Teste Medico Chirurgicale

7/17/2019 Teste Medico Chirurgicale

http://slidepdf.com/reader/full/teste-medico-chirurgicale 1/103

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice emora!iei arteriale:a. culoarea san!elui este incisa". san!ele tasneste sincron cu sistola cardiaca

c. #orta cu care se $ierde san!ele este concordanta cu tensiuneaaccidentatului%. Elementele de mai jos sunt caracteristice emora!iei arteriale:

a. e&ista sansa ciar la arterele mari ca san!erarea sa se o$reascas$ontan

". culoarea san!elui este incisac. san!ele tasneste sincron cu sistola cardiaca.

'. In care dintre emora!iile de mai jos se $ierde mai re$ede san!e:a. emora!ie (enoasa". emora!ie (enoasa si ca$ilarac. emora!ie arteriala.

). In #unctie de #elul (asului care san!erea*a emora!iile $ot +:a. e&teriori*ate". arteriale, (enoase, ca$ilare, mi&te -c. interne, e&terne, interstitiale.

. /emora!ia este:a. eliminarea $e !ura a unei cantitati de san!e $ro(enind din caile aeriene

in#erioare". san!ele este incoa!ula"il ca *atul de ca#ea

c. eliminarea $e !ura a unei cantitati de san!e aerat, s$umos du$a unacces de tuse.0. In emora!iile (enoase:

a. san!erarea este di#u*a". san!ele tasneste sincron cu "ataile cardiacec. san!ele este de culoare incisa.

. /emora!ia e&teriori*ata este emora!ia care se $roduce atunci cand:a. san!erarea se #ace in a#ara or!anismului". emora!ia se $roduce intr2o ca(itate iar eliminarea are loc du$a cat(a

tim$c. san!ele se (arsa intr2o ca(itate seroasa.

3. /emora!ia e&terna este emora!ia care se $roduce atunci cand:a. san!ele se (arsa intr2o ca(itate seroasa". san!erarea se #ace in a#ara or!anismuluic. emora!ia se $roduce intr2o ca(itatea iar eliminarea are loc du$a cat(a

tim$.4. /emora!ia interna este emora!ia care se $roduce atunci cand:

a. san!ele se (arsa intr2o ca(itate seroasa". san!erarea se #ace in a#ara or!anismuluic. san!ele se #ace intr2o ca(itate iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$.

15. In emora!iile ca$ilare:a. san!ele iese in jet continuu



". san!erarea este di#u*ac. san!ele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de san!e are un adult de 35 6!. :a. litri". )2 litri

c. 0 litri1%. Care din emora!iile de mai jos se incadrea*a in emora!ia interna:a. ematom la ni(elul me*enterului". re(arsarea san!elui in ca(itatea $leuralac. re(arsarea san!elui in (e*ica urinara.

1'. Care din cau*ele de mai jos contri"uie in ru$tura s$linei in doi tim$i:a. cedarea re*istentei si ru$erea ca$sulei cu re(arsarea san!elui in

$eritoneu". #ra!ilitate (asculara

c. traumatismul s$linei cu emora!ie intras$lenica mentinuta dere*istenta ca$sulei.

1). Ce #el de emora!ie are un accidentat care are in mod normal litri desan!e si a $ierdut 1. litri:a. emora!ie mica". emora!ie marec. emora!ie mijlocie.

1. Care din emora!iile de mai jos sunt considerate 7emora!ii medicale7:a. emora!ia $rin ru$tura de ane(rism". emora!ii datorate unor de+ciente ale #actorilor de coa!ularec. emora!ii in ca*ul ulcerului !astro2duodenal.

10. Cau*a a!itatiei in #a*a de ince$ut a socului emora!ic este data de:a. (asoconstrictie". an&ietatec. li$sa de o&i!enare a creierului.

1. Care din semnele de mai jos sunt rele(ante intr2o emo$ti*ie:a. san!ele din emo$ti*ie este incoa!ula"il". "olna(ul de emo$ti*ie are o sen*atie de caldura retrosternalac. san!ele se e(acuea*a $rin (arsatura.

13. Care este cau*a tai$neii in ca*ul unei emora!ii:a. scaderea C8% din san!e si tesuturi". cresterea cantitatii de C8% in san!e si e&citarea centrului res$irator din

"ul"c. cresterea tensiunii arteriale in #a*a de ince$ut a emora!iei.

14. In ca*ul unei emora!ii mari, cand tensiunea arteriala scade su" 05235mm /!, cum reactionea*a riniciul:

a. #unctionea*a normal, urina este i$erconcentrata". acumularea de meta"oliti creste (olumul san!erariic. a$are insu+cienta renala acuta

%5. Cum este $ulsul in cursul unei emora!ii mari:a. $ulsul este sla" "atut, +li#orm". $ulsul este aritmic



c. $ulsul este "radicardic, "ine "atut%1. Care din $rocedeele de mai jos $ot duce la emosta*a de+niti(a:

a. administrarea de emostatice, (itamina 9, (enostat". le!atura si sutura (aselorc. ase*area "olna(ului in $o*itie de Trendelem"ur!

%%. Care este cau*a scaderii ematocritului du$a o$rirea emora!iei:a. cresterea diure*ei". (asodilatatie, du$a o$rirea emora!ieic. in(a*ia a$ei din tesuturi in circulatie

%'. Care din #actorii de mai jos contri"uie la emosta*a s$ontana:a. trans#ormarea $rotrom"inei su" actiunea trom"o$lastinei in trom"ina". $ansamentul com$resi(c. a$licare atenta a unui !arou

%). Cum se #ace emosta*a $ro(i*orie cand a(em o san!erare la ni(elul!atului:

a. +&area !atului intr2o anumita $o*itie

". a$licarea unui !arouc. com$resiune di!itala $e $lan osos%. /emosta*a $ro(i*orie cu ajutorul !aroului se #ace $rin a$licare acestuia:

a. desu$ra $la!ii cand emora!ia $ro(ine dintr2o (ena". $este $ansamentul de la ni(elul $la!iic. desu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr2o artera.

%0. Melena este un scaun:a. rosu2a$rins". ne!ru ca $acurac. as$ect de *at de ca#ea

%. Tul"urarile care sur(in in ca*ul emora!iilor mijlocii si mari sunt:a. iscemia miocardica". mentinerea masei circulante in limite normalec. riniciul #unctionea*a normal, urina este i$erconcentrata.

%3. Durerea in colica "iliara are urmatoarele caracteristici:a. este locali*ata in i$ocondrul dre$t si iradia*a in re!iunea dorso2

lom"ara". este locali*ata in i$ocondrul dre$t, iradia*a in mem"rul in#erior si

cedea*a la administrare de antis$asticec. locali*are ti$ica in e$i!astru si cedea*a la administrare de mor+na

%4. Ta"loul clinic in colica "iliara se caracteri*ea*a $rin:a. an&ietate, "radicardie, dis$nee". #e"ra, (arsaturi, #rison

c. trans$iratii reci, i$ertensiune arteriala'5. Durerea in colica "iliara nu se $oate com"ate cu:

a. antis$astice". nitro!licerinac. mor+na

'1. Nu sunt contraindicate in colica "iliara:a. tu"ajul duodenal



". administrarea de anti"ioticec. administrarea de o$iacee.

'%. In colica "iliara sunt $re*ente urmatoarele semne:a. tul"urari de tran*it". semnul Mur$ $re*ent

c. $o*itie antial!ica in decu"it (en 3%3d'14i tral''. /emosta*a $ro(i*orie este:a. o$rirea #ara inter(entie a unei emora!ii". emosta*a acti(a $rin care se $oate o$ri un tim$ limitat o emora!iec. o$rirea de+niti(a a emora!iei.

'). /emosta*a s$ontana este:a. o$rirea #ara inter(entie a unei emora!ii". emosta*a acti(a $rin care se $oate o$ri un tim$ limitat emora!iac. o$rirea de+niti(a a emora!iei.

'. In $rimele '2) luni de la emora!ie re#acerea or!anismului are loc $rin:a. eta$a de re#acere a +erului

". eta$a ematolo!icac. eta$a (olemica.'0. In $rimele 20 *ile de la emora!ie re#acerea or!anismului are loc $rin:

a. eta$a (olemica". eta$a de re#acere a +eruluic. eta$a ematolo!ica

'. La un $acient cu emora!ie, insu+cienta renala acuta se $oate instalaatunci cand tensiunea arteriala scade su":

a. 155 mm /!". 1)5 mm /!c. 05 mm /!

'3. /emora!ia la ni(elul a$aratului di!esti( e&teriori*ata $rin (arsaturi senumeste:

a. emateme*a". ematuriec. emo$ti*ie.

'4. Este contraindicata administrarea in colica "iliara:a. $a$a(erina". nitro!licerinac. mor+na

)5. Este contraindicata administrarea in colica "iliara:a. #ortral". cole"ilc. mial!in

)1. /emo$ti*ia $oate + di#erentiata de emateme*a $rin #a$tul caemo$ti*ia:

a. contine resturi alimentare". san!ele este aeratc. a$are in tim$ul unui e#ort de (arsatura.

)%. ;rmatoarele e&$lorari $araclinice con+rma $re*enta ulcerului !astric:



a. <S/ crescut". endosco$ia !astricac. emora!ii oculte.

)'. E&amenul radiolo!ic cu sul#at de "ariu este indicat in:a. ulcerul steno*ant

". colica "iliarac. ulcerul $er#orat.)). /emora!ia:

a. e&teriori*ata din caile na*ale se numeste emateme*a". e&teriori*ata $rin materii #ecale se numeste melenac. datorata ru$erii (aricelor eso#a!iene se numeste emo$ti*ie.

). Durerea cu sediul in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi:a. colicii renale". colicii "iliarec. in#arct de miocard.

)0. Caracteristicile durerii in ulcerul !astro2duodenal sunt:

a. durere in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi". durere in e$i!astru, (iolenta, 7ca o lo(itura de $umnal7, cu iradiere inumeri

c. durere in etajul a"dominal su$erior intensa, continua, cu iradiere ins$ate.). Mani#estarea clinica caracteristica litia*ei "iliare este:

a. i$ertensiunea arteriala $oli$nee". colica "iliarac. tensiune arteriala normala, "radicardie.

)3. Sim$tomele litia*ei "iliare sunt:a. durere (iolenta in e$i!astru". durere in etajul a"dominal su$eriorc. durere 7lo(itura de $umnal7.

)4. Pentru ca san!ele sa +e a$t $entru trans#u*ie continutul =aconului tre"uiesa +e in $artea su$erioara:

a. rosu incis re$re*entat de ematii sedimentate". !al"en citron re$re*entat de $lasmac. al"icios #ormat din leucocite.

5. Sunt cau*e de emora!ie di!esti(a su$erioara:a. ulcerul aton". cancerul !astricc. traumatismul cailor "iliara.

1. Sunt cau*e de emora!ie di!esti(a su$erioara:a. rectocolitele ulceroemora!ice". (arice eso#a!ienec. emoroi*ii.

%. Ta"loul clinic in emora!ia di!esti(a su$erioara se caracteri*ea*a $rin:a. i$ertensiune arteriala". "radicardiec. tendinta la li$otemie in ortostatism.



'. /emosta*a $ro(i*orie cu ajutorul unui !arou se #ace $rin a$licareaacestuia:

a. deasu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr2o artera". deasu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr2o (enac. in $la!a cand emora!ia $ro(ine dintr2o (ena

). /emateme*a este:a. (arsatura san!inolenta". e&$lectoratie san!inolentac. scaun san!inolent

. Durerea in ulcerul !astric a$are:a. la '2) ore du$a masa". la '5 de minute du$a masac. nu are le!atura cu alimentatia.

0. In ulcerul !astro duodenal se $ot administra:a. alma!el". cinidina

c. midocalm.. Semnul caracteristic in ulcerul !astric $er#orat este:a. meteorismul". a!itatia e&tremac. 7a"domen de lemn7.

3. <arsaturile ce contin alimente in!erate cu una2doua *ile inainte suntcaracteristice $entru:

a. ulcerul !astro2duodenal necom$licat". (arice eso#a!ienec. steno*a $ilorica.

4. 8 emora!ie di!esti(a in care $acientul a $ierdut 15552155 ml san!eeste:

a. asim$tomatica numai in clinostatism de !ra(itate medie". are semne clinice caracteri*ate $rin taicardie, ameteli, (edere ca $rin

ceata, li$otemiec. are semnele caracteristice socului emora!ic.

05. 8 emora!ie di!esti(a este medie cand $ierderea de san!e este intre:a. %521555 ml iar emo!lo"ina este mai mare de 15 !r >". %5255 ml iar emo!lo"ina este mai mica de 15 !r >c. 15552155 ml iar emo!lo"ina este de 15 !r >

01. Semnul lui Mur$ $re*ent in colica "iliara inseamna ca $acientul$re*inta:

a. durere la decom$resiune "rusca a $eretelui a"dominal". durere la $al$area i$ocondrului dre$tc. durere la $al$area i$ocondrului stan! la ins$ir $ro#und.

0%. ;nde a$licam !aroul in ca*ul unui $la!i in treimea medie a coa$sei dre$tedin care tasneste san!ele rosu a$rins in jet continuu:

a. deasu$ra $la!ii". dedesu"tul $la!iic. $este $ansamentul a$licat la ni(elul $la!ii.



0'. Care sunt $recautiunile $entru $re(enirea socului de !arou:a. mentinerea !aroului $e o durata cat mai mica

". ridicarea ra$ida a !aroului cand accidentatul a ajuns in ser(iciul decirur!ie

c. ridicarea !aroului cat mai incet.

0). Com$licatia cea mai #rec(enta a ulcerului !astro2duodenal este:a. cancerul !astric". emora!ia di!esti(ac. !astrita cronica.

0. Sim$tomatolo!ia in emora!ia di!esti(a este:a. sen*atia de !reata, (arsaturi, caldura retrosternala". $aloare, trans$iratii reci a"undente, i$otensiune arteriala

c. sen*atia de !adilire a larin!elui, !returi, (arsaturi, i$ertensiunearteriala.00. San!ele din emo$ti*ie este:

a. de culoare rosu incis si cu resturi alimentare

". de culoarea *atului de ca#ea di!eratc. de culoare rosu a$rins, aerat.0. E&amenul radiolo!ic in ca*ul ulcerului !astro2duodenal $oate o#eri:

a. semne directe si indirecte". i$eraciditate a sucului !astricc. i$oaciditate a sucului !astric.

03. Dia!nosticul de certitudine $entru ulcerul !astric se $une $e "a*a:a. datelor clinice". e&amenului radiolo!icc. e&amenul sucului !astric.

04. E&amenul util $entru $reci*area unor dia!nostice nesi!ure cand este(or"a de mali!nitatea sau "eni!nitatea unui ulcer este:

a. e&amenul radio!ra+c". !astrosco$iac. cercetarea emora!iilor oculte.

5. Caracteristicile durerii in ulcerul !astric sunt:a. durere in e$i!astru, (iolenta, 7ca o lo(itura de $umnal7 cu iradiere

dorsala". durere in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturic. durere locali*ata in e$i!astru insotita de sen*atia de arsura ...

1. /emo$ti*ia consta in eliminarea de san!e:a. din ca(itatea na*ala". din stomacc. din caile res$iratorii in#erioare.

%. In ca*ul ulcerului sunt $re*ente urmatoarele sim$tome:a. durere in e$i!astru insotita de !returi si (arsaturi

". sen*atia de arsura retrosternala care cedea*a la re$aus, trans$iratii$ro#unde

c. !returi, (arsaturi, caldura retrosternala.'. In emora!ia di!esti(a tratamentul de ur!enta este:



a. re$aus la $at, $un!a de !eata $e re!iunea e$i!astrica, emostatice,sedati(e

". re$aus la $at, $un!a cu !eta $e re!iunea e$i!astrica, $ro(ocarea(omei $entru eliminarea san!elui

c. re$aus la $at, alimentatie licida, emostatice, o$iacee, sedati(e.

). Culoarea san!elui in emora!iile eso#a!iene este:a. rosu aerat, s$umos". rosu neaeratc. rosu incis, "run.

. Colicistita acuta este:a. o in#ectie a colicistului cu E. Coli". o in=amatie acuta a colecistuluic. o tul"urare a motricitatii colecistului.

0. /emosta*a $ro(i*orie este corecta daca:a. !aroul este mentinut o ora". !aroul este mentinut o ora, $au*a %2' minute

c. !aroul este a$licat la e&tremitatea mem"relor.. Sunt mani#estari de incom$ati"ilitate de !ru$:a. "radi$nee res$iratorie". durerile lom"arec. ina$etenta.

3. Pro"a de com$ati"ilitate directa se #ace intre:a. san!ele $rimitorului si san!ele donatorului". $lasma $rimitorului si san!ele donatoruluic. $lasma $rimitorului si $lasma donatorului.

4. Semnele unei emora!ii mari sunt:a. $aliditate, taicardie si i$ertensiune". $aliditate, tai$nee, i$otensiunec. i$otensiune, taicardie, ciano*a.

35. In metoda ?et2<incent:a. cunoastem a!lutinele si (rem sa determinam a!lutino!enul". cunoastem a!lutino!enul si (rem sa determinam a!lutinac. (rem sa determinam a!lutina cat si a!lutino!enul.

31. Prin metoda ?et2<incent a(em san!ele a!lutinat in toate cele trei$icaturi. Atunci carei !ru$e cores$unde san!ele e&aminat:

a. !ru$a 5@I". !ru$a ?@IIIc. !ru$a A?@I<.

3%. Prin metoda ?et2<incent a(em a!lutinare in $rima si a treia $icatura.Atunci carei !ru$e cores$unde san!ele e&aminat:

a. !ru$a A@II". !ru$a ?@IIIc. !ru$a 5@I

3'. Prin metoda Simonin san!ele nu se a!lutinea*a in nici o $icatura. Atuncicarei !ru$e a$artine san!ele a!lutinat:

a. !ru$a A@II



". !ru$a A?@I<c. !ru$a 5@I

3). In metoda Simonin cunoastem:a. a!lutino!enul si tre"uie sa determinam a!lutinele". a!lutina cat si a!lutino!enul

c. a!lutinele si tre"uie sa determinam a!lutino!enul.3. A!lutinele anti2R/:a. nu e&ista la cei nu R/ ne!ati(". nu e&ista la cei cu R/ $o*iti(c. e&ista in am"ele situatii.

30. ;n $acient cu !ru$a 5@I R/ $o*iti( ce #el de san!e $oate $rimi:a. !ru$a 5@I R/ $o*iti(". !ru$a A@II R/ ne!ati(c. !ru$a ?@III R/ $o*iti(.

3. Ce rol are solutia sta"ili*atoare care este introdusa in =aconul de san!edu$a recoltare:

a. anticoa!ulant". de conser(arec. $entru delimitarea celor ' *one.

33. Donatorul uni(ersal $oate de(eni 7donator uni(ersal $ericulos7:a. cand trans#u*am cantitati mici de san!e 5@I unui $rimitor cu alta !ru$a". cand trans#u*am cantitati mari de san!e 5@I unui $rimitor cu alta !ru$a

c. cand trans#u*am cantitati de san!e su" 055 ml.34. Care este tem$eratura o$tima $entru determinarea !ru$elor san!uine:

a. tem$eraturi su" 10 !rade Celsius". tem$eraturi intre 10213 !rade Celsius

c. tem$eraturi in %52% !rade Celsius.45. Du$a cat tim$ se #ace citirea #actorului R/:

a. du$a '5 de minute". du$a %5 de minutec. du$a 05 de minute.

41. La ce tem$eratura se lucrea*a $ro"a de com$ati"ilitate directa Bean"rau:a. %52% !rade Celsius". 10213 !rade Celsiusc. ' !rade Celsius.

4%. Poate a(ea loc un accident $osttrans#u*ional $rin a!lutinare si emoli*a:a. cand trans#u*am san!e de aceeasi !ru$a cu san!ele $rimitorului". cand trans#u*am san!e de !ru$a di#erita de a $rimitorului $este 0552

1555 mlc. cand trans#u*am san!e de !ru$a di#erita de a $rimitorului su" 055 ml.

4'. Pentru a + trans#u*ata $lasma uscata tre"uie sa ai"a urmatorul as$ect:a. culoare !al"uie alternand cu *one de culoare incisa". o culoare !al"uie alternand cu *one de $lasma licidac. s$on!ios, ase*ata $e $eretii =aconului, de culoare !al"uie.

4). Trans#u*ia cu san!e inte!ral este recomandata in urmatoarele situatii:a. socul $rin arsuri



". anemia emo+licilor in cri*a emora!icac. anemii i$ocrome $roduse $rin emora!ii cronice.

4. ;rmatoarele a#ectiuni sunt com$licatii la ni(elul +catului a litia*ei "iliare:a. an!iocolita acuta". +stula "iliara

c. ciro*a e$atica.40. ;rmatoarele a#ectiuni sunt com$licatii ale litia*ei "iliare la ni(elul tu"uluidi!esti(:

a. ileus "iliar". discine*iile "iliarec. emocolecistul.

4. Dia!nosticul di#erential in ca*ul ulcerului !astric se $oate #ace cu:a. steno*a $ilorica". cancerul !astricc. litia*a "iliara.

43. actorii in#ectiosi determina #ormarea calculilor "iliari ast#el:

a. $rin microsta*a creata de modi+cari distro+ce". modi+ca com$o*itia cimica si P/2ul "ileic. modi+ca concentratia colesterolului in#ectat in "ila.

44. Care din urmatorii calculi sunt trans$arenti la ra*ele :a. calcul de car"onat de calciu". calculi micstic. calcul de colesterol.

155. Accidentele $osttrans#u*ionale $rin su$raincarcare $ot sa a$ara laurmatorii "olna(i:

a. "olna(i astenici". "olna(i anemicic. "olna(i i$ertensi(i.

151. Cantitatea ma&ima de san!e ce se $oate administra in %) la "olna(iii$ertensi(i, renali cronici este:

a. 055 2 1555 ml". '55 2 055 mlc. %55 2 )55 ml.

15%. Cantitatea de san!e care se $oate administra in %) la "olna(ii cuo inimasanatoasa este:

a. 1555 2 155 ml". %555 2 '555 mlc. 5 2 1555 ml.

15'. /ematuria:a. a$are in ca*ul incom$ati"ilitatii de !ru$". a$are in socul emoliticc. a$are la administrarea de san!e ce contine aler!eni.

15). Pre*enta cor$ilor straini la ni(elul nasului in ca*uri recente determinaurmatoarele sim$tome:

a. sen*atia de in#undare a nasului, idroree, stranut-



". rinoree muco$urulenta, ec*ema-c. mucoasa con!estionata aco$erita cu secretii $urulente-

15. Cand cor$ul strain se a=a su" $leoa$a a$ar urmatoarele sim$tome :a. lacrimare, #oto#o"ie, durere-". scaderea acuitatii (i*uale-

c. edem corneean.150. Cor$ii straini conjuncti(ali care nu sunt incla(ati $ot + e&trasi:a. cu un tam$on de (ata curata $lasat $e o "a!eta de sticla-

". $rin s$alare a"undenta a sacului conjuncti(al cu a$a sau o solutiede*in#ectanta-

c. e&tra!erea cu ajutorul acelor de cor$i straini.15. In=amatia din "ronsita acuta interesea*a:

a. tot ar"orele "ronsic -". "roniile mari si mijlocii-c. nu interesea*a #rec(ent traeea-

153. ?ronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele a#ectiuni:

a. $neumonie-". !ri$a-c. dilatatia "roniilor-

154. ?ronsita acuta este:a. o in=amatie acuta a mucoasei "roniilor mari si mijlocii-". o i$ersecretie a "roniilor mari si mijlocii-c. o in=amatie su"acuta a mucoasei "ronsice, interesind #rec(ent traeea-

115. a*ele de e(olutie clinica din "ronsita acuta sint:a. catar rino#arin!ian, #a*a $roducti(e, con(alescenta-". #a*a de cori*a, #a*a de cruditate, #a*a de coctiune-c. #a*a de cruditate, #a*a de coctiune, #a*a de (indecare-

111. a*a de cruditate din "ronsita acuta durea*a:a. %2' *ile-". 12 *ile-c. '20 *ile-

11%. ?ronsita acuta:a. durea*a 12% sa$tamini-". este o in=amatie su"acuta a mucoasei "ronsice-c. are % #a*e de e(olutie-

11'. Sim$tomatic, in #a*a de coctiune din "ronsita acuta se administrea*a:a. e&$ectorante-". calmante ale tusei-c. codenal-

11). ?ronsita cronica este un sindrom clinic caracteri*at $rin:a. tuse, insotita de cresterea secretiilor "ronsice, $ermanenta sau

intermitenta-". tuse, insotita de cresterea secretiilor "ronsice, cau*ata de o "oala sau

le*iune "rono$ulmonara s$eci+ca-c. tuse insotita de secretii "ronsice tim$ de % luni $e an, ' ani consecuti(-

11. ?ronsita cronica:



a. a$are la $o$ulatia de $este )5de ani@ in s$ecial "ar"ati". este o "oala usoara si #rec(enta-

c. nu #ace $arte din ta"loul de "rono$neumatie cronica o"tructi(anes$eci+ca -110. ?rono$neumo$atia cronica o"structi(a ne$eci+ca cu$rinde,

urmatoarele a#ectiuni:a. astm "ronsic, em+*em $ulmonar si "ronsita acuta-". astm "ronsic, em+*em $ulmonar si "ronsita cronica-c. "ronsita acuta, astm "ronsic si +"ro*a $ulmonara-

11. Dintre #actorii cau*ali ai "ronsitei cronice, un loc $rimordial il ocu$a:a. in#ectia-". aler!ia-c. #actorii iritanti-

113. Aler!ia din "ronsita cronica:a. actionea*a $rin sensi"ili*are la $neumoaler!eni-". nu actionea*a $rin sensi"ili*are la aler!eni micro"ieni-

c. nu este un #actor cau*al-114. In "ronsita cronica:a. "olna(ul este de o"icei a#e"ril-". dis$neea nu creste $ro!resi(-c. ciano*a a$are $recoce-

1%5. E&$lorarea #unctionala in "ronsita cronica e(identia*a:a. cresterea <EMS-". semne de dis#unctie (entilatorie o"structi(e-c. cresterea de"itului (entilator ma&im $e minut-

1%1. Intr2un stadiu a(ansat din "ronsita cronica, se e(identia*a ta"loul clinicde ?P8C, care arata ca:

a. $rocesul este di#u*, e&tins si la "roniolele distale-". $rocesul este e&tins si la "roniile mari si mijlocii-c. $rocesul nu este e&tins si la "roniolele distale-

1%%. In "ronsita cronica +ecare $useu in#ectios accentuea*a #enomeneleo"structi(e $rin:

a. scaderea secretiei de mucus, rela&are "ronsica-". i$ersecretie de mucus, s$asm "ronsic si decom$ensare

cardiores$iratorie-c. s$asm "ronsic si scaderea secretiei de mucus-

1%'. Astmul "ronsic este un sindrom clinic caracteri*at $rin:a. reducerea !enerali*ata, (aria"ila si re(ersi"ila a cali"rului "roniilor, cucri*e $aro&istice de dis$nee e&$iratorie si raluri si"ilante-". reducerea !enerali*ata, ire(ersi"ila a cali"rului "roniilor, cu cri*e$aro&istice de dis$nee ins$iratorie si raluri si"ilante-c. reducerea !enerali*ata si ire(ersi"ila a cali"rului "roniilor , cucri*e$aro&istice de dis$nee e&$iratorie si raluri ron=ante-1%). Dis$neea $aro&istica din astmul "ronsic este consecinta urmatorilor#ctori, care induc "ronosteno*a:

a. in=amatia mucoasei "ronsice, i$osecretia si s$asmul-



". edemul mucoasei "ronsice, i$ersecretia si s$asmul-c. eritemul mucoasei "ronsice, i$osecretia si rela&area musculaturii

"ronsice-1%. ?ronsita astmati#orma, com$licatie a astmului "ronsic are una din ,urmatoarele caracteristici:

a. se mani#esta $rin cri*e de dis$nee $aro&istica de ti$ ins$irator-". este $recedata intotdeauna de cri*e astmatice-c. nu este urmarea in#ectarii astmului "ronsic-

1%0. S+rsitul cri*ei de astm "ronsic este anuntat de :a. a$aritia s$utei (iscoase, al"icioase@ $erlata-". $oli$nee si trans$iratii $ro#use-c. a$aritia ciano*ei-

1%. Durata cri*ei de astm "ronsic $oate + :a. de cite(a minute sau ore-". $este %) de ore-c. de cite(a secunde , $ina la cit(a minute-

1%3. In tratamentul astmului "ronsic, corticotera$ia:a. nu se administrea*a in #ormele !ra(e-". este tratamentul cel mai e+cace-c. administrata $e cale orala, nu $re*inta riscuri-

1%4. Scaderea saturatiei in o&i!en a emo!lo"inei din sin!ele arterial, dincadrul insu+cientei res$iratorii cornice, are urmatoarele caracteristici :

a. este constanta-". este inconstanta-c. nu este o"li!atorie in insu+cienta res$iratorie cronica-

1'5. Cresterea $resiunii $artiale a "io&idului de car"on, in sin!ele arterial dincadrul insu+cientei res$iratorii cronice, are urmatoarele caracteristici:

a. nu caracteri*ea*a insu+cienta res$iratorie cronica-". este inconstanta-c. este constanta-

1'1. Modi+carile $atolo!ice caracteristice, insu+cientei res$iratorii cronice,$ot a$area:

a. tre$tat-". "rusc-c. (aria"il-

1'%. Tratamentul $ro+lactic din insu+cienta res$iratorie cronica, urmareste:a. tratamentul "olilor care $ot com$ensa insu+cienta res$iratorie-". tratamentul corect al "olilor care duc la insu+cienta res$iratorie-

c. resta"ilirea $ermea"ilitatii "ronsice, $rin de*o"struare "ronsica, cusu"stante "rono dilatatoare-1''. Administrarea o&i!enului in tratamentul insu+cientei res$iratorii cronice,este contraindicat, in urmatoarele situatii:

a. cind domina cresterea o&i!enului in sin!e-". cind domina scaderea "io&idului de car"on in sin!e-c. cind domina cresterea "io&idului de car"on in sin!e-

1'). Insu+cienta res$iratorie acuta se deose"este de insu+cienta res$iratorie



cronica $rin:a. modi+carile $atolo!ice din insu+cienta res$iratorie acuta $ot a$area

tre$tat-". circumstantele in care a$are si e(olutia ra$ida catre as+&ie-c. inter(entia de reanimare, in insu+cienta res$iratorie acuta, nu este o

ur!enta medicala majora-1'. Sim$tomatolo!ia in insu+cienta acuta, nu de$inde de :a. li$sa de o&i!en-". e&cesul de o&i!en-c. retentia de o&i!en-

1'0. Ca #enomen com$ensator, in insu+cienta res$iratorie acuta a$are:a. "radicardia-". taicardia-c. i$ertensiunea arteriala-

1'. Ence#alo$atia res$iratorie din cadrul, insu+cientei res$iratorii acute,a$are:

a. cind i$erca$nia este $ronuntata-". cind i$o&emia este redusa-c. cind a$are $oli$neea-

1'3. Tratamentul insu+cientei res$iratorii acute, nu com$orta:a. masuri tera$eutice !enerale-". masuri tera$eutice s$eciale-c. (accinare anti!ri$ala-

1'4. Masurile tera$eutice !enerale, a$licate in insu+cienta re$iratorie acuta,$resu$un:

a. masuri tera$eutice adresate cau*ei-". masuri tera$eutice adresate oricarei ,insu+ciente res$iratorii acute-c. !imnastica res$iratorie-

1)5. Masurile tera$eutice s$eciale, din cadrul insu+cientei res$iratorii acute,au urmatoarele caracteristici:

a. se adresea*a cau*ei-". nu se adresea*a oricarei #orme de insu+cienta res$iratorie acuta-c. nu sint o"li!atorii, in tratamentul insu+cientei res$iratorii acute-

1)1. Cau*a cea mai #rec(enta de as+&ie, in insu+cienta res$iratorie acuta, ore$re*inta:

a. o"struarea cailor aeriene-". in#ectiile res$iratorii-c. $neumotora&ul-

1)%. Cea mai e+cace masura in de*o"struarea ca(itatii "uco#arin!iene, dininsu+cienta res$iratorie acuta, consta in:

a. introducerea $olicelui in !ura "olna(ului, la mijlocul mandi"ulei sitra!erea in sus-

". ase*area "olna(ului in decu"it dorsal-c. introducerea $olicelui in !ura "olna(ului si tra!erea in jos-

1)'. Res$iratia 7 !ura la nas7 , din cadrul tratamentului insu+cienteires$iratorii acute, se $ractica:



a. cind nu se $oate descide !ura (ictimei-". $rin intermediul canulei-c. numai cind (ictima nu este constienta-

1)). Pneumonia $neumococica este caracteri*ata $rin urmatoarelesim$tome:

a. de"utul nu este "rutal si nu $oate + "ine $reci*at de "olna(-". #rison ,#e"ra@ $ina la )5 de !rade jun!i toracic-c. in *ilele $remer!atoare, e&ista intotdeauna o discreta in#ectie

rino#arin!iana-1). Perioada de stare din $neumonia $neumococica se instalea*a:

a. la 12% *ile de la de"ut-". la '2) *ile de la de"ut-c. la cite(a ore de la de"ut:

1)0. E&amenul +*ic in $neumonia $neumococica, $une in e(identa, ince$inddin *iua a doua:

a. raluri si"ilante si ron=ante-

". in sindrom de condensare $ulmonara-c. (i"ratii (ocale diminuate-1). In $neumonia $neumococica:

a. tem$eratura se mentine 7 in $latou7-". a$etitul este crescut-c. "olna(ul $re*inta $oliurie-

1)3. E&amenul sin!elui in $neumonia $neumococica e(identia*a:a. leucocito*a cu $olinucleo*a-". i$o+"rinemie-c. (ite*a de sedimentare mult incetinita-

1)4. Anti"ioticul de electie, in tratamentul $neumoniei $neumococice este:a. tetraciclina-". $enicilina G-c. am$icilina-

15. Tu"erculo*a $ulmonara este o "oala in#ecto2 conta!ioasa cu urmatoarelecaracteristici:

a. este $ro(ocata de "acilul 9oc-". are de o"icei o e(olutie acuta-c. a#ectea*a or!anismul in intre!ime, interesind cu $recadere $laminul-

11. Tu"erculo*a $ulmonara este o "oala in#ecto2 conta!ioasa cu urmatoarelecaracteristici:

a. este $ro(ocata de $neumococ-". $e $arcursul ei se deose"esc doua eta$e: tu"erculo*a $rimara si

secundara-c. are de o"icei o e(olutie cronica-

1%. Tu"erculo*a $ulmonara are urmatoarele caracteristici:a. nu a#ectea*a or!anismul in intre!ime-". este o "oala in#ecto2 conta!ioasa-c. are de o"icei o e(olutie acuta-

1'. In ca*ul tu"erculo*ei $ulmonare, contaminarea se reali*ea*a:



a. niciodata $e cale cutanata sau trans$lacentar-". #rec(ent $e cale di!esti(a-c. $e cale aeriana, a$roa$e intotdeauna $rin "acilul 9oc de ti$ uman-

1). Patrunderea in or!anism a "acilului 9oc determina:a. semne clinice constante-

". reactii la tu"erculina ne!ati(e-c. le*iuni anatomice-1. Le*iunea initiala@ $rimoin#ectia din tu"erculo*a $ulmonara este situataa$roa$e intotdeauna :

a. la ni(elul cordului-". la ni(elul $leurei-c. la ni(elul $laminului-

10. In tu"erculo*a $ulmonara, "acilul 9oc se se $une in e(identa in:a. urina-". e&$ectoratie si licid de (arsatura !astrica-c. licid ce#alo2raidian-

1. In ca*ul tu"erculo*ei menin!iene, "acilul 9oc se $une in e(identa in:a. licid ce#aloraidian-". e&$ectoratie-c. sin!e-

13. Le*iunea caracteristica a tu"erculo*ei secundare este:a. noduli $ulmonari-". in+ltrate $ulmonare-c. ca(erna-

14. Diseminarea "acilului 9oc in tu"erculo*a secundara este de o"icei:a. "rono!ena-". lim#atica-c. emato!ena-

105. De"utul tu"erculo*ei secundare $oate + :a. asim$tomatic, "oala +ind desco$erita cu ajutorul unui control radiolo!ic-

". intotdeauna acut, "rusc-c. $reci*at datorita #risonului unic, intens, !enerali*at-

101. Sim$tomul #uindamental al tu"erculo*ei secundare este:a. e&$ectoratia-". tusea-c. durerile toracice-

10%. In tu"erculo*a secundara, un caracter $articular al $erioadei de stare il$re*inta:

a. durerile toracice-". dis$neea-c. #e"ra-

10'.Dis$neea $oli$neica din insu+cienta res$iratorie acuta $oate a$are in :a. $rocese $ulmonare si $leurale-". $rocese larin!otraeo"ronsice-c. accidente o"structi(e ale cailor res$iratorii su$erioare-

10). Cau*a $rinci$ala a an!inei $ectorale este:



a. coronarita-". aterosclero*a coronariana-c. em"olii sau anomalii con!enitale ale arterelor coronare-

10. Cri*ele din an!ina $ectorala nu dis$ar la :a. incetarea cau*elor-

". administrarea de nitro!licerina-c. administrarea de mio+lin-100. Durata cri*elor din an!ina $ectorala este de :

a. cite(a minute-". cite(a ore-c. 12% *ile-

10. Sim$tomul $rinci$al al an!inei $ectorale este:a. tusea seaca-". dis$neea-c. durerea-

103. Caracterul durerii din an!ina $ectorala este:

a. constricti(, ca o7 !eara, arsura sau su#ocare7-". restricti(-c. continuu-

104. Durerea din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici:a. nu este insotita de an&ietate-". iradierile nu sint o"li!atorii-c. durea*a $este 1 minute-

15. Administrarea nitro!licerinei in cri*a an!inoasa se reali*ea*a:a. intra(enos-". su"lin!ual-c. $eros-

11. Sin!ura medicatie cu actiune $rom$ta in cri*a din an!ina $ectorala este: a. nitro!licerina-

". $ro$anolol-c. nitro$ector-

1%. In#arctul miocardic este un sindrom clinic $ro(ocat de:a. necro*a iscemica a unei $ortiuni din miocard-". in=amatia miocardului-c. scaderea o&i!enarii unei $ortiuni din miocard-

1'. Necro*a iscemica din in#arctul miocardic este determinat de :a. in=amarea in !rade (ariate a unei artere coronare-". o"struarea "rusca a unei artere coronare-c.o"struarea "rusca aunei artere carotide-

1). Ce este de*in#ectiaa. metoda de $re(enire a in#ectiilor $la!ilor o$eratorii-". metoda curati(a de distru!ere a micro"ilor dintr2o $la!a-c. metoda de inde$artare si distru!ere a micro"ilor de $e $iele , $la!i ,o"iecte , $losti urinare-1. In#arctul miocardic este:



a. o #orma clinica a cardio$atiei iscemice, caracteri*ata $rin cri*edureroase $aro&istice-

". un sindrom clinic $ro(ocat de necro*a iscemica a unei $ortiuni dinmiocard-

c. o tul"urare $rodusa de modi+carile or!anice ale arterelor coronare

10. Cau*a $rinci$ala a in#arctului miocardic este:a. aortita luetica -". coronarita reumatica -c. aterosclero*a 45 2 4 > .

1. In e(olutia in#arctului miocardic se deose"esc :a. o $erioada $rodromala, una de de"ut, de stare si de con(alescenta -". o $erioada de de"ut, de stare si de con(alescentac. o $erioada $rodromala, de de"ut si de con(alescenta

13. e"ra in in#arctul miocardica. durea*a 3215 *ile -". a$are la 0 2 1% du$a de"ut -

c. este de o"icei moderata.14. Leucocito*a in in#arctul miocardic:a. scade du$a o luna-". a$are din $rimele ore-c. ramane constanta tim$ de 1 sa$tamana.

135. Cel mai im$ortant semn de la"orator in in#arctul miocardic este :a. leucocito*a -". cresterea +"rino!enului -c. cresterea en*imelor @transamina*elor din $rimele are de la de"ut.

131. L/D 2 ul in in#arctul miocardica. ince$e sa creasca du$a )20 ore de la $erioada $rodramala -". se normali*ea*a in )2 *ile @normal %5u.i-c. se normali*ea*a in '2 *ile.

13%. An!orul $ectoral este un sindrom clinic care tradea*a o su#erintamiocardica determinata de :

a. tul"urarile de ritm ale inimii -". un de*ecili"ru intre necesitatea de o&i!en a musciului inimii si a$ortul

caronarian -c. un de*ecili"ru intre a$ortul de o&i!en al musciului inimi si a$ortul

coronarian.13'. Cri*a dureroasa din an!orul $ectoral :

a. nu dis$are la administrare de nitro!licerina -". a$are du$a e#ort, emotii, mese co$iaose -c. durea*a %2' minute, $ana la ma&im %5 minute.

13). Cau*ele #a(ori*ante ale an!orului $ectoral sunt:a. dia"etul *aarat, ta"a!ismul, tul"urarile de ritm-". cardio$atiile (al(ulare-c. i$ertensiunea arteriala .

13. Locali*area durerii in an!orul $ectoral:a. in umarul stan!-



". in re!iunea toracica anterioara-c. 35245 > retrosternal de unde se ras$andeste catre re!iunea $recordiala

130. Mani#estarile clinice ale EPA sunt :a. tuse uscata in $rima #a*a, a$oi cu s$uta s$umoasa ro*ata, aerata -". tur!escenta ju!ularelor, te!umente uscate, $alide-

c. "radi$nee.13. In ca*ul EPA cu TA sca*ute sunt contraindicate :a. emisiunea de san!e, mor+na -". $o*itia trendelen"ur! -c. (entilatia mecanica.

133. La $acientii cu EPA ce au ca a#ectiuni de "a*a astm "ronsic, A<C, ?P8C,se administrea*a :

a. mor+na i.m, i.(. -". mial!in i.m, i.(. -c. am"ele.

134. Conduita de ur!enta in IMA este:

a. $re(enirea mortii su"ite si $reintam$inarea com$licatiilor -". $relun!irea tim$ului $ana la internarea in s$ital -c. mo"ili*are $recoce.

145. Atitudinea de ur!enta in an!ina $ectorala consta in :a. e#ectuarea e&aminarilor @transamina*e, !licemie, leucocite, <S/,

radiosco$ie toracica, ECG". o$rirea imediata a e#ortului +*ic si administrarea de Nitro!licerina -c. instituirea re!imului i!ieno2dietetic.

141. Insu+cienta cardiaca este :a. o stare an!inoasa !ra(a la care li$sesc semnele necro*ei miocardice -". o tul"urare de ritm cu o #rec(enta (entriculara nere!ulata -c. un sindrom clinic care re*ulta din im$osi"ilitatea de a e&$ul*a intrea!a

cantitate de san!e $rimita.14%. Cau*ele determinante ale insu+cientei cardiace sunt :

a. (al(ulo$atii do"andite si con!enitale, /TP -". TA -c. !ri$a.

14'. Mane(rele $rin care se $oate o"tine eli"erarea cailor res$iratorii se $ote&ecuta $rin:

a. curatirea oro#arin!elui, as$iratia, introducerea unei $i$e Guedel-". $o*itiile di#erite in care este ase*at reanimatorul-c. i$ere&tensia ca$ului si lu&atia $osterioara a mandi"ulei.

14). Semnele clinice in sto$ul cardio2res$irator sunt :a. $astrarea cunostintei-". mo"ilitatea !lo"ilor oculari-

c. a"senta $ulsului la artera carotida, o$rirea miscarilor res$iratorii,toracice si a"dominale.14. Mio$atia este o "oala caracteri*ata $rin:

a. di+cultatea de a decontracta muscii". de+cit muscular cu #ati!a"ilitate musculara care a$are sau se



accentuea*a la e#ort.c. sla"iciune $ro!resi(a , atro+i musculare "ilaterale si simetrice,

interesFnd n $rinci$al muscii de la radacina mem"relor140. Polimio*ita este o:

a. in=amatie di#u*a a muscilor care $ot cu$rinde te!umente siHsau ner(i

n(ecinati". a#ectiune de o"icei con!enitalac. a#ectiune caracteri*ata $rin de+cit muscular

14. Miotonia este o a#ectiune de o"icei con!enitala caracteri*ata $rin:a. de+cit muscular care a$are sau se accentuea*a la e#ort". sla"iciune $ro!resi(a , atro+i musculare "ilaterale si simetricec. di+cultatea de a decontracta muscii

143. Sindromul de neuron motor $eri#eric re$re*inta:a. ansam"lul de sim$tome si semne $ro(ocate de le*iunea neuronului

motor $eri#eric $e traiectul sau medular, radicular sau trunciular.". o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale

madu(ii s$inarii.c. o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior144. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia /eine Medine este:

a. o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior". o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale

madu(ei s$inariic. o "oala de!enerati(a care a$are la (Frsta adulta

%55. Sclero*a laterala amiotro+ca de"utea*a ntre:a. %52)5 ani". 152%5 anic. )5205 ani

%51.Poliomielita anterioara cronica este:a. o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale

madu(ei s$inarii". o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anteriorc. o "oala cronica si $ro!resi(a

%5%. 7Sindromul co*ii de cal7 se caracteri*ea*a $rin:a. $arali*ia =asca a mem"relor in#erioare cu re=e&e a"olite, atro+i si tul"uraride sensi"ilitate, tul"urari s+ncteriene si !enitale.

". sindrom sen*iti(o2motor, "ilateral si simetric , cu as$ect $oline(ritic.c. #ormarea unor ca(itati n $ortiunea centrala a madu(ii sau a "ul"ului.

%5'. Ple&itele se caracteri*ea*a $rin:a. sindrom sen*iti(o2motor "ilateral si simetric". sindrom de neuron motor $eri#eric, la care se asocia*a adesea tul"urari

de sensi"ilitatec. $arali*ia =asca a mem"relor in#erioare

%5). Ne(ritele se datoresc:a. unor (iro*e, com$resiuni @#racturi, tumori sau unor traumatisme ale

ner(ilor". unui tratament insu+cient



c. unui $roces in=amator local%5. Parali*ia #aciala este caracteri*ata $rin:

a. de+cit motor la ni(elul de!etelor, n s$ecial a $olicelui". tul"urari motorii, sen*iti(e si tro+ce

c. ster!erea cutelor #runtii de $artea "olna(a, im$osi"ilitatea nciderii

com$lete a ociului, de(iatia !urii s$re $artea sanatoasa, im$osi"ilitatea de a=uiera.%50. Tratamentul $arali*iei ner(ilor este:

a. n $rimul rFnd etiolo!ic, e(entual cirur!ical sau orto$edic". consta n Roent!entera$iec. nes$eci+c @(asodilatatoare, masuri de i!iena.

%5. Sindromul de neuron motor central sau sindromul $iramidal a$are:a. n accidente (asculare cere"rale, tumori cere"rale si medulare, mielite,#racturi de rais, sclero*a laterala amiotro+ca.

". n le*iunea cor$ului celular sau a +"relor acestuiac. a$are mai ales (ara si toamna.

%53. /emi$le!ia =asca se caracteri*ea*a $rin:a. #orta musculara de o"icei diminuata mult". semne de $arali*ie #aciala, i$otonie si re=e&e osteotendinoase a"olite,

semnul ?a"ins6i $re*ent.c. a"senta semnului ?a"ins6i si a tul"urarilor s+ncteriene

%54. Aterosclero*a cere"rala de"utea*a:a. lent, $rin tul"urari ne(rotice: ce#alee, astenie, insomnie, (FjFituri n ureci,ameteli, tul"urari de memorie.

". n jurul (Frstei de a$ro&imati( ) de anic. mai #rec(ent la #emei n $erioada de meno$au*a.

%15. E(olutia aterosclero*ei durea*a ntre:a. %21 ani". 12% anic. 152%5 ani

%11. Psio*a maniaco2de$resi(a se mani#estata clinic $rin:a. stare de$resi(a, an&ietate cu idei delirante, alucinatii auditi(e, ilu*ii

(er"ale.". accese $eriodice de manie sau melancolie, sau $rin alterarea acestor

doua #orme de "oala. c.tul"urari de memorie, de atentie, de*orientare.%1%. Tratamentul aterosclero*ei cere"rale consta n:a. odina, administrare de ormoni @#oliculina, Gero(ital, Meco$ar, <it. ?0,trancili*ante,neurole$tice.

". re!im alimentar "o!at n (itamine, sarac n su"stante a*otoase.c. tratament cu anti"iotice, tonice cardiace, (itamine

%1'. Ta"loul clinic al melancoliei este caracteri*at $rin:a. indis$o*itie , tul"urari di!esti(e, tul"urari res$iratorii sau tul"urari

$siice-". dis$o*itie trista, idiotie ncetinita, a$aritia unei sen*atii ne$lacute cu

li$sa $o#tei de mFncare, li$sa de im"old n acti(itate, a"atut, (or"este nsoa$ta.



c. tul"urari n s#era acti(itatii si (ointei%1). La un "olna( cu arsuri de !radul I $e %5> din su$ra#ata cor$uluie(oloutia se com$lica :

a. cu soc i$o(olemic". nu se com$lica

c. cu soc to&ico2se$tic%1. Gasim =ictene cu continut sero2citrin in a. arsura de !radul I". arsura de !radul IIc. arsura de !radul III2I<

%10 In arsurile de !radul II si de !radul III durerile sunt :a. de aceeasi intensitate". n arsurile de !rd III sunt mai mici decFt n arsurile de !rd IIc. in arsurile !rd III sunt mai mari decFt durerile din arsurile !rd II

%1. Arsurile de !radul I< sunt mai $utin $ro(ocatoare de soc imediatdeoarece :

a. $lasmora!ia nu se $roduce din cau*a ca sunt mai $ro#unde". terminatiile din derm sunt distrusec. or!anismul se ada$tea*a mai usor la arsurile de !rd I<

%13. Ne#rita acuta, "rono$neumonie, em"olia $ulmonara, emora!iadi!esti(a, a$arute dre$t com$licatii n arsura se datorea*a:

a. into&icatiei masi(e a or!anismului cu su"stante to&ice resor"ite dinre!iunea arsa

". socului i$o(olemicc. $ro#un*imii arsurilor

%14. n ca*ul unui accident colecti(, $rimii e(acuati s$re unitatile sanitare des$ecialitate (or +:

a. accidentatii a!itati". arsii a$atici care reactionea*a lent si numai la stimuli $uternicic. arsii cu le*iuni com"inate

%%5. Pro+la&ia antitetanica n arsuri ntinse se #ace cu:a. A.T.P.A 5. ml". ser antitetanic '555 ;c. A.T.P. A si ser antitetanic '555 ;

%%1. In ca*ul in care un accidentat adus la s$ital este in stare de socinter(entia $rioritara consta in:

a. nde$artarea =ictenelor si a cor$ilor straini". e#ectuarea tratamentului antisoc, concomitent cu nde$artarea ainelor,

de*in#ectia te!umentelor si nde$artarea =ictenelorc. e#ectuarea tratamentului antisoc naintea oricarei mane(re cirur!icale

%%%. n ca*ul n care e(olutia arsurilor este #a(ora"ila, se considera $erioadao$tima $entru !re#are:

a. $rimele *ile de la $roducerea arsurii". a treia sa$tamFna @1)210 *ilec. oricFnd, arsul sa nu +e n soc si sa nu $re*inte in#ectie

%%'. La "olna(ii cu le*iuni $ro#unde ale ca$ului, #etei si care $re*inta arsuri



ale cailorres$iratorii se (a e#ectua:

a. de*o"structia cailor res$iratorii". aneste*ie a cailor res$iratorii su$erioare, o&i!enotera$iec. traeostomie

%%). La arsii cu le*iuni circulare $e mem"re, $entru $re(enirea #enomenelorde iscemie $eri#erica, se (a $ractica:a. e&ci*ia com$leta a escarelor". e&ci*ia $artiala a escarelorc. inci*ii de decom$resiune, care tra(ersea*a re!iunea de escara de la un

ca$ la altul, de$asind2o n tesut sanatos n $ro#un*ime%%. Cum se calculea*a cantitatea de licide ce tre"uie administrata n$rimele '2) *ile unui ars

a. necesarul de licide este de 1 ml $entru +ecare $rocent de su$ra#ataarsa, nmultit cu su$ra#ata arsa si !reutatea cor$orala

". se administrea*a cFte 5 ml $entru +ecare $rocent de su$ra#ata arsa

c. se calculea*a nmultind su$ra#ata arsa cu $ro#un*imea arsurii%%0. Care din caracteristicele de mai jos cores$und arsurile $roduse de "a*ecimice

a. escarele de culoare !al"en "runa ce a$ar imediat". escarele se #ormea*a lent, actionFnd si du$a accident, trans#ormFndu2

se dintr2un !rad in#erior n !rad su$eriorc. nu au caracteristici s$eciale, toate su"stantele cimice $roduc acelasi

ti$ de arsuri%%. Pentru neutrali*area aci*ilor n ca* de arsuri, se (or #olosi:

a. cloramina, a$a o&i!enata". amoniac 1>, "icar"onat de sodiuc. ser +*iolo!ic, a$a sterila

%%3. n ca*ul electrocutarii, local, se $roduc arsuri de !radula. II". IIIc. I<

%%4.Daca din moti(e o"iecti(e sondajul (e*ical nu se $oate e#ectua, se$ractica:a. administrarea de su"stante medicamentoase diuretice". $unctie (e*icala deasu$ra sim+*ei $u"iene $e linie medianac. reinter(entie cirur!icala%'5. Pro+la&ia escarei $osto$eratorii este adesea di+cila, dar este maiusoaradecat tratamentul ulceratiei costituite. Ea urmareste:a. su$rimarea $resiunii, asi!urarea unei "une stari a te!umenetelore&$use, mentinerea unei "une nutritii". toaleta te!umentelor si mentinerea *onelor de s$ijin ma&im $entru a nule*a si alte *onec. starea lenjeriei si mentinerea unei "une nutritii nu $re*inta im$ortanta%'1. In $ro+la&ia escarelor $osto$eratorii, su$rimarea $resiunii de $e ariile



cutanate amenintate se $oate reali*a $rin:a. mo"ili*area $recoce, scim"area $o*itiei in $at, asi!urarea unei lenjeriicores$un*atoare". imo"ili*area "olna(ului la $at #ara a2i scim"a $o*itia decat odata cuscim"area $ansamentului

c. asi!urarea unei alimentatii desidratante si scim"area $o*itiei in $at%'%.In emora!iile $osto$eratorii care se mani#esta ca emora!iiintra$eritoneale se im$une:a. reinter(entia cirur!icala de ur!enta su" $rotectia trans#u*iei de san!e". numai tratament medical cu emostaticec. numai $un!a cu !eata local%''.Meteorismul a"dominal $osto$erator $oate +:a. un sim$lu ileus dinamic $asa!er". com$licatie di!esti(a $osto$eratorie !ra(ac. un incident intrao$erator

%'). Ajutam la dis$aritia meteorismului a"dominal $osto$erator $rin:a. as$iratie !astrica". $lasarea unui tu" de !a*e in anusc. clisma e(acuatorie imediat du$a inter(entia cirur!icala%'. In ca*ul a$aritiei in $osto$erator al ileusului $aralitic:a. se #ace as$iratie !astrica, se corectea*a tul"urarile idroelectrolitice,se #ace clisma e(acuatorie". se administrea*a $ur!ati(e si alimentatie semilicidac. se alimentea*a "olna(ul normal%'0. Se reinter(ine cirur!ical daca ileusul $aralitic $osto$erator:a. este adinamic". este consecinta unei $eritonitec. nu cedea*a la tratament cu miostin%'. 8clu*ia mecanica $osto$eratorie este mai #rec(enta du$a inter(entiilecirur!icale $entru:a. a"domen acut traumatic". a"domen acut netraumaticc. re*ol(area unor aderente sau "ride%'3.<arsaturile care a$ar imediat du$a inter(entia cirur!icala au dre$tcau*a:a. narco*a si iritatia $eritoneala". a$aritia unui ulcer de stresc. nu s2a administrat clisma e(acuatorie in $re*iua o$eratiei%'4.Com$licatia cea mai !ra(a a trom"o*elor din sistemul ca( in#erior este:a. edemul $ulmonar acut". em"olia $ulmonarac. trom"o=e"ita $osto$eratorie%)5.Pro+la&ia em"oliei $ulmonare $osto$eratorii urmareste $re(enireatrom"o*elor (enoase si a declansarii trom"oem"oliei in:a. $reo$erator



". $osto$eratorc. $re 2, intra 2 si $osto$erator%)1. Tratamentul curati( in em"olia $ulmonara are urmatoarele o"iecti(e:a. tera$ia socului, as+&iei, durerii si i$ercoa!ula"ilitatii". tera$ia as+&iei, durerii si administrarea de emostatice

c. administrarea de solutii $er#u*a"ile in cantitate cat mai mare%)%. In#arctul miocardic a$are #rec(ent in $osto$erator:a. la $ersoane o"e*e, dia"etice,care $re*inta un risc mare cardio(ascular". la toti cardiacii, indi#erent de am$loarea inter(entiei cirur!icalec. la i$ertensi(i%)'. Tratamentul $ro+lactic in sindromul Mendelson consta in:a. !olirea $reo$eratorie a stomacului, sonda de as$iratie !astrica,com"aterea an&ietatii". !olirea $reo$eratorie a tu"ului di!esti( $rin su$rimarea alimentatiei siclisma e(acuatoriec. administarea de ini"itori de secretie !astrica

%)).In atelecta*ia $ulmonara $osto$eratorie tratamentul curati( (a urmari:a. de*o"structia "roniilor si anti"iotera$ie". calmarea tusei si anti"iotera$iec. administrarea de (itamine si antiin=amatorii%). Com$licatiile res$iratorii a$ar adeseori la "olna(ii care au stat mult du$ainter(entia cirur!icala in $o*itia:a. decu"it lateral stan!". decu"it dorsalc. decu"it (entral%)0.Atunci cand se $ractica inter(entie cirur!icala $e a"domenul su$eriorsi eso#a!, cea mai o"isnuita com$licatie res$iratorie in $osto$erator este:a. insu+cienta res$iratorie acuta". atelecta*ia $ulmonarac. "ronco$neumonia%).In larin!otraeita determinata de intu"atia orotraeala tratamentulconsta in:a. com$rese reci in jurul !atului, re$aus (ocal, aerosoli, antitusi(e,anti"iotice !enerale". com$rese calde in jurul !atului, re$aus (ocal, aerosoli, antitusi(e,anti"iotice !eneralec. nu necesita tratament medical%)3.In a"cesul #esier, a$arut in $osto$erator, tratamentul este cirur!ical:a. in #a*a de con!estie". in #a*a de colectiec. cand *ona este indurate%)4. Cea mai !ra(a com$licatie in#ectioasa $osto$eratorie este:a. se$ticemia $osto$eratorie". a"cesul #esierc. in#ectarea $la!ii cirur!icale%5.Tratamentul $ro+lactic in in#ectia urinara, ca si com$licatie in#ectioasa



$osto$eratorie, consta in:a. a$licarea de rutina a sondajului (e*ical". a$licarea sondajului (e*ical in orice conditiic. a$licarea sondajului (e*ical, numai daca este indicatie $recisa si numaiin conditii de ase$sie $er#ecta

%1.;lcerul !astro2duodenal $er#orat este cea mai #rec(enta si !ra(acom$licatie a ulcerului !astro2 duodenal si a#ectea*a in cel mai mare $rocent:a. #emeile $este 5 ani". "ar"atii intre '5 si 5 anic. #emeile intre '5 si 5 ani%%.Dia!nosticul di#erential dintre o a$endicita acuta si o sarcina e&trauterinaru$ta $oate + #acut $rin:a. re*ultatul emoleuco!ramei". sediul dureriic. starea !enerala, culoarea te!umentelor, re*ultatul leuco!ramei%'.Colan!io!ra+a e&$lorea*a:

a. (e*ica "iliara si caile "iliare e&trae$atice". (e*ica "iliarac. colonel%).E&amenul de urina se #ace o"li!atoriu in $reo$erator:a. numai la "olna(ii care (or + su$usi la inter(entii cirur!icale renale". la toti "olna(ii cirur!icalic. la "olna(ii care au ureea san!uina crescuta%.Determinarea !ru$ului san!uin si R2 ului este o"li!atorie:a. numai la "olna(ii care necesita trans#u*ie". la "olna(ii internati in ser(iciu de cirur!iec. numai la "olna(ii cu emora!ii%0.Se !aseste un numar crescut de trom"ocite in urmatoarele situatii:a. traumatisme osoase usoare". du$a emora!ii, s$lenesctomii, traumatisme a"dominalec. du$a iradieri se(ere, a$la*ie medulara, leucemie acuta%./emocultura re$re*inta o anali*a a san!elui care se recomanda in cursul:a. unei in#ectii urinare $entru identi+carea a!entului $ato!en". unei se$ticemia $entru identi+carea a!entului $ato!enc. unei emora!ii $entru identi+carea unei cau*e in#ectioase%3.Du$a $roducerea unui traumatism a"dominal incis, decesul $oatesur(eni in cate(a minute de la accident $rin:a. soc sau emora!ie masi(a". emora!ie interna lentac. le*iuni $arietale%4.Daca du$a 023 ore starea !enerala a unui $acient cu traumatisma"dominal, tinut su" o"ser(atie si tratament, nici nu se ameliorea*a, nici nuse inrautateste:a. se e#ectuea*a inter(entie cirur!icala e&$loratorie". se e&ternea*a $acientulc. se administrea*a antial!ice si se reia alimentatia



%05.;nui $acient cu traumatism a"dominal incis i se $oate $unedia!nosticul de ru$tura de stomac, daca radio!ra+a a"dominala @ $e !olarata:a. $re*enta aerului in ca(itatea $eritoneala". $re*enta licidului in ca(itatea $eritoneala

c. nu arata nici o modi+care%01.Su" denumirea de $la!i ale a"domenului sunt cu$rinse toate le*iuniledeterminate de un traumatism care:a. interesea*a si descide $eretele a"dominal". nu interesea*a $eretele a"dominalc. $roduce le*iuni (iscerale, dar nu lasa nici o urma $e $eretele a"dominal%0%.Cele mai #rec(ente emora!ii 7in doi tim$i7 sunt cele:a. ale +catului". ale $ancreasuluic. ale s$linei%0'.La emora!ia interna 7in doi tim$i7, tim$ul intai consta in:

a. emora!ia intra2 sau su"ca$sulara". ru$erea ca$sulei si e(acuarea san!elui in ca(itatea a"dominalac. san!ele cur!e li"er in a"domen%0).Pancreatita acuta este un sindrom a"dominal acut caracteri*at $rin:a. dureri a"dominale (iolente in etajul su$erior si alterare marcata a starii!enerale". durere in i$ocondrul dre$t cu iradiere in umar, stare !enerala usoralteratac. dureri in #osa iliaca drea$ta cu !returi si (arsaturi%0.Persoanele $redis$use la im"olna(irea de $ancreatita acuta sunt:a. "olna(ii su"$onderali". "olna(ii cu ulcer $er#oratc. adultii o"e*i%00.Pancreatita acuta se $roduce $rin autodi!estia !landei de catre:a. tri$sina". amila*ac. tri$sino!en%0.Tul"urarile in e(acuarea secretiei $ancreatice in duoden, $rin dere!lari#unctionale ale s+ncterului 8ddi duc la:a. in=amarea $ancreasului". necro*area $ancreasuluic. autodi!estia $ancreasului%03.Contu*ia a"dominala $oate determina moartea in cate(a *ile de la$roducerea accidentului $rin:a. emora!ie 7in doi tim$i7". emora!ie interna lentac. le*iuni $arietale%04.Dia!nosticul de certitudine al ulcerului !astro2duodenal $er#orat ses$rijina $e:a. antecedente ulceroase



". caracterul durerii si #enomenele di!esti(ec. dis$aritia matitatii e$atice, $unctia a"dominala $o*iti(a si $re*enta$neumotora&ului%5.Colecistita acuta este:a. o in=amatie acuta a $eretului colecistic

". o in=amatie acuta a caii "iliare e&trae$aticec. o tul"urare a motricitatii (e*iculei "iliare%1.Dis6ine*iile "iliare re$re*inta:a. tul"urari date de $ara*ito*ele intra(e*iculare". tul"urari ale cailor "iliarec. tul"urarii ale motricitatii (e*iculei "iliare%%.Dia!nosticul $re*umti( clinic de $er#oratie ulceroasa se s$rijina $e:a. caracterul durerii, semnele de $eritonita si antecedentele ulceroase". caracterul durerii si #enomenele di!esti(ec. starea !enerala a "olna(ului si $re*enta #enomenelor di!esti(e%'.A$endicita acuta are un sin!ur tratament:

a. medical". medico2 cirur!icalc. cirur!ical de ur!enta%).La un $acient cu a"domen acut, la care dia!nosticul nu s2a $reci*at inca,estecontraindicat sa se administre*e:a. "ar"iturice". antial!icec. antial!ice majore @mor+na, mial!in%.Cea mai #rec(enta #orma a $er#oratiei ulcerului !astro2duodenal este:a. in or!anele din (ecinatate". $er#oratia aco$eritac. in $eritoneul li"er%0.In e(olutia sindromului oclu*i(, tul"urarile electrolitice care in=uentea*ane!ati( s ctarea "olna(ului, ducand la soc, sunt:a. scaderea ClJ san!uin, cresterea 9J si a ureei". emoconcentratiac. scaderea CaJ%.Per#oratia aco$erita a ulcerului !astro2duodenal $oate + !asita inurmatoarele situatii:a. cand ori+ciul de $er#oratie este mic si su$lu". cand ori+ciul de $er#oratie se #ace $e un ulcer netratatc. cand ori+ciul de $er#oratie se descide in stomacul $lin%3An!iocolitele sunt a#ectiuni in=amatorii:a. ale colecistului". ale cailor "iliare e&tra si intra e$aticec. ale colecistului si ale cailor "iliare%4.Colica "iliara se instalea*a #rec(ent:a. din cau*a nealimentarii la tim$". du$a o masa "o!ata in le!ume si #ructe



c. du$a o masa "o!ata in !rasimi sau alimente cu e#ect colecistocineticrecunoscut%35.Pre*enta contracturii a"dominale $e toata aria a"domenului, #ormandasa *isul7 a"domen de lemn7 , se intalneste in:

a. oclu*ia intestinala". a$endicita acutac. ulcerul duodenal $er#orat%31.Daca un "olna( se $re*inta in ur!enta, a(and o durere (iolenta ine$i!astru, ca o lo(itura de $umnal, cu iradiere in i$ocondrul dre$t, $aloare,li$otimie, accelerarea $ulsului, imo"ilitatea res$iratiei in etajul a"dominalsu$erior, ne !andim la:a. $ancreatita acuta". a$endicita acuta $er#oratac. ulcer !astro2 duodenal $er#orat%3%.In e(olutia unei a$endicite acute, $eritonita acuta $oate a$area:

a. inaintea declansarii sim$omatolo!iei a$endiculare". odata cu $eritonita $lastica locali*atac. in $rimele %)2)3 ore de la de"utul cri*ei a$endiculare%3'.As$ectul anatomo2 $atolo!ic al unei a$endicite acute =e!monoase este:a. a$endice marit de (olum, cu as$ect de 7lim"a de clo$ot7". a$endice de culoare nea!ra2 (er*uie si as$ect de 7#run*a (esteda7c. a$endice con!estionat%3).Intr2o litia*a "iliara coloratia icterica $ersistenta a sclerelor, mucoaselorsi te!umentelor $oate + data de:a. in=amatia $eretului colecistic". $re*enta unui o"stacol in coledocc. un $roces in=amator al cailor "iliare%3.<ol(ulus2 ul intestinal se traduce $rin:a. rasucirea anselor intestinale". un $roces in=amator a$arut du$a o inter(entie cirur!icalac. un inel de e(entratie in care intra o ansa intestinala%30.;n $lastron colecistic se $oate trata ast#el:a. inter(entie cirur!icala de ur!enta". antis$astice, anti"iotera$ie, re!im alimentarc. re!im alimentar, tratament medical, com$letat cu tratament cirur!ical,$este023 sa$tamani, du$a 7racire7%3.Pentru $re(enirea com$licatiilor $ulmonare ce $ot a$area du$ainter(entiilecirur!icale $e tu"ul di!esti(, se iau urmatoarele masuri cu $acientul o$erat:a. $o*itionarea cores$un*atoare, mo"ili*area $recoce, !imnastica res$iratorie". administrarea anti"ioticelor si mo"ili*areac. com"aterea tusei si !imnastica res$irator%33.In $er#oratia urmatorului or!an din ca(itatea a"dominala nu a$areradiolo!ic $neumo$eritoneul:



a. stomacului". colonuluic. (e*iculei "iliare%34.In ca*ul unui a"domen acut cirur!ical, cu semne de $eritonita instalate,inter(entia cirur!icala este o"li!atoriu sa se $ractice in:

a. 1521% ore de la instalarea semnelor de $eritonita". 20 ore de la instalarea semnelor de $eritonitac. 3215 ore de la instalarea semnelor de $eritonita%45.?olna(ii su#erin*i de colecistita acuta tre"uie nea$arat:a. s$itali*ati si o$erati". s$itali*ati si tratati medicalc. tratati la domiciliu su" su$ra(e!erea medicului de #amilie%41.As$ectul anatomo2 $atolo!ic al unei a$endicite acute !an!renoase:a. a$endice marit de (olum cu as$ect de 7lim"a de clo$ot7". a$endice de culoare nea!ra2 (er*uie si as$ect de 7#run*a (esteda7c. a$endice con!estionat

%4%.Tratamentul in $lastronul a$endicular consta in:a. se tratea*a medical si, du$a racirea $rocesului, se inter(ine cirur!ical". se inter(ine cirur!ical de ur!entac. se tratea*a medical%4'.Pla!ile a"dominale $enetrante sunt $la!ile in care a!entul traumatic a$enetrat:a. in $eritoneu, dar a le*at si $er#orat mai multe or!ane". in $eritoneu, dar a le*at un or!anc. in $eritoneu, dar nu a le*at nici un or!an%4).Plastronul a$endicular este:a. o $eritonita $lastica". o tumora mali!na a$endicularac. o in=amatie a a$endicului%4.In oclu*iile intestinale (eci, (arsaturile sunt:a. #ecaloide". "ilioasec. alimentare%40.<arsaturile #ecaloide a$ar $recoce in oclu*iile:a. intestinale inalte". intestinale joasec. intestinale #unctionale%4.?olna(ul care a su#erit un traumatism a"dominal (a + ase*at corect in$o*itia: a. de decu"it dorsal cu mem"rele $el(iene usor =ectate @su" !enunci seasea*a o $atura rulata sau o $erna". de decu"it lateral dre$t sau stan!, de $artea traumatismuluic. semise*anda, cu !enuncii =ectati, $entru a asi!ura com$resiuneaa"domenului%43.Conduita de ur!enta in oclu*ia intestinala mecanica instalata de #oartescurt tim$ consta in:



a. linistirea $acientului, sonda de as$iratie !astrica, clisma $entru !olirease!mentului de su" oclu*ie". idratare, clisma e(acuatoriec. sedarea $acientului si reluarea tre$tata a alimentatiei%44.Pla!ile a"dominale care $re*inta o mai mare !ra(itate sunt:

a. cele $er#orante". cele $enetrantec. cele care interesea*a numai $eretele a"dominal'55.Prin ulcerul !astro2duodenal intele!em:a. desciderea ulcerului in ca(itatea li"era $eritoneala". desciderea ulcerului intr2un or!an $lin @+cat, $ancreasc. $er#oratia $eritoneului'51.Daca $rin $la!a a"dominala se scur!e "ila sau continut !astric, $la!a: a.este $enetranta". interesea*a calea "iliara sau stomaculc. interesea*a numai $eretele a"dominal

'5%.;n a"domen acut cirur!ical cu sediul durerii ju&ta$u"ian arata o$er#oratie a:a. stomacului si duodenului". uteruluic. intestinului me*enterial si colonului'5'.In a$endicita acuta $er#orata durerea este:a. (iolenta, cu $re*enta 7 a"domenului de lemn7". (iolenta, !enerali*ata de la ince$ut in intre! a"domenulc. initiala in #osa iliaca drea$ta, "rusca, (iolenta'5).Tratamentul cirur!ical al unei colecistite acute consta in:a. colecistectomie". colecistostomiec. colecistectomie cu coledocotomie'5.Colecistita acuta re$re*inta:a. in=amatia acuta a $eretului (e*icular, coe&istand in majoritatea ca*urilorcuun o"stacol in#undi"ulo2cistic". in=amatia cailor "iliare e&trae$aticec. in=amatia acuta a $eretilor cailor "iliare coe&istand cu $re*enta unui calculin coledoc'50.Coloratia su"icterica a sclerelor, mucoaselor si te!umentelor $oate +data de:a. s$asmul re=e& al s+ncterului 8ddi". $re*enta unui o"stacol in coledocc. discine*ia "iliara'5.Intr2o $ancreatita acuta, cu e(olutie #ara com$licatii, tratamentul de "a*aeste medical si in conducerea tratamentului se (a tine seama de:a. e(olutia starii !enerale, a #e"rei, a leucocito*ei, a amila*emiei". e(olutia durerii si $osi"ilitatea de reluare ra$ida a alimentatieic. sedarea "olna(ului si reluarea cat mai ra$id a (ietii normale



'53.Colecistectomia cu coledocotomie se $ractica ca tratament cirur!ical in:a. colecistita acuta". colecistita acuta cu calcul $re*ent si in coledocc. discine*ia "iliara'54.In ca*ul unei oclu*ii intestinale mecanice instalate de mai multa (reme,

atitudinea de ur!enta consta in:a. montarea unei sonde de as$iratie !astrica, a"ord (enos $entru recoltareasan!elui in (ederea e#ectuarii $ro"elor de la"orator si montarea unei $er#u*ii$entru reecili"rarea idroelectrolitica". recoltarea san!elui in (ederea determinarii unor $ro"e de la"orator sicalmarea dureriic. se #ace direct inter(entia cirur!icala'15.Peritonita acuta di#u*a re*ulta din:a. locali*area unui $roces in#ectios la ni(elul unui or!an din ca(itateaa"dominala". reactia locala a $eritoneului si (iscerelor a"dominale si reactia !enerala

determinata de actiunea a!resi(a a !ermenilor ajunsi in $eritoneuc. $atrunderea !ermenilor in ca(itatea a"dominala si in=amarea locului de$atrundere'11.Peritonita acuta di#u*a $oate + secundara $atrunderii !ermenilor $rin:a. $er#orarea unui or!an ca(itar datorata unui $roces $atolo!ic sau traumatic". $er#orarea $eritoneului si locali*area $rocesului in#ectios la $eretec. $rin locali*area $rocesului in#ectios la ni(elul unui or!an ca(itar'1%.In!rijirea $osto$eratorie, du$a re*ol(area cirur!icala a unei oclu*iiintestinale mecanice, consta in:a. calmarea durerii si reluarea alimentatiei". se continua tratamentul de reecili"rare emodinamica, de re#acere astarii !enerale $ana la reluarea tran*ituluic. in!rijirea $la!ii o$eratorii si reluarea alimentatiei'1'.In $eritonita acuta, secundara ulcerului !astric $er#orat, datoritacaracterului#oarte iritant al sucului !astric ajunsin $eritoneu, sim$tomulcaracteristic este:a. durerea e&trem de (ie in e$i!astru, care nu se !enerali*ea*a in tota"domenul, dar este insotita de !returi si (arsaturi". durerea e&trem de (ie in e$i!astru, #ara un sim$tom $remer!ator, care se!enerali*ea*a in tot a"domenul, dar cu o intesitate mai crescuta la locula$aritieic. durere surda in e$i!astru, cu iradiere in umarul dre$t, insotita de !returi si(arsaturi'1).In ulcerul !astric si duodenal $er#orat, este caracteristica :a. durerea e$i!astrica de intensitate deose"ita 7ca o lo(itura de $umnal7,urmata de ri!iditatea a"domenului 7de lemn7". durerea e$i!astrica de intensitate medie, insotita de ri!iditateaa"domenului 7de lemn7c. durerea insidioasa locali*ata in i$ocondrul dre$t, cu iradiere in e$i!astru'1.Caractersisticile durerii din $eritonita acuta $rin $er#orarea colecistului



sunt:a. a$are in i$ocondrul dre$t, co"oara $e =ancul dre$t in #osa iliaca drea$ta,!enerali*andu2se a$oi in tot a"domenul". a$are "rusc o durere (ie in tot a"domenul, cu o intensitate usor crescuta ini$ocondrul dre$t

c. a$are o durere (ie in e$i!astru, care se !enerali*ea*a in tot a"domenul'10.Dintre urmatoarele licide ajunse in $eritoneu, $atolo!ic sau traumatic,#oarte iritant este:a. licidul e(acuat din intestinul su"tire". sucul !astricc. "ila'1.Peritonita acuta locali*ata este acea #orma a $eritonitei in care:a. $rocesul in#ectios este locali*at in re!iunea in care a a$arut". $rocesul in#ectios a$are la ni(elul $eretelui a"dominalc. $rocesul in#ectios cu$rinde tot a"domenul'13.Pentru com"aterea unor com$licatii #rec(ente du$a inter(entiile

cirur!icale $e tu"ul di!esti(, in ca* de(arsaturi, se iau urmatoarele masuri:a. se administrea*a medicatie antiemetica". se instalea*a sonda de as$iratie $entru e(acuarea sta*ei !astrice si seadministrea*a, du$a ca*, si medicatie antiemeticac. se reia tre$tat alimentatia'14.Peritonita acuta locali*ata in re!iunea $el(iana se numeste:a. $eritonita a$endiculara". $eritonita !enitalac. $el(i$eritonita'%5.De o"icei, $eritonitele acute locali*ate au tendinta de (indecare daca sea$lica un tratament constand in:a. re$aos la $at, re!im alimentar, anti"iotera$ie, iar du$a 7racire7 inter(entiecirur!icala". $re!atirea $acientului $entru inter(entia cirur!icala de ur!entac. calmarea durerii si com"aterea #e"rei'%1.In colecistita acuta, durerea $oate + com"atuta si $rin mijloacene#armacolo!ice, a$licate local:a. sac cu nisi$". $un!a cu !eatac. com$resie calda'%%.Intr2o $la!a a"dominala $enetranta cu e(isceratie $osttraumatica, se iaula locul accidentului urmatoarele masuri locale:a. se e&ecuta mane(re de reducere a anselor intestinale in interior si se $uneun cam$ deasu$ra, +&at de o #asa com$resi(a". se a$lica $ansament #oarte com$resi(c. nu se (or e&ecuta mane(re de reducere a anselor intestinale, se $undeasu$ra cam$uri umede caldute +&ate de o #asa necom$resi(a'%'.;rmatoarele a#ectiuni $ot + considerate $eritonite acute locali*ate:a. $lastronul colecistic". colecistita acuta



c. a$endicita acuta'%).La un $acient care $re*inta oclu*ie intestinala starea !enerala sealterea*a $ro!resi( si sindromul oclu*i( este mai $utin alarmant in:a. tumora intestinala". (ol(ulus intestinal

c. carcinomato*a $eritoneala'%.La alterarea starii !enerale din oclu*ia intestinala un rol determinant il autul"urarile de emodinamica deoarece:a. intestinul a"soar"e doar 152%5> din continutul intestinal". intestinul a"soar"e 45> din continutul care circula $rin elc. intestinul a"soar"e 5> din continutul care circula $rin el'%0.Durerea intensa, colicati(a in i$ocondrul dre$t cu iradiere in umar sis$ate, insotita de #e"ra si care nu cedea*a sau este #oarte $utin in=uentatade antial!ice si antis$astice este $rodusa de:a. colecistita acuta". a$endicita acuta su"e$atica

c. $ancreatita acuta'%.Conduita de ur!enta intr2o colica "iliara internata in s$ital consta in:a. re$aos la $at, re!im alimentar idric, anal!etice, antis$astice, antiemetice". recoltarea $ro"elor de san!e, $er#u*ie, calmarea durerii, com"atereain#ectiei,calmarea (arsaturilor, $un!a cu !eata si inter(entie cirur!icalac. tu"aj duodenal, mor+na, $re!atire $entru inter(entia cirur!icala'%3.orma edematoasa a $ancreatitei acute se caracteri*ea*a $rin:a. edemul s+ncterului 8ddi". cresterea in (olum a $ancreasuluic. $roces su$urati( al $ancreasului'%4.Pancreatita acuta emora!ica se caracteri*ea*a $rintr2o:a. san!erare su"ca$sulara masi(a si ru$erea ca$sulei su" $resiuneaematomului". san!erare $eritonealac. san!erare $ro(ocata su" $resiunea ematomului s$lenic''5.Pla!ile a"dominale $er#orante sunt $la!ile in care a!entul traumatic:a. a $enetrat in $eritoneu, dar nu a le*at nici un or!an". a le*at si $er#orat unul sau mai multe or!anec. nu a $enetrat $eritoneul, dar a le*at unul sau mai multe or!ane''1.In (ederea inter(entiei cirur!icale la un "olna( cu oclu*ie intestinalaeste #oarte "ine sa se cunoasca:a. ora ultimei mese". cau*a care a determinat oclu*iac. de cand s2a instalat oclu*ia''%.8clu*iile intestinale mecanice $ot + $ro(ocate de o"stacole intrinseci :a. (ol(ulus intestinal". tumora intestinala mali!nac. tumora a"dominala'''.Anceta e$idemiolo!ica de+niti(a $resu$une :



a. e#ectuarea de catre medicul de #amilie -". inceierea o data cu limitarea #ocarului -c. com$letarea ancetei $reliminare cu in(esti!atii si masuri e+ciente siinceierea o data cu limitarea #ocarului .'').Controlul medical $eriodic anual al $ersonalului din sectorul alimentar se

#ace $rin :a. e&amene clinice -". co$roculturi, r&.$ulmonar, R?K-c. eco!ra+e a"dominala .''.De*in#ectia urmareste :a. inde$artarea a!entilor $ato!eni de $e te!umente si de $e di#eriteo"iecte din mediul e&tern-". distru!erea a!entilor $ato!eni din $ro#un*ime, $rin mijloace +*ice sicimice-c. inde$artarea si distru!erea a!entilor $ato!eni de $e te!umente sidi#erite o"iecte din mediul e&tern, $rin mijloace +*ice, cimice si mecanice.

''0.Sterili*area urmareste :a. neutrali*area a!entilor $ato!eni de $e toate su$ra#etele ce (in incontact cu "olna(ul-". distru!erea tuturor microor!anismelor $ato!ene si ne$ato!ene inclusi(a s$orilor de $e o"iecte cu utili*are medicala-c. inacti(area a!entilor $ato!eni e&istenti $e su$ra#ata instrumentelorciur!icale''.De*insectia de com"atere utili*ea*a in mod curent :a. metode +*ice, cimice si "iolo!ice -". metode !enetice -c. am"ele ras$unsuri sunt corecte .''3.An!ina ulceronecrotica, ca #orma a an!inei stre$tococice, se intalneste :a. cu mult mai rar-". #rec(ent-c. niciodata.''4.Din $unct de (edere clinic, an!inele se clasi+ca ast#el:a. an!ine : rosii, al"e, ulceroase-". an!ine: rosii , necrotice-c. an!ine : rosii , al"e .')5.Tratamentul an!inei stre$tococice consta in administrarea de :a. $enicilina -". tetraciclina si cloram#enicol-c. do&iciclina.')1.Scarlatina este o "oala in#ectioasa $rodusa de :a. stre$tococul "eta2emolitic din !ru$a A-". sta+lococul auriu-c. stre$tococul al#a emolitic din !ru$a ?.')%.Scarlatina se mani#esta clinic in $erioada de de"ut $rin :a. an!ina, #e"ra moderata, eru$tie #u!ace -". #e"ra mare, an!ina, ce#alee, (arsaturi-



c. #e"ra, an!ina, taicardie, (arsaturi.')'.Eru$tia in scarlatina este:a. micro$a$uloasa, as$ra la $i$ait-". micro$a$uloasa, cati#elata la $i$ait-c. (e*iculara .

')).Pentru scarlatina distincti( este semnul :a. Gro*o(ici 2 Pastia, cu elemente $ur$urice dis$use linear la ni(elul $liceicotului si in!inal-". 9o$li6 2 roseata di#u*a a mucoasei "ucale, o dun!a al"a $e !in!ii@dun!a A$$ert-c. Masca ilato(, semnul Pastia si ciclul lin!ual.').E&antemul scarlatinos a$are mai intai :a. $e !at si torace-". mem"re su$erioare-c. #ata anterioara a toracelui si a"domen.')0.An!ina rosie J #e"ra J eru$tie micro$a$uloasa $e trunci, res$ectand

#ata, (a su!erea*a :a. (aricela-". rujeola-c. scarlatina .').Co$ilul cu scarlatina este tratat:a. o"li!atoriu in s$ital de catre medical s$ecialist -". la domiciliu -c. de catre medical scolar.')3.Mani#estarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :a. stre$tococilor al#a2 emolitici-". stre$tococci "eta 2emolitici-c. to&ina scarlatinoasa @Dic6 eli"erata de stre$tococul "eta2 emolitic!ru$a A.')4.An!ina din scarlatina are urmatoarele caractere:a. rosie, cu #alse mem"rane aderente care se re#ac ra$id, e&tensi(e la$ilieri, lueta, san!erande-". rosie sau eritemato2$ultacee, rar ulcero2necrotica -c. eritematoasa di#u*a.'5.In dianosticul scarlatinei de im$ortanta majora este ciclul lin!ual cuurmatoarele caracteristici:a. lim"a sa"urala, smeurie, rosie incis, lucioasa-". lim"a smeurie, relie#are a $a$ilelor #un!i#orme-c. lim"a sa"urala ce se descuamea*a in sens antero2$osterior .'1.Tratamentul sim$tomatic in scarlatina se adresea*a :a. #e"rei, ce#aleeei si durerilor la de!lutitie-". #e"rei si catarului res$irator -c. #e"rei, $oliadeno$atiei occi$itale'%.In scarlatina, testarea rece$ti(itatii se #ace $rin testul intradermic Dic6,test de:a. imunitate-



". aler!ie -c. nici una dintre a+rmatii nu este corecta .''.Com$licatiile scarlatinei $ot +:a. to&ice, se$tice, $ostin#ectioase-". su$rain#ectii "acteriene, cru$, ence#alita-

c. $oliartrite, e#ect terato!en.'). In rujeola, $erioada de incu"atie durea*a :a. '20 *ile-". 3211 *ile-c. 1)2%1 *ile'.Eru$tia maculo$a$uloasa in rujeola ince$e la :a. #ata 2 du$a ureci, $e #runte si o"raji -". !at 2 torace-c. mem"re'0.E(olutia eru$tiei in rujeola :a. da descuamatie #ur#uracee $recoce, in lam"ouri tardi(e-

". nu lasa urme-c. da $i!mentare ca#enie si descuamatie #oarte +na .'.Cresterea #e"rei in $erioada de stare si de $alire a eru$tiei :a. este normala-". este semn de com$licatie $rin su$rain#ectie "acteriana-c. este li$sita de im$ortanta .'3.Semnul 9o$lic6, $ato!nomonic in rujeola, dis$are:a. in $rima *i de eru$tie -". in a treia *i du$a ce eru$tia $aleste-c. in $erioada de con(alescenta .'4.Im$ortanta ru"eolei este data de :a. e#ectul terato!en asu$ra sarcinii in $rimele '2) luni cu a$aritia unormal#ormatii con!enitale -". com$licatiile to&ice, se$tice $ostin#ectioase -c. e(olutia asim$tomatica .'05.Eru$tia in ru"eola are urmatoarele caracteristici :a. macule mici de culoare ro*, #ara tendinte la con=uente-". micro$a$uloasa, cu #ond con!esti( -c. maculo$a$uloasa, cu tendinte la con=uente .'01.Incu"atia in ru"eola durea*a :a. %2' sa$tamani-". 12% sa$tamani-c. 1 sa$tamana .'0%.e"ra J catar res$irator J adeno$atie sunt sim$tome care su!erea*a :a. rujeola-". ru"eola-c. scarlatina'0'..Le!islatia actuala $re(ede ca ra$ortarea ca*urilor de ru"eola sa see#ectue*e:a. trimestrial, numeric-



". lunar, nominal -c. in %) ore de la de$istare, nominal .'0). In $erioada de stare, eru$tia cu as$ect $olimor#: macule, $a$ule,(e*icule clare ori tul"uri si cruste ematice a$are in :a. scarlatina-

". rujeola-c. (aricela.'0. Distri"utia centri$etal a eru$tiei @sunt mai multe elemente $e trunci siradacina mem"relor a$are in :a. (aricela-". ru"eola-c. an!ina.'00. Eru$tia este $ruri!inoasa in :a. scarlatina-". ru"eola-c. (aricela.

'0. Parotidita e$idemica este cunoscuta si su" numele de :a. oreion-". (arsat-c. $ojar.'03.Ta"loul clinic cu de"ut relati( "rusc, #e"ra, ce#alee si jena in lojile$arotidiene a$are in:a. s$ondilo*a cer(icala-". $arotidita e$idemica-c. ru"eola.'04.In tusea con(ulsi(a, sursa de in#ectie este :a. omul "olna( cu #orme ti$ice si ati$ice-". animalele-c. $urtatorii #arin!ieni de stre$tococ .'5. Semnele catarale res$iratorii : rinita, ra!useala, tuse, injectieconjuncti(ala, as$ect 7#acies $lans7, su"#e"rilitate, a$ar in :a. rujeola-". tuse con(ulsi(a-c. ru"eola.'1. Primo(accinarea in $oliomielita consta in doua administrari orale, la %luni inter(al, in lunile de :a. iarna2$rima(ara-". (ara2 toamna-c. toamna 2 iarna .'%. A treia (accinare $entru $oliomielita se #ace :a. in $rimul an de scoala-". liceu-c. maturitate.''.Menin!ita $neumococica detine $rioritatea ca #rec(enta in etiolo!iamenin!itelor $urulente la :a. co$ii-



". adulti $este )5 ani-c. nou2nascut si su!ar .'). Sindromul ence#alitic 2 o inmanuncere de semne si sim$tome2 caree&$rima a#ectarea creierului de cau*a in#ectioasa si $ostin#ectioasa, a$arein :

a. e$atita acuta (irala-". ence#alita-c. to&iin#ectie alimentara.'. Ta"lou clinic cu (arsaturi, colici a"dominale, scaune diareice, de+neste :a. e$atita acuta (irala-". to&iin#ectia alimentara-c. scarlatina.'0. Ta"loul clinic ce cu$rinde scaune #rec(ente, moi, licide, a"undente, cuas$ect omo!en, de culoare !al"en (er*ui, a$are in:a. olera-". sallmonelo*a-

c. di*enterie.'. Im$iedicarea $roli#erarii a!entului $ato!en e&istent in unele alimente se#ace $rin $astrarea la tem$eratura de :a. 2!rade C-". !rade C-c. 215 !rade C.'3.?acilul ti+c are $ato!enitate e&clusi(a $entru :a. animal-

". om-c. om si animal, in e!ala masura.'4. e"ra ti#oida se transmite $e cale :a. di!esti(a-". aero!ena-c. $arenterala.'35. Scaunele diareice (er*i ca in 7 *eama de ma*are7, omo!ene, a$ar in :a. sallmonela-". #e"ra ti#oida-c. $eritonita.'31. Scaune numeroase, muco$iosan!uinolente, tenesme si uneori #e"ra,stare to&ica, su"linia*a sindromul clinic dina. tetanos-". di*enterie-c. e$atita (irala.'3%. Calea de transmitere a di*enteriei este:a. aero!ena-". #ecal2orala-c. $arenterala.'3'. Rol $rimar in transmiterea di*enteriei il au:a. contaminarea ainelor-". mainile murdare-



c. mustele '3). Pentru "olna(ii care lucrea*a in sector alimentar, colecti(itati de co$ii,este o"li!atoriu controlul, du$a tratament, $rin recoltarea de :a. 1 co$rocultura-". ' co$roculturi-

c. co$roculturi.'3.. Solul, $ra#ul, o"iectele contaminate, mijlocesc $atrunderea s$orilor $rin:a. le*iuni ale te!umentelor-". di!esti(e-c. aero!en.'30. Mor"iditatea $rin tetanos a sca*ut #oarte mult $rin !enerali*area(accinarii cu:a. anato&ina tetanica-". (erora"-c. anato&ia di#terica.'3. De"utul, de o"icei lent, cu 7trismus7 $recedat uneori de tresariri

musculare la ni(elul $la!ii este semn $ato!nomonic $entru :a. scarlatina-". tetanos-c. di*enterie.'33. 7Rasul sardonic7 a$are in :a. scarlatina-". rujeola-c. tetanos.'34.Stadiul com$ensat se caracteri*e*a $rin:a. i$ers$lenism-". e$atome!alie-c. sim$tomele nu sunt e(idente-'45. Le!aturile (asculare de (arice eso#a!iene se #ac:a. in sco$ $ro+lactic-". de necessitate-c. cand starea "olna(ului nu $ermite inter(entii de am$loare-'41. Sonda cu "alon a$licata in sco$ emostatic in ca*ul san!erarii (ariceloreso#a!iene este:a. ole-". ?lac6more-c. Sonda endotraeala-'4%.E&amenul radiolo!ic ntr2o entorsa este:a. o"li!atoriu". nu este a"solut necesarc. o"li!atoriu atunci cFnd "anuim o le*iune mai im$ortanta'4'.Le*iunile ca$sulei articulare n ca*ul lu&atiilor sunt:a. mai im$ortante decFt cele din entorse". mai $utin im$ortante decFt cele din entorsec. nu se $roduc le*iuni articulare'4)..Pentru a calma durerea e&trem de (ie n ca*ul unei lu&atii:



a. se administrea*a anal!etice majore". se readuce cFt mai ur!ent ca$etele articulatiei n $o*itie normalac. se administrea*a sedati(e'4.A$licarea atelelor se (a #ace ast#el ncFt sa de$aseasca ntotdeauna:a. articulatia de deasu$ra *onei #racturate

". articulatia de dedesu$tul *onei #racturatec. articulatia de deasu$ra si de dedesu$tul *onei #racturate'40..Din urmatoarele le*iuni traumatice osteo2articulare este mai !ra(a:a. #ractura n 7lemn (erde7". lu&atia descisa a cotuluic. #ractura dia+*ei $eroneului'4 In cursul unei lu&atii urmatoarele sim$tome, dar si com$licatiile$ot a(eaurmari !ra(e:a. emartro*e, idrartro*e". com$resiunile (asculare si ner(oasec. de#ormarea re!iunii si im$otenta #unctionala

'43.Cele mai #rec(ente recidi(e ale lu&atiilor a$ar la:a. articulatia sca$ulo2umerala". articulatia co&o2#emuralac. articulatia cotului'44.Recunostem din #racturile de mai jos cele clasi+cate du$a mecanismulde$roducere:a. #racturi $rin ndoire si rasucire". #racturi ncise si descisec. #racturi com$lete si incom$lete)55.Prin #ractura descisa se ntele!e:a. #ractura aco$erita de $iele,dar cu le*iuni masi(e a muscilor, tendoanelorsi (aselor". #ractura care $roduce le*iuni ale or!anelor (isceralec. #ractura n care $ielea a #ost le*ata si osul ajun!e n contact cu e&teriorul)51.Com$licatiile de mai jos care sunt mai #rec(ente n #racturile descisecom$arati( cu cele ncise sunt:a. em"olii $ulmonare si cere"rale". socul traumatic si emora!icc. $rocesele se$tice de osteita sau osteomielita)5%.Din #racturile de mai jos sunt #racturi com$lete doar:a. #ractura n 7(Fr# de clarinet7". #ractura n 7lemn (erde7c. #ractura $rin n#undare)5'.ractura cominuti(a re$re*intaa. #ractura mai multor oase ale aceluiasi mem"ru". #racturi multi$le ale oaselorc. #ractura cu mai multe #ra!mente ale aceluiasi os)5). Sunt semen si!ure ale unei #racturi de osa. ecimo*ele si ematomul



". durerea n $unct +&, care se accentuea*a cFnd miscam #ra!mentele osoasec. de#ormarea re!iunii)5.In #racturile $rimelor $atru coaste$ot a$area ca le*iuni concomitente:a. le*iuni $ulmonare cu $neumotora&". ru$turi ale +catului, riniciului, s$linei

c. le*iuni $ulmonare cu emotora&)50.Ccare din #racturile de mai jos este mai !ra(a:a. #ractura de col #emural". #ractura descisa n 1H' medie a ante"ratuluic. #ractura oaselor !am"ei)5.n ca*ul unei #racturi #ara de$lasare, la s$ital se I2au urmatoarele masuri:a. se $une dia!nostic clinic si radiolo!ic". se #ace aneste*ie !eneralac. se asi!ura reducerea #racturii)53..A$aratul !i$sat tre"uie sa cu$rinda:a. numai #ocarul de #ractura

". #ocarul de #ractura si articulatia de dedesu$tc. articulatia de deasu$ra si dedesu$tul #ocarului de #ractura)54..Din #racturile de mai jos nu se $ot reduce corect $e cale orto$edica sieste ne(oie de reducere cirur!icala la:a. #ractura de rotula". #ractura de umerusc. #ractura de olecran)15.;rmatoarele $la!i se datorea*a a!entilor mecanicia. $la!a $rin caldura, a!enti ioni*anti". $la!a $rin nte$are, taiere, $rin muscaturac. $la!a $rodusa de #ri!, aci*i, ra*e !ama)11.Prin $la!i $er#orante intele!em:a. $la!i ale te!umentelor". $la!i care $atrund n ca(itatile naturalec. $la!i care $atrund n ca(itatile naturale si le*ea*a unele or!ane dinca(itateares$ecti(a)1%. Prin $la!i recente intele!em:a. $la!i $roduse n *iua res$ecti(a". $la!i $roduse su" 023 orec. $la!i $roduse n ultimele )3 ore)1'. In ca*ul muscaturilor de sar$e si nte$aturilor de insecte (eninoase se$ractica urmatoarele mane(re:a. inci*ia si e&ci*ia tesutului cutanat n *ona le*ata". a$licarea !aroului deasu$ra le*iuniic. administrare de anti(enin)1).Ra"ia se $oate transmite $rin:a. nte$aturi ale unor inserte". $la!i muscate de animalec. inocularea (eninului de sar$e



)1.Alaturi de tratarea corecta a $la!ii se (a a$lica o imo"ili*are n a$arat!i$sat in urmatoarele situatii:a. $la!i cu emora!ie mare". $la!i n care sunt ntFlnite mase mari (asculare si tendoanec. $la!i cu le*iuni osteo2articulare

)10.A$licarea unui $ansament umed este indicata in:a. $la!ile recente". $la!ile care secreta a"undentc. trom"o=e"ite)1.Pentru +&area unui $ansament la ni(elul ca$ului se $oate #olosi:a. +&are cu leuco$last". +&are cu $lasa autoade*i(ac. +&are cu "asma @ca$elina)13.Atro+erea muscilor si scaderea tonusului n !eneral $oate a$area la"olna(ii imo"ili*ati datorita:a. $o*itiei incorecte

". din cau*a imo"ili*arii ndelun!atec. din cau*a a$licarii unui tratament necores$un*ator)14..<entilatia di+cila a $lamFnilor la "olna(ul imo"ili*at tim$ ndelun!at$oate $roduce:a. $neumonii i$ostatice". "rono$neumoniic. $leure*ii)%5..?olna(ii imo"ili*ati la $at (or + scosi la aer li"er @terasa, "alcon cuajutorul:a. $atului, #ara ca el sa +e mo"ili*at". n carucioare rulantec. este contraindicata iesirea din salon)%1..Pentru $re(enirea escarelor la "olna(ii imo"ili*ati carora nu le este$ermisa mici o miscare se (or #olosi:a. saltele $neumatice". saltele $neumatice, com$artimentate, antidecu"itc. saltele din material $lastic

)%%.Coma dia"etica $oate + declansata de:a. e#ort +*ic $relun!it". o$rirea sau diminuarea nejusti+cata a tratamentului cu insulinac. consum de alcool)%'.Semnele majore din coma dia"etica sunt:a. res$iratie 9ussmaul, desidratare !lo"ala, tul"urari de cunostinta@comacalma". a!itatie $siomotoriec. ce#alee, di$lo$ie, an&ietate)%). Pacientul cu coma dia"etica $re*inta urmatoarele sim$tome:a. astenie, somnolenta 2 coma". con(ulsii tonico2clonice



c. $ierderea monoculara sau "inoculara a (ederii)%. Primul !est tera$eutic, atunci cFnd di#erentierea dintre comai$o!licemica si coma dia"etica este !reu de #acut, consta n:a. administrarea de %5 2 '5 ml !luco*a i$ertonica". recoltarea $ro"elor de la"orator

c. administrarea i.(. a %5 ;I insulina ra$ida)%0. Tul"urarile electrolitice care se $roduc n coma dia"etica sunt:a. cresterea $2ului san!uin". scaderea clorului san!uinc. scaderea $otasiului, clorului si sodiului san!uine)%. Reidratarea $acientului n coma dia"etica (a nce$e cu administrareade:a. Manitol %5> n $er#u*ie lenta @'5 2 05 min". ser +*iolo!ic 2 1555 ml n $rimele %5 de minutec. ser !luco*at >)%3. In coma dia"etica se $ot administra solutii i$ertonice de !luco*a %5>

tam$onata cu insulina atunci cFnd:a. a$ar $rimele semne de constiinta". se nre!istrea*a cresterea re*er(ei alcalinec. !licemia a sca*ut su" '55 m!>)%4. Insulina tre"uie $astrata:a. la tem$eratura camerei". n #ri!ider la tem$eratura de J% 2 J5c. am"ele (ariante sunt corecte)'5. Mani#estarile res$iratorii care a$ar n socul ana+lactic sunt:a. $oli$nee cu e&$iratie $relun!ita si tiraj". res$iratie Cene2Stoc6esc. cri*e de dis$nee cu res$iratie suieratoare, $ro(ocata de"ronoconstrictie)'1. Com"aterea durerii n soc se #ace cu:a. medicamente indicate de medic". &ilina 5, 2 1>c. mial!in)'%. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:a. soc com$ensat, soc decom$ensat, coma". soc com$ensat, soc ire(ersi"ilc. soc decom$ensat, coma)''. Dia"etul *aarat se caracteri*ea*a $rin:a. $ertur"area meta"olismului !lucidic". cresterea ni(elului !licemiei $ost$randialec. $ertur"area meta"olismului mineral)'). Pro"a i$er!licemiei $ro(ocate se #ace $rin:a. administrarea orala a )5 ! !luco*aH1 m% su$ra#ata cor$orala di*ol(ata

n '55 ml a$a". administrarea orala de 155 ! !luco*a $ul"ere di*ol(ata n '55 ml a$ac. administrarea i.(. de !luco*a ''>



)'. Cau*a asa2numitei 7sFn!erari n $ro$riile tesuturi7 n cadrul soculuitraumatic este:a. (asodilatatia la locul de actiune a a!entului traumatic". (asodilatatia masi(a la locul actiunii a!entului traumatic dar si ladistanta

c. emora!ia intratisulara)'0. Socul emora!ic a$are du$a emora!ii acute cFnd $ierderile de$asesc:a. %5> din masa circulanta". '5> din masa circulantac. orice emora!ie e susce$ti"ila de a $roduce soc emora!ic)'. Injectia cu adrenalina sau sim$aticomimetice in stadiul de soccom$ensat $oate a(ea urmatoarele e#ecte:a. ridica tonusul "olna(ului". a!ra(ea*a ano&ia tisulara si !ra"esc decom$ensareac. #a(ori*ea*a iesirea "olna(ului din starea de soc)'3. Dia"etul *aarat este o "oala de meta"olism cu e(olutie cronica si se

datorea*a:a. distru!erii $ancreasului". insu+cientei relati(e de insulinac. insu+cientei a"solute sau relati(e de insulina n or!anism)'4.Criteriile $entru dia!nosticul de $neumonie, ca in#ectie no*ocomiala,includ:a. e&amen de s$uta-". e&amen radiolo!ic-c. com"inatii di#erite ale unor do(e*i clinice, radiolo!ice si de la"orator .))5. Sco$ul a$licarii Precautiunilor ;ni(ersale este de a :a. $re(eni transmiterea in#ectiilor $e cale san!uina $ersonalului , la loculde munca-". $re(eni transmiterea in#ectiilor no*ocomiale -c. $re(eni transmiteriea in#ectiilor, $e cale aero!ena, in unitatile sanitarecu $aturi .))1. .Mani#starea clinica caracteristica litia*ei renale este:a. in#ectia urinara-". insu+cienta renala-c. colica renala.))%. Sediul durerii in colica renala se a=a in:a. re!iunea lom"ara-". re!iunea toracala-c. re!iunea su$ra$u"iana.))'. Durerea lom"ara cu iradiere in or!anele !enitale e&terne estecaracteristica:a. insu+cientei renale acute -". insu+cientei renale cronice-c. colicii renale.))). ;remia este stadiul terminal al :a. insu+cientei renale cronice -



". $ielone#ritei cronice -c. $ielone#ritei acute.)). .In #a*a de i*ostenurie, densitatea urinei oscilea*a intre :a. 151215%5 -". 1512151 -

c. 151521511.))0. Cel mai im$ortant semn in insu+cienta renala cronica este :a. nicturia -". disuria -c. $oliuria.)). In insu+cienta renala acuta, diureticele se (or administra:a. du$a corectarea (olemiei-". inainte de corectarea (olemiei-c. du$a administrarea de (asodilatatoare.))3. Com$resiunea din masajul cardiac e&tern se #ace:a. $e 1H' in#erioara a sternului-

". s$re a$endicele &i#oid-c. $e coaste, in stan!a sternului))4.Asistentul medical:a. nu $oate e&ercita nici o alta acti(itate". $oate e&ercita o alta acti(itate cu conditia ca aceasta sa +e com$ati"ilacu demnitatea $ro#esionalac. $oate $artici$a la actiuni de reclama si $u"licitate)5.In#ormatiile o"tinute re#eritoare la $acienti $ot + m$artasite:a. eci$ei medicale". #amilieic. $u"licatiilor stiinti+ce)1.Asistentul medical are o"li!atia:a. de a lua masuri de acordare a $rimului ajutor medical doar daca este$re*ent si medicul". sa trans$orte $acientul la unitatea s$italiceascac. de a lua masuri de acordare a $rimului ajutor medical, indi#erent de$ersoana, locul sau situatia n care se !aseste)%.Asistentul medical tre"uie sa trate*e cu res$onsa"ilitate si$ro#esionalism:a. $acientii mai tineri". toti $acientii, indi#erent de (Frsta, conditie sociala sau economicac. $acientii imo"ili*ati la $at)'.Asistentul medical:a. nu este $restator de ser(icii". este $restator de ser(iciic. $oate $ro$une n situatii s$eciale $acientilor #olosirea unor remedii,$roceduri insu+cient (alidate $a $lan stiinti+c sau medical)).Protectia asistentului medical $entru riscurile ce decur! din $ractica$ro#esionala se reali*e*a de catre:a. +ecare asistent medical $rin societatile de asi!urari



". an!ajator, $rin societatile de asi!uraric. nu este necesara $rotectiaasistentului medical).An!ajarea si $romo(area $ro#esionala a asistentului medical n sistemulsanitar $u"lic se reali*ea*a:a. du$a a"sol(irea scolii $ostliceale sanitare

". du$a o"tinerea Autori*atiei de li"era $racticac. $rin concurs, $otri(ir le!ii)0.Ale!erile $entru or!anele de conducere ale 8rdinului Asistentilor Medicalidin RomFnia, la ni(el natioanal, judetean, al munici$iului ?ucuresti seor!ani*ea*a:a. o data la % ani". o data la ' anic. o data la ) ani).Adunarea !enerala a 8rdinului Asistentilor Medicali din RomFnia se

ntruneste:a. anual

". de doua ori $e anc. ori de cFte ori este ne(oie)3.?iroul E&ecuti( al 8rdinului Asistentilor Medicali din RomFnia este alcatuitdin:a. $resedinte, ' (ice$resedinti, un secretar". $resedinte, % (ice$resedinti, un secretarc. $resedinte, ) (ice$resedinti, un secretar)4. . Care din a!entii $ato!eni @"acterii, (irusuri, $roto*oare, #un!i $ot$roduce in#ectii nosocomialea. nici unul-". toti-c. numai "acteriile.)05..Daunele $ro(ocate $acientului $rin neres$ectarea $re(ederilor8r.MS.43)H144) im$lica du$a sine res$onsa"ilitatea:a. institutiei-". indi(iduala-c.indi(iduala sau du$a ca* a institutiei-)01. Tratamentul "olna(ilor cu colica "iliara consta in administrarea de:

a. metaclo$ramid, emisuccinat de idrocorti*on". anti"iotice, sedati(ec. corectarea tul"ularilor idroelectrolitice

)0%. San!erarea intermenstruala de ori!ine uterina se numeste:a. menora!ie". melenac. metrora!ie.

)0'. In colecistita acuta a$are urmatorul ta"lou clinic:a. durere in i$ocondrul dre$t". #e"rac. scaderea in !reutate.

)0). In ca*ul unui $acient cu colica "iliara cu (arsaturi incoerci"ile, acestea



$ot + com"atute $rin administrare de:a. $le!oma*in +ole". torecan ta"letec. emetiral su$o*itoare.

)0. ;n $acient cu emora!ie $re*inta:

a. taicardie". tai$neec. cresterea cantitatii de C8% in san!e.

)00. A"cesul su#renic $oate e(olua s$re:a. resor"tie cu $rocese aderentiale". oclu*ie intestinalac. se $oate ru$e si $ro(oaca o $eritonita !enerali*ata.

)0. Nu se $ot administra in ulcerul $er#orat:a. $ur!ati(e". mor+nac. antial!ice

)03. Este contraindicata e#ectuarea e&amenului radiolo!ic cu sul#at de "ariuin:a. !astrita cronica". ulcerul !astric $er#oratc. emora!ie di!esti(a.

)04. ;rmatoarele mani#estari $ot re$re*enta semne de $er#oratie aco$erita:a. de"ut (iolent". contractura a"dominalac. meteorism intestinal.

)5. In colica "iliara conduita de ur!enta consta in:a. re$aus la $at, antis$astice, corectarea ecli"rului idro2electrolitic". re!im alimentar, calmarea durerii, com"aterea (arsaturilorc. re$aus di!esti(, administrare de anti"iotice, calmarea durerii cu mor+na

)1. Pentru un accidentat cu emora!iese (or lua urmatoarele masuri deur!enta:

a. re#acerea masei circulante". monitori*area #unctiilor (italec. e&aminarea mor#o2#unctionala a riniciului.

)%. ;rmatoarele sim$tome sunt caracteristice ulcerului !astric $er#orat:a. trans$iratii reci, #acies an&ios, $uls ra$id". sen*atia de sete accentuata, i$ertensiunec. dureri $uternice in e$i!astru, contractura a"dominala

)'. /emora!iile di!esti(e su$erioare sunt emora!iile ce $ro(in din:a. treimea distala a colonului". treimea distala a eso#a!uluic. stomac.

)). Ta"loul clinic in emora!ia di!esti(a su$erioara se caracteri*ea*a $rin:a. emateme*a". rectora!iec. melen



). In se!mentul de de su" !arou se $roduce:a. na(alirea san!elui central in *ona de desu"tul !aroului la scoaterea

acestuia, cu scaderea "rusca a tensiunii arteriale". le*area (aselor com$resatec. dilatarea $aralitica.

)0. San!ele din emora!ia di!esti(a are culoarea:a. rosu incis cu resturi alimentare". *atului de ca#ea di!eratc. rosu a$rins, aerat.

). ;n !arou a$licat in ca*ul unei emora!ii arteriale $oate $roduce:a. soc de !arou". !an!rena mem"ruluic. le*area (aselor com$resate

)3. /emora!ia di!esti(a se mani#esta $rin:a. emateme*a". melena

c. emo$ti*ie)4. In ca*ul ulcerului !astro2duodenal $ot a$area urmatoarele com$licatii:a. $er#oratia". steno*ac. sindromul ollin!er2Ellison.

)35. Dia!nosticul di#erential in ca*ul ulcerului !astroduodenal se #ace cuurmatoarele a#ectiuni:

a. cancerul !astric, colecistita cronica". !astrita cronica, sindromul ollin!er2Ellisonc. emora!ii di!esti(e su$erioare.

)31. ;lcerul !astroduodenal $oate +:a. cronic". acutc. nu are im$ortanta

)3%. Durerea in ulcerul !astro2duodenal are urmatoarele caracteristici:a. este locali*ata in e$i!astru cu iradiere s$re re"ordul costal". are $eriodicitate, a$are inainte de masa, in #a*a de ince$ut a ulceruluic. a$are la %2) ore du$a masa.

)3'. In colicistita acuta se $ot administra:a. antis$astice si mor+na". antial!ice si anti"ioticec. antis$astice, anti"iotice si mial!in.

)3). A!lutinele anti2R/:a. e&ista in mod normal la $ersoanele cu R/ $o*iti(". nu e&ista la cei cu R/ ne!ati(c. e&ista si la cei cu R/ ne!ati( si R/ $o*iti(.

)3. ;n accidentat care are !ru$a A?@I< R/ $o*iti( $oate $rimi san!ei:a. A?@I< R/ $o*iti(



". ?@III R/ ne!ati(c. 5@I R/ $o*iti(.

)30. Tul"urarile care a$ar in ca*ul unei emora!ii mari $ot +:a. cresterea tensiunii arteriale, scaderea $ulsului". diminuarea intr2un tim$ scurt a cantitatii de san!e

c. socul emora!ic.)3. actorii care $ot altera san!ele conser(at sunt:a. tem$eratura de $lus ) !rade 2 $lus 3 !rade Celsius". tem$eratura $este 3 !rade Celsiusc. trans$ortul necores$un*ator al san!elui.

)33. Pro"a Bean"rau arata ca san!ele donatorului nu este com$ati"il cusan!ele $rimitorului:

a. daca se constata o a!lutinare oricat de mica". daca se constata o omo!enitate $er#ectac. daca se constata a$aritia de mici !runji.

)34. Cand am $rimit de la Centrul de Trans#u*ii san!ele i*o!ru$ si R/ cu cel

al $rimitorului tre"uie sa :a. controlam inter!ritatea =aconului si sa #acem trans#u*ia". e#ectuam $ro"a de com$ati"ilitate Bean"rauc. (eri+cam !ru$a de san!e si R/2ul =aconului de san!e.

)45. La o $un!a de san!e "un de trans#u*at, *onele $re*ente sunt :a. o *ona !al"en2citrin clara". o *ona mijlocie de culoare al"icioasac. o *ona de as$ect la$tos.

)41. Eta$ele e#ectuarii unei trans#u*ii sunt:a. determinarea !ru$ei san!uine si a R/2ului $rimitorului". (eri+carea =aconului si a (ala"ilitatii san!eluic. nu sunt necesare aceste eta$e.

)4%.As$ectul san!elui din =acon in ca*ul in care este in#ectat arata :a. $lasma are culoare rosiatica". a$aritia de cea!uri si !runjic. $lasma are as$ect la$tos, =ocoane mari de +"rina.

)4'. A(antajele trans#u*iei indirecte sunt:a. $oate + reali*ata in autosanitara $e tim$ul trans$ortului". donatorii $ot + controlatic. $rin conser(are san!ele isi $ierde $ro$rietatile initiale.

)4). ;rmatoarele moti(e $ot constitui cau*e $entru ca trans#u*ia sa nu sedes#asoare normal:

a. li$irea $eretelui (enei $e "i*oul acului". s$asmul (enos care $oate sa a$ara in tim$ul soculuic. san!ele conser(at tinut la tem$eraturi intre ) 2 3 !rade Celsius.

)4. Pot constitui cau*e $entru ca trans#u*ia sa nu se des#asoare normal:a. un o"stacol $e (ena in se!mentul su$erior #ata de locul $unctiei". cand trans#u*am cantitati mici de san!e 5@I unui $rimitor din alta !ru$a

c. $resiunea (enoasa marita.



)40. La trans#u*area $lasmei licide nu sunt necesare urmatoarele eta$e:a. determinarea !ru$ei". $ro"a de com$ati"ilitate $e lamac. $ro"a de com$ati"ilitate 8elec6er.

)4. Tratamentul cirur!ical este indicat in urmatoarele situatii:

a. calcul coledocian". idro$s (e*icularc. com$licatii cu in#ectie @colicistita acuta, $iocolicistita.

)43. Com$licatiile cele mai #rec(ente intalnite in litia*a "iliara sunt:a. an!iocolita acuta". $ancreatita acutac. in#arctul de me*enter.

)44. Pro+la&ia litia*ei "iliare $resu$une:a. tratarea corecta a "olilor de nutritie". tratarea corecta a in#ectiilor "iliare si intestinale

c. tratarea corecta a a#ectiunilor de la ni(elul $ilorului si a in=amatiilor

$iloro2duonale.55. Melena este un scaun cu san!e:a. rosu2a$rins". ne!ru ca $acurac. urat mirositor.

51.. Semnele indirecte in ca*ul ulcerului !astro2duodenal sunt:a. con(er!enta $liurilor $ana in a$ro$ierea nisei". nisa nere!ulata cu "a*a nodularac. retractia cur"urii mici.

5%. Tratamentul cirur!ical este recomandat in urmatoarele situatii:a. ulcerul $er#orat". steno*a #unctionalac. emora!ii re$etate.

5'. actorii ce $ot inter(eni in a$aritia litia*ei "iliare sunt:a. endocrini". de terenc. de mediu.

5). Dere!larea meta"olismului e$atic $oate determina:a. scaderea ra$ortului saruri "iliareH colesterol". modi+carea com$o*itiei cimice si P/2ului "ilei in#ectatec. modi+carea concentratiei de saruri "iliare si #os#o2li$ide.

5. Dia!nosticul di#erential in litia*a "iliara $oate + #acut cu:a. ulcerul !atro2duodenal". an!iocolita acutac. discine*iile "iliare.

50. Dia!nosticul di#erential in calculo*a coledociana $re*entand icter (a +#acut cu:

a. cancerul cailor "iliare". oditele steno*antec. $ancreatita acuta emora!ica.



5. Dia!nosticul di#erential in colica "iliara (a + #acut cu:

a. ulcerul !astro2duodenal $er#orat". in#arctul me*entericc. oditele steno*ante.

53. Trans#u*ia cu masa eritrocitara este indicata in ca*ul urmatoarelora#ectiuni:a. anemiile uremicilor, arsilor". anemii $ost in#ectioasec. anemiile din a$la*ii medulare

54. Trans#u*ia cu $lasma este indicata in urmatoarele a#ectiuni:a. oclu*ii intestinale, $eritonita, $leuri*ii". soc $ost o$erator, soc traumaticc. anemiile din a$la*iile medulare.

15. Al"umina umana este indicata in:a. soc $rin arsuri

". "olna(i ciroticic. "olna(i neo$la*ici,11. Masa trom"ocitara (a + #olosita in:

a. trom"ocito$enii cu #enomene emora!ice". a$la*ii medulare, "oli in#ectioasec. soc $ost o$erator, soc traumatic.

1%. Trans#u*ia de san!e este contraindicata in urmatoarele a#ectiuni:a. em+*em $ulmonar, insu+cienta e$ato2renala". leucemii acute si cronicec. trom"o*e (enoase, i$ertensi(i.

1'. Pot + considerate accidente !ra(e ale unei trans#u*ii:a. socul emolitic, transmiterea unei "oli in#ectioase". ematuria masi(a, icterul $ostrans#u*ionalc. #e"ra, ce#aleea, urticaria.

1). risonul din tim$ul trans#u*iei sau $osttrans#u*ional $oate + dat de:a. trans#u*ia cu san!e incom$ati"il din sistemul 5A? si R/". trans#u*ia cu san!e in#ectatc. administrarea de san!e care contine aler!eni.

1. Accidentele datorate unor !reseli tenice de administrare a san!eluisunt :

a. em"olia !a*oasa si dilatatia acuta a inimii". edemul $ulmonar acut $rin administrarea unei cantitati mari de san!ec. socul emolitic $osttrans#u*ional.

10. Ta"loul clinic in em"olia !a*oasa $re*inta :a. dureri toracice $uternice cu res$iratie in!reunata". ciano*a, a!itatie, $uls ra$id, i$otensiunec. $aloare, i$ertensiune arteriala.

1. Cor$ii straini e&o!eni ai conductului auditi( e&tern $ot +:a. cor$i straini neanimati @inerti-". cor$i straini endo!eni-



c. cor$i straini animati @(ii.13. In ca* de le*iune a conductului auditi( sunt $re*ente urmatoarelesim$otme:

a. e&coriatii sau $la!i ale conductului -". tume+ere, te!ument in+ltrat, otal!ie -

c. sen*atii de in#undare a urecii.14. Cor$ul strain (iu $re*ent in coductul auditi( $oate + trans#ormat intr2unul inert $rin:

a. instilare de ulei de $ara+na sau !licerina in conduct-". s$alatura cu ajutorul unei serin!i Guon #olosind a$a incal*ita la ' C-c. a$licare in #ata conductului a unui tam$on im"i"at in eter mentinut tim$

de '215 minute.%5. Pre*enta unui cor$ strain la ni(elul nasului in ca*uri mai (eci determinaa$aritia urmatoarelor sim$tome:

a. ec*ema si ra!ade $erinariene-". rinoree muco$urulenta, secretie san!inolenta-

c. idroree, stranut, lacrimare.%1. Locali*area cor$ilor straini in larin!e determina urmatoarele sim$tome:a. dis$nee, tiraj, cornaj-". ciano*a, a!itatie, tuse s$asmodica-c. dis#a!ie, durere la de!lutitie.

%%. E&tra!erea cor$ilor straini im$lantati in cornee se #ace ast#el:a. cu ajutorul acelor de cor$i straini -". cu ajutorul acelor de sirin!a sterila numai de catre medicul o#talmolo!-c. $rin s$alare a"undenta a sacului conjuncti(al cu o solutie de*in#ectanta.

%'. Du$a e&tractia cor$ului strain corneean se recomanda:a. $ansarea ociului-". se instilea*a e$iteli*ante si de*in#ectante-c. se administrea*a $e cale !enerala antiin=amatorii $e "a*a de corti*on.

%). ?olana(ii cu in#arct miocardic de o"icei :a. sunt sedentari, o"e*i, mari #umatori, su$rasolicitati $siic -

". nu au in antecedentele $ersonale sau #amiliale accidente (ascularecere"rale, cardio$atii iscemice sau arterite ale arterelor $el(ine -

c. $re*inta i$ercolesterolemie, dia"et sau i$ertensiune arteriala.%. In#arctul miocardic :

a. $oate a$area si la $ersoane #ara antecedente coronariene". in s$ecial a$are la "ar"ati trecuti de )5 de ani.c. a$are in !eneral la "ar"atii trecuti de )5 de ani, cu istorie de an!ina

$ectorala in ultimele luni sau ani.%0. In in#arcul miocardic $erioada $rodromala:

a. $receda uneori,cu cate(a ore instalarea in#arctului-". se caracteri*ea*a $rin accentuarea intensitatii duratei si #rec(entei

acceselor dureroase la un (eci an!inos.c. de cele mai multe ori li$seste, de"utul +ind "rusc, "rutal, adeseori in

re$aus sau somn.%. Perioada $rodramala din in#arctul miocardic, a$are :



a. rareori du$a e#ort, o emotie $uternica -". intotdeauna du$a o masa co$ioasa -c. rareori du$a o emora!ie se(era, o taicardie $aro&istica.

%3. Semenele clinice esentiale in $erioada de de"ut a in#arctului miocardicsunt:

a. i$ertensiunea-". #e"ra-c. durerea si i$otensiunea

%4. Perioada de de"ut in in#arcul miocardic:a. este cea mai critica-". a$are du$a e#ort -c. durea*a '2 *ile.

'5. Durerea in in#arctul miocardic :a. are sediul si iradierea similare durerii an!inoase-". este de intensitate neo"isnuit de mare -c. durea*a mai multe sa$tamani ciar luni.

'1. E&amenul electrocardio!ra+c este o"li!atoriu in in#arctul miocardic$entru :a. e(identierea unor *!omote cardiace -". con+rmarea dia!nosticului -c. $reci*area #a*ei e(oluti(e si a locali*arii.

'%. E&amenul de la"orator in in#arctul miocardic arata:a. accelerarea (ite*ei de sedimentare a ematiilor-". leucocito*a-c. scaderea +"rino!enului.

''. Durerea in in#arctul miocardic :a. se calmea*a $rin re$aus -". se calmea*a $rin administrare de nitrati -c. cedea*a la o$iacee.

'). Perioada de stare in in#arctul miocardic se caracteri*ea*a $rin :a. dis$aritia #e"rei, asteniei, normali*area TA -". a$aritia durerii moderate $recordiale-c. o durata de ) 2 sa$tamani .

'. Con(alescenta in in#arctul miocardic se caracteri*ea*a:a. anatomic $rin #ormarea unei cicatrice mem"ranoase-". clinic $rin resta"ili*area lenta a ca$acitatii de munca-c. anatomic $rin #ormarea unei cicatrice +"roase-

'0. Durerea din in#arctul miocardic:a. durea*a mai multe ore si uneori ciar *ile -". durea*a 15 2 %5 minute.c. se insoteste de o stare de mare an&ietate, a!itatie, *"ucium si sen*atie

de moarte iminenta.'. An!orul $ectoral se caraceteri*ea*a $rin :

a. cri*e dureroase cu iradiere $ana la ultimele doua de!ete -". cri*e dureroase $ara&istice cu iradiere in ca*urile ti$ice in umarul

stan!., "ratul si ante"ratul stan!-



c. cri*e dureroase $aro&istice, locali*ate de cele mai multe ori ina$oiasternului.'3. Cau*ele determinante ale an!orului $ectoral sunt :

a. arterosclero*a coronariana". coronarita reumatismala, trom"an!eita o"literanta-

c. steno*a aortica, steno*a mitrala.'4. In an!orul $ectoral "olna(ul indica sediul durerii toracice :a. cu intrea!a $alma sau cu am"ele $alme -". cu un sin!ur de!et -c. in $lin stern @semnul $umnului srans O.

)5. Durerea in an!orul $ectoral :a. a$are in tim$ul e#ortului -". da sen*atia de constrictie -c. $oate lua as$ectul de arsura, de $resiune.

)1. Iradierile ati$ice in an!orul $ectoral sunt: a. in ma&ilarul in#erior, s$re umarul dre$t, re!iunea intersca$ulara,

i$ocondrul dre$t-". in umarul stan! si de2a lun!ul mem"rului su$erior stan! $e mar!ieneacu"itala -

c. la "a*a !atului .)%. Durata durerii in an!orul $ectoral este :

a. %2' minute". mai rar $ana la 15 21 minute -c. mai mult de '5 de minute.

)'. Testul $ato!nomonic in an!ina $ectorala :a. se caracteri*ea*a $rin ine+cienta tera$eutica a Nitro!licerinei -

". constituie un test clinic de di#erentiere #ata de in#arct si sindromulintermediar -

c. consta in dis$aritia durerii la Nitro!licerina in %2' minute.)). Cri*a dureroasa de an!or $ectoral se instalea*a :

a. la adiministarea unor medicamente -". concomitent cu un e#ort +*ic, emotional, di!esti( -c. cand "olna(ul iese din camera incal*ita in atmos#era rece sau !eroasa.

). Moartea clinica :a. durea*a '2) minute-". este un $roces ire(ersi"il -c. ince$e odata cu sto$ul cardiac.

)0. Sto$ul res$irator consta in o$rirea res$iratiei:a. cu o$rirea inimii-". cu $re*enta $ulsului "un la artera carotida -c. $ermite $e un inter(al (aria"il @ '215 minute sau ciar 1% minute ca

reanimarea res$iratorie sa ai"a succes.). Inainte de a ince$e reanimarea cardio 2 res$iratorie sal(atorul se (aasi!ura #oarte ra$id ca este intr2 ade(ar (or"a de o$rire cardiaca $rin :

a. controlul res$iratiei : semnul o!lin*ii @ se $une in #ata "u*elor o!lindacare nu se (a a"uri cand e&ista res$iratie



". controlul $ulsatiilor cardiace @$uls carotidian, #emural -c. controlul re=e&ului $u$ilar @midria*a.

)3. Res$iratia arti+ciala tre"uie continuata :a. $ana la reluarea miscarilor res$iratorii s$ontane e+ciente -". $ana la instituirea (entilatiei mecanice controlate-

c. $ana se ajun!e la o unitate s$italiceasca.)4. Sto$ul cardiac:a. este urmat de sto$ul res$irator in 152%5 sec.-". este urmat in mod in(aria"il si de sto$ul res$irator in %52'5 sec.c. determina si o$rirea circulatiei cere"rale.

5. De+citul motor a$are n:a. sindromul emi$le!ic". sindromul $ara$le!ic si tetra$le!icc. ne(ral!ia sciatica

1. Cele mai #rec(ente sindroame musculare sunt:a. mio$atia

". miotoniac. radiculitele%. Sindromul de neuron motor $eri#eric , cu tul"urari de sensi"ilitateim$ortanta , a$are si n:

a. $oliradiculone(rita". 7sindromul de coada de cal7c. sindromul menin!ian

'. Arsurile de !radul I se $roduc datorita unor a!enti termici careactionea*a:

a. tim$ scurt". care au o $utere calorica moderatac. tim$ ndelun!at

).Arsura de !radul I se caracteri*ea*a $rin:a. distru!erea tuturor straturilor e$idermului". eritem, edem, caldura locala, usturimec. distru!erea straturilor su$er+ciale ale e$idermului

. Arsura de !radul III se caracteri*ea*a $rin:a. interesarea e$idermului si $artial a dermului". a$aritia =ictenelor sero2san!uinolentec. cicatri*are ra$ida cu restitutia ad inte!rum

0. Ta"loul de la"orator din socul arsurilor se caracteri*ea*a $rin:a. emoconcentratie". scaderea numarului de ematii si leucocitec. cresterea numarului de ematii si a ematocritului

. n ca* ca socul a durat mult sau nu a #ost tratat corect$ot a$are ca sicom$licatii :

a. insu+cienta cardiaca". alterari renale cu al"uminurie, !lico*urie si ematuriec. in#ectia arsurilor

3. Ce com$licatii $ot a$area ntr2o arsura ntinsa



a. soc i$o(olemic". in#ectie, ne#rita, "rono$neumonie, emora!ie di!esti(a

c. escare, into&icatia centrilor ner(osi cere"rali, urmata de con#u*ii,$ierderi de cunostinta, $arali*ii4. Acordarea $rimelor n!rijiri la "olna(ii cu arsuri ntinse se (a #ace:

a. la locul accidentului". la dis$ensarul medicalc. n sala de o$eratii, n conditii de ase$sie si antise$sie

05. nde$artarea (ictimei de curentul electric se (a #ace:a. cu mFinile, nee&istFnd nici un $ericol". m$in!erea (ictimei de lFn!a sursa de curent cu o "ucata de lemnc. m$in!erea $rin intermediul unei aine !roase, m$aturite

01. Tratamentul n arsurile $rin iradiere tre"ui sa (i*e*e de*acti(arearadioacti(a $rin s$alaturi a"undente cu:

a. a$a si sa$un". solutii antise$tice

c. solutii acide sla"e0%.E$idemiolo!ia este o stiinta medicala care studia*a :a. "olile cu ras$andire in $o$ulatie -". "olile cu ras$andire mare in $o$ulatie, ce creea*a $ro"leme de sanatate$u"lica, $ertur"and de*(oltarea normala a societatii-c. "oli cardio(asculare, neo$la*iile, accidentele rutiere, "oli $siice,sinuciderile etc.0'. Pro+la&ia !enerala $resu$une :a. masurile $ermanente cu caracter !eneral si educatie sanitara -". su$ra(e!erea si controlul $re(enti( al #actorilor e$idemio!eni -c. masuri tran*itorii care incetea*a o data cu stin!erea #ocarului dein#ectie.0).Pro+la&ia s$eciala se re#era la :a. masurile ce tre"uie luate in #ocar $entru com"aterea unei "oliin#ectioase-". $re(enirea unor noi ca*uri secundare-c. masurile indre$tate im$otri(a s$ectrului de mor"iditate .0. Triajul e$idemiolo!ic $resu$une :a. termometri*area, e&. te!umentelor, ca(itatii "ucale si conjuncti(elor -". masurarea T.A. $uls, diure*a-c. in#ormarea $ri(ind e(entualele contacte la domiciliu .00.Triajul e$idemiolo!ic se e#ectuea*a :a. *ilnic, in crese si !radinite, inainte de intrarea in colecti(itate-". in crese si !radinite, du$a intrarea co$iilor in colecti(itate-c. la $re*entarea co$iilor in ta"ere si la reince$erea cursurilor du$a(acanta .0.Termometri*area *ilnica, in cadrul triajului e$idemiolo!ic, se e#ectuea*a :a. de catre asistenta medicala -". sa$tamanal, la co$iii din crese si !radinite-c. *ilnic, la co$iii sus$ecti sau "olna(i din crese si !radinite .



03.Mijloacele mecanice de de*in#ectie sunt:a. s$alarea, aerisirea, (entilatia-". ster!erea umeda a su$ra#etelor, #olosind a!enti cimici-c. radiatii ultra(iolete .04.Metodele +*ice de de*in#ectie :

a. sunt re$re*entate in $rinci$al de caldura uscata, umeda si radiatii u.(.-". se "a*ea*a $e reactia de o&idare, idroli*a si $reci$itare -c. se reali*ea*a $rin denaturarea $roteinelor .5.De*in#ectia $rin metode cimice se reali*ea*a $rin :a. s$alarea si H sau ster!erea cu su"stante de*in#ectante -". scu#undarea in su"stante de*in#ectante-c. iradierea cu ultra(iolete $entru de*in#ectia aerului .1.<accino$ro+la&ia utili*ea*a :a. (accinuri cor$usculare din culturi de !ermeni (ii, atenuati-". (accinuri $re$arate din to&ine deto&i+ate, trans#ormate in anato&ine-c. (accinuri din culturi de !ermeni (ii neatenuati, $entru e+cienta s$orita.

%.An!inele sunt :a. cele mai #rec(ente in#ectii stre$tococice-". in=amatii ale istmului #arin!ian-c. a#ectiuni intalnite numai la co$ii .'. .Mani#estarile locale cele mai #rec(ente in an!ina stre$tococica sunt :a. odino#a!ia-". con!estia intensa a #undului de !at -c. #alse mem"rane .).Perioada de incu"atie in scarlatina durea*a:a. 12% *ile -". 1215 *ile-c. '20 *ile ..Com$licatiile imunoaler!ice ale scarlatinei se instalea*a la 1 2 % *ile dela de"utul "olii si $ot + :a. !lomerulone#rita di#u*a acuta-". reumatismul articular acut -c. colica "iliara .0.Pro+la&ia scarlatinei include :a. masuri de i*olare, de su$ra(e!ere a contactilor tim$ de 15 *ile ,tratament cu $enicilina al $urtatorilor -". masuri de de*in#ectie in #ocar de ti$ continuu si terminal, atat incolecti(itati, cat si in locuinte -c. su$ra(e!ere #acultati(a a "olna(ului .. In!rijirea unui "olna( cu scarlatina include :a. a$licarea de com$rese reci $e #runte-". com"aterea $ruritului cu lotiuni de alcool mentolat-c. re!im i$er$rotidic.3. Pro"lemele $acientului cu scarlatina $ot + :a. alterarea con#ortului le!at de durerea de ca$ si #e"ra-". (arsaturi si ce#alee din cau*a edemului cere"ral in#ectios-



c. i$erdinamie, a!itatie le!ata de starea to&ica .4.Inter(entiile asistentei medicale $entru $re(enirea com$licatiilor la un$acient cu scarlatina constau in :a. com"atarea $ruritului -". in!rijirea ca(itatii "ucale, de % ori $e ora-

c. re$aus la $at, cel $utin *ile .35.Tratamentul etiolo!ic in scarlatina cu$rinde :a. administrarea de $enicilina, eritromicina, la indicatia medicului-". continuarea tratamentului la e&ternare cu moldamin -c. administrarea de idrocorti*on acetat .31. Rujeola se mani#esta clinic in $erioada de de"ut $rin :a. #e"ra moderata, catar @na*al, "ronsic, ocular, enemtem-". catar na*al, #e"ra inalta, diaree-c. #e"ra Jcatar J semnul 9o$lic6.3%. Perioada eru$ti(a din rujeola se caracteri*ea*a $rin :a. cresterea mare a #e"rei-

". eru$tia maculo$a$uloasa ince$e la #ata si se !enerali*ea*a descendentin ' *ile-c. eru$tia micro$a$uloasa cu #ond con!esti(, as$ra la $i$ait.3'. Pata!nomonic $entru rujeola este :a. semnul ?arsieri-". semnul 9o$lic6-c. catar ocular, na*o2"ronsic.3).In rujeola eru$tia :a. este insotita de $rurit -". nu este insotita de $rurit-c. nu $roduce $rurit.3.La a$aritia unui ca* de rujeola se $rocedea*a la :a. i*olarea "olna(ului in s$ital sau la domiciliu $e $erioada conta!io*itatii-". urmarirea contactilor ne(accinati sau care nu au trecut $rin "oala -c. administrarea de imuno!lo"uline du$a *ile de la contact.30.Mani#estarile de de$endenta la un $acient cu rujeola in $erioada deincu"atie sunt:a. #e"ra, #risoane, tai$nee-". !returi, (arsaturi, dureri a"dominale-c. a$atie, imo"ilitate.3.In $erioada eru$ti(a din rujeola a$are:a. e&antemul 2 macule de culoare rosie @$e #ata, du$a ureci, !at-". ina$etenta, stare de neliniste, ner(o*itate-c. te!umente $alide, reci.33..Inter(entiile asistentei medicale la un $acient cu rujeola (i*ea*a :a. $astrarea $ermea"ilitatii cailor res$iratorii-". reecili"rarea idro2electrolitica-c. imo"ili*area $acientului in $erioada eru$ti(e.34.Pro"lemele $acientului cu rujeola $ot +:a. dis$nee cu $oli$nee cau*ata de #e"ra-



". $otential de de+cit de licide le!at de (arsaturi, trans$iratii-c. i$otermie .45.Inter(entiile asistentei medicale $entru diminuarea o"structiei cailorres$iratorii, tusei, $oli$neei constau in:a. a$licarea com$reselor i$otermi*ante -

". umidi+carea aerului din inca$ere-c. administrarea medicatiei $rescrise de medic .41.Ru"eola este o "oala :a. in#ectioasa, (irala, ce e(oluea*a #a(ora"il , cu adeno$atii, eru$tiemicro$a$uloasa #u!ace si #e"ra inconstanta -". cu i*olare la domiciliu -c. cu conta!io*itate majora ce im$une internarea o"li!atorie in s$ital.

4%.In ru"eola, modul de transmitere este :a. aero!en-". $rin contact cu o"iecte recent contaminate de secretii-

c. di!esti(.4'..Alaturi de eru$tie, un alt sim$tom cardinal in ru"eola este :a. $oliadeno$atia-". #e"ra inalta la adulti-c. ciclul lin!ual .4).Dintre rarele com$licatii ale ru"eolei se $ot mentiona :a. $oliartrita-". $ur$ura trom"ocito$enica si menin!oence#alita-c. reumatismul articular acut .4.Tratamentul ru"eolei este :a. sim$tomatic-". etiolo!ic-c. i!ienic .40. 8rita urliana, com$licatie a $arotiditei e$idemice, a$are la:a. #ete-". "aieti-c. du$a $u"ertate .4. Calea de transmitere in tusea con(ulsi(a este :a. aero!ena, $rin $icaturi din secretiile res$iratorii e&$ul*ate $rin tuse-". di!esti(a, $rin maini murdare -c. $rin o"iecte recent contaminate .43. Tusea con(ulsi(a, e(oluea*a endemo2e$idemic cu 7 in!rosari7 e$idemicela s#arsitula. iernii-". $rima(erii-c. (erii.44.I*(orul e$idemilo!ic in $oliomielita este omul in#ectat, calea detransmitere +ind :a. #ecal2orala-". aero!ena, $rin contact intim la ince$utul "olii -



c. $arenterala.055.Poliomielita #ace $arte din cate!oria "olilor transmisi"ile :a. cu declarare nominala o"li!atorie-". internare si tratament o"li!atoriu in s$ital -c. tratament la domiciliu si i*olare o"li!atorie .

051.Sindromul menin!ian 2 un !ru$ de sim$tome si semne, a$are in :a. menin!ita tu"erculoasa-". menin!ita seroasa -c. tetanos .05%.Menin!ita menin!ococica detine $rimul loc ca #rec(enta in etiolo!iamenin!itelor $urulente la :a. co$ii-". adulti $este )5 ani-c. tineri .05'. Calea de transmitere a menin!itei $oate + :a. emato!ena -

". $rin conti!uitate -c. aero!ena .05). Sim$tomatolo!ia a#ectarii menin!iene cu$rinde :a. #e"ra, ce#alee $uternica, #oto#o"ie-". (arsaturi si somnolenta $ana la coma-c. su"#e"rilitate, a!itatie, !reata.05.Ence#alitele acute $ostin#ectioase sur(in in con(alescenta unor "oliin#ectioase $recum:a. rujeola-". (aricela-c. e$atita (irala A.050. Ta"loul clinic in ence#alita cu$rinde :a. #e"ra, ce#alee, tul"urari de sen*oriu-". con(ulsii, di(erse $arali*ii -c. !returi, (arsaturi, oli!urie.05.Tratamentul ence#alitei consta in :a. cimiotera$ie anti(irala-". medicatie antiin=amatorie si antiedematoasa-c. imunotera$ie cu imono!lo"uline s$eci+ce .053. Pro+la&ia ence#alitelor (irale :a. cu$rinde $rotectia celor e&$usi $rin masuri !enerale sau $rin (accinuri#ormolate-". urmareste com"aterea (ectorilor-c. consta in $rotectie !enerala $rin (accinare s$eci+ca .054. ?oala acuta ce a$are s$oradic sau e$idemic in urma consumului dealimente contaminate cu di(erse "acterii se numeste:a. rujeola-". to&iin#ectie alimentara-c. $arotidita e$idemica.015. To&iin#ectiile alimentare sur(in in urma unor situatii $ato!enice :



a. $rin in!estia to&inei eli"erata in aliment-". $rin in!estia unor alimente in care !ermenul s2a de*(oltat in #oartemare cantitate-c. in $ara*ito*a intestinala .011.e"ra ti#oida este o "oala:

a. transmisi"ila cu declarare o"li!atorie-". s$eci+ca omului -c. $rodusa de Ric6ettsia Proa*e6ii.01%. In #e"ra ti#oida este o"li!atorie:a. s$itali*area-". declararea nominala-c. imo"ili*area $acientului.01'. Rece$ti(itatea la di*enterie este !enerala, mai mare la :a. co$ii su" ani-". (arstnici-c. "ar"ati.

01). Tetanosul im$une :a. i*olarea o"li!atorie in s$ital -". declararea nominala o"li!atorie-c. re!imul alimentar strict .01.Injectiile (or + administrete numai daca:a. +olele sunt eticetate si, atat denumirea cat si do*ajul sa cores$unda celor$rescrise-". as$ectul solutiei de injectii sa +e clar , trans$arent, #ara $reci$itatec. sa ai"a data de (ala"ilitate , dar $oate sa +e $reci$itat-

010. La administrarea injectiei este necesar sa (eri+ce-a. inte!ritatea +olei-". inte!ritatea serin!ii si data (ala"ilitatii-c. nu are im$ortanta nici o (arianta din cele enumerate-01. Cau*ele to&ice care $ot $ro(oaca ciro*a e$atica sunt:a. alcoolul-". to&ice industriale-c. medicamente e$atotro+ce-013. Care sunt ti$urile de ciro*a alcoolica -a. ciro*a atro+ca-". ciro*a i$ertro+ca-c. ciro*a s$leno!ena-014.In ciro*a e$atica icterul $oate +:a. e$isodic-". cu carecter $ermanent-c. nu a$are icter-0%5. Stadiile descrise in ciro*a e$atica sunt:

a. stadiu com$ensat-". stadiul decom$ensat-c. stadiul (ascular-



0%1. In stadiul decom$ensat al ciro*ei e$atice a$are :a. ascita-". edemul mem"ranelor in#erioare-c. icter-0%%.Tul"urarile emora!ice ce a$ar in e(olutia "olna(ilor cu ciro*a e$atica

sunt :a. (arice eso#a!iene care se ru$-". scaderea #actorilor de coa!ulare in san!e-c. in!estia de medicamente-0%'. Etiolo!ia ciro*ei atro+ce $oate +:a. etiolo!ie alcoolica-". etiolo!ie (irala-c. etiolo!ie necunoscuta-0%).Cele mai #rec(ente com$licatii in ciro*ele e$atice sunt:a. emora!ia di!esti(e su$erioara". ence#alo$atia $ortala-

c. /TA-0% In ca*ul emora!iei di!esti(e $ro!nosticul este:a. re*er(at-". este o stare trecatoare-c. re*er(at atat imediat cat si de (iitor-0%0 Coma e$atica din ciro*e $oate a$area in ca*ul-a. insu+cientei e$atice-". in ence#alo$atia e$ato$ortala-c. in insu+cienta renala-0%. Cele mai im$ortante masuri de $ro+la&ia in ciro*a e$atica sunt:a. tratamentul corect al e$atitei-". dis$ensari*area indelun!ata-c. inter(entia cirur!icala-0%3. In ca*ul ascitei dieta (a +:a. desodata-". i$ersodata-c. "o!ata in $otasiu-0%4 S$lenectomia este indicata:a. in $ro+lactic-". in ciro*a de ti$ ?antian-c. in i$ers$lenismul se(er-0'5. Paracente*a se recomanda:a. in toate ca*urile de ascita-". numai de necessitate-c. daca a#ectea*a #unctiile res$iratorii-0'1.Masurile de in!rijire in ca*ul ciro*ei e$atice constau in:a. i*olarea "olna(ului-". aerisirea camerei-c. scim"area #rec(enta a $o*itiei "olna(ului-0'%. In ciro*a e$atica a$ortul de licide (a +:



a. ecili"rat -". i$eridratare-c. $arenteral si $eros-0''. Cau*ele ce determina decom$ensarea ciro*ei e$atice sunt:a. "oli in#ectioase-

". un $ran* co$ios com$letat de e#ort +*ic-c. emora!ii di!esti(e si inter(entii cirur!icale -0').Entorsa este o a#ectiune traumatica a articulatiei caracteri*ata $rin:a. ntindere a li!amentelor si ca$sulei articulare". ru$turi a li!amentelorc. a#ectiune cronica a articulatiei0'.Entorsele sunt a#ectiuni:a. sim$le". n care a$ar le*iuni de (ase si de*insertii li!amentarec. li$site de im$ortanta0'0. Sim$tomele entorsei sunt:

a. durerea". im$otenta #unctionalac. #e"ra0'. /emartro*a se de+neste $rin:a. $re*enta sFn!elui n ca(itatea articulatiei". $re*enta a$ei n ca(itatea articulatieic. a$are numai n articulatia !enunciului sau n orice articulatie0'3.Ecimo*a a$are in:a. numai cFnd s2au $rodus smul!eri de li!amente si ru$turi de (ase". smul!eri de #ra!mente osoasec. orice entorsa0'4.Masurile de ur!enta ntr2o entorsa constau n:a. calmarea durerii". imo"ili*area articulatiei ntr2o #asa sim$la sau !i$satac. a$licarea unei atele0)5.Inter(entia cirur!icala este o"li!atorie:a. n ca*ul unor smul!eri de li!amente $e su$ra#ete mari". n ca*ul ru$turilor de meniscc. du$a imo"ili*area articulatiei si calmarea durerii0)1. Entorsa tratata incorect $oate $roduce:a. artro*a n articulatia res$ecti(a". limitarea mo"ilitatii articulatieic. durere0)%.Lu&atia $oate a$are datorita unui traumatism:a. (iolent". mai $utin (iolentc. nu are im$ortanta intensitatea traumatismului0)'.Din urmatoarele a#ectiuni traumatice sunt lu&atii:a. disjunctia". diasta*is



c. de#ormarea re!iunii0)).Lu&atia se caracteri*ea*a $rin:a. durere (ie si im$otenta #unctionala". ecimo*a, ematom, de#ormarea re!iunii articularec. #e"ra

0).E&amenul radiolo!ic este o"li!atoriu n lu&atii:a. arata $o*itia n care se a=a se!mentele lu&ate". arata daca nu e&ista o #ractura concomitentac. nu este o"li!atoriu0)0 Tratamentul lu&atiei se (a #ace:a. cFt mai ur!ent $osi"il". se #ace su" aneste*ie !eneralac. se #ace du$a ce se administrea*a calmante0).Reducerea lu&atiei se #ace su" aneste*ie !enerala $e cale:a. orto$edica @nesFn!erFnda". cirur!icala @sFn!erFnda

c. daca reducerea lu&atiei nu reuseste $e cale orto$edica @nesFn!erFnda se(a #ace $e cale cirur!icala @sFn!erFnda0)3. Du$a o $erioada de imo"ili*are n ca*ul unei lu&atii tratamentul derecu$erare "alneo2+*io26inetotera$ie este:a. indicat". contraindicatc. indicat si asociat cu tratamente s$eci+ce0)4.Ecimo*a ntr2o #ractura a$are:a. la scurt tim$ du$a $roducerea #racturii n ca*ul #racturii (aselor su$er+ciale". mai tFr*iu cFnd este interesat un se!ment de os aco$erit de masemuscularemaric. ecimo*a nu a$are n #racturi05.n ca*ul unei #racturi, de#ormarea re!iunii este un semn:a. e&trem de im$ortant". este (i*i"il la (asele care se !asesc n contact direct cu $ieleac. n #racturi nu a$are de#ormarea re!iunii01.In ca*ul unei #racturi a$ar urmatoarele semne locale:a. ntreru$erea continuitatii osului". im$otenta #unctionala datorita li$sei de continuitate a $Fr!iei osoasec. i$otermii0%. Asi!uram ca masurile de $rim ajutor la locul accidentului n ca*ul unor#racturi ale mem"rului:a. o #ractura tre"uie imediat imo"ili*ata $ro(i*oriu". se (a administra un calmant $entru com"aterea dureriic. o&i!enotera$ie0'.Imo"ili*area $ro(i*orie se #ace cu atele care se a$lica:a. de o $arte si de alta a se!mentului *onei #racturate a mem"rului res$ecti(". se (or strFn!e moderat ntre ele cu un "andajc. se (a #ace un $ansament com$resi(0). In ca*ul #racturilor descise se $ractica urmatoarele mane(re de $rim



ajutor:a. curatirea $la!ii de cor$uri straine, emosta*a $ro(i*orie, aco$erirea $la!iicu un $ansament steril". reducerea #ocarului de #racturac. imo"ili*area $ro(i*orie si trimiterea de ur!enta ntr2un ser(iciu de

s$ecialitate0.n care dintre articulatii, n ca*ul unor lu&atii, se $oare (or"i de diasta*issau disjunctiea. articulatia soldului". articulatia acroniocla(icularac. articulatia celor doua oase $u"iene00.Durata de imo"ili*are n a$arat !i$sat, du$a reducerea cirur!icala este:a. aceeasi cu reducerea $e cale orto$edica". este mai mare cu %52'5 *ile #ata de reducerea orto$edicac. #ac e&ce$tia unele #racturi la care s2au $utut introduce tije metalicecentromedulare

0.Iimo"ili*area $relun!ita are dre$t consecinta:a. i$ertro+e musculara". i$otro+a muscularac. redoarea articulara03.Pla!ile $roduse $rin muscaturi de animal contaminat cu tur"are sunt:a. contu*e". in#ectatec. cu mar!inile re!ulate04. Pla!ile netratate la tim$ se $ot com$lica cu:a. li$otimie". trom"o=e"ite, se$ticemiec. su$uratii locale005.Du$a nte$aturile unor insecte @(ies$i, al"ine a$ar urmatoarele#enomene:a. insu+cienta res$iratorie acuta, edem de !lota". oli!oanurie cu insu+cienta renala acutac. #enomene ana+lactice cu edem al #etei si !Ftului, ce#alee001.n ca*ul muscaturii de sar$e se (a #ace:a. a$licarea !aroului $entru m$iedicarea di#u*iunii". $er#u*ii cu ser +*iolo!ic sau !luco*atc. suctiunea (eninului sau e&ci*ie lar!a a $la!ii muscate00%.Conditiile care , stau la "a*a e#ectuarii unui "un $ansament sunt:a. sa aco$ere com$let $la!a". sa ai"a o "una $utere a"sor"antac. sa +e strFns, ca sa nu alunece00' A(antajele +&arii $ansamentului cu materiale ade*i(e si nu cu #asa sunt:a. e&ecutie mult mai ra$ida si nedureroasa $entru "olna(". se e&ecuta #ara a ridica "olna(ul sau se!mentul res$ecti(c. sa nde$artea*a mult mai sim$la si mai usor00).Conditiile unui "un "andaj sunt:



a. n#asarea se e&ecuta cu miscari "ine coordonate e(itFnd $ro(ocarea dedureri". n#asarea se (a #ace de la stFn!a la drea$ta @celui care e&ecutac. n#asarea se (a #ace com$resi( $entru a mentine $ansamentul00CFnd se e&ecuta n#asarea su" #orma de s$ic @s$ica

a. $entru reali*area unei com$resiuni asu$ra unei articulatii". $entru a mentine un $ansament n care se #ac miscari am$lec. $entru mentinerea $ansamentului la ni(elul nasului si "ar"iei000.Pre(enirea escarelor la "olna(ul imo"ili*at tim$ ndelun!at se #ace $rin :a. scim"area $o*itiei n $at". masaj *ilnic, #rictiuni cu alcool urmate de $udrare cu talcc. scim"area $o*itiei n $at nu este im$ortanta daca se #ace masaj *ilnic00.La "olna(ii imo"ili*ati la $at tim$ ndelun!at $ot a$area ca sicom$licatii:a. $neumonii i$ostatice". trom"o*e ale mem"relor in#erioare

c. i$ertensiune, taicardie003.Imo"ili*area ndelun!ata a unor "olna(i la $at este:a. o masura tera$eutica". consecinta anumitor a#ectiuni !ra(ec. o masura de su$ra(e!ere a "olna(ului004.Imo"ili*area "olna(ului la $at este o masura tera$eutica n ca* de:a. #racturi, traumatisme". in#arct miocardicc. insu+cienta cardiaca05 Din com$licatiile enumerate mai jos tre"uie $re(enite la "olna(iiimo"ili*ati la $at:a. #ormarea trom"o*elor, $neumoniilor i$ostatice". atro+erea musculara, escarele de decu"itc. i$otensiune arteriala01 .Inacti(itatea ndelun!ata a "olna(ilor imo"ili*ati la $at $oate a(eare$ercursiuni asu$ra sistemului osos $roducFnd:a. rare+erea structurii osoase". a$aritia osteo$oro*ei de inacti(itatec. artro*e0%.Ti$ul de saltea recomandat $entru "olna(ii imo"ili*ati tim$ ndelun!ata. saltea cu structura de "urete". saltea din material $lastic cu structura de "uretec. saltea antidecu"it0'Con#ortul "olna(ului imo"ili*at la $at tre"uie asi!urat $rin:a. $rin scim"ari $asi(e de $o*itie". scim"area $o*itiei se (a #ace cu ajutorul unor utilaje au&iliarec. scim"area $o*itii este contraindicata la "olna(ii imo"ili*ati0).Rolul asistentei medicale n asi!urarea con#ortului "olna(ilor imo"ili*aticonsta in:a. asistenta tre"uie sa aranje*e totul la ndemFna "olna(ului



". asistenta tre"uie sa e&$lice modul de utili*are a declansatorului desemnali*are @soneriec. sa e&$lice "olna(ului $ro!ramul sectiei0.E&aminarile com$lementare de la"orator la "olna(ii imo"ili*ati se (or#ace:

a. ast#el ca "olna(ul sa nu +e ridicat din $at". "olna(ul (a + trans$ortat cu $atulc. "olna(ul (a + trans$ortat cu caruciorul cu rotile00.A$aritia trom"o*elor (enoase $oate + $re(enita $rin:a. masaj usor al mem"relor". mo"ili*area acti(a sau $asi(a a de!etelor $icioarelor si mFinilor, e(entual a!am"elor si ante"ratelorc. tratament medicamentos0.Masajul a$licat n masura $rescrisa de medic $re(ine:a. a$aritia atro+ilor musculare". ntr2o oarecare masura a$aritia osteo$oro*ei

c. a$aritia com$licatiilor cardio2(asculare 703.Pre(enirea $neumoniilor i$ostatice se #ace $rin urmatoarele metode:a. !imnastica res$iratorie". ridicarea "olna(ului n $o*itie semise*Fndc. aerisirea salonului de mai multe ori $e *i04.Stimularea #unctiilor $ielii si a circulatiei cutanate, toni+carea (aselorsu$er+ciale se (a #ace *ilnic $rin:a. toaleta *ilnica". #rectionare cu alcool diluat $e toata su$ra#ata cor$uluic. a$licare de com$rese umede035.Prin asi!urarea unei $o*itii corecte n $at $ot + $re(enite a$aritia:a. de#ormarilor articulare". $o*itiei (icioase ale mem"relor si coloanei (erte"ralec. com$licatiilor res$iratorii031.Com$ortamentul $ersonalului medical care n!rijeste "olna(ii imo"ili*atitim$ ndelun!at tre"uie sa +e caracteri*at $rin:a. atitudine calma, $lina de "lFndete". !esturi li$site de re$e*eala, $romtitudinec. $ro#essionalism 03%.Du$a terminarea $erioadei de imo"ili*are ndelun!atala $at reluareaacti(itatii se (a #ace $rin:a. mo"ili*area $ro!resi(a cu mare $recautie". mo"ili*area se (a #ace numai la indicatia mediculuic. mo"ili*area se (a #ace n #unctie de (ointa "olna(ului03'.La mo"ili*area "olna(ului se (a su$ra(e!ea cu atentie:a. $ulsul, TA, res$iratia". coloratia te!umentelor si mucoaselorc. starea de ecili"ru03).Imo"ili*area ndelun!ata a "olna(ilor la $at este consecinta unora#ectiuni



!ra(e n ca* de:a. accidente (asculare cere"rale". $arali*ii, le*iuni a mem"relor in#erioarec. "oli reumatismale03.Imo"ili*area "olna(ului la $at este o masura tera$eutica n ca* de:

a. #racturi, traumatisme". in#arct miocardicc. a#ectiuni res$iratorii030 Socul este o !ra(a tul"urare #unctionala a ntre!ului or!anisme&teriori*ataclinic $rin:a. $ra"usirea circulatiei". tul"urarea ecili"relor meta"olicec. insu+cienta res$iratorie acuta03 In a$aritia socului joaca un rol im$ortant:a. intensitatea a!entului declansator

". $osi"ilitatile de a$arare ale SNCc. i$o$er#u*ia tisulara033.Alterarea !ra(a a #unctiilor or!anismului n soc se datorea*a:a. scaderii a$ortului de o&i!en". dere!larii mecanismelor de ecili"ru corticosu"corticalc. cresterii $rodusilor to&ici re*ultati din meta"olism si care seacumulea*a n sFn!e034.Socul traumatic se $oate com"ina cu o (arietate de socuri, dar mai alescu:a. socul i$o(olemic". socul emora!icc. socul se$tic045.Pre(enirea socului ana+lactic se $oate #ace $rin:a. testarea sensi"ilitatii la su"stantele iodate, anti"iotice". anamne*a corecta a "olna(ilorc. administrarea de antiistaminice de sinte*a @Romer!an, eniramin041 .Modi+carile emodinamice care se $roduc n socul decom$ensat sunt:a. cresterea (olumului circulant". cresterea $atului (ascular $rin (asodilatatiec. $ierderea de electroliti04%.Coma i$o!licemica are urmatoarele caracteristici:a. este de o"icei $ro#unda". $ielea este uscatac. res$iratia este de ti$ Cene2Stoc6es04'.Coma dia"etica este totdeauna $recedata de o #a*a $rodromalacaracteri*ata clinic $rin:a. $oli$nee cu alena acetonica". anore&ie totala nsotita de !returi, (arsaturic. desidratare totala04).Pe lFn!a cele trei semne majore, $acientul cu coma dia"etica mai $oate



$re*enta:a. dureri a"dominale". sen*atie de #oamec. alena acetonica04.Cau*ele comei i$o!licemice sunt:

a. do*a insu+cienta de insulina". alimentatie insu+cientac. e#orturi +*ice mari040.Ta"loul clinic al comei i$o!licemice se caracteri*ea*a $rin:a. trans$iratii $ro#u*e". $iele uscatac. a!itatie $siic04. Coma i$o!licemica la un $acient dia"etic se di#erentia*a de comadia"etica $rin:a. a"senta res$iratiei de ti$ 9ussmaul si a alenei acetonice". a"senta #enomenelor de desidratare

c. cresterea tensiunii arteriale043.Coma i$o!licemica $oate + $recedata de:a. #oame im$erioasa". sen*atie de !reatac. a!itatie $sio2motorie044.Masurile de ordin !eneral care tre"uiesc ntre$rinse in ca*ul soculuitraumatic sunt:a. nlaturarea #actorului soco!en". administrarea de licide $er osc. a$recierea ra$ida a starii #unctiilor (itale55. Pacientul a=at n soc decom$ensat @#a*a socului ire(ersi"il $re*intaurmatoarele semne:a. este linistit, somnolent". e&tremitati cianoticec. este inconstient51. Socul $oate + determinat de:a. $ierderi masi(e de sFn!e". trans#u*ii de sFn!ec. de*ecili"re meta"olice5%. Socul se deose"este de cola$s $rin urmatoarele elemente:a. este o mani#estare emodinamica si meta"olica". este o $ertur"are !ra(a si dura"ilac. este o mani#estare e&clusi( emodinamica 2 scaderea tensiuniiarteriale, de o"icei tran*itorie5'. In tratamentul socului i$o(olemic este im$ortanta:a. administrarea de o&i!en". re#acerea (olemieic. administrarea de (aso$resoare5). Com"aterea i$o(olemiei se #ace $rin administrare de:a. De&tran 5 n solutie de NaCl, 15552155 ml



". Ser +*iolo!icc. Solutie Rin!er lactat5 Dia"etul *aarat ti$ % se caracteri*ea*a $rin urmatoarele:a. a$are la $ersoane tinere". de"utul este insidios

c. e(olutia este $ro!resi(a50.Semnele neurolo!ice ntFlnite n coma i$o!licemica sunt:a. con(ulsii, uneori cri*e e$ile$ti#orme, contracturi $uternice cu

nclestarea !urii". semnul ?a"ins6i $re*ent "ilateralc. semnul ?a"ins6i a"sent, re=e&e a"olite5 Dia!nosticul di#erential al dia"etului *aarat se #ace cu:a. dia"etul insi$id". dia"etul #emeii nsarcinatec. dia"etul renal53 Com$licatiile dia"etului *aarat $ot +:

a. acute". cronicec. (asculare54 Com$ensarea acido*ei n soc se #ace $rin administrarea de:a. solutie Rin!er 2 lactat". "icar"onat de sodiu i*o sau i$ertonicc. T/AM 155215 ml15.Tratamentul n socul emora!ic (a urmari:a. com$ensarea $ierderilor $rin trans#u*ie de sFn!e i*o!ru$ si R". administrarea de (aso$resoarec. administrarea de su"stituenti (olemici11.Tera$ia antisoc (a tine $Fna cFnd:a. TA creste, $ulsul se re!ulari*ea*a, culoarea te!umentelor si mucoaselorse normali*ea*a". diure*a creste la $este )5 mlH, "olna(ul e constient, coo$erantc. dis$are midria*a, te!umentele de(in calde1%.In stadiu de coma dia"etica se remarca:a. scaderea re*er(ei alcaline". cresterea $/2uluic. cresterea acido*ei meta"olice1'. /i$o!licemia usoara este caracteri*ata $rin trans$iratii $ro#u*e, ameteli,astenie, #oame e&a!erata. Aceste #enomene credea*a du$a:a. in!estia de !lucide". administrare de ser +*iolo!icc. administrare de !luco*a1).In socul ana+lactic intu"atia orotraeala se $ractica n ca* de:a. as+&ie". s$asm larin!ianc. "ronos$asm $relun!it1.Tratamentul comei dia"etice n s$ital tre"uie sa +e:



a. eta$i*at $e ore". n #unctie de (alorile iono!rameic. strict indi(iduali*at10.Insulina cu actiune ra$ida se $oate administra:a. numai su"cutanat

". su"cutanatc. intra(enos, la indicatia medicului1.Inainte de administrare =aconul cu insulina tre"uie:a. sa +e tinut la loc luminos". sa +e ncal*it la tem$eratura camereic. sa se a!ite $Fna se omo!eni*ea*a13.Accidentele care $ot a$area du$a administrarea de insulina sunt:a. aler!ia la insulina, i$o!licemia". in#ectii locale, li$odistro+ac. cetonuria14.Administrarea !luco*ei n coma dia"etica se #ace $entru:

a. $re(enirea i$o!licemiei". ecili"rarea idroelectroliticac. dis$aritia ceto*ei%5./idratarea "olna(ului n coma se #ace su" controlul:a. !licemiei, $/2ului san!uin". iono!rameic. ecili"rului acido2"a*ic%1.In ra$ort cu !ra(itatea socului a$ar urmatoarele semne:a. tensiunea arteriala scade". $ulsul se accelerea*ac. $u$ilele sunt micsorate%%.In majoritatea ca*urilor de"utul dia"etului *aarat este:a. insidios". ati$icc. "rutal%'..In#ectia no*ocomiala este :a. in#ectia contactata in s$ital sau alte unitati sanitare cu $aturi -". in#ectia care se re#era la orice "oala datorata microor!anismelor -c. in#ectia do"andita in s$ital si uneori dia!nosticata du$a iesirea dins$ital.%) .Atri"utiile asistentei medicale in $re(enirea in#ectiilor no*ocomialecu$rind:a. res$ectarea re!ulilor de tenica ase$tica in e#ectuarea tratamentelor$rescrise-". su$ra(e!erea mentinerii conditiilor de i!iena si a toaletei "olna(ilorimo"ili*ati-c. su$ra(e!erea a$licarii tratamentului cu anti"iotice in #unctie deanti"io!rama si e(olutia clinica a "olna(ului .%.In cadrul Precautiunilor ;ni(ersale este considerat #actorul de risccontactul te!umentelor si mucoaselor cu urmatoarele $roduse :



a. licid amniotic, licid $eritoneal, LCR, licid sino(ial-". s$erma si secretii (a!inale-c. s$uta, secretii na*o#arin!iene .%0.Re!ulile de "a*a in a$licarea Precautiunilor ;ni(ersale considera:a. toti $acienti $otential in#ectati-

". toti $acientii sunt $otential sanatosi -c. ca acele si alte o"iecte #olosite in $ractica medicala sunt contaminatedu$a utili*are .%. A$licarea Precautiunilor ;ni(ersale se re#era la :a. $re(enirea accidentelor si a altor ti$uri de e&$unere $ro#esionala -". $ersonalul in#ectat cu /"s-c. utili*area eci$amentului de $rotectie adec(at, com$let, corect.%3. Eci$amentul de $rotectie este :a. "ariera intre lucrator si sursa de in#ectie-". utili*at in tim$ul acti(itatilor care $resu$un risc de in#ectie -c. alcatuit din alat si incaltaminte de s$ital .

%4. S$alarea mainilor si a altor $arti ale te!umentelor , cel mai im$ortantmod de $re(enire a contaminarii cu a!enti micro"ieni, se e#ectuea*a :a. inainte si du$a a$licarea unui tratament $acientilor -". du$a scoaterea manusilor de $rotectie -c. numai la intrarea in ser(iciu .'5. Metodele de $re(enire a accidentelor $ro#esionale $rin taiere, inte$arecu o"iecte ascutite, constau in :a. colectarea imediat du$a utili*are in containere re*istente la inte$are sitaiere, am$lasate la indemana si marcate cores$un*ator -". reducerea de mane(re $arenterale la minimum necesar-c. reca$isonarea acelor #olosite.'1.Asistenta medicala tre"uie sa #aca identi+carea medicamenteloradministrate:a. la $reluarea acestora-". inainte de administrare-c. la e&ternarea $acientului.'%. Eci$ametul de $rotectie este :a. "ariera intre lucrator si sursa de in#ectie-". utili*at in tim$ul acti(itatilor care $resu$un risc de in#ectie -c. alcatuit din alat si incaltaminte de s$ital .''. S$alarea mainilor si a altor $arti ale te!umentelor , cel mai im$ortantmod de $re(enire a contaminarii cu a!enti micro"ieni, se e#ectuea*a :a. inainte si du$a a$licarea unui tratament $acientilor -". du$a scoaterea manusilor de $rotectie -c. numai la intrarea in ser(iciu .'). Metodele de $re(enire a accidentelor $ro#esionale $rin taiere, inte$arecu o"iecte ascutite, constau in :a. colectarea imediat du$a utili*are in containere re*istente la inte$are sitaiere, am$lasate la indemana si marcate cores$un*ator -". reducerea de mane(re $arenterale la minimum necesar-



c. reca$isonarea acelor #olosite.'.In cadrul Precautiunilor ;ni(ersale este considerat #actorul de risccontactul te!umentelor si mucoaselor cu urmatoarele $roduse :a. licid amniotic, licid $eritoneal, LCR, licid sino(ial-". s$erma si secretii (a!inale-

c. s$uta, secretii na*o#arin!iene .'0.Re!ulile de "a*a in a$licarea Precautiunilor ;ni(ersale considera:a. toti $acienti $otential in#ectati-". toti $acientii sunt $otential sanatosi -c. ca acele si alte o"iecte #olosite in $ractica medicala sunt contaminatedu$a utili*are .'.. A$licarea Precautiunilor ;ni(ersale se re#era la :a. $re(enirea accidentelor si a altor ti$uri de e&$unere $ro#esionala -". $ersonalul in#ectat cu /"s-c. utili*area eci$amentului de $rotectie adec(at, com$let, corect.'3.. Eci$ametul de $rotectie este :

a."ariera intre lucrator si sursa de in#ectie-".utili*at in tim$ul acti(itatilor care $resu$un risc de in#ectie -c.alcatuit din alat si incaltaminte de s$ital .'4.. S$alarea mainilor si a altor $arti ale te!umentelor , cel mai im$ortantmod de $re(enire a contaminarii cu a!enti micro"ieni, se e#ectuea*a :a. inainte si du$a a$licarea unui tratament $acientilor -". du$a scoaterea manusilor de $rotectie -c. numai la intrarea in ser(iciu .)5.. Metodele de $re(enire a accidentelor $ro#esionale $rin taiere, inte$arecu o"iecte ascutite, constau in :a. colectarea imediat du$a utili*are in containere re*istente la inte$are sitaiere, am$lasate la indemana si marcate cores$un*ator -". reducerea de mane(re $arenterale la minimum necesar-c. reca$isonarea acelor #olosite.)1 .Neres$ectarea cailor de administrare a medicamentelor:a. nu in=uentea*a intensitatea e#ectului medicamentelor-". are e#ecte nedorite-c. duce la com$licatii locale la locul de administrare a injectiilor.)%.Asistenta medicala:a. este ne(oita sa tre*easca "olna(ul $entru administrareamedicamentelor sim$tomatice-". tre*este "olna(ul $entru administrarea medicamentelor etiolo!ice-c. sta"ileste orarul de administrare res$ectind somnul $acientului.)'.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi serin!a:a. menajea*a "olna(ul de inte$aturi-". duce la trans#ormarea, $reci$itarea, de!radarea acestora-c. $ri(este in mod direct medicul.)).Cind administrea*a tratamentul, asistenta medicala:a. lasa la $acient intrea!a do*a *ilnica-". administrea*a $ersonal su$o*itoarele, $icaturile $entru oci si nas-



c. administrea*a intai ta"letele, solutiile si $icaturile, a$oi injectiile.).Asistenta medicala are !rija:a. sa in#orme*e $acientul des$re tim$ul in care se (a instala e#ectulmedicamentelor-". sa atra!a atentia asu$ra e#ectelor secundare ale medicamentelor-

c. sa corecte*e do*ele $rescrise.)0. Re!ulile !enerale de $re!atire si administrare a injectiilor $re(ad:a. injectarea imediata a continutului serin!ii-". (eri+carea solutiei injecta"ile-c. $re!atirea cu '5 min. inainte de administrare.) . Accidentele sur(enite la administrarea injectiilor intramusculare sunt:a. atin!erea ner(ului sciatic si a ramurilor sale-". atin!erea ner(ului tri!emen si a ramurilor sale-c. $atrunderea cu acul intr2un (as san!uin.)3..Accidentele sur(enite in urma injectiei intra(enoase sunt:a. =e"al!ia-

". su$uratia ase$tica-c. tume+erea "rusca a tesutului $eri(enos, ematom.)4..La sta"ilirea anti"ioticului ce urmea*a a + administrat tre"uie sa se tinaseama de anumite re!uli:a. ale!erea unui sin!ur anti"iotic, cel mai acti( si mai $utin to&ic, $e "a*aanti"io!ramei-". anti"ioticul #olosit sa e&$una cel mai $utin la a$aritia re*istenteimicro"iene-c. asocierea a doua anti"iotice $e "a*a anti"io!ramei in sco$ul aco$eririiunui s$ectru catmai lar! de !ermeni.5..Sta"ilirea dia!nosticului de aler!ie la un anti"iotic se "a*ea*a $e:a. terenul aler!ic-". calea de administrare -c. mani#estarile a$arute la testele de $ro(ocare @cutanate si serolo!ice.1 ..Cu oca*ia administrarii anti"ioticului, asistenta medicala tre"uie sacunoasca :a. do*a totala $e *i de anti"iotic ce tre"uie administrata unui $acient-". durata tratamentului -c. cantitatea e&acta a unei do*e.% .Personalul care mane(rea*a anti"iotice $oate sa se sensi"ili*e*e #ata deaceste su"stante, +ind e&$us la:a. dermite $ro#esionale-". soc ana+lactic-c. urticarii.'.Gentamicina, 9anamicina au actiune:a. ototo&ica-". ne#roto&ica-c. diuretica.).Cantitatile de anti"iotice si cimiotera$ice se e&$rima intotdeauna in:a. unitati, !rame sau su"multi$li ai acestora-



". numar de ta"lete sau ca$sule-c. mililitri de solutie../ormonul corticotro$ sau adrenocorticotro$ i$o+*ar @ACT/ stimulea*asecretia :a. corti*onului-

". corti*onului si a altor ormoni ai !landelor su$rarenale.c. ormonilor !landelor su$rarenale cu e&ce$tia corti*onului.0..In ca* de insu+cienta e$atica, tratamentul cu corti*on se #ace cu:a. idrocorti*on-". $rednisolon -c. corti*on acetat...Calcularea dilutiilor atat $entru ACT/, cat si $entru $re$aratele decorti*on se #ace:a. in #unctie de durata tratamentului-". la #el ca in ca*ul anti"ioticelor-c. tinand cont de cantitatea de ACT/ e&$rimata in unitati cu$rinsa in

+ecare ml. de solutie .3 .ACT/2ul si corti*onul:a. retin sodiul in or!anism -". s$olia*a or!anismul de $otasiu, marind eliminarea lui-c. retin $otasiul si s$olia*a or!anismul de sodiu.4 ..Sim$tomele #unctionale in insu+cienta cardiaca cronica stan!a sunt:a. durerea si trans$iratia -". dis$neea-c. tusea.05 .Semne +*ice in insu+cienta cardiaca drea$ta acuta:a. tur!escenta ju!ularelor si ritm de !alo$ -". e$atome!alie-c. edeme decli(e.

01 . In insu+cienta cardiaca tratamentul urmareste :a. reducerea muncii inimii $rin acti(itate normala-". reducerea muncii inimii $rin re$aus-c.controlul retentiei idrosaline $rin restrictia a$ortului de sare.0%. Tratamentul in insu+cienta cardiaca consta in:a. administrare de corti*on -". administrare de diuretice -c. cresterea e+cientei inimii cu $re$arate di!italice.0' .In #unctie de cau*a determinanta, /TA se clasi+ca in:a. /TA medie-

". /TA esentiala-c. /TA secundara.0) .In stadiul al III 2lea, /TA se caracteri*ea*a $rin a$aritia com$licatiilor:a. com$licatii cardiace, coronariene-". com$licatii cere"rale si renale -c.com$licatii a"dominale.0. .Modi+cari #undamentale locale ce stau la "a*a i$ertensiunii sunt :



a. (asoconstrictia arteriala -". cresterea continutului $eretelui arteriolar in a$a si sare -c.(asodilatatia arteriala.00. Stadiul $rei$ertensi( $oate + a+rmat $e "a*a :a. ascendentei ereditare i$ertensi(e -

". a$aritia unor $useuri tensionale trecatoare -c.#ara ascendenta ereditara.0 ..In /TA "eni!na, com$licatiile se datorea*a :a. trom"o*ei cere"ale -". in#arctului de me*enter -c. in#arctului miocardic.

03 .In /TA mali!na se intilnesc #rec(ent :a. dia"etul *aarat -". ence#alo$atia i$ertensi(a si emora!ia cere"rala -

c. insu+cienta cardiaca si insu+cienta renala.04 . Semne cere"rale in /TA mali!na sunt:

a. tul"urari de com$ortament -". ce#alee occi$itala, tul"urari de memorie -c. o"oseala, astenie, insomnie.5 ..Moartea "iolo!ica se caracteri*ea*a $rin :a. o$rirea re(ersi"ila a res$iratiei si a circulatiei-". le*iuni ire(ersi"ile in creier si in alte or!ane -c. midria*a +&a, cornee o$aca si a$aritia $etelor cada(erice.1 ..In ca*ul unui sto$ cardio2res$irator $utem intalni urmatoarele semneclinice:a. o$rirea miscarilor res$iratorii, toracice si a"dominale-". incetarea "atailor inimii, a"senta $ulsului la artera carotida-c. mio*a cu !lo"i oculari mo"ili.% ..Semnele o"struarii cailor aeriene sunt:a. a"senta miscarilor res$iratorii normale, dis$nee *!omotoasa-". li$sa curentului de aer la nas sau !ura -c. torace si a"domen imo"ile.' .La ince$utul reanimarii oricarui sto$ cardio2res$irator:a. se a$lica o sin!ura lo(itura usoara cu $umnul, de la o inaltime de %52'%cm, in mijlocul re!iunii $resternale-". se e#ectuea*a masajul cardiac e&tern com"inat cu res$iratie arti+ciala-c. intu"atie oro2traeala.) . E+cienta res$iratiei arti+ciale si a masajului cardiac e&tern se a$recia*a$rin:a. a$aritia $ulsului la (asele mari-". dis$aritia midria*ei si recolorarea te!umentului-c. dis$aritia mio*ei .. .Contraindicatiile masajului cardiac e&tern sunt:a. le*iuni !ra(e ale $eretelui toracic cu #racturi costale, em"olie !a*oasamasi(a-". emora!ie masi(a intra$ericardica si tam$onada inimii-



c. mal#ormatii ale oaselor cutiei toracice.0 .Edemul $ulmonar acut a$are $rin inundarea "rutala a al(eolelor:a. de transudat san!uinolent necoa!ula"il-". datorata ru$erii ca$ilarelor $ulmonare-c. $ro(ocata de cresterea $resiunii san!elui al(eoloca$ilar.

. Edemul $ulmonar acut este:a. de natura ana+lactica-". de natura cardio!ena-c. de natura le*ionala.3 . Edemul $ulmonar acut este declansat de :a. insu+cienta (entriculara stan!a-". i$ertensiune arteriala-c. $rein#arctul miocardic.4 . Edemul $ulmonar acut le*ional este $ro(ocat de :a. !a*e su#ocante to&ice-". cau*e neurolo!ice-

c. tul"urari de rimt cardiac $aro&istice.35 . Mani#estarile clinice in edemul $ulmonar acut sunt:a. dis$nee intensa, se(era, "rusca-". e&$ir !reu, *!omotos-c. res$iratie $oli$neica *!omotoasa.31 . Conduita de ur!enta in edemul $ulmonar acut cu$rinde:a. se as$ira secretiile si se curata oro#arin!ele-". se a$lica !arouri la radacina a trei mem"re-c. o&i!enotera$ie intermitenta $e sonda endotraeala.3% . Tratamentul in edemul $ulmonar acut cu TA crescuta este:a. di!italice-". diuretice-c. do$amina.3'. In tratamentul edemului $ulmonar acut cu TA sca*uta suntcontraindicate:a. mor+na-". i$otensoare-c. do$amina.3). Tratamentul in edemul $ulmonar acut to&ic cu$rinde :a. scoaterea $acientului din mediu noci(-". o&i!enotera$ie $e sonda endotraeala-c. (entilatie arti+ciala.3. Tratamentul in edemul $ulmonar acut "acterian este:a. mor+na, corticotera$ie-". anti"iotice, tonicardiace-c. o&i!enotera$ie.30. Tratamentul in edemul $ulmonar acut neurolo!ic este:a. san!erare '55255 ml -". diure*a osmotica-c. anticoa!ulante.



3. Tratamentul in edemul $ulmonar acut la inecati cu a$a de mare este:a. san!erare '55255 ml-". de&tran 5-c. o&i!enotera$ie.33. Tratamentul edemului $ulmonar acut la "olna(ii uremici este:

a. o&i!enotera$ie-". aerosoli antis$umanti-c. mor+na.34. Clasi+carea EPA le*ional este:a. de cau*e to&ice-". de cau*e uremice-c. cardio!en.45 . Edemul $ulmonar acut de cau*a to&ica este $ro(ocat de :a. into&icatii cu C8-". into&icatii or!ano2#os#orice-c. into&icatii cu $lum".

41 . Edemul $ulmonar acut in#ectios este $ro(ocat de :a. !ri$a-". in#ectii $ulmonare-c. SIDA.4% . Edemul $ulmonar acut de de!lutitie a$are la :a. comatosi-". $ara$le!ici-c. co$ii mici.4' . Edemul $ulmonar acut iatro!en este $ro(ocat de :a. $er#u*ii-". trans#u*ii-c. alimentatie neadec(ata.4) . In ce #orma de EPA este contraindicata mor+na:a. EPA cardio!en-". EPA uremic-c. EPA in#ectios.4 . 8&i!enotera$ia in EPA este:a. contraindicata, deoarece creste $resiunea in al(eole-". se $ractica $e res$iratie asistata-c. se administrea*a numai du$a umidi+care .40. La $acientul cu insu+cienta renala acuta este contraindicata:a. #ortarea diure*ei $rin administrarea de licide a"undente-". corectarea de*ecili"rului electrolitic #ara re*ultate de la"orator-c. com"aterea (arsaturilor .4 . In insu+cienta renala acuta diure*a este :a. su" )55ml urinaH*i-". su" 5ml urinaH*i-c. $este 1555ml urinaH*i.43. In insu+cienta renala acuta calea de administrare si com$o*itia licidelorin (ederea mentinerii ecili"rului idroelectrolitic (or + sta"ilite:



a. in #unctie de iono!rama-". de catre medic -c. in #unctie de e&amenul sumar de urina.44.Inter(entiile asistentei medicale la un $acient cu insu+cienta renalaacuta constau in:

a. e#ectuarea "ilantului idric-".diminuarea cata"olismului $roteic $rin e$urare e&trarenala emodiali*ata sidiali*a $eritoneala-c. a$licatii calde in re!iunea lom"ara .355 Care dintre urmatoarele a#ectiuni re$re*inta cau*e $ostrenale in$roducerea insu+cientei renale acutea. calculo*a ureterala "ilaterala-". tumorile de (ecinatate a#ectand am"ele uretere-c. !lomerulone#rita.351 .In ca*urile in care in insu+cienta renala acuta diure*a este $astrata,de+citul calitati( consta in:

a. ematurie-". i*ostenurie-c. i$ostenurie.35%. Su$rimarea #unctiei renale in insu+cienta renala acuta sur(ine ca urmarea:a. reducerii +ltratului !lomerular-". scaderii rea"sor"tiei tu"ulare -c. reducerii $ermea"ilitatii !lomerulare.35' .Care dintre urmatoarele tul"urari cardio2(asculare a$are in insu+cientarenala acutaa. taicardie-". aritmii-c. "radicardie-35) ..In insu+cienta renala acuta cresc $ro$ortional cu a!ra(area #unctieirenale:a. calcemia-". acidul uric-c. uree san!(ina.35 ..Care dintre urmatoarele mani#estari sunt semni+cati(e $entru oinsu+cienta renala acutaa. oli!o2anuria-". alterarea ecili"rului idroelectrolitic si acido2"a*ic-c. ematuria.350 ..Insu+cienta renala cronica se caracteri*ea*a $rin:a. deteriorarea ra$ida a #unctiei renale de e&cretie -". scaderea $ro!resi(a a ca$acitatii #unctionale renale-c. retinerea in or!anism a su"stantelor to&ice re*ultate din meta"olism.35 Care dintre urmatoarele tul"urari meta"olice se intalnesc in insu+cientarenala cronica a. i$oli$idemie -



". i$erli$idemie -c. i$erli$o$roteinemie.353..Insu+cienta renala cronica este o "oala $ro(ocata de :a. insu+cienta cardiaca acuta -". !lomerulone#rita cronica -

c. o"structia cailor urinare.354..Dintre cele mai $ericuloase com$licatii ale insu+cientei renale cronice#ac $arte :a. edemul $ulmonar -". dia"etul -c. edemul cere"ral.315..Care dintre urmatoarele mani#estari sunt semni+cati(e $entruinsu+cienta renala cronica a. ce#alee $recoce, contractii musculare, stari con#u*ionale -". stare !enerala $ro#und alterata, miros amoniacal al aerului e&$irat,intoleranta di!esti(a -

c. stare !enerala alterata, toleranta di!esti(a, dis$nee, somnolenta.311..Inter(entiile asistentei medicale in insu+cienta renala cronica este unelement im$ortant al acti(itatii medicale. Educarea $acientilor se re#era la :a. e&ercitii +*ice intense, sustinute -". necesitatea restrictiilor alimentare -c. i!iena ri!uroasa a te!umentelor .31%..Pro"lemele $acientului cu insu+cienta renala cronica $ot + :a. alterarea ecili"rului acido2"a*ic $rin de!radarea #unctiei tu"ulare -". alterarea inte!ritatii $ielii -c. insomnia .31' .Corectarea de*ecili"relor idro2electrolitice si acido2"a*ice in I.R.A. se#ace cu :a. "icar"onat de sodiu in acido*a meta"olica -". clorura de sodiu in desidratarea e&tracelulara -c. diuretice in desidratarea e&tracelulara .31) ..Etio$ato!enia litia*ei renale este re$re*entata de :a. $re*enta in urina a unor coloi*i $rotectori care sa im$iedicecristali*area-". conditii +*ico2cimice care #a(ori*ea*a cristali*area @oli!urie, sta*aurinara-c. $re*enta in urina, in e&ces, a unor su"stante care $ot cristali*a @aciduric, acid o&alic, #os#ati, calciu.31 .E(olutia in litia*a renala de$inde de urmatorii #actori:a. com$o*itia calculului, re!imul alimentar-". numarul si marimea calculilor, o"structia cailor urinare-c. a$aritia in#ectiei.310 .Cele mai #rec(ente com$licatii ale litia*ei renale sunt:a. anuria, in#ectia urinara-". idrone#ro*a-c. mal#ormatia cailor urinare.



31 ..Indicatiile tratamentului cirur!ical in litia*a renala sunt:a. la a$aritia in#ectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se eliminamult tim$-". atunci cand este a#ectata #unctia renala si tratamentul medical nu dare*ultate-

c. la $roducerea unei recidi(e.313 .Litia*a renala se de+neste ca +ind:a. a#ectiunea caracteri*ata $rin #ormarea unor calculi in "a*inet si in caileurinare-". a#ectiunea caracteri*ata $rin #ormarea unor calculi in "a*inet si in caile"iliare-c. a#ectiunea caracteri*ata $rin #ormarea unor calculi in "a*inet si (e*icaurinara.314 .In tratamentul litia*ei renale se (a tine seama o"li!atoriu de:a. mani#estarea acuta-". "oala de "a*a-

c. numarul calculilor renali.3%5 .Conduita de ur!enta la $acientul in stare de colica renala consta inadministrarea de:a. ceaiuri diuretice si a$e minerale %555 2 '555 mlH%) ore -". anal!e*ice antis$astice, la indicatia medicului -c. antiin=amatoare.3%1 .In colica renala, $rinci$alele semne sunt :a. durere, disurie, ematurie, meteorism -". i$ertensiune, $oliurie, durere, an&ietate-c. durere, neliniste, tenesme (e*icale, (arsaturi, uneori #e"ra moderata .3%% ..In colica renala, tratamentul de ur!enta este:a. re$aus la $at, calmarea durerii-". sonda uretro2(e*icala, com"aterea durerii-c. re$aus la $at, in!erarea de licide din a"undenta.3%' ..Colica renala este :a. un sindrom dureros acut, $aro&istic, de o"icei a$iretic-". un sindrom $ro(ocat de s$asmul cailor urinare e&cretoare su$erioare,insotit de a!itatie si iradieri uretero2(e*ico2!enitale-c. im$osi"ilitatea e(acuarii (e*icii urinare .3%). Inter(entiile asistentei medicale $entru calmarea durerii in colicarenala, sunt :a. a$licatii locale de caldura $e *ona de ma&ima durere-". a$licarea alternati(a de com$rese reci si calde in re!iunea lom"ara-c. administrarea de anal!e*ice2antis$astice la indicatia medicului .3% ..In colica renala e&aminarile de ur!enta sunt :a. e&amen com$let de urina -". radio!ra+e renala $e !ol-c. uro!ra+e .3%0 ..Socul este de+nit ca:a. !ra(a tul"urare #unctionala a intre!ului or!anism-



". su#erinta !ra(a a creierului cu conser(area $artiala a #unctiilor (itale-c. reactie or!anica $ost2a!resi(a decom$ensata.

3% ..8"iecti(ul $rinci$al al tratamentului in soc este:a. com"aterea insu+cientei cardio(asculare-". resta"ilirea $er#u*iei or!anice a tesuturilor-

c. com"aterea i$o&iei cere"rale.3%3.Clasi+carea etiolo!ica a socului este urmatoarea:a. i$o(olemic, cardio!en, to&ico2 se$tic, ana+lactic, neuro!en-". cardio!en, emora!ic, se$ticemic, to&ic, ana+lactic, $sio!en-c. i$o(olemic, cardio!en, neuro!en, in#ectios, ana+lactic.

3%4 .Care dintre urmatoarele semne nu #ac $arte din ta"loul clinic al socului:a. "radi$nee su$er+ciala-". i$ertermia-c. #acies $alid, "u*e uscate si cianotice.

3'5 . Socul traumatic com$ensat asim$tomatic si nemani#est clinic estecaracteri*at $rin:

a. ecili"ru "iolo!ic care im$iedica a$aritia socului decom$ensat-". #a*a imediat $osta!resi(a-c. $erioada in care nu se #ace tratament antisoc.

3'1 .Conduita de ur!enta in socul traumatic cu$rinde :a. inlaturarea #actorului soco!en-". com"aterea durerii-c. e(aluarea ra$ida a le*iunilor.

3'% . Pretratamentul socului se a$lica:a. la locul accidentului si $e tim$ul trans$ortului -". numai in unitati ;.P.; si T.I. -c. imediat du$a a!resiune, cand nu se mani#esta semne de !ra(itate-

3'' . Re#acerea (olemiei in socul traumatic se #ace cu :a. De&tran 5 cu tim$ de injumatatire 321% ore-". De&tran )5 cu tim$ de injumatatire 023 ore -c. $re$arate de !elatina.

3') .Punctionarea unei (ene cu ac de mare cali"ru este un !est de mareur!enta deoarece :a. scade tensiunea (enoasa $rin emora!ie masi(a -". este necesara mentinerea unei cai (enoase li"ere -c. in eta$a decom$ensata a socului (enele se cola"ea*a si se $unctionea*a

!reu.3' .. Tera$ia anal!etica in soc :a. sedea*a "olna(ul -". inlatura #rica si a!itatia -c. nu $reintam$ina decom$ensarea socului.

3'0 . Socul se$tic este $ro(ocat indeose"i de :a. $ree&istenta altor le*iuni -". sta+lococi, enterococi -c. Neisserii, Clostridium.

3'. Stadiul I al socului se$tic se caracteri*ea*a $rin :



a. i$ertermie, i$otensiune arteriala, taicardie, tai$nee, an&ietate-". i$otermie, $ra"usirea tensiunii arteriale, tul"urari meta"olice,ciano*a-c. soc i$erdinamic, com$ensat, te!ument uscat si cald.

3'3 ..Instrumentele cele mai #rec(ent utili*ate n s#era 8.RL. sunt:a. o!linda #rontala, s$ecule na*ale, s$ecule auriculare, stilete-

". a$asatoare de lim"a, $ense cudate, dia$a*on, serin!a Guon-c. tu" 9er, trocar, canula de as$iratie cu a$asator $er#orat.3'4 Condro2$ericondrita se caracteri*ea*a $rin:a. insomnie, ce#alee, #e"ra, #rison-". #ati!a"ilitate, acu#ene, $iro*is-c. nrosirea si tume+erea accentuata a $a(ilionului si a conductuluiauditi(, durere, stare !enerala alterata.3)5. Tratamentul otitei medii acute su$urate consta n:a. ciuretarea $ortiunilor de cartilaj necro*at-". instilatii auriculare cu !licerina "oricata '> sau ?oramid-c. anti"iotera$ie, (itaminotera$ie.

3)1 ..A!entul micro"ian care declansea*a otomastoidita su$urata acuta este:a. Escericia colli-". /aemo$ilus in=uent*ae-c. Sta+lococul.3)% ..Princi$alele com$licatii ale mastoiditei acute sunt:a. osteomielita tem$oralaHocci$itala-". $arali*ia ner(ului #acial-c. an!ina Ludi!.3)' ..8tomastoidita su$urata acuta se caracteri*ea*a $rin:a. dis#onie, dis#a!ie, dis$nee, #oto#o"ie-". leucocito*a ridicata, #rison, i$oacu*ie-c. torticolis, $arali*ii ale ner(ului #acial, #e"ra.3)) .Tratamentul osteo=e!monului consta n :a. tratament medicamentos-". tim$anotomie-c. antromastoidectomie.3) .. Sinu*ita incorect tratata $oate da com$licatii ca:a. e$ista&is, sindrom Meniere, la"irintita-". osteo$eriostite, a"cese e&tradurale-c. menin!ite, trom"o=e"ite ale sinusurilor ca(ernos, se$ticemie.3)0 . Germenii micro"ieni care determina sinu*itele sunt:a. $neumococul, stre$tococul-". sta+lococul-c. Escericia Colli, Proteus.3) . Sim$tomele sinu*itelor su$urate acute sunt:a. durerea, tul"urari ale mirosului, (ertije-". dis#a!ie, odino#a!ie, tume#actie la ni(elul sinusurilor-c. res$iratie di+cila, #e"ra de ti$ in=amator2su$urati(.3)3 .Conjuncti(ita acuta se mani#esta $rin:a. i$eremia (aselor conjuncti(ale si secretie conjuncti(ala care se aduna



in un!iul intern al ociului-". in=amatia !landei Mei"omius-c. sen*atie de arsura si usturime, de cor$ strain in oci.3)4 ..Sim$tome $e care le intalnim in 6eratita er$etica:a. de"ut "rusc, usturime locala, sen*atie de cor$ strain, lacrimare

intensa-". #risoane, i$otensiune, $uls +li#orm-c. ulceratie corneana cu as$ect dendritic, nere!ular.35. .Atitudinea de ur!enta in arsurile oculare:a. neutrali*area a!entului caustic si administrarea unui calmant-". administrarea locala si !enerala de anti"iotice, antiin=amatorii-c. administrarea de miotice.31 .8 in#ectie oculara se $oate recunoaste $rin:a. secretia $urulenta la ni(elul conjuncti(ei si a tesuturilor adiacente-". durerea, eritemul conjuncti(al sau $eriocular-c. scaderea acuitatii (i*uale.

3% ..Anali*ele ematolo!ice cu$rind determinarea :a. numarului de ematii -". (ite*ei de sedimentare a ematiilor-c. a!entilor $ato!eni $re*enti in san!e.

3' ..Numarul de ematii $oate + crescut in urmatoarele a#ectiuni:a. $oli!lo"ulie esentiala-". soc se$tic si aler!ic-c. sclero*e $ulmonare.3).. Densitatea urinei $oate scadea su" 151 in urmatoarele situatii:a. soc emora!ic si traumatic-". a$ort mare de licide: "ere, a$a-c. dia"et *aarat, dia"et insi$id.3..8li!uria si anuria $ot a$area in urmatoarele a#ectiuni:a. dia"et insi$id-". insu+cienta renala acuta -c. soc cu i$o(olemie si i$otensiune.30. Scaderea indicelui TiQeneau cu ca$acitate (itala normala intalnim in:a. +"ro*a $ulmonara-". astm-c. dis#unctie (entilatorie o"structi(e.3..Iri!o!ra+a $oate e(identia:a. dinamica colica-". cancer de colon, $oli$o*a colica-c. di(erticuli colici, "oala Cron.33..E#ectuarea colecistocolan!io!ra+ei are urmatoarele contraindicatii :a. icter cu "iliru"inemie ce de$aseste %, m!>-". cist idatic e$atic-c. intoleranta la iod, i$ertiroidism.34. Eco!ra+a a"dominala are ca sco$:a. urmarirea in tim$ a unor as$ecte $atolo!ice, inlocuind metode mai $utin



a!rea"ile @colan!io!ra+a, arterio!ra+a-". $reci*area dia!nosticului unor a#ectiuni ale tu"ului di!esti(-c. sta"ilirea naturii cistice sau solide a unor #ormatiuni tumoralea"dominale, $al$a"ile.305 .;ro!ra+a intra(enoasa se $oate e&ecuta atunci cand:

a. "olna(ul are T?C renal-". densitatea urinei este su" 151-c. urea de$aseste 5 m!>.301. ;retero$ielo!ra+a retro!rada si $ielo!ra+a ascendenta ne dau in#ormatiire#eritor la:a. e&istenta idrone#ro*ei, tumorilor renale, stricturilor ureterale-". $re*enta de tumori si calculi (e*icali-c. anomalii con!enitale ale ureterelor si rinicilor.30% . Nodulii reci tiroidieni $ot + dati de:a. cancer tiroidian-". cist tiroidian-

c. adenom to&ic tiroidian.30'. Dintre a#ectiunile de mai jos, $ot duce la denutritie, necesitand untratament $reo$erator $entru com"aterea acesteia:a. "olna(ii cancerosi in stadiul I-". steno*ele eso#a!iene $ostcaustice si tumorale-c. steno*a $ilorica, +stule di!esti(e.30). In ca*ul in care este !reu sau im$osi"il de acorectat denutritia, se$rocedea*a la:a. re!im alimentar i$ercaloric si a$oi inter(entie cirur!icala-". trans#u*ie de san!e total, inter(entie cirur!icala $entru inlaturareaa#ectiunii cau*ale-c. aducerea la normal a starii de denutritie $osto$erator.30. Deose"irea dintre anemia acuta si cea cronica este:a. anemia acuta se $roduce $rin $ierdere im$ortanta de san!e intr2untim$ scurt-". am"ele se $roduc $rin $ierdere de san!e-c. anemia cronica a$are cand $ierderea de san!e este in tim$.300. In $re!atirea $reo$eratorie a unui "olna( $ulmonar ce urmea*a a su#erio inter(entie $e alt or!an, se (a urmari:a. o$rirea sau rarirea tusei-". uscarea com$leta a secretiilor-c. reducerea secretiilor su" 5mlH%) ore.30. La un "olna( renal urmea*a a + corectata $reo$erator urmatoarelede+ciente:a. i$otensiunea arteriala-". de*ecili"rul idroelectrolitic si acido2 "a*ic-c. i$o$roteinemia, edemele si /.T.A secundara.303. Durerea $osto$eratorie tre"uie tratata in #unctie de:a.intensitate-".ti$ul de o$eratie-



c. durata.304. Intensitatea ma&ima a durerii $osto$eratorii a$are in:a. $rimele % ore-". $rimele %) ore-c. $rimele ' *ile.

35 .Pentru calmarea durerii se recur!e la:a. mo"ili*are imediata -". linistirea "olna(ului-c. ase*area lui in $o*itii de menajare a $artilor dureroase.31 .Tratamentul !eneral in e(isceratii consta in :a. anti"iotera$ie, as$iratie !astrica-". $un!a cu !eata $e a"domen-c. reecili"rare idroelectrolitica.3% .Tratamentul $ro+lactic al in#ectiilor urinare in $osto$erator consta in:a. a$licarea sondei (e*icale la toti "olna(ii indi#erent de ti$ul o$eratiei-". a$licarea sondei (e*icale in conditii de ase$sie $er#ecta-

c. in $ers$ecti(a sondajelor re$etate se (a $re#era sonda a demeure.3'.Tratamentul cirur!ical in stadiul de colectie al a"cesului #esier constain :a. inci*ie lar!a in $artea cea mai decli(a a colectiei-". sutura $artiala a inci*iei $entru e#ectuarea emosta*ei-c.e(acuarea $uroiului, des+intarea #undurilor de sac, s$alarea cu a$ao&i!enata, drenaj, $ansament.3) .In $osto$erator atelecta*ia $ulmonara se com"ate $rin:a. ase*area "olna(ului in $o*itie Trendelen"ur!-". mo"ili*area $recoce a "olna(ului, as$iratia secretiilor-c. tuse comandata, su$rimarea durerii, aerosoli.3 .Tratamentul $re(enti( al "olii tro"oem"olice este:a. mo"ili*are $recoce si imediat ce este $osi"il miscarea "olna(ului $e$ro$riile $icioare-". !imnastica res$iratorie-c. scim"area $o*itiei si miscari $asi(e in ca*ul imo"ili*arii la $at tim$mai indelun!at.30 .Pentru $re(enirea in#arctului miocardic $osto$erator se iau urmatoarelemasuria. e&ecutarea E9G la "olna(ii cirur!icali care de$asesc )25 de ani-". $re!atirea $reo$eratorie cores$un*atoarea "olna(ilor cu cardio$atieiscemica, i$ertensi(i, dia"etici, o"e*i-c. e(itarea o$eratiilor de lun!a durata.3. Tratarea su!itului se #ace $rin:a. in+ltrarea ner(ilor #renici cu no(ocaina-". administrare de mial!in si al!ocalmin-c. administrare $e sonda na*ala a unui amestec de >C8% si 4>8% cite minute $e ora.33.Com"aterea ileusului $aralitic in $osto$erator se #ace $rin:a. as$iratie !astrica-



". administrare de sedati(e centrale-c. corectarea tul"urarilor idroelectrolitice.34 .Printre inter(entiile e#ectuate in $rima #a*a $osto$eratorie a tul"urarilorres$iratorii sunt si:a. stimularea e&$ectoratiei-

". a$licarea de $i$a oro#arin!iana-c. monitori*are E.C.G.335 .Posto$erator, starea con#u*ionala are ca mani#estari:a. i$ertermie-". a!itatie-c. somnolenta.331 .Recu$erarea starii con#u*ionale $osto$eratorii consta in:a. inter*icerea consumului de alcool-". mo"ili*are-c. monitori*area #unctiilor (itale.33% . 8"iecti(ele in!rijirii unei $la!i sunt:

a. su$rimarea durerii-". ase$ti*area $la!ii-c. locali*area $la!ii.33'. .La e#ectuarea $ansamentului unei $la!i, asistenta tre"uie sa cunoasca:a. caracterul durerii-". stadiul de in=amare-c. starea nutritionala a $acientului.33) .Pentru a $re(eni caderea tu"urilor de dren in ca(itatea a"dominala sautoracica se (a $roceda ast#el:a. se +&ea*a cu leuco$last-". se ancorea*a tu"ul de dren cu un +r la $ielea "olna(ului la s+rsitulo$eratiei-c. scurtarea tu"ului, se (a a$lica $e tu" un ac de si!uranta.33.As$iratia continua a secretiilor care se e(acuea*a $rin tu"ul de dren see#ectuea*a in urmatoarele o$eratii:a. re*ectia !astrica-". o$eratii ce se e&ecuta in ca(itatea toracica-c. am$utatia de mamela.330..Masurile ado$tate $entru tul"urarile de mictiune $osto$eratorii sunt:a. introducerea tu"ului de !a*e-". masarea *onelor re=e&o!ene-c. stimulare medicamentoasa33 .Du$a o$eratia $e colon, $eristaltica (a + stimulata $rin:a. administrare de ulei de ricin 1 2 %5 !rame in % $ri*e *ilnic, din $rima *idu$a o$eratie-". clisma *ilnic-c. dilatatie anala #acuta la s+rsitul inte(entiei cirur!icale333 Pentru $uctionarea unei (ene, !aroul se stran!e $ana cand:a. $ulsul radial ramane $erce$ti"il-". $ulsul nu se mai simte-



c. circulatia (enoasa se o$reste com$let.334 . A$a o&i!enata este un antise$tic e+cace in cadrul $la!ilor:a. in#ectate-". intinse-c. necrotice.

345 . In cadrul a"domenului acut cirur!ical netraumatic, a#ectiunile caree(oluea*acatre stare de soc !ra( sunt:a. in#arctul intestinal si torsiunile de or!ane-". $ancreatita acuta necrotica-c. a$endicita cronica.341 . ;tili*ate ca mijloace tera$eutice ajutatoare in insu+cienta res$iratorieacuta a(em:a. s$alatura !astrica". e(acuarea re(arsatelor $leuralec. e(acuarea re(arsatelor $eritonale

34% . Sediul si natura o"structiei din insu+cienta res$iratorie acuta sedetermina $rina. radio!ra+e toracica". larin!osco$iec. "ran"osco$ie34' . ?ronsita cronica reali*ea*a ta"loul de ?P8C im$reuna cu:a. steno*a aortica". astm "ronsicc. em+*em $ulmonar

34) ..?acilul tu"erculos este sensi"il laa. ultra(iolete si lumina solara". caldura si +er"erec. uscaciune si #ri!34 .?acilul tu"erculos este re*istent la

a. ultra(iolete". uscaciunec. #ri!

340 .Pentru de*in#ectarea $roduselor $atolo!ice 2 ce contin "acil 9oc se#olosestea. #ormol >". clorc. acid #enic >34.Le*iunile din tu"erculo*a sunta. e&udati(e". $roducti(ec. scoamoase343 .Aler!ia la tu"erculina se mani#esta $rina. reactii locale si #ocale". reactii !eneralec. reactii unilaterale



344 .Riscul de a contacta tu"erculo*a este mai crescut laa. maturitate". intre 5 si ' anic. la $u"ertate , adolescenta455 . <om s$une ca tu"erculo*a este e(oluti(a cand:

a. le*iunile radiolo!ice sunt sta"ili*ate". "acilul 9oc se !aseste in e&$ectoratiec. ima!inile radiolo!ice se modi+ca451 . A(em tu"erculo*a sta"ili*ata canda. le*iunile radiolo!ice sunt sta"ile". s$utele nu contine "acilul 9occ. s$utele contin "acil 9oc45%.Pro+la&ia in tu"erculo*a are ca o"iecti(ea. intarirea re*istentei s$eci+ce". intradermoreactiac. lu$ta in #ocar

45' Educatia sanitara se adresea*aa. $ersonalului medical". "olna(ilorc. intre!ii $o$ulatii45) .Re!imul alimentar in tu"erculo*a tre"uie sa +ea. "o!at in $roteine si (itamine". "o!at in !rasimic. un a$ort de '552)555 calorii45. Care sunt reactiile ad(erse la ri#am$icina:

a. tul"urari di!esti(e , icter". reactii aler!ice , leuco$eniec. reactie Ste(en 2Bonson

450 .Com$licatiile tu"erculo*ei $ulmonare sunta. oclu*ia intestinala". $leure*ia $urulentac. $neumotora&ul s$ontan45 .Elementele dia!nosticului de tu"erculo*a sunta. (irajul la tu"erculina". as$ectul #acialc. as$ectul radiolo!ic si de$istarea a!entului causal453 . ?ronsita astmati#orma, com$licatie a astmului "ronsic, are una dinurmatoarele caracteristici:a. se mani#esta $rin cri*e de dis$nee $aro&istica de ti$ ins$irator-". este $recedata intotdeauna de cri*e astmatice-c. este urmarea in#ectarii astmului "ronsic-454 . Cele mai o"isnuite aler!ene, care determina cri*a de astm "ronsic sinturmatoarele :a. $olen, $ra# de camera-". aler!ene alimentare sau medicamentoase-c. emisuccinat de idrocorti*on-



415 .Cri*a din astmul "ronsic, are urmatoarele caractere:a. la de"ut cri*ele sint ti$ice cu ince$ut si s+rsit "rusc, cu inter(ale li"ere-". cri*a a$are , de o"icei in a doua jumatate a no$tii-c. nu este niciodata $recedata de stranut, lacrimare, $rurit al $leoa$elor sice#alee-

411.Dis$neea din astmul "ronsic are urmatoarele caracteristicia este $aro&istica, "radi$neica-a. cu e&$iratie $relun!ita si suieratoare-". este cu tai$nee , de ti$ ins$irator-41% .Cri*a de astm "ronsic se $oate termina:a. in cite(a minute sau ore-". in $este %) de ore-c. s$ontan sau su" in=uenta tratamentului-41'. S$uta din astmul "ronsic are urmatoarele caractere:a. este (iscoasa, al"icioasa @ $erlata-". "o!ata in eo*ino+le, cristale Carcot2 Leden si s$irale Curscman-

c. este =uida, ro*acee si in cantitate mare-41) .In astmul "ronsic sint #olosite, in sco$ $ro+lactic urmatoarelemedicamente:a. mio+lin". 6etoti#en-c. cromo!licat disodic-41.In tratamentul astmului "ronsic, corticotera$ia:

a. tre"uie re*er(ata #ormelor !ra(e-". este tratamentul cel mai e+cace-c. administrata $e cale orala, nu $re*inta riscuri-410. Modi+carile $atolo!ice caracteristice, insu+cientei res$iratorii cronice,$ot a$area:a. tre$tat-". "rusc-c. (aria"il-41.Accidentele ner(oase , $osi"ile in insu+cienta res$iratorie cronica, sinturmatoarele :a. cri*e con(ulsi(e-". emi$le!ie, coma-c. nista!mus lateral-413. Tratamentul insu+cientei res$iratorii cronice (i*ea*a urmatoarele:a. com"aterea tusei-". =uidi+erea si as$irarea secretiilor "ronsice-c. com"aterea in#ectiei "ronsice cu anti"iotice-414..In insu+cienta res$iratorie cronica , a$ar urmatoarele sim$tome:a. res$iratie Cene2 Stoc6es-". dis$nee intensa-c. i$otensiune arteriala-4%5. Insu+cienta res$iratorie acuta se caracteri*ea*a $rin urmatoarele:a. este o ur!enta medicala majora-



". alcalo*a res$iratorie-c. inter(entia de reanimare res$iratorie este uneori sal(atoare numai in$rimeleminute-4%1. Cele mai im$ortante cau*e, care determina insu+cienta res$iratorie

acuta sinturmatoarele:a. aer (iciat $rin scaderea o&i!enului sau e&ces de "io&id de car"on-". $rocese larin!otraeo"ronsice, accidente o"structi(e ale cailor res$iratoriisu$erioare, $rocese $ulmonare si $leurale-c. consum e&cesi( de alcool si #umatul-4%% . Procesele $ulmonare si $leurale ce $ot determina insu+cientares$iratorie acuta sint urmatoarele:a. $leure*ii masi(e "ilaterale, $neumotora& su#ocant-". starea de rau astmatic, em"olii $ulmonare !ra(e-c. ne(ral!ia intercostala-

4%'. Insu+cienta res$iratorie acuta $oate a$area in urmatoarele situatii:a. la "olna(ii cu a#ectiuni "rono$ulmonare cronice o"structi(e, a=ati in insu+cientares$iratorie cronica -". cresterea o&i!enului si scaderea "io&idului de car"on in sin!ele arterial-c. in ca*ul accidentelor o"structi(e ale cailor res$iratorii su$erioare-4%) . 8&i!enotera$ia, ca tratament al insu+cientei res$iratorii acute, areurmatoarele caracteristici:a. consta in administrarea de o&i!en in concentratii mai mari decit ceaatmos#erica-". o&i!enul nu tre"uie umidi+cat $rin aerosoli cu a$a sau solutie cloruro2sodica i*otonica-c. se $oate administra $rin sonda na*ala si corturi de o&i!en-4%.Tratamentul medicamentos al insu+cientei res$iratorii acute , $resu$uneadministrarea urmatoarelor medicamente:a. "ronodilatatoare si e&$ectorante-". o$iacee si "ar"iturice-c. coriticoi*i si anti"iotice-4%0 In $useul acut din insu+cienta res$iratorie acuta se administrea*a ,urmatoarele medicamente:a. anti"iotice cu s$ectru lar!-". "ronodilatatoare, secretolitice, corticotera$ie-c.mor+na si o$iacee-

4% .Pneumonia $neumococica este caracteri*ata $rin urmatoarelesim$tome:a. de"utul nu este "rutal si nu $oate + "ine $reci*at de "olna(-". #rison ,#e"ra@ $ina la )5 de !rade jun!i toracic-c. in *ilele $remer!atoare, e&ista adeseori o discreta in#ectie rino#arin!iana-4%3 .Perioada de stare din $neumonia $neumococica se caracteri*ea*a$rin :a. #ata de(ine (ultuoasa, con!estionata mai intens $e $artea sanatoasa-



". "u*e usor cianotice si (e*icule de er$es in jurul "u*elorc. tusea este cinuitoare si uscata la ince$ut, a$oi cu e&$ectoratie rosie,ru!inie-4%4 .In $neumonia $neumococica:a. tem$eratura se mentine 7 in $latou7-

". e&ista ina$etenta si sete (ie-c. "olna(ul $re*inta $oliurie-4%5 E&amenul sin!elui in $neumonia $neumococica e(identia*a:a. leucocito*a cu $olinucleo*a-". i$o+"rinemie-c. i$er+"rinemie-4'1 In tu"erculo*a secundara, #e"ra din $erioada de stare are urmatoarelecaracteristici:

a. la ince$ut discreta, (es$erala, mai tir*iu ridicata de$asind '4 de !rade-". la ince$ut ridicata, (es$erala, mai tir*iu discreta-c. este destul de "ine su$ortata de "olna(-

4'%. In tu"erculo*a secundara, tusea are urmatoarele caracteristici:a. la ince$ut este uscata si a$are in accese-". constitue sim$tomul #undamental-c. nu se insoteste niciodata de (arsaturi-4''. In tu"erculo*a secundara, emo$ti*ia are urmatoarele caracteristici:a. $oate + minimala, mijlocie sau #ul!eratoare-". este un sim$tom #rec(ent-c. nu $oate $ro(oca moartea "olna(ului-4') .actorii de risc cei mai im$ortanti ai cardiomio$atiei iscemice sinturmatorii :a. stresurile emotionale-". i$ertiroidismul-c. dieta i$erli$idica-4'.Cardio$atia iscemica are urmatoarele caracteristici:a. incidenta ma&ima este intre ) si de ani-". este cea mai #rec(enta "oala la adultii de $este '5 de ani-c. asocierea mai multor #actori de risc, mareste riscul de a$aritie al "olii-4'0 .Cri*ele din an!ina $ectorala $ot + caracteri*ate $rin urmatoarele :

a. cri*ele durea*a cite(a ore-". cri*e $aro&istice, cu sediu retrosternal, care a$ar la e#ort sau emotii-

c. cri*ele dis$ar la administrarea unor com$usi nitrici sau incetarea cau*elor-4'.An!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici :a. este o #orma clinica a cardio$atiei iscemice-". se mani#esta $rin cri*e dureroase, $aro&istice, cu sediu retrosternal-c. cau*a $rinci$ala a acesteia nu este aterosclero*a coronariana-

4'3.Durata cri*elor din an!ina $ectorala nu este de :a. cite(a minute-". cite(a ore-c. 12% *ile-4'4.Cri*ele din an!ina $ectorala au urmatoarele caracteristici :



a. sunt $aro&istice-". sunt cu sediu e$i!astric-c. a$ar la e#ort sau emotii-4)5.Caracteristicile durerii din an!ina $ectorala sint urmatoarele :a. este insotita uneori de an&ietate-

". este (aria"ila, de la jena sau discon#ort, la durere atroce-c. sediul durerii este e$i!astric-4)1 .Sediul durerii din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici :a. este aratat de "olna( cu una sau am"ele $alme-". este aratat de "olna( cu de!etul-c. este re$re*entata de re!iunea retrosternala sau $recordiala:4)% . Iradierile im$ortante ale durerii in an!ina $ectorala sint urmatoarele :a. in am"ele mem"re su$erioare-". in re!iunea cer(icala $osterioara-c. in re!iunea cer(icala anterioara si mandi"ula-4)' .Cri*a dureroasa din an!ina $ectorala $oate + uneori insotita de

urmatoarele :a. $oliurie, tuse seaca,somnolenta-". $al$itatii, trans$iratii, $aloare-c. li$otimie, li$sa de aer, re!ur!itatii-4)). .Durerea din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici :a. are caracter constricti(-". nu $oate + (aria"ila-c. este insotita uneori de an&ietate-4) .Durerea din an!ina $ectorala cedea*a $rom$t la urmatoarelemedicamente :

a. nitro!licerina-". nitrit de amil-c. o&i!enotera$ie-

4)0. Tratamentul cri*ei an!inoase $resu$une urmatoarele :a. intreru$erea e#ortului sau a cau*ei declansatoare-". administrarea de nitro!licerina su"lin!ual-c. administrarea de mio+lin-4) .Pre(enirea cri*elor de an!ina $ectorala se reali*ea*a $rin:a. e(itarea circumstantelor declansatoare-". medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de #a(ori*are a circulatieicoronariene-c. tratament anticoa!ulant-4)3. In#arctul miocardic $oate a$are la urmatoarele $ersoane :a. $ersoane care $re*inta i$ercolesterolemie si i$otensiune arteriala-". $ersoane #ara antecedente coronariene-c. $ersoane care in antecedentele #amiliale sau $ersonale $re*inta accidente(asculare cere"rale, cardio$atii iscemice-4)4. .In e(olutia in#arctului miocardic se deose"esc urmatoarele $erioade :a. $rodromala, de de"ut-". $erioada de stare si de con(alescenta-



c. $erioada de cruditate si de coctiune-45. .Durerea din in#arctul miocardic are urmatoarele caracteristici :a. durea*a mai multe ore, uneori ciar *ile-". se insoteste de o stare de an&ietate, a!itatie ,*"ucium, sen*atie de moarteiminenta-

c. se calmea*a, $rin re$aus si administrare de nitriti -41 .In $erioada de de"ut a in#arctului miocardic, $ot a$are urmatoarelesemne :a. semne de insu+cienta res$iratorie acuta-". semne de insu+cienta (entriculara stin!a-c. semne de insu+cienta cardiaca !lo"ala, mai rar-4%.E&amenele de la"orator in in#arctul miocardic arata urmatoarele :a. cresterea +"rino!enului, accelerarea <S/ si i$erleucocito*a-". cresterea en*imelor in $rimele ore de la de"ut-c. scaderea !licemiei-4'.Com"aterea durerii in in#arctul miocardic se reali*ea*a cu urmatoarele

medicamente:a. mial!in-". mor+na, in ca*ul unor dureri se(ere-c. nitro!licerina-4) .Semnele cere"rale $re*ente in i$ertensiunea arteriala, sint urmatoarele:a. ce#alee occi$itala, de o"icei dimineata, la tre*ire-". somnolenta-c. tul"urari de memorie si concentrare-4 .Ce#aleea din i$ertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici :a. este locali*ata occi$ital-". a$are de o"icei nocturn-c. are caracter $ulsatil-40.Cau*ele determinante ale insu+cientei cardiace sint urmatoarele :a. cau*e mecanice care a#ectea*a la ince$ut dinamica cardiaca si ulteriormiocardul-". cau*e mecanice care a#ectea*a la ince$ut miocardul si ulterior dinamicacardiaca-c. $rocese in=amatorii si meta"olice , care a#ectea*a de la ince$utmiocardul-4 .Cau*ele meta"olice ale insu+cientei cardiace stin!i sint urmatoarele :a. cardio$atia iscemica-". i$ertiroidia-c. insu+cienta mitrala-43 Clinic, "olna(ul cu edem $ulmonar $re*inta urmatoarele semne sisim$tome :a. taicardie, ritm de !alo$-". "radicardie-c. la ni(elul $laminilor raluri cre$itante ,la "a*e cu e&tindere s$re (ir#uri-44 .Tusea din insu+cienta cardiaca stin!a cronica are urmatoarele



caracteristici :a. se datorea*a sta*ei $ulmonare-". este de o"icei uscata sau insotita de o mica cantitate de s$uta-c. a$are in re$aus sau *iua-405 . Sim$tomatolo!ia in cordul $ulmonar acut cu$rinde urmatoarele :

a. dis$nee intensa, cu res$iratii "ruste, ra$ide si su$er+ciale-". an&ietate intensa, ciano*a, s$ute emo$toice, li$otimie-c. "radicardie accentuata, uneori tuse umeda-401. Durerile $recordiale din cordul $ulmonar acut are urmatoarelecaracteristici :a. a$ar la e#orturi +*ice mici-". sint (iolente, constricti(e-c. au caracter coronarian-40%. Moartea clinica din sto$ul cardiores$irator nu ince$e odata cu :a. sto$ul cardiac-". sto$ul res$irator-

c. incetarea #unctiilor cere"rale-40'. .Sto$ul cardiores$irator se caracteri*ea*a $rin urmatoarele semneclinice :a. a"senta "atailor inimii-". midria*a cu !lo"i oculari imo"ili-c. $ierderea cunostintei-40)..In cadrul reanimarii cardiores$iratorii se (eri+ca o$rirea cardiaca, $rinurmatoarele:a. contolul $ulsatiilor cardiace si a re=e&ului $u$ilar-". controlul res$iratiei-c. controlul tensiunii arteriale-40 . Reanimarea res$iratorie :a. se $ractica atit in sto$ul res$irator cit si in cel cardiac-". se $oate $ractica #ara masaj cardiac-c. tre"uie e#ectuata intr2un inter(al de 1%2 1 minute $entru a a(ea succes-400. La accidentatii #ara cunostinta o"structia cailor aeriene se reali*ea*a#rec(ent $rin urmatoarele :a. caderea lim"ii, daca acesta este culcat $e s$ate-". $re*enta cor$ilor straini@ sin!e, secretii, (arsaturi-c. caderea lim"ii , daca acesta este in decu"it (entral-40. Po*itia de si!uranta din sto$ul cardiores$irator este contraindicata inurmatoarele situatii:a. o"structia cailor res$iratorii-". #racturi de coloana-c. unele le*iuni ale $eretelui toracic-403. E+cienta (entilatiei arti+ciale si a masajului cardiac e&tern se a$recia*a$rin urmatoarele:a. decolorarea te!umentelor-". a$aritia $ulsului la (asele mari @ carotida , #emurala-c. dis$aritia midria*ei si rea$aritia re=e&ului la lumina-



404.Contraindicatiile masajului cardiac e&tern sint urmatoarele :a. le*iuni !ra(e ale $eretelui toracic, cu #racturi costale-". em"olie !rasoasa-c. emora!ie masi(a intra$ericardica si tam$onada inimii-45 . Edemul $ulmonar acut le*ional $oate + $ro(ocat de urmatoarele cau*e:

a. cau*e to&ice-". cau*e in#ectioase-c. tul"urari de ritm $aro&istice-41. Mor+na nu este contraindicata in tratamentul edemului $ulmonar acutle*ional in urmatoarele situatii:a. in into&icatii-". la inecati-c. la uremici-4%.. In tratamentul edemului $ulmonar acut cardio!en, mor+na seadministrea*a in urmatoarele situatii :a. astm "ronsic-

". accident (ascular cere"ral-c. i$ertensiune arteriala-4'. In tratamentul edemului $ulmonar acut cardio!en, (enesectia estecontraindicata, in urmatoarele situatii :a. in#arct miocardic acut-". la "olna(ii (irstnici cu aterosclero*a cere"rala-c. insu+cienta (entriculara stin!a-4) In edemul $ulmonar acut cardio!en, cu tensiune sca*uta sintcontraindicate urmatoarele :a. emisiunea de sin!e@ (enesectie-". mor+na-c. o&i!enotera$ia-4.In edemul $ulmonar acut la inecatii in a$a de mare, sint contraindicateurmatoarele :a. diureticele-". sin!erarea-c. o&i!enotera$ie masi(a, 152 1% lH minut-40.Cau*ele de ori!ine cardiaca ale insu+cientei res$iratorii acute sinturmatoarele :a. astm cardiac-". in#arct miocardic acut-c. ?P8C:4. Cau*ele de ori!ine e&tra$ulmonara ale insu+cientei res$iratorii acutesint urmatoarele :a. edemul $ulmonar acut-". into&icatiile cu "ar"iturice, o$iacee-c. menin!ite, menin!oence#alite-43 Cau*ele de ori!ine "rono$ulmonara ale insu+cientei $ulmonare acutesint urmatoarelea. ?P8C-



". cri*e de astm "ronsic-c. em"olie $ulmonara-44. Cau*ele de ori!ine cardiaca ale insu+cientei res$iratorii acute sinturmatoarelea. cordul $ulmonar acut-

". em"olia $ulmonara-c. ?P8C-435. Dis$neea din insu+cienta res$iratorie acuta , $rodusa de o"stacole incaile aeriene su$erioare, are urmatoarele caracteristici :a. este de ti$ "radi$nee ins$iratorie-". este insotita de tiraj si cornaj-c. este de ti$ $oli$nee ins$iratorie-431. Res$iratia $arado&ala din insu+cienta res$iratorie acuta $oate a$are inurmatoarele situatii :a. em"olie $ulmonara-". $la!i $leuro2 $ulmonare-

c. (olet costal-43%. Durerea din in#arctul miocardic acut $oate a(ea urmatoarele caractere:a. o sen*atie de constrictie sau de 7!eara7-". o sen*atie de inte$atura-c. o sen*atie de $resiune-43' /e$atita cronica :a. nu are o e(olutie s$re ciro*a e$atica-". > din "olna(ii cu e$atita cronica $re*inta in antecedente e$atita(irala-c. se mani#esta la cel $utin 0 luni de la de"utul e$atitei (irale-43) ..actorii etiolo!ici ai e$atitei cronice sint urmatorii:a. consum e&a!erat de etanol-". to&iin#ectii alimentare-c. #ri!ul si umiditatea-43. .Cau*ele e$atitei cronice sint urmatoarele:a. mecanice-". medicamentoase-c. (irale-430.Cau*ele micro"iene care determina a$aritia e$atitei cronice sinturmatoarele :a. le$tos$ire-". $ara*iti-c. anaero"i-43.Etiolo!ia (irala a e$atitei cronice nu este si!ura la :a. > din ca*uri-". %> din ca*uri-c. 5 > din ca*uri-433.Cau*ele e$atitei cronice $ot + urmatoarele:a. ric6ettsio*e-



". cau*e nutritionale-c. traumatismele-434. Cau*ele micro"iene care determina a$aritia e$atitei cronice sinturmatoarelea. salmonele-

". coli"acili-c. 6le"siella-445. Cau*ele dismeta"olice care determina a$aritia e$atitei cronice sinturmatoarele :a. i$ertiroidie-". o"e*itate-c. dia"et-441. /e$atita cronica are urmatoarele caracteristici :a. icterul este sim$tomul esential-" .in > din ca*uri e$atita cronica urmea*a unei e$atite acute (iralee(identa clinic-

c. e&amenele "iolo!ice si istolo!ice nu transea*a dia!nosticul-44%. In $erioada de stare a e$atitei cronice sint $re*ente urmatoarelesindroame :a. sindrom e&creto"iliar-". sindrom de e$atocitoli*a-c. sindrom +"rinolitic-44'. In $erioada de stare a e$atitei cronice sint $re*ente urmatoarelesindroame :a. sindromul e$ato$ri(-". sindromul de acti(are me*encimala-c. sindromul de +"rinoli*a-44). /e$atome!alia din e$atita cronica are urmatoarele caractere :a. este uneori dureroasa la e#ort-". #ermitatea sa nu este conditionata de accentuarea +"ro*ei-c. este o"isnuita @ 35 > -44. An!ioamele stelare din e$atita cronica au urmatoarele caracteristici :a. a$ar adesea $recoce-". a$ar in $useuri, care coincid cu e&acer"area icterului-c. a$ar adesea tardi(-440.Astenia din e$atita cronica are urmatoarele caractere :a. contrastea*a cu starea !enerala-". este de o"icei "ine $astrata-c. este un sim$tom esential-44. Tul"urarile di!esti(e ce $ot a$are in e$atita cronica sint urmatoarele :a. tul"urari dis$e$tice "iliare-". tul"urari $ancreatice-c. colon irita"il-443.. /e$atita cronica are urmatoarele caracteristici :a. in ca*uri e&ce$tionale se instalea*a #ara semne clinice-". in > din ca*uri urmea*a unei e$atite (irale acute e(idente-



c. sim$tomul esential este e$atal!ia:444 ..e"ra din e$atita cronica are urmatoarele caractere :a. este inconstanta-". este moderata-c. este inalta-

1555../e$atita cronica cind a$re la #emei tinere se insoteste deurmatoarele :a. acnee, irsutism-". amenoree-c. tiroidita-1551. Amenoreea din e$atita cronica are urmatoarel caracteristici :a. a$are de re!ula la #emeia tinara-". nu se asocia*a cu alte "oli autoimune #rec(ente-c. ameliorarea sa urmea*a e(olutiei le*iunilor e$atice-155%. ./e$atita cronica a!resi(a are urmatoarele caracteristici :a. urmea*a o"isnuit unei e$atite (irale acute-

". uneori e(olutia este sim$tomatica tim$ indelun!at-c. ta"loul clinic este #unctie de acti(itatea $rocesului $atolo!ic-155'. Sim$tomatolo!ia din e$atita cronica a!resi(a are urmatoarelecarcateristici :a. icterul nu a$are cu oca*ia $useurilor de a!ra(are-". ta"loul clinic este in #unctie de acti(itatea $rocesului $artolo!ic-c. an!ioamele stelare re$re*inta un semn de a!ra(are-155). Sim$tomatolo!ia din e$atita cronica $ersistenta are urmatoarelecaracteristici :a. anore&ie $ersistenta-". s$lenome!alia, #e"ra si mani#estarile e&trae$atice sint #rec(ente-c. 5 > din "olna(i au o stare !enerala "una-155. /e$atita cronica $ersistenta are urmatoarele caracteristici :a. anti!enul Australia este $re*ent in 15 > din ca*uri -". "oala nu e(oluea*a catre ciro*a e$atica-c. a#ectea*a am"ele se&e-1550.In e$atita cronica a!resi(a sint $re*ente urmatoarele sim$tome :a. astenie , o"oseala-". a$etit crescut-c. scaune nere!ulate-155. E&amenele "iolo!ice din e$atita cronica a!resi(a indica urmatoarele :a. <S/ este moderat crescut-". timolul este sca*ut-c. electro#ore*a arata i$oserinemie-1553. /e$atita cronica a!resi(a cu anti!en Australia $o*iti( are urmatoarelecaracteristicia. este mai #rec(enta la "ar"ati-". a$are in $rinci$al la #emeia tinara-c. semnele clinice sint mai discrete-1554../e$atita cronica a!resi(a cu anti!en Australia ne!ati( are urmatoarele



catacteristici:a. are ta"loul #oarte "o!at , iar "iolo!ic #oarte alterat-". nu a$are in $rinci$al la #emeia tinara-c. este mai #rec(enta la "ar"ati-1515./e$atita cronica a!resi(a are urmatoarele caracteristici :

a. urme*a o"isnuit unei e$atite acute (irale-". cind a$are la #emeile tinere, se insoteste de tul"urari endocrine-c. ta"loul clinic al "olii nu este #unctie de acti(itatea $rocesului $atolo!ic-1511. Icterul din e$atita cronica are urmatoarele caracteristici :a. este sim$tomul esential-". nu e(oluea*a in $useuri-c. $oate lua o alura colestatica-151%. /e$atita cronica este o le*iune sistemati*ata caracteri*ata $rin:a.in+ltrare $redominant $ortala, cu celule mononucleare, lim#ocite si$redominant $lasmocite-". de*(oltarea anormala a tesutului conjuncti(-

c. de*(oltarea anormala a tesutului e$itelial-151'../i$o$otasemia ca e#ect secundar al tratamentului cu diuretice dincadrul insu+cientei cardiace cronice nu se $re(ine cu :a. clorura de calciu -". clorura de $otasiu -c. clorura de natriu -151) Pentru com"aterea an&ietatii in tratamentul in#arctului miocardic acutnu se administrea*a:a. sedati(e-". antide$resi(e-c. sedati(e concomitent cu antide$resi(e-151. Pentru a e(ita !reselile #atale, in conduita de ur!enta, asistentamedicala tre"uie sa stie sa di#erentie*e astmul "ronsic de urmatoarelea#ectiuni :a. ?P8C-". astmul cardiac-c. edemul $ulmonar acut-1510.In tratamentul astmului "ronsic, emisuccinatul de idrocorti*on nu seadministrea*a :a. in do*a de %52 )55 m! su"cutanat-". in ca*ul in care cri*a nu cedea*a la mio+lin-c. in do*a de )55255 m! intra(enos-151. In cadrul resuscitarii cardiores$iratorii, res$iratia arti+ciala nu sereali*ea*a intr2un ritm de :a. 132 %5 res$iratii H minut-". 10213 res$iratii H minut-c. 1)210 res$iratii H minut-1513 Semnele o"struarii cailor aeriene sint urmatoarele :a. a"senta miscarilor res$iratorii normale-". dis$nee *!omotoasa-



c. $re*enta curentului de aer la nas sau la !ura-1514.Princi$alele sim$tome #unctionale ale insu+cientei cardiace cronicedre$te sint urmatoarele :a. e$atal!ie resimtita ca o durere surda in i$ocondru dre$t sau e$i!astru-". jun!i toracic su"mamelonar sau $osterior-

c. dis$nee (aria"ila ca intensitate-15%5.Insu+cienta cardiaca drea$ta este un sindrom clinic care nu este$ro(ocat de :a. necro*a iscemica a unei $ortiuni de miocard-". dilatarea si insu+cienta "rusca a inimii dre$te-c. o"structia "rusca a inimii dre$te-15%1.Diseminarea de la ni(elul $laminului a "acilului 9oc se $oate #ace $rinurmatoarele cai:

a. lim#atica si emato!ena-". aeriana-

c."rono!ena-

15%%.Atri"utiile asistentului medical n $re(enirea si controlul in#ectiilornosocomiale sunt:a. $re!atirea materialelor $entru sterili*are si res$ectarea conditiilor de$astrare si utili*are lor-". res$ecta si ras$unde de a$licarea re!ulilor de i!iena si re!ulilor de tenicaase$tica.c. re#u*a internarea "olna(ilor conta!iosi.15%'. 8"iecti(ele $ermanente n $re(enirea in#ectiilor nosocomiale sunt:a. ale!erea $rocedurilor de in(esti!atie si tratament cu risc minim de in#ectie.". masuri de i!iena s$italiceascac. utili*area anti"ioticelor cu s$ectru lar! de actiune.15%). Ce im$ortanta are s$alarea minilor n $re(enirea in#ectiilor cu cale detransmitere san!uina:a. nu $re*inta im$ortanta n $re(enirea in#ectiilor cu cale de transmiteresan!uina-". uneori este sin!urul mod de $re(enire a contaminarii si diseminariia!entilor micro"ieni-c. cel mai im$ortant mod de $re(enire a contaminarii si diseminarii a!entilormicro"ieni.15% In ca*ul e&$unerii $ro#esionale cu $roduse $atolo!ice @inoculare$ercutana, nte$atura, taietura ce atitudine luatia. stimularea sn!erarii locale-". clatirea cu a$a-c. a$licarea de antise$tice, de*in#ectante, s$alarea cu a$a si sa$un saudeter!ent.15%0.. Incidenta in#ectiilor nosocomiale este crescuta n ser(iciile:a. nou2nascuti-". tera$ie intensi(a-c. endocrinolo!ice.15%..Administrarea ormonilor corticosu$rarenali este indicata in:



a. osteo$oro*a-". a#ectiuni reumatice-c. a#ectiuni aler!ice.15%3.Arsura de !radul III se caracteri*ea*a $rin:a. interesarea e$idermului si $artial a dermului

". a$aritia =ictenelor sero2san!uinolentec. cicatri*are ra$ida cu restitutia ad inte!rum15%4.Ce com$licatii $ot a$area ntr2o arsura ntinsaa. soc i$o(olemic". in#ectie, ne#rita, "rono$neumonie, emora!ie di!esti(ac. escare, into&icatia centrilor ner(osi cere"rali, urmata de con#u*ii, $ierderide cunostinta, $arali*ii15'5.Care sunt conditiile unui "un "andaja. n#asarea se e&ecuta cu miscari "ine coordonate e(itFnd $ro(ocarea dedureri". n#asarea se (a #ace de la stFn!a la drea$ta @celui care e&ecuta

c. n#asarea se (a #ace com$resi( $entru a mentine $ansamentul

Date post:	08-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	francesca-azzola
View:	274 times
Download:	0 times

Teste Medico Chirurgicale

Documents