Teste grila - Pneumologie1. CS Abcesul pulmonar primitiv în marea majoritate de cazuri (80-90%) este provocat de:

A. FungiB. Bacterii anaerobeC. VirusiD. ClamidiiE. Protozoare

2. CS În septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si patogenetic este o pneumonie:

A. PrimaraB. NosocomialaC. Prin aspiratieD. MetastaticaE. Comunitara

3. CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare p 131j99b rovocând urmatoarele, cu exceptia:

A. Stimularea secretiei bronsice de mucusB. Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor

alveolareC. Acumularea macrofagelor si neutrofilelor în jurul cailor aeriene

distaleD. Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilorE. Stimularea beta2-adrenoreceptorilor

4. CS Indicele Tiffeneau este:A. VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secunda) + CV

(Capacitatea vitala) +100B. VEMS +100C. VEMS/CV x100D. CV/VEMS x 100E. VEMS + CV - 100

5. CS Simptomul principal în emfizemul pulmonar este:A. Tusea uscataB. Dispneea C. Junghiul toracicD. Tusea cu sputaE. Tusea paroxistica

6. CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa sunt cele ce urmeaza, cu exceptia:

A. Tahicardie, alte aritmii cardiace

1

B. Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensivC. Puls paradoxalD. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului dreptE. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stâng

7. CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele mentionate, cu exceptia:

A. HipopotasemieB. Aritmii cardiaceC. TahifilaxieD. Bronhoconstrictie paradoxalaE. Hiponatremie

8. CS Medicatia de prima treapta în BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) tinde sa fie:

A. Medicatia simpatomimeticaB. Medicatia anticolinergicaC. Glicozizii cardiaciD. CorticoterapiaE. Corticoterapie + simpaticomimetice

9. CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit în tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei cronice obstructive) este:

A. Ipratropium bromid (Atrovent)B. TeofilinaC. DigoxinaD. PananginaE. Fenoterol (Berotec)

10. CS Frisonul solemn este mai frecvent întâlnit în:A. Pneumonia viralaB. Pneumonia pneumococicaC. BronhopneumonieD. Tuberculoza pulmonaraE. Pleurezie purulenta

11. CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita tratament timp de 10-14 zile cu:

A. Co-trimoxazolB. AmoxicilinaC. RimantadinaD. Eritromicina E. Penicillina

12. CS Sindromul Mendelson este o:A. Atelectazie pulmonara

2

B. Pneumonie bacterianaC. Pneumonie secundaraD. Pneumonie acidaE. Pneumonita alergica

13. CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este:A. Radiografia toracica standardB. Peak-flow metriaC. Scintigrafia radioizotopica pulmonaraD. BronhografiaE. Spirografia

14. CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, cu exceptia:

A. EozinofileB. Cristale Charcot-LaydenC. TrombociteD. Corpi CreolaE. Spirale Curshmann

15. CS Indicele Tiffeneau releva:A. Capacitatea vitalaB. Permeabilitatea bronsicaC. Volumul rezidualD. Fluxul expirator de vârfE. Capacitatea reziduala functionala

16. CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia:A. Hipertensiunea venoasa sistemicaB. Cresterea presiunii osmotice a plasmeiC. Hipertensiunea venoasa pulmonaraD. Afectarea drenajului limfatic pleuralE. Reducerea presiunii osmotice a plasmei

17. CS La schimburile normale de O2 si CO2 pulmonare contribuie, cu exceptia:

A. Ventilatia alveolaraB. Perfuzia capilaraC. Difuziunea alveolo-capilaraD. Controlul neuro-umoral al respiratieiE. Trombocitemia

18. CS Volumul de gaz care ramâne în plamâni la sfârsitul unei expiratii maxime reprezinta:

A. Volumul rezidualB. Spatiul mort

3

C. Capacitatea vitalaD. Capacitatea expiratorieE. Volumul expirator de rezerva

19. CS Volumul de aer ramas în canalele aeriene la sfârsitul inspiratiei reprezinta:

A. Volumul rezidualB. Volumul expirator de rezervaC. Spatiul mortD. Capacitatea inspiratorieE. Volumul inspirator de rezerva

20. CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repaus reprezinta:

A. Capacitatea vitalaB. Volumul curentC. Capacitatea pulmonara totalaD. Capacitatea reziduala functionalaE. Curbele de flux-volum

21. CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz:A. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima nefortata care

urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timpB. Continut în plamâni la sfârsitul unei expiratii maximeC. Eliminat din plamâni într-o expiratie completa si fortata care

urmeaza unei inspiratii maximeD. Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer

expirat în decurs de un minut, în conditii de ventilatie spontana si repaus muscular

E. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maxime22. CS Capacitatea vitala este volumul de gaz:

A. Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repausB. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima nefortata care

urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timpC. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maximeD. Care poate fi inspirat plecând de la sfârsitul unei expiratii de

repausE. Eliminat din plamâni în prima secunda a unei expiratii complete

si fortate23. CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre:

A. Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totalaB. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea pulmonara

totalaC. Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent

4

D. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitalaE. Capacitatea inspiratorie si capacitatea vitala

24. CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este în urmatorii indici spirografici: capacitatea vitala este normala; volumul expirator maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut.

A. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restrictiei

B. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstructiei

C. Ventilatia pulmonara este normalaD. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictivE. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip obstructiv

25. CS În ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia?A. Perfuzia < ventilatia alveolaraB. Perfuzia > ventilatia alveolaraC. Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuataD. Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac maritE. În sunt anatomic venos-arterial marit

26. CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:A. Bronsita cronica obstructivaB. Insuficienta respiratorie cronicaC. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip AD. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip BE. Cordul pulmonar cronic

27. CS Limita inferioara a plamânului poate fi ridicata în:A. Acces de astm bronsicB. Fibroza pulmonaraC. Emfizem pulmonarD. Bronsita cronica obstructivaE. Bronsiolita

28. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:A. Emfizem pulmonar în stadiu avansatB. Emfizem compensatorC. PneumotoraxD. Caverne mari si mediiE. Fibrotorax

29. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:A. Emfizem pulmonar esential în stadiu avansatB. Emfizem pulmonar secundar în stadiu avansatC. BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) de tip A în

5

stadiu avansatD. Emfizem compensatorE. Fibrotorax

30. CS În pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este:

A. Pozitia orizontala a pacientuluiB. Reducerea procentului de oxigen în aerul atmosfericC. Efectul agentului anestezicD. Reflexa, datorita interventiei chirurgicaleE. Circulatia sângelui prin plamânul colabat

31. CS În emfizemul pulmonar avansat:A. Diafragmul este coborât dar se misca bine în timpul inspiruluiB. Diafragmul este coborât si se misca slab în timpul inspiruluiC. Pozitia diafragmului este normala si el se misca normal în

timpul inspiruluiD. Respiratia este predominant diafragmaticaE. Diafragmul este înalt si se misca slab în timpul respiratiei

32. CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa:A. Reduca frecventa respiratorieB. Creasca frecventa respiratorieC. Lase neschimbata frecventa respiratorieD. Faca pacientul cianoticE. Faca pacientul dispneic

33. CS Oxigenoterapia nu este atât de eficace în hipoxia anemica cât în hipoxia hipoxica, întrucât:

A. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) în sângele arterial este normala

B. Ţesuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentarC. Gradientul arterio-venos este normalD. Oxigenul solvit fizic este peste normalE. Tipul de circulatie sanguina este anormal

34. CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de:A. HipoventilatieB. sunturile arterio-venoase pulmonareC. Blocul alveolo-capilarD. EmfizemE. Astm bronsic

35. CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin:A. Inspir normal si expir scurtB. Inspir prelungit

6

C. Inspir prelungit si expir prelungit, greoiD. Inspir scurt si expir prelungit, greoiE. Expir si inspir reduse

36. CS În ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata:A. În insuficienta cardiaca congestivaB. În pneumonieC. În boli hepaticeD. La fumatoriE. În toate cazurile

37. CS Acidul cromoglicic (Intal):A. Este eficient în starea de rau astmaticB. Este eficient în criza de astm bronsicC. Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsicD. Se foloseste în cure de durata mica din cauza riscului de

dezvoltare a dependentei fata de preparatE. Este un corticosteroid

38. CS Hipoxemia în astmul bronsic este cauzata de:A. Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar)B. Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzieC. Diminuarea circulatiei sanguine în circuitul micD. Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venosE. Toate mecanismele enumerate

39. CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor (Treapta I) sunt:

A. Beta2-agonistii inhalatoriB. Anticolinergicele inhalatoriiC. Teofilina retardD. Corticosteroizii inhalatoriE. Corticosteroizii per os

40. CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este:A. Volumul curentB. Minut-volumulC. Frecventa respiratorieD. Masurarea spatiului mortE. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a bioxidului de carbon

(PaCO2) în sângele arterial41. CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica:

A. Altitudinea mareB. Intoxicatia cu COC. Edemul pulmonar

7

D. EmfizemulE. Presiunea partiala a oxigenului în aer = 60 mm Hg

42. CS Cianoza este produsa în mod obisnuit de toate, exceptând:A. Amestecul cu sânge venos a sângelui arterialB. MethemoglobinemieC. sunt anatomic arterio-venos în plamâniD. Tetralogia FallotE. Otravirea cu monoxid de carbon (CO)

43. CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin:A. Inspir scurt - expir prelungitB. Inspir prelungit - expir scurtC. Faze alternate de apnee si hiperpneeD. EupneeE. Apnee

44. CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate:

A. În cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei

B. În cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramâne nealterata

C. Supravietuirea este de lunga durataD. Nu au vreo modificare a capacitatii de muncaE. VEMS>50%

45. CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva:

A. Granulomul noncazeificantB. Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii miciC. Fibroza peribronsicaD. Hipertrofia musculaturii netede în caile respiratorii miciE. Celulele inflamatorii în mucoasa si submucoasa cailor

respiratorii mici46. CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru bronsita cronica:

A. Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

B. Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsicC. Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani

consecutivD. Hipertrofia glandelor producatoare de mucusE. Sputa muco-purulenta, persistenta sau recurenta în absenta

unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)

8

47. CS Care dintre factorii etiologici implicati în patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important:

A. Predispozitia geneticaB. Poluarea aeruluiC. FumatulD. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxiceE. Factorii infectiosi

48. CS În BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO2 de:

A. < 55 mmHgB. 55 - 60 mmHgC. 60 - 65 mmHgD. 65 - 70 mmHgE. 70 mmHg

49. CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:A. Sputa mucopurulenta persistenta sau recurentaB. Sputa perlataC. Sputa mucoasaD. HemoptizieE. Wheezing precoce

50. CS În patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea:

A. Deficitului de ceruloplasminaB. FumatuluiC. Poluarii aerului cu amoniacD. Poluarii aerului cu dioxid de azot (NO2)E. Poluarii aerului cu pulberi silicogeni

51. CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:A. Anaerobi din cavitatea bucalaB. Bacili enterici aerobi Gram negativiC. Mycoplasma pneumoniaeD. Mycobacterium tuberculozisE. Staphylococcus aureus

52. CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic:A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aerieneB. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi

alergeniC. Demonstrarea eozinofiliei in sângeD. Demonstrarea eozinofiliei in sputaE. Demonstrarea cresterii IgE serice

9

53. CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica:

A. Obstructia severa a cailor respiratoriiB. Un tablou obisnuit întâlnit în criza de astm bronsicC. PneumoniaD. Embolia pulmonaraE. Asocierea infectiei

54. CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural:A. De tip transsudatB. Bogat în limfaC. Intens purulentD. Predominant cu limfociteE. Predominant cu eozinofile

55. CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronsic, este:

A. InhalatorieB. IntravenoasaC. IntramuscularaD. SubcutanataE. Orala

56. CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):

A. De inhibare a degranularii mastocitelorB. BronhodilatatorC. AntiinfectiosD. ExpectorantE. Mucolitic

57. CS În astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este reprezentat de:

A. Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoieB. Administrarea cronica de simpaticomimetice inhalatoriiC. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorieD. Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si

agenti stabilizatori ai mastocitelorE. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala

58. CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin:A. Reducerea inflamatiei cailor aerieneB. Efect anticolinergicC. Stimularea receptorilor beta-adrenergici

10

D. Inhibitia degranularii mastocitelorE. Inhibitia fosfodiesterazei

59. CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia bronhopneumopatiei cronice obstructive:

A. FumatulB. Factorii geneticiC. AlcoolismulD. Infectiile bronsiceE. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici

60. CS Cel mai important în profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea:

A. Expunerii la frigB. Expunerii sporadice la noxe profesionaleC. Spatiilor aglomerateD. FumatuluiE. Virozelor respiratorii

61. CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele:A. Celule inflamatorii în mucoasa si submucoasa bronsiilor mariB. Edem în peretele bronsicC. Hipertrofia stratului muscular al bronsiilorD. Fibroza peribronsicaE. Obstructie progresiva a bronsiilor

62. CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de:A. Obstructia permanenta a cailor aeriene miciB. Mucus filant produs de celulele caliciformeC. Inflamarea cronica a cailor aeriene miciD. Infiltrat inflamator interstitialE. Alveolita exsudativa

63. CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza anatomic prin:

A. Leziuni de bronsita cronicaB. Emfizem pulmonar centrolobularC. Leziuni obstructive cronice, ireversibile în caile respiratorii miciD. Atrofia musculara în bronsiile mariE. În spatiul alveolar se gasesc fibrina, neutrofile, eritrocite

64. CM Fenomene auscultative în emfizemul pulmonar sunt:A. Expir semnificativ prelungitB. Raluri bronsice rareC. Diminuarea murmurului vezicularD. Suflu tubar

11

E. Frotatii pleurale65. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include:

A. Istoric de bronsitaB. Istoric de dispneeC. Torace normal cu raluri bronsiceD. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuatE. Hipoventilatie

66. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include urmatoarele:

A. Istoric de dispneeB. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuatC. Percutor- sonoritate normalaD. Raluri bronsice frecventeE. Hematocrit <55%

67. CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include:

A. Hematocrit > 60%B. PaO2 mult scazuta (sub 50-60 mm Hg)C. Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg)D. Normo sau hipocapnieE. Ventilatie crescuta

68. CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include urmatoarele:

A. DispneeB. Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreaptaC. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuatD. Percutor sunet submat E. Cianoza de tip central cu extremitati calde

69. CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO) când:

A. Raspunsul este nesatisfacator la administrarea bronhodilatatoarelor

B. Obstructia bronsica este severaC. Insuficienta respiratorie este severaD. Insuficienta cardiaca este severaE. Hipoxemia si hipercapnia sunt severe

70. CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt:A. LisosimulB. Imunoglobulinele (secretorii A si serice)

12

C. Bariera epitelialaD. InterferonulE. Monocitele

71. CM Etiologia bronsitei cronice include:A. FumatulB. Poluarea atmosfericaC. Infectiile bronsiceD. Factorii geneticiE. Expunerea profesionala la praf

72. CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin:A. Activarea complementuluiB. Inactivarea factorului Hageman C. Coagulare localaD. Eliberarea interleukinei-1E. Inactivarea prostaglandinelor si chininelor

73. CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de:A. Streptococcus pneumoniaeB. Klebsiella pneumoniaeC. Stafilococcus pneumoniaeD. Virusuri si micoplasmeE. Mycobacterium tuberculosis

74. CM În mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei) joaca rolul principal:

A. Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita leziunilor inflamatorii

B. Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parieto- bronsic

C. Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de fenomenele lezionale.

D. Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic.E. Cresterea rezistentei la deformare a peretelui bronsic

75. CM Astmul bronsic este caracterizat prin:A. Inflamatia cailor respiratoriiB. Obstructia complet sau incomplet reversibilaC. Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuliD. Boala granulomatoasa cu localizari multipleE. Adenopatia hilara bilaterala

76. CM În lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri bronsici formati din:

A. Glicoproteide

13

B. Eritrocite C. Celule inflamatoriiD. Celule epiteliale descuamateE. Granulom epitelioid

77. CM Examenul radiologic toracic în criza severa de astm bronsic releva:

A. Hiperinflatie pulmonaraB. Diafragm aplatizatC. Hipertransparenta câmpurilor pulmonareD. Largirea spatiului retrosternalE. Metastaze septice

78. CM Mecanismul de actiune al beta2-agonistilor include:A. Relaxarea fibrelor bronsice si încetarea bronhospasmuluiB. Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofileC. Inhibarea eliberarii de acetilcolina din nervii colinergiciD. Cresterea clearans-ului mucociliarE. Bradicardie

79. CM Metabolismul gazos pulmonar în accesul sever de astm bronsic este profund modificat si consta din:

A. HipoxemieB. HipocapnieC. Alcaloza respiratorieD. HipercapnieE. Acidoza respiratorie

80. CM Modificarile gazelor sanguine în starea de rau astmatic include:A. HipoxemieB. HipercapnieC. Acidoza metabolicaD. Alcaloza metabolicaE. Hipocapnie

81. CM Glucoza în lichidul pleural este scazuta în:A. Pleurezia parapneumonicaB. Pleurezia tuberculoasaC. Pleurezia neoplazicaD. Pleurezia postembolicaE. Sindromul Dressler

82. CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie:A. NeoplazicaB. PostembolicaC. Traumatica

14

D. ParapneumonicaE. Boli de colagen

83. CM O proportie de limfocite mai mare de 50% în lichidul pleural sugereaza diagnosticul de:

A. Pleurezie tuberculoasaB. Pleurezie malignaC. Pleurezie viralaD. Pleurezie cardiacaE. Pleurezie uremica

84. CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include:A. Antibioterapie corespunzatoare etiologieiB. Antitusive si analgeziceC. Antiinflamatoare nesteroidieneD. Evacuarea lichidului la necesitateE. Chimioterapia sistemica

85. CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicatie a:A. Bronhopneumopatiei cronice obstructiveB. TuberculozeiC. MucoviscidozeiD. Pneumoniei necroticeE. Bronshiectazei

86. CM Fiziopatologia sindromului de detresa respiratorie include urmatoarele:

A. Scaderea brutala a compliantei pulmonareB. Sindrom restrictiv severC. sunt intrapulmonar dreapta-stângaD. Cresterea compliantei pulmonare sau sindrom obstructiv severE. Hipertensiune arteriala pulmonara cu o presiune de umplere

atriala stânga normala.87. CM Care din urmatorii indici reprezinta volume si capacitati pulmonare (reprezinta valori anatomice respiratorii):

A. Spatiul mortB. Volumul expirator maxim pe secundaC. Volumul rezidualD. Capacitatea pulmonara totalaE. Volumul rezidual functional

88. CM Care din urmatorii indici reprezinta debite (sau constante dinamice) pulmonare:

A. Capacitatea vitalaB. Capacitatea vitala fortata

15

C. Volumul expirator maxim pe secundaD. Volumul rezidualE. Debitul expirator maxim instantaneu de vârf

89. CM Valoarea capacitatii vitale pulmonare si a volumului expirator maxim pe secunda variaza fiziologic în dependenta de:

A. Masa corporalaB. VârstaC. SexD. Talie (înaltimea subiectului)E. Anotimp

90. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la faciesul poliglobulic, este corecta:

A. Faciesul poliglobulic reprezinta coloratie rosie a fetei cu cianoza intensa

B. Pentru faciesul poliglobulic este caracteristica hiperemie conjunctivala

C. Se instaleaza în insuficienta respiratorie cronicaD. Se instaleaza în cord pulmonar cronicE. Se instaleaza în emfizem pulmonar esential

91. CM Toracele emfizematos prezinta:A. Diametrul anteroposterior maritB. Diametrul anteroposterior micsoratC. Unghiul epigastric obtuzD. Unghiul epigastric ascutitE. Coastele orizontalizate

92. CM Toracele astenic se caracterizeaza prin:A. Aspect plat ca si cum ar fi în expirB. Unghiul xifoidian obtuzC. Unghiul xifoidian ascutitD. Coatele verticalizateE. Spatiile intercostale reduse

93. CM Transmiterea diminuata a vibratiilor vocale se observa în:A. Torace astenicB. Pleurezie C. Torace rahiticD. Torace senilE. Pneumotorax

94. CM Transmiterea vibratiilor vocale se accentueaza în:A. Astm bronsic în crizaB. Pneumonie

16

C. Emfizem pulmonarD. Torace senilE. Simfize pleurale bilaterale

95. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corecta:

A. Se produc în bronhiile de calibru micB. Se produc în bronhiile de calibru mare si traheeC. Au tonalitate joasaD. Au tonalitate înaltaE. Se percep în ambele faze ale respiratiei

96. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corecta:

A. Se produc în bronhiile de calibru mic si bronhioleB. Se produc în bronhiile de calibru mare si traheeC. Au tonalitate ascutitaD. Au tonalitate joasaE. Se percep în ambele faze ale respiratiei

97. CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stâng poate avea:

A. Sindrom Horner stângB. Paralizie de diafragm stângC. Paralizie de coarda vocala stângaD. Scaderea frecventei miscarilor respiratoriiE. Sindrom bronhospastic

98. CM Cele mai precise si informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar sunt:

A. EcocardiografiaB. Angiografia arterei pulmonareC. ElectrocardiografiaD. Radiografia pulmonaraE. Scintigrafia pulmonara de perfuzie

99. CM Rezultatele de laborator care indica necesitatea oxigenoterapiei includ:

A. Saturatia sângelui arterial (SaO2) = 98 %B. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) în sângele arterial < 55

mm HgC. Presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO2) în sângele

arterial = 70 mm HgD. Volumul expirator maxim pe secunda = 70 %E. Capacitatea vitala = 70 %

100. CM Dereglarea permeabilitatii bronhiilor în criza de astm bronsic

17

este cauzata de:A. Edemul mucoaseiB. Spasmul bronsicC. Hipersecretia de mucus vâscosD. Dischinezia hipotonica a bronhiilorE. Diminuarea elasticitatii plamânilor

101. CM Criza astmatica determina:A. Scaderea volumului expirator maxim pe secundaB. Cresterea volumului rezidualC. Cresterea compliantei pulmonareD. Cresterea capacitatii vitaleE. Cresterea debitului ventilator maxim pe secunda

102. CM Valoarea debitului expirator de vârf (apreciat prin peakflow-metrie):

A. La persoanele sanatoase poate varia pe parcursul a 24 ore pâna la 10%

B. La persoanele sanatoase este constantaC. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore pâna la 10%D. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15%E. Variaza proportional cu severitatea astmului bronsic

103. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat (Treapta II) sunt:

A. Teofilina retardB. Corticosteroizii inhalatoriC. Corticosteroizii per osD. Beta2-agonistii inhalatoriE. Corticosteroizii parenteral

104. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat, necontrolat de treapta II (Treapta III) sunt:

A. Teofilina retardB. Corticosteroizii inhalatoriC. Corticosteroizii per osD. Beta2-agonistii inhalatoriE. Antibioticele

105. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic sever (Treapta IV) sunt:

A. Teofilina retard si/sau Beta2-agonistii inhalatoriB. Corticosteroizii inhalatoriC. Corticosteroizii per osD. Antibioticele

18

E. Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul106. CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al plamânilor pot fi cauzate de:

A. Absenta aerului din alveoleB. Lichid in alveoleC. Fibrozari si calcificari; D. Chiste aericeE. Corpi straini radioopaci

107. CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (în revarsatul pleural):

A. Reactia Rivalt este pozitivaB. Concentratia proteinei în lichidul pleural > 25 g/lC. Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5D. Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau

= 0,6E. Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara

a valorii normale a LDH serice108. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru supuratiile pulmonare:

A. Macrofage cu hemosiderinaB. Fibrele elasticeC. EozinofileleD. Cristalele de acizi grasiE. Cristalele de colesterol

109. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru astmul bronsic:

A. Cristalele de hematoidinaB. Spiralele CurchmanC. Cristalele Charcot-LeidenD. Cristalele de colesterolE. Eozinofilele

110. CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin:A. Ritm neregulatB. Ritm regulat cu amplitudine mareC. Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurtaD. Expiratie sacadata urmata de o pauza scurtaE. Ritm neregulat cu amplitudine mica

111. CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin:A. Ritm regulatB. Ritm neregulat

19

C. Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de amplitudine diferita

D. Respiratii de amplitudine foarte mareE. Respiratii de amplitudine diferita

112. CM Fumatul îndelungat altereaza:A. Miscarea cililorB. Functia macrofagelor alveolareC. BronhoplegiaD. Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelorE. Activarea eozinofilelor

113. CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei, în stadiu avansat se caracterizeaza prin:

A. PaCO2 > 60 mm HgB. Hematocrit = 35-45%C. PaO2 < 50-60 mm HgD. Hematocrit > 60 %E. Nici una dintre ele

114. CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt:

A. Tusea instalata înaintea debutului dispneeiB. Sputa redusa, mucoidaC. Tusea instalata dupa debutul dispneeiD. Sputa abundenta, purulentaE. Frecventa crescuta a cordului pulmonar

115. CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt:

A. TahipneeaB. BradipneeaC. Hipersonoritatea pulmonaraD. Expirul relativ prelungitE. Galopul presistolic accentuat în timpul inspirului

116. CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

A. Haemophilus influenzaeB. Streptococul beta-hemoliticC. Stretococcus pneumoniaeD. Pseudomonas aeruginosaE. Branhamella catarrhalis

117. CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata în urmatoarele situatii:

20

A. Hipoxemie persistenta si severa (PaO2 < 55 mm Hg)B. AnemieC. Hipoxemie persistenta si severa (SaO2 < 80 %)D. Insuficienta cardiaca dreapta severaE. Hipocapnie (PaСO2 < 35 mm Hg)

118. CM Emfizemul pulmonar se defineste ca:A. Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel

traheobronsicB. Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor

principaleC. Afectiune în care se distrug septurile alveolareD. Distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele

terminaleE. Afectiune în care se pastreaza septurile alveolare

119. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt adevarate:

A. Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritateB. Pacientul este de obicei supraponderalC. PCO2 este cronic scazutD. Volumul rezidual este scazutE. Debitele maximale respiratorii sunt mici

120. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:

A. Dispneea este severaB. Radiografia toracica arata un cord maritC. Hematocritul este < 55 %D. Hipertensiunea pulmonara este moderataE. Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente

121. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea bronsitei, când obstructia bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin:

A. Dispnee la efortB. HipercapnieC. Cord pulmonarD. HemoptizieE. Bronhoree fetida

122. CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza în terapia bronsitei cronice obstructive:

A. Bromura de ipratropiumB. AminofilinaC. AtropinaD. Efedrina

21

E. Terbutalina123. CM În bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene:

A. Streptococcus pneumoniaeB. Haemophilus influenzaeC. Staphilococcus aureusD. Branhamella catarrhalisE. Pseudomonas aeruginosa

124. CM Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:

A. Tuse cu expectoratie groasa, filantaB. Depistarea în sputa a spiralelor Curshman C. Depistarea în sputa a eozinofilelor si cristalelor Charcot-LeydenD. Scadere a tensiunii arterialeE. Bradicardie

125. CM Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:

A. BronhodilatatorB. De a reduce inflamatia cailor aerieneC. Benefic în suferintele acute, când obstructia severa a cailor

aeriene nu cedeaza la alte tratamenteD. BronhoconstrictorE. Antitusiv

126. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), tip bronsitic (B), evolutie severa, se caracterizeaza prin:

A. Hematocrit peste 55-60 %B. NormocapnieC. Rare infectii bronsiceD. Sputa abundenta purulentaE. Dispnee

127. CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice obstructive (BPCO) sunt:

A. Haemophylus influenzaeB. Streprococcus haemolyticus grupa BC. Streptococcus pneumoniaeD. Branhamella catarrhalisE. Staphilococcus aureus

128. CM În tratamentul bronhodilatator în boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) se utilizeaza:

A. SimpatomimeticeB. Derivati de teofilina

22

C. AnticolinergiceD. MucoliticeE. Oxigenoterapie prelungita

129. CM La examinarea radiologica a plamânilor în boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominanta emfizemului se constata:

A. Diafragme coborâte, aplatizateB. Silueta cardiaca larga, maritaC. Atenuare periferica a desenului bronho-vascularD. Hipotransparenta retrosternalaE. Largirea mediastinului superior

130. CM Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili, antibioticele de electiune sunt:

A. PenicilinaB. MetronidazolulC. AmpicilinaD. Trimetoprim-sulfametoxazolulE. Vancomicina

131. CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasa are urmatoarele caracteristici:

A. Este generat de Streptococus pneumoniaeB. Matitatea are topografie precisaC. Debutul este gradatD. Predomina simptomele extrapulmonareE. Durerea este de tip pleural

132. CM Pentru eliminarea secretiilor din arborele traheobronsic se pot folosi urmatoarele metode:

A. Sonde de aspiratieB. Fortarea pacientului sa tuseascaC. Bronhodilatatoare beta-adrenergiceD. Administrarea de glucocorticoiziE. Drenaj postural si percutia toracelui

133. CM Selectati antibioticele de electiune în suspiciunea de pneumonie pneumococica:

A. Trimetoprim - sulfametoxazolB. PenicilinaC. AmpicilinaD. FluorochinoloneE. Metronidazol

134. CM Cauze infectioase de formare a cavitatii pulmonare sunt.A. Pseudomonas aeruginosa

23

B. Staphylococcus aureusC. Germeni anaerobiD. Haemophilus influenzae E. Granulomatoza Wegener

135. CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:A. Dispnee paroxistica respiratorieB. Junghi toracicC. WheezingD. Puls paradoxalE. Hemoptizie

136. CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:

A. AlergeniB. InfectiiC. Factori profesionaliD. Medicamente - aspirinaE. Medicamente - digoxina

137. CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati:

A. Insuficienta ventriculara stânga acutaB. Obstructia cailor aeriene superioare prin tumoriC. Edemul laringianD. Embolia pulmonara recurentaE. Pneumonia

138. CM Glucocorticoizii sunt indicati în terapia astmului bronsic în urmatoarele situatii:

A. La orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatoriiB. În criza de astm usoaraC. În criza de astm severaD. În astmul bronsic cu crize frecventeE. În criza de astm bronsic usoara care evolueaza concomitent cu pneumonie

139. CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru ca:

A. Influenteaza tonusul cailor aeriene B. Inhiba degranularea mastocitelorC. Împiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatieiD. Îmbunatatesc functia pulmonaraE. Maresc reactivitatea cailor aeriene distale

24

140. CM Severitatea obstructiei în astmul bronsic este indicata de:

A. WheezingB. BradicardieC. Disparitia murmurului vezicularD. Prezenta murmurului vezicularE. Puls paradoxal

141. CM Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronsic sunt reprezentate de:

A. Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergicB. Medicamente care inhiba contractia musculaturii netede

bronsiceC. Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatiaD. AntibioticeE. Antitusive

142. CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu:A. ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiuneB. Teofilina retardC. Corticosteroizi inhalatorii sau oraliD. DiureticeE. Propranolol

143. CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:

A. PeneB. Fanerele animalelorC. Praf cu parazitiD. Fungi si alte antigene din mediul înconjuratorE. Oxigen

144. CM Simptomele astmului bronsic constau în:A. DispneeB. TuseC. WheezingD. TahicardieE. Tensiune arteriala crescuta

145. CM Sindromul Pickwick consta în:A. ObezitateB. Somnolenta diurnaC. LeucocitozaD. Insuficienta cardiaca dreaptaE. Hipertensiune pulmonara

25

146. CM Mecanismul de aspiratie al pneumoniilor apare mai frecvent si este mai sever la:

A. AlcooliciB. Pacientii supusi anesteziei generaleC. CardiaciD. Pacientii cu accident vascular cerebralE. Pacientii cu tulburari de deglutitie

147. CM Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul de detresa respiratorie a adultului sunt adevarate:

A. Este o insuficienta respiratorie cronicaB. Este o insuficienta respiratorie acutaC. Se dezvolta în consecinta obstructiei bronsice croniceD. E caracterizata prin hipoxemieE. Reprezinta un edem pulmonar produs prin cresterea

permeabilitatii capilare148. CM Revarsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de:

A. Infectii viraleB. Insuficienta cardiaca congestivaC. Neoplazii maligneD. Pneumonii bacterieneE. Sindromul nefrotic

149. CM Chilotoraxul este produs de:A. Tromboza de vena cava inferioaraB. TraumatismeC. Tumori mediastinaleD. Expunere la asbestE. Insuficienta cardiaca stânga

150. CM Modificarile patologice care pot apare în bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt:

A. Hipertrofia glandelor mucoaseB. Infiltrat inflamator în mucoasa si submucoasaC. Edem în peretele bronsicD. Bronhodilatate cronicaE. Hipertrofia musculaturii netede bronsice

Pneumologie1. B2. D3. E4. C5. B

26

6. E7. E8. B9. A10. B11. D12. D13. D14. C15. B16. B17. E18. A19. C20. B21. E22. B23. D24. E25. A26. C27. B28. E29. E30. E31. B32. A33. A34. B35. D36. D37. C38. B39. A40. E41. B42. E43. C44. A

27

45. A46. A47. C48. A49. A50. B51. C52. A53. A54. C55. A56. A57. A58. D59. C60. D61. A,B,C,D62. A,B,C63. A,B,C64. A,B,C65. B,D66. A,B,E67. A,B,C68. A,B,E69. A,B,C,E70. A,B,D71. A,B,C,E72. A,C,D73. A,B,C,D74. A,B,C75. A,B,C76. A, C,D77. A,B,C,D78. A,B,C,D79. A,D,E80. A,B,C81. A,B,C82. A,B,C83. A,B,C

28

84. A,B,C,D85. A,B,C,D86. A,B,C,E87. A,C,D,E88. B,C,E89. B,C,D90. A,B,C,D91. A,C,E92. A,C,D,E93. B,E94. B,D95. B,C,E96. A,C,E97. A,B,C98. B,E99. B,C100. A,B,C101. A,B102. A,D,E103. B,D104. A,B,D105. A,B,C106. A,B,C,E107. C,D,E108. B,D,E109. B,C,E110. B,C,D111. B,C,E112. A,B,D113. A,C,D114. B,C115. A,C,D,E116. A,C,E117. A,C,D118. C,D119. A,B,E120. A,C,D121. A,B,C122. A,B,E

29

123. A,B,D124. A,B,C125. B,C126. A,D,E127. A,C,D128. A,B,C129. A,C130. A,C131. A,B,E132. A,B,C,E133. B,C134. A,B,C135. A,C,D136. A,B,C,D137. A,B,C,D138. A,C,D139. B,C140. A,C,E141. A,B,C142. A,B,C143. A,B,C,D144. A,B,C145. A,B,D,E146. A,B,D,E147. B,D,E148. A,C,D149. B,C150. A,B,C,E

30