TESTE PENTRU EXAMEN Curs Chirurgie generală. Facultatea Stomatologie

__________________________________________________________ APENDICITELE

1.CS. Odată stabilit diagnosticul de apendicită acută, intervenţia chirurgicală trebuie practicată: A)*în urgenţă imediată B) in urgenţă întîrziată C) nu are importanţă momentul operator D) peste trei luni de la debut E) la apariţia simptoamelor peritoneale

2.CS. Care dintre afecţiunile de mai jos trebuie EXCLUSĂ în primul rând la un bolnav vârstnic cu dureri în fosa iliacă dreapta? A) apendicita acută B) ileita terminală C) invaginaţia ileocecală D)*neoplasmul de cec E) colita spastică

3.CS. În cazul în care se intervine la un bolnav cu diagnosticul de apendicită acută printr-o incizie Mac Burney iar explorarea evidenţiază prezenţa unei peritonite generalizate de cauză apendiculară, acţiunea corectă este: A) continuarea intervenţiei chirurgicale prin incizia iniţială B) mărirea inciziei iniţiale C)*practicarea unei incizii mediane pentru a permite o explorare şi o toaletă corespunzătoare a cavităţii peritoneale D) trecerea la tratament conservativ E) numai drenarea cavităţii abdominale

4.CS. O femeie în vârsta de 36 ani se internează cu dureri şi apărare musculara în hemiabdomenul drept, vărsături, febră şi leucocitoză. Ce afecţiune intră în discuţie pentru diagnosticul diferenţial ? A) hernie hiatală B) infarctul intestinomezenteric C)*apendicită acută D) pancreatită acută E) torsiunea de organ

5.CS. Un apendice turgescent "maciucat" la vârf, cu seroasa mată şi mezoul infiltrat, prezintă un proces de: A) apendicită acută catarală B)*apendicită acută flegmonoasă C) apendicită cronică D) apendicită gangrenoasă E) apendicită secundară 6.CS. Sediul durerii la debut în apendicita acută este în: A) fosa iliacă dreaptă B)*epigastru C) întreg abdomenul D) fosa iliacă stânga E) hipogastru

1

7.CS. Examenul obiectiv abdominal la un bolnav cu plastron apendicular recent constituit stabileşte: A)*O formaţiune tumorală neregulată dureroasă, aderenţiată la tegumentele fosei iliace drepte: B) o tumefacţie fluctuentă, dureroasă în fosa iliacă dreapta C) contractura abdominală generalizată D) pozitiv semnul Pasternaţki E) pozitiv semnul Blumberg

8.CS. Cel mai frecvent, durerea constatată la examenul obiectiv al abdomenului la un bolnav cu apendicită acută, este localizată în A) punctele apendiculareB) etajul abdominal inferiorC)*zona fosei iliace drepte D) în epigastru E) lombar

*9.CM Care sunt funcțiile apendicelui: A)*protecție B) complementară C)*secretorie D) inhibitorie E)*hormonală

10.CS. Semnul cel mai important pentru diagnosticul de apendicită acută este: A) vărsăturile B) febra C) leucocitoza D)*apărare musculară în fosa iliacă dreapta E) inapetenţă

11.CS. Un bărbat de 16 ani prezintă o anamneză şi un examen fizic ce pledează pentru apendicita acută. Care din următoarele semne este pozitiv?A) crepitaţii în DouglasB)*semnul RowsingC) semnul Murphy D) echimoze periombilicale E) semnul Ortner 12.CS. Intervenţia chirurgicală pentru apendicita cronică după plastron apendicular este indicată peste: A)*3-4 luni după episodul acut B) 6-8 săptămâni după episodul acut C) imediat după remisia episodului acut D) 1-lună după episodul acut E) 1-3 ani după episodul acut

13.CS. Dintre simptomele pe care le poate prezenta un bolnav cu apendicită cronică, cel mai frecvent îl constituie:A)*durere în fosa iliacă dreaptaB) greturileC) constipaţia D) xerostomie E) febra

2

14.CS. Leziunile dominante într-un proces de apendicită cronică sunt: A)*leziunile inflamatorii scleroatrofice B) leziunile inflamatorii sclerohipertrofice C) leziunile degenerative D) obturația lumenului E) atrofia mucoasei

15.CS. Tratamentul iniţial al unui plastron apendicular necomplicat este:A)*conservatorB) chirurgical C) medico-chirurgical D) numai pungă cu gheaţă pe abdomen E) numai antibioticoterapie 16.CS. Cel mai important factor patogenic în apendicita acută este: A) infecţia pe cale hematogenă B)*obstrucţia mecanică a lumenului C) tromboza arterei apendiculare D) factori chimici E) prezenţa ţesutului limfoid 17.CS. Plastronul apendicular se operează: A) imediat de la apariţie B) când bolnavul se internează în spital C)*după 2-3 luni de la rezoluţie D) când apare la tineri E) când apare la vârstnici 18.CM. Care dintre afirmaţiile referitoare la apendicita acută retrocecală sunt adevărate? A)*necesitatea diagnosticului diferenţial cu suferinţele renoureterale B) este o patologie ocluzivă C) tactul vaginal şi (sau rectal) dau un răspuns negativ D)*predomină durerile cu sediu lombar drept E) obligatoriu dereglări dizuretice

*19.CM. Care sunt formele atipice ale apendicitei acute:A)*retrocecală B)*pelvianăC) pe dreaptaD)*subhepatică E)*retroperitoneală

20.CM. Plastronul apendicular se poate traduce prin următoarele semne: A) bloc tumoare cu contur precis situat in fosa iliacă dreapta B)*alterarea stării generale insoţită de diaree C)*dureri la palpare în fosa iliacă dreaptă D) fluctuenţă E) masă tumoroasă cu contur neregulat în fosa iliacă dreapta

21.CM. Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre: A)*remisie B)*abcedare

3

C) peritonită generalizată fară a trece prin faza de abcedare D) infarct miocardic E) infarct mezenterial

22.CM. Care dintre viscerele enumerate mai jos pot participa la formarea plastronului apendicular: A) stomacul B)*ileonul C)*cecul D) colonul descendent E)*marele epiploon

23.CM. Urmărirea evoluţiei unui plastron apendicular se face cu ajutorul următoarelor elemente clinice şi paraclinice: A)*curba temperaturii B) curba dermografică C)*numărul de leucocite

D) aprecieri repetate ale fosfatazei alcaline E) curba bilirubinei 24.CS. Care din semnele clinice denumite mai jos este mai caracteristic pentru apendicita acută? A) voma cu sânge B) dureri abdominale în centură C) dureri colicative în abdomen D)*semnul Kocher E) semnul Blumberg

25.CS. Care complicaţie a apendicitei acute nu necesită, de regulă, tratament chirurgical la internarea pacientului în staţionar? A) apendicita acută complicată cu tiflită B) apendicita acută complicată cu peritonită locală C) apendicita acută complicată cu peritonita difuză D)*apendicita acută complicată cu infiltrat apendicular E) apendicita acută complicată cu abces periapendicular

26.CS. Din complicaţiile posibile ale apendicitei acute NU face parte: A) plastronul apendicular B) abcesul periapendicular C) peritonita purulentă difuză D) pileflebita E)*malignizarea apendicelui

27.CS. Dintre factorii implicaţi în patogenia apendicitei acute rolul dominant îl are: A) spasmul sau tromboza arterei apendiculare B) excesul de proteine în alimentație C) tulburările de funcţie a cecului D)*obstrucţia apendicelui cecal E) diseminarea enterogenă sau hematogenă a infecţiei

28.CS. Dintre simptomele de debut ale apendicitei acute cel mai constant este: A) anorexia B)*durerile abdominale

4

C) voma D) disfuncţiile intestinale E) febra

29.CM. În funcţe de forma clinică a apendicitei acute,semnele care interesează abdomenul variază în limite largi. În care variante de apendicită simptomele abdominale se manifestă la un grad minim? A)*retrocecală B) subhepatică C)*pelviană D) sinistropoziţia E) mezoceliacă

30.CS. Simptomul pozitiv al psoasului este prezent în simptomatologia: A) empiemului apendicular B) plastronului apendicular C) apendicitei pelviene D)*apendicitei retrocecale E) apendicitei perforate

31.CS. În apendicita acută gangrenoasă se observă toate simptoamele enumerate mai jos, cu EXCEPŢIA: A) intoxicaţia B) tahicardia fără raport cu temperatura C) durere abdominală violentă D) pareza intestinală E)*leucopenia

*32.CS Triada Dieulafoy include: A) vomă B)*durere C)*hiperestezie cutanată D)*rezistență musculară E) febră *33.CS Simptomul Kocher inversat poate fi determinat în: A) colică apendiculară B)*apendicită cronică C) apendicită acută flegmonoasă D) apendicită acută gangrenoasă E) plastron apendicular 34.CS.Cel mai important simptom, ce permite diferenţierea pielonefritei acute de apendicita acută, îl constituie: A) febra cu frisoane B) durerile lombare C) testul psoasului pozitiv D) hematurie E)*leucociturie 35.CS. Abcedarea plastronului apendicular este însoţită de următoarele simptoame, EXCEPTÎND: A) febra hectică B) intoxicaţie C) dureri în regiunea iliacă dreapta D)*eritem dermal E) leucocitoză

5

36.CS. În ziua 5-7 după operaţia apendectomie au apărut următoarele simptoame. Care din ele conţine informaţia, ce ne-ar putea sugera localizarea focarului septic? A) febră B) dureri abdominale C) fenomene dispeptice, tenesme, diareea D)*numărul de leucocite în urină mărit E) leucocitoză în sânge 37.CM. Rolul principal în terapia abceselor intraperitoneale postoperatorie,apărute după intervenţiile chirurgicale pentru patologiile chirurgicale acute,îl deţin: A)*antibioticile B)*enzimele proteolitice C)*preparatele imunomodulatoare D) drenajul transcutan E)*intervenţia chirurgicală

38.CM. Ce factori pot să provoace disfuncţia neuro-reflectorie a apendicelui? A) caşexie B)*sensibilizare C) obezitate D)*factor reflector (maladiile stomacului şi a intestinelor) E)*iritarea mucoasei apendicelui cu corpi străini (coproliţi)

39.CM. Plastronul apendicular are următoarea evoluţie: A)*reabsorbţie

B)*abcedareC) peritonită totală fără faza de abcedareD) abcedare cu eruperea într-un organ cavitar E) malignizare

40.CM. Ce modificări locale apar în apendicita acută gangrenoasă? A)*exudat seros în cavitatea abdominală B)*apendicele are o culoare cenuşie-verzuie C)*apendicele este îngroşat D) apendicele este hiperemiat, se evidențiază vasele de sânge dilatate E) paliditate pronunţată a apendicelui

*41.CM. Ce puncte dureroase sunt caracteristice apendicitei acute? A) Moore B)*McBurney C)*Morris-Kummel D)*Sonnenburg E)*Lanz

42.CM. Un bolnav în vârstă de 16 ani, cu simptoame clinice de apendicită acută. Care din simptomele enumerate mai jos pot fi caracteristice pentru apendicita acută? A)*semnul Obrazţov B)*semnul Rowzing C) semnul Murphy D) semnul Pasternaţki (Giordano) E) semnul Ortner

6

43.CM. Ce modificări locale apar în apendicită acută flegmonoasă? A)*exsudat sero-purulent în cavitatea abdominală B)*apendice îngroşat C)*apendice încordat D)*depuneri de fibrină pe apendice E) paliditate accentuată a apendicelui

44.CM. Apendicita acută este un proces inflamator: A) inflamaţie specifică B)*inflamaţie nespecifică C)*proces local D) proces general E) proces cu flora de microbi necunoscută

45.CM. Ce modificări locale apar în apendicita acută catarală? A) alungirea apendicelui B)*îngroşarea apendicelui C) plastron apendicular D)*apendicele este hiperemiat E) apendicele este palid

46.CM. Ce provoacă dereglări ale aparatului neuro-reflector al apendicelui? A) spasm muscular B) spasm vascular C)*edem al peretelui apendicular D)*acumulare de mucus în lumenul apendicelui E) sclerozarea apendicelui

47.CM. În caz de supuraţie a plastronului apendicular, unde poate perfora abcesul periapendicular? A)*în cavitatea abdominală liberă B)*în intestin C)*în spaţiul retroperitoneal D) în vezica urinară E) la femei în cavitatea uterului

48.CM.Simptomele apendicitei cronice sunt: A)*dureri la mers în regiunea iliacă dreapta B)*senzaţii neplăcute în regiunea inghinală dreapta C)*durerile se intensifică la efort fizic D)*dereglări dispeptice E) leucocitoză

49.CM. Complicaţiile postoperatorii după apendectomie sunt: A)*infectarea plăgii B)*fistula ligaturală C) hemoragie din varicele esofagiene D)*hemoragie din artera apendiculară E)*insuficienţa bontului apendicular

50.CM. Ce complicaţii pot surveni în urma apendicitei acute? A)*plastronul apendicular B)*abcesul periapendicular C)*peritonita purulentă generalizată D) abces paranefral E)*pileflebită

51.CM. Cu ce patologii se face diagnosticul diferenţial al apendicitei acute? A)*patologiile organelor abdominale B)*patologiile organelor retroperitoneale C) patologiile mediastinului D)*bolile infecţioase

7

E)*patologiile vaselor sangvine și a sângelui

52.CM. Simptomele plastronului apendicular sunt: A) formaţiune tumorală cu contur regulat localizată în regiunea iliacă dreaptă B) stare generală gravă C)*dureri la palpare în regiunea iliacă dreaptă D)*aprecierea fluctuaţiei în regiunea plastronului E)*palparea unei formaţiuni tumorale cu contur neregulat în regiunea iliacă dreaptă

53.CM. Unde se localizează durerile în apendicita acută când apendicele este situat retrocecal? A) dureri în regiunea iliacă dreaptă B)*dureri localizate în regiunea lombară pe dreapta C)*durerile pot iradia în picior D) durerile sunt localizate în regiunea inghinală stângă E) durerile iradiază în scrot

54.CM. Particularităţile apendicitei acute la persoanele de vârstă înaintată: A)*durerile în abdomen sunt neintensive B)*temperatura corpului normală C) confuzie mintală D)*contracţia muşchilor peretelui abdominal este slabă E) diaree

55.CM. Particularităţile apendicitei acute la copii: A)*progresarea rapidă a proceselor distructive în apendice B) nu se complică cu peritonită generalizată C)*febră înaltă D)*vome multiple E)*diaree

56.CM. În ce formă de apendicită acută în urină pot să apară eritrocite şi leucocite?

A) subhepatică B) pelviană C)*retrocecală D)*pelviană când apendicele este alipit de vezica urinară E) apendice în sacul herniar

57.CM. Particularităţile apendicitei acute la gravide: A)*în dependenţă de termenul gravidităţii se schimbă localizarea durerilor B) vome multiple C)*semnul Voskresenski pozitiv D)*semnul Blumberg pozitiv E) prezenţa leucocitelor în urină

58.CM. Ulcerul gastric perforat se deosebeşte de apendicita acută prin următoarele semne: A)*apariţia bruscă a durerilor în epigastru B)*“abdomen de lemn” C) leucocitoză pronunţată D)*pozitiv semnul Blumberg E) vome multiple

COLECISTITElE

59.CS. Un pacient în vârstă de 60 ani prezintă icter de 2

8

Săptămâni fără dureri abdominale.Vezicula biliară la examenul ecografic mult dilatată.Ne face să gândim la:

A) coledocolitiază B) obstrucţie coledociană prin pancreatita cronică C)*obstrucţie coledociană prin neo de cap pancreas D) colecistită acută E) hepatită alcoolică

60.CS. Litiaza coledociana este consecinţa: A)*migrării calculilor din vezicula biliară B) unei fistule biliobiliare C) unui obstacol la nivelul coledocului terminal D) colecistitei cronice E) dischineziei veziculare

61.CS. Colecistita acută debutează prin: A) icter B) febră C)*dureri în hipocondrul drept D) leucocitoză E) vome 62.CS. Care dintre procedeele paraclinice enumerate NU este practicabil la un pacient cu bilirubinemie mai mare de 30 mm/l? A) ecografia B) colangiografia retrogradă C)*colecistografia intravenoasă D) tomografia computerizată E) fibrogastroscopia *63.CS. După efectuarea colecistectomiei ce sindrom poate să apară: A) coledocian major B) stomacul operat C)*postcolecistectomie D) coledocian minor E) colestatic *64.CS. Triunghiul Calot este delimitat de: A) ductul cystic,ductul hepatic drept,artera cystică B) coledoc,vezicula biliară,ductul cystic C) ductul cystic,ductul hepatic sting,artera cystică D)*ductul hepatic comun,ductul cystic,artera cystică E) coledoc,ductul cystic,ductul Luschka 65.CS. Care dintre semnele de mai jos este comun litiazei coledociene şi cancerului de cap de pancreas? A) dureri colicative în hipocondrul drept B) semne clinice de angiocolită C)*icterul D) vezicula biliară palpabilă E) dureri în bară 66.CS. Care dintre explorările paraclinice enumerate este cea mai precisă în diagnosticul litiazei coledociene?A) ecografia biliarăB)*colangiografia endoscopică retrogradăC) colangiografia intravenoasă cu bilignostD) scintigrafia biliară E) colangiografia transparietohepatică

9

67.CS. În care dintre afecţiunile enumerate mai frecvent se indică sfincterotomia oddiană? A) coledocolitiaza B) coledocolitiaza cu calculi flotanţi C) microlitiază veziculară şi coledociană D)*calculi inclavaţi în papilă E) calcul unic în canalul hepatic drept

68.CS. După 60 ani, frecvenţa icterului mecanic prin litiază biliară scade la jumătate deoarece: A)*peste aceasta varstă creşte numărul bolnavilor cu icter mecanic de origine canceroasă. B) scade imunitatea organismului C) la vârstnici rar se întâlneşte litiaza biliară D) la vârstnici canalul cistic este sclerozat E) după 60 ani nu se formează calculi în vezicula biliară

69.CS. În colecistita acută gangrenoasă, colecistectomia se practică: A)*în urgenţă B) în urgenţă amânată C) la rece, după dispariţia semnelor acute D) operaţia se efectuează programat E) se recomandă operaţia peste 48 ore

70.CS. La 3 luni după o colecistectomie de rutină, o femeie in varsta de 43 ani prezintă icter intermitent, scaune acolice, urini hipercrome. Colangiografia transparietohepatică arată căi biliare intra şi extrahepatice dilatate şi o imagine cupoliforma în coledocul distal. Diagnosticul probabil este:A) stenoza postoperatorie a căii biliare principaleB) cancer de cap de pancreasC)*litiază coledocianăD) corp străin coledician E) ampulom vaterian 71.CS. În patogeneza unei colecistite acute litiazice factorul septic intervine: A) concomitent cu factorul obstructiv B) concomitent cu factorul ischemic C)*pe fondal de obstrucţie, ischemie şi inflamaţie D) factorul septic a existat până la aparitia colecistitei acute E) sepsisul nu apare în colecistita acută *72.CS.Din complicațiile infecțioase ale litiazei biliare fac parte cu

EXCEPȚIA: A) colangita acută B) colecistita acută C) pancreatita cronică satelit D) colecistopancreatita acută E)*cancerul veziculei biliare *73.CM. Litiaza biliară se poate manifesta prin următoarele forme

clinice: A)*dispeptică B) lentă C)*torpidă D)*cardiacă E)*dureroasă

10

74.CS. Care este cel mai util examen pentru confirmarea în urgenţă a diagnosticului de colecistită acută litiazică? A) colecistografia orală B) colecistografia intravenoasă C) colangiografia retrogradă endoscopică D)*ecografie E) colangiografie transparietohepatică 75.CS. Care este cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculei biliare? A) icterul mecanic B) fistule biliare C)*colecistita acută D) cancerul vezicular E) hidropsul

76.CM. Care dintre mecanismele enumerate contribuie la constituirea hidrocolecistitului ? A)*calcul inclavat in infundibulul veziculei biliare B)*calcul inclavat în ductul cistic C) hipersecretia de mucus D)*absorbtia pigmenților din bila E) infectarea bilei

*77.CM. Colecistita acută se clasifică în: A) hemoragică B)*flegmonoasă C) seroasă D)*catarală E)*gangrenoasă

78.CM. Icterul în litiaza coledociană: A) este precedat de prurit B) poate sa dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii C)*se însoteste de urini hipеrcrome D)*este precedat de durere E) este febril 79.CM. În colecistita acută litiazică durerea: A) are caracterul "lovitura de pumnal" B) iradierea "in bara" C)*debuteaza ca o colica biliara D)*se micşorează la tratamentul cu antispastice E) este colicativă 80.CM. Semnele litiazei coledociene includ: A)*icter B)*colica biliara C) febra D) ascita E)*frison

81.CM. O veziculă biliară mare palpabilă, în prezenţa icterului,prezintă: A)*litiaza coledociană B)*ampulom vaterian C)*neoplasm de cap de pancreas D) neoplasm de vezicula biliară E) ulcer duodenal penetrant

11

82.CM. Care dintre semnele enumerate sunt tipice pentru hidrocolecist? A)*se palpeazaa fundul veziculei biliare B) este prezent plastronul subhepatic C) bolnavul este febril D) subicter sclero-conjunctival E)*la colangio-colecistografie vezicula este exclusă

83.CM. Care dintre semnele enumerate diferenţiază colecistita acută de simpla colica biliară? A)*febra B)*durerea in hipocondrul drept C)*prezenţa infiltratului subhepatic D) vărsăturile E) debutul dupa un pranz bogat in lipide 84.CM. Pot produce icter prin obstacol intralumenal în căile biliare extrahepatice: A)*ascaridele B) cancerul de cap de pancreas C)*litiaza biliara D) hemobilia E)*ampulomul vaterian 85.CM. Colecistita acută se poate complica cu: A)*peritonita localizata B) ileus vaterian C) pileflebita D)*abces hepatic E)*abces subhepatic 86.CM. În colecistita acută se poate aprecia: A) dispariţia matităţii prehepatice B)*aparare musculară în hipocondrul drept C)*vezicula biliară destinsă, dureroasă D)*pseudotumoara inflamatorie în hipocondrul drept E) mărirea în volum a ficatului 87.CM. Colecistita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin:A)*prezenţa antecedentelor biliareB) intreruperea tranzitului intestinal C)*febra la debutul bolii (leucocitoza) D) debutul brutal al bolii E) prezenţa pneumoperitoneului

88.CM. În care din următoarele afecţiuni se indică colecistectomia ? A)*hidropsul vezicular B) microlitiaza biliara C)*colecistita acuta gangrenoasa D) dispepsia biliara E)*cancerul veziculei biliare cu invazie hepatica 89.CM. Care dintre semnele enumerate fac parte din sindromul coledocian major? A)*febra B) pneumobilia C)*durerea colicativă D)*icterul E) prezenţa plastronului subcostal *90.CM. Colecistectomia poate fi:

12

A) posterogradă B)*anterogradă C)*combinată D) unipolară E)*retrogradă

91.CM. Care dintre semnele de mai jos pot fi comune litiazei coledociene (forma tipica) si colecistitei acute forma gangrenoasa? A) icterul hepatocelular B)*frisonul-febra C)*vezicula biliara palpabila D)*dureri in hipocondrul drept E) aparare musculara in hipocondrul drept

92.CM. Colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică poate evidenţia: A)*obturarea căii biliare principale cu elemente hidatice B)*stenozele coledociene C) ampulomul vaterian D) papilo-oddita stenozanta E)*litiaza coledociana 93.CM. Daca ecografia confirmă litiaza biliară, ce metode de tratament pot fi indicate? A) antispastice, antibiotice, dieta B)*colecistectomia C) sfincterotomie oddiana D)*litotripsie prin unde extracorporale E)*colecistostomia laparoscopică

*94.CM. Din complicațiile mecanice ale litiazei biliare fac parte: A)*coledocolitiaza B)*hidrocolecist C) colangita acută D)*fistule bilio-biliare E)*fistule biliodigestive 95.CM. Colecistita acută este: A) o complicaţie frecventă a litiazei coledociene B)*cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculare C)*inflamaţia acută a peretelui vezicular D)*modalitatea prin care de obicei se ajunge la o fistula bilio-biliară

E)inflamaţie a veziculei biliare şi a căilor biliare extrahepatice

96.CM. În colecistita acută, mai frecvent, durerile iradiază în: A)*în regiunea supraclaviculară pe dreapta B) în regiunea inghinală pe dreapta C) în regiunea lombară pe dreapta D)*în regiunea omoplatului drept E)*în umărul drept

97.CM. Icterul mecanic apare la localizarea calculului în: A) ductul hepatic drept B) ductul hepatic stâng C)*ductul hepatic comun D) ductul cistic E)*coledoc

13

98.CS. Colecistita acută poate să se complice cu perforaţia vezicii biliare în lumenul unui organ cavitar din vecinătate. Mai frecvent acest organ este: A)*duodenul B) intestinul subţire C) stomacul D) unghiul hepatic al colonului E) rinichiul

99.CS. Care dintre preparatele enumerate mai jos mai eficace cupează accesele de colică biliară? A)*baralgina B) morfina C) atropina D) no-şpa E) analgina 100.CS. Apariţia colecistitei acute se datorează în primul rând: A)*colestazei în vezicula biliară B) efectului iritant al acizilor biliari C) hidroliza lipidelor în lumenul vezicular D) infecţiei E) ischemiei veziculei biliare 101.CS. Colecistita acută se instalează mai frecvent ca urmare a colestazei acute in vezicula biliara pe fondal de obstrucţie a ductului cistic. Prima manifestare a crizei tipice o constituie: A) febra B) anorexia şi voma C)*accesul de colică biliară D) icterul E) vezicula biliară palpabilă în hipocondrul drept

*102.CS. Icterul mecanic mai este denumit: A) parenchimatos B) hepatocelular C) hemolitic D)*posthepatic E) suprahepatic 103.CS. Cea mai informativă metodă de investigaţie pentru confirmarea diagnosticului de colecistită acută o constituie: A) colecistografia B) ecografia C) tomografia computerizată D) colescintigrafia E)*laparoscopia

104.CM. Pentru colecistita acută sunt caracteristice simptomele: A) icterul B)*febra C)*dureri în hipocondrul drept D)*iradierea durerilor în omoplatul drept E) voma

105.CM. În componența calculilor biliari intră: A) bilirubina B)*colesterolul C)*pigmentii biliari D)*calciu

14

E) proteina

106.CM.Care sunt factorii ce predispun la formarea calculilor în vezicula biliară? A)*dereglări de metabolism B)*proces iflamator în mucoasa veziculei biliare C)*staza biliară D) vezicula biliară situată intrahepatică E) anomalia căilor biliare

107.CM.În ce forme de colecistită acută este indicată colecistectomia de urgenţă: A) în caz de prezenţa calculilor în vezicula biliară B) în caz de mărirea evidentă în volum a veziculei biliare C)*în caz de prezenţa peritonitei locale D)*în caz de abces perivezicular E) în cazul asocierii icterului

108.CM.Metodele de diagnostic a litiazei biliare sunt: A)*ultrasonoscopia B)*colecistografia perorală C)*colecistografia intravenoasă D)*colangiografia retrogradă E) fibrogastroduodenoscopia

109.CM.Fistulile biliare interne se pot forma între: A)*vezicula biliară şi duoden B)*vezicula biliară şi stomac C) vezicula biliară şi vezica urinară D) vezicula biliară şi rect E)*vezicula biliară şi coledoc

110.CM.Icterul mecanic apare când se obturează: A) ductul hepatic stâng B) ductul hepatic drept C)*ductul hepatic comun D) ductul cistic E)*coledocul

111.CM.Care simptoame locale sunt caracteristice pentru colecistita acută flegmonoasă? A)*dureri intensive în hipocondrul drept B)*durerile se acutizează la tusă, inspir adânc , la schimbarea pozişiei corpului C)*febra D)*tahicardie E) abdomen de lemn

112.CM.Ce simptoame sunt caracteristice în colecistita acută? A)*Ortner B)*Murphy C)*Mussy-Gheorghievski D) Rowzing E) Pasternaţki

113.CM.Unde iradiază durerile în colecistita acută? A) în regiunea lombară B)*în omoplatul drept C)*în regiunea umărului drept D)*în regiunea gâtului pe partea dreapta E) în antebraţul drept

114.CM. Vezicula biliară mărită în volum, palpabilă şi prezenţa icterului, apare în caz de:

15

A)*calculi inclavaţi în coledoc B)*stenoza papilei duodenale C)*cancer de cap de pancreas D) cancer al veziculei biliare E) cancer al ficatului

115.CM. Diagnosticul diferențial al colecistitei cronice se realizează cu urmatoarele patologii: A)*gastrita B)*boala ulceroasă C)*hernia hiatală D)*colita cronică E) boala Crohn

116.CM. În caz de colecistită acută se apreciază: A) dispariţia matităţii hepatice B)*încordare musculară în hipocondrul drept C)*vezicula biliară mărită, dureroasă D)*simptomul Ortner pozitiv E) asimetrie abdominală

117.CM. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru colecistita acută flegmonoasă? A)*mucoasa veziculei biliare cu ulceraţii, pe alocuri acoperită cu fibrină B)*peretele veziculei biliare este îngroşat, cu depuneri de fibrină C)*se apreciază o încordare musculară de apărare în hipocondrul drept D)*se apreciază palpator vezicula biliară mărită, dureroasă E) ficatul este mărit în volum

*118.CM. Complicațiile litiazei biliare sunt divizate în: A) locale B)*infecțioase C) generale D)*degenerative E)*mecanice

HERNIILE_400

119.CS. Care din următoarele acţiuni pot deveni riscuri intr-o hernie ireductibilă A) palparea tumorii herniare B) intervenţia chirurgicală de urgenţă C) radiografia abdominală simplă D)*reducerea prin aplicarea bandajului E) tactul rectal sau vaginal

120.CS. Tendinţa mai frecventa de strangulare o au: A)*herniile inghinale B) herniile femurale C) herniile ombilicale D) herniile liniei albe E) herniile ventrale mari

121.CS. Ce este caracteristic pentru hernia inghinală prin alunecare pe stînga: A) nu conţine niciodată intestin subţire B) conţine întotdeauna intestin subţire C)*colonul sigmoid face parte din sacul herniar

16

D) nu se încarcereaza niciodată E) uneori ajunge la dimensiuni mari

122.CS. O hernie strangulată se operează: A)*ca o urgenţă imediată B) ca o urgenţă întârziată C) nu are nici o importanţă momentul operator D) nu se operează E) când starea generală a bolnavului este satisfăcătoare

123.CS. Hernia Richter este o formă particulară de hernie caracterizată prin: A) strangularea retrogradă B) hernierea diverticului Meckel C) hernie obturatorie D)*ciupirea laterală a ansei herniate E) coexistenţa unei hernii inghinale directe cu una indirectă

124.CS. În herniile prin alunecare, sacul hernial: A) este reprezentat în totalitate de peritoneu B)*participă la formarea sacului un organ visceral C) sacul lipseşte D) are formă tubulară E) 90% nu are peritoneu 125.CS. Portul indelungat al unui bandaj compresiv la nivelul zonei herniare constituie: A) un factor benefic asupra evoluţiei herniei B)*un factor favorizant al strangulării herniei С) nu are nici o influenţă D) ameliorează funcţia intestinelor E) nu apare strangularea herniei 126.CS.Într-o hernie strangulată, viscerul cel mai frecvent strangulat este: A)*intestinul subţire B) epiploonul C) colonul D) vezicula urinară

E) apendicele 127.CS. În cazul în care sacul unei hernii strangulate conţine o ansă intestinală, leziunile vor fi maxime: A) la nivelul segmentului de ansă până la strangulare B) la nivelul segmentului de ansa după strangulare C)*la nivelul de strangulare D) în peretele sacului herniar E) în toate cazurile enumerate mai sus

128.CS. În herniile strangulate prin pensare ("ciupire" laterală ) a intestinului subţire, evoluţia este: A) favorabilă B) spre ocluzie intestinală C)*spre gangrenă şi perforaţie D) spre peritonita criptogenă E) retenţie de urină

17

129.CS. Unul din următoarele semne se întâlneşte în hernia strangulată prin pensare laterală (ciupire) a intestinului şi NU este în celelalte varietăţi de strangulare hernială. A)*diaree B) oprirea tranzitului pentru materii şi gaze C) dureri la nivelul coletului hernial D) stare de şoc E) vărsături

130.CS. Hernia inghinală este mai frecventă la bărbaţi deoarece: A)*canalul inghinal este mai larg B) bărbaţii îndeplinesc lucru fizic greuC) bărbaţii nu respectă regimul alimentar D) bărbaţii suferă mai frecvent de constipaţiiE) la bărbaţi frecvent testiculile nu coboră în scrot. 131.CM. Care din urmatoarele reprezintă complicaţii ale herniilor: A) peritonita herniară B) prostatita C)*strangulare D)*flegmon herniar E) ocluzie intestinală

132.CM. Diagnosticul diferenţial al unei hernii femurale se face cu: A)*hernie inghinală B)*hernie obturatorie C)*dilataţia varicoasă a crosei venei safene-interne D) anevrismul aortei abdominale E)*limfadenită

133.CM. Semnele clinice cele mai precoce şi mai constante într-o hernie strangulată sunt: A)*durere la nivelul coletului herniar B) vărsăturile C)*tumoară nereductibilă la nivelul zonei herniare respective D)*oprirea tranzitului intestinal E) semne de ocluzie intestinală

134.CM. Diagnosticul diferenţial al unei hernii inghino- scrotale se face cu: A) hernia femurala B)*hidrocelul C)*varicocelul voluminos D)*tumoare epididimo-testiculara E) limfadenita inghinală *135.CM. Ce complicații pot aparea în urma herniilor: A)*nereductibilitate B) durerea C)*coprostază D)*inflamație E)*strangulare

136.CM. Evisceratia abdominala poate fi cauzată de: A) obezitate B) boli casectizante C)*meteorismul abdominal postoperator D)*puseu de acutizare a unei boli respiratorie pulmonare postoperator

18

E)*infectarea plăgii operatorii

137.CM. Care sunt semnele unei hernii strangulate ? A)*tumoarea herniară este încordată B)*oprirea tranzitului pentru materii şi gaze C)*ireductibilitatea D)*durere la nivelul pedicului herniar E) vărsaturi

138.CM. Care din următorii factori determină apariţia herniilor: A)*constipaţia B) ascita C)*tuşitorii cronici D) incontinenţa urinară E)*sarcinile repetate

139.CM. Cele mai frecvente organe herniate sunt: A) vezica urinara B)*epiploonul C) colon ascendent D)*intestin subtire E) prostata

140.CM. Durerea într-o hernie necomplicată poate fi: A) vie B)*sub forma de greutate sau jena dureroasa C)*absenta D) colicativă E) sâcâitoare

141.CM. Care dintre factorii menţionaţi mai jos sunt consideraţi drept factori predispozanţi în producerea herniilor ? A)*ereditatea B)*conditiile de munca si mediu C)*tipul constitutional D) fumatul E) obezitatea 142.CM. Diagnosticul diferenţial al herniei inghino-scrotale se face cu: A)*hidrocel B)*varicocel C)*tumoara testiculară D) hernie perineală E) hernie femurală 143.CM. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru o hernie strangulată? A)*Dureri cu mărirea bruscă în volum a herniei B)*Semne de ocluzie intestinală C)*Ireductibilitatea herniei anterior reductibilă D) Balonarea abdomenului E) Asimetria abdomenului

*144.CM. Indicaţi procedeele de întărire a peretelui posterior a canalului inghinal:

A) Girard

19

B)*Bassini C) Martînov D)*Kukudjanov E)*Lichtenstein *145.CM. Indicaţi procedeele de întarire a peretelui anterior a

canalului inghinal: A) Shouldice B)*Girard C) Lichtenstein D)*Spasokukoţki E)*Kimbarovski

146.CS. În hernii mai frecvent se strangulează: A)stomacul B)*intestinul subţire C)colonul D)vezica urinară E)uterul şi anexele sale

147.CS. Pentru hernia strangulată NU este tipic: A) durere violentă la nivelul herniei B) ireductibilitatea C) distensia tumorii herniare D) lipsa impulsiei la tuse E)*durere provocată de tuşeul rectal 148.CM. Pentru hernia Richter NU este caracteristic: A) semnele de ocluzie intestinală B)*dimensiunele reduse ale herniei C)*orificiul herniar îngust D) sindromul dureros moderat E)*pericolul de necroză a organului strangulat

149.CM. Herniile Richter şi Littre se deosebesc una de alta prin: A) intensitatea sindromului dureros B)*influenţa asupra tranzitului intestinal C) profunzimea tulburărilor circulatorii în viscerele din sacul herniar D)*conţinutul sacului herniar E)*tipul de strangulare

150.CS. Nu este însoţită de fenomene de ocluzie intestinală hernia strangulată: A)*Richter B) Nedepistate anterior C) Ale canalului obturator D) Ale liniei Spighel E) Perineale

151.CS. Cum se numeşte tipul de strangulare când sacul herniar conţine două anse intestinale izolate? A) strangulare prin ocluzie cu fecalom B) strangulare prin inel elastic C) parietală D)*retrogradă E) pseudostrangulare

20

152.CM. Din cele enumerate formaţiuni anatomice, care pot fi porţi herniare? A)*inelul ombilical B)*canalul inghinal C)*canalul femural D) inelul pelvian E)*orificiul ischiatic

153.CM.Semnele de viabilitate a intestinului subţire strangulat sunt: A)*culoarea roză a intestinului B)*prezenţa peristaltismului C) intestinul colabat D)*prezenţa pulsaţiei arterelor mezenterice E) păstrarea tranzitului prin intestin

154.CM.Care hernii sunt hernii rar întâlnite? A)*hernia procesului xifoid B) hernia liniei albe C)*hernia lombară D) hernia inghino-scrotală E)*hernia perineală

155.CM.Factorii care provoacă apariţia herniilor postoperatorii sunt: A)*supuraţia plăgilor operatorii B)*reacţia scăzută de regenerare a ţesuturilor C)*efort fizic major în perioada postoperatorie D)*lezarea nervilor în timpul operaţiei E) abuz alimentar în perioada postoperatorie

156.CM. Ce acţiuni de examinare ne permit să diferenţiem hernia: A)*transiluminare a tumorii herniare B)*percuţia tumorii herniare C)*auscultaţia tumorii D) puncţia herniei E) tuşeul rectal

157.CM. Particularităţile herniilor prin alunecare: A)*o parte a peretelui sacului herniar îl formează un organ al cavităţii abdominale B)*uneori în herniile prin alunecare apar dereglări de funcţie al unui organ din cavitatea abdominală C) în hernia prin alunecare întotdeauna apare dereglarea tranzitului intestinal D) în herniile prin alunecare întotdeauna apar dereglări de micţiune E) hernia prin alunecare întotdeauna este ireductibilă

158.CM.La examinarea unui bolnav cu hernie tragem atenţia la: A)*dimensiunile tumorii herniare B)*dimensiunile porţii herniare C)*reductibilitatea herniei D) culoarea pielei în regiunea herniei E)*ce sunet percutor se apreciază pe tumora herniară

159.CM. Care simptome ale herniilor abdominale sunt obligatorii? A)*durerea B)*prezenţa tumorii în zona herniară C) prurit în regiunea tumorii herniare D) voma E) hiperperistaltism

21

*160.CM. Care sunt formele particulare ale herniilor strangulate? A) Spiegel B)*Littre C)*Brock D)*Maydl E)*Richter

161:CM. Care sunt elementele unei hernii? A)*poarta herniară B)*sacul herniar C)*conţinutul sacului herniar D) lichidul herniar E) cordonul herniar

OCLUZIA

162.CS. În ocluzia intestinala înaltă sunt prezentate toate semnele de mai jos, cu EXCEPŢIA: A) durerea intensă B) vărsătura precoce C) întreruperea tardivă a tranzitului prin intestin D)*distensia abdomenului E) agravarea stării generale

*163.CS. Cea mai frecventă cauză a ocluziei intestinale la sugari este: A) volvulusul intestinului subţire B) hernia strangulată C) atrezia anală D)*invaginaţia E) atrezia intestinului

164.CS. Care din următoarele manifestări clinice caracterizează ocluzia intestinală înaltă? A) debutul insidios B) menţinerea stării generale bune mult timp C) balonarea pronunţată a abdomenului D) dispariţia matităţii hepatice E)*vărsături abundente, precoce şi frecvente

165.CS. Care dintre ocluziile intestinale de mai jos se poate încadra în ocluziile prin strangulare? A) ocluzii prin tumori retroperitoneale B)*ocluzii prin invaginaţii C) ocluzii prin stenoze inflamatorii D) ocluzii prin atrezii E) ileusul paralitic

166.CS. O femeie de 45 ani,care în trecut a suportat intervenţie chirurgicală abdominală, se prezintă de urgenţă pentru dureri abdominale şi vărsături.Examenul radiologic situeaza ocluzia la nivelul intestinului subţire. Care este cauza cea mai frecventă a ocluziei in acest caz? A)*bride B) cancer de colon C) cancerul intestinului subţire D) hernie inghinală încarcerată E) diverticulită 167.CS. Ocluzia intestinală a cărui diagnostic cauzal nu a

22

putut fi stabilit necesită:A) tratament medical conservator complex pâna la

stabilirea exactă a diagnosticului etiopatogenic B) reducerea distensiei prin aspiraţie digestivă C) obligatoriu antibioticoterapie D)*intervenţie chirurgicală imediată E) repetarea radiografiei abdominale simple

168.CS. În ocluziile intestinale mecanice, care dintre semnele functionale este constant la debut:A) vărsăturileB)*durereaC) întreruperea tranzitului intestinal D) balonarea abdomenului E) asimetria abdominală *169.CS. Ocluzie intestinală se clasifică după nivel,cu EXCEPŢIA: A) Înaltă B) Joasă C)*Medie D) Proximală

E) Distală 170.CS. Ocluzia colică este determinată de urmatoarele boli, EXCEPTÂND: A) boala Crohn B)*rectocolita ulcero-hemoragică C) invaginaţie D) volvulus E) cancer infiltrativ 171.CS. Localizarea cea mai frecventă a diverticului Meckel este: A) la nivelul jejunului B) la nivelul ultimei anse ileale C)*la circa 45-100 cm de la valvula ileocecală D) la nivelul duodenului E) la nivelul segmentului sigmo-rectal

172.CS. Durerea în ocluzia intestinală mecanică este: A) vagă B) continuă C)*colicativă D) lancinantă (înţepătoare) E) ca o arsură

173.CS. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinală este: A)*durerea B) îngroşarea submucoasei C) vasculita progresivă D) mărirea folioculilor limfatici E) formarea de microabcese în criptele glandulare 174.CM. Care dintre următoarele semne clinice caracterizează ocluzia intestinală prin strangulare? A)*debut brusc B) durerile moderate, colicative C)*vărsăturile apărute tardiv D) apărare musculară localizată E)*alterarea precoce a stării generale

23

175.CM. Într-o ocluzie intestinală radiografia abdominală simplă arată: A) pneumoperitoneu B) pneumobilie C)*distensia gazoasă a unor anse intestinale D)*nivel sau nivele hidroaerice E)*stop al substanţei de contrast

*176.CM. Ocluzia intestinala mecanică mixtă se produce prin: A)*bride B)*invaginaţie C)*strangularea herniei D) intoxicaţii cu metale grele E) obstrucţie cu calcul biliar 177.CM. Care din ocluziile de mai jos interesează de la debut şi vascularizaţia segmentului afectat? A)*volvularea B *invaginatia C)*strangularera D) corpi straini intralumenali E) leziuni parietale inflamatorii specifice

178.CM. Tabloul clinic al ocluziei intestinale mecanice include: A)*durere abdominală colicativă B)*varsături C)*oprirea tranzitului pentru gaze D)*meteorism abdominal E) diaree

179.CM. Care din următoarele semne clinice pot să apară în ocluzia intestinală, în fază terminală: A) durerile abdominale se accentueaza B)*varsaturi cu aspect fecaloid C)*oligurie D) bradicardie E)*sughiţ

180.CM. În ocluziile ileonului, radiografia abdominală evidenţiază imagini hidro-aerice: A) unice, localizate periombilical B)*etajate, în "tuburi de orgă" C) rare, mari şi cu diametru vertical mare D)*localizate caudal și spre dreapta E) localizate în tot abdomenul

181.CM. Ocluzia intestinală prin strangulare se caracterizează prin: A)*debut brusc, uneori însoţit de soc B) distensie care apare insidios si este uniforma C)*tranzit intestinal intrerupt de la inceput D)*starea generala alterata rapid E)*varsaturile sunt tardive

182.CM. Ocluzia intestinală prin obstrucţie se caracterizează prin: A) varsaturi precoce reflexe B)*stare generala alterata tardiv

24

C)*debut insidios D) distensie abdominală apărută precoce, asimetrică E)*intreruperea tranzitului intestinal se instaleaza tardiv

*183.CM. Ocluzia dinamică se clasifică în: A)*spastică B)*paralitică C) tipică D) atipică E) mixtă

*184.CM. În fazele tardive ale ocluziei intestinale auscultativ decelăm: A)*silentium abdominal B) peristaltism intens C)*zgomotul picăturii căzînde D) garguiment intestinal E) zgomote hidroaerice

*185.CM. Care din următoarele ocluzii intestinale se pot trata conservator:

A)*ocluzie prin bride B) ileus biliar C)*ileus postoperator D) ocluzie prin atrangulare E)*ocluzie stercorală 186.CM. Ocluzia intestinală joasa se caracterizeaza prin unele semne clinice enumerate mai jos: A) este precedata de tulburari de tranzit B)*evolueaza cu dureri de intensitate variabile C)*intreruperea tranzitului se instaleaza precoce D)*voma apare tardiv E)*radiografia abdominala arata imagini hidro-aerice mari

187.CM. Volvulusul sigmoidian: A) este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive B)*debutează brusc cu dureri în fosa iliacă stînga şi distensie abdominală asimetrică C)*tuşeul rectal poate evidenţia tumora (şantul) de volvulare D)*tranzitul este întrerupt de la început E)*radiografia abdominală arată imagine aerică în omega

188.CM. Într-o ocluzie intestinală, radiografia abdominală simplă poate diagnostica: A)*prezența ocluziei intestinale B)*sediul obstacolului C) uneori cauza ocluziei D) natura benigna sau malignă a unei obstrucții intestinale E) timpul apariţiei ocluziei

189.CM. Ocluzia intestinală mecanică se deosebeşte de pancreatita acută prin: A) prezența vomelor

25

B)*caracterul durerii C)*aspectul radiologic (radiografia abdominala simpla) D) oligurie E) absența vomelor

190.CM. Care din următoarele cauze pot provoca un ileus paralitic: A) fitobezoarii B)*colica renală C)*peritonita D) volvulusul E)*supuraţia retroperitoneală

191.CM. Examenul radiologic pe gol al abdomenului în ocluzia intestinală mecanică poate arăta: A)*distensie gazoasă a intestinului subţire B)*nivele hidroaerice C) pneumoperitoneu D) aerobilie E) ştergerea umbrei psoasului 192.CM. Care dintre ocluziile intestinale de mai jos se pot încadra în ocluziile prin strangulare? A) ocluzii prin corpi straini intraperitoneali B)*ocluzii prin volvulus C) ileusul biliar D)*ocluzii prin invaginatie E) ocluzii prin stenoze inflamatorii si fibroase

193.CM. Care dintre ocluziile intestinale de mai jos se pot încadra în ocluziile prin obstrucţie ? A) ocluzii prin volvulus B)*ocluzii prin fitobezoar C)*ileusul biliar D) ocluzii prin invaginatie E) ileusul dinamic

194.CM. Ce patologii fac parte din abdomenul acut ocluziv? A) apendicita acută B) ulcerul perforat C)*ocluzia intestinală D)*tromboza mezenterială E) pancreatita acută

195.CS. Pentru ocluzia intestinului subţire radiologic este caracteristic: A) aer liber sub diafragm B)*nivele hidroaerice C) balonarea cu gaze a colonului transvers D) balonarea colonului ascendent E) balonarea colonului descendent

196.CM. Ocluzia intestinală mecanică acută se manifestă prin: A) slăbiciune generală şi diaree B)*dureri colicative în abdomen C)*lipsa eliminărilor de gaze şi mase fecale D)*greţuri, vome repetate E)*balonarea asimetrică a abdomenului

26

197.CS. Tratamentul ocluziei intestinale mecanice acute necesită: A)*operaţie de urgenţă B) tratament conservator cu analgetice şi sp asmolitice C) operaţie amânată peste 2-3 zile D) nu necesetă tratament chirurgical E) supraveghere 198.CS. Dureri violente în abdomen, şoc şi dereglări ale tranzitului intestinal sunt caracteristice pentru: A) apendicita acută B)*trombembolia vaselor mezenteriale C) colica renală D) flegmonul retroperitoneal E) pancreatita acută

199.CS. Cauza cea mai frecventă a ocluziei intestinale acute o constituie: A) calculii biliari şi bizoarii B) herniile C)*aderenţele peritoneale D) tumorile E) malformaţiile intestinale 200.CS. Vărsăturile abundente în perioada iniţială a ocluziei intestinale sunt condiţionate de: A) intoxicaţie B)*nivelul ocluziei C) cauza ocluziei D) tulburări ale circulaţiei mezenteriale E) peritonită

201.CS. Dintre semnele de ocluzie intestinală, enumerate mai jos, cel mai alarmant poate fi considerat: A) durerile abdominale paroxistice B) vărsăturile frecvente C) undele peristaltice vizibile D)*silentium abdominal (linişte în abdomen) E) asimetria abdomenului

202.CS. Pierderele de apă şi electroliţi în ocluzia intestinală sunt condiţionate de următoarele cauze, EXEPTÂND: A) sudoraţie B) vărsături C)*sechestraţii lichidiene în lumenul intestinului D) edem al peretelui intestinal E) acumulări de lichid în cavitatea abdiminală 203.CM.În ocluzie intestinală gazele se formează în intestin mai ales din cauza: A) aerofagiei B)*activităţii microflorei intestinale C)*reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive D) tulburărilor microcircularorii în peretele intestinal E) modificării ale peristalticii intestinale

27

204.CS.În perioada preoperatorie,la un bolnav cu ocluzie intestinală, sunt indicate toate măsurile enumerate mai jos cu EXEPŢIA: A) aspiraţie gastrică B) cateterizarea vezicei urinare C) perfuzii de soluții coloide și cristaloide D) perfuzii de 3% clorură de potasiu E)*administrare de antibiotice

205.CS.Ce operaţie se efectuează în caz de ocluzie intestinală prin aderenţe? A)*eliberarea intestinului de aderenţe B) enterotomia C) rezecţia intestinului cu anastomoză primară D) derivaţie internă E) derivaţie externă

206.CM.Ce înseamnă „sechestrarea lichidului” în spațiul „trei”? A)*dereglarea procesului de absorbţie în intestin B)*dereglarea reabsorbţiei sucurilor intestinale C) pierdere de lichid din organism prin transpiraţie D) acumulări de lichid în peretele intestinal mai sus de obturaţie E)*staza conţinutului intestinal mai sus de obturaţie

207.CM.Ce fenomene se petrec în lumenul intestinului mai sus de obstacolul care provoacă ocluzia intestinală? A)*acumulări de gaze B)*dereglarea procesului de absorbţie C)*balonarea anselor intestinale D)*diminuarea absorbţiei substanţelor nutritive E) pareza intestinală

208.CM.Factorii de bază, care apreciază gravitatea stării bolnavului cu ocluzie intestinală acută obturatorie, sunt: A) pierderea în greutate B)*pierderea apei din organism C) dereglări al echilibrului acido-bazic D)*pierdere de electroliţi E)*pierdere de proteine

209.CM.Ocluzia intestinală prin obturare apare în cazurile următoare: A) spasm al intestinului B) invaginaţia intestinului C)*tumori maligne a intestinului D)*tumori benigne a intestinului E) pareza intestinului

210.CM.Ocluzia intestinală prin strangulare apare în caz de: A)*volvulus intestinal B) tumori benigne intestinale C) tumori maligne intestinale D)*invaginaţia intestinului E) spasm al intestinului

*211.CM.După evoluție ocluzia intestinală poate fi: A) lentă B)*acută C) trenantă D)*subacută

28

E)*cronică

*212.CM.Din ocluzia intestinală paralitică fac parte următoarele: A) ileus biliar B)*ileus reflex C)*ileus metabolic D)*ileus neurogen E)*ileus postoperator

213.CM.În rezultatul căror procese apare deshidratarea organismului în ocluzia intestinală?

A)*pierderea apei şi a electroliţilor B)*întreruperea tranzitului prin intestin C)*vome D)*în rezultatul „sechestrării” lichidului în organism E) în rezultatul transpiraţiei

214.CM.În ocluzia intestinală acută are loc: A)*pierderea apei din organism B)*pierdere de electroliţi C)*pierdere de proteine D)*dereglări a echilibrului acido-bazic E) scădere ponderală

*215.CM.Cum se clasifică ocluzia intestinală? A)*congenitală,dobândită B)*mecanică,dinamică C)*precoce,tardivă D)*înaltă,joasă E) ereditară

216.CM.În perioada tardivă a ocluziei intestinale apar următoarele dereglări în organism:

A)*acidoză B) alcaloză C)*oliguria D) poliuria E) caşexie

217.CM.Ce are loc la nivelul ansei intestinale mai sus de obstacol în primele ore de ocluzie intestinală?

A)*hiperperistaltism B)*dilatarea ansei intestinale C) pareza intestinală D) spasm intestinal E) intestin gol

218.CM.Prin ce se caracterizează voma în ocluzia intestinală joasă? A)*rară B) frecventă C) aduce uşurinţă D) nu aduce uşurinţă E)*voma lipseşte

219.CM.Care simptome sunt de bază în clinica ocluziei intestinale? A)*dureri colicative în abdomen B)*voma C)*hiperperistaltism D)*retenţie a gazelor şi a materialelor fecale E) diaree

220.CM.În diagnosticarea ocluziei intestinale se folosesc următoarele investigații paraclinice꞉

A)*radiografia de ansamblu a abdomenului

29

B)*ultrasonografia C)*irigografia D)*laparoscopia E) scintigrafia

221.CM.Obiectivul imediat şi esenţial al tratamentului unei ocluzii intestinale este:

A)*reechilibrarea hidro-electrolitică B) restricționarea nutritivă C)*decompresia intestinală D)*rezolvarea cauzei ocluziei E)*prevenirea complicaţiilor

PANCREATITELE *222.CS. Pancreasul endocrin secretă următoarele, EXCEPTÎND: A)*lipaza B) insulina C) glucagon D) somatostatina E) polipeptida pancreatică

223.CS. Ce NU se practică în tratamentul pancreatitei acute? A) aspiraţia gastrică B) combaterea şocului C)*administrarea de morfină D) antihistaminice E) antienzime

*224.CS. Care este cea mai ușoară formă a pancreatitei acute? A) hemoragică B) necrotică C)*edematoasă D) infiltrativ-necrotică E) supurativ-necrotică *225.CS. Pancreatita acută mai este denumită: A) amigdala abdominală B) accident abdominal C) angina abdominală D)*drama abdominală E) comedia abdominală

226.CS. Un bărbat în vârsta de 41 ani, obez, cu hiperlipemie esenţială, se internează după masa de Crăciun cu dureri epigastrice sub formă de centură, vărsături, stare de şoc. Cea mai utilă explorare paraclinică pentru orientarea diagnosticului este: A) hemoleucograma B) tranzitul baritat esogastric C)*determinarea amilazei în sânge şi urină D) numărarea trombocitelor E) ionograma sanguină

*227.CS. Ce enzimă glicolitică se găsește în sucul pancreatic? A) lipaza B) tripsina C)*amilaza

30

D) elastaza E) chimotripsina

228.CS. Referitor la durerea din pancreatita acută, următoarele afirmaţii sunt exacte, EXCEPTÂND: A) debut brusc B) localizare epigastrică difuză C) se însoţeşte de semne generale alarmante D) iradiază în spate E)*nu se asociază cu greţuri şi vărsături *229.CM. Diagnosticul diferențial al pancreatitei acute se va efectua

cu꞉ A)*ocluzia intestinală; B)*colecistita acută; C)*apendicita acută; D)*infarct micardic; E) ulcer penetrant

230.CM. Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută sunt: A)*accesibilitatea în urgenţă B)*confirmarea suspiciunii clinice în toate cazurile C)*monitorizarea evoluţiei D)*diagnosticul rapid al litiazei veziculare E) metodă invazivă de explorare

231.CM. Care dintre complicaţiile pancreatitei acute pot surveni tardiv(după 1-2 luni)

A) sechestrul pancreatic B) celulita retroperitoneală C)*pseudochistul postnecrotic D)*fistula pancreatică E) şocul pancreatic

232.CM. Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute? A) proces inflamator acut al pancreasului exocrin B)*tulburarile psihice uneori pot domina tabloul clinic C)*revarsat pleural pe stinga D)*distensie izolată a primei anse jejunale E)*cifrele amilazemiei sunt direct proportionale cu gravitatea leziunilor anatomopatologice

233.CM. Care dintre elementele de mai jos reprezintă factori patogenici esenţiali în realizarea procesului de pancreatită acută? A)*litiaza veziculară (sau coledociană) B)*activarea enzimelor proteolitice C)*consumul de alcool şi mese copioase D)*un proces lezional pancreatic E) nerespectarea regimului alimentar

234.CM. Care din următoarele semne ne indică diagnosticul de pancreatită acută? A)*debut brutal,legat de un moment alimentar B)*durere "în centură" C)*stare de șoc D)*vărsături ce nu aduc ameliorare bolnavului E) febră

31

235.CM. Laparoscopia de urgenţă este indicată în pancreatita acută pentru: A)*diagnostic și evitarea laparotomiei B)*colecistectomie în cazul colecistitelor acute C)*drenajul peritonitei chimice D)*recoltarea exudatului peritoneal E) drenajul căii biliare principale

*236.CM. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute include: A)*determinarea amilazei în ser și urină B)*ultrasonografie C)*radiografia de ansamblu a abdomenului D)*laparoscopia E) scintigrafia

237.CM. În pancreatita acută radiografia abdominală simplă evidenţiază: A) pneumobilie B) pneumoperitoneu C)*meteorismul colonului transvers D)*meteorismul primei anse jejunale E) niveluri hidroaerice

238.CM. În pancreatita acuta la palparea abdomenului se poate constata: A) matitate deplasabilă pe flancuri B)*durere difuza, mai marcata in epigastru si hipocondrul stîng C)*zona de rezistență musculară în epigastru, hipocondrul drept sau (și stîng) D) hepatomegalie neuniformă E)*dispariţia pulsaţiei aortei abdominale în epigastru

239.CM. Care dintre urmatoarele afirmaţii privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt adevărate? A) morfina este utilizată pentru combaterea durerii B) analgina are efect hiposecretor C)*efectul antisecretor al medicaţiei este potenţat de suprimarea alimentaţiei orale D)*antibioticoterapia este indicate de la debutul afecțiunii E)*hipotermia gastrică scade secreţia enzimelor prin creşterea tonusului vagal 240.CM. Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin: A) prezenţa durerii B)*prezenţa pneumoperitoneului C) prezenţa stării de şoc D)*iradierea durerii E)*prin datele examenului radiologic

241.CM. Pancreatita acuta se deosebeste de colecistita acută prin: A)*intensitatea și frecvența vomelor

32

B)*caracterul iradierii durerilor C)*sindrom infectios tardiv D) pneumoperitoneu E)*prezenţa calculilor veziculari evidenţiaţi radiologic

242.CM. Care afirmaţii referitoare la pancreatita cronică sunt adevărate?

A)*creşterea amilazemiei şi amilazuriei se atestă numai în perioadele de acutizare B) examenul ecografic poate stabili prezenţa diabetului zaharat, care are o evoluţie "malignă" în pancreatita cronică C)*dereglările digestive apar în formele tardive de evoluţie a bolii D) tabloul clinic este dominat de icter E) în pancreatita cronică apar focare de necroză în pancreas

243.CM. Ce explorări imagistice oferă date esenţiale în diagnosticul etiologic de urgenţă al pancreatitei acute? A) examenul radiologic simplu B)*colangio-pancreatogografia endoscopică C)*ultrasonografia D) arteriografia selectiva E) scintigrafia *244.CM. Triada Mondor în pancreatita acută include: A)*durere în regiunea epigastrică B)*vome C)*meteorism D) greață E) febră

245.CM. Care dintre complcaţiile pancreatitei acute NU se încadrează în complicaţiile precoce (primele 2-5 zile)? A)*perforaţia duodenală cu peritonita generalizată B)*dilataţia acută de stomac C) abcesul pancreatic D)*pseudochistul postnecrotic E) flegmon retroperitoneal

*246.CM. Care semne pot fi apreciate la inspecție în caz de pancreatită acută,forma necrotică:

A) McBurney B)*Cullen C)*Mondor D)*Grey-Turner E)*Fox

247.CM. Cele mai frecvente semne întâlnite în pancreatita acută necrotico-hemoragică sunt: A)*stare generala alarmanta B)*durere "în centură" C)*hiperamilazemie D) icter E)*hipocalcemie 248.CM. Pancreasul produce următoarele enzime cu excepţia: A) alfa-amilaza B) lipaza

33

C) elastaza D)*pepsina E)*tripsina 249.CM. Care din următorii factori sunt incriminaţi în etiologia pancreatitei cronice: A)*obstacolul canalar B)*alcoolismul C) hipertensiunea portala D) denutritia E)*litiaza biliara 250.CM. Factori declanşatori ai pancreatitei acute pot fi: A)*alcoolul B)*mese copioase cu grăsimi C)*litiaza biliară D) toţi cei enumeraţi E) nici unul din cei enumeraţi

251.CS. Nu este adevărat că, durerile în pancreatita acută... A) survin brusc B) sunt violente C) sunt constante D) îşi schimbă intensitatea la droguri E)*se alină în unele poziţii ale corpului 252.CS. Care simptom, din cele enumerate mai jos, NU se constată în pancreatita acută? A)*bradicardia B) hipotensiunea C) febra D) vărsăturile multiple E) stare gravă

253.CS. Dintre semnele de pancreatită acută, cel mai puţin caracteristic este: A) durerile în abdomen B) vărsăturile C) durerea localizată în epigastru D) rigiditatea muşchilori abdominali E)*reducerea zgomotelor intestinale

254.CS. Pentru care formă de pancreatită acută sunt caracteristice difuzarea revărsatului hemoragic în ţesutul celular retroperitoneal şi apariţia unui flegmon enzimatic retroperitoneal? A) forma edematoasă B) forma colecisto-pancreatică C)*pancreatita necrotico-hemoragică D) pancreatita supurativă E) pentru nici una din ele

255.CS.Din complicaţiile precoce ale pancreatitei acute cea mai frecventă este: A)*şocul B) complicaţiile pulmonare C) peritonita pancreatogenă D) hemoragii din ulcerele gastrice acute E) obstrucţia coledocului

34

256.CS.În care situaţie radiografia de ansamblu a abdomenului este obligatorie? A) în prezenţa pancreatitei acute B) în cazurile de colecisto-pancreatită C) când anamneza semnalează episoade de pancreatită D) dacă în epigastru ce constată un plastron E)*în orice situaţii din cele enumerate

257.CM. Dintre semnele apreciate la examenul radiologic al abdomenului pentru pancreatita acută este caracteristic: A)*ansa “santinelă” a jejunului B)*pareza colonului transvers C) chistul pancreatic cu pereţii calcificaţi D) litiaza coledocului E) nici unul din ele 258.CS. Metoda optimă pentru a urmări evoluţia modificărilor locale în pancreatita acută o constituie: A) radiografia abdomenului B) investigaţia cu contrast a tractului gastrointestinal C)*ultrasonografia D) tomografia computerizată E) laparoscopia 259.CM. Din principiile de tratament ale pancreatitei acute NU fac parte: A) administrarea remediilor ce asigură pancreasului un repaos funcţional. B) terapia antienzimatică şi de dezintoxicare C) analgetice D)*stimularea funcţiei renale E)*intervenţia chirurgicală imediată după scoaterea bolnavului din şoc

*260.CS. În pancreatita acută semnul Voscresenski semnifică: A) hiperestezie cutanată B)*absența pulsației aortei abdominale la palpare C) semnul cămașei D) durere în proiecția pancreasului E) defans muscular în proiecția pancreasului

*261.CM. Enzimele pancreatice se răspîndesc în organism prin următoarele căi:

A) prin continuitate B) reflux duodenogastral C)*hematogen D)*limfogen E) prin CPGRE

262.CM. Ce stă la baza declanşării pancreatitei acute? A) proces inflamator B)*proces degenerativ-inflamator

35

C)*procesul de autoliză a ţesuturilor pancreatice D) fibroză şi scleroză a ţesutului pancreatic E) proces necrotic

263.CM. Ce factori pot declanşa pancreatita acută? A)*alcoolul B)*colelitiaza C)*produse alimentare grase și picante D)*traumatismul pancreasului E) clima temperată

264.CM. Pancreatita acută poate fi declanșată de: A)*dificultăţi de scurgere a sucului pancreatic B)*tulburări metabolice C)*dereglări de circulaţie sangvină D)*procese autoimune E) terapie îndelungată cu preparate antacide

265.CM. Ce date informative obținem la ultrasonografia pancreasului? A) greutatea pancreasului B)*dimensiunile pancreasului C) aprecierea enzimelor D)*prezenţa concrementelor E)*aprecierea formaţiunilor noi formate

266.CM. Patomorfologic pancreatita acută se clasifică în: A)*pancreatita edematoasă B)*pancreatita hemoragică C)*pancreatita necrotică D)*pancreatita supurativă E) pancreatita chistică

267.CM. Ce explorări se folosesc în diagnosticul afecțiunilor pancreatice? A)*aprecierea enzimelor în serul sangvin B)*aprecierea enzimelor în urină C)*examen radiologic D)*tomografia computerizată E) colangiografia

*268.CM. Tulburările metabolice ce pot declanşa pancreatita acută sunt: A)*hiperlipemiile B)*hipercalcemia C)*hiperparatiroidismul D) hiperfosfatemia E) hipercorticism

269.CM.Care sunt simptomele caracteristice pentru pancreatita acută? A)*durerea în epigastru B)*dureri "în centură" C) dureri colicative D)*poziţie forţată a corpului E)*vome şi greţuri

270.CM.Ce include tratamentul complex al pancreatitei acute? A)*lupta cu durerile B) lupta cu pareza intestinală C)*lupta cu intoxicaţia enzimatică D)*restabilirea echilibrului acido-bazic E) lichidarea anemiei

271.CM. Ce putem vizualiza laparoscopic în pancreatita

36

acută? A)*prezenţa exudatului hemoragic în cavitatea abdominală B) apreciem vizual starea pancreasului C) se apreciază dimensiunile pancreasului D)*prelevarea exudatului pentru a determina enzimele pancreatice E)*vizualizarea zonelor de citosteatonecroză pe peritoneu

272.CM. Ce informaţie o să primim de la examenul ultrasonor în pancreatita acută? A) semnul ansă „de veghe” B)*neomogenitate în structura pancreasului C)*mărirea dimensiunilor pancreasului D) dilataţia ductului Wirsung E) mărimea în volum a veziculei biliare

*273.CM. Ce semne clinice denotă o pancreatita acută? A) Murphy B)*Mayo-Robson C)*Korte D)*Voscresenski E) Mussi-Gheorghievski

274.CM. Pentru stabilirea diagnosticului de pancreatita acută e necesar:

A)*culegerea datelor anamnestice B)*efectuarea examenului obiectiv al abdomenului C) efectuarea fibrogastroscopiei D)*efectuarea radiografiei panoramice a abdomenului E)*ultrasonografia

275.CM. Ce date de laborator sunt caracteristice pentru pancreatita acută? A)*creşterea amilazei în serul sangvin B)*creşterea amilazei în urină C)*creşterea diastazei în serul sangvin D)*tensiunea arterială scăzută E)*apariţia proteinei în urină

276.CM.Pentru formele grave de pancreatită acută este caracteristic: A)*pulsul frecvent, filiform B) pulsul frecvent, dar dur C) tensiunea arterială este mărită D)*tensiunea arterială scăzută E)*dispnee

277.CM.Ce procese au loc în parenchimul pancreasului în caz de pancreatită cronică?

A) fenomenul de autoliză B)*fibrozare C)*sclerozare D) un proces degenerativ-inflamator E) necroza pancreasului

278.CM.Pancreatită cronică are următoarele forme clinico-anatomice: A) pancreatita cronică hemoragică B)*pancreatita cronică indurativă C)*pancreatita pseudotumorală D)*pancreatita cronică calculoasă E) pancreatita cronică lipomatoasă

279.CM.Care din maladiile enumerate pot declaşa pancreatita cronică? A)*boala ulceroasă

37

B) dieta îndelungată C)*alcoolismul D) bolile cardiace E) polipoza gastrică

280.CM. Ce forme de chisturi se formează în pancreas? A)*de retenţie B)*proliferative C)*parazitare D) endometrice E)*postnecrotice

281.CM. Simptomele clinice ale cancerului de cap de pancreas sunt: A)*slăbiciune B)*oboseala C)*dereglări dispeptice D) frisoane E)*icter

PERITONITELE

282.CS. Calea de abord preferată în deschiderea abcesului de Douglas este: A)*rectotomie B) laparotomie subombilicala C) laparatomie în fosa iliacă dreaptă D) prin laparotomie supra- şi subombilicală E) incizie pararectală

283.CS. Manevra Blumberg constă în: A) durere provocată la palparea fosei iliace drepte; B) durere în fosa iliacă dreapta la extensia trunchiului; C) durere în fosa iliacă dreapta la tuşeul rectal; D)*durere la decompresiunea bruscă a peretelui abdominal

E) durere în fosa iliacă dreapta la palpare în momentul flexiei membrului inferior drept.

*284.CS. Semnul clinic cel mai elocvent în peritonite este: A) semnul cămaşei B) semnul Mondor C) semnul Courvoisier D)*semnul Şcetkin-Blumberg E) semnul Korte *285.CS. Faza reactivă a peritonitei durează: A) 12 ore B)*24 ore C) 12-24 ore D) 24-48 ore E) 24-72 ore

*286.CS. Faza toxică a peritonitei durează: A) 12 ore

38

B) 24 ore C) 12-24 ore D) 24-48 ore E)*24-72 ore

*287.CS. Faza terminală a peritonitei începe după: A) 12 ore B) 24 ore C) 36 ore D) 48 ore E)*72 ore

288.CS. Pledeaza pentru diagnosticul de peritonită difuză prin perforaţie gastroduodenală: A) prezenţa antecedentelor biliare B) amilaze foarte mult crescute C)*pneumoperitoneul D) vărsăturile fecaloide E) durerile colicative în abdomen

289.CS. Un bolnav de 20 ani cu plastron apendicular după 5 zile de evoluţie prezintă febră, leucocitoză, agravarea stării generale, accentuarea durerilor, creşterea în volum a tumorii din fosa iliacă dreapta, fluctuenţă. În aceasta situaţie tratamentul cel mai indicat este: A) cefalosporine B) gheaţă pe abdomen C) aspiraţie gastrică D)*drenarea abcesului periapendicular E) laparotomie exploratorie 290.CS. Peritonita acută în formele severe ale pancreatitei acute are ca substrat: A) peritonita microbiană B)*peritonita enzimatică C) celulita retroperitoneală D) necroza pancreatică infectată E) ileusul paralitic difuz

291.CS. Sursa infecţiei într-o peritonită primară este: A) factor intraabdominal B) ulcer gastroduodenal perforat C) piosalpinx perforat D)*focar extraabdominal E) colecistita acută perforată 292.CS. Din punct de vedere bacteriologic, caracteristic peritonitelor secundare este: A) monomicrobismul infecţiei B)*polimorfismul florei microbiene C) numai infecţia anaerobă D) numai infecţia streptococică E) numai infecţia stafilococică

293.CS. Abcesele intraperitoneale se localizează cel mai rar în: A) fundul de sac Douglas B) patul subhepatic drept C) spatiul subfrenic sting D)*cavitatea retrogastrica

39

E) spatiul subfrenic drept

294.CM. Tratamentul chirurgical al unei peritonite acute difuze constă în: A)*intervenţia chirurgicală de urgenţă B)*suprimarea focarului de contaminare a cavităţii peritoneale C)*evacuarea puroiului D)*toaleta şi drenajul cavităţii peritoneale E) lavajul peritoneului obligatoriu cu ser fiziologic conţinînd antibiotice cu spectru larg

295.CM. Care sunt cauzele peritonitei postoperatorii? A)*dehiscenţa de suturi digestive B)*focar septic extraabdominal (O.R.L.,pulmonar) C)*perforaţiile digestive de stress D) contaminarea peritoneului prin ruptură în peritoneu a unei pionefrite E) nerespectarea de către chirurg a regulilor asepticii

296.CM. Cauzele morţii în peritonite sunt: A) şocul toxicoseptic B) gradientul pO2 arterial sub 50 mm Hg C) inflamaţia peritoneului parietal şi visceral D)*insuficienţa cardio-respiratorie acută E)*şocul hipovolemic

297.CM. În peritonita acută generalizată se găsesc următoarele semne fizice: A) debut brusc B)*durere abdominala C) colaps D)*ţipătul fundului de sac Douglas la tuşeul rectal E)*febră

298.CM. Tratamentul chirurgical al peritonitei apendiculare generalizate constă în: A)*apendicectomie B) debridarea conglomeratelor intestinale C)*lavajul peritoneal D)*drenajul larg al cavitaţii peritoneale E) sutura provizorie a planurilor musculo-aponevrotice

*299.CM. În evoluţia peritonitei acute deosebim următoarele faze: A)*reactivă B)*toxică C)*terminală D) incipientă E) pseudoameliorare

300.CM. Simptomatologia unei peritonite secundare în forma hipertoxică este dominată de: A)*stare generală neliniştită B)*semne de şoc toxico-septic C) dureri abdominale colicative D) contractura musculara E)*tulburari respiratorii

40

301.CM. În primele 6 ore peritonita prin perforaţia unui ulcer duodenal este: A)*peritonita chimică B) peritonita septică C)*uneori însoţită de şoc D) uneori insoţită de şoc endotoxic F) este peritonită primară

302.CM. Primele semne care apar în peritonita acută apendiculară sunt: A) dureri hipogastrice B) varsaturi C)*dureri în fosa iliacă dreaptă D)*contractura musculară abdominală E)*semnul Blumberg pozitiv

*303.CM. Peritoneul reprezintă o membrană seroasă,care are următoarele funcţii:

A)*absorbtivă B)*secretorie C) vasoactivă D)*imunologică E)*plastică

304.CM. După criteriul agentului cauzal peritonitele sunt: A)*aseptice B) difuze C) primitive (primare) D)*microbiene E) secundare

305.CM. Excamenul obiectiv local al abdomenului constată semne foarte importante pentru diagnosticul de peritonită ca: A)*durerea provocată, localizată sau difuză B)*apararea sau contractura musculară C) sonoritate abdominală difuză D) mobilitatea peretelui abdominal E)*matitate abdominală, deplasibilă în fazele tardive

306.CM. Care dintre situaţiile de mai jos explică apariţia peritonitei secundare difuze? A)*plagă abdominală penetrantă B) plagă abdominală nepenetrantă C)*migrarea microbilor prin peretele intestinal D)*perforaţia de organ cavitar E) hemoperitoneul masiv

307.CM. După extensia procesului inflamator, peritonitele sunt clasificate: A)*difuze B) primare (primitive) C)*localizate D) secundare E) specifice

308.CM. Durerea la debut intr-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele caracteristici: A) debut lent, insidios

41

B)*debut brutal C) intensitate medie D)*violenta E) colicativă

309.CM. Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligatoriu. Scopul intervenţiei chirurgicale este urmatorul: A)*incizia larga B)*suprimarea sursei de contaminare C)*toaleta cavităţii peritoneale D)*drenajul cavităţii peritoneale E) folosirea preoperatorie a antibioticelor

*310.CM. După principiul patogenic peritonitele se clasifică în: A)*primare B)*secundare C)*terţiare D) specifice E) nespecifice

*311.CM. Factorii patogenetici în peritonită sunt: A)*gradul de agresivitate a florei patogene B)*răspunsul local și sistemic la agresiune C)*intoxicație D) hipervolemie E)*dereglări metabolice severe

312.CM. Fenomenele locale în peritonite cuprind: A)*hiperpermeabilitatea pereţilor vasculari B)*scăderea consumului de oxigen celular C)*translocaţie microbiană D) micșorarea producţiei de lactat E)*modificări microcirculatorii

*313.CM. După gradul de răspîndire peritonitele pot fi: A) generale B)*locale C) complete D)*difuze E)*totale

314.CM. Care dintre semnele de mai jos sunt comune peritonitei difuze şi torsiunii de organ? A) tumoră abdominală palpabilă, dureroasă B)*starea de șoc C)*durere violentă abdominală D) bombarea Douglas-ului E) febră, frison

315.CM. Într-o peritonită difuză, la debut, inspecţia abdominală relevă: A) meteorism abdominal B) echimoză periombilicală C)*reliefarea mușchilor drepţi abdominali D)*abdomenul nu participă în actul de respirație E)*semne de iritaţie peritoneală 316.CS. Semnele precoce în peritonita difuză purulentă sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

42

A) febră marcată B) dureri abdominale C) încordarea muşchilor abdominali D) micşorarea participării abdomenului în actul de respiraţie E)*vărsături fecaloide

317.CS. La o fetiţă de 6 ani, reconvalescentă de pneumonie, se determină dureri abdominale nelimitate, febră, încordare musculară abdominală, leucocitoză marcată. Diagnosticul prealabil este: A) peritonită gonococică B) apendicită acută C) septicemie D)*peritonită pneumococică E) abces subfrenic 318.CS. Cauza cea mai frecventă a abceselor subhepatice este: A) sigmoidita purulentă B) ulcerul gastric perforat C)*colecistita acută gangrenoasă D) pancreonecroza hemoragică acută E) abcesul hepatic

319.CS. Peritonita e considerată primară în caz de: A) infarct intestinal B) apariţia pe fond de inflamaţie a organelor abdominale C)*pătrudere a infecţiei pe cale hematogenă sau limfogenă D) perforaţia organelor cavitare abdominale E) lizarea căilor biliare extrahepatice

320.CS. Din semnele prezentate în peritonită, NU este caracteristic: A) dureri la tuşeul rectal şi vaginal B) dureri la palpaţie şi percuţie abdominală C) balonare abdominală D) încordare musculară abdominală E)*hiperperistaltism

321.CM. Care din semnele prezente NU se întâlnesc în faza precoce a peritonitei: A)*diminuarea peristaltismului intestinal B) dureri abdominale C)*vărsături fecaloide D) tahicardia E) încordare musculară

322.CM. În care din semnele prezentate suspectăm prezența peritonitei? A)*dispariţia matităţii hepatice B) balonare abdominală C)*durere la palpaţia abdomenului D)*încordare musculară E)*semnul Blumberg pozitiv

43

323.CS. Care din formele de peritonită enumerate mai jos se referă la peritonita specifică? A) peritonita uremică B)*peritonita tuberculoasă C) peritonita perforativă D) peritonita apendiculară E) peritonita biliară

324.CM. Sursele de infectare a cavităţii abdominale în peritonitele secundare pot fi: A)*din procesele inflamatorii a organelor cavităţii abdominale B) din procesele inflamatorii situate în afara cavităţii abdominale C)*în cazuri de perforaţie a organelor cavitare din cavitatea abdominală D)*în caz de dehiscenţă a anastomozelor intestinale E) din focarele inflamatorii ale membrelor inferiare

*325.CM.Ce e caracteristic pentru peritonita terțiară: A)*nu pot fi evidențiați germenii patogeni B) se produce pe cale hematogenă sau limfogenă C)*poate fi provocată de ciuperci D)*provocată de germeni cu patogenitate scăzută E)*se dezvoltă după o peritonită secundară în caz de imunodeficiență

326.CM. Din punctul de vedere al exudatului intraabdominal se disting peritonite: A)*seroase B)*fibrinoase C)*fibro-purulente D)*purulente E) intestinale

327.CM. Căile de infectare a cavităţii abdominale în peritonitele primare pot fi:

A)*cale hematogenă B) prin peretele intestinal C)*cale limfogenă D)*prin trompele uterine E) parenteral

328.CM. Clinic stadiul toxic al peritonitei se manifestă prin: A)*xerostomie B) diaree C)*tahicardie D)*febră E) constipaţii

329.CM. Ce microfloră se întâlneşte în peritonitele secundare? A) pneumococii B)*stafilococii C)*colibacilul D)*streptococii E)*enterococii

330.CM. Durerile în abdomen la o peritonită difuză imediat după perforarea intestinului subţire au următoarele caracteristici: A) un început lent B)*un debut acut

44

C) durerile sunt de intensitate medie D)*durerile sunt foarte intense E) durerile apar tardiv

331.CM. Clinic stadiul reactiv al peritonitei se manifestă prin: A)*debut brusc B)*dureri în abdomen C) diaree D)*încordarea muşchilor peretelui abdominal E) sughiţ

332.CM. De la început peritonita se manifestă cu următoarele dereglări hemodinamice: A)*tahicardia B) bradicardia C)*hipertensiune arterială D) hipotensiune arterială E) edem a membrelor inferioare

333.CM. Stadiul tardiv al peritonitei se manifestă cu următoarele dereglări hemodinamice: A)*tahicardie B) bradicardie C) hipertensiune arterială D)*hipotensiune arterială E) dispariţia pulsului

*334.CM. În peritonită ce modificări ale analizei generale de sînge vom sesiza:

A)*leucocitoză cu devierea formulei leucocitare spre stînga B)*creșterea VSH-ului C)*limfomonocitopenie D)*trombocitopenie E) reticulocitoză

335.CM. Ce include clinica peritonitei purulente difuze? A)*acuze caracteristice patologiei organelor cavităţii abdominale B)*durerile au un caracter permanent C)*schimbarea poziţiei corpului intensifică durerile D) durerile se acutizează numai când bolnavul se găseşte în poziţie verticală E) schimbarea poziţiei corpului nu acutizează durerile în abdomen

*336.CM. Care sunt complicațiile postoperatorii în peritonite? A)*supurația și dehiscența plăgii parietale B)*peritonită terțiară C)*ocluzie aderențială D)*sindrom de compartiment abdominal E) peritonită primară

337.CM. La ce metode invazive de diagnostic se recurge în peritonite? A)*laparoscopie B)*laparocenteză C)*puncţie transvaginală la femei D) puncţie suprapubiană E)*puncţia peretelui anterior al rectului 338.CM. Ce date clinice ne permit să diferenţiem pancreatita acută de peritonita acută? A)*nu este încordarea muşchilor abdominali B)*lipseşte simptomul de iritaţie peritoneală

45

C)*diastaza în sânge mărită D) prezenţa leucocitozei în sânge E)*durerile au caracter de centură

339.CM. Ce date ne permit să diferenţiem ocluzia intestinală mecanică de peritonita purulentă difuză? A)*durerile au caracter colicativ B)*peristaltismul accelerat C)*peristaltismul vizibil D)*asimetria abdominală E) abdomen suplu

340.CM. Ce date sunt caracteristice pentru colica biliară la diferenţiere cu peritonita acută? A)*dureri în regiunea rebordului costal drept B)*iradierea durerilor în omoplatul drept C) dureri la centură D) dureri colicative în tot abdomenul E) prezenţa semnelor de iritaţie peritoneală

341.CM. Ce metode de diagnostic al abcesului sacului douglas se folosesc: A) laparocenteza B) laparoscopia C)*tuşeul rectal D)*tuşeul vaginal E)*puncţia prin peretele anterior al rectului

ULCERELE 342.CS. Bolnav în vârsta de 51 ani, normoponderat, cunoscut cu veche suferinţa digestivă de tip ulcer duodenal. În ultimul timp caracterul durerilor s-a schimbat în sensul că iradiază dorsal la baza hemitoracelui drept, în umărul drept. Ştiind ca bolnavul este afebril,leucocitoza 8,2.10 9/l. Acest aspect vă sugerează ? A)*penetraţia ulcerului în pancreas B) perforaţie acoperită complicaţa cu abces subfrenic C) asociere cu colecistită acută D) penetraţia ulcerului în ficat E) asociere cu pancreatita cronică

343.CS. Un bărbat de 24 de ani, cunoscut ulceros, care prezintă durere epigastrică puternică, este examinat la 2 ore de la debut; Ce semn ne sugerează o perforaţie în peritoneul liber: A)*aparare musculară în epigastru şi fosa iliacă dreapta care se generalizează B) hipertermie C) vărsături D) respiraţie superficială E) anemie 344.CS. Nişa ulceroasă este o noţiune: A) clinică B) endoscopică C)*radiologică D) ultrasonoscopică E) abstractă

345.CS. Ulcerul complicat cu stenoză se deosebeşte de ulcerul

46

necomplicat prin următoarele: A) iradierea durerii B)*apariţia vărsăturilor C) permanentizarea durerii D) prezenţa hemoragiilor oculte E) acutizarea sezonieră

346.CS. Eroziunea gastroduodenala este: A)*o leziune acută exclusiv a mucoasei B) o leziune acută profundă C) o leziune cronică D) o leziune a stratului submucos E) o leziune a stratului muscular a stomacului 347.CS. În etiologia ulcerului gastro-duodenal, factorul genetic este: A) factor determinant B)*factor favorizant C) factor indiferent D) factor asociat E) factor agravant 348.CS. Diagnosticul diferenţial între ulcerul duodenal perforat şi ocluzia intestinală se bazează pe următoarele elemente: A) prezenţa durerilor abdominale B) absenţa tranzitului intestinal C) leucocitoză D) retenţia de urină E)*radiografie abdominală pe gol

349.CS. Ulceraţiile acute gastroduodenale se intâlnesc în următoarele situaţii, EXCEPTÎND: A) arsuri intense B) corticoterapie C) ingestie de aspirină D) leziuni ale sistemului nervos central E)*administrarea de peniciline 350.CS. Cea mai indicată operaţie pentru tratamentul ulcerului gastric este: A)*rezecţia gastrică 2/3 B) hemigastrectomia cu vagotomie C) bulbantrectomie cu vagotomie D) vagotomia cu piloroplastie E) rezecţia tubulară 351.CS. Examenul endoscopic în stenoza antrală pilorică decompensată este utilizat pentru: A) precizarea diagnosticului pozitiv de stenoză decompensată B)*precizarea naturii benigne sau maligne a stenozei C) vizualizarea refluxului duodeno-gastric D) evaluarea stazei gastrice

E) aprecierea gradului de stenoză 352.CS. În ulcerul gastroduodenal patogenia este explicată cel mai frecvent prin: A)*scăderea factorilor de apărare ai mucoasei gastrice B) hipertonie vagală C) patogenie endocrină D) stază gastrică E) hiperaciditate

47

353.CS. Radiografia abdominală pe gol stabileşte diagnosticul de perforaţie de viscer cavitar dacă arată: A) nivele hidroaerice B) ansă jejunală "îndoiată" C) dispariţia umbrelor psoasului D)*transparenţa semilunară subdiafragmatică din dreapta E) balonare de colon

354.CS. Complicaţia cea mai frecventă şi de temut după rezecţie gastrică este:

A)*hemoragia B) insuficienţa anastomozei C) tromboflebita D) infarctul miocardic E) malignizare la nivel de anastomoză

355.CS. Într-un ulcer duodenal, când durerea devine continuă, se presupune: A) asocierea cu litiaza biliară B) asocierea cu hernie hiatală C)*penetraţia ulcerului D) hemoragie E) asocierea unei pielonefrite pe dreapta 356.CS. În patogenia ulcerului duodenal hiperaciditatea este: A) obligatorie B) facultativă C)*obligatorie dar nu suficientă pentru producerea ulcerului D) apare în caz de complicaţii E) hiperaciditatea nu este

357.CS. Ce caracter este tipic pentru durerea ulceroasă? A)*este postprandială B) nu este legată cu alimentarea C) se accentuează după ingestia de alimente D) se calmează în cursul nopţii E) are sediul paraombilical stâng 358.CS. Examenul endoscopic în stenoza antrală pilorică decompensată este utilizat pentru: A) precizarea diagnosticului pozitiv de stenoză decompensată B)*precizarea naturii benigne sau maligne a stenozei C) vizualizarea refluxului duodeno-gastric D) aprecierea stazei gastrice E) aprecierea gradului de stenoză

359.CS. Bolnavul acuză dureri epigastrice care cedează la ingestia de alimente şi care reapar postprandial la circa 2 ore de la ingestia de alimente. Simptomatologia sugerează: A)*ulcer gastric B) ulcer duodenal C) hernie hiatală D) cancer gastric E) colecistită cronică

48

360.CS. În ce patologie, condiţiile socio-economice intervin ca factor favorizant etiologic: A) colecistitei cronice litiazice B)*boala ulceroasă C) apendicita cronică D) herniei hiatale E) pancreatitei cronice 361.CS. Radiografia abdominală simplă în ulcerului duodenal perforat în peritoneul liber ne poate arăta: A) aeroenterie masivă B) imagini hidroaerice multiple C) aerocolie pe colonul transvers D)*pneumoperitoneu prezent subdiafragmatic drept (sting),bilateral E) mărirea umbrei hepatice 362.CS. Diagnosticul clinic pozitiv de hemoragie digestivă superioară de cauză ulceroasă e confirmată de: A)*hematemeză sau melenă B) tensiune arterială scăzută şi tahicardie C) antecedente de ulcer + semne de hemoragie D) constipaţie E) diaree

363.CS. Nişa reprezintă în diagnosticul radiologic al ulcerului gastro-duodenal: A)*semn direct B) semn indirect C) un semn fără importanţă D) un semn al complicaţiei boalei ulceroase E) nici unul din semnele enumerate mai sus

364.CS. Perforaţia este complicaţia prezentă mai frecvent în: A) ulcerul duodenal postbulbar B)*ulcerul duodenal bulbar anterior C) ulcerul duodenal bulbar posterior D) ulcerul gastric al peretelui posterior E) ulcerul gastric al peretelui anterior

365.CS. Ce afirmaţie referitoare la ulcerul perforat NU este exactă:

A) ulcerul duodenal perforează mai frecvent decât ulcerul gastric B) vărsăturile sunt neconstante C) durerea epigastrică poate iradia în fosa iliacă dreapta D)*examenul radiologic baritat se practică sistematic pentru a evidenţia sediul perforaţiei E) la examenul biologic se poate constata hemoconcentratie

366.CS. Bolnav în vîrsta de 25 de ani cu ulcer duodenal, diagnosticat în antecedente imediate, se adresează cu hemoragie duodenală de gravitate medie, care se opreşte sub tratament medical. Sufera de ulcer circa 1 an. Care este tactica curativă? A) Este indicat tratament chirurgical B)*Este indicat tratament medicamentos în staţionar

49

C) Este indicat tratament medicamentos ambulator D) Supraveghere la domiciliu E) Nu este necesar nici un tratament

367.CS. Bolnav în vârstă de 35 ani cu suferinţă ulceroasă de un an, se internează la al 3-lea puseu de hemoragie digestivă superioară. Actualmente hemoragia de gravitate medie care se oprește sub tratament medical. Este indicat: A)*tratament chirurgical B) tratament conservator C) tratament medico-chirurgical D) supraveghere E) de transferat în secţia gastrologică

368.CS. Bolnav cu ulcer gastric în antecedente, se internează cu o simptomatologie modificată - dureri continui, scădere ponderală, inapetenţă. Sugerînd malignizarea ulcerului, pentru un diagnostic corect este absolut necesar să efectuăm: A) explorarea secretiei sucului gastric B) radiografie gastro-duodenală C) gastrofibroscopie D)*biopsie din marginile ulcerului E) pasajul masei baritate 369.CS. Un barbat in virstă de 35 ani, acuză brusc dureri abdominale epigastrice. Radiografia abdominală evidenţiază aer liber subdiafragmatic. Tactica corectă în acest caz este următoarea: A) fibroscopie esogastrică B) pasaj baritat C) observare D)*laparotomie E) irigoscopie

370.CM. Care din următoarele afecţiuni pot genera o hemoragie digestivă superioară? A)*sindromul Mallory-Weiss B) hernia hiatală C) hemangiomul hepatic D)*ampulomul vaterian E) diverticul Meckel ulcerat

371.CM. Semnele ulcerului perforat includ: A)*imobilitatea peretelui abdominal la inspecţie B)*durere intensă epigastrică C)*contractura abdominală D)*pneumoperitoneu E) matitate hepatică

372.CM. Indicaţiile tratamentului chirurgical în hemoragia digestivă superioară (HDS) ulceroasă sunt: A) HDS ca simptom la tineri B)*Pierderea a peste 30% din volumul sanguin în primele 24 ore impunind transfuzia a peste 1,5 l sânge C) HDS provocată de droguri D)*Repetarea sângerării imediat după internare şi tratament E) Bolnavi peste 60 de ani cu semne de hemoragie activă ulceroasă la examenul endoscopic

50

373.CM. Radiologic pneumoperitoneul îl întâlnim în: A)*perforatie gastroduodenala B)*perforatiile colice C) perforatia apendiculara D) perforatia veziculei biliare E)*perforaţie a ileonului

374.CM. Examenul obiectiv in ulcerul gastroduodenal necomplicat releva: A) clapotaj epigastric B) tumoara epigastrica C)*durere epigastrica la palpare D)*in fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ E) dispariţia pulsaţiei aortei abdomonale la palpare

375.CM. Care sunt cele trei cause a HDS (Hemoragie Digestivă Superioară)în Republica ?

A)*sindromul Mallory-Weiss B) cancerul gastric C) ulcerul gastric D)*ulcerul duodenal E)*ruptura varicelor esofagiene 376.CM. În tabloul clinic al unui ulcer duodenal perforat în peritoneul liber se întâlnesc: A) vărsăturile B) meteorismul epigastric C)*contractură abdominală D)*dispariţia matităţii hepatice E) Douglas suplu,nedureros

377.CM. Care din următoarele măsuri terapeutice pot fi folosite în hemoragia digestivă superioară (HDS) în ciroza hepatică cu varice esofagiene rupte? A)*administrarea de vicasol B)*hemostaza endoscopica C) ligatura de trunchi celiac D)*sonda Blakemore E) vagotomia supraselectiva

378.CM. Ulcerul duodenal acut evoluează spre: A) stenoză B)*vindecare ad integrum C) penetraţie D)*perforaţie E)*hemoragie

379.CM. Printre indicaţiile chirurgicale în ulcerul gastro- duodenal notăm: A)*ulcerul duodenal care nu mai răspunde la tratamentul medical B)*stenoza pilorică C)*ulcerul gastro-duodenal perforat D) ulcer duodenal postbulbar E) ulcer gastro-duodenal hemoragic

51

380.CM. Ulcerul duodenal perforat se deosebeste de pancreatita acută prin: A) prezenţa socului B)*iradierea durerei C)*prezenţa pneumoperitoneului D) prezenta leucocitozei

E)*prezenţa amilazemiei

381.CM. Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în: A) ulcerul gastric calos perforat B)*ulcerele perforate acute medicamentoase C)*ulcerul duodenal perforat cu peritonită gravă, cu șoc toxico-septic D)*ulcerele perforate acute de stress E) sindromul hemoragie – perforație 382.CM. Semnul Blumberg mai manifestat va fi în leziunile: A)*stomacului B) splinei C) ficatului D)*vezicii urinare E) rinichiului

383.CM. Vomele cu sânge modificat (zaţ de cafea) sunt caracteristice hemoragiilor din: A) esofag B)*stomac C)*duoden D) jejun E) plămâni 384.CS. În ce situaţii clinice apare scaun de culoare neagră? A) ruptura splinei B) ruptura ficatului C)*hemoragie gastro-intestinală superioară D) hemoragie gastro-intestinală inferioară E) hemoragii rectale

385.CS. În care din patologiile chirurgicale acute abdominale este caracteristic “durere de pumnal”? A) pancreatita acută B)*ulcer gastric perforat C) ocluzia intestinală acută D) hernie strangulată E) volvulus 386.CS. “Abdomen de lemn” se întâlneşte în: A) pancreatita acută B) colecistita acută C)*ulcer gastric perforat D) ulcer gastric hemoragic E) ocluzie intestinală

387.CS. În care din afecţiunile chirurgicale ale cavităţii abdominale la internarea bolnavului se indică urgent radiografia de ansamblu pentru a depista aer liber sub diafragm? A) colecistita acută B)*ulcerul gastric perforat

52

C) pancreatita acută D) ocluzia intestinală E) suspecţie de ruptură a ficatului

388.CM. Care din simptomele enumerate mai jos denotă o hemoragie digestivă superioară? A)*voma cu sânge B)*voma cu “zaţ de cafea” C)*melena D) sânge neschimbat în masele fecale E) clopotaj abdominal 389.CS.Dintre simptoamele ulcerului perforat, cel mai caracteristic este: A)*durerea acută în epigastru sau hipocondrul drept B) vărsăturile C) semnele de iritaţie peritoneală D) dispariţia matităţii hepatice E) matitate în regiunele declive ale abdomenului 390.CS. Pentru confirmarea diagnosticului de ulcer perforat se recurge prioritar la: A) gastroscopie B)*radioscopie de ansamblu a cavităţii abdominale C) explorare radiologică cu masă baritată D) laparoscopie E) puncţia cavităţii abdominale

391.CM. Care sunt semnele generale ale hemoragiei din tractul digestiv? A)*slăbiciune generală B)*ameţeală C)*tahicardie D)*pierderea cunoştinţei E) bradicardie

392.CM. Metodele de diagnostic folosite pentru diagnosticarea localizării ulcerului: A)*examen radiologic cu masă baritată B)*gastroscopie C) ultrasonografie D) analiza sucului gastric E) analiza biochimică a sângelui

393.CM. Care din operaţiile enumerate se folosesc în tratamentul chirurgical al bolii ulceroase? A)*Bilroth I, II B)*vagotomia tronculară C)*vagotomia selectivă D) gastroenteroanastomoza E) gastrostomia

394.CM. Indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al bolii ulceroase sunt: A)*ineficacitatea tratamentului conservator B)*acutizări frecvente C) vârsta tânără a pacientului D)*ulcer penetrant E) ulcer acut

53

395.CM. Care sunt semnele locale veritabile de hemoragie gastro- duodenală superioară? A) paliditate a tegumentelor B) scăderea temperaturii corpului C)*voma cu conţinut de culoare “zaţ de cafea” D)*melena E) constipaţie

396.CM. Boala ulceroasă complicată cu stenoză pilorică se deosebeşte de boala ulceroasă necomplicată prin: A) prin iradierea durerilor B)*apariţia vomelor C) sindromul dureros permanent D) hemoragii oculte E)*scădere în greutate

397.CM. Ulcerul duodenal perforat se deosebeşte de colecistita acută prin următoarele momente: A)*anamneza ulceroasă B) apărare musculară în hipocondrul drept C)*absenţa leucocitozei D) absenţa pneumoperitoneului E)*prezenţa pneumoperitoneului

398.CM. Diagnosticul diferenţial al ulcerului gastric perforat se face cu: A)*colecistita acută B)*pancreatita acută C) hernia strangulată D) gastrita acută E) esofagita

399.CM. Ce acţiuni urgente trebuie să efectueze medicul în caz de hemoragie gastro-duodenală? A)*cateterizarea venei subclave B)*introducerea sondei nazo-gastrice şi lavaj gastric cu apă rece C)*fibrogastroscopia de urgenţă D)*cateterizarea vezicii urinare E) electrocardiograma

400.CM. Dispariţia matităţii hepatice apare în caz de: A) peritonită apendiculară B) peritonita ginecologică C) ocluzie intestinală D)*perforaţia colonului E)*perforaţia ulcerului gastro-duodenal

54