Teste Grila Balneofiziokinetoterapie

8/9/2019 Teste Grila Balneofiziokinetoterapie

1/139


2/139

c. prin masurarea distanei n centrimetrid. prin masurarea distanei n milimetrie. prin raportarea la valorile umarului opus

*. &are afirmaii sunt adevarate pentru aprecierea mobilitaii scapulo humerale:

a. abducia si adducia se realizeaza n plan frontalb. anteducia se realizeaza n plan sagitalc. rotaiile se realizeaza n )urul unui a" orizontald. rotaiile se realizeaza n plan orizontale. anteducia se realizeaza n plan frontal

+. entru masurarea abduciei n articulaia scapulo humerala, goniometrul seplaseaza:a. cu braul fi" pe linia a"ilara posterioarab. cu braul fi" pe linia a"ilara mediec. cu braul mobil pe faa posterioara a braului

d. cu braul mobil pe faa mediala a brauluie. indiferent, astfel nct pacientul sa aiba o poziie comoda

-. entru masurarea rotaiilor n articulaia scapulohumerala:a. goniometrul se plaseaza cu braul fi" orizontalb. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei mediale aantebrauluic. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei posterioare aantebrauluid. pozitia este n seznde. pozitia este n decubit dorsal

1. &are enunuri sunt false despre amplitudinea miscarilor n articulaia scapulohumerala:a. abducia / 1+b. e"tensia #retroducia$ / !c. rotaia interna / *d. rotaia e"terna / -e. fle"ia / 1+

11. &are este poziia de start pentru goniometria fle"iei cotului:a. poziia seznd cu braul ntinsb. n decubit dorsal cu cotul n e"tensie completac. n ortostatism cu cotul n e"tensie completad. n decubit ventral cu cotul n e"tensie completae. poziia seznd cu braul flectat

12. &are afirmaii sunt adevarate, referitor la bilanul articular al cotului:a. la femei se poate ntlni cubitus varus fiziologicb. e"tensia nu e posibila din poziia anatomica


3/139

c. la femei si copii cu hiperla"itate ligamentara poate fi o hipere"tensie de ' /1d. fle"ia activa are o amplitudine de 1%'e. fle"ia activa are o amplitudine de 1+

1!. 0iscarea de pronosupinaie este realizata de articulaiile:a. radiocubitala superioarab. radiocubitala inferioarac. humerocubitalad. radio / carpianae. toate articulaiile de la nivelul antebraului

1%. 0iscarea de supinaie este miscarea de:a. rotaie spre interiorb. orientare a palmei n susc. rotaie interna a pumnului

d. orientare a palmei n )ose. orientarea palmei cu policele la zenith

1'. &um se poziioneaza goniometrul pentru aprecierea pronaiei:a. braul fi" pe faa palmara a pumnului, paralel cu humerusulb. braul fi" pe faa dorsala a pumnului, paralel cu humerusulc. braul mobil dea lungul stiloidelord. braul mobil dea lungul metacarpianului !e. braul mobil dea lungul metacapianului

1(. &omple"ul articular al pumnului este format din:

a. articulaia mediocarpianab. articulaia radiocarpianac. articulaia carpometacarpianad. articulaia metacarpofalangianae. articulaiile interfalangiene

1*. &are miscari sunt posibile la nivelul pumnului:a. fle"ia si e"tensiab. nclinarea cubitala si deviaia radialac. abducia si adduciad. rotaie pasivae. circumducia1+. Selectai enunurile adevarate n legatura cu bilanul articular al articulaiilormetacarpofalangiene:a. fle"ia activa are o amplitudine de -b. fle"ia independenta a degetelor din art. 0& este a)utata de ligamentul palmarc. lateralitatea este miscarea de abducie si adducie a degetelor 2 / ' faa dea"a ce treceprin medius


4/139

d. lateralitatea are o amplitudine de 1' / 2e. nu se realizeaza circumducie

1-. &are enunuri sunt false, privind bilanul articulaiei trapezoido metacarpiene:a. abducia se realizeaza n planul palmei

b. fle"ia se realizeze ntrun plan perpendicular pe planul palmeic. fle"ia are 1'd. abducia are ( /*e. participa la miscarea de opozabilitate

2. &are sunt condiiile obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:a. sa preceada bilanul articularb. pozitionarea corecta a pacientuluic. asigurarea unui microclimat de confort termicd. nregistrarea valorilor n sistem internaional '

e. pacient cooperant

21. Selectai afirmaiile adevarate, privind obiectivele bilanului muscular:a. realizarea unui diagnostic neurologicb. realizarea unui diagnostic funcional corectc. evaluarea corecta a amplitudinii de miscare pentru stabilirea prognosticuluifuncionald. alcatuirea si evaluarea programului de recuperaree. aprecierea endfeel

22. &are sunt posibilele erori care pot sa apara n cursul bilanului muscular:a. substituie muscularab. limitarea amplitudinii de miscarec. variaiile forei musculare funcie de vrsta, se", gradul de antrenamentd. variaiile forei musculare funcie de patologia localae. facilitarea amplitudinii de miscare

2!. &e semnifica valoarea 1 a forei musculare:a. muschiul se contracta, deplasnd segmentul pe toata amplitudinea ntrunplan faragravitaieb. muschiul se contracta #vizibil sau palpabil$, dar fora e insuficienta sadeplasezesegmentul pe toata amplitudinea ntrun plan fara gravitaiec. muschiul nu prezinta contraciid. muschiul deplaseaza segmentul doar pe o anumit sector de mobilitatearticulara n planantigravitaional


5/139

e. muschiul deplaseaza segmentul n plan antigravitaional

2%. egulile bilanului muscular, n sistemul ', prevad:a. poziionarea corecta pentru miscarile realizate antigravitaional pentru fora !,

%, 'b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiulrespectivc. pentru aprecierea forelor ! / ', rezistena se opune n treimea distala asegmentului sprecapatul cursei de miscared. stabilizarea regiunii pro"imale a segmentului ce este deplasat de muschiulrespective. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiulrespectiv

2'. &are sunt muschii care realizeaza abducia soldului:a. fesierul mi)lociub. fesierul micc. iliacd. fesierul maree. tensorul fasciei late

2(. Selectai enunurile gresite n ce priveste testarea muschiului psoasiliac:a. poziia 3 de testare este cu pacientul n decubit heterolateral cu genunchiul

n fle"ieb. se stabilizeaza bazinulc. se e"ecuta fle"ia coapsei cu genunchiul flectatd. poziia 43 este cu pacientul n decubit ventrale. pentru fora !,%,' se opune rezistena n treimea distala a coapsei pe faaanterioara

2*. &e muschi realizeaza rotaia e"terna a soldului:a. psoasb. obturator intern si e"ternc. gemen superior si inferiord. piramidal si patrat femurale. tensor fascia latae

2+. &are sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor adductori ai soldului:a. poziia 3 este cu pacientul n decubit dorsal cu ambele membre inferioare nabducie sicu genunchii n e"tensieb. se stabilizeaza pelvisul


6/139

c. pentru 1 se palpeaza muschii pe faa anterioara a coapseid. pentru 2 se palpeaza muschii pe faa laterala a coapseie. se identifica contracii pentru valoarea 1 la palparea muschilor pe faaposterioara acoapsei

2-. &are sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor rotatori interni aisoldului:a. se stabilizeaza pelvisulb. poziia 3 este n decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu soldul sigenunchiulflectate la - gradec. din 3, valoarea este 2 daca face rotaia interna a coapsei, deplasnd gambaspre e"teriord. n 43 se opune rezistena n treimea distala a feei interne a gambeie. se stabilizeaza gamba

!. &are sunt muschii care realizeaza fle"ia gambei:a. biceps femuralb. drept anteriorc. semitendinosd. semimembranose. cvadriceps

!1. &are sunt muschii care realizeaza fle"ia dorsala apiciorului:a. gambierul anteriorb. gambierul posterior

c. e"tensor propriu al haluceluid. lungul peroniere. e"tensor comun al degetelor

!2. 0iscarea de inversie a piciorului este realizata de urmatorii muschi:a. gemenul internb. gambierul posteriorc. lumbricalid. e"tensor comun al degetelore. fle"orul comun al degetelor

!!. 0iscarea de eversie este realizata de urmatorii muschi:a. scurtul peronierb. lungul peronierc. pediosd. e"tensor al haluceluie. e"tensor comun al degetelor

!%. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului triceps sural:


7/139


8/139

a. atitudinea corpuluib. cresterea n raport cu vrsta si se"ulc. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vrstei si se"uluid. fora muscularae. rezistena musculara

%. oziia ortostatica se evalueaza prin:a. aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal si sagital cu firul cu plumbb. masurarea nalimii si a taliei sezndc. evaluarea alinierii segmentelor din faa, din lateral si din spated. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumbe. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb

%1. rin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la e"aminarea din spate,pentru nclinarilelaterale:

a. apofiza spinoasa &*b. trohanterc. pliul interfesierd. pe marginea a"ilara a omoplatuluie. ntre condilii interni ai genunchilor

%2. rin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la e"aminarea din lateral,pentru

nclinarile sagitale:a. anterior de umarb. lateral de trohanter

c. dea lungul liniei albed. medial de condilii interni femuralie. la nivelul liniei &hopart

%!. 6a e"aminarea din faa se pot aprecia:a. linia mamelonarab. linia spinelor scapularec. linia spinelor iliace antero / superioared. genu recurvatume. halus valgus

%%. 6a e"aminarea din lateral se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:a. genu valgumb. genu fle"umc. cifoza dorsala accentuatad. hipolordoza lombarae. picior plat

%'. 6a e"aminarea din posterior se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:


9/139

a. atitudine scolioticab. scolioza structuralac. fle"um de soldd. picior vare. picior scobit

%(. 6a e"aminarea din spate se pot aprecia:a. linia tendoanelor ahilieneb. linia spinelor scapularec. bolta longitudinala a picioruluid. bolta orizontala a picioruluie. relieful genunchiului

%*. 7ntensitatea curentului electric:a. reprezinta flu"ul densitaii pe unitatea de timpb. reprezinta flu"ul densitaii pe unitatea de suprafaa

c. se masoara n amperid. se masoara n volie. se masoara n amperi8m2

%+. Structuri foarte bune conducatoare de curent din corpul omenesc sunt:a. soluiile electroliticeb. sngelec. fanereled. umorilee. aponevrozele%-. ezistena electrica:

a. n circuit continuu se masoara n ohmib. n circuit continuu se masoara n volic. n circuit alternativ poarta numele de impedanad. este invers proporionala cu intensitatea curentuluie. este direct proporionala cu intensitatea curentului

'. 1 volt este:a. puterea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductorb. tensiunea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductorc. 91 amper " 1 hertzd. 91 amper " 1 ohme. 91 att " 1 )oule

'1. ;ransformarea energiei electrice n alte forme de energie:a. determina efecte caloriceb. determina scaderea rezisteneic. determina efecte luminoased. determina scaderea conductibilitaiie. determina efecte electromagnetice


10/139

'2. Soluiile sunt:a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoaseb. constituite din cel puin doua substanec. constituite din substane care si pastreaza individualitatea chimica

d. formate dintrun solvent si un dizolvante. formate dintrun solvent si un dizolvat

'!. &are din urmatoarele afirmaii sunt adevarate

2%. Hn timpul activitailor cotidiene spondiliticul trebuie sa pastreze anumiteposturi:a. Iecubit dorsal pe pat tare, cu perna sub capb. Seznd pe scaun cu spatar nalt si pastrarea contactului permanent al spateluicu spatarulc. 0asa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraele pe masad. Bvitarea sederii prelungite n fotoliue. Hn ortostatism pastrarea distanei ma"ime "ifoidpube

2%1. Hn spondilita anchilozanta meninerea sau cresterea tonusului muscular serealizeaza n


42/139

special la nivelul anumitor grupe musculare:a. 7schiogambierib. 7liopsoasc. 4dductorii coapseid. Brectorii capului si trunchiului

e. 0uschii abdominali2%2. 4legei raspunsurile corecte privitoare la programul de Jinetoterapie dinspondilitaanchilozanta:a. Se ncepe ct mai precoce si are continuitate absolutab. Kcupa primul loc n ierarhia formelor de tratament fizicalc. une accent pe e"erciiile de fle"ie la nivelul coloanei vertebrale si centurilord. &uprinde e"erciii pentru reeducarea respiraiei toracice si abdominalee. Ainetoterapia este adaptata stadiului evolutiv

2%!. &are dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartila)ului articular:a. 0enopauzab. Kbezitateac. Vrsta peste ' anid. Se"ul feminine. asa neagra

2%%. ;abloul clinic al co"artrozei cuprinde:a. Iurere la nivelul genunchiuluib. edoare de inactivitatec. Iurere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faa anterioara a coapsei

d. 0ers schiopatate. arestezii pe faa anterioara a coapsei

2%'. 7giena ortopedica a soldului consta n:a. 0ers si ortostatism prelungitb. 3reutate corporala idealac. 0ers pe teren accidentatd. 0ers cu spri)in n bastone. Bvitarea urcarii si coborrii scarilor2%(. 7ndicaiile curei balneare n co"artroza sunt reprezentate de:a. ormele acuteb. ormele subacutec. &o"artroza la debutd. &o"artroza operatae. orme cu redoare strnsa si atitudine vicioasa ireductibila

2%*. 7giena ortopedica a genunchiului consta n:a. Bvitarea tocurilor nalteb. Bvitarea traumatismelor directe


43/139


44/139

2'%. RScoala spatelui> consta n:a. &onstientizarea poziiei neutre a coloanei lombare si bazinuluib. Hnzavorrea coloanei lombarec. 0eninerea forei musculare agonisti si antagonisti

d. rogramul Nilliams fazele 7 si 77e. ela"area musculaturii lombare contracturate

2''. ;ratamentul chirurgical n hernia de disc lombara este indicat n cazul:a. Iurerilor care nu cedeaza la tratament conservatorb. ecidivelor frecventec. 0anevrei 6assWue pozitiva la valori micid. 4pariiei sau agravarii unui deficit motore. 4pariiei sindromului de Rcoada de calR

2'(. SG #umarul dureros simplu$ se caracterizeaza prin:

a. Iurere de intensitate mareb. 6imitarea mare a mobilitaii pasivec. Substratul anatomopatologic este capsulita retractilad. 4spect radiologic normale. Bvoluie favorabila la aplicarea curenilor de )oasa frecvena

2'*. SG #umarul pseudoparalitic$ se caracterizeaza prin:a. Iurere de intensitate mareb. 0obilitate activa absentac. 0obilitate pasiva normalad. 4bsena tulburarilor de sensibilitate

e. 0odificari ale refle"elor osteotendinoase2'+. &are dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunciei ventilatoriiobstructivesunt ireversibile:a. hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsiceb. procesele fibrotice bronsice si peribronsicec. atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriened. bronhospasme. scaderea reculului elastic

2'-. &oncluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare ncorelaiedirecta cu perturbarea volumelor pulmonareunul dintre procesele fiziopatologicedeterminate de sindromul obstructivsunt:a. marirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor reversibileb. marirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor ireversibilec. scaderea obstruciei dinamice din e"pird. cresterea obstruciei dinamice din e"pir


45/139

e. reeducarea ritmului respirator

2(. &oncluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare ncorelaiedirecta cu perturbarea distribuiei aerului intrapulmonar unul dintre procesele

fiziopatologice determinate de sindromul obstructivsunt:a. reeducarea ritmului respiratorb. reeducarea raportului inspir 8 e"pirc. scaderea obstruciei dinamice din e"pird. cresterea obstruciei dinamice din e"pire. reeducarea ritmului respirator

2(1. 5n schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolocapilare estedependent denormalitatea celor 2 factori determinaniventilaia alveolara si circulaia capilara,al caror

raport este egal cu:a. ,'b. ,(c. ,*d. ,+e. ,-

2(2. &oncluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare ncorelaiedirecta cu perturbarea schimburilor gazoase alveolareunul dintre proceselefiziopatologice

determinate de sindromul obstructivsunt:a. reeducarea raportului inspir 8 e"pirb. scaderea obstruciei dinamice din e"pirc. corectarea inegalitaii de distribuied. o"igenoterapiae. ventilaia mecanica

2(!. 0usculatura respiratorie si mareste travaliul #pentru a genera o crestere apresiuniicoloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistena crescuta n sindromulobstructiv$prin urmatoarele modalitai:a. cresterea tensiunii de contracie a muschilor n activitateb. scaderea tensiunii de contracie a muschilor n activitatec. intrarea n contracie a muschilor inspiratori de rezerva #muschi de obiceiinactivi nrespiraia de repaus$d. intrarea n contracie a muschilor e"piratori #muschi de obicei inactivi nrespiraia de


46/139

repaus$e. intrarea n contracie a muschiului diafragm

2(%. &resterea costului ventilator de cteva ori n sindromul obstructiv se traducesub raport

clinic prin:a. cefaleeb. dispneec. tused. e"pectoraiee. febra

2('. &oncluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare ncorelaiedirecta cu perturbarea travaliului ventilatorunul dintre procesele fiziopatologicedeterminate de sindromul obstructivsunt:

a. tonifierea musculaturii respiratoriib. reeducarea ritmului respiraieic. reeducarea frecvenei respiraieid. scaderea obstrucieie. o"igenoterapie

2((. 4pariia hipo"emiei e"prima instalarea insuficienei pulmonare denumita:a. insuficiena pulmonara parialab. insuficiena pulmonara de distribuiec. insuficiena pulmonara de perfuzied. insuficiena pulmonara totala

e. insuficiena pulmonara grava2(*. eperele clinice ale bronsitei cronice sunt:a. tuseab. cefaleec. e"pectoraiad. febra si frisonule. semnele sindromului obstructiv n funcie de gradul disfunciei ventilatorii

2(+. Iispneea este un simptom subiectiv definita ca o:a. senzaie de tensiune toracopulmonara inadecvatab. percepere anormala a unei )ene respiratoriic. senzaie de disconfort abdominald. percepere anormala a batailor inimiie. senzaie de astenie fizica

2(-. &aracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cudisfuncie ventilatorieobstructiva sunt:a. comple"itatea metodelor


47/139

b. simplicitatea metodelorc. continuitatea aplicarii lord. intermitena aplicarii lore. absena masurilor de profila"ie din componena programului

2*. Iin metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cudisfuncieventilatorie obstructiva nu face parte:a. ndepartarea factorilor de risc bronhopulmonarib. corectarea factorilor patologici e"trapulmonari de ntreinere sau agravare adisfuncieiventilatorii obstructivec. dezobstrucia bronsicad. cresterea costului ventilaiei si rela"area musculaturii respiratoriie. ameliorarea distribuiei intrapulmonare a aerului

2*1. rincipalele modalitai terapeuticrecuperatorii prin care se reusesteevacuarea secreiilorbronsice, cu scopul de a dezobstrua caile respiratorii la pacientul cu disfuncieventilatorieobstructiva sunt:a. umidifierea bronsicab. drena)ul de postura si educarea tuseic. utilizarea mucoJineticelor si a medicaiei specifice pentru pacientul cudisfuncieventilatorie obstructivad. posturarea rela"anta

e. e"erciii respiratorii abdominale2*2. eeducarea tusei cuprinde urmatoarele componente:a. poziionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea poziiilor de facilitare a tuseib. poziionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea altor poziii cu evitarea celordefacilitare a tuseic. controlul respiraiei n accesul de tused. controlul respiraiei numai perioadele fara acces de tusee. emiterea unei tuse cu sunet Rrotund>, Rsurd>

2*!. Ainetoterapia respiratorie performata pentru reducerea rezistenei din e"pirelement debaza al scaderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivicuprinde urmatoareleaspecte:a. e"pirul numai pe gurab. e"pirul cu buzele strnse, ca pentru fluierat sau cu pronunarea consoanelorde tipul h, s,f, pf


48/139

c. ndepartarea narinelor cu a)utorul policelui si inde"uluid. reeducarea respiraiei diafragmaticee. tonifierea musculaturii respiratorii

2*%. espiraia abdominala se nvaa n diferite posturi ale pacientului obstructiv

pulmonar,ordinea corecta a acestora fiind:a. decubit dorsal, seznd, ortostatism, mersb. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsalc. decubit dorsal, ortostatism, mers, sezndd. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsale. ortostatism, mers, decubit dorsal, seznd

2*'. Bfectele favorabile ale rela"arii generale la pacientul cu disfuncieventilatorie obstructivasunt:

a. reechilibrarea tonusului muscular general si al musculaturii respiratorii, cuinstalareaeutonieib. limitarea cererii de o"igen a organismului si a produciei de bio"id de carbonc. diminua semnificativ starea de Rtensiune inadecvata>d. permite ventilaia asistatae. limiteaza efortul fizic

2*(. ;ehnicile de lucru prin care se realizeaza antrenarea muschiul diafragm caprincipalmuschi inspirator constau din:

a. posturare n ;rendelenburg cu o greutate pe abdomenb. folosirea borcanelor escherc. folosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus n ea si n care se suflacontinuu pentru aproduce buled. e"erciii de respiraie la nivelul nasuluie. gimnastica corectoare

2**. &ontrolul si coordonarea respiraieiunul dintre cele mai importante capitoledinJinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncie ventilatorie obstructivaincludeurmatoarele aspecte:a. reducerea ritmului respiratorb. cresterea ritmului respiratorc. controlul volumului curentd. controlul flu"ului de aere. obinerea unui raport ntre timpii respiratori #inspir 8 e"pir$ egal cu 1 8 21 8 2,'

2*+. &ondiia fizica a pacientului pulmonar este rezultatul:


49/139

a. leziunilor bronhopulmonareb. starii de antrenament la efort a pacientuluic. mediului ambiantd. condiiilor meteoe. funciei renourinare a pacientului

2*-. 7ntroducerea antrenamentului de efort la pacienii cu disfuncie ventilatorieobstructivadetermina cresterea toleranei la efort prin:a. ameliorarea ventilaiei printro mai buna coordonare a Rpompei> toracoabdominaleb. reducerea suprafeei de schimb alveolocapilarc. reducerea e"traciei periferice a o"igenuluid. ameliorarea performanei cardiace prin efortul dozate. ameliorarea condiiei psihice

2+. &ele mai utilizate modalitai de antrenament la efort performate la pacieniicu disfuncieventilatorie obstructiva sunt:a. antrenamentul prin mers #cura de teren$b. antrenamentul la scariac. e"erciii fizice rezistive, progresive, intensed. antrenamentul la piscinae. antrenamentul prin terapie ocupaionala

2+1. Kbiectivele Jinetoterapiei respiratorii sunt:a. cori)area curburilor patologice ale gtului si poziiei capului

b. cori)area poziiei umerilor si scapuleic. cori)area curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombared. conservarea poziiei si mobilitaii e"istente ale bazinuluie. tonifierea diafragmului si musculaturii respiratorii

2+2. osturarea in Jinetoterapia respiratorie cuprinde:a. posturi rela"anteb. posturi facilitatoriic. posturi de drena)d. posturi corectivee. posturi antideclive

2+!. Hn ortostatism, pacientului dispneic i se recomanda adoptarea urmatoareiposturifacilitatorii:a. spate rezemat de pereteb. coloana cifozatac. membrele superioare la zenitd. membre inferioare e"tinse


50/139

e. membrele inferioare usor flectate din genunchi

2+%. Hn decubit dorsal, pacientului dispneic i se recomanda adoptarea urmatoareiposturifacilitatorii:

a. capul asezat pe o perna mica, patul fiind nclinat la %'b. braele n abducie la !%c. soldurile si genunchii n e"tensied. soldurile si genunchii n usoara fle"iee. antebraele stau n spri)in pe doua perne

2+'. acientului dispneic i sunt caracteristice urmatoarele posturi 8 poziiifacilitatorii:a. n seznd Xpostura rezemat de spatarXb. poziia ;rendelenburgc. spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazui, membre inferioare

usor flectated. n seznd Xpostura aplecat nainteXe. posturarea conform sistemului celor X' perne n scaraX

2+(. 4spectele care caracterizeaza posturile de drena) bronsic sunt:a. dureaza apro"imativ % minute pentru ntreg plamnulb. se efectueaza dupa masac. se efectueaza nainte de masad. sunt urmate de tapotamente. sunt urmate de vibromasa)

2+*. 3imnastica corectoare privind cori)area curburilor patologice ale coloaneidorsale nuurmareste:a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominaleb. asuplizarea coloanei dorsolombarec. diminuarea cifozei, mobilizarea si tonifierea centurii scapulared. cresterea lordozei lombaree. ntinderea si decontracturarea musculaturii spatelui

2++. Hn aplicarea programului de gimnastica corectoare pentru cori)areacurburilor patologiceale gtului si poziiei capului nu se urmareste:a. asuplizareab. decontracturareac. corectarea lordozei cervicaled. tonifierea musculaturii cefeie. accentuarea lordozei cervicale

2+-. itmul respirator la pacientul cu disfuncie respiratorie restrictiva trebuie sa:


51/139

a. se adapteze spontanb. sa fie lasat liber la nivelul cel mai convenabilc. sa compenseze volumul curent micd. sa respecte raportul optim al timpilor respiratorie. fie ct mai redus

2-. rogramul de recuperare la pacientul cu disfuncie respiratorie restrictivainclude:a. tratarea cauzei suprancarcariib. ameliorarea ventilaiei alveolarec. dezobstrucia bronsicad. antrenamentul la eforte. reducerea rezistenei la flu" n caile aeriene

2-1. 4plicarea respiraiei n presiune pozitiva intermitenta #7$ la pacientul cudisfuncie

respiratorie restrictiva asigura:a. corectare rapida a gazelor sanguineb. ameliorarea ventilaiei alveolarec. reducerea efortului ventilatord. cresterea complianei toracopulmonaree. reducerea complianei toracopulmonare

2-2. ;ehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sunt variatedar nuinclud:a. proceduri de electroterapie

b. hidroterapia sub forma de aerosoli, cu sau fara medicaiec. hidroterapia de tip general sau locald. Jinetoterapiee. electrostimularea nervilor periferici ai membrelor inferioare

2-!. olul celor doua emisfere cerebrale este:a. 4naliza informaiilor de la vaz, auz, tact n emisferul stngb. 4naliza informaiilor de la tact, propriocepie, vorbire n emisferul dreptc. 4naliza secvenialitaii sunetelor si a actelor motorii n emisferul stngd. 4naliza coninutului informaiilor spaiale globale, aprecierea ntregului corp nemisferuldrepte. 4naliza ritmului vocii, a locului ocupat de corp n spaiu n emisferul drept

2-%. olul tractului piramidal este comple", si anume:a. &ontroleaza motricitatea voluntara, avnd rol n declansarea intenionala aactivitaiiaparatului motor muscular, cu predilecie pentru musculatura distalab. ol activator direct, facilitator pentru motoneuronii medulari


52/139

c. ol activator indirect pentru motoneuronii medularid. ol n meninerea tonusului muscular prin influenarea motoneuronului alfafazice. ol n meninerea tonusului muscular prin influenarea motoneuronului alfatonic

2-'. olul tractului e"trapiramidal este comple", si anume:a. egleaza tonusul muscular al posturiib. egleaza tonusul muscular al membrelorc. egleaza miscarile comple"e voluntared. &ontroleaza dimensiunea, amplitudinea miscarii voluntare declansate desistemulpiramidale. ol facilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari

2-(. 4)ustarea permanenta a tonusului postural de catre bucla gamma este

posibila n baza maimultor aspecte, cu e"cepia:a. &omenzii e"trapiramidaleb. &omenzii piramidalec. 0odularii cerebeloased. 0odularii formaiunii reticulatee. 0odularii aparatului vestibular

2-*. rincipalele aspecte funcionale care definesc cerebelul sunt:a. 4parat de timp / opreste miscarea la locul si momentul doritb. 4parat de nvaare / circuitele cerebelului se modifica prin e"periena

c. 4parat de nvaare / inputurile repetate slabesc sinapseled. 4parat coordonator / integreaza miscarile unor articulaii ntrun lan cinematiccomple"si coerente. 4parat coordonator / nu influeneaza semnificativ abilitaile

2-+. 3anglionii bazali au rol important si comple" n controlul miscarii, definit prinmai multeaspecte, cu e"cepia:a. 0odularea miscarii active comandate de scoarab. 7mplicarea n procesul de planificare motorie / direcia, viteza, amplitudinea demiscarec. &orpul amigdalian conduce automatismul, coordonarea si tonusul muscular nrepaus simiscared. &orpul striat conduce R)ocul> elementelor sistemului locomotor si alemusculaturiimimiciie. &orpul striat acioneaza unitar desi componentele sale au funcii antagoniste


53/139

2--. Btapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se deruleaza nurmatoareaordine:a. 0obilitatea Y stabilitatea Y mobilitatea controlata Y abilitatea

b. 0obilitatea Y mobilitatea controlata Y stabilitatea Y abilitateac. 0obilitatea Y abilitatea Y mobilitatea controlata Y stabilitatead. 0obilitatea Y stabilitatea Y abilitatea Y mobilitatea controlatae. 0obilitatea Y mobilitatea controlata Y abilitatea Y stabilitatea

!. 4spectele definitorii ale controlului muscular sunt:a. ;onusul si fora muscularab. 0iscarea normala, activa, voluntarac. 0iscarea involuntarad. 4bilitatea de miscaree. 4ntrenamentul la efort

!1. &ele mai importante modalitai Jinetice folosite pentru antrenarea controluluimuscularsunt:a. Stretchingul si e"citaia cutanata, n cadrul metodei Aabatb. Stretchingul si e"citaia cutanata, n cadrul metodei oodc. 4ctivarea imaginativad. 4ntrenarea percepiei contracieie. Blectrostimularea neuromusculara, chiar n absena complianei pacientului

!2. Sedina Jinetica derulata pentru antrenarea controlului muscular se

caracterizeaza prin:a. ! / ' contracii musculare pentru muschiul care se lucreazab. status de indoloritate al pacientuluic. absena senzaiei de obosealad. n cursul unei sedine se lucreaza doar un singur muschie. n cursul zilei se poate derula o singura sedina Jinetica

!!. 0odalitaile Jinetice care fundamenteaza programul Jinetic aplicat pentrurefacerea 8antrenarea coordonarii sunt:a. ;ehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptiveb. 0obilizarile articulare din cadrul metodei renJelc. 3estualitatea necoordonatad. ;erapia ocupaionalae. &oordonarile paliative

!%. rincipiile Jinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibruluisunt:


54/139

a. entru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu meninerea echilibruluise suspendaun altul pentru al fora pe primul sa intre ct mai mult n aciuneb. 4ntrenamentul se ncepe pe suprafee stabile, apoi se deruleaza pe suprafeeinstabile

c. Se variaza nalimea centrului de greutate n cursul e"erciiilord. 0embrele superioare si trunchiul se utilizeaza ca elemente stabilizatoare saudestabilizatoare pentru echilibrue. &stigarea unei abilitai motorii funcionale nu se face prin antrenament sie"periena,

ntrun mediu corespunzator

!'. 0iscarile sunt coordonate atunci cnd e"ista:a. Stimuli senzitivi proprioceptivi, e"teroceptivi tactili si senzorialib. Variate Rpermutari> de miscare, posibile prin contracia muschilor agonisti,sinergisti,

stabilizatori, antagonistic. 7ntegritatea componentelor motorii ale echilibruluid. 4bilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizareacelorlalte ncursul unei miscari usoare, finee. 7nabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizareacelorlalte ncursul unei miscari usoare, fine

!(. ;ermenul care desemneaza tulburarile de coordonare este:a. 4sinergie

b. 4diadocochineziac. 4ta"iad. Gipotoniae. Gipermetria

!*. ecuperarea coordonarii la pacieni cu disfuncii cerebeloase presupune:a. 0iscare rapida, unica, cu ncarcare la e"tremitatea superioara si inferioarab. ;ehnici de facilitare #stabilizarea ritmica, izometria alternanta$ pentru tonifiereamusculaturii stabilizatoarec. B"erciiile metodei renJeld. 4lergareae. ;erapia ocupaionala

!+. B"erciiile n cadrul metodei renJel se deruleaza n conformitate cuurmatoarele reguli:a. 7niierea este totdeauna de partea afectata, apoi de partea sanatoasab. 7niierea este totdeauna de partea sanatoasa sau mai puin afectata, apoi departeacontralaterala


55/139

c. iecare e"erciiu se deruleaza iniial cu ochii deschisi, sub control vizual, apoicu ochii

nchisid. Kricare e"erciiu se deruleaza lent, cu multa rabdare, cu repetare de % / ' ori,

n ordinea

corespunzatoaree. B"erciiile se deruleaza ct mai rapid, cu multa rabdare, cu repetare de % / 'ori, nordinea corespunzatoare

!-. ;estele omberg sensibilizat, unipodal si al stresului postural reprezintateste pentruaprecierea:a. orei musculareb. ezistenei muscularec. ;onusului muscular

d. 4mplitudinii de miscare funcionalae. Bchilibrului din ortostatism static

!1. ;estarea echilibrului din ortostatism activ se face cu a)utorul urmatoarelorteste:a. ;estul ntinderii membrelor superioareb. ;estul controlului motorc. ;estul Rbrnciului>d. ;estul transferului, al deplasarii ritmice a greutaii corpului anterior / posterior,stnga /dreapta

e. ;estul omberg!11. efacerea si meninerea echilibrului se deruleaza n doua etape, acesteafiind:a. 4ntrenarea controlului motorb. 4ntrenarea sistemelor senzitivosenzorialec. &ontrolul amplitudinii de miscared. &ontrolul centrului de greutatee. 4ntrenarea abilitaii

!12. Krdinea posturilor pentru e"erciiile Jinetice derulate pentru controlulcentrului degreutate este:a. Ie la posturile stabile la cele mai puin stabileb. Ie la porturile instabile la cele stabilec. atrupedie Y n genunchi Y seznd lungit Y seznd scurtat Y ortostatismd. atrupedie Y n genunchi Y seznd scurtat Y seznd lungit Y ortostatisme. atrupedie Y ortostatism Y seznd lungit Y seznd scurtat Y n genunchi


56/139

!1!. rincipalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt:a. Strategia coloanei vertebraleb. Strategia gleznelorc. Strategia genunchilord. Strategia soldurilor

e. Strategia pasilor!1%. ;ehnicile de facilitarea neuromusculara proprioceptiva se clasifica n:a. undamentale #de baza$b. articularec. Specialed. Specificee. 3enerale

!1'. 5rmatoarele tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptivafundamentale se folosesc

deseori n practica Jinetica, cu o e"cepie:a. rizele minilorb. &omenzile, comunicareac. Hntinderea #stretchrefle"ul$d. 7nversarea lentae. ;raciunea si compresiunea

!1(. &are dintre urmatoarele afirmaii sunt adevarate pentru tehnicile defacilitareaneuromusculara proprioceptiva specifice:a. entru promovarea mobilitaii se folosesc: iniierea ritmica, miscarea activa de

rela"areopunere,rela"areopunere, rela"arecontracie, stabilizare ritmica, rotaie ritmicab. entru promovarea mobilitaii se folosesc: iniierea ritmica, miscarea activa derela"areopunere,izometrie alternanta, rela"arecontracie, stabilizare ritmica, rotaie ritmicac. entru promovarea stabilitaii se folosesc: contracii izometrice n zonascurtata, iniierearitmica, miscarea activa de rela"areopunere, stabilizare ritmica, rotaie ritmicad. entru promovarea stabilitaii se folosesc: contracii izometrice n zonascurtata,izometrie alternantae. entru promovarea abilitaii se folosesc: inversarea agonistica, progresia curezistena,secvenialitatea normala, repetiia

!1*. Blementele de facilitarea proprioceptive sunt:a. ntinderea 8 stretchingulb. rezistena aplicata unei miscari #prin greutatea corporala, manual, mecanic$c. vibraia


57/139

d. telescoparea 8 compresiunea si traciuneae. accelerarea, rostogolirea, balansarea ritmica.

!1+. Blementele de facilitarea telereceptive sunt:a. Vazul

b. 4uzulc. Stimularea sinusului carotidiand. Klfaciae. resiunile pe tendoanele lungi

!1-. entru refacerea mobilitaii articulare prin interesarea esutului moale sefolosescurmatoarele metode Jinetice specifice:a. 0obilizarileb. 0anipularilec. Stretchingul pentru esutul moale

d. 7nhibiia activa pentru toate structurile esutului moalee. 7nhibiia activa pentru muschi

!2. 0odul corect de aplicare a stretchingului presupune:a. Se ncepe cu articulaiile distale, apoi se trece spre cele pro"imaleb. Se ntinde doar cte o articulaie iniial, apoi se trece spre cele pro"imalec. Se realizeaza concomitent o traciune usoara n a", pentru evitarea compresieiarticulared. ;rebuie evitat overstretchingul #suprantinderea$e. ;oate aspectele precizate la punctele a, b, c, d

!21. Stretchingul este contraindicat n urmatoarele situaii:a. &nd limitarea amplitudinii de miscare este de cauza muscularab. Iupa o fractura veche, corect consolidatac. Hn prezena unui proces inflamator acut sau infecios intraarticular sauperiarticulard. Hn prezena unui hematom sau a altor leziuni ale esutului moalee. 6a pacientul cu scadere severa de fora musculara

!22. 7nhibiia activa se aplica pentru refacerea amplitudinii de miscarecompromisa decontractura musculara la pacientul cu:a. 0uschi normal inervatb. 0uschi denervatc. 0uschi aflat sub control voluntar normald. 0iopatie severae. Spasticitate piramidala

!2!. Iintre tehnicile enumerate doua nu se folosesc pentru obinerea inhibiieiactive:


58/139

a. ;ehnica hold rela" #contracie rela"are$b. ;ehnica hold / rela" contraction #contracie / rela"are contracie$c. ;ehnica contraciei agonistuluid. ;ehnica K"forde. ;ehnica Ielorme NatJins

!2%. 7ndicaiile pentru mobilizarea articulaiei periferice sunt:a. Scaderea sindromului algic articularb. 0eninerea feedbacJului proprioceptiv articularc. Scaderea feedbacJului proprioceptiv articulard. &resterea miscarilor articulare prin afectare articulara capsularae. ol profilactic n cazul imobilizarilor prelungite, mai ales la pacientul cuparalizie

!2'. rincipiile de baza care Rcontroleaza> facilitarea proprioceptiva sunt:a. 4cionare iniial de partea afectata

b. 4cionare iniial de partea sanatoasac. espectarea liniilor de miscare n diagonala si spiralad. 7niierea se face de la nivelul capului si gtului, continund cu genunchiul,indiferentscopul funcional urmarite. &reierul uman difereniaza att noiunea de miscare ct si pe cea musculara

!2(. Blementul unificator al tehnicilor de facilitarea l reprezinta utilizarea:a. 0ecanismelor refle"e elementareb. 0odificarilor de repartiie tonica prin schimbari ale poziiei corpuluic. Sincineziilor, n mod difereniat

d. 7nterveniilor refle"e perifericee. Blectroterapiei

!2*. Kbinerea facilitarii n metoda Aabat se realizeaza prin:a. folosirea unor scheme globale de miscareb. folosirea unor scheme de miscare localec. opunerea unei rezistene ma"ime la miscarea dorita a fi e"ecutata de pacientd. opunerea unei rezistene minime la miscarea dorita a fi e"ecutata de paciente. alternarea antagonistilor n reeducarea miscarilor active prin mecanismulinducieisuccesive descris de Sherrington

!2+. acilitarea proprioceptiva a activitaii musculare n cadrul metodei Aabateste asiguratade o serie de manevre care se aplica n timpul miscarilor active pe diagonala, sianume:a. contactul manual si comanda verbalab. stimulii de ntindere #aplicai n schema de miscare n care grupul muscularantagonist


59/139

este n scurtare ma"ima$c. traciunea si fi"area articularad. sincronizarea normala #contracia muschilor n secvene desprinse din miscaricoordonate, cu derulare cursiva$e. toate aspectele precizate la punctele anterioare

!2-. Hn e"erciiile de tip Aabat se ine seama de urmatoarele aspecte Jineticefundamentale:a. entru fiecare segment al corpului e"ista doua diagonale de miscareb. iecare diagonala de miscare are doua scheme antagonicec. iecare diagonala de miscare are trei scheme antagoniced. iecare schema presupune o miscare cu trei componentee. iecare schema presupune o miscare cu doua componente

!!. Hn e"erciiile de tip Aabat se ine seama ca doua miscari nu se asociazaniciodata,

indiferent schema de miscare:a. le"ie cu rotaie e"terna, totdeauna la membrul superiorb. B"tensie cu rotaie interna, totdeauna la membrul superiorc. 4dducie cu rotaie e"terna, totdeauna, la membrul inferiord. le"ie cu rotaie e"terna, totdeauna la membrul inferiore. 4bducie cu rotaie interna, totdeauna, la membrul inferior

!!1. B"erciiile de tip Cobath, cu larga aplicabilitate la pacientul hemiplegic 8hemiparetic, auurmatoarele scopuri 8 obiective:a. limitarea e"cesului de activitate tonicarefle"a perturbatoare a schemei motorii

normaleb. inhibarea sau suprimarea activitaii tonic refle"e anormalec. modificarea tonusului musculard. facilitarea integrarii reaciilor superioare de =ridicare si echilibru>, n secvenadezvoltariilor realee. activarea refle"elor posturale, recstignd controlul asupra miscarilor izolate

!!2. 4spectele de baza necesare a fi respectate n aplicarea e"erciiilor de tipCobath sunt:a. respectarea ordinii poziiilor fundamentale refle"inhibitorii #se ncepetotdeauna cupoziionarea capului si gtului$ care sunt, de cele mai multe ori, diametral sauparialopuse poziiilor pe care le adopta pacientul n mod spontanb. nu se suprapun schemele anormale peste cele normale si nu se repeta omiscare incorectaparazitata de sincinezie pna cnd schema sincinetica nu este voliionalcontrolata


60/139

c. poziiile de inhibiie refle"a combat spasticitatea, obinnduse atenuareatonusuluimuscular anormal si o coordonare motrica superioarad. posturarea pacientului se face cu respectarea acelor poziii adoptate de acestae. controlul permanent al punctelor cheie #articulaiile$ localizate a"ial #coloana

vertebralacu centurile scapulara si pelvina$ si distal #degetepumn, degetetibiotarsian$.

!!!. &are din urmatoarele afirmaii referitoare la e"erciiile de tip Cobath suntadevarate:a. 7niial se deruleaza e"erciii pentru obinerea controlului activ al poziiei, cueliminareaaciunii gravitaieib. 5rmeaza e"erciii pentru obinerea controlului activ al diferitelor combinaiiposturalecare necesita o miscare finalizata, acionnd contra gravitaiei

c. Se vor diversifica apoi e"erciiile fizice pentru obinerea controlului asupracoordonariimiscarilord. Hn final se lucreaza e"erciii pentru redobndirea reaciilor de echilibrue. Krdinea menionata pentru e"erciiile de la punctele a, b, c si d nu esteimportant a firespectata

!!%. B"erciiile din metoda ood se fundamenteaza pe urmatoarele aspecteneurofiziologice:a. Se faciliteaza contraciile voluntare ma"ime, prin activarea aferenta gamma,

cureglementarea activitaii fusurilor neuromusculareb. Bste necesar un =input> corect pentru obinerea unui raspuns motor corectc. &ea mai eficienta stimulare cutanata se realizeaza prin perierea tegumentuluisau printrecerea rapida a unor cuburi de gheaad. iecare miscare care se e"ecuta trebuie sa aiba o finalizare prestabila, iarsenzaiile carese percep n tot cursul miscarii constituie elemente de baza ale nvaarii motoriie. ;oate aspectele anterioare sunt adevarate

!!'. eceptorii stimulai mai frecvent n cadrul e"erciiilor metodei ood sunt:a. eceptorii cutanaib. usul neuromuscularc. Krganul tendinos 3olgid. 0ecanoreceptorii din derm si articulaiie. eceptorii olfactivi


61/139

!!(. Stimularea receptorilor cutanai n cadrul e"erciiilor metodei ood serealizeaza prin:a. eriere rapida, usoara, superficialab. eriere rapida, profundac. 4plicaii de rece #gheaa$ pentru perioada scurta

d. 4plicaii de cald pentru perioada lungae. ?etezirea lenta, usoara, ritmica!!*. Selectai care sunt efectele generale ale masa)ului:a. cresterea metabolismului bazalb. scaderea metabolismului bazalc. ameliorarea starii generaled. hiperemiee. cresterea flu"ului urinar

!!+. Selectai care sunt efectele locale ale masa)ului:a. decontracturant

b. rezorbtivc. cresterea temperaturii centrale a corpuluid. scaderea temperaturii centrale a corpuluie. hiperemiant

!!-. Iupa modul de aciune al tipului de masa) folosit, efectele pot fi:a. directeb. indirectec. refle"ogened. numai refle"ee. toate raspunsurile de mai sus

!%. 4supra tegumentului masa)ul produce urmatoarele efecte:a. scaderea secreiei glandelor sudoripareb. descuamarec. inhibarea cresterii celulelor tinered. vasodilataie activae. vasoconstricie activa

!%1. 4supra esutului celular subcutanat masa)ul produce urmatoarele efecte:a. scade aflu"ul de sngeb. stimuleaza refacerea elasticitaii esutului con)unctivc. mbunataeste schimburile nutritive si eliminarea reziduurilord. scade masa de esut grase. creste masa de esut muscular

!%2. &are afirmaii sunt adevarate privind efectele masa)ului asupra muschilorb. Suferina articulaiei acromioclavicularec. Coli inflamatorimuned. eumatismul abarticulare. Sindrom postcombustional

!*. olul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducia umarului estecomple",incluznd:a. mobilizarea braului si umarului, practic a ntregului membru superiorb. prevenirea contracturii muschilor adductori ai umarului

c. reducere a dezechilibrelor biomecanice la nivelul centurii scapulare, aconsecineloracestora #sublu"aia umarului, retraciile musculare$d. prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizareamuschiuluideltoid si a =coafei rotatorilor>e. asistarea si stimularea muschilor membrului superior n raport cu derularearecuperarii,cnd e"ista o paralizie de ple" brahial

!*1. Krteza comple"a pentru membrul superior n care este inclusa si ortezadinamica pentruumar are rol multiplu pentru:a. asistarea miscarilor la nivelul centurii scapulare si braului astfel nctfuncionalitateaminii si pumnului sa fie ct mai aproape de cea fiziologicab. prevenirea contracturii musculaturii membrului superiorc. conservarea funciilor neafectate ale membrului superior, avnduse n vedereca funcia


68/139

principala este prehensiunea alaturi de miscarea de pronosupinaie ae"tremitaii distaled. reducerea aspectelor dinamice ale funcionalitaii membrului superior,e. nlaturarea riscului traumatismelor secundare miscarilor anormale, a traciuniipe

radacinile nervoase!*2. 5nul dintre aspectele de mai )os nu caracterizeaza orteza dinamica pentrubalansul 8mobilizarea antebraului #CK 9 balanced forearm orthoses$:a. indicata la pacientul cu suferina neurologica, fara o buna stabilitate si uncontrol motorschiat al trunchiuluib. deosebit de utila cnd e"ista posibilitatea suspendarii esarfei, prin intermediula douabenzi sau curele, deasupra capului pacientului

c. poate fi montata la scaunul cu rotile, cu care se mobilizeaza pacientulneurologic#tetraplegic, distrofie neuromusculara severa$d. articulat cu orteza, se aplica un dispozitiv sub forma de )gheab pe mnerulscaunului,ceea ce permite ca printrun efort muscular minim la nivelul centuriiscapulohumerale sitrunchiului, pacientul poate sasi mobilizeze, n plan orizontal, braul, sasiflecteze cotulsi sa a)unga cu mna la gurae. tip aparte de orteza dinamica pentru membru superior

!*!. Krtezarea umarului la pacientul hemiplegic permite:a. n perioada flasca a hemiplegiei, ortezarea de repaus asigura poziionareacorecta aumarului, cu braul n abducie de %' si usor anteflectatb. n etapele de recuperare, ortezarea dinamica asigura derularea Jinetoterapieicorespunzatoare #tehnicile de facilitare neuroproprioceptive, e"erciii deredresare siechilibru, de antrenare a simetriei corporale etc.$c. derularea stretchingului rapid pentru corectarea spasticitaiid. derularea stretchingului lent necesar asuplizarii structurilor esutului moale dinregiuneaminiie. promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular si lanivelulcenturii scapulohumerale!*%. Krteza helicoidala a membrului superior este:a. o orteza funcionala statica


69/139

b. indicata cnd paralizia de ple" brahial este definitiva, severa si nu e"istaposibilitateaaltor atitudini terapeutice #ortopedicochirurgicale$c. indica la pacienii cu paralizie de ple" brahial cu sau fara conservarea uneimini

funcionaled. orteza carei permite pacientului sasi utilizeze optim restantul funcionalmusculare. orteza care necesita o purtare permanenta, independent de programul derecuperare saude interveniile chirurgicale ulterioare

!*'. Krtezarea umarului instabil, la pacienii cu lu"aie sau sublu"aie a umarului,presupune:a. respectarea poziiei funcionale, timp de *1 zileb. obinerea starii antalgice

c. prevenirea redorii articulare, care predispune la dezvoltarea sindromuluidureros cronicd. iniierea programului de recuperare pentru refacerea mobilitaii articulare #prinintermediul e"erciiilor globale de mobilizare pe abduciefle"ierotaie e"terna$ siacontrolului motor al umaruluie. toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d

!*(. Krtezarea umarului la pacientul cu poliartrita reumatoida presupune:a. orteza des utilizata este cea care asigura rotaia e"terna si abducia umarului,fiind

necesara mai ales la pacienii cu ambii umeri afectai sau 8 si cu tendina laredoaremarcatab. orteza des utilizata este cea care asigura rotaia interna si adducia umarului,fiindnecesara mai ales la pacienii cu ambii umeri afectai sau 8 si cu tendina laredoaremarcatac. meninerea braului n poziie funcionala, cu evitarea poziiei =protectoare> dinperioadele dintre sedinele Jineticed. asigurarea igienei corespunzatoare a regiunii a"ilare, evitnduse astfelposibilele infecii,cu impact negativ asupra evoluiei boliie. asistarea unora dintre e"erciiile Jinetice

!**. 5n umar endoprotezat, trebuie sa posede, imediat postoperator:a. o miscare de abducie de -Dsi o rotaie e"terna de cel puin 2Db. o miscare de abducie de (Dsi o rotaie e"terna de cel puin 1Dc. o miscare de abducie de !Dsi o rotaie e"terna de cel puin 2D


70/139

d. o miscare de abducie de (Dsi o rotaie e"terna de cel puin 2De. o miscare de abducie de -Dsi o rotaie e"terna de cel puin (D

!*+. rincipalele indicaii pentru endoprotezarea pariala a umarului sunt:a. incongruena glenohumerala cronica dureroara la pacientul cu poliartrita

reumatoidab. fracturi comple"e cervicocefalice recentec. leziuni capitale vechi postfracturad. leziuni capitale vechi la pacientul cu boala reumatismala inflamatorimunae. osteonecroza avasculara a capului humeral

!*-. &riteriile care sunt luate n considerare pentru artroplastia de umar sunt:a. distrucia suprafeelor osoase articulare de catre procesul patologic inflamatorimunb. durere permanenta la nivelul umarului cu impact funcional semnificativ#perturbarea

4I6urilor$, necontrolate prin masuri terapeutice conservatoarec. algoneurodistrofia unipolara a umaruluid. afectarea bilaterala a umerilor, pacientul aflnduse n stadiu avansat al bolii,cudisfuncie si handicap multiplu, de cele mai multe ori fara o acuza algicasemnificativae. distrucia suprafeelor osoase articulare de catre procesul patologic inflamatorimun

!+. Sunt descrise urmatoarele contraindicaii pentru endoprotezarea umarului:a. procesul infecios localizat la nivelul structurilor articulare si periarticulare ale

umaruluib. paralizia completa a muschiului deltoid si 8 sau a coafei rotatorilorc. radiculopatiile cervicale, cu manifestari comple"e #mai ales deficit de foramuscularapentru muschiul deltoid si muschii spinali, cu e"presie electromiografica$d. prezena complianei pacientuluie. asocierea suferinei reumatismale degenerative la nivelul genucnhilor

!+1. rincipiile reeducarii Jinetice postoperatorii n cazul unui pacient cu umarendoprotezatsunt urmatoarele:a. programul Jinetic este parte componenta a programului de reabilitare comple",etapizat,fiind fundamentat pe gesturi blnde, simple si respectnd principiul indoloritaiib. durata unei sedine Jinetice este variabila, de '11'2 minutec. frecvena sedinelor Jinetice n cursul unei zile este de ' ori, chiar de mai multeori dacastarea pacientului o permite


71/139

d. e"erciiile de tip stretching pasiv si decoaptare #traciuneglisare$ sunt indicatefolosesc nprogramul Jinetice. programul Jinetic se deruleaza doar n condiii de spitalizare

!+2. 6u"aiile cotului, fracturile diafizei humerale, ruptura ligamentului colateralulnar,in)uriile cotului la sportivi beneficiaza de ortezare si reprezinta suferine de tip:a. neurologicb. reumastimale inflamatoriic. reumatismale degeneratived. postcombustionalee. ortopedicotraumatice

!+!. Krtezele statice pentru cot si umar sunt indicate pentru imobilizareaarticulara si corecta

poziionare a membrului superior #refacerea aliniamentului daca este necesar$,cu scopulmultiplu:a. de a promova durereab. de a menine deformaiile structurilor periarticulare si articularec. de a controla mobilitatea activa #sa o mbunataeasca att pe fle"ie, ct si pee"tensie,cnd este necesar, sau din contra sa limiteze tendina la hipermobilitate, prinasigurareastabilitaii articulare corespunzatoare$d. de a suplini deficitul musculoligamentar, cu prote)area de in)uriile variate #cu

precaderede stresul articular$ si gradarea forei e"ercitate pe bra si antebrae. de a furniza condiiile optime pentru refacerea tegumentului

!+%. 4rtroliza ntro redoare de cot se aplica avnduse n vedere urmatoareleobiective:a. obinerea doloritaiib. obinerea unei amplitudini funcionale ma"ime #pentru fle"ie o amplitudinecuprinsa ntre!12, sector care reprezinta funcionalitatea utila$c. refacera miscarilor de fle"ie si pronaie, eseniale n funcionalitatea membruluisuperior.d. obinerea unei amplitudini de miscare la nivelul cotului ct mai aproape de ceafiziologica, n limita sectorului de funcionalitate, n !( luni postoperatore. obinerea unei amplitudini de miscare la nivelul cotului ct mai aproape de ceafiziologica, n limita sectorului de funcionalitate, n (- luni postoperator

!+'. &omplicaiile postoperatorii ale endoprotezarii cotului sunt:a. indoloritatea


72/139

b. afectarea #de tip neuropra"ie$ a nervului ulnarc. redoarea sau instabilitatea de cotd. cicatrizarea tardiva si necorespunzatoare a plagii postoperatoriie. decimentarea, ruptura endoprotezei sau disocierea parilor componente

!+(. Kricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie sa ina seama deurmatoarele aspecten derularea programului de reabilitare la pacientul cu endoproteza de cot:a. repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul decliv, pentrureducerea ctmai lenta a edemului postoperatorb. miscarea activa a cotului este practic permisa imediat ce edemul si durereapostoperatorie

ncep sa se remitac. regula de baza este progresivitatea si blndeea, fiind proscrise mobilizareaintempestiva

si fle"ia peste -E n primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitalad. n perioadele de repaus dintre terapia fizicala, cotul va fi suspendat n poziiialternativede fle"ie -E si e"tensie ma"imala, timp de % saptamniZ dupa aceasta perioada,pacientulpoate ncepe activitatea fizica uzuala, zilnica, adaptnduse progresiv la ea nfuncie detolerana cotului operate. se indica ct mai multe miscari pasive, cu traciuni n a"ul membrului superior

!+*. Iintre principii generale care trebuie respectate n ortezarea minii face

e"cepie:a. orteza trebuie sa corespunda ct mai fi" conturului minii si antebrauluib. lungimea ortezei sa fie suficient de lunga #e"ista si e"cepii$, prelunginduse decele maimulte ori pna n 18! pro"imala a antebrauluic. laimea ortezei la nivelul antebraului trebuie sa fie suficienta pentru asigurareastabilitaiisaled. orteza sa asigura o e"tensie de minim 1'D/ !Dla nivelul gtului minii, cuparticularizare

n funcie de scopul ortezeie. arcurile anatomice ale minii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iardegetele suntplasate rareori n poziie funcionala

!++. ;erapeutul care e"ecuta orteza pentru comple"ul minii trebuie:a. sa cunoasca noiunile fundamentale de anatomie si biomecanica ale minii #[semnificaia


73/139

gestuala a unghiurilor funcionale$ precum si noiunile semiologice minimecorelate cusuferina respectivab. sa cunoasca mecanismele de deformare si de corectare pentru aspectelepatologice care

sunt posibile la nivelul comple"ului miniic. sa dovedeasca discernamnt n alegerea programului Jinetic si sa posedenoiuni deterapie ocupaionalad. sa nu e"plice pacientului rolul aplicarii etapizate a educaiei gestuale cua)utorul ortezelor

n cadrul programului Jinetic generale. sa adapteze 8 schime tiparul ortezei n funcie de dinamica suferinei

!+-. Krteza n paralizia 8 pareza de nerv radial prezinta urmatoarele aspectedefinitorii:

a. combate tendina la retracie a tendoanelor muschilor fle"orib. combate tendina la retracie a tendoanelor muschilor e"tensoric. asigurara utilizarea convenabila a minii, prin susinerea activitaii aparatuluie"tensor alminiid. este indicata o orteza cu suport dorsal pentru gtul minii si accesorii care sacontrolezee"tensia la nivelul articulaiilor metacarpofalangienee. daca muschii e"tensori ai pumnului sunt indemni sau refacui, este necesara oortezastatica pentru e"tensia n articulaiile metacarpofalangiene, plasata tot pe faa

dorsala aminii

!-. Krteza n paralizia 8 pareza de nerv cubital prezinta urmatoarele aspectedefinitorii:a. are rol de substituie pentru muschii lombricalib. corecteaza hipere"tensia n articulaia metacarpofalangiana la nivelul ultimelordouadegete #stoparea e"tensiei tuturor articulaiilor metacarpofalangiene n parezamusculaturii intrinseci a minii$c. este indicata orteza de tip bara lombricala, pentru degetele 7V, V, prinintermediul careiase blocheaza dorsal articulaiile metacarpofalangiene, fi"ata cu o banda adezivala nivelpalmard. deficitul de adducie al policelui este usor controlabile. corecteaza hiperfle"ia n articulaia metacarpofalangiana la nivelul ultimelordoua degete


74/139

#stoparea e"tensiei tuturor articulaiilor metacarpofalangiene n parezamusculaturiiintrinseci a minii$

!-1. Krteza n paralizia 8 pareza de nerv median prezinta urmatoarele aspecte

definitorii, cue"cepia:a. asista fle"ia dorsala a pumnului si opoziia policeluib. asista e"tensia degetelorc. sunt folosite orteze statice #sub forma de bara n &$ si orteze dinamice pentrupoliced. cnd deficitul motor este minim, pacientul prefera sa foloseasca orteza doar nmiscarilede finee, mai ales atunci cnd pensele laterale policidigitale sunt posibilee. pentru deformarile degetelor 77 si 777 sunt indicate ortezele statice de tipulbenzilor

adezive sau suporilor e"terni!-2. Hn leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu e"presie clinicofuncionala lanivelul compe"ului minii, ortezarea se aplica pentru:a. prevenirea deformarilor determinate de asinergismul muscularb. refacerea amplitudinii ma"ime de miscare pasiva pentru sectorul afectat sirestabilirea 8meninerea amplitudinii ma"ime de miscare activa, a forelor musculare optime nteritoriile neafectatec. poziionarea comple"ului minii astfel nct sa poata fi utilizata optim

d. substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesatee. inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate

!-!. 6a pacientul cu mna reumatoida, ortezele de repaus asigura:a. limitarea durerii n conte"tul combaterii procesului inflamator prin repausarticularb. prevenirea 8 corectarea deviaiilor articulare, a dezvoltarii poziiilor vicioase, adeformaiilor la nivelul pumnului, degetelorc. meninerea n poziie neutra de lucru a miniid. meninerea dureriie. prevenirea poziiei neutre de lucru a minii

!-%. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizatori pentru degetmnapumn 8 gtulminii, orteze pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mnusa fac parte dincategoria deorteze:a. statice, de repaus sau de protecieb. dinamice


75/139

c. funcionaled. de substituiee. susinatori instrumentali

!-'. 3tul minii n usoara fle"ie, asociata deseori cu nclinarea ulnara moderata

sisemipronaie, policele n e"tensieadducie moderata, degetele 77 Y V n poziieindiferenta #usoara fle"ie n articulaiile metacarpofalangiene si interfalangiene$,muschiiregiunii tenare sunt n repaus cnd poziia policelui este de %Dantepulsie si 2Dabduciedefinesc:a. poziia funcionala a comple"ului miniib. poziia funcionala a antebraului distalc. poziia antalgica a comple"ului miniid. poziia antalgica a antebraului

e. poziia de repaus nocturna!-(. &ontraindicaiile pentru endoprotezare la nivelul comple"ului minii includurmatoareleaspecte:a. statusul noninfecios articular sau cu alta localizareb. afeciuni neurologice diverse, cu impact clinicofuncional la nivelulcomple"ului miniic. absena structurilor osoase #insuficiena capitalului osos$ si a stabilitaiiligamentarecorespunzatoare pentru consolidarea endoprotezei

d. pacientul tnar 8 copil la care sunt prezente cartila)ele de crestere#endoprotezare esteposibila numai dupa nchiderea cartila)elor de crestere$e. pacientul cooperant

!-*. Krtezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru:a. asistarea mersului si controlul miscariib. reducerea durerii si a ncarcarii articulare prin greutatea corpuluic. ma"imizarea efectelor deformarilor articulare e"istented. minimalizarea efectelor deformarilor articulare e"istentee. cresterea ncarcarii articulare prin greutatea corpului

!-+. Krtezele pentru membrul inferior trebuie sa fie centrate astfel:a. orteza de glezna centrata la nivelul maleolei medialeb. orteza de genunchi la nivelul proeminenei condil femural medialc. orteza de sold astfel nct sa permita pacientului o fle"ie de -D la nivelulsolduluid. orteza de genunchi la nivelul proeminenei condil femural laterale. orteza de glezna centrata la nivelul maleolei laterale


76/139

!--. olul ortezelor de picior este n funcie de tipul de orteza. 4stfel:a. Krteza statica menine segmentul de corp disfuncional ntro anumita poziieb. Krteza dinamica inhiba miscarea segmentului de corp, asigurnd ofuncionalitate optimac. Krteza biomecanica sau funcionala are rol multiplu #controlul miscarilor

e"cesive,plasarea piciorului n neutralitate subtalara n faza de spri)in a mersului, absorbiasoculuila atacul cu talonul$d. Krtezele acomodative asigura amortizarea socurilor, distribuirea uniforma apresiunilore. Krtezele acomodative asigura solicitarea reliefurilor osoase si accentuareafrecariisuprafeelor plantare

%. Bndoproteza cefalica la nivelul soldului este indicata la pacientul cu:

a. fractura de acetabulb. fractura de col femuralc. osteonecroza aseptica de cap femurald. pseudartroza postfractura de cap femurale. fractura intertrohanteriana

%1. roteza totala de sold este indicata n marile degradari anatomofuncionaleale soldului,dintre care mai importante sunt:a. &o"artroze secundare sau primitive decompensateb. Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vrste tinere

c. eumatismul cronic inflamatord. rocesul infecios locale. eriartrita co"ofemurala

%2. 4vanta)ul endoprotezarii soldului cu proteza totala cimentata se e"primaprin:a. i"area biologica prin contactul intim biologic la interfaa implantosb. i"are definitiva de la nceputc. osibilitatea de a relua mersul cu ncarcare, la cteva zile postoperatord. eluarea tardiva a mersului cu ncarcaree. efacerea parilor moi ale soldului

%!. 4sezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteza de soldcomportaurmatoarele aspecte definitorii:a. scaunul folosit de pacient se recomanda a fi cu nalime ct mai mica, astfel

nct fle"ia lanivelul genunchiului si soldului sa fie peste -D


77/139

b. la asezare, pacientul se ndeparteaza ct poate de mult cu calciele de scaun,se lasa ctmai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaunc. la ridicarea de pe scaun, apropie calciele, cu membrul inferior operat ct maiaproape de

scaun, deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu spri)in ct maimult nmembrul inferior neprotezatd. la asezare, pacientul se apropie ct poate de mult cu calciele de scaun, selasa pe scaunct mai usor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sanatose. la ridicarea de pe scaun, apropie calciele, cu membrul inferior sanatos ctmai aproapede scaun, deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu spri)in ct maimult nmembrul inferior neprotezat

%%. Hn cadrul programului Jinetic performat la un pacient cu endoproteza de soldse deruleazae"erciii pentru grupele musculare:a. fesiereb. cvadricipitalec. paravertebralid. ale membrelor superioaree. sternocleidomastoidieni

%'. Kbiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie

totala soldsunt:a. cresterea forei musculareb. meninerea atitudinilor preoperatorii ale membrului inferiorc. meninerea mobilitaii articulare si evitarea instalarii atitudinilor vicioased. recuperarea completa a genunchiuluie. evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii si prevenireaedemului

%(. ostoperator, la pacientul cu artroplastie totala cimentata de sold suntindicatemobilizarile asistate la nivelul soldului operat din ziua a 'a, pentru:a. fle"ie si adducieb. fle"ie si abduciec. e"tensie si rotaied. rotaiee. e"tensie si adducie%*. acientul cu artroplastie totala necimentata la nivelul soldului nu are voiesa:


78/139

a. ncarce membrul inferior operat si nu are voie sa sofeze nainte de (+saptamnib. solicite mult grupele musculare abductoare ale solduluic. solicite prin e"ces de fora sau amplitudine de miscare endoprotezad. mearga cu spri)in n cadru, apoi n baston

e. faca Jinetoterapie n programul de recuperare%+. &are dintre urmatoarele aspecte nu reprezinta indicaie pentru artroplastiapariala degenunchi:a. distrugere articulara moderatab. dureri persistentec. aparat ligamentar distrusd. deviaii a"iale peste 2De. pacient cu vrsta peste ( ani

%-. Hn programul de recuperare postoperator ntro artroplastie pariala degenunchi contraciaizometrica a muschiului cvadriceps se iniiaza:a. Iin a treia zi postoperatorb. Iin a patra zi postoperatorc. &hiar din ziua operaieid. 6a !% saptamni postoperatore. Bste contraindicata

%1. eluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoprotezapariala nu se face

n modul urmator:a. '( sedine de mobilizare activa a genunchiului, aflat n gips bivalv n e"tensie,din ziua!a sau %aZ mersul n cr)e fara spri)in la 2 saptamniZ ncarcare egala cumembreleinferioare la !% saptamni, cu spri)in n cr)a sau bastonZ mersul normal cuspri)in total

n membrul inferior operat, cu indicaia folosirii bastonului totusi, la ! lunipostoperatorb. mersul n cr)e cu spri)in la 2 saptamniZ ncarcare inegala cu membreleinferioare la %saptamni, cu spri)in n cr)a sau bastonZ mersul normal cu spri)in total nmembrulinferior operat la % luni postoperatorc. mersul n cr)e cu spri)in la % saptamniZ ncarcare inegala cu membreleinferioare la 'saptamni, cu spri)in n cr)a sau bastonZ mersul normal cu spri)in total nmembrulinferior operat la ! luni postoperator


79/139


80/139

c. toc naltd. pelota metatarsiana sau sesamoidae. susinator al arcului longitudinal lateral

%1(. Krtezele pentru gleznapicior se grupeaza n doua mari categorii, n funcie

de articulaiacare solidarizeaza ntre ele cele doua componente #gambiera si podala$:a. Krteze fi"e, rigide, din material plasticeb. Krtezele hibride, dinamice, din metalc. Krteze funcionaled. Krteze mobilee. Krteze de repaus

%1*. rincipalele indicaii ale ortezelor genunchigleznapicior sunt:a. Ieformari primare ale genunchiului cu modificari secundare ale comple"uluigleznapicior

b. 3enu recurvatum, peste 2'Dc. 7nstabilitate anterioara a genunchiuluid. &ontracturi severe n fle"ie ale genunchiuluie. Gipotrofie muschi cvadriceps

%1+. Krtezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic n stadiu flasccuprindedoua modalitai prin care se obin stimularea tonusului muscular si antrenamentulproprioceptiv:a. Krteza mobila, fi"ata n poziie neutra sau cteva grade de fle"ie plantarab. Krteza mobila cu stop pe fle"ie plantara si asistarea dorsifle"iei pe un anumit

sectorc. Krteza dinamicad. Krteza cu arc de miscare limitate. Krteza adaptata

%1-. 6a piciorul spastic se indica ortezele de reducere a tonusului care secaracterizeaza prin:a. avorizeaza poziia de recurvatum la nivelul genunchiuluib. Sisteme cu trei puncte de presiunec. &orecteaza biomecanic varul calcanean si supinaia antepiciorului, curefacerea rulariiplantei pe sol n schema de mersd. ermit miscarea libera a soldului si genunchiuluie. 4sigura un sector important de miscare a comple"ului gleznapicior

%2. Iispozitivele e"terne folosite pentru a susine sau corecta postura sialiniamentulcoloanei vertebrale definesc:a. Krtezele de genunchigambapicior


81/139

b. Krtezele comple"ului miniic. Krtezele spinaled. Krtezele de umare. Krtezele gleznapicior

%21. Krtezele cervicale, cu rol preponderent de meninere a memorieiJinestezice si derela"are a esuturilor moi din regiunea cervicala, se grupeaza n:a. Krteze cervicale propriuzise #colarul usor si colarul rigid$b. Krteze cervicocefalice #colarul hiladelphia$c. Krteze cervicotoracice #orteza tip SK07, orteza halo$d. Krteze toracolombaree. Krteze toracolombosacrate

%22. Krteza Nilliam se caracterizeaza prin:a. Bste o orteza spinala simpla, dinamica

b. Bste o orteza dinamica pentru membru superiorc. &ontroleaza e"tensia si infle"iunile laterale ale coloanei dorsolombared. Bste alcatuita dintro banda elastica la nivel abdominal, doua benzi rigide#pelvina sitoracica$ unite prin doua benzi laterale si prin benzi mai subiri, oblicee. Bste indicata la pacientul cu spondiloliza, spondilolisteza

%2!. rogramele de recuperare la pacientul cu suferina neurologica trebuieinstituite precocepentru:a. 0eninerea statusului clinicofuncional e"istent al pacientului

b. revenirea dezvoltarii sechelelor funcionale neurologicec. &ombaterea modificarilor somatice secundare / deformari, deviaii, redoarearticularad. &ombaterea modificarilor somatice secundare / degenerescene si fibrozamusculara,escare de decubite. efacerea mobilitaii articulare

%2%. 0etodele si mi)loacele specifice folosite n programul de recuperareperformat lapacientul neurologic fac parte din:a. Blectroterapie si termoterapie #terapie fizicala$b. Ainetoterapie specifica, masa) si terapie ocupaionala #ergoterapie$c. sihoterapie si alte categorii terapeutice #ortezare$d. 0odalitaile chirurgicalee. armacoterapie

%2'. Hn patologia neurologica, alegerea si adaptare unui program de recuperarela un pacient


82/139

spastic presupune evaluarea spasticitaii prin analizarea urmatoarelor aspecte:a. Iatele biografice ale pacientuluib. &apacitatea funcionalac. Iinamica funciei cardiovasculared. Iinamica testelor neuropsihologice

e. Stimularea deaferentaiei%2(. Cilanul muscular #testarea musculara manuala$ la pacientul spastic nu seapreciaza:a. 4nalitic, pentru fiecare grup muscularb. Hn conformitate cu cotaia de la 1 la 'c. 3rosier, prin capacitatea de a realiza gesturi din viaa cotidianad. e ambele hemicorpurie. Hn diferite momente ale zilei

%2*. 0odularea spasticitaii si stimularea sa controlata se poate realiza prin:

a. &ontrolul la stimuli nociceptivib. Schimbarile posturale si utilizarea de posturi inhibitoriic. Stretchingul lent pentru musculatura spastica si stimularea vibratorie petendoanelormuschilor antagonisti celor spasticid. Stimularea electrica funcionalae. 0iscari rezistive, rapide%2+. Kbiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disclombara operatacomune cu programele Jineticoeducaionale pentru persoanele cu afectareacoloanei

vertebrale lombare sunt reprezentate prin:a. &onstientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului,meninereapermanenta a posturii cori)ate, neutre a coloanei lombare, indiferent de poziiacorpuluisau de activitaile desfasurateb. &onstientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului,meninereaintermitenta a posturii cori)ate, neutre a coloanei lombare, indiferent de poziiacorpuluisau de activitaile desfasuratec. Lavorrea #nlacatarea$ coloanei lombared. 0eninerea forei musculare a muschilor paravertebrali inferiori si a fesierilore. 0eninerea forei musculare a muschilor ischiogambieri

%2-. rogramul de Jinetoterapie inclus n recuperare pacientului cu patologiediscala lombara,conflict discoradicular, trebuie sa cuprinda:a. ela"area musculaturii contracturate


83/139

b. 4suplizarea trunchiului inferiorc. 4suplizarea trunchiului superiord. 4suplizarea muschilor centurii scapularee. ela"area musculaturii hipotone

%!. &are sunt obiectivele tratamentului fizicalJinetic n cazul recuperariiparaliziilor de nerviperiferici, pentru prevenirea complicaiilor:a. &onservarea unui esut cutanat si subcutanat trofic, fara aderene, edemeb. &icatrici ct mai suplec. rofila"ia retraciilor capsuloligamentared. &onservarea amplitudinii de miscare n limite normale la toate articulaiilee. &onservarea tonusului muscular si a forei de contracie n grupele agoniste

%!1. Blectrostimularea selectiva a muschiului denervat se face cu:a. &ureni e"citomotori e"poneniali de )oasa frecvena

b. &ureni e"citomotori de medie frecvenac. 7mpuls de 1 ms cu panta de crestere \ ' * msd. 7mpuls urmat de pauza n raport de 18 %e. arametrii orientativi

%!2. Hn recuperarea neurologica sunt preferate tehnicile:a. Ainetoterapie manualab. ;ehnici de facilitare a contraciei musculare voluntare si care se bazeaza peiradiereainflu"ului nervosc. 4utoantrenament muscular

d. B"erciii izometrice si izodinamicee. Ie rela"are e"trinseca

%!!. Iisfuncia neurologica tranzitorie la un pacient cu traumatism craniocerebral presupuneo reluare a funciilor cerebrale n:a. &teva ore sau zileb. &teva zilec. &teva saptamnid. &teva lunie. 1 an

%!%. &riteriile ma)ore de prognostic la un pacient care a suferit un traumatismcraniocerebralsunt:a. Se"ul pacientuluib. Vrsta pacientuluic. 0ediul de proveniena al pacientuluid. Iurata si profunzimea comei


84/139

e. Iurata anamnezei posttraumatice

%!'. 6imitarea spasticitaii n programul de recuperare la un pacient care a suferituntraumatism craniocerebral constituie un obiectiv foarte important si se realizeaza

prinintermediul urmatoarelor metode si mi)loace fizicale, cu o e"cepie:a. Ainetice / tehnici de facilitare, e"erciii ale musculaturii antagonisteb. 0asa)ulc. Blectroterapiad. ;ermoterapiae. 0edicaie

%!(. B"erciiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism craniocerebralsunt incluse

n programul de recuperare atunci cnd:

a. Se poate ridica n seznd dar nu are stabilitateb. oate menine decubitul dorsal, fara capacitatea de realizare a transferurilorc. 4re nevoie de un scaun special pentru meninerea rectitudinii coloaneid. Se realizeaza un bun echilibru n balans verticale. ?u prezinta tulburari de vorbire%!*. Hn traumatismele vertebromedulare zonele afectate cu predilecie suntcentreletraumatice sau zonele de tranziie anatomofuncionale ale coloanei vertebralelocalizate:a. cervical &1&2b. cervical &'&(

c. toracal ;2 / ;1d. toracal ;11;12e. lombar 616%

%!+. Kbiectivele fundamentale ale programului de asistena medicala la unpacient care asuferit un traumatism vertebromedular sunt urmatoarele, cu o e"cepie:a. Stabilizarea focarului de fracturab. efacerea integritaii pachetelor vasculonervoasec. efacerea integritaii parilor moi de tip capsuloligamentar si musculotendinosd. 7nstituirea progresiva a programului de recuperaree. 7niierea rapida a Jinetoterapiei

%!-. Blementele clinicodisfuncionale care sunt asociate durerii n cadrultabloului clinic lapacientul care a suferit un traumatism vertebromedular sunt urmatoarele:a. &ontractura musculara paravertebralab. edoare marcata cu tendina la bloca) segmentar sau global vertebral


85/139

c. 0odificare a"elor coloanei vertebrale cu atitudini particulared. Iispneea la eforturi minimee. 7mpotena funcionala

%%. acientul cu tetraplegie posttraumatica are sanse de supravieuire daca

nivelultraumatismului vertebromedular se situeaza:a. 6a nivelul vertebrei &1b. Sub nivelul vertebrei &2c. Sub nivelul vertebrei &!d. Sub nivelul vertebrei &%e. Sub nivelul vertebrei &'

%%1. 5rmatoarele entitai patologice sunt incluse n sindroamele neurologiceposttraumaticepariale:

a. Sindromul Cron / Seuardb. Sindromul de coada de calc. Sindromul de compresie cervicala centromedularad. Sindromul radiculomedular acute. Sindromul de fibre lungi%%2. acientul care a suferit un traumatism vertebromedular la nivelul vertebrei&' prezintaurmatoarele elemente clinico disfuncionale si posibilitai de recuperare:a. ;oate funciile afectate iniialb. Ieplasare cu scaunul rulant electricc. efacerea gestualitaii de hranire

d. Iependena totala pentru igiena personala, mbracare, toaleta, scris, sofat,transferurie. 7ndependena totala pentru igiena personala, mbracare, toaleta, scris, sofat,transferuri

%%!. acientul care a suferit un traumatism vertebromedular la nivelul toracal ;*/ ;12prezinta urmatoarele elemente clinico disfuncionale si posibilitai derecuperare:a. pacientul poate obine o independena completa pentru funciile sfincterieneb. pacientul devine independent pentru transferuri, mbracat si sofatc. pacientul este independent pentru mers neortezatd. pacientul este independent complet, pentru deplasare, n scaun rulante. pacientul ramne total dependent fizic

%%%. acientul care a suferit un traumatism vertebromedular la nivelul lombosacrat 6', S1,S2 prezinta urmatoarele elemente clinico disfuncionale si posibilitai derecuperare:


86/139

a. obine independena funciilor sfincterieneb. recupereaza mersul biped cu orteze de glezna si cr)e canadienec. pentru independena sa este absolut necesar scaunul rulantd. gesturile de autongri)ire nu pot fi reluatee. este afectata poziia ortostatica

%%'. rogramul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicalabenigna include:a. 7mobilizarea ntrun colan cteva zileb. ;ermoterapie si masa) decontracturant pentru contractura muscularac. 0anipulari vertebrale si prudena n aplicarea traciunilor vertebraled. 0obilizare fara rezistena si tonifierea musculaturii staticee. 0obilizare contra rezistenei manuale imediat dupa traumatism

%%(. rogramul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicalasevera include:

a. 0obilizare cervicala iniialab. 7niial, aplicare de colan / minervac. rogram Jinetic pentru musculatura paravertebrala, mai ales cervicala sidorsala#contracii statice globale si metode de facilitare proprioceptiva$d. rogram Jinetic de solicitare musculara cu mobilizare cervicala minima dupascoatereaimobilizariie. B"erciii rezistive pentru toate grupele musculare ale gtului

%%*. rogramul de recuperare la pacientul care a suferit o fractura vertebrala

stabila includemai multe aspecte, cu o e"cepie:a. e"erciii de mobilizare automata a segmentuluib. ntreinerea si cresterea forei musculaturii paravertebralec. se poate aplica masa) decontracturant anterior programului Jineticd. recuperarea amplitudinii rahisului ncepe dupa ! luni de la traumatisme. recuperarea amplitudinii rahisului se iniiaza imediat dupa producereatraumatismului

%%+. Bvaluarea comple"a care precede alcatuirea unui program de recuperare lapacientulhemiplegic nu include:a. 4precierea funciilor vitale, ale activitaii mintale si a capacitaii de comunicareb. 4precierea abilitaii motorii si a controlului motor n diverse situaii posturalec. 4precierea sensibilitaii e"teroceptive si proprioceptive, a perceperii imaginiicorpuluid. 4precierea amplitudinii de miscare si a activitailor cotidiene, cu integrareafamiliala,sociala si ocupaionala a pacientului


87/139

e. 4precierea funciei hepatice

%%-. acientul hemiplegic, pe baza evaluarii funcionale, este ncadrat n treistadii:a. 7niial

b. 0ediu #de flasciditate$c. 0ediu #de spasticitate$d. 4vansat #de refacere$e. 4vansat #de spasticitate intensa$

%'. Hn programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic, combatereaspasticitaii seface prin utilizarea:a. osturilor statice refle" / inhibitoriib. 0iscarilor cu efort care augumenteaza refle"ele tonicec. Schemelor stereotipe de miscare

d. Schemelor de miscare refle" / inhibitorii care faciliteaza miscarile activeautomate sivoluntaree. Schemelor de miscare refle" / inhibitorii care inhiba miscarile active automatesivoluntare%'1. &auzele mai des ntlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:a. ;romboza cerebralab. Gemoragia intracerebrala sau subarahnoidianac. ;rombembolismuld. ;umora intracraniana

e. 0eningita virala%'2. 6a pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloulclinicofuncionalcuprinde:a. Gemiplegie stngab. robleme vizuale si de integrare spaialac. 4bolirea disponibilitailor relaionale normaled. 4fectarea vorbirii si limba)ului #afazia$e. 4fectarea nelegerii materialului verbal, cititul, scrisul

%'!. arametrii care se verifica n cadrul bilanului clinicofuncional la pacientulhemiplegicsunt:a. ;olerana la e"erciii, la efortul fizic #adaptarea cardiorespiratorie$b. Ieficitul motor #inclusiv modificarile fiziopatologice de tipul spasticitate,contractura,retractura, sincinezii etc.$ si controlul postural, al mersului


88/139

c. 0otivaia corelata cu starea emoionala, posibilitaile de comunicare, nivelul deintegrarecorticala si de memorizared. Ieficitul senzitiv #sensibilitatea, tulburari de auz si vaz, integrare corticala$e. ;oi parametrii cuprinsi la punctele de mai sus trebuie verificai

%'%. &ele mai importante complicaii descrise la un pacient cu accident vascularcerebral aflat

n faza precoce sunt:a. Staza de decubitb. etenia sau incontinena de urina #infecii de tract urinar$ si 8 sau materiifecalec. ;romboza venoasa profundad. 4telectazia pulmonara 8 pneumoniae. Sindromul umar / mna

%''. &ele mai importante complicaii descrise la un pacient cu accident vascularcerebral aflatn faza tardiva sunt:a. Spasticitatea, contractura muscularab. Iurerea de tip centralc. Sindromul umar / mnad. ;ulburarile de focar #epilepsia$e. ;romboza venoasa profunda%'(. 0obilizarile pasive realizate n programul de recuperare la pacientulhemiplegic aflat nfaza precoce au mai multe roluri:

a. &ombaterea spasticitaiib. Hntreinerea schemei de miscarec. revenirea redorilor articulared. &ombaterea contracturilor muscularee. efacerea forei musculare

%'*. Hngri)irea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat n faza precocepresupune:a. 4plicarea e"erciiilor din metoda Cobathb. erformarea diagonalelor Aabat pentru membre inferioarec. Irena)ul postural respiratord. 0asa)ul si tapota)ul toracale. Ainetoterapia respiratorie

%'+. ecuperarea funcionala a membrului superior la hemiplegic n fazaprecoce, perioadaflasca cuprinde urmatoarele aspecte:a. osturarea corecta a membrului superior / bra n abducie %' / (, cot nusoara


89/139


90/139

ce pacientul participa efectiv la derularea programului si este fundamentata pe:a. B"erciii active cu rezistena ma"imab. B"erciii cu bastonulc. B"erciii de facilitare si inhibiie neuromuscularad. B"erciii desprinse din metodele Cobath si Aabat

e. B"erciii de tip stretching rapid%(!. Hn Jinetoterapia activa pentru recuperarea minii la pacientul hemiplegic seare n vedere:a. ealizarea e"tensiei simultane a pumnului si degetelor pentru a se obine oprehensiunecorectab. ealizarea e"tensiei pumnului simultan cu fle"ia degetelor pentru a se obine oprehensiune corectac. ealizarea fle"iei pumnului simultan cu fle"ia degetelor pentru a se obine oprehensiune

corectad. ealizarea fle"iei pumnului simultan cu e"tensia degetelor pentru a se obine oprehensiune corectae. ealizarea independenta a e"tensiei pumnului si degetelor pentru a se obineoprehensiune corecta%(%. Kbiectivele programului de recuperare a membrului inferior si mersului lapacientulhemiplegic sunt:a. revenirea starii de comab. 0onitorizarea valorilor tensiunii arteriale

c. &orectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersuluid. Bchilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist / antagoniste. efacerea unei prehensiuni ct mai aproape de cea fiziologica

%('. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegicsunt:a. stadiul 7 Y ortostatism ntre bare paraleleb. stadiul 77 Y mers ntre bare paralelec. stadiul 777 Y mers fara bare paraleled. stadiul 7V Y urcat / cobort scarilee. stadiul V Y alergarea

%((. Stadiul iniial al hemiplegiei se caracterizeaza prin:a. hipotonie musculara urmata de debutul hipertonieib. refle"e tonice si spinale dominantec. control voluntar normal pe partea afectatad. dificultai de utilizare si a parii sanatoasee. pierderea Rconstientei> asupra parii afectate


91/139


92/139

%*1. osturile recomandate n recuperarea pacientului hemiplegic aflat n stadiulmediu sunt:a. Iecubit lateral si decubit dorsalb. Iecubit cu genunchii flectai si poziia Rde pod>c. Seznd si seznd n picioare cu spri)in pe mini

d. Iecubit ventrale. atrupedie

%*2. entru controlul trunchiului si al e"tremitaii inferioare se recomanda nrecuperareapacientului hemiplegic aflat n stadiul mediu urmatoarele tehnici Jinetice derularedindecubit lateral:a. 7zometria alternantab. Stabilizarea ritmicac. 0iscarea activa cu rela"are / opunere

d. 7nversarea lentae. 7nversarea lenta cu opunere

%*!. Kbiectivele Jinetoterapiei performate n cadrul programului de recuperareaplicat lapacientul hemiplegic aflat n stadiul de refacere includ:a. romovarea abilitailor e"tremitailor pentru a merge ct mai corect, pentru autiliza mna

n activitaile zilnice uzualeb. 4meliorarea controlului motor concentricc. 4meliorarea vitezei de miscare

d. 4meliorarea automatismului miscarilore. romovarea controlului musculaturii pro"imale n timpul unor activitai deperformanacrescuta

%*%. Ainetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientulhemiplegic aflat

n stadiul de refacere cuprinde urmatoarele procedee specifice pentruredobndireamiscarii de rotaie n sens invers a trunchiului n timpul mersului:a. 7niierea ritmicab. 7nversarea antagonistilorc. Stabilizarea ritmicad. 7zometria alternantae. &ontracii repetate

%*'. Iupa Cobath, obiectivele fundamentale ale programul Jinetic de recu

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ban-kata
View:	480 times
Download:	11 times

Teste Grila Balneofiziokinetoterapie

Documents