografic apare ca:

    a) O opacitate inelară

    b) O opacitate rotundă de densitate osoasă cu contur bine delimitat

    c) O opacitate totală a sinusului

  • 40

    d) O deformare a pereților sinusului

    e) O opacitate parțială cu nivelul hidro-aeric

    267. Care este metoda imagistică de electie pentru cautarea litiazelor biliare postoperatorii:

    a) Imagistica prin rezonanta magnetica b) Tomografie computerizata c) Colangiografia postoperatorie d) Ultrasonografia e) Scintigrafia

    268. Denumiți metoda cea mai informativă în aprecierea funcției motorice a duodenului:

    a) Tomografie computerizata b) Fibrogastroduodenoscopia c) Ultrasonografia d) Radioscopia stomacului cu contrastare obișnuită e) Imagistica prin rezonanta magnetica

    269. Care este metoda imagistică neinvaziva asociata cu o fideliatate anatomică în examinarea

    căilor biliare și a colecistului:

    a) Tomografie computerizata b) Imagistica prin rezonanta magnetica c) Ultrasonografia d) Colangiografia postoperatorie e) Radiografia abdomenului pe gol

    270. Stenoza la nivelul colonului cu pasajul substanței baritate dereglat, imagine de ,,ciot de măr”

    este caracteristic pentru:

    a) Cancer infiltrativ b) Cancer vegetant c) Colita nespecifica ulceroasa d) Boala Khron e) Achalazie

    271. Anatomic sinusul gastric este situat la nivelul:

    a) Fornixului gastric b) Curbura mica la nivelul unghiului gastric c) Curbura mare vizavi de unghiul gastric d) Corpul gastric e) Regiunea pilorului

    272. Imagine lacunară bine delimitată cu contur net și regulat la nivelul corpului gastric este

    caracteristică pentru:

    a) Adenocarcinom in ,,farfurie’’ b) Cancer vegetant c) Polip gastric d) Diverticol gastric e) Ulcer gastric

    273. Enumerați modificările elementare funcționale de tonus a tractului digestiv:

    a) Hipotonie b) Hiperchinezie

  • 41

    c) Atonie d) Spasmul e) Deschinezie

    274. Dereglări locale de contur cu formarea formațiunilor sacciforme în peretele duodenului sunt

    caracteristice pentru:

    a) Ulcer postbulbar b) Polip duodenal c) Diverticol duodenal d) Duodenita e) Cancer

    275. Opacitate în bandă la nivelul D3, cu păstrarea pliurilor duodenale sunt caracteristice pentru:

    a) Tumoare de duoden b) Chisturi pancreatice c) Ileus arterio-mezenteric d) Ulcer e) Polip

    276. Substanța de contrast folosită pentru efectuarea unei irigoscopii este:

    a) Odestonul b) Gastrografinul c) Sulfat de bariu d) Urografin e) Gadolinium

    277. Numiti diverticolii care se intâlnesc la nivelul anselor duodenale:

    a) Pulsativ b) De tracțiune c) Mixt d) Gigant e) Compus

    278. Prezența nivelului orizontal în lumenul unei nișe ulceroase se întâlnește în caz de:

    a) Ulcerele acute b) Ulcere hemoragice c) Ulcere penetrante d) Ulcere simptomatice e) Ulcere cronice

    279. Multiple defecte lacunare pe relieful mucoasei esofagului denotă:

    a) Cancer incipient esofagian b) Poliposa esofagiana c) Varice esofagiene d) Diverticoli e) Cancer răspândit

    280. Simptomul de ,,trei niveluri” în lumenul bulbului este caracteristic pentru:

    a) Neoplasm gastric b) Procese inflamatorii gastro-duodenale c) Diverticol duodenal d) Polip

  • 42

    e) Ulcer bulbar

    281. Care metoda radiologică permite a caracteriza modificarea stării anselor duodenale cauzată

    de patologia organelor din vecinătate:

    a) Colangiografia intravenoasa b) Duodenografia c) Radioscopia stomacului d) Imagistica prin rezonanta magnetica e) Ultrasonografia

    282. Care organ va fi deplasat în primul rând în caz de mărire în dimensiuni a pancreasului:

    a) Diafragm b) Duoden c) Intestin gros d) stomac e) intestin subtire

    283. Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:

    a) semnul “cozii de soricel” b) lipsa pungei de aer a stomaculu c) prezenta refluxului gastroesofagian d) îngustarea difuză a esofagului e) pasaj rapid prin esofag

    284. Care din investigațiile radiologice poate depista mai exact refluxul gastroesofagian:

    a) radioscopia esofagului și a stomacului b) scintigrafia esofagului c) fibroesofagogastroduodenoscopia d) tomografia computerizată e) imagistica prin rezonanța magnetică

    285. Care este cea mai utilă metoda radiologică în diagnosticul sindromului Dumping:

    a) fibroesofagogastroduodenoscopia b) bariu în pasaj c) radioscopia stomacului d) irigoscopia e) tomografia computerizată

    286. Care din investigații imagistice va fi cea mai informativă în diagnosticul sindromului

    postcolecistectomie:

    a) colangiografia prin rezonanța magnetică b) colecistografia perorală c) duodenografia relaxantă d) laparoscopia e) colangiocolecistografie intravenoasă

    287. Semne radiologice ale sindromului Dumping sunt:

    a) stomac in cascada b) pasaj grăbit pe intestinul subțire c) reflux duodeno-gastral d) “prăbușirea” substanței de contrast din stomac în intestinul subțire e) pasaj lent pe intestinul subtire

  • 43

    288. Prezența aerului liber în căile biliare la examenul radiologic orientează diagnosticul spre:

    a) coledocolitiaza b) fistula bilo-digestiva c) diverticul duodenal d) staza biliară e) litiaza biliară

    289. Pentru confirmarea diagnosticului de ulcer perforant este necesar de efectuat:

    a) fibroesofagogastroduodenoscopia b) bariu în pasaj c) radioscopia stomacului d) radiografia pe gol a cavitatii abdominale în ortostatism e) radiografia pe gol a cavitatii abdominale in decubit dorsal

    290. Semnele radiologice caracteristice pentru ulcerul duodenal sunt:

    a) nișa b) halou inflamator c) convergența pliurilor d) lacuna e) nivelurie hidroaerice

    291. În caz de corp străin al esofagului se efectuează:

    a) radiografia laterala a regiunii cervicale b) radioscopia baritata a esofagului c) tomografia computerizată d) investigația imagistică prin rezonanța magnetică e) scintigrafia

    292. Semnele radiologice indirecte în ulcerul gastric sunt:

    a) hipersecreție b) convergența de pliuri c) nișa d) hipertonie e) hiperchinezie

    293. Prezența aerului liber sub cupolelor diafragmale este semn de:

    a) ocluzie intestinală b) perforarea organelor cavitare ale tractului digestiv c) fistula bilio-digestivă d) hernie hiatală e) stenoza esofagiană

    294. Dilatarea acută a colonului se depisteaza în următoarele patologii:

    a) diverticuloza colonului b) polipoza familiară c) rectocolita hemoragică d) colita spastică e) cancer de colon

    295. Simptomul radiologic sub forma “pietrelor de pavaj” poate fi depistat la bolnavii cu:

    a) rectocolita hemoragică

  • 44

    b) boala Hirshprung c) maladia Crohn d) sindromul colonului iritat e) cander de colon

    296. Care investigație este cea mai importantă în diagnosticul bolii Hirshprung:

    a) ultrasonografie b) irigoscopie c) bariu în pasaj d) tomografia computerizată a colonului e) investigația imagistică prin rezonanța magnetică a colonului

    297. Semnele radiologice de rectocolita hemoragică sunt:

    a) mucoasa cu aspect neregulat și granulos b) scurtarea intestinului c) pseudopolipi d) absenta haustrelor e) alungirea intestinului

    298. Pentru determinarea evoluției cancerului de colon se utilizează metodele:

    a) colonoscopia optică b) ultrasonografia abdominală c) imagistica prin rezonanța magnetică d) tomografia computerizată e) radiografia standard a cutiei toracice

    299. Semnele radiografice ale edemului pulmonar interstițial sunt:

    a) Îmbogățirea desenului pulmonar b) Prezența liniilor Kerley c) Revărsat pleural d) Îngustarea hilurilor pulmonare e) Îngustarea arterelor pulmonare periferice

    300. Semnul radiografic caracteristic al edemului pulmonar alveolar este:

    a) Atenuarea desenului pulmonar b) Opacități nodulare în câmpurile pulmonare c) Opacități de formă triunghiulară d) Opacifiere difuză uni- sau bilaterală e) Opacitate totală sau subtotală

    301. Substratul anatomic al liniilor Kerley este:

    a) Îngroșarea septurilor interlobulare b) Limfangita carcinomatoasă c) Pneumoconioza d) Sarcoidoza e) Limfom pulmonar

    302. Pentru depistarea tromboemboliei de artera pulmonară se folosește:

    a) Angiopulmonografia b) Tomografia computerizată a cutiei toracice în regim angiotgrafic c) Tomografia computerizată a cutiei toracice fără substanța de contrast d) Ultrasonografia

  • 45

    e) Imagistica prin rezonanța magnetică

    303. Care din afirmații sunt corecte:

    a) Pentru a putea fi mai uşor injectată, substanţa de contrast trebuie să aibă o vâscozitate cât mai mică

    b) Cu cât o substanţă de contrast are o concentraţie mai mare, cu atât vâscozitatea sa este mai mare

    c) Substanţa de contrast trebuie încălzită la temperatura corpului pentru a-i scădea vâscozitatea

    d) Pentru a putea fi mai uşor injectată, substanţa de contrast trebuie să aibă o vâscozitate cât mai mare

    e) Cu cât o substanţă de contrast are o concentraţie mai mică, cu atât vâscozitatea sa este mai mare

    304. Efectele negative ale substanțelor de contrast hiperosmolare sunt:

    a) Reducerea forței de contracție a inimii b) Producerea leziunilor ale endoteliului vascular c) Favorizează formarea de trombi d) Iritarea locală și durere în locul injectării e) Efect vasodilatator

    305. Reacțiile minore la administrarea substanțelor de contrast sunt:

    a) Grețuri b) Gust metalic în gură c) Senzații de căldură d) Urticaria e) Fibrilație ventriculară

    306. În cazul apariției a reacțiilor minore la administrarea substanțelor de contrast se efectuează:

    a) Oprirea injectării substanței de contrast timp de aproximativ 20 – 30 secunde b) Administrare de oxigen c) Administrare de adrenalină subcutanat d) Administrarea de preparate antihistamine e) Administrarea de glucocorticosteroizi

    307. Însărăcirea locală a desenului pulmonar este caracteristica pentru:

    a) Trombembolia arterei pulmonare b) Edemul pulmonar c) Detresă respiratorie d) Pneumonie e) Atelectazie

    308. Ce metoda de investigație imagistică se indică la noi născuti în cazul suspiciunii de

    hemoragie intraventriculara:

    a) radiografia craniului b) ultrasonografia c) scintigrafia d) electroencefalografia e) angiografia

    309. Investigația ultrasonografică a creierului la noi născuți se efectuează:

    a) prin fontanela mare

  • 46

    b) prin fontanela mică c) prin oasele parietale d) prin oasele temporale e) prin cisterna magna

    310. In cazul suspiciunii de hemoragie acută intracraniană se va utiliza următoarea investigație

    imagistică:

    a) Radiografia craniului în 2 incidențe b) Tomografia computerizată c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Ultrasonografia e) Scintigrafia

    311. Pentru evaluarea mediastinului posterior investigația imagistica de elecție este:

    a) Radiografia in doua incidente b) Imagistica prin rezonanța magnetică c) Tomogrfia plană d) Ultrasonografia e) Scintigrafia mediastinului

    312. Radiografia abdomenului pe gol se efectuează pentru a determina:

    a) Ocluzie intestinală b) Perforarea unui organ cavitar c) Urolitiaza d) Corpi străini radiiopaci e) Corpi străini radiionegativi

    313. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice se efectuează pentru

    diagnosticarea urmîtoarelor patologii:

    a) Cancer pulmonar b) Edemul pulmonar c) Instabilitatea corpurilor vertebrale în regiunea toracala d) Afectarea ganglionilor limfatici mediastinli e) Anevrisme vasculare

    314. În tomografia computerizată a abdomenului cu substanța de contrast pot fi evidențiate

    următoarele faze de scanare:

    a) arterială b) urografică c) venoasă d) nativă e) tardivă

    315. Metoda imagistică de elecție pentru depistarea tumorilor organelor bazinului mic este:

    a) Imagistica prin rezonanața magnetică cu substanța de contrast b) Tomografia computeriată cu substanța de contrast c) Histerosalpingografie d) Tomografia plană e) Scintigrafia

    316. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a coloanei vertebrale relevă:

    a) Discurile intervertebrale

  • 47

    b) Nervii coloanei vertebrale c) Stenoza de canal vertebral d) Fracturi ale vertebrelor e) Gradul de scolioza

    317. Indicați semnele caracteristice ale unui calcul în imagisnea ultrasonografică:

    a) Zona hiperecogenă b) Zona hipoecogenă c) Zona anecogenă d) Formează con de umbră e) Nu formează con de umbră

    318. În cazul suspiciunii de disecție de aortă se indică:

    a) Angiografie prin tomografie computerizata b) Aortografie c) Radiografie cutiei toracice de față d) Scintigrafie de perfuzie e) Tomografie plană

    319. Scintigrafia pulmonară poate fi utilă pentru a diagnostica:

    a) bronhopneumonie b) obstrucție bronșică c) tromboembolii ale arterelor pulmonare d) pleurizie exudativă e) insuficiența ventriculară dreaptă

    320. Care din metodele enumerate permite relevarea osteomielitei în stadiu precoce:

    a) imagistica prin rezonanața magnetică b) scintigrafie osoasă c) radiografie d) radioscopie e) tomografie plană

    321. În ginecologie se folosesc urmatoarele investigații imagistice:

    a) Histerosalpingografie b) Tomografia computerizată hibridă cu tomografie prin emisie de pozitroni (PET CT) c) Imagistica prin rezonanața magnetică d) Urografie intravenosă e) Ultrasonografie

    322. Uterul este un organ:

    a) cavitar b) muscular c) par d) impar e) mobil

    323. În ginecologie și obstetrică investigația ultrasonografică se efectuează:

    a) transvaginal b) transabdominal c) transrectal d) în ortostatism

  • 48

    e) în decubit ventral

    324. Care metoda imagistică se utilizează pentru screening în ginecologie și obstetrică:

    a) Histerosalpingografie b) Tomografia computerizată c) Imagistica prin rezonanața magnetică d) Radiografie abdominală pe gol e) Ultrasonografie

    325. Pe radiografie abdominală de ansamblu pot fi determinate:

    a) Uterul b) Ovarele c) Dispozitive intrauterine d) Schimbări de schelet e) Calcificări

    326. Histerosalpigografia este:

    a) Investigarea ecografica a uterului b) Investigație radiografică cu introducerea substanței de contrast în cavitatea uterină c) Investigație radiografică cu introducerea substanței de contrast per rectum d) Metoda neinvazivă e) Investigația endoscopică a organelor bazinului mic

    327. Indicațiile histerosalpingografiei sunt:

    a) Sterilitate b) Infertilitate c) Endometrioza d) Cancer de col uterin e) Uter bicorn

    328. Histerosalpingografia este contraindicată în caz de:

    a) Procese inflamatori b) Tumori c) Sarcina d) Endometrioza e) Menstruație

    329. Ce substanță de contrast se folosește pentru histerosalpingografie:

    a) Iodată b) Non-iodată c) Paramagnetică d) Sulfatul de bariu e) Radionuclidul

    330. În histerosalpingografie substanța de contrast se alpică:

    a) transvaginal b) per rectum c) peroral d) intravenos e) subcutan

    331. Dispozitivele intrauterine por fi determinate prin :

  • 49

    a) Histerosalpingografie b) Tomografie computerizată c) Scintigrafie d) Radiografie abdominală pe gol e) Ultrasonografie

    332. Tomografia computerizată hibridă cu tomografie prin emisie de pozitroni (PET CT) ne

    poate oferi informație despre:

    a) Schimbările morfo-funcționale la nivel de organ b) Circulație sanguină în bazinul mic c) Limfoadenopatii loco-regionale d) Sarcina extrauterină e) Hipetersiune arterială

    333. Endometrioza este:

    a) Hiperpalzie dishormonală a endometriului ectopic b) Creştere benignă a tesutului, morfologic şi funcţional asemănător endometriului c) Proces tumoral malign d) Proces inflamator al uterului e) Anomalie congenitală de dezvoltare

    334. Pentru evaluare imagistică a extensiei leziunii subperitoneale in endometrioza se indică:

    a) Histerosalpingografie b) Tomografie computerizată c) Scintigrafie d) Investigație imagistică prin resonanța magnetică e) Ultrasonografie

    335. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a unei paciente în vârsta de 29 de ani a

    relevat următoarele: în secțiunea sagitală T2 se determină o masă hipointensă neregulată, care se

    extinde de la nivelul colului uterin posterior inferior la forn

of 54/54
1 TESTE PENTRU COLOCVIU Disciplina Imagistica Medicală 1. Indicele cardiotoracic reprezintă: a) relaţia între convexităţile cordului b) raportul diametrelor transversale maxime ale umbrei cordului şi ale peretelui toracic c) raportul diametrului transversal maximal şi cel minimal al toracelui d) raportul diametrului ventricului stâng şi cel maximal al toracelui e) raportul diametrului aortei ascendente şi cel al toracelui 2. Pentru calcularea indicelui cardiotoracic noi utilizăm: a) ECOCG b) Radiografia cordului în 4 proiecţii c) Radiografia cutiei toracice dorzo-ventrală d) AngioCT e) Scintigrafia miocardului 3. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este absolut contraindicată în caz de: a) Prezenţa de pacemaker cardiac b) Sarcina c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie e) Claustrofobia 4. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este relativ contraindicată în caz de: a) Aritmie severă b) Prezenţa de pacemaker cardiac c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie e) Claustrofobia 5. În investigaţia Eco Doppler color culoarea roşie înseamnă: a) Sângele arterial b) Sângele venos c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda e) Flux turbulent 6. În investigaţia Eco Doppler color culoarea albastră înseamnă: a) Sângele arterial b) Sângele venos c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda e) Flux turbulent 7. Pentru determinarea ecocardiografică a gradului de stenoza aortică folosim: a) ECOCG modul M b) ECOCG 2D c) Doppler color d) Doppler pulsatil
Embed Size (px)
Recommended