Teste Criminologie.[Conspecte.md]

8/13/2019 Teste Criminologie.[Conspecte.md]

1/38

Noiunea de criminologieCriminologia este o stiinta socio-juridica care studiaza criminalitatea,cauzele si conditiileei,personalitatea infractorului precum si caile si metodele de prevenire si combatere acriminalitatii.Astfel obectul criminologiei se formeaza din 4 institutii de baza care maisunt numiti pilonii criminologiei.

Criminologia este tiina multidisciplinar care se ocup de fenomenele infracionale , de particularitile aciunilor individuale i de grup,de structurile psihice particulare ale persoanei criminalului i de mijloacele de reeducare. !.!. "ereanu - #icionar de psihologie $.Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalitii in scopul preveniriii combaterii acestuiaIstoricul criminologieiCriminalitatea ca fenomen social a aprut odat cu structurarea primelor comunitti ,atunci cand s-au impus norme i a e%istat moral.&tiintific criminalitatea a inceput s fiestudiat , relativ recent , in ultimele dou secole.1)Cesare BECCARIA (1738-1794)

'#espre infraciuni i pedepse(- )*+4 critic tirania i arbitrariul din justiie i pledeaz pentru 'dreptul comun(unde toat lumea s fie egal in faa legii i impotrivadreptului 'inchizitorial( medieval.- este intemeietorul colii cu acelai nume i sunt influenati de lucrrile filozofiloriluminiti ontes ieu )+ /- )*00$ scriitor , jurist ,filozof , pamfletar realizeaz o satir politic i religioas se pronun pentru monarhia constitutional i separaia puterilor instat i 1.1. 2ousseau )*)3 )**0$ ganditor , scriitor,condamn inegalitatea politic isocial, doctrina sa devine platforma iacobin a revolutiei franceze ,adevaratul suveraneste poporul ' contractul social($ ,in materia educaiei juvenile apreciaz c educatia sfie conform cu natura proprie a copilului.a incercat introducerea ca metod de studiu delicvenial intr-un sistem de cercetri

e%perimentale punind accentul indeosebi pe aspectul psihiatriei judiciare.2) Cesare LOMBROSO (1836-1909 ) edic i criminolog italian. 5ntemeietorul colii antropologice a dreptului este autorulteoriei 'infractorului innascut (care poate fi recunoscut dup anumite 'stigmate(corporale '6mul deligvent ( , (Crima,cauzele i remediile ei($.7ace concluzia cacriminalul este un om inascut si nu poate controla manifestarile sale criminale,este celmai vestit nume in criminologie,este profesorul lui 8nrico ferri.3) Enrico ERRI (18!6- 1929)- jurist i om politic- este considerat intemeietorul 'criminologiei sociologice( . 'Sociologia criminal-)/3/.

- coala lui 8nrico 7erri apreciaz ca factori favorizani ai criminalitii 9 cauzele sociale ,determinrile sociale.,adica importanta imensa a factorilor sociali4) Ra"ae##e $ARO ALO (18!1- 1934)- jurist italian , profesor la "apoli.5n lucrarea sa monumental 'Criminologia ( "apoli ) 0 $ incearc s defineasccriminologia ca pe o tiinta separat de dreptul penaldoreste s creeze o teorie a 'criminalitii naturale (.5) ran% &on LIS'


2/38

cercetator german susine necesitatea unei tiine totale a dreptului penal in care s fieincluse antropologia criminologic , psihologia criminal i statisticacriminologic.Cercetarea criminologic suscita interes i rezultatele sunt sintetizate incapitole distincte in dreptul penal , sociologie , psihologie , biologie. Ca urmare au avutloc Congrese internaionale .2oma ) 0$, !aris ) /$,:ru%elles ) /3$,;eneva ) /+$,

Amsterdam )/


3/38

sub influenta scolii ucrainene,sfera intereselor9rolul organeleor de politie in prevenirea sicombaterea criminalitatii."gor Cio#anu - utorul tratatelor de criminologie in ?volume,profesor la B@ ,doctor in dr sfera intereselor9criminalitates organizatatransnationala,teoriile bioantropologiei a criminalitatiiRolul IRP pentru criminologia naional

5nstitutul de 2eforme !enale 52!$ este o organizatie nonguvernamentala, scopul careiaeste de a asista reforma justitiei penale in 2epublica oldova. #omeniile de activitatesunt9 promovarea institutiilor noi in justitia penala, implementarea alternativelor ladetentie, asistenta reformei politiei, reformarea sistemului de e%ecutare a pedepselor privative de libertate si pregatirea pentru liberare din detentie, monitorizarea respectariidrepturilor persoanelor in sistemul de justitie penala etc. Asociatia 6bsteasca F5nstitutulde 2eforme !enale( a fost constituita la )< mai 3. Reintegrarea social a persoanelor aflate n conflict cu legea prindesfurarea activitilor de antreprenoriat social.


4/38

n lupta mpotriva criminalitatii care sa apere valorile fundamentale ale societatii, sa previna criminalitatea si sa traga la raspundere pe cei vinovati - si un scop particularimediat$ - verificarea ipotezelor privind cauzele criminalitatii si reactia sociala fata deacestea, urmarind n plan practic prevenirea crimina-litatii, umanizarea formelor dereactie sociala si tratamentul delincventilor..'n pre"ent, urmare a constituirii i

e?tinderii @niunii 6uropene, se impune e?tinderea scopului cercetriicriminologice i cu privire la noile riscuri sau factori ce ar putea afectasecuritatea european precum sunt traficul de droguri, traficul decarne vie i terorismul.tiine noi in cadrul criminologiei Aoua disciplin denumit BvictimologieB, aa cum afirm =acCue-DenriRobert,este foarte aproapeBde mama sa 7riminohgiaB .:fera domeniulBvictimologieiB este multmai larg dec$t a 7riminologiei, cea dint$icuprin"$nd nu numai victimele crimelor cii celeale de"astrelornaturale, sale ale comportamentelor umane care nu sunt considerate infraciuni.:tudiile celor dou tiine se suprapun dar atunci c$ndobiectul lor l constituie victimele delictelo r.>25 5"67A 5 5@=5>A - o ramur de criminologie, studia"a manifestarilede familie i de "i cu "i a criminalitii, a cau"elor i condiiilor aparitieiacestor infractiuni,urmarile acestora si caile de combatere.Alte stiinte noi in cadrulcriminologiei sunt9Criminoteologia,8cocriminologia,Criminologia A@@- 8#5A6 serie de discipline criminologice vor fi introduse, n premier , la iniiativa lu iDeleriu :ujor ca9- @tatistica criminologic,- &nali"a criminologic a personalitii infractorului,- ictimologie,-7riminologie aplicat,- &nali" statistic a criminalitii,-


5/38

scopului imediat, prevenirea criminalitatii, umani"area formelor dereactie sociala, tratamentul delincventilor.


6/38

parte.7riminologia i sociologia sunt tiine complementare, ce sesusin reciproc cu noiuni, concepte, principii, reguli i metodologii, darsunt in acelai timp i tiine convergente, intrucat au un fel comun destabilire a metodelor i a mijloacelor de combatere i de prevenire afaptelor infracionale.

Raporturile dintre criminologie i statistic 'ntre criminologie istatistic e?ist o relaie de cone?iune, indispensabil cercetriifenomenului criminogen. Statistica este tiina care folosete un sistemde msurare a fenomenului criminogen, a frecvenei i surselorprovocatoare ale acestuia, prin utili"area unor concepte matematice.6a de"vluie sursele privind latura cantitativ a criminalitiidescoperite dar i semnalea" tendinele inc neobservate in acestsens.:tatistica furni"ea" criminologiei un cadru analitic care ii permites compare procesul desfurrii fenomenului criminogen real cuelementele fundamentale ale comportamentului uman.


7/38

cau"ale pe factorii psihologici. 7eea ce le diferencau"ale pe factorii psihologici. 7eea ce le diferen ia"ia" sunt modalitateasunt modalitatea de abordare, metodele, tehnicile utili"atede abordare, metodele, tehnicile utili"ate i caracterul mai mult saui caracterul mai mult sau mai pumai pu in e?clusivist al determinismului psihologicin e?clusivist al determinismului psihologic ..Metoda sociologic in criminologie@ociologia cauta regulile generale de evolutie a constiintei sociale in cadrul grupului

social. !rin metoda sociologica se dezvaluie conceptele sociologice privind cercetareavietii sociale prin individualizare dar si prin generalizare. etoda sociologica reprezinta otreapta preliminara folosita de criminologie pentru a stabili diferite tipuri de evolutiecriminogena, producerea si evolutia criminalitatii, motivatii criminogene.Metoda statistic in criminologie@tudiaza fenomenele de masa ale societatii si ale statului, clasificandu-le prin retinereaelementelor fundamentale si indepartarea celor accidentale, mentinand numai ceea ce estereprezentativ si tipic. Criminalitatea este masurata prin factori principali de statistica.6rice eveniment criminogen este luat in consideratie prin continutul sau infractionalE prin metoda statistica se traduce un fapt intr-un enunt abstract care cuprinde relatii deidentitate, de egalitate sau de includere in sistemul criminogen.coala clasic #beccarian$ i importana ei pentrude%voltarea criminologiei Ecoala repre"int un curent, o micare tiinific, literar etc., caregrupea" njurul ei un numr de adepi.F coal criminologic repre"int un mod de orientare ntr-un domeniu al criminologiei, n jurulcruia se grupea" un numr de adepi cu opinii asemntoare,dar nuneaprat identice.


8/38

aceste abateri s pre"inte caracter infracional.


9/38

L "eofreudianismul. Kn ultimele decenii s-a produs o schimbare importanta n abordarea personalitatii. Bn numar important de psihiatri resping ideea de om biologic siMsau acelade om psihologic, considerInd ca individul si controleaza comportamentul si areresponsabilitatea actiunilor lui A. Adler, 8. 7romm, 2aG 1efferG$.3. =eoria psihomoralaL 8tienne de ;reeff Considera ca personalitatea infractorului se

structureaza de-a lungul unui proces lent de degradare morala a individului, care, n final,l conduce la comiterea actului criminal. Acest proces este denumit proces criminogen, nevolutia caruia se disting trei faze9- faza asentimentului temperat ia nastere ideea decrima$E- faza asentimentului formulat accepta comiterea crimei$E- faza trecerii la act,cInd accepta eliminarea victimei si n care individul trece printr-o stare periculoasa.L "oel aillou% =ransfera problematica personalitatii infractorului n sfera patologiei,asimilInd infractorul cu debilul mental, nevrozatul. Kn dezvoltarea personalitatii e%istadoua momente9 aparitia identitatii autentice si consecinta acesteia asupra motivatiilorindividului. CInd apare un esec de identificare, consecinta este un dezechilibru psihic cese e%prima prin delincventa din obisnuinta.?. =eoria personalitatii criminaleL 1ean !inatel 2espinge diferenta de natura dintre

infractor si noninfractor, considerInd ca ntre acestia este o diferenta de grad. #e aceea,este necesar sa se evidentieze acele trasaturi psihologice care transforma asentimentultemperat n asentiment tolerat. 8ste de parere ca personalitatea criminala reprezinta oconstelatie de trasaturi care apare ca o rezultanta, si nu ca un dat. Blterior, !inatel sirevizuieste teoria si insista asupra caracterului dinamic al personalitatii criminale, caretrebuie privita n miscare. #e asemenea, considera criminalitatea ca o maladie morala aHsocietatii criminogeneH, caracterizata printr-o deteriorare a valorilor fundamentale.4. 8valuare criticaL imite 8roarea acestei orientari consta n considerarea infractoruluica posesor al unei personalitati de un tip aparte, diferentiata ca natura sau grad de cea anoninfractorului. !e plan etiologic, eroarea consta n reducerea problematicii personalitatii umane la factorii de ordin psihologic.

L Concluzie. ulte din conceptele freudismului, ca instantele personalitatii, simbolisticavisurilor etc. , au intrat definitiv n vocabularul criminologic. Kn plan etiologic, se retineca valoroasa ideea situarii cauzelor directe ale infractiunii la nivelul individului si al personalitatii sale. Acestei orientari i se datoreaza acumularea unui bogat material factual,care a permis sondarea universului psihic al infractorului, dezvaluind aspecte interesantecu privire la motivatia actului infractional, dinamica producerii acestuia etcCesare Lombroso ( creatorul criminologieiantropologice5n urma efecturii unor e?amene antropometrice, medicale i psihologiceasupra a 30 > delincveni, el a formulat ipote"aatavismului evoluionist, potrivit creia, caracterele omului primitiv pot apare la anumite

persoane subforma unor Hstigmate anatomice) +malformaii alescheletului i cutiei craniene, asimetrie bilateral,de"voltarea masiva ma?ilarelor, anumite anomalii ale urechilor, ochilor, nasului,m$inilor ipicioarelor/. @lterior 1ombroso a lrgit aceast ipote"inclu"$nd degenerescena epileptic, precum ialte anomalii de naturfi"iologic, constituional i psihologic. 7$nd la o persoan sunt

ntrunite maimulte anomalii, mai ales de natur atavic, acesta ar fi uncriminal nnscut


10/38

, un individ cu puternicenclinaii criminogene, care nu pot fineutrali"ate prin influena po"itiv a mediului +termenul deHcriminalnnscut) nu a fost inventat de 1ombroso, ci de discipolul su,6nrico ;erri/. 4otui, anomaliile amintite+ntre care insensibilitateamoral, vanitatea, incorigibilitatea/ nu presupun n mod necesar

sv$rirea deinfraciuni, ci constituie doar o predispo"iie n acest sens,printr-un efect de daltonism moral.4otodat, el a e?pus o tipologiemaicomple?, adug$nd, alturi de criminalul nnscut, tipurilepasional, epileptic, oca"ional i dinobinuin. :tudiile de psihiatriepe care le-a efectuat l-au dus la conclu"ia unor similitudini

ntrecriminalul nnscut i criminalul alienat, ntre ei apr$nd ca ocategorie intermediar, nebunul moral .Enrico )erri ( *ondatorul criminologiei sociologice Aautorul i pune ntrebarea fireasc de ce n condiii e?ogene similarenumai anumii indivi"icomit infraciuni.7onform opiniilor sale,rspunsul la aceast interogaie este acela c delictul este unfenomencomple?, cu determinare multipl, at$t fi"ico-social c$t i biologic, nmodaliti i gradediferite n funcie de caracteristicile persoaneiimplicate, ale locului i timpului comiterii faptei penale.7u oca"ia celuide-al ' -lea 7ongres 'nternaional de &ntropologie 7riminal de laJeneva +2 08/,;erri a pre"entat urmtoarea clasificare a factorilorcriminogeni %-factori antropologici +endogeni/repre"entai n trei grupe %cei care in de constituiaorganic a infractorului, cei care corespundconstituiei sale psihice i n ultimul r$ndcaracteristicile personale+v$rst, se? etc./ Efactori fi"ici sau cosmo-telurici+climatul, natura solului, anotimpurile, condiiile atmosfericeetc./, careconstituie o prim varietate de factori e?ogeni*-factorii mediului social% densitatea populaiei, familia, educaia, opinia public,produciaindustrial, alcoolismul, organi"area economic i politicetc.&cord$nd prioritate factorilor sociali, ;erri reliefea" faptul cacetia se regsesc mai ales n planulgeneral al fenomenuluiinfracional.


11/38

lips de munc, conflicte cu ali oameni/. inberg conceptului de constitutie, carear cuprinde, pe lInga elementele ereditare si congenitale, si pe cele dobIndite, n special,n prima perioada a vietii. 5ntroduce conceptul de prag este folosit acest concept ncadrul conceptiei potrivit careia tendintele criminogene vor fi mai puternice la anumitiindivizi, determinIndu-i sa reactioneze la unii stimuli e%teriori diferit fata de altii, avInd praguri de reactie diferite$ si consideracrima ca fiind o manifestare a inadaptarii individului la mediu.Constituia delincventar re"ulta dintr-o pluralitate de elemente +ereditare, congenitale,

nnscute/ cedetermin tendinele criminogene, care ns nu duc nmod automat la sv$rirea de infraciuni, ci numaifavori"ea" ca unsubiect s comit crima mai uor dec$t altul.@n concept important nteoria lui di 4ulio este acela de prag care repre"int nivelul de lacaree?citaiile e?terioare l determin pe individ s comit actulinfracional.&stfel, dac toi indivi"ii potpre"enta reacii antisociale,declanarea acestora nu este condiionat de o intensitate similar


12/38

astimulului. Pentru unii stimulul poate fi mai slab, pentru alii maiputernic. 7rima, asemntor concepieilui inberg, ar repre"enta omanifestare de inadaptare social.&proprierea lui di 4ulio dedeterminismul po"itivist +pe care el l critic/ este evident,aceastasusin$nd te"a e?istenei unei constituii delincvente care

separ infractorul de noninfractor-eoria inadaptrii sociale lui Flof inberg7onsidera ca este nevoie sa se studie"e personalitatea individuluipentru a se descoperi cau"ele care-l determina sa comita infractiuni.Pentru a desemna personalitatea, foloseste conceptul structurabiologica actuala. 4eoria are doua variante%a/ varianta constitutionala - are la ba"a lucrarile psihiatrului suede":jobring. 7onsidera ca factorii fundamentali ai constitutieibiopsihologice sunt% capacitatea, validitatea, stabilitatea si soliditatea.Kn raport de distribuirea acestora se realizeaza o clasificare a indivizilor supercapabil,supervalid, superstabil, supersolid etc.$.#e asemenea, un alt concept folosit de >inberg este acela de functie morala. b$ varianta patologica - include bolile mentale, tulburarile de inteligenta etc. , caredetermina o deficienta a functiei morale. Acorda prioritate factorilor biologici n etiologiacrimei.-eoria endocrinologic a criminalitii =eoria endocrinologic susine n esen,c tulburrile glandelorendocrine +tiroida, epifi"a, hipofi"a, timusul, pancreasul,glandelesuprarenale, glandele se?uale etc./ constitue unul din factoriideterminani cei mai importani ai criminalitii .Pende a reinut dintipologia lui 7. iola opo"itia anabolism- catabolism, deasimilare sau decheltuire de energie, ca dominante n folosirea nutriaiei. ;iecaredinaceste caracteristici, au, dupa Pende, ca suport, i tonicitateaorganico-metabolic,e?primat, mai ales, prin dominaiile hormonal-grandulare. Aumai c, fa de teoriaumorilor hippocratice, sistemulumoral modern este foarte vast i comple?. Pende s-areferit lafuncionaliile dominante i convergene, i divergene ale tiroidei iparatiroidei, suprarenalelor, a glandelor genitale, ale timusului. 1aacestea, a adugatdominaia relativ de influen, mai accentuat, fiea sistemului nervos simpatic, fie acelui parasimpatic, cufuncionalitile lor specifice. .6piniile autorilor din acest domeniu merg de la tezac factorii endocrine suntdecisive in gene"a crimei- admit$nd chiar choii i asasinii acionea" e?clusive datorit particularitilorfuncionrii glandelor cu secreie intern- p$n la te"a unei interveniipariale a factorilor endocrini n aceast gene"-eoria criminologiei clinice 7onform e?plicaiilor date de =ean Pinatel n H1a criminologie),criminologiaclinic este o tiin cu caracter aplicativ, organi"atmetodologic dup modelul cliniciimedicale i av$nd ca scop formulareaunui avi" cu privire la individu criminal, careinclude un diagnostic, un


13/38

prognostic i un eventual tratament.7onceptul de ba" este noiuneade ba" de Hstare de periol) cu semnificaie de periculo"itatepotenial a unui individ a crui stare mintal, pune n pericol ordineapublic i securitatea persoanelor, justific$nd prin aceasta, luarea fade individualrespectiv a unor msuri de internare ntr-un subiliment

psihiatric pe timp nedeterminat.7riminologia clinic utili"ea" unevantai larg de investigaii, predominante fiindns cele de ordinmedical +gradul de de"voltare fi"ic, starea activitilorendocrine,maladii i corelaia lor cu starea psihic a persoanei/,psihiatric +psihanali"a, cercetareatemperamentului, a impulsivitii, areactivitii emoionale i depistarea bolilor de ordin psihic general/ ipsihologic + teste psihologice, a particularitilor detemperament,trasturilor de caracter i evidenierea defectelor depersonalitate/.7riminologia clinic recomand i unele msuri deprofila?ie criminal%-castrarea n scopuri terapeutice, aplicabildelicvenilor se?uali i hoilor

-e?tragerea chirurgical a poriunilor din creier presupuse ca Gone cegenerea"agresivitatea-utili"area tranchili"antelor i antidepresivelor n ca"ul delicvenilor psihopai-practicarea psihanali"ei pentru nlturarea rbufnirii nclinaiilor infracionale-utili"reanarcodiagnosticului7riminologia clinic are merite incontestabile printendina ei de a studiacriminalitatea ntr-o vi"iune interdisciplinar-eoria cromo%omului crimei :tudiul microscopic al cromo"omilor a permis relevarea cariotipului,respectivformula cromo"omilor n cadrul celulei. Cercetarile n acest domeniuconsemneaze?istena unor aberaii cromo"omiale la subiecii care aumai mult de un cromo"om N sauO n cariotipul lor. Pornind de la acesterealiti unii autori +!rodsIi, 20>5 :heleG,20 3/ susin ca anomaliagenetica, cum ar fi un e?tracromo"om, poate conduce laretardaremintala i la un comportament antisocial i criminal .Aceste anomaliicromozomiale constituie o predispoziie, dar nu o condiieobligatorie lacomiterea unei infraciuni. 6?plicaiile ba"ate pe formula cromo"omialnu pot fi generali"ate .@-a stabilit ca frecvena acestei anomalii printrecriminali este de 3 pana la 2 ori mai mare dec$t n r$ndul populatieigenerale-eoria *reudian a criminalitii

4eoria lui ;reud a fost elaborat n dou etape. #ntr-o prim etap, unadin cele mai cunoscute ideiale acestei teorii a fost cea referitoare laincontient Hpartea invi"ibil a aisbergului, care formea" celmai largi, ntr-un anume fel, cel mai puternic sector al minii noastre). &cestaeste distinct de precontient care, dei n mod normal este similarincontientului, poate fi stimulat prin proceseleg$ndirii i deveni contient. 'ncontientul cuprinde toate impulsurile instinctive aleomului i memoria sarefulat +reprimat, alungat/ din sferacontientului n incontient, n mare parte provenind dine?perienele


14/38

traumati"ante din timpul copilriei timpurii. &ceasta nseamn c at$tg$ndurile omului, c$ti emoiile i aciunile sale sunt guvernate defore ascunse n procesele memoriei sale i care pot fiscoasela iveal printr-o tehnic special numit psihanali". #n vi"iunealui ;reud,pulsiunile incontienterepre"int factorul determinant al vieii

psihice. 'ncontientul, precontientul i contientul suntconcepute de;reud ca nite entiti autonome ntre care impulsurile circul pevertical, ascendent idescendent.@lterior, ;reud i-a mbuntitteoria, propun$nd o nou structurare a psihicului uman. 7ea de-adouaclasificare freudian se refer la personalitate i cuprinde 6ul, :upereuli :inele.6ul+6go/ repre"int contiina de sine, nucleul personalitii, nalctuirea creia intr cunotinelei imaginea despre sine, precum iatitudinile contiente sau incontiente despre cele maiimportanteinterese i valori.:upereul+:uper-6go/ este contiina morali constituie e?presia e?istenei individului n mediulsocial, purttorul

normelor etico-morale i al regulilor de convieuire social. :upereuleste achi"iiarecent i relativ fragil a individului, de"voltat nconformitate cu normele i nivelul socio-cultural alcomunitii din careface parte.Ascut din incontient, ca i 6ul, :upereul constituie untriumf al elementului contient, element caredevine cu at$t maievident cu c$t omul este mai matur, mai sntos i mai elevat subaspect social.:inele+'d/, una din cele trei entiti ale personalitii,constituie un comple? de instincte i tendinerefulate, care are caracterapersonal i nu este trit n mod contient. 6l constituie polul pulsionalalpersonalitii, depo"itar al tendinelor instinctive predominantse?uale i agresive+e?presie ainstinctelor vieii i morii/,care pune

organismul n tensiune. :inele este considerat ca o componentbiologic a personalitii,repre"entant al influenelor ereditare, re"ervorul energiei psihice,e?ponent allumii interioare i a lumii subiective. 4otui i condiiilesocio-morale ajung s se integre"e sinelui.


15/38

compensarea nu reuesc s produc echilibrul necesar, :upereulutili"ea"represiunea, determin$nd refularea n incontient ainstinctelor nedorite, unde vor rm$ne p$n c$nd vor gsi o oca"ie serup n mod necontrolat, nltur$nd barierele impuse de 6u i:upereu. &ceste rbufniriale :inelui pot lua forme dintre cele mai

diferite, de la cele benigne +e?.% ticurile verbale, de gesticoricomportamentale/ p$n la manifestrile periculoase, violente.#nconcepia lui ;reud, diferena dintre infractor i noninfractor s-ar situala nivelul :upereului.Pulsiunile organice antisociale , tendineleinfracionale, ar fi pre"ente la toi indivi"ii, dar rm$n ascunsenprocesele profunde +Habisale)/ ale personalitii acestora, fiindcontrolate i stp$nite pe msurade"voltrii i trecerii la fa"a adult dectre 6u, care se desv$rete n permanen, datorit e?perienelorsuccesive acumulate precum i prin structurarea :upereului.;reudinsist asupra faptului c entitatea psihic vinovat decomportamentul antisocial este:upereul, n funcie de tipul de

structurare al acestuia, care ar putea fi interpretat astfel%a/insuficientastructurare a :upereului permite acceptarea nedifereniat ainstinctelor itendinelor abisale cu caracter antisocial, cen"ura moralfiind abolit din necunoatere, nepricepere,indiferen ori lips dematuritate social. &cesta este motivul pentru care, de altfel, infractoriiminori sebucur de un tratament penal atenuat*b/ structurareanegativ a :upereului sugerea" e?istena unei personaliti profundantisocialecare, n timp, a asimilat norme i valori total opuse celorgeneral acceptate de societate. Principala lor caracteristic, alturi deagresivitate, este indiferena afectiv, lipsa de sensibilitate fa desuferinauman.c/ structurarea aberant a :upereului sugerea"

constituirea unei contiine morale e?tremiste.&cest tip de :upereu aredrept caracteristic faptul c indivi"ii asimilea", iniial, norme socialepo"itive,din categoria celor dominante n societate. @lterior, ajung sconsidere drept absolute adevrurile relativeconfigurate de normelerespective i s nege valoarea oricror alte adevruri posibile.


16/38

devine insuportabil, astfelnc$t pedeapsa este ateptat ca o eliberare.#n acest mod este e?plicat faptul c unii infractori iHsemnea") crima,pentru a fi c$t mai repede descoperii-eoria comple2ului de in*erioritate lui 3l*red 3dler&dler este un medic psihiatru german, .6l adescris comple?ul de

inferioritate care este nt$lnit la majoritatea persoanelor i se poatee?teriori"a prin dou modaliti diferite, dup cum condiiadeinferioritate este sau nu este depit.7onceptul de inferioritate esteun concept relativ, deoarece orice persoanpoate fi inferioar alteia

ntr-un domeniu +artistic, sportiv, al frumuseii etc./, dar poate fisuperioar n alte domenii de comparai .7omple?ul de inferioritate este descris ca fiind starea psihic n care seafl opersoan cuprins de dorina de a-i depi condiia proprie nconte?tul unor relaiide compensare i supracompensare. 7$ndindividul devine contient de carenelesale, ncearc s le compense"e,ajung$nd, uneori, la supracompensare .!ersoanele dominate de comple%ul deinferioritate pot alege calea sv$ririiunor fapte penale, pentru c, reuind satrag, n acest mod atenia opiniei publiceasupra lor, vor compensapsihologic propria inferioritate .-eoria psi"omoral lui Etienne de +ree**7onsider c personalitatea infractorului se structurea" de-a lungulunui proces lent de degradare moral a individului care, n final, lconduce la comiterea actului criminal. &cest proces este denumitproces criminogen n evoluia cruia se disting trei fa"e%- fa"a asentimentului temperat +ia natere ideea de crim/*- fa"a asentimentului formulat +accept comiterea crimei/*- fa"a trecerii la act c$nd accept eliminarea victimeii n care individultreceprintr-o stare periculoas .-eoria personalitii criminale lui =ean PinatelRespinge diferena de natur dintre infractori noninfractorconsider$nd c ntre acetia este o diferen de grad.


17/38

fi implicat ntr-o relaie cau"al.#n aceeai manier, relaia dintre om isocietate este e?aminat prin intermediul particularitilor ecologice.Metodele teoretice ale colii ecologice de la 7hicago au fostpopulari"ate de DenrG Mc aG,7lifford R.:ha i ;redericI

4hrasher.#ncerc$nd s e?plice cau"ele criminalitii n marile

concentraii urbane n care proporia imigranilor era ridicat, 7.R.:hai D.


18/38

proces obinuit de comunicarecu alte persoane, n cadrul unor grupuri.6l se dob$ndete prin asocierea cu indivi"i care aprecia"favorabilacest comportament i prin i"olarea +diferenierea/ de persoanele care

l aprecia" defavorabil.&stfel, Hasociaia difereniat a unei persoanecu diferii indivi"i) ar sta la ba"a actului infracional.Preluarea teoriei

Himitaiei) de la Jabriel 4arde este evident. 6ste adevrat c omul areo tentaiee?traordinar de a imita, mai ales la o v$rst t$nr i cupreponderen comportamentele negative, care lpun n conflict cugrupul din care face parte +din spirit de frond, pe ba"a unui comple?de inferioritate oridin alte motive/. :utherland arat c, dac asociereacu modelele criminale este mai timpurie, Hnvarea)se produce mairepede, mai ales dac Hmodelul) are un Hprestigiu) deosebit.H&sociaiile difereniate)apar pe fondul unor conflicte socio-culturalecare stau la ba"a proceselor de"organi"rii sociale.7ontinu$nd linia deg$ndire a lui


19/38

sociale. -eoria con*lictului de cultur lui -"orsten Sellin!rincipala premisa este aceea ca normele juridice penale sunt e%presia normelor culturiidominante in societate. 5nsa, intr-o societate eterogena, diversificata, e%ista mari diferenteculturale, cum ar fi acelea intre localnici si imigranti, bogati si saraci, intre grupuri si

subgrupuri sociale. Conflictele culturale apar fie prin introducerea unor valori, norme siobiceiuri straine intr-un sistem inchis, fie prin schimbarile de ordin social inevitabile ininteriorul sistemului. Comportamentul delincvent apare pe fondul conflictului real sauimaginar intre normele si valorile pe care le-a insusit o persoana si normele si valoriledominante in societate. Ca e%emplu, @ellin citeaza cazul unui tata sicilian din "eN 1erseGAcesta a ucis un tanar de )+ ani care ii sedusese fiica si s-a aratat e%trem de surprins laarestarea sa, deoarece el Oaparase onoarea familiei sale intr-o maniera traditionalaOAutoruconsidera ca e%ista o relatie direct proportionala intre numarul de contradictii culturale sirata delincventei.=eoria lui @ellin a dat nastere la interpretari tendentioase, chiar rasiste, cu privire lacriminalitatea imigrantilor si a populatiei de culoare din @.B.A.

-eoriile stigmati%rii=eoria interactionismului social sau teoria stigmati"arii are capromotori pe D.:.!ecIer +20 3/, ;.4annenbauman, 6.1emert etc. siincearca sa dea o noua e?plicatie fenomenului criminal.7onform teoriei interactionismului social, fenomenul criminalitatii estere"ultatul interactiunii dintre doua categorii de factori sociali%activitatea nonconformista a unor persoane, pe de o parte, siactivitatea grupurilor sociale dominante, pe de alta parte, carereactionea"a, atribuindu-le celor din prima categorie peceteacomportamentului infractional si, totodata, ii stigmati"ea"a cainfractori. 7a o consecinta a acestor operatii de Hdenumire) sauHetichetare), indivi"ii in cau"a sunt marginali"ati, fiind respinsi ine?teriorul grupului social.7a urmare a acestei reactii sociale si a stigmati"arii, la persoanele incau"a apare o contrareactie de natura psihica, o re"istenta, care ledetermina sa-si asume rolul atribuit, cel de infractori.Repre"entantii acestei teorii sustin ca infractionalitatea nu isi arei"vorul in realitatea obiectiva, in conditiile concrete de e?istenta apersoanelor in cau"a, ci in contrareactia psihica negativa pe careinfractorii primari o au fata de reactia sociala, prin care ei suntetichetati ca infractori, sunt stigmati"ati ca atare. &ceastacontrareactie care se materiali"ea"a intr-o atitudine de re"istenta, deignorare sau de negare fata de modelele de conduita din viata socialaperseverea"a, in continuare, in sfera infractionala +@rsa, 2009/.Structura social i anomia #teoria lui Robert .ingMerton$ 7ea mai cunoscuta dintre Qteoriile tensiunilor socialeQ apartine luiR. .Merton si este intitulata teoria anomiei sociale . Merton a adaptat conceptul de anomie al lui


20/38

societatii americane, conferindu-i sensuri noi. 7onceptul lui


21/38

po"itive ramane prea putin timp pentru comiterea faptelor antisociale.d/ 7redinta in validitatea regulilor morale si sociale.

4eoria lui Dirschi a re"istat la numeroase cercetari e?perimentale+empirice/. 7el mai important studiu in aceasta directie a fost intreprinsde Michael Dindelang in anul 20>5. 7ercetarile sale, efectuate in scolile

din Ae OorI, au identificat o singura abatere de la teoria lui Dirschi inmateria atasamentului fata de parinti, care ar determina o tendintaspre infractionalitate si nu spre respectarea legii penale.-eoria oportunitii di*ereniate lui Ric"ard Clo6ard iLlo8d 9"lin&ceasta teorie apartine criminologilor americani Richard 7lo ard si1loGd Fhlin care, in lucrarea Q


22/38

criminalitatii si modului de interactiune intre subculturile delincvente sisocietatea globala-eoria criminali%rii lui 3ustin -ur5 5n aceata teorie el neaga conceptia privind criminaliozarea sau transformarea individuluiin criminal ca o urmare a propriului sau comportament.8 e%amineaza criminalitatea ca

un statut dobindit in cadrul inteactiunii dintre acei care elaboreaza,interpreteaza si aplicanormele penale si populatia.B" eliment important introdus in teoria sa este notiunea de putere politica si sociala.Criminalitatea este o reflectare a luptei pentru putere,in procesulcareia anumite grupe sociale reusesc sa fi%eze normele si valorile lor in lege iarincalcarea acesteia,astfel,cade sub incidenta definitiei de fapta pedepsita in mod penal..!ersoanele care comit asemenea infractiunii apartin acelor grupe care nu detin puterea.Criminalitatea este rezultatul interactiunii sociale si reflecta modelul deviant alcomportamentului,varietatea acestuia ,precum si relatiile intre oamenii ce contacteazaunul cu altul,unii ca detinatori ai puterii politice,altii fiind fiind lipsiti de putere..5ncepindcu anul )/*?,s-a constitui un nou curent in cadrul teoriilor conflictuale,curent cunoscutsub denumirea de criminologie radicala,critica sau noua criminologie.2adicalistilor le

apartine multiple concluzii prin care sunt demascate diferitele aspecte ale inechitatiisociale in societatea burgheza.Ideile criminologiei critice-Actul deviant ar fi rezultatul unei stari conflictuale intre individ si structurile sociale sieconomice ,iar infractiunea ar reprezenta actul politic prin care delicventul isi e%primarefuzul fata deorganizarea sociala e%istenta.-Contradictia principala a capitalismului--intre munca si capital,iimentiona ca clasa marilor proprietari utilizeaza dominarea sa caun instrument de dirijare a societatii.2ealitatea criminala din societate se bazeaza pedeterminarea faptelor infractionale si noninfractionale.5nfrsctionale sunt consideratefaptele ce contravin intereselor claselor care domina in economie.-Clasa care dominaincrimineaza orice comportament care contravine intereselor sale.

-eoria criminologic mar2ista baza acestei teorii stau mai multe idei ca9reactia la actul infractional este pedeapsaaplicata de ce care detin puterea politica,infractiunile sunt acte antisociale care careafecteaza clasa dominantaEin orice societate bazata pe dominatia unei clase socialedreptul penal va apara interesele acesteiaEsistemul capitalist caracterizat printr-ocompetitie e%trema,este mentinut mai degraba prin prin forta decit prin consensEca oconsecinta a sistemului capitalist ,omul devine mai egoist si mai capabil sa comitainfractiuniEdesi sistemul capitalist indeamna fara discriminare pe omenii sa comitainfractiuni,numai cei din paturile sociale inferioare vor fi sanctionatiEcrima este rezultat alsaraciei Esistemul economic acutizeaza problemele individuale ale oamenilordeterminind cresterea disponibilitatii in favoarea comiterii faptelor antisocialeEdaca bogatia sociala ar fi restribuita in conformitate cu nevoile fiecaruia,criminalitateareziduala ar dispare si se vor comite numai infractiuni determinate patologic.5n centrulatentiei diferitor curente mar%iste se afla activitatea structurii economice si activitateacontrolului social.Nivelul criminalitii i metodica determinrii acestuia'n diferite epoci, in diferite ri, e?istau sisteme de infraciuni diferitedin punct de vedere al gravitii. Fmenirea, consecvent i cu mareprecauiune, s-a apropiat de necesitatea stabilirii ierarhiei, pornind de


23/38

la pericolul social al atentatelor criminale. &st"i sun naiv afirmaiilec clcarea in picioare a umbrei faraonului este cea mai gravinfraciune. Muli au propus ca anume omorul s fie considerat dreptcea mai grav infraciune, ins legiuitorii, pin in pre"ent, n-auacceptat aceast condiie. 'n literatura de specialitate, criminalitatea

este caracteri"at de trei indici de ba"% nivelul, structura i dinamica.Nivelul criminalitii este o caracteristic cantitativ exprimat prinsuma crimelor svirite i a persoanelor ce le-au comis, precum i princoeficieni sau indici relativi ai criminalitii. Menionm la fel c, inpractic, pentru caracteristica cantitativ a criminalitii se utili"ea"combinarea a dou noiuni% starea i nivelul criminalitii. Stareacriminalitii repre"int numrul infraciunilor svirite i al persoanelorce le-au comis, pe un anumit teritoriu intr-o perioad de timp stabilit.Nivelul criminalitii repre"int valoarea determinat din numrul totalde infraciuni svirite pe un teritoriu determinat intr-o perioad detimp stabilit, raportat la numrul e?act de populaie, spre e?emplu la

2. , 2 . sau 2 . . :tarea criminalitii este determinat deindicele absolut, adic de numrul general al infraciunilor, inregistrateintr-o perioad de timp determinat i pe un teritoriu stabilit, sau denumrul total al infractorilor care au comis aceste infraciuni. :pree?emplu, pe teritoriul Republicii Moldova, pe parcursul anului 200 aufost inregistrate 3 .!"# infraciuni, svirite de !$.!#3 de infractori.Noiunea i trsturile criminalitiiCriminalitatea este un eliment negativ socio-juridic si istorico-evolutiv care reprezinta insine un sistem de infr savirsite intr-o anumita perioada de timp pe unanumitteritoriu.Caracterul social,presupune ca criminalitatea este un fenomen social si sesupune tuturor regulilor privind e%istenta alteor fenomene socialeECaracterul juridic presupune ca acesta este formata numai din fapte prejudiciabile care la etapa actuala sunt prevazute de codul penalECaracterul istorico-evolutiv nu este un fenomenconstant,schimbarile sociale aduc si schimbari in aprecierea juridicaECaracterul sistematceste un sistem cu organizare interioara care interactioneaza cu alte sisteme casocietatea,statul ,economiaStructura criminalitii criminalitii concepem fie un anumit tip de infraciune +omor, jaf, furtetc./, fie un anumit tip de criminalitate +criminalitatea recidivitilor,criminalitatea organi"at, criminalitatea minorilor etc./, fie oricare altunitate a totalitii n funcie de aspectul sub care cercetm structuraacestei totaliti. 'ar corelaia dintre aceste elemente are un caracterde influen reciproc, adic al unei interaciuni.Prin structura criminalitii nelegem dispunerea elementelorcriminalitii unul fa de altul i corelaia dintre acestea. Prin elemental &a cum s-a menionat structura criminalitii poate fi repre"entatdup tipurile de infraciuni, tipurile de criminalitate, precum i dupgravitatea infraciunilor, vrst, se?, capitolele Prii speciale a 7oduluipenal +gen de infraciuni/ etc. % prim clasificare a crimelor se face infuncie de obiectul acestora +unii autori utili"ea" conceptul unghiurilor


24/38

de vedere/, mai e?act dup relaiile +valorile/ sociale care sunt le"atesau violate printr-o aciune ilicit. :ub acest aspect, structuracriminalitii este compus din% 2/ @niti de spaiu +spre e?emplu,sectoare, localiti, raioane/* / uniti de timp +spre e?emplu, luni sauani/* 5/ tipuri de infraciuni +spre e?emplu, infraciuni contra vieii i

sntii persoanei, infraciuni privind viaa se?ual etc./* 9/ feluri deinfraciuni +spre e?emplu, furt, jaf, omor, viol etc./. & doua clasificare acrimelor se face in funcie de elementele constitutive ale infraciunii% 2/


25/38

Criminalitatea latent


26/38

Criminalitatea in Republica Moldova i tendineleacesteia7riminalitatea in Moldova a crescut constant de la declarareaindependentei la 2002. 'n societate au aparut grupari criminaleorgani"ate conduse de autoritati criminale Bhoti in legeB, care partialincepand cu anul 2 au fost arestate si condamnate la termene maride detentie. @n aspect ingrijorator il repre"inta cresterea mare acriminalitatii organi"ate care colaborea"a strins cu retele internationalede criminali si care a dus la cresterea traficului de fiinte umane,contrabanda, trafic si prelevarea ilegala a organelor umane. 3


27/38

deci incapabile in sine de a genera un anumit efect, prin pre"ena lor,alturi de fenomenul (cau"), influenea" evoluia acestuia in diferitemoduri, favori"ind-o, potenind-o ori frinind-o, pin la stadiul produceriiefectului/. (au'a se deosebete de condiie , care este un fenomenajuttor, ce favori"ea" producerea unui alt fenomen. :pre e?emplu,

procurarea unei arme, cu care criminalul comite fapta de omor, este oaciune-condiie. / cau'e secundare , care au un rol mairedus in comiterea crimei* / cau'e determinante , care joac un rolhotritor in comiterea unei crime, spre e?emplu, dorina der"bunare*0/ cau'e declanatoare , care provoac trecerea la act, spree?emplu, o ceart sau conflict*2 / cau'e ereditare , care aparinelementelor dobindite prin natere, ca debilitatea mintal sau alte bolide natur psihic*22/ cau'e de de'voltare , care se refer la condiiilede de'voltare a criminalului, la influene negative din partea unorpersoane cu care criminalul s-a aflat in contactNivelurile cau%alitii *enomenului social alcriminalitii

Mecanismul comportamentului in*racional ain*raciunilor intenionate i imprudentePrin mecanismul actului infracional nelegem procesul de natere+apariie/ i de"voltare a unei infraciuni concrete.


28/38

negativ al acestuia.Personalitatea criminalului const din ansamblultrsturilor, particularitilor bio-psiho-sociale cu un nalt grad destabilitate ce caracteri"ea" persoana care a svrit o infraciune cainfractor. prin noiunea de personalitate a infractorului inelegemansamblul trsturilor individuale bio-psiho-socio-culturale, precum i

totalitatea calitilor sociale ale omului, care in corelaie cu altecondiii impersonale determin comiterea unei fapte, prev'ut delegea penal. 4rstura principal care caracteri"ea" personalitateainfractorului este aceea c a svirit o crim * nu este criminal cel careare numai intenia de a sviri o crim. :virindu-se o crim,persoana comite o fapt grav inter'is i oprit de lege, pentru careeste +udecat i condamnat , ceea ce intrete, din punct de vederesocial i juridic, statutul su de infractor .)actorii economici ce *avori%ea% criminalitatea@tarea economic a unu i stat, a unei zone mai restranse, poate determina sau influena anumite comportamente umane, inclusiv comportamentul infracional. 7actoriieconomici ce pot fi considerai cu coninut criminogen sunt industriali"area,omajul, nivelul de trai i cri"ele economice. Industrializarea este cea care ofer locuri de munc, posibiliti de instruire i speciali"are oferind cretereanivelului de trai al oamenilor. ;enomenul de industriali"are produceunele efecte secundare, cum ar fi%

- creterea masiv a mobilitii ori"ontale a unei intregi populaiirurale, care se deplasea" spre zonele industrializate. 5nlocuirea mediului socialrural cu cel urban, in care individul a devenit un necunoscut, este de natur s producefecte negative asupra acestei categorii de oameni, provocandmodificri in structura lor de personalitate*

- industrializarea produce o specializare cu efecte de instr inare*- industrializarea afecteaz grav echilibrul ecologic, producand efectecare accentuea" starea de stres a muncitorilor i a celorlali membrii ai

societii.Concepte ale personalitii in*ractoruluiPersonalitatea este un concept operaional de ordin descriptiv care

nfiea" re"ultatulunui proces de adaptare a fiinei umane la lume,cu scop de conservare i de"voltare. 6a esteconsecina procesuluiinteracionist prin care infrastructura biologic a fost grefat cuprincipali i vectori sociali, un re"ultat al interaciunii dialectice dintreansamblul caracteristicilor organi"riiinterne a individului +factoriiendogeni/ i ansamblul factorilor mediului social +factoriie?ogeni/&ptitudinile repre"int sisteme operaionale stabili"ate,superior de"voltate i de mareeficien.&ptitudinile de ba" suntmotenite, iar cele superioare sunt dob$ndite n procesulnvrii iperfecionrii individuale =emperamentul e%prim gradele de activare aenergiei bio-psihice, determinate at$t desecreiile endocrine, de celeale tiroidei i ale paratiroidei, precum i de sistemul deactivarereticular din diencefal. 7omponenta temperamental poate fi


29/38

integrat ca element e?plicativ netiologia crimei, dar numai pe ba"adatelor furni"ate de tiina contemporan care arat c nu e?isttipuripure de temperament i c aceste tipuri conin at$t trsturi po"itivec$t i negativ.Modulde manifestare concret a temperamentuluidepinde de msura n care el este reglat i stp$nit

decaracter.7aracterul repre"int un ansamblu de nsuiri care semanifest constant i durabil n faptelede conduit aleindividului.7omportamentul+conduita/ e?prim raportul dintreactivitatea sistemului nervos central carereglea" procesele de relaiecu societatea i sistemul neurovegetativ care conduce proceseleinternede metabolism.6l este re"ultatul interaciunii componentelorpersonalitii, nscris ntr-o matricecu un nalt grad de stabilitate.Raportul dintre social i biologic in structurapersonalitii in*ractorului'n cadrul orientrii biologice +sau bioantropologice/, personalitateainfractorului este sinonim cu individualitatea fi"ic i patologic, adiccu o sum de stigmate care configurea" portretul-tip distinct alcomportamentului uman.'n cele din urm, in orientarea sociologic ,conceptul de personalitate a infractorului este ba"at pe ideea cpersoana este re"ultatul influenelor determinate de factorii socio-culturali .Rolul alienrii #instrinrii$ i *rustrrii in procesul*ormrii personalitii in*ractorului Alienareaconst n autoi"olare a individului fa de societate ca urmarea respingerii lui de ctre aceasta. Procesul de alienare poate avea locla diferite niveluri sociale i s fie legat de felurite fenomene sociale

+economice, socio-culturale etc./. Privit din perspectivacriminogene"ei alienarea se nscrie, desigur, n procese de naturglobal, privit ns prin prisma formrii personalitii infractorului,

nstrinarea cunoate un cadru simitor mai restr$ns% se produce lanivel de microgrup.Pentru claritate, s urmrim un e?emplu de alienare. Presupunem cun elev i-a schimbat locul de reedin i, astfel, s-a pomenit ntr-uncolectiv nou +coal, liceu etc./. #n noul su colectiv, el este nsignorat, neglijat fie ntr-o manier brutal +btaie de joc/, fie n una mai(civili"at) +nu i se acord nici o atenie/. #n atare situaie el nu se vaputea manifesta.Fr, fiecare individ posed necesitatea intrinsec de a

se manifesta, de a-i reali"a potenialul, de a da curs energiilor sale.:ilit de circumstane, elevul n cau" va cuta, cu siguran, un mediuce i-ar permite s se manifeste. Ei dac mediul, care i va oferi o atareposibilitate va avea orientare criminal, atunci e foarte probabil c elva pi pe calea infraciunilor.7aracteristic nstrinrii este c aiciacionea" preponderent factorii e?terni +e?ogeni/. 'ndivi"ii c"ui, deregul, victime ale alienrii nu se deosebesc cu nimic de ceilali i nu nei se afl cau"a respingerii lor.


30/38

Ei mai este ceva de reinut. &lienarea poate fi nu doar negativ +ca"ule?aminat mai sus/, ci i po"itiv +persoana nstrinat i gseterefugiu n lumea crilor, ca mai apoi s fac invenii, de care arbeneficia o societate ntreag/ sau neutr +de pild, persoana n cau"prsete societatea, pentru a-i duce restul vieii n mijlocul unei

pduri/.;rustrarea este sentimentul pe care l resimte individul privatde un drept sau nelat n ateptrile, aspiraiile sale. Reaciile lafrustrare sunt cele mai diferite, depin"$nd de agentul frustrant ipersonalitatea celui frustrat.


31/38

infractori%a/ infractor nt$mpltor U care a comis pentru prima oarinfraciune lipsit de gravitate datorit unor circumstane accidentale,fapt care este n contradicie cu conduita anterioar actuluiinfracional*b/ infractor situaional U persoana care a comis pentruprima dat infraciune, ns grav, fiind constr$ns de mprejurri

defavorabile*c/ infractor instabil U persoana care a svrit pentruprima oar infraciune, dar care persoan se caracteri"ea", n genere,negativ i a comis n trecut nclcri de lege*d/ infractor nrit Upersoana care a comis n repetate r$nduri infraciuni, inclusiv cele cuantecedente penale*e/ infractor deosebit de periculos U persoana carea svrit n repetate r$nduri infraciuni grave.'nfractorii pot fi clasificai n ba"a diferitor criterii%2/ dup vrst avemurmtoarele grupuri% 29-23 ani, 28-2> ani U (infractori minori)* 2 - 9ani, 3- 0 ani U (infractori tineri)* 5 -90 ani U (infractori maturi)* peste3 ani U (infractori n etate). / dup starea social i ocupaie% elevi,studeni, muncitori, agricultori, funcionari, pensionari, persoane

nencadrate n c$mpul muncii etc.5/ dup gradul de instruire% infractoricare au coala general* infractori care au coala profesional*infractori care au liceul* infractori cu studii superioare.9/ dup stareapersoanei n momentul comiterii infraciunii% n stare de ebrietate* ncomponena unui grup criminal* n stare de e?citaie narcotic* ntimpul ispirii pedepsei etc. 7lasificarea infractorilor este operat i ncercetrile statistice, care furni"ea" criminologiei informaii preioaseConceptul de victimologie criminologic7onceptul de victimologie defineste actiunile victimei ca unic mod dereparare, de recuperare a intereselor individuale, noile reguli si principiicomportamentale adoptate de victima, actele de vointa, simtamintele,constrangerea morala, fundamentele morale, dificultatile de adaptare,sinte"a cau"alitatii agresionale, cone?iunile in actiunile agresivo-victimologice precum si conflictul acestora.'ntrucat victima e?istaalaturi de un act agresional, determinarea acestuia va relevaidentitatea manifestarilor victimale, evolutia singulara a acestora siefectul social al victimi"arii. Modul in care victima percepe, intelege,accepta sau respinge violenta actului agresiv are valoare pentrustabilirea lantului cau"elor si efectelor fenomenului victimal. 6?punereae?acta a elementelor si laturilor actului agresional, a efectelor acestuiaasupra victimei repre"inta forme specifice de definire a victimologiei.Clasi*icarea i tipologia victimelor2/ ictime care anterior faptului infracional nu au avut nici olegturcu fptaul ictima nu are nici o parte de vin n actulinfracional*incidental victima s-a aflat la locul infraciunii. &stfel, esteca"ulfuncionarului de la ghieul unei bnci care nu are nici o legturcuinfractorul, el devine victim numai pentru c la ora respectiv seaflaacolo.#n ca"urile de acest tip, aciunea infractorului este re"ultatuluneideci"ii unilaterale luate de el, victima sub nici un aspect nu are


32/38


33/38

>/ ictime politice sunt persoanele care au de suferit dincau"aconvingerilor lor, convingeri care nu trebuie s se materiali"e"eneaprat n aciuniF interesant tipologie este cea pe care criminologul Lolf Middendorf oface victimei escrocheriei +!ogdan :$ntea, 20 /. &ceasttipologie

cuprinde patru categorii de victime escrocate%2/ ictimaHgeneroas),care este deseori pgubit nu prin faptulc ar dori vreunavantaj material din relaia cu infractorul, ci din cau"adisponibilitiisale de a sri n ajutorul oricui i cere concursul. ;aliiceretori, careafiea" diverse infirmiti fi"ice sunt profitorii naivitiivictimelor. 4otaici se ncadrea" Hgeneroii) care g"duiesc diversepersoane, dupcare se tre"esc jefuii de o parte din bunuri./ ictimele Hbunelor oca"ii)sunt cele ce fac cumprturioca"ionale dela indivi"i necunoscui care se pretind a fi n Hjenfinanciarmomentan) i ofer la preuri deri"orii diverse obiecte demarevaloare.

5/ ictimele devoiunii i ale afectivitii .#n aceast categorieintrreligioii fanatici, care sunt dispui s done"e bani, bunuri, srenune laproprieti etc. pentru a putea fi pe placul unor puterisupranaturale.

4ot din aceast categorie de victime fac parte i acelefemei maiv$rstnice care vor s se cstoreasc cu orice pre.9/ ictimele lcomiei i ale doritorilor de mari c$tiguri ilicite.#n ca"ul acestora este greu de stabilit ce parte de vin are fiecaredintreprotagonitii aciunii. 7umprtorii de aciuni ale cror valoare vacreteimediat, finanatorii unor sisteme sigure de c$tig la rulet, suntmostredin infinitele variante pe care escrocii mai rafinai le utili"ea"pentruatragerea i jefuirea victimelor.;attah +208>/ diferenia"

victimele dup gradul de participare iimplicare n comiterea actelorinfracionale% nonparticipare* latent,predispus* provocator* participant*fals.&pro?imativ tot n ba"a acestui criteriu 1amborn +208 /stabiletease categorii de victime, subliniind n special tipul deHnt$lnire) victim-infractor% iniiere* facilitare* provocare* comitere,sv$rire* cooperare*instigare.7ea mai simpl clasificare pare a fi ceareali"at dup criteriulagentului victimi"ator% victime ale omorului, aleloviturilor cau"atoare demoarte, ale t$lhriei, ale violului, ale furtului,ale nelciunii etc.:ictimi%are i victimitate7ercetrile au demonstrat c anumite persoane sunt supuse unui maimare risc de a deveni victime. Jradul de predispo"iie a persoanei de adeveni victim este numit vulnerabilitate victimal, iar prin victimitateconcepem acele nsuiri, trsturi, capaciti, roluri ndeplinite +nsocietate/ etc., care predispun persoana de a deveni victim. &supragradului de vulnerabilitate victimal influenea" a/ factori personali%v$rsta +minoritate, btr$nee/, se?ul, deficienele psihice, careneleeducaionale sau e?periena social redus, calitatea de poliist, debodGguard etc.* b/ factori situaionali% anumite situaii care i fac pe


34/38

unii indivi"i n mai mare msur susceptibili de a deveni victime, esteca"ul turitilor ntr-o ar strin, cltorilor n transportul urban etc.Prin victimi"are se nelege procesul de transformare a persoanei nvictim.Personalitatea i comportamentul victimei in

mecanismul actului in*racionalRolul victimei n mecanismul actului infracional este cel mai divers,variind de la unul pasiv +infractor activ/ pn la altul activ +infractorpasiv/. Privit prin aceast prism, comportamentul victimei poate fi% a/neutru U nu contribuie nici la comiterea infraciunii, nici lacontracararea ei* b/ po"itiv +socialmente ncuviinat/ U se manifestprin opunere de re"isten activ mpotriva atentatului criminal* c/negativ U victima nsi ncalc ntr-un mod oarecare normele moralesau juridice +provocarea infractorului, contractarea unei afaceri ilicite,aflarea n stare de ebrietate etc./Clasi*icarea situaiilor victimogene dupcomportamentul victimei&adar, n ba"a ideilor metodologice menionatei a anali"ei practicii

judiciare din Republica Moldova, distingem patru tipuri generali"ate desituaii victimogene dup comportamentul victimei% 2/ situaiile cucomportament provocator al victimei* / situaiile n care victima areun comportament neatent, uuratic, riscant, neprev"tor, crendcondiii obiective favorabile pentru comiterea infraciunii* 5/ situaiile,

n care comportamentul victimei este po"itiv, dar strnete o reacienegativ, un comportament ilegal din partea infractorului* 9/ situaiilecu comportamentul neutral al persoanei vtmate. #n cadrul primului

tip de situaii am evideniat situaiile create de o provocare activ avictimeii situaiile aprute ca urmare a unei provocri pasive apersoanei vtmate. #n funcie de graduli formele provocrilor activeam difereniat tipul respectiv n trei subtipuri% a/ situaii cu impactsporit* b/ situaii cu impact mai puin sporit* c/ situaiile n careiniiativa n procesul conflictului nu-i aparine victimei, dar ei i revinerolul de Hcatali"ator)Raportul ;in*ractor


35/38

nchis% Hatentator, victim, atentator)i Hvictim, atentator, victim).&ceast categorie necesit un studiu mai amplu att n ba"a datelorstatistice generale, ct i n ba"a metodei biografice de cercetare iacumulare a unui material bogat victimologic .:inovia victimei "o iunea de vinovie, atunci cnd ea este atribuit victimei, nu trebuieidentificat cu vinovia subiectului infraciunii. #n ca"ul victimei, prinvinovie concepem nu doar latura subiectiv a conduitei, cicomportamentul integral al victimei, adic att aspectul obiectiv, ct icel subiectiv sunt privite n corelaie.


36/38

preventiv cu caracter general i special +criminologic/. 7orelaiaacestor nivele de prevenire. Profila?ia +prevenirea/ general, special iindividual evideniat dup nivelul i direcia de aplicare a msurilorpreventive conform nivelului criminalitii. 4ipurile profila?ieiindividuale. Msurile preventive aplicate dup volumul teritorial.

&nali"a msurilor sociale i special-criminologice de prevenire acriminalitii dup mecanismul de aciune. Msurile social-economice,organi"aionale i de dirijare, ideologice, tehnice i juridice.Pro*ila2ia individual a criminalitiiA preveni nseamn a atrage atenia cuiva asupra consecinelor negativeale unor aciuni, a informa n prealabil, a averti"a, a adopta msuri deprecauie pentru a nltura un eveniment care ar putea fi neplcut, aprent$mpina sv$rirea unor fapte ce contravin legiiSubiecii prevenirii criminalitii@ubiecii prevenirii criminalitii. Frganele legislative i e?ecutive casubieci ai profila?iei. Prevenirea criminalitii de ctre organelemunicipale.Frganele de drept ca subieci ai prevenirii criminalitii. &ctivitateaprofilactic a judectoriilor, procuraturii, organelor afacerilor interne ia securitii naionale, avocaturii, notariatuluiPrincipiile prevenirii criminalitiia/ legalitatea* b/ respectarea drepturilor i libertilor fundamentale aleomului* c/ operativitatea* d/ inevitabilitatea pedepsei* e/ securitateainformatic i protecia datelor cu caracter personal* f/ utili"areacomple? a msurilor de profila?ie% juridice, social-economice iinformatice* g/ parteneriatul social, colaborarea autoritiloradministraiei publice cu organi"aii internaionale, cu organi"aiineguvernamentale, cu ali repre"entani ai societii civile.Legislaia criminologic -legislatia (enalaProblema violenei domestice) iolena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut npre"ent sau n trecut, a unei rniri fi"ice n cadrul relaiei dintrepartenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu.&tacul fi"ic sau se?ual poate fi nsoit de intimidri sau abu"uri verbale*distrugerea bunurilor care aparin victimei* i"olarea de prieteni, familiesau alte poteniale surse de sprijin* ameninri fcute la adresa altorpersoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor* furturi*

controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor,deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie).:enumete Bviolena n familieB orice act vtmtor, fi"ic sau emoionalcare are loc ntre membrii unei familii. &bu"ul n interiorul unei familiipoate lua multe forme% abu"ul verbal, refu"ul accesului la resursefinanciare, i"olarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care nunele ca"uri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.


37/38

familiei, n urma unor cercetri s-a descoperit c de fapt numrulbrbailor agresai este destul de mare. 6?perii care cercetea"aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen largrsp$ndit, mult mai rsp$ndit dec$t arat sondajele, pentru simplu faptca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor.;amilia care

constituie un teren de manifestare a violenei domestice devine maipuin transparent i deschis mediului social imediat% familia lrgit,vecinii, prietenii, colegii. 6ste evident i"olarea social a acestorfamilii. 6le capt o stigm n ochii celorlali i n acelai timp unsentiment de stigm i culp care le face s se i"ole"e.:oul violent nudorete ca soia lui s ntrein relaii sociale n cadrul crora s-ipoat mrturisi suferina i eventual s poat primi un sprijin.Pe dealt parte, brbaii violeni au ca i caracteristici de personalitate lipsaabilitilor i a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violeni, acomunica, n mediul intim al cminului, devine mai mult un prilej de a-lataca verbal pe cellalt, n vreme ce, la locul de munc rm$ne o

rutin de relaionare superficial cu ceilali, un rol jucat n limiteleorelor de serviciu.Problema legali%rii prostituieiC6"=2A9 Proliferarea bolilor cu transmitere se?ual, n special :'


38/38

supun principiului de opo"i tie sistematic fat de normelestabilite/:ubcultura (criminal)are patru caracteristici%2.sociali"area la crim seface prin contactul cu semenii care au reuit deja n lumeadelincven tei i care propun mijloace de reuit social admirate .ade"iunea lalumea delincven tei se face printr-un proces nencetat de nv tare i

evoluea" n ritmul responsabilit tilor pe care un nou venit leprimete5.definirea rolului de criminal cere e?isten ta unor rela tiicodificate ntre lumile legalit tii i ilegalit tii9.organi"area social acriminalit tii asigurconformitatea conduitelor membrilor sai reprimind manifestarile deviante inraport cu normele acestei organizari

,ustiia restaurativ i perspectivele ei in RepublicaMoldova

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	gregory-gd
View:	286 times
Download:	0 times

Teste Criminologie.[Conspecte.md]

Documents