+ All Categories
Home > Documents > Teste Boli Infect La Copii 3

Teste Boli Infect La Copii 3

Date post: 24-Oct-2015
Category:
Upload: renata-strah
View: 49 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
82
201 DISMICROBISMUL INTESTINAL Complement simplu 1. La nou-născuţi, microflora intestinală este reprezentată preponderent de: A. Bacillus bifidus B. Enterococcus C. Proteus D. Klebsiella E. Esch. coli hemolizantă 2. La nou-născutul alimentat natural bifidoflora se stabileşte evident dominantă în: A. 1-a–a 2-a zi B. A 5-a– a 7-a zi C. A 2-a– a 3-a săptămână D. 1-a lună E. A 6-a lună 3. Flora rezidentară (permanentă) intestinală din colon la copiii de vârstă şcolară este reprezentată de: A. Stafilococcus aureus B. Candida albicans C. Bacteroides şi bifidus Bacterium D. Clostridium perfringens E. Enterobacter cloacae 4. Rolul decisiv în diagnosticul dismicrobismului intestinal la copii îi revine: A. Hemoleucogramei B. Proteinogramei C. Coproculturii D. Probelor hepatice E. Investigaţiilor serologice 5. Numiţi cea mai eficientă metodă de corecţie a tulburărilor microflorei intestinale la copilul mic este: A. Alimentaţia corectă B. Antibioterapia C. Vitaminele D. Bacteriofagii E. Fermenţii
Transcript
Page 1: Teste Boli Infect La Copii 3

201

DISMICROBISMUL INTESTINAL

Complement simplu

1. La nou-născuţi, microflora intestinală este reprezentată preponderent de:A. Bacillus bifidusB. EnterococcusC. ProteusD. KlebsiellaE. Esch. coli hemolizantă

2. La nou-născutul alimentat natural bifidoflora se stabileşte evident dominantă în:A. 1-a–a 2-a ziB. A 5-a– a 7-a ziC. A 2-a– a 3-a săptămânăD. 1-a lunăE. A 6-a lună

3. Flora rezidentară (permanentă) intestinală din colon la copiii de vârstă şcolară estereprezentată de:

A. Stafilococcus aureusB. Candida albicansC. Bacteroides şi bifidus BacteriumD. Clostridium perfringensE. Enterobacter cloacae

4. Rolul decisiv în diagnosticul dismicrobismului intestinal la copii îi revine:A. HemoleucogrameiB. ProteinogrameiC. CoproculturiiD. Probelor hepaticeE. Investigaţiilor serologice

5. Numiţi cea mai eficientă metodă de corecţie a tulburărilor microflorei intestinale la copilulmic este:

A. Alimentaţia corectăB. AntibioterapiaC. VitamineleD. BacteriofagiiE. Fermenţii

Page 2: Teste Boli Infect La Copii 3

202

6. Diagnosticul dismicrobismului intestinal poate fi stabilit numai în baza:A. BiliculturiiB. HemoculturiiC. CoproculturiiD. Culturii din nazofaringeE. Uroculturii

7. Dismicrobismul intestinal la sugari se manifestă mai frecvent prin sindromul:A. CataralB. MeningianC. DispepticD. EruptivE. Limfoadenopatie

Complement multiplu

1. Flora intestinală obligatorie (concomitentă florei rezidentare) la copii este reprezentată de:A. Esch. coli 2-4·10 8

B. Enterococcus 105-106

C. Lactobacterii facultativ anaerobe 105-108

D. Candida 0-105

E. Klebsiella 0-106

2. Flora intestinală tranzitorie (ocazională) este reprezentată de:A. StafilococcusB. Candida albicansC. Enterobacterii condiţionat patogeneD. LactobacteriiE. Bifidobacterii

3. Microflora intestinală normală la copii, calitativ şi cantitativ, depinde mult de următoriifactori:

A. Sezonul anuluiB. Terapia antiviralăC. Vârstă copiluluiD. Rehidratarea oralăE. Tipul de alimentaţie

4. Cauzele declanşării şi evoluţiei dismicrobismului intestinal la copiii mici sunt:

Page 3: Teste Boli Infect La Copii 3

203

A. Utilizarea antibioticelor deseori neraţionalăB. Maladii infecţioase digestive repetateC. Alimentaţia naturalăD. Encefalopatia perinatalăE. Alimentaţia artificială

5. Dismicrobismul intestinal compensat la sugari se manifestă prin:A. Scăderea poftei de mâncareB. HipertermieC. Scăderea ponderalăD. Pusee subfebrileE. Diaree

6. Dismicrobismul intestinal subcompensat la copii se manifesta clinic prin:A. Subfebrilitate stabilăB. InapetenţăC. Regurgitaţii, vome, diareeD. HemocolităE. Semne meningiene pozitive

7. Dismicrobismul intestinal decompensat la copii se manifestă clinic prin:A. Semne de intoxicaţie generalăB. Vome repetateC. Diaree cu scaune cu mucus, uneori şi cu striuri de sângeD. Scaune normaleE. Constipaţii

8. Diagnosticul dismicrobismului intestinal se bazează pe:A. Anamneza boliiB. Radiografia abdominalăC. Tabloul clinic şi evoluţia boliiD. CorpoculturiE. Electrocardiogramă

9. Factorii predispozanţi la dismicrobismul intestinal al nou-născutului sunt:A. Acutizarea maladiilor cronice în timpul sarcinii la gravidăB. Alimentaţia artificială precoceC. PrematuritateaD. Alimentaţia naturalăE. Născut de mamă purtătoare de HbsAg

Page 4: Teste Boli Infect La Copii 3

204

10. Simptomatologia clinică a dismicrobismului intestinal la nou-născut include:A. MeteorismB. Scaune lichide frecventeC. SubfebrilitateD. FebrăE. Icter

11. Tratamentul dismicrobismului intestinal la copii include:A. CorticosteroiziB. ImunocorecţiaC. Restabilirea microbiocenozei intestinaleD. Recuperarea funcţională a intestinuluiE. Antibioterapia

12. Tratamentul dismicrobismului intestinal decompensat la copii include:A. CorticosteroiziB. ImunoglobulineC. EubioticeD. AntibioticeE. Antivirale

13. Tratamentul dismicrobismului intestinal subcompensat va include:A. Lactate acidulateB. EubioticeC. AntibioticeD. CorticosteroiziE. Fermenţi

14. Diagnosticul diferenţial al dismicrobismului intestinal la copii se face cu:A. Infecţii intestinale acute cu ECPB. Mononucleoza infecţioasăC. Hepatita viralăD. ShigelozaE. Escherichioza

Page 5: Teste Boli Infect La Copii 3

205

HEPATITELE VIRALE

Complement simplu

1. Hepatita virală A forma anicterică la copii este caracterizată prin:A. Icter slab pronunţatB. Bilirubinemie uşoară, cu predominarea fracţiei conjugateC. Valorile ALAT crescuteD. Semne catarale majoreE. Erupţii cutanate

2. În hepatita virală A la copii, forma frustă, se va înregistra unul din următoarele semne:A. Intoxicaţie pronunţatăB. Icter pronunţatC. Erupţii hemoragiceD. ArtralgiiE. Hepatomegalie

3. Care semn clinic nu este caracteristic pentru forma malignă a hepatitei virale la copii?A. Adinamie, agitaţie, convulsiiB. Hepatomegalie pronunţatăC. Vomă repetată, regurgitaţiiD. Icter pronunţatE. Sindrom hemoragic

4. Care afirmaţie referitor la hepatita virală congenitală nu este corectă?A. Semne de intoxicaţie moderateB. Hepatomegalie neînsemnatăC. Sindrom hemoragic frecventD. Hiperbilirubinemie cu predominarea fracţiei neconjugateE. Activitatea ALAT, F-1-fosfat aldolazei uşor crescute

5. Forma malignă în hepatita virală la copii se întâlneşte cel mai frecvent în caz de:A. HVAB. HVCC. HVBD. HVEE. Hepatita în infecţia cu citomegalovirus

Page 6: Teste Boli Infect La Copii 3

206

6. Marcherul important al contagiozităţii copilului bolnav de HVB este:A. HBsAgB. HBcAgC. HBeAgD. Anticorpi anti-Hbe AgE. Anticorpi anti-Hbc Ag

7. Encefalopatia hepatică acută în hepatita virală la copii are, de regulă, consecinţa:A. ÎnsănătoşireB. Însănătoşire incompletăC. Hepatită cronicăD. Sfârşit letalE. Ciroză hepatică postnecrotică

8. Encefalopatia hepatică acută în hepatita virală se întâlneşte mai frecvent la:A. Nou-născuţiB. SugariC. PreşcolariD. AdulţiE. Şcolari

9. În caz de encefalopatie hepatică acută la copii, nu lipsesc:A. Convulsii tonicocloniceB. Vome cu sângeC. Conştiinţa clarăD. TahipneeE. Oligurie

10. Cel mai informativ test biochimic în encefalopatia hepatică acută la copii este:A. HipertransaminazemiaB. HiperbilirubinemiaC. B-lipoproteide valori mariD. Protrombinemia sub 40%E. Testul cu timol valori mici

Complement multiplu

1. Hepatitele virale la sugari sunt produse, de obicei, de:A. Virusul hepatic AB. Virusul hepatic BC. Virusul hepatic C

Page 7: Teste Boli Infect La Copii 3

207

D. Virusul hepatic DE. Virusul hepatic E

2. În hepatita virală B, forma gravă, la copii pot fi:A. Icter progresivB. Manifestări hemoragiceC. Hepatomegalie, ficat dolorD. Intoxicaţie moderatăE. Convulsii repetate

3. Criteriile clinice majore de gravitate în hepatita virală la copiii mici sunt:A. Intoxicaţie pronunţatăB. Icter progresivC. Hepatomegalie moderatăD. ExantemE. Sindrom hemoragic

4. În perioada de prodrom a HVA la copii, diagnosticul diferenţial se face cu:A. IRVAB. Stări alergiceC. Toxiinfecţii alimentareD. ReumatismE. Apendicită

5. Consecinţele HVB la copii pot fi:A. Vindecarea completăB. CronicizareaC. LetalitateaD. Pancreatita acută necrozantăE. Insuficienta renală cronică

6. Perioada de prodrom în HVA la copii se distinge prin:A. Durata de 3–5 zileB. Febră în 60% din cazuriC. ArtralgiiD. Dureri abdominaleE. Erupţii cutanate

7. Care sunt particularităţile HBA la copii faţă de adulţi?A. Evoluţie mai severăB. Adenopatii frecvente

Page 8: Teste Boli Infect La Copii 3

208

C. Hepatomegalie mai pronunţatăD. Forme anicterice frecventeE. Durata icterului este mai scurtă

8. Care dintre parametrii clinici şi paraclinici enumeraţi mai jos sunt indici de pronostic severimediat în evoluţia hepatitei virale acute?

A. Hepatomegalia importantăB. SplenomegaliaC. Micşorarea progresivă a ficatuluiD. Prezenţa sindromului hemoragicE. Scăderea rapidă a titrului de AgHBs

9. Terapia cu corticosteroizi nu este indicată copiilor cu hepatită virală acută în:A. Forma severă a HVB la sugariB. Forma severă a HVEC. Forma malignă a HVBD. Forma severă a HVAE. Hepatita virală B forma medie+varicela

10. Testul cu timol, valori crescute vor fi în:A. HVAB. HVBC. HVCD. HVDE. HVE

11. Alfa-interferoni sunt indicaţi în formele severe de:A. HVBB. HVEC. HVCD. HVAE. HVD

12. Hepatosplenomegalia la nou-născuţi se înregistrează în:A. Rubeola congenitalăB. Toxoplasmoza congenitalăC. HVB congenitalăD. Sindromul JilbertE. Icterul hemolitic

Page 9: Teste Boli Infect La Copii 3

209

13. Bilirubinemie cu predominarea fracţiei conjugate la nou-născuţi va fi în:A. Icterul fiziologicB. Icterul hemoliticC. HVB congenitalăD. Atrezia căilor biliareE. Sindromul Crigler-Najjar

14. Alegeţi 3 indici ce caracterizează citoliza hepatică:A. Bilirubina sericăB. ALATC. ASATD. GamaglobulineE. Fructozo-1-fosfat aldolaza

15. În forma malignă a HVB la copii cele mai frecvente complicaţii sunt:A. Edemul cerebralB. Deshidratarea severăC. Insuficienţa renalăD. Insuficienţa respiratorieE. Hemoragii digestive masive

16. Cele mai caracteristice teste biochimice în encefalopatia hepatică acută în HVB la copiisunt:

A. Bilirubinemia (200 mmol/l şi mai mult)B. Protrombinemia 50–60%C. Protrombinemia sub 40%D. Testul cu sublimat redusE. Hipertransaminazemia

17. Semnele clinice de bază în encefalopatia hepatică acută la copii sunt:A. Miros hepatic („ficat crud”)B. Vome de tip „zaţ de cafea”C. OligurieD. SplenomegalieE. Intoxicaţie moderată

18. Pentru forma malignă a HV la copii este caracteristic:A. Este provocată mai frecvent de virusurile hepatice B şi DB. Apare mai des în hepatita virală CC. Mai frecvent o făceau sugarii pînă la vaccinarea anti HVB

Page 10: Teste Boli Infect La Copii 3

210

D. Se manifestă în primele 2 săptămâni de la debutul boliiE. Pronosticul este favorabil

19. Pentru hepatita virală B la copii, formă gravă, sunt caracteristice:A. Icter progresivB. Manifestări hemoragiceC. Hepatomegalie, ficat dolorD. Intoxicaţie slab pronunţatăE. Convulsii repetate, status convulsiv

20. Criteriile clinice majore de gravitate în hepatita virală B la copiii mici sunt:A. SplenomegaliaB. Icterul progresivC. DiareeaD. Tulburarea somnului, vomele repetateE. Sindromul hemoragic

21. Consecinţele HVB la copii pot fi:A. Vindecare completăB. CronicizareC. DecesD. Abces hepaticE. Pareze şi paralizii flasce

22. Ce markeri serologici puteţi solicita pentru confirmarea infecţiei cu virusul hepatitie C?A. Anticorpi anti-HCVB. ARN HCVC. Anticorpi anti-HCV IgMD. Determinarea de anticorpi antimuşchi netedE. ALAT, ASAT

23. Indicaţi manifestările extrahepatice în hepatita virală B:A. Pneumonie interstiţialăB. Glomerulonefrită membranoasăC. Poliartrită nodoasăD. Laringită stenozantăE. Anemie aplastică

24. Markerii infecţiei cu virusul hepatitei B:A. Ag HBsB. Ag HBe

Page 11: Teste Boli Infect La Copii 3

211

C. Anti-CMVD. Anti-HBc IgME. Anti- HCV

25. În HVA la copii, perioada preicterică, poate avea loc:A. Sindrom digestivB. Sindrom pseudoreumaticC. Sindrom eruptivD. Sindrom pseudogripalE. Manifestări atipice, simulând abdomen acut

26. Sindromul hepatopriv (insuficienţă celulară hepatică) se pronunţă prin:A. HipoprotrombinemieB. HipofibrinogenemieC. HipoalbuminemieD. HipertransaminazemieE. B-lipoproteide serice cu valori crescute

27. Erupţii alergice în perioada preicterică pot fi în:A. HVAB. HVBC. HVCD. HVDE. HVE

28. Tratamentul HVA la copii, formă gravă, se efectuează cu:A. Repaos la pat în perioada de stareB. Regim alimentar, dietăC. Terapie perfuzionalăD. CorticosteroiziE. Antivirale

29. Consecinţele hepatitei virale A la copii pot fi:A. Vindecare completă cu restabilirea funcţiei hepaticeB. Vindecare cu un mic defect histomorfologic – „fibroza hepatică”C. CronicizareD. Ciroză hepaticăE. Complicaţii ale căilor biliare şi gastroduodenite

Page 12: Teste Boli Infect La Copii 3

212

30. Vi-feronul este indicat în:A. HVB forma severăB. HVB forma malignăC. HVC forma cronică activăD. HVB forma cronică activăE. HVE

31. Particularităţile HVD-coinfecţie la copii sunt:A. Până la vaccinarea anti HVB se înregistra frecvent la sugariB. Pronosticul frecvent favorabilC. Forme severe şi maligne frecventeD. Letalitate înaltăE. Risc major de cronicizare

32. Evoluţia HVA la copii se caracterizează prin:A. Deseori, forme uşoareB. Rareori, forme severeC. Forme fulminante excepţionaleD. Letalitate înaltăE. Pronostic nefavorabil

33. Particularităţile HVB la sugari:A. Perioada preicterică scurtă sau absentăB. Hepatosplenomegalia e mai pronunţată decât la copiii mariC. Formele severe şi medii – mai frecventeD. Semnele de intoxicaţie – slabeE. Convalescenţa – scurtă

Page 13: Teste Boli Infect La Copii 3

213

MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ

Complement simplu

1. Indicaţi unul din sindroamele cardinale ale mononucleozei infecţioase la copii:A. ArtritaB. EncefalitaC. Limfoadenopatia generalizatăD. PancreatitaE. Orhita

2. Precizaţi ce manifestări clinice se depistează, de regulă, în mononucleoza infecţioasă lacopii:

A. Erupţia rubeoliformăB. Edemul palpebralC. Icterul sclero-tegumentarD. Angina, limfoadenopatia, hepatosplenomegaliaE. Hematuria

3. În mononucleoza infecţioasă, evidenţierea anticorpilor heterofili (de tip Ig M) se face prin:A. Testul ŞicB. Testul DickC. Testul Paul-Bunnel-DavidsohnD. Testul ELIZAE. Testul Widal

4. Tratamentul etiotrop al mononucleozei infecţioase la copii se face cu:A. PrednisolonB. AmpicilinăC. RibavirinăD. AciclovirE. Lamivudină

5. În mononucleoza infecţioasă la copii, tipurile de angină pot fi următoarele, cu excepţia:A. EritematoasăB. FolicularăC. LacunarăD. MembranoasăE. Necrotică

Page 14: Teste Boli Infect La Copii 3

214

6. La copil, boala infecţioasă care se manifestă cu poliadenopatie este:A. Hepatita virală acutăB. ParagripaC. SalmonelozaD. Mononucleoza infecţioasăE. Pertussis

7. Tratamentul formelor severe ale mononucleozei infecţioase la copii va include următoarele,cu excepţia:

A. Repaos la patB. Antiinflamatoare nesteroidieneC. Igiena riguroasă a cavitaţii bucaleD. CorticoterapiaE. Ampicilina pentru suprainfecţii bacteriene

8. Precizaţi în care cazuri de mononucleoză infecţioasă la copii nu se administreazăcorticosteroizi:

A. Forme severe (febră, adenopatii enorme, hepatite etc.)B. Complicaţii nervoaseC. Cazuri de anemie hemolitică autoimunăD. Forme comune (tipice, necomplicate)E. Cazuri cu purpură trombocitopenică

9. Precizaţi afirmaţia incorectă privind mononucleoza infecţioasă la copii:A. Nu exista un tratament antiviral.B. Suprainfecţiile bacteriene se tratează cu ampicilină.C. Există vaccin anti-EBV.D. Este o boală cu declarare obligatorie numeric.E. Pronosticul este cel mai frecvent favorabil.

10. Pentru mononucleoza infecţioasă la copii sunt caracteristice următoarele sindroame, cuexcepţia:

A. AnginaB. PoliadenopatiaC. FebraD. Modificările caracteristice hematologiceE. Diareea

Page 15: Teste Boli Infect La Copii 3

215

11. Care din complicaţiile specifice enumerate nu este caracteristică infecţiei cu virusulEpstein-Barr la copii?

A. Nevrita nervului facialB. Anemia hemoliticăC. Purpura trombocitopenicăD. AgranulocitozaE. Insuficienţa hepatică acută

12. Pentru mononucleoza infecţioasă la copii, forma medie, sunt caracteristice următoarelesindroame, cu o excepţia:

A. Semne de intoxicaţie cu febră (38,5–39ºC)B. Tirajul cutiei toraciceC. Limfoadenopatia generalizatăD. Amigdalita supurativăE. Hepatosplenomegalia

13. În mononucleoza infecţioasă virusul Epstein-Barr are drept „ţintă” limfocitele B, cuexcepţia:

A. Ţesutul limfatic al mucoasei orofaringiene şi faringelui posteriorB. Ţesutul limfatic al mucoasei amigdalelorC. Ţesutul limfatic din splină, ficatD. Ganglionii limfatici perifericiE. Plăcile Payer şi foliculii solitari din intestinul subţire

14. Agentul etiologic al mononucleozei infecţioase este:A. Virusul citomegalicB. Virusul Epstein-BarrC. Virusul Herpes simplex-ID. Virusul Herpes simplex-IIE. Virusul varicelo-zosterian (VZV)

15. Virusul Epstein-Barr face parte din familia:A. PicornaviridaeB. HepadnaviridaeC. HerpesviridaeD. TogaviridaeE. Paramyxoviridae

16 Profilaxia specifică a mononucleozei infecţioase include:A. Gamma-globuline standartB. Levamizol

Page 16: Teste Boli Infect La Copii 3

216

C. InterferonD. VaccinE. Nu există nici o metodă specifică de profilaxie

Complement multiplu

1. Selectaţi infecţiile virale la copii, care pot evolua cu sindrom mononucleozic:A. Infecţia cu virusul respirator sinciţialB. Infecţia cu virusul citomegalicC. RubeolaD. OreionulE. Infecţia cu virusul Epstein-Barr

2. Care din afirmaţiile enumerate caracterizează febra în mononucleoza infecţioasă la copii?A. Are caracrer bifazicB. Durează 7–28 zile şi mai multC. Se întâlneşte în 80% din cazuriD. Durează 1–3 zileE. Cu oscilaţii între 38 şi 40ºC

3. În mononucleoza infecţioasă la copii, adenopatia deseori poate fi:A. LaterocervicalăB. OccipitalăC. GeneralizatăD. Cu evoluţie spre fistulizareE. Cu ganglioni limfatici aderenţi, dureroşi

4. Limfadenita cervicală acută la copii are drept cauză:A. Amigdalita acutăB. ScarlatinaC. TuberculozaD. Mononucleoza infecţioasăE. Intoxicaţia cu digitalice

5. Care simptome indică afectarea nazofaringelui în mononucleoza infecţioasă la copii?A. Respiraţia nazală dificilăB. Tumefierea amigdalelor retronazaleC. Tusea frecventăD. Respiraţia zgomotoasă cu gura deschisăE. Eliminări nazale purulene

Page 17: Teste Boli Infect La Copii 3

217

6. În mononucleoza infecţioasă la copii se pot declanşa următoarele complicaţii:A. Anemia hemolitică (mecanism autoimun)B. Emfizemul subcutanatC. Ruptura splineiD. Hemoragii pulmonareE. Abcese periamigdaliene

7. Mononucleoza infecţioasă se mai numeşte:A. Boala sărutuluiB. Boala ghearelor pe pisicăC. Angina monocitarăD. Febra ganglionarăE. Boala Lyme

8. Afectarea sistemului reticulo-endotelial în mononucleoza infecţioasă la copii se manifestăprin:

A. Mononucleare atipice în sângele perifericB. HepatosplenomegalieC. PoliadenopatieD. Afectarea bronhiilor şi bonşiolelorE. Artralgii tranzitorii

9. Morbiditate maximă prin mononucleoza infecţioasă se înregistrează la:A. SugariB. PreşcolariC. AdolescenţiD. MaturiE. Adultul tânăr

10. Tabloul clinic al mononucleozei infecţioase la copii include:A. Febra persistentăB. Angina pseudomembranoasăC. Poliadenopatie şi hepatosplenomegalieD. Descuamaţia în lambouri pe palme şi planteE. Dermografism alb

11. Variantele de evoluţie a mononucleozei infecţioase la copii sunt:A. Ciclică, fără complicaţiiB. Cu complicaţiiC. FulminanteD. Cu sechele

Page 18: Teste Boli Infect La Copii 3

218

E. Cronică12. Principalele cauze ale sindromului mononucleozic la copii sunt:

A. Virusurile (EBV, CMV, adenovirus etc.)B. Regenerările medulare după agranulocitoza toxicăC. Protozoarele (Toxoplasma gondii etc.)D. Bacteriile intracelulareE. Intoleranţa la gluten

13. Care sunt particularităţile hepatitei mononucleozice la copii, comparativ cu hepatita viralăB?

A. Evoluţie mai severăB. Splenomegalie pronunţatăC. Febră durabilăD. Prezenţa mononuclearelor atipice în sângeE. Icter scleral şi tegumentar pronunţat

14. Biopsia ganglionară în mononucleoza infecţioasă la copii prezintă histomorfologic:A. Zone de necroze cu micro- şi macroabceseB. Hiperplazie simplăC. Proliferare histiocitară cu formarea de mononucleareD. Infiltraţie de celule epiteliale, limfocite, celule giganteE. Prezenţa celulelor hiperbazofile

15. În mononucleoza infecţioasă la copii erupţiile cutanate, în 10–15 % din cazuri, pot fi detip:

A. VariceliformB. ScarlatiniformC. RubeoliformD. RujeoliformE. Hemoragic

16. Identificaţi afirmaţiile incorecte despre mononucleoza infecţioasă la copii.A. Angina apare în 80% din cazuri.B. O complicaţie frecventă este anemia aplastică.C. Perioada de incubaţie durează 2–3 zile.D. Hepatita mononucleozică are un procent ridicat de cronicizare.E. Tabloul hematologic evidenţiaza limfocite atipice.

17. Modificările hematologice în mononucleoza infecţioasă la copii sunt:A. Leucocitoza moderată

Page 19: Teste Boli Infect La Copii 3

219

B. Leucocitoza cu neutrofilieC. Leucocitoza cu limfocitozăD. Limfomonocitoză cu limfocite „atipice”E. Trombocitopenia

18. Diagnosticul serologic al mononucleozei infecţioase la copii se bazează pe:A. Evidenţierea anticorpilor heterofili nespecifici de tip Ig M (aglutinine)B. Evidenţierea anticorpilor anti-HB cor sumarC. Determinarea anticorpilor serici anti-VCA IgMD. Determinarea anticorpilor serici anti-VCA IgGE. Determinarea anticorpilor anti-HCV

19. Reacţia Paul-Bunnel-Davidsohn în diagnosticul mononucleozei infecţioase:A. Este o reacţie de aglutinare a hematiilor de cal.B. Este considerată pozitivă la titrul mai mare de 1:28 sau 1:40, în funcţie de sistemul

de deluţie.C. Se pozitivează după a 7-a zi de boală, uneori după 2–3 săptămâni.D. Se negativează după 2–3 luni.E. În 10–20% din cazuri de mononucleoza infecţioasă, reacţia rămâne negativă.

20. Selectaţi anticorpii consideraţi markeri de replicare virală în mononucleoza infecţioasă lacopii:

A. Anticorpi IgM anti-VCA (Viral-Capsid-Antigen)B. Anticorpi anti-EA (Early Antigen)C. Anticorpi anti-EBNA (Epstein-Barr Nuclear Antigen)D. Anticorpi antivirus Herpes simplex-1E. Anticorpi IgG antivirus citomegalic

21. Precizaţi afirmaţiile corecte privind manifestările cutaneo-mucoase în mononucleozainfecţioasă la copii.

A. 5% din bolnavi prezintă o erupţie cutanată cu aspect maculos.B. Administrarea ampicilinei sau amoxicilinei determină apariţia unei erupţii

maculopapuloase pruriginoase în 90–100% din cazuri.C. Erupţia maculopapuloasă poate apărea şi după întreruperea administrării

ampicilinei.D. 5% din bolnavi prezintă icter sclero-tegumentar.E. În 25–60% din cazuri apar peteşii multiple de 1–2 mm în diametru pe palatul

moale.

Page 20: Teste Boli Infect La Copii 3

220

22. Indicaţi maladiile produse de virusul Epstein-Barr:A. Limfomul BurkitB. Carcinomul nazofaringianC. Limfoame cu celule TD. Carcinomul de col uterinE. Mononucleoza infecţioasă

23. Virusul Epstein-Barr prezintă:A. Potenţial oncogenB. MedulotropismC. LimfotropismD. EnterotropismE. Dermatropism

24. Virusul Epstein-Barr se transmite:A. Prin sărut cu salivaB. Prin picături fluideC. Prin transfuzii de sânge sau plasmăD. Prin transplant de organeE. Pe cale fecal-orală

Page 21: Teste Boli Infect La Copii 3

221

NEUROTOXICOZA

Complement simplu

1. Neurotoxicoza are o evoluţie:A. LentăB. AcutăC. CronicăD. RecidivantăE. Ondulantă

2. Sindromul de neurotoxicoză se întâlneşte cel mai frecvent la copiii din grupa de vârstă:A. Nou-născuţiB. SugariC. PreşcolariD. ŞcolariE. Adolescenţi

3. Neurotoxicoza la copiii mici apare în:A. Infecţii intestinale acuteB. Viroze respiratoriiC. AnemiiD. Hepatite viraleE. Tuse convulsivă

4. Debutul şi evoluţia neurotoxicozei la sugari se află în deplină dependenţă de:A. Starea generală a organismuluiB. Particulatăţile anatomo-fiziologice ale tractului digestivC. Starea SNC în perioada precedentăD. Etiologia boliiE. Statutul imun

5. Neurotoxicoza se dezvoltă intensiv la copiii cu:A. Patologii renaleB. Patologii cardiovasculareC. Patologii cerebrale perinataleD. Patologii pulmonareE. Patologii hepatice

Page 22: Teste Boli Infect La Copii 3

222

6. Edemul cerebral acut la sugar se caracterizează prin:A. FebrăB. InapetenţăC. Somn inversatD. Febră persistentă, malignă, agitaţie psihomotorie, ţipăt encefalicE. Vome repetate

7. Lichidul cefalorahidian în neurotoxicoză prezintă:A. Albuminorahie crescutăB. Presiune mărităC. Pleiocitoză neutrofilicăD. Glucorahie scăzutăE. Lichid tulbure

8. Care simptom nu este caracteristic pentru neurotoxicoză, forma gravă?A. ConvulsiiB. HipertermieC. Agitaţie psihomotorieD. ObnubilareE. Angina ulcero-membranoasă

9. Neurotoxicoza la sugari este caracterizată prin semne meningiene disociate. Care semn esteprezent permanent?

A. S. LesageB. Redoarea cefeiC. S. KernigD. S. BrudzinskiE. S. Babinski

10. Care sindrom indică un pronostic nefavorabil în neurotoxicoză?A. HipertermicB. MeningianC. De coagulare intravasculară diseminată (SCID)D. Insuficienţă respiratorieE. Convulsiv

11. Evoluţia neurotoxicozei la copii depinde de:A. Particularităţile morfo-fiziologice ale sistemului nervos centralB. Complicaţiile tardive în IRAC. Tratamentul antibacterianD. Infecţiile urinare asociate

Page 23: Teste Boli Infect La Copii 3

223

E. Terapia antivirală12. Histomorfologic, neurotoxicoza:prezintă:

A. Necroze ale foliculilor solitari şi plăcilor PeyerB. Necroze ale ţesutului cerebralC. Edem cerebral extra- sau/şi intracelularD. Hipertensiune a lichidului cefalorahidianE. Empiem subdural

13. În neurotoxicoză, faza hiperdinamică se caracterizează prin:A. Debut bruscB. Debut lentC. Erupţii pe tegumenteD. AreflexieE. Hipotonie musculară

14. Hipersensibilitatea SNC faţă de dereglările circulaţiei sangvine, diminuarea aportului deglucoză şi oxigen în neurotoxicoză se explică prin:

A. Rezerva de glicogen mărităB. Reducerea rezervei de glicogenC. Mielinizarea suficientă a căilor nervoaseD. Insuficienţă imunologicăE. Hiperbilirubinemie

15. Neurotoxicoza poate avea evoluţie malignă în caz de predominarea:A. SCID (sindrom de coagulare intravasculară diseminată)B. Manifestărilor neurologiceC. Insuficienţei respiratoriiD. HipertermieiE. Hipertransaminazemiei

16. În neurotoxicoză LCR prezintă:A. Hipertensiv, clar, incolorB. Tulbure, albiciosC. Citorahie crescutăD. Proteinorahie crescutăE. Glicorahie mult scăzută

17. Cu care maladii are mai multe particularităţi clinico-morfologice comune neurotoxicoza?A. Meningite seroaseB. Meningite purulente

Page 24: Teste Boli Infect La Copii 3

224

C. EncefaliteD. PoliomielităE. Mielită transversă

18. Pericolul de dislocare a creierului în neurotoxicoză în caz de:A. Edem cerebral acutB. Sindrom trombo-hemoragicC. Sindrom de insuficienţă suprarenalăD. Sindrom hipertermicE. Sindrom de hiperventilaţie

19. O evoluţie malignă caracterizează neurotoxicoza cu predominarea insuficienţei:A. RespiratoriiB. CardiovasculareC. RenaleD. HepaticeE. Microcirculatorii (SCID)

20. Diferenţierea neurotoxicozei de encefalită va fi posibilă prin:A. Puncţia lombarăB. HemoleucogramăC. Evidenţa bolnavului în dinamicăD. Cons. neurologuluiE. Cons. neurochirurgului

21. Disfuncţia centrului cardiovascular în neurotoxicoza de gradul I se caracterizează prin:A. BradicardieB. AritmieC. Tahicardie pronunţatăD. Hipertensiune arterialăE. Hipotensiune arterială

22. În neurotoxicoza gr. III, tulburările senzoriale se manifestă prin:A. HiperestezieB. HipostezieC. AnestezieD. ParestezieE. Fotofobie

Page 25: Teste Boli Infect La Copii 3

225

23. În neurotoxicoza gr.II la sugar, fontanela anterioară este:A. TensionatăB. Tensionată sau/şi bombatăC. BombatăD. NemodificatăE. Excavată

24. Care din grupele de vârstă enumerate prezintă o susceptibilitate crescută la convulsii încondiţiile unei ascensiuni termice?

A. Sugarul şi copilul mic (până la 2 ani)B. 2–5 aniC. 5–10 aniD. > 10 aniE. Adolescenţii

25. Convulsiile febrile pot fi întâlnite la copiii cu:A. SpasmofilieB. EpilepsieC. NeurotoxicozăD. Tuse convulsivăE. Tetanos

Complement multiplu

1. Medicaţia de prevenţie a neurotoxicozei la sugari este necesară la instalarea:A. Febrei (37,5º şi mai mare)B. Infecţiei respiratorii acuteC. Infecţiei intestinale acuteD. Otitei acuteE. Meningitei purulente

2. Care din următoarele virusuri produc lezarea toxică a sistemului nervos central?A. GripalB. RS-virusC. AdenovirusulD. RotavirusulE. Virusul hepatitic A

3. Care dintre antecedentele enumerate favorizează declanşarea neurotoxicozei la copii?A. Maladii şi intoxicaţii în perioada perinatalăB. Hipoxia fetală intrauterină

Page 26: Teste Boli Infect La Copii 3

226

C. Trauma craniocerebrală natalăD. Dismicrobismul intestinalE. Diarei acute repetate

4. Alegeţi sindroamele întâlnite în neurotoxicoză:A. HipertermicB. EncefalicC. MeningianD. HepatosplenomegalieE. Stenoza laringiană

5. Simptomele clinice de bază ale edemului cerebral acut sunt:A. HipertermieB. ConvulsiiC. Agitaţie psihomotorieD. Paralizii acute flasceE. Hematemeză

6. Particularităţile clinice ale sindromului meningian în neurotoxicoză la sugari sunt:A. Debut acut, agitaţie, febră, vome repetateB. Semne meningiene disociateC. Convulsii frecventeD. Fontanela anterioară excavatăE. Tuse spasmodică

7. În edemul cerebral acut terapia de urgenţă la etapa prespitalicească include:A. AntibioticeB. DiureticeC. AntiviraleD. CorticosteroiziE. Anticonvulsive

8. Diagnosticul diferenţial în neurotoxicoză se va face cu următoarele boli grave:A. EncefalitaB. Meningita, meningoencefalitaC. SpasmofiliaD. OreionulE. Apendicita

9. Numiţi elementele de pronostic nefavorabil în neurotoxicoză:A. Diagnostic şi tratament tardiv (fazele a 2-a şi a 3-a)

Page 27: Teste Boli Infect La Copii 3

227

B. Prezenţa sindromului de coagulare intravasculară diseminatăC. TahipneeD. Coma profundăE. Anemia

10. Care investigaţii şi consultaţii ale specialiştilor se vor efectua de urgenţă în caz deneurotoxicoză?

A. Analiza generală şi biochimică a LCRB. Radiografia cutiei toraciceC. Hematocritul, hemoleucograma, timpul de coagulare, numărul de trombocite,

protrombina, ureeaD. Consultaţii neurolog, oftalmologE. Consultaţii neurochirurg, ORL

11. La instalarea primelor semne clinice de neurotoxicoză se vor administra urgent:A. AntipireticeB. BronhodilatatoareC. AnticonvulsiveD. AntiviraleE. Corticosteroizi

12. Neurotoxicoza la copiii de vârstă fragedă evoluează în următoarele faze:A. HiperdinamicăB. HipodinamicăC. Comă cerebrală profundăD. SpasmodicăE. Prodromală

13. În caz de convulsii la copii, este necesar să se excludă următoarele maladii:A. Infecţia respiratorie virală acută cu sindrom de neurotoxicozăB. Meningita, meningoencefalitaC. Trauma craniocerebralăD. Hepatita viralăE. Apendicita acută

14. Care din termenii de mai jos sunt sinonime cu „neurotoxicoza”?A. Reacţie encefalicăB. Encefalopatie toxiinfecţioasăC. EncefalomielităD. Toxicoză infecţioasă primară

Page 28: Teste Boli Infect La Copii 3

228

E. Encefalopatie hepatică15. Sindromul de neurotoxicoză apare mai frecvent în:

A. Infecţii respiratorii virale acute (IRVA)B. Mononucleoză infecţioasăC. IRVA asociate cu infecţii bacterieneD. Infecţii intestinale acuteE. Angină necrotică

16. Consecinţele neurotoxicozei la sugari pot fi:A. Însănătoşire completăB. DecesC. Sechele neurologice importanteD. Limfoadenopatie persistentăE. Paralizii flasce

17. Examenul fundului de ochi, în caz de edem cerebral acut în neurotoxicoză, determină:A. Edem papilarB. Spasme arteriolareC. Dilataţie venoasăD. Hemoragii vasculare multipleE. Fără modificări

18. Criteriile clinice de dislocaţie cerebrală sunt:A. Dispnee progresivăB. Bradipnee, bradiaritmieC. Hipotensiune arterialăD. TahicardieE. Hipertensiune arterială

19. Semne clinice foarte importante în faza iritativă a neurotoxicozei:A. Hipertermie (39–40ºC)B. Agitaţie psihomotorieC. Diaree, dureri abdominaleD. Cefalee stabilăE. Dizurie

20. Faza hipodinamică în neurotoxicoză se caracterizează prin:A. Hipertermie stabilă, malignăB. Adinamie, hipotonie muscularăC. Convulsii generalizate

Page 29: Teste Boli Infect La Copii 3

229

D. Comă cerebrală profundăE. Deshidratare severă

21. Faza terminală în neurotoxicoză se caracterizează prin:A. HipotermieB. Hipertermie malignăC. Hipertensiune arterialăD. Comă cerebrală profundăE. Respiraţie aritmică

22. La baza tratamentului neurotoxicozei sunt puse următoarele tipuri de tratament:A. PreventivB. De urgenţăC. Patogenetic, terapie intensivăD. AntiviralE. Antibacterian

ASOCIERE SIMPLĂ

Pentru fiecare afirmaţie din coloana 1–5 găsiţi varianta corectă din coloana A–E.1. Elemenete eruptive:

1. Elemente hemoragice cu necroză în centru, stelate, pe alocuri macule-papule2. Macule-papule polimorfe, confluente, abundente pe tot corpul3. Macule, papule, vezicule, cruste4. Macule mici (rozeole) pe fond hipermiat al pielii, mai abundente în pliurile cutanate5. Macule discrete, mai abundente pe părţile extensorii ale corpului, pe fese

Sunt caracteristice pentru:

A. VaricelăB. ScarlatinăC. RubeolăD. RujeolăE. Infecţia meningococică

2. Virusurile:1.Urlian2. Rujeolic

Page 30: Teste Boli Infect La Copii 3

230

3. Rubeolic4. Varicelo-zosterian5. Gripal

Posedă tropism către:A. Sistemele limforeticular, endotelial, respirator, mai puţin către sistemul gastrointestinal

şi sistemul nervos centralB. Sistemul limfaticC. Dermatotropism, neurotropismD. Sistemul glandular şi sistemul nervos centralE. Sistemul respirator şi sistemul nervos central

3.1. Edem cervical răspândit până la clavicule2. Edem cervical răspândit până la prima plică cutanată a gâtului3. Edem cervical răspândit mai jos de clavicule4. Edem şi tumefacţie laterocervicală cauzată de ganglionii limfatici5. Edem şi tumefacţie submaxilară

Este (sunt) caracteristic(e) pentru:A. OreionB. Difteria faringiană toxică gr.IC. Difteria faringiană toxică gr.IID. Difteria faringiană toxică gr.IIIE. Mononucleoza infecţioasă4. Lichidul cefalorahidian este:

1. Tulbure, albicios; pleiocitoză mare (mii în 1 ml) neutrofilică; albuminorahiemoderată; clorurorahia – normă; glucorahia – uneori scăzută.

2. Transparent, clar; pleiocitoză moderată (sute în 1 ml) limfocitară; albuminorahieneînsemnată; clorurorahia – normă; glucorahia – normă.

3. Transparent, rareori opalescent; pleiocitoză însemnată (mii), limfocitară;clorurorahia, glucorahia – normă.

4. Transparent, clar; pleiocitoză neînsemnată (zeci, sute), limfocitară; clorurorahia,glucorahia – normă.

5. Opalescent; pleiocitoză moderată (sute), mixtă, limfocitară; albuminorahiepronunţată; clorurorahia, glucorahia – scăzute.

Page 31: Teste Boli Infect La Copii 3

231

În:A. Meningita urlianăB. Meningita enteroviralăC. Coriomeningita limfocitară benignăD. Meningita tuberculoasăE. Meningita meningococică

5.1. Erupţii hemoragice (echimoze) (0,2–1 cm, 3 x 5 cm şi mai mari) pe trunchi şi

membre2. Erupţii hemoragice stelate cu necroze pe fese şi membrele inferioare3. Erupţii hemoragice (peteşii) pe faţă şi gât4. Erupţii hemoragice (peteşii) pe faţă şi gât, hemoragii pe conjunctive şi sclere5. Erupţii hemoragice (peteşii, hemoragii) pe trunchi şi membre

Apar în:A. Infecţia meningococicăB. GripăC. SepticemieD. PertussisE. Vasculita hemoragică6. Afectări ale sistemului nervos central şi sistemului nervos periferic posibile:

1. Meningita purulentă primară2. Meningita purulentă secundară3. Meningita, meningoencefalita seroasă primară4. Meningoencefalita seroasă (complicaţie)5. Polinevrita toxică

Se înregistrează în:A. OreionB. Infecţia meningococicăC. RujeolăD. DifterieE. Scarlatin

7. Modificări ale mucoasei orofaringiene:1. Stomatita catarală discretă, rareori enantem2. Stomatită, gingivită, enantem, semnul Filatov-Koplik3. Vezicule, eroziuni

Page 32: Teste Boli Infect La Copii 3

232

4. Semnul Mursou5. Angina delimitată, dureroasă, „în flăcări”

Apar în:A. ScarlatinăB. OreionC. VaricelăD. RujeolăE. Rubeolă

8. Erupţiile:1. Hemoragice2. Rozeoloase3. Maculo-papuloase confluiente4. Veziculopapuloase5. Micromaculoase

Apar în:A. Infecţia meningococicăB. RujeolăC. RubeolăD. ScarlatinăE. Varicelă

9. Următoarele simptome:1. Voce răguşită2. Afonie3. Tuse lătrătoare4. Tuse lătrătoare, apoi afonică5. Respiraţie zgomotoasă din momentul naşterii

Se înregistrează în:A.Difteria laringianăB.Viroza respiratorieC.Difteria laringiană, perioada stenonicăD.Stridor congenitalE. Stenoza laringiană în infecţii respiratorii acute

10. Afectarea glandelor salivare:1. Unilaterală, dură, dureri la masticaţie

Page 33: Teste Boli Infect La Copii 3

233

2. Bilaterală, foarte dură, dureroasă, eliminări purulente din canalul stenon3. Bilaterală, dur elastică, sensibilă, semnul Mursou pozitiv, dureri la masticaţie4. Bilaterală, elastică, stare generală gravă5. Bilaterală, elastică, nedureroasă, crepitaţie

Se observă în:A. Parotidita toxicăB. Parotidita urlianăC. Parotidita supurată (purulentă)D. Litiaza urlianăE. Emfizemul parotidian

11. Evoluţia următoarelor tipuri de elemente eruptive:1. Semnul Pastia, descuamare2. Pigmentare, descuamare3. Cruste, depigmentare4. Necroze, defecte adânci ale dermei5. Erupţia nu lasă urme

Este caracteristică următoarelor maladii:A. RujeolaB. ScarlatinaC. RubeolaD. Infecţia meningococică cu meningococemieE. Varicela

12. Următoarele simptome:A. Inspiraţie îngreunatăB. Tuse, dispnee, cianoza tegumentelorC. Expiraţie îngreunatăD. Convulsii, pierderea cunoşti, somnolenţă, vome repetateE. Dureri abdominale, vome repetate, scaune lichide frecvente sau constipaţiiF. Hemorajii nazale, hemoragii punctiforme pe faţă, gât

Sunt caracteristice sindroamelor în gripă: A. Neurotoxicoză

B.CrupC.Sindrom obstructiv sau astmaticD.Edem pulmonar segmentarE. Sindrom abdominal

Page 34: Teste Boli Infect La Copii 3

234

F. Sindrom hemoragic

13. Următoarele modificări orofangiene:1. Depuneri alb-gălbui pe amigdale şi în lacune2. Depuneri gălbui-murdar ce se detaşează uşor pe amigdale, uvulă, pilieri3. Membrane fibrinoase ce acoperă amigdalele şi se detaşează cu greu, lăsând

mucoasa sângerândă4. Depuneri albe pe amigdale şi mucoasa bucală ce se detaşează uşor5. Foliculi proeminenţi, roşii şi eroziuni pe mucoasa hiperemiată a amigdalelor, pe

uvulă, pilieri

Sunt caracteristice pentru:A. Difteria faringianăB. Angina lacunrăC. Angina necroticăD. Angina herpeticăE. Candidoza orofaringiană

14. Afecţiunile ganglionilor limfatici:1. Adenopatie cervicală2. Adenopatie absentă3. Adenopatie generalizată moderată4. Adenopatie generalizată şi hepatosplenomegalie5. Adenopatie generalizată cu predominarea nodulilor laterocervicali şi occipitali

Apar în:A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. OreionE. Mononucleoza infecţioasă

15. Următoarele semne clinice:1. Febră de 3 zile, semne catarale slab pronunţate. Neurotoxicoză, faza hipodinamică2. Febră persistentă. Semne catarale pronunţate. Conjunctivită3. Edem palpebral, membrane false pe conjunctive, febră4. Scaune lichide voluminoase, frecvente, cu mucozităţi. Febră moderată5. Angină, adenopatie. Limfocitoză, limfocite atipice

Page 35: Teste Boli Infect La Copii 3

235

Apar în:A. AdenovirozeB. GripăC. Difteria conjunctivalăD. Mononucleoza infecţioasăE. Entercolita acută

16. Modificările mucoaselor la copii:1. Angina lacunară2. Angina membranoasă3. Limba „zmeurie”4. Faringită, conjunctivită5. Herpangină

Sunt caracteristice următoarelor maladii infecţioase:

A. Infecţia adenoviralăB. DifteriaC. Mononucleoza infecţioasăD. ScarlatinaE. Infecţia enterovirală

17. Respiraţia este accelerată:1. 40 resp/min. şi mai mult2. 50 resp/min. şi mai mult3. 60 resp/min. şi mai mult

La copilul în vârstă de:A. Până la 2 luniB. 2–12 luniC. 1–5 ani

18. Cele mai frecvente complicaţii la copii:1. Miocardita toxică2. Pneumonia3. Glomerulonefrita4. Otita5. Edemul cerebral acut

Se întâlnesc în maladiile:

A. Infecţii respiratorii virale acute

Page 36: Teste Boli Infect La Copii 3

236

B. ScarlatinăC. DifterieD. MeningităE. Viroze respiratorii, gripă, scarlatină

19. Caracteristica clinică a crupului (stenoza laringeană) în infecţiile respiratorii acutedupă gradul de severitate:

1. Gradul I2. Gradul II, laringotraheită3. Gradul Ш, laringotraheogronşită4. Gradul IV

A. Cunoştinţă clară, neliniştit. Dispnee cu tiraj intercostal în stare de repaos.Inspiraţie îngreuiată. Cianoză periorală

B. Periodic neliniştit. Inspiraţie îngreuiatăC. Tirajul cutiei toracice maximal sau respiraţie superficială. Uşor se epuizează.

Respiraţie zgomotoasă, se aude la distanţăD. Fără cunoştinţă. Respiraţie aritmica, superficială. Cianoză totală

20. Spectrul serologic (markerii) în hepatita virală B:HBsAg anti-HBs anti-HBс AgHBe anti-HBe

1. + - + IgM + -2. + - + IgG + -3. + - + IgG - +4. - - + IgM +/- +/-5. - + - - -

Corespunde următoarelor forme clinice:A. Hepatita virală B acutăB. Hepatita B trenantă sau cronică (contagiozitate minimală)C. Hepatita cronică B (contagiozitate mare)D. Perioada de convalescenţă după hepatita virală B sau perioada postvaccinală

contra HVBE. Hepatita virală B acută (contagiozitate majoră)

21. Terapia în HVB acută la copii:1. Interferon alfa2. Substanţe lipotrope3. Vitamine B,C4. Glucocorticoizi5. Colestiramină

Page 37: Teste Boli Infect La Copii 3

237

Are următoarele efecte:A. Influenţează favorabil, de scurtă durată manifestările clinice şi biologice, dar nu

şi cele histomorfologiceB. Scăderea ADN polimerazei si efect imunomodulatorC. Intervin în metabolismul deficitar hepatic, în special glucidicD. Se foloseşte în forme cu icter prelungitE. Indicat în cazuri de hepatită virală B la pacienţii cu steatoză hepatică

22. Următoarele simptome:A. Tuse în accesB. Catar respirator pronunţatC. Erupţii hemoragiceD. Vome repetate, diareeE. Febră, erupţii rozeoloase

Apar la copii în:A. Infecţia adenoviralăB. Infecţia intestinală acutăC. PertussisD. ScarlatinăE. Infecţia meningococică

23. Indicaţi maladiile în care cel mai frecvent se întâlneşte:1. Hepatosplenomegalia2. Splenohepatomegalia

A. Icter hemoliticB. Hepatita virală B acutăC. Mononucleoza infecţioasăD. MalariaE. Hepatita toxică

24. Următoarele semne clinice:A. Tulburări de deglutiţie, voce nazonată, insuficienţă respiratorieB. Asimetria feţei, pleoapele nu se închidC. Infecţia asiptomatică, cu formare de imunitate specificăD. Tulburări de cunoştinţă, nistagm, dereglări vestibulare, semne de focar

cerebralE. Febră, cefalee, vome, semne meningiene pozitive, pleiocitoză

limfocitară

Page 38: Teste Boli Infect La Copii 3

238

Sunt caracteristice pentru:A. Poliomielită, forma pontinăB. Poliomielită, forma bulbarăC. Poliomielită, forma inaparentăD. Poliomielită, forma encefaliticăE. Poliomielită, forma meningiană

25.A. Scaune sărace, cu mucus şi striuri de sângeB. Scaune abundente, afecaloide, apoaseC. Scaune lichide, nedigerate, galbene aprinse, abundenteD. Scaune lichide, nedigerate, albicioaseE. Scaune abundente, lichide, verzui, cu mult mucus

Sunt caracteristice pentru:A. DizenterieB. SalmonelozăC. Escherichioză cu Esch. enteropatogenăD. RotavirozăE. Holeră

26.A. Poziţia bolnavului în pat, pe o parte, cu capul în retroflexie şi picioarele

aduse la abdomenB. Poziţia copilului în pat, pe o parte, cu picioarele aduse la abdomenul

încordatC. Poziţia sugarului: opistotonus, mâinile încordate întinse de-a lungul

trunchiului şi pumnii strânşi în retroversie, picioruşele încordate şi încrucişate lanivelul gambelor

D. Poziţia copilului pe spate, mâinile active, picioarele întinse, neîncordate,atonice, nemişcate

E. Poziţia copilului: opistotonus, trismus masticator.Pentru care boli este caracteristică fiecare poziţie?

A. Poliomielită, forma spinalăB. MeningităC. EpendimatităD. Tetanus

Page 39: Teste Boli Infect La Copii 3

239

E. Boala chirurgicală abdominală27.

1. Leziunile apar pe piele şi/sau pe mucoasă unilateral, în teritoriul de distribuire anervilor trigemen şi intercostali

2. Buchet de vezicule care apar mai frecvent la joncţiunea tegument-mucoasă abuzelor, cu cruste în convalescenţă, cu durata de 7 zile

3. Localizarea la nivelul mucoasei orale, faringiene, genitale; durează câtevasăptămâni şi poate recidiva

4. Pe un fond de eritem apar papule, vezicule, cu dimensiuni de 1–2 mm, care, deobicei, ulcerează. Apar mai ales pe arcurile palatine, uvulă şi, uneori, pe amigdale, fiindînsoţite de fenomene generale importante

5. Vezicule uniloculare, cu aspect de „picături de rouă”, localizate pe tegumente şimucoase la nivelul cavităţii bucale; acoperişul fragil al veziculei se rupe uşor, lăsând oulceraţie cu aspect de aftă, cu dureri la masticaţie şi sialoree.

Sunt caracteristice pentru:A. Herpes simplu labial recurentB. Herpes simplu primar (tip II)C. HerpanginăD. VaricelăE. Herpes zoster

28. Sindroamele clinice în salmoneloză:1. Toxic2. De deshidratare3. Hepatolienal4. Hemocolită

Corespund următoarelor forme clinice:A. GastroenteriticăB. GastroenterocoliticăC. TifoidicăD. Septică

29. Aspectul faciesului la copilul bolnav:1. Faţă cu obrajii congestionaţi, sclerele injectate („ochi de iepure”)2. Faţă cu obrajii congestionaţi, buzele carminate şi paliditate circumorală3. Faţă palidă, edemată, cianoză periorală, hemoragii ale sclerelor

Page 40: Teste Boli Infect La Copii 3

240

4. Obraji congestionaţi, în contrast cu paloarea şi nuanţa subicterică; buzele carminate(„buze vopsite”)

5. Faţă palidă, muşchii maseteri contractaţi („rizus sardonicus”)Sugerează diagnosticul:

A. Hepatita virală (facies hepatica)B. PertussisC. ScarlatinaD. TetanosulE. Meningita

30. Elementele cutanate secundar:1. Pigmentarea erupţiilor şi descuamarea tărâţoasă2. Descuamarea în lambouri pe palme şi tălpi3. Pigmentarea erupţiilor fără descuamare4. Cruste5. Pigmentarea şi descuamarea lipsesc

Sunt caracteristice pentru:A. ScarlatinăB. RubeolăC. VaricelăD. RujeolăE. Enteroviroze cu exantem

31. Copiii bolnavi de salmoneloză, forme:1. Gastroenteritică2. Gastroenterocolitică3. Tifoidică4. Septică

Se vor trata cu:A. Antibiotice intravenos, imunoterapie, simptomatice, perfuzii endovenoaseB. Antibiotice per os, rehidratare perorală cu SROC. Fără antibiotice, rehidratare perorală cu SROD. Antibiotice intramuscular, perfuzii endovenoase în scop de detoxicare

32.1. Vome repetate (incoercibile uneori) în debut2. Vome cu sânge3. Vome 1–2 pe zi, 5–7 zile

Page 41: Teste Boli Infect La Copii 3

241

4. Vome absente sau 1–2 în primele 1–2 zile de boală5. Vome cu resturi de hrană

Sunt caracteristice pentru:A. Toxiinfecţie alimentarăB. DizenterieC. Escherichioză cu Esch. enteropatogenă şi Esch. enterotoxigenăD. Nu se înregistrează în infecţii intestinale acute la copiiE. Holeră

33. În poliomielită, formele clinice:1. Spinală2. Meningiană3. Bulbară4. Pontină5. Encefalitică

Necesită să fie diferenţiate de:

A. Botulism, paralizii postdiftericeB. Meningita enterovirală, tuberculoasăC. Nevrita n. facial, paralizii facialeD. Meningoencefalite, encefalite viraleE. Nevrita traumatică, fracturi, polineuropatii toxice, osteomielită

34. Sindroamele clinice:1. Gastroenteritic2. Enterocolitic3. Enteritic4. Hemolitico-uremic5. Neurotoxic

Sunt înregistrate în escherichioza cu:A. Esch. enteroinvazivăB. Esch. enterotoxigenăC. Esch. enterohemoragicăD. Esch. enteropatogenăE. În toate escherichiozele este posibil

Page 42: Teste Boli Infect La Copii 3

242

35. Markerii HVB:1. Antigen HBs2. Anticorpi anti-HBc IgM3. Antigen HBe4. ADN HVB5. Antigen HBc în hepatocite

A. Este marker pentru diagnosticul pozitiv al hepatitei virale B, infecţiozitate şipronostic

B. Cel mai fidel marker al infecţiei cu virusul hepatitic BC. Antigen care poate fi blocat în complexe antigen-anticorp, lipsind temporar din

serD. Poate fi decelat chiar în situaţia unor reacţii serologice negativeE. Markeri de infecţie actuală şi activă

Page 43: Teste Boli Infect La Copii 3

243

PREZENTARE DE CAZ SIMPLU

1. Copilul în vârstă de 5 ani prezintă febră, cefalee, vomă (2 ori), fotofobie timp de 2 zile:conştient, răspunde la întrebări corect. Obrajii congestionaţi, sclerele injectate. Poziţia în pat –cu capul în retroflexie şi picioarele aduse la abdomen. Redoarea cefei, semnele Kernig şiBrudzinski pozitive. Reflexele abdominale absente. Mucoasele orofaringiene hiperemiate,secreţii nazale seroase.

Care este cea mai importantă investigaţie pentru stabilirea diagnosticului clinic?A. Tomografia computerizată a craniuluiB. Ecografia craniuluiC. Radiografia craniuluiD. Examenul bacteriologic al secreţiilor nazaleE. Puncţia lombară şi examenul lichidului cefalorahidian2. Copilul în vârstă de 3 ani, cu rujeolă (ziua a 3-a–a 4-a a bolii), prezintă conjunctivită,

rinită, gingivită.Pentru prevenirea suprainfecţiilor bacteriene acţiunea corectă va fi:A. Îngrijirea mucoaselor, igienaB. Administrarea imunoglobulinei antirujeoliceC. Administrarea preparatelor antiviraleD. Administrarea preparatelor antibacterieneE. Vitaminele A, C3. Copilul în vârstă de 5 luni prezintă febră moderată, rinită cu eliminări nazale seroase

abundente, tuse umedă, lacrimare. La examinare – conjunctivită foliculară, mucoasaorofaringelui hiperemiată, granuloasă, fără depuneri. În a 2-a zi a bolii au apărut scaunelichide (5 ori) fără mucozitaţi. Vome nu a avut.

Diagnosticul poate fi:A. GripăB. PneumonieC. Adenoviroză cu sindrom diareicD. Difterie conjunctivalăE. Enterocolită acută4. Copilul în vârstă de 2 ani, cu rujeolă, în ziua a 4-a a bolii prezintă dispnee şi cianoză,

insuficienţă cardiorespiratorie.Conduita corectă va fi:A. Examenul radiologic al cutiei toraciceB. Preparate antivirale, cardiaceC. Antibiotice

Page 44: Teste Boli Infect La Copii 3

244

D. Spitalizare urgentă, preparate antibacteriene, cardiace, terapie intensivăE. Observare în dinamică la domiciliu5. Copilul în vârstă de 5 ani s-a îmbolnăvit acut: are febră (37,5ºC), slăbiciune. Acuză

dureri la masticaţie. Se observă tumefacţie în fosa retromandibulară stângă. Glandaparotidiană mărită, dur-elastică, uşor dureroasă, culoarea pielii – neschimbată.

Conduita corectă este:A. Spitalizarea copiluluiB. Tratament antibacterianC. Tratament antiviralD. Tratament simptomatic la domiciliu şi supravegherea medicului de familieE. Corticoterapia6. Copilul în vârstă de 10 luni s-a îmbolnăvit brusc: febră (38,5ºC), agitaţie, vărsături,

insomnie. Faţa congestionată, buzele uscate, sclerele injectate, redoarea cefei. Pe membreleinferioare şi pe fese – erupţii hemoragice stelate.

Conduita corectă este:A. Administrarea de antipiretice la domiciliu şi supravegherea medicului de familie

(zilnic)B. Indicaţii de tratament la domiciliu, supravegherea medicului de familie (zilnic)C. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi supravegherea la domiciliu (la fiecare 1–2

ore).D. Acordarea asistenţei medicale prespitaliceşti şi spitalizareaE. Tratamentul în staţionarul de zi7. Pacientul A., în vârstă de 3 ani, s-a îmbolnăvit acut: are febră (39ºC), dureri la

deglutiţie, cefalee, erupţii cutanate punctiforme, enantem, limfadenită cervicală.Stabiliţi diagnosticul preliminar:A. RujeolăB. RubeolăC. IRVAD. ScarlatinăE. Mononucleoza infecţioasă8. Copilul în vârstă de 10 ani s-a adresat la medic în ziua a 2-a a bolii, cu acuze la:

cefalee, febră, catar respirator, conjunctivită.Diagnosticul de rujeolă a fost stabilit în prezenţă de:A. Enantem, erupţii maculoase discrete pe tot corpulB. Enantem, stomatită, gingivită, semnul Filatov-KoplikC. Angină catarală, poliadenopatie, splenomegalieD. Erupţii maculopapuloase confluente, pruriginoase pe tot corpul

Page 45: Teste Boli Infect La Copii 3

245

E. Stomatită cu depuneri albicioase care se detaşează uşor9. Pacientul S., în vârstă de 8 ani, s-a îmbolnăvit acut: febră (40,2ºC), vome repetate,

convulsii. A doua zi, au apărut erupţii punctiforme (rozeole şi peteşii) pe corp. În istm –hiperemie aprinsă, delimitată. Semnele meningiene slab pronunţate. Oligurie.

Stabiliţi diagnosticul preliminar:A. GripăB. Infecţie meningococicăC. Infecţie enterovirală, meningită seroasăD. Scarlatină, forma toxicăE. Pseudotuberculoză10. Copilul în vârstă de 2 ani, bolnav de 2 zile, prezintă tuse, febră (39,5ºC). Frecvenţa

respiraţiei – 36 pe min. Tirajul cutiei toracice lipseşte. Fără stridor. Are respiraţie astmoidă(prima dată). Semnele generale de pericol lipsesc.

Ce maladie se poate suspecta?A. PneumonieB. IRA. Sindrom obstructiv (astmatic)C. IRA. Sindrom de crupD. Astm bronşicE. Pertussis11. Un copil în vârstă de 6 ani s-a adresat la medic în a 3-a zi a bolii cu acuze: tº 38ºC,

dureri moderate la deglutiţie, inapentenţă, stare generală rea. Examenul fizic a depistat: anginăcu depuneri de culoare albă (cu nuanţă galbuie) pe amigdale, luetă, pilieri, care se detaşaugreu, lăsând suprafaţa sângerândă, erau dur-elastice şi nu se striveau între două lame. A fostsuspectată difteria faringiană răspândită (edem cervical absent).

Indicaţi tratamentul:A. Eritromicină (per os)B. Penicilină (intramuscular)C. Ser antidifteric (intramuscular)D. Penicilină (intramuscular); ser antidifteric (intramuscular)E. Eritriomicină (per os); ser antidifteric (intravenos)12. Copilul în vârstă de 10 ani s-a îmbolnăvit acut: are febră, cefalee pronunţată, vome

repetate. Semne meningiene pozitive. Leucopenie.Conduita corectă în acest caz va fi:A. Examenul ultrasonor al organelor interneB. Observaţie pe parcursC. Puncţia lombară

Page 46: Teste Boli Infect La Copii 3

246

D. Tratament antibacterianE. Spălături gastrice13. Copilul în vârstă de 9 luni s-a îmbolnăvit în urmă cu 3 ore: febră (39ºC), convulsii,

obnubilare, vomă, diaree, tuse. Examenul obiectiv: paliditate, cianoză periorală şi periorbitală,tahipnee, tahicardie, redoarea cefei, semnele Brudzinski şi Lesage pozitive.

Ce preparate trebuie administrate urgent?A. AntipireticeB. AnticonvulsiveC. CorticosteroiziD. DiureticeE. Toate cele enumerate mai sus14. Copilul în vârstă de 10 ani cu oreion, forma glandulară medie. În ziua a 7-a a bolii au

apărut cefalee, febră (39ºC), dureri în epigastru şi sub formă de „centură”, constipaţii.Diagnosticul suspect va fi:A. Apendicită acutăB. Pancreatită acutăC. Gastroduodenită acutăD. Toxiinfecţie alimentarăE. Ocluzie intestinală15. Copilul în vârstă de 5 ani cu acuze la febră (37,5ºC) şi rinită timp de 2 zile. La

examinare prezintă erupţii maculoase, roz-pale, discrete, pe părţile extensorii ale membrelor,faţă, fese. Enantem. Ganglionili limfatici periferici, mai mult cei cervicali posteriori şioccipitali – tumefiaţi, sensibili la palpare. A fost stabilit diagnosticul de rubeolă.

Indicaţi modificările hematologice caracteristice:A. Leucopenie, limfocitozăB. Leucocitoză, neutrofilie cu deviere spre stângaC. Leucocitoză, limfocitoză, VSH încetinitD. Leucopenie, limfocitoză, celule plasmatice TürckE. Leucopenie, neutropenie, VSH accelerat, anemie16. Copilul în vârstă de 12 ani s-a îmbolnăvit brusc, cu febră mare, dureri la deglutiţie.

În ziua a doua a apărut o tumefacţie cervicală în partea stângă, în a treia zi – şi în dreapta. Laexamenul fizic: paliditate, respiraţie îngreunată, hiperemie faringiană, amigdale tumefiate cudepuneri albicioase, dure, compacte. Ganglionii limfatici cervicali – tumefiaţi.

Diagnosticul posibil va fi:A. Angină lacunarăB. Angină necrotică

Page 47: Teste Boli Infect La Copii 3

247

C. OreionD. Mononucleoză infecţioasăE. Difterie faringiană17. Copilul în vârstă de 6 ani s-a îmbolnăvit acut: are febră (38,5ºC), dureri la deglutiţie,

erupţii rozeoloase pe tot corpul, mai cu seamă în plicile cutanate. În ziua a 6-a a apărutadenoflegmul cervical.

Tratamentul medicamentos se va face cu unul din următoarele preparate:A. AmpicilinaB. CotrimoxazolC. PhenoxymethylpenicillinăD. BenzylpenicilinăE. Corticosteroizi18. Copilul în vârstă de 1 an şi 6 luni s-a îmbolnăvit: subfebrilitate, tuse, voce răguşită,

indispoziţie. În ziua a doua a bolii şi-a pierdut vocea, tusea a devenit afonică. Tahipnee. Aapărut tiraj intercostal şi al cutiei toracice. Semne de catar al căilor respiratorii superioare(rinită, faringită) lipsesc. În familie, un copil suferă de angină (a treia zi).

Diagnosticul posibil va fi:A. Viroză respiratorie acutăB. Laringotraheită acutăC. Laringotraheită stenozantă acutăD. Difterie laringianăE. Сorp străin laringian19. Copilul în vârstă de 3 luni se îmbolnăveşte acut; are febră, vomă repetată, scaune

lichide verzui, cu mucus la a 3-a zi şi cu conţinut sangvinolent, de 8–12 ori pe zi. Cu 5 zileînainte de a se îmbolnăvi, a fost externat din secţia pediatrie, unde a fost tratat de pneumoniebilaterală. Din materiile fecale s-a izolat Salmonella thyphimurium.

Indicaţi antibioticul potrivit:A. PenicilinăB. GentamicinăC. EritromicinăD. TetraciclinăE. Polimixină20. Copilul în vârstă de 2 luni a fost spitalizat la a 7-a zi a bolii cu acuze la tuse în accese

(15–20 pe zi), vome, convulsii. Date obiective: faţă edemată, palidă, cianoză periorală,hemoragii în sclere, fontanela anterioară bombată. În plămâni raluri uscate, tahicardie;abdomenul balonat, scaune de 2–3 ori pe zi, terciforme.

Page 48: Teste Boli Infect La Copii 3

248

Ce trebuie să facem pentru confirmarea diagnosticului etiologic?A. Puncţia lombară şi analiza LCRB. Spălături gastriceC. HemoleucogramaD. Însămânţarea secreţiilor faringieneE. Radiograma cutiei toracice21. Copilul în vârstă de 6 ani prezintă dureri abdominale periodic, de tip spastic,

predominant periombilicale şi din dreapta, vomă 1–2 ori, tº 37,3ºC, scaune diareice 2 ori pe zi.Abdomenul la palpare – dureros, încordat. Limba – saburală.

Conduita corectă va fi:A. Spălături gastriceB. AntipireticeC. SpasmoliticeD. Examinarea leucocitozeiE. Consultaţia medicului chirurg22. Copilul în vârstă de 2 ani s-a îmbolnăvit acut: are febră (39,3ºC), vome, excitaţie. S-a

tratat de IRA. Temperatura s-a normalizat, însă copilul a încetat să se sprijine pe picioare şi afost spitalizat. La internare – cunoştinţă clară. În membrele inferioare lipsesc mişcările active.Tonusul muscular – scăzut. Reflexele osteotendinoase la membrele inferioare şi celeabdominale lipsesc. Senzorul păstrat. Nu poate şedea fără ajutor.

Diagnosticul preventiv:A. Mielită traumaticăB. Nevrită traumaticăC. Poliomielită, forma spinalăD. Infecţie respiratorie acută, neurotoxicozăE. Poliradiculoneuropatie23. Copilul în vârstă de 3 luni a suportat salmoneloza thyphimurium, formă gravă, care a

evoluat lent, ondulant, cu subfebrilitate, vome, scaune terciforme, cu mucus, rareori lichide(3–4 ori pe zi). Se depistează hepatosplenomegalie, pneumonie bilaterală în focare,pielonefrită, otită purulentă, anemie, hipotrofie (gr. II–III) .

Selectaţi forma clinică a salmonelozei:A. GastrointestinalăB. TifoidicăC. Septică24. Copilul în vârstă de 4 luni s-a îmbolnăvit acut: scaune lichide, nedigerate (4 ori pe

zi), de culoare albicioasă, apatie, refuză hrana, peste 3 zile a apărut icterul. La internare, a 4-a

Page 49: Teste Boli Infect La Copii 3

249

zi de boală, starea generală gravă, cunoştinţa clară, somnolent, periodic neliniştit, inapetenţă,regurgitează 1–2 ori în zi. Icterul pielii şi al mucoaselor – pronunţat, hemoragii punctiforme pepicioare, ficatul– dur, elastic, cu 4 cm sub rebordul costal, dureros. Splina – la rebordul costal.Reflexele osteotendinoase – exagerate. În contact cu bolnavii de boli infecţioase acute nu afost.

Diagnosticul prezumtiv:A. Hepatita virală A, forma severăB. Hepatita virală B, forma severăC. Hepatita virală B, forma malignăD. Gastroenterita acută şi hepatita toxicăE. Hepatita virală D, forma severă25. Copilul în vârstă de 3 luni: hiponutriţie (gr. II–III), diaree, vomă repetată,

regurgitaţie, colici abdominale, scaune sangvinolente, semne de deshidratare pronunţată.Conduita corectă va fi:A. Tratamentul cu antibiotice la domiciliuB. Rehidratarea orală la domiciliuC. Spitalizare şi perfuzii intravenoaseD. Administrarea soluţiilor pentru rehidratare orală în timpul transportării, spitalizareaE. Administrarea soluţiilor pentru rehidratare orală în timpul transportării, spitalizare +

alimentare corectă. Antibiotice26. Copilul în vârstă de 10 ani se tratează în secţia de boli infecţioase cu diagnosticul

hepatită virală B. În a treia săptămână de boală, i s-a ridicat temperatura până la 39ºC, auapărut prurit, „înţepaturi”, dureri şi hiperemie în regiunea intercostală stângă. A doua zi stareas-a agravat: 39,5ºC, cefalee, au apărut vezicule mici în grupuri (0,3–0,5 mm) şi conţinuttransparent în regiunea intercostală stângă.

Conduita corectă va fi:A. Izolarea bolnavului în boxă separatăB. Tratament cu preparate antiviraleC. Tratament simptomaticD. Continuarea tratamentului hepatitei viraleE. Toate cele enumerate mai sus27. Copilul în vârstă de 4 luni s-a îmbolnăvit brusc, are febră (38ºC), agitaţie, vome

repetate, scaune verzui, lichide, voluminoase, cu mucus şi striuri de sânge. Mama a suportat oboală cu tabloul clinic similar. Mama alăptează copilul.

Conduita corectă va fi:A. Continuarea alăptării la sânB. Antibioticoterapia

Page 50: Teste Boli Infect La Copii 3

250

C. Perfuzii endovenoaseD. Administrarea soluţiilor pentru rehidratare oralăE. Toate cele enumerate mai sus28. Copilul în vârstă de 12 ani cu gripă. În ziua a 3-a a bolii au apărut frisoane, durere,

senzaţie de arsură pe cutia toracică din dreaptă. La examinare: eritem, edem cutanat în formade semicentură. Pe acest fond – erupţii, macule, papule, vezicule cu conţinut clar, polimorfe,în grupuri. A fost stabilit diagnosticul Herpes zoster.

Aprecierea corectă va fi:A. Acest bolnav este sursă de infecţie pentru varicelăB. Sursă de Herpes simplex genitalC. Nu este sursă de varicelăD. Sursă de infecţie Herpes simplexE. Nu este sursă de Herpes zoster29. Copilul în vârstă de 8 ani acuză brusc dureri în gât, cefalee, febră. Obiectiv:

hiperemia faringelui, pe pilierii anteriori – 3 eroziuni şi o veziculă.Diagnosticul clinic în acest caz poate fi:A. Angina streptostafilococicăB. Herpangina enteroviralăC. StomatitaD. VaricelaE. Trauma mucoasei amigdalelor30. Copilul în vârstă de 1 an şi 6 luni s-a îmbolnăvit: are febră (39ºC), diaree, refuză

hrana. Scaunele repetate (4–5 ori/zi) conţineau mucus şi sânge (striuri şi picături). Dinmateriile fecale s-a izolat Campilobacter coli.

Conduita corectă va fi:A. Prescrierea tratamentului cu antibiotice la domiciliu, rehidratarea oralăB. Spitalizarea, tratamentul cu antibiotice, rehidratarea oralăC. Spitalizarea, tratamentul cu antibiotice, perfuzii endoravenoaseD. Tratamentul la domiciliu prin metoda de rehidratare orală, continuarea alimentaţieiE. Spitalizarea, rehidratarea orală, alimentaţia corectă31. Copilul în vârstă de 1 an şi 2 luni a fost spitalizat la a 8-a zi a bolii cu diagnosticul

„Dizenterie acută”. Acasă a avut febră, scaune lichide, cu mucus şi sânge. I s-a administrat cucotrimoxazol 5 zile. Temperatura s-a normalizat. Scaunele acum sunt păstoase, de 4–5 ori pezi, nedigerate. Din materiile fecale s-a izolat în cantităţi mari Klebsiella pneumonie.

Conduita corectă va fi:

Page 51: Teste Boli Infect La Copii 3

251

A. Alimentaţia conform vârsteiB. CorticoterapiaC. EubioticeD. AntibioticoterapiaE. Furazolidon32. Copilul în vârstă de 8 ani s-a îmbolnăvit acut: febră (40ºC), vome repetate, cefalee,

dureri în gât. La examinare – hiperemia tegumentelor, sclerită, hiperemia mucoasei pereteluiposterior al faringelui; pe pilierii anteriori se observă 3 afte şi o veziculă cu o areolă dehiperemie. Semnele meningiene – pozitive.

Diagnosticul preventiv va fi:A. Gripa, neurotoxicozaB. Infecţia meningococicăC. Infecţia enterovirală, meningită, herpanginăD. ScarlatinaE. Pseudotuberculoza33. Copilul în vârstă de 3 ani are febră moderată, dureri în abdomen, tenesme, scaune

lichide cu mucus şi striuri de sânge. La examinare: abdomenul exavat, intestinul sigmoidspasmat.

Diagnosticul prezumtiv va fi:A. SalmonelozaB. DizenteriaC. HoleraD. Infecţia stafilococicăE. Escherichioza cu Esch. enterotoxigenă34. Copilul în vârstă de 10 ani acuză brusc cefalee pronunţată, vome repetate, febră.

Obiectiv: hiperemia tegumentelor, sclerită, redoarea cefei, semnul Kernig pozitiv. LCR:transparent, pleiocitoza – 277/mm3, 70% limfocite, 30% neutrofile, albuminorahie – 0,33%,glucoză – 2,7 mmoli/l, chlorizii în normă.

Diagnosticul etiologic în acest caz poate fi confirmat prin:A. Metoda bacteriologicăB. Investigaţii biochimiceC. Metoda serologicăD. ElectroencefalogramăE. Tomografie computerizată

Page 52: Teste Boli Infect La Copii 3

252

35. Copilul în vârstă de 6 luni prezintă tº 37,5ºC, vomă, diaree cu scaune de 3–5 ori/zi,abundente, cu mucus. Activ, vioi, ochii nu sunt înfundaţi. Plica cutanată se reface imediat.

Terapia corectă este:A. AntibioticeB. Pauză hidrică de 6–8 oreC. Pauză alimentară de 6–8 oreD. Rehidratare oralăE. Rehidratare perfuzională36. Copilul în vârstă de 1 an şi 6 luni cu salmoneloză a avut vomă, diaree, febră. La

examinare este vioi, activ, însă bea cu sete, plica cutanată se reface lent.Apreciaţi gradul de deshidratare:A. Deshidratare negativB. Deshidratare moderatăC. Deshidratare severă37. Copilul în vârstă de 1 an şi 6 luni cu varicelă a fost tratat la domiciliu. Boala a avut o

evoluţie uşoară, spre însănătoşire. În ziua a 8-a a bolii starea copilului s-a agravat: au apărutvome repetate, slăbiciune, somnolenţă, ataxie, mers nestabil.

Pentru stabilirea diagnosticului clinic este necesar în primul rând:A. Examenul virusologicB. Examenul serologicC. Consultaţia medicului neurochirurgD. Puncţia lombară cu examinarea lichidului cefalorahidianE. Radiografia craniană

38. La un copil în vârstă de 6 luni, din scaun s-a izolat Sh. sonnei. Acuze nu prezintă. Stareagenerală satisfăcătoare. Afebril, poftă de mâncare bună. Abdomenul moale, indolor.Scaunul normal. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnosticul sonnei pozitivă1:200 şi în dinamică – 1:800.

Indicaţi forma clinică a schigelozei sonnei:A. DispepticăB. FrustăC. InaparentăD. PortajE. De tip toxiinfecţie alimentară

39. Copilul în vârstă de 3 luni a fost internat în ziua a 9-a a bolii cu diagnosticul „Hepatitavirală B, forma malignă, precomă. IRA, bronhopneumonie bilaterală”.

Tratamentul corect va fi:

Page 53: Teste Boli Infect La Copii 3

253

A. Terapia de detoxicare e.v (sol. glucoză 5–10%), sol albumină 10%, dextran 40) +antibiotice

B. Terapia de detoxicare e.v (sol. glucoză 5–10%), sol albumină 10%, dextran 40)+antibiotice + inhibitori de proteaze (contrical, hordox), inhibitori ai fibrinolizei (ac.aminocapronic sol. 5%)

C. Terapia de detoxicare e/v (sol. glucoză 5–10%, sol albumină 10%, dextran 40)+antibiotice + inhibitori de proteaze (contrical, hordox), inhibitori ai fibrinolizei (ac.aminocapronic sol. 5%) + terapia antivirală cu preparate de interferon alfa

D. Terapia de detoxicare e/v (sol. glucoză 5–10%, sol albumină 10%, dextran 40) +antibiotice + inhibitori de proteaze (contrical, hordox), inhibitori ai fibrinolizei (ac.aminocapronic sol. 5%) + corticoterapia (prednisolon 5–10 mg/kg/24 ore)

E. Antibiotice, interferon alfa40. Copilul în vârstă de 10 ani acuză brusc cefalee pronunţată, vome repetate, febră.

Semnele meningiene – pozitive. Leucocitoză. Conduita corectă va fi:A. Examenul ultrasonor al organelor abdominaleB. Observaţie la domiciliuC. Spitalizare şi puncţia lombarăD. Tratament antibacterian la domiciliuE. Spălătura gastrică

41. Un copil în vârstă de 1 an din centrul de plasament s-a îmbolnăvit acut: febră (39,5ºC) şierupţii cutanate veziculare. La examinare s-a constatat varicelă.

Conduita corectă va fi:A. Izolarea copilului. AntipireticeB. CorticosteroiziC. AntihistamineD. AntibioticeE. Izolarea bolnavului în boxă, antipiretice prelucrarea elementelor eruptive cu substanţe

dezinfectante, observare

Page 54: Teste Boli Infect La Copii 3

254

RĂSPUNSURI

Difteria

Complement simplu1. B2. B3. C4. D5. D6. A7. C8. E9. B10. A11. E12. D13. B14. D15. D16. A17. D18. A19. D20. B

Complement multiplu1. ABC2. BDE3. ABE4. ACE5. BDE6. ABC7. ABC8. ACD9. ACD10. BCD11. BCD12. ABD13. CDE14. BCD15. BDE16. BCE17. BDE18. BDE19. ABE20. ABD

Page 55: Teste Boli Infect La Copii 3

255

Angina

Complement simplu1. E2. B3. C4. A5. E6. C7. B8. B9. C10. D11. D12. E13. E14. C

Complement multiplu1. ABC2. ABC3. ABC4. BCD5. ACD6. BCD7. BCE8. ABC9. CDE10. BCD11. CDE12. ABC13. ADE14. BDE15. BCE16. BCE17. ACE18. ABC19. ADE20. CDE21. ADE22. ABE23. ABD24. ADE25. ABC26. ABC

Page 56: Teste Boli Infect La Copii 3

256

Scarlatina

Complement simplu1. D2. B3. D4. C5. D6. B7. B8. E9. D10. B11. D12. B13. C14. D15. B16. B17. B18. B19. C20. D21. B22. B

Complement multiplu1. BCD2. CDE3. BDE4. ABC5. ACD6. BDE7. BDE8. ACE9. BDE10. BDE11. BCD12. ABC13. ABC14. ABC15. ACD16. CDE17. BCE18. BCD19. BCE20. BDE21. ACE22. BCE23. ACD24. BDE25. ACE26. ACD27. BCE28. ACE29. BCE30. ABD31. BDE

Page 57: Teste Boli Infect La Copii 3

257

Rujeola

Complement simplu1. B2. D3. B4. B5. D6. D7. D8. D9. D10. D11. E12. D13. A14. D15. D16. B17. E18. D19. A20. C

21. C

Complement multiplu1. BCD2. ABE3. ACE4. BCD5. BCE6. ABC7. BCD8. ABD9. ACE10. BCE11. CDE12. ABE13. BDE14. ABE15. BCE16. ABC17. BCD18. CDE19. ABC20. ABC21. ABE22. ACD23. BDE24. ADE25. ABE26. BCD27. BCE28. ACE29. CDE30. ADE31. ABD32. ACE33. ABE34. CDE35. ABE

Page 58: Teste Boli Infect La Copii 3

258

Rubeola

Complement simplu1. C2. B3. B4. A5. C6. B7. B8. D9. D10. E11. E12. C13. D14. A15. B16. E17. B18. A19. C20. B21. C22. B23. A24. B25. A26. B

Complement multiplu1. ABE2. ABC3. ABD4. BCD5. ABC6. ADE7. ACD8. BCD

9. ACDB10. ABD11. CDE12. ABD13. ACD14. ACE15. BDE16. ABD17. ADE18. BCD19. ACD20. ADE21. ABC22. BCE23. ABC24. ABD25. CDE26. ACD27. ACD28. BCE

Page 59: Teste Boli Infect La Copii 3

259

Infecţia herpetică

Complement simplu1. B2. E3. E4. B5. C6. E7. B8. B9. D10. E11. E12. C13. C14. D15. E16. B

Complement multiplu1. ABC2. ABE3. ABC4. ABC5. CDE6. ABC7. ABD8. CDE9. BDE10. ABC11. ABC12. BCE13. ACD14. ABC15. BDE16. BCD17. BDE18. BCE19. ACE20. BCE21. BCD22. ACD23. ABD24. BCE25. ACD26. ADE27. ACD

Page 60: Teste Boli Infect La Copii 3

260

Varicela

Complement simplu1. E2. B3. A4. B5. B6. E7. C8. E9. A10. C11. E12. D13. E14. A15. E16. B17. D18. D19. E20. D21. C22. C

Complement multiplu1. ADE2. ADE3. BCE4. ACD5. ABC6. CDE7. ABE8. ABE9. ACD10. ACE11. ABC12. BCD13. ACE14. BDE15. CDE16. ACE17. ACD18. ABD19. ABE20. ABE21. ADE22. ADE23. ABE

Page 61: Teste Boli Infect La Copii 3

261

Oreionul

Complement simplu1. D2. E3. C4. E5. E6. D7. B8. D9. E10. D11. E12. C13. A14. E15. C16. E17. E18. B

Complement multiplu1. BCD2. BCD3. BCD4. ACD5. CDE6. BDE7. BCD8. BCD9. ABE10. BCD11. ABC12. BCE13. ACD14. CDE15. ACB16. ABC17. ADE18. CDE19. ABC20. ADC21. ACD22. ABC23. ABC24. ABD25. ABD26. BDE27. ADE

Page 62: Teste Boli Infect La Copii 3

262

Pertussis

Complement simplu1. D2. E3. A4. B5. E6. D7. C8. E9. B10. D11. B12. C13. B14. C15. C16. C17. D

Complement multiplu1. BDE2. ABE3. CDE4. ADE5. BCD6. ACD7. ABD8. BCD9. ABC10. ABD11. BCD12. ABD13. ADE14. BDE15. ACE16. ABD17. ACE18. BDE19. ABE20. ACD21. BDE22. ACE23. BCD24. ACE25. BCE26. ABC27. BDE28. ABD29. BCE30. ABD31. BCD

Page 63: Teste Boli Infect La Copii 3

263

Infecţia meningococică

Complement simplu1. D2. C3. C4. B5. B6. A7. C8. C9. E10. D11. B12. B13. C14. C15. E16. C17. A18. B19. B20. C

Complement multiplu1. ACD2. ADE3. ABC4. ACD5. ABC6. ABD7. ABD8. CDE9. CDE10. ACE11. ACD12. ACD13. BCD14. ACE15. BCE16. ACE17. ACE18. BCD19. CDE20. ACD21. ABD22. ABC23. BDE24. ABE25. ABD26. ABC27. BCD28. BDE29. ABC30. BDE31. ABD32. ABE

Page 64: Teste Boli Infect La Copii 3

264

Gripa

Complement simplu1. B2. B3. D4. C5. D6. C7. D8. C9. A10. E11. B12. B13. C14. B15. B16. B17. B

Complement multiplu1. ABC2. ABC3. ABD4. BCD5. ABE6. ABC7. ABD8. ACE9. ACE10. ABE11. ABC12. ABC13. ADE14. BCD15. BCE16. ABD17. BCE18. ABD19. ACD20. ABC21. ACD22. BCD23. ADE24. ABE25. ABD26. ACD27. BDE28. BCE29. ACE

Page 65: Teste Boli Infect La Copii 3

265

Paragripa

Complement simplu1. D2. B3. C4. B5. D

Complement multiplu1. ACD2. ABC3. ABC4. CDE5. ADE6. ABC7. ABC

Adenovirozele

Complement simplu1. C2. D3. B4. E5. E6. E

Complement multiplu1. BCE2. ABC3. ACD4. ACD5. BCD6. ACD7. ABE8. ABC9. BCE10. ABC

Page 66: Teste Boli Infect La Copii 3

266

Infecţia cu virusul sinciţial respirator

Complement simplu1. A2. B3. C4. B5. D6. C7. B

Complement multiplu1. BCD2. BDE3. ABC4. BCE5. BDE6. CDE7. ACD8. ACD9. ABD10. ABC11. ADE

Page 67: Teste Boli Infect La Copii 3

267

Enterovirozele

Complement simplu1. D2. C3. C4. B5. C6. B7. C8. A9. E10. D11. D12. E13. D14. A15. C16. E17. A18. E19. C

Complement multiplu1. ABC2. ABE3. BDE4. ACE5. BDE6. BCD7. CDE8. CDE9. BCD10. BDE11. ABC12. BDE13. ABC14. ABC15. ABE16. BCE17. ABC18. ABC19. ACD20. ABC21. ABC22. BCD23. ABC24. BCD25. ABC26. ADE27. CDE28. ABC29. BCD

Page 68: Teste Boli Infect La Copii 3

268

Poliomielita

Complement simplu1. E2. B3. E4. D5. D6. E7. B8. C9. B10. C11. D12. D13. E14. C15. D16. A

Complement multiplu1. ACE2. ABD3. ACE4. CDE5. ACD6. BCD7. ABC8. ABC9. ABD10. ABC11. ABC12. BCD13. ACD14. BCE15. ACD16. ABC17. ABC18. ABC19. ABC20. ACD21. BCD22. ABC

Page 69: Teste Boli Infect La Copii 3

269

Shigeloza

Complement simplu1. A2. C3. B4. C5. C6. A7. D8. D9. C10. E11. C12. B13. A14. A15. B16. B17. D18. E19. C20. A

Complement multiplu1. BCD2. BCD3. ABE4. BCE5. CDE6. ABD7. BCD8. BCD9. ABC10. BCE11. CDE12. CDE13. ABC14. BCD15. ACD16. BCE17. ABD18. CDE19. BCD20. ACE21. BCD22. ABD23. ABD24. ABE25. ABC26. BCE27. ABE28. BCD29. ADE30. CDE

Page 70: Teste Boli Infect La Copii 3

270

Salmonelozele

Complement simplu1. D2. C3. A4. B5. B6. B7. B8. C9. B10. E11. E12. E13. E14. A15. E16. E17. A18. B19. E20. C

Complement multiplu1. ABC2. BDE3. ABC4. ABD5. CDE6. BCD7. ABC8. ABE9. CDE10. ABD11. ADE12. ABC13. ABC14. ACD15. ABC16. CDE17. ACD18. BCE19. BCD20. ABD21. ABC22. ADE23. ABC24. CDE25. ABC26. BCE27. ABC28. ABC29. CDE30. ABC

Page 71: Teste Boli Infect La Copii 3

271

Escherichiozele

Complement simplu1. B2. B3. E4. A5. E6. B7. D8. C9. D10. A11. C12. A13. B14. D15. E16. C17. C18. D19. E20. B

Complement multiplu1. ACD2. ABE3. BDE4. ACE5. ABE6. BCE7. ABC8. CDE9. ABC10. CDE11. BCD12. ABD13. ABC14. ACD15. ACE16. CDE17. BCD18. BCD19. ABC20. ACD21. ABC22. ABD23. BCD24. CDE25. ADE26. ABC27. ABC28. ABD29. ABC

Page 72: Teste Boli Infect La Copii 3

272

Infecţii intestinale cu ECPComplement simplu

1. B2. C3. B4. E5. A6. E7. B8. E9. C10. B11. B

Complement multiplu1. CDE2. ABC3. ABC4. ABC5. ACD6. ABC7. ABD8. ABC9. ABD10. ADE11. ACE12. BCD13. ABC14. ABE15. ACD16. ACD17. ABD18. ACD19. ACE20. ACE21. BCE22. ACD23. BCE24. ABE25. BCD26. ACE27. CDE28. BDE29. ACE30. ACE31. ABC32. CDE33. ABE34. ABC

Page 73: Teste Boli Infect La Copii 3

273

Infecţia rotavirală

Complement simplu1. A2. B3. A4. C5. E6. C7. D8. B

Complement multiplu1. BCE2. BCD3. ABD4. ACD5. ABD6. ABD7. ACD8. ABD9. ACE10. ACD

Page 74: Teste Boli Infect La Copii 3

274

Tratamentul BDA

Complement simplu1. C2. A3. D4. B5. D6. D7. D8. C9. D10. C11. C12. D13. D14. A

Complement multiplu1. BCE2. CDE3. BCD4. BDE5. ACD6. ABC7. CDE8. ABE9. ACD10. ACE

11. ABDE12. ABD13. ABC14. ACD15. ADE16. ABD

17. ABCD18. ABE19. ADE20. ACD21. BCD22. BDE23. ABC24. ABC

Page 75: Teste Boli Infect La Copii 3

275

Dismicrobismul intestinal

Complement simplu1. A2. B3. C4. C5. A6. C7. C

Complement multiplu1. ABC2. ABC3. ACE4. ABE5. ACD6. ABC7. ABC8. ACD9. ABC10. ABC11. BCD12. BCD13. ABE14. ADE

Page 76: Teste Boli Infect La Copii 3

276

Hepatitele virale

Complement simplu1. C2. E3. B4. D5. C6. A7. D8. B9. C10. D

Complement multiplu1. BCD2. ABC3. ABE4. ACE5. ABC6. ABD7. CDE8. CDE9. BDE10. ACE11. ACE12. ABC13. CDE14. BCE15. ACE16. ACD17. ABC18. ACD19. ABC20. BDE21. ABC22. ABC23. BCE24. ABD25. ADE26. ABC27. BCD28. ABC29. ABE30. ACD31. ACD32. ABC33. ABC

Page 77: Teste Boli Infect La Copii 3

277

Mononucleoza infecţioasă

Complement simplu1. C2. D3. C4. D5. D6. D7. E8. D9. B10. E11. A12. B13. E14. B15. C16. D

Complement multiplu1. BCE2. BCE3. ABC4. ABD5. ABD6. ACE7. ACD8. ABC9. BCE10. ABC11. ABE12. ABC13. BCD14. BCE15. BCD16. ACD17. ACD18. ACD19. BCE20. ABC21. ABC22. ABE23. ABC24. ABC

Page 78: Teste Boli Infect La Copii 3

278

Neurotoxicoza

Complement simplu1. B2. B3. B4. C5. C6. D7. B8. E9. B10. C11. A12. C13. A14. B15. A16. A17. C18. A19. E20. C21. C22. C23. B24. A25. C

Complement multiplu1. ABC2. ABC3. ABC4. ABC5. ABC6. ABC7. BDE8. ABC9. ABD10. ACD11. ACE12. ABC13. ABC14. ABD15. ACD16. ABC17. ABC18. ABC19. ABD20. ABC21. ADE22. ABC

Page 79: Teste Boli Infect La Copii 3

279

Asociere simplă

1. 1E 2D3A 4B 5C2. 1D 2A 3B 4C 5E3. 1C 2B 3D 4E 5A4. 1E 2A 3C 4B 5D5. 1E 2A 3B 4D 5C6. 1C 2A 3D 4E 5B7. 1E 2D 3C 4B 5A8. 1A 2D 3B 4E 5C9. 1B 2C 3E 4A 5D10. 1D 2C 3B 4A 5E11. 1B 2A 3E 4D 5C

12. 1B 2D 3C 4A 5E 6F13. 1C 2A 3B 4E 5D14. 1C 2D 3A 4E 5B15. 1B 2A 3C 4E 5D16. 1C 2B 3D 4A 5E

17. 1C 2B 3A18. 1C 2A 3B 4E 5D

19. 1B 2A 3C 4D20. YYY

21. 1E 2C 3B 4A 5D22. 1B 2E 3C 4A 5D23. 1C 2A 3E 4B 5D

24. 1BCE 2AD25. 1B 2A 3C 4D 5E26. 1A 2D 3C 4E 5B27. 1E 2B 3A 4C 5D28. 1B 2C 3D 4E 5A

29. 1D 2A 3C 4B30. 1E 2C 3B 4A 5D31. 1D 2A 3E 4C 5B

32. 1C 2B 3D 4A33. 1E 2D 3C 4B 5A34. 1E 2B 3A 4C 5D35. 1D 2A 3B 4C 5E36. 1B 2E 3A 4D 5C

Page 80: Teste Boli Infect La Copii 3

280

Prezentare de caz simplu

1. E2. A3. C4. D5. D6. D7. D8. B9. D10. B11. D12. C13. E14. B15. D16. E17. D18. D19. B20. D21. E

22. C23. C24. C25. E26. E27. E28. A29. B30. B31. C32. C33. B34. C35. D36. B37. D38. C39. E40. C41. E

Page 81: Teste Boli Infect La Copii 3

281

BIBLIOGRAFIE

1. Galina Rusu (redacţia). Boli infecţioase la copii. Chişinău, 2001.2. Н.И. Нисевич, В.Ф. Учайкин. Инфекционныe болезни у детей. Медицина,

Москва, 1990.3. Marin G.R. Voiculescu. Boli infecţioase. Ed.med., Bucureşti, 1989, vol.1, 2.4. Ian Tansanu. Pediatrie. Iaşi, 1995, vol. 1.5. Şt.M. Dimitriu şi coaut. Boli infecţioase şi epidemiologie. Curs. Iaşi, 1986.6. P. Galeţchi cu coaut. Ghid practic de microbiologie medicală. Chişinău, Bucureşti,

1977.7. Mircea Chiotan. Boli infecţioase. Bucureşti, 1998.8. В.В. Иванова. Инфекционные болезни у детей. Москва, 2002, 929 с.9. В.Ф. Учайкин. Руководство по инфекционным болезням у детей. ГЭОТАР,

„Медицина”, Москва, 1999, 809 с.10. E. Pilly. Maladies infectieuses et tropicales.11. Г.А. Тимофеева, Л.А. Антипова. Инфекционные заболевания детей первого

года жизни. М.,1985.12. Г.А.Тимофеева. Стафилококковая инфекция у детей. Л.,1977.13. C. Spânu, G. Rusu, L. Bârca. Infecţii clinico-epidemiologice, diagnostic, tratament,

profilaxie. Chişinău, 2005.14. Л.В. Быстрякова. Инфекционные экзантемы у детей. М.,1982.15. A.П. Казанцев. Эпидемический паротит. M., 1988.16. А.П. Зинченко. Острые нейроинфекции у детей. М., 1986.17. А.И. Иванов. Инфекционные болезни с экзантемами. М., 1970.18. Н.И. Нисевич, М.О. Гаспарян. Инфекционный мононуклеоз у детей. М.,1975.19. В.И. Покровский, Л.А. Фаворова, Н.Н. Костюкова. Менингококковая инфекция.

М.,1976.20. А.И. Швалко. Коклюш. М., 1974.21. Л.А. Фаворова и др. Дифтерия. М., 1986.22. I. Ilciuc şi coaut. Encefalopatia toxiinfecţioasă acută la sugari. Chişinău, 1996.23. А.С. Мартынкин. Коклюш у детей. Л., 1990.24. Н.И. Нисевич, В.Ф. Учайкин. Тяжелые и злокачественные формы вирусного

гепатита у детей. М., Медицина, 1982.25. Petru Galeţchi, Galina Rusu şi coant “Dismicrobismul intestinal la copii”Chişinău,

200826. Protocoale clinice naţionale, 2008, 2009, 2010

Page 82: Teste Boli Infect La Copii 3

282


Recommended