Terre des hommes este cea mai importantă organizaţie el-veţiană care acordă ajutor copiilor. Creată în 1960, Terre des hommes are drept scop îmbunătăţirea situaţiei copiilor vulnerabili şi a comunităţilor. Terre des hommes realizează acest obiectiv aplicând abordări inovatorii şi propunând soluţii concrete şi durabile. Terre des hommes activează în mai mult de 30 de ţări ale lumii, implementând proiecte la nivelul comunităţilor locale, în special, în domeniul sănătă-ţii şi protecţiei copilului. Acţiunile desfăşurate contribuie la ameliorarea vieţii cotidiene a peste 1 milion 400 mii de copii şi familii ale acestora. Proiectele respective pot fi des-făşurate graţie susţinerii financiare individuale şi instituţio-nale, din care 85% sunt destinate direct programelor Terre des hommes.

Exprimăm sincere mulţumiri tuturor echipelor din teren şi ce-lor care au susţinut aventura MJS-MOVE, începând cu anul 2005: de la Iran pâna la Columbia, Sri Lanka, Georgia, Pa-lestina, Sudan, Egipt, România, Moldova şi Albania. În mod deosebit, aducem recunoştinţele noastre UEFA, care a fi-nanţat proiectul MOVE în Europa de Est şi a contribuit la publicarea prezentului manual de formare.

1

I. Introducere� 3

II. Prezentarea manualului� 4

2.1 Grupul-ţintă 42.2 Structuraşiconţinutul 42.3 Instrumente:jocuri,sportşicreativitate 42.4 Metodadeînvăţareprinparticipare 52.5 Strategiidepunereînaplicare 62.6 Obiectiveşicompetenţedezvoltate 72.7 Monitorizareşievaluare 10

III. Moldule de formare� 12

Prima�parte:��� 12�Autogestionarea, gestionarea relaţiilor cu semenii şi gestionarea grupurilor

Competenţe�personale� 13�3.1 Percepţiaşiacţiunea 14�3.2 Rezilienţaşiresurselepersoanei 223.3 Gestionareaemoţiilor 34�3.4 Feedback-ulşicunoaştereadesine 40�Competenţe�sociale�� 493.5 Comunicareaşiascultareaactivă 503.6 Soluţionareaconflictelor 583.7 Leadership 663.8 Motivaţia 743.9 Mobilizareacomunitară 80

A�doua�parte:�� 84�Gestionarea activităţilor şi jocurilor

Competenţe�metodologice�� 853.10 Caracteristicileşifinalitateaactivităţilorşi 86

jocurilor3.11 Planificareaşipunereaînaplicarea 94

activităţilorşijocurilor3.12 Principiimetodologicealeactivităţilor 104

şijocurilor3.13 Competiţieşicooperare 114Competenţe�tehnice 1213.14 Activităţişijocuripentrucopiimici 1223.15 Activităţişijocuripentruadolescenţi 1283.16 Jocuritradiţionale 1363.17 Activităţicureprezentanţidindiferitegeneraţii 1423.18 Activităţicreative 150

IV. Suplimente� 162

Instrumente�de�formare� 1624.1. Patruniveledecompetenţe- 162

sarcinădegrupLumânarea aprinsă 4.2. Programdeformare(exemplu) 1634.3. Sfaturipentruformator 1644.4. Roatadeevaluareaformării 167

Instrumente�de�monitorizare�a� 168��competenţelor�psihosociale4.5. Grilădemonitorizareacompetenţelor 169

psihosociale4.6. Grilădemonitorizareacompetenţelor 174

psihosocialealeanimatorilor4.7. Grilădemonitorizareaaptitudinilor 178

psihosocialealecopiilor

Fişe�de�jocuri� 1814.8. Exempludeorganizareaunuiturneu 181

deFotbal fairplay4.9. Jocînaerliberpentruungrupmare 185

Găini, vulpi, vipere

V. Bibliografie� 187

2

3

Acestmanualreprezintărodulamaimultdecincianideexperienţă de lucru în cadrul Terre des hommes (Tdh) îndomeniul consolidării capacităţilor adulţilor, responsabilide lucrul cu copiii în teren. Dezvoltarea competenţelorlorpersonale, sociale,metodologice şi tehnicecontribuiela sporireacalităţii activităţilorşi, caurmare,consolideazăcapacitatea de rezilienţă şi starea psihosocială armonioa-săacopiilorvulnerabili.Iniţial,înanul2005,Tdhaelaboratunproiect-pilotnumit„Mişcare, Jocuri şi Sport (MJS) pentru dezvoltarea psihosocială a copiilor”, bazat pe metodologiaaprobată înElveţia1 şipus înaplicare în Iran,Columbia şiSriLanka2.

Prezentul manual completează cele două documente-cheie,publicatede Tdh.Primapublicaţie„Protecţia copiilor - manual de formare psihosocială” (2008) propune soluţiipentruanumiteproiectedeurgenţăcusubiectetransver-sale,cumarfi:politicadeprotecţieacopiilor,participareacopilului,dezvoltareaşinevoilecopilului,integrareagenuri-lor.Ceade-adouapublicaţie „Documentul de referinţă psiho-socială: lucrul cu copiii şi mediul lor”(2010)prezintăuncadruteoretic şi multiple exemple practice ce ţin de domeniulpsihosocial.

PentruTerre des hommes careactivează, înspecial, îndo-meniilesănătăţiişiprotecţieicopilului,existăorelaţiereci-procăîntreprotecţia,sănătateacopiluluişisprijinulpsiho-social.Lipsadeprotecţiepoatecauzacopiluluisuferinţelanivelpsihosocialşiviceversa:caurmareaabuzuluifizicsaupsihicuncopilpoateadoptauncomportamentdeizolaresau de agresivitate. Cercetările din domeniul sănătăţii audemonstratcăunataşamentputernicîntrecopilşitutorelesău,consolidatprintr-ostimularesocialăşiafectivăadecva-tă,esteesenţialpentrudezvoltareaarmonioasăacopilului.Alimentaţia, lafelcaşialtepracticide îngrijirevitală,suntoportunităţidestimularepsihosocialăşicontribuielacrea-

reaataşamentuluipozitivîntrecopilşitutorelesău.Sprijinul psihosocial este considerat drept o modalitatetransversală de lucru, o modalitate de a aplica în practi-că intervenţiiledecalitatepentrustareadebinegeneralăacopiilor.Acest lucrucerede lapersoaneleresponsabilepentruactivităţicucopiii3competenţespecificelaniveldeexperienţă,leadership,capacitatedeacrearelaţii,ascultareactivă,sensatribuitactivităţiitrăiteprinfeedbacketc.Aşa-dar,consolidareacapacităţilorîndomeniulpsihosocialesteperceputădeTdhcao„intervenţiedebază,prioritarătu-turorprogramelorelaborateînteren,carearedreptscopconsolidarearesurselorinternealecopiilorşialemediuluilor,pentrualegarantaoprotecţiemaibună”4.

Valoareaadăugatăaacestuimanualdeformareesteobiec-tivulşimetodologiadeînvăţareprinparticipare,carepro-punepersoanelorcelucreazăcucopiiiinstrumente,meto-deşiresurse.Toateacesteavizează îmbunătăţireacalităţiiintervenţiilorprinmodificareamoduluideaprivilucrurile,deafişideaacţiona.

Pe parcursul experienţelor menţionate au fost observa-te numeroase efecte pozitive. Considerăm important săîmpărtăşimcualţiicunoştinţelepractice,obţinuteprinîn-cercări, greşeli, reorientări, plăceri, schimbdeopinii întreformatorii şi participanţii din mai multe ţări. Persoanelerespectivene-auajutatsăelaborămacest instrumentpsi-hosocial.Lemulţumimtuturor,inclusivcolegilordelasediulfundaţiei, care contribuie la promovarea abordării date,pentruaoferiunsprijincâtmaieficientcolaboratorilordinterenşicelormaivulnerabilicopii,vizaţideacţiunile Terre des hommes.

Schimbărileobservateşicunoştinţeleînsuşitedepersoa-nele�care�au�participat�la�activităţi�formative: - creştereaîncrederii�în�sine,graţieconsolidăriicompe-

tenţelorîndomeniullordeactivitate;- sporireaafecţiunii,datorităschimbăriiopinieiasupra

copiilor,caresuntpercepuţidreptactoriresponsabili;- ameliorareamodalităţiidecomunicarecucolegii,

membriifamilieişicopiii:maimultădestindere,afecţiu-neşieficienţă;

- ameliorareagestionăriiconflictelor,prinanalizanevoi-lorşiintereselorambelorpărţi;

- integrareaprincipiilorpedagogiei�participativeşiinteractivecuutilizareafeedback-uluiprovoacăschimbareamoduluidelucrucucopiiişicontribuielacreştereaîncrederiidinparteacopiilor;

- diminuarea�concurenţei�şi�creşterea�cooperării,pentrucreareauneiambianţedeîncredere,respectşiintegrareîntrecopii.

Schimbărileobservateşicunoştinţeleînsuşitedecopii:- creştereaîncrederii�în�sine:copiiiseexprimămailiber,

graţiemomentelordefeedback;- creşterearesponsabilităţiişiautonomiei;- sporireaafecţiunii�şi�ajutorului�reciproc:

schimbareaatitudiniifaţădeceilalţi;- ameliorareaintegrării�şi�socializăriicopiilorvulnerabili,

careaudevenitmaideschişi,graţiedinamiciiparticipa-tiveşidistractiveajocurilorpropuse;

- diminuarea�agresivităţii�şi�violenţei,graţieschimbăriiac-centului,caresepunepecolaborareşinupeconcurenţă;

- ameliorarea�relaţiilor�cu�adulţii,graţiemetodologieidelucruadaptateactivităţilornoişiascultăriiatente.

1 Metodologie aplicată în formarea „Mişcare, Jocuri şi Sport în social„ propusă Şcolii superioare federale de sport din Macolin (HEFSM), elaborată de Anton Lehmann, Ursula Weiss, Raoul Jaccard şi Jean-Pierre Heiniger.2 Dezvoltat şi implementat sub imboldul persoanei-resursă psihosocială, Jean-Pierre Heiniger şi persoanei-resursă Michèle Meuwly MJS-MOVE.3 Persoanele care lucrează cu copiii (animatori, lucrători sociali, psihologi, educatori, învăţători etc.). Termenii din acest manual sunt utilizaţi la masculin, pentru a asigura o fluiditate a lecturii, însă pot fi citiţi şi la feminin.4 Fundaţia Terre des hommes, Documentul de referinţă psihosocială: Lucrul cu copiii şi mediul lor, 2010.

Propunem câteva constatări făcute asupra efectelor for-măriirespectivelaadulţişiconsecinţelorobservatelacopii.Constatările sunt bazate pe mărturiile persoanelor carelucreazăînteren(echipeTdh,directorideşcoli,animatori,pedagogişipărinţi).

4

2.1�Grupul-ţintă�Prezentulmanualaredreptscopameliorareastăriidebinegeneraleacopiilor.Consolidareacompetenţelorpsihosoci-alealeadulţilorresponsabilideactivităţicucopiiişitrans-miterea metodelor şi instrumentelor eficiente (jocuri şiactivităţi),pentrulucrulcucopiii,vorcontribuilarealizareascopuluipropus.

- Primelepersoanevizatesuntpersoanelecaredorescsă-şiperfecţionezecompetenţele(personale,sociale,metodologicesautehnice),pentrualucracucopiiiîntr-unmodeficient.Categoriapersoanelorrespecti-veincludeanimatorii,�pedagogii,�asistenţii�sociali�şi�educatorii.

- Înacelaşitimp,manualuloferărăspunsurişipentrupersoanelecarenulucreazădirectcucopiii,darcaresuntmotivatesă-şiconsolidezecompetenţeleperso-nalesausociale.Aicinereferimladelegaţii,�şefii�de�proiect,�coordonatorii�de�proiecte,�directorii�de�şcoli�etc.�

- Înfinal,dacăaparenecesitateaprezentăriişidescrieriiuneimetodeeficienteînlucrulcucopiii,manualulofe-răorientăripentrudonatori,�ministere�ale�educaţiei,�ministere�ale�afacerilor�sociale�sau�pentru�ONG-uri.�

Pentrusatisfacereanecesităţilorpubliculuidindiversedo-menii,potfiorganizateactivităţiformativededuratălun-gă(dedouăsaumaimultesăptămâni)sauscurtă(atelierecuduratadeozisaudouă).Întoatecazurile,persoanelorcareseaflă înrelaţiedirectăcucopiii li sevarecomandacoaching-uri�individualizate înteren,pentruconsolidareaşipunereaînaplicareanoilorconcepte.Formareaesteunmomentintens,constituitdinexperienţeşicunoştinţenoişinecesităomonitorizarepetermenmediu.Aceastăetapăvacontribuilaomaibunăînsuşireacunoştinţelorobţinuteşilaaplicarealorînpracticacotidiană.

2.2�Structura�şi�conţinutul�Prezentulmanualdeformarepracticăconţine18module.Modulelerespectivesuntrepartizateîndouăcapitolemari,înconformitatecupatruniveledecompetenţeceurmea-zăafidezvoltate.PrimaparteAutogestionarea, gestionarea relaţiilor cu semenii şi gestionarea grupurilorşimoduleledela1 la9seadreseazătuturorpersoanelorcaredorescsă-şiconsolideze competenţele personale şi sociale. A douaparteGestionarea activităţilor şi jocurilor cuprindemoduleledela10la18şivizează,înspecial,persoaneleresponsabiledeactivităţicugrupuridecopii.Conţinutuldetaliatalfie-căruimodulpoatefigăsitlaînceputulcapitoluluiIIIModule de formare.

Fiecaremodul de formare includemomente teoretice şiexerciţiipractice,lucrulîngrupurimici,cufişe-resursete-oreticeşipractice(fişelepotfidistribuite).Modulelesuntpreconizate pentru 2 ore, însă studierea aprofundată aanumitor tematici necesitămaimult timp. Fiecaremodulconţine o imagine care reprezintă tema, fiind urmată depatrupuncte:

- Obiective:scopurivizatedemodul.Importantestecaformatorulsăpăstrezeaceleaşiobiectivepetotpar-cursulmodulului.Lasfârşitulmodulului,vorfiprevă-zutecâtevaminutepentrucaparticipanţiisă-şiexpunăpărereareferitorlagradulderealizareaobiectivelorpropuse.

- Mesaje-cheie:mesajelecucareparticipanţiivorplecalasfârşitulmodululuişicarerezumăcelemaiim-portantelucruriînvăţate.Lasfârşitulfiecăruimodul,formatorulpoateafişaunflipchartcumesaje-cheie,pentruaficonsolidate.

- Prezentare:prezentareatemeişitrecereaînrevistăamomentelorprincipalecarevorfidiscutatepeparcur-sulmodulului.

- Desfăşurare�detaliată:prezentareadetaliatăafiecăreietapeamodulului,cudescriereaexactăadesfăşurăriiactivităţilor(momenteteoretice,exerciţiipractice),atimpuluişiamaterialelornecesare.Aceastavapermite

fiecăruiformatorcare�posedă�o�anumită�experienţăsăexplicegrupuluisubiectulrespectiv.Înmodideal,persoanacareaasistatsauaparticipatlamomenteledescriseînmodul,fieîncalitatedeobservator,fiecaparticipant,vafimaibinepregătităpentruaanimaul-teriorunmodul.Desfăşurareadatăesteopropunere�de�lucru,însăeapoateşitrebuieadaptatădefiecareformatorînfuncţiedegrup,depropriaexperienţă,denecesităţişidetimpulpecareîlareladispoziţie.

- Fişe-resursă.Fişeledelucruincludparteateoreticăşiinformaţiilemaispecifice,necesarepentruînţelegereatematicii,curăspunsuri,definiţii,jocurietc.Acestefişepotfidistribuite,pentruconstituireamapeiindividualecumoduledelucru.

2.3�Instrumente:�jocuri,�sport�şi�creativitateJoculşicreativitateaseaflăîncentrulvieţiiunuicopilşire-prezintăinstrumentefundamentalepentrudezvoltarealuifizică,mentală,afectivă,socialăşiculturală.Acesteinstru-mente contribuie la obţinerea numeroaselor cunoştinţeşi atribuie un sens existenţei sale. Ele reprezintă limbajulprivilegiatalcopiilor,careajutăladepăşireadificultăţilor,eli-minândanumitetensiunişiemoţiişidezvoltândaptitudiniglobale (mentale,emoţionale şifizice).Mijloacele respec-

Atenţie. Aceste18modulepotfiselectateşicombinatepeduratediferite, înfuncţiedenevoileparticipanţilor,deobiectivelevizateşidetimpuloferit.Atenţionăm,căfiecaredinacestetemeconţineointroducere�de�2�oreşimajori-tateadintreelenecesitămaimulttimppentrurealizare.Nereferim,înspecial,lamoduleleprivindrezilienţa,motivaţia,percepţia, comunicarea etc., care vor necesita o adapta-re şioprelucrare înprealabil.Modulelerespectivevorficompletatecujocuriderol,studiudecazetc.Coaching-ul�sau�monitorizarea�individualăfacepartedinprocesuldeformareşiasimilareanoilorcompetenţeşitrebuieluatîncalcullaplanificareaformăriişiactivităţilordepostformare.Eficienţaformăriidepinde,înmaremăsură,detimpulacor-datşideresurseleoferitelaetapadecoaching.

5

tive sunt considerate, prin excelenţă, importante pentrudezvoltareacompetenţelorpsihosociale.

Jocurileşicreativitateasuntdouăcategoriidebază,carepotfiîmpărţiteîndiversetipurideactivităţi.Înmodideal,acesteactivităţitrebuiesăalterneze:�jocuri�libere(exerciţii,jocurisimbolice, jocuri de asamblare), jocuri� colective� ghidate(jocuridereguli)5, activităţi�fizice�şi�sportive,�activităţi�de�expresie, care sunt asemănătoare cu activităţile artistice�şi� creative (desen, pictură, colaj, modelare, muzică etc.),activităţi�manuale(confecţionareaobiectelordecorativeşiutile,croitorie,ţesătorie,olărieetc.)

Pentruomaibunăsatisfacereanevoilorcopiluluiesteim-portantsădiversificămacesteactivităţi.Activităţiledistrac-tive şi sportive sunt folosite drept suport în majoritateamodulelor.Activităţilecreativesuntaplicate,înmodparti-cular,înmodulul3.18,reprezentândunexcelentsuplimentaljocurilorşialsportului.

2.4�Metoda�de�învăţare�prin�participare�Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi aminti, implică-mă şi voi înţelege.

Acestproverbchinezescscoate înevidenţădiferenţapri-mordialăîntremodalitateatradiţionalădeînvăţare,bazatăpe transferul de informaţii, şi cea empirică, care permiteparticipanţilorsăelaborezeoteorie,porninddelaoexpe-rienţăpractică.Aicinunereferimlaprocesuldeînvăţarecalaşcoală.Civizăm,maidegrabă,odinamicăaschimbării.Scopul este realizarea schimbărilor la nivel de atitudini şiaptitudini,cearpermiteadulţilorcarelucreazăcucopiiisăexperimenteze şi să înveţe cumsă-i asiste îndezvoltarealor,cumsă-isusţinăînconsolidareapropriilorresurse.

Pentruarealizaanumiteschimbăriinterne,folosimometo-dăspecificăcareesteinspiratădinteoriiledeînvăţareprinparticipare6.NoiamsimplificatconceptulelaboratdeKolbînschemademaijos:

3�etape�de�învăţare

În lucrul cu copiii, animatorul poate să aplice sau să nuapliceaceastămetodă.Elpoateorganiza înmodspontanjoculsauactivitateacreativă,urmărind,înspecial,aspectullordistractivşiagreabil.Totodată,animatoruldecidedacăpunesaunuaccentulpeaptitudiniconcrete,pentruadez-volta la copil deprinderi de viaţă (life skills). În acest cazelvadesfăşuraactivitatea în treietape,pentrua favorizaînvăţareaşischimbareacomportamentului într-oanumităperioadădetimp.

1.� Prima�experimentare�concretă�(practică).Dupăceoferiţiinstrucţiunile(scurteşiclare),copiiidescoperăşiexperimenteazăunjocnou,oactivitatenouă.

2.� Pauză�pentru�a�discuta�şi�a�da�feedback�(analizaac-tivităţilordesfăşurateşisinteza ameliorărilorcevorfipropuse).Launmomentdat,animatorulopreştejocul,adunăcopiiişi-iîntreabădacăseconfruntăcudificultăţi(deînţelegere,tehnice,relaţionale),dacăausugestiietc.Apoiîntreabăcopiiicumarputeafiameliorateanumitelucruri.Estemomentulpentruafaceschimbdeimpresiişiemoţiişiaprezentapropunericoncrete,menitesăcontribuielaameliorareaactivităţii.Anima-torulconcentreazăatenţiacopiilorasupraunuisaudouămomenteimportante,carecorespundobiective-lorpsihosocialepropuse(deexemplu:responsabilita-teapersonală,omaibunăcomunicareetc.).

3.� A�doua�experimentare�activă(aplicareşiameliorare).Copiiiexperimenteazăjoculpentruadouaoară,darofacdejaînmodconştient,deoareceaufostatenţionaţiasupraunorelementeimportante.Înacestmomentarelocprocesuldeînvăţareşideîmbunătăţireacalităţiijoculuisauactivităţii.Verbalizareaexperienţeicontribuielaimplicarearaţionalului(capul)înexperi-enţachinestezică(corpul)şiemoţională(inima),ceeaceducelaoîmbunătăţire,laniveldeconştientizare,aacţiunilorşicomportamentelor.

Acestciclupoatefireluatînrepetaterânduri,programândmaimultepauzepentruafacefeedback,pânălamomentulrealizării obiectivelor formulate, adică până la momentulmanifestăriischimbărilordoritelaniveldecomportamen-te.Repetareauneiaşiaceleiaşiactivităţi (sau jocului)esteunuldinprincipiile învăţării.Copiii nu sevorplictisi, dacăjocurilevorfiadaptateniveluluilorşiobiectivelepropusesprerealizarevorficlare.

Atenţie.Aceastămetodăexcludeparticipareaanimatoru-lui la jocuri împreunăcucopiii.Pentruafaceunfeedbackpertinent şi competent, animatorul trebuie să rămână înafarajocului,săpăstrezedistanţanecesară,săobservedes-făşurareajoculuişicomportamentelecopiilor.Participarealajocîmpreunăcucopiiivacreaalttipderelaţiicugrupul,însăemoţiilevorîmpiedicaobservarealucrurilordeladis-tanţăşiaprecierealorînrelaţiecucelecesepetrecacumşiaici.

Atelieruldeformarepentruadulţipropunemetodadeîn-văţareprinparticipareînfelulurmător:încadrulunuiexer-ciţiupractic,participanţilorlesuntpropusesituaţiiconcre-te, apoi urmează schimbul de opinii şi discuţii în comun.Participanţiiîşiformeazăcunoştinţeteoreticeînbazaexpe-rienţeipractice.Înfinal,momenteleteoreticesuntaplicateîntr-unexerciţiupractic.

5 Vezi modulul 3.10 Caracteristicile şi finalitatea activităţilor şi jocurilor, Fişa-resursă D „Categoriile activităţilor şi jocurilor”6 Vezi Dewey, Piaget, Lewin şi Kolb, pentru unii din principalii autori care au contribuit la edificarea teorii învăţării prin participare

Prima experimentareconcretă(practică)

Pauzăpentruadiscutaşiadafeedback(analiza, sinteza)

Adouaexperimentareactivă(aplicare)

6

Metoda de învăţare solicită o implicare activă din parteaparticipanţilor(adulţilorsaucopiilor).Graţiemedieriiani-matoruluisauaformatorului,persoanacareînvaţăbenefi-ciazădecicluldeînvăţarecomplet,cutoateetapeleincluse.Atât implicarea lanivelmental,corporalşiemoţional,câtşi reflecţia şi discuţia, desfăşurate după experimentare,contribuielamobilizareaparticipanţilorspredescoperirişicomportamentenoi.

2.5�Strategii�de�punere�în�aplicare�În funcţie de necesităţile specifice ale proiectului sau alecontextului, transferul de competenţe va implica mai mul-te strategii de implementare.Abordarea, însă, va includeîntotdeaunaopartedin formare(cumetodade învăţareprinparticipare) şiopartedincoaching� individual în te-ren,pentruasistareapersoanelorînprocesuldeintegrareaconceptelornoi.

Dupăprimaetapăatransferuluidecompetenţe,poatefiîncorporată etapa de formare a formatorilor (Training ofTrainers - ToT), care vizează sporirea numărului de per-soane, capabile să formeze alte persoane. Etapa respec-tivăpresupunecompetenţespecificeformatoruluipentruadulţi7,caresuntdiferitedecompetenţelesolicitateanima-toruluipentrucopii.Totodatăvafinecesarăomonitorizareminuţioasăpetermenmediu,pentrucanoii formatorisăpoatăexperimentaşiintegraconceptelepecare,ulterior,levortransmitealtora.

Încontinuare,văpropunemcâtevaopţiuni.Fiecaredintreacesteopţiunipoatefiadaptatăînfuncţiedecontextşine-cesităţi.

A.FormareacompletăpoateincludesaunuşietapaFor-maredeformatori(ToT).Peparcursuladouăsăptămânide formare,potfioferite14-18module(2x4sau5zile),caresevordesfăşuracontinuusaucupauze,dupănecesitate.Potfiplanificateînjurde3modulepezi,lacaresevoradăugaintroducereaşievaluareadelasfârşitulzilei8.Încadrulformării,sevalucracuungrupdebazăalcătuitdinmaximum16-18persoane,

pentruaîncurajaparticipareatuturor,conformprincipiilormetodei de învăţare prin participare. Obiectivul formăriivizeazăcreareauneidinamicibuneîncadrulgrupuluişiofe-rireainstrumentelormetodologiceşitehnicecureferirelaactivităţile de joacă, sport şi creativitate. Totodată, vor fiindicatedirecţiiledereflecţieprivinddezvoltareapersonalăşirelaţională.Urmeazăoperioadădecoachingcarepreve-deşasesesiunidemonitorizareindividualăînteren.Proce-sulrespectivcontribuielaintegrareadiferitorconcepteîn-suşite.Putempropunegrupuluiunadindouăopţiuni:fiecăalegemetapacarenuprevedeefectuldemultiplicare,fiecăpropunemetapa ToT persoanelor,interesatesădevinăfor-matoripentrualtepersoane. Înaldoileacaz,participanţiivorputeaoferireplicărialeformărilor,darîntr-operioadădetimpmairedusă(2x2zilesau4zileconsecutive).Atenţie.FormulaToTa fostaplicată înEuropadeEst, în-treanii2008şi2011, şi reprezintăunproiectde forma-re în profunzime.Aceasta necesită formatori de calitate,precum şi o monitorizare sistematică pe parcursul a maimultor luni sau ani. Esteo investiţie reală în termenedeconsolidareacompetenţelor.

B.FormareapersonalizatăÎnacestcaz,modulelevorfiselectateînfuncţiedenecesi-tăţileproiectului.Astfelpotfiplanificatemodulespecifice,cuoduratămaiîndelungatăsaumairedusă,înfuncţiedeposibilităţi.Pentruobunăintegrareanoilorconcepte,coa-ching-ulindividualînsituaţiadepracticăprofesionalărămâ-neprimordial.În cadrul unei formări personalizate, definirea necesităţi-lorşiaşteptărilorparticipanţilorvorcontribuilaoalegerecorectăamodulelor.Necesităţileexistenteşicunoştinţeledejaînsuşitevorputeafievaluate,răspunzândlaurmătoa-releîntrebări9:

- Suntcapabiliparticipanţiisă-şirevadăpoziţiile?Îşicunoscpuncteleforteşipunctelecarenecesităoîm-bunătăţire?Cunoscresursele?Suntcapabilisăiadeciziiînmodobiectiv?Îşipotgestionaemoţiileşistresuletc.?Dacărăspunsulestenu,soluţiavafigăsităînmoduleledecompetenţepersonale.

- Ştiuparticipanţiisămenţinărelaţiicuceidinjur(adulţişicopii)înmodpozitivşiconstructiv?Ştiucumsăgesti-onezeconflictele?Potsăgestionezeeficientactivitateaunuigrup?Potsăseimpunăîncalitatedeliderietc.?Dacărăspunsulestenu,arfibinecaeisă-şiconcentre-zeeforturileasupramodulelordecompetenţesociale.

- Posedăparticipanţiimetodenecesare,pentrualucraîntr-unmodeficientcucopiii?Ştiusăplanificeacti-vităţile,săimplementezeşisă-şievaluezeproiectul,optimizândparticipareaşicooperareaîntrecopii?Dacărăspunsulestenu,arfiindicatsăseconcentrezeasupramodulelordecompetenţemetodologice.

- Auparticipanţiiladispoziţieinstrumenteşicunoştinţenecesareîncalitatedeanimatorisaulucrătorisociali,pentruaefectualucrulînmodeficient?Dacărăspunsulestenu,moduleledecompetenţetehnicevoroferianumiterăspunsuri.

ExemplupentrulucrătoriisocialiCusiguranţă,lucrătoriisociali,responsabilidemonitoriza-reaindividualăacopiilorşifamiliilor,vornecesitaconsolida-reacompetenţelorpersonaleşisociale.Înacestscop,puteţialegemoduleledebază,carecorespundexigenţeloracti-vităţiirespective:Percepţia şi acţiunea, Rezilienţa şi resursele persoanei, Gestionarea emoţiilor, Comunicarea şi ascultarea activă, Feedback-ul şi cunoaşterea de sine, Soluţionarea con-flictelor, Mobilizarea comunitară şiLeadership sauMotivaţia. Acestprogramde formarepoatefioferitpeparcursul amaimultor săptămâni.Deexemplu,o jumătatede zi pesăptămânăvafirezervatăpentruotemă.Acelaşiprogrampoatefidesfăşurattimpdecâtevazile,incluzândprezenta-reaunorstudiidecazetc.Importantestecapersoanafor-matăsăposedecompetenţenecesare,carei-arasiguraomonitorizareindividuală,precumşiposibilitateadeaasistaşialtepersoaneînprocesuldeînsuşireşiaplicareînpracticăanoilorcunoştinţeşiaptitudini.

7

ExemplupentruanimatoriAnimatorii responsabili pentru activităţi în grup cu copiii,cu certitudine, vor avea nevoie de anumite instrumente,pentruadesfăşuraatâtactivităţiderecreare,câtşiactivităţipsihosociale. Înacestcaz,accentulsevapunepecompe-tenţele metodologice şi tehnice şi se va lucra asupra ur-mătoarelormodule:Caracteristicile şi finalitatea activităţilor şi jocurilor, Planificarea şi punerea în aplicare a activităţilor şi a jocurilor, Principiile metodologice ale activităţilor şi jocurilor, Competiţie şi cooperare, Jocuri tradiţionale, Activităţi şi jocuri pentru copii mici, Activităţi şi jocuri pentru adolescenţi etc.Estefoarteimportantsăleoferimbazelecompetenţelorperso-naleşisociale,caresuntprezentateînmodulele:Percepţia şi acţiunea, Rezilienţa şi resursele persoanei, Feedback-ul şi cu-noaşterea de sine, Gestionarea emoţiilor, Leadership, Motivaţia etc.Puteţi săprezentaţimodulele înblocsauseparat,peparcursulacâtorvasăptămâni.Celmaiimportantestepu-nereaînaplicareacoaching-uluiindividual,pentruaverificaniveluldeînsuşireanoilorcompetenţe.

În�cadrul�aşa-numitelor�proiecte�de�urgenţă,cândnumă-rul de animatori voluntari ce vor fi formaţi este mare şitimpullimitat,existădouăsoluţii:- Angajareauneipersoanefulltime(pentruunsala-

riuîntreg),carevafiresponsabilădoardeformare(monitorizareindividualăşidegrup)şicarevaputeaoferiformarecompletă.Aceastavapermitesăevi-tămsituaţia,încarepersoaneledincomunitatedevin,practicsimultan,animatoripentrugrupuridecopiişiformatoripentruadulţi.Nuesteindicatsăsugerămsăsefacăformarea formatorilorînprimaperioadă,deoa-receconceptelemetodologiceşipsihosocialedebazăîncănusuntînsuşite,acestlucrunecesitândcevatimp:delaşaselunipânălaunan,monitorizaresistematică.

- Coordonatorulîşiconcentreazăeforturileasuprafor-măriiunuimicgrupdepersoane,careaudejaoformaredebază(specialiştiînactivităţi,supervizorisaualţii)şisăleofereunanumitnumărdemodule-cheie.Ulterior,participanţiipotdeveniformatoripentruanimatorii

dincomunitate,explicândpeparcursulformărilordoarmoduleleînsuşite.

2.6�Obiective�şi�competenţe�dezvoltate�Este important să înţelegemcăa avea competenţe şia fi competent sunt lucruri completdiferite.Primacaracteris-tică descrie resursele, iar a doua presupune aplicarea înpracticăaacestorresurse, într-osituaţieconcretă.Putemaveacompetenţeşisănuştimcumsălefolosimlamomen-tulpotrivit.Aşadar,esteimportantsăevaluămcompeten-ţelelamodulpractic,într-osituaţieanumită.Laîmbinareapracticiişiaresurselorseadaugăraţiunea,adicăcapacitateaunuiprofesionistdea-şianalizade ladistanţăpracticileşiresurseleşidealecorecta,dacăestenecesar.

Primulobiectivalacesteiabordăriesteorientatspreîmbu-nătăţireaniveluluidecompetenţealeadulţilorcarelucreazăcucopiii.Competenţele�personale�şi�socialesuntpentrutoţiprofesioniştiidindomeniulsocial.Competenţele�me-todologice�şi�tehnicesuntadresate,înspecial,animatorilorceseocupădeactivităţileîngrup.Omarepartedinacesteactivităţi pot fi transmise lucrătorilor sociali, educatorilor,lucrătorilorcomunitarietc.Competenţelesociale însuşitesunt în strânsă legătură cu competenţelepersonale,pre-cumşicompetenţeletehnicenupotfipedeplinaplicate,fărăcompetenţemetodologice.Acestepatrudomeniidecompetenţesuntinterdependenteşisuntlafeldeimpor-tante10.Dorinţadeaofericopiiloractivităţidecalitateesteosarcinăcomplexă,carenecesităomuncămarelacelepa-truniveledecompetenţe.Competenţelerespectiveaco-perătoateaptitudinileşiatitudinilenecesarepersoanelor,carelucreazăîndomeniulpsihosocial.

La sfârşitul formării complete, participanţii îşi vor conso-lida cele patru nivele de competenţe, ameliorând, astfel,calitatea activităţilor pentru copii. Activităţile respectivevorcontribuilaameliorareacapacităţilormentale,fiziceşiemoţionalelacopii(încredere,simţulresponsabilităţii,res-pect,comunicare,colaborare,gestionareaemoţiilorşicon-flicteloretc.),caresegăsescînmodulul3.10Caracteristicile

şi finalitatea activităţilor şi jocurilor,Fişa-resursăB„Aptitudiniglobaledezvoltateînactivităţişijocuri.”

7 Pentru mai multe informaţii referitoare la formarea adulţilor, vezi anexa 4.3. Sfaturi pentru formatorul de adulţi8 Pentru mai multe detalii, vezi anexa 4.2 Exemple de programe de formare 9 Pentru o analiză mai detaliată se va face referinţă la indicatorii desfăşuraţi pentru fiecare din cele 14 competenţe în anexa 4.5 Grila de monitorizare a competenţelor psihosociale 10 Pentru a introduce cele patru niveluri la începutul formării, folosim o misiune a grupului (vezi anexa 4.1 Patru niveluri de competenţe: exerciţiu practic Lumânarea aprinsă)

8

9

Patru nivele de competenţe personale

Indicămreferinţele,undepoatefigăsitădescriereacelor14com-petenţe, împărţite în 4 nivele şi 42 de subcompetenţe. Indicaţiileîncursiv sereferă lamodulelemanualului, încadrulcăroraasupraacestorcompetenţeselucreazăînmoddeosebit.Indicaţiiledecu-loaresereferălamoduleledinmanualul„Protecţia copilului-formare psihosocială” (2008)11.Demenţionat,cănuexistăunmodulpentruosingurăcompetenţă,ciasuprauneicompetenţeselucreazăîncadrulmaimultormodule.

Competenţe�personale�

1.�Cunoaşterea�de�sine�şi�capacitatea�de�a-şi�revedea�poziţiile�Cunoaştereapropriilorforţe,apărţilorslabeşiaresurselor;capa-citateadea-şirevedeapoziţiileşiaseautoevalua,contribuieladez-voltareacompetenţelor (Percepţia şi acţiunea, Rezilienţa şi resursele persoanei, Feedback-ul şi cunoaşterea de sine).

2.�Adaptarea�şi�flexibilitatea�Flexibilitateaşideschidereacătreschimbări;adaptarealadiferenţe-leculturale (Percepţia şi acţiunea, Feedback-ul şi cunoaşterea de sine, Gestionarea emoţiilor).

3.�Analiza,�gândirea�critică�şi�creativă,�luarea�deciziilorAnalizacriticăa informaţiilor şi situaţiilor,pentruaacţiona înmodadecvat;găsireasoluţiilorcreativeşispiritulde iniţiativă; luareade-ciziilorînmodraţionalşieficient(Percepţia şi acţiunea, Leadership).

4.�Gestionarea�emoţiilor,�gestionarea�stresului�Atenţielapropriilesentimenteşilasentimentelecelorlalţi,accepta-reapropriiloremoţiişiexprimarealorîntr-unmodadecvat;expri-mareaşidecodificareaemoţiiloraltorpersoane;cunoaştereamijloa-celordegestionareapropriului stres,pentruamicşora tensiuneaşiaacţionaeficient(Gestionarea emoţiilor, Comunicarea şi ascultarea activă, 3.2 Gestionarea stresului).

Competenţe�sociale

5.�Comunicarea�şi�ascultarea�interlocutoruluiComunicareîntr-unmodclar,concis,responsabil,respectândinter-locutorul(adultsaucopil);adaptareapropriuluimoddecomunicareşiapropriuluimesaj, înfuncţiedeinterlocutor, înspecial, încadrulcomunicării interculturale;cunoaştereatehnicilordeascultareacti-văşiaplicarealorînsituaţiiadecvate;crearearelaţiilordeîncredere(Comunicarea şi ascultarea activă, Percepţia şi acţiunea, Feedback-ul şi cunoaşterea de sine).

6.�Negociere,�gestionarea�problemelor�şi�conflictelor�Plasareacopiilorşiadulţilorînfaţapropriilorresponsabilităţi,stabili-reacadrului,regulilorşilimitelorclare;asumarearoluluidemedia-tor,pentrugăsireasoluţiilorpozitiveşiinstruireacopiilorşiadulţilor;gestionarea propriilor conflicte într-un mod pozitiv (Soluţionarea conflictelor, Comunicarea şi ascultarea activă, Gestionarea emoţiilor, 3.2 Gestionarea stresului).

7.�Lucrul�în�echipă/în�reţea�şi�cooperare�Respectareaopiniilorşivalorificareacompetenţelorfiecăruia,însco-pul unei acţiuni comune; oferirea şi primirea feedback-urilor con-structive;schimbdeopiniiînechipepluridisciplinare,lucruînreţeaşicooperare(Percepţia şi acţiunea, Leadership, Feedback-ul şi cunoaşte-rea de sine, Competiţie şi cooperare).

8.�Adoptarea�unei�atitudini�afective�Manifestareainteresuluipentrutrăirileşisentimentelefiecăreiper-soane; transpunerea în locul cuiva şi înţelegerea nevoilor acestuia;adoptareauneiatitudinideacceptareşidenonjudecareapersoanei(Comunicarea şi ascultarea activă, Gestionarea emoţiilor, Rezilienţa şi resursele persoanei).

9.�Însoţirea�şi�motivarea�unei�persoane�sau�a�unui�grup�Asumareapoziţieideleadershipîntr-ungrup,pentrua-lorientaspreun obiectiv comun; crearea şi menţinerea condiţiilor de motivareapublicului-ţintă;mobilizareaşighidareadiferitorgrupurideactori(familii,comunităţi,autorităţilocaleetc.)(Feedback-ul şi cunoaşterea de sine, Motivaţia, Leadership, Mobilizarea comunitară, Activităţi cu re-prezentanţi din diferite generaţii).

Competenţe�metodologice�

10.�Planificarea,�implementarea,�evaluarea�activităţilor�psihoso-ciale�Planificareaactivităţilorpsihosociale,stabilindobiectiveclare,speci-ficeşimăsurabile,carevizeazădezvoltareaaptitudinilorpsihosocialealecopilului;capacitateadeanticipare,pentruaseadaptalanevoilebeneficiarului şi la circumstanţele care pot fi uneori neprevăzute;dezvoltarea noilor resurse (instrumente de mobilizare, activităţi,jocurietc.)sauadaptarealaresurseleexistenteînscopuripsihoso-ciale(transmitere);evaluareacontinuăanecesităţilorşirezultatelor(Planificarea şi punerea în aplicare a activităţilor şi jocurilor, Motivaţia, Leadership, 2.6 Dezvoltarea copilului).

11.�Promovarea�participării�şi�cooperării�în�efectuarea�activităţi-lor�psihosociale�Încurajareapersoaneisauagrupuluisăparticipelaidentificareane-voilorşiresurselorproprii;consultareapublicului-ţintălatoateeta-

pelede implementareaactivităţilorpsihosocialeşiasigurareaunuischimb de informaţii continuu (raportare); aplicarea metodei deînvăţareprinparticipare în cadrul activităţilor carevizeazădezvol-tarea competenţelor (alternarea momentelor de aplicare practicăcumomentedereflecţiesistematică),pentrudezvoltareaabilităţilorpersonaleşisociale;propunereaactivităţilorşijocurilorcuabordarepsihosocialăprincooperare,înaintareprogresivăşicreativitate,pre-cumşicunoaştereamoduluideexploatareapotenţialuluiacestora.(Feedback-ul şi cunoaşterea de sine, Competiţie şi cooperare, Principii metodologice ale activităţilor şi jocurilor, Planificarea şi punerea în aplica-re a activităţilor şi jocurilor, 2.4 Participarea copilului, Anexa 5. Abordarea învăţării participative (AÎP) şi Abordarea rurală participativă (ARP) ).

12.�Consolidarea�competenţelor�(formarea�adulţilor)Aplicareametodologieideînvăţareprinparticipare;utilizareadiver-selormetodedeconsolidareacompetenţelor, înscopulgarantăriiunei aplicări practice (formare, coaching, ghidare, studiu de caz).(Prezentarea manualului, anexeleA Instrumente de formare, modulul Principii metodologice ale activităţilor şi jocurilor).

Cunoştinţe�şi�competenţe�tehnice�(a�adapta�în�funcţie�de�profesie)

13.�Cunoaşterea�cadrului�teoretic�necesar�pentru�lucrul�cu�copiii�CunoaştereacadruluidereferinţăcuprivirelaProtecţiacopilului12;cunoaşterea publicului-ţintă, pentru a adopta atitudinea şi instru-mentelepotrivite;cunoaştereadezvoltăriicopilului;înţelegereame-canismelor-cheiealeconceptelorpsihosociale,ţinândcontdefeno-meneleculturale13 şiaplicareaacestora înpracticacotidiană (Toate modulele, 2.6 Dezvoltarea copilului).

14.�Dotarea�cu�instrumente�specifice�pentru�propria�practică�profesională�Pentru animatori: cunoaşterea activităţilor distractive, sportive şicreative, în relaţie cu nevoile grupului-ţintă. Pentru lucrătorii soci-ali:cunoaştereainstrumentelordegestionareacazului,cunoaştereatehnicilordeasistenţăindividualăşighidareîngrup.Pentruconsilieri(consultanţi):cunoaşterea instrumenteloradecvatedeconsiliereşighidareindividuală(Activităţi şi jocuri pentru copii mici, Activităţi şi jocuri pentru adolescenţi, Jocuri tradiţionale, Activităţi creative, 2.6 Dezvoltarea copilului).

10

2.7�Monitorizare�şi�evaluare�Nuestedelocuşorsămonitorizezişisăevalueziproiectece includcomponentapsihosocială.Existădouăniveledeschimbări14şiaceleapecarelevomstudiaaicivizeazădu-rabilitateaşiprofunzimea.Bineînţeles,schimbareanuvafipercepută imediat, deoarece conştientizarea evoluţiei nupoatefiefectuatăîntimpreal.Ulterior,însă,dacăschimba-reaprodusăestesuficientdeimportantă,persoanarespec-tivăovaputeasesiza.Pentruamăsuracomportamenteleşiatitudinile,estenecesarsădeterminămindicatoriicecores-pundschimbărilorpecaredorimsălerealizăm.Darpentrucaefectelescontatesăfieintegrateşipercepute,estene-voiedetimp,repetare,ajustăriadecvateşimonitorizarepetermenmediusaupetermenlung.

Evaluarea poate fi efectuată aplicând chestionarea şi alteinstrumentetehnice.Totodată,eapoatefirealizatăînbazaobservărilor animatorilor şi ale copiilor, conform criterii-lorprestabiliteîntr-oanumităperioadădetimp.Aşadar,aufostelaboratetreiinstrumentedemonitorizare:ogrilădemonitorizare a competenţelor psihosociale, cu indicatorice vizează publicul-ţintă al formării şi se bazează pe cele14 competenţe şi 42 subcompetenţe solicitate, care tre-buieevaluateperiodic,cureferirela indicatori;douăgriledemonitorizare,carevizează, înparticular,adulţiişicopiiiîntimpulactivităţilordejoc,sportşicreativitate.15Acesteinstrumentepotfiadaptateînfuncţiedeformareadesfăşu-ratăşideschimbareaatitudinilorşiabilităţilorvizate.Dacăele suntaplicatecuregularitateşidiscutatecupersoane-lerespective,vafiposibilăurmărireaşievaluareagraduluideînsuşireaconceptelorpsihosocialeşimetodologicedebază,pentruintervenţiidecalitateşi,încazdenecesitate,pentrusatisfacereanevoilordeconsolidaresuplimentară.

Prezentăm� în�continuare�modulele� şi� subiectele,� studi-erea� acestora� să� vă� aducă� multă� plăcere,� să� acumulaţi�cunoştinţe,�să�faceţi�descoperiri�şi�să�vă�împărtăşiţi�emo-ţiile�şi�sentimentele�cu�ceilalţi.�

11 Vezi referinţele bibliografice pentru alte manuale de formare sau surse de informaţie despre competenţele psihosociale12 Convenţia pentru Drepturile Copilului, Politica de protecţie a copilului, Standardele internaţionale şi naţionale etc.13 Percepţia, rezilienţa, ataşamentul, doliul, comunicarea, ascultarea activă, gestiona-rea conflictelor, motivaţia, leadership, concurenţa, colaborarea etc.14 După Gregory Bateson, Şcoala Palo Alto: nivelul I de schimbare care intervine în interiorul unui sistem (homeostazie) şi duce la o reechilibrare în interiorul sistemului; şi nivelul 2 de schimbare care afectează şi modifică sistemul în sine (evoluţie) şi care duce, de exemplu, la schimbări de atitudine15 Vezi în anexele 4.5 Grila de monitorizare a competenţelor psihosociale, 4.6 Grila de monitorizare a competenţelor psihosociale a animatorilor şi 4.7 Grila de monitorizare a abilităţilor psihosociale a copiilor

11

12

Prima parte. Autogestionarea, gestionarea relaţiilor cu semenii şi gestionarea grupurilor

Competenţe�personale�şi�sociale��pentru�o�abordare psihosocialăPrimaparte Autogestionarea, gestionarea relaţiilor cu semenii şi gestionarea grupurilorestefoarte importantă.Lafiecareniveldecompetenţemodulelerespectăoanumităprogre-sarecaretrebuieluatăînconsiderare.Totodată, încadrulatelieruluideformarevărecomandămsăalternaţimodule-leprivindcompetenţelepersonaleşicelesociale.

Competenţe�personale

3.1� Percepţia�şi�acţiunea�• Activitateindividuală.Fotolimbaj • Discuţie.Filtrele percepţiei • Activitatedegrup.Imagini Zoom• Discuţie.O privire asupra intervenţiei• Jocderol. Cum să intervii?• Activitatedegrup.Etichete pe frunte(facultativ)

3.2� Rezilienţa�şi�resursele�persoanei• Activitateindividuală.Linia vieţii• Discuţie.Resurse interne şi externe/ataşamentul şi

doliul• Activitatedegrup.Factori de protecţie şi de risc• Jocderol.Resursele copilului

3.3� Gestionarea�emoţiilor• Activitatedegrup.Etichete colorate• Discuţie.Emoţiile de bază şi modul lor de funcţionare• Jocderol.Patru emoţii • Discuţie.Rolul emoţiilor şi reacţiilor adecvate • Împărtăşireaexperienţei.Strategii de succes şi de eşec

3.4� Feedback-ul�şi�cunoaşterea�de�sine• Unmicexerciţiu.Aruncarea orbului• Discuţie.Utilitatea şi dificultăţile feedback-ului • Activitatedegrup.Misiune cu feedback-uri eficiente

Competenţe�sociale�

3.5� Comunicarea�şi�ascultarea�activă• Unmicexerciţiu.Trei moduri de a (nu) comunica • Discuţie.Mecanismele comunicării • Activitatedegrup.Transmite-mi mesajul• Activitatedegrup.Întrebări deschise • Jocderol.Ascultarea activă• Jocderol.Comunicarea cu copiii

3.6� Soluţionarea�conflictelor• Unmicexerciţiu.Reacţii şi strategii în situaţii de

conflict• Discuţie.Definiţia şi caracteristicile conflictului• Jocderol.Etapele de negociere• Discuţie.Prevenirea conflictelor între copii

3.7� Leadership�• Misiuneagrupului.Triunghiul orbilor• Discuţie.Funcţionarea leadership-ului• Jocderol.Stiluri de leadership • Lecturăindividuală. Atitudinile animatorului(lado-

miciliu)3.8� Motivaţia�

• Unmicexerciţiu.Jonglarea• Discuţie. Modalităţi de funcţionare şi stimulare a

motivaţiei • Misiuneagrupului.Cuie suspendate • Jocderol.Motivaţia copiilor

3.9� Mobilizarea�comunitară• Brainstorming.Definiţia comunităţii • Activitatedegrup.Riscurile şi resursele comunităţii• Activitatedegrup.Nevoile comunităţii • Activitatedegrup.Strategii privind reuşita mobilizării

comunitare

Atenţie.Nuuitaţicămoduleleprezentateînmanualsuntintroductiveşitimpulindicatîntreparantezeestedoarcutitludesugestie.Veţidecidesinguridecâttimpaveţinevoie,pentruaexplicaoanumitătemăsaupentruaintroducejo-curiderol,studiidecazetc.

13

14

Obiective:

experimentareaîngrupavarietăţiipercepţiilorşirecunoaştereaopinieituturormembrilorgrupului;

înţelegereafuncţionăriipercepţiei;

luareaînconsiderareacontextuluişiadiverseloropinii,încazulanalizăriiuneisituaţii;

respectareacelortreietapedeintervenţieînsituaţiiconcrete.

Mesaje-cheie

Este firesc ca fiecare persoană să vadă şi să in-terpretezerealitateaprinpropriilefiltre.Aceeaşisituaţiepoate fi interpretată şi judecată în mod diferit. Uneori,însă, anumite interpretări trebuie ajustate la normele şivalorilecarediferădepropriilenoastrenormeşivalori.

O percepţie este, prin esenţă, personală, adicăsubiectivă,şievolutivă întimp.Percepţiadepindedeex-perienţavieţii,demediulsocioculturalşidecaracteristicilespecificefiecăreipersoane.

Douăpersoanepotaveapercepţiidiferiteasupraaceleiaşisituaţii,fărăafiîndezacordîntreele.

Înactivitateanoastrăesteimportantsăprivimlu-crurile, fărăa judecasaua interpreta,săobservămşisăanalizăm,înaintedeaacţionasaudeareacţiona.

Realizareauneianalizecalitativenecesităîntrebăriconcrete:cine, ce, când, unde, în ce mod.Întrebareade ce vafiadresatăînultimulrând,deoarece,decelemaimul-teori,anumeaceastăîntrebareprovoacăinterpretărisaujustificări.

15

«Niciodatănuvedemlucrurileprecumsuntele.Levedemprecumsuntemnoi.»AnaïsNin

În sfera proceselor psihice nu există o singură realitate.Sunt tot atâtea percepţii asupra realităţii, câte persoanesunt. Felul nostru de a percepe lumea, oamenii şi eveni-menteledepindedemaimulţi factori:cinesuntem,undeamcrescut,ceexperienţădeviaţăavem,încestareemo-ţională sau fizică ne aflăm etc. Percepţia noastră nu este realitate,cioreprezentare personală a realităţii,edificatăpeparcursulanilorprin intermediulconvingerilorşivalorilor,acesteafiindinfluenţate,larândullor,defamilieşidesoci-etate.Fenomenulacestapoateficomparatcuohartăcarenuestealtcevadecâtreprezentareaunuiteritoriuşinuesteteritoriulînsuşicare,defapt,existăînrealitate.

Deseori, în loc de a� vedea ceea ce există� obiectiv, noineconstruimrealitateaînbazapropriilorreprezentăriin-terioareprinprismaexperienţelor trăite, convingerilor şivalorilor, emoţiilor trecătoare, fobiilor şi dorinţelor pro-iectateasuprarealităţii.Noipretindemcăştim,�interpre-tăm,�presupunem,�generalizăm,�judecăm. Însăpercepemrealitateaînmoddeformat,deparcăampurtaochelariculentile colorate. Realitatea este percepută prin trei filtre�personale: fiziologic, experienţial şi sociocultural. Acestefiltreneîmpiedicăsăvedemsituaţiaîntr-unmodclarşiuni-form.Percepţiilenoastreatâtdesubiectiveduclajudecăţicediferămultdelaopersoanălaalta,deoarecejudecăţilesunttrecuteprinfiltrepersonale.Înaintedeajudecacinearedreptateşicinegreşeşte,înaintedeareacţionasaudeainterveniîndiferitesituaţii,estefoarteimportantsăînţe-legempropriaviziuneasuprarealităţiişiceeacesepetreceîninteriorulnostru.

Interpretarea presupunemaimulte riscuri:persoanapre-tindecăştie,faceafirmaţiişiseînchideînsine.O privire� neutră asupra realităţii presupune mai multeavantaje:persoananupretindecăştie,puneîntrebăripen-truaînţelegeşiestedeschisă.

Intervenţia constituie baza activităţilor desfăşurate în ca-drulfundaţieiTerre des hommes,deaceeaesteimportantsăintervenimînmodadecvat.Pentruarealizacusuccesacestlucru,trebuiesărespectămtreietape:observarea,�analiza şi acţiunea. Primaetapănecesităoreprezentareobiectivăcarepoatefiînsuşită,capacitateadeavedeaosituaţiesauopersoană,fărăainterpretasauajudeca.Adouaetapă,ceadeanaliză acontextului,solicitădecelemaimulteoriaju-torulaltorpersoane,pentruadispunedetoateinformaţiileşiinstrumentelenecesare.Atreiaetapă,numitădeacţiune, trebuiesăfieorientatăşiadaptatănecesităţilor.

Oricepersoană care lucrează cu copiii trebuie să-şi dez-volte competenţelenecesare,pentrua reacţiona înmodadecvat. Persoana respectivă trebuie să fie echilibrată,obiectivă şi imparţială. Când lucraţi cu copiii care se aflăîn situaţii dificile, este şimai important să-iputeţi ascultaşi să reacţionaţi, fără a interveni cu exemple din propriaviaţăsaucuprejudecăţicopleşitoarepreluatedinoccident.Acesteadinurmă,decelemaideseori,nucorespundper-cepţieilocale,fiindvenitedinaltălume.

Prezentare

O sugestieÎnaintedeainterveniîntr-osituaţiesensibilă,atâtînre-laţia cucopiii cât şi cuadulţii, faceţiopauză,pentruasimţicesepetreceîn interioruldvs., îndepărtaţi-vădepropriarealitateşipuneţiîntrebăriînaintedeaacţiona.

16

1.�Activitate�individuală.�Fotolimbaj�(30�min.)Împărţiţigrupulîndouăsubgrupuriacâteopt,maximumzecepersoane.Distribuiţicâtecinciimaginifiecăruisubgrup.Participanţiivorfaceschimbdeimaginiîntreei.Activitateasepetreceîntăcere.Instrucţiuni. Scrieţiînjosulfoiiceeacevedeţiînimagine,îndoiţifoaiaînaşamodîncâtsăascundeţicelenotateşitransmiteţiimagineacole-gului,carevascrie,larândulsău,subpliu(darnupepliu).Dupăcetoţiparticipanţiiauadnotatfiecarepoză,desfaceţipliurileşiafişaţifoilepeperete.Invitaţiparticipanţiisăvizitezeexpoziţiaimprovizată.Încazulcândnudispuneţidemulttimp,citiţiînvocecelemaiinteresanteobservaţii,pentruamarcasimilitudinileşidiferenţele.Discutaţipercepţiilefiecăruiparticipantînraportcuunaşiaceeaşiimagine.

2.�Discuţie.�Filtrele percepţiei (15�min.)Întrebaţiparticipanţiicareeste,dupăpărerealor,origineaacestorinterpretărişipercepţii.Lansaţiodiscuţieasupradiferitelorfiltredepercepţie.Demonstraţiprinexempleconcretefiecaretipdefiltru.

3.�Activitate�de�grup.�Imagini Zoom�(30�min.)Repartizaţifiecăruiparticipantcâteunasaudouăimaginipentruobservareşianaliză.Instrucţiuni.�Scopulacestuiexerciţiuestegăsirealegăturiidintreimaginişiformareaunuiansamblu,înmaximum20min.Începeţiprinaexaminaimagineapecareoaveţidvs.şiimaginaţi-văcontextulceisepotriveşte(5min.),apoiapropiaţi-văîntăceredecolegişiîncercaţisăuniţicele33deimagini(15min.).Debriefing.Aţireuşitsăasamblaţitoateimaginileîntimpulacordat?Cumafostlucrulîngrup?V-aţisimţitintegratsauexclus?Cumv-aţisimţitsălucraţiîntăcere?Cestrategiiaţifolosit?Afostunulsaumaimulţilideri?S-aschimbatpărereainiţialăasupraproprieiimagini?Cevăinspirăimagineafinalăasamblatăetc.?(10min.).

4.�Discuţie.�O privire asupra intervenţiei�(10�min.)Înbazacelorrealizateînactivitateaprecedentă,iniţiaţiodiscuţieasupraimportanţeilucruluiîncomun,pentruaacţionaîntr-unmodadec-vat.Discutaţiceletreietapenecesarepentruointervenţieorientatăşieficientă:observarea,analiza,acţiunea.Faceţischimbdeimpresii.

5.�Joc�de�rol.�Cum să intervii�(35�min.)Formaţipatrusubgrupuri.Întrebaţiparticipanţiidacădorescsăînscenezeosituaţiereală,trăitădeei.Dacănudoresc,propuneţi-lepatrusituaţiiinspiratedinexperienţalordeviaţă.Fiecaregruppregăteşteosituaţie(5min.),apoi,perând,situaţiaestejucatăşianalizatădecătreobservatori.Esteimportantsăserespecteceletreietape,înaintedealuaodecizie.Încazcontrar,puteţisăjucaţiîncăodatăsituaţiacuunspectatorcaredevineactorşipropuneoaltăsoluţie.

6.�Activitate�de�grup.�Etichete pe frunte�(30�min.)�Dacăaveţitimpşidorinţă,acestexerciţiuvăvapermitesăaprofundaţisubiectul.

Zeceimaginidinziaresaurevistelocale,lipitepezecefoidehârtieA4,deculoarealbă.Câteunstiloupentrufiecareparticipant.

Fişa-resursăApeflipchart.

Fişa-resursăB.Încărcaţişiim-primaţiînformatA4imaginileZoom,pecareleveţigăsipesite-ulTdh (vezireferinţelebibliograficedelasfârşitulmanualului).

Fişa-resursăCpeflipchart.

Pregătiţidintimppatrusituaţiidinexperienţadeviaţăagru-pului.

Fişa-resursăD.

17

Fişa-resursă A Filtrele percepţiei

Filtrele descrise mai jos sunt parte integrantă a fiecăreipersoane.Acest fenomenestevalabilpentru toţi şi,dacănuesteconştientizat, interpretările,presupunerilesau ju-decăţile făcute înmodautomat,vordeformaesenţialre-laţiacupersoaneledinjur.Dimpotrivă,dacărecunoaştemşi conştientizăm că părerea personală este subiectivă şinucorespunderealităţiiobiective,putemsăgândimşi săreacţionăm,fărăanebazapepropriaexperienţă,emoţii,dorinţesaufobii.Estecaşicumampurtaochelariroz,pecare-iputemscoate.

1.Filtrul�fiziologic� (sensşiemoţie).Exemplu.Opersoanăfurioasănuvaputeareacţionaadecvatîntr-osituaţiedecon-flict,deoareceestecopleşitădeemoţii.Ofemeieslăbuţănuvarezistalaunconcertroclafelcaunbărbatvigurosetc.

2.Filtrul�sociocultural (codurideconduită,valori,genurietc.).Exemplu.Intr-oţarămusulmană,ofemeiecarevor-beşte şi râde tare, nu va fi bine văzută. Va fi chiar ame-ninţatăcănusevamărita,dacăsevacomportaastfel încontinuare.Pentruunelveţianesteinadmisibilăîntârziereatrenuluicucinciminute. Înaceeaşi situaţie,un francezvaconsideracătrenulsoseştelatimp.

3.Filtrul�experienţial(experienţădeviaţăvariată,vârstă).Exemplu.DacănuaţicălătoritniciodatăînChinaşinuştiţică acolo este politicos să faceţi mare zgomot mâncând,pentruavămanifestasatisfacţia,veţiputeafişocaţidease-meneapractică.Opersoanăînetatenuareaceeaşiatitudi-nefaţădemoartecaşiunatânărăetc.

Privire şi creierLume

1. Filtrul fiziologic

3. Filtrul experienţial

2. Filtrul sociocultural

Strategii�de�succes1

- Nuexistăreprezentareobiectivă.- Euvădviaţa,oameniiprinochelaricoloraţi(filtre).- Ceeacevăd,reflectăceeacegândesc.- Eusuntsutălasutăcreatorulrealităţiimele.- Ceeaceesteadevărpentrumine,nureprezintăacelaşi

adevărşipentrualţii.- Amtendinţasăcredcăştiu,deşi,înrealitate,nuştiu

suficientdebine.- Potaveaoprivirediferităasupraanturajului.- Estemaiuşorsă-mischimbpercepţiaasupraaltor

persoane,decâtsăîncercsăschimbacestepersoane.- Esteutilsămăobservpemineînsumi.- Calitateagândurilorşiconvingerilormeleinfluenţează

calitateavieţiimele.

Strategii�de�eşec- Ceeacevădeu,esteadevărpentrutoţi.- Ceeaceştiueu,esteadevărpentrutoţi.- Ceeacesimteu,esteadevărpentrutoţi.- Toatălumeagândeştelafelcamine.- Lucrurilesuntexactaşa,cumlevădeu.- Dacănuvezilucrurileaşacumlevădeu,înseamnăcă

nulevezibineşin-aidreptate.- Lucrurileaufostorânduitepentrutotdeaunaîntr-un

anumitfelşinusemaipoateschimbanimic.

1 Strategii de succes şi de eşec extrase şi adaptate după Michel Claeys Bouuaert, Practica educaţiei emotive: studierea relaţiei şi a comunicării corecte, ed. 2008

18

Fişa-resursă B Imagini Zoom2

(încărcaţi şi imprimaţi de pe site-ul Tdh: vezi referinţele bibliografice de la sfârşitul manualului)

2 Banyaï Istvan, 1998

19

BazaactivităţiifundaţieiTerre des hommesoconstituieinter-venţia.Esteimportantsăputeminterveniînmodadecvat,ceeacepresupune:observare,�analiză şiacţiune.�Aceste treietapeimportantepermitsăanalizămcelemaidiversesituaţiisauproiecte.

1.Fazadeobservare implicămaimultecondiţii:conştien-tizareaexistenţeipropriilorfiltre,obiectivitatemaximă laetapaobservării,confruntareaproprieipercepţiiarealităţiinemijlocitecupercepţiaaltorpersoane.

2.Fazadeanaliză presupune adresareaunorîntrebăridi-feritorpersoaneşipăstrareaabordării faptice, fărăafaceinterpretări.Înacestsensnepoatefiutilăomicăşmecherie-cei„5W”:who(cine?),what(ce?),when(când?),where(unde?),how(încemod?).Nuvăgrăbiţisăpuneţiîntreba-reade ce?Această întrebare, în locsăoferefaptecepotfiobservate, implică interpretări şi chiarnecesitateadeafaceexplicaţiisaudeasejustifica.Întrebareadin ce motiv? contribuielapăstrareaobiectivităţii.

3.Fazadeacţiune presupune,înprimulrând,consultareaaltorpersoanecarevădlucrurilediferitşi,deseori,posedăinformaţiicomplementare.Estebinecamijloaceleutilizatesăfieîntotdeaunacunoscuteşiadaptatepersoanelorşisi-tuaţiei.

Estefoarteimportantsăaplicămacestetreietapeexactînordineaanunţată,dacădorimcaintervenţiasăfieorientatăşieficientă. Iatăcesepoate întâmpla,dacăunadinetapelipseşte:

- Dacănelimitămdoarlaobservareşiacţionăm,fărăaanalizasituaţia,riscămsănimerimîncapcanaactivis-muluişiintervenţianoastrănuvafipemăsuranece-sităţilor.Exemplu.Uneleproiecteumanitareconstatăexistenţasărăcieiîntr-ocomunitateşiacţionează,fărăaanalizasituaţiaşifărăaconsultacomunitatearespecti-vă.

- Dacăanalizămşiîncepemsăacţionăm,fărăaobservainiţialsituaţia,riscămsăaplicămmodelecenupotfiadaptatelaanumitesituaţii.Exemplu.Uniispecialişti,însituaţiideurgenţă,propunsoluţiiladistanţă,aflându-sedepartedeteren.Dinlipsadecunoaşterearealităţiinemijlocite,acţiuniledesfăşuratevorfi,decelemaimulteori,neadaptatesituaţieirespective.

- Dacăobservămşianalizămlucrurile,fărăainiţiaşioacţiune,vomrămânelanivelulmodelelorteoretice,carenuvorfiniciodatăutileoamenilor,căroralesuntdestinate.Exemplu.Uniipoliticienicheltuiemulttimpelaborândsoluţii,careniciodatănuvorfiaplicate.

Fişa-resursă C Privire de intervenţie

A analiza A acţiona

Cine? Ce?Când? Unde?În ce mod?

A observa

20

Fişa-resursă D Activitate de grup. Etichetă pe frunte3 (opţional)

Durata�Aproximativ30min.

Materiale�Eticheteautocolante,pefiecaredineleestesrisuncuvânt:prost,leneş,inteligent,sportiv,onest,drogat,violent,fragil,slab,puternic,bogat,seducător,cleptoman,competent,co-rupt, înţelept,mincinos, visător, amnezic, religios, alcoolic,trişoretc. Puteţi crea şi alte categorii, în funcţiede grup(student,director,gardianlaînchisoare,bucătar,educator,medic,pedagog,cerşetor,psiholog,rometc.)

DesfăşurareFiecărui participant i se va lipi pe frunte câte o etichetăpecareestenotatunanumitcalificativ.Participanţiinupotciticelescrisepeetichetadepepropriafrunte.Acestjocestenonverbal.Aşadar,nimeninuvorbeşteîntimpuljocu-lui.Schimbuldeopiniisevafacelasfârşitul jocului.Com-portamentulfaţădecolegiîntimpuljoculuivaficonformetichetelorpecarelepoartă.Obiectivuljoculuiestecon-ştientizareaprejudecăţii.Fiţiatenţilamodulîncarevăpriviţiuniipealţiişilagraduldeinfluenţăaacestorpriviriasuprainteracţiunilorvoastre.

Instrucţiuni.Închideţiochii înmomentulrepartizăriietichetelorşides-chideţi-iatuncicândîncepejocul.Evitaţisămanifestaţioricereacţieşioricegestreferitorlacalificativeledepeetiche-telecolegilor.1.� Formaţi�grupuri�din�şase�persoane(grupurilesefor-

meazăînconformitatecunumărultotalalparticipan-ţilor).Priviţietichetelecolegilorşialegeţi-văîntăcerecinciparteneridejoc.Aşezaţi-văjosşiformaţiuncerc.

2.� Alegeţi�un�preşedinte pentrugrupulvostru.Priviţietichetelecolegilor,evaluaţicalităţiledvs.şi,fărăavorbisauascrie,alegeţişefulînfuncţiedecalitateaafişatăpeetichetă.Sepermitecomunicareapringesturi.Alegereapreşedinteluitrebuiesăfieunanimă,adicăsăpresupunăşiacordulpersoaneipropusesăjoaceacestrol.Când

aţiajunslaunconsens,aşteptaţiîntăcerefinalizareaprocesuluirespectivlacelelategrupuri.Dacăaveţiîntrebări,nuezitaţisăleadresaţi.

3. Văatenţionez,căestevorbadoardeunjoc.Observaţipropriilesentimenteînprocesulderulăriiacesteiactivi-tăţi.Relaţiileformatevorfiinfluenţatedecalificativeleetichetelorlipitepefrunte.Evident,acesteetichetenucorespundcuceeacesunteţiînrealitate.Nuuitaţicăestedoarunjoc.Observaţicesentimentevăîncearcă.Încontinuareveţialege,dinfiecaregrup,câteo�persoană�care�urmează�să�părăsească�grupul.Veţioptapentrupersoanaceamaivulnerabilă,ceamaipuţindoritădingrup.Părereacelorrămaşiîncadrulgrupuluitrebuiesăfieunanimă.Observaţicuatenţiemoduldeluareadeciziilor.Toatăacţiuneasedesfăşoarăîntăcere.

4. Pentruetapaurmătoare,fiecaregrupva desemna�un�ambasador,�unmembrucevafitrimisînmisiunelaaltegrupuri.Roluldeambasadornupoatefipreluatdepreşedinteledesemnat.Deciziatrebuiesăfieluatăînunanimitate.

5. Dupăceambasadoriiaufostdesemnaţi,rugaţi-isăseîndreptespreunaltgrup(câteunambasadorpentrufi-ecaregrup)şisă�indice�persoana�care�nu�este�potrivită�pentru�grupul�respectiv.Aceastăpersoanăvafiobligatăsăpărăseascăgrupul.Persoaneleexcluseformeazăungrupseparatşiîşialeg,larândullor,unpreşedinte.

6. Ambasadoriisuntrugaţisă�vorbească�şi�să�explicegrupuluiîncareseaflă(înfuncţiedefacilitator)cums-audesfăşuratlucrurilepentruei,ceobservaţiiaufăcut,cesentimenteauavutetc.

Debriefing- Formaţiuncercmare.Înaintedeavăscoateetichete-

le,încercaţisăghiciţiceestescrispeetichetavoastră.Expuneţi-vă,perând,părerile,apoiscoateţişicitiţietichetele.Sunteţisurprinşi?

- Cumv-aţisimţitpeparcursuljocului?- Ceaţiobservat?- Ceaţiînvăţat?- Afostdificilsăpurtaţietichetele cucalificativelerespec-

tive?

- Cumv-aţisimţitfiindobligatsăcatalogaţipersoaneleconformetichetelorpecarelepurtau?

- Afostdificilsăfaceţiabstracţiedepersoanapecareocunoaşteţi,calificând-odoardupăetichetă?

- Ceparalelesesizaţiîntreacestjocşiviaţareală?

Discuţie�despre�prejudecatăDvs. nu corespundeţi etichetelor purtate, rolurilor juca-te, calităţilor sauneajunsurilor atribuite, nicipeparcursuldesfăşurăriijocului,niciînviaţareală.Obiectivulacestuijocestedeavăatenţionaasupraimportanţeietichetelorşiaprejudecăţiicareinfluenţeazărelaţiilenoastre.Prejudecataeste în contradicţie cunecesitateade afecţi-une,derecunoştinţă,deapartenenţălaungrup.Judecatastălabazanecazurilormultorpersoane.Obiectivulnostruestedeaînţelegecumaparcondiţiilecareprovoacăcon-flicteşisuferinţe.Încemomenteobservaţiaestejustă?Cândpercepemlu-crurileaşacumsuntele,fărăalejudeca,fărăaletreceprinfiltrelenoastredepercepţie?Şidincontră,încemomentejudecămdupăcriteriisubiectiveceestebineşicenuestebine?Încontextulrespectivtermenuldejudecatăesteuti-lizatînsenslarg,adicăcevaceconţineoevaluareconformunorcriteriidebinesauderău. Dacăpărereadvs.desprecineva,desprecevasaudespredvs.înşivăconţineceamaimicăinterpretareasupravalorii,astaînseamnăcăjudecaţi.Însensullargalcuvântului,senzaţiadebineesteosenzaţiececorespundeexpresieieste OK,întimpcenu e binevafiperceputăcanu este OK.Nutesimţibine?Tesimţifrustrat? OK.Eştipreasensibil Nu�este�OK.Plângicauncopil Nu�este�OK.PlângişiesteOK OK.Mesajele,careexprimăoformăsaualtadenonacceptaresaudejudecată,suntextremdevariate.Chiardacănuexis-tăniciunmesajexplicit,unsimplugânddenonacceptaresaudejudecatăvaaveadejaefectenegative.

3 Extras după Michel Claeys Bouuaert, Educaţia emotivă: studierea relaţiei şi a comunicării corecte, ed. 2008

21

22

Obiective:

săînţelegemresurseleinterneşiexterne,precumşifactoriiprotectoriaipersoanei;

- săconsolidămînmodconcretrezilienţacopiilordecaresuntemresponsabili.

Mesaje-cheie

Capacitatea de rezilienţă serveşte la depăşireauneisituaţiidificile fărăasedemoraliza, lareluareaacti-vităţiişilarecuperareadupăunmomentdificil,cuefectetraumatizante.Cualtecuvinte,înseamnăadaptarealacir-cumstanţelevieţii.

Fiecare persoană are nevoi fiziologice, psiholo-gice şi afective, sociale şi existenţialedebază care, fiindsatisfăcute,constituieelementulfundamentalalrezilienţei.

Resursele noastre se formează din relaţiile pecare le creăm cu alţii, din aptitudinea noastră de a rea-liza lucruri (activităţi) şidinmodul încarenepercepemexistenţa în raport cu cultura, convingerile, valorile etc.(identitate).

Stimadesinesedezvoltă,înprincipal,graţiebazeide securitate (persoanelecareoferăprotecţie şi sprijin,planurilesauobiectivele),stabiliteîncopilăriesauîneta-peleurmătoare,şicontinuăsăsedezvoltepetotparcursulvieţii,înfuncţiedeexperienţeletrăite.

Animatorul, pedagogul sau lucrătorul social potreprezentaopersoană importantăşipotdeveniobazădesecuritatepentrucopil,caresevaataşadeea,pentruacompensaolipsă,caurmareasituaţieidinfamilie.

23

«Rezilienţaesteartadeanavigaprintretorente.»BorisCyrulnik

Prezentulmodulesteunelementfoarteimportantpentruactivi-tăţiledeformare,deoarecerecapituleazănoţiuniledepsihosocial,nevoieşirezilienţă,concepte-cheieînlucrulcucopiiivulnerabili.PentruTerre des hommesabordareapsihosocialăeste„omoda-litatedeaînţelegeşiaanalizaosituaţie,aconstruiointervenţie,aoferiunrăspuns,luândîncalculatâtelementelepsihosocialeşisociale,câtşicorelaţiadintreele.”1

Termenuldepsihosocial se referă la interacţiuneadintrecopilşimediulsăufamilialşicomunitar.Prinurmare,nuputemvorbidesprecopilşinevoilesalefundamentaleînmodseparat,cidoarînstrânsălegăturăcumediulluiapropiatşimaiîndepărtat.

Nevoiaesteceeacesimteoricepersoanăşicaretrebuiesatis-făcutăpentruacreşte,asedezvoltaşiaaveaoviaţăsănătoasăşiîmplinită.Suntnevoi fiziologice(deasealimenta,aaveaunlocde trai, a fi protejat, îngrijit etc.) şi nevoi psihosociale (a fi iubit,susţinut,însoţit,integrat,educat,aavealiniştesufletească,afacepartedintr-ungrup,aînţelegesensulvieţiietc.).Nevoileacesteaseinfluenţeazăreciproc.Rezilienţaîşiaresursa,înspecial,îndo-meniulnevoilorpsihosocialecareaulegăturădirectăcuresurseleşifactorii�de�protecţie.Atuncicândnevoilecopiluluisuntsatis-făcute,elesetransformăînresursecareîipermitsădepăşeascămomenteledificilepecarele-atrăitsauurmeazăsăletrăiască.

Termenulderezilienţăestepreluatdindomeniul tehnicii şi sereferălacapacitateaunuimetaldeaserestabili,dea-şimenţinestructuradebazădupăsuportareauneiacţiuniviolente. Îndo-meniulpsihologiei,rezilienţareprezintăcapacitateadea-şirevenişiaseadaptaînurmaunuişocsauauneitulburărigrave.„Con-ceptulderezilienţăsebazeazăpeobservaţiacă,încircumstanţenefavorabile,unelepersoanerezistăşisedezvoltămaimultsaumaipuţinnormal,întimpcealtelenureuşescs-ofacă.Rezilien-ţacuprindecaracteristicilepersoanelorcareseadapteazărelativbine.Esteimportantsăsubliniemcărezilienţanusereferădoarlacalităţilepersoanei,cişilamodalitateaîncareacestecalităţisemanifestăîninteracţiuneacufactoriexternidincadrulfamilieişidin anturajul mai extins. O persoană rezilientă foloseşte toateresurseledisponibile,atâtlanivelpsihologic(trăsăturipersonale),

câtşideanturaj(familie,societate).Cercetăriledemonstreazăcă,deobicei,copiiimaimicisuntmairezilienţidecâtcopiiiînaintaţiînvârstă”.2

Capacitateaderezilienţădepindedeniveluldepercepţieastimei�de� sine, care îşi are sursele înataşamentul faţă de obază� de�securitate.3Aceastapoatefiopersoanăcare-i insuflăcopiluluimicunsentimentdeprotecţieşideconsolare,sauataşamentulemoţionalfaţădeunobiectsauunproiectdeviaţă.Rezilienţaseconsolideazăpe întregparcursulvieţii,graţieresurselor interneşiexternealepersoaneişifactorilorprotectoriexistenţi.Acesteresurserezultădinrelaţiile(capacitateadeastabilirelaţii)pecareleareopersoanăcuanturajulsăuimediatşicelextins,dinacti-vităţilepecareledesfăşoarăzilnic(sentimentuldecompetenţă)şidinsensulatribuitexistenţei(înlegăturăcuculturasafamilială,comunitară,precumşivaloriletransmisedeaceasta).

ConceptulderezilienţăesteimportantpentruTerre des hommes,deoarecesebazeazăperecunoaştereafaptuluicăatâtcopiii,câtşiadulţiiauladispoziţiemijloacepentrua-şigestionadificultăţi-leemoţionaleşisociale.Scopulprincipalalunuiproiectînsferapsihosocialătrebuiesărăspundă�nevoilor�fundamentale,săcon-solideze�factorii�protectori carestaulabazaresurselor�interne�şi�externealefiecăruia.Aceastacontribuieladepăşireasituaţiilordecrizăşirevenirealaodezvoltarearmonioasă.

Prezentulmodularedreptscopsă-iajutepeanimatoriişilucrăto-riisocialisăconştientizezerolulpecareîlauînsusţinereacopiilor.Acestepersoanereprezintă,alăturidefamiliaşicomunitateaco-pilului,bazaluidesecuritate.

Prezentare

O sugestiePuteţidevenibazadesecuritatepentrucopiiidecareaveţi grijă, creândrelaţii şi aplicândun setdeactivităţisecurizante, cu interacţiuni durabile între copii şi cuobiectiveindividualecorespunzătoarevalorilorfiecăruicopil.Aşaveţiconsolidafactoriideprotecţieşiresurselecopiilor.

1 Fundaţia Terre des hommes, Documentul de referinţă psihosocială: lucrul cu copiii şi anturajul lor, 20102 Ibid3 Extras din George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 2007 (inspirat de John Bowlby, O bază sigură: Aplicaţii clinice ale terapiei de ataşament)

24

1.�Activitate�individuală.�Linia vieţii (25�min.)Încemomentdinviaţăamdatdovadăderezilienţă?Încalitatedeformator,desenaţiliniavieţiivoastrepeflipchart.Laaceastăetapănuvorbiţidespreceeacev-aajutatsăieşiţidinimpas.FiecareparticipantîşivadesenaindividualoliniecuratăavieţiipeofoaieA4.

Instrucţiuni.Notaţisaudesenaţiascensiunileşidescensiunileînexperienţelepozitiveşinegative,pecarele-aţitrăitdelanaştereşipânăînprezent.Apoialegeţiunmomentdificilsubliniacentrală.Amintiţi-vă ce v-a ajutat să depăşiţi această situaţie. A existat ceva sau cineva special care v-a sprijinit? Aţi fost înconjurat de persoane, lucruri, valori, care au servit drept bază de securitate, de susţinere pentru a rezista şi a merge mai departe etc.?Dupăfinalizarealucrului individual,grupaţi-văcâtedoişipovestiţiunulaltuiadespreacestmomentdificilşidespreresurselecarev-aupermissă-ldepăşiţi.Elaboraţiolistăşifixaţiresurseleidentificate.

2.�Discuţie.�Resurse interne şi externe / ataşamentul şi doliul (40�min.)Rugaţiparticipanţiisănumeascăceeacele-apermisdepăşireamomentelordificile.Notaţitotulpeflipchart.Apoiîntrebaţidacăcelescrisepotfigrupateînanumitecategoriişiîncercuiţi-lecudiferiteculori(relaţii,activităţi,identităţi).Dacălipsescanumiteelemente,puteţisăleadăugaţi,întrebând:Cinesuntpersoaneleimportantepentruvoi?Ceştiţisăfaceţibine?Cucevăocupaţizilnic?Careestescopulvostruînviaţă?Caresuntvalorileimportantepentruvoi?Caresuntconvingerilevoastre?Caresunttrăsăturileesenţialealepersonalităţiivoastreetc.?Analizaţiîmpreunăteoriaataşamentuluişiperioadadedoliu.Prezentaţiexemplepersonalesaugenerale.Înîncheiere,demonstraţiparti-cipanţiloropiramidăaRezilienţei,cutabelederesurse.

3.�Activitate�de�grup.�Factori de protecţie şi de risc (20�min.)Participanţiisegrupeazăcâtetreişianalizează,laalegere,cazulunuicopilcareseconfruntăcuprobleme:starearesurselorsaleşisituaţialuiindividuală,familialăetc.,referindu-selalistafactorilordeprotecţieşiderisc.Discutaţiîmpreunădiferiţifactorişicaracteristicialecopiilorcaredaudovadăderezilienţăşialecelorcenureuşescaceasta.Elaboraţimodalităţipentruaajutaaceşticopiisăînfruntesituaţiiledificile.

4.�Joc�de�rol.�Resursele copilului (35�min.)Împărţiţigrupulîntreisubgrupuri:fiecaresubgrupvalucralauntipdefişă(relaţii,activităţi,plansauobiective).Uncopilşieducatorul/animatorulformeazăoperecheşiorganizeazăunjocderol.Adultulghideazăînmodparticipativcopilulcareîşicompleteazăfişa(10min.).Apoirolurilesevorschimba(10min.).Înîncheiere,discutaţiîncomun:fiecaresubgrupprezintăfişaelaborată,rezultateleşiimpresiile.

Dacăuniiparticipanţinusesimtconfortabilsăvorbeascădespreunmomentdificil,ru-gaţisănumeascădoar resursele.

Fişele-resurseBşiC.

CâteocopieaFişei-resursăDpentrufiecaregrup.

Fişa-resursăE.

25

Fişa-resursă A Linia vieţii

Studiile

Căsătoria

Primul�copil

Decesul�bunicului

Cutremur�de�pământ,�casă�distrusă

Naşterea �Situaţia�la�zi

26

Prezentăm încontinuareomodalitatedeapreciereare-surseloruneipersoane.Este importantsă înţelegemele-mentele componente şi impactul lor asupra persoaneidate,pentruaoputeaajutasă-şifoloseascăsausă-şirecon-stituieresurseleinterneşiexternedupăunmomentdificil.Cândlucraţicucopiişicomunităţi într-uncontextdelicat,obiectivelevoastresuntsă-ighidaţiînreconstruirea,relua-reaşiconsolidarearelaţiilor,�activităţilorşiidentităţii,princreareaunorproiectenoideviaţă.Acesttrio,dacăestete-meinic,reprezintăobazădesecuritateînviaţăşiformeazăfundamentulrezilienţeinoastre.4

Înspateleresurselor�şi�bazelor�de�securitate…- Oameniînjurulmeupentruaintraîncontact,

aiubişiafiiubit,afacepartedintr-ofamilie,comunitate.

- Competenţepentruaacţiona,aface,arealizaactivităţişiobiective.

- Sensîntoate,pentruaficeeacesuntşiatrăiconformvalorilor,convingerilorşiproiectelor.

…seaflănevoile�psihologice�de�bază:- psihologiceşiafective:afiiubit,afirecunoscut,

aaveaidentitate,aaveaîncredere;- sociale:aaveaofamilie,prieteni;aaveaoprofesie,

competenţe;afiintegratdinpunctdevederesocial,aaparţineunuigrup,uneicomunităţi;afiindependent,aavearesponsabilităţi;

- existenţiale:aşticinesuntcuadevărat;aaveaunscopînviaţă,planuri;avedeasensînatrăi;acredeînceva;aaveaodimensiunespirituală.

Eocaledeaînţelegedecesatisfacereanevoilorconducelaresursesolideşi,respectiv,laobunăcapacitatederezi-lienţă.

Fişa-resursă B Resursele interne şi externe

EuamlegăturiEu(re)construiescrelaţii,încredereaînmineşiînalţii,sen-timentuldeapartenenţăşiderecunoaştere.Eumăacceptşimăsimt iubitdepărinţi, familie,prieteni,profesori,co-munitateetc.

EupotîntreprindeacţiuniEu (re)încep activităţile într-un spaţiu securizant pentrureedificarea încrederii şi competenţelor mele, pentru avenicuiniţiative.Măsimtcompetentpentruaparticipalaactivităţişcolare,lalucru,pentrua-mirealizaobligaţiunilecotidiene.

EusuntunicPortînsufletvalorileşiconvingerileculturiişifamilieimele,careîmicontureazăidentitateaşicaredausensvieţiimele.Facplanuri,mădezvoltcapersonalitate,confervaloarelatotcemăînconjoară,pentrua-miconsolidastimadesine,încredereaşisimţulresponsabilităţii.

4 Extras şi adaptat din AVSI, Manual pentru învăţători, 2002

Euam

Eupot

Rezilienţa

Eusunt

Persoana mea, lumea mea

27

Expresiabază� de� securitate provine din vocabularul mi-litar(aseretragelabazadesecuritate, încazdepericol)şia fost introdusă înuzde JohnBowlby,părintele teorieiataşamentului.

Graţiebazeidesecuritate,individulsepoate„aventuraînlumeaexterioarăşirevinilaea,fiindînconjuratdeatenţie,afecţiuneşiconsolare, încazdenenorocire,şidealinare,încazdetulburare.Rolulsecurităţiieste,înaintedetoate,săfiedisponibilăpentru individ,gatasă-l încurajezeşisă-lsprijine,cândajutorulestesolicitat,şisănuintervinădecâtdacăestenecesar.”6

Bazedesecuritatepotfioamenii,lucrurile,obiectivelesauplanurilecuajutorulcărorastabilimanumiterelaţii.Aces-teasuntpunctedesprijin,aidomarădăcinilorunuiarbore,caredauforţăşienergie.Bazeledesecuritatereprezintăprotecţiaşiconsolarea,fărădecareoameniisuntmaivul-nerabilişineliniştiţi.

Edificareastimei�de� sineestedirect legatădebazeledesecuritatealeuneipersoane,fiecăestevorbadepersoa-ne,obiective sauplanuri.Aceastaesteexpresia capacită-ţiideastabilirelaţii.Competenţelerelaţionaleşistimadesinesedezvoltăîncepândcuunataşamentafectuosfaţădeceiceaugrijădenoi.Bazelepersonalităţii sepunanumeînfragedăcopilărie.Stilulnostrudeataşamentînviitorseconturează,aşadar,deacumîncopilărieşievolueazăpetotparcursulvieţii,înfuncţiedeexperienţelenoastre.Stimadesinesebazeazăpefaptuldeafiiubitşideacontapentruceilalţi.Bazeledesecuritate(persoanele,planurile,obiectivele)ajutălaformareastimeidesine,lasuportareapierderilorşidoliului,laînvăţareadinexperienţadureroasăsuportată,pentruaoputealuadelacapăt,vindecaţi,îm-bogăţiţişicalmi.Dacăaiîncredereînsine,atunciîndrăzneştisăacţionezi,deoareceştiicăaicompetenţepentruaceasta,chiar şi după un eşec, o frustrare sau o pierdere. Acestlucrueposibilgraţiecapacităţiidearestabiliorelaţiecuopersoană,unobiectivsauunproiectdeviaţă.

„Stimadesineesteunspaţiuinteriorcareexprimăcapaci-tateanoastrădeaneacceptaşianeiubiaşacumsuntem,deanesimţibineînpieleaproprie,cuîncredere”.8

Indiciilestimeidesinesunt:9- afibucurosşifericitdeatrăi;- aoferişiaprimienergiepozitivăîntr-unmodechili-

brat;- acăutaoportunităţişiprovocărinoi;- aficapabildeaadresaşideaprimicuvintedelaudă;- ademonstraspontaneitateşiflexibilitate;- afaceglume;- areacţionacreativlasoluţionareaproblemelor;- aaveasatisfacţiedindiverseexperienţe.

Ataşamentul�estecapacitateadeastabililegăturidurabile.Aceastadepindedeexperienţelemaimult saumaipuţinpozitivedincopilărie.Capacitateanoastrădeataşamentsemăsoarăprinlegăturilepecarele-amstabilitîncopilărieşipecarecontinuămsălestabilimpetotparcursulvieţii:oa-meni,locuri,animale,obiecte,planurietc.Orelaţiepresu-pune,însă,şioruptură.Aceastafacepartedinciclulfirescalvieţii.Pierdemsaunedespărţimdecevaînfiecarezi,înfiecare lună, înfiecare an şi înmultemomentedin viaţă.Procesulalcătuitdinpatruetapedescrismaijosconfirmăacestciclu.10

- Ataşamentulesteprocesuldeapropieredecinevasaudecevaşidestabilireauneirelaţii.Aceastaoferăconsolare.

- Angajamentulsaurelaţiaesteraportulemoţionalcareurmeazădupăapropiereşiconsolare.Angajamentulestemaiprofunddecâtataşamentul.

- Rupturaconstituiesuspendareaprocesuluideataşa-mentsaudeangajamentprinschimbaresaupierde-re,decepţiesaufrustrare.Aceastapoatefievoluţianormalăauneirelaţii(acreşteşiaplecadeacasă)sau

Fişa-resursă C Baza de securitate, stima de sine, ataşamentul şi doliul5

Baza de securitate7

Explorare

Stimă de sine şi eficacitate

A faceA fiConvingeri

Joc

Părăsirea zonei sale de confort, asumarea riscurilor, învăţarea

din greşeli

A iubiA fi iubit

A aparţine

A avea valoareA merita să trăieşti

A acţionaA fi capabil de a acţiona

Oameni Obiective

Curaj

Competenţe

Succes

STABILITATE

RelaţieRuptură

Ataşament�Doliu

CRIZĂ

28

oîntâmplareneaşteptată(deces,accident).

- Doliulsurvineînurmadespărţirii.Estevorbadespreprocesulmentalşiemoţionaldetristeţe,deresemnareşiderămasbun.Doliulesteesenţialpentrudezvolta-rearezilienţei.

- Apoiîncepeunnouciclu.

Esteimportantdeacunoaşteperioada�de�doliu,11pentruaputeaînfruntamailesnepierderilecucareseconfruntăfiecarefiinţăumanăpeparcursulvieţii.Acestciclucuprindeo varietate de emoţii: furia, tristeţea, frica etc. Doliul arputeasurvenicaurmareaunuidezastrunatural,apierderiiuneifiinţedragisaudepistăriiuneimaladiigrave.Stareadedoliu s-arputeaproduceşi caurmareaunorevenimen-teaparentmaipuţinimportante,darcarepotfitrăitedepersoană extrem de intens (pierderea unui animal drag,a unui apartament etc.).Deoarece situaţiile suntdiferite,estefoartegreudestabilitvaloarealorposibilă.

Procesul acesta, care nu se desfăşoară obligatoriu nici înaceastăordine,niciîntr-unritmprestabilit,aretotuşicâtevaetapedistincte.Decelemaimulteori,ceamaimarepartea timpuluioconstituieagitaţia.Cândaceastăperioadăseîncheie,pierdereaeste, în general, gestionată înmod ra-ţionalşipersoanasepoatemaiuşororientasprealtceva.Însăpierdereanuseuităniciodată.Eadevinepurşisimplumaipuţinconsistentădinpunctdevedereemoţionalşinumaireprezintăunobstacolpentrudezvoltare.Aceastanumaiconstituieorană,cirămânemaidegrabăcaocicatrice.

1.� Negarea,�refuzul�Neacceptareapierderii(Nu e posibil. Nu a putut să mi se întâmple tocmai mie. Nu mie.).Pretindereacumcătotularmergebine.Simptomelesepotcaracterizaprinrefuzuldeaplângesau,încazulunuideces,prinafaceuneleacţiunicaşicumpersoanaarcontinuasăfieîncăînviaţă.

2.� Furia,�protestulUnsentimentdefuriefaţădepersoanacareadispă-

rut,aplecatsaucareacauzatpierderea(De ce anume eu? Viaţa este foarte nedreaptă.).Căutămpecinesăaruncămvina.PeDumnezeu,dacăcredemînEl.ŞiatuncimanifestămaceeaşiurăfaţădeDumnezeusaufaţădealtăforţăspirituală.Înacestcaz,arputeaapă-reaşisentimentederăzbunare.

3.� Tristeţea,�depresiaTesimţiparalizatşifărăposibilitateadeatecontrola.Îţilipsescteribildemultpersoana,atracţiacarenumaiexistăsaucasadistrusă.Astfel,sepierdesperanţaşisedistrugviseledeviitor,careauexistatînaintedepierdere.Seatestăabsenţainteresului,neîncrederesauchiarrenunţare.

4.� FricaFricaşiangoaseînceeacepriveşteviitorul(Ce să fac acum? Ce viitor voi avea? Cum voi găsi o soluţie? Nu voi depăşi niciodată această situaţie.).Intervinesentimentuldesingurătateprofundă.

5.� AcceptareaAcceptareaindicăconsolareaşirefacerea.Posibilitateadeagăsiconsolareînamintirifrumoase.Gândurileîncepsăseorientezespreviitor,sprenoiplanurişioevoluţiepozitivă.Speranţarenaşte.

6.� Stabilirea�unor�relaţii�noi�Persoanatrecepestenecazurişiconstruieştenoiata-şamente,fărăaaveafricădeoaltăpierdere.

7.� Iertarea�şi�recunoştinţaCâteodată,şinicidecumobligatoriu,persoanaajungelaacestmomentalrefacerii,alliniştirii.Estedinnoucapabilăsăofereşisăregăseascăbucuriadeatrăisauchiarsădescopereunsensalpierderii.

Etapele menţionate sunt fireşti. Dar fiecare persoană letrăieştediferit.Petoatesauopartedinele,înaceastăordi-nesauînalta.Peparcursuluneiperioadedetimpmailungisaumaiscurte.Acestlucrudepindefoartemultşidecul-turamediuluiîncareseaflăpersoana.Spreexemplu,furianuvaputeafiverbalizată,pentrucăeanuesteacceptată

înuneleculturi.Emoţiileprovocatededureresuntparteintegrantăafiinţeiumane.Estefoarteimportantsăţinemcont,însă,cădurereatrece,iarbucuriarevine.

5 George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 20076 John Bowlby, O bază sigură: Aplicaţii clinice ale terapiei prin ataşament, 1988 7 Schema extrasă din George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 2007 (adaptată de Jean-Pierre Heiniger, intervenient psihosocial pentru Terre des hommes)8 Michel Claeys Bouuaert, Educaţia emoţională: ghidul animatorului, 20089 George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 2007 (inspirat din Nathaniel Branden, Stima de sine la serviciu: Cum oamenii încrezători crează companii puternice) 10 George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 200711 Extras şi adaptat din Elisabeth Kübler-Ross, Despre moarte şi a muri, 1970

29

PSIHO

PĂRIN

ŢI FAMILIE

Gânduri şiconvingeri

Sentimentevalori

atitudiniACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE COMUNITATEA

IN

TERN

AŢIO

NA

LĂ/S

ERVI

CII

ALE

GU

VERN

ULUI

CONDUCĂTORI RELIGIOŞI

MED

IUL/SITU

AŢII C

OTID

IENE

COMUNITATE

V

ECIN

I

PRI

ETEN

I

PROFESORI

Fişa-resursă D Factorii de protecţie şi de risc12

Dacăcercetămdiagramapsihosocialăaindividuluişiinter-acţiuneacudiferite straturi alemediului acestuia, consta-tămcăfiecăruinivelîicorespundfactorideprotecţiecareconstituiebazaresurselorinterneşiexternealepersoanei.

„Psihosereferălapsihiculsausufletuluneipersoane.Aces-taincludelumeainterioarăaemoţiilor,gândurilor,dorinţe-lor,convingerilorşivalorilor,precumşimodalitateaîncarenepercepempenoiînşineşipeceidinjurulnostru.Social sereferălarelaţiileşimediuluneipersoane.Acesteaincludatât lumea materială, cât şi contextul social şi cultural încarepersoaneletrăiesc.Psihosocialsereferă,aşadar, laar-moniadintrepersoaneînrelaţialorcumediul.”13

Factori�de�risc�care�au�impact�negativ�asupra�rezilienţei:- experienţăderuperearelaţiilorsaudepierdere;- secretedefamilieprivitorladispariţiişideces;- experienţădegradantădeviolenţă;- pericoldeviolenţăcontinuă;- persoanaresponsabilăsaututorenecunoscuţisau

incapabilisăcreezeunmediudesusţinere;- tensiunipermanenteînfamilie;- condiţiidificiledeviaţăşilipsădeacceslaserviciile

necesare;- puţineocaziidejoacă;- rasismşiostilitate;- sărăcie;- handicapetc.

Cercetăriledemonstreazăcăfactoriideriscsecumuleazătreptat.Majoritateacopiilorseacomodeazălaunulsaudoifactorideriscmenţionaţi.Cândvafivorba,însă,detreisaumaimuţi factoriderisc, suportarea lordevinemultpreadificilă.

Caracteristici�ale�copiilor�rezilienţi�care�s-au�bucurat�de�factori�de�protecţie�şi�au�dezvoltat�resurse�interne�şi�externe:�- competenţidinpunctdevederesocialîninteracţiunile

cuadulţiişialţicopii;- independenţişi,dacăenevoie,solicităajutor;- seexprimăliber;- curioşişiexploreazămediulînconjurător;- sejoacăactiv;- seadapteazămaiuşorlaschimbări;- încrezătoriîncapacitatealordea-şicontrolaanumite

aspectealevieţii;- implicaţiînactivităţi,auhobby-urişipreocupărietc.

Factorii�de�protecţie�care�stau�la�baza�resurselor�interne�şi�externe�pentru�dezvoltarea�armonioasă�a�copilului

Individul Familia/rudele Mediul apropiat Mediul extins

Sentimentuldestăpâni-reacontroluluiasupraproprieivieţii.

Încredereînviitor.

Simţalresponsabiliăţiisaualangajamentului.

Forţă,determinare.

Planurideviitor.

Simţalumruluietc.

Ataşamentşiinteracţi-unipozitivepărinte-co-pil.

Organizareşireguliacasă.

Relaţiiarmonioasedefamilie.

Responsabilităţiacasăetc.

Relaţiepozitivăcuunadult.

Frecventareaşcolii,angajarelaserviciu.

Participarelaactivităţiextraşcolare,hobby-uri.

Experienţăpozitivălaşcoală.

Relaţiiarmonioasedeprietenie.

Responsabilităţilaservi-ciuetc.

Implicaţiereligioasăsauspirituală.

Implicareînviaţacomu-nităţii.

Oportunităţimaimarietc.

12 Save the Children, Copiii în situaţii de criză: bunele practici în evaluarea programării psihosociale, 200413 Direcţia de Dezvoltare şi Cooperare (DDC), Gen, transformarea conflictelor şi abor-darea psihosocială, instrument de lucru tematic, 2005

30

Activităţile�mele�

Completeazăaceastăfişăcuactivităţilepecarelefacipeparcursulsăptămâniişiîntimpulzilelordeodihnă.

Marcheazăcuun

activităţilecaresuntcele

maiimportantepentrutine.

*Cummăsimt?

Activităţile mele în cursul săptămânii

Activităţi. Unde? De câte ori? *Cum mă simt?

Activităţile mele în timpul zilelor de odihnă

Activităţi. Unde? De câte ori? *Cum mă simt?

Fişa-resursă E Resursele copilului

31

Relaţiile�mele�Gândeşte-te la diferite persoane din anturajul tău şiscrie-lenumelemaiaproapesaumaidepartedefaţata,înfuncţiedecâtdestrânsăesterelaţiavoastră.

Adaugă simbolurile de mai jos, pentru a defini tipul derelaţiepecareîlaicufiecarepersoanăînparte.

Relaţienormală

Relaţieprofundă

Persoanăimportantă/persoanăpecareoadmir

Relaţiedistantă

Relaţiedeconflict

Relaţiedefrică

32

Aspiraţiile�mele,�obiectivul�meu

Gândeşte-te laceţi-arplăceasărealizezi înperioada…(alegeoperioadădetimppotrivitădinmomentuldatşipânăla...).Scrieaceastasubsteguleţşideseneazăetape-lede-alunguldrumului,precumşiceeace,dupăpărereata,tevaajutasautevaîmpiedicasă-ţirealizeziplanulsauobiectivul.

Etapele:etapeprincaretrebuiesătrec,pentrua-mirealizaobiectivul,planul.

Oportunităţi:ocazii,ajutordinexterior,dinparteaaltorpersoane.

Resurse:potenţial,ajutordininterior,propriulajutor.

Obstacole:dificultăţipecarevatrebuisăledepăşesc.

Obiectivul�meuOportunităţi

33

34

Obiective:

cunoaştereafuncţionăriişiimportanţeiemoţiilor; recunoaştereaşiînţelegerearoluluiemoţiilorde

bază:frica, furia, tristeţea, bucuria; abordareaconştientăapropriiloremoţiişisusţine-

reareacţiiloremotivealecopiilor.

Mesaje-cheie

Emoţia reprezintă reacţia internă, fiziologică,caresurvineînmodspontanşi inconştientcarăspuns launevenimentextern.Suntemoţiifiziologiceşipsihologi-ce.Formateîninterior,elesevoreliberacâtmairepedeposibil.Sentimentul,spredeosebiredeemoţie,estemaidurabilşicontrolabil,deoarecetreceprinraţiune.

Emoţia este utilă şi existenţa ei este justificată.Esteoreacţiefireascăşipoatefidefolos,dacăîţirezervitimppentruaoascultaşiaoînţelege.

Pentruaogestiona,emoţiatrebuierecunoscutăşiacceptată,trebuiegăsităsursaei,nevoilenesatisfăcute,careauprovocat-o.Înconsecinţă,emoţiatrebuieelibera-tăprincuvintesauacţiuni.

Fiecarepersoanăarepropriulsăumoddea-şiex-primaemoţiile:prinscris,desen,sport,plimbăriînnaturăetc.Omodalitateutilăestedisponibilitateadeavorbicucinevaîncareaiîncredere.

Este foarte important să nu admiţi acumulareaemoţiilornegative, respingându-le,pentrucăele consti-tuieoenergiepură,carepoatedăuna.Deaceea,emoţiiletrebuiecâtmaicurândposibilexprimate.Dacăosuferinţănuesteexteriorizată,easepoatetransformaîncompor-tamenteciudate(înstrăinare,singurătate,agresivitate)saupoatedeclanşaoboalăserioasă.Săfimatenţicândacestesemnesemanifestălacopii.

35

O sugestieNuvăgrăbiţiatuncicândrecepţionaţiemoţiilecopiilor.Oferiţi-leocaziasăleexprimeexact.Ajutaţi-isăînţelea-găcăigienaemotivăzilnicăestelafeldeimportantăcaşi igienafizică.Exprimareaimediatăapropriiloremoţiiesteidenticăspălatuluiregulatpemâini.

Prezentare

«Dacăvreţisăvăeliberaţideemoţii,trebuiesălecunoaş-teţiîntermenirealişiimediat.»ArnaudDesjardins

Problemaemoţiilorarputeasăparăunsubiectpreaintimsausensibildinpunctdevederecultural,pentruafiabor-datîncadrulactivităţilordeformare.Încercămsăînţelegemmodalitatea funcţionării emoţiilor, atunci când conştienti-zămcăelesuntumaneşiuniversale.Emoţiilesunt foarteutile înviaţanoastră,chiarşigestionate înmoddiferit, înfuncţiedecontext.Esteimportantsănuuitămcăelere-prezintăunaspect�ce�ţine�de�sănătatea�persoanei.

Scopulacestuimodulesteconştientizareaaceeacerepre-zintăcuadevăratoemoţie,adicăreacţia�fiziologică�internăcareseproducespontanşinuîntotdeaunaînmodconşti-ent.Aceastăreacţieaparecarăspunslaunimpulsextern,oenergiecaresecereeliberatăcurisculdeasetransformasauasedeplasa,ceeaceprovoacă,pentruoperioadămailungăsaumaiscurtă,reacţiipsihosomaticesurprinzătoaresaucomportamente,uneori inadecvate,carepotduce laîmbolnăvire.Emoţiile stau labaza acţiunilor şi proceselordeluareadeciziilor,suntdinaceeaşifamilieetimologicăcaşimotivaţia,mişcarea,imboldul.Iatădeceseconsiderăcăestefoarteimportantsăidentificămşisăînţelegemreacţiilenoastreemoţionale,origineaşifuncţiilelor.Aceastavacon-tribuilagăsireamijloacelorpotrivitepentruaoferirăspunsfiecăreia,înfuncţiedeculturaproprie.

Gestionarea emoţiilor într-un mod raţional cuprinde maimulteetape: timppentrua leacceptaşianu lerespingeatuncicândapar;sesizareanevoilornesatisfăcutecarele-auprovocat;exprimarea lor înmodautentic,pentruafisa-tisfăcute.Neputemimaginaacesteetapeînfelulurmător:

1. pe roşu -teopreştişiverificicirculaţiaemoţiilor;2. pe galben-îţirezervitimppentruînţelegereanevoilor;3. pe verde-teexprimi,verbalizeziosolicitare,pentrua

eliberaemoţia.

Conform teoriilor existente, numărul emoţiilor variază.Aicinevomlimitadoarlacâteva.

Frica,deseorilegatădenevoiaregăsiriicalmului,avertizea-zăasuprapericolului.�Furia,deseorilegatădenevoiadeafirespectat,reprezintăenergiaschimbăriişiaacţiunii.Tris-teţea,careesteoreacţienormalăşiraţionalăînurmauneipierderiumanesaudealtgen,facepartedinperioadadedoliu.Bucuriatrebuiesăfieîmpărtăşităcuceilalţi,altfelris-căsă-şipiardăplăcutaenergiepozitivă.

Încazulcopiilorcaretrăiescemoţiifoarteputernice,descri-eţisituaţiaînperspectivăşigândiţi-văsăleoferiţialegereaîntredouăposibilităţi.Explicaţicopiilorcăoriceemoţieesteutilă,căeatrebuieeliberatăşiexprimatăînmodulcuvenitşilamomentulpotrivit.Îndrumândcopiiicumsă-şiexprimeemoţiileprindesen, scriere sau sport, încurajându-i să leîmpărtăşeascăcuopersoanăîncareauîncredere,leofe-riţiposibilitateasă-şigestionezeemoţiile înmodpozitivşiraţional.

În timpul jocului sau al sportului, emoţiile apar spontan.Spreexemplu, în cazul înfrângerii sauexcluderii (tristeţe,furie).Aşadar,este importantă susţinereacopilului înex-perienţaemotivădinviaţa cotidiană, fărăadenigra sauanegaemoţiile.Demonstraţicopiilor,cuexempledinpro-priaexperienţă,cumacceptaţiemoţiileşicumleexprimaţiatunci,cândcevavăsupărăsau,dincontra,văfacefericit.Veţideveni,astfel,unexemplupentruei.

36

1.�Activitate�de�grup.�Etichete colorate�(25�min.)Participanţiisevoraranjaîncerc,vorînchideochiiîntimpcedvs.leveţilipipefruntemicieticheteautocolantedediferiteculori.Număruletichetelordefiecareculoarenuvafiegalşivavariaînfuncţiedemărimeagrupului,însădefiecaredatăvafiopersoanăcarevaaveaoculoareaparte.Deexemplu,ungrupdin20(12)persoanevaincludeungrupdin10(6)persoanecualbastru,unaltgrupdin6(3)curoşu,altreileagrupdin3(2)cugalbenşidoaropersoanăvafi(1)cualb.Atenţie.Esteimportantsăalegempersoanapotrivităcarevaaveaunicaculoaredistinctă(săfiecapabilăsă-şiexprimeemoţiile,sănufiepersoanadiscriminatăîncadrulgrupuluietc.).Sfaturi:a.Rugaţiparticipanţiisădeschidăochiişisăseregrupezeîntăceredupăculoare.Observaţicuatenţieceseîntâmplă,pentrucăaceastăetapăsevadesfăşurarepede.Dupăregrupareaparticipanţilor,oferiţi-leopauză,fărăalevorbi,pentrucaeisăconştientizezeemoţiilepecarele-ausimţit.Fărăfeedback.b.Rugaţiparticipanţiisăformezeîntăceregrupuri,păstrândacelaşinumărdepersoaneşireunindcâtmaimulteculorivariateînfiecaregrup.Faceţipauzăşiinvitaţiparticipanţiisăseconcentrezeasupraemoţiilor.Debriefing.Solicitaţipersoanacareaavutculoareadistinctă,albă,săspunăcums-asimţit(discriminată,respinsă,mândrădeafidiferitădealţiietc.).Întrebaţi-ipeceilalţimembriaigrupurilorcums-ausimţit(Grupulmaresesimtebineşiînsiguranţă,îifaceplăceresărespingăpersoanacuculoareaalbă,îiestemilădeeaetc.).Apoiîntrebaţiceeaceafostdiferitînadouaparteaactivităţii.Încurajaţiparticipanţiisăvorbeascădespreemoţiilelorşisănuseconcentrezeasupraaspectuluifapticaldesfăşurăriijocului.Insistaţiasupraautenticităţiirăspunsu-rilor.Scopulceleide-adouaetapeestedeatrecedelaostarededezechilibru,cauzatădeexcludere,laostareechilibratădeintegrareşideaîncheia,astfel,exerciţiulpeonotăpozitivă.2.�Discuţie.�Emoţiile de bază şi modul lor de funcţionare�(20�min.)Începeţidiscuţiaasupravarietăţiiemoţiilor,bazându-văpeceleîntâmplateîntimpulprimeiactivităţişicompletaţicualteemoţiiîncercate.Peflipchart,întocmiţiolistăaemoţiilorpozitiveşinegative.Întrebaţi,careestedefiniţialorşiexplicaţimodullordefuncţionare.Subliniaţidiferenţadintreemoţiişisentimente.3.�Joc�de�rol.�Patru emoţii�(40�min.)Împărţiţigrupulînpatrusubgrupuri.Fiecaresubgrupvaalegeunadincelepatruemoţiidebază.Participanţiitrebuiesă-şiimaginezesausăevoceosituaţiece implicăuncopilcareatrăitemoţiarespectivă.Prezentaţirolulanimatoruluicarereacţionează laaceastăsituaţie(10min.depregătire).Fiecaregrupperândvajucascenaşicelelaltegrupurivorobservacomportamentulşirăspunsurileoferitedeper-soanacareareroluldeanimator(20min.).Dupăfiecaresituaţiesefaceunscurtfeedback(10min.).4.�Discuţie.�Rolul emoţiilor şi reacţiilor adecvate�(20�min.)Discutaţifuncţiafiecăreiemoţiişiafiecăreireacţiiadecvate.Faceţiunschimbdeexemple.Pentrumaimultedetaliicureferirelatristeţeşiperioadadedoliu,vedeţimodululRezilienţa şi resursele persoanei.5.�Împărtăşirea�experienţei.�Strategii se succes şi de eşec�(15�min.)Lansaţidiscuţiaasupraexperienţelorfiecăreipersoaneşimodalităţilordegestionareaemoţiilor.Abordaţistrategiiledesuccesşideeşec.

Un număr suficient de eti-chete autocolante de diferiteculori.

Fişa-resursăA.

Fişa-resursăBpeflipchart.

37

Definiţii

Emoţie(delamotion = mişcare)

Staredeconştiinţăcomplexă,deregulăbruscăşimomen-tană, însoţitădetulburărifiziologice(paloaresauînroşire,puls accelerat,palpitaţii, senzaţii denelinişte, tremurături,incapacitatedemişcaresauagitaţie).Senzaţie(agreabilăsaudezagreabilă)perceputădinpunctdevedereafectiv(bucu-rie, furie, tristeţe, frică, dezgust, surpriză, dragoste etc.)

SentimentStareafectivăcomplexă,destuldestabilăşidurabilă,legatădereprezentărilementale(frustrare, vină, ruşine etc.)

Etapele�emoţionale1

1. Încărcarea.Emoţiaesteîncărcatălanivelulcorpului.Excitareasefacesimţităsubformădeenergie.Anumi-tepersoaneseîncarcămaimultsaumaipuţinuşorşiselasăinvadatesaucopleşite,alteleîşiîngroapăadâncemoţiile.Acestepersoanepotpăreaindiferenteşichiardetaşate.

2. Tensiunea.Dupăîncărcare,survinemomentuldeten-siunecaresepoatemanifestaprinreacţiifizicecumarfi:încleştareamaxilarelor,accelerarearitmuluicardiac,nodîngâtetc.Nuestesănătossămenţiiaceastătensi-une,deoareceeanuvadispăreaniciodatădelasine.

3. Descărcarea.Descărcareaemoţionalăelibereazăpersoanadeenergiaemoţieiprinacţiunisaucuvinte.Esteimportantcadescărcareasăfiecompletă,pentruaevitadeplasareauneipărţiaemoţieisubformădedurereîntr-oparteacorpului,deexemplu.

4. Relaxarea.Eliberareacompletăsemanifestăprintr-ostarederelaxarecarefacebinecorpuluişiminţii.Stareaderelaxarepermitepersoaneisăfiepregătităsăreacţioneze.

Procesul�de�gestionare�a�emoţiilor�

Procesuldegestionareraţionalăauneiemoţiisedesfăşoa-răîntreietape:- acceptare;- analiză;- exprimare.

Săneamintimcăfiecareemoţie inconfortabilăeste lega-tădeonevoienesatisfăcută.Laînceput,acceptămemoţiafărăaorespinge,apoioanalizămîncercândsăstabilimre-laţiacunevoiaesenţialănesatisfăcută(Sunt atât de supărat, pe motiv că nu am fost respectat şi că am fost ignorat? Sau poate e din cauza, că nu mai suport această relaţie conflictua-lă şi mi-ar plăcea ca lucrurile să se schimbe?).Apoi,eliberămenergiaemoţională,pentruasatisfacenevoiaconcretă,ex-primând orugăminte,dacăenecesar.

Celeexpusemai suspotfiefectuate într-unmodsimpluşidirect.

Estevorbadespreemoţia�reacţiei,caresoluţioneazăpro-blema şi eliberează energia imediat. Dimpotrivă, atuncicândemoţiapareafideplasatăsauexagerată,efoartepro-babilcăpersoanaseconfruntăcuoemoţie�elastică.Dacăînprezentseîntâmplăcevaceneaminteştemomentedu-reroasedintrecut,reacţia,independentdevoinţanoastră,poatefifoarteputernicăşineînţeleasăpentrualţii.

Emoţiileaudeseorilegăturireciproceşi,uneori,putemsăleconfundăm.Atuncivorbimdespreoemoţie�de�substi-tuire.Deexemplu, tristeţea, emoţie acceptatădinpunctde vedere cultural, poate ascunde supărare, emoţie maipuţin acceptată conformcontextului. Estenecesar să re-constituimlanţulevenimentelor,pentruaînţelegeceeacesimţimşiarăspundeînmodadecvat.

Atâtpentruadulţi,câtşipentrucopii,procesulesteacelaşişinecesitădecodificareşighidareafectivă.

Emoţia�ascunde�o�nevoie�nesatisfăcută,�care�necesită�o�ajustare�sau�un�răspuns.

Atenţie.Oricare ar fi emoţiile, ele sunt normale şi utile.Niciodatăsănuvăfiefricăsauruşinedeemoţiilevoastresaualealtora.Elesuntenergiepurăcaretrebuiesăfieluatăîncalculşieliberată.Învăţaţi-văsănuvăgrăbiţi, înaintedea acţiona. Nu reacţionaţi în grabă, pentru că intensitateaemoţionalăsediminueazăcutimpul.

Tipuri�de�răspunsuri�concrete�Corpul este vectorul emoţiilor care pot rămâne blocateşi duce la reacţii psihosomatice sau comportamente ina-decvate,dacănuseprevedemodalitateadealedescărca.Mijloaceledeexprimaresuntdiverse,variinddelacuvinte(mijloacedeseoriprivilegiatealeadulţilor)pânălaactivităţicreative:jocul,sportuletc.Cândvinevorbadecopii,emaiuşor să foloseşti limbajul lorpreferat: jocul, desenul, cre-ativitatea, în general, activităţile carepun corpul în acţiu-ne.Apoiperioadelescurtedeverbalizarepotcontribuilaconştientizareaexperienţeişiaemoţiilor.Aceastăeliberareprinintermediulactivităţii,urmatădeverbalizare,esteunmijlocraţionaldeagestionaemoţiile.

Fişa-resursă A Modalitatea de funcţionare şi gestionare a emoţiilor

1.EMOŢIEArecunoaşte,aaccepta

2.NEVOIENESATISFĂCUTĂAIdentifica,aînţelege

3.RĂSPUNSCONCRETEliberareaemoţieisubformădecuvinte,acţiunisausolicitareexplicită

1 Extras şi adaptat din George Kohlrieser, Negocieri sensibile

38

În cartea sa Inteligenţa emoţională, lucrare de referinţă îndomeniu, recunoscută pe plan mondial, Daniel Golemandelimiteazăşapteemoţiimajore:frică, furie, tristeţe, bucurie, dragoste, dezgust şi surprindere.Pentruasimplificalucrurile,ampreferatsăpăstrămurmătoarelepatru,bazându-nepeolucrarefoarteaccesibilă:2

Fricaesteprovocată,deseori,denevoiadeaficonsolat.Aceastaesteîndreptatăspreviitorulimediat,pentruapre-veniunpericoliminent.Fugaesteoreacţiefirească,pentruaevitaunpericol.Atremura,acăutasprijinşiacereajutor,suntdoarcâtevareacţiiposibile.Încazullucruluicucopiii,estefoarteimportantsăînţelegemcăfricanupoatefira-ţionalizată (De ce te temi de câine, el e bun, uită-te…).Sărecunoştiemoţiacuivaşisăteîntrebicepoţiface,pentruaoconsola,esteceamaibunăabordare(Ştiu că te temi. Dar ce pot să fac, ca să nu te mai temi?).Copilulesteactorul.Elposedăresurseleşiştiedecearenevoie,pentruaficonso-lat.Dacăfricanuesteînţeleasăsauexprimată,easetrans-formăînanxietateşivafinevoiedemaimulttimppentruaovindeca.Dincontra,dacăcinevasimtefricăgândindu-sela un eveniment din trecut, acest lucru demonstrează căemoţiaşi-apierdutrolulprimarşiadevenitdisfuncţională(fobiile, fricadecâini,de tuneluri, careau legăturăcuunevenimentdintrecut).Probabil,trebuiesăapelămlaunaju-tordinexterior,pentruaabordacazurilerespective.

Furia estedeterminată,deseori,denevoiadeafirespectat.Esteomobilizaredeenergiefoarteutilă,pentruaschimbalucrurilesaupentruarezolvaproblemele.Eaesteîndrep-tatăspreprezent,pentruadeclanşaschimbareaimediatăalucrurilor.Există,îngeneral,treisursealefuriei:invadareateritoriului meu, frustrarea, controlul libertăţii mele. Cu-noaştereaacestorsursepoatecontribuilaînlăturareafuri-ei.Furiafuncţionalărezolvăproblemele.Furiadisfuncţiona-lă,orientatăspretrecut,seacumuleazăşisecaracterizeazăprin vinovăţie, anxietate, depresie. De aceea este foarte

importantsăfieexprimatădeîndatăceafostidentificatăsausimţită.Utilitateafurieitrebuieconştientizată,deoarecefacepartedinemoţiilecareseconfruntăcucelemaimaridificultăţiînexprimareşifiindperceputedreptpericuloaseînrelaţii,suntadesearespinsedinpunctdevederecultural.

Lacopiiicucarelucrămdescoperimdemulteoriofuriemaiveche,careafostrespinsă.Esteimportantsăorecu-noaştemşisăvorbimcucopiluldespreaceasta.Deaceea,oemoţieneexprimatăriscăsăprovoaceomultitudinedealte suferinţe interne. Încurajaţi copiii să-şi exprime furiaîntr-unmodadecvatşiliber.Existămaimultemodalităţideafaceacestlucru,dacăactivitateaesteînmodconştientle-gatădefuriasimţită:dinpunctdevederefizic,făcândsport(aochi ţinta cumingea, lovind-ocâtde tareposibil); saustrigând,aflându-teînmijloculnaturii,sauexteriorizând-opringesturi largi înpicturimurale;sauvorbinddespreeacucinevaîncareaiîncredereetc.Activităţileartistice,dis-cuţiile sau jocurile de rol sunt, de asemenea, foarte utilepentruaeliberaoenergieblocatăsauofrustrare.Unicacerinţăestesănu-ţifacirăuţie,sănufacirăualtoraşisănudistruginimic.

Tristeţeaestedeclanşată,deseori,denevoiadeaficonsolat.Oamenii sunt trişti atunci când pierd pe cineva iubit, unobiectsauunloc,careconteazămultpentruei.Tristeţeapermitesăacceptămceeacenuputemschimba.Esteunadinetapelefundamentalealeperioadeidedoliu.Tristeţeaesteorientatăspreunevenimentdintrecutşiesteimpor-tantsă-ltrăim,pentruaputeatrecelaurmătoareleetapeceduclaacceptareşilacreareanoilorrelaţii.Durataaces-tei perioade depinde de fiecare persoană în parte şi depercepţiagravităţiipierderii.Tristeţea,trăităatuncicândtegândeştilaviitor,nuestedefolos.Dincontra,tristeţeaîm-piedicăavansarea,cauzândretragereînsineşideprimare.Aceastăemoţiepoateuşorsăascundăfuria,fiindacceptatămaibinedinpunctdevederesocial.Otristeţerecurentăpoateascundeo furie raţională.Este important să încer-cămsăodescoperimşilacopii,pentruaoînlătura.

Bucuria este,deseori,legatădenevoiadea�fi�recunoscut�de�ceilalţi.Esteutilarecunoaşteşiaîmpărtăşipropriilesuccese,pen-trualeancoraînrealitateşialefolosiînurmătoareaprovo-caresauproiect.Nuesteraţionalsătegândeştiimediatlaceleceurmează,fărăsăfiisatisfăcutderealizărileobţinuteşifărăsăsimţimândrieşibucurie.Acceptaţi-văsuccesulşirezervaţi-vătimppentrua-lîmpărtăşişicelorlalţi.Aceastaoferăenergiepentruaavansa.Niciodatăsănu înjosiţiuncopilcarearealizatceva,chiardacărealizarea luivăparelipsităde importanţă. Încurajaţi toţicopiii să împărtăşeas-căşialtorabucurialor.Organizaţipetrecerişievenimentepentruavăbucuraîmpreună.Invitaţi,dacăeposibil,şipă-rinţii.

Sfaturi�pentru�a�regla�emoţiile�proprii�sau�ale�altora3

1. Luaţi�o�pauză.Distanţaţi-vă,retrăgeţi-vă,serviţiunpa-harcuapăşipropuneţiacelaşilucruşialtorpersoane,tulburatedeemoţii.Aceastavapermiteîntrerupereacerculuiinfernal.

2. Oferiţi�opţiuni�la�alegere.Înlocsăneorientămspreosituaţiecareneînfurie,propuneţidouăposibilităţilaalegere.Deexemplu,dacăuncopilrefuzăcategoricsămănânce,înlocsăvăenervaţişisă-limpuneţi,între-baţi-ldacăpreferăsămănâncefructesaupâine,acumsaumaitârziu,singursaucudvs.etc.Acestexerciţiuvacalmaşivaînlăturafuria.

3. Puneţi�lucrurile�în�perspectivă.Dacăviseparecăpersoanaestedezorientatădeemoţiasa,găsiţiunmo-mentpotrivitşipuneţi-icâtevaîntrebări:Ce importanţă va reprezenta aceasta peste 1 an sau peste 5 ani? Care este lucrul cel mai rău ce se poate întâmpla? Care este cel mai important lucru din viaţa sa?

Fişa-resursă B Rolul emoţiilor şi răspunsurile adecvate

2 Mortera & Nunge, Reglarea emoţiilor: reacţiile indispensabile, 19983 George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 2007

39

Exemple�

Frica�„De ce ţi-e frică?” „De tigrul de sub patul meu”. Nu-iexplicaţicăaicinusunttigri.Întrebaţi,maidegrabă,co-pilulcumaţiputeasă-lajutaţişisă-lconsolaţi.Văvaspune,probabil,sălăsaţiluminaaprinsăsauuşadeschisă.

Furia„Nu striga în public, nu e politicos” sau „De ce te superi, nu este grav dacă ţi-au luat mingea”. Nuîncercaţisăminimali-zaţisausă înăbuşiţifuriaunuicopildinfricădeaderanja.Nugrăbiţi lucrurile.Dacăfuriaestemaivecheşiascunsă,găsiţitimppentruasusţinecopilul,încurajaţi-lsăseexpri-me fie singur (prin desen etc.), fie cu dvs., avându-vă capartener(înscenecupăpuşi,marionete,animaleetc.).

Tristeţea„Mi-am pierdut jucăria preferată!”Dacă un copil ajunge să plângă din cauza că şi-a pierdutjucăriapreferată,nu-ispuneţicăvagăsialtaşicănuegrav.Pentru copil această pierdere este foarte importantă. Elarenevoiedeconsolare.Explicaţi-icăenormalsăfietristşighidaţi-lspreunaltobiect,schimbaţi-i ideile(întrebaţi-lcareesteceadeadouajucăriepreferatăsauspuneţi-icareafostjucăriadvs.preferată,cânderaţicopil),astfel,treptatemoţialuisevaatenua.Ţineţicontcăoricepierdere,câtdemicăarfi,genereazăoperioadădedoliu.

Bucuria�„Am reuşit!” sau „Te iubesc foarte tare!”Adresaţi-icopiluluicuvintede laudă,cândrealizeazăceva.Vorbiţidespreaceastaşicualţii.Spuneţi-icopiluluicăsun-teţimândrudeel.Nu-iziceţicăaavutnoroc,dacărealiza-realuiesterezultatulunuiefortconsiderabil.Nuîndemnaţicopilulsătacădinfricadeafijudecatsauinvidiatdealţii.Străduiţi-văsăacceptaţişirăspundeţiadecvatlamanifestă-riledebucurieşidragostealecopilului.

Emoţia La�ce�serveşte?�Cum�se�manifestă? Cum�să�o�gestionăm?�Pentru�sine,�în�contact�cu�copiii�

FricaNevoia de a fi alinat de cineva.

•Avertizaredepericol.•Evadarepentruaevitaoameninţare.•Protecţie.

•Găsiţiopersoanăcucaresăfiţiîmpreună,nurămâneţisingur,cereţiajutor.•Înfruntaţifrica,luândmăsurideprecauţiesaufiindajutatdecineva.•Aveţiîncredereînresurselecopilului,elsolicităcelenecesare.

FuriaNevoia de a fi res-pectat.

•Mobilizareaenergieipentruînfruntareaameninţării,dificultăţii,frustrării.

•Nevoiadeaschimbalucrurile,deaîntreprindeceva.

•Exprimaţi-oînmodfizic,verbal,creativ,fiindsingursauîncompaniaaltorpersoane(fărăaterăni,fărăarănipealtcineva,fărăasperiapecinevasaufărăadistrugeunobiect).

Tristeţea�Nevoia de a fi con-solat.

•Reacţieînlegăturăcuopierdere.•Retragere,singurătate.•Camuflareauneifuriirespinse.

•Încercaţisăplângeţi,săspuneţicăsunteţitrist,fărăaîncercaunsentimentderuşine.•Căutaţiconsolarefizică(îmbrăţişare)şipsihologică(urechiatenteşiafecţiune).•Acceptaţilucrurilecarenupotfischimbate.

BucuriaNevoia de a fi recu-noscut de ceilalţi.

•Împărtăşire,crearearelaţiilor.•Jovialitate.•Energieşiîncrederepentrualteplanuri,persoane.

•Acceptaţişisărbătoriţirealizările,bucuraţi-vădesucceseşidestareadefericire.•Încercaţisăîmpărtăşiţibucuria,fărăsăvăfiefricăcăveţiprovocainvidie.•Reflectaţiasupraetapelorcareaufăcutposibilăbucuria.•Spuneţi-lepersoanelor,careconteazăpentruvoi,căleiubiţi.

Rezumat pentru flipchart

40

Obiective: înţelegereaimportanţeifeedback-urilorşiamoda-

lităţiideadaşiaprimiunfeedback; punereaînaplicareafeedback-uriloreficienteşi

constructive,pentruadulţişicopii.

Mesaje-cheie Feedback-ulesteunprocesbilateral,carepermi-teadaşiaprimioinformaţieasupraunuianumitcompor-tamentsauauneiacţiuni.Acestapoatefi,deasemenea,solicitatşidepersoanacaredoreştesăseschimbe.Esteun instrument indispensabil conştientizării necesităţii demodificareacomportamentelor. Instrumentulfereastra Johariprezintăzonelepo-sibiledecomunicareîngrup:deschisă(cunoscutădemineşideceilalţi),oarbă(necunoscutădemine,darascunsăşicelorlalţi),ascunsă(cunoscutădemine,darnecunoscutădeceilalţi)saunecunoscută(necunoscutădemine,darşideceilalţi). Acţiunea de a da şi a primi feedback-uri ceremultăexperienţă,deschidereaspirituluişiafecţiune,de-oarecemodalitateadearealizaunfeedbackpoatefiesăactivezemecanismedeapărare(justificare,negare,umoretc.),careblocheazăposibilitateadeaauzişideaschimba(feedbackmaipuţinconstructiv);fie sădea încredereşidorinţădedeschiderelaschimbări(feedbackconstructiv). Unfeedbackeficientşiconstructivvafidescriptiv,specific,datîndozemicişilamomentulpotrivit.Şiinvers,un feedbackmaipuţinconstructiveste, îngeneral,preaîncărcat,criticşiconţineprejudecăţi. Feedback-ul sau vorbirea, expunerea ritualică,ajutăcopiiisă-şiexprimeemoţiile,bucuriilesauregreteleînlegăturăcuoactivitate,ungrupsauopersoană.Astfel,eipotluaatitudineşipotpropunealteregulisaumodali-tăţidejoc.Aceastămetodăpermitepromovareapartici-păriicopiilorînmodactivşipersonallajocurişiactivităţi.

41

O sugestieDaţiexemplucopiilor,propunândfeedback-uriclareşibinevoitoare.LaîntrebărileCum vi s-a părut activitatea? Dar colaborarea cu ceilalţi?nuvămulţumiţicurăspunsuridetipul:A fost bine. Mi-a plăcut etc.Nufaceţiabuz,for-mulândîntrebareaCum v-aţi simţit?Laaceastăîntrebareestedificilderăspunsşinufiecareestecapabilsă-şidez-văluieemoţiileşisentimentele.Faceţi,maidegrabă,refe-rirelamomente,acţiunisaucomportamenteconcrete,pentrua-iajutasăseexprime.Eivordobândi treptatvocabularulnecesarşiîncredereaîna-şiexprimasenti-menteleşiopiniiledespresineşidespreceilalţi.

«Eunmaredefectsătecrezimaiimportantdecâteştişisăteapreciezimaipuţindecâtvalorezi.»Goethe

Noţiuneadefeedbackestefundamentalăîncadrulmetodeideînvăţareprinparticipare,recomandatăînacestmanual.Înprezentulmodulvomvedealaceserveşteunfeedback,cumfuncţionează,caresuntcapcaneleîntinse,cumtrebuiedatşiprimitînmodeficient.

Aştisă�dai�un� feedback constituieocompetenţă foarteimportantăînformareaşiînpracticaprofesională,carearecaobiectivsăajutepersoanacareînvaţăsă-şiajustezeune-lecomportamenteşiatitudinidatorităunorremarcicon-structive.A�primi�un�feedbackpresupuneoposturăspeci-alădedeschidere,dedisponibilitate,pentruasereorganizaşiaprogresa.Feedback-ulpermite,pedeoparte,săînţe-legemcumnepercepceilalţişi,astfel,sănecunoaştemmaibinepenoiînşine,pentruaevolua.Pedealtăparte,permi-tesăspunemaltoracumîipercepem,pentrua-iajutasăsecunoascămaibineşiaprogresa.Neformămşiprininter-mediulcelorlalţi,deaceeaavemnevoiedefeedback-urilelor, deoarece, în general, nueste simplu săfiiobiectiv înlegătură cu propriile comportamente. A da un feedbackpresupunetact,curajşiafecţiune, iaraprimiunfeedbacknuesteposibildecât,dacăsuntempregătiţideacceptare,nudeapărare.Celmaibun terenpentru schimburiledefeedbackîlreprezintăunclimatdeîncredere,carepermitesăspunemşisăauzimadevărul,generând,astfel,maimultăîncredereşitotmaimultadevăr.Esteuncercspecificcareajutălaconsolidarealegăturiicusineînsuşişicuceilalţi.

Există un instrument simplu şi folositor, pentru a-i ajutape oameni să fie conştienţi de necesitatea feedback-uluiîntr-undemersdeaprofundareaconştiinţeidesineşiare-laţieicucelălalt.Evorbade fereastra Johari1,carereprezintăofereastră cupatruzone(deschisă, oarbă, ascunsăşinecu-noscută),prin intermediul cărora sedauşi seprimesc in-formaţiidespresineînsuşi,încomparaţiecuceilalţi.Scopulestedearidicaunmaximumdeinformaţiisprezonades-

chisă,adicăzonacunoscutădesineşideceilalţi,pentruadavaloaremaximăpropriei cunoaşteride sine şi a amelioralucrul îngrup,prinrelaţiimaiconstructive,deoarecesuntmaitransparente.

Modalitatea, locul şi momentul ales pentru a da unfeedback sunt primordiale şi necesită punerea în aplica-reaunuiritual�de� feedback, fie în timpul formării,fie întimpul coaching-urilor2 pe teren. Persoana responsabilătrebuiesăinstaurezeuncadruşinişteregulidecomunica-reclare(ordinealuăriidecuvânt,modalitateadeaspuneceva, cuvintele utilizate referitor la principiile de comuni-care nonviolentă: exprimarea la persoana I singular - Eu,nonjudecare etc.), pentru a garanta o atmosferă propicereceptivităţiifiecăruia.Feedback-ultrebuiesăfiedescriptiv,specific,fondatpeexempleconcrete,datîndozemicişilamomentulpotrivit.Dacăpresupunejudecăţi,dacăestevag,dacărăneştesauestepreaîncărcat,vadeclanşaimediatre-acţiideapărareşidejustificarelacelcareîlprimeşte,ceeacereprezintăreversulefectuluiscontat.Unfeedbackpoatedeveni,aşadar,distructiv,dacănuestemânuitcuprudenţăşicubunăvoinţă.

Acerecopiilor sărealizezeunfeedback,constituieopro-vocare,deoarece,îngeneral,einuauavutniciocazia,niciinstrumentelenecesare,pentruaseexprimaînmodadec-vat.Adultultrebuiesăleofereuncadruclarşisă-iîncura-jezeînaspuneceeacegândescşisimt,fărăasetemedereacţiacelorlalţi.Trebuiesăfiecreatînprealabilunclimatdeîncredere.Punereaînaplicareaunuiritualdefeedbackvaajutalacreareaunuispaţiu/momentsecurizat,întimpulcăruiacopiiiştiucăopinialorvafiascultatăşirespectată.

Prezentare

1 1 Modelul Ferestrei Johari ( Johari Window) a fost dezvoltat de psihologii americani Joseph Luft şi Harry Ingham, 19552 A se vedea în suplimentul 4.5 Grila de monitorizare a animatorilor, care permite diriijarea feedback-urilor în funcţie de competenţele de ameliorat.

42

1.�Un�mic�exerciţiu.�Aruncarea orbului�(30�min.)ExplicaţietapeleprimuluiexerciţiuAruncarea orbului.Scopulestedeapunegrupulînsituaţiauneiabsenţeafeedback-ului,aunuifeedbackmaipuţinconstructivşiaunuifeedbackconstructiv,pentruademonstrautilitateaacestuiinstrument,precumşimodalitateadea-lpunecâtmaibineînaplicare.Pentrudetalii,asevedeaFişa-resursăA.

2.�Discuţie.�Utilitatea şi dificultăţile feedback-ului (15�min.)ReveniţiasupraexerciţiuluiAruncarea orbului,pentruaexplicautilitateafeedback-urilorînevoluţiapozitivăaunuigrup.PrezentaţischemajoculuiFereastra Joharişiexplicaţisemnificaţiaşifuncţionareafiecăruicadran.Discutaţicugrupul.Clarificaţi,cumvădeiproprialorfereastrăacum,încadrulacestuigrup.Abordaţidificultăţilelegatedefeedback,mecanismeledeapărare.Întrebaţi-icumsesimtatunci,cânddausauprimescfeedback-uri,cetrebuieluatînconsideraţieetc.Purtaţinumaioscurtădiscuţie,deoarececelmaiimportantestedea-ipunepropriu-zispeeiînsituaţiarespectivă,înetapaurmătoareamisiunilordegrup.

3.�Activitate�de�grup.�Misiune cu feedback-uri eficiente (1�oră�15�min.)Separaţigrupulîndouăsubgrupuri,carevoraveafiecare,perând,omisiunedeexecutat,întimpcecelălaltsubgrupobservăşidăunfeedbacklasfârşit.CereţiunuisubgrupvoluntarsăînceapăcuprimamisiuneChibriturile nebune,întimpceceilalţiobservă.

Odatămisiuneaterminată(10min.),organizaţiunritualdefeedbackînceeacepriveştespaţiul,timpulşiconţinutul.Pentruacestexerciţiu,înmodexcepţional,cuvântulnuestedatgrupuluicareaîndeplinitmisiunea,cidirectspectatorilor,caredaufiecarecâteunfeedback(unpunctpozitivşiunpunctdeameliorat)asupradiferitelornivele(individual,grupşisarcină)(15min.).

Dupăprimulfeedbackşiînaintecaaldoileagrupsă-şiînceapăactivitatea,întrebaţiprimulgrupcarefeedback-uriaufostconstructivesau,dimpotrivă,maipuţinconstructive.

Elaboraţiîmpreunăolistăastrategiilordesuccesşideeşec,atuncicândsedăunfeedback.Specificaţiceatitudinetrebuieadoptatăsauevitată,atuncicândprimeştiunfeedback(10min.).

AldoileasubgrupîncepeactivitateacurealizareamisiuniiCăutătorii de aur,întimpceceilalţisuntpepostdeobservatori(10min.).Dupăfeedback(15min),reluaţidiscuţiadespremecanismeledeapărareşidespremodalităţiledeprotecţie(10min.).

Fişa-resursăA.

SchemaFişei-resursăBpeflip-chart.

Fişa-resursăC.

Fişa-resursăD.

Fişa-resursăE.

43

Durata30min.(feedback-uriincluse)

Material4fulare,mingimicişiogăleată(deplasticetc.)

Aptitudini�de�dezvoltat:�- La nivel psihosocial.Participanţiivorresimţiceînseamnă

sădaisausăprimeştiunfeedback;eiîşidezvoltăcu-noaşterea�de�sine,�deschiderea�spiritului,�încrederea�şi�respectul�faţă�de�celălalt,�afecţiunea,�comunicarea şiascultarea.

- În plan mental.Eiaunevoiedeobservare,deconcen-trare,degândire�creativă�şi�critică,pentruaformulaniştefeedback-uriconstructive.

- La nivel fizic.Participanţiicarearuncămingileîncoşîşidezvoltăprecizia,�exactitatea acţiunilor.

Lafinal, scopulpentru toţiestedea înţelege importanţamoduluidearealizaunfeedbackeficient(descriptiv,speci-fic,fărăjudecăţietc.),pentruaajutapecinevasărealizezeosarcinăsausăameliorezeuncomportament.

DesfăşurareÎnintroducere,faceţi legăturadintreperformanţăşifeed-back(exemplu,coachingsportiv).Feedback-ulcontribuielaameliorareaacţiunilor,laînvăţareşievoluţie.Astfel,esteoşansăsăprimeştifeedback-uri.Cereţiunuinumărdepatruvoluntarisăpărăseascăsala,avândfiecarecâteunfular.Cei-lalţiparticipanţidevinspectatori.Animatorulaşeazăgăleataînsală,punândunsemnlaodistanţădeaproximativcincimetri, deundevoluntarii vor aruncamingile.Animatorulexplică spectatorilor, că fiecare voluntar va fi introdus însalăunuldupăaltul, legaţi laochi,şivatrebuisăarunceominge într-ogăleată laodistanţădecincipaşimari.Eiaudreptullatreiîncercăripentruareuşi,iarcomportamentulspectatorilorsevaschimbadefiecaredată,dupăindicaţiileanimatorului.

•� Prima� etapă. Animatorul cere spectatorilor să rămânătăcuţi,sănuspunăabsolutnimic.Apoi,însalăesteintrodusprimulvoluntar,legatlaochi.Esteplasatlaloculrespectivşianimatorulîidăurmătoareleinstrucţiuni:De aici, trebuie să arunci această minge (i-o pune în mână) într-o găleată, care este la aproximativ cinci metri în faţa ta. Ai dreptul la trei încer-cări.Spectatoriipăstreazăoliniştetotală.Dupăceaaruncatmingeadetreiori,voluntarulîşiscoatefularulşiîşiexpuneimpresiile.Apoisealăturăspectatorilor.

•�A�doua�etapă.�Animatorulcerespectatorilorsăaibăoatitudinetotalnegativăfaţădeceeaceseîntâmplă.Aldoi-lea voluntar este adus cu ochii legaţi şi i dau aceleaşi in-strucţiuni. Spectatorii îldescurajeazăpermanent, îl criticăîntimpulîncercărilor (Eşti la kilometri distanţă. Aoleu, eşti un zero. Nu vei reuşi niciodată. Nu te ajută cu nimic că mai încerci o dată. Este imposibil să reuşeşti etc.). Dupăceletreiîncer-cări,voluntarulsedezleagălaochişiîşiprezintăimpresiile.

•� A� treia� etapă. Animatorul solicită audienţei să adopteo atitudine completpozitivă la cele întâmplate.Urmeazăaceeaşidesfăşurare,cualtreileavoluntar.Întimpulîncercă-rilorsale,ceilalţi îl încurajează,îlsusţinşidaufeedback-uripozitive,carenusunt,însă,şiconstructive(Dă-i drumul. Vei reuşi cu certitudine. Continuă, eşti genial etc.). Dupăceletrei încercări, persoana respectivă îşi prezintă impresiile şi sealăturăgrupului.

•�A�patra�etapă.�Animatorulîiîndeamnăpemembriigru-pului săfieconstructivi şi sădea feedback-uri specificeşipertinente,caresăajutepersoanasă-şiîndeplineascăsarci-na.Serepetăaceeaşisituaţie.Voluntarulrealizeazăceletreitentativedearuncareamingii,iargrupulîlajutăcucomen-tarii, exprimateobligatoriu între aruncări, nu atunci cândacesta aruncă mingea (Coşul este la cinci metri în faţa ta. Avansează cu un pas, dacă doreşti să reuşeşti. Ţinteşte direct în faţă etc.).Urmeazăacelaşiritual:voluntarul îşi împărtă-şeşteimpresiile,apoisealăturăgrupului.

Debriefing- Cums-ausimţitspectatoriiîncelepatruetapeale

desfăşurăriijocului?Încareetapălis-apărutmaiinte-resant?

- Afostuşorsaudificilsăajuţipersoana,agreabilsaudezagreabil?Dece?

- Caremodalitatedeparticipareafost,însfârşit,ceamaiconstructivă?

- Cumpoatefitransferatacestexerciţiuînviaţadezicuzi?Ceînvăţămintepotfipreluate?

3 Adaptat şi tradus liber din www.businessballs.com, © Copyright alan chapman, 2003

Fişa-resursă A Aruncarea orbului3

44

DezvoltatdepsihologiiamericaniJosephLuftşiHarryIn-gham,Fereastra Johariesteuninstrumentcaredemonstrea-zăutilitateafeedback-uluiîngrupuri.Elsecompunedinpa-truariisaucadrane,caresimbolizeazăcomportamentele,emoţiile,senzaţiileşisentimenteleunuiindivid,cândseaflăînrelaţiecualtul.Fereastra Joharipermite:- a-i�cunoaşte�pe�ceilalţi: observându-i,stimulându-i,

oferindu-leîncredere,pentrucaeisăsedescopereşisă-şideschidăpropriaarieascunsă;

- a�se�cunoaşte�pe�sine�mai�bine: a-şidescoperiariaoarbăşiaria necunoscută,ascultându-ipeceilalţi,ob-servându-i,solicitândfeedback-uri,acceptândcriticişisfaturi;

- a-i�ajuta�pe�ceilalţi�să�se�cunoască: observândşidân-du-lefeedback-uriconstructive.

Aria�deschisă conţineceeacecunoscdespremineînsumişiceeaceşigrupulcunoaşte(Ştiu că sunt o persoană care are umor. Şi grupul ştie aceasta.). Eaestecaracterizatăprinschimburi de informaţii libere şi deschise, despre mineînsumişidespreceilalţi.Acestcomportamentestepublicşidisponibilpentrutoţi.Ariadeschisăcreşte,îngeneral,îndi-mensiune,pemăsurăceniveluldeîncrederecreşteprintremembriigrupului.Aria� oarbă conţine informaţii pe carenu le cunoscdes-premineînsumi,darpecaregrupullepoateşti(Anturajul meu m-a învăţat şi m-a făcut să înţeleg că, într-o conversaţie, nu eram atent la ceea ce spuneau ceilalţi. Eu, însă, nu îmi dădeam seama de aceasta.) Într-un grup, nu sunt conşti-entde informaţiilepe care ledau,prin comportamentulmeunonverbal,modalitateameadeaspunelucrurilesaustilul meu în relaţia cu celălalt. În cadrul acestui cadran,feedback-urilecelorlalţisuntutile,pentruamăajutasădes-copărmaimultelucrurişisămăcunoscmaibine.Aria�ascunsă conţineinformaţiilepecarelecunoscdespremine însumi,darpecaregrupulnu leştie (În fond, sunt un solitar, dar nu o afişez. Grupul nu ştie acest lucru.).Eureţinin-formaţia,deoareceîmieste,probabil,teamăcă,dacăgrupulcunoaştesentimenteleşiopiniilemeleveritabile,arputeasămăatace, sămă respingă sau sămă rănească. Înaintede amă expune celorlalţi, trebuie să simt că ei sunt un suportşicănumăvor judecaatuncicând îmivoidezvăluiemoţii-leşigândurile.Experienţeleşiactivităţileneoferăocaziasănedezvăluimmaiautentic,uneorichiarînmodinconştient.Există,însă,opartetainicăasufletului,carenuarenevoiesăfiedescoperită,cuexcepţiacazului, încareuneleinformaţiiascunseprejudiciazăbunadinamicăagrupului.Aria�necunoscută conţine lucruri,pecarenicieu însumi,nicigrupulnuleştiedespremine(Eu nu ştiu cum aş reac-ţiona în faţa morţii. Ceilalţi cu atât mai puţin ştiu aceasta.). Această arienecunoscută reprezintădinamici interperso-nale,amintiridinfragedacopilărie,potenţialităţi latenteşiresurseignorate.Limiteleinternealeacestuicadransemo-dificăînfuncţiedenumărulfeedback-urilorceruteşiprimi-te.Uneleexerciţiistructurate,jocurisauactivităţicreativepermitsăsefacădescoperiridespresine,datorităproprieisaleexplorărişidatorităobservărilorfăcutedeceilalţi.Daresteimposibilsăseştietotdespresine,opartevarămânemereutotalnecunoscută.

Cadraneleferestreisuntinterdependente.Informaţiilefur-nizate de feedback-ul pe care îl dăm şi de cel pe care îlprimimdelaceilalţilefacsăevolueze.Zonadeschisă repre-zintăbogăţiacomunicăriicuceilalţi.Atuncicândopersoanăseîncadreazăîntr-ungrup,rămâneîntr-ooarecaremăsurăinhibată.Zonasadeschisăesteredusă.Pemăsurăceinhibi-ţiiledispar,aceastăzonăsedezvoltă,iargrupuldescoperătreptatpersoanarespectivă.Cucâtzonadeschisă semă-reşte,cuatâtmaibunăesteintegrareapersoaneiîngrupuldat.Scopulsolicităriidefeedback-uriestedeasedezvăluicelorlalţi.Adafeedback-uriînseamnăamărizonadeschisăîndetrimentulcelorlaltetreizone.

Acela�care�solicită�feedback,�observă,�ascultă,�dialoghează�şi�măreşte�aria�des-chisă�în�detrimentul�zonei�oarbe,�şi,�deci,�se�cunoaşte�pe�sine�mai�bine.�Acela�care�dă�feedback,�comunică,�îşi�dezvăluie�personalitatea,�măreşte�aria�deschisă�în�detrimentul�ariei�ascunse,�iar�grupul�îl�cunoaşte,�astfel,�mai�bine.Solicitarea� şi� primirea� feedback-urilor� presupune,� aşadar,� un� proces� reci-proc�indispensabil,�dacă�se�vrea�a�avea�o�fereastră�ideală�pentru�activitate�în�grup,�adică�o�mare�zonă�deschisă�cu�alte�trei�zone�mai�mici.�Acordarea�unor�feedback-uri�eficiente�şi�constructive�presupune�relaţii�şi�afecţiune,�iar�solici-tarea�unor�feedback-uri�necesită�încredere�în�sine.

Este posibil să-ţi autoevaluezi propria ta fereastră,punându-ţiîntrebărileurmătoare:- Ce evit eu sau nu doresc să ştiu?- Vreau să ştiu cum mă văd ceilalţi?- Evit să-mi exprim părerea despre ceilalţi sau despre grup?- Vorbesc mult şi cu plăcere?- Ştiu şi ceilalţi unde mă situez şi ce gândesc? - Mă dezvălui celorlalţi? Pot spune impresiile mele despre

ceilalţi?

Fişa-resursă B Instrument de cunoaştere a sinelui şi a celorlalţi. Fereastra Johari4

Cun

oscu

t�de

�cei

lalţi

�A

LŢII�

a�sp

une

Nec

unos

cut�

de�c

eila

lţi�

4 Adaptat liber după www.businessballs.com, © Copyright alan chapman, et de Pr. Baudon, Directorul Centrului European de Sănătate Umanitară, Fereastra JOHARI, dinamica grupului

SINELE�

Cunoscut�de�sine Necunoscut�de�sine Solicitare

DESCHIS ORB

ASCUNSNECUNO-SCUT

descoperirepersonală

solic

itare

de

feed

back

observareacelorlalţi

desc

oper

irep

erso

nală

45

Tradus literalmente, termenul anglofon feedback6 ar în-semna în limba română a hrăni înapoi, dezvăluind, astfel,unaspectfundamentalpozitiv,careesteparte integrantăaproceselordecomunicare(bucladeretroacţiune)şideînvăţare.Aceastătraducerepresupuneşialtecuvinte,pre-cumîncredere,bunăvoinţă,ascultare,deschidereetc.Este,aşadar,unconceptpozitivînsineşi,totuşi,majoritateaoa-menilorasociazăacestcuvântcucevanegativ,o judecatăsauocritică.Înfuncţiedeniveluldestimăpecareîlaudes-preeiînşişi,voraveatendinţasăseînchidădeteamauneiprovocăriaidentităţiilor,întimpcefeedback-urilevizează,în mod esenţial, o revizuire a comportamentelor. Rezis-tenţele şi mecanismele de apărare sunt foarte frecventelaacelacareprimeşteunfeedback,întimpceriscuriledeinterpretareşiteamadeconfruntaresuntdificultăţipentruacelacareprezintăunfeedback.

Mecanisme�de�apărare7

Mecanismeledeapăraresepunînfuncţiune,pentruapro-tejapersoanacontravorbelorceluilalt(feedbacksaualtce-va),carearfiperceputecanişteatacuriexterne,amenin-ţândorganizareasamentală.Semanifestă, înprincipiu,canişteantiviruşicare,deîndatăceseproduceanxietateaşiteama,protejeazăstimadesineaindividului.Mecanismeledeapărare suntmultmai active laopersoanăcare,prinistoriaproprie,estepuţinîncrezătoare,areoidentitatefra-gilăşioputernicănevoiedevalorificareşiderecunoştinţă.Dacăfeedback-ulseîndreaptăspreinterpretaremaimultdecât spreobservare, spre judecatămaimultdecât sprebunăvoinţă,unelemecanismedeapăraresevorpune,cusiguranţă,înfuncţiune.Astfel,elevorîmpiedicadeschide-reaşievoluţiapersoanei.

- negarea:anupriviînfaţărealitatea,aotransforma(Nu, nu este adevărat. Nu am remarcat că copiii nu ascul-tă. Totul a fost foarte bine etc.);

- proiecţia:ainterpretaacţiunileşicomportamentelecelorlalţiînfuncţiedepropriasaistoriesaudepro-priastareemoţională(Copiii sunt dificili, pentru că sunt agitaţi. Defapt,eusuntcelstresatînacestmoment. Colegul mi s-a părut foarte puţin cooperant. Înrealitate,eusuntcelcarenuarechefsălucrezecuel.);

- justificarea:amanifestarea-credinţă,arenunţalaresponsabilitate(Totul s-a întâmplat din cauza copiilor, care au fost indisciplinaţi în momentul, în care dădeam instrucţiuni. În plus, era foarte cald şi terenul era prea mic. Da, dar nu a fost ideea mea de a face acest joc aşa. Eu am propus cu totul altceva etc.);

- raţionalizarea:a-şifolosigândirea,raţiunea,pentruaexplicaacţiunisaucomportamente,evitândaspectulemoţional.(Eu ştiu că sunt foarte timid şi, de altfel, în familia mea, am fost mereu neglijat. De aceea nu îndrăz-nesc să mă impun într-un grup şi să stabilesc reguli şi sancţiuni concrete etc.);

- umorul:afaceglume,pentruanutrebuisă-şimodi-ficecomportamentul.(Da, dar eu mă simt mai bine în postura de jandarm, nu?Aşavarăspundeacela,căruiais-aspuscăafostpreaautoritar).

Este, aşadar, foarte important săfii conştientde tipuldemecanismcelmaidesutilizat,pentrua-lputeaidentificaşidejucaatunci,cândsesimtecăbazanoastrădesecuritateesteameninţată.Dinfericire,acestemecanismedeapărarepotsăsediminuezeînmăsuraîncarecelălaltesteresimţitcaoresursăbinevoitoare(acelacareprezintăfeedback-ul),obazădesecuritate,careînlăturădezechilibrulcauzatdefeedback şi conduce sprenoi învăţăminte, cevornecesi-tareorganizareaconvingerilorpersonale(diminuareaariei oarbeaferestrei Johariînfavoareaariei deschise).

RezistenţeDacă, în pofida feedback-ului, persistă acelaşi comporta-ment,singurullucrucerămânedefăcutestecontinuarea

confruntăriipersoaneicupropriulcomportament.Ebine,însă, să amintim faptul cănimeninupoatefi forţat să seschimbe.Presiuneapoate,dincontra,săfacăpecinevasăafişezeoconformareacerinţelor,antrenând,concomitent,sentimentedemânieşideranchiună.Înrealitate,doarîn-crederea,adevărul,securitateaşibunăvoinţa,constituieca-drulnecesarpentruadeterminaschimbarea.

Interpretări�Procesuldefeedbacktrebuiesăsefocalizezepecompor-tamente,adicăceeacesevede înmodobiectiv,şinupeintenţiilecuiva,pecarenuleputemvedeaşipecaredoarlepresupunem.Interpretareapurăaacţiunilorpoatecon-stituio capcană,deoareceadeseori comportamentele sepercepcafiindrău intenţionate,deşinuestecazul (Ea a pedepsit acest copil, pentru că nu-l iubeşte sauEl nu surâde niciodată, deoarece vrea să fie perceput ca un om cu auto-ritate.). Interpretărilesuntadeseori legatedeproiecţiialepropriei istorii asupra altuia. Nu este întotdeauna uşorsă se facă distincţie între ceea ce ne aparţine şi ceea ceaparţine,într-adevăr,aceluiacăruiaîidămfeedback-ul.Pânăunde, ceea ce punem pe seama altuia, ne priveşte doarpenoiînşine.Trebuie,aşadar,săfimconştienţicăoparteimportantăafeedback-uluiîşiareorigineaînsentimenteleşiistoriaemiţătorului(proiecţie).Deaceea,obunăcunoaş-terepoatesăajutelapăstrareadistanţeişilarecunoaştereaproprieicontribuţiilafeedback-uldat.

Fişa-resursă C Capcane întinse şi dificultăţi legate de feedback5

5 Adaptat de Jones şi Pfieffer, Editori, Annual Handbook for Group Facilitators: Giving Feedback: An Interpersonal Skill, 19756 Termenul „feedback” a fost împrumutat ingineriei spaţiale de Kurt Lewin (specialist în psihologie socială şi fondator al conceptului de „dinamică de grup”) pe baza metaforei rachetei lansate în spaţiu şi care trimite semnale pe pământ, în care aparatul de pilotaj poate face ajustări, dacă racheta nu merge la ţintă. În acelaşi fel, un mic grup este ca un comitet de pilotaj care va emite semnale când unii membri ai grupului se îndepăr-tează de obiectivele urmărite. Individul poate atunci să folosească aceste semnale, sau feedback-uri, pentru corectare şi reajustare...7 Ben Bryant, Profesor de Leadership şi Organizare la IMD (Şcoala Internaţională de Management al Afacerilor din Elveţia).

46

Celedouămisiunidezvoltăaptitudinileurmătoareşinece-sităacelaşidebriefing.

Aptitudini�de�dezvoltat:- La nivel psihosocial. Comunicarea�şi�cooperareasunt

dezvoltatepentruanegociaşialuadeciziiîngrup,înspiritulrespectului faţădecelălalt.

- În plan mental.Capacitateadeanalizăşigândirea�strategică suntprimordiale,pentruatreceînrevistăsoluţiileposibile.

- În plan fizic.Coordonarea�şi�agilitatea,precumşipre-cizia,suntnecesare.

Debriefing- Sarcinaafostclarăpentrutoţi?Cumvis-apărutactivi-

tatea?Uşoară,dificilă,plictisitoare,motivantă?- Careaufostcomportamenteleconstructiveşicele

maipuţinconstructiveînrealizareasarcinii?- Auexistatpersoaneinfluenteîncadrulexerciţiului

(lideri)?Caresuntacesteaşiceaupermiselesăserealizezesausănuserealizeze?

- Cumalucratgrupul?Înarmonie,confruntare,conflict,cooperare?Ceinfluenţăaavutaceastăatmosferădegrupasuprarealizăriisarcinii?

- Cumafostreceptareaşicomunicareaîngrup?Auexistatfrustrărişidificultăţidecomunicare?Când,încemomentşidinparteacui?

- Cums-adesfăşuratactivitatealanivelulrealizăriitehni-ce(agilitate,coordonare,precizie)?

- V-aţidistrat?Dacănu,dece?- Ceaţimodifica,dacăaţirepetaactivitatea?Dece?

A.�Chibriturile�nebune

Durata10minute

MaterialUnpachetdechibrituri

Desfăşurare�Grupuldispunedeşasechibriturideaceeaşimărime.Sco-pulestedearealizapatrutriunghiuriechilateraleidenticefărăarupechibriturileşifărăcaacesteasăsesuprapună.

Soluţie�

B.�Căutătorii�de�aur8

Durata10minute

Material1 coardă (aproximativ 15 m), 2 găleţi, 10-20 mingi mici(mingide tenisetc.), câtevacorzidesărit, ţevidinplastic(saubastoanedelemn).Desenaţipepământ,cuocoardă,unpătratde3mpătraţi.

DesfăşurareSunteţicăutătorideaurînAmazoniaşiaţidescoperitmalulunuirâu(pătratuldecoardă)plincubucăţideaur(mingimici),daruncrocodil(găleata)le-aînghiţit.Trebuiesăgăsiţiosoluţie, îngrup,pentruascoatetoatebucăţiledinguracrocodilului,fărăaintraîncontactcurâul(accesulînpătrateste,aşadar,strictinterzis),sauascoatecrocodiluldinapă.Pentruafaceaceasta,aveţi la îndemânăoadouagăleată,corzimici şi ţevi din plastic. Toate aceste ustensile pot fiaduse înzonarâului,darnutrebuieniciodatăsăoatingă.Esterândulvostrusăjucaţi,aveţiladispoziţie10minute.

Fişa-resursă D Misiuni de grup

8 Adaptat din Revista Mobile Macolin, Jocuri de cooperare, Unul pentru toţi - toţi pentru unul! 2001

47

Esteimportantsăneîndepărtămdenoţiuniledefeedback-uripozitivesaunegative,noţiunipreabinareşiplinedejudeca-tă,pentruaînţelegefeedback-urilecapenişteinstrumenteconstructivesaumaipuţinconstructive,înfuncţiedeconţi-nutullor,modalitateaşimomentulalespentruprezentare.Adeseori,feedback-urileseconfundăcucriticisaujudecăţi,ceea ce nu stimulează deschiderea. Astfel, se recomandăfeedback-urileasupracomportamentelorpozitive(cuvintede laudă,apreciereaunui lucrubine făcut), feedback-uriledesprecomportamentecarefrânează,spreexemplu,pro-gresareaînactivitateaunuigrup.Atenţie,însă,sănucădeţiîncapcanaunorfeedbak-uriformulateprintr-un„da,dar...”,deoarece, înacestcaz,persoananuvaauzidecâtceeaceurmeazădupă„dar”,adicăocritică.Momenteleceurmeazăpermitformulareaunorfeedback-uricâtmaiconstructiveposibil şievitarea feedback-urilormaipuţinconstructive,ineficientesauchiardistructive.Acesteaorienteazăatitudineacaretrebuieadoptată,pentruaputeaacceptaunfeedbackînceamaibunămanierăposibilă.

Ritual�de�feedbackEsteimportantsăsegăseascăunloccunoscut,confortabil,calm,laadăpostdepriviriindiscrete,undeoameniisesimtînsiguranţă(nulasoare,încăldurăsauînfrig,răuaşezat,înmijloculuneimulţimietc.)Estefoarteimportant,deaseme-nea,săseacordesuficienttimpşisănuseforţezelucrurile.Feedback-urilecareurmeazăanimăriiunorsesiunideacti-vităţiformativesepotdesfăşuradupăunanumitscenariuşiîntr-unanumitcadru:animatoriisuntaşezaţiînfaţaunuisemicercalcelorlalţimembriaigrupului,inclusivformatorii,punându-i, astfel, înpoziţiade concentrare şi de recepti-vitatemaximă.Apoiritualuldefeedbacksedesfăşoară înpatrutimpi:

a. Actoriiprincipali,adicăanimatorii,spunfiecareperândcumsesimtşicumlis-apărutsesiunea:ceamersbineşicearschimbalaoreluareaactivităţii(autoevaluare).

b. Ceilalţimembriaigrupului,careauparticipatpepostde„copii”saucareauobservatactivitateacucopiii,selecteazăfiecarecâteunmomentpozitivşiunulcareurmeazăafiîmbunătăţit,prezentândşisugestiideameliorare.Formatorul(sauunvoluntar)trebuiesăfieatentlagestionareatimpuluisialuărilordecuvânt.De-oarece,preamultefeedback-uriomoarăfeedback-ul.

c. Formatorulcompleteazăcuaspectecarearfifost,eventual,omise(fărăsăpretindăafiexhaustiv,sevaalegeceeaceesteprioritar).

d. Seoferăapoicuvântulanimatorilor,carevorbescdespreceledouămomenteimportante,pecarele-aureţinutdinfeedbackşicumsesimtdupăaceasta.

Modalităţi�de�acordare�a�unui�feedback

Strategii�de�succes�(feedback�constructiv)- Feedback-ulestebineintenţionatsaubinevoitor.

Nudaţiunfeedbackdecâtdacăintenţiaestedeaajutapersoanasăfiemaieficientă.Trebuiesădoreştisăacorzitimp,pentruclarifica-

reaunorlucruri.Am remarcat că ai avut unele dificultăţi în această dimineaţă cu grupul. Vrei să vorbim despre aceasta?

- Feedback-ulesteformulatlapersoanaIsingular-EU.Avorbidespresine,despreceeaceaiperceputşiaivăzut.A-ilăsa

peceilalţisăvorbeascădespreeiînşişi.Am avut impresia că, în momentul în care se făcea instructajul jocului, erai mai puţin sigur pe tine. Am observat că nu ai mai zâmbit.

- Feedback-uldescriecomportamentul.Adescriecomportamentulpecareîlvedemşiefectelelăsateasu-pranoastră.Avorbidesprepropriiletrăirişipropriapercepţie.Când vorbeam, tu băteai din picior. Şi mi-a fost foarte greu să mă concentrez asupra a ceea ce vroiam să spun.

- Feedback-ulpresupuneuncomportament,carepoatefischimbat.Când vorbeşti în română, nu te înţeleg din cauza unor greşeli de conjugare.

- Feedback-ulestespecificşiclar.Unfeedbackprecisaremaimulteşansedeafiînţeles.Am remarcat că ţi-a lipsit materialul de care aveai nevoie pentru această activitate. A trebuit să întrerupi cursul, pentru a merge să-l cauţi.

Am fost complet fascinat de cursul tău privind rezilienţa, care a fost atât de bine organizat şi ritmat.

- Feedback-ulestedatlamomentulpotrivitşiîndozemici.Esteimportantcafaptelesăfieîncăviiînminteapersoanei.Asereferilasituaţiarespectivă,aicişiacum.Am considerat că momentul în care ai întrerupt jocul a fost, într-adevăr, bine ales. Estemultmaiuşorpentruopersoanăsăaccepteşisăintegrezecâtevafeedback-uriînacelaşitimp.Estefoarteimportantsăsefacătriereafeedback-urilorcelormaiutileînmomentulcelmaipotrivitpentrupersoanadată.

- Feedback-ulseadreseazăcuivaînmodspecial.A privi persoana atunci când îi adresezi un feedback în mod deosebit.

- Feedback-ulesteaşteptatsaucerutşiînţelesdeper-soană.Oameniiacceptămaibinefeedback-urileatuncicândlecersau

cândlisecerepermisiuneadealeprezenta.Spune-mi, te rog, ce gândeşti despre activitatea mea.

Eşti de acord să-ţi prezint un feedback? Esteimportantsăacordămposibilitateadereformulare,pentruafi

sigurcăfeedback-ulestebineînţeles.- Vrei să spui că copiii nu au înţeles instrucţiunile şi de aceea nu au respectat întocmai regulile jocului?- Nu, vreau să spun că este ca şi cum nu erai sigur de alegerea jocului şi că, la un moment dat, ai devenit timid. - Şi ceilalţi aţi avut aceeaşi impresie?

Strategii�de�eşec�(feedback�mai�puţin�constructiv)- Feedback-ulesteofensatorşicritic.

Anufaceniciodatăunfeedback,pentruaserăzbuna,apedepsisauaofensapecineva.Rar te-am văzut atât de slab în faţa unui grup.

- Feedback-ulesteformulatlapersoanaIplural–NOI.Aînglobarestulgrupuluiîntr-oreflectarecareestepersonală,pentruarenunţainconştientlapropriaresponsabilitate.Ni se pare (s-ar spune) că, atunci când le vorbeşti copiilor, nu ai încre-dere în tine.

- Feedback-ulevaluează,interpretează.Nuîncercaţisăvăimaginaţimotiveleunuiasemeneacomporta-ment.Nuinterpretaţiaspectulsauacţiuneauneipersoane.De ce ai bătut expres din picior, pentru a-mi distrage atenţia? Aveai un aer de parcă te-ai fi plictisit.

Fişa-resursă E Feedback-uri constructive sau mai puţin constructive9

48

- Feedback-ulsereferălacalităţiinternecarenupotficontrolate.Nu înţeleg, când vorbeşti româna, accentul tău este prea pronunţat.

- Feedback-ulestegeneralşivag.Afacegeneralităţi,lasăuşadeschisăinterpretărilor.Nu erai deloc pregătit pentru activitate.Cursul tău a fost super!

- Feedback-ulestedatpreatârziuşiestepreaîncărcat.Anufacereferirelaproblemeletrecutului.Îţi aminteşti, când am venit ultima oară pentru coaching, ai întrerupt

jocul la momentul potrivit. Preamultefeedback-uriînacelaşitimppotpunepersoanaînsitua-ţiadeaseapăraşijustifica.

- Feedback-ulnuestefrontalşidirect.Avorbipelaspatesauaprivigrupulîngeneral,nupermiteper-soaneisăsesimtăvizată.

- Feedback-ulesteforţat,impus.Uneorinueste,într-adevăr,momentulbunpentruadaunfeed-back,deoarecepersoananuestepregătităsauestepreocupatădealtcevaşinuarechefsăasculte.Înaşacaz,estemaibinesăteabţii.Chiar dacă nu ai chef să auzi ceea ce vreau să-ţi spun, ascultă-mă. Cred că ai nevoie de aceasta.

Modalităţi�de�primire�a�unui�feedback�

Strategii�de�succes�(deschise)�- Persoanaestedeschisăşirelaxată.

Aascultaceeacesespunecuminteadeschisă,gatasăînveţeceva.Afolosiaceastăocazie,pentruaînvăţaşiaînţelegeceeacespunceilalţidespremuncasaudesprecomportamentelesale.

- Persoanareformuleazăceeaceaauzit.Dacănegândimcăs-aînţelesgreşitsaus-ajudecatgreşit,lăsaţipersoanacarefacefeedback-ulsătermineşicereţiformatoruluisăexplicegrupuluipunctulsăudevedere.

- Persoanaesteconştientădeutilitateşiderecunoştinţă.Afirecunoscătorpersoaneicarevreasăneprezinteunfeedback,ştiindcăesteutil,pentruanedezvoltaşiaprogresa.Fiecarelarândulsăufaceşiprimeştefeedback-uri.Întotdeaunaesteoşansădealeprimi.Aficonştientcăceeaceestespussereferălacomportamentelenoastreşinulaidentitateanoastră.

Strategii�de�eşec�(închise)- Persoanasejustificăşiseapără.

Aexplicasauajustificacomportamentele,acţiunilesaualegerile.Nuexistănoţiuneadeatacşideapărareînfeedback.Dacămoda-litateadeadaunfeedbacknuestecorectă,atunciaceastapoatedeclanşamecanismeledeapărare.

- Persoanaseînchideşiacuză.Aîndreptaatenţiaasupraerorilorunuialtgrup,pentruanuseresponsabiliza.

- Persoanaesteingrată,puţinrecunoscătoare.Apurtapicăpersoaneicarenespuneanumitelucruri,uitândcăadaunfeedbackcere,deasemenea,curaj.Aaveaimpresiacăpersoananoastră,identitateanoastrăsuntatacateşiarefuzasăascultăm.

9 Extras şi adaptat de Ken Blanchard, expert american în management şi leadership, www.kenblanchard.com

49

50

Obiective:

conştientizareaexistenţeidiferitormecanismedecomunicare;

observareaelementelorcarefavorizeazăşiacelorcareîmpiedicăocomunicareeficientă;

pregătireapentruaplicareaascultăriiactiveînsitu-aţiicorespunzătoare(probleme,conflicte,situaţiidificile,pierderi,copiicunevoispecialeetc.).

Mesaje-cheie

Comunicarea este un mecanism complex careincludemaimultdecâtunmesajşiunrăspuns.Cuvintelealese, locul, momentul, persoanele prezente, la fel ca şiconvingerile, valorile şi reprezentărileacestora, arputeadeveniobstacolepentruînţelegereareciprocă.

Parteaceamaiimportantăacomunicăriisedes-făşoară în universul simbolic şi social al persoanei careemite,precumşialceleicarerecepţioneazămesajul.

Ocomunicareeficientăserealizeazănudoarprinintermediulguriişiurechilor.Deregulă,comunicareaesteglobalăşiimplicăpersoanaîntotalitate:corpul,ochii,raţi-uneaşiinima.

Procesul de reformulare a mesajelor şi a între-bărilor,numitaicibucladefeedback(reformulareainfor-maţiilorasimilateprinaltecuvinte),constituiecheiauneicomunicărieficiente.

Ascultarea activăesteun instrument importantşitemeinic,careîncurajeazăinterlocutorul,adultsaucopil,săiasădinpropria-iizolareşisă-şiîmpărtăşeascăemoţiile,problemeleşigândurile.

51

«Fărăcomunicarenuputemtrăi.»PaulWatzlawick

Laprimavedere,comunicareapareafiunsubiectsimplu,deoarececomunicămzilnic.Înrealitate,însă,comunicareaesteextremdecomplexă.Comunicămpermanent,verbal�sau�nonverbal,conştientizândsaunuaceasta.Prinurmare,este important să fim conştienţi de mecanismele de co-municare şi de modul în care ele funcţionează, pentru adiminuaconfuziile,tensiunileşiconflictelecepotapăreacarezultataluneicomunicăridefectuoase.

Comunicareanu se limiteazădoar la transmitereamesa-jului şi primirea răspunsului. Acest proces se desfăşoarăîndouădirecţiişiimplicăcelpuţindouăpersoane,fiecareavândgândurişiconvingeriproprii.Înprocesulcomunicării,persoaneleangajatetrebuiesăposedecapacităţidecodi-ficare,adicădeexprimareapropriilorideiprincuvinte,şicapacităţidedecodareşideînţelegereamesajuluirecep-ţionat.Totodată, trebuie luat încalculşizgomotuldin jur,carepoatecreaemoţiiinternesauexterne,ceeacearde-terminareformulareamesajuluişiadresareaunorîntrebărisuplimentare.Astfel, înaintedearăspunde,interlocutorulsevaasiguracăaînţelescorectmesajul.

Atuncicândcomunicăm,pentruatransmiteunmesaj,nunebazămdoarpelimbajulverbal(discurs).Comunicareainclude atât mesaje verbale, nonverbale sau corporale(gesturi,contactvizual,atitudine,tonulvociietc.),câtşias-cultarea�activă.Esteimportantsăconştientizămprezenţaacestorelemente,pentrua leutilizaeficientşiaobservamodulîncareelesuntreceptatedecătreinterlocutor.

În comunicarea� nonverbală expresia feţei şi poziţia cor-puluidezvăluieaspecte,carenuaufostrostite.Deregulă,credemcăascultămcuurechile,înrealitate,însă,ascultămşi cuochii,mintea, corpul sau cu inima.Calităţiledebunascultătoraleunui interlocutor într-ocomunicare, îlajutăpecelcarevorbeştesă-şiexprimemaiclarsentimenteleşigândurile,ceeaceamelioreazăconsiderabilrelaţia.

Pentruafacilitacomunicarea�cu�copilul,esteimportantsăneplasămlanivelulluişisăîncercămsăpătrundem,astfel,în lumealui.Aceastasepoateobţineprinintonaţieşicu-vintesauprinpoziţiacorpuluişiinstrumentelealese.Jocul,defapt,estespecificlumiicopiluluişicontribuieesenţiallaconstruirearelaţiilordeîncredere.

Îngeneral,sediscutămultdesprecomunicareanonviolentăşiexistămaimultemodalităţideorganizareaactivităţilorpentruacestsubiect.Văsugerăm,înceleceurmează,câ-tevaideişiexerciţii,pentruarealizaocomunicareclarăşioascultareactivăşieficientă.Acesteavăvorfidefolosmaicuseamăîncazuriledecomunicaredificilă,greudegestio-nat.Principiiledecomunicaresuntprezentateprindiferitemoduridelucrucucopiii.Aşadar,abilităţiledecomunicareşideascultareseaflălabazaactivităţilorceimplicăparti-cipareacopiilor.Aceleaşi abilităţi contribuie şi la stabilireabunelorrelaţiicucolegii,prieteniişifamilia.

O�sugestieFiţiatenţilamodulîncarecomunicaţi:nudoarcuvintelerostitesuntimportante,cişigesturile,mimica,privirea.Nuuitaţidecalitateareceptăriivoastre:sunteţisincerisaunu.

Prezentare

52

1.�Un�mic�exerciţiu.�Trei moduri de a (nu) comunica�(10�min.)Rugaţiparticipanţiisăsegrupezeînperechi.AşiBsăsteafaţăînfaţă.PersoaneleAformeazăolinieşipersoaneleB-altălinieînfaţaacestora.Sugeraţi-lesăsegândeascălaoistorioarăscurtă,oanecdotă,unvissaualtceva,desprecareardorisăpovesteascăpartenerului.Instrucţiuni.�a.AşiBrelateazăistorioaraconcomitent(1min.).Feedback:Cumv-aţisimţit?Careafostreacţiavoastră?b.Apovesteşteistorioara,iarBnuascultă,facealtceva,priveşteîntr-oparteetc.(1min.).Apoiparticipanţiiîşischimbărolurile.Feedback:Cumsesimtecelcarevorbeşte?Darcelcarenuascultă?c.Apovesteşteistorioara,Bîlascultăactiv(1min.).Apoiîşischimbărolurile(1min.).Feedback:Cums-asimţitcelcareavorbit?Cesen-timenteaîncercatcelcareaascultat?2.�Discuţie.�Mecanismele comunicării�(20�min.)Iniţiaţiodiscuţiedesprecomponentelecomunicării,modullordefuncţionareetc.Împreunăcuparticipanţii,elaboraţipeflipchartlistaelementelorcarecontribuielaobunăcomunicare(strategiidesucces)şiacelorcareîmpiedicăcomunicarea(strategiideeşec).3.�Activitate�de�grup.�Transmite mesajul�(15�min.)Împărţiţigrupulîntreisubgrupurişicereţi-leparticipanţilorsăformeze,înfaţadumneavoastră,treicoloane.Peofoaiedehârtie,scrieţiofrazălungăpentrufiecarepersoanăcarestăînfrunteacoloanei.Condiţiaestecaacestetreipersoanesătransmităverbalcoleguluidinspatefrazarespectivă,fărăa-iarătafoaia.Observaţicestrategiisuntpuseînaplicare:participanţiis-auinclusîntr-ocompetiţiedevitezăsau,dincontra,îşirezervătimppentruarepetafrazaşiaoreformula.Faceţiundebriefingaljoculuiinsistândasupraimportanţeireformulării.Apoispecificaţi,carestrategieafuncţionatmaibineşicarenuadatrezultate.Dece?Analizaţistrategiiledesuccesşiceledeeşec.Puteţireluajocul,dacăestenecesar,schimbândparticipanţiiîntreeişifrazelepropuse.4.�Exerciţiu. Întrebări deschise�(15�min.)Solicitaţigrupulsăpropunăoîntrebaredeschisăşialtaînchisă.Observaţicareestediferenţaîntreinformaţiileobţinuteprinintermediulîntrebăriideschise(multeinformaţiispontane)şiaîntrebăriiînchise(da/nu).Cândtoţiparticipanţiiauînţelesdiferenţa,organizaţigrupurimiciacâtetreipersoane:A,BşiC.AvaîncercasăobţinăcâtmaimulteinformaţiiprivindobişnuinţeleşipreferinţeleluiB(alimente,loculpreferat,primaamintire,ceamaifrumoasăvacanţăetc.),fărăcaBsărăspundăprinda/nu.CobservăşinoteazăoridecâteoriAadreseazăoîntrebareînchisăsauatuncicândBrăspundeprinda/nu.Apoirolurileseschimbă.Fiecaregrupprezintăfeedback-ullasfârşitulexerciţiu-lui:Afostdificilăformulareaîntrebărilordeschise?Dece?CearemarcatBdespremodulîncareafostinterogatetc.?5.�Joc�de�rol.�Ascultarea activă�(30�min.)Solicitaţigrupulsănumeascăelementeleimportantepentruobunărecepţionareamesajului.Amintiţi-văîmpreunătehniciledeascultareactivă.Rugaţigrupurileformatedintreipersoanesăsegândeascălaoproblemă,laodificultatepecareoauşipecareardorisăorezolveînacestcadru.Aîşiexpuneproblema.Bîlascultăpunândînaplicaretehniciledeascultareactivă.ÎnacesttimpCfacenotiţe.Apoirolurileseschimbădedouăori(2x5min.).Feedback-uldinparteafiecăruigruplasfârşitulexerciţiului:Ceasimţitpersoanacarerecepta?Cumafostsăasculţiînacestmod,uşorsaudificiletc.?Discutaţidespreceeaceajutălarecepţionareamesajuluişidespreceeaceîmpiedicărecepţionarealui.Analizaţistrategiiledesuccesşiceledeeşec.

Fişa-resursă A fixată pe flip-chart.

Treifrazedeaceeaşilungime,inventate,nupreasimple,potfichiarilogicesauinspiratedinmomenteleamuzantesause-rioase,trăitedeacestgrup.

Evocareacelorpatruelemen-te:corp,inimă,ochi,urechi.Fişa-resursă B fixată pe flip-chart.Aveţiposibilitatesăpregătiţiînscris, din timp, situaţii privindproblemeleceaparînactivita-teacotidianăaparticipanţilor.

53

6.�Joc�de�rol.�Comunicarea cu copiii�(30�min.)Întrebaţidacă,dupăpărereaparticipanţilor,existădiferenţeîntrecomunicareacuadulţiişicomunicareacucopiii.Caresuntmomenteleimportanteasupracăroratrebuiesăatrageţiatenţiadiscutândcucopilul.PropuneţipentrulecturăindividualăFişa-resursăC.

Rugaţidoivoluntarisăjoaceroluldecopiiaflaţiîndificultate(alegeţiîmpreunăcelmaidesîntâlnittipdesituaţie).Discutaţidespredificultăţişiposibilităţidesoluţionareaproblemelor.

OcopieaFişei-resursăCpentrufiecarepersoană

54

Aceastăschemă1prezintămecanismelecomplexealeco-municării.Nuestevorbadoardeemiţătorulcaretransmitemesajulreceptorului.Existăîntotdeaunadouăniveluri:me-sajulenunţatdeschisşimesajeleascunse,adicăceleneros-tite,reprezentările,proiectărileetc.

Calea�de�comunicare�include�mai�multe�etapeUnemiţător-sursăare înminteunmesaj,pecare îlanali-zeazăînbuclasainternădefeedback(caîntr-ocamerăcuecou)înaintedea-lemite,codificându-lîncuvinte.Semna-lulemistreceprintr-uncanal,carepoatefivariat(telefon,masadintr-ocafenea,conferinţăetc.)şicareesteperturbatdeoseriedesunete:vocabularulfolosit(literal)şi înţelessauneînţelesdecătredestinatar, interpretăripropriiasu-pra convingerilor, valorilor şi filtrelorfiecăruia, cedepindde diverse situaţii care implică locuri, momente, culturişi persoaneparticulare,precumşi relaţiiledintreele.Deexemplu,comunicareavafidiferită,înfuncţiedepersoanacucarecomunicăm:şeful,tatălsauelevul.Odatăcudepăşireaacestorobstacole,semnalulprimitestedecodificatdecătredestinatar.Acestavaprimimesajulpecareîlvaanalizaînbuclasainternădefeedback(Oare asta a vrut el să zică? Dacă nu am înţeles, înseamnă că nu a fost suficient de explicit etc.),înaintedeavorbi,larândulsău.

În acest moment intervine o etapă-cheie, cea a bucleiexterne de feedback, care corespunde unui permanentdu-te-vinodintredestinatarşisursă,pentruafacelegătura,întocmaicumse întâmplăatunci,cândcinevacaută lungi-meadeundăaunuipostde radio.Anumeaici ar trebuisăfieutilizatereformulărileşi întrebărileetc.,pentruaseasiguracăceledouăpersoanes-auînţelesîntreele.Încazcontrar,vorfiînregistratefrecventneînţelegeri.

Aşadar,comunicareanureprezintădoartransmitereauneiinformaţiipure,cumarfiunnumăr,ovitezăsaunumedeoraş.Comunicareaestesensulpecareîlatribuimlucruri-lor,moduluiîncarenereprezentămacestelucruri,ceeacegândim,moduluiîncarenesituămunulfaţădecelalaltetc.Deaceea,vorbimdesprenecesitateauneiredundanţesaurepetăriîncomunicare.Uneori,pentruaînţelegeceeacevreasăzicăinterlocutorul,estenevoiedemulteîntrebărişireformulări,precumşidecapacitateadeadescifra.

Maimultcaatât,pentruafacecomunicareamaieficientă,eatrebuiemaiîntâisăfieglobală,adicăsăcuprindăîntregulcorp:nudoarguraşiurechile,darşiochii,gesturileşimaiales inima. Să ne amintim de cele cinci verbe-cheie:a� fi,�a�simţi,�a�vedea,�a�vorbi�şi�a�asculta.

De�ce�avem�nevoie�pentru�a�comunica?

Strategii�de�succes2

- Vorbescdinpunctulmeudevedere(mesajceimplicăeu-l propriu),nuîlacuzpecelălalt(Tu ai făcut aşa sau altfel...)şinuvorbescpentrualţii(Noi ne simţim...).

- Potaveaopărerediferitădepărereacelorlalţişi,totuşi,îirespectîncontinuare.Dacănunerespectămreciproc,nupoatefivorbadeocomunicarereală.

- Amprimitmesajulşiîlreformulez,pentruamăasiguracăl-amînţelesbine,înaintedearăspunde(Văd că eşti supărată. Ar trebui să înţeleg că ai nevoie de mai multă atenţie din partea mea? În acest caz îţi pot propune următorul lucru...).

- Ascultareaestelafeldeimportantăcaşiexprimarea:dacăexistăoînţelegeresauoneînţelegere,responsa-bilitateaesteîmpărţită.

Strategii�de�eşec- Cândmăconfruntcuopărerediferitădeamea,argu-

mentez,dausfaturi,măjustific,judec,măsimtamenin-ţatetc.

- Dacăîmidoresccaceilalţisămăasculte,trebuiesăvorbescmaitare.

- Cunoscproblemelealtora,nuamnevoiedeexplicaţiisuplimentare.

- N-amtimpsăascultinterlocutorul,amdreptuldea-lîntrerupe.

Atenţie.Mesajulrealpoatefidiferitdecelexprimatdoarprin cuvinte. Astfel, în comunicare putem vorbi de 25%mesajverbalşi75%mesajnonverbal.Informaţiatransmisăprincomportamentşiatitudineeste,deseori,maiexactădecâtceaexprimatădoarprincuvinte.

Bucla�externă�de�feedback(reformulări,întrebări)

Situaţional

Interpretativ LiteralZGOMOTE

Receptorul�DestinatarulDecodi-�

ficareaCodi-�ficarea

Emiţătorul�Sursa

Canalul

Semnalulrecepţionat

Semnalulemis

Mesajulrecepţionat

Fişa-resursă A Mecanisme de comunicare

Buclainternădefeedback

Buclainternădefeedback

Mesajulemis

1 Schema elaborată în baza modelelor dezvoltate de către Shannon şi Weaver, 1946-19492 Extrase şi adaptate după Michel Claeys Bouuaert, Practica educaţiei emotive: studi-erea relaţiei şi a comunicării corecte, 2008

A�fi: prezenţă, deschidere

A�simţi: afecţiune, încredere, respect

A�vedea: observare

A�vorbi: claritate, precizie

A�asculta: atenţie, concentrare

55

Aţifostvreodatăînsituaţiacândcinevavinesăvăvorbeas-cădespreoproblemăsauodificultatecucareseconfrun-tă? Cum aţi reacţionat? A fost uşor să daţi dovadă de oatitudineadecvatăsituaţiei,săgăsiţicuvintepotrivite?

Propunem,încontinuare,câtevasugestiipentruaşa-numitaascultare activă,atuncicânddiscutaţicuopersoanăcarenusesimtebine,careareoproblemăimportantăderezolvat(soluţionareaconflictelor)şicarearenevoiedeunascultă-tordecalitatesauchiardeajutordinparteadvs.(traume,omaretristeţe,furieetc.).Încazuluneiconversaţiiformale,specificaţi întotdeauna că întrevederea este confidenţială.Menţionaţi,deasemenea,căesteposibilcainformaţiileco-municatesăfietransmiseşialtorpersoane,dacăconside-raţicăexistăoameninţarefizicăsaupsihicăsauoricealtmotivvalabil,carearnecesitaimplicareaacestora.

- Găsiţiunlocliniştitîncareinterlocutorulsevasimţilibersăvorbească.

- Aşezaţi-văînfaţainterlocutoruluişiaplecaţi-văpuţinspreel.

- Mişcaţiaprobativdincapşiutilizaţiexpresiişigesturicareîncurajeazăinterlocutorulsăspunămaimulteşicareîiaratăcăîlînţelegeţi.

- Îndreptaţi-văîntreagaatenţiecătreinterlocutor,fărăniciunaltgând.

- Evitaţiîntreruperişidevierideladiscuţie.- Manifestaţiinteresulcuvenitpentruinterlocutor,fiţi

respectuos.- Concentraţi-văasuprainterlocutoruluişinuasupra

propriilorproblemesauaceeaceaţivreasăspuneţi.

- Priviţiinterlocutorulînochisauînfaţă,darnuexageratdeinsistent.

- Observaţipoziţiainterlocutorului.- Fiţiatentlaexpresiafeţeiacestuia.- Încercaţisăînţelegeţiceeacenuafostspus.- Descoperiţiadevărateleemoţiicareseascundînspa-

teleistorieipovestiteşialimbajuluinonverbal.

- Ascultaţicuatenţieşistrăduiţi-văsămemorizaţicelepovestitedeinterlocutor.

- Reformulaţiceeaceafostspus,pentruademonstracăaţiînţeles.

- Adresaţiîntrebări,pentruaprecizaanumitelucrurisaupentruaînţelegemaibinepersoanacarele-arelatat.

- Acordaţifeedback-ulnecesar,sugestiişirăspunsuriîncurajatoare.

- Fiţiindulgentşioferiţi-itimpsuficientinterlocutoruluisăseconfeseze.

- Fiţidemndeîncredere,arătaţicăştiţisăpăstraţiunsecret.

- Daţidovadădeatitudineafectivă.- Fiţitolerantşiacceptaţi-lpecelălalt,fărăa-ljudeca.- Evitaţisăvăamintiţianumiteinformaţiidesprepersoana

respectivă,carearputeasăvăinfluenţezereceptarea.- Aveţicurajuldeatolerareacţiileşicomportamentul

cearputeapăreadezgustătoareşinuuitaţicăexistăîntotdeaunaunmotivînspateleunuianumitcompor-tament.

- Admiteţicăfiecarepersoanăare,indiscutabil,şicalităţipozitive.

Strategii�de�succes4

- Păstrezcontactulvizual,suntliniştit,receptivşiîlascultpecelălalt.

- Suntprezent,concentratasuprainterlocutorului,afec-tuos.

- Amîncredereînelşiîlrespectpentruceeaceeste.- Înţelegmesajul,emoţiilesaleşileaccept(Înţeleg ceea

ce îmi zici. Văd că eşti trist.).- Reformulezcelerelatate,dacăestecazul(Dacă înţeleg

bine, eşti trist pentru că ea ţi-a spus aceasta?).- Adresezîntrebărideschise,careîlîncurajeazăpe

interlocutorsă-mipovesteascămaimulte.Evitîntrebă-rileînchise,carenuaudreptrăspunsdecâtunda sauunnu, şiîntrebăriledirecţionate,carenuoferăopţiunipentrurăspunsuri(Înlocsăîntrebi Cum te-ai simţit?, întrebi Te-ai simţit rău? Sau Te-ai simţit rău atunci când el ţi-a spus asta, nu-i aşa?).

- Ajutinterlocutorulsăidentificeemoţiileascunse,pen-trualeputeaexprima(Oare în spatele acestei tristeţi se ascunde furia?).

Strategii�de�eşec- Întrerupinterlocutorul,manifestnerăbdare,suntcon-

centratnumaiasupramea.- Îlliniştescpeinterlocutor,minimalizezsituaţiapecare

atrăit-o,îlcontrazic(Nu este atât de grav. Vei vedea că trece. Ştii doar că sunt atâtea persoane care o duc mai râu. Nu poate fi adevărat ceea ce îmi spui. Nu pot să cred.).

- Analizez,interpretez,compar(Ştii că mi s-a întâmplat şi mie acelaşi lucru. Ştiu ce vrei să-mi spui. Am simţit acelaşi lucru când...).

- Facexplicaţii,dausfaturisausoluţii,fărăcacelălaltsămileceară(Dacă eram în locul tău, făceam mai degrabă aşa.).

- Măimplicemoţionalşisufăralăturidecelălalt(Este cu adevărat josnic ceea ce ţi-a făcut. Săraca de tine. Ce bine te înţeleg.).

- Punîntrebăriindiscretesauindecente.- Critic,judec(Cred că tu n-ar fi trebuit să reacţionezi

astfel. Nu pare prea demn pentru X.).

Fişa-resursă B Ascultarea activă3

3 Extrase şi adaptate după AVSI, Manual pentru Învăţători, 20024 Extrase şi adaptate după Michel Claeys Bouuaert, Practica educaţiei emotive: studi-erea relaţiei şi a comunicării corecte, 2008

56

Fişa-resursă C Comunicarea cu copiii5

Pentrua facilitacomunicareacuuncopil,este foarte im-portantsăneaşezămlaacelaşinivelcudânsul,săîncercămsăpătrundemînuniversulsău.Aceastaovomfacefieprinintonaţia şi cuvintele folosite,fieprinpoziţia corpului saumetodelealese.Joculconstituiemodalitateaceamaipotri-vită,caresporeşteîncredereacopiluluifaţădeadult.Suntmijloace diverse pentru aceasta: desene, păpuşi, jocul cumingea,poveştisaucântecepentrucopii.Toateacesteapotajutacopilulsăseexprimealtfeldecâtverbalşisăretrăiascămomenteledificilesaureprimate.

Pelângătehniciledeascultare�activă,propunemşicâtevasfaturiutile.Elevăvorfidefolos,maicuseamă,însituaţiicândcomunicaţicucopilul,pentruaobţineanumiteinfor-maţii.

- Căutaţiunlocliniştit,undenuveţifideranjaţi.Aşezaţi-vălaaceeaşiînălţimecucopilul:pepodea,lângăel,fărămesesauscaune,carecreeazăsenzaţiadedistanţă.

- Unadultdeîncrederearputeasăparticipeladiscuţie,dacăcopiluldoreşteacestlucru.Esteimportantsăvăasiguraţicăadultulrespectivnuvavorbiînnumelecopiluluişinu-lvainfluenţasăvorbească cum trebuie.

- Prezentaţi-vă,dacăcopilulnuvăcunoaşte,explicaţi-idecesunteţicuelşiceeaceurmeazăsăfaceţiîmpreu-nă.Explicaţi-icădiscuţiaesteconfidenţială.Darîncazulîncareconsideraţicăexistăoameninţarefizicăsaupsihicăpentrucopilsaupentruoaltăpersoană,infor-maţiilevorfitransmiseşialtorpersoane,dacăconside-raţicăarexistaunpericolcarearnecesitaimplicareaacestoraînsoluţionareaproblemei.

- Folosiţiunlimbajsimpluşinudaţidovadădeatitudineformală.Jucaţi-văcucopilul,pentruadestindeatmo-sfera.

- Explicaţi-ipermanentcopiluluiceeacefaceţişidece.Faceţinotiţenumaidacăestestrictnecesar,explicândlaceservescele.

- Puneţiîntrebărideschise,pentruaîncurajacopilulsăvorbeascăcumdoreşte(Povesteşte-mi cum te simţi în satul tău. Înlocde: Unde trăieşti?).Evitaţiîntrebărileînchisesaudirecţionate,celecaresugereazărăspunsul(Îţi place şcoala, nu-i aşa?).

- Fiţibinevoitorşinujudecaţi,indiferentdeceeaceafăcutcopilul.Evitaţisăîntrerupeţicopilulcarevor-beşte.Respectaţi-isentimentele,fărăa-lîmpiedicasăplângă,atuncicândsimtenevoia.Acceptaţi-iemoţiile(Îmi imaginez, că asta te-a întristat).

- Acordaţisuficienttimpcopilului,darnuuitaţicăşipro-priultimpdeconcentrareestelimitat.Oferiţi-itimppentruîntrebări.

- Înfinaluldiscuţiei,evidenţiaţielementelepozitiveşispuneţi-icopiluluicuceputeţisă-lajutaţi,fărăafacepromisiunifalse.

5 Extrase şi adaptate din documentul Terre des hommes, Protecţia copilului: manual de formare psihosocială, 2008

57

Fişa-resursă D Jocul T6 (opţional)

Aceastăactivitateesteomodalitateeficientădeconştien-tizareaneajunsurilorînmateriedecomunicare.Joculesteprevăzut pentru trei participanţi. În procesul desfăşurăriijoculuiseinsistă,înspecial,asupracomunicăriiverbale,fărăa sevedea(orbeşte),adică fărăabeneficiadeavantajelecomunicării nonverbale. Analizând desfăşurarea comuni-cării, vom fixa strategiile de eşec şi strategiile de succes,pentrualetransferaîncontinuareînsituaţiitrăitepersonalsauprofesional.

DurataActivitateapropriu-zisăpoateduradela30pânăla45min.,iardebriefing-ulînjurde30min.Întregulexerciţiudurează,celpuţin,ooră.

Materiale�necesare- 1pliccubucăţidehârtiedecupate(9)(Tnr.1);

- 1foaiedehârtiecureprezentareasimboluluiT(Tnr.2);

- 1panoudeseparare(seplaseazădouăscaunespatelaspate,obucatădestofăserveştedreptpanoudese-parareîntrescauneastfel,încâtceledouăpersoanesănusepoatăvedea).Observatorulstăînparteastângăsauînceadreaptă,casăpoatăurmăriceledouăjocurişiambelepersoane.

Atenţie.�Încadrulaceluiaşigrup,simbolulTîntregşisimbo-lulTîmpărţitînbucăţinuauaceeaşiculoare.Esteocondi-ţieobligatorieajocului.

Desfăşurarea�joculuiMai multe grupuri sunt formate din trei participanţi: unemiţător,un receptor şi unobservator. Fiecarepersoanăprimeşteinstrucţiunilederigoare.

Grupurilesuntpoziţionate înaşafel, încâtsănusepoatăvedea sauauzipreamult.Nuplasaţi, însă,participanţii în

încăperidiferite,deoarecezgomotulambiantfacepartedinjocşidindificultăţileceţindecomunicare.Animatorulestecelcarestabileştedistanţaîntregrupuri.

Joculesteopritdupăaproximativ30sau45min.Dacăungrupaajunslafinal,poateobservaînliniştejoculcelorlalţi.

InstrucţiuniReceptorul şi emiţătorul vor comunica fără a se vedea.Receptorulprimeştepliculcubucăţiledehârtiedecupate.Emiţătorul primeşteproiecţia simboluluiT. În acest timp,observatorul face notiţe. Odată ce instrucţiunile au fostdate,toţiparticipanţiipăstreazătăcerea.

-Instrucţiuni pentru emiţător şi receptor:Veţiprimimateria-lelenecesare.Emiţătorulîlvaajutapereceptorsăînţeleagăceareînfaţă.Puteţivorbi,darnuaveţivoiesăfaceţisemnesaugesturi.Rămâneţiînspatelepanouluicevăsepară.Res-pectaţicondiţiilejocului.Nuîncercaţisătrişaţi.

-Instrucţiuni pentru observator:Fiţiatentlaceidoijucătorişifaceţinotiţeasuprarespectăriiregulilorjocului.Observaţi,deasemenea,momenteleimportantealeschimbuluidein-formaţii(cuvinteşistrategiiutilizate,modificareaintensităţiiemoţionaleîndiferitemomenteetc.),darnuvăexprimaţiniciverbal,nicipringesturisaumimică,pentrua-lajutapeunul dintre participanţi. Rămâneţi imparţial şi observaţidoaracţiunileîntreprinsedefiecare.

DebriefingLasfârşituljocului,fiecareechipădiscutăceleîntâmplateladouănivele:acţiunişiemoţii.Apoifiecaregrupelaboreazăo listă a factorilor care au contribuit sau, dimpotrivă, auîmpiedicatcomunicarea.Dupăaceasta,toţiparticipanţiifacschimbdeemoţiitrăite,problemeapărute,frustrărisimţiteetc.Înîncheiere,sefaceorecapitulareastrategiilordesuc-cesşiacelordeeşec,cufixarealorpeflipchart.

Strategii�de�succes- Săaveţilabazăoreprezentarecomună(câtebucăţide

hârtiesăfiedecupate,ceculorisăfieutilizateetc.).- Săvăexprimaţiprincuvinteclareşiexacte.- Sădesfăşuraţiocomunicaredelaegallaegalîntre

emiţătorşireceptor.Nuvorbeştenumaiemiţătorul.Şireceptorularedreptulsăpunăîntrebări.Ambiiîşiasumălaegalresponsabilitateapentrurespectarearegulilordejoc.

- Săgăsiţilimbajcomuncucelălalt.- Săapelaţilastrategiidiferite,înfuncţiedeinterlocutor.

Abordaţiproblemaînmoddiferit,dupăîmprejurări.- Săvăîncurajaţireciproc,săadresaţiparteneruluiîntre-

băridetipul:Iţi este clar? Cum te simţi?- Săascultaţiatent,săfiţiconcentratasuprajocului.- Săaplicaţireformulările,precizărileetc.

Strategii�de�eşec- Săvăînchideţiînsine,săvăprogramaţidelaînceput

pentrueşec(Nu cunosc nimic din geometrie.).- Săvăpoziţionaţipepostdeelev(receptor),săvăfie

fricăsăpuneţiîntrebărisausăspuneţicăcevanuvăesteclar.

- Săjudecaţi,săcriticaţi,săaveţiprejudecăţiprivindcapa-cităţileceluilalt.

- Săîntrerupeţicomunicarea,motivândcăaţiînţelesdespreceestevorba,săinterpretaţisausăascultaţidoarparţialinformaţia.

- Săîncercaţisăsoluţionaţiproblemacupropriileforţe,fărăacomunicacucelălalt.

- Săvălăsaţicuprinşidetensiune,stres,zgomot,presiune.- Sărâdeţipeseamaceluilalt,să-lsubapreciaţi.- Săfiţiconvinşicăaţiînţelesinformaţiaşicăcelălaltnua

înţelesnimic,căestetotalnepriceputetc.

6 Imprimaţi forme de T încărcate de pe site-ul Tdh (vezi link-ul în referinţele bibliogra-fice de la sfârşitul manualului)

58

Obiective:

înţelegereacauzelorapariţieiconflictelorşicon-ştientizareapropriilorreacţiişicomportamenteînsoluţionareaconflictelor;

cunoaştereaşiaplicareaetapelordenegociereînvedereasoluţionăriiconflictelor;

capacitateadeaprevenianumitetensiunişicon-flicteîntrecopii,aplicândreguliclareşisancţiuniconstructive.

Mesaje-cheie

Înaintedeapuneînaplicareinstrumenteeficien-tedesoluţionareaconflictelor,esteimportantsăanalizămpropriaistorieînsituaţiiledeconflictşistrategiileaplicatepentru soluţionarea lor.Deobicei, ceamai constructivăstrategiesedovedeşteaficolaborarea.

O simplă problemă poate genera un conflict,dacănuestesoluţionatăîntimputil.Maibine„săservimpeştele”imediat,pentruadescoperilatimptensiunilesauneînţelegerileşialesoluţionapozitiv.

Este necesar totdeauna să separăm problema,careurmează săfie soluţionată,depersoanacarea ge-nerat-o.Deregulă,nupersoanareprezintăoproblemă,cicomportamentuleiînanumitesituaţii.

Soluţionareaunuiconflictcerecompetenţespe-cificedecomunicarenonviolentă:descărcareaemoţiilor,recunoaşterea nevoilor, valorilor şi intereselor fiecăreipersoaneaflateînconflict,formulareacerinţelorcusco-puldeagăsisoluţiaoptimăpentruambelepărţi.

Prevenireaconflictelorîntrecopiinecesităaplicareaunuicadrusecurizat,curegulişiconsecinţeconstructive.

59

Prezentare

1 Expresie extrasă din Negocieri sensibile de George Kohlrieser, 2007. Metaforă in-terpretată în felul următor: Serviţi peştele! La treabă1Curăţiţi peştele, pregătiţi-l şi serviţi-l! Nu-l lăsaţi să se altereze! Cu cât mai repede veţi vorbi deschis despre un conflict, cu atât mai bine vă veţi simţi!

Acestmodulinvităanimatoriişilucrătoriisocialisămedite-zeşisăconştientizezemodalitateadeabordareaconflic-telorînviaţapersonalăşiceaprofesională.Esteimportantsăoferimspecialiştilorrespectiviinstrumenteledebază,cevorcontribuilaogestionarecalitativăaconflictelorladife-ritenivele:întreadulţi,întrecopiişiîntrecopiişiadulţi.

Termenulconflict facepartedinvocabularulnostruzilnic:îl întâlnimînmass-media,lanivelinternaţionalsauînviaţacotidiană.Esteunfenomennaturalşipartecomponentăarelaţiilorumane.Înmajoritateacazurilor,conflictul începedelaproblemesautensiuniceaulabazăopiniidivergenteşi/sauneînţelegeri,cauzatedeocomunicaredificilă.Dacăcauzeleenumeratenusuntabordaterapidşidirect,situaţiariscăsădegenerezeşisăducălaconflict.Conflictulpoatefiprovocatdinmaimultemotive:undezacordasuprava-lorilor,orelaţiedistrusăsauopierderemaigreuaccepta-tă,indiferentdenaturaei.Deseoriconflicteleneglijatepotprovocadeteriorarearelaţiilor.Alteori,deşiconflictelesuntsoluţionate,opersoanăvacâştigaşialtavapierde.Gradulde intensitate poate evolua de la un conflict latent pânălaafirmaţiicalme,apoiladispută,hărţuire,ceartă,violenţăfizicăsauchiaromor.Esteimportantsăconştientizămcâtmairepedesituaţia,pentruaintervenicumijloaceadecvateuneisoluţionăripozitive.

Frica de conflict este foarte răspândită şi, în majoritateacazurilor,doar ideeaunuiconflictpoateprovocadispute,agresivitateşichiarură.Teamadeacompromitesaudeadistrugeorelaţienereţine,deseori,delaînfruntareaunuiconflict.Înaceeaşiordinedeideiseînscriefricadeafires-pins, frica de ranchiună, frica de consecinţe, frica de a fiumilit.Cucâtmaimultamânămsoluţionareaunuiconflict,cu atât mai mult acesta se agravează. Fără a întreprindeceva,riscămsădevenimostaticiidorinţeideapăstraoapa-rentăarmonieînrelaţii,realitateafiindcutotulalta.

Înmajoritateacazurilor,evadarea sauagresiunea sunt re-acţiifireşti.Atuncicândfricaestedepăşită,estebinesăîn-cercămsăprivimconflictuldreptoprovocare,oproblemă

cetrebuierezolvată,ooportunitatedeschimbarepozitivă,oenergiedecreativitateşideangajament.Pentruareuşiacestlucru,vomanalizasituaţiaşivomdeterminastrategiaadaptată, specificând obiectivul sau relaţia care conteazămai mult: dominarea,� evitarea,� concilierea,� colaborarea�sau�compromisul.Înfuncţiedecaz,fiecaredinabordărileenumeratepoatefiadecvată.Totuşi,înmajoritateacazuri-lor,colaborareareprezintăstrategiaceamaiconstructivă.

Cunoaştereaetapelor�de�negocierenuestemaipuţinim-portantădecâtconştientizareamizeişiproprieiviziuniasu-praconflictelor.Soluţionareapozitivăaconflictuluinecesităiniţierea unei comunicări care ar contribui la înţelegere,respectşipace.Totodată,trebuiesăsesizămsemneleunuipotenţialconflict,să-lfrânămcâtmairepede,săabordămcomunicareaîntr-oformănonviolentă,sănegociemsoluţiicarearţinecontdenecesităţiletuturor,săexprimămunrespectreciproc.

Soluţionarea unui conflict şi competenţele de negocieresuntimportanteînoricecontext,darînspecial,îndome-niulrelaţiilorumane,deoareceaici,deseori,neconfruntămcusituaţiifoartestresanteşitensionate.Contextulrespec-tivsolicităoatenţiedeosebită,totaşacaşiistoriafiecăreipersoaneantrenateînconflict.Trebuieluateînconsidera-ţie genul persoanei, etnia, convingerile religioase, valorileîmpărtăşiteetc.

O�sugestie„Serviţipeştele1înaintedeasealtera....şiprofitaţideplăce-reaunuiprânzîncomun!”Ceeacearînsemnasăcontribu-iţifărătergiversarelasoluţionareaunuiconflictîntrecopiişisădiscutaţi,fărăavăintimida,cupersoanaînrelaţiacucareaintervenitoanumitătensiune.

60

1.�Un�mic�exerciţiu.�Reacţii şi strategii în situaţii de conflict�(20�min.)Plasaţiînmijloculsăliiunscaunsauunaltobiectcearreprezentaconflictul.Rugaţiparticipanţiisăsegândeascătimpdeunminutlacon-flictelecucareseconfruntă.Apoi,perând,persoanelesepoziţioneazăînfuncţiedeconflictulîncaresuntimplicaţi(laoanumitădistanţă,cuspatele,cuunpiciorpescaunetc.).Fiecareparticipantexplicăpoziţiaaleasă.Descrieţireacţiileposibiledeevadare,deagresivitatesauindiferenţă.Definiţistrategiilededominare,decolaborare,deevitare,deconciliereşidecompromis.Caracterizaţisuccintcomportamen-telerespectiveşivorbiţidespreavantajeleşidezavantajeleacestora.Poateficonsideratuncomportamentmaibundecâtaltul?

2.�Discuţie.�Definiţia şi caracteristicile conflictului�(15�min.)Iniţiaţiunbrainstormingdespreceeacereprezintăunconflict,lacarevorparticipatoţimembriigrupului.Notaţicuvintelecareaparspon-tan.Luândcabazăideile-cheieexprimate,elaboraţidefiniţiatermenuluiconflict.Rugaţiparticipanţiisărelatezediferiteexempledeconflict,dinpropriaexperienţăsaudinexperienţaaltora.Apoifixaţiexempleledeconflicteanalizateşigrupaţi-leconformeşalonării(intrapersonal,interpersonal,pânălanivelinternaţional)sauaintensităţii(deladispută,pânălaomor).Discutaţidesprecauzelecaregenereazăconflictele.Determinaţitipuriledeconflictabordateînacestmodul:interpersonal,întreadulţisauîntrecopii.

3.�Joc�de�rol.�Etapele de negociere�(1�oră)Povestiţiistoriacelordouăsuroricarenupotîmpărţioportocalăşicereţipărereaparticipanţilor.Primul joc de rol.Rugaţiparticipanţiisăsegândeascătimpde5minuteladouătipuridesituaţiideconflictdinviaţapersonală.Unadinsituaţiitrebuiesăimplicedoiadulţiînconflict(unuldineivafianimatorul).Adouasituaţievaimplicaînconflictdoicopii,avându-lpeanimatorîncalitatedemediator.Sceneledeconflict,deznodămintelerespectivevorfiprezentatedeparticipanţi.Dupăfiecarescenăinterpretatăseorganizeazăundebriefing.Comentaţisituaţiileprezentateşimoduriledesoluţionareaconflictelor(30min.).Notaţipeflipchartşiexplicaţietapeledenegociereînregistrate(15min.).Al doilea joc de rol.Câtetreisaupatrumembridinfiecaregrupaplicăetapeledenegociereînunadinceledouăsituaţii,întimpceoper-soanăestepepostdeobservatorşifacenotiţe.Feedbackcutoţiparticipanţii.S-auprodusanumiteschimbări?Încemod?Dece?Dacădispuneţidetimp,faceţischimbderolurişidesituaţii(30min.).

4.�Discuţie.�Prevenirea conflictelor între copii�(25�min.)Iniţiaţiodiscuţiecutoţiparticipanţiidespreconflictelespecificecopiilor.Enumeraţicauzelemaidesîntâlnite:luptapentruunlocdelider,frustrările,gelozia,regulinerespectateetc.Demonstraţiunexempludecazdintr-unjoc,încareregulilenusuntrespectateşisancţiuneaconstăîneliminareadefinitivăacelui,careagreşit.Cepoateproduceoastfeldepedeapsă?Cevorînvăţacopiiidupăaplicareaacestuitipdepedeapsă?Înechipeacâtetreipersoane,elaboraţiolistăderegulipentruungrupdecopiicaredesfăşoarăoanumităactivitateşiolistădesancţiunisauconsecinţeconstructive,încazulîncălcăriiregulilor.Apoidiscutaţiîmpreunăşifaceţischimbdeopinii.

Unscaunsauomasăînmijlo-culsălii.Fişa-resursăApeflipchart.

Fişa-resursăB.

Fişa-resursăC.

Pregătiţidin timpcâteva situ-aţii, pentru a apela la ele, încazulîncaregrupulnuvaaveaidei.

Fişa-resursăD.

61

Esteinteresantsăcunoaştemşisă înţelegempropriilere-acţii,strategiişicomportamentetipiceînsoluţionareacon-flictelor,deoareceestestabilitcăunelesuntmaieficientedecâtaltele.Opersoană,aflatăîntr-osituaţieconflictuală,are reacţii diferite. Foarte repede, însă, înmod instinctiv,gestionareasituaţieiestepreluatădecreierulnostrurep-tilian(instinctul),carenucunoaştedecâtdouămoduridereacţie: evadarea sau atacul.Deşi esteposibil şi al treileamoddereacţie–indiferenţa.Încontinuarevomvedeacâtdeimportantestesăînvăţămamanifestacomportamentemaievoluate,careimplicănegociereaşicolaborarea.

Gestionareapozitivă şi constructivă a unui conflict impli-căcunoaştereagestionăriiemoţiilortrăiteşianalizaadouădimensiuni fundamentale: obiectivul� dorit� şi� relaţia� cucealaltăpersoană.Trebuiesănepunemîntotdeaunaîntre-barea:caresuntnecesităţilelegatedesituaţiarespectivăşicarevafibeneficiul.Ceestemaiimportant:obiectivuldoritşisarcinaceurmeazăafirealizatăsaurelaţiacupersoanasaupersoaneleimplicate?Menţinerearelaţieiestemaiim-portantădecâtobţinereaunuilucru,aunuibeneficiu?Sau,poate,ambeledimensiuniauaceeaşi importanţă?Conşti-entizareaaceastaestefundamentalăpentruaacţionaulte-riorînmodulcelmaiadecvatsituaţieidate.Dacănuvedemo recompensă reală sau un beneficiu, „servirea peştelui”poatedeveniun lucruneplăcut,carepoatedemoraliza înconfruntareacevaurma.Şidincontra,dacăconsiderămcărelaţiasauobiectivulmerităsăfiemenţinute,vomgăsiresursepentruaneaşezalamasadenegocieri.

Modelul prezentat schiţează cinci comportamente carese manifestă deseori în situaţii de conflict. Observăm căstrategia de colaborare iacelmaimult încalculambeledi-mensiunicesereferă lasarcinăşi larelaţie.Şidincontra,evitarea colaborării nusoluţioneazănimicşinuaducebene-ficii.Întreacestedouăcomportamenteseaflăcompromisul carepermitesăfiegăsitcentrulperfectîntresarcinăşire-laţie.Comportamentulbazatpedominaţieneglijeazărelaţiaînfavoareaobiectivului,întimpceconcilierea ţinecontdoarderelaţieşinupuneaccentulperezultatulfinalalacesteia.

Atenţie. Ceamaibunăopţiuneînsoluţionareaconflictelorarficolaborarea,darşicompromisul,cuexcepţiacazurilor,cândmizeleşianalizaconflictuluinecesităoaltăstrategie.

Dominaţie: Aceasta sau nimic. Satisfacereapropriilorintereseîndetrimentulintere-

seloraltora,luptapentruputere.Conflictulnupoatefisoluţionatdacăambelepărţiutilizeazăaceastăstrategie.

- Provoacăranchiunăşidorinţăderăzbunare,distrugerelaţiişiînjoseştealtepersoane.

Evitare: Mă voi gândi la aceasta mai târziu. Modalitatediplomaticăpentruaevitadiscuţia,retrage-

readintr-osituaţieameninţătoare.- Riscderuptură,deoarecenuseţinecontdemizele

importante.Conciliere: Eu accept tot ce doreşti. Scopulestedeaceda;tendinţadea-şisacrificaproprii-

leintereseînavantajulaltora.+ Favorizeazăoambianţăarmonioasă.- Darpoateprovocapersoaneicarecedeazăşisenti-

mentuldeinsatisfacţieşiciudă.Saupoatesăaparăcaungestdeslăbiciune.Conflictulpoatereapăreamaitârziu.

Compromis: Să facem o înţelegere. Căutareauneisoluţiicarearsatisfaceambelepărţi;

schimbdediferenţe,concesiireciproce.+ Găsirearapidăa„mijloculuideaur”.Compromisuleste

utilcândpărţileauoputereegalăşiscopuritotaldife-rite.Toţivoraveadecâştigat,darşidepierdut,într-omăsurăneînsemnată.

- Oferă,însă,soluţiipuţincreative;provoacărelaţiidepiaţă.

Colaborare: Două minţi judecă mai bine decât una singură. Dorinţadealucracuparteaopusă;căutareadesoluţii,

cândmizelesuntpreaimportante,pentruaacceptauncompromis.Colaborareaesteceamaibunăsoluţiepentrutoţişiimplicăunînaltgraddeantrenare.

+ Maimultăcreativitateînsoluţionareaproblemelor;consolideazăechipaşiamelioreazărelaţia.

- Consumă,însă,timpşienergie.

2 Adaptat după Thomas şi Killman, Conflict Mod Mijloc,1972

Fişa-resursă A Diferite comportamente în soluţionarea conflictelor2

Dominaţie

Evitare Conciliere

Compromis

Colaborare

Relaţie

Obiectivul dorit

62

Fişa-resursă B Definiţia şi caracteristicile unui conflict

Definiţie3

“Conflictul poatefidefinitcaodiferenţădeopinii,devaloriîntredouăsaumaimultepersoanesaugrupuri,careseaflăîntr-ostaretensionatădeemotivitate,deneînţelegereşideopoziţie.Conflictulapareatunci,cândrelaţiaestedeterio-ratăsaulipseşte.”

Divergenţeleşineînţelegerilecarepotdeclanşaunconflictsuntmultiple:divergenţedeobiective,deinterese,deva-lori,destiluridecomunicare,diferenţedestatut,insecuri-tate,rezistenţălaschimbărietc.

Unconflictascundedeseoriopierdere:pierderedeata-şamentfaţădepersoane,pierderedeteritoriu,derol,deidentitate,desens,decontrol(sentimentuldeafidepăşit).Este,înegalămăsură,importantdeaconştientizaneînţe-legereasauneînţelegerileşidearecunoaşteemoţiilecaresuntlegatedepierderi.

Pentruasoluţionaunconflict,trebuieluateînconsiderare,înprimulrând,valorile împărtăşitedefiecare.Acesteva-loripotavealabazăemoţiilegatedetrecutsaupotamintidesuferinţeanterioare.Esteprimordial,aşadar,creareaşimenţinerea relaţiei cuopersoană saucumaimulteper-soane,depăşindsituaţiaceseparăşisentimentelenegativecarepotfiînacelmoment.

Caracteristicile�unui�conflict

Măsurileîntreprinsepentrusoluţionareaunuiconflicttre-buie să corespundă nivelului conflictului. Este importantsădefinimdelabunînceput,dacăsuntemimplicaţiîntr-unconflict,suntemmartoriaiconflictuluisauneasumămroluldemediator.Conflictulpoatefipersonalsauprofesional.

Eşalonarea unui conflict poate varia de la intrapersonal (contradicţiile persoanei cu sine însuşi) la interpersonal(între două şi mai multe persoane), apoi intragrupal sau

intergrupal(încadrulunuigrupsauîntremaimultegrupuri)şiinternaţional.

Intensitatea poatevariadelafazalatentăpânăladeclaraţiicalme,dispute,ofense,chiarhărţuire,loviturişiomoruri.

Trebuiesăştimcăexistămaimulteetape pentrucaositua-ţiesăsetransformeînconflict.Deseori,totulîncepedelaosimplădiferenţădeopiniiîntredouăpersoane.Aceastădi-ferenţăcreeazătensiunişiprobleme,darodiscuţiedeschi-săarputeasoluţionacazul.Dimpotrivă,diferenţadeopiniisevatransformaînconflict,dacăpersoaneleimplicatenucautăînţelegereşiinsistăasuprapunctuluidevederepro-priu.Maimultdecatatât,situaţia încareacestepersoaneîncearcăsăseconvingăunapealta,vageneraunpotenţialconflict.Anumelaaceastăetapăsuntnecesarecompeten-ţedesoluţionareaconflictului.

Estenecesardeafacedeosebireîntre:- odiferenţădeopiniedesprecarepoţivorbi,deoarece

fiecarearedreptulsăgândeascădiferit,săaibăpropriaopinieşi,înacelaşitimp,săseînţeleagăcualţii;

- oproblemăcarepoatefirezolvatăprinintermediuldi-aloguluişiadiscuţiei;însă,dacăproblemavafiignorată,sevatransforma,probabil,într-unconflict;

- unconflictcarereprezintăurmătoareaetapăauneiproblemenesoluţionatesauprostgestionate.

3 După George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 2007

63

Fişa-resursă C Etapele de negociere

Două surori se ceartă pentru o portocală. Portocala este a mea. Eu am nevoie de ea! zice una din ele. Nu, eu am şi mai mare nevoie de ea, este a mea! zice cealaltă.

Ceveţifacedvs.?

Intervine mama acestor fetiţe, taie portocala în două părţi egale şi dă câte o jumătate fiecăreia. Una din surori curăţă portocala, aruncă coaja şi mănâncă portocala. Cealaltă curăţă portocala, aruncă conţinutul şi păstrează coaja, deoarece vrea să facă din ea dulceaţă.

Carearficoncluziadvs.?

Soluţionarea conflictelor copiilor are o dimensiune totaldiferită, pentru că trebuie să ţinem cont de imaturitatealorîncazulgestionăriiemoţiilorşi,înconsecinţă,aconflic-telor.Ştimcăascultareaactivăşicomunicareanonviolentăpresupunecompetenţecomplexe.Înacestaspectcopiiiaunevoiedemodelepozitivedinparteaadulţilorşidesusţi-nereîngestionareaconflictelor.Comportamentulobraznicsauagresivitateacronică launcopilconstituiemanifestareauneinecesităţinesatisfăcute.Dacăunuicopilîilipseşteatenţia,recunoştinţasauafecţiu-nea,elvaprovocamultmaiuşorconflicte,pentruaatrageatenţia,darovafaceîntr-unmodnegativ.

Observaţisituaţia,analizaţicontextulşi încercaţisă înţele-geţi motivele acestui comportament, adresând� întrebăriîntr-unmodadaptat.Odatăceemoţiileşinecesităţileaufostexprimate,esteposibilsăcăutaţi încomuno�soluţie�pozitivă�care�ar�conveni�tuturor.

Etapele�de�negociere4

Acesteetape suntvalabile în cazul în carepersoanaesteimplicatănemijlocitîntr-unconflictsaudacăestemediato-rulunuiconflict.

1.� Crearea�unor�relaţii întreceledouă părţi.Găsireaaspectelorcomune,chiardacăacesteareprezintăsursaconflictului.Căutareaunuialiat,nuaunuiinamic.

2.� Separarea�persoanei�de�problemă.Nupersoanaesteproblema,ciacţiuneasaucomportamentulacesteia.Separaţi,aşadar,fapteledeemoţii.

3.� Comunicarea�respectuoasă.Respiraţiprofund,schimbaţi-văpoziţia,aşezaţi-văfaţăînfaţă,priviţi-văunulpecelălalt,expuneţipropriulmesaj,evitaţijudeca-ta,evitaţisăfaceţipresiuni,fiţiresponsabilideceeacesimţiţişideceeacespuneţietc.

4.� Exprimarea�emoţiilor.Examinaţisituaţiaşiobservaţi:Cum percepe fiecare problema? Ce simte fiecare? Ce gân-duri pot fi considerate drept gânduri de judecată? Ambele părţi îşi asumă responsabilităţile? Ce temeri există? Ambele părţi manifestă rezistenţă, se justifică? Mesajele sunt auzite şi acceptate reciproc? Cineva se simte agresat sau este în defensivă? De ce? Este posibilă schimbarea opiniei unuia despre celălalt?

5.� Identificarea�necesitaţilor�fiecăruia.�Care sunt necesi-tăţile reale şi profunde ale fiecăruia? Sunt ele compatibile sau nu? De ce?

6.� Căutarea�unei�soluţii�pozitive.Elaboraţiolistăatutu-rorsoluţiilorposibile,introduceţiopţiuninoi,creativesauneordinare.Înlăturaţiopţiunileinacceptabilepentruopartesaualtaşinegociaţiosoluţie,carearsatisfaceambelepărţi:soluţiacâştigător-câştigător.

7.� Încheierea�unui�acord. Elaboraţimetodeledeaplica-reasoluţiei.Ajungeţilaunacordreciproc,pentruafinalizanegocierea.Dupăoanumităperioadădetimp,verificaţivaliditateasoluţiei.Încheiaţirelaţiasauconti-nuaţi-opeonotăpozitivă.

Oambianţăde securitate şide încredereesteprimordi-ală pentru procesul de negociere. Dacă există judecatăsaunegativitate,esteimportantsărecunoaştemacestfapt(Simt că judec. sauSimt că judecaţi în acest moment.)şisăexprimămacceptarea(Văd că nu te simţi prea bine şi te înţe-leg perfect.).Dacăunadintrepărţinuseaflăpepoziţiadeacceptare,cealaltăvarămâneîndefensivă.

Putemconsidera soluţionareaunui conflictdrepto tran-zacţie,oînţelegerereuşităşirespectuoasă,dincarefiecareobţinepropriileavantaje.Încontextulrespectivsevorevitapresiunile,jocuriledeputeresaumanipulările.Căutareaconsensului încadrulgrupuluiesteunmomentfoarteimportant.Spredeosebiredevotare,dupăcareră-mâne o minoritate nemulţămită, consensul reprezintă oluare de decizie care respectă opinia fiecăruia. Faptul căfiecare se simte auzit şi respectat contează celmaimult.Luareadecizieidecătreîntregulgrup,carearsatisfaceinte-reseletuturor,areavantajuldeanuconstrângepenimeni,daracestprocesnecesitătimpşiflexibilitate.

4 Adaptat după George Kohlrieser, Negocieri sensibile, 2007 şi după Michel Claeys Bouuaert, Practica emoţională: învăţarea relaţiei şi comunicării juste, 2008

64

Înaintedeaabordasubiectulgestionăriiconflictelorcuco-piii,estenecesarsăvorbimdespredisciplina�pozitivă,carepresupunereguli şi sancţiuniconstructivepentrupreveni-reapotenţialelorconflicte.Pedeapsanuestedecâtocon-secinţăastrategieideeşec,comparatăcuunjocdeputere,caremizeazăpeameninţare şi frică.Celemai interesantestrategiieducativesuntacelea,carevalorificăşiconsolideazăîncredereaşistimadesine,oferindperspectivenoi.Acestestrategiicontribuielaconstruireauneirelaţiirespectuoasecucopilul,recunoscându-ivaloareaşimotivându-lînacţiuni-lesale.Dacăexistăoproblemă,estemaibinesăgăsiţitimpşisădiscutaţi,decâtsărecurgeţilaameninţărisaupedepse.

Elaborarearegulilordefuncţionareîncadrul�grupului�esteunmoment important. Înprealabil, animatorul împreunăcucopiiielaboreazăşinegociazăregulilerespectivecare,încazulîncălcăriilor,voratragedupăsinesancţiunisauconse-cinţecunoscutedintimp.Sancţiuniletrebuiesăfacăpartedintr-oînţelegere,deoareceoricejocsauactivitatedegrupnecesităstabilireaunoranumitereguli.Deseori,nerespec-tarearegulilorducelaexcludereadinjocsaudinactivitate.Pentrucopilşipentrugrup,alegereastrategiilorconstructi-vevafialegereaceaoptimală.

Propunem în cele ce urmează un exemplu de reacţie întreietape:

- Înaintedeaaplicaosancţiune,trebuiesăoferimcopi-luluiposibilitateadea-şireexaminacomportamentul.Îivompropunesăpărăsească,pentruuntimp,joculsauactivitateaşisă-şianalizezepropriile-iacţiuni.Apoisădecidăsingurasupramomentuluicânddoreştesărevinăprintrecolegi.

- Lasfârşitulactivităţii,înmodsistematic,animatorul,împreunăcucopilulsaucucopiiivizaţi,trebuiesădis-cutefiecarecomportamentcareaprovocatîncălcarearegulilor.

- Dacă,totuşi,sevoraplicasancţiuni,eletrebuiesăfieacceptabileşisănujigneascăcopilul.Sancţiuneaaredreptobiectivprimarcreareacondiţiilorpentruobunădesfăşurareaactivităţiiorganizateşinupedep-sirea,descărcareafurieisaurăzbunarea.Înfuncţiedecomportamentulcopilului,îiputempropuneoactivita-tecareîivapermitesăsedebarasezedesurplusuldeenergie(săalergedemaimulteoriînjurulterenului,săfacăsărituricucoardaetc.).Înaltecircumstanţe,poatefiaplicatăosarcinădeinterescomun(curăţenia,aranjarea,reparaţiaechipamentuluietc.).

Aceastănegociereşistabilirearegulilorşiasancţiunilorne-cesităunanumittimplaînceputullucruluicuungrupnou.Maitârziu,însă,eforturiledepusevorfipedeplinjustificate,deoarecevorfievitateconflicteleprovocatedeuncom-portamentneadecvat,defrustrări,deneînţelegerisaudeagresivităţi. Deseori conflictele între copii apar din cauzaunei necesităţi sau din cauza unei dorinţe comune (min-gea,rolulîntr-unjocetc.).Animatorultrebuiesăfieatentlaacestereacţiişisăleanticipeze,prinaplicareadereguli.Deexemplu,sănotezecineajucatunanumitrolşisăprevadăcineîlvainterpretadataurmătoareetc.

Strategii�de�succes- Vreaucacopiiisăînţeleagăceînseamnănonviolenţa,

politeţea,afecţiunea,respectuldesineşirespectulfaţădeceilalţi,adică,competenţelevieţii.

- Reacţioneztotdeaunagândindu-mălasoluţiipeter-menlung:dacăcopilulîşivadezvoltaautodisciplina,înviitorelvaputeagestionasituaţiidificile.

- Explicînmodclaraşteptările,regulileşilimitele.- Cautsoluţiaşinuvinovatul.- Nurecurglapedepse,deoarecepedepselesuntjocuri

deputereineficiente.Negociezsancţiunijuste,încadrulunorînţelegericlare.

- Dacă,spredeosebiredeperioadaanterioară,uncopilestepermanentagresiv,cautsă-iînţelegcomporta-mentul,discutândcuelşi/saucupărinţiilui.

- Dacăuncopilsejoacăsauacţioneazădeliberatdeunulsingur,introducoregulăsuplimentară,caresolicităcooperareîntimpuljoculuisauactivităţii.

Strategii�de�eşec- Cautvinovatulşiîlpedepsesc.- Considercăeducaţiasereduceladisciplinăşiefort.- Suntconvinscăcelmaiimportantlucruestedeacâşti-

ga,deadomina,deafiprimulşicelmaiputernic.- Permitcopiilorsăfacăceeacevorei.- Nuexplicniciodatăcaresuntlimitelesaucaresunt

aşteptările.- Reacţionezpetermenscurt,lamoment,fărăapreve-

deaacţiunipetermenlung.- Excluddinjoccopilulcarenurespectăregulile.- Înlăturdelaactivitatecopilulcareşi-alovitcolegul.- Pedepsesccopilulcarenuvreasă-şifacătemelepentru

acasă,obligându-lsăscriede200ori:Sunt un elev răuşi un leneş.

5 Save the Children, Joan E. Durrant, Disciplina pozitivă: ce este şi cum s-o faci, 20076 Adaptat după Michel Claeys Bouuaert, Practica emoţională: învăţarea relaţiei şi comunicării juste, 2008

Fişa-resursă D Prevenirea conflictului cu copiii. Disciplina pozitivă.5 Sancţiuni constructive6

65

66

Obiective:

înţelegereadiferitorrolurialeanimatoruluişicom-petenţelornecesarepentruafiunbunanimator;

cunoaştereacalităţilorpersoaneiceareleadershipşiaplicareaînactivitatealidearship-ului;

identificareapropriuluistildeleadershipşiaplicareaînactivitateadiferitorstilurideleadership.

Mesaje-cheie

Rolulunuianimatorecomplexşinecesităunni-velînaltdecompetenţepersonale(autocunoaşterea),so-ciale (relaţiile cu anturajul), metodologice (metodele deanimare),tehnice(cunoaştereaactivităţilor),precumşioexperienţăbogată.

Animatorulexercităroluldeeducatorcândasistăcopilulîndezvoltareafizicăşipsihosocială,cândareore-laţieputernică(afectivă)cucopilulşistabileştelimiteclare(normativul).

Unanimatorcareareleadershipştieîncedirec-ţievreasă-şiorientezegrupul,fixeazăobiectiveadaptateşi dispune de abilităţi necesare pentru a le realiza, estemotivatşicreeazărelaţiicugrupulsău.

Unanimatorbunareabilităţicare-ipermitsăva-riezestiluriledeleadership(vizionar,deafiliere,democra-tic,deacompaniere şi, rareori, coercitiv şiperseverent),înfuncţiedegrupulcucarelucreazăşiderezultatelecaredoreştesăleobţină.

Un bun animator trebuie să ştie să aleagă mo-mentul potrivit, pentru a delega leadership-ul, în scopeducativ,unorcopiidingrup.

67

«Adevăratul lider nu este obligat să conducă. E suficientdoarsăindicecalea.»HenryMiller

Funcţiadeanimatorreprezintăoprovocarecomplexă,darîn acelaşi timpaduce satisfacţii, deoarece cuprindemulti-plefaţete.Casădeviiunbunanimator,trebuiesă-ţiasumidiferiteresponsabilităţişiroluri,atâtdeeducator,câtşidepedagogşiorganizator.Încalitatedeeducator,animatorulghidează copiii, îi ajută să facă alegerea potrivită, creeazărelaţii cu ei, îi încurajează, în cazdenecesitate, stabileştelimiteclareşiinstaureazăodisciplinăpozitivă,cândregulilenusuntrespectate,gestioneazăconstructivconflictele. Înposturădepedagog,animatorularenevoiedecompeten-ţetehniceşicunoştinţe,astfelîncâtsăadaptezeconţinutuljocurilorşialtoractivităţivârsteicopiilor. Iarîncalitatedeorganizator,animatorultrebuiesăaibăcapacitateadeor-ganizarealogisticiişiamaterialelor,săpoatăgestionatim-pulşispaţiuldisponibil,respectândnormeledesecuritate.

Lucrulcucopiiicareseaflăînsituaţiidevulnerabilitatecon-stituieoresponsabilitatedeosebită.Animatorii trebuiesăştieexactcumsăsecomporteîncazurimaidificile.Dese-ori,eiconsiderăcătrebuiesăcompensezepierderileşigre-utăţileprincaretreccopiii,oferindu-lemaimultălibertateşi afecţiune sau, din contra, dându-le mai multe indicaţii.Animatoruluităcăcopilularenevoiede limiteclare(ne-voinormative),pentruasedezvoltaîntr-unmodarmoniosşi, înacelaşi timp,deoatenţiedeosebită(nevoiafective).Pentruasusţinecopiiiînprocesuldedezvoltare,deevolu-are,deînvăţare,animatorultrebuiesădispunădemultiplecompetenţe:personale(autocunoaştere),sociale(relaţiicuanturajul),metodologice (metode de animare) şi tehnice(cunoaştereaactivităţilor).Altecalităţiindispensabileunuianimatorarfi:flexibilitatea,integritateamorală,capacitateade a lua decizii, temperamentul stabil şi simţul umorului.Acestecalităţipermitanimatoruluisăcorespundărigorilornecesarepentruorganizareaactivităţilorcucopiii.

Unanimator are şi funcţiade liderde grup.Este impor-tant,însă,săfacemdeosebireîntreafilider,adicăafişef,şiaavealeadership,adicăaaveacapacitateadeainfluenţagrupulînscopulatingeriiunuiobiectiv.Roluldelider esteatribuituneipersoanecareareautoritaterecunoscutăşidecarefaceuzîntimpulactivităţii.Capacitateadeleadershipnecesităcurajşiabilităţi,carepotfipreluateperânddedi-feritepersoanedinacelaşigrup,pentrurealizareascopuluicomun.Unliderbuntrebuiesăaibăleadership.

Animatorulareroluldelider,deşefalgrupului,deghid,deautoritatelegitimă,însăeltrebuiesă-şidezvolteşicalităţiledeconducător,adicăsăaibăcapacitateadeainspiracopiii,dea-iîncurajaşidea-ighidaînrealizareascopurilor,creândrelaţiiputerniceşidurabile.Eltrebuiesăaibăoreprezenta-re clarăcedirecţievaurmaîmpreunăcucopiii.Dacăestemotivatşimulţumitdepropriaactivitate,dacădispunedecompetenţelenecesare,implicareasaîncalitatedeanima-torvaficompletă.Dinpunctdevedereeducativ,esteim-portantsăştiesăcedeze,uneori, leadership-ulunuicopildingrup.

Sunt cunoscute şase stiluri de leadership, adică şase mo-dalităţidea-iinfluenţapealţii,înfuncţiedepersonalitateafiecăruianimator.Modalităţilerespectivetrebuieaplicateînfuncţiedesituaţieşiderezultatelescontate.Acestestilurisunt:� vizionar, de� afiliere, democratic, de acompaniere,perseverent şi coercitiv. Ultimele două stiluri pot aveaefectnegativ,dacăseaplicăpreafrecventsauoperioadămaiîndelungată.

Prinprismainfluenţeipozitiveaacestorstiluriasupracopi-ilor,animatorulvaînţelegemaibineabordareapsihosocialăînactivitateasacotidiană.

O�sugestieNuconfundaţinoţiuneadelidercuceadeaavealeader-ship.Existăşefifărăcalităţideleadership.Aceştiadauordi-neşiinspirăteamă.Dacăveţidadovadădeleadership,gra-ţiecalităţilorpecareleposedaţi,ainteligenţeişicalităţilorsufleteşti,veţiputeaasistacopilulpecaleaindependenţei,îi veţi consolida încrederea în sine şi veţi deveni una dinbazelesaledesiguranţă.

Prezentare

68

1.�Misiunea�grupului.�Triunghiul orbilor�(60�min.)Înfuncţiedemărimeagrupului,lucraţicudouăsubgrupuriacâte8persoanemaximum,saucuungrupdemaximum10participanţiactivişişaseobservatori.Esteimportantcanumărulobservatorilorsănudepăşeascănumărulparticipanţiloractivi,deoarecevorfinumeroaseinteracţiunişigestionareadebriefing-uluivafidificilă.Pentrumaimultedetalii,consultaţiFişa-resursăA.

2.�Discuţie.�Funcţionarea leadership-ului�(15�min.)Întrebaţiparticipanţiicareestediferenţaîntreliderşileadershipşicereprezintă,înviziunealor,unleadershipeficient.Descrieţiîmpreunămodeluldeleadershipşiceletreipărţicomponentealelui.Prezentaţiexempledecazuriconcrete.

3.�Joc�de�rol.�Stiluri de leadership (45�min.)Întrebaţimembriigrupuluicestilurideleadershipcunoscşicereprezintăacestestiluriînviziunealor.Notaţiceleexpusepeflipchartşiîncheiaţidiscuţiaasupracelorşasecategorii.Apoi,formaţipatrusubgrupuri.Fiecaresubgrupprimeştecâteosituaţiepecaretrebuiesăoînsceneze,adoptândcelmaipotrivitstildeleadership.Dupăprezentareafiecăreisituaţii,faceţiunscurtfeedback(25min.).Discutaţiîncomuntabelulcuceleşasestiluri(10min.).Apoisolicitaţivoluntari,pentruaînscenasituaţiaB,aplicânddouăsautreistiluri,laalegere(înfuncţiedetimpuldisponibil).Acestlucruvăpermitesăînţelegeţică,înfuncţiedesituaţie,unelestilurisuntmaimultsaumaipuţinadecvate.Dupăfiecarejocderol,faceţiunfeedbackşidiscutaţistilulfiecăruia(10min.).

3.�Lectură�individuală.�Atitudinile animatorului�(la�domiciliu)DistribuiţiFişa-resursăEcucelezeceatitudiniadecvatealeanimatorului.Acesteavorfiexaminateacasăşi,eventual,discutate înziuaurmătoare.

Fişa-resursăA.

Fişa-resursăBpeflipchart.

Fişa-resursăDpeflipchart.Situaţii din Fişa-resursă C pefoiţemicidehârtie.

FotocopiaFişei-resursăEpentrufiecareparticipant.

69

Fişa-resursă A Misiunea grupului. Triunghiul orbilor

Durata�30min.pentruactivitateşidouăreprizeacâte15min.pen-trudebriefing,încazulcândvorfidouăgrupurideobser-vatori.Sau30min.,dacăvafiunsingurgrupdeobservatori.

Materiale�Ofunie(saudouă)cu lungimeade30metri, înnodată lacapăt,unfularperpersoană,pentruase lega laochi,unceassauuncronometru.

Desfăşurarea�Găsiţiunspaţiusuficientdemare, idealarfisăfie înaerliber. În funcţie de mărimea grupului, divizaţi-l în douăsubgrupuri(acâteoptpersoanemaximum).Dacăaveţiuncoformator,fiecarevagestionacâteungrup,atâtîntimpulexerciţiului, cât şi în cadrul debriefing-ului. La încheiereaactivităţii,puteţipropuneunschimbdeimpresiiîntream-belegrupuri.Dacănuestealdoileaformator,puteţialegeîntredouăopţiuni:- două grupuri active concomitent:Înprealabilveţiselecta

doivoluntaricarevorprimianumiteinstrucţiuni.Fiecaredintrevoluntarivaobservaungrup.Grupurilevorrămânelaoanumitădistanţăîntreeleastfel,încâtsănuderanjezecomunicarea,darînaşamod,încâtsăpoatăfiobservatedecătrevoluntari.Voluntariipotaplicapenalizări,dacăestenecesar.

- un grup activ şi observatori:Puteţilucracuoptsauzecepersoanemaximum,ceilalţimembrivorfivoluntari,pentruaobservaactivitatea.Fiecarevoluntarvafires-ponsabildeosarcinăspecifică(deexemplu,cronome-trarea,penalizarea,leadership-uletc.).

InstrucţiuniCând grupul este pregătit, aranjat în linie, o funie legatălacapete întinsăpepământ,distribuiţifiecăruiparticipantunfular,pentruaselegalaochi.Instrucţiunilevorfidateatunci,cândtoţiauochiilegaţi(dacăgrupuldvs.arepuţinăexperienţăînrealizareaacestuitipdeexerciţii,puteţiexpli-cacondiţiilepânălalegareaochilor,pentruafacilitasarcina).

Rugaţiparticipanţiisăseconcentrezeşicitiţiosingurădatăcuvocetareşiinteligibilăurmătoareleinstrucţiuni:Obiectivul acestui exerciţiu în grup este formarea unui triunghi echilateral, adică un triunghi cu trei laturi şi trei unghiuri egale. Un unghi al triunghiului trebuie să fie îndreptat spre Nord. Toţi participanţii trebuie să menţină contactul cu funia. Trebuie să folosiţi toată lungimea funiei. Trebuie să folosiţi funia simplă, nu dublă. Nu aveţi voie să desfaceţi nodul. Dacă cineva dă drumul funiei, va fi penalizat cu excluderea din grup timp de 3 minute. Puteţi începe când veţi avea funia în mâini şi când vă voi de-plasa într-un spaţiu sigur.

Comentarii�privind�rolul�animatorului�- Nurăspundeţilaîntrebărileparticipanţilordupăceau

fostdateinstrucţiunile.Puteţireluacitireainstrucţiuni-lorpescurt,dacăenecesar.

- Dupăcedaţifuniafiecăruiparticipant,conduceţi-i,cuajutorulacesteifuniiînaltloc,puneţi-isăseroteascăîncercpentrucasă-şipiardăreperele.

- Cândpenalizaţipecinevacuexcludereadinjoctimpde3minute,nu-ispuneţinimicşinudaţigrupuluinicioinformaţie.Dacăpersoanapenalizatăfaceacestlucru,acceptaţi.

- Joculseîncheieatuncicândîntregulgrupestedeacordcăscopulesteatins,ridicândmânadreaptăpentrua-şisemnalaacordul.Dacămăcarunparticipantnuaridicatmânadreaptă,nuacceptaţideciziaşirespingeţigrupulpânălaluareauneideciziicomune.Dacăgrupulnuareuşitsăfinalizezejocul,oricum,opriţi-ldupă30minute.

- Estefoarteimportantcadvs.(împreunăcufiecaredintreobservatori,dacăestecazul)săobservaţişisănotaţietapelejocului,diversecomportamentedeleadership,rolurileasumatecareaufostutileşicelecareaufostmaipuţinutile,menţionând,eventual,pe-nalizările.Acestlucrunecesităprezenţăşiconcentraremaximăpentruundebriefingconstructiv.Faceţinotiţe.Nuinterveniţipentruasalvagrupul,dacăobservaţică

s-acreatoambianţădetulburaresaudehaos.Rămâ-neţineutru.

DebriefingDacăceledouăgrupuriaulucratsimultancuunsingurfor-mator, folosiţimetodaacvariului:primulgrup seaşează încercîmpreunăcuanimatorulşiobservatorul.Membriiceluide-aldoileagrup stau înpicioare în cerc în jurulprimuluigrup,observândîntăcerediscuţia.Aceastalepermitesăre-alizezefenomeneledegrupşi,înspecial,ceeacesepetrecelanivelglobal.Dupăexpirareacelor15minutededebrie-fing,rugaţigrupulexteriorsăsepronunţe,dacăaucomen-tariisauobservaţii,fărăasereferilapropriaexperienţădinexerciţiulrespectiv.Apoi,schimbaţigrupurile,interiorşiex-terior.Reluaţiacelaşiprocesîndecursde15minute.- Numiţiocifrădela1la10,pentruadefinigradul

vostrudefrustrare:1–nivelfoarteredusdefrustrare,10–niveldefrustrarefoarteînalt.Esteimportantsădiscutaţidecalajuldintrecifre:cucâtdecalajulestemaimare,cuatâtmaimultstareadedisconfortaîmpiedi-catgrupullarealizareasarcinii.

- Cumv-aţisimţitpeparcursulactivităţii?Emoţii,frus-trare,entuziasm,motivareetc.Rugaţidouăpersoane,careaudataprecieriextreme,să-şiargumentezeaprecierea.Afostclardelabunînceputobiectivulexerciţiului?Aţiavutoviziunecomunăclarăînaintedea-lîncepe?

- Aţiputeaidentificapersoanacareapreluatconduce-reagrupuluişiîncemomentafăcut-o?

- Carecomportamenteaucontribuitlagăsireasoluţiei?- Carecomportamenteaublocat,autensionatşiau

dezorganizatgrupul?- Ceaţiînţelesdesprerolulleadership-uluidupăfina-

lizareaexerciţiuluişicumîlveţiaplicaînactivitateavoastră?

- Ceschimbăriaţiintroduce,dacăaţirepetaacestexer-ciţiu?

70

Definiţii�

Lider(rol):conducător,ghid,şefcareconduce(înengleză„tolead”),carecomandă,caredirijează.Elghideazăgrupulîndirecţiadorită.

Leadership (capacitate): influenţă asupra grupului pentrua-lghidaspreunanumitscop.Leadership-ulseîmparteîn-tremembriigrupului,fiindtransmisdelaunullaaltul.Per-soanacarearecelemaibuneabilităţi şicurajpreia, launmomentdat,leadership-ul.

Liderulnumitnudispuneneapăratdeleadership,aşacuml-arputeaaveaunaltmembrualgrupului.Toategrupurileaunevoiede leadership, însănutoateaunevoiede lider(şef).

A�gândi.Unanimator trebuiesăgăsească timp,pentruareflectaasuprascopuluipecarevreasă-lrealizezecucopiii,înperioadadisponibilă(oşedinţă,untrimestrusauunan).Sădeterminecareesteviziuneaşiintenţiasa.Săstabileascăobiectivereale, interesante,utile şiadecvate.Animatorul�este�capabil�să�indice�un�sens,�o�direcţie�activităţii.�

A�simţi.�Unanimatortrebuiesăacţionezeînarmoniecupropriilevalorişicuvalorileinstituţiei.Entuziasmulşimoti-vareadecaredispunesuntmotorulacţiunilorsale.Anima-torul�este�capabil�să�fie�el�însuşi,�să�fie�pasionat�de�ceea�ce�face.

A�acţiona. Unanimatortrebuiesădispunădeabilităţi in-trinsecenecesareorganizăriiactivităţilor.Acestecapacităţivor permite copiilor să-şi dezvolte abilităţile personale şisocialeîntimpuljocului.Animatorul�este�capabil�să�acţio-neze�fiind�sigur�de�propriile�abilităţi.�

Celetreiaspectesuntinterdependenteşinupotfuncţionaseparatsaucâtedouă.

•Săaientuziasmşisăacţionezi,fărăaaveaunobiectivclar,esteineficient.

•Săştiicetrebuiesăfacişicumsăfaci,fărăaaveaener-giesauplăcere,esteineficient.

•Săfiimotivatşisăaiunscop,fărăsădispuideabilităţilenecesare,esteineficientşifrustrant.

Fişa-resursă B Definiţia şi modelul de leadership

A�gândi: capacitate de a indica un sens, o direcţie

A�simţi:�capacitate de a te simţi bine, de a fi energic şi pasionat

A�acţiona: a dispune de compe-tenţe care-ţi dau încredere

Viziune�şi�Direcţie

Motivare�şi�Valori Organizare�şi�Eficacitate

71

Fişa-resursă C Situaţii pentru jocuri de rol

A.�Exemple�de�situaţii�pentru�a�fi�înscenate�cu�adopta-rea�stilului�potrivit�

Atenţie.Scrieţipefoidehârtiesituaţiileşidistribuiţifoilegrupurilor. Nu le sugeraţi care ar fi stilul potrivit pentrusituaţiilepropuse.Puteţisăvăimaginaţialtesituaţiipentrufiecarestil.Fiţicreativi.

1. Stilul democraticPatru-cinci copii (10-12 ani) şi un adultUnmicgrupdecopiivinedupăamiazălacentrucasăparti-cipelaactivităţi.Copiiidiscutăasupraalegeriiactivităţii:fot-bal,picturăsaulectură.Înfinal,nuajunglaunacordcomun.Cumreacţioneazăanimatorul?

2. Stilul de afiliere Trei copii (6-8 ani) şi un adultÎntimpcesedesfăşoarăocursăcudepăşireaobstacolelorîn sală, copiii care stau la rândajung în faţabarei ce tre-buie trecută. Primul copil trece fărănici oproblemă, celde-aldoileasetemeşiblocheazărestulgrupului,refuzândsăsară.Al treileacopil împingeşimanifestănemulţumiredincauzacătrebuiesăseoprească.Cumreacţioneazăani-matorul?

3. Stilul coercitivPatru - cinci copii (8-10 ani) şi un adult Sunteţi înexcursie cuun grupde copii şi trebuie să tra-versaţiunpodpesteunrâuadânc.Podulestepejumătatedistrusşitrebuiesăgăsiţiunaltdrum,ceeacearnecesitaojumătatedeoră.Copiiiinsistă,totuşi,sătraversezerâul.Careestereacţiaanimatorului?

4. Stilul de acompanierePatru - cinci copii (15-16 ani) şi un adult Ungrupdeadolescenţiauprimitniştebanipentruamontaunspectacoldeteatrucuprilejulsărbătoriianualeacomu-nităţii.Copiii,însă,nureuşescsăseînţeleagăcumsăînceapăaceastăactivitate.Careestereacţiaanimatorului?

B.�O�situaţie�care�trebuie�ajustată�succesiv�prin�fiecare�stil�(şase�modalităţi�diferite)

Grupulvostrudecopii(12-14ani)joacăstreetballtreicon-tra trei. Doi adolescenţi mai mari se apropie şi vor şi eisă joace, însăunadinceledouăechipenuestedeacord.Tensiuneacreşteparalelcudemotivarea.Cumreacţionaţi,înfuncţiedestilulcarevăestepropriu:- stilvizionar;- stildemocratic;- stilperseverent;- stildeacompaniere;- stildeafiliere;- stilcoercitiv.

72

Cele şase stiluri descrise mai sus sunt utilizate în funcţiedesituaţie şi rezultatelescontate.Deexemplu, încazdeurgenţă,stiluldemocraticşiabordareapropusă:Ce crezi că trebuie să facem acum? nuvafuncţiona.Înaceastăsituaţieseimpuneaplicareastiluluicoercitiv:Fă ce ţi-am spus!Stilurilecoercitivşiperseverentsuntrăspânditeşipotaveaimpactnegativ,dacăsuntutilizatemaidessauuntimpmai

îndelungat.Spredeosebiredeacestea,celelaltepatrustilurisuntpozitiveşidepind,înspecial,depersonalitateaanima-torului.Deaceea,esteimportantcaanimatorulsăconşti-entizezepropriiletendinţeşisădezvoltetreptatşicelelaltestiluri.Aceasta îivapermitesăfiemaieficient înanumitegrupurişisituaţii.Prezenţaanimatorului(maimaresaumaimică)într-ungrupvadepindedevârstacopiilor,degradul

lordeindependenţă,deniveluldematuritateşirelaţiiledincadrulgrupului.Animatorultrebuiesăsimtă,dacăestene-voiedeadainstrucţiunistrictesauesteposibildeadelegaresponsabilităţileînmodcorespunzător,respectânddistan-ţa.Esteosarcinădificilăcarenecesitămultăsensibilitate.

Coercitiv (constrânge)

Perseverent (avanseazărepede)

Vizionar (vedeînperspectivă)

De afiliere (creeazălegături)

Democratic (consultă)

De acompaniere (însoţeşte)

Sti

lul

de

ac

ţiu

ne

Cere ascultare imediatădinparteacopilului.

Stabileşte cerinţe înaltepentru performanţa co-piilor.

Mobilizează copiii spre oreprezentare.

Creează armonie şi con-struieşterelaţiiafectivecucopiii.

Consolidează consensul,graţieparticipăriicopiilor.

Participă la procesul dedezvoltareacopiilorpen-truviitor,ghideazăcopiiiînactivitatealor.

Sti

lul

ex

pri

-m

at p

rin

tr-o

fr

ază

Făceţi-amspussăfaci! Făaşacumfacşieu! Vinocumine! Copiiisuntprioritari. Cepărereaitu? Încearcăsăfaciacestlucru!

Cal

ităţ

ile

an

imat

o-

rulu

i

Determinare de a acţio-na, iniţiativă, stăpânire desine.

Intuiţie,determinaredeaacţiona.

Încredere,afecţiune,cata-lizatoralschimbării.

Afecţiune, uşurinţă înconstruirea relaţiilor, co-municare.

Colaborare,lucruînechi-pă,comunicare.

Contribuielaprocesuldedezvoltareaaltorpersoa-ne, afecţiune, conştiinţădesine.

Re

zult

ate

le p

reco

-n

izat

e l

a ap

lica

rea

fie

căru

i st

il

Încazdecriză,relansarealucrurilor, propunereauneinoidirecţii.

Obţinerearezultatelorra-pide cu un grup de copiifoartemotivaţi.

Susţinereasituaţieicene-cesită o nouă viziune sauonouădirecţie.

Diminuarea dezacorduri-lor în grupuri, motivareacopiilor în circumstanţestresante.

Încurajarea copiilor pen-truparticiparelajocuri,înscopul aproprierii acesto-ra,atingereaunuiconsens,obţinerea susţinerii dinparteacopiilormaimari.

Încurajarea copiilor înameliorarea performan-ţelor sau în dezvoltareaabilităţilorpetermenlung.

1 Extras şi adaptat din Daniel Goleman, Noii lideri: Transformarea artei de leadership în semne ale rezultatelor, 2002

Fişa-resursă D Diferite stiluri de leadership1

73

Acesteatitudinipotfirecomandateoricăruilucrătorsocialcarepracticăactivităţicucopiiisaucuadulţii:

1.� Fiţi�mereu�prezent�(în�sens�fizic�şi�psihologic)- Veniţilatimpşirespectaţiîntocmaipromisiunile.Copiii

aunevoiesăaibăîncredereînadulţii,carelepoartădegrijă.

- Rezervaţitimppentrucopiisau,lasolicitarealor,stabi-liţioîntâlnire.Dacăspuneţinu am timp pentru aceasta, copiiivorînţelegecăexistălucrurimaiimportantedecâtei.

- Fiţiprezenţi(nulipsiţi)cândcopiiiparticipălaactivităţişiurmăriţi-icuatenţie.

2.��Acordaţi�atenţie�şi�oferiţi�feedback�pozitiv�- Salutaţicopiiirostindu-leprenumele,zâmbiţi-lecândîi

întâlniţi.Toateacesteasuntsemnedeatenţie.- Fiţiexplicitatuncicândlăudaţicopilul.Asiguraţi-vă

căcopilulînţelegepentruceestelăudat.Fiţisinceri,deoarecelimbajulvostrucorporal(nonverbal)divulgăsentimenteleadevărate.

3.� Fiţi�respectuos- Folosiţicuvintecumarfite rogşimulţumesc.Copilulva

simţicăesteapreciat.- Fiţimodeşti.Nupretindeţicăştiţitotul,doarpentrucă

sunteţiadultsauanimator.- Acceptaţigreşelile.Elefacpartedinviaţanoastrăşi

fiecaredintrenoipoategreşi.Arătaţiexemplucopiilor,cerându-văscuze,dacăaţigreşit.

- Delegaţiresponsabilităţileîntr-unmodechitabil.Ară-taţi-lecopiilorcăaveţiîncredereînei.

- Nubârfiţi.Încurajaţicopiiisăprocedezelafel.

4.� Descoperiţi�calităţi�pozitive�la�fiecare�copil�- Concentraţi-văpeaspectelepozitivealecopiilorşinu

pecelenegative,saupeneajunsuri.- Acceptaţidiferenţeleşitrăsăturilespecificeindividua-

le.Fiecarepersoanăestediferităşinupoţiiubitoatălumea.Încurajaţicopiiisăfieeiînşişi.

- Fiţipozitiviînrelaţiilecucopiii.Oasemeneaabordarevastimulasentimentelelorpozitive.

5.� Ascultaţi�şi�puneţi�întrebări�- Ascultaţiatentcopiii.Eivorînţelegecănusunteţi

indiferenţifaţădedânşii.Veţifiimpresionaţi,cândveţidescoperipotenţialullor.

- Ascultaţişipuneţiîntrebări,pentruaînţelegemaibinenevoilecopiilor.

6.� Fiţi�entuziasmat- Entuziasmulestemolipsitorşicreeazăoambianţă

beneficăpentrualţii.Totodată,entuziasmuldemon-streazăcăsunteţiinteresatşibucurossăfiţiîmpreunăcucopiii.Motivaţiasevatransmiteşigrupuluicucarelucraţi.

7.� Fiţi�autentic�- Demonstraţişiverbalizaţiceeacesimţiţi,fiecăeste

pozitivsaunegativ.- Fiţisincerînceeacepriveştestareavoastrăemotivă

interioară.Nuvăprefaceţi.

8.� Stabiliţi�scopurile�grupului- Stabiliţiobiectiverealecuparticipareacopiilorşicole-

gilorvoştri.- Dacăcopiiiştiuîncotroseîndreaptăşidece,eivorfi

motivaţişivoraveasenzaţiadeîmplinire,odatăcevorrealizaobiectivul.Dacăcopiiinuauunobiectivclar,eisepotsimţidezorientaţişinevalorificaţi.

9.� Fiţi�explicit�când�explicaţi�regulile�- Stabiliţilimiteclare,aveţicurajulsăspuneţinu.Implicaţi

copiiiînelaborarearegulilordeacţiune.- Dacăregulilesuntîncălcate,trebuiesăprevedeţişi

consecinţeclare,caresăfiediscutateşiacceptateîn

prealabildecătrecopii.- Fiţicorectşiechitabil.

10.��Soluţionaţi�conflictele�într-un�mod�pozitiv�- Folosiţieumaidegrabădecâttu, pentruastimulaomai

bunăcomunicareşipentruaevitaacuzaţiile.- Încurajaţicopiiisă-şiîmpărtăşeascăsentimenteleşi

părerile.- Încazulîncareaparevreoneînţelegere,ascultaţi-ipe

toţiînmodegal.

2 Extras şi adaptat din Right to Play, Dreptul la Joacă, Manual pentru formatori în Tailanda, 2002

Fişa-resursă E Zece atitudini adecvate ale animatorului2

74

Obiective:

înţelegereamecanismelordemotivareşiimpedi-menteleacesteia;

înţelegereamodalităţiideinteracţionare,com-portamentulcaregenereazăefectestimulativeşipozitiveasupramotivaţieicopiilor.

Mesaje-cheie

Motivaţiaesteatâtinternă,câtşiexternă.Ambelesunt necesare pentru atingerea obiectivului, însă nuputemcreamotivaţiauneipersoaneporninddelazero.Din contra, dacă există motivaţie, atunci persoana încauzăpoatefiinfluenţatăîndouăsensuri,sporindu-isaudiminuându-imotivaţia.

Prezenţaunuiadultbinevoitorcarereprezintăobazădesiguranţăvaajutaconsiderabillaconsolidareamo-tivaţieişiastimeidesineacopilului.

Consolidarea pozitivă poate transforma convin-gerilelimitativeînmesajeinternepozitive(Eu pot. Eu sunt capabil să …).

Motivaţiadepindedepercepţiafiecăruiaasupracapacităţiipropriidearealizaosarcină,precumşideim-portanţapecareoatribuimacesteisarcini(Dacă cred că pot să reuşesc în activitatea care mă interesează, atunci mo-tivaţia mea este mare şi eu îmi voi atinge scopul.).

Funcţionarea optimă a motivaţiei este globală(cap-inimă-mâini).Eaimplicăreprezentareaaceeacedo-rimsărealizăm(cunoaştere),încredereaînsineşiînvalori(abilităţideviaţă),capacitateadearealizaosarcină(per-formanţe).

75

«Eşeculseproduceatunci,cândrenunţilaoactivitateîna-intedeaoîncepe.»OlivierLockert

Esteimportantsăprezentămunmodulapartedespremo-tivaţieşimecanismelesalecomplexe.Aceastanevaoferiposibilitateaconştientizăriigraduluide influenţăpecare îlputemexercitaasupraproprieimotivaţiişimotivaţieicelordinjur.Animatorii,lucrătoriisocialisaucopiii,administrato-riiproiectelorsaupărinţii,toţiaunevoiesăidentificesursedemotivaţie,dininteriorsaudinexterior,pentruaavansaşiasedezvoltaprinactivităţi,obiective-ţintăsauproiecteceurmeazăafirealizate.

Motivaţiasemanifestă,deregulă,printr-odegajaredeener-gie,oforţămotriceindispensabilărealizăriianumitorsarcinisaudesfăşurăriiunoracţiuni.Esteo stare interioarăcarestimuleazăşighideazăuncomportament,orientatsprere-alizarea unui scop. Motivaţia poate fi intrinsecă, adică săvinădininterior:persoanaacţioneazădinproprieiniţiativă,fără să aştepte recompense. Acest tip de motivaţie estedeterminatdeplăcereşidesentimentuldeautodetermi-nare(deciziiproprii).Motivaţiapoatefiextrinsecă,adicăsăvinădinexterior:persoanaacţioneazăpentrurecompensemateriale,conformcomportamentuluişiîndemnuluicelor-lalţisaupentruaevitanişteconsecinţedezagreabile.Cândsuntprezente ambele tipuri demotivaţie, atunci sporescconsiderabilşanseledeatingereascopuluipropus.

Dacămotivaţiaintrinsecălipseşte,nuoputemcreasauîn-locuicumotivaţiiexterne,cumarfibaniisaucuvinteledelaudă. Şi din contra, dacă există o cât de mică motivaţieinternă,eapoatefistimulatăîndiferitemoduri:princon-solidăripozitive,subformădeîncurajărisauactivităţibineconstruite,careaudreptscopridicareaniveluluistimeidesineşieficienţapersonalăaadultuluisauacopilului.

Motivaţia poate fi comparată cu jăraticul. O putem stinge prin critici şi aprecieri negative şi o putem reaprinde, graţie conso-lidărilor pozitive. Se ştie, însă, că odată ce jăraticul s-a stins,

chiar dacă vei sufla cu toată puterea în el, nu-l vei mai aprinde. Focul trebuie să reînvie din interior.

Motivaţia depinde de percepţia noastră asupra proprieicapacităţi dearealizaosarcină,precumşidevaloarea pecareoatribuimacesteisarcini.Încredereaînsineşicapaci-tateadeaatingeperformanţevorfifavorizatedesprijinulşiîncurajareaadulţilorbinevoitori,carereprezintăbazadesecuritate. Astfel, motivaţia este strâns legată de stareaemotivăapersoaneişidestimadesine. Încazulapariţieianumitorimpedimenteînrealizareasarcinii,scopulestedeatransformatreptatconvingerile�limitative(Nu sunt capa-bil. Nu voi reuşi niciodată. Sunt prea rău.) înmesajeinternepozitiveşistimulative.Aceastaarpermitepersoaneidemo-tivatesăvadă,maiîntâi,oportunităţileşibeneficiileşidoarmaiapoiobstacolele.Graţiesusţineriidinparteaunuiadultbinevoitor,copiiivorficapabilisă-şiatribuieşisăexplorezecomportamentenoi,carevorducemaidegrabălareuşită,decât laeşec, laplăcereşinu la frustrareşi,astfel,eivorputeaobservabeneficiileacţiunilorîntreprinse.

Pentrufuncţionareaoptimăamotivaţieisuntdeterminanteurmătoareletreielemente:oviziuneclarăcareîţipermitesăştii încotromergi,avândostaredespiritpozitivă;stimadesineconştientizată,�abilităţi�de�viaţăcareîţipermitsăaientuziasmşiîncredere;competenţetehnicecareîţipermitsăfiieficientgraţieperformanţelor.

O sugestieFiţiconştientdefaptulcăcomportamentulvostrusaucu-vintelepecarelefolosiţiînrelaţiacucopilulpotaveaefectede motivare sau demotivare, de consolidare a stimei desinesaudeinhibareşidistrugere.Încurajaţi,înspecial,copiiimaineîncrezători însineşicarenusesimtînlargul lorîntimpulactivităţilor.Demonstraţi-lecănuexistăeşecşicătotulnuînseamnăaltceva,decâtacumularedeexperienţăşiînvăţare.

Prezentare

76

1.�Un�mic�exerciţiu. Jonglarea�(15�min.)Rugaţidoivoluntarisăjonglezeînfaţagrupului.Alegeţiopersoanăcareştiesăjonglezeşialtacarenuştie.Încurajaţipersoanacareştiesăjonglezeşicriticaţi-opeceacarenuştie.Insistaţiasupraeşeculuiprinconsolidărinegativeşitensiuni,impuseînfaţatuturor.Valorificaţireuşitaprinconsolidăripozitive.Dacăambelepersoanenuştiusăjongleze,alegeţiunadinele,pentrua-iofericonsolidarepozitivă.Celeideadouapersoaneaplicaţi-iconsolidarenegativă.Stareaemoţionalăşiperformanţelepersoanelorrespectivevorfiautomatinfluenţatedecuvinteledvs.Continuaţijocultimpde3-4minute.Exerciţiulesteomodalitatedeademotivapecineva(celcarenuştiesăjongleze)şidea-lmotivapecelălalt(careştiedejasăjongleze).În-trebaţipersoanacarenuştiesăjonglezecums-asimţitşirugaţi-osăfacăomicăschemăîncaresăindicecurbamotivaţiei,descriindetapeleprincareatrecutdinmomentulcândaacceptatsăfievoluntar.Carei-afoststareadespirit?Cumşi-aapreciatcapacităţile?Cegânduriaavut?Ştiadincemotivparticipălaactivitateadată?Îndemnaţipersoanacareştiesăjonglezesărăspundălaaceleaşiîntrebări.Comparaţirăspunsurileşiiniţiaţiodiscuţie.

2.�Discuţie.�Modalităţi de funcţionare şi stimulare a motivaţiei�(25�min.)Întrebaţiparticipanţiice înţelegprinmotivaţie,apoidiscutaţi împreunădefiniţiaprezentatăpeflipchart.Explicaţi termenii: consolidarepozitivăsauconsolidarenegativă,convingerietc.Prezentaţimodelulmotivaţieipeflipchartşiexplicaţiinteracţiuneacelortreidimensiuniprinexemplulexerciţiuluijonglării.Demonstraţiimportanţacorelăriiîntrereprezentare(cunoaştere),stimadesine(abilităţideviaţă)şieficacitate(performanţe).Dacăvăpermitetimpul,puteţiabordaşialtedouătipurideteoriialemotivaţieicareincludnoţiunidevaloareşideangajament:primaesteteoriarezultatul aşteptat a lui Vroom,exprimatăprinformula:M=CxV(Motivaţie=CompetenţexValoare).Explicaţiînbazaunorexempleconcretelegatedenoţiuneavaloriiatribuiteuneiactivităţisaupercepţiapersoaneiasuprapropriilorcompetenţe(dacălearesaunu).Adouateorie,numităcurba lui Atkinson,demonstreazăraportulexistentîntreobiectiv(sauviziune)şiangajamentulpersoanei.Faceţioparalelăcuresponsabilitateaadultuluicaretrebuiesăştieîncotroşiîncemodsăghidezecopilul,ceobiectivsă-ifixeze,cumsă-lasisteînacţiuni,susţinându-i,totodată,motivaţia.

3.�Misiunea�grupului.�Cuie suspendate�(40�min.)�Pentruaceastămisiunedegrupputeţi lucracuechipaîntreagă(maximum12persoane)saucudouăsubgrupuri(8sau10persoane).Fiecareparticipantvaşedealamasăavândînfaţăexplicaţiileprivitorlamisiuneşimaterialelenecesare.

Debriefing-ulasupraacţiunilordesfăşuratesevafaceprinprismaexplorăriimotivaţiei.PentrudetaliiconsultaţiFişa-resursăC.Saualegeţidreptmisiuneşipeceapropusăînsuplimentul4.1 Lumânarea aprinsă,carevafiadaptatălasubiectulMotivaţia.Ţinândcontdenecesităţilegrupului,puteţiîncepejoculderolimediat,pentruaacordamaimulttimpcazurilorconcretedinviaţacopiilor.

4.�Joc�de�rol.�Motivaţia copiilor�(40�min.)Reluaţidiscuţiadesprediferitemetodedeinfluenţareamotivării:acţiuneasupraobiectivului,viziuneşiangajament,încredereînsine,va-loareşientuziasmsauperfecţionareacompetenţelor.Apoi,îngrupuriacâtepatrupersoane,discutaţiosituaţiededemotivaredeosebitdedelicatăşiimaginaţi-văeventualelemijloacepentruaodebloca.Ungrupseoferăvoluntarsăreprezinteoasemeneasituaţie,întimpceceilalţivorfispectatori.Discutaţimijloaceleutilizate.Puteţisăintroduceţiînjocîncăunactor,careareoaltăsoluţie,dacăsoluţianuestedestuldeconcludentă(teatru-forum).

Şasemingipentrujonglat(saumingidetenis)şidoivoluntari(unul care ştie să jongleze şialtulcarenuştie,saudoicarenuştiusăjongleze).

Fişa-resursăA.Fişa-resursăB.

Fişa-resursăC.

77

MotivaţiaMotivaţia este starea care incită individul să adopte anu-mite comportamente. Ansamblul forţelor conştiente sauinconştiente care determină comportamentul. Sinonime:ambiţie,dorinţă,voinţă,determinare.

Motivaţia�extrinsecă1 (care vine din exterior)��Motivaţiaextrinsecăestemotivaţiacareporneştedinexte-rior.Astfel,subiectulacţioneazăpentruaobţineorecom-pensăceseaflădincolodelimiteleactivităţii.Spreexemplu,evitareasentimentuluidevinovăţie,aprobareadinparteacelordinjuretc.

Consolidarea�pozitivă�sau�negativă (numită şi atribuire)Faptul de a atribui anumite calităţi sau caracteristici uneipersoanesauunuilucru.Consolidărilepozitive(încurajări,laude,sprijinetc.)motivează,pecândconsolidărilenegative(critici,aprecierinegative,pedepseetc.)demotivează.

Motivaţia�intrinsecă�(care vine din interior)Sentimentdesatisfacţiecarenudepindedeinfluenţeledinexterior,fiindrezultatulunui impulsdin interior, înacordcu propriile valori. Motivaţia intrinsecă se caracterizeazăprindoi factori importanţi: curiozitateadeadescoperi şiautodeterminarea individului care îşi selectează compor-tamentul.Totceesteperceputcapresiune,constrângeresaucontrol,reduceautodeterminareaşidiminueazămoti-vaţiaintrinsecă.Şidincontra,motivaţiaintrinsecăsporeşteatuncicândpersoanaareposibilitateasă-şialeagăsingurăsarcinileşiareobiectivedeterminate.

Convingerea�(numită şi deducere)Creareaşiconsolidareamesajelorinterne(ideile,reprezen-tările).Convingerilesebazeazăpenişteideipreconcepute,logicesauipoteticadevărate.Convingerilelimitativeprovindinmesajereluatedintrecutşidinfrazenegative(Nu sunt capabil. Nu voi reuşi niciodată, pentru că nu am suficienţi bani.

Timpurile sunt grele etc.).Acesteasuntconvingerinegativeşiesteimportantsăleidentificăm,pentrualeinfluenţaşialetransformaîngânduripozitiveşiînresurse.

Gândirea2

Gândurilereprezintăenergie,cuvintelesuntenergie,sune-telesuntenergie.Aşadar,gândurileşicuvinteleauputere,forţă.Cucâtmaimultăforţăşiintenţieatribuimcuvântu-lui,cuatâtmaimarevafiefectulprodusdeacesta.Dacăgândiţi în termeni de demotivare, incapacitate, veţi aveaprobleme la realizarea sarcinilorpropuse.Dacăgândiţi întermenidemotivare,forţă,veţiaveasucces.Gândireane-gativăestelegatădeanumiteproblemeşiestedeterminatădesentimentuldefrică(lipsădeîncredere),limitărişiapre-cierinegative.Gândireapozitivă,dincontra,esteorientatăspregăsireasoluţiilorşiprovinedinîncredere,deschidereşiaprecieripozitive.Gândireapozitivăestealegereafiecăruia.

Fişa-resursă A Definiţii

1 Extras din Institutul Universitar de Formare a Învăţătorilor, La Réunion http://www.reunion.iufm.fr/dep/listeDep/exposes/motivation2.pdf2 Michel Claeys Bouuaert, Educaţia emotivă: ghid pentru animatori, 2008

78

PROBABILITATEA DE ATINGERE A OBIECTIVULUI

Max

0% 50% 100%

AN

GA

JAM

ENT

Modelulprezentatilustreazăspecificuldeînţelegereamo-duluide funcţionareamotivaţiei,bazatpe treielementefundamentale.Dacăunuldintreelemente lipseşte,acestatrebuiestimulatpentrucamotivaţiasăfieeficientă:- aantrenareprezentareascopuluidorit,aaveaobiec-

tiveclare,acunoaştecauzaangajamentului(cunoaşte-re);

- aaveaîncredereînsine,adavaloarelucruluirealizat,aexprimaentuziasm(abilităţideviaţă);

- aaveacompetenţepentruarealizaosarcină(perfor-manţe).

Elementelemenţionatesuntstrânslegatededouăaspectepsihosocialefoarteimportante:starea�de�spiritşibaza�de�securitate.

Starea�de�spirit�estedispoziţiainterioarădeaacţionasaudearămânepasiv,capacitateanoastrădeacunoaşte,deasimţi,deagândi,deaaveaoviziuneclarăasupradirecţieiîncaredorimsăavansămşiasupramotivuluiacesteiavan-sări.Stareadespiritdeclanşeazăreacţiiemoţionaleşifizice.Dacăstareadespiritestepozitivă,rezultatulvafi, înmodcert, pozitiv. Şi din contra, dacă starea de spirit este ne-gativă şi rezultatul vafipepotrivă. Se ştie că gândulesteenergie.Asociat cuvântului, acestacapătăvigoare şi forţă.Astfel, gândirea pozitivă depinde de noi înşine. Starea despiritestelegatădepercepţiaindividuluiasupralumiişideconvingerilesalecare,uneori,potdeveniobstacoleîncaleaavansării.Reprezentărilenoastredepind,înmareparte,depărereanoastrădesprenoiînşineşidesprelume,îngene-ral.Creierulselecteazăşireţineexperienţele.Oexperienţănereuşită se poate transforma, deseori, într-o convingerelimitativă. Iniţial, creierul reproduce ceea ce cunoaşte, curisculdeaserepetasaudeaseînşela,şirespingeceeace

vinedinexterior,ceeaceestenecunoscut.Iatădeceesteimportant să ieşimdinpropriazonădeconfort,pentruageneramotivaţiadeaînvăţa,deaprogresaşideaevolua.Înscopulcreăriicondiţiilordeasimilareacevanousaupentruaevoluasprealtceva,estenevoiesăprovocămdestabiliza-reaconvingerilordevenitedejaobişnuite,săprivimlucruri-ledintr-oaltăperspectivă,fărăaneglijamotivulşidirecţiaavansării dorite. Pentru a crea o stare de spirit motivată,încercămsăneconcentrămasupraunuiadinceletreiele-mentemenţionatesauasupracelortreielementesimultan.

Bazele�de�securitate suntfundamentalepentrugenerareamotivaţieiînrealizareauneiacţiuni.Ataşamentulşicrearearelaţiilorcuopersoanăsaucucâtevapersoaneimportantesunt esenţiale în procesul de dezvoltare a copilului sau aadultului.Enevoiedeopersoanăsaudemaimultepersoa-nebinevoitoare,pentruaofericopiluluiposibilitateadesecunoaştepesineşiasedezvolta încondiţiide încredere.Aceasta îi va stimula şimotivaţia.Relaţiile cu alţii sunt totatâtdeimportantecaşinevoiadeaseseparadeele,pen-truaconstrui,princunoaşteredesine,propria identitate.Dimensiuniledeexistenţăşipractică,susţinutedeobazăadecvatădesecuritate,permitconsolidareastimeidesineşisporireaîncrederiiînpropriilecompetenţe,pentruarealizalucrurinoi.Neîncredereaînsine,fricadeeşecsaudecriticăvor frânamobilizareaenergiei îndesfăşurareaactivităţilor.Iatădecepersoanacareghideazăactivitateatrebuiesăfixe-zeobiectivecorespunzătoareşisuccesive,pentruaasiguradezvoltareacompetenţelorpersoanelorimplicate.

Prezentăm încădouămodelede teorii asupramotivaţiei.Acesteaprezintăinterespentrucompletareamodelelordecunoaştere,aabilităţilorşiperformanţelor.

Este vorba despre o teorie cognitivă ce ţine de domeniulmuncii,dezvoltatădeVictorVroomşinumită rezultatul aş-teptat3.Versiuneaprezentată în continuare, în variantă sim-plificată,arelabazădouăcomponente:competenţeşi valori.

M (motivaţie) = C (competenţe)xV (valoare)

Motivaţia�(M)pentrurealizareaunuiobiectiv,auneiacti-vităţi,aunuilucru,auneisarcini(S)�secalculeazăînfuncţiedepercepţia fiecăruia asuprapropriilorcompetenţe� (C)�

ceurmeazăaficonsolidate şi în funcţiedevaloarea� (V) (importanţa)atribuităS.Sărevenimlaexemplulcujonglarea.Dacăconsidercăjon-glareaesteimportantăpentrumineşiamcapacităţifizicepentruafaceacestlucru,euvoifimotivatsămăantrenez.Astfel,aşputeadistranepoţiisauaşputeajonglaînstradă,pentruacâştigabani.Şidincontra,dacăsuntconvinscăjonglareanuesteoac-tivitateimportantă,nuprezintăvaloarepentrumine,chiardacămăsimtcapabilsăjonglez,nuvoiconsumaenergieşitimp,pentruaînvăţasăjonglez.Saudacăcred,deexemplu,căvoluntariatulpentruoorga-nizaţieumanitarăestevalorosşimăsimtaptsăorganizezacţiunidesensibilizareapublicului,voifimotivatsă-mide-dictimpulliberacesteicauze.Şidincontra,chiardacăamcompetenţelenecesareşiştiucăorganizaţiileumanitareaunevoiedevoluntari,eunumăvoiimplica,dacăconsidercăacţiunileumanitaresauvolun-tariatulnureprezintăpentrumineovaloare.

Astfel,dacăCsauV=0 M=0

Oaltăteorieestecurba�lui�Atkinson,caredemonstreazăconexiuneaîntremotivaţie,obiectivşiangajament.

Figuraprezentatădemonstrează,înmodclar,cămotivaţiaseplaseazălanivelulmaxim,atuncicândestimămcăexistăo şansă din două să atingem scopul urmărit. Cu alte cu-vinte,realizareaunuiobiectivsauauneisarcinidificile,darposibile,reprezintăomotivaţiemaimaredecâtrealizareaobiectivelorsauasarcinilorpreasimple. Înacestcazmo-tivaţiascadevizibil.Totodată,intenţiadeaatingeobiectivepreaînaltediminueazămotivaţia,deoarecegraduldeeşeccreştebrusc.Trebuie, astfel, să găsimunmijlocechilibratpentruaavansaprogresiv.

Fişa-resursă B Modul de funcţionare şi stimulare a motivaţiei

PerformanţeAbilităţi�de�viaţă

Încredere�în�sine�-Valoare Eficacitate�-�Competenţe

Reprezentare�-�ObiectiveCunoaştere

Stare�de�spiritBaze�de�securitate

3 Vroom, Lucrul şi Motivaţia, 1964

79

Durata20min.deactivitateşi15min.dedebriefing.

Materiale�Pentrufiecaregrup:obucatădelemncuuncuilung(cir-ca20cm.)bătut înmijlocpeverticală.Altedouăcuiederezervăavândaceeaşilungime(preferabil,maisubţiri),pla-sate alături debucatade lemn.Cuiede aceeaşimărime,darpuţinmaisubţiri(câteunulpentrufiecaremembrualgrupului).

DesfăşurareActivitateaaredreptscopplasareatuturorcuielorînechi-librupeunsingurcuivertical.Cuiulrespectivvafifixatînbucatadelemncuajutorulcelorlaltedouăcuiemaimariderezervă.Celedouăcuietrebuieplasatelafelînechilibrupecuiuldincentru.

Condiţii:- cuielenutrebuiesăatingălemnul,cidoarcuiulprinci-

pal;- nupoatefiutilizatniciunaltfeldesuport(clei,fundă,

magnetetc.);- cuielenutrebuiesăfiedeformate,îndoitesaudeterio-

rate;- bucatadelemncucuiulprincipalnuvafimişcatădin

poziţiainiţială.

Debriefing�Solicitaţifiecaruiparticipantsădeseneze,timpde3minute,curbademotivaţiede la începutulactivităţii,apoieviden-ţiaţielementele implicatepe treiniveluri (M=CxV) şimoduldeparticipareafiecăruia.- Cumveţiapreciamotivaţiapeparcursulexerciţiului

(dela1la10)?- Consideraţicăexerciţiularevreosoluţie?- V-ainfluenţatconvingereacăacestexerciţiuesteposi-

bilsauimposibildeefectuat?Ceefectareconvingereaasupramotivaţiei?

- Cev-amotivatsaucev-ademotivat?- Cumseextindemotivaţia,decătrecine,dece,prince

feldecomportament?- Careafostabordareagrupului,ceacţiuniaîntreprins

acesta?- Puteţisăidentificaţipersoana/persoanelecarea/au

motivatgrupulşiîncemod?- CelegăturăvedeţicumodululLeadership?Careafost

dinamicaînacţiunilegrupului?

Soluţia�Luaţi unul din cuiele de rezervă şi aşezaţi, de-a lungulacestuia, cuiele participanţilor. Cuiele se plasează dinambelepărţialecuiuluiderezervă, înalternanţă,capete-lelorfiindsprijinitedecuiuldebază.Urmăriţicanumărulde cuie din ambelepărţi să fie identic.Când toate cuie-le sunt aranjate,plasaţi aldoilea cuide rezervădeasupraacestei construcţii, cu capătul în partea opusă celui carese aflădedesubt. Puneţi toată construcţia în echilibrupecuiulprincipal.Pentruareuşiefectuareaexerciţiului,esteimportantca toatăactivitatea să sedesfăşoarealăturideamplasareafinală.Cândconstrucţiaestefinalizată,aceastapoatefideplasatăînîntregime.

Fişa-resursă C Misiunea grupului Cuie suspendate

80

Obiective:

înţelegereaimportanţeimobilizăriicomunitareşiamoduluiîncarecomunitateapoatesprijinidezvol-tareaşiprotecţiacopilului;

stabilireaetapelorşiinstrumentelorpentruasigu-rareauneimobilizăricomunitaredesucces;

identificareamijloacelordeintegrareacomunităţiiînactivităţilecopiilor.

Mesaje-cheie

Stareapsihosocialăarmonioasăacopiluluidepin-dedestareafavorabilăacomunităţiiîncaretrăieşte.

Implicareaactivădinparteacomunităţiiestefoar-teimportantă,pentrucadrepturilecopiluluisăfierespec-tate.

Mobilizareacomunitarăeste importantăpentruvalorificarea dreptului la autodeterminare şi rezilienţă.Aceastăacţiunenecesităoabordareparticipativă.

Durabilitatea proiectului depinde de nivelul deapropriereaproiectuluidepopulaţialocală,derespecta-reaculturiişivalorilorpecareleîmpărtăşeşte.

Procesuldeintegrareapărinţilor,familiilorşico-munităţilorvafimaisimplu,dacăsevadesfăşuraîncadruljocurilor şi activităţilor sportive, acestea fiind atractivepentrutoţi.

81

Toatecomunităţiledispunde structuri formale sau infor-male.Acestestructuricontribuielamobilizareacomunităţiipentruasatisfacenevoilecolective.Dacăvremcaacţiuniledesfăşuratedeorganizaţianoastrăsăfiedurabile,trebuiesărespectămanumitecondiţii,cumarfi:adaptarealacultu-ră,menţinereadialoguluicontinuuşiimplicareacomunităţii.Acesteavorcontribuilaapropriereamaisigurăaproiectu-luidecomunitate.Defapt,rolulunuiONGnuestepresta-reanemijlocitădeservicii,cifacilitarea implementăriime-canismelorcareajutălaconsolidarearesurselordisponibileînrândulpopulaţiei.

Terre des hommes încurajeazămobilizarea� comunitară� încadrulproiectelor sale.Acestmod�de� lucru implicăpar-ticipareacomunităţilor şi aredrept scopconsolidarea lorprinpropriileacţiuni.Lalansareaunuinouproiectestene-cesarsăfacemevaluareaactorilorcomunitarişiastructu-rilorexistente.Acţiunilerespectivevorcontribuilaomaibunăcunoaştereşiînţelegereacontextului.Oaltăacţiuneimportantăesteprezentareadinstartaproiectului,ceeaceîivaîndemnapeactoriicomunitarisăparticipelaimple-mentarealui.Experienţademonstreazăcăimplicarea,delabunînceput,acomunităţiiîndesfăşurareaproiectuluifavo-rizeazăprocesuldetransmiterealuiserviciilorcomunitare.Decelemaimulteori,rezultatulacestoracţiunisesoldeazăcuoreuşită.

Animatorul care lucrează cu copilul trebuie să� stabileas-că� legături� şi� cu� comunitatea� acestuia. Acţiunea datăreprezintă un aspect important al abordării psihosociale,favorizândintegrareacopiluluiîncomunitateşimobilizarearesurselor� comunitare pentruprotecţia lui. În contextulrespectiv,estenecesarăcunoaştereaşiaplicareamecanis-melorcarepermitşimobilizareamediuluicomunitaralco-pilului.

Comunitatea reprezintă un grup de persoane care trăiesc într-un spaţiu geografic specific, membrii căruia au activităţi şi

interese comune, tradiţii, convingeri, valori etc. Grupurile sunt de natură eterogenă şi evoluează permanent.

Definiţiarespectivăpoatepărea,laprimavedere,simplă.Înrealitate,însă,estefoartecomplicatsăintegreziînprocesuldelucrutoţimembriicomunităţii.Anumitegrupurivorficonsolidate,deregulă,îndetrimentulaltora.Deaceeaestenecesarăstudierea interacţiunilorsociale lavedere,senti-menteledeapartenenţălagrup,scopurilecomune,respec-tulreciproc,relaţiilederudeniesauprietenieetc.

Favorizareasprijinuluisocialşiimplicareaîncomunitatene-cesitătactşispiritcritic,precumşiunangajamentproactiv,flexibilitateşirăbdare.Fiecarelucrătorsocial,animatorsaupedagogtrebuiesăconştientizezeimportanţa�comunităţii�în�protecţia�copilului,pentruaminimalizafactoriideriscşia-isporipeceideprotecţie.

Înproblematicacomunitară, anumite subiecte îşi facapa-riţia înmodrepetat.Dintreacesteaarfi: sănătateavitalăacomunităţii(abuzuldealcool,dedroguri,pericolulHIV/SIDA, planificarea familiei, igiena etc.), drepturile funda-mentale ale omului (violenţa în familie, educaţia copiilor,abuzulşineglijareacopiilor,abandonulşcolar,mariajulpre-coce) sausubiectece sereferă lacompetenţeledeviaţă(comunicarea, soluţionareaproblemelor) şi la concepteledeevaluare,desensibilizareaopinieipublice,lobbyetc.

Mobilizareacomunitarăsedesfăşoarăpemaimultenivele.Prezentulmodulprevedecâtevadirecţiideacţiunipentruintegrareacomunităţiiînproiectşipentrudefinirearesur-selor, nevoilor şi mijloacelor de acţiune. În cazul în careproiectulexistădeja,estenecesardeexplicatcomunităţiiesenţaacestuia,precumşipropriulrolînreuşitaşidurabi-litateaproiectului.

O sugestieÎncomuncuresponsabiluldeprogram,reflectaţiasupramodalităţilordeintegrareşiimplicareacomunităţii:invi-taţiprimarul,directoriiideşcoală,părinţiietc.săasisteşisăparticipelaactivităţilecopiilor.

Prezentare

82

1.�Brainstorming.�Definiţia comunităţii (15�min.)Întrebaţimembriigrupuluiceînseamnăocomunitatepentruei.Rugaţipefiecaredintreparticipanţisăsegândească,timpdetreiminute,lapropriasacomunitateşisăocaracterizezepentrucolegiisăiîntreicuvinte-cheie(2persoanecarestaualături).Notaţicuvintelerespectivepeflipchart.Discutaţi-leapoiîncomunşiinsistaţiasupradiferitelornoţiunidecomunitatesubmaimulteaspecte(geografic,religios,etnic,degen,vârstăetc.).Solicitaţirăspunslaîntrebăridetipul:Poateoareunaşiaceeaşipersoanăsăfacăparteconcomitentdincâtevacomunităţi?Careesteimportanţacomunităţiiînprotecţiacopiiloretc.?Elaboraţi,încadrulgrupului,definiţiatermenuluicomunitate.Exemplu.ComunitateacucarelucrămestecomunitateacopiilororfanidinzonaX.Examinaţitoatedefiniţiileprezentate,sistematizaţi-leşiformulaţiodefiniţiecomună.

2.�Activitate�de�grup.�Riscurile şi resursele comunităţii�(30�min.)Împărţiţigrupulîntreisaupatrusubgrupuri(percomunitate,dacăeposibil)şidaţifiecăruigrupcâteofoaiedeflipchartşitreicariocicolorate.Instrucţiuni. Desenaţicuculoareneagrăhartageograficăacartierului/comunităţiiîncarelocuiţi,cuverde-resursele(persoaneleşispaţiilecarepotprotejacopiii)şicuroşu-riscurile(persoanelesauspaţiilecarereprezintăobstacolesaupericole).Creândoreprezentarevizualăauneisituaţiiconcrete,participanţiipotsăvizualizeze,sămodelezeşisădiscutesituaţia.Deseori,discuţiapeparcursuluneiastfeldeactivităţiestelafeldeimportantăcaşirezultatulfinalpropriu-zis.Estefoarteimportantcafiecaremembrualgrupuluisăfieascultatşicomunicarealuisăfiecomentată.Carusel.Subgrupurilefixeazăfoilelordeflipchartpeperete.Opersoanădinfiecaresubgruprămânelângăfoaie,pentruaexplicacole-gilorcelerealizate.Ceilalţimembriaigrupuluistudiazăfoilecelorlaltedouăsautreisubgrupuri,pentruafaceschimbdeopinii(10min.).Urmeazăodiscuţieîncomun,cuparticipareatuturorpersoanelorimplicate.

3.�Activitate�de�grup.�Nevoile comunităţii�(15�min.)Sepăstreazăaceeaşicomponenţăasubgrupurilor.Instrucţiuni.Determinaţicincinecesităţiprincipalealecomunităţiivoastreşinotaţi-lepeofoaiedeflipchart.Pentruaidentificaniveluldeimportanţăafiecăreinecesităţi,trebuiesădiscutaţicumveţidistribui50depietriceleîntrecelecincinecesităţi.Apoiselectaţiceamaiimportantădintrenecesităţi,caretrebuiesatisfăcută.Feedback.Solicitaţirăspunslaîntrebăridetipul:Afostuşorsăidentificaţicincinecesităţi?Afostdificilsăcădeţideacord,apreciindcaredintreacesteaesteceamaiimportantă?Cumaţirezolvataceastăproblemă?Printrecelemaiimportante,suntşiactivităţilederecreareşicelesportive?Dacăda,explicaţicareelocullorînierarhiaactivităţiloridentificateetc.?

4.�Activitate�de�grup.�Strategii privind reuşita mobilizării comunitare�(60�min.)Dacăobservaţicăgrupurileauobositsălucrezeîmpreună,puteţisăregrupaţipersoaneledupăinteresulpecare-lmanifestăpentruanu-mitesubiecte.Iardacăstareadespiritebună,păstraţiaceleaşisubgrupuri.Instrucţiuni.Încadrulapatrugrupurimaximum,examinaţinecesităţileselectate.Determinaţietapeleprincipalepentruincludereadiferiţi-loractoriidentificaţişipentruelaborareaunuiplanconcretdeacţiuni(cine,ce,când,cum).Discutaţistrategiiledesuccesşideeşecposibile.ApoifiecaregrupvaprimiFişa-resursăA,pentruaociti.Înfişăsuntspecificateetapeleşistrategiilesuccesuluişieşecului(30min.).Într-odiscuţieîncomun,seprezintăcelepatruplanurideacţiunielaborateşisefaceschimbdepăreriprivindposibilităţiledemobilizareaco-munităţii(30min.).

Patrufoiflipchart, treicariocipentrufiecaregrup.

Ofoaiedehârtiededimensi-unimari,carioci,50pietricelerotunde, bucăţele de hârtie,bilesaualteobiectemici.

OfotocopieaFişei-resursăApentrufiecaregrup.

83

Fişa-resursă A Etapele mobilizării comunitare:

1. identificareacomunităţiisauapopulaţiei-ţintă;2. discutareanecesităţilor,riscurilor,resurselorşi,dacăe

necesar,examinarearesurselorexterne;3. elaborareauneistrategiimenitesăcontribuiela

soluţionareaproblemei,utilizândresurselecomunităţii(elaborareaunuiplandeconsolidareacompetenţe-lor,schimbuldeinformaţie,consolidareastructurilorexistenteetc.);

4. sprijinireaaplicăriistrategiei;5. evaluareasucceselorobţinutelaniveldecomunitate

prinaplicareametodelordeobservareşidechestiona-re.

Planuldeacţiunisaustrategiatrebuiesăincludăactivităţişimijloacedetaliate,persoane-ţintă,precumşitermenecon-cretedeexecutare.

Strategii�de�succes- Iauîncalculdiversitateasubgrupurilorşistructurilor

comunitare,pentruaaveaoviziunedeansambluasupranevoilorşiresurselorprivindsubiectulabordat(bărbaţi,femei,pedagogi,lidericomunitari,autorităţi,copiietc.).

- Aplicînactivitatestrategiiparticipative.Aceastavaaju-tacomunitateasă-şirecapeteforţaşisă-şideterminepropriilenevoişiobiective.

- Utilizezinstrumenteadaptatepentrucolectareaşitransmitereainformaţiei(instrumenteARP:abordareruralăparticipativă,grupuridediscuţii,organizareaevenimentelor,teatru-forum,expoziţii,afişe,plianteetc.).

- Susţinoameniiînprocesuldeorganizare,înclarificareaideilor,obiectivelorşimijloacelordealeatinge.

- Susţinlideriicomunitarişistructurilesocialeconsidera-teimportantedemembriicomunităţii.

- Ofercunoştinţeîncadrulatelierelordeformaresaualtorşedinţedeinformare.

- Sprijininiţiativelecomunităţiişiparticip,dacăestenecesar,laidentificarearesurselorsuplimentare.

- Încurajezplanificareaşiluareadeciziilorvenitedinparteacomunităţii(dejosînsus)şinucelevenitedesus(desusînjos).

- Considercăpersoanele,chiarşiceleetichetatedreptvulnerabile,dispundeunanumitpotenţialşiîncercsălesusţinşisălepunînvaloareetc.

Strategii�de�eşec- Pretindcăînţelegcomunitateaşinevoilesale,neglijândfiltre-

ledepercepţie.- Îmiimaginezcă,încalitatedespecialistsaumembrualco-

munităţii,ştiumaibinecetrebuiedefăcut.- Îmiasumconducereaşiacţionezînloculaltora.- Considercăcomunitateanuareresurse.- Lucrezdoarculiderulcomunităţiisaucuunsubgrupal

comunităţii.- Vreausăfaclucrurilerapidşisăsubstituicomunitatea,fărăa

oconsulta.

Activitate�(ce?) Mijloace�(cum?)Persoane�-�ţintă�(pentru�cine?)

Termene�-�limită�(până�când?)

84

A doua parte. Gestionarea activităţilor şi jocurilor

Competenţe�metodologice�şi�tehnice��pentru�o�intervenţie psihosocială

Partea adouaGestionarea activităţilor şi jocuriloroferă in-strumentedebazăpentruanimareaactivităţilordistracti-ve,sportiveşicreativeprevăzutepentrugrupuridecopii.Acestniveldecompetenţevaprelualogicaaplicatăîncazulprimelordouănivele,adicărespectareauneianumitepro-gresărilaniveldecompetenţe.Pentruomaibunădinamică,vărecomandămsăalternaţimodulelecelorpatrunivele.

Competenţe�metodologice

3.10�Caracteristicile�şi�finalitatea�activităţilor�şi�jocurilor• Joc.Vrăjitoarele şi sătenii• Discuţie.Aptitudini globale şi caracteristici ale activi-

tăţilor şi jocurilor• Activitatedegrup.Modificarea unei activităţi cunos-

cute• Lectură.Categorii de activităţi şi de jocuri (ladomi-

ciliu)

3.11�Planificarea�şi�punerea�în�aplicare�a�activităţilor�şi�jocurilor• Jocsportiv.Fotbal extraterestru • Discuţie.Structura şi conţinutul unei sesiuni • Activitatedegrup. Planificarea unei sesiuni

3.12�Principii�metodologice�ale�activităţilor�şi�jocurilor• Jocul. Coada dragonului • Discuţie.Principii metodologice de bază• Activitatedegrup.Punerea în aplicare a principiilor

metodologice de bază• Lecturăindividuală. Gestionarea diferitelor tipuri de

grupuri de copii (ladomiciliu)

3.13�Competiţie�şi�cooperare• Experimentare.Joc de competiţie sau de cooperare• Activitateînperechi.Analiza avantajelor şi a deza-

vantajelor • Discuţie.Principii de competiţie şi de cooperare• Activitatedegrup.Crearea unor jocuri de cooperare

Competenţe�tehnice�

3.14�Activităţi�şi�jocuri�pentru�copii�mici�• Jocul. Jungla• Discuţie.Elemente psihomotorii şi obiective ale acti-

vităţilor şi jocurilor pentru copii mici• Activitatedegrup.Jocul meu pentru copiii de 4-6

ani

3.15�Activităţi�şi�jocuri�pentru�adolescenţi• Vizualizare.Când eram adolescent• Discuţie.Ce este un adolescent? • Sesiunedesport.Mingea arsă• Discuţie.Responsabilitate în cadrul activităţilor• Activitatedegrup.Strategii de succes şi de eşec în

lucrul cu adolescenţii

3.16�Jocuri�tradiţionale• Jocul.Şoltron• Discuţie.Caracteristici ale jocurilor tradiţionale • Activitatedegrup.De la tradiţional la psihosocial

3.17�Activităţi�cu�reprezentanţi�din�diferite�generaţii�• Jocderol. Părinţi-copii • Discuţie.Obiective şi tipuri de activităţi cu reprezen-

tanţi din diferite generaţii • Jocdesocietate. Împărtăşeşte-ţi amintirile • Discuţie. Beneficiile activităţilor cu reprezentanţi din

diferite generaţii şi idei pentru activităţi cu părinţi-co-pii

• Activitatedegrup.Sfaturi pentru o realizare adecva-tă a activităţilori cu reprezentanţi din diferite generaţii

3.18�Activităţi�creative�• Unmicexerciţiu. Cea mai frumoasă amintire• Creaţiidegrup. Mandala-amintirea noastră• Discuţie.Funcţiile şi aplicarea activităţilor creative• Lecturăindividuală. Idei pentru activităţi creative de

grup (ladomiciliu)

Atenţie.Nuuitaţicămoduleleprezentateînmanualsuntintroductiveşitimpulindicatîntreparantezeestedoarcutitluinformativ.Veţidecidesinguridecâttimpaveţinevoiepentruaexplicaoanumită temă saupentrua introducejocurilederol,studiiledecazetc.

85

86

Obiective:

cunoaştereaaptitudinilorglobaledezvoltateîntimpuljoculuişiaactivităţilorcreative;

înţelegereamoduluicumtrebuiefixateobiectivemăsurabileplecânddelaaptitudini(capacităţi);

cunoaştereaşiînţelegereacaracteristicilorjocu-rilorşialeactivităţilor,pentrualeputeaadaptaşidiversifica.

Mesaje-cheie

Universulcopiilorestealcătuitdin jocuri şi acti-vităţidediversecategorii.Celepecarelepropunemnoisunt jocuride reguli, jocuri colective şi activităţi fizice şicreative.

Jocurile,sportulşicreativitateavizeazădezvolta-reaaptitudinilorcopiilorînmodglobal(mental,psihosoci-alşifizic),învedereamodificăriiatitudinilorşiacompor-tamentelorpetermenlung.

Pentruadezvoltaaptitudini,acesteatrebuietra-duse înobiectiveobservabileşimăsurabile.Exempludefairplay:întimpuljocului,copilulestecapabilsăsedenunţesingur pe sine, atunci când încalcă o regulă. Sau să deadovadădecooperare:copiiicolaborează,pentruarealizaocreaţiecomunăetc.

Oricejocsauactivitatesecaracterizeazăprinpa-tru elemente: scop, reguli, roluri şi cadru. De fapt, esteposibilsăsediversificelainfinit,modificândunuldinacesteelemente,pentrua-lfacemaidificil,maicreativ,maiindivi-dual,maicooperantetc.

Este important să se facădiferenţa între scopuljocului saual activităţii (ceeacecopiii trebuie să facă) şiobiectiv(ceeaceanimatorulardorisăînveţecopiiiprinintermediulacestuijocsaualacesteiactivităţi).

87

Prezentare

«Maturitateaomuluisemanifestăatunci,cândaregăsitse-riozitateadecaredădeadovadă încadrul joculuipecânderacopil.»FriedrichNietzsche

Oricepersoanăcareorganizeazăactivităţipentrucopiiştiesau trebuie să ştie: jocul şi creativitatea (desenul) sunt încentrul vieţii unui copil şi reprezintă instrumente funda-mentalealedezvoltării luifizice,mentale,afective,socialeşiculturale.Elepermitsăînveţemulteşidausensexisten-ţeisale.Esteimportantcaanimatorulsăcunoascădiferitecategoriide jocuri,precumşidiferitele tipurideactivităţicreative,pentruaputearăspunde înmodcorespunzătornevoilorspecificealecopiilor,înfuncţiedevârstalor.Pen-truceimici,suntjocurisenzorialeşimotoriisimple,numitede� exerciţiu, jocuri simbolice, de a se preface, jocuri deasamblare,deconstrucţieşi,însfârşit,jocuridereguli, cuinstrucţiunideurmat,categoriecareneintereseazăinmodspecial.Acestecategoriicorespundunorvârstecaresepotsuprapuneuneori.Începândcuvârstadepatruani,sepotabordadejajocuricuregulisimple,careîiînvaţăpecopiisăurmezenişte instrucţiunişi, treptat,săelaborezestrategiidinceîncemaicomplexe.Dincolodeaceastăclasificare,activităţilecarepotfipropusecopiilorşiadolescenţilorsuntmultiple,delajocul�liber lajocuri�colective�dirijate,tipuridejocuricomplexe,trecândprinactivităţi�creativeşiacti-vităţi�ludice�şi�sportive.

Majoritateaoamenilor îşi imaginează adeseori că activită-ţilefizicevordezvoltadoaraptitudinifizice, iaractivităţilecreativeîncurajeazăcreativitateaşi imaginaţia.Acest lucruparelogicşi,totuşi,estesuficientsănefacemtimpsăana-lizămunjocsauoactivitatecreativă,pentruanedasea-madebogăţiaînvăţămintelorpecarelepotaduce.Copilultrebuievăzutcaunîntreg,dezvoltându-şiatâtaptitudinile�mentale(memorie,strategie,observaţieetc.),aptitudinile�psihosociale (respect, încredere,responsabilitate,coope-rareetc.),câtşiaptitudinile�fizice (precizie,viteză,reacţie,coordonareetc.).Dacăanimatorulareînatenţieacestetrei

nivele,el vaputeaasista copilul într-odezvoltareglobală.Toateacesteamaidepind,desigur,şidemodalitateadeapuneînaplicareacesteactivităţişidearespectaprincipiilemetodologice.Importantestesăseştiemoduldeatrans-puneoaptitudinedelucruînobiectivspecificşimăsurabil,adicăîncomportamentobservabilînprocesulactivităţii.

Pentruadaanimatoruluiposibilitateasădiversificejocurilelainfinitsauaproapedeacesta,vomanalizacomponentelejocurilor,fiecăsuntfizicesaunu,şivomvedeacumpotfischimbate anumite caracteristici, pentru a extinde paletaînvăţăturilor.Fiecăestevorbadesprescop,�cadru,�regulisau roluri, este suficient să se modifice o componentă,pentrucaunjocsăfiediferitşisăantrenezenoiînvăţămintepsihosociale,mentalesaufizice.

O sugestieFolosiţi-văcreativitateaşicunoştinţelepentruaremode-la jocurile sau activităţile creative pe care le cunoaşteţi,schimbând una sau mai multe dintre caracteristicile lor.Veţi prezenta, astfel, copiilor experienţe şi învăţămintemereureînnoite.

88

1.�Jocul.�Vrăjitoarele şi sătenii�(30�min.)�ExperimentaţijoculVrăjitoarele şi cetăţeniiînmaimulteetape,dupăindicaţiileFişei-resursăA.Alegeţidouăaptitudini(unapsihosocialăşialtamentalăsaufizică)asupracăroravreţisă-ivedeţilucrândpeparticipanţi.Faceţiunfeedbacklasfârşit.

2.�Discuţie.�Aptitudini globale şi caracteristici ale activităţilor şi jocurilor (30�min.)Îngrupurimicidetreisaupatru,participanţiianalizeazăşinoteazăceeaceauînvăţatîntimpuljocului,precumşiceaptitudinişi-auformat.Înadouaetapă,eireflecteazăasuprastructuriijocului:Dincesecompune?Ceelementeîlfacsăfiejoc.Dece?(10min.).Fiecaresubgrupprezintăcelorlalţireflecţiileproprii(jumătate-despreînvăţăminteledobânditeîntimpuljocurilorsaualactivităţilorcreative,cealaltăju-mătate-desprecaracteristicilejocului).Explicaţischemacelor3H,precumşipeaceeaacaracteristiciloruneiactivităţicuposibilităţidevariere.

3.�Activitate�de�grup.�Modificarea unei activităţi cunoscute�(60�min.)Aceleaşigrupurialegunjocsauoactivitatecreativăpecareledesfăşoarăcugrupurilelordecopiişianalizeazăcaresuntînvăţămintelepo-sibilepentrucopii(aptitudini).Apoi,schimbăunasaudouăcaracteristici,pentruavariaşi,dacăestenevoie,pentruadaomaipronunţatănotăpsihosocială(5min.).Fiecareîşiprezintăactivitateaînfaţagrupului.Urmeazăunscurtfeedback,pentruatreceînrevistăcontribuţiileşischimbările(10min./joc).Aprodusschimbareacevapozitiv?Cei3Haufostprezenţietc.?

4.�Lectură.�Categorii de activităţi şi de jocuri (la�domiciliu)DistribuiţiFişa-resursăDpecategoriidejoc.Aceastacontribuielaînţelegereaaceeacejocurile,propuseînmanual,aduccopiilorşiundeseplaseazăeleîntoatăgamadeactivităţinecesaredezvoltăriiarmonioaseacopilului.Dacăvorapăreaîntrebări,acesteasevordiscutaadouazi.

Fişa-resursăA.

Fişele-resursăBşiC.

FotocopiialeFişei-resursăD.

89

Desfăşurare�Număr de copii: între 8 şi 20. Vârsta copiilor: 6-12 ani.Acestjocnecesităunspaţiumaimultsaumaipuţinmare,delimitatşicunoscutdejucători.Joculdebuteazăcujucăto-rii(minimum8)stândînpicioare,încerc.În jocparticipăvrăjitoare şi săteni.Obiectivulvrăjitoarelorestesă-ifarmecepetoţisăteniiprintr-osimplăatingere.Să-teniivrăjiţitrebuiesădevinăinstantaneuimobili.Obiectivulacestoradinurmăestedeascăpadevrăjitoareşideaeli-beravictimelevrăjite,luându-leînbraţe(îmbrăţişare).Joculseopreşteatuncicândtoţisăteniisuntvrăjiţi.Joculsedes-făşoarăfărăaalergasauavorbi.Toţiparticipanţiisemişcăîn linişte. Înainte de a începe jocul, grupul este aşezat încerc,cuochiiînchişi,şianimatoruldesemneazăvrăjitoarele(1pentruaproximativ5 jucători),atingându-lediscretpespate.Apoitoţideschidochiişijoculpoateîncepe.

Aptitudini�de�dezvoltat�- În plan psihosocial.Acestjocsimplu,laprimavedere,

estedestuldecomplex.Contactulfizic,modulcumseexecutăel,antreneazăîncredereaşirespectul�celuilalt(deoareceexistăomareposibilitatepentrucontactefizice).Fairplay-ul şiresponsabilitateasuntfoarteimportanteînrespectarearegulilor.Faptulcătrebuiesăfieeliberaţicompatrioţii,dezvoltăafecţiuneaşicoo-perarea,deoarecefărăacesteajoculîşipierderaţiuneadeafi.

- În plan mental.Sedezvoltăcapacităţiledeobservaţie şide concentrare,pentruaghicivrăjitoarele.Apoireflecţia�strategicădintrevrăjitoare,pentruaacţionaîmpreunălavrăjireatuturorsătenilor.Darşiostrategieîntresăteni,pentruaseprotejaşiaseeliberauniipealţii.

- În plan fizic.Totulsedesfăşoarăîntr-unritmdemarşaccelerat,iarevitareavrăjitoarelorcerecapacităţidereacţie,decoordonare�şi�multă�agilitate.

Alegeţicelpuţindouăaptitudinipecarevreţisăleamelio-raţilacopiişitransformaţi-leînobiective(comportamenteobservabile)întimpuljocului.

InstrucţiuniAnimatorultrebuiesăimpunărespectareacadruluijocului,alimitelorterenuluişiaregulilor:sănualergeşisănuvor-bească.Copiiiautendinţamaidegrabăsăacuzepeceilalţicăaualergatsauauvorbit,înlocsăseresponsabilizezepri-vindpropriulfairplayînjoc.Animatorulesteacolopentruaaminticăfiecareesteresponsabilpentrusinederespecta-rearegulilor.Deexemplu,acelacareesteatinstrebuiesăseoprească,acelacareiesedinterensaucareîncepesăalergesevrăjeşteautomatşiseimobilizeazăpeloc,fărăcacinevasăîispunăacestlucru.

Pentru copii nu este deloc uşor să nu alerge. Dar acestlucrudăjoculuioaltădinamicăîncomparaţiecuurmăririleobişnuite.Faptuldeamergelasămaimulttimpobservaţieişi elaborării unor strategii de grup (vrăjitoare sau săteni),comunicândîntr-omanierănonverbală.

Estebineca joculsăfieoprit,pentrua-i întrebapecopiicestrategiifolosesc,dacăei joacăindividual(sănuselaseatinşi)sauîngrup(să-ieliberezepeceilalţicamarazi).Sevainsistamereupecooperareaindispensabilăbuneidesfăşu-răriajocului.

Atenţie.Contactelefizicepotpăreadificilepentruuniico-pii (luarea cuiva înbraţe, îmbrăţişareanueste totdeaunasimplă,maialespentrupreadolescenţi).Este,aşadar,posibilsălisecearăcopiilorsăgăseascăoaltămanierăcreativădeeliberareavictimelor(atreceprintrepicioaresaualtceva).Darideeadeîmbrăţişarefacepartedinconstruireaunorrelaţiişiaîncrederii.Victimaeliberatăarputea,deaseme-nea,să-imulţumeascăceluicarel-aluatînbraţe,pentrua-lrepuneînjoc.

Feedback- Cumafostsănualergaţişisănuvorbiţi?Dece?- Afostuşorsădaţidovadădefairplaytottimpul?De

ce?- Careaufoststrategiileîntrevrăjitoare?Darîntre

săteni?- Cumafostsăvăluaţicamaraziiînbraţepentrua-ieli-

bera?Acestcontactfizicesteagreabilsaudezagreabil?Dece?

- Voialegeaţipersoanelepecarevroiaţisăleeliberaţi?Deceetc.?

Fişa-resursă A Descrierea jocului. Vrăjitoarele şi sătenii

90

Activităţiledejoc,sportşicreativitateajutăladezvoltareaunoraptitudini(capacităţi)globale-aptitudinimentale,psi-hosociale şi fizice - în vedereamodificării atitudinilor şi acomportamentelor.Darşi laatingereaunorobiectivepetermen lung,cumarfi: încredere� în�sine,�stima�de�sine,unsentiment�de�securitate,�coeziunea�într-un�grupetc.

Întimpulpregătiriisesiuniideactivităţi,alegeţioprimăapti-tudinepsihosocialăpecareaţivreasăodezvoltaţilacopiişioadouaaptitudine(mentalăsaufizică).Întimpulactivită-ţilorşialfeedback-urilor,accentulîlveţipunepeceledouăaptitudini,pentruaobţineoameliorareîncomportamen-tulcopiilor.Cusiguranţăcăşialtecapacităţivorfidezvolta-te,darasupracelordouăveţilucranemijlocit.

Untrucpentruavăaminti:cei3HHead�(cap)�=�mentalHeart�(inimă)�=�psihosocialHands�(mâini)�=�fizic

�EU�GÂNDESC

Aptitudini�mentale:�1.� cunoaştere�de� sine: a şti cineeşti, ce îţi place saunuîţiplace,valoriletale,cunoaştereapunctelortaleforte,aresurselorpropriietc.;2.� concentrare,� observare: a fi atent, a fi concentrat, apercepeceeaceseîntâmplăînjuretc.;3.�învăţare,�memorie:aasimilacunoştinţe,a-ţiaminticeeacevezi,faci,auzi,aînţelegeinstrucţiunile,apuneînaplicareceleînvăţateetc.;4.�analiză,�reflecţie�strategică: aexplica,aacţionaînmodlogic,areflecta înaintedeaacţiona,acăutasoluţii,agăsistrategiideacţiuneetc.;5.�gândire�creativă,�imaginaţie: afiinventiv,aaveaidei,aintraîntr-olumeimaginarăetc.;6.�relaxare:anufistresat,a-ţirelaxamentalulşicorpuletc.

EU�SUNT�CU�MINE�ŞI�CU�CEILALŢI

Aptitudini�psihosociale:�1.�adaptare,�flexibilitate:afireceptiv,atearătacurios,anurămâneblocatîntr-oidee,oacţiune,ateadaptaschim-băriloretc.;2.�exprimarea�emoţiilor:a-ţigestionatristeţeasaumâniaîntr-unmomentdificil,aacceptabucuriacelorlalţi,afiunîn-frântbun,a-ţiexprimaînmodadecvatresentimenteleetc.;3.�simţul�responsabilităţii:apreluaresponsabilităţi,afidis-ciplinat,ateimplica,afifiabil,afacelucrurilesinguretc.;4.�încredere:�amanifestainiţiativă,aacceptasălucrezicucelălalt,acontapecelălalttc.;5.� respect: a garanta securitatea, confortul fizic şi psihicpentrusineşipentrucelălalt,anufibrutalsauviolent,ver-balsaufizicetc.;6.�fairplay:arespectaregulile,anutrişa,afionestetc.;7.�comunicare:aseexprima,aspunelucrurileînmodcon-

structiv,aficonştientşiafolosilimbajulnonverbaletc.;8.� afecţiune:�a înţelege, a asculta, a ajutapecelălalt, a tepuneînloculcuivaetc.;9.�cooperare:�aacţiona,asejuca,acreaîmpreună,a-iinte-grapetoţi,anegocia,aluadeciziiîncomunetc.;10.�gestionarea�problemelor�şi�a�conflictelor:�aştisădis-cuţiînlocsăţipisausăloveşti,acăutasoluţiiîmpreunăetc.

EU�FAC

Aptitudini�fizice:�1.�coordonare,�agilitate:aaveaogesticăbinecoordonată,singursaucualtcinevaetc.;2.�viteză: atedeplasarepede,aalergaetc.;3.�forţă:amişcaobiecte,aefectuasarcinigreleetc.;4.�rezistenţă:amenţineunefortintensîntr-untimprelativscurt,amenţineunefortdeintensitateslabăsaumediepeolungăperioadădetimpetc.;5.�supleţe:afiflexibillanivelulmembreloretc.;6.� reacţie: a reacţiona instantaneu la un stimul sau la osituaţieetc.;7.�ritm:aurmacucorpuluntempodatdeunritmvenitdinexterioretc.;8.� echilibru: a menţine o poziţie stabilă, neclintită sau înmişcareetc.;9.� precizie: a fi precis în gesturi, a dezvolta motricitateafinăetc.;10.� cunoaşterea� propriului� corp: a şti să-ţi pui propriulcorpînstaredetensiunesauderepaus,dacăestenevoie,ateîngriji(igienacorporalăşivestimentară)etc.

Fişa-resursă B Aptitudini globale1 dezvoltate în activităţi şi jocuri (3H)

1 UNICEF, UNESCO şi OMS au o listă de zece competenţe-cheie de viaţă: rezolvarea unei probleme, gândire critică, capacitate de comunicare eficientă, luarea unei decizii, gândire creativă, capacităţi de relaţiii interpersonale, capacitatea de a se cunoaşte pe sine, afecţiune, gestionarea stresului şi a emoţiilor.

91

Alegeţiunjocsauoactivitatecreativă.Dacăoptaţipentrucolaj,referiţi-vălamodulul3.18Activităţi creative şilaFişa-resursăCAlte idei de activităţi creative.

Activităţi�de�bază

Vrăjitoarele şi săteniiScop.Vrăjitoareletrebuiesăvrăjeascăpetoţi săteniiprinsimplaatingere;săteniitrebuiesă-ieliberezepecompatrio-ţiilorvrăjiţiîmbrăţişându-i.Reguli.Sepoatemergerepede,darnusealeargă.Sepăs-treazătăcerea.Roluri.Ovrăjitoarepentruaproximativcincijucători.Cadru.Niciunmaterial.Terendelimitat.

ColajScop. Fiecare trebuie să se prezinte, să spună cine esteel/eaîncadrulunuicolaj.Reguli.Sunt45minuteladispoziţiepentruaceastăactivita-te,caresedesfăşoarăîntăcere.Roluri.Fiecarepentrusine,toţiauaceeaşiinstrucţiune,darseexprimăliber.Cadru.Camaterialdebază, totcepoatefi lipit (reviste,jurnale,ţesăturietc.).

Modificări�posibile�

Vrăjitoarele şi săteniiScop.�Vrăjitoareletrebuiesăvrăjeascăpetoţisăteniiatin-gându-i.Săteniicontinuăsăseeliberezeuniipealţii.Înplus,eitrebuiesăpunăvrăjitoareleîntr-uncazanmagic,pentrualetransformaînsăteni.Eifacacestlucruîncercuindu-le,ţinându-sedemâini(minimumpatrusătenipentruovră-jitoare).Reguli. Sepoatealerga sausăriîntr-unpicioretc.Pentruaeliberaovictimă,setreceprintrepicioarelesaledepărtate,lisestrângemânaetc.Roluri. Sepoate imaginaunaltpersonaj,ozână,carepoatesăpreschimbevrăjitoarele,atingându-leuşorpecap.Cadru. Sepoatemăriterenul,pentruafacejoculmailungsaumaidificil.Saudimpotrivă,pentrua-lfacemaiscurtşia-lîncheiamairepede.

ColajScop.Înetapaadoua,activitateadevinecolectivăşiseter-mină în intermodalitate,adicăseschimbăformeledeco-municare.Fiecaresubgrupdetreiparticipanţiscrieuntextdespreceletreicreaţiialelorreunite,pentrua-lprezentacelorlalţiînmişcare,cuajutorulmuziciietc.Reguli. Nusemailucreazăindividual,cidoarîngrup.Fie-careparticipanttrebuiesăgăseascădoipartenericucareareafinităţilanivelulcreaţiei(tematică,estetică,desenzaţieetc.).Roluri. Sunttreipersoane înfiecaresubgrup,careauace-laşi rol şi trebuie să colaboreze sau care pot să-şi repar-tizezerolurile (unulcarescrie,unulcarecântă,unulcaredeclamăetc.).Cadru. Sepoateextindepaletadematerialfolosit:vopsea,creionetc.

Orice�altă�modificare�care�se�potriveşte,�este�posibilă.

Fişa-resursă C Caracteristicile activităţilor şi jocurilor

Reguli

RoluriCadru

Scop

92

Jocul şi creativitatea sunt în centrul vieţii fiecărui copil şireprezintă instrumente fundamentale ale dezvoltării salefizice,mentale,afective,socialeşiculturale.Eleîipermitsăînveţemulteşidausensvieţiicopilului.

„Răspunsulspontanalcopilului lapropriilesalenevoitre-ceprin jocşidepindedeposibilităţilecare îi suntoferite,pentruaseexprima.Cucâtacesteasuntmaidiversificate(spaţiu,timp,relaţii),cuatâtcopilulvagăsirăspunsurisatis-făcătoarelanevoilesaleşivaputeasăsedezvolteînmodechilibrat. (…) Jocul este legat intimdefiecareetapădedezvoltareacopilului.Diferitelecategoriidejocsesuccedînviaţaoricăruicopil,înaceeaşiordine,dupăpracticifoarteasemănătoare. (...) O clasificare a principalelor forme deactivităţi ludiceestenecesară,pentruaînţelegedomeniuldeaplicarealfiecăreiadintreeleşiaorganizaunspaţiudejoc.Clasificarearezultatădinmodelulpsihologieigeneticenu este singura pertinentă, dar este una dintre cele maipuţinmarcatedinpunctdevederecultural,propunânddis-tingereaurmătoarelorpatrucategorii:”3

Jocuri� de� exerciţiu: primele jocuri senzoriale şi motoriisimple(zornăitoare,obiectedemanipulatetc.).Jocuri� simbolice: jocuride-a se preface,de imitaţie, joculde-a tata şi de-a mama, de-a doctoruletc.,cupăpuşisaualteobiecte.Jocuri�de�asamblare:jocuride-acombina,aasambla,acon-strui,aîmbinamaimulteelementeîntr-unanumitscop.Jocuri�de�reguli:copilulaflădeexistenţaunorreguli,res-pectândoinstrucţiune;acestejocuri,treptat,dauposibili-tateadeafolosiraţionamentullogicşideaelaborastrategiitotmaicomplexe.

Prinactivităţilepecarelepropunemîncontinuare,prezen-tămjocuridereguli,cudiferitenivelededificultate.

Activităţile� de� animaţie care pot fi propuse copiilor şiadolescenţilorsuntdiverse.Există,însă,maimultetipurideactivităţi,careartrebuisăfiealternatejudicios.

Jocuri�libere.Copilulareladispoziţiediferitespaţiidejoacăşivariatetipuridejucăriiadaptatevârsteisale.Elpoatesăse deplaseze liber, să folosească jucăriile după placul său,oricâtdemulttimpdoreşte.Poatefivorbadejocindividu-al,încadrulcăruiaaulocinteracţiunicualţicopii.Animato-rulrămânepemargine,observăşinuintervinedecâtîncazdenecesitate.

Jocuri�colective�dirijate.Organizatedeanimatori,acesteasolicităparticiparea lor activăfie ca arbitru, fie caobser-vator. Aceste jocuri pot fi desfăşurate într-un spaţiu dininteriorsau înaer liber,cuungrupmicsaumaimaredepersoane.Elepotaveacaracterdecooperaresaudecom-petiţie.Necesităsaununecesitămateriale.Jocurileacestearăspundtuturornevoilorcopiluluiînplanfizic,intelectual,afectiv,socialşicultural.Esteimportant,săsepracticejo-curidinpatrimoniuljocurilorcolectivepropriiuneianumiteculturi,îndeosebiînsituaţiedecriză.

Activităţi�fizice�şi�sportive.Deosebitdeimportantepen-trudezvoltareafizicăşisănătateacopilului,precumşipen-truplăcereapecareoproduc,acesteactivităţitrebuiesăfie programate sistematic şi diversificate. Ele necesită unsprijinnemijlocitdinparteaanimatorilor,nudoarosimplăsupravegheredinpartealor.Activităţileacesteatrebuiesăfieplanificateşigânditeînfuncţiedenevoilefiecăruigrupdecopii.

Activităţi� de� expresie. Acestea îmbină activităţile� crea-tive, precumdesenul, pictura, colajul,modelarea,muzica,

cântecul, teatrul, dansul, circul, scrierea, fotografia, videoetc.,cuactivităţile�artistice�şi�manuale,precumconfecţi-onarea unor obiecte decorative sau utile, a unor jucării,cusut,ţesut,olărit,grădinăritetc.Activităţilecreative,prinnatura lormai introspective, răspundnevoilordecreaţieşiderealizarealecopiilor.Deaceeaelesuntoexcelentăcompletareaactivităţilordejocşisport.

Astfel,estefoarteimportantsăvariemtoateacestecate-gorii,dacăvremsărăspundemcâtmaibinediferitelorne-voialecopiilor.

Acestetipurideactivităţisuntperfectepentrucopiiîntre6şi12ani,pentrucaeisăsedezvolteîncomunitateaşicul-turalorşisă-şidezvoltecompetenţeleglobale.Pentruado-lescenţiiîntre13şi18ani,acesteactivităţisevorcompletaşisevalucraconformnevoiloracestora.Sevarezervaunspaţiuşiuntimppentrureuniuniîngrup,încadrulactivită-ţilorculturaleşi sportive(turnee),dezbateridesocietateşimomente festive.Totul, însă,cusprijinulunuianimator.Sepoate,deasemenea,săliseîncredinţezeadolescenţilorroluldeasistenţiaijocurilor,îngrupedecopiimaimici.

Fişa-resursă D Categorii de activităţi şi de jocuri2

2 Copii refugiaţi din lume, P. Valls, Linii directoare ale intervenţiei psihosociale în cazul copiilor în situaţii extreme şi de mare precaritate, centrul de animaţie şi jocul: un dispozitiv, o practică, 20033 Ibid

93

94

Obiective:

cunoaştereacerinţelordeplanificareauneisesiuniîntreipărţilogice,cuobiectivepreciseşioevalua-refinală;

cunoaştereaetapelordeplanificare,dedesfăşura-reşievaluareauneiactivităţi.

Mesaje-cheie

Oplanificaregândităşiscrisă,precumşioevalu-arefinalăsporesccalitateaactivităţiicucopiii,pentruacu-mulareacunoştinţelorpsihosocialeşi îmbunătăţireastăriilordespirit.

Fiecaresesiunedeactivităţitrebuiedivizatăîntreipărţi:1.iniţiereasauintrareaînsubiect,cuunritualdebunvenit,fixareaobiectivelor,jocscurtsaumicăactivitate,princaresefaceointroducereîntemaceurmeazăsăfieabordată;2. partea principală cu exerciţii, jocuri sau activităţi cre-ative,careconduclaoacumularedecunoştinţesaulaoreflecţie;3.încadruljocurilorşiasportului,lafinal,orevenirelacalm,cuîntinderi,respiraţiişiunfeedback;iarpentruactivităţilecreative-partajareaelementelorimportantealecreaţiilorşifeedback-ulsesiunii,îngeneral.

Esteimportantsăserespectecurbadeintensitateîntimpulcelortreifaze,plecânddelacalm,pentruaînaintaspreatingereauneianumiteintensităţişiareveni,înfinal,lacalm.Introducereaunorlegăturilogiceşi/sautematiceîntrepărţilecomponentealeactivităţiifaciliteazămunca.

Feedback-ulparticipanţilor,precumşiautoevalu-areacontribuie la adaptareaanumitormomentepentruincluderealorînactivităţileulterioare.

95

Prezentare

Acestmodulestefoarteimportantpentruoricepersoanăînsărcinatăcudesfăşurareaunoractivităţipetermenlungsaumaiscurt,cuoricefeldepubliccaretrebuiesăobţinărezultatemăsurabile.Oriceactivitatesauproiectestebinesăseplanificeladouănivele:- lanivelulglobal,trebuieavuteînvederetreietape

principale:planificare (înainte),punerea�în�aplicare(întimpul),monitorizare�şi�evaluare (după);

- lanivelulaplicării,fiecăestevorbadeanimareauneisesiunidejocuri,deactivităţicreativesauoricealtăactivitatepsihosocială,saudeelaborareaunuipro-iect,esteimportantsăserespecteunritmîntreipărţi(contact,desfăşurareşiretragere),carepermitepersoanelorsăbeneficiezecâtmaimultdepeurmaparticipăriilaactivităţi.

Încadruluneisesiunide jocurivomvorbidespre iniţiere(încălzire), partea� principală (activităţi, jocuri), revenirea�la� calm (recuperare, feedback). În cadrul unei sesiuni deactivităţi creative, preferăm termenii intrarea� în� subiect(introducereaîntemăsausuport),partea�principală (crea-ţie)şiîntoarcerea�la�grup (dezbatere,feedback).Conţinu-turilevorfideterminatedepublicul-ţintă,deobiective,deduratăşidematerialuldisponibil.Momentuldeplanificareeste primordial pentru a reflecta asupra obiectivelor, pecarevremsăleatingem,cumvremsăleatingemşiprinceactivităţi,darşicumsăevaluăm,dacăamrealizatceeacene-ampropus.

Încazulunoractivităţisistematicecuungrupdecopii,ani-matorul trebuiesă-şiclarificeel însuşi,dacăscopulurmă-rit este psihosocial sau recreativ. Dacă el decide să nu-şifixeze obiective specifice şi doreşte să lase pur şi simplucopiiisăsejoacesausăcreezedinplăcere,atuncitrebuiesăfieconştientcănuvorbeştedespreactivităţicuorientarepsihosocială,chiardacăseştiecăplăcereaşibucuriaauînsineunimpactbeneficasuprastăriidespiritacopiilor.

Dardacăobiectiveleurmăritesuntpsihosociale,atunciestenecesarcaanimatorulsă-şifacătimpsăreflectezelaurmă-toarelemomente:undevreasă-şiducăgrupul;ceaptitudiniardorisădezvoltelacopii,înfuncţiedenevoilelorspeci-fice;ceevoluţiearvreasăvadăîngrupulsău;pescurt,săîşi fixeze obiective pe termen mediu. Este important caacesteelementesăfiefixateînscris,pentruanulepierdedinvedereşiaputeaurmărievoluţiagrupului.

Fişadeplanificareesteunfeldefoaiedeparcurscareconţi-neelementeesenţiale,adicăobiectivelesesiunii,activităţileconcretecare îivorajutapecopiisăatingăacesteobiec-tive,materialulnecesarşiduratafiecăreiactivităţi.Estere-comandabilsăsecompletezeparteadeevaluarelasfârşitulsesiunii, pentru a integra aceste elemente în planificareasesiunii următoare. Acest tip de planificare este extremde important, pentru a garanta calitatea activităţii desfă-şuratecucopiii.Documentulscrispermitefixareatuturorsegmentelordintimpuldesfăşurăriiactivităţii,pentruaţinecontdeele laevaluare.Darşipentruaputearectificaşiamelioraunelemomente,dacăsesiuneasevareluacuunaltgrup.Oplanificarescrisăpoateservi,deasemenea,şilatransmitereainformaţieialtoranimatori,precumşilaorga-nizareauneimonitorizărimaiampleacopiilor.

Esteclarcăoplanificarepoatesuportaajustări în timpulpunerii în aplicare.Capacitatea animatorului de a adapta,aajusta,amodifica înfuncţiedecevedeşisimte,este lafel de importantă ca şi aceea de a anticipa şi a planifica.Existădouăcompetenţefundamentalealeanimatorului:aştisăurmăreascăobiectivelefixateînplanificareşiaadaptaconţinuturilelastructuraşinecesităţilegrupului,apărutepeparcurs.Aştisăimprovizezipoatefi,deasemenea,foarteutil, atunci când suntem presaţi de timp, de material saucândmărimea grupului variază înmodneaşteptat. Expe-rienţaşicreativitateaanimatoruluisuntgarantuluneibuneactivităţi.

O sugestieNu subestimaţi utilitatea planificării unei sesiuni sau aunuicicludesesiuni,darfiţiatenţilaceeaceseîntâmplăsubochiidvs.,pentruaajusta,dacăestenecesar,fărăasatisface, însă, toate dorinţele copiilor, când acestea nusuntjustificate.Calitateaactivităţilordesfăşuratecucopi-iidepinde,deasemenea,derespectareacelortreifaze:contact,desfăşurareşiretragere.

96

1.�Joc�sportiv.�Fotbal extraterestru�(1�oră)Peteren,formaţidouăechipe.ApoiorganizaţiunmecideFotbal extraterestru(10min.).Faceţiunfeedbackasupraactivităţii:Aţidorisămaijucaţiaşa?Dacăda,dece?Ceafostbine?Cenuv-aplăcut?Aţiînvăţatcevaetc.?(5min.).Reluareaactivităţiidelaînceput,conformFişei-resursăA.Desfăşuraţisesiuneacompletă,cuceletreipărţidistincte(45min.).Dacănusunteţiobişnuiţicuactivităţilesportive,puteţipropuneoactivitatecreativă:uncolajcutemaPrezintă-te.Pentrumaimultedetalii,asevedeamodulul3.18Activităţi creativeşiFişa-resursăC.Alte idei de activităţi creative.

2.�Discuţie.�Structura şi conţinutul unei sesiuni (30�min.)Începeţidiscuţiacuparticipanţiidespreceeacei-amarcatînaceastăsesiune,cepăreriaudesprestructuraactivităţiietc.Notaţipeflipcharttoateelementele importantecaresuntmenţionate.Reluaţi schemacurbei de intensitate,precumşielementele-cheiealefiecăreipărţi.Întrebaţi-ipeparticipanţicumîşiplanificădeobiceisesiunile.Prezentaţi-leofişănecompletatădeplanificareauneisesiuni,apoidiscutaţielementeleimportantealeuneibuneplanificări.Organizaţiunschimbdeexperienţă.Înfinal,abordaţisuccintplanificareaunuiproiectlaunnivelmaiglobal,insistândasupracelortreietape,cuevaluarelasfârşit.Determinaţicareesteevaluareadecătreparticipanţiaacesteisesiuni.Prezentaţicaexempluşipropriadvs.evaluare,precumşiunelerecomandăriprivindameliorareaactivităţiilaoeventualăreluare.

3.�Activitate�de�grup.�Planificarea sesiunii�(30�min.)Faceţigrupurimicidinpatrupersoaneşipropuneţifiecăruigrupotemă,laalegere,pentruosesiunedejocurisaudeactivităţicreative.Fiecaregruppregăteşte,peofoaiedeflipchart,osesiunealcătuitădintreipărţidistincte,cuactivităţilerespective(15min.).Apoifiecaregrupîşiprezintăactivitateacelorlalţisuccint,verbal(15min.).

Fişa-resursăA.

Fişa-resursăB.Fişa-resursăC.Fişa-resursăD.Fişa-resursăE.

97

Data�şi�durataxx/xx/xx,45min.Numbărul�şi�vârsta�copiilor:16copiide10anişimaimult.Tema�sesiunii:Fotbalbazatpecooperaresaufotbal extraterestru (deoarece,uniţicâtedoi,participanţii au 2 capete, 4 picioare şi 4 mâini.).Material�necesar:8 mingi (1 pentru 2 copii legaţi unul de altul), conuri, veste, bentiţe,fularesaupânzepentrualegamîinile(Atenţie:pânzăsuficientdelată,5-10cm.,pentruanuserăni).

Aptitudini�dedezvoltat.Subliniaţicelpuţindouăaptitudini,dintrecareunadinprimacategorie:• aptitudini�psihosociale:încredere,respect,simţulresponsabilităţii,exprimareaemoţiilor,adaptare,flexibilitate,gestionareaproblemelorşia

conflictelor,fairplay,cooperare,comunicare,afecţiune;• aptitudini�mentale:observare,concentrare,analiză,reflecţiestrategică,gândirecreativă,imaginaţie,învăţare,memorare,relaxare,destindere,

cunoaştereadesine;• aptitudini�fizice:viteză,forţă,rezistenţă,supleţe,coordonare,agilitate,reacţie,ritm,echilibru,precizie,cunoaştereapropriuluicorp.Obiective(comportamenteobservabile):• aficapabilsăsepunădeacordasupradirecţieideurmat(participanţiinusuntseparaţi,unulmergândladreaptaşicelălaltlasânga);aficapabil

săvadăundesuntcelelalteperechipartenere,pentrualedapase(cooperare);• aficapabilsărămânăînacţiunepânălafinelejocului,nimeninucadelapământ(coordonare,agilitate).

ACTIVITĂŢI�(exerciţii, jocuri, sport, creativitate)ORGANIZARE(material, aşezare etc.)

ÎNC

ĂLZ

IREA

(pre

zent

area

, fix

area

obi

ectiv

elor

, jo

curi

scur

te, e

xerc

iţii)

1.Cercdeprimireşitransmitereaobiectivelor(5min.)Activitatedecoordonare,agilitate(aînvăţasăevoluezecâtedoi,fărăacădea,agestionabinemingea)şidecooperare(asepunedeacord,aseînţelegeprivinddirecţiaîncaresedeplaseazăşiafiatentlacelelalteperechidepeteren).

2.Punerealapiciorîndoi(10min.)Asedeplasaînperechicuomingeîntr-unspaţiularg,dându-şiunulaltuiapase.Treiinstrucţiunipentrudesfăşurareajocului:Marte.Jucătoriiîncearcă,timpde10secunde,săiamingeaceluilaltşiinvers(driblare).Apoisereiaupasele.Venus.Jucătoriiseţindeunbraţ,caîntimpulunuidansîndoi,unullângăaltul,privindîndirecţiaopusă.Unuliamingeaşitrebuiesăopăstrezeuntur.Apoicelălaltfacelafel.Dupăcaresereiaupasele.Jupiter.Schimbareapartenerilor.

1mingepentru2participanţi.Conuripentrudelimitareaterenului.

PART

EA��

PRIN

CIP

ALĂ

(act

ivită

ţi, jo

curi)

3.Mecidefotbalextraterestru(20min.)Faceţi4echipeacâte2sau3perechi(reluaţinumeledeplanete)şiorganizaţi,înparalel,6meciuride5min.fiecare,pedouăterenurimici(1.A-B,C-D;2.A-C,B-D;3.A-D,B-C).Întrefiecaremeci,faceţiunfeedbackasupracelorînvăţate,amomentelorreuşite,adificultăţilorşieşecurilor.Observaţi,cumafuncţionatcooperareaşicestrategiiaufostfolosite,pentruadepăşiconstrângerealegăriicupânzăunuldealtul.Dacăaţiconstatatcăechipeleobosesc,măriţiterenulşiregrupaţiechipelecâtedouăA-BşiC-D,pentruafaceunmecicumaimulţiparticipanţi.

Ţesături,fulare,veste.2terenuridecca.18x10m.(deadaptatconformspaţiului).

REV

ENIR

EA�L

A�C

ALM

�(s

tret

chin

g, re

laxa

re, f

eedb

ack)

4.Întindericâtedoi(5min.)a.Stretchingalcoapselor(cvadriceps).Puneţimânastângăpeumărulstângalpartenerului(faţăînfaţă),rămânândcuspateledrept.Ţineţipropriulpiciorpliindgenunchiullamaximum.

Apoipoziţiaseschimbă,pentruarealizaomişcareinversăpepiciorulstâng.b.Stretchingalinterioruluipiciorului(aductori).Aşezaţifaţăînfaţă,cupicioareleîndepărtatepecâteposibil,seţindemânăşitraguşorpartenerulspreînainte,respirândprofund.Apoi

situaţiaseinversează.Atenţie:Sevorrespectaposibilităţilepartenerului.Poziţiilesemenţincca.10sec.Fiecarepoziţieserepetădedouăori.Corectareapoziţiilorsevafaceînmodindividual.

5.Feedback(5min.)Perechilepotschimbapăreridesprecomportamentulcelmaiconstructiv/eficientşiacelacareastimulatcelmaipuţincolaborarea/înţelegereaîntimpulmeciurilor.Reveniţiasupradesfăşurăriiactivităţilorşiacelorînvăţate,cuîntrebăridetipul:

-Cumafuncţionatperecheavoastră?Cumaţicomunicat?Cineaavutiniţiativalaluareadeciziilor?-Ceschimbăriaţiobservatprivindcoordonareavoastră,strategiavoastră?-Câtdediferitaţiperceputechipasaujocul,fiindlegaţideunaltjucător?-Ceafostcelmaidificil?-Ceaţiînvăţatîntimpulacestuijocetc.?

Sausingur,încazulîncarecontex-tulnupermitecontactefizice.

Feedback�al�copiilor Autoevaluarea�animatorului�şi�sugestii�pentru�ameliorarea�activităţii

Fişa-resursă A Fişă de planificare a unei sesiuni Fotbal extraterestru

98

ACTIVITĂŢI (exerciţii, jocuri, sport, creativitate)ORGANIZARE(material, aşezare etc.)

ÎNC

ĂLZ

IREA

(pre

zent

area

, fix

area

obi

ectiv

elor

, jo

curi

scur

te, e

xerc

iţii)

PART

EA�P

RIN

CIP

ALĂ

(act

ivită

ţi, jo

curi)

REV

ENIR

EA�L

A�C

ALM

(s

tret

chin

g, re

laxa

re,

feed

back

)

Feedback�al�copiilor Autoevaluarea�animatorului�şi�sugestii�pentru�ameliorarea�activităţii

Data�şi�durata.

Numărul�şi�vârsta�copiilor.�

Tema�sesiunii.

Material�necesar.

Aptitudini�dedezvoltat. Subliniaţicelpuţindouăaptitudini,dintrecareunadinprimacategorie:• aptitudini�psihosociale: încredere,respect,simţulresponsabilităţii,exprimareaemoţiilor,adaptare,flexibilitate,gestionareaproblemelorşia

conflictelor,fairplay,cooperare,comunicare,afecţiune;• aptitudini�mentale:observare,concentrare,analiză,reflecţiestrategică,gândirecreativă,imaginaţie,învăţare,memorare,relaxare,destindere,

cunoaşteredesine;• aptitudini�fizice: viteză,forţă,rezistenţă,supleţe,coordonare,agilitate,reacţie,ritm,echilibru,precizie,cunoaştereapropriuluicorp.Obiective(comportamenteobservabile)

Fişa-resursă B Fişă de planificare a sesiunii

99

Curbă�de�intensitate�(60�min.)

Realizareaplanificăriivăajutăsăreflectaţiatentasupradi-feritelor părţi ale sesiunii: cumveţi începe sesiunea, cumveţiasistacopiiiînexperienţalordeînvăţareşidereflecţieşi cumveţi încheia sesiunea,pentrucaea săfie înţeleasăşica toţiparticipanţii sădoreascăsărevinăşi săcontinueactivitateaîmpreună.Osesiuneartrebuisăfiegândităîntreifaze.Indicaţiilecareurmeazăsuntvalabilepentruosesiunede60deminuteşi se adaptează proporţional pentru sesiuni mai lungi(cca.25%-55%-20%).

1.�Introducere,�iniţiere,�încălzire�(15�min.)

Începutulactivităţii.Adeseori,copiiiseprezintălaactivităţifoarteagitaţi. Iniţiereaserveşte laconsolidareagrupuluişilapregătireaminţiişiacorpuluipentruactivitate,fieeafi-zică, creativă saumentală. Încazul activităţilorfizice,esteimportantsăseînceapăcuexerciţiideslabăintensitate.Oîncălzirepreaenergicăarputeafineplăcutăpentrumuşchiirecişiinimacaren-aavutîncădestultimpsă-şiadaptezerit-mullaefort.Pentruactivităţilecreativeestededoritsăseiniţiezeminteaşiinimaasupratematiciicarevafiabordatăîn timpul creaţiei (el însuşi, familia, eveniment important,evenimentdificiletc.).

Strategii�de�succes- Planificiniţiereasauintrareaînsubiecttimpde10-20

minute,înfuncţiededuratatotalăasesiunii.- Aşezcopiiiîncercpentruunritualdebunvenitşi

pentruaexplicaobiectiveleşiceeaceaşteptdelaei.- Concepoîncălzirecarepregăteştecorpulşispiritulîn

timpulmişcăriişicâtevajocuriscurte.- Propununjocîndrăgitdecopii,lacareeiseangajează

cumultentuziasm.- Faccâtevaexerciţiimaispecificelegatedeactivitatea

dinparteaprincipalăcareurmează(gleznăşiaductor-pentrufotbalsauîncheieturi,umeripentruvolei).

- Îmifolosescimaginaţiaşigăsescolegăturăcuparteaprincipalăaactivităţii,povestindoistorioarăcaresedesfăşoarăcuaceleaşipersonajesaucuanimaleetc.

- Folosescvizualizarea,muzicasaualtcevapentruaintrauşorîntemaabordată.

Strategii�de�eşec- Propunrepetareaunormişcăriindividuale,fărăinter-

acţiunecucelelaltesauexerciţiistatice.- Alergareînjurulterenului,fărăniciunscop,carenu

aduceplăcere.- Propunexerciţiidestretching,fărăarezervatimp

pentrucorectareapoziţiilor.- Propuncursesauştafetecuunefortintensşicompeti-

tiv,atuncicândcorpulnuestepregătit.- Începimediatolungăactivitatecreativă,larece,fără

unminimumdepregătire.

2.�Partea�principală�(35�min.)

Partea principală este adeseori compusă dintr-o singurăactivitatesauunsingurjoc,desfăşuratînmodprogresivşicareaprofundeazătema.Conştientizaţiobiectivelefixate,deoareceacumveţiputeaverifica,dacăseproduceînvăţa-rea,şiveţiputeaajustanivelul,dacăestenecesar.Încadrulactivităţilorcreative,aceastareprezintăadeseorioimersiu-neînsineşioreflecţie.

Strategii�de�succes- Adaptezactivitatealanevoileşilacapacităţilecopiilor.

Măîntrebmereudacăceeacepropunesteinteresant.Aceastaconstituieoprovocareşicopiilorlevafaceplăcere.Vordescoperişivorînvăţacevanou.

- Explicceeaceaşteptdelacopiişiceeacesepresupu-necăvortrebuisăştiesăfacă,lasfârşitulactivităţii.

- Facodemonstraţieaexerciţiilorsaucerodemonstra-ţieunuigrupmic,înlocsădauexplicaţiiprealungi.

- Împartgrupulînechipemici,pentruadaposibilitateadeaparticipalajocşi,deci,deasedezvolta(afiactivi,aparticipa).

- Aplicceletreietapedeînvăţare,permiţândgrupuluisăexperimentezejocul,sădiscutedespreacestaîncadrulunuifeedback,apoisăreiajoculdinnou.

- Suntatentcafiecarecopilsăpoatăinterpretadiferiteroluriîntimpulactivităţiideacumsauaceleiplanificatepentruviitor.

- Daufeedback-uriconstructivetuturorcopiilor(nunumaicelormaibuni).

- Puncopiiiînsituaţiedesuccesşinudeeşec.Pentruaceastaadaptezreguliledejocînfuncţiedenivelulşiposibilităţilecopiilorşideceeaceseîntâmplăsubochiimei.

- Propunsituaţiiîncarecopiiitrebuiesăcoopereze,pen-truaatingeunscop,şinusăseopunăsausăîiloveascăpeceilalţi.

- Propunactivităţicreativecarealterneazăsistematiccreaţiileindividualeşicelecolective.

- Folosescdiferitemodalităţideaformagrupurisauetapele(asevedeaFişa-resursăBamodulului3.12Principii meteodologice ale activităţilor şi jocurilor).

Fişa-resursă C Structura şi conţinutul unei sesiuni

Încălzire�(15�min.)

Partea�principală�(35�min.)

Revenirea�la�calm�şi�feedback-ul�(10�min.)

100

Strategii�de�eşec- Aorganizajocuricuechipepreamari(8-10copiiîn

echipă)şiavândnumaiominge.- Acontinuaaceeaşiactivitateatuncicândvădcăeste

preadificilsau,dimpotrivă,preauşor,saucândcopiiiîncepsăseplictiseascăşiseceartă.

- Anuinterveniatuncicândcopiiinurespectăregulile,trişeazăsaugreşesc.

- Apropunejocuripreauşoarepentruadolescenţisaupreadificilepentrucopiiimici.

- Apropunederulareaunuijocnoudirectînversiuneasafinală,fărăa-iajutapecopiisă-lînţeleagă.

- Anumărapunctelecuvocetare,afelicitaechipacâşti-gătoareşiafacemoralăechipeicareapierdut.

- Apropunenumaijocuricompetitive.- Apropunenumaiactivităţiartisticecuunrezultat

lesnedeatinsşiauitadeactivităţilecreative,încadrulcăroracopilulestelibersăseexprime,savurândplăce-reaprocesuluidecreaţie,fărăaficriticat.

3.�Revenirea�la�calm,�întoarcerea�la�grup�şi�feedback-ul�(10�min.)

Estesfârşitulsesiuniişi,încazuljocurilorşialsportului,pro-puneţioactivitatecarepermitetuturorsărevinălacalm,dupăagitareaşimişcareadinplinîncadrulpărţiiprincipale.Existăactivităţisimpledeîntoarcerelacalm(relaxare,res-piraţie, vizualizarea unor locuri unde se simt bine, masajuşorcumingi sau fulare, întinşipepământcâtedoietc.).Există, de asemenea, jocuri simple, nonverbale, pentru aajutacopiiisăsecalmeze(vezifragmentulîncadrat).

Regele tăcerii Un ţăran este aşezat în centrul cercului, adormit alături de coşul său cu mere sau cireşe (pietricele mici). Ceilalţi copii, aşezaţi în cerc în jurul lui, trebuie să meargă pe rând să fure un fruct, fără să fie auziţi. Dacă ţăranul aude paşi, el îndreaptă braţul în acea direcţie, fără a spune ceva. Dacă locul indicat este acela de unde vine copilul, acesta se întoarce, se aşează fără zgomot. Apoi încearcă din nou să se apropie de coş. Dacă nu este auzit, copilul se culcă cu fructul său. Jocul se termină atunci când toţi copiii dorm.

Importanteste,deasemenea,şimomentulfeedback-ului,încadrulcăruiaparticipanţiiîşiîmpărtăşescimpresiileşitră-irile,iaranimatorulrevineasupraobiectivelorşialecţiilorînvăţate,alucrurilorcaretrebuieamelioratelaoeventualăreluareaactivităţii,sugestii,cuvintedelaudăetc.Încazulactivităţilorcreative,seasistămaidegrabălaoîn-toarcerelagrup,dupăoimersiuneînsine,unmomentdeîmpărtăşireaexperienţelorşitrăirilorîncarefiecarespunecevadesprepropriacreaţie.Rezervaţisuficienttimppentruaceasta,deoarececeimaimulţicopiisauadulţisuntîncântaţişipotaflalucruriinteresantedespreeisaudespreceilalţi,atuncicândauposibilitateasăspunăcevadespreunul-douăaspecte importante ale creaţiei lor, sau despre modul încarele-arplăceasă-şicontinueopera.Gândiţi-vă,aşadar,latimpulrezervatdiscuţiilorsaudecideţişiinformaţiîncădela începutulactivităţiică,dedataaceasta,nuvaexistaunastfeldemomentde împărtăşire. În schimb, întotdeaunaexistăunmomentdefeedback,încadrulcăruiasediscutădespreactivitateîngeneral,dacăle-aplăcut,ceausimţitîntimpulactivităţii,ceaudescoperitetc.

Strategii�de�eşec- Afiînîntârziere,încomparaţiecuorarul,arenunţa

larevenirealacalmşialăsacopiiisăplecelasfârşituljoculuiprincipal,încăagitaţi,respirânddingreu.

- Aseaşezacuspatelelasoareşialăsagrupulînfaţă.- Apropuneunjoccareagită,înlocsăcalmeze(abate

dinpalme,astriga,arâdetareetc.).- Apropuneexerciţiiîncaremuşchiilucreazăînlocsăse

relaxeze.- Adojeni,acritica,uitândmomentelepozitive.- Auitasăsecearăpărereacopiilor,sădescriedificultă-

ţileşinevoilelor.- Asemulţumicurăspunsuridetipul„da,mi-aplăcut”

pentruîntregulfeedback.- Ajudeca,acritica,acomenta,ainterpretaocreaţie.- Ainsistaasupraaceeaceeste„drăguţsaufrumos”.- Asecomportacaşicumtotulafostperfect,anu

îndrăznisăseiaopoziţieautoritară.- Auitasăsespunăla revedereşipe data viitoare.

Strategii�de�succes- Găsescunloccalm,cuumbră,dacăsoareleesteputer-

nic.- Sugerezunjocscurt,uşorşinonverbalpentrucopiii

mici.Copiiistauînpicioare,încerc,cuspaţiusuficientîntreei,şilepropuncâtevaexerciţiidestretchinguşor(20sec.celpuţinpentrufiecarepoziţie),cucorectări.

- Îiaranjezpecopiiîncercşilesugerezoactivitatederelaxare(respiraţie,vizualizare,masajetc.).

- Amintescobiectiveleşiîntreb,dacăacesteaaufostatinse.

- Începfeedback-ulcuurmătoareleîntrebări:Cum s-a desfăşurat această sesiune pentru fiecare dintre voi? Ce a fost dificil pentru voi? Ce aţi învăţat? Ce putem ameliora la o reluare a jocului etc.?

- Ascultândcuatenţiefeedback-ullor,voicăutainforma-ţiiadevărateşiînbazaaceeaceampututobserva.

- Ledaupropriulmeufeedbackprivindcomportamentullor:ceeaces-aîntâmplatşiceeacemi-arplăceasăseîmbunătăţeascăînviitor.

- Înactivităţilecreative,măabţindelaoricecomentariusaujudecatăpozitivăsaunegativă,lasfiecăruialiberta-teadeaseexprimasaunuetc.1

- Propununmicritualdefinal(săseţinătoţidemânăşisăavansezeîncentru,luându-şilarevedereetc.).

- Lemulţumescşilespuncămăbucursăîirevădînziuacutare,laoracutare.

1 Vezi modulul 3.18 Activităţi creative, Fişa-resursă B, cu câteva principii care trebuie respectate

101

Existăelementeexternecarenudepinddeanimatorşidecaretrebuiesăseţinăcont,pentruaplanificaosesiunecuungrupdecopii:vârsta,număruldeparticipanţi,eventualduratasesiuniisaumaterialuldisponibil.Există,deaseme-nea,elemente interne, care sunt, în schimb, responsabili-tateaanimatorului,precumobiectivelefixateşiactivităţilealese.

Vârsta�participanţilorÎncazuluneisesiunicucopii,estefoarteimportantcaacti-vităţilesăfieadaptatelavârstagrupului.Esteprimullucrudeştiut înaintedeaplanificaosesiune:careestegrupul-ţintă, în funcţiedevârstă,denivelulfizicşide înţelegere.Nicijocurile,nicimodalitateadeaconducegrupulnuvorfiaceleaşipentruadolescenţi,caşipentrucopiideoptani.

Număr�de�participanţiAcestaesteutilpentruaputeaorganizafoartebinejocurileşiactivităţile,număruldeechipe,desălisaudeterenurine-cesareetc.Pentruaaplicametodadeînvăţareprinpartici-pare,pentruadulţisaucopii,număruldeparticipanţipoatevariaîntre12şi18,dacădorimsăfieposibilăoparticipareveritabilă.

Durata�sesiuniiEstevorbadespretimpulavut ladispoziţieşi/saunecesardinansamblulsesiunii.Obiectiveletrebuiesăfierealizabileînacestintervaldetimpconcret.Îngeneral,pentruoacti-vitatefizicăsaucreativăcucopii,între45deminuteşi1orăşi30min.constituieoduratăbună.Evaluareatimpuluine-cesar fiecărei activităţi permite controlul duratei sesiunii,pentruaevitaaaveapreamultesaupreapuţineexerciţiidepropus.Tendinţageneralăestedeaprevedeapreamul-teactivităţişideanuaveasuficienttimp.

Obiective�Obiectivelesuntadaptateniveluluiparticipanţilor,nicipreauşoare,nicipreadificile,pentruapăstraomotivaţiespori-tă.Elereprezintăceeaceparticipanţiiauînvăţatlasfârşituluneisesiuni.Idealarfisănusefixezemaimultdedouăsautreiobiectivepentruo singură sesiune.Ele suntdescrisecaniştecomportamenteobservabilesaumăsurabile,adicătrebuiesăsepoatăştidacăaufostatinsesaunulasfârşitulsesiunii.Obiectivele sunt concrete şi nudescriu cevavagsauimposibildeobservat.Elesuntrealizabileîntimpuldeli-mitat.Deexemplu,„participanţiitrebuiesăfacăzecepase,fărăalăsamingeasăcadă”sau„participanţiifolosescrefor-mulareacândîşiascultăcolegul”sau„copiiisuntcapabilisăseprezintecinesuntîncadrulunuicolaj”.

ActivităţiActivităţile decurg din obiectivele alese şi nu invers. Elepermit să se atingă nemijlocit aceste obiective. Activită-ţiledescriudesfăşurareaetapelor sesiunii pas cupas. Eletrebuie să fieprogresive ca nivel dedificultate şi trebuiesăpermităparticipanţilorsăfieactivi,săcoopereze,săfiecreativi, săseexprimeşi să înveţe înacelaşi timp.Folosiţidiferitemetodeşimodalităţidelucru,pentruadiversificaactivităţile.Deexemplu,activităţiindividuale,înperechi,îngrupurimicişimari.

Material�Materialul depinde de activităţile planificate. Planificareaactivităţilorcontribuie laasigurareacumaterialulnecesar.Esteimportantaaveamaterialulpregătitdinainteşiaccesi-billamomentulpotrivit.Arputeafifrustrantpentrupar-ticipanţicacevasălipsească.Sevapierdeconcentrareaşiredobândireaatenţiei sepoatedovedidificilă,mai ales încazul copiilor. Pentru activităţile creative, este importantsăsepunăladispoziţiefoartemultmaterial:ziare,reviste,obiectereciclabile,precumşipictură,creioane,stilourico-lorateetc.

Evaluare�/�feedback-uriEvaluareasealimenteazădinfeedback-urilasfârşitdesesi-une.Esteimportantsăsefacădiferenţaîntreautoevaluareaanimatoruluiprivindpropriasaactivitateşievaluareaparti-cipanţilorprivindexperienţalorşilecţiileînvăţate.Acestedouăsursedeinformareasupradesfăşurăriisesiuniifixateînscrissuntesenţiale,pentruaputeaefectuamodificăriîncontinuareşia-şiameliorapractica.

Fişa-resursă D Principalele elemente ale unei planificări

102

1.�PlanificareTotceeaceimplicăreflecţiaşiajutălapregătireauneise-siunideactivităţisauaunuiproiectmailarg.Fixareaunorobiective,alegereaunoractivităţiconcreteşiduratafiecă-reia. Este important să se acorde timpul necesar acesteietapedecaredepindecalitateaactivităţilor.

2.�Punere�în�practicăPunereaînaplicareaproiectuluisauaactivităţilorcugru-puldeparticipanţi, în trei timpi: contact, introducere sauiniţiere,desfăşurareasauparteaprincipală,retragereasauîntoarcerealacalm.Modalitateadedesfăşurareaactivită-ţilorşiajocurilor,precumşiatitudineadintimpulanimăriisuntlafeldeimportantecaşiconţinutulînsuşi.Respectareaplanificăriiajutălarealizareaobiectivelorfixate,chiardacăflexibilitateaestenecesară,caurmareaobservărilorînre-gistrateîntimpulactivităţii,precumşiînfuncţiedenevoilegrupului.

3.�EvaluareExistămaimultemodalităţideevaluareaunuiproiectsauauneisesiunideactivităţi:autoevaluare,caresereferălaca-pacitateadearevedeafilmuldesfăşurăriisesiuniicuopri-virecriticăşiafixadirectameliorărileposibile;feedback-urialecopiilorşi,dacăesteposibil,vizitaunuicolegdincândîncând,pentruaobservasesiuneaşia-şiexprimapărerea.

Întrebări�posibile�pentru�o�autoevaluare:- Amrealizattoateactivităţileaşacumle-amprevăzut?

Dacănu,dece?- Amrespectatduratacelortreipărţialesesiunii?Dacă

nu,dece?- Totmaterialulnecesarerapregătitşiseaflălaîndemâ-

nă?Afostsuficient?Dacănu,cumtrebuiaprocedat?- Auavutlocîntâmplărineprevăzute,schimbări,compa-

rativcuceeaceseplanificase?Dacăda,careanumeşicumle-amgestionat?

- Amatinsobiectivelepecarelefixasempentrugrup?Dacănu,careafostcauza?

- Copiilorle-afăcutplăcereparticiparealaactivitate?Dacănu,dece?

- Copiiiauînvăţatcevanou?Dacănu,dece?- Trebuieamelioratcevaîncazdereluareaactivităţii?

Dacăda,ceşicum?

Fişa-resursă E Procesul de gestionare a proiectului / sesiunii de activităţi

1.�Planificare 2.�Punere�în�practică

3.�Evaluare

103

104

Obiective:

experimentareaşiidentificareaprincipiilormeto-dologicedebază,caredauocalitatepsihosocialăactivităţilorludice,sportivesaucreative;

planificareaşipunereaînaplicareauneiactivităţi,careincludeprincipiilemetodologicedebază;

fixareaunorobiectivespecificemăsurabile.

Mesaje-cheie

Obiectivelesuntglobale(psihosocial,mentalşifi-zic),adaptatenevoilorşicompetenţelorcopiilor,nicipreauşoare,nicipreadificile(provocaremotivantă).

Copiii pot experimenta activitatea, se pot opripentrua-şiexprimaimpresiileşiaprimifeedback-uri,potcontinuajocul,introducândmomentemenitesă-lamelio-reze;înfinal,potexprimaopărerecomunădespremodulcums-acomportatgrupulîmpreună,despreînvăţăminte,momentelepozitiveşi,respectiv,momentelecarenecesi-tăsăfieameliorate.

Copiiisuntpuşiînsituaţiiîncarenuexistăexclu-deri,iarunelereguliîiîndeamnăsăcolaboreze.

Copiii pot participa, se pot juca şi pot fi activi(acţiunemaximăpentruoaşteptareminimă).

Activităţilesuntprogresive,delacelemaiuşoarelacelemaidificile,respectândlogicaîntreetape.

Activităţilesuntvariate,originaleşicreative,pen-trua-imotivapecopiişiadiversificaexperienţeleşiînvă-ţămintele;activităţiniciprealungi(plictiseală)şinicipreascurte(fărăaaveatimpsăînţeleagăşisăînveţe).

105

Aceastătemăestefoarteimportantăpentrutoatepersoa-nelecareorganizeazăşidesfăşoarăactivităţicucopii,acti-vităţifizicesaucreative.Pentrucamomentelestructuratepetrecutecucopiiisăpoatăaducebeneficiilanivelpsiho-social,animatorultrebuienunumaisăcunoascăactivităţişijocuriadaptatepublicului-ţintă-cândestevorbadecon-ţinut(ceanume),daresteobligatsăfiepregătitsăapliceşi anumite principii metodologice, care permit realizareadiferitelorobiective.Sepuneproblemaastfelamodalităţiiîncareseprocedează(cumanume).

Esteuşoraanimapurşisimpluungrupdecopii,propu-nându-leunjoc,opartidădefotbalsauoricealtăactivitate.Pedealtăparte,însă,estemaidificilaconstruiunmomentdejoc înaşafel, incâtacestasăfiebeneficlanivelul învă-ţăturilormentale,fiziceşipsihosociale.Aceastapresupunecompetenţe specifice şi o bogată experienţă din parteaanimatorului.

Propunem,înceleceurmează,câteva principii�metodolo-gice�de�bază,pentruaplicareaînpracticăaunoractivităţi,fiefiziceşiludice,fiecreative1:- fixareaobiectivelorcareurmărescdezvoltareaunor

aptitudinilacelpuţindouădintreinivele(mental,psihosocialşifizic);

- utilizareacelortrei�etape�de�învăţare,adică experi-mentareajocului,realizareaunuifeedbackcuoabor-dareemoţionalăşicognitivă,precumşireluareajocului; 

- punereaînaplicareaunorjocuriaxatepecooperare şiintegraremaimultdecâtpecompetiţieşiexcludere;

- respectareacomplicării�progresive aactivităţiipeparcursuldesfăşurării,delauşorlamaidificil;

- favorizareaparticipării activeşiconstanteacopiilor,înjocurişilafeedback-uri;

- includereavarietăţii şiacreativităţiiînjocuri,cuunmoddeprezentarecaresolicităimaginaţiaparticipanţi-lor.

Atenţie.�Nuestedelocsuficientsăseapliceacesteprincipiilanivelintelectual.Aplicarealornecesitămultărepetiţieşiexperienţă,precumşiposibilitateadeaorganizaactivităţicugrupuridecopii,lamodulidealcuparticipareauneiper-soane experimentate (coach), pentru a realiza feedback-uri.Este, înmareparte,obiectivulşedinţelordecoachingindividual,dupăformareadebază.

Scopul acestei metodologii este de a înţelege ce condiţiipoatepuneînaplicareanimatorul,pentrucatoţicopiiisăînveţeşisă-şidezvoltecompetenţelepersonaleşisociale,distrându-seînacelaşitimp.

O sugestieObişnuiţi-vă să vă evaluaţi, în gând, activitatea în bazaacestorprincipii, răspunzând la întrebările:Mi-am atins obiectivele şi grupul meu a evoluat în asimilarea a cel puţin două aptitudini (psihosociale, mentale sau fizice)?Am oprit jocul pentru un feedback, apoi am constatat o ameliorare în timpul celei de a doua experimentări?Cooperarea a fost mai prezentă decât competiţia?Activităţile s-au complicat în mod progresiv sau jocul a fost complex de la început?Copiii au fost activi sau au existat momente lungi, fără ac-ţiune?Toţi participanţii s-au exprimat în cadrul feedback-urilor? Activităţile propuse au fost variate, noi, motivante? Dacăputeţirăspundeafirmativlatoateacesteîntrebări,sesiuneaafostunsuccesatâtdinpunctdevedererecre-ativ,câtşipsihosocial.

Prezentare

1 Pentru activităţile creative, a se vedea modulul 3.18 şi Fişa-resursă B, cu câteva principii suplimentare

106

1.�Jocul.�Coada dragonului�(40�min.)Conduceţigrupulpeterenuldejoc.Solicitaţiunuinumărdeşasevoluntarisăfacăodemonstraţieajocului.Treivânătorişiundragonlatreimembri.AplicaţireguliledinFişa-resursăA.Apoifaceţioprimăîncercareajoculuicutotgrupul,fărăaincludevreunuldinprincipiilemetodologicedebază.Lasfarşituljocului,realizaţiunfeedback.Propuneţireluareajoculuicuincludereamodificărilorşiaplicareaprincipii-lormetodologicedebază.Realizaţidinnouunfeedbackcuaceleaşiîntrebări.Puteţi,deasemenea,săalegeţioactivitatecreativă,maiîntâifărăaaplicaprincipiilemetodologice,apoiaplicândacesteprincipii.Referiţi-vălamodulul3.18Fişa-resursăB,pentruprincipiilespecificeactivităţilorcreative.

2.�Discuţie.�Principii metodologice de bază�(20�min.)Dezbateredegrupasupraaceeaces-aschimbatînadouaversiuneajocului:aplicareaprincipiilormetodologicedebază(obiective,treietapedeînvăţare,cooperare,complicareaprogresivă,participare,varietate).

3.�Activitate�de�grup.�Punerea în aplicare a principiilor metodologice de bază�(1�oră)Creaţisubgrupuridecâtepatruparticipanţi.Fiecaresubgruptrebuiesăaleagăunjoccunoscutsauoactivitatecreativăşisăîladaptezeintroducândconştientprincipiilemetodologicedebază(10min.).Apoiungrupseoferăvoluntarsăpunăînaplicarejoculcutoţipartici-panţii(10min.).Feedbackşianalizaprincipiilormetodologicedebază(10min.).Dacădispuneţidetimp,aplicaţiaceeaşimetodăşiasupraunuialtjoc.

4.�Lectură�individuală.�Gestionarea diferitelor tipuri de grupuri de copii�(la�domiciliu)Dacăvreţisăştiţimaimultdespregestionareaunorgrupurideschise,mixte,cuefectivmareetc.,consultaţiFişa-resursăC,cuunexempludejocînaerliber,pentrugrupurimariGăini, vulpi, vipere,însuplimentul4.9.

Fişa-resursăA.

Fişa-resursăB.Rezumatul,peflipchart,alprincipiilormetodologicedebază.

Fişa-resursăC.

107

2 Terre des hommes, manual Să râdem, să alergăm, să ne mişcăm pentru a creşte mai bine împreună: jocuri cu scop psihosocial, 2007

Desfăşurare�10-20copiicuvârstaîntre8-14ani.Suntroluridecopii-dra-gonşicopii-vânători.Obiectivulvânătorilorestedeaneu-tralizadragonul,atingândcuomingetoatemembrelesale,începândcuultimul,careestecoada.Obiectivuldragonuluiestedea supravieţui şi, deci,dea sedeplasapermanent,pentruaevitacamingeasăatingăcopiluldincoadadrago-nului.Copiiiseaşeazăîncerc.Sesolicităca4-6copii(apro-ximativ 1/3din total) să seofere voluntari, pentru a jucaroluldragonului.Aceştiaseplaseazăunulînspateleceluilalt,ţinându-sedeşoldurisaudeumeri.Primulreprezintăcapuldragonuluişinupoatefiatinsdecâtlasfârşituljocului.Ur-mătoriisuntelementealecorpuluişicoada.Scopullorestesăevitease lăsaatinşideminge.Numaicapuldragonuluiaremâinilelibere,pentruainterceptamingeaşiaotrimitevânătorilor.Ceilalţicopiisuntîncercdejurîmprejurşire-prezintăvânătorii.Scopulvânătorilorestedeaatingecoadadragonuluicare,odatăatinsă,devine,larândulsău,vânător.Apoiprecedentuldevine,astfel,coadă.Pentruomaimareeficacitate,vânătorii îşidaupaserapide,pentruafi înceamaibunăpoziţieşiaatingecoada.

Aptitudini�de�dezvoltat�- În plan psihosocial.Acestjocvizeazăaspectelede

cooperareîntrevânători(anupăstramingeanumaipentrusine),precumşirespectulşiîncredereaîntremembriicarereprezintădragonul.

- În plan mental.Sedezvoltăconcentrarea şi observarea mişcărilormingii,precumşigândirea�strategică.�

- În plan fizic.Sedezvoltărezistenţa,încazulgrupuluicarereprezintădragonul,deoarecemembriisăitre-buiesăsedeplasezeextremderepedeşi,uneori,untimprelativîndelungat.Vitezadereacţieesteprimor-dială.Pentruvânători,sedezvoltăpreciziapaselorşiaaruncărilor.

Alegeţidouăaptitudinipecarevreţisăleamelioraţilacopiişi transformaţi-le în obiective (comportamente observa-bile).

Versiunea�1:�fără�aplicarea�principiilor�metodologice�de�bază�(10�min.)- Nusevaanunţaceobiectivevorfiurmăriteîntimpul

joculuişinusevaverificapeparcurs,dacăexistăpro-grese(nuexistăobiectivefixate).

- Joculîncepeimediat,fărăopregătireprealabilă,înafarădecâtevaturedeterenfăcuteînpasalergător.Grupaîntreagăjoacăîmpreună,cuundragonlungdeşase-optpersoane,deexemplu(fărăcompletăriprogresive).

- Joculsevaopripeparcurs,pentruaîntrebaparticipan-ţiişiadasfaturiînvedereaameliorăriicalităţiijocului(fărăetapedeînvăţare).

- Vânătoriinuîşidausuficientepase,suntmereuaceiaşicarearuncămingeaindividual(fărăcooperare).

- Suntpreamulţivânători,pentruosingurăminge.Atuncicândsuntatinşi,copiii-dragonsunteliminaţitreptat,deciexcludereînlocdeintegrare(fărăparticipare).

- Copiii-dragonaşteaptăînafarajoculuiviitoruldragon,pentruareintraînjoc,decinicioschimbarederoluri,mereuaceiaşiînroldedragonşiaceiaşiînroldevână-tori(fărăvarietate).

Feedback�(10�min.)- Cumv-aţisimţitîntimpuljocului?Înroluldragonului?

Darînrolulvânătorului?- Cev-aplăcutmaimult?Darcenuv-aplăcut?- Ceafostdificil?- Ceaţiînvăţat dinacestjoc?- Ceaţidorisăschimbaţiînjoculacesta?Dece?

Versiunea�a�II-a:�cu�principii�metodologice�de�bază�(15�min.)- Anunţareaobiectivelorpentrucopiii-dragonşicopiii-

vânători.Verificareaacestoraîntimpulprimeiopriri,pentrufeedback.Verificareafinalălaîncheiereajocului(obiective fixate).

- Joculîncepecuoîncălzire,careîipregăteştepejucătoripentrudiferitelesituaţii:primireamingii,pasareaeişi/sautragerealaţintă,pentruroluldevânător;pentru

dragon,seexerseazăpoziţiaîncaregrupulstăîmpreu-năşisedeplasează,precumşireflexele,pentruaevitasăfieatinşi.Desfăşurareaunorjocuriscurteînacestsens(spreexemplu,joculŞarpele care îşi muşcă coada2)(complicareprogresivă).

- Organizareajoculuiîndouăgrupuriseparate-maipuţinivânătorişidragonimaimici-carepermitoînvăţareprogresivăajoculuişioparticiparesporită,distanţereduseşiorotaţiemairapidăîntrediferiteleroluri(complicareprogresivă�şi�participare).

- Dupăoprimăperioadădeexperimentare,esteim-portantsăfiereuniţicopiiipentruunfeedbackprivindtrăirilelor,sentimenteleşidificultăţileîntâlnite.Sevaurmăriîncurajareacopiilorsă-şiexprimeemoţiile.Vâ-nătoriivorfiajutaţisăconştientizezestrategiautilizată,pentruafimaieficienţiînpase,prindereaşiaruncareamingii.Copiilor-dragonlisevorpropunesoluţiipentruomaibunăcapacitatedereacţie,urmărireapaselorşicoordonaredegrup.Apoi,încadrulreluăriijocului,îngeneral,sevaobservaoameliorareîneficacitatealorcaindivizişicagrup(trei�etape�de�învăţare).

- Transformareacopiilor-dragoneliminaţiînvânători,pentruanurămânemulttimpînafarajocului,şiastfelvorfiincluşiînjoctottimpul(participare).

- Încurajareavânătorilordeapunelapunctostrategieeficientădepase,care-iincludeînjocpetoţi,nudoarpeceimaibunijucători(cooperare).

- Inventareaunuicontextlaaceastăvânătoareadrago-nului,animalfantastic,pentruadaodimensiunemailudicăşipsihosocialăacestuijoc:oistorioară(poveste)vapermitesăseuitelaturafoartefizicăaactivităţii.Olecţiesauunjocbazatepeimaginaţiesuntsursedeplăcereşideatenţie.Esteimportant,înacelaşitimp,săsepăstrezeacestcadruimaginarpânălaîntoarcerealacalm,inclusălafinelejocului(varietate�şi�creativitate).

Fişa-resursă A Descrierea jocului Coada dragonului

108

Deîndatăce joculdebazăafost înţelesşi însuşit,pentrua sporimotivaţia şi a aduce alteexperienţe şi învăţămin-te,esteimportantsăseintroducăvarietate�şi�complicare�progresivăînacelaşijoc.Deexemplu :

- Complicareasarciniimărinddistanţele(cercmaimare),propunândundragonmailung,adăugândoadouamingeetc.

- Copiii-dragonnusunteliminaţidincoadă,ciiauloculcapului.Cândfiecareaavutrolulde capaldragonuluiodată,atunciunaltdragonîiînlocuieşte.

- Pentrujucătoriimaiexperimentaţi,cerculdevânătorisedeplaseazăînpasadăugatdeopartesaudecealaltă,pentrua-ldestabilizapedragon.

- Dacădragonuleste,într-adevăr,dificildeeliminat,sepoateintroduceoadouaminge,pentruafacesarcinavânătorilormaiuşoară.

- Mărimeacerculuipoatevaria,precumşispaţiulvână-torilor,poziţialor(aşezaţi,ghemuiţi...)saufolosireamaidificilăamâinii(pentruceimaiînvârstă).

- Mărimeamingiipoatevaria(tenis,volei,mingemaimare).

- Numelepoatefimodificat(şarpelemărilor,alspaţiuluietc.),pentruavarialumeaimaginarăajocului.

- Înlocsădevinăvânători,membriidragonuluiatinşidevinîngeripăzitoriaidragonuluişivortrebuisă-idistrezepevânători,interceptândmingeaetc.

Orice�altă�propunere�de�modificare�a�jocului�este��oportună.

109

1.�Obiective:- reflectarea,înprealabil,asupraaptitudinilorcareur-

meazăsăfiedezvoltate(3H:psihosocial,mentalşifizic)şialegereaacelpuţinuneiaptitudinipsihosocialeşiauneiamentalesaufizice;

- adaptareaobiectivelorlavârstaşilacapacităţilegru-pului(nicipreasimple,nicipreacomplicate),pentruapăstraomotivaţiesporită*;

- transferareaacestordouăaptitudiniînobiective,caresăfiecomportamenteobservabile;

- informareacopiilor,laînceputulactivităţii,asupraaceeacev-arplăceasăfiecapabilisăfacălasfârşitulactivităţii;

- verificarea,împreunăcucopiii,lafineleactivităţii,dacăobiectivelepropuseaufostatinse.

*Curba lui Atkinson:legăturadintreobiectiveşimotivaţie

Aceastăschemăaratăclarcăangajamentulcopiluluivafimaxim,dacăelsegândeştecăareoşansădindouăsăatingăobiectivul.Şidimpotrivă,motivaţia scade, dacă copilul crede că nu are nici o şansă de a reuşi(obiectivpreadificil) sau, dimpotrivă, este convins sută la sută că areşansedereuşită(obiectivpreauşor).Este,aşadar,primordialpentruunanimatorsăştiesăapreciezecompetenţelecopiilor,pentruapropuneactivităţiinteresanteşiînacordcunivelullor.

Exemplu.�Coada dragonului- Obiectivmental(gândirestrategică/observareşicon-

centrare):copiii-vânătorisuntcapabilisăstabileascăostrategiedepase,careaccelereazăprindereadragonu-lui/copiii-dragonnupierdmingeadinvedere.

- Obiectivpsihosocial (cooperare/respectfaţădecelălalt):copiii-vânătoridaupasetuturormembrilorgrupuluidevânători,fărăaexcludepecineva/copiii-dragonseţinunuldecelălaltrespectuos,fărăa-şifacerău.

- Obiectivfizic(preciziapaselor/coordonareşiagili-tate):copiii-vânătorisuntcapabilisă-şideacincipasepreciseînmaipuţindezecesecunde/copiii-dragonsuntcapabilisăsedeplasezefărăapierdevreunuldinmembriilor(anusedesprindeniciodatăunuldealtul).

2.�Complicarea�progresivă- Prevedeţioîncălzire,caresăfie,depreferinţă,înlegă-

turăcuceeacevaurma.- Propuneţiexerciţiicaresporescîndificultateîntimpul

activităţii(nupreadificilelaînceput,deoareceacestlucrupoatefidescurajant).

- Descompuneţiunjocîndiferiteetape,pentruaofericopiilorposibilitateasăînveţetreptatregulileşimişcările.

- Nuaplicaţitoateregulileunuijoclaînceput,ciadău-gaţi-letreptatpentrua-lfacemaicomplex.

- Stabiliţilegăturilogiceîntreexerciţiişiactivităţi.

3.�Trei�etape�de�învăţare�(învăţare�prin�participare)- Folosiţiceletreietapedeînvăţareîndeosebiînpartea

principală:primaexperimentare/feedback/reluareajocului.Acestciclusepoaterepetapânăcândobiecti-velesuntatinse.

- Nufolosiţifeedback-ulcapretextpentruaadăugasauamodificaoregulă.Feedback-ulestemomentulîncarereveniţiasupraobiectivelorjoculuişiîncarefaceţicorectărişisugestii.Feedback-uleste,deasemenea,

folositpentruaculegeimpresii,emoţii,şipentruaofericopiilorposibilitateasăidentificeanumitedificultăţidejocşisăpropunăidei,pentruapuneînaplicareostrategiemaibună.

- Formulaţiaprecieriindividualeşicolectiveîntimpulşidupăactivitate(feedback-uri,încurajări,corectări).

Observaţimomenteleîncărcatedeemoţiisaudificultă-ţile,numiţi-leîntimpulfeedback-uluişivorbiţidespreacesteaîmpreună,apoiadaptaţiactivitatea,dacăestenecesar.

- Fiţiexigentprivindcalitateaşireguliledejoc:nulăsaţisăseîncalcevreoregulă,fărăoconsecinţăclară,anun-ţatăîncălaînceputuljocului.

- Daţitimpcopiilorpentruarepetaşiaamelioramişcă-rile,exerciţiileşijocurile.

4.�Cooperare�- Prevedeţiniştejocuriîncarenuexistăexcludere,

eliminaresauopotenţialădiscriminareaparticipanţilor.- Inventaţiactivităţiîncareexistăroluridiferite(de

exemplu,vrăjitoareşisăteni,dragonişivânătorietc.).- Înlocsăaveţimereudouăechipecarejoacăunacon-

traceleilalte,programaţidincândîncândoactivitateîncareacelaşigruptrebuiesărezolveîmpreunăosarcină(deexemplu,Imitarea unor animale, Aşezarea în picioare în ordine3,saujocuridepistăîncarecopiiiadunăindiciicare,odatăpuselaunloc,dauosoluţieetc.).

- Amintiţiîntotdeaunacopiilorvaloriledeîntrajutorareşidefairplayîntimpuljocurilor.

- Gândiţi-vălaaspectulde gen,adicălaintegrareafetelorînaceeaşimăsurăcaabăieţilor.

Fişa-resursă B Principii metodologice de bază

Maxim

0% 50% 100%

PROBABILITATEA DE ATINGERE A OBIECTIVULUI

AN

GA

JAM

ENT

110

5.�Participare- Împărţiţigrupulînmaimultegrupurimici,pentrua

permitecopiilorsăfieactiviînoricemoment.- Evitaţigrupurilemari,carepresupunolungăaşteptare,

pentruaintraînjoc(ocoadălungădeaşteptarepen-truoştafetăetc.).Lucraţifieîndiferiteateliere,pentruaevitaaşteptărileprealungi,fieînmaimulteechipe,pediferiteterenuri.

- Întimpulfeedback-urilor,lăsaţicopiiisăvorbească,încurajaţi-isăseexprime,să-şispunăpărerea.

- Permiteţicopiilorsăinterpretezetoaterolurile(dacăestetimpdisponibil)încadrulunuijoc(deexemplu,dragoni,vânători,celcareprinde,celcarefuge,celcarearbitreazăetc.).

6.�Varietate�şi�creativitate- Echilibraţimomenteledeînvăţareşimomentelepur

recreative.- Variaţiorganizareaactivităţilorîntrelucrulindividual,

perechi,îngrupemici,încomun.- Planificaţiexerciţiivariate,creativeşioriginale(nu

întotdeaunaaceleaşijocuri,darnicimereuzapare).- Opriţisau,dimpotrivă,prelungiţioactivitate,pentru

aevitaplictisul,lăsându-letimpcopiilorsăînveţe;ve-rificaţimotivaţiaşiatenţiacopiilorînoricemomentalactivităţii.

- Lăsaţicopiiisăpropunăadaptărilajocuriîntimpulfeedback-urilor,respectaţi-lecreativitatea.

- Folosiţi-văimaginaţiapentruacreaistorioarecuperso-najesauanimale,maialespentruceimaimici.

- Inventaţinoimodalităţideaformaechipelesauacreagrupurile.

Cum�se�formează�echipe�în�mod�psihosocial

Adeseoriaparuneleproblemesautensiuni,atuncicândsefolosescmetodeclasice,încaredoijucători(adesealideriisauceimaibunisportivi)alegechipele.Într-adevăr,eiîşialegadeseacoechipieriiînfuncţiedeprieteniesaudecompe-tenţelefizice,faptcaredezavantajeazăîntotdeaunaaceiaşicopii, cei mai slabi, mai puţin îndrăgiţi etc., lăsându-le unputernicsentimentdefrustrareşidediscriminare.Aceastămodalitatenufavorizeazăabsolutdelocîncredereaînsineşiîncelălalt,respectuletc.,toateaptitudinilepsihosocialepecaretindemsăledezvoltăm.

Câtevaexemplepentruformareaechipelor:- Reflexe.Toţiparticipanţiiseplimbăîntr-unspaţiu

restrâns.Lasemnalulanimatorului,sesalută.Apoiîşispunprenumele,seaşeazăcâtedoi,treisaupatru,braţlabraţ,pânăcândnumăruldoritdeechipeesterealizat.Acelaşiprincipiu,darmairapid.Opersoană,altadecâtanimatorul,sejoacăde-aSimon a zis:mi-arplăceagrupede5,de3etc.,pânăcândseobţinenu-măruldoritînfiecareechipă.

- Nume�scurte.Metodarapidăcarefoloseştenumedeanimale,deflori,deculorietc.,înloculcifrelor(1,2,3,4).Toatălumeaesteîncercşianimatoruldă(saucere)unnumedeanimaldiferitdeprimelepatru(deexemplu,leu,cal,maimuţă,pisică)pecareurmăto-riiîlvorrepetaîncontinuare.Acestlucrupermitesăseaducăonotădecreativitateşidemotivarecopiilorşi,înmodideal,poatefilegatdetemapărţiiprincipale.

- Cercuri.Participanţiisearanjeazăînlinielaintrareaînteren.Înprealabil,seaşeazăoptcercuripeoliniemaiînfaţă,maideparteîncăpatrucercurişi,însfârşit,douăcercurilacapătulterenului.Lasemnalulanimatorului,participanţiialeargăsăintreînprimulrânddecercuri.

Toatecercuriletrebuiesăfieocupate.Apoi,lasemnal,eialeargăsăintreînurmătoarelepatrucercuri.Şi,însfârşit,seadunăîndouăgrupeînghesuiteînultimeledouăcercuri,fărăcanicimăcarunpiciorsănudepă-şeascăcercul.Trebuiesăseadaptezenumărulcercuri-lorfinalelanumăruldeechipedorite.

Orice�altă�metodă�este�oportună.

3 Terre des hommes, manual Să râdem, să alergăm, să ne mişcăm pentru a creşte mai bine împreună: jocuri cu scop psihosocial, 2007

111

Gestionareagrupelormaimultsaumaipuţinmari,deschi-se, închise, neregulate, omogene, eterogene, cu activităţimaimultsaumaipuţinlungisauînspaţiimaimultsaumaipuţin închise,esteorealitate înproiecteleTerre des hom-mes. Gestionarea grupurilor este o activitate complexă,care cere numeroase competenţe. Organizarea şi flexi-bilitatea sunt două competenţe-cheiepentru gestionareaunui grup de copii în cadrul activităţii. Fie că grupul estemare (maimultde30decopii),mixt (problemagenuluiînsportestesensibilăşianimatorultrebuiesăţinăcontdeacestlucruînorganizareaactivităţilor),fluctuant(copiiiseducşivin,ceeaceîmpiedicăplanificareaunoractivităţicuobiectivespecificeşinecesitălimiteclare)sauînspaţiudes-chis(atenţie lasecuritate), toateacesteaceranimatorilorcompetenţe foarte numeroase. Prezentăm câteva sfaturişisugestiianimatorilorcarevortrebuisălucrezecuacestegrupurimaideosebite.

Grupuri�mariGrupurimari se consideră cele caredepăşesc30deco-piilaunanimatorşicarepotajungepânăla50pentruunsingur animator.Această situaţienueste recomandată şi,dincolodeasta,nicioactivitatenupoatefi luată încalculdinmotivedesecuritate.Dacăseştiedinaintecăexistăungrupmare,existămaimulteposibilităţi.Aceastapresupu-ne,însă,elaborareauneiplanificăriserioase,cuideiprecisedespreceeacearputeafipropus:prevedereaunuimateri-aladecvat,pentruafavorizaparticipareatuturor,precumşinumireaunorcoresponsabilidinrândulcopiilormaimari.Dacăgrupulesteeterogencavârstă,estecuatâtmaireco-mandabilsăfieresponsabilizaţiceimaricaajutoare,pentruaanimasauagestionapeceimaimici.

Iatăolistănonexhaustivădesfaturi:- Pentruînceputulactivităţii,estebineîntotdeaunasă

seapliceînmodfrontal,unritualcarecreeazălegăturiîntretoţimembriigrupului(deexemplu,încercşisalutându-şiveciniisaucântândcugesturi,aşezându-seunulînspateleceluilalt,cumâinilepeumerişitropăindetc.).Acelaşilucru,pentruritualuldefinal,pentrucatotgrupulsăseaduneşisă-şiialarevedere.

- Încontinuare,puteţiseparagrupulînmaimultesubgrupuridemaximum10–15copii,încercândsăfaceţisubgrupuriomogeneşisăorganizaţiaceeaşiactivitateînparalel(deexemplu,douăCoada drago-nului simultan),pecarelegestionaţiîmpreunăcuuncoanimator,numitpentrufiecareechipă.

- Puteţi,deasemenea,săplanificaţiatelieredeactivităţidiferitedupăacelaşiprincipiudecoanimare,cudouăsautreijocuridiferite,desfăşurateînparalel(deexem-plu,Poştaşul, Mingea în cinci pase, Mingea la prizonier; sauFotbal fairplay, Mingea arsă şiMingea în cinci pase). Atenţielacomplementaritateaactivităţilor(nupreasimilare).Pentruaceastăversiune,trebuiecajocurilesăfiedejacunoscutedecopii.

- UnturneudeFotbal fairplay4,deexemplu,sepoateorganizacunoiregulişiamestecândcopiii,pentruaechilibraechipele.

- Înunelecazuri,estemaibinesăseprevadăunturneupentru20decopii(jucători-spectatori)într-oacti-vitateeficientătimpde20deminute,înloculuneiactivităţihaoticedeooră,subpretextuldea-iaveapetoţiîmpreună.

Grupuri�deschiseSenumeştegrupdeschisungrupalcăruinumărdecopiiestefluctuant,deoarececopiiinuvinneapăratînmodre-gulatsaupentrucăaceştiaseducşivinîntimpulactivităţii(deexemplu,dacă, timpde2oresau într-odupă-amiazădeactivitate,număruldecopiicreştesausediminuează).Înacestecazuri,estenecesarsăsemanifesteconcomitentflexibilitateşiautoritate.Iatăcâtevasfaturi:- Estededoritca,înmomentulîncarecopiiisehotărăsc

săparticipelaunjoc,săseangajezepeduratajocului(estededatoriaanimatoruluisăinformezedespreconţinutulşiduratajocului,pentrucaangajamentulsăfiereciproc).Grupdeschisnuînseamnăcăsepoatezapamereu,căpoţijucaatuncicândîţiplacesaupoţiieşidinjoccândnu-ţimaiplace.

- Dacăuncopilsoseşteîntimpulactivităţii,daţi-imaiîntâiuntimppentruaobservajoculîndesfăşurare.Apoiopriţijocul,prezentaţicopilulgrupuluişipermi-teţi,astfel,copiluluisăintreînjoc(sauchiar,înfuncţiedejoc,într-oechipă).

- Dacăechipaestedejacompletă,integraţicopilul,caînexempluldemaisus,darcaînlocuitor,cuposibilitateadeafaceoschimbarelafiecarepunctmarcat(nulafotbal,deoareceexistăpreamultăaşteptare),saulafiecare3minute,sauînmodliber,unjucătoriesedebunăvoie,pentrualăsasăintreînlocuitorul.

- Dacăunmicgrupdecopiisoseşteînacelaşitimp,procedaţiînmodsimilar:observareaşioprireajoculuipentruprezentareşiintegrareacaechipăsuplimentară,înrotaţiecucelelaltedouă.

- Estemaibinesăseprevadăjocuricarenunecesităunnumărexactdeparticipanţi(tipVrăjitoarele şi sătenii saualtul),pentruanufiforţatsămodificaţiraporturiledeforţeneîncetat.

Fişa-resursă C Gestionarea diferitelor grupuri de copii

112

Grupuri�mixte�(băieţi-fete)Estefoarteimportantsăseţinăcontdeproblemagenului,îndeosebi înunelecontextereligioase,deoarece înmulteactivităţi contactul este posibil în orice moment. Anima-torulestecelcaretrebuiesăse informeze încomunitateşilaechipalocală,pentruafisigurcănucomitevreogafă.Arfi,deasemenea,dedoritsăseconsultecopiii,pentruaşticeesteacceptabilşicenu,pentruaîncercasăgăseascăîmpreunăosoluţie,dacăjoacăîmpreună.Iatăcâtevaidei:

- Existămultejocurişisporturicareimplicămişcare,darfărăcontact(deexemplu,Poştaşul, Mingea la prizonieri, voleietc.).Acestlucruareavantajuldeanufinevoiedeseparareabăieţilordefete.

- Puteţisălansaţidouăjocuriînparalel,respectândpro-blemagenului,cuungrupdefeteşiunuldebăieţi,dacănumărulestemaimultsaumaipuţinegal(deexemplu,douăScaune muzicale, douăMingi arse).

- Puteţi,deasemenea,săîncercaţisămodificaţiregulilepentruaevitacontactul,păstrând aspectuldistractivaljocului(deexemplu,pentruScaunele muzicale,anuseaşezatoţipegenunchiituturor,cifetelepegenunchiifetelorşibăieţiiîntreei,saualtesoluţiiacceptabile).

- Dacăaveţiposibilitateaunuijocmixt,încurajaţi-isăjoaceîmpreunăşinuînparalelînaceeaşiechipă.Une-ori,obiceiulfetelordea-iprivipebăieţijucândfaceca,odatăintrateînjoc,sănuparticipe.Trebuiesăfiţiatenţişisăpropuneţisoluţii,adăugândregulidecooperareînjocsaureluândprogresivcujocurisimple,individuale,apoidinceîncemaiaxatepestrategiideechipăşicooperare.

- Gândiţi-văsăaplicaţiregulicarepunînvaloarefeteleînjocuriledebăieţi,îndeosebilafotbal.5Acestgendemodificareimpusăfavorizeazăinteracţiunilebăieţi-fete.

- Gândiţi-văîntotdeaunalagusturileunoraşialecelor-lalţi,diferitelafeteşilabăieţi.Concepeţioalternanţădeactivităţi,încurajându-isăinterpretezeîmpreunăjocul celuilalt,pentruomaimaredeschidereaspiritului.Celmaiimportantestesăsealcătuiascăprogramulcuacordulgrupului,îndeosebiîncazuladolescenţilor.

- Încazulîncarebăieţiişifetelenupotfiîmpreună,pen-truafaceactivităţifizice,organizaţidouălocuritotalseparatecuuncoanimator.

Grupuri�pentru�o�durată�îndelungată�în�spaţiu�deschisAcest compartiment este interesant pentru animatoriicareauîngrijăgrupuridecopiipentruoduratămailungă(3-4ore)şiînspaţiimari(ţărmulmării,sat,pădure,câmpetc.)sauspaţiudeschis. Atunciesteposibilsăseorganize-zefiejocurisimple,carenucerdecâtpuţinăorganizareşimaterial,fie,dimpotrivă,jocurimari(jocdepistă,joculgâş-tei,joculGăini, vulpi, vipere6etc.),carenecesităoplanificarepânăîncelemaimicidetalii,precumşiuncoanimator.Dinmomentcespaţiulestemaresaudeschis,securizareapar-ticipanţilor,îngeneral,estefoarteimportantă.Gândiţi-vă,înoricesituaţie,lamomenteleurmătoare:

- Faceţioreperareaspaţiuluişiapotenţialelorzonederisc.

- Delimitaţiclarspaţiuldejocîncarecopiiipotevolua(fanioane,mingi,pietriceleetc.).

- Dacăaveţimaimultegrupuripeacelaşiterenmareînaerliber,fiţiatenţilaalegereaactivităţilorpentruoges-tionaremaibunăaspaţiului(deexemplu,launjocdebaseball,atenţielaminge,carepoatefilansatăfoartedeparteşirăniuncopilcareseaflămaideparteetc.).

- Marcaţiunspaţiuumbros,pentruapermitecopiilorsăsepoatăodihni,dacăactivitateasedesfăşoarăînplinsoare(îndeosebipentruîntoarcerilelacalm).

- Prevedeţicucesăvăprotejaţidesoare,dacăestene-cesar(şepci,cremăsolarăetc.),băuturirăcoritoareşimâncare,precumşiindispensabilatrusădeprimajutor.

4-5 A se vedea în supliment 4.8 Organizarea unui turneu de Fotbal fairplay6 A se vedea în supliment 4.9 Joc pentru grup numeros în aer liber Găini, vulpi, vipere

113

114

Obiective:

explicareadiferenţelordintrejocurilecompetiti-veşijocuridecooperare,precumşiavantajeleşiinconvenienteleacestora;

transformareaunuijoccolectivînjoccooperantşiexperimentareadiferenţei.

Mesaje-cheie

Competiţiapoatefipotrivită,dacăestecentratăpeosarcină(ajucacâtmaibineposibil,aîntreprindeac-ţiunidecente,pentruacâştiga),saunepotrivită,dacăestecentratăpeopersoană(folosireaoricăruimijlocpentruaînvingeunadversar).

Unjoccooperantpresupuneplăcerepentrutoţi,omisiunecolectivă,integrareatuturorjucătorilorlanive-lullor,unsuccescolectivetc.

Oactivitatecarevizeazăcooperareaajutăladez-voltarea unor aptitudini, precum comunicarea pozitivă,leadership-ul,fairplay-ul,negocierea, luareauneideciziişicapacitateadeadaşiaprimifeedback-uri.

Un joc competitiv poatedeveni, la unmomentdat, cooperant, trecând de la excluderea unora la inte-grarea tuturor,de lacâştigătorversusperdant lareuşitagrupuluiîntr-unscopcolectiv,sauintegrândregulideco-operare(deexemplu,a faceunanumitnumărdepase,înaintedeaaruncamingea înpoartă, apasaobligatoriumingeauneifete,înaintedeafinalizaoacţiune,ajucafiindlegatdeunaltjucătoretc.).

115

Prezentare

«Ceamaimareplăcereumanăeste,fărăîndoială,oactivi-tatedificilăşiliberă,realizatăîncooperare,cumseîntâmplăadeseoriîncadruljocului.»Emile-AugusteChartier

Acestmodulexploreazămodeledecooperareşidecom-petiţie,legatedejocurişideactivităţisportive,conceputeînbeneficiulpsihosocialalcopiilor.Cândseorganizeazăac-tivităţicucopiii,estefoarteimportantsăseînţeleagăbineavantajele�şi�dezavantajele�competiţiei�şisăsecunoascăprincipiilecooperării.

Înceamaimareparteatimpului,copiiisuntexpuşicompe-tiţiei,deoarecenumeroasesocietăţifuncţioneazăpeacesteprincipii,caşifiinţaumană,înmodspontan.Laşcoalăsauîntimpuljocurilor,copiiiautendinţadeaficeimaibunisaudeaînvingecealaltăechipă.Oricefiinţăumanăareînsineoforţăcareoîndeamnă,înmodfiresc,săsedezvolte.Este,aşadar, foarte indicat să punem copiii în situaţii competi-tive, încadrulcăroratrebuiesăatingăobiectiveşisăfacăeforturi,pentrua-şidepăşipropriilelimite.Competiţianeînvaţăsăcâştigămsausăpierdem,conceptesenţialînviaţanoastrăcotidiană.

„Estefirescsădorimsăfimmereumaibuni,într-ogrijăper-manentădeevoluţieşidebunăstare.Nuestenecesarsăvremsăfimceimaibuni.Esteesenţialsă-itratămpeceilalţiparticipanţicaparteneri,nucaadversari.”1Totuşi,potapăreaconsecinţenegativeatuncicândobiec-tivul se focalizeazăpepersoane, în loc să secentrezepeacţiune.Dacănevoiadeaficelmaibunşicelmaiputernicareprioritateasuprarespectăriiceluilalt,atunciexistărisculdeagresivitateşideviolenţă.Este,deci,importantpentrucopii să înveţe să-şi respecte adversarul, sănu foloseascătacticiagresiveşisănuseteamădeînfrângere.Esterolulanimatoruluisăinsuflereflexedecooperaredelaceamaifragedă vârstă, deoarece acest lucru presupune antrena-ment.

Activităţiledecooperareaumultipleavantaje:interdepen-denţapozitivădintrejucători,acceptareacelorlalţi,fărăa-ijudeca,stimulareaplăceriişidezvoltareasimţuluiresponsa-bilităţiişialangajamentuluicolectiv.Fiecarepersoanăparti-cipăactiv,sedistreazăşiatingeunscop,câştigă,deci,într-unfelsaualtul.Scopulactivităţiisaualjoculuiestedeastimulaşiaprovoca toţiparticipanţii,pentruaatingeunobiectivcomun.

Studiiştiinţificedespreconceptuldecooperareindicăfap-tulcăcopiiiînvaţămaibineîngrup,decâtindividual.Coo-perareapentruaatingeunscopcomun estefundamentalăpentru dezvoltarea unui copil. De aceea, considerăm căestededatoriaadulţilorsăpunăcopiiiînsituaţiidecoope-rare,maidegrabădecâtdecompetiţie,pentruaextindepaletaposibilităţilordegestionareagrupuluişiaînvăţămin-telorpsihosociale.

Astfel, apar întrebăride tipul:Ceestemaibine, săavemdouăechipecarejoacăunaîmpotrivaceleilalte,cucâştigă-torişiînfrânţi,saudoarosingurăgrupă,cuomisiuneco-munădeîndeplinit?Săoptămpentrueliminărişiexcluderidinjocsausăpunemaccentulpeintegrareaşiparticipareatuturor? Să dorim să câştige cealaltă echipă, oricare ar fimetodelefolosite,sausăpunemînaplicareregulicareîn-curajeazăcooperareaînechipăşiunnivelmaibunaldes-făşurăriijocului?

O sugestieÎnaintedeapuneînaplicareoactivitatecucopiii,ve-rificaţidacăestefavorizatăcooperareaprinrespecta-reaunorreguli specifice, canimeni sănufieeliminatîn timpul jocului. În organizarea activităţii, nu puneţiaccentulpepunctelecâştigătoaresaupierdante,insis-taţipecalitateajoculuişipeeforturilepersonale.Dacăacestemomentesuntrespectate,veţiimprimajoculuiocalitatepsihosocială.

1 Frédéric Roth, membru al ONG Grăunţe de Pace (Geneva) www.graines-de-paix.org

116

1.�Experimentare. Joc de competiţie sau de cooperare (45�min.)Pentruînceput,propuneţijoculScaunele muzicale(10min.),îndouăversiuni.SauîncepeţidirectcujocurileMingea în cinci pase(15min.),apoi Mingea la prizonier(15min.).Realizaţiunfeedbackscurt,nufoarteapro-fundat,dupăfiecarejoc.Pentrudetalii,asevedeaFişa-resursăA.

2.�Activitate�în�perechi.�Analiza avantajelor şi a dezavantajelor�(20�min.)Jucătoriisegrupeazăcâtedoişifiecareperechevaaveamisiuneadeaanalizaunuldinjocurileexperimentate(două-treiperechipentruunjoc).Discuţiaseîncepecuprezentareasentimentelorpecarele-atrăitfiecare,apoisenoteazăschimbărileefectuateînjoc,diferenţele,avantajele,inconvenienteleetc.Prezentarecuparticipareatuturor:delaexcluderelaintegrare,delajoculcentratpeopersoanălajoculcentratpeacţiune,regulidecooperareetc.

3.�Discuţie.�Principii de competiţie şi de cooperare (15�min.)Iniţiaţiodiscuţiedesprecondiţiilecarefavorizeazăcontactulfizic,încredereareciprocă,respectulîntrecopii,plăcereaetc.Abordaţiprinci-piileimportante,avantajeleşiinconvenientelefiecăreiformedejoc.

4.�Activitate�de�grup.�Crearea unor jocuri de cooperare�(40�min.)Reluaţicelepatrucaracteristicialeunuijoc,pentruaintroduceactivitateaurmătoare(asevedeamodulul3.10 Caracteristicile şi finalita-tea activităţilor şi jocurilor).Îngrupuriacâtepatru,seinventeazăsausemodificăunjoccompetitivcunoscutdecopiiînjocdecooperare(15min.).Propuneţiunuigrupsaudouăsă-şiprezintepropriuljoccelorlalţi,carevorparticipaactiv,laceledouăversiuni,dacăestetimp,saunumaiînversiuneadecooperare.Înfinal,realizaţiunfeedbackcutoţiparticipanţii.

Fişa-resursăA.

Fişa-resursăB.

Fişa-resursăC.

117

A.�Scaunele muzicale�(10 min.) (opţional)

DesfăşurareJocul acesta este foarte cunoscut şi se practică adeseorila aniversările copiilor.Unnumărde scaune (maimic cuunuldecâtnumărulcopiilor)suntaşezateîncerc.Jucătoriialeargăsaudanseazăpemuzică,ritmurisaucântece,făcândînconjurulscaunelor.Deîndatăcemuzicaseopreşte,toţitrebuie să se aşeze cât mai repede posibil. Dar numărulscaunelor este cu unul mai mic decât al copiilor. Astfel,inevitabiluncopilvarămânefărăscaun.Jucătorulcarenua găsit scaun este eliminat şi priveşte în continuare joculdintr-o parte. La fiecare tur, animatorul înlătură unul saudouăscaune,urmândritmuldoritaljocului.Lasfârşitexistăunsingurcâştigător.

Versiunea�de�cooperareAcelaşi joc,doarcă jucătorulcarenuagăsitscauntrebu-iesăseaşezepegenunchiiuneipersoanecaresegăseştelângăel.Astfel sedezvoltă încrederea în celălalt şi simţulcontactului.Esteimportantsăseobservedacăcinevacautăsistematicsăseaşezepegenunchiiuneianumitepersoane(aceastaînseamnăcănuîndrăzneştesăseaşezepegenun-chiipersoaneicaresegăseşteînproximitate)şisăfieîncu-rajatăsăaibăîncredereşiînalţii.Lasfârşituljocului,sepotlăsadouăsautreiscaune,înfuncţiedemărimeagrupului,şi toţiparticipanţii sevorpomeniclaiepestegrămadă. Înconsecinţă,toţisuntcâştigătorişitrăiesczgomotosclipedesatisfacţieşiplăcere.

Aptitudini�de�dezvoltat- În plan psihosocial.Copiiiîşidezvoltăîncrederea în

celălaltşirespectul faţădecelălalt,prinaşezareapegenunchiialtuia.

- În plan mental.Atenţia,observarea,�concentrareasuntimportantepentruaputeagăsiunscaun.

- În plan fizic.Urmărindgrupul,simţulritmuluivafiprezentdatoritămuziciişiadeplasărilordansanteşinualergând.Iuţealareacţieiestenecesarăatuncicândtrebuiegăsitunscauncâtmairepede.

Alegeţidouăaptitudinipecaredoriţisăleamelioraţilaco-pii şi transformaţi-le înobiective(comportamenteobser-vabile).

Feedback- Cevis-apărutmaiuşor/maidificilînacestjoc?- Cumv-aţisimţitsăvăaşezaţipegenunchiicuiva?- Aţiales,defiecaredată,persoanapegenunchiicăreia

săvăaşezaţi?Dacăda,deceşicum?- Ceversiuneaţipreferasămaijucaţi?Deceetc.?

B.�Mingea în cinci pase�(15 min.)

Desfăşurare�Înacestjocestenevoiedeomingepentrudouăechipedepatru-şase jucători, care joacăuna împotriva celeilaltepeunterendelimitat.Pentruamarcaunpunct,estenecesarafacecincipase(saumaimulte,dacăanimatoruldecideacestlucru),fărăcacealaltăechipăsăinterceptezemingeaşifărăca mingea să cadă pe jos. Când se marchează un punct,mingeatrecelacealaltăechipă.Dacămingeacade,numărulpaselorîncepedelazero,iarmingeatrecelacealaltăechi-pă.DacăechipaXintercepteazămingea,numărătoareaseopreştepentruechipaYşiîncepepentruechipaX.Nusepoatemergesaualergacumingea.Nuestepermissăseatingăsausăseloveascăceilalţijucători,niciuncontactfizicnuestepermis. Scopulestedeamarca treipuncte (saumaimulte,înfuncţiedetimpuldisponibil,pentruacâştigapartida).

Versiunea�de�cooperareAcelaşi joc, dar scopul este ca fiecare echipă să-şi anali-zeze competenţele globale ca echipă şi să decidă asupranumăruluidepuncte,pecareestecapabilăsălemarchezeîntr-untimpindicatdeanimator.

Obiectivulreprezintă,aşadar,capacitateadeaestimacali-tateajoculuişinuacumulareadepuncte,pentruaobţinebiruinţaasupraceleilalteechipe.Seadaugă,deasemenea,regula următoare: punctul nueste valabil decât dacă toţijucătoriiechipeiauatinsmingeacelpuţinodată.

Aptitudini�de�dezvoltat- În plan psihosocial.Copiiiîşidezvoltăcooperarea (se

daupasetuturor),fairplay-ul(senumărăcorectpase-le)şirespectul faţădecelălalt(absenţaunuicontactfizic).Calitateajoculuisevaameliorarapid,dacăjucă-toriiîşivorbescşicooperează.

- În plan mental.Observarea şi�concentrarea,pentruaanticipadeplasărilecoechipierilor,precumşigândirea�strategicăsuntdezvoltate,pentruomaibunăcalitateaacţiunii.

- În plan fizic.Suntdezvoltatenumeroasecapacităţi,precumrezistenţa,�viteza,�preciziaînpaseetc.

Alegeţidouăaptitudinipecaredoriţisăleamelioraţilaco-pii şi transformaţi-le înobiective(comportamenteobser-vabile).

SfaturiAnimatorultrebuiesăjoacerolularbitruluilaînceput,apoilasă această funcţie jucătorilor înşişi, care trebuie conco-mitent să şi arbitreze. Se exersează, astfel, atitudinea defairplay şi responsabilitateapersonală.Animatorul trebuiesăfiefoarteprezentlaînceput,pentruacorectamişcăriledebazăalepaselor,apărarea,demarcajuletc.Sevainsistapeobunăcomunicareîntrejucători(asepronunţaprenu-melejucătorilor înaintedea lansamingeaetc.).Acest joctrebuiesăfiereluatdemaimulteori,pentruaofericopiilorposibilitateadeaintegracomportamentedebază,carevorpermiteapoiameliorareacalităţiimarilorjocuri.Dacă sunt patru echipe cupatru-şase jucători, să se facăterenurimaimici,darsăjoacetoţiînacelaşitimp,cuschim-bărideechipedincinciîncinciminuteaproximativ.Pentruasporidificultatea,sepoatemăriterenulsaucreştenumă-ruldepasepentruamarcaunpunct.

Fişa-resursă A Descrierea jocurilor

118

FeedbackCevis-apărutmaiuşor/maidificilînacestjoc?Cumafostsădaţipasetuturor?Cumafostsăvăarbitraţisingurijocul?Ceversiunev-aplăcutmaimult?Deceetc.?

C. Mingea la prizonier (20 min.)

Desfăşurare�Zonadejocestedivizatăîndouăcâmpuri,unulpentrufie-careechipă,iarfiecareechipăesteîmpărţităîndouăpărţi.Cele două zone centrale sunt zonele libere ale fiecăreiechipe.Iarceledouăzonesituateînexterior,câtmaide-partedezonadejoc,suntînchisorile.Scopul jocului este de a face prizonieri pe toţi membriiechipei adverse. Un jucător este făcut prizonier, atuncicândîlatingemingeatrimisădeunjucătordinechipaad-versă.Dacămingeareuşeştesăatingămaimulţijucătorişicadepepământ,toţijucătoriiatinşisuntfăcuţiprizonieri.Posesorulmingiiînzonaliberănutrebuiesăsedeplaseze.Când mingea iese din teren, este repusă în joc de la în-chisoareadinzonadeundeaieşitmingea.Jucătoriiîşipotdapasedinoricezonăspreoricezonă, inclusivdinceaapasatorului.Prizonieriiaudreptulsăcirculelaperiferiate-renuluiadversarului,fărăsăintreînel.Mingilecareauieşitdinterenuladversaruluisuntpentruprizonieri.Se fac două echipe. Dacă nu sunt cunoscute, se explicăclar regulile jocului. Se insistă asupra faptului că jucătorii-prizonierinumaipotieşidinînchisoareşinicinupotatingemingea.

Versiunea�de�cooperareSeorganizeazăacelaşijoc,adăugândregulinoi.Zona-închi-soaresemăreşte în jurulfiecăruicâmp.Prizonieriisepotelibera,dacăreuşescsăatingăunjucătoradversşiseîntorc,atunci,înzonaliberăacâmpuluilor.Dacăunjucătorprindemingea, fărăcaaceastasăatingăsoluldupăceaatinspecineva,acestadinurmănuesteprizonier.Jucătoriiaceleiaşiechipetrebuiesădeacelpuţintreipaseînaintedeaîncercasă atingăun adversar (fărăping-pong  între ceimaibunijucători).

Aptitudini�de�dezvoltat�- În plan psihosocial.Copiiiîşidezvoltăcooperareaşi

comunicarea,pentrucajucătorii,maibineplasaţi,săsolicitemingeaşisăţinteascăunadversar.

- În plan mental.Observarea,�concentrareaşigândirea strategicăsuntnecesarepentrujucători,dacăvorsăfieeficienţi.

- În plan fizic.Celemaiimportantesuntvitezadereac-ţie,pentruanufiatins,şipreciziapaselor.Rezistenţaestenecesarăpentrucelcareseaflăpepistăcelmaimultşitrebuiesăevitetirurirepetate.

Alegeţidouăaptitudinipecaredoriţisăleamelioraţilaco-pii şi transformaţi-le înobiective(comportamenteobser-vabile).

Feedback- Cevis-apărutmaiuşor/maidificilînacestjoc?- Cumafostsădaţipasecoechipierilorvoştri?- Cumv-aţisimţitfiindprizonier?Dece?- Ceversiunev-aplăcutmaimult?Dece?

Câmp 1

Prizonier câmp 2

Prizonier câmp 1

Câmp 2

119

CompetiţieCăutareasimultanădecătredouăsaumaimultepersoaneaaceluiaşiavantaj,aaceluiaşirezultat.Forţăinterioarăspecificăpentruoricefiinţăumană,careseaflăîncreştere,înevoluţie.

Sepoatevorbidesprecompetiţie�pozitivă,cândacţiuneaeste centrată pe sarcină şi când scopul îl constituiecali-tatea� jocului, respectândadversarul şi recunoscându-l caindispensabilînjoc.Aceastapresupunetreiaptitudiniesen-ţiale:- respectuldesineşifaţădecelălalt;- căutareaexcelenţeipentrufrumuseţeajocului;- acceptareaproprieiresponsabilităţişilibertăţi(afires-

ponsabildevictorieimplică,deasemenea,afirespon-sabildeînfrângerisaudeeşec).

Avantajele acestui tip de competiţie-emulaţie constau înplăcereaefortuluişidepăşireapropriilorlimite.

Atunci când acţiunea este centrată pe persoană şi cândscopulestedea-leliminapecelălalt,dea-lînvingesauchiardea-lridiculiza, sepoatevorbidecompetiţie�negativă.Surseleacestuitipdecompetiţiesunt:- lipsastimeidesine;- nevoiarăuplasatăderecunoaştere;- teamadeeşec.Dezavantajeleacestuitipdecompetiţiesuntvictoriaceluimaiputernic,precumşiagresivitateaşiviolenţa.

Cooperare�Capacitateadealucracuceilalţiîntr-oactivitate,unjocsauunproiect,încarefiecareparticipantcontribuielaatinge-reaobiectivuluidupăpropriilecompetenţe,fiindrespectatpentrucalităţilesaledemonstrateşicontribuţiaconcretălaactivitate.

Oactivitatesauunjocsuntconsideratecooperantedacă:- toţisedistrează,exprimăsatisfacţieşiplăcereşidoresc

sărepetereuşita;- activitateasaujoculauunobiectivmotivant;- toţiparticipănemijlocitlaactivitate;- fiecareesteacceptatşipusînvaloarepentrucompe-

tenţelesale,darnimeninuestepusînevidenţăîncom-paraţiecuceilalţi;

- existăointerdependenţăpozitivă,copiiiştiucăaunevoieuniidealţii,pentrua-şiatingeobiectivele;

- celălaltesteacceptatfărăafijudecatsaucriticat;- existăoresponsabilitateindividualăşiunangajament

colectiv;- nimeninuesteexclussaueliminatdinjocetc.

Unjocdecooperaredezvoltăurmătoareleaptitudinipsi-hosociale,înscopulameliorăriiîncrederiiînsineşiastimeifaţădesine:- afecţiune;- comunicarepozitivă;- leadership;- negociere;- luareauneidecizii;- feedbackconstructiv.

Atenţie.�Animatorultrebuiesăajutecopiiisă-şidezvolte,concomitent,determinareadeaseperfecţiona individualîn cadrul unor jocuri competitive, centratepe acţiune, şia-şiamelioracapacitateadealucraîngrup,prinintermediuljocurilorşialactivităţilorcentratepecooperare.

Fişa-resursă B Definiţie şi principii de competiţie şi cooperare2

2 În mare parte scos de pe site-ul ONG Grăunţe de Pace, www.graines-de-paix.org

120

Esteuşordetransformatunjoccompetitiv,dejacunoscut,înjocdecooperare.Astfel,esuficientsăseschimbeunasaumaimultecaracteristici:scop,reguli,roluri,cadru(asevedeamo-dului3.10Caracteristicile şi finalitatea activităţilor şi jocurilor).

Scop.�Centrareascopuluipeosarcină comună,nupeechipaadversă(deexemplu,labaschet,celedouăechipetrebuiesămarchezeacelaşinumărdecoşuriîntr-untimpdefinitşiconti-nuândsăjoace normal.Aşadar,nuseurmăreşteunscopindi-vidualpeechipă,ciexistăunobiectivcolectivpentruambeleechipe,faptcaresolicităostrategieşicooperare).Reguli. Schimbarea regulilor (de exemplu, toţi participanţiitrebuiesăatingămingea,înaintedeamarcaunpunct.Băieţiitrebuiesăpasezemingeafetelorodatădindouăpase.ÎnjoculScaunele muzicale, nimeninuesteeliminat,daracelacarenugăseştescauntrebuiesăseaşezepegenunchiicuivaetc.).Roluri. Schimbarea rolurilor jucătorilor (deexemplu, a aveadoi jucători legaţi împreunădepicior saudebraţ, ceeace îiobligăpepartenerisăseconcentrezepecooperareşinupeforţaindividualăşipegoluriledemarcat,anumaiaveaportarlafotbalsauunportarflotantetc.).Cadru.A face terenurimaimici, a fixamaimulteporţi (deexemplu,lafotbalsăsefixezepatruporţi,nudouă,pentruaîncurajamaimultepaseşicooperareadintrejucătorietc.).

Orice�altă�opţiune�creativă�este�oportună.�

Fişa-resursă C De la competiţie la cooperare

Excludere�/�IntegrareNuunjoccarepresupuneexcluderi.Ciunjoccare-iintegrează�petoţi.

Nu�două�echipe�de�câştigători – învinşi.�Ci�un�singur�grup�de�câştigători.Nuoechipădecâştigătorişioechipădepierdanţi.Ciosingurăgrupăcarelucreazăînmodcolectiv,urmărind acelaşi�obiectiv.

Nu�un�obiectiv�centrat�pe�persoană.�Ci�un�obiectiv�centrat�pe�sarcină.�Nupentrua�birui�cealaltă�echipă�cuoricepreţ,chiarjucândprostşifărăfairplay.Ciconcentrareapecalitatea�joculuişiaplicarearegulilor,careîncurajeazăcooperareînechipă.

121

122

Obiective:

acunoaştenevoilecopiilordeaceastăvârstă; autilizaprocedeedevariereaactivităţilor(loco-

moţie,manipulareşiexprimare); aaplicasistematicideicreativeşidestimularea

imaginaţiei.

Mesaje-cheie

Copiiimici întrepatruşişaseaniauunniveldedezvoltareîncareacţiuneaindividualăprimează.Eidesco-perăcumultentuziasmposibilităţilepropriuluicorp.Deaceeaprovocareaprincipalăconstăîncanalizareaenergieilorînactivităţiscurteşivariate,combinândjocuriscurteşiactivităţicreativesimple.

Preferinţelecopiilordeaceastăvârstăseîndreap-tăspreactivităţicarefavorizeazădescoperireapropriuluicorpprinintermediulunormişcărimultiple,manipulareadiferitelor obiecte şi coordonarea globală (fără gesturitehniceprecise).

Varietatea activităţilor este foarte importantă.Stimulareacreativităţii copiilorcumaterialpecâtposibildedivers(mingidecauciuc,corzi,cercuri,mingidinspu-mă de cauciuc) şi natural (lemn, frunze, ramuri, plante,arboripentruslalometc.).

Jocurile care stimulează imaginaţia copiilor ali-menteazănevoia lordefantastic,caşi jocurilecuexpri-marecorporală,precumimitareaanimalelorsauaperso-najelor.

Folosiţi jocuri colective simple, cu un minim dereguli,pentruarespectacapacităţilelormentale.

123

Prezentare

1 Frederic Aptel, Copilul: creşterea şi dezvoltarea fizică, 2005, după Winter R., Medi-cină şi Sport, 1981

Acestmodulseconcentreazăpeactivităţişipejocuriadap-tatecopiilormici învârstăde4-6ani, întimpcecelelalteactivităţialeacestuimanualseadresează,îngeneral,copii-lordevârstăşcolară(7-12ani).Activitateapropusăînacestmodul-unparcursdeobstacole-esteperfectadaptabilăşi copiilormaimari, chiar adolescenţilor, dacă seexcludepovesteaimaginarăşiseadăugâprovocărifizice.

Este importantsăseaibă învedereniveluldedezvoltarepsihomotorie(senzorial,motor,afectiv,cognitiv)alcopilului,precumşinevoilesalespecifice,pentruaseputeapropuneactivităţiadecvate.Animatoriitrebuie,aşadar,săfiecapabilisă-şi adapteze atitudinile şi activităţile la publicul-ţintă de4-6ani,înfuncţiedeinterese,demotivaţiişidecompeten-ţe,caresunt,desigur,diferitedeaceleaalecopiilormaimari(7-12anisau13-18ani).

„Copilul mic are o enormă nevoie de mişcare şi de joc.Astfel,cumulteanimaţiişidescoperirialejocului,vomîn-cercasă-lajutămsădobândeascăunîntregrepertoriudeabilităţimotricecuajutorulunorobstacole,mingi,ritmurietc.Eltrebuiesăfiemereuînsituaţiedeînvăţare.Copiiidevârstăpreşcolarăaunevoiedeposibilităţimotricevariate,care le solicită imaginaţia, îi incită săalerge, să sară, să seurce,săsecaţere,săatârne,săfacătumbe,săselegene,sătragă,săîmpingă,săcareetc.”1

La vârsta preşcolară, nevoia de mişcare este asociată cucapacitatearedusădeaseconcentraşiasestructura. Încadrulactivităţilor,trebuiesăseţinăcontdeacestlucruşisăsemizezepevarietate,cuexerciţiidelocomoţie (toatemodalităţiledeasedeplasacaredezvoltăagilitatea),dema-nipulare (exerciţiicuobiectesauactivităţicreativesimple,caredezvoltăabilitateaşiprecizia)şideexpresie (activităţişi jocuri care stimulează imaginaţiacopilului şi capacitateadease„transforma”înanimalsaupersonaj).

Parcursurilescurtecuobstacole,desfăşuratepecâtepo-sibilînaerliber,sunttotaladaptate.Precumşimicilecurse

cuştafetă,jocurilecupovestiridespreanimalesaubasmele.Imaginarul,fantasticul,urmărireauneitematici(anotimpuri,familie,animaleetc.)auunrolprimordiallaaceastăvârstăşipermitatragereamaiuşoarăacopiilorînanumiteactivităţi.Este indicată complementaritatea între activităţi creative(desene,decupaje,bricolajeetc.),care leajutăcopiilorsăseconcentrezeasuprauneisarcinişisăseexprimeînfelullor,precumşiactivităţifizice,carerăspundnevoiilorvitaledemişcareşidejoc.

Laaceastăvârstă,aportulpsihosocialsedatorează,îndeo-sebi,faptuluică,cucâtcopiiiîşidezvoltăcapacităţimotricejucându-seîmpreună,nuindividual,cuatâtsesimtpuşi învaloare,ceeacelesporeştestimadesineşiformeazăra-porturilelorsociale.Pentruaîntăristarealordespiritglo-bală,animatorulvacăutasăechilibrezeactivităţilecreativeindividuale şi colective,precumşi jocurile fărăexcludere,darcuunasaudouăregulidecooperare,pentruadepăşitreptatindividualismulcareprimeazălaaceastăvârstă.

O sugestieFiţi mereu creativi cu copiii mici. Inventaţi istorioarelegatede jocurileşiexerciţiilepropuse.Puneţiaccen-tulpeactivităţicupreponderenţăscurte.Conduceţi-iîntr-o lumeimaginară,cumişcărivariateşi jocurisim-ple,încareeiîşipotsatisfacenevoiaimensădemişcare.

124

1.�Jocul.�Jungla�(45�min.)Pregătiţiterenuldinainte,cutoatematerialelenecesare.Conduceţigrupulşiorganizaţijoculînmaimulteetape,conformindicaţiilorFişei-resursăA.

2.�Discuţie.�Elemente psihomotorii şi obiective ale activităţilor şi jocurilor pentru copii mici�(30�min.)Discuţiedesprespecificul jocului Jungla.Acordaţiparticipanţilorunscurtmomentdereflexie,pentruanotaindividualdiferiteaspectepropuse.Faceţiunschimbdepăreriîncomunşielaboraţiolistăpeflipchart,fixândelementele-cheiedelocomoţie,manipulare,expresieşivarietate.Întrebaţi-ipeparticipanţicareesteexperienţalordelucrucuceimicişicetipuridejocdesfăşoarădeobicei.Adăugaţielementelepecareeileindică.Înperechi,oparteagrupuluireflecteazăasupracaracteristicilorfiziceşipsihosocialealecopiilordeaceastăvârstă.Cealaltăparteagrupuluisegândeştelanevoileacestorcopiiprivindactivităţilefiziceşicumrăspundeilaacestea.Urmeazăoprezentareîncomunşielaborareauneilistepeflipchart.DistribuiţifiecăreipersoaneofotocopieaFişei-resursăB.Lectură,comparaţieşidiscuţieîncomun.

3.�Activitate�de�grup.�Jocul meu pentru copiii de 4-6 ani�(45�min.)Îngrupuriacâtepatru,seconcepeoactivitatepentruceimici,incluzândelementelefixateînlistaalcătuităanterior(10-15min.).Extinde-reaposibilităţilorlaaltetipuridejocuri(deexemplu,joculgâştei,jocuridepistăcuposturipsihomotoriietc.).Ogrupăseoferăvoluntarpentruaprezentajoculelaboratcelorlalţiparticipanţi,careinterpreteazărolulcopiilor.Feedbackasupraelementelorpertinentesaunu.Înfuncţiedetimpuldisponibil,celelaltegrupuridemonstreazăsauexplicătuturoractivităţilelor,pentruaaveaunfeedback.Posibilitateapentrufiecaregrupdeapuneladispoziţiacelorlalţijoculsăuînscris,pentruaconstituiomicăbibliotecădeactivităţi.

Fişa-resursăA.

FotocopiialeFişei-resursăB.

125

Fişa-resursă A Descrierea jocului Jungla

Cronometru

PLEC

AR

ESO

SIR

E

DesfăşurarePrezentăm un exemplu de parcurs psihomotor pentrucopiimici,adaptabil latoatevârstele.Suntsugestiipentrunouă poziţii/elemente, precum şi o istorioară de poves-tit.Aceastăideedebazăoputeţiadaptaoricăruicontext,grup şi posibilităţi materiale pe care le aveţi la dispoziţie(înexterior,îninterioretc.).Esteimportant,însă,săinven-taţi propria istorioară, dând curs liber imaginaţiei. Puteţi,deasemenea,sămicşoraţinumăruldeelemente,pentruascurtaşiasimplificaparcursul,înfuncţiedevârstacopiilor(4-5anisau,maidegrabă,6-7ani).Idealarfisăputeţiorganizaacesttipdeparcursînaerliberşi să folosiţi elementele naturale ca obstacol (trunchi decopacidoborâţi,slalomprintrearbori,coardeagăţateîntredoiarbori,pentruasesuspendaetc.).Versiuneapropusămaijossepoatedesfăşuraafarăsauînîncăpere,cumaterialsportivsaudealtănatură.

Acestjocestenumit Jungla deoarecesefacesubformădeparcurscuobstacoleşipefonduluneiistorioarecuexplo-ratoridindouăţăridiferite,toţiîncăutareauneispeciidepăsăripecalededispariţie,înaceastăjunglăplinădeanima-le.Participanţiitrebuiesăînfruntetotfeluldepericole,decapcane,şisădepăşeascăunanumenumărdeobstacole,pentruaajungecâtmairepedeposibilsădescopereceeacecaută.Prima încercare a parcursului prin care trece grupul, cemergeînspateleanimatorului,permitesăsedetaliezeele-menteleşianimaleleîntâlniteîncale(maimuţe,locuitoriaijunglei,şerpietc.).Organizaţidouăechipecuunnumeinventatdeexplora-tori ai ţării sauai regiuniiXşiY (alegeţi singuri). Jocul sedesfăşoarăînmaimulteetapeprogresive.

1. Primaetapăpuneaccentulpe locomoţie� şi�manipulare.După prima demonstraţie a animatorului care povesteşteistorioara,copiii,aşezaţiuniiînspatelealtora,vorfaceparcursul

lentşicuprecizie,fiindcorectaţideanimator.Pentruaevitaoaşteptareprealungă,ojumătateagrupuluiporneştedelaînceputulparcursului,iarcealaltăjumătate-delafiniş.

2.�Adouaetapăpuneaccentulpecursa-ştafetă�comună(fărăcompetiţie).Celedouăechipefacparcursulînacelaşitimp,câtmairepedeposibil,plecândfiecaredintr-olaturăşiîncrucişându-sepeparcurs.GrupulXporneştedinpoziţia1, iargrupulY-dinpoziţia9.Cândunalergătorsoseştedin cealaltă latură,batepalma cuprimul jucătordin cea-laltăechipă,carepoate,apoi,săpornească.Este,probabil,prudentsăseinstalezededouăoripoziţiile5şi7,pentruaevitaeventualeleblocajeîntimpulîncrucişărilorînmijloculparcursului.

3.Încontinuarealegeţiîntredouătipurideetape:a.Oetapăpuneaccentulpecursa-ştafetă�de�competiţie.EchipaX faceparcursul (carepoatefi adaptat, schimbat,dupănecesităţi).De îndată ceprimul alergător a sosit lapoziţia7,aldoileapoatepleca.CeidingrupulYseaşeazăîncercalăturisauînmijloculterenuluicuominge.Eirepre-zintăcronometrulcarecalculeazătimpulutilizatdeechipaadoua,pentruafacetotparcursulodată.Aceştiatransmitmingeapecâtderepedeposibilurmătoruluijucătorşiso-cotescnumăruldeturepecarelefacemingea,întimpceechipaX a trecutodatăparcursul. Precizia paselor esteimportantăşiodistanţămicăîivaajutapecopiisăpasezemingea,fărăcaeasăcadă.Dacămingeacade,numărătoa-reaîncepedelazero.JoculseopreştecândtoatăechipaXafăcutodatăparcursul.Secalculeazănumărulturelorpecarele-afăcutmingeaşiseschimbărolurile,pentruavedeadacăcealaltăechipăfaceparcursulmairepede,adicăînmaipuţinetururideminge.b.Cealaltăetapă, careestemaibineadaptatăunorcopiimaimari(dela8aniînsus),puneaccentulpecooperare.Principiul de desfăşurare este acelaşi ca pentru etapa a),darechipacarefaceparcursulaleargăînperechi,ţinându-

sedemână.Pentrucronometru,sepoatefaceuncercmaimare,învedereaspoririidificultăţiidearuncareamingii.Înjurulterenului,deexemplu.

Varianta�1Poziţia�1:� a alerga cu spatele (a fi siguri că niciun animal periculos nu ne urmăreşte).Poziţia�2: a trece peste primul obstacol (masă sau ban-că,trunchisaualtceva,pentruaadaptaînălţimealaceimaimici)şipesubaldoileaobstacol(a evita un muşuroi de fur-nici carnivore dedesubt şi a evita săgeţile otrăvite care vin din partea unui trib de autohtoni). Poziţia�3: atrecepestescaune,darpesubcoardă,fărăaoatinge (a evita şarpele suspendat în copac).Poziţia�4: afaceslalomînpatrulabeînjurulconurilor (a se ascunde de turma de lei care ameninţă în depărtare).Poziţia�5: aaruncaceledouămingimiciîncoşsauîngă-leată(distanţapoatefimărităsaudiminuată,înfuncţiedegrup)(a arunca mâncare în botul hipopotamilor, pentru a le înşela foamea, a le sustrage atenţia, spre a-i putea evita etc.).

126

Poziţia�6: afaceslalomalergândprintreconuri(cucâtvorfimaiapropiate,cuatâtestemaidificil)(a se strecura printre copacii pădurii, pentru a scăpa de ceata de gorile care îi urmă-resc).Poziţia�7: aluacercurileunuldupăaltulşiatreceprinele(a traversa un pasaj de mărăcini).Poziţia�8: amergeînechilibruîntreceledouăcorzi,fărăcapicioarelesădepăşeascăcorzile(a merge pe un pod din frânghie, pentru a traversa un râu).Poziţia�9: a alerga sărinddintr-uncerc înaltul (cercurilesuntmaimultsaumaipuţinîndepărtateuneledealtele,înfuncţiedecapacităţilegrupului)(a sări pe buştenii din apă, pentru a evita crocodilii).

Varianta�2După feedback-ul primei variante, dacă aveţi timp, între-baţicopiiicearputeafischimbatlapoziţiişi înmoduldedeplasare.Luaţiînconsiderareunelesugestiişiadăugaţi-lepealevoastre,avândgrijăsăsporiţi(sausădiminuaţi)difi-cultateaşiprovocările,ţinândcontdecapacităţilegrupului(deexemplu,asăricupicioarelealăturateîncercuri,amer-geînapoipecoardăetc.).

Aptitudini�de�dezvoltat- În plan psihosocial.Acestjocestefoartecomplex,

deoareceantreneazăgândirea�creativă�şiimaginaţia,precumşifairplay-ulprivindregulilederespectatlafi-ecarepoziţie,precumşicooperareaîntrecopii,atuncicândfacparcursulcâtedoişicândseîncurajează,este,deasemenea,importantă.

- În plan mental.Faptuldea-şiamintitoatepoziţiileşianumăratururilecronometruluipresupuneomemorie bună,concentraremaximăşiobservare.

- În plan fizic.Aspectelelegatedelocomoţie(cursă,sări-tură,echilibruetc.)şidemanipulare(aaruncamingeacuprecizieetc.)suntîncentrulatenţieiacestuiparcurs.Coordonareaşiagilitateasunt,deasemenea,antre-nateîndiferitelepoziţii.Vitezaeste,lafel,importantă,deoarecearelococompetiţiecontracronometrucucealaltăechipă.

Alegeţidouăaptitudinipecarevreţisăleamelioraţilacopiişi transformaţi-le în obiective (comportamente observa-bile).

Sugestii�Este important ca animatorul să impună respectarea re-gulilor parcursului pe toată durata desfăşurării lui, cu undubluscop.Înprimulrând,pentrusporireacalităţiiînvăţăriiunuigest,copiluluiisevapermitesărepeteoacţiune,carenuafostcorectexecutată(înmodintenţionatsaunu)(deexemplu, să arunce în găleată sau să ţină echilibrul întrecorzi). Înaldoilearând,pentruasumarearesponsabilităţiişiafairplay-uluidecătrefiecareparticipant,întimpulunuiparcurs în careexistăocompetiţie.Este, aşadar,necesarsăurmezeoconsecinţă,dacăoregulănuesterespectată.Înacestcaz,sevarevenilaînceputulparcursuluişijoculvareîncepe.Aceastacontribuie lafixareaunuicadrucorectpentruambeleechipe.Esteutil,deasemenea,caîntimpulschimbăriiechipelorsăseidentificepasajeledificileşimo-dalităţiledeameliorarealor.Cucopiimaimarisevorintroduceformemaicomplexe:alergare în poziţia legat de un alt jucător, sărituri într-unpicior,fixareaunorobstacolemaiînalte,realizareaparcur-suluidriblândcuomingeetc.Echipa,carejoacărolulcro-nometrului,vafirepartizatăînjurulterenului,pentruafaceastfelpaselemaidificile,deoareceparticipanţiisevoraflalaodistanţămaimareunuldealtul.Nuuitaţi să rămâneţi înpovestea imaginarăpână la sfâr-şitul jocului. Urmărindu-i pe copii în timpul parcursului,amintiţi-lepovesteacuîndemnuridetipul:Atenţie la şarpe! sau Nimereşte botul hipopotamului. Dacă nu-l nimereşti, te va mânca etc.

Feedback- Cev-aplăcutcelmaimultînacestjoc?Dece?- Ceafostdificil?Cumaţidepăşitaceastăsituaţie?- Cumv-aţisimţitalergândlegaţicâtedoi?Dece?- Afostgreusăurmăriţiinstrucţiunilelafiecarepoziţieşi

sălerespectaţi?Dece?- Areuşitechipasăelaborezeanumitestrategii?Dacă

da,caresuntacesteaetc.

127

Fişa-resursă B Caracteristicile şi nevoile copiilor mici şi ale copii-lor de vârstă şcolară, legate de activităţi fizice

Copii mici (4-6 ani) Copii (8-12 ani)

Caracteristici fizice

- creşterelentă,darmultăenergie;- lipsădeforţălanivelmuscular;- maresupleţelanivelularticulaţiilor;- cunoaştereinsuficientăapropriuluicorp.

- creştererapidă,luareaîngreutateşi,respectiv,maipuţinăenergie;- facilitateînînvăţareanoilorgesturi;- mişcăridinceîncemaiprecise,echilibrumaibun;- cunoaşteremaibunăapropriuluicorp.

Caracteristici psihosociale

- fazădeopoziţiecurefuzuldeaasculta;- agitaţie,caracterjucăuş;- diferenţăminimăîntrecomportamentulbăieţilorşialfetelor.

- gândirelogică,apariţiaspirituluicritic;- căutareadreptăţii;- descoperireaşiînvăţarearegulilor;- instaurareaspirituluidecompetiţie;- începutuldiscriminăriidesex:fată-băiat.

Nevoi - multămişcareşiimobilitateredusă;- spaţiu şi timp structurate, dar cu posibilitatea de a învăţa liber, fără prea

multeregulişiconstrângeri;- numeroaseactivităţivariate,darscurte;- încurajări,laudepentruconstruireastimeidesine;- relaţiicuceilalţiîncadruljocurilor;- imitareaadulţilor.

- participareaîngrupuriomogene;- respectarearegulilor;- dreptateşifairplayîntimpuljocurilor;- tendinţasprecalitateînjoc,darfărăgesturitehnicepreaspecializate.

Răspuns la nevoi - exersareamanipulării,pentruasporipreciziaînmişcări:diferenţiereînlan-sareacumaimulte tipuridemingi (decauciuc,mari,mici, uşoare, grele),manipulareacoardei,aruncareacuprecizieaobiecteloretc.;

- exersarea a tot ce ţine de locomoţie: diversificarea tipurilor de mişcare,pentruamăriagilitatea(înainte,înapoi,înlateral,urcarea,trecereadeasupra,dedesubt,mişcareînritmdedans,căţărare,alunecare,rostogolireetc.);

- punereaaccentuluipeimaginarşipegândireacreativă,povestireaunoristo-rioarecuanimale,personajemagice,inventareaunorpoveştietc.

- evitareaexerciţiilordeforţăsauaexerciţiilorstatice,preferinţapentruexer-ciţiiledinamice,cueforturiscurte;

- cuvinteledeordine:varietateşiplăcere.

- elementelespecificevârsteisunt,înprincipiu,dobândite,darestebinesăserepeteuneledintreele,îndeosebilanivelulpreciziei,înaruncări,deexemplu;

- punereaaccentuluipeunantrenamentpolisportivşinuaxatpeunsportdecompetiţie;

- accentuareaforţei,avitezei,aechilibruluişiacoordonării;- organizareaunorcursecuştafetăşiaunorcursecuobstacole;- introducereaunorjocurimaicomplexeprivindregulile,cooperareaşi

strategiileaplicate.

128

Obiective:

cunoaştereaşiînţelegereanevoilorşicaracteristici-loradolescenţilorşidiferenţelemajoreîncompa-raţiecucopiiimaimici,pentruaadaptaactivităţile;

satisfacereanevoiloradolescenţilorprintr-oatitu-dineadecvată;

organizareaşidesfăşurareaunorsesiunidejocşisportmotivanteşiadaptateunoranumegrupurideadolescenţi,feteşibăieţi.

Mesaje-cheie

Adolescenţaesteoetapă-cheieînviaţă,cumaribulversărifizice,psihiceşisociale.Aceastanecesităoaten-ţiespecialădinparteaadulţilorresponsabili.

Adolescenţiireprezintăungrupdevârstăcutotulspecificşiesteimportantsăîitratămcapenişteadulţiîndevenire,cuatenţieşirespect,dându-ledinceîncemaimultăautonomie.

Diferenţa dintre băieţi şi fete trebuie, de ase-menea,săfieluatăînconsideraţielanivelulatitudiniişialactivităţilorpropuse.Fiţiatenţi laasocierea fete-băieţi înactivităţi.

Adolescenţiiaunevoiedemodele,iaranimatorulpoatejucarolulpotenţialdecoach,acelacareîlvaînsoţipeadolescentîntrecerealaviaţaadultă,îlvaasculta,îlvaîncuraja,îlvasfătuietc.

Esteimportantsăsepunăînvaloarerolullordeconducător(leadership),dându-leresponsabilităţişipro-punându-leunobiectivmotivantpetermenmaimultsaumaipuţinlung(deexemplu,organizareaunuiturneupen-truceimici,unjocdepistă,Jocurifărăfrontiereetc.).

129

Prezentare

Acest modul se adresează persoanelor care organizeazăactivităţipentrugrupurideadolescenţi(între13şi18ani).Notele distincte ale acestei vârste sunt multiple şi com-plexe, de aceea este important să reluăm caracteristicileşinevoileprecisealeadolescenţilor.Animatorii trebuiesăfiecapabilisăadapteze laacestgrup-ţintăatitudinile,pre-cumşiactivităţilelor,înfuncţiedeinterese,demotivaţiişidecapacităţi,caresunt,desigur,diferitedecelealecopiilormaimici.

Dupăcumseştie,pubertateaşiadolescenţasuntmomentecrucialeşiadeseoridificile,datoritămarilorschimbărifiziceşipsihiceprincaretrectinerii.Aceştianusesimtîntotdeau-naconfortabilînpropriullorcorp,auschimbăribruştededispoziţie,simtnevoiadeconfruntare,chiardeaseopuneadulţilor,aspirăsăaparţinăunuigrupdeprieteni,tindspreindependenţă,fiindînacelaşitimpîncămultdependenţideceimaimarietc.Suntfiinţeplinedecontradicţii,iarmareaprovocareaanimatoruluiestedeaalegeatitudineapotrivi-tă,alternândfermitate,prezenţăreconfortantăşiîncreză-toare,precumşirespectareaidentităţiilorînformare.

Existămaimultetipurideactivităţiadaptateadolescenţilor,fiecăestevorbadesprejocurisausport,despreactivităţicreative saumanuale,despregrupuride suport saupro-iecte în dezvoltare, pentru şi împreună cu comunitatea.Animatoriicareseocupădeaceastăvârstăpotimprovizamomentedediscuţiecusubiectedeactualitatesausubiec-tecare-ipreocupăpeadolescenţi.Potorganiza,deaseme-nea,turneedesport1,piesedeteatru,spectacoleetc.,saupotsălepropunăsăorganizezeîmpreunăactivităţişijocuripentrucopiimaimici.Trebuiesăseţinăcontşidefaptulcăadolescenţiiaunevoie, înacelaşi timp,săsecomporteca nişte copii, în cadrul unor jocuri sportive, carepresu-punprovocărifizice,darşisă-şiasumeresponsabilităţişisătransmităcompetenţelelorcelorlalţi,ceeaceesteimpor-tantpentruconsolidareastimeidesine.

Pentru a se responsabiliza şi a dobândi autonomie puţincâtepuţin,unadolescentarenevoiedeunadultcaresă-iserveascădreptmodelşighid.Animatorul sepoatesituaînposturadecoach,careîiîncurajeazăpetinerisăsedes-curcesinguri,darcarereprezintă,deasemenea,unsprijinlanevoie.

Acestmodul seconcentreazăpeactivităţi sportiveadap-tateadolescenţilor,băieţişi fete,şiconţinecâtevasugestiiprivindmodul încaretrebuiedistribuiteresponsabilităţileîn timpul acestor activităţi, precumşi ideidespre cumsăorganizezeunturneudeFotbal fairplaypentrualţicopii.

O sugestieNuuitaţicăadolescenţiipretindcănumaiaunevoiedeceimaturi,dar,înfond,autotdeaunatemerimaimicisaumaimari.Puneţiînvaloarerolullordeconducător,pen-trualedezvoltastimadesineîncadrulresponsabilizăriiîn organizarea unor activităţi. Realizaţi un cadru clar şiconcret,păstrând,înacelaşitimp,olegăturăputernicăşipersonalizată.

1 A se vedea în suplimentul 4.8 Organizarea unui turneu de Fotbal fairplay

130

1.�Vizualizare.�Când eram adolescent�(10�min.)Rezervaţi-vătreiminutepentruaintraînpieleaadolescentului/-eicareeraţila14ani.Închideţiochiişirememoraţiamintiridinaceaperi-odă.Împărtăşiţivecinuluivostruprincipaleleemoţiişicaracteristicialeacesteiperioade.

2.�Discuţie.�Ce este un adolescent?�(15�min.)Întrebaţiparticipanţiiceauresimţitşiaupovestitînacestecâtevaminute.ArătaţischemaFişei-resursăAşidiscutaţidespreaceastăpe-rioadădeviaţădeosebităşi instabilă.Caresuntcaracteristicileprincipalealeunuiadolescent? Identificaţi împreunănevoile,activităţile,comportamentelespecificeetc.

3.�Sesiune�de�sport.�Mingea arsă�(1�oră)�Animaţisesiuneacompletăcu încălzire,parteaprincipalăşi întoarcere lacalm.Accentulsepuneperesponsabilizareafiecăruia.Pentrudetalii,asevedeaFişa-resursăB.Dacănusunteţiobişnuiţicuactivităţilesportive,puteţisălepropuneţioactivitatecreativăcolectivăînnatură,bazatăpelandart(creaţiiperisabilepebazădeelementenaturaleînaerliber):spiralacuintraredublă.Pentrumaimultedetalii,consultaţimodulul3.18.Activităţi creative şiFişa-resursăC.Alte idei de activităţi creative.

4.�Discuţie.�Responsabilitate în cadrul activităţilor (20�min.)�Reveniţilaobiectivulprivindexersareanoţiuniideresponsabilitate.Ceaduceaceasta?Cums-ausimţitcaobservatori?Darcalideri?Ceauobservatreferitorlafairplay?Cestrategiiaufostaplicate?Cerolaupreferat?Deceetc.?Întrebaţi-idacăausugestiipentruameliorareaactivităţilor,alteideidejocuripentruadolescenţi.

5.�Activitate�de�grup.�Strategii de succes şi de eşec în lucrul cu adolescenţii (15�min.)�Insubgrupuriacâtepatruparticipanţi,douăelaboreazăolistăastrategiilordesucces(ceeacetrebuiefăcut)înactivităţilecuadolescenţii,iarcelelaltedouăsubgrupuriîntocmescolistăastrategiilordeeşec(cetrebuieevitat)înactivităţilecuadolescenţii.Apoilisteleseprezintăşisediscutăîncomun,făcândunschimbdeexperienţă.

Fişa-resursăA.

Salădesportsauterenînaerliber.Fişa-resursăB.

Fişa-resursăC.

Fişa-resursăD.

131

Definiţie�Adolescenţă: perioadă de dezvoltare fizică şi psihosocialădintrecopilărieşivârstaadultă,dupăpubertate.

Pubertate:trecereadelacopilărielaadolescenţă;ansamblulmodificărilorfiziologiceînsoţitedemodificăripsihice,carefacdincopilofiinţăaptăsăprocreeze.

Adolescent�între�cele�2�lumi:�poziţie�neconfortabilă

Atenţie: Vârstelepotvariaîntre10şi18ani,înfuncţiedecultură.Poatefiinteresantdediscutatcugrupul,carevâr-stăreprezintăadolescenţapentruei,careestevârstalegalăpentruafitraslarăspundereşiîntemniţat,asecăsători,avotaetc.Acest lucrudemonstreazăcăvârstaşimaturita-teaaceeacesenumeşteadolescenţănudepindnumaideaspectelefiziologice,cidepindfoartemultşideaspecteleculturalealecomunităţii.

Caracteristici�fizice- Corpînschimbare,apariţiacaracterelorsexualepri-

mareşisecundare,deundeoposibilăjenăînraportcuacestenoiînsuşirişiînraportcutotceeacepriveştecorpul,îngeneral.

- Importanteschimbărihormonale,careantreneazăschimbăribruştededispoziţie,uneoriinexplicabile.

- Modificareaschemeicorporale,deundeoinstabilitateşioimpulsivitatemaimari,uneorichiaroslabăcoor-donare.

- Diferenţafizicădintrebăieţi,careaumaimulţimuşchi,maimultăforţăşiomaibunămotricitate,şifete,alcărorcorpsetransformăînmodmultmaievidentşicareautendinţasăpiardădinagilitate.

Caracteristici�psihosociale- Structurareapersonalităţii,aspirituluicritic.Omai

bunăcapacitatedeanaliză,apariţiaunorcontreverbale(nuvorsăgreşească,râsetebatjocoritoaresaudejenăetc.).Identitateaseclădeştetreptat. 

- Confruntare,opoziţiefaţădelumeaadultă(familie,şcoalăetc.). 

- Psihicfluctuant,treceredelaentuziasmladepresie.Pudoaresauexagerareaemoţiilor.Schimbăridedis-poziţie,susceptibilitate,chiaragresivitate.

- Vârstaidealurilorsociale.- Omaimarematuritatepsihologicăafetelor.Daromai

redusămotivaredemişcare,dinjenădatoratăcorpuluilorcaresetransformă.

Nevoi- Narcisismpronunţat,încăutarearecunoaşteriidin

parteaegalilorlorşialumiiadulte.- Importanţaapartenenţeilaungrupdeprieteni,căuta-

reaunorghidurisaumodelepotenţiale.- Încrederedinparteaadulţilorşiresponsabilizarespreo

autonomiedinceincemaimare.

- Importanţavieţiiasociative,aactivităţilorculturale,sportiveetc.

- Obiectiveşirepere,căutareasensuluivieţiiproprii. - Practicareaunuisportpentruodezvoltarecompletăşi

armonioasăacorpuluiînplinăschimbare.- Îndeosebibăieţii:motivareprinprovocărişicompetiţie,

confruntareacuceilalţi(competiţiesănătoasă).- Fetele,îngeneral:motivareaprinblândeţe.Adese-

oriaualteinteresedecâtsportul.Dorinţăredusădemişcareşioposibilăjenăprivindcorpullor,pecareîlascundsauîlpunexageratînvaloare.

lumea�adulţilor�

lumea�copiilor�

Fişa-resursă A Caracteristicile şi nevoile adolescentului

132

ACTIVITĂŢI (exerciţii, jocuri, sport etc.)ORGANIZARE�(material, aşezare etc.)

ÎNC

ĂLZ

IREA

(pre

zent

area

, fixa

rea

obie

ctive

lor,

jo

curi

scur

te, e

xerc

iţii)

1.Şedinţădefixareşiprezentareaobiectivelor(3min.)Explicareanoţiuniideresponsabilitatecuaccentpeleadershipşifairplay.Toţiparticipanţiiartrebuisăaibăunrolderesponsabilîntr-unmomentsaualtulalsesiuniisauînsesiuneaurmătoare,cuaceeaşitemă.

2.Constituireaechipelor(5min.)Grupulseaşeazăpeolinielaaproximativcincimetrideprimeleoptcercuri.Launsemnal,toţitrebuiesăintre,câtmairepedeposibil,înprimaliniedecercuri.Înacelaşimodsevaocupaaldoilearânddepatrucercurişi,însfârşit,ultimeledouă,pentruaaveadouăechipelafinal.Niciunparticipantnutrebuiesăiasădincerc.Toţitrebuiesăaibăcelpuţinunpiciorînăuntru.Trebuiegăsităostrategie.Distribuiţivestecoloratefiecăreiechipe.

3.Ştafetadesalut(7min.)Celedouăechipeseplaseazăîndouăcoloane,faţăînfaţălaoanumitădistanţă.PrimulmembrualgrupuluiAprezintăomodalitatedeasaluta.Apoitoţiceidingruptrebuiesăîlimiteşisăsalutemembriiceleilalteechipe,făcândturulcercului.Fiecareechipăseaflădecealaltăparte.AtunciprimuldinechipaBpropuneoaltămodalitatedeasaluta.Apoitoţisalutăîncăodată,înmoddiferit.Dacădispuneţidetimp,altepersoanepottreceînfrunteşipotpropunealtemodalităţideasaluta.

16cercurişi8vestedinfiecareculoare

PART

EA�P

RIN

CIP

ALĂ

(act

ivită

ţi, jo

curi)

4.Jocul.Mingea arsă(versiuneasimplăabaseball-ului)(30min.)Instrucţiuni.Explicareajoculuiîncâtevacuvinteşiefectuareauneidemonstraţiicucâţivajucători.Participanţiisuntîmpărţiţiîndouăechipe:ceicarealeargăşiceicaredaupase.Scopuljoculuipentrualergători,dupălansareamingii,estedeafaceturulterenuluicâtmairepedeposibil,pentruamarcaunpunct.Jucătoriicaredaupaserecepţioneazăşipaseazămingea„incendiatorului”câtmairepedecuputinţă(respectândnumărulminimdepase),pentrua-iîmpiedicapealergătorisăfacătotturulşisămarchezepuncte.Unmembrualechipeialergătorilor(C)loveştemingea,mişcând-oînfaţasa,înlimiteleterenului.Deîndatăcemingeaestelovită,Caleargăîndirecţiaprimuluiadăpost.Dacăsituaţiaîipermite,acestaîncearcăsăfacăturulterenuluiînîntregimeşisătreacăliniadesosire(=3puncte).Înacesttimp,echipacelorcaredaupase(P)iamingeaşiotransmitecâtmairepede(darcelpuţindupătreipase)„incendiatorului”(B)aflatîncerc.Btrebuiesăpunămingeaîncercşisăstrige„arsă”.DacăCnuesteîntr-unadăpostînmomentulîncareaude„ars”,elrevineautomatlapoziţiainiţială,fărăamarcaunpunct.Dupăuntimpstabilitdeanimator,echipeleinverseazărolurile.Reguli- Afaceminimumtreipaseînainteca„incendiatorul”sănuprimeascămingea(număruldepasepoatefiadaptatînfuncţiedenivelulgrupului).- Atrimitealergătoriicâtedoi(unullanseazăşiamândoipleacăalergând).- Alovisaualansamingeaînainteînterencumâinile(cupumnii),nucupicioarele.Anulăsamingeasăserostogoleascăînaintealui,înspatesausăopunălângăel.- Cercurile(saualteobiecte)suntadăposturiîncarenusepoatedafocmingii.Înfiecareadăpostnupotfimaimultdedoijucători.- Alergătorul,careşi-apărăsitadăpostul,nusepoateîntoarce.Trebuiesăcontinuesăalergespreunaltadăpostsausprepunctuldesosire.- Unjucător„ars”nuesteeliminat,cirevinelapunctuldeplecare,fărăamarcaunpunct.

1-2mingi,4conuri(saualtceva),pentruadelimitazonadeplecareşidesosire,reperepentruadăposturi(cercuri,corzidesărit,covoraşe,saci,ţesăturietc.).1cercpentruincendiator.

Responsabilităţi�Desemnarea,înfiecareechipă,aunuiliderşiaunuiobservator,caresevorschimbaîntimpuljocului:-liderulîndrumă,areviziuneadean-samblu,dăsfaturiîntimpulactivităţii;

Data�şi�durata:xx/xx/xx,60min.Numărul�şi�vârsta�tinerilor:16adolescenţide14-15ani,băieţişifete.Tema�sesiunii:Mingea arsă(versiunesimplăabaseball-ului).Material�necesar:Conuri(saualteobiecte,pentruadelimitaterenul),cercuri(saucovor,saucorzimici,pentruareprezentaadăposturile),mingi,veste.

Aptitudinidedezvoltatîntimpulsesiunii.Subliniaţidouăaptitudini,dintrecarecelpuţinunadinprimacategorie:• aptitudinipsihosociale:încredere,respect,simţulresponsabilităţii,exprimareaemoţiilor,adaptare,flexibilitate,gestionareaproblemelorşia

conflictelor,fairplay,cooperare,comunicare,afecţiune;• aptitudinimentale:observare,concentrare,analiză,gândirestrategică,gândirecreativă,imaginaţie,învăţare,memorie,relaxare,cunoaşterede

sine;• aptitudini�fizice:viteză,forţă,rezistenţă,supleţe,coordonare,agilitate,reacţie,ritm,echilibru,precizie,cunoaştereapropriuluicorp.Obiective(comportamenteobservabile):• fiecareliderestecapabilsăaibăoinfluenţăasuprastrategieişiaacţiunilordejocalecamarazilorsăi(responsabilitate);• fiecareparticipantestecapabilsăcooperezecucoechipieriisăi:pase,încurajareîncadrulcursei,sfaturiprivindundeşicândsăseopreascăetc.

(cooperare).

Fişa-resursă B Sesiune de sport. Mingea arsă

133

- Echipacelorcaredaupasenuaredreptulsă-ideranjezepealergătoripetraseu.- Echipeleîşifacautoarbitraj,fiecareîşinumărăpropriilepuncte:1punctpentruunturfăcutdemaimulteorişi3punctepentruunturrealizatdinprima.- Alăsa,întrejocuri,timpliderilorşiobservatorilor,pentrucaeisăfacăcomentarii.Etape- Adesfăşura,laînceput,câtevaminutedejoc,fărăasocotipunctele,pentrucaparticipanţiisă-lînţeleagăbine.Feedbackalliderilorşialobservatorilor.Schimbareaechipelor.Feedbackalliderilorşialobservatorilor.Fiecarejocdurează5min.- Atrimitealergătoriiînperechi.Feedback.Schimbareaechipelor.Feedback.Fiecarejocdurează10min.- Aprezentaovariantămaicomplexă.Apoijoculsedesfăşoarădupăaceeaşischemă.Variante�complexeÎnfuncţiedenumăruldejucători,denivelulechipei,despaţiuşidetimpuldisponibil:- adăugaţiobstacole(scaune,stâlpi,bănci,covoaremari,trunchiuri,pentruasărideasupra,atrecepededesubt,afaceslalometc.);- schimbaţimaterialul;folosiţiomingederugbysauloviţimingeacuobâtădebaseballsaucuorachetădetenis;- rugaţiojumătatedinjucătoriiechipeiCsăalergelafiecarelovitură;- cândPreuşeştesăblochezemingeaînaer,echipeleschimbărolurile(schimbărivolante)etc.

-observatorulnuvorbeşte,elobser-văacţiunilefairplay,cooperareaşidăunfeedbacklasfârşitulpărţii.

Esteimportantcafiecareparticipantsăpoatăaveaunuldinceledouăroluriîntimpulacesteisesiunisauînurmătoarea,pentruaexperimentaacesterolurideresponsabilitate.

REV

ENIR

EA�L

A�C

ALM

�(s

tret

chin

g, re

laxa

re, f

eedb

ack) 5.Jocul. La puterea a treia (10min.)

Peunteren(saudouă,înfuncţiedenumăruldejucători)cunouăcercuri(saucercurimarcatepesol),fiecareechipădinjoculprecedentalegeşasejucători.Printrejucătoriirămaşi,estenumitunlider,carevaaveadreptulsădeanumaidouăsfaturi,precumşiunobservatorcarenuaredreptulsăvorbească.Nicipersoaneledinaceeaşiechipănupotvorbi.Joculpoatefiexplicatpeunflipchart,înscris,pentruaînlesniînţelegerea.Scopulestedeaformaoliniedetreipersoanedinaceeaşiechipă(peverticală,orizontalăsaudiagonală).Echipaadversătrebuiesăseplasezeastfelîncâtsăîmpiedicerealizareauneilinii.Jucătoriidinfiecareechipăjoacăperând.Joculsedesfăşoarăînlinişte,fărăsfaturileliderilorşifărăaapelalasemnenonverbale.Lasfârşit,observatorulprezintăfeedback-ulsăudesprecapacităţiledeobservareşidestrategiealeechipei.

6.Feedback(5min.)Revenireasuprajocului.Ceafostdificil?Joculacestaestepotrivitpentruadolescenţi?Cearputeafiamelioratetc.?Revenireaasupraobiectivelorsesiunii,pentruaanalizastrategiajocului,precumşiresponsabilităţileparticipanţilor.

9cercuri/pietre,cercuridecretăetc.

Vestesaufulare.

Înfuncţiedenumăruldejucătoripeechipă,anumiunobservatorpeechipă.

Fără�obstacole: Cu�obstacole:

PUNCT��DE�PORNIRE

PUNCT��DE�SOSIRE

cercarzător

bancă

covor

134

A.�Piramide�umane2

Exerciţiiledeacrobaţieşideechilibrureprezintăocaziadeadobândişiadezvoltamultipleabilităţi.

Aptitudini�de�dezvoltat- În plan psihosocial şi în mod simbolic.Maimulteaptitu-

dinisuntexersate,deoarecesuntfoarteimportantepentruconsolidareaîncrederii�în�sine�şi�în�celălaltşiadisponibilităţii�de�cooperare:• aseridicadelasolsigurpesine,aîndrăzni;• acăuta,agăsiechilibrul;• a-isusţineşia-iasigurapeceilalţi;• aaveaîncredere,afidemndeîncredere;• acădeadeacordcupartenerii,pentruacreaun

numărimposibilderealizatsingur;• aexperimentadiversepercepţiisenzoriale;• a-şiexpunepărereaşiaseprezenta.

- În plan mental.Concentrareaestefoarteimportantă,înaintedeamenţinepoziţiilecerute.

- În plan fizic.Suntformateaptitudinideechilibru,forţă,coordonare şi agilitate.

Găsiţidouăaptitudinipecarevreţisăleamelioraţilacopiişipecareletransformaţiînobiective(comportamenteob-servabile).

ReguliEste importantdeamintitcadrulşiregulileacestui tipdeactivităţi„curiscuri”.- Sevaclarifica,cinedintreparticipanţiareprobleme

fizice.- Provocare la alegereesteoprovocarepecarefiecare

aredreptulsăacceptesăodezvăluiesaunu.Nuestenimeniniciodatăobligatsăofacăşiserespectăalege-reafiecăruia.Întotdeaunasepoatesăisegăseascăunaltrol.Deexemplu,aceladeajutor,de„sculptor”,deobservatoretc.

- Nuserealizeazăniciodatăoconstrucţiefărăajutor.

Atelier.�Piramide umanea. Înperechilibere,sprijinindu-sedepereţi,dacăeste

nevoie,seexperimenteazădiferiteformedeechilibru:aseîmpinge,asetrage,aîngenunchea,spatelaspate,aexperimentasenzaţiiledeechilibruşitehniciledeagăţăripentruceamaibunăstabilitateposibilă.

b. Îngrupedepatrusaucinci,întotdeaunacualtedouăpersoane,pentrusecuritate,setesteazăpiramideleîndoi,apoiîntrei.

c. Piramidedegrupdinoptpersoanecuun„sculptor”carecreeazăpiramida.

d. Dacăesteposibil,sefacpozealecreaţiilorrealizate.

B.�Turneu�de Fotbal fairplay3�

Ideeaacesteiactivităţiestedeapuneadolescenţii,împre-unăcuanimatorul lor, înroldecoach, însituaţiadeaor-ganizaoîntâlnireFotbal fairplaypentruaproximativ80decopii din diferite comunităţi. Organizarea activităţii solici-tăomareinvestiredetimpşideenergie.Darprocesulşirezultatulpotfiextremde importante, îndeosebipentruadolescenţii care îşi vor da seama, astfel, că sunt capabilisăducăunproiectlabunsfârşit,pentruplăcereacelorlalţicopii,precumşipentruproprialorplăcere.

TurneeledeFotbal fairplaysunt,îngeneral,foarteapreciatedebăieţişidefete,deoareceregulilepermitfetelorsăfietotalintegrate,aducândastfelonouăformădecooperareîntreei. Iarcomportamentelefairplaysuntrecompensateînaceeaşimăsurăcaşigolurilemarcate.

Dacăsunteţiinteresatdeorganizareaşipunereaînpracticăaunuiastfeldeevenimentcugrupuldeadolescenţicucarelucraţi,găsiţitoatedetaliileşisfaturileînSupliment4.8.

Fişa-resursă C Activităţi recomandabile pentru adolescenţi

2 Extras şi adaptat din Oficiul federal al sportului elveţian (OFSPO), Dreptul la sport: mişcare, joc şi sport cu copii şi adolescenţi defavorizaţi3 Regulile Fotbaluluil fairplay au fost extrase şi adaptate din Euroschools - www.euros-chools2008.org

135

Strategii�de�succes- Fixezuncadrudelucruclar,cuobiective concrete.

Încurajezalegereaunoractivităţiînvedereaatingeriiacestorobiective,precumşiasumarearesponsabilităţi-lorînacestcadru.

- Detaliezproblemeletehnice,pentrua-iconducepetinerilareuşită,păstrândomotivaţieînaltă.4

- Realizezungraddedificultatesporitşimăsuratpascupas(piramide:jocurideechilibruîndoi,apoipiramideîndoisautrei,pânălaformafinalădeopt).

- Diferenţiezuneoriactivităţilefete-băieţi,pentruaţinecontdediferenţelefizice.Alteori,pentruafavorizacooperareaşiacceptareadiferenţelor,realizezacesteactivităţiîngrupurimixte.

- Lucrezînbazaunorangajamentepersonale,aunorregulidejoc(autoarbitraj)şiaunorcomportamentenonviolente(fairplay).

- Găsescmediulpotrivitîncareadolescenţiisăsesimtăînacelaşitimpascultaţişighidaţi.Amoatitudineprie-tenoasăşirespectuoasă,înacelaşitimp.Suntunghidşiunconfident,dacăestenevoie.

- Lelastimpsăexperimenteze,săfacăgreşeliîmpreună(libertateîncadru).

- Întimpulfeedback-urilor,lecerpărerea,îifacsăîşiexprimeideileşicomentezcomportamentullor.

- Iauînconsiderarenivelullordeoboseală,ascultându-i(controlulefortuluicerut).Aplicprovocarea la alege-re, deoarecefiecareestelibersăseimplicesaunuînactivitate,dupăpreferinţă.

- Organizezdiferitetipurideactivităţi,sportsaujoc,cupuţinăcompetiţieşimizăpefairplay.Favorizeztotdeau-nasarcinilecaresolicităorealizarecolectivăetc.

Strategii�de�eşec- Insistmereucatineriisăfacăceeacedorescsau,dim-

potrivă,nuledauniciodatăposibilitateasăaleagă.- Grăbescfinalizareaactivităţii,fărăaluaînconsidera-

redeosebiriledeordinfizicşitehnic,îndeosebidacăgrupulestemixt.

- Apreciezmaimultsauprivilegiezungrupînraportcualtul(maiuşorestesă-iconvingisăfacăsportpebăieţiiplinideenergielaaceastăvârstă,decâtpefete,caresuntmaipuţinmotivateşidorescmaimultsădiscute,decâtsăfacămişcări).

- Afişezroluldesuperioritateşideprofesor,ceeaceîiîmpiedicăpetinerisăseresponsabilizeze.

- Facmorală,îitratezcapecopiiimicisau,dimpotrivă,încercpreainsistentsădevinprietenullor.

- Îiforţezpeadolescenţi,deşiseştiecăestevârstaanxi-etăţii,airitabilităţiişianeliniştii.

- Propunocompetiţieneadecvată,carepoateconducelasentimentedeeşec,înlocdeafirmareadesine.

Fişa-resursă D Strategii de succes şi de eşec în lucrul cu adolescenţii

4 A se vedea curba lui Atkinson în modulul 3.8 Motivaţia 

136

Obiective:

identificareaşirecunoaştereavaloriijocurilortradiţionale;

modificareaunuijoctradiţional,pentruaintrodu-ceparametripsihosociali.

Mesaje-cheie

Jocuriletradiţionalepunînvaloareapartenenţalamediulsociocultural,transmitereacunoştinţelorşiidenti-tateaspecifică.

Practicarea unor jocuri tradiţionale valorificăresursele comunităţii, identitatea şi bogăţiile ei culturaleşi spirituale,contribuind,astfel, laconsolidareastimeidesine,precumşiastimeifaţădemembriiacesteicomuni-tăţi.

Transformarea unui joc tradiţional în joc cudimensiuni psihosociale presupune, totodată, plasareaaccentuluipedezvoltareaunoranumeaptitudiniprininte-grare,cooperareşiprintrăireaîncomunasentimentuluiplăceriidecătretoţiparticipanţii.

Înmoddeosebit,însituaţiedeurgenţă(catastro-fă naturală, conflict, deplasare etc.), jocul tradiţional ga-rantează continuitatea valorilor comunităţilor afectate şiîntăreştecapacitateaderezistenţă.

137

Prezentare

Acestmodulseadreseazăanimatorilorsauasistenţilorso-cialicaredorescsăajuteparticipanţiisă-şicunoascăistoriaproprieifamiliişiacomunităţii. Incluzândînoferta lordeactivităţi jocuri tradiţionale cu componente psihosociale,aceştiafavorizeazăoabordare�regională,deoarecejocuriletradiţionalesuntactivităţiludiceancorateîntr-ozonăgeo-graficăşi/sau într-oepocă. Jocuriletradiţionalereprezintăofoartebogatăsursădecunoştinţeprivindinteracţiunilesocialeşiculturauneicomunităţi.Aşticăexistăasemeneajocuri,estefoarteimportant.Asimilarealorestefavorabilăpentrupersoaneleaflateînprocesdeformareşilavârstacopilăriei. Adeseori, jocurile tradiţionale vin din copilărieşiîiscufundăpejucătoriîntr-ostaredespiritcopilărească,cutotcepoateconţineaceasta:bucurie,spontaneitateşientuziasm.

Fiecaresat,ţarăsauculturăarejocuritradiţionale,adeseoriînsoţite de colorit local, în strânsă legătură cu mediul încareaufostcreate(aparenţe,simbolisticăetc.).Organiza-reaunorjocuritradiţionalecucopiiiarerezonanţăasuprapărinţilorşiacomunităţii,prinlegăturacareuneşteacestepracticidegrupuldeapartenenţă.Aceastapoate,aşadar,favorizaactivităţile�cu�participanţi�din�diferite�generaţii,valorificând legătura�cu�mediul�sociocultural printrans-mitereacunoştinţelor,cuidentitateaspecificăetc.

Nuestenecesarsăseîntocmeascăolistăaacestorjocuri,pentrucăelesunt,deregulă, legatedeoanumecultură.Există,totuşi,jocuricareseregăsescînmaimulteţări,foar-tediferitedinpunctdevederecultural.Trăsăturilespeci-fice locului favorizeazăapariţiaunorvariantealeaceluiaşijoc.Suntcazuricândacesteaauşidenumiridiferite.

Încadruljocurilortradiţionale,copilulesteînrelaţiicume-diulsăusociocultural,ceeaceasigurăorelativăcontinuita-teşioconsolidareasentimentuluidesecuritate, înmodspecial,întimpulunorintervenţiideurgenţă.Acestejocuripot,deasemenea,săconducălaconsolidareasentimentu-luideapartenenţălaoidentitateculturalăproprie.

O sugestieAmintiţi-vă un joc din propria copilărie, din satul saucomunitateavoastră.Faceţiuzdeexperienţapecareo aveţi în planificare, de principiile metodologice debazăşidecreativitateaproprie,pentruaadăugaanu-miţiparametripsihosocialicarenuacceptăexcludereadinjocaparticipanţilorsaureferirealanoţiunidetipulcâştigători-perdanţi.Insistaţiasupranecesităţiidecoo-perareşideîncrederereciprocă.

138

1.�Jocul.�Şotron�(50�min.)Organizaţiunjocdeşotrontradiţional.Realizaţiunscurtfeedbackasuprasentimentelortrăitedeparticipanţi(10min.).Înadouaetapă,propuneţiversiuneacudimensiunipsihosociale.Pentrudetalii,consultaţiFişa-resursăA(30min.).Lasfârşituljocului,faceţiodiscuţiepri-vinddiferenţele,avantajeleşiinconvenientelecelordouăformedejoc.Elaboraţiîmpreună,peflipchart,olistăaelementelorasemănătoareşiacelordiferite,psihosociale(cooperarepedouănivele,înperechi,întreechipe,imaginaţie,miză,învăţămintelanivelulcoordonăriişialstrategieietc.)şinonpsihosociale(individual,fărăcooperare,fărămizădeosebităetc.)(10min.).

2.�Discuţie.�Caracteristici ale jocurilor tradiţionale�(15�min.)Iniţiaţiunbrainstormingprivindjocuriletradiţionalepecarelecunoaştegrupaşifaceţiolistăcuacesteapeflipchart.Cereţi-lesădiscutecâtedoidespredefiniţie,caracteristicişivaloareajocurilortradiţionale.Apoiorganizaţiodiscuţieîngruppeacestsubiect.

3.�Activitate�de�grup.�De la tradiţional la psihosocial (55�min.)Amintiţiparticipanţilorceledouăscheme:Aptitudini globale dezvoltate în cadrul activităţilor şi jocurilor(3H)şiCaracteristicile jocurilor.Reluaţielementeleesenţiale.Alcătuiţitreisubgrupuridepatru-cincipersoaneşicereţi-lesăaleagăunjocpentrufiecaregrupşisăîltransformeînjocpsihosocial:includereasauidentificareacelor3H,excludereaformelordeeliminare,favorizareaparticipării,cooperareaetc.Punereaînaplicare(15min.pentrucreareşi3x10min.pentruprezentare).Discuţieprivindbunelepractici(10min.).

Fişa-resursăA.

Fişa-resursăB.

Înprealabil,asevedeamodulul3.10.Caracteristicile şi finalitatea activităţilor şi jocurilor.

139

Desfăşurare�10-16copiicuvârstaîntre8şi14ani.Pentruoscurtăîncăl-zire,organizaţidouăechipeastfel:participanţiisedeplaseazămergândrepedepeterenuldelimitatşilasemnal(bătutdinpalmesaualtceva)spuneţiocifrăpentrucaeisăsegrupezecâtedoi,apoicâtetrei,apoicâteşase,şisămeargăîmpreună,umărlaumăr.Înadouaetapă,deplasărilesefacvariat:alter-naţiîntresărituraîntr-unpicior,înapoi,înpassăltat,alergândetc.Apoigrupurilesemăresc.Scopulestedea terminacudouăechipe,decareavemnevoiepentrujoc,şideapuneac-centulpetipuriledesărituricarevorfiincluseînjoc(5min.).Sejoacă,maiîntâi,înmodtradiţional1cudouăpietriceleşidouăgrupuricarejoacăpeacelaşişotrondesenatpeteren(cretăsauscotch),ogrupădupăalta.Scurtfeedbackpepe-rioadaaşteptării,emulaţie,plăcere,dificultăţietc.(10min.).Explicaţi-leparticipanţilor că vordescoperi acumonouămanierădeaorganizaacestjoc.Accentulsevapune,înpri-mulrând,pecooperare,pegândireastrategică,pefairplay,pecoordonareşipeagilitateîndoi.Materialnecesar:pie-tricele,conuri,cretăsauscotch,diverseobiectepentruareprezentamedicamentele(haine,ţesăturicolorate,mingietc.).

Prima�experimentare�a�joculuiOrganizaţicuaceleaşigrupurivariantapsihosocială.Unaltşotronestedesenatînfaţă.Fiecareechipăîncepedinsensopus,dardeaceastădatăavansânddelauncapătlaaltul,fărăafolosipietricelele.

Cerculcelmareşisteaua(medicamentelerespective)suntreprezentateprinvestesauţesăturicoloratediferitsaualteobiecte de o parte şi de alta, dispuse la capătul fiecăruişotronşicaretrebuieridicate(câteunuldefiecareechipă),înaintedeaseîntoarceînsatullor.

Instrucţiuni.Locuitoriicelordouăsatesuntafectaţideoteribilămala-die,diferitădeveciniilorşidecarenusepotvindecadecâtplecând încăutareamedicamentelormiraculoase,caresegăsesc în satul din faţă. Pentru aceasta, ei trebuie să tra-

versezeniştepajişti,respectândcărărileindicate.Aiciîivorîntâlnipesăteniicarevindinfaţăpeacelaşidrum,eiînşişiîncăutareamedicamentelordecareaunevoie.Demenţi-onat,căeinusepotaflapeaceleaşicăsuţecuceilalţisăteni.Săteniisevorintersectadoaratuncicânddrumulestemailarg(căsuţădublă).Scopulestecatoţisăsevindececâtmairepede, aducândcu sinemedicamenteledobândite. Joculseterminăatuncicândoîntreagăechipăs-aîntorsînsatulsău,aducândcusinemedicamenteledobândite.Reguli�- Atuncicândprimaperecheaatinsocăsuţădublă,a

douaperechepoateplecaetc.- Esteimportantcaparticipanţiisăcoordonezeîntreei,

pentruanumergeprinaceleaşicăsuţe.- Sevastabilidelabunînceputdacădeplasareaseva

facepeunpicior(şotronuluitradiţional)saupeambelepicioare.

- Dacăunadintreceledouăpersoanepuneunpiciorînafarauneicăsuţe,perecheatrebuieautomatsăiajoculdelaînceput.

Feedback�Rreveniţiasupraobiectivelor.- Cestrategie,coordonare,cooperareşifairplayaufost

observate?- Aufostsaunurespectateregulile(sănufiedepăşite

liniilecupicioarele,sănuseafleînaceleaşicăsuţecucelălaltetc.)?

- Cumagestionatfiecareperecheobiectuldeadus(medicamentul)?Ceaales?Cinedintreceidoidinpe-recheadusobiectul?Ceidoidinperecheauschimbatîntreeimedicamentele,lajumătateadrumului,colabo-rândastfelînrealizareasarcinii?

- Suntşialtevariaţiiposibile?Careanume?Este interesant să se observe, pe parcursul jocului,toate aceste aspecte. Apoi ele pot fi discutate în cadrulfeedback-ului, pentru a permite fiecărui participant să-şianalizezepropriilecomportamente.

A�doua�experimentare�a�jocului.�Punerea în aplicare a unei variante din cele propuse departicipanţi (deexemplu, schimbareapartenerului lamij-loc,desfăşurareaîntregului jocîntr-unpicioretc.).Obser-vaţidacăpeparcursaparşialtestrategii.S-agânditcineva,spreexemplu,săaducămedicamentulbuncelorlalţisăteni,făcândînexecutareajoculuiunschimbîntreceledouăsateşievitându-se,astfel,dificileleintersectărietc.

Aptitudini�de�dezvoltat- La nivel psihosocial. Selucreazăasupracooperării şia

respectului faţădecelălalt,pentruagăsiceamaibunămodalitatedeaavansaînperechicâtedoi,precumşiaresponsabilităţiipersonaleşia�fairplay-ului�privindrespectarearegulilordejoc.

- În plan mental. Obună gândire�strategică�vacontribuilagăsireauneisoluţiimaisimpledecâtaceeapropusălaînceputuljocului.

- La nivel fizic.Estefoarteimportantsăexisteobunăcoordonare�şi�agilitate,precumşiunechilibru�sigur,pentruaputeaevoluaînjoccâtmairepedecuputinţă.

Alegeţidouăaptitudinipecarevreţisăleamelioraţilacopiişitransformaţi-leînobiectivederealizat(comportamenteobservabile).SfaturiImpuneţineapărat repectarearegulii intersectărilor.Echi-pele au tendinţa să se focalizeze pe scop şi să realizezecursa(devremecenuexistăpropriu-ziscompetiţieîntreceledouăechipe),neglijândreguliledebazăalejocului.Ob-servaţidacăşicumanticipeazăperechilemişcărileceleilalteechipe,pentruaevitasăseafleînacelaşitimpîncăsuţelesimple. Încurajaţi perechile să-şi recunoască erorile, dacăsegăsesc înaceeaşicăsuţăcuoaltăpereche,şiobservaţidacăelerevinsingureîncăsuţadeplecare.Dacănu,opriţijoculşiinsistaţiperespectarearegulilordebază.Discutaţiîmpreunăstrategiile,pentruacoordonamişcărilecuparte-nerulşiaefectuaparcursul,fărăaieşidincăsuţă.Dacăvariantastrategicădecooperareîntreceledouăechi-penuapare,sugeraţi-oînmoddiscret.Feedback- Cumvis-aupărutvarianteleprezentate?Caresunt

implicaţiilefiecăreivariante?- Cumvis-apărutideeadeafaceparcursulîndoi?- Aţiînvăţatcevanoupeparcursuljocului?Dacăda,ce

anume?- V-aţigânditsăpuneţiînaplicareostrategiedegrupsau

aţilucratînmodindividual,peperechietc.?

Fişa-resursă A Descrierea jocului. Şotron

1 Acest joc tradiţional, prezent în numeroase culturi, constă în a merge de la pământ la cer cât mai repede posibil, aruncând o pietricică într-o căsuţă şi sărind pe un picior sau pe ambele picioare. În acest joc, nu este competiţie. Este, mai degrabă, o versiune individualistă în care fiecare, când îi vine rândul, îşi face parcursul, cu accent pe capa-citatea de a ţinti o căsuţă cu o pietricică şi a sări în echilibru pe un picior, fără a cădea. Acela care nu reuşeşte, trebuie să revină la căsuţa de plecare şi să stea un tur sau, în funcţie de versiuni, este eliminat din joc.

140

Definiţii„Jocurile tradiţionale sunt activităţi ludice ancorate într-ozonăgeograficăşi/sauîntr-oepocă.Elereprezintăosursăfoarte bogată de cunoştinţe privind interacţiunile socialeşiculturauneicomunităţi.Cunoaştereaexistenţeilorestefoarte importantăpentru lucrulcucopiiidintr-oanumităcomunitate.”2

„Jocuriletradiţionalesuntactivităţiludicealecărorreguliaufost învăţateşitransmise, îngeneral,pecaleorală,obser-vând,vorbind,ascultândşi,maiales,participând.Fiecarejoctradiţionalseprezintăcauntipdemicrosocietate,încarejucătorii,datorită tradiţiei,dobândescmodalităţiconcretedeaînvăţasăcreezelegături,săcomuniceşisăsedistre-ze.”3

Caracteristici4

Jocurilepermitcopiluluisăseimpliceglobalînactivitate.

- Noţiuneadeimaginaresteprimordialăpentrujoc.Tepoţiimplicaînjocuriletradiţionalealtfeldecâtprinparticipareaactivă.Joculpermiteexperimentareaunorsituaţiidiverse,carefavorizează,deasemenea,şicunoaştereadesine.

- Structurileadeseoriasimetrice,fiealeechipelor,fiealerolurilorîninterioruluneiechipe,permitdiversifi-careareţelelordecomunicare(deexemplu,jucătoriipotschimbaechipaîncursuljocului,estecazuljocu-rilorparadoxale,încadrulcărorajucătoriivortrece,progresiv,delaosituaţiede unulcontra tuturor laosituaţiedetoţi contra unuia,întimpulpartidei).

- Aplicareauneistrategii�colectivepermiteoanumităformădecreativitateşiobligălaînţelegere,laascultareşilaalegeriindividuale.Într-adevăr,adeseorijucătorularedealesîntreeliminareaunuiadversarsauelibera-reaunuipartener.Înanumitemomente,acestealegerisuntcruciale (vezijoculGăini, vulpi, vipere5).

- Tachinarea,simularea potpermiteunorcopiisăsevadăinterpretândunrolspecial,probabilmaipuţinfizic,darlafeldeutilpentruparteneriisăi.

- Oanumesupleţe�a�regulilor permiteimplicareacopii-lorînelaborareaşirespectareaacestora.

Fişa-resursă B Definiţii şi caracteristici ale jocurilor tradiţionale

2 Parlebas Pierre, Joc sportiv, vis şi fantezie, 19753 Pere Lavega Burgués, Întâlnire internaţională a jocurilor, Moştenirea, transmiterea şi răspândirea jocurilor tradiţionale, 20024 Extras şi adaptat după Parlebas Pierre, Joc sportiv, vis şi fantezie, 19755 A se vedea modulul 3.12 Principii metodologice ale activităţilor şi jocurilor, Fişa-resursă D

141

142

Obiective:

înţelegereacaresuntbeneficiilepentrucopiiaactivităţilorcureprezentanţidindiferitegeneraţii;

cunoaştereaobiectivelorspecificeşiadiverselortipurideactivităţicureprezentanţidindiferitegeneraţii;

experimentareaunuijoccureprezentanţidindiferitegeneraţiicaexempluconcretdeintegraredintreadulţişicopii;

integrareapărinţilorşiabunicilorînactivităţicucopiii.

Mesaje-cheie

Jocuriletradiţionalepunînvaloareapartenenţalamediulsociocultural,transmitereacunoştinţelorşiidenti-tateaspecifică.

Practicarea unor jocuri tradiţionale valorificăresursele comunităţii, identitatea şi bogăţiile ei culturaleşi spirituale,contribuind,astfel, laconsolidareastimeidesine,precumşiastimeifaţădemembriiacesteicomuni-tăţi.

Transformarea unui joc tradiţional în joc cudimensiuni psihosociale presupune, totodată, plasareaaccentuluipedezvoltareaunoranumeaptitudiniprininte-grare,cooperareşiprintrăireaîncomunasentimentuluiplăceriidecătretoţiparticipanţii.

Înmoddeosebit,însituaţiedeurgenţă(catastro-fă naturală, conflict, deplasare etc.), jocul tradiţional ga-rantează continuitatea valorilor comunităţilor afectate şiîntăreştecapacitateaderezistenţă.

143

Prezentare

Activităţile cu reprezentanţi din diferite generaţii includpersoanedevârstediferite, careexplorează, studiază, sejoacăsaulucreazăîmpreună,pentruaînvăţasăsecunoascămai bine şi să tindă către un scop comun. Aceste activi-tăţiîncurajeazăcooperareaşiinteracţiuneadintregeneraţiidecopii,tineri,adulţişipersoaneînvârstă.Elepermit,deasemenea,adulţilorsăpriveascăjoculşirelaţiacucopiiilorîntr-unaltmod.

Scopul�acestor�activităţi estedeapromovaomaibunăînţelegerereciprocă întrediferitelegeneraţii, în familie, laşcoală sau în comunitate, chiar să reconstruiască legăturiruptesausăreparerelaţiişubrede.Practicaactivităţilorcureprezentanţi dindiferite generaţii este integrativă. Ea seconstruieşte plecând de la resursele de care dispun atâttineriicâtşivârstnicii.Acesteactivităţisuntbenefice,deoa-rece îmbunătăţescrespectulreciprocşi intercunoaşterea,ceeacecontribuielaconstruireaunorcomunităţimaisu-date.

Activităţile cu reprezentanţi din diferite generaţii pot lua variateformeşipotincludemaimultegrupuri-ţintă:

- părinţişicopiicaresejoacăîmpreună; - tinericaretransmitnoutăţitehniceunorpersoaneîn

vârstăsaucareajutălatreburilecasnice;- adulţicare-isfătuiesc,careîiîndrumăpetineri(mento-

rat);- persoaneînvârstăcaretransmittradiţii(croitorie,

bucătărieetc.)copiilorşitinerilorsaucareseocupădecopiiimici;

- reprezentanţidindiferitegeneraţii,carefacîmpreu-năunspectacoldedanstradiţionalşicântecpentrucomunitatesaucarelucreazălaunproiectecologicsauparticipălaunturneudetableetc.

Schimbul�de�experienţă�între�generaţii esteunprocesprincarepersoanedetoatevârsteleşiexperienţeledobândesccompetenţeşi cunoştinţeşi împărtăşescvaloriproveninddinexperienţalorcotidiană,dinresurseledisponibileşidintoateinfluenţeleproprieilorlumi.

Înacestmodul,nevomconcentrapeactivităţicareimplicăpecopii� şi� pe�părinţii� lor,deoareceni separedemarefoloscapărinţiisăînţeleagăimportanţadeasejucaîmpre-ună,pentrudezvoltareaarmonioasăacopiluluilor,precumşibeneficiile pecarelepotobţinedinactivităţiledesfăşu-rateîncomun.

Joculoferăoocazieidealăpentrupărinţideatrăioexpe-rienţădiferită,deacreaunmomentşiunspaţiuspecific,pentruaîntărirelaţiacucopiiilor.Copiiiîivădpeadulţi,pă-rinţiilor,într-oaltăperspectivă,curesurseşilimitenoi,nu ca acasă, încareuneoriautoritarismulsaunepăsarea lasăloculuneireceptăriactiveşiconstructive.Părinţii,larândullor,îşivădcopilulîninteracţiunecuceilalţişiînţelegcăjoculeste fundamental pentru dezvoltarea globală a copilului.Joculîntrecopiişipărinţicontribuie,aşadar,lacreareasaurecreareauneimaibunerelaţii.

Joculeste,totodată,unprilejfericitdeadeschideunsistemfamilialprea rigid şi a rupe izolareaunor familii,dându-leocaziasăseaduneşisăsebucureîmpreună:pentrupărinţisăînveţelucrurinoişisăleîmpărtăşeascăcualtefamilii,iarpentrucopiisăsocializezejucându-se.

O sugestieOferiţimomentedediscuţiepărinţi-copii,pentrua în-curajapărinţiisăintreînlumeacopiilorlorprinjoc,miş-care,momentevesele,sport,creativitate,creândastfelocaziideîntărirearelaţieişidedezvoltarepsihosocialăpozitivăacopilului.

144

1.�Joc�de�rol.�Părinţi-copii�(10�min.)Grupulesteîmpărţitîndouăşiseplaseazăpedouălinii,subgrupulAînfaţasubgrupuluiB.a.AesteunpărinteşiB-uncopil.Părinţiistauînpicioareşicopiiisunt-îngenunchi.Instrucţiune.Părinţi,faceţirecomandăricopiluluivostrula7.30dimineaţă,înaintedeaplecalalucruşilaşcoală.Sunteţistresat,autoritarşipuţinmoralizator.Copilulsuportăatitudineavoastrădominantăfărăaspunenimic.Schimbarederolşirepetareascenei.b.AestepepostdecopilşiB-depărinte.Instrucţiune.Părinţi,discutaţicucopilulvostruînaintedeaplecalalucruşilaşcoală.Puneţiîntrebărişilăsaţicopilulsăseexprime.Discutaţidesprenevoilelui.Interesaţi-vădeactivitateacopiluluivostrudinziuarespectivă.Schimbarederolşirepetareascenei.Feedbackpentrutoţi:Ceschimbăriaţiobservatîntreceledouăfazealeactivităţii?Înpostură,tonetc.Arătaţidiferenţadintrelumeaadulţilorşiceaacopiilor.Faceţilegăturacuactivităţileceîntrunescreprezentanţidindiferitegeneraţii.

2.�Discuţie.�Obiective şi tipuri de activităţi cu reprezentanţi din diferite generaţii�(20�min.)Brainstormingpentruaclarificaceesteoactivitatecureprezentanţidindiferitegeneraţiişilaceserveşte.Întrebaţicaresuntdiferiteletipurideactivităţi.Prezentaţicelecincicategoriişiîmpărtăşiţiexempledinpropriaexperienţă.

3.�Joc�de�societate.�Împărtăşeşte-ţi amintirile�(45�min.)Înfuncţiededorinţelevoastreşidenevoileidentificate,puteţipropuneoactivitatecreativăcolectivăîntrepărinţişicopii.Faceţireferirelaideileprezentateînmodulul3.18Activităţi creative.VăpropunemaicioactivitatedetipulA se întâlni, a discuta,unjocînafararealităţiicotidiene,unlocîncaretrăiţioexperienţănouăşidife-rită,unmomentîncaretoţiparticipanţiiîşiîmpărtăşescamintirile.Patrugrupuriacâtepatrureprezentanţiînjurulapatrumesecuotablădejoc,pionicoloraţi,unzarşiunteancde15cărţicutreitemeînscrisepeele:a.evenimentfericit(descrieţiamintirea);b.evenimentnostim(descrieţiamintirea);c.lecţiiînvăţate,valori(povestiţiceeaceaţiînvăţatcafiindfoarteimportant).Instrucţiune.Aruncaţizarulşiavansaţicunumărulindicat.Atuncicândajungeţilaocăsuţăcuunpersonaj(băiat-fată,tată-mamă,bunic-bu-nică),urmăriţi-iacţiunea(urcă,coboarăsaustăpeloc)şitrageţiocartedinteanc.Povestiţirestuluigrupuluievenimentulcerutsubformădeanecdotă(aproximativ3min.) înlegăturăcupersonajul(povesteavoastrăcafetiţăsaubăieţel,povesteamameivoastre,atatălui,abuniciisauabuniculuivostru).Apoiurmătorularuncăzarulşiaşamaideparte,pânăcândtoţiaureuşitsăspunăcelpuţinopovestepentrufiecarepersonaj.Duratajoculuiestevariabilă(minimum30-40min.).Atenţie.Înfuncţiedescopulurmăritşidegrupulcucarelucraţi,puteţischimbatemeleşi introduceevenimentedificilesaunefericite,istorianumeluisauaprenumeluietc.

Schemă:Fişa-resursăApeflipchart.

Fişa-resursăAînrezumatpeflipchart.

Materialpegrupe:- creareauneitabledejoc

directpeohârtiecartona-tă,inspirându-vădinFişa-resursăB;

- 4pioni;- 1zar(sauomonedă:

reversul=1/faţa=2);- creareaa5cărţipeteme

(15întotal):evenimentfericit,evenimentnostim,lecţie-valoareînvăţată.

145

4.�Discuţie.�Beneficiile activităţilor cu reprezentanţi din diferite generaţii şi idei pentru activităţi cu părinţi-copii (20�min.)Feedbackîncomundesprejoc:Cumv-aţisimţitîntimpulacestuijoc?Ceaţiobţinutînplus?Ceaţiînvăţatdesprelegăturilevoastreşialecelorlalţicufamilia?Caresuntbeneficiiledeafiîmpărtăşitcufamiliaalteîntâmplărişi/sauactivităţietc.?DistribuiţiofotocopieaFişei-resursăCpentrudoi.Dupălectură,discutaţidesprediferitemoduriconcretedeintegrareapărinţilorşicopiilorîntr-oactivitate.

5.�Activitate�de�grup.�Sfaturi pentru o realizare adecvată a activităţilor cu reprezentanţi din diferite generaţii (25�min.)Înaceleaşipatrusubgrupuri,notaţipeflipchartunexempludeactivitatecureprezentanţidindiferitegeneraţii,respectândetapelederealizare:înainte,întimpulactivităţiişidupă.Cumsepotintegraconcretpărinţiiînactivităţilecucopiii?Lacetrebuiesăfimatenţi?Caresuntatitudinileadecvatedinparteaanimatoruluietc.?Prezentareasefaceîncomunşiseorganizeazăodiscuţie.

O fotocopie pentru doi a Fi-şei-resursăC.

Fişa-resursăDpeflipchart.

146

�A�se�întâlni,�a�discuta

Acesteactivităţiservesclaîncurajareareprezentanţilordindiferitegeneraţii să se întâlnească, sădiscute, să împărtă-şeascăexperienţeşisă înveţeuniide laalţii.Acesttipdeactivităţinecesităoserioasăpregătireprealabilă.

• Spreexemplu:organizareauneiîntâlniri,pentruaprile-juiodiscuţiedesprepreocupărileşidesprereuşitelefiecăruia,subformădejocdesocietate,cuzarurişipioni,precumşicuîntrebărispecifice.

�A�acţiona�împreună,�a�se�juca�împreună

Înacesteactivităţi,participanţiifaccevaîncomun,sejoacăsaucreeazăîmpreunăînmodspontan.Saurealizeazăînco-mununproiect,implicândpersoanedetoatevârstele,pen-truaîmbunătăţirelaţiileîncomunitate.Aceastapresupunesprijinul din partea persoanei responsabile de organizareaactivităţilor,pentruaajutaconcepereaşipunerealorînaplicare.

• Spreexemplu:afacesportîmpreunăsauaorganizajocuritradiţionalesaujocuriscurte,carepunaccen-tulpecomunicareşicooperare,precumVrăjitoarele şi sătenii,Poştaşul etc.Sauchiarcreareauneioperecolective,cumarfioreprezentaresimbolicăafamiliei(mandala)sauospiralăcomunitară2.

A�face�ceva�pentru�celălalt,������������������a�se�întrajutora

Acesteactivităţisebazeazăpeideeaserviciuluifăcutcelui-lalt.Ogeneraţie,îngeneralceimaitineri,ajutăpersoaneleînvârstălarealizareaunorsarcini.Aceastăactivitateleper-mite, printre altele, să-şi compare sistemele de valori. Înacestcaznuestenevoiedeajutorulpersoaneiresponsabile.Eventual,doarpentruconcepereaşidemarareaactivităţii.• Spreexemplu:tinerivoluntariajutăpersoaneînvârstă

sămeargălacumpărături,lecitesccevacelorcarenusepotdescurcasinguri,îiînvaţăsăfoloseascăInternetuletc.

�A�transmite�celuilalt

Acesttipdeacţiunesesprijinăpetransmitereadevalori,de cunoştinţe şi de priceperi. Aici este vorba, în primulrând,despreculturăşitradiţii.Esteimportant,aşadar,săsepunăînvaloareoameniiprinresurseledecaredispunşisăfieîncurajaţisăletransmităgeneraţiilortinere.• Spreexemplu:persoaneînvârstălucreazăcuşcolari,

pentruarealizaproiectedepromovareaculturii,aartelorsauaistoriei.Sauchiarpentrua-iînvăţapenepoţisătricoteze,săgăteascădupăreţetevechietc.

��Ieşirea�împreună�din�anumite�tipare

Acesttipdeactivitatesesprijinăpeideeadeaieşiîmpre-unădin tiparede referinţăobişnuite,pentru adescoperimediulşioameniidintr-oaltăperspectivă:fiecăestevorbadeaplecalamunteînweek-endsaudeafaceoexcursielanişteobiectiveculturale.• Spreexemplu:reprezentanţiaidiferitorgeneraţiiplea-

căîmpreunălaţarăsăfacăunpicnicsaumergîntr-oaltăcomunitate,pentruaorganizaunraliusauunmecidefotbaletc.

Atenţie.�Esteevident,căacestecategoriidiferitesuntper-meabileşioactivitatesaualtavareluaunulsaumaimulteobiective.

Fişa-resursă A Cinci obiective ale activităţilor cu reprezentanţi din diferite generaţii1

1 Asociaţia Entr’âge, Repertoriul practicilor între generaţii în comunitatea franceză din Belgia, 20062 A se vedea modulul 3.18 Activităţi creative şi Fişa-resursă C Alte idei de activităţi creative.

Interacţiune cotidiană

JOC= alt spaţiu, experienţă

diferită

Lumea adulţilor

Lumea copiilor

147

Aceastăilustraţieesteunexempludejocdesocietatecu-noscutca Jocul gâştei,pecareîlputeţiadaptadupădorin-ţeleşinevoilevoastreşiînfuncţiedetimpuldisponibil:potexistamaimultecăsuţe,unnumărmaimaresaumaimicdebăieţişifete,mameşitaţisaubunicişibunicuţe,maimulteposibilităţişialteidei,pentruaavansarepedesauareveniînapoi,asăriunturetc.Dacăaveţimaimulttimpladispoziţiepentruaceastăactivi-tate,văsugerămsăpropuneţifiecăruisubgrupsă-şicreezepropria tablăde joc, folosindmateriale laalegere (colaje,desen,picturăetc.),pehârtiicartonate,dupămărimeado-rită.Aceasta arputeafioexcelentăactivitatecreativă încomun pentru consolidarea coeziunii de grup, înainte deîmpărtăşireareciprocăaamintirilor.

Fişa-resursă B Joc de societate. Împărtăşeşte-ţi amintirile

148

Înfuncţiedeobiectivulpropus,existădiferitemodalităţidecombinareacopiilorşiaadulţilorpentrujocurisausport.3

• Copii�şi�părinţi�în�echipe�de�câte�doi�Scopulestedeaîncurajacomunicareaşiaconsolidale-găturiledintrepărinţişicopii.Aceastasepoaterealizaîncadrulunoractivităţicreative libere(pictură,desenetc.)sauactivităţidegrup,pentruapuneaccentulpecooperareadintre spiritul strategic al adultului şi agili-tateacopilului,deexemplu(Fotbal fairplay,adicăajucafotbalcuunbraţlegatdepartener),jocurideîncredere(Orbul şi câinele său)etc.

• Copiii�şi�adulţii�nu�sunt�trataţi�diferitScopulestedeapermitecopiilorşiadulţilorsăsesim-tăegali în jocuri individuale şinudeechipă, şi în carecompetenţelefiecăruianusuntîncompetiţie(Poştaşul, Salata de fructe, În picioare, aranjaţi unul după altul, Vrăji-toarele şi sătenii etc.).

• Adulţii�şi�copiii�sunt�repartizaţi�proporţional�în�fieca-re�echipăScopulestedeapermiteunireacompetenţelorrespec-tive (forţă, reflecţie, viteză, agilitateetc.) şi adezvoltacooperareaşicomunicareaîntr-oechipă(Mingea la pri-zonier, Mingea în cinci pase, Mingea arsă etc.).

• O�echipă�de�adulţi�împotriva�unei�echipe�de�copiiAceastămetodănuartrebuisăfiefolositălaînceputulactivităţilor. La ea se va apela numai atunci, când toţise cunosc bine şi încrederea reciprocă este instalată.Această activitate poate fi amuzantă şi poate stimulajoculunoracontracelorlalţi. Joculartrebuisăfiebineales,pentruanudezavantajacopiiifaţădeadulţi(ştafetesimpleetc.).

• Copiii�joacă�şi�părinţii�antrenează/observă�şi�viceversa�Este, de asemenea, posibil să existe momente, activi-tăţiîncaregrupurilenusuntactive,înacelaşitimp.Daratenţielaposibileleironii.Favorizaţiobservareadiferen-ţelorşiacompetenţelor,pentruainsuflamaimultres-pect(mecidefotbaletc.).

Fişa-resursă B Joc de societate. Împărtăşeşte-ţi amintirile

3 Cea mai mare parte a jocurilor propuse aici provin din manualul de jocuri al Terre des hommes, Să râdem, să alergăm, să ne mişcăm pentru a creşte mai bine împreună : jocuri cu scop psihosocial, 2007

149

Înaintea�activităţii- Luaţiînconsiderareprejudecăţilepecarelepotavea

copiiişiadulţiideasejucaîmpreună.Părinţiisepottemesănupiardărespectul,sănuserâdădeeisaucănusuntîntr-oformăbunăetc.Copiiipotcredecăvafiplictisitorsaucăvorfidezavantajaţidincauzastaturiisauaforţeietc.

- Permiteţiadulţilorşicopiilorsă-şiexprimeseparattemerileşiaşteptările,înaintedeapropuneactivităţicomune.

- Organizaţioreuniunenumaicupărinţii,încadrulcăre-iapotînvăţasăsecunoascăşisăsejoaceîmpreună,şiîntrebaţi-icecredeidespreosesiunedejoccomunăcucopiii.Faceţiacelaşilucrucucopiii.Esteimportantcatoţisăfiemotivaţideefectuareaacestoractivităţi.

- Alegeţiunjocuşorşisimpaticcaprimăactivitate,pen-truanupunepenimeniîntr-osituaţiedificilăşiaevitaoricerefuzdeajuca.

- Luaţiînconsideraţiediferiteleritmurişicapacităţialecopiilorşialeadulţilorcândpregătiţiacesttipdeactivi-tate.

În�timpul�activităţii- Puneţiînaplicareuncadrudeactivitateclar,cureguli

cunoscutedetoţi,şiasiguraţi-văcătoţiauînţelesbine.- Consideraţiadulţiicapeniştecolegi,egali,nuîitrataţi

capeniştecopii.- Chiardacăpărinţiisuntprezenţi,fiţiresponsabilide

gestionareaactivităţii.Nucontaţidoarpeei,pentruaasiguracalmulşiarezolvaconflictele.

- Încurajaţiadulţiisăcomunicecucopiiilorîntr-orelaţiedecooperareşinubazatăpeautoritate.

- Încurajaţi-ipetoţisăînveţeuniidelaalţii.- Daţifeedback-uripozitive,motivaţi-ipetoţiînacelaşi

fel.- Respectaţireacţiilespecificealecopiilorşialeadulţilor.- Încazulunuiconflictîntrecopiişiadulţi,concentraţi-vă

pesarcinăşipejoc,nupemizăşipepersoaneetc.

După�activitate- Rezervaţitimppentruunfeedbackasupraactivităţilor,

împreunăsauseparat,dupăpropriadecizie,înaintedeaorganizaalteactivităţicomune.

- Încercaţisăluaţiînconsideraresugestiilepentruactivi-tăţiviitoareetc.

Fişa-resursă D Sfaturi pentru o punere în aplicare adecvată a unor activităţi cu reprezentanţi din diferite generaţii

150

Obiective:

experimentareaşiînţelegereafuncţieiactivităţilorcreative(carediferădeactivităţileartistice);

experimentareauneiactivităţicreativedegrup,dificultăţileşibeneficiileacesteia;

cunoaştereaprincipiilordebazăprincareactivitateacreativăsăpoatăcăpătadimensiunipsihosociale.

Mesaje-cheie

Creativitateaşijoculreprezintăceamaiadecvatăactivitatepentrucopii,deoarecepuncorpulşiminteaînmişcare.Participândlaacesteactivităţi,copiiiîşiexteriori-zeazăemoţiileşiîşieliminătensiunile.

Între activităţile artistice şi cele creative, existăanumitediferenţe.Primelesuntmaimultaxatepeperfor-manţăşiperezultatulreuşitsaunereuşit,pecândînactivi-tăţilecreativeaccentulsepunepeprocesuldecreaţie,peplăcereşiautoexprimare.

Pentruodezvoltarearmonioasăacopiilorînca-drulactivităţilorcreative,serecomandărespectareacon-diţiilorobligatorii:nejudecareaşistimafaţădefiecareco-pil.Totodată,trebuieevitatecomentariileasupracreaţiei,pozitivesaunegative.

Creativitateacolectivăfavorizeazărelaţiacusineînsuşişicuaproapele,contribuindlaexplorareaanumitoraptitudinipsihosociale,cumarfi:autoafirmarea,respectulfaţădealtul,gândirea,negocierea,compromisul,asculta-rea,cedareaetc.

Principiilemetodologicealejoculuipotfiadaptateactivităţilorcreative,chiardacăacesteadinurmăseorien-teazămaimultsprereflecţieşinuspreînvăţare.

151

Prezentare

«Desenulesteunmijlocsimpluşidirect,princarecopilulpoatesăseexprime.»GastonBachelard

Acestmodul constituieun supliment la activităţilede jocşi sport şi serveşte animatorilor, profesorilor, lucrătorilorsocialidreptsuportpentruînţelegereaşiorganizareaacti-vităţilorcreative individualeşidegrup,cuadoptareauneiatitudinipsihosociale.Oasemeneaabordarevacontribuilaexprimareaşidezvoltareacopiilor,înconformitatecuper-sonalitateaşipropriilelornevoi.

Este necesar să se facă deosebirea între ceea ce numimactivităţi artisticesaumanuale,carevizează,deregulă,însu-şireacompetenţelortehniceşiobţinereaunuirezultateste-tic,şiactivităţi creative,careseaxeazăpeexprimarealibe-răşitrăireaintensăaplăceriiprocesuluidecreaţieînsine.Activităţileartisticecareţindecreareaobiectelorfixatecuunrezultatmaimultsaumaipuţinidenticpentrutotgru-pul,suntimportanteşiinteresanteînmăsura,încarecopilulsimtenevoiaşidorinţadeaînvăţatehnicispecifice.Aceastacontribuie, cu certitudine, la sporirea încrederii în sine şiînpropriile competenţe.Activităţile� creative� individuale�şi�de�grup,descriseînacestmodul,oferăşio�dimensiune�psihosocialăactuluidecreaţieliberăacopilului(adesena,apicta,ameşterietc.)şirespectuluifaţădefiecare,înmo-mentulprezentăriirezultatului.

Aşadar,prezentulmodulpropuneactivităţi creative reali-zateîntr-unanumitcadrudarnedirijate.Pentruobţinerearezultatului, nu se vor face presiuni asupra copilului. Delabun început,copilulva lucraasuprasaşicusine însuşi.Mai apoi, i se va cere să-şi dezvolte abilităţi de implicareînactivităţicreativeîmpreunăcualţii,respectândalegereafiecăruia,afirmându-se,argumentându-şipunctuldevede-re,negociindetc.Înasemeneaactivităţi,rolulanimatoruluiesteprimordial.Animatorulvacontribuilacreareaspaţiu-luipentruexprimarepersonalăşischimbdeexperienţăîncadrulacestoractivităţi.Eltrebuiesădevinăgarantulunuicadrusecurizat:alspaţiuluidecreaţie,undenimeninuju-

decăşinuinterpretează.Unspaţiuîncaredespreperfor-manţăşirezultatnusevorbeşte.Aiciprevaleazăcuvintele:trăire, sentimente, exprimare personală, relaţie cu sine însuşi şi cu ceilalţi, libertate şi plăcere.Încontextuldatseporneştede la ipotezacăoricemanifestarea creativităţii ce apareîntr-unanumitcadrudarnuestedirijată,permitecopilului1să-şimanifesteemoţiileşisă-şiutilizezeresursele.Maimultcaatât,graţieîmbinăriicreaţieiindividualecuceacolectivă,copilulsecunoaştemaibinepesineînsuşişiîipercepealtfelpe ceilalţi. Deseori, anume prin activităţi creative fiecareparticipantreuşeştesăsemanifesteînmoddiferit.

Precum jocul şi mişcarea, creaţia este ceva firesc pentrucopil:corpulşiemoţiilefiindsolicitateîntr-unmodmaidi-rect,decâtcuvintele.Libertateadeacţiuneşidecreaţiearemaimultetangenţecujoculliber,decâtcujoculcareimpli-că reguli.Există, totuşi,uncadruşinişteprincipii concre-te,caretrebuierespectate,pentrucafiecaresăsepoatămanifestaliberîncadrulgrupului.Înacestscop,animatorulpoateplanificaactivităţicreative,utilizândprincipiilemeto-dologicealejocuriloramintite,cumarfi:complicareapro-gresivă,varietatea,feedback-uletc.,adăugândcadrulsecu-rizatşiderespectreciproc.

Existămultiplesuporturipentrucreativitatecarepotfiuti-lizateşiadaptate, înfuncţiedeabilităţi,dorinţe,necesităţişi materiale disponibile. Amintim doar câteva din acestesuporturi:deseneledinpoveşti,desenulpropriu-zis,cola-jele,modelarea,schiţele,marionetele,măştile,muzicasauchiarlandart-ul(creaţiiefemere,cuutilizareaelementelornaturale,aflateînpreajmă).Independentdesuportulales,celmaiimportantvafimoduldeghidareaactivităţii,carenusevaaxapeperformanţăsauperezultatulobţinut,civapuneaccentulpeprocesşipeparticipareacopiluluisauagrupului.

O sugestieFiecarecopilarecapacităţicreative,caremerităoatenţiedeosebităpentruafidezvoltate.Creativitateasedezvoltămaibine,dacăvorfiaplicateurmătoareleprincipii:asistareşinudirijare,încurajareşinujudecare,observareşinuin-terpretare,axarepeprocesşinupeinteresuldeobţinerearezultatuluietc.Toateacesteavorajutacopiiisăsedez-voltearmoniosşisă-şiconsolidezestimadesine.

1 Dimpotrivă, dacă acest tip de exprimare creativă permite degajarea unor tensiuni, regăsirea propriului eu etc., el nu trebuie confundat cu un proces de creare suprave-gheat de un îndrumător instruit (art-terapeut), care poate fi prin urmare formatorul şi medicul unei persoane pentru o perioadă îndelungată. Activităţile creative sunt in-strumente puternice care pot influenţa rapid şi în profunzime. S-ar putea să vă găsiţi în faţa unei persoane foarte afectate sau copleşite de lacrimi. Nu vă intimidaţi, este doar exteriorizarea acţiunii care se desfăşoară în interior, ceea ce reprezintă în sine un proces pozitiv. Întrebaţi persoana cu ce puteţi s-o ajutaţi şi contaţi pe resursele sale, pentru găsirea soluţiei. Fiţi prezent şi, în caz de necesitate, oferiţi susţinere.

152

1.�Un�mic�exerciţiu.�Cea mai frumoasă amintire�(10�min.)�Afişaţipepereteimaginicumandala,pentruatrezicuriozitateaparticipanţilor.Rugaţi-isăseplimbeprinsalăşisăsegândeascălaceamaifrumoasăamintire,lacelmaifericitmomentdinviaţalor(înfuncţiedeobiectivulurmărit,puteţialegeoaltătemă)(5min.).Apoiparti-cipanţiivorfiinvitaţisăaleagămandalacareîiatrageşiîiinspirăcelmaimult.Formaţigrupuriacâtepatrupersoane,orientându-vă,dacăesteposibil,dupăpreferinţeleparticipanţilorînalegereaimaginiidepemandală(5min.).

2.�Creaţii�de�grup.�Mandala-amintirea noastră�(1�oră�35�min.)Participanţiisegrupeazăînsubgrupuriacâtetrei-patrulamasacumaterialulnecesar.Clarificaţi,dacăparticipanţiiştiuceesteomandalăşicareestefuncţiaacesteia.Suplimentaţicunoştinţelecuoexplicaţiesuccintă.Apoiprezentaţiscopulşicadruldesfăşurăriiactivităţii,cutrimiterelaFişa-resursăB,privindprincipiileactivităţilorcuabordarepsihosocială.Oferiţiparticipanţilorprimeleinstrucţiunişiinformaţi-idespretimpulpecare-lauladispoziţie(1oră15min.),conformFişei-resursăA.Lasfârşitulactivităţii,faceţiototalizareaexperienţelorindividualeşidegrup(20min.).

3.�Discuţie. Funcţiile şi aplicarea activităţilor creative�(15�min.)Iniţiaţiodiscuţiedesprepracticareaactivităţilorcreativedecătreparticipanţi,modullordealepuneînaplicare.Întrebaţi-idacăaucon-statatsauausimţitcevadiferitîncadrulacesteiactivităţi.Elaboraţiînbazaacestorconcluziişiscrieţipeflipchartolistădecaracteristicişicomparaţi-oculistacareincludeprincipiiledebazăpentrudesfăşurareaactivităţiisubaspectpsihosocial.Discutaţidesprefuncţiaactivită-ţilorcreative,individualeşidegrup.

4.�Lectură�individuală.�Idei pentru activităţi creative de grup (la�domiciliu)Dacădispuneţidetimp,faceţiunschimbdeopiniidespreartadiferitorţări(deexemplu,mandalaexistădoarînculturabudistă)şiexpuneţişialteideireferitoarelaactivităţilecreativedegrup.Încazulîncarenudispuneţidetimp,întocmiţiolistădeideicudescriereaaltoractivităţicreative,cumarfi:landart-ul,expresiamuzicală,colajuletc.Distribuiţilistaparticipanţilor.Esteimportantsăreveniţiînziuaurmătoarelaaceastălistăşisărezervaţitimp,pentruadiscutaanumitelucruri,carenusuntclare.

FotocopiiA4cuimaginicereprezintămandala(descărcatedepesite-ulTdh).Fişa-resursăA.

Materialulnecesaresteaşezatpeomasămare.

PrincipiileFişei-resursăBpeflipchart.

FotocopiaţiFişa-resursăCpentrufiecareparticipant.

153

Fişa-resursă A Mandale

Iniţierea�în�mandale2

Mandalaesteuncuvântdinsanscrită(dinlimbavecheindi-ană),careînseamnăcerc,saumaiexactcerc�magic.Sem-nificaţialargăaacestuicuvântconstăînimaginiorganizateînjurulunuipunctcentral,darcarepotcuprindemultipleformegeometriceşisimboluri.Eapoatefifoartecomple-xă,darşifoartesimplă.Spreexemplu,unpunctînmijloculunui cerc. Mandala reprezintă forma originală, bazată pecerc,careexistăînnaturădintimpuriimemoriale.3

Mandalapoatefiprivităcaocalepentrugăsireapropriuluinucleu,a�propriului�centru.Scopulestedeaechilibra,deaunifica,deareorientaşideaproteja.Creareamandalelorpentrumulţiesteungestfiresc,carecontribuielaregăsi-reaidentităţii,acentruluişicalmuluiinterior.Esteinteresantfaptul, că copiii din lumea întreagă, cu vârsta între trei şişapteanideseneazăspontanimaginifoarteasemănătoaremandalelor,demonstrânduniversalitateaşilegăturacolec-tivăcuaceastăformă.

Acolorasauadesenapropriamandalăconstituieoactivi-tatepsihosocialăînsine,deoarecepersoanaesteîncontactcusineînsuşi,înstaredeconcentrareşiliniştesufletească.Aceastăactivitateatingeaspecteprofundumane,legatedelumea înconjurătoareapropriuluieu.Esteunfeldecălă-toriesprecentrulpropriu,undecerculdevineoînglobaredeideişideemoţii,uneoriascunse,darfoarteimportan-tepentrupropriapersoană.Gândurilesereorganizeazăînjurulunuipunct central, care reprezintăo temă specială.Emoţiilesuntexprimateprinintermediulalegeriiculorilorşiasimbolurilor.Copiiifoarteagitaţisaucareîntâmpinădi-ficultăţiînconcentrare,secalmeazăînprocesulexercităriiuneisimpleacţiunidecolorareamandalei.4

Crearea�unei�mandale�colective�

Durata5min. introducere,1oră15min.deactivitateşi15min.defeedback

Materiale:- foicartonatedeculoarealbă(A2);- creioanedeculoaregri,sfori,foarfece,clei;- creioaneşistilouricolorate,vopsele(guaş),stofă,

reviste,ziare,materialederecuperaresaucarepotfireciclate(plută,sfori,lână,cutiidelaouăetc.).

DesfăşurareAtenţie.Înainte�de�a�începecreaţiacolectivă,atenţionaţigrupulasupraimportanţeimomentuluiceţinededefinireaviitoruluilucrăriirealizateîncomun(veziFişa-resursăB).

Scopul activităţii este de a reproduce cea mai frumoasăamintire,reţinutădinprocesuldecreareamandaleiindivi-duale(altetemeposibile:aseprezenta,aspunecineeste,a-şiexprimaceamaimaredificultateetc.).Înprocesuldecreareauneimandaledegrup,participanţii sevorgândilacelmaifrumosmomenttrăitîmpreunăsauvorexecuta

ocreaţieliberă.Materialelenecesarevorfialeseindividu-al.Activitateasevadesfăşuraînmaimulteetape,timpde1oră15min.Etapelevorfiexplicatetreptat(înspecial,înlucrulcucopiii).

Animatorul va pregăti, în prealabil, materialele necesarepentrufiecaregrup.Participanţiivordesena,folosindsfoaraşicreionul(saucompasul),uncerccaresănuajungăpânălamarginea foiiA2 cu2-3 cm.Apoi vordesenaun cercmaimicîncentruşi,înfuncţiedenumăruldepersoaneîngrup,vortrasa încă3-4cercurimaimici.Decupaţiacesteforme.Pentrufiecaresubgrup,acesteformevorfidecu-pateşiplasatepeomasă,undevorfi,pregătitedintimp,ofoaiecartonatăA2,cleişifoarfece.Dacăsedispunedemaimulttimppentruacestmodul,sevapropunefiecăruigrupsă-şipregăteascăpropriulmaterial,înbazaexempluluidemaijos.

a. Fiecare participant îşi alege un cerc mic şi reprezintăamintirea după propria dorinţă (puteţi opta pentru a văprezenta personal: gusturile, personalitatea, valorile etc.),folosindmaterialelaalegere(colaj,desen,pictură,ţesăturietc.)(30min.).

b.Grupullucreazăîncomunpemandala,plasatăîncentrulmesei.Esteimportantacordultuturorparticipanţilorlaale-gereatemei(sauamintirii),materialeloretc.(20min.).

154

c.PeceadeadouafoaieA2,grupulmaideseneazăodatămandalainiţială.Dedataaceastacercultrasatvaajungepânălamarginilefoii,apoiîncentrusevalipimandalacolectivăşiîncelepatrupunctecardinalemandaleindividuale(5min.).

d.Fiecareîşidecoreazădupăpropriulgustspaţiuldinjurulmandaleisaleşigestioneazăzonelevecinedinambelepărţi(20min.).

Aptitudini�ce�urmează�a�fi�dezvoltate:- În plan psihosocial.Copiiise�cunosc�mai�bine�pe�ei�în-

şişi,îşidezvoltăaptitudinidecooperare,deexprimare�a�emoţiilorindividualesaudegrup,datoritănegoci-erilorcaresederuleazăîntr-oambianţăderespectreciproc.

- În plan mental.Gândirea�creativă şi imaginaţiasuntnecesarecreaţiei.

- În plan fizic.Preciziaestesolicitatălarealizareadiverse-lorsarcini.

SugestiiFiecare etapă conţine momente de învăţare şi elementepsihosocialeesenţiale.Etapa� a. presupuneo scufundare în sine,o interiorizare,carepoateprovocareflecţiişiîntrebăriinteresanteasupramoduluidereprezentareaevenimentuluifericitsauasupramotivuluidealegereaunuianumitevenimentetc. (Dacăalegereaa fostprezentareapersonală, atunciparticipanţiivorîncercasărăspundălaurmătoareleîntrebări:De ce am ales acest mod de prezentare? Reuşesc eu oare să exprim ceea ce îmi place sau ceea ce nu-mi place? Reuşesc eu oare să-mi descriu valorile, originea, familia? Vorbesc eu oare mai mult despre identitate sau despre calităţi şi neajunsuri etc.?).Animatorulpoaterelansadiscuţiaasupraacestortemeîncadrul altei activităţi, undefiecare vaputea alegeunele-mentpentrua-laprofunda.Etapa�b.constituieoactivitatedegrup,careprezintăîncăodatărolulfiecăruiaîntr-ungrup:cumnegociem,cumneînţelegem,cumlucrăm,pentruaobţineunrezultatîntim-pulrezervatetc.Esteimportantsăobservămcereprezintă

grupul:patrupersonalităţicares-auîntâlnitîntâmplătorsauonouăentitatedegrup,creatăînrezultatulsimbiozeiaces-torpersonalităţi.Etapa�c. reprezintăstabilireacontactuluicualtăpersoană,dificultateasauuşurinţaîncrearearelaţiilor,graduldedes-chideresaudeînchiderefaţădeinterlocutor,incapacitateadea-şiapărapoziţiile înfaţa interlocutoruluisauaccepta-reacompletăalui.Peparcursulacesteioreanimatorulvaobservaşivanotamomenteleimportante,pentrualedis-cutaîntimpulfeedback-ului.

Feedback - Cumv-aţisimţitpeparcursulacesteiactivităţi?Afost

oetapăcarev-aplăcutmaimultdecâtaltele?Careanume?Dece?

- Afostgreusăalegeţimaterialele,săprezentaţişisădescrieţiamintirileproprii?

- Cums-audesfăşuratlucrărileîngrup?Cumadecursprocesuldeluareadeciziilor?Cineapreluatlea-dership-ul?Toţiparticipanţiiseregăsescînrezultatulobţinutdincerculcentral?

- Cums-adesfăşuratetapadefinalizareînjurulpărţiivoastre?Careaufostrelaţiilecuvecinii?Afostgreu/uşordestabilitlimite?Afostgreu/uşordespusnu,dacăcinevadepăşealimita?Aţiavutdorinţasădepăşiţilimitaaltuia?Ceevocăacestemomente?Ceînseamnăacestlucrupentruvoi?Aţiavutsentimentedeosebite?

- Cevăaminteşteaceastăactivitate?Aţidescoperitcevanou?Aţirealizaaceastăactivitatecucopiii?Cumanume?Dece?

- Cevăsugereazăstructuraînsineamandalei?V-aajutatsaudincontrav-ainhibatînprocesuldecreaţie,înexerciţiu?Sauv-alăsatindiferent?

- Dacăaţifiuncopilmic,celocaţialegepemandală?Dece?

- Ceaţidecissăfaceţicuaceastăcreaţiecolectivăetc.?

2 Imaginile de mandala prezentate trebuie descărcate de pe site-ul Tdh şi imprimate (vezi referinţele bibliografice).3 www.top-mandalas-gratuits.com

155

Atenţie.�Trebuiesăseţinăcontdefaptulcă,încadruldes-făşurării activităţilor creative, copiii şi adulţii vor avea re-acţii diferite. Copilul de la bun început primeşte plăceredelaprocesulcreaţieişiofaceînmodfiresc.Adultul,însă,deseoriesteinhibatdincauzatensiunilorşiconflictelorin-terioare,caretrebuieeliminate,pentruaregăsiplăcereaşilibertateacopilăreascăînactuldecreaţie.Dacăselucreazăcuadulţi saucuadolescenţi,caresuntmairezervaţi,estenecesarsăliseaminteascăcuregularitatesăserelaxeze,săseconcentrezemaimultasuprasentimentelorşiemoţiilorşinuasupraraţiunii,reflecţieisauconceptului.

Principiilemetodologicedeaplicareaactivităţilordejocşisport5potfi, într-omăsurăoarecare,utilizateşi încadrulactivităţilorcreative:planificarea sesiunilorpentruoperi-oadăanumităcuobiectivecarerespectăprincipiulprogre-siei,variereasuporturilor,temelor,momentelordirijatesaulibere, încurajarea cooperării în grupuri mici, planificareatimpului pentru feedback cu întrebări deschise, pentru aofericopiilorposibilitateadea-şiîmpărtăşiceletrăiteşi/saupentruademonstracelorlalţicreaţiarealizată.

În afara principiilor metodologice menţionate, activităţilecreativenecesităuncadrufoartespecificpentruodesfăşu-rareintegrală,ceeacecontribuielaameliorareastăriipsi-hosociale.Aceste�activităţi�implică�mai�mult�reflecţia,�de-cât�învăţătura.Dacăanimatorulpropuneactivităţicreative,individualesaudegrup,respectândcâtevadinprincipiileceurmează,elvaajutaatâtcopilul,câtşiadultulsăcunoascăoaltăexperienţăacreativităţii,fărăschemeşiprejudecăţi.

1.� Plăcerea�în�procesul�activităţii- Fiţiindulgentfaţădevoiînşivă,faceţicevapentruasim-

ţiplăcereşinuvăconcentraţidoarasuprarezultatului.- Fiţiaşacumsunteţi,nuvăfaceţireproşurişinucompa-

raţicreaţiavoastrăcucreaţiaaltora.- Îndepărtaţi-vădelaabordareaestefrumossaunu este

frumosşioptaţipentrusloganulastăzi este anume aşa.

2.� Libertatea�încadrată�- Propuneţiuncadru,reguli,sfaturi,pentruaoferiper-

soaneimaimultălibertateşisiguranţăîntimpulactuluidecreaţie.Deexemplu:Aveţi 20 - 30 minute pentru a vă face autoportretul, pentru a prezenta momentul când aţi trăit cea mai mare frică, cea mai frumoasă amintire, cel mai mare vis etc. Aveţi la dispoziţie reviste şi ziare, pentru a decupa, a rupe şi a lipi, vopsele (guaş), pastel, ulei, diverse materialele la alegere etc.

- Nuimpuneţiuncadruprearigid,carearputeadăunaprocesuluidecreaţie,darîncazdenecesitaterămâneţiaproape.

- Precizaţiîntotdeaunatimpulcareîlaveţiladispoziţieşicarevadeterminaalegereaparticipanţilor(volumulsuportului,rapiditateadeexecutareacreaţiiloretc.).

3.� Respectul�şi�nejudecarea- Examinaţicreaţiilecuoexpresieneutră,ţinândcontde

faptulcăviziunileesteticealefiecăruiasunt,deregulă,subiectiveşi,încazuldat,nureprezintăvaloare(poatesă-miplacăundesenmieşisănuplacăaltuia).

- Asiguraţiuncadrusecurizat,carearajutapersoanasăsesimtărespectatăşisăseexprimeliber.

- Abţineţi-vădelaoricecomentarii,chiardacăcinevasolicităaprobare.Răspundeţi,formulândalteîntrebări:Tu ce crezi despre acest lucru? Îţi place? Ce sugerează cre-aţia ta? Cum te simţi când o priveşti? Ceva te deranjează?

- Nufaceţicomentarii,pozitivesaunegative,asupralu-crărilorşiorientaţitreptatcopiiispreevitareacompa-raţiilorşiremarcilorreferitorlacreaţiilecolegilor:Ia te uită, este frumos ce faci! De ce foloseşti negru? Pare trist.

- Nuinterveniţiînmoddirectînprocesuldecreaţieapersoanei,pentruaoajutasaua-iarătacumtrebuiesăprocedeze(Dacăestenevoie,demonstraţipeunaltsuport).Intervenţiilepotdiminuaîncredereaînproprii-leresurse.

- Încurajaţiparticipanţii,fiţibinevoitorcupersoanalacareobservaţitemerisaublocaje.

4.� Întrebări�deschise�- Evitaţiîntrebărileadresatedincuriozitate(De ce ai folosit

acest lucru aici etc.?)saucomentariileneadecvate(Îmi aduce aminte de momentul, când mi-a fost şi mie frică.). 

- Acordaţiprioritateîntrebărilordeschise,corecte,carestimuleazăpersoanalareflecţieşiîndeamnălaexpri-mare(Ce înseamnă pentru tine aceste culori? Ce element este cel mai important pentru tine? Unde ţi-ar plăcea să te plasezi în acest cadru, dacă ai fi un băieţel mic? Cum te-ai simţit în timpul procesului de creaţie? Pentru tine timpul a trecut repede sau încet? Ce ţi-ai dori acum sau ce urmează să faci etc.?).

- Puneţiîntrebăricaresereferădoarlaceeacevedeţişinulaceeacepresupuneţicăvedeţi(Ce înseamnă această formă din colţul de sus, în stânga? şinuCe-i cu pasărea amuzantă de acolo sus?).

5.� Prezentarea�şi�feedback-ul- Faceţidiferenţăîntreprezentareşifeedback.Prezenta-

reaserealizeazăîncadruluneidiscuţiidesprelucrareacreată.Feedback-ulpresupuneluareapoziţieimeta:persoanaîşipriveştecreaţiapropriedeladistanţăşiseconcentreazăasupraexperienţeitrăiteînprocesulactivităţii,graţieîntrebărilorşirăspunsurilor.

- Prezentarealucrăriiconstituieoparteintegrantăaactivităţii,însănuestenecesarsăsefacădefiecaredată.Aceastăactivitatevadepindedeobiectiveleşidetimpuldisponibil.Estemomentulcareîioferăfiecăruiaposibilitateasăvorbeascădespreproprialucrare,dacădoreşte.Adulţii,deexemplupărinţii,arputeasă-şiîmpărtăşeascăexperienţa,descoperirilefăcute,săpunăîntrebări,careauapărutînprocesuldecreaţie.Deobicei,nuaparîntrebăridinparteaanimatoruluisauagrupului.Discuţiile,întrebărileşirăspunsurilesedesfăşoară,deregulă,înfaţalucrărilorafişatepeperetesauaşezatepemasă.Dacănuaveţimulttimpladispoziţie,puteţisăreduceţimomentuldeprezentare,propunând,deexemplu,sădiscutaţidoardouădincelemaiimportanteelementealecreaţiei.Astfel,fieca-revaaveatimpsăseexprimeşinimeninusevasimţi

Fişa-resursă B Principii de încadrare a activităţilor creative cu scop psihosocial

156

frustratpemotivcănuafostauzit.

- Feedback-ul,caoricealtăactivitate,estemomentulcândtotgrupulseaflăîncercşidiscutădespremodulîncares-adesfăşuratactivitatea.Pentrufeedback,ani-matorulareladispoziţieunsetdeîntrebărimaimultsaumaipuţinasemănătoare.

Strategii�de�succes- Primulmeuobiectivesteplăcereacopiluluiînprocesul

activităţii.Daramşialteobiective,referitorlaaptitudi-nileceurmeazăafidezvoltateşireflectateînfiecareactivitate.

- Propuncopiilortemedecreaţiececorespundobiecti-velormele.

- Punaccentulpeexperienţadecreaţie(proces)şinuperezultatulcreaţiei(frumuseţesaureuşită).

- Creezoambianţăsecurizată,deîncredereşideres-pectîntrecopii.Stabilescuncadruclar,înspaţiulcăruiacopiiisuntliberisăcreezeşisăseexprime.

- Încurajezgrupulsăevitecomentariilereferitoarelalucrărilealtora.Singurapersoană,carearedreptulsăspunăcevadesprecreaţie,estecopilulcareorealizea-ză.

- Folosescsuporturivariate,înfuncţiedegrupuriledevârstăşipreferinţelecopiilor(lut,plastilină,clei,stofe,vopsele,muzicăetc.).

- Întrebfiecarecopil,dacădoreştesăcomentezelucra-readupăceaterminat-o,săexplicecereprezintăşisăspunăceasimţitrealizând-o.Dacăcopilulrefuză,euşigrupulîirespectămopţiunea.

Strategii�de�eşec- Faccomentariiasupracreaţiilorcopiilor,lejudec (Este

foarte frumos ceea ce ai făcut aici. O, de ce foloseşti culoarea neagră? Pare trist. Stranie pisică ai desenat. Seamănă mai mult cu un purceluş.).

- Intervinîncreaţiilecopiilor,desenând,adăugândculori,corectândoliniesaualta.

- Interpretezcelevăzuteşiletransmitcolegilorsaupărinţilor(Ah, soarele tău este minunat! Ba nu, desenul meu reprezintă un motan, care a mâncat prea mult şi este gata să explodeze.).

- Folosescdesenesaualtecreaţiipentruafaceoanalizăpsihologicăşiapunediagnosticcopilului (Copilul dese-nează totul în negru, probabil, trece prin experienţe de violenţă.).

- Permitgrupuluisăcomentezeşisăjudececreaţiilealtora.

- Nuofercuvântcopiilor(prezentarea),caredorescsăseexprimeasupracelorrealizatesautrăite.Nuacordsuficienttimpsaunu-ldistribuiînmodechitabil.

5 Vezi modulul 3.12 Principii metodologice ale activităţilor şi jocurilor.

157

Există diferite tipuri de activităţi creative, care pot fi re-alizate individualsaucolectiv,pentruadezvoltaaptitudinide autocunoaştere, exprimare a emoţiilor, autoafirmare,ascultare,negociere,leadership,respectfaţădediferenţeleexistente,socializare,prezentareetc.Acesteactivităţi,însă,trebuie variate, pentru ca copiii să conştientizeze impor-tanţaregăsirii�de� sine (psiho)şi săcreezerelaţii� cu�alţii�(social).Peparcursulactivităţiicreativeîngrup,fiecarepar-ticipanttrebuiesăsesimtărespectatşi săbeneficiezedepropriulsăuspaţiu.Grupulnutrebuiesăînghităindividul.

Prezentămcâtevaidei,pentrudesfăşurareaactivităţilorîndiverse domenii: arte plastice, expresie muzicală, landartetc. Aceste activităţi pot fi adaptate în funcţie de public,începândcuvârstadela8-10ani.Urmeazăoprezentareînplancronologic,porninddelauncadrumairigidspreunulcumaimultălibertate.Esteimportant,deasemenea,însu-şireaprincipiilordebazăprivindaplicarea,rezervareaunormomentepentruiniţiereşiprezentarealucrărilorşi,lafinal,rezervareatimpuluinecesarpentrufeedback.

1.�Imagine puzzle

Acest exerciţiu poate fi util pentru iniţiereapersoanei înprocesulcreativprinmijloacesimple:creioane�sau�cariocă�colorată.Activitatea aceasta va contribui la introducereapersoaneiîngrup,deoareceadouaetapănecesităcoope-rare,pentrureconstituireaimaginii puzzle.

DurataCirca45min.deactivitateşi15-20min.defeedback.

MaterialeSepropuneunsingurmaterial,laalegere:creioanesauca-riocăcolorată,guaşsauvopsea(toţiparticipanţiivorutilizaacelaşimaterial,pentruuniformitatearezultatului),o ima-ginedecupatăînbucăţimici,câteofoaiedehârtiepentrufiecarepersoană(foaiavaaveaaceeaşiformăcaşibucăţe-

leledecupate,darvafidedimensiunimaimari),unsuportsuficientdemarepentrureconstituireafinalăaimaginii.

DesfăşurareaSealegeoimagineadaptatălacontext,tabloulunuipictorlocal(ocaziepentrucopiisădescopereartaţării lor).Im-primaţi-lînculori,apoidecupaţi-lînpătrăţele(număruldebucăţitrebuiesăcoincidăcunumărulparticipanţilor). Îm-preunăcucopiii,setaieimagineaînbucăţidepuzzle.Fărăavedeaoriginalul,fiecareparticipantalegeobucatălaîntâm-plare.Indicaţiaestecaimagineaaleasăsăfiereprodusăcâtmaiexactpetoatăsuprafaţafoii(pătrat,dreptunghi,puzzleetc.)cucreioane,cariocăsauguaş(înfuncţiedemateriale-lesolicitate).Dupăcefiecareparticipantafinalizatrepro-ducerea imaginiipehârtie, grupul se consultă învedereareconstituiriiimaginii,conformproprieiviziuni,fărăavedeaoriginalul.Dacă aceastăetapăparepreadificilă,originalulpoatefiarătatpentrureconstituireaimaginiipuzzle.

Aptitudini�ce�urmează�a�fi�dezvoltate- În plan psihosocial.Comunicarea şicooperareasunt

necesarereconstituiriiimaginiifinale.- În plan mental.Concentrareaşiobservareasuntutile

pentruareproducecâtmaiexactimagineaaleasă.- În plan fizic.Preciziaestefoarteimportantă,pentrua

puteareproduceimagineacâtmaiexactposibil.

SugestiiInsistaţi asupra următoarelor momente. Nu reflectaţi înprocesuldereproducereaimaginii,deoarecemajoritateapieselor pot fi abstracte sau decupate în mod aleatoriu.Astfel,nuvomfi influenţaţipentruafacecevacorect saufrumos.Esteimportantsăreţineţicăfiecareparticipantre-prezintăopiesădepuzzleagrupului,fărădecarerealiza-reaimaginiinuesteposibilă.Accentuaţiinteresuldealucraasupra unui fragment de imagine care capătă un sens lanivel individual, însă îşi schimbăradical sensul atunci cândesteasamblatcualtefragmente.Însensmetaforicputemcomparaaceastăimaginecuindividulcaresedescoperăînmoddiferitînrelaţiacualtepersoane.

Înfuncţiedeniveluldepregătireşivârstamembrilorgru-pului,decideţidacăveţiarătasaunuoriginalul.Dacădeci-deţisă-ldemonstraţi,alegeţimomentulpotrivit.Nuuitaţisăîntrebaţidespresoartalucrăriicolective,chiardacămi-zelepersonalesuntmaipuţinprezente.

Feedback�- Cumv-aţisimţitpeparcursulacesteiactivităţi?Cepă-

rereaveţidespreceledouămomentefoartediferite?- Afostunhandicaplipsaposibilităţiidealegereamate-

rialelor(creioane,stilouetc.)?- Cums-adesfăşuratmomentulreproduceriiimaginii

abstracte?- Cums-adesfăşuratactivitateadeasamblareîncomun

aimaginii?S-aumanifestatlideriînprocesulactivităţii?Ceacontribuitsau,dincontra,ceafrânatprocesulderealizareasarcinii?

- Cepărereaveţidesprerezultatulfinal?Ce-aţivreasăfaceţiculucrarearealizatăetc.?

2.�Sunete pentru a explica cine sunt

Expresia� muzicală,� sunetele sau muzica sunt suporturifoarte apreciate în cadrul comunicării nonverbale sau înprocesulvizualizăriiunei temeconcrete.Alegereamuziciieste importantăşivadepindedescopurileurmărite(re-laxare,vizualizare,reflectare,energie,mişcareetc.).Vizu-alizarea-meditaţia(însoţităîntotdeaunadeovoceblândăcareinspirăîncredere)esteunmijlocexcelentpentruauto-analizăînprocesuldepregătirepentruoactivitatecreativă.

DurataMinimum 30 min. pentru activitate şi 15-20 min. pentrufeedback.

MaterialePentruapătrunde în lumeasunetelor şi amuzicii într-unmodamuzant,putemsănelimitămlamaterialefoartesim-ple:oale,linguri,bucăţidelemn,cutiiumplutecuorezsaucupaste făinoase,bucăţi de ţeavă, fluiere, cutii goale sauinstrumente muzicale pentru copii (trompete, tobe, bas-

Fişa-resursă C Idei pentru activităţi creative colective6

158

tonaşe,tamburineetc.). Arfiminunatsăfiereprezentatădiversitateainstrumentelordesuflat,depercuţie,delemnetc.Vă recomandămsă fabricaţi şi propriile instrumente.Nu folosiţi instrumente sofisticate: fricadeanu leputeautiliza,riscăsăblochezecreativitatea.

DesfăşurareaPentruînceput,participanţiiseinstaleazăcomodpescaun,pepodeasauseculcăpesaltele(dacăsunt).Pefonduluneimuziciplăcute,propuneţicuovocefoarteliniştităşiblândă,unexerciţiudeimaginaţiepetema:întâlnireacusineînsuşişicualţii.

Imaginaţi-vă că sunteţi într-o călătorie şi aţi întâlnit o persoa-nă, cu care va-ţi simţiţi de odată foarte bine. Doriţi să-i vor-biţi despre sine, să-i spuneţi cine sunteţi. Vă aflaţi într-un local agreabil. Descrieţi localul, mirosurile, sunetele, culorile. Cum este persoana pe care aţi întâlnit-o? Ce aţi dori să-i spuneţi despre sine, despre pasiunile, valorile împărtăşite, convingerile, gusturile, calităţile, neajunsurile, viaţa proprie etc.După5-10minute,cuovocefoarteblândă,invitaţigrupulsărevinădinimaginarlarealitate.Respectaţiritmulfiecăruia.

Laetapaurmătoare,fiecarealegeuninstrumentsauobiectdisponibil,careîlreprezintăşicautăpersoanadinimagina-ţia sa. Prin intermediul instrumentului fiecare seprezintăpersoaneialese.Apoiperecheacares-acreatmergeînîn-tâmpinareaalteiperechişiceipatruseprezintăreciproc,perândsautoţiodată.Vaurmaoîntâlniredeoptpersoaneetc.,pânăcândsevaadunatotgrupul.Este importantsăoferimpeparcursposibilitatea schimbării instrumentelor,însăfărăainsistaasupraacestuimoment.

Lafinal, toţiparticipanţiisuntaşezaţi încerc,fărăavorbi.Cinevaîncepesăcântelainstrumentulsău,apoivecinulsăufaceacelaşilucruşitotaşa,pânăcândtoţiparticipanţiicântăîmpreunăînacelaşiritm.Muzicavaîncetaurmândaceeaşiprocedură:opersoanăva încetasăcânte,apoivecinulvafaceacelaşilucruetc.,pânălainstaurarealiniştiicomplete.Putemsădesfăşurămaceeaşiacţiune,însăparticipanţiivor

comunicaprinintermediulprivirilor:opersoanăaruncăoprivirealteipersoane(nuneapăratvecinului),careîncepelarânduleisăcânteşiaşamaideparte,pânăcândîncepsăcântetoţiîmpreună.Acestexerciţiuconsolideazăcomuni-careaîngrup.Apoiseproduceprocesulinvers,pânăsefaceliniştetotală.

Puteţisăvăimaginaţioaltăvariantădedesfăşurareaexer-ciţiului,propunânduneipersoanedingrupsădevinădirijor.Şefuldeorchestrăfacesemnecândparticipanţiitrebuiesăcântemaiîncet,mairepede,maitareetc.şitoţiîlurmează.Apoidirijareavafitransmisăalteipersoane.Toţiparticipan-ţii,carevordori,vorputeapreluaroluldirijorului.

Aptitudini�ce�urmează�a�fi�dezvoltate- În plan psihosocial.Încadrulgrupului,sedezvoltăîncre-

derea,�receptareaşirespectul faţădepersonalitateacoleguluişifaţădeceeaceelrealizează.Feedback-uloferăposibilitateadeexprimareaemoţiilor.

- În plan mental.Imaginaţia estenecesarălaetapacaresereferălavizualizareşiladestinderecompletă(pen-truproducereadiverselorsunetemuzicale,trebuieevitateîncordareamentalăsaufizică).

- În plan fizic.Nimicdeosebitnuseproduce,doarpu-temmenţionacoordonarea mişcărilor,pentruaputeacântalainstrumentulales.

SugestiiLa prima vedere, această activitate muzicală pare puţinsemnificativă. Însă personalitatea fiecăruia se descoperă,într-ooarecaremăsură,prinalegereainstrumentului,mo-duluideacânta,moduluideasemişcacântândlainstru-ment.S-aconstat,spreexemplu,căchiardacăpersoaneledingrupsecunoscdeja,eledescoperă,totuşi, lucrurinoiatâtlasineînsuşi,câtşilaalţii.Reamintiţi grupului că scopul activităţii nuesteobţinereasunetelorfrumoasesauinterpretareacântecului,darmani-festareaatenţieifaţădecelălalt,pentruaintraîndansulsu-netelor.Încercaţisăînlăturaţimomentulblocajuluilaunelepersoanecareseconcentreazăpeprocesulinterpretăriişi

încurajaţi-lesăserelaxeze,săsimtăgrupulşisă-şigăseascăloculîninteriorullui.Fiecarepersoanăesteunicăînfelulsăuşi contribuie la creareamuzicii întregului grup.Nuexistăcorect saugreşit, frumos sauurât. Există doareu mă simt bine saune simţim bine împreună. Şi acest lucru conteazăcelmaimult.

Feedback�- Cumv-aţisimţitpeparcursuldesfăşurăriiactivităţii?- Cumv-aţisimţitîntimpulexerciţiuluideimaginaţie?A

fostutilacestexerciţiu(saunu)?- Ceinstrumentaţiales?Dece?Aţischimbatinstrumen-

tul?Dacănuaţifăcut-o,dece?- Cepărereaveţidespreprocesuldeinterpretareîn

grup?Afostagreabil,interesant,nou,dezagreabil,dificiletc.?

3. Colajul meu

Colajulesteoactivitatefoarteutilăpentrudemarareapro-cesului,deoarecepermiteparticipanţilorsăfiemaidegajaţila nivel de creativitate şi imaginaţie. La realizarea acestuiexerciţiu revistele,� ziarele,� cărţile� poştale etc. reprezin-tămaterialevaloroase.Utilizareaimaginilordejaexistentepoate diminua temerile şi permite crearea compoziţiilorsaucolajelor,peoanumitătemă(Spreexemplu:Cine sunt eu?)sauoaltătemă,laliberăalegere.

DurataÎntre45min.şi1oră30min.deactivitate,20-30min.mo-mentdeîmpărtăşireşi15-20min.feedback.

MaterialeOricematerialcreativdisponibil.

DesfăşurareaActivitateaaceastapoateurmadupămomentuldeexpre-siemuzicalăaproprieiidentităţi.Participanţiisuntrugaţisăcreeze,independent,uncolajpetema: Cine sunt eu? Fiecareparticipantestelibersăaleagă,pentrucolaj,oricematerial:ţesături, hârtie colorată etc. Să răsfoiască ziare şi reviste,

159

să aleagă imagini şi culori care-l reprezintă.Colajul poateficompletatcupastelsecsauulei,cărbunepentrudesen,vopselesaualteelementeîn3D.

Participanţilor, careau terminat lucrarea, li sevapermitesăsedeplasezeliberprinsalăşisăstudiezealtelucrări,fărăalecomenta,verbalsaunonverbal.Cândactivitateaafostfinalizată,fiecareîşiafişeazăcreaţiaundedoreşte,pentruaprezentacelemaiimportanteelemente.Activitateapoatefi încheiată la această etapă. Dacă dispuneţi de timp saudacăv-arplăceasăcontinuaţiaceastătemăîncadruluneialtesesiuni,puteţipropuneuncolajîngrup.Îngeneral,exis-tă stilurimaimult saumai puţin asemănătoare sau temediscutateînacelaşimod.Participanţiiseplimbăprintrelu-crărileexpuseşisereunescîngrupuriacâte2-3persoane,dacăgăsescpunctedetangenţeîntrecreaţiilelor(culoare,simboluri,materiale, senzaţii, orice legătură carepoate fiidentificatădesubgrup).Apoi,fiecaresubgrupvadiscutaîncomunolucrare.Deexemplu,olucrarepoatefilipităpeunsuportmaimareşicompletatăcualteelemente,ceeacevacrealegăturinoiîntreparticipanţi.Noiicreaţiiisevadaşiuntitlu.Înfuncţiedetimpşideobiectiveleurmărite,sepoatepropuneelaborarea încomunaunui textscurtdespre lucrareacolectivă. Înfinal,creaţiavafiprezentatăpubliculuiîntr-oformăexpresivăşi,dacăeposibil,originală:prinsunete,dans,teatrusaulectură.

Aptitudini�ce�urmează�a�fi�dezvoltate- În plan psihosocial.Încrederea�însineşiîngrupeste

necesară,pentruaseprezentaprinintermediulunuicolajşia-larătagrupului.Laetapaactivităţiicolective,cooperareaşirespectulfaţădealtulsuntimportante,pentruacreaîncomun.Lafelcaşiflexibilitatea,înraportcupropunerilecolegilor.Întimpulfeedback-ului,participanţiiîşipotmanifestaemoţiile.

- În plan mental.Selucreazăasupraautocunoaşterii,prin reflectareaasuprasubiectului:Cine sunt eu?Pentruadaformăacesteireflecţii,seincludeşiimaginaţia.

- În plan fizic.Nuseîntâmplănimicspecial.

SugestiiEste important de observat ambianţa care se creează peparcursulactivităţiiindividuale.Deseoriintrospecţiaestepal-pabilă, toţi suntabsorbiţidecreaţie,depropriilereflecţii şisentimente.Numaipuţininteresantesteşiprocesulintegră-rii în grupuri, emergenţa ideilor comune, trecerea la inter-modalitate7,fiecureferirelascris,lamişcaresaulaaltceva.

Înfuncţiedeobiective,putempropuneoaltătemăindivi-duală:Autoportretul. Cum mă simt azi. O amintire din copilărie. Un vis recurent. Cel mai fericit moment din viaţa mea. Familia mea. Cel mai important eveniment etc.)Sauotemăpentruo lucrarecolectivă:Grupul nostru. Cel mai frumos moment trăit în comun. Proiectul nostru comun etc.).Anumite temenecesităungradsporitdeîncredereîninteriorulgrupului.Alegerea temelor ţinede competenţa animatorului, caretrebuiesăsimtăceestecorectşibinevenitpentrugrup.

Feedback�- Cumv-aţisimţitpeparcursulacesteiactivităţi?Ce

sentimenteaţiavut?- Afostuşorsaudificilsăvorbiţidesprepropriapersoa-

nă?Dece?- Aţiaflatcevanoudespredumneavoastrăînşivă?Dar

desprealţii?- Cums-adesfăşuratmomentuldeprezentarealucrării

pentrualţii?Cumv-aţisimţitcândaţiexpuslucrareaşiaţiprezentat-o?

- Cums-apetrecutetapacreaţieicolectiveşiprezenta-reaînfaţacolegiloretc.?

4.�Spirala cu intrare dublă

Landart-ulesteoformădereprezentareartistica,careaapărutlasfârşitulanilor60.Acestconceptconstăînutiliza-reacadruluişiaelementelornaturale,pentruacreaope-re efemere. Pentru realizarea lucrărilor de landart găsimmaterialulnecesarînnatură.Aceastăabordarenouăpoa-tecontribuilacrearearelaţiilorcumediulambiant.Putemconsideraacestmoddelucruînnaturăcaintermediarîn-

tremişcare,activităţidejocşisportînaerliberşiactivităţicreative.

DurataÎntre45min.şi1oră30min.deactivitateşi15-20min.defeedback.

MaterialeUnspaţiusuficientdemareînnatură(pădure,câmp,râu,maldelac,deşertsaumunte).Participanţiisuntanunţaţişiliseindicăclarlimiteleterenului.

DesfăşurareaÎmpreunăcuungrupmaredeparticipanţi,sealegeunspa-ţiuvast, încaresegăsesccelenecesarepentruactivitate:lemn,pietre, frunzeetc.Scopulurmăritestecreareaspi-raleiduble,careulteriorvafiparcursădegrup.Fiecarevacăutaelementedupăpropriul gust şi levaaduce la loculformăriispiralei.Pentruaîncepecreareaspiralei,sevafaceîncentruun Sdeschis(vezischema),dedimensiunidestuldemari,carevordeterminamărimeafinalăaspiralei.PeacestS sevorplasaelemente,cevorformadrumurilespi-ralei,caresevorterminacuointrareşioieşirelacapeteleS-ului.Drumurilepotfimaimultsaumaipuţinlargi,pentruapermitesauaîmpiedicaparticipanţiisăseîntâlnească.

160

Dupăprimaetapă,cândspiralaafostfăcută,esteinteresants-o decoraţi cu elemente personale. Există două opţiuni:participanţiiseseparăcâtedoişifiecareintrăprintr-unca-pătalspiraleipentruaseîntâlnilamijlocşiaieşiprincelălaltcapătalspiraleisautotgrupulintrăprintr-oextremitateşiieseprinextremitateaopusă.Cândseîntâlnesc,participan-ţiisepotsalutaîndiferitemodurisauîşispuncevamaideo-sebit.Acestlucruvacreaooarecaredinamică.

Laetapaadoualiserecomandăparticipanţilorsăparcurgăspirala înmod individual, păstrând întredânşii o anumitădistanţă.Scopulexerciţiuluiesteorientatspreconcentra-reaasuprarespiraţieişisprereflectareaasuprauneitememaispecifice(relaţiameacugrupul,percepţiaasupralucru-luimeucucopiii,relaţiameacujocul,cucreativitatea,unscopdinviaţameaetc.).Cucâtnumărulparcursurilorestemaimare,cuatâtmaiimportantvafilucruldeintrospecţie.

Atreiaetapădecreaţieindividualăsevarealizaînfuncţiedetimpulpecare-laveţiladispoziţie.Conformtemeiabor-dateînprocesuldeplasăriiprinspirală(dificultate,proble-măactuală,prietenie,animalpreferat,respectetc.),fiecareparticipantvacăutaunspaţiuconcret înnatură,pentruareprezentareflecţiasaprinelementenaturale. Înaintedeaîncepeaceastăactivitate,estefoarteimportantstabilireaclarăalimitelorterenuluidisponibilşitimpulnecesarpen-trurealizarealucrării. Întâlnireasefixeazăîntr-unlocanu-mit.Peparcursuldesfăşurăriiactivităţii,animatorultrebuiesăseapropiedefiecarepersoanăînparte,pentruavedeacumevolueazăcreaţia.

După ce participanţii au terminat lucrările şi s-au întors,prezentareapoatefi realizată îndiferitemodalităţi:fiecătoţisedeplasează,pentruavedealucrărileşifiecareexplicădemersul,creaţiasa,sentimentelepropriietc.,fiecăpre-zentareasefaceîncerc,pentruceicarevorsăvorbeascădespreaceasta.Unfeedbackmaiampluasupraactivităţiiînîntregimesevafacemaitârziu.

Lafinalulactivităţiiestefoarteimportantsăserevinăasu-pra caracterului efemer al landart-ului, evitând să se laseurmevizibileînnatură.Totgrupulvaparticipalademolareaspiralei, întorcândelementelenaturale folosite la loculdeundeaufostluate.Nuestevorbadeoproblemăecologică,deoarecelucrareanus-afăcutdecâtcuelementealenatu-riişinucuelementedinexterior.Este,maidegrabă,ungestderespectfaţădenatură,carene-afostutilăîndesfăşura-reajoculuişi,astfel,nevommanifestaşinoirecunoştinţa.

Aptitudini�ce�urmează�a�fi�dezvoltate- În plan psihosocial.Acesttipdecreaţiedezvoltăaptitu-

dinidelucruîngrup:comunicare,�respectarea�colegu-lui, repartizareasarcinilor,negocierea, cooperareacuscopulrealizăriiunuilucruîncomun.

- În plan mental. Laetapadesfăşurăriiactivităţiiîngrupesteimportantăluareainiţiativelorşideciziilor,întimpcelanivelindividualsevadezvoltaautocunoaşterea.

- În plan fizic.Nusevaîntâmplanimicspecial,cuexcep-ţiaplimblărilorînexteriorcarecontribuielarelaxarefizică,graţiecontactuluicunatura.

SugestiiLandart-ul colectiv este idealpentru lucrul cu copiii, însătrebuiesăfimfoarteatenţi lastabilirea limitelor libertăţii,oferiteînmodfirescdecadrulnatural.Sevorstabilifoarteclarregulileşiritualurileactivităţii.

Spiralasaulabirinturile(sănuseconfundeculabirintulfărăieşire,încaretepoţirătăci)auosemnificaţiespiritualăprinesenţă,fiindmetaforealedrumuluivieţii,careneducedi-rect (spirala) sau indirect (labirintul) spre centrul nostru,apoispreexteriorşisprealţii.Leputemconsideracame-taforeaceeaceseînţelegeprinpsihosocial:fii împăcat cu tine însuţi şi cu alţii.

Pentruaînţelegedemersulactivităţii,esteimportantsălu-crămasupraambeloraspectealespiralei:aspectulcolectivşi cel individual. În acest sens, arfi ideal ca, după realiza-reaexerciţiuluicuspirala,săurmezeactivitateacumandala

care,prinformasauniversalăşiprinfuncţiaderecentrare,aminteştespirala.

Laodistanţăoarecareneputemimaginaconstrucţiaalteispirale.Unireacelordouăspiralepoateducelaapariţiaunuialtsimbol.Acesttipdeactivitateşiîntoarcerea,lafinaluljo-cului,aelementelornaturiilaloculloreste,deasemenea,oocaziedeasensibilizacopiiiasuprarespectăriinaturii.Ast-felpoateficreatăoaltălegăturăîntreparticipanţi.

Feedback�- Cumv-aţisimţitpeparcursuldesfăşurăriiactivităţii

colectiveînspirală?Şipeparcursulceleiindividuale?- Cums-adesfăşuratconstrucţiaspiraleilanivelde

resurse,decolaborare?- Ce-aţisimţitînprocesulparcursuluiindividualprinspi-

rală?Ceîntrebăriv-auapărutîntimpulacestuiparcurs?- Ceinteracţiuniaţiputeainventaîntimpultreceriiîn

grup?- Văinspirăcevaaceastăspiralăspecială?Dacăda,ce

anumeetc.?

5. Mozaic de pictură colectivă

Acestexerciţiuesteoactivitateideală,pentruacreadinami-cadegruplaînceputulformăriisauactivităţii.Serecomandăutilizareaapatruculoridebazăalepicturii.Activitatea însine esteplăcutăşiinvităparticipanţiilaareflecta.

DurataÎntre45min.şi1orădeactivitateşi20-30minutedefeed-back.

MaterialeUn ruloumarede hârtie,cumaimultefoiA2lipiteîmpre-ună(înfuncţiedemărimeagrupuluişidetimp),cariocăco-lorată,scotch,guaşde4culori(roşu,albastru,galben,alb),câteopensulăpentrufiecarepersoană,paharepentruapă,recipientepentruvopsele,eventualfoideplasticpentruaprotejamasasaupodeaua.

161

DesfăşurareaFiecaresubgrupacâteşase-optpersoanestăînpicioareînjurulmeseiacoperitecuhârtie.Sevaurmăricavopseleledediferiteculorisăfieplasatepemasăastfel,casăfieac-cesibilepentrutoţi. Înfuncţiedeobiectiv,sevorpropunedoardouăculori.Pentruînceput,fiecareparticipantvatrasacuocariocăcoloratăşicucaracterecâtmaimariceledouăiniţialealesale(atingândmargineafoii).Iniţialeletrasatesevorsuprapuneunelepestealtele,creând,astfel,undesenabstract.Participanţiivorcoloraspaţiileformate între linii,laalegere.Laînceputselucreazăindividualşiîntăcere(fie-caretrebuiesăseconcentrezeasupraactivităţii).Pesteunanumittimp,laurmătoareaetapă,participanţiipotinterveniînspaţiilecolegilor,cupermisiunealor.Eipotcompletasauînfrumuseţa formelecreatedecolegi.Această intervenţiepoatefiacceptatăsaurefuzată,dacăpersoanacarealucratiniţiallaformădoreştes-opăstrezeintactă.Cândmozaiculeste terminat (după cca. 45 min.), subgrupurile apreciazărezultatulfinal.Fiecareparticipantpoatescriepeobucatădehârtieuntitlusauuncuvânt,careîivineînminteînrela-ţiecuceeacevede.Înfinal,sevoradunatoatepropunerilescrise şi sevaelabora în subgrupun text, folosindacestecuvintesaufraze.Apoisevaprezentapubliculuirezultatulfinal într-un mod expresiv şi, dacă e posibil, original: prinsunete,dans,teatrusaulectură.

Aptitudini�ce�urmează�a�fi�dezvoltate- În plan psihosocial.Acesttipdecreaţiedezvoltăauto-

afirmarea,încrederea înaltepersoane,pentruacrealegături,comunicareaşirespectulfaţădeei.Întimpulfeedback-uluiparticipanţiiîşipotexprimaemoţiile.

- În plan mental. Imaginaţiaintervineînprocesullucruluiasuprapropriilorformeşiasupraformelorcolegilor.

- În plan fizic.Nuseîntâmplănimicspecial,cuexcepţiaprecizieigestuluiînlucrulcuculorileîninterioruluiformelor.

SugestiiActivitatea asupra lucrării colective va fi precedată de odiscuţie colectivă. Aceasta poate genera emoţii. Scrierea

iniţialelorpehârtielevapermiteparticipanţilorsălaseam-prenteşisă-şiafirmeindividualitateaîncadrulcolectivului.Aceastădihotomieaindividuluicareseafirmă,darînace-laşitimp,prezintăşicreeazărelaţiicualţii,vafisimţităpetotparcursulactivităţii.Ambeleetapeaccentueazăexpresmomentulindividualdeocupareateritoriuluişimomentuldecooperareşidecrearearelaţiilor.Uniiparticipanţinuaucurajulsărefuzepersoaneicarevreasăintervinăînlucrări-lelor,chiardacăsimtpresiune.Înacestcazestenecesarsăselucrezeasupraautoafirmării.

Altaspectimportantestestabilirealimitelor:limitelespa-ţiului(miciformecaretrebuierespectate),limitelealegeriiculoriloretc.Încentrulacesteiactivităţiseaflăacceptarealimitelor şi găsirea soluţiilorcreative,pentrua-şi lărgiariaposibilităţilor(cereţidelacinevaoaltăculoarepentruaoadăugalapropriileculori).Uniisesimtfoartebinepepar-cursuldesfăşurăriiacestuiexerciţiu,alţiimaipuţinbine.Esteimportantsăsefacăobservăriasupracomportamentelorşisăsediscuteacestemomenteîntimpulfeedback-ului.

Feedback�- Cumv-aţisimţitpeparcursulacesteiactivităţii?Care

momentv-aplăcutmaimult,celindividualsaucelcolectiv?

- Afostuşorsaudificilsăvăadresaţicolegului?Ceaţisimţitrefuzândintervenţiaalteipersoaneînproprialucrareetc.?Dece?

- Aţiaflatcevanoudesprevoiînşivă?Dardesprealţii?- Cepărereaveţidesprerezultat?Ceaţivreasăspuneţi

despreaceastălucrarerealizatăîncomun?Vedeţiîneaometaforăagrupului?Careanume?

- Încemodv-arplăceasăcontinuaţi?Ceveţifaceetc.?

Toate�aceste�activitităţi�sunt�propuneri�care�pot�fi�adap-tate�în�funcţie�de�dorinţele�voastre�şi�nevoile�grupului.

6 Vezi modulul 3.12 Principii metodologice ale activităţilor şi jocurilor.7 Intermodalitate: trecerea de la un material, de la un suport la altul (a crea un dans după o pictură, a scrie un text în baza unui colaj etc.).

162

Supliment 4.1. Patru nivele de competenţe - sarcină de grup Lumânarea aprinsă

Vom folosi chiar din prima zi a formării o sarcină de grup practică numită Lumânarea aprinsă, pentru a introduce cele patru nivele de competenţe. Este un fel de metaforă ce simbolizează animatorul sau asistentul social, care reprezin-tă un ghid pentru copii, o lumină demnă de urmat şi care, pentru a fi solid şi eficient, trebuie să se poată sprijini pe patru stâlpi stabili, cele patru nivele de competenţe (perso-nale, sociale, metodologice şi tehnice), indispensabile profesi-onistului eficient şi calităţii activităţilor cu copiii.

Activitatea aceasta are rolul de a-i determina pe partici-panţi să găsească soluţia enigmei. Rezultatul odată obţinut, imaginea va persista nu numai în mintea, ci şi în inima şi în corpul lor, deoarece, pentru a reuşi, participanţii vor tre-bui să se implice total în componenţa grupului. Imaginea lumânării aprinse este ca un fir călăuzitor, prezent pe toată durata formării.

DurataDesfăşurarea exerciţiului cca. 10 min. şi debriefing-ul cca.15 min. Material Pentru fiecare grup, patru pahare (din plastic sau sticlă), patru bastonaşe subţiri din lemn (ca cele pentru frigărui), o lumânare (rotundă, ca cele pentru candele), chibrituri sau o brichetă.

DesfăşurareFormaţi două grupuri a câte opt persoane maximum. Aşe-zaţi grupurile la două mese diferite şi daţi-le o foaie, cu in-strucţiuni şi restricţii. Fixaţi timpul de lucru: 10 min. După aceasta nu mai răspundeţi la nicio întrebare. Totul este scris pe foaia de hârtie, pe care au primit-o.

InstrucţiuniCu ajutorul celor patru pahare aşezate sub formă de pătrat (lipite cu scotch de masă în prealabil) şi al celor patru basto-naşe, puneţi lumânarea în centrul pătratului, în echilibru pe bastonaşe, şi aprindeţi-o. La sfârşit, lumânarea nu trebuie să atingă nici masa, nici mâinile participanţilor. Numai bastona-şele ţin lumânarea, fără o altă susţinere. Restricţii- Niciun alt obiect nu poate fi folosit: lipici, scotch etc. - Paharele nu pot fi nici atinse, nici deplasate.- Bastonaşele nu trebuie să atingă masa, nici nu pot fi

rupte sau arse.

Debriefing Dacă exerciţiul nu este finalizat în 10 min., nu oferiţi soluţia. Lăsaţi participanţii să reflecteze la aceasta până la pauza ur-mătoare şi să mai încerce o dată. Insistaţi asupra frustrării lor şi a dorinţei de a reuşi. Cereţi fiecărui participant să-şi rezerve un scurt moment, pentru a reflecta asupra proprie-i implicări, precum şi a sentimentelor încercate de la începutul până la sfârşitul activităţii. Încercaţi să obţineţi răspunsuri la mai multe în-trebări.- Cum aţi nota motivaţia proprie din timpul exerciţiului,

utilizând sistemul de puncte de la 1 la 10?- Cine a crezut sau a ştiut că există o soluţie a exerciţiu-

lui? Prezentaţi o explicaţie.- Cum vă simţiţi după reuşita/nereuşita acestei activităţi?- Care a fost rolul fiecărei persoane în timpul activităţii? - Ce comportamente au fost constructive? Care au fost

comportamentele mai puţin sau chiar deloc construc-tive etc.?

Dacă unul din cele două grupuri sau ambele grupuri au gă-sit soluţia, întrebaţi-i ce simbolizează aceasta. Văd ei o legă-tură cu propria profesie?

Soluţie Încrucişaţi bastonaşele ca în desen, ca şi cum aţi ţese, unul deasupra-unul dedesupt, unul dedesupt-unul deasupra. Fixaţi lumânarea în mijlocul micului pătrat astfel construit. Câte doi, luaţi fiecare două bastonaşe şi puneţi-le încet cu capetele pe fiecare pahar. Apoi aprindeţi lumânarea. Pen-tru a realiza această sarcină, este foarte important să nu lucraţi în interiorul pătratului format din pahare, ci alături de amplasarea finală. Apoi mutaţi totul.

Enumeraţi competenţele necesare realizării unei astfel de activităţi: spirit deschis, capacitatea de reorganizare, gestio-narea emoţiilor, comunicare pozitivă, negociere, luarea unei decizii, leadership etc. Faceţi legătura cu descrierea celor patru câmpuri de competenţă, asupra cărora se va lucra pe toată durata formării. Distribuiţi fiecărei persoane o foto-copie a Fişei 4.5 de monitorizare generală, cu cele 14 com-petenţe, şi cereţi-le să-şi dea o notă de la 1 la 6, pentru fiecare dintre ele. Spuneţi-le că veţi face acelaşi lucru, la sfârşitul formării.

Instrumente de formare

163

Supliment 4.2.Program de formare (exemplu)

Formarea completă cuprinde 18 module, precum şi coa-ching-ul individual şi necesită cel puţin două luni: două sesi-uni a câte cinci zile (sau o altă repartiţie, în funcţie de nevoi şi de timpul disponibil), iar între cele două etape sau după, câteva şedinţe de coaching individual pe teren.

Prima întâlnire în cadrul formării va fi consacrată organizării grupului1. Apoi, ritmul zilelor poate fi următorul: - o jumătate de oră dimineaţa, pentru o revizuire a te-

melor, a întrebărilor şi a lecţiilor învăţate în ziua prece-dentă;

- trei module a câte 2 ore pe zi; - o jumătate de oră la sfârşitul zilei, pentru a evalua lecţi-

ile învăţate şi sentimentele încercate de participanţi. Pentru a păstra o anumită dinamică a formării, este im-portant să se respecte, în fiecare zi, principiul alternanţei între 1-2 module privind aspectele personale şi sociale şi 1-2 module privind aspectele metodologice şi tehnice, fie că sunt activităţi de joc şi sport sau activităţi creative. Cele două săptămâni de formare se pot desfăşura succesiv sau cu întrerupere. Când ele sunt separate de o perioadă mai îndelungată, este bine să se înceapă coaching-urile indivi-duale pe teren. Pentru a crea o bună dinamică de grup, se recomandă, dacă este posibil, ca prima săptămână să se desfăşoare în deplasare.

Un punct-cheie al metodologiei de învăţare prin participa-re este acela de a-i pune pe participanţi în situaţia de a se implica nemijlocit în activitate. Prima săptămână va cuprin-de, aşadar, exerciţii practice (activităţi de grup, studii de caz, întrevederi individuale etc.), în care participanţii lucrează împreună. În a doua săptămână, sesiunea de experimen-tare se realizează, în măsura posibilităţii, cu publicul-ţintă. Aceasta permite integrarea noilor concepte şi folosirea feedback-urilor grupului, pentru a adapta şi ameliora pe loc activităţile.

O zi de formare: ziua a doua (exemplu)

OrarFormator

responsabilTeme

8.30 - 9.00 X - Lecţii învăţate

- Analiza activităţilor din ziua prece-dentă 

9.00 - 11.00 Y - Modulul. Comunicarea şi ascultarea activă

11.00 - 11.15 Pauză

11.15 - 13.15 X - Modulul. Planificarea şi punerea în practică a activităţilor şi jocurilor

13.15 - 14.15 Masa de prânz

14.15 - 16.15 Y - Modulul. Gestionarea emoţiilor

16.30 - 17.00 X - Evaluarea activităţilor desfăşurate

Ora 8.30. Lecţii învăţate (10 min.)Individual, fiecare persoană va scrie, pe o foaie de hârtie, cele mai importante 3 lecţii învăţate în ziua precedentă. Nu este suficient să se scrie doar un titlu de modul. Se reco-mandă detalierea a ceea ce a fost învăţat şi experimentat. Foile respective, cu semnătura persoanei, sunt înapoiate formatorului, care le poate folosi ca mijloace de evaluare, de monitorizare individuală şi de grup.

Ora 8.40. Rezumatul zilei (20 min.)În fiecare zi, un grup din trei participanţi, face pe flipchart un rezumat al momentelor importante din ziua preceden-tă. Aceasta oferă celorlalţi membri ai grupului posibilitatea să pună întrebări, dacă anumite aspecte nu au fost clare, iar formatorul va avea, astfel, ocazia de a reveni asupra unor momente omise sau noţiuni înţelese greşit.

Ora 16.30. Evaluarea activităţilor desfăşurate (15 min.)Evaluarea poate viza obiectivele activităţilor, desfăşurate pe parcursul zilei (atinse sau nu) sau starea emoţională a grupului. Aceasta se poate face prin forme mai mult sau mai puţin ludice. De exemplu, se alege o notă de la 1 la 10, aşezate de-a lungul unei linii din sală (1 într-o parte şi 10 în cealaltă). Se poate imagina, de asemenea, o poziţie în raport cu un râu (o stâncă pe malul apei, un peşte în apă, picioarele în apă etc.), explicând alegerea acestei poziţii. Este bine-venită orice idee, care permite formatorului să testeze starea generală a participanţilor2.

Se poate folosi şi tabloul meteo, când fiecare participant notează la sfârşitul zilei, utilizând diferite simboluri, cum se simte (soare, soare/nor, nor, sau ploaie/furtună), pentru a ofe-ri o imagine generală suplimentară a stării sale emoţionale.

1 Sosire, prezentarea obiectivelor şi a competenţelor de dezvoltat (misiune de grup Lumânarea aprinsă), jocuri de prezentare şi de încredere (a se vedea manualul de jocuri A râde, a alerga, a se mişca pentru a creşte mai bine împreună: jocuri cu scop pichosocial, 2007), împărtăşire a aşteptărilor şi a temerilor, reguli de grup etc.2 Pentru alte exemple de evaluare de la sfârşitul zilei, faceţi referire la Manualul de protecţie, p.25

164

Supliment 4.3.Sfaturi pentru formatorul de adulţi

1. Organizarea unei sesiuni de formare

a. Faza de analiză cu cinci întrebări-cheie:- Pentru cine? Determinarea caracteristicilor participanţi-

lor. - Cu ce scop? Identificarea obiectivelor pe care vreau să

le ating.- Ce? Fixarea temelor ce urmează a fi abordate.- Cum? Întocmirea unui inventar al materialelor necesa-

re, identificarea locului cel mai potrivit, stabilirea dura-tei desfăşurării acţiunii etc.

- Când? Alegerea momentului potrivit pentru formare, organizarea raţională a timpului în cadrul formării etc.

b. Faza de pregătire: - formularea obiectivelor;- selectarea modulelor şi adaptarea conţinuturilor;- alegerea metodelor de formare, dând prioritate meto-

dei de învăţare prin participare;- alegerea suporturilor didactice;- definirea instrumentelor de evaluare;- elaborarea programului şi a orarelor;- pregătirea conţinuturilor pe foi de flipchart şi a materi-

alului ce urmează a fi distribuit.c. Faza de aplicare în practică- Experimentarea, ajustarea, adaptarea la specificul gru-

pului.d. Faza de evaluare - Evaluarea activităţii de către participanţi. - Înregistrarea învăţămintelor asimilate de participanţi.- Autoevaluarea formării prin răspunsuri la întrebări de

tipul: • M-am simţit confortabil cu grupul? Dacă nu, de ce? • Dinamica grupului a fost bună? Dacă nu, de ce? În

ce măsură responsabilitatea îmi aparţine? Ce aş fi putut face, pentru a o ameliora?

• Programul s-a desfăşurat conform planului stabilit iniţial? Dacă nu, de ce?

• Au fost momente imprevizibile, schimbări compa-

rativ cu ce am prevăzut iniţial? Dacă da, care şi cum le-am gestionat?

• Organizarea, logistica au fost adecvate? Dacă nu, de ce?

• Obiectivele pe care mi le-am fixat au fost atinse? Dacă nu, de ce?

• Participanţii au însuşit lecţiile dorite? Dacă nu, care anume şi de ce?

• Credeţi, că ceva ar trebui de modificat, ameliorat, în cazul reluării activităţii? Dacă da, ce anume şi cum? etc.

Înaintarea propunerilor privind schimbările, care urmează a fi făcute, pentru o viitoare formare.

2. Stabilirea tipurilor de cursanţi3

În baza ciclurilor de învăţare prin participare ale lui Kolb, participanţii la formare îşi pot recunoaşte stilurile de învăţa-re, completând individual grila de mai jos (a se bifa o căsuţă pe linie). Acest exerciţiu poate fi util participanţilor, pentru a se cunoaşte pe sine mai bine şi a-şi înţelege comporta-mentele şi reacţiile în timpul formării. Formatorii, la rândul lor, vor înţelege mai bine importanţa varierii tipurilor de activităţi propuse (sarcină de grup, lucru individual, discuţie etc.).

1. Când învăţ: îmi place să simt;îmi place să observ şi să ascult;

îmi place să gândesc şi să reflectez;

îmi place să realizez ceva.

2. Învăţ cel mai bine când:

mă încred

în intuiţie;ascult şi observ atent;

am încredere în gândi-rea, logica şi ideile mele;

pot încerca ceva eu însumi.

3. În timp ce învăţ:am senzaţii şi reacţii pu-ternice;

sunt calm şi rezervat (timid);

am tendinţa de a raţi-ona;

îmi asum responsabi-lităţi.

4. Învăţ: simţind, fiind implicat; observând; gândind, analizând; acţionând, fiind activ.

5. Când învăţ:sunt deschis la noi expe-rienţe;

iau în considerare toate posibilităţile;

îmi place să analizez în detaliu;

îmi place să încerc.

6. Când învăţ: sunt intuitiv; observ; sunt logic; sunt activ.

7. Învăţ cel mai bine prin:

relaţii personale; observare; teorii raţionale;ocazii de a încerca şi a aplica în practică.

8. Când învăţ: mă implic personal; am nevoie de timp îna-inte de a acţiona;

îmi plac teoriile şi con-ceptele;

îmi place să văd rezulta-tele muncii mele.

9. Când învăţ: accept; sunt rezervat (timid); sunt raţional; sunt responsabil.

10. Învăţ cel mai bine când:

sunt receptiv şi deschis; sunt prudent; analizez ideile; aplic în practică.

TOTAL A. B. C. D.

165

Ce tip de cursant sunteţi?A. Experienţă concretă. Învăţaţi mai bine acordând în-credere impresiilor şi intuiţiilor proprii, decât abordând problemele în mod sistematic. Vă bazaţi pe deschidere şi flexibilitate. Învăţaţi prin ceea ce simţiţi. B. Observare reflexivă. Când învăţaţi, vă bazaţi pe obiecti-vitate, judecată şi răbdare. Puteţi lua în considerare diferite puncte de vedere. Încercaţi să pătrundeţi sensul lucrurilor. Nu treceţi totdeauna la acţiune. C. Conceptualizare abstractă. Pentru a învăţa, vă bazaţi pe dezvoltarea de idei şi de concepte, în vederea rezolvării problemelor. Planificaţi sistematic şi înţelegeţi problema din punct de vedere intelectual.D. Experimentare activă. Învăţaţi încercând să vedeţi, dacă lucrurile funcţionează. Vreţi să vedeţi rezultatele propriei munci. Învăţaţi, trecând la acţiune şi asumându-vă riscuri. Îi influenţaţi pe ceilalţi, precum şi etapele desfăşurării activită-ţii.

3. Motivarea adulţilor să înveţeUn adult nu urmăreşte acelaşi scop, în ceea ce priveşte în-văţarea, ca şi un copil. Este aşadar necesar ca, în calitate de formator de adulţi, să posede câteva noţiuni de bază privind diferenţele respective, pentru a putea răspunde la aceasta în mod adecvat. Un adult învaţă când:4

- are o nevoie reală;- înţelege obiectivele formării şi le raportează la experi-

enţa sa cotidiană;- poate transfera cele învăţate în alte contexte;- este integrat într-un grup cu un climat de participare;- realizează activităţi practice;- rezolvă probleme şi cazuri concrete; - este liber şi independent;- are o influenţă asupra programului;- primeşte feedback-uri privind progresul propriu reali-

zat;- poate face schimb de opinii cu colegii, în legătură cu

experienţele proprii etc.

Cum poate motiva formatorul grupul să înveţe şi să-şi întă-rească încrederea în propriile competenţe:

Strategii de succes- Creez în grup o atmosferă de încredere, schimb de

opinii şi confidenţialitate. - Adopt o atitudine tolerantă şi de  bottom-up , caut răs-

punsuri în grup, cu răbdare. - Respect punctul de vedere şi experienţele participanţi-

lor. - Am încredere în resursele lor, îi îndemn să manifeste

iniţiativă. - Încurajez implicarea în activităţi a tuturor participanţilor.- Fac legătură cu ceea ce s-a realizat, revin asupra unor

noţiuni deja abordate, prezint exemple concrete.- Întreb cum ar putea utiliza fiecare nou concept în

propria experienţă.- Întreb permanent, dacă ritmul este adecvat, pentru a-l

adapta, dacă este necesar. - Permit luarea notiţelor, pentru a fixa ceea ce s-a spus,

distribui documente, manuale de formare şi certificat la încheierea sesiunii de formare.

Strategii de eşec- A adopta o atitudine top down, de a crede că ştii deja

totul.- A-şi impune propriul punct de vedere, fără a accepta

părerea participanţilor.- A sugera răspunsurile, a le da prea repede sau a facilita

ghicirea cuvântului exact. - A permite să vorbească doar liderul sau liderii,

neglijându-i pe cei mai rezervaţi. - A face abstracţie de experienţa lor de adult şi a-i trata

ca pe nişte copii. - A transmite grupului prea multă informaţie, într-un

timp limitat. - A nu lăsa timp pentru noile concepte şi aplicarea lor în

practică. - A nu rezerva timp pentru întrebări, a nu recomanda întocmirea unor rezumate.

4. Dirijarea procesului de formare5

Procesul de formare este complex şi cere formatorului să fie concomitent vigilent, flexibil, sigur pe sine, dispus să as-culte etc.

Sfaturi pentru formator:- Pregătiţi sala cu un număr suficient de scaune, flipchar-

turi, material pentru activităţi, caiete şi pixuri pentru fiecare participant etc.

- Începeţi la ora fixată, prezentaţi-vă scurt (studii, expe-rienţe etc.) şi prezentaţi programul săptămânii, în ge-neral, pentru ca grupul să ştie care este obiectivul final.

- Utilizaţi contactul vizual şi comunicarea nonverbală, pentru ca participanţii să se simtă confortabil şi să aibă curajul să pună întrebări. Folosiţi limbajul corpului, pen-tru a demonstra o atitudine sinceră. Picioarele şi bra-ţele încrucişate, spatele la grup, toate acestea transmit un mesaj negativ şi nu vor încuraja grupul să fie atent sau să aibă o atitudine deschisă. Încercaţi să renunţaţi, spre exemplu, la nişte trucuri verbale obişnuite, să vă legănaţi înainte şi înapoi, să vă jucaţi cu părul sau să ţi-neţi un creion în gură. Aceste gesturi pot exterioriza o stare de nervozitate.

- Surâdeţi cât mai des, fiţi încrezător, energic şi arătaţi că sunteţi mulţumit să fiţi cu acest grup nou, recunoscând deschis că încercaţi un sentiment de emoţie firească, de altfel, când începeţi o formare cu un nou grup.

- Deschideţi sesiunea prin a aminti principiile de formare pentru adulţi: participanţii se angajează în mod activ, ei au resurse şi experienţă, noile învăţături se grefează pe cunoştinţele acumulate, grupul îşi împărtăşeşte experi-enţa anterioară, îşi imaginează cum vor realiza transfe-rul noilor cunoştinţe în practica cotidiană etc.

- Stabiliţi de la început reguli de lucru în grup, de comu-nicare reciprocă (scurt, concis, persoana I singular - Eu, timp de exprimare egal pentru toţi etc.), de prezenţă, de participare etc.

166

- Explicaţi clar modalitatea şi momentul adresării între-bărilor. De exemplu, se stabileşte că toate întrebările vor fi adresate la sfârşit. Sau participanţii pot pune în-trebări în orice moment al activităţii.

- Informaţi participanţii despre orele de pauză şi respec-taţi-le. Aceasta îi va ajuta să se concentreze până la pa-uză, chiar dacă se simt obosiţi, pentru că ştiu dinainte cât timp mai au de lucrat.

- Păstraţi în memorie obiectivele şi mesajele-cheie ale fiecărui modul, pentru a garanta un transfer de com-petenţe complet şi precis.

- Fiţi deschis, nu căutaţi cu orice preţ răspunsuri exacte, dar orientaţi persoana, dacă nu este pe calea cea dreaptă; încurajaţi şi motivaţi toţi participanţii, mai cu seamă pe cei mai timizi, cu feedback-uri constructive.

- Recunoaşteţi sincer, dacă nu ştiţi răspunsul la o între-bare. Căutaţi răspunsul şi daţi-l când îl aveţi. Dacă vă prefaceţi că ştiţi, participanţii îşi vor da seama la un mo-ment dat şi îşi vor pierde toată încrederea în voi.

- Dacă lucraţi cu un coleg, stabiliţi un semnal clar în-tre voi, dacă vreunul doreşte să intervină. Permiteţi persoanei care conduce activitatea să termine ce are de spus, înainte de a adăuga sau a clarifica anumite momente. Nu vă criticaţi colegul în faţa grupului. Dacă consideraţi că trebuie să interveniţi urgent, aşteptaţi momentul oportun şi întrebaţi: Pot să adaug ceva? Cu cât doi formatori lucrează mai mult împreună, cu atât au mai mare încredere unul în celălalt.

- Acordaţi timp pentru întrebări, recapitulare, expri-marea punctului de vedere al fiecăruia, prin diferite instrumente concrete: rezumatul zilei, timp pentru luarea notiţelor, evaluarea la sfârşit de zi, lecţii învăţate în ziua precedentă etc.

- Distraţi-vă, însoţind grupul în noile sale experienţe.

Atenţie. Modalitatea de începere a activităţii va determina şi continuarea acesteia. Sau, cum a spus cândva Aristotel, începutul este mai mult decât jumătate din total. Stabiliţi un cadru clar şi strict pentru activitate, încă de la bun început, pentru a garanta respectarea acestor norme pe toată du-rata formării. Cu alte cuvinte, este necesar să fiţi exigent cu grupul în ceea ce priveşte ascultarea, luarea de cuvânt, res-pectarea orarului, angajamentelor etc. încă de la început. Aceasta se face în scopul asigurării calităţii formării. Altfel riscaţi să fiţi depăşit foarte repede de situaţie şi să fiţi consi-derat, în cele din urmă, responsabil de insatisfacţia generală a participanţilor. Nu vă aruncaţi, aşadar, direct în modulele tematice, ci pregătiţi mai întâi grupul pentru învăţare.

3 Jacques Lanares, Teorie şi practică a formării adulţilor, Universitatea din Lausanne, Kolb’s Experiential Learning Styles Model4 Coureau, Townsend, Knowles, Nadeau, diferiţi teoreticieni care au reflectat asupra condiţiilor de învăţare ale adulţilor5 Terre des hommes, Protecţia copiilor: manual de formare psihodocială, 2008

167

Supliment 4.4.Roata de evaluare a formării

Această roată de evaluare este uşor şi rapid de completat şi oferă o idee generală a aprecierii participanţilor privind formarea. Este suficient să se marcheze cu o cruce nota dorită, apoi să se unească toate crucile pentru a obţine un fel de pânză de păianjen care indică valoarea formării pentru fiecare participant. Acest document poate sau nu să rămână anonim. Răspundeţi pentru fiecare temă la în-trebarea: Cum am apreciat modulele diferite ale formării? punând o notă de la 1 la 10.

Care sunt cele trei lecţii-cheie învăţate de mine?

Nu notaţi temele generale ale modulelor, ci exemple despre ceea ce v-a marcat, ceea ce aţi învăţat concret.

1.

2.

3.

168

Prezentarea unor instrumente de monitorizare psihosocială

4.5. Grila de monitorizare a competenţelor psihosociale

Grila de competenţe psihosociale a fost elaborată şi cu consultarea celor din teren. Aceasta prezintă un ansamblu de 14 competenţe: 9 competenţe psihosociale transversa-le, necesare întregului personal care lucrează cu copiii şi cu mediul lor, şi 5 competenţe metodologice şi tehnice nece-sare personalului tehnic psihosocial (animatori, asistenţi so-ciali etc.), cu indicatori pentru fiecare competenţă. Grila de urmărire a competenţelor psihosociale este un instrument care detaliază diferite elemente ale fiecăreia şi propune in-dicatori, precum şi o notă de la 1 la 4, care să permită eva-luarea competenţelor profesioniştilor în practica lor. Com-pletarea acestei grile pentru fiecare profesionist implicat poate contribui, de asemenea, la identificarea necesităţilor sale, precum şi la consolidarea competenţelor.

Lista aceasta se doreşte a fi cât mai complexă. De regulă, aici sunt descrise competenţele unui superman sau superwoman din domeniul psihosocial. De aceea nu este necesar s-o aplicaţi întocmai, în totalitate. Dimpotrivă, în funcţie de context, de problematică şi de nivelul profesioniştilor din teren, ar fi util să faceţi o triere în rândul competenţelor şi să le stabiliţi pe cele prioritare. De asemenea, nu uitaţi că a realiza o formare, înseamnă a lucra asupra nivelelor într-o manieră globală, păstrând în minte elementele specifice ale fiecărei competenţe.

Înainte de a parcurge această grilă şi a vorbi despre conso-lidarea competenţelor, este important să amintim anumite calităţi personale intrinseci şi valori6 necesare muncii cu co-piii şi mediul lor:

- a fi implicat, responsabil şi perseverent;- a fi onest şi a acţiona cinstit;- a fi deschis şi a da dovadă de toleranţă;- a avea o sensibilitate anume în ceea ce priveşte lucrul

cu copiii, aflaţi în situaţii de dificultate;- a ţinti spre o independenţă a comunităţilor locale, pen-

tru a garanta perenitatea acţiunilor (empowerment).Aceste calităţi sunt obligatorii din start pentru profesioniş-tii care lucrează cu copii, în timp ce cele 14 competenţe profesionale, propuse în grilă, pot fi consolidate treptat, în funcţie de nevoile prioritare, conform descrierii de mai sus.

4.6. Grila de monitorizare a competenţelor psihosocia-le ale animatorilor

Grila aceasta este un instrument de observare, de monito-rizare şi de evaluare a animatorilor în activitatea cu grupu-rile de copii. Alegeţi din lista cu competenţe de consolidat pe acelea, pe care le veţi dezvolta cu animatorii în cadrul proiectului, în conformitate cu contextul şi cu necesităţile stabilite. Am folosit culori pentru competenţele, conside-rate prioritare, în scopul fixării unui cadru şi asigurării unui mediu securizant pentru copii. O exersare a acestor com-petenţe este indispensabilă. Încercaţi, în măsura posibilului, să adăugaţi treptat celelalte competenţe, în funcţie de ne-voile proiectului.

4.7. Grila de monitorizare a aptitudinilor psihosociale ale copiilor

Grila aceasta este un instrument de observare, de moni-torizare şi de evaluare a aptitudinilor copiilor. Alegeţi din lista respectivă aptitudinile, pe care vreţi să le dezvoltaţi cu copiii în cadrul proiectului şi pe cele care sunt cele mai adaptate contextului şi nevoilor voastre. Am folosit culori pentru aptitudinile pe care le considerăm prioritare. Încer-caţi, în măsura posibilităţii, să adăugaţi treptat celelalte com-petenţe, în funcţie de nevoile proiectului.

În cadrul unor proiecte de urgenţă, va fi necesar să se adauge acestei liste de aptitudini informaţii privind com-portamentul copilului, pentru a-i putea identifica pe cei mai afectaţi. Dacă aveţi de-a face cu adolescenţi, este necesar să se includă şi alte competenţe de viaţă (life skills), pre-cum leadership, capacitatea de a lua decizii, cunoaşterea de sine etc. Este, de asemenea, posibil să se caute indicatori şi în grila de urmărire a competenţelor psihosociale (4.5). În sfârşit, trebuie remarcat, că plăcerea copilului şi starea lui de spirit generală sunt, de asemenea, factori care trebuie supuşi observării.

Reţineţi. Scopul principal al acestor materiale este de a permite celor interesaţi să se inspire din aceste instru-mente, pentru a le construi pe cele proprii de care au nevoie.

6 Valorile instituţionale sunt: autonomie (independence), implicare (commitment), inte-gritate (integrity) şi competenţă profesională (expertise).

169

Supliment 4.5. Grilă de monitorizare a competenţelor psihosociale

NUME profesionist:

Prioritate (1 sau 2)

Evaluare Cifre de la 1 (deloc) la 4 (în totalitate)NUME comunitate/ sat:

Data: A B Data 1 Data 2 Data 3

COMPETENŢE PERSONALE Total

1. A se cunoaşte pe sine, a-şi pune întrebăriA-şi cunoaşte capacităţile, slăbiciunile şi resursele; a-şi pune întrebări şi a se autoevalua, pentru a-şi dezvolta competenţele.

a. Îşi recunoaşte limitele şi lacunele în cunoştinţele şi/sau competenţele precum şi în capacităţile proprii.

b. Cercetează resursele externe, atunci când resursele interne nu sunt suficiente.

c. Are format un sistem de valori şi convingeri şi apelează la ele, când este necesar.

d. Analizează critic şi obiectiv experienţele proprii, pentru a-şi dezvolta competenţele (autoevaluare).

e. Acceptă feedback-urile celorlalţi, pentru a-şi ameliora experienţa, fără a fi în defensivă sau a se justifica.

f. Este la curent cu ideile şi cunoştinţele noi din domeniul său de activitate, le integrează în activităţi (autoînvăţare).

2. A se adapta, a fi flexibil A fi flexibil şi deschis la schimbări; a se adapta la diferenţele culturale.

a. Reacţionează adecvat şi flexibil la diferite situaţii şi exigenţe ale practicii sale profesionale.

b. Acceptă şi alte moduri de gândire şi îşi reconsideră poziţia, când este necesar.

c. Ştie să-şi adapteze rolul în funcţie de necesităţi şi de situaţie (se coboară la nivelul copilului).

d. Ia în considerare factorii culturali şi de tradiţie, pentru a analiza şi a acţiona în contexte culturale diferite de ale sale.

e. Se adaptează regulilor şi codurilor de conduită ale diferitelor culturi, cu reprezentanţii cărora lucrează.

3. A analiza, a gândi critic şi creativ, a lua deciziiA analiza informaţiile şi situaţiile cu spirit critic, pentru a acţiona în mod adecvat; a găsi soluţii creative şi a avea spirit de iniţiativă; a lua decizii în mod raţional şi eficient.

a. Nu se lasă influenţat de opinii şi emoţii în analiza unor situaţii, precum şi în luarea deciziilor (obiectivitate).

b. Nu se lasă depăşit de dificultăţi, se distanţează de evenimente şi apreciază aspectele lor pozitive.

c. Identifică problemele, analizează situaţiile (forţe, slăbiciuni, cauze, consecinţe, resurse, obstacole) şi soluţiile posibile.

d. Explorează alternative în afara cadrului normativ de răspunsuri şi de acţiuni posibile.

e. Constituie o sursă de propuneri şi de impulsuri, pentru noi idei şi acţiuni.

f. Sintetizează elementele-cheie ale unei situaţii, pentru a decide în mod adecvat şi a stabili un plan de acţiune.

g. Decide fără întârziere, atunci când este necesar.

170

4. A gestiona emoţiile, a gestiona stresulA fi atent la propriile trăiri şi emoţii şi la ale celorlalţi, a le întâmpina şi exprima în mod adecvat; a permite celuilalt să se exprime şi să decodeze emoţiile; a cunoaşte mijloacele de gestioanare a stresului, pentru a elibera tensiunile şi a acţiona eficient.

a. Identifică şi acceptă propriile emoţii şi frustrări, fără a le respinge; ia măsurile de rigoare, pentru a le gestiona.

b. Este atent la propriile schimbări de comportament, precum şi la ale celorlalţi şi reacţionează în mod adecvat.

c. Vorbeşte deschis cu alte persoane despre emoţiile provocate de reuşita sau de eşecul individual sau de grup. 

d. Decodează emoţiile exprimate de alţii şi acţionează în consecinţă.

e. Cunoaşte sursele stresului propriu.

f. Ia măsuri pentru a-şi reduce stresul şi a-l gestiona.

COMPETENŢE SOCIALE Total

5. A comunica, a asculta A comunica în mod clar, concis şi responsabil, respectând interlocutorul (adult sau copil); a-şi adapta modul de comunicare şi mesajul, în funcţie de interlocutori, îndeosebi în cadrul comunicării interculturale; a cunoaşte tehnicile de ascultare activă şi a le aplica în situaţii adecvate.

a. Transmite mesaje clare şi verifică înţelegerea prin reformulări.

b. Se adresează celuilalt cu respect şi permite fiecăruia să-şi exprime punctul de vedere.

c. Îşi asumă responsabilitatea cuvintelor proprii, îndeosebi utilizând în exprimare persoana I singular - Eu.

d. Îşi adaptează modul de comunicare în funcţie de interlocutori (copii, adulţi).

e. Ia în considerare diferenţele culturale în modul de comunicare şi cadrul de referinţă al celuilalt.

f. Manifestă interes şi afecţiune; ascultă problemele celuilalt, fără să-l judece.

g. Îşi ascultă interlocutorul şi îl invită să fie activ în dialog, prin întrebări deschise şi reformulări.

h. Se asigură că momentul şi locul sunt propice unei comunicări libere şi eficiente.

6. A negocia, a gestiona probleme şi conflicte A pune copiii şi adulţii în faţa responsabilităţilor ce le revin, a fixa un cadru, reguli şi limite clare; a juca rolul de mediator, pentru a găsi soluţii pozitive şi a face posibilă învăţarea pentru copii şi adulţi; a-şi gestiona propriile conflicte în mod pozitiv.

a. Discută cu principalii interesaţi şi stabileşte în prealabil cadrul (reguli şi consecinţe, în caz de nerespectare).

b. Pune în aplicare principiile de disciplină pozitivă.

c. În caz de conflict, îşi asumă rolul de mediator şi pune în aplicare etapele de negociere.

d. Caută, împreună cu persoanele implicate, o soluţie pozitivă şi acceptabilă pentru toţi.

e. Gestionează conflictul şi analizează partea de responsabilitate ce-i revine şi nevoile proprii, pentru a adopta cea mai bună strategie de rezolvare a conflictului.

171

7. A lucra în echipă/în reţea, a cooperaA respecta opiniile celorlalţi şi a pune în valoare competenţele fiecăruia, în vederea unei acţiuni comune; a da şi a primi feedback-uri constructive; a realiza dialoguri pluridisciplinare în echipă, a lucra în reţea şi a colabora.

a. Favorizează dialogul, ascultarea, colaborarea, schimbul de experienţă, spiritul de echipă şi solicită participare.

b. Lucrează în grup având o atitudine de ascultare plină de respect, se afirmă şi negociază gândind pozitiv.

c. Manifestă spirit de iniţiativă şi ştie să facă feedback-uri constructive colegilor, cu sugestii de ameliorare, dacă este cazul.

d. Solicită şi acceptă feedback-urile colegilor.

e. Organizează schimb de experienţă la nivel pluridisciplinar, pentru a-şi optimiza analiza şi experienţa.

f. Participă în mai multe reţele, înţelegând avantajele acestui cadru de activitate.

8. A avea o atitudine afectuoasăA manifesta interes pentru ceea ce trăieşte şi simte fiecare persoană,  a se pune în locul celuilalt şi a-i asculta nevoile, a adopta o atitudine de acceptare şi de nejudecare a persoanei.

a. Ascultă persoana aflată în dificultate, încearcă să înţeleagă ce simte aceasta, pentru a o ajuta să găsească soluţii adecvate.

b. Acceptă persoanele aşa cum sunt, fără critică şi judecare, având o atitudine de respect pentru fiecare.

c. Stabileşte şi dezvoltă legături personalizate, de încredere şi de respect, care permit persoanei să se simtă în siguranţă.

d. Ajută copilul să analizeze, să descopere şi să-şi dezvolte propriile resurse.

9. A asista, a motiva o persoană / un grupA-şi asuma poziţia de leadership adaptată grupului, pentru a-l orienta spre un obiectiv comun; a crea şi a menţine condiţiile de motivare a publicului-ţintă; a mobiliza şi a asista diferite grupuri de actori implicaţi în activitate (familii, comunităţi, autorităţi locale etc.)

a. Se afirmă ca lider şi este recunoscut ca atare de grup, are o viziune clară asupra obiectivelor şi mijloacelor de realizare a lor.

b. Îşi adaptează stilul de leadership în funcţie de context, de vârsta membrilor grupului şi de obiectivele fixate.

c. Încurajează copiii prin feedback-uri strict orientate şi constructive.

d. Formulează obiective adaptate şi în ascensiune progresivă.

e. Este motivat de propria sarcină, manifestă entuziasm în soluţionare.

f. Cooperează în mod adecvat cu toate persoanele şi grupurile comunităţii, capabile să ajute la punerea în aplicare a proiectului.

g. Organizează momente de discuţie cu diferite grupuri în cadrul comunităţii, pentru a consolida coeziunea socială.

h. Asistă şi susţine dinamica în cadrul reţelelor.

172

COMPETENŢE METODOLOGICE Total

10. A planifica, a pune în aplicare, a evalua activităţile psihosociale A planifica activităţi psihosociale fixând obiective clare, specifice şi măsurabile, care vizează dezvoltarea aptitudinilor psihosociale ale copilului; a anticipa pentru a se adapta nevoilor beneficiarillor şi circumstanţelor uneori neprevăzute; a dezvolta resurse noi (instrumente de monitorizare, activităţi, jocuri etc.) sau a adapta resursele existente unui scop psihosocial (transfer); a evalua activităţile şi rezultatele în mod sistematic.

a. Evaluează nevoile publicului-ţintă, pentru a fixa obiective adecvate.

c. Se asigură că obiectivele sunt clare pentru publicul-ţintă.

d. Planifică activităţile psihosociale incluzând cele trei etape-cheie ale unei activităţi (intoducere, parte principală, revenire la grup).

e. Analizează şi anticipează schimbările posibile ale unei situaţii pe mai multe nivele (meteo, context politic, număr de participanţi la activităţi etc.).

f. Transferă principiile psihosociale în activităţi cunoscute sau noi (cooperare, ascensiune progresivă etc.)

g. Evaluează sistematic obiectivele, activităţile şi intervenţiile proprii cu participanţii (feedback) şi/sau în discuţie cu un coleg sau în supervizare.

h. Evaluează sistematic impactul activităţii proprii.

11. A promova participarea şi cooperarea în activităţi psihosociale A încuraja persoana sau grupul să participe la identificarea nevoilor şi resurselor proprii; a consulta publicul-ţintă în timpul tuturor fazelor de punere în aplicare a activităţilor psihosociale şi a asigura continuu un schimb de informaţii (dări de seamă); în cadrul unor activităţi care vizează dezvoltarea de competenţe, a folosi metode de învăţare prin participare (alternanţa momentelor de aplicare şi de reflectare sistematică), pentru a dezvolta aptitudini personale şi sociale; a propune activităţi şi jocuri cu scop psihosocial prin cooperare, ascensiune progresivă şi creativitate şi a şti să le exploateze potenţialul.

a. Cunoaşte şi aplică metode participative (PRA etc.), pentru a asista comunităţile în identificarea problemelor şi a resurselor proprii.

b. Copiii sunt consultaţi înaintea, în timpul şi după toate activităţile planificate şi sugestiile lor sunt luate în considerare, când este posibil.

c. Repartizează rolul de actori publicului-ţintă (împarte responsabilităţi copiilor, când este posibil şi adecvat).

d. Aplică diferite metode de evaluare participativă „child friendly”.

e. Respectă cele trei etape de învăţare (prima aplicare concretă, feedback bazat pe observarea comportamentelor şi acţiunilor, şi a doua aplicare activă).

f. Realizează feedback-uri concrete şi specifice, care ajută la învăţare şi contribuie la ameliorarea comportamentului copiilor.

g. Urmăreşte, prin activităţile puse în aplicare, dezvoltarea competenţelor psihosociale ale copilului, nu numai plăcerea şi ocuparea timpului acestuia.

h. Creează un cadru pentru activităţi, în care se integrează toţi participanţii, favorizează cooperarea (evită competiţia şi comparaţiile unuia cu altul).

i. Planifică complexitatea activităţilor în mod progresiv, în funcţie de dificultate.

j. Încurajează creativitatea şi imaginaţia copiilor, prin istorii imaginare, poveşti etc.

173

12. A consolida competenţele (formarea adulţilor) A aplica metodologia de învăţare prin participare; a folosi diferite metode de consolidare a competenţelor, pentru a garanta aplicarea practică (formare, coaching, mentoring, studiul cazului etc.)

a. Porneşte de la activitatea practică, pentru a deduce principii teoretice.

b. Pune participanţii în situaţii practice, cu accent deosebit asupra participării, a asumării angajamentelor, ţinând cont de feedback-urile oferite şi primite.

c. Acordă importanţă schimbului de experienţă şi motivării participanţilor.

d. Pune în aplicare diferite forme de monitorizare postformare.

e. Evaluează sistematic aplicarea în practică a competenţelor în cadrul activităţilor cotidiene.

CUNOŞTINŢE ŞI COMPETENŢE TEHNICE Total

13. A cunoaşte cadrul teoretic necesar, pentru a lucra cu copiii A cunoaşte cadrul de referinţă privind Protecţia copilului; a cunoaşte publicul-ţintă, pentru a adopta atitudinea şi instrumentele adecvate; a cunoaşte dezvoltarea copilului; a înţelege mecanismele-cheie ale conceptelor psihosociale, luând în considerare datele culturale, şi a le aplica în practica proprie cotidiană.

a. Utilizează acest cadru de referinţă în funcţie de necesităţile practicii profesionale proprii.

b. Cunoaşte particularităţile caracteristice diferitelor tipuri de participanţi (adolescenţi, copii mici, părinţi etc.).

c. Utilizează cunoştinţele proprii privind dezvoltarea copilului în practica cotidiană.

d. Include cadrele pe care le-a pregătit în plan teoretic în propria pratică profesională şi/sau privată.

14. A avea instrumente specifice practicii profesionale propriiPentru animatori: a cunoaşte activităţi ludice, sportive şi creative în legătură cu nevoile grupului-ţintă; pentru asistenţii sociali: a cunoaşte instrumentele de gestionare a cazului, precum şi tehnicile de animare individuală şi de asistare în grup; pentru consilieri: a cunoaşte instrumentele de consiliere corespunzătoare.

a. Pune în aplicare activităţi şi jocuri variate şi adaptate grupului-ţintă, luând în considerare dezvoltarea copilului.

b. Organizează activităţi la care părinţii, întreaga familie, participă împreună cu copiii.

c. Utilizează un sistem de gestionare a studiului de caz bine planificat, care include etapele de observare şi responsabilităţile în ceea ce priveşte monitorizarea şi intervenţia.

d. Identifică diverse instrumente, care permit asistarea copilului în dezvoltarea şi integrarea lui.

e. Aplică diverse instrumente, care permit organizarea lucrului cu părinţii, pentru a consolida rolul lor de educatori şi garanţi ai protecţiei copilului.

TOTAL GENERAL

174

Supliment 4.6Grilă de monitorizare a competenţelor psihosociale ale animatorilor

NUME supervizor:

Evaluări: cifre între 1 (deloc) şi 4 (în totalitate)NUME animator:

NUME comunitate/ sat:

Data formării animatorului Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data 8

COMPETENŢE PERSONALE Total

1. A se cunoaşte pe sine însuşi, a-şi pune întrebări

a. Animatorul acceptă obiecţiile colegilor (feedback), fără a fi în defensivă sau justificare, dar încearcă să se adapteze şi să-şi modifice acţiunile şi comportamentul.

b. Animatorul ştie să se autoevalueze în mod obiectiv.

c. Animatorul ştie să folosească punctele sale forte şi caută ajutor, pentru a compensa deficienţele.

2. A se adapta la situaţii noi, a fi flexibil

a. Animatorul este deschis la schimbări, acceptă propunerile noi.

b. Animatorul ştie să reacţioneze adecvat când survine o situaţie neprevăzută, nu se lasă dezorientat.

3. A analiza, a gândi în mod creativ, a lua decizii

a. Animatorul ştie să observe şi să analizeze o situaţie şi să ia imediat decizii, dacă este necesar.

b. Animatorul are spirit de iniţiativă, propune noi idei.

4. A gestiona emoţiile şi stresul a. Animatorul este deschis emoţiilor individuale ale copiilor, nu le neglijează, îi încurajează să şi le exprime, dacă este necesar.

b. Animatorul nu se lasă influenţat de emoţiii (ţipete, proastă dispoziţie etc.), ştie să păstreze distanţa, dar şi să transmită grupului propriile emoţii, dacă este necesar.

c. Animatorul se arată relaxat, în largul său; ştie să-şi gestioneze stresul.

COMPETENŢE SOCIALE Total

5. A comunica, a şti să asculte a. Animatorul transmite instrucţiuni clare (demonstraţii) şi se asigură că acestea au fost receptate.

b. Animatorul adoptă un limbaj corespunzător, în funcţie de grupurile-ţintă şi de situaţii.

c. Animatorul îi ascultă pe copiii, care au nevoie în mod expres de ajutorul lui.

175

6. A negocia, a gestiona probleme şi conflicte

a. Animatorul stabileşte reguli de joc şi de grup clare şi discută în prealabil cu grupul despre sancţiunile aplicate, în caz de încălcare a regulilor.

b. Animatorul reacţionează în mod corespunzător şi pozitiv, dacă activitatea devine haotică sau dacă există dispute între copii.

c. Animatorul ştie să joace rolul mediatorului ajutând la identificarea soluţiilor, când nevoile fiecăruia sunt luate în considerare.

d. Animatorul ştie să se facă respectat de copii, să solicite grupului respectarea regulilor stabilite şi păstrarea materialelor utilizate.

7. A lucra în echipă / în grup, a coopera

a. Animatorul lucrează în pereche sau în grup, respectând punctul de vedere al celorlaţi, fără să-i judece.

b. Animatorul solicită feedback-uri şi le ia în considerare.

c. Animatorul are curaj şi ştie să dea feedback-uri constructive colegilor, cu sugestii de ameliorare.

d. Animatorul se simte confortabil în relaţiile cu partenerii (directori, primari etc.)

8. A avea o atitudine de simpatie a. Animatorul stabileşte legături privilegiate cu fiecare copil în parte şi se coboară la nivelul lui, dacă este necesar.

b. Animatorul remarcă şi are mare grijă de copilul care se deosebeşte de ceilalţi prin comportament (vine cu întârziere, se izolează, nu se joacă cu ceilalţi etc.).

9. A asista, a motiva o persoană/un grup

a. Animatorul încurajează şi motivează copiii prin feedback-uri dirijate şi constructive.

b. Animatorul se simte confortabil în activitate, este vesel, degajat, motivat, arată că ştie exact ce face, ştie obiectivele grupului şi motivele activităţii.

c. Animatorul ştie să-şi adapteze stilul de leadership în funcţie de situaţie.

d. Animatorul are o atitudine responsabilă faţă de grupul de copii, cărora le asigură activităţi adecvate şi o ambianţă securizantă.

176

COMPETENŢE METODOLOGICE Total

10. A planifica, a pune în practică, a evalua activităţiile psihosociale

a. Animatorul îşi planifică sistematic activităţile în scris (respectând cele trei părţi distincte: încălzire, partea principală, revenirea la calm).

b. Animatorul fixează un obiectiv fizic, mental sau psihosocial specific astfel, ca să poată observa acţiunile sau comportamentele.

c. Animatorul anticipează diferite scenarii care se pot produce şi planifică activitatea în funcţie de acestea (a avea un plan B, în caz de vreme rea etc.).

d. Animatorul adaptează principiile metodologice noilor activităţi; el poate crea noi jocuri sau activităţi, urmărind un anumit scop psihosocial.

e. Animatorul evaluează activitatea cu copiii în timpul feedbacku-lui şi singur, prin autoevaluare, sau discutând cu un coleg.

11. A promova participarea şi cooperarea în activităţile psihosociale

a. Animatorul urmăreşte cele trei etape de învăţare (prima experimentare, feedback, bazat pe observarea comportamentelor şi a acţiunilor, şi a doua experimentare); nu uită să reia jocul după feedback.

b. Animatorul realizează feedback-uri individuale şi de grup, care ajută la progresul copiilor la nivel de învăţare şi la cel de comportament (etapă cu etapă).

c. Animatorul creează condiţii copiilor să se exprime în legătură cu trăirile şi sentimentele lor, să facă sugestii creative privind modificarea activităţii respective.

d. Animatorul organizează activităţi în care copiii sunt integraţi în grup (fără excludere), pune în aplicare reguli, pentru a favoriza cooperarea dintre toţi participanţii.

e. Animatorul nu pune în evidenţă situaţiile de competiţie, numărând cu voce tare punctele sau felicitându-i pe învingători.

f. Animatorul îşi foloseşte creativitatea şi imaginaţia, pentru a propune jocuri noi şi a-i implica pe copii în activitate.

g. Animatorul împarte responsabilităţi copiilor, atunci când este posibil şi adecvat.

12. A consolida competenţele (formarea adulţilor)

Dacă animatorul supus evaluării este şi formator de adulţi, referiţi-vă la grila de competenţe în ceea ce priveşte indicatorii.

177

CUNOŞTINŢE ŞI COMPETENŢE TEHNICE Total

13. A cunoaşte cadrul teoretic necesar de lucru cu copiii

a. Animatorul cunoaşte şi aplică teoriile utile în practica proprie (motivaţie, comunicare, percepţie, leadership etc.).

b. Animatorul cunoaşte şi respectă Convenţia cu privire la Drepturile Copilului.

14. A deţine instrumentele specifice practicii profesionale proprii

a. Animatorul cunoaşte particularităţile caracteristice diferitelor categorii de grupuri (adolescenţi, copii mici, părinţi etc.).

b. Animatorul pune în aplicare activităţi şi jocuri adaptate grupului-ţintă şi nivelului lui de dezvoltare.

c. Animatorul ştie şi propune jocuri şi activităţi variate.

d. Animatorul cunoaşte activităţi comune pentru părinţi-copii sau doar pentru părinţi aparte.

TOTAL GENERAL

178

Supliment 4.7Grilă de monitorizare a aptitudinilor psihosociale ale copiilor

NUME animator responsabil al grupului:

Evaluări: cifre între 1 (deloc) şi 4 (în totalitate)NUME comunitate/ sat:

Data primei participări la atelier (rememorare):

NUME şi vârsta copilului: Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6

APTITUDINI MENTALE Total

1. Învăţare Înţelege instrucţiunile unei activităţi sau regulile unui joc şi le aplică; pune în practică ceea ce a însuşit.

2. Concentrare Poate să se concentreze asupra unei sarcini; este atent la ceea ce i se spune.

3. Reflecţie Ştie să reflecteze, caută soluţii, pune în aplicare strategii adecvate şi eficiente, pentru realizarea obiectivelor.

4. Imaginaţie Este inventiv, are plăcerea să-şi imagineze istorioare, îşi construeşte propria lume imaginară.

5. Cunoaştere de sine Ştie ce îi place şi ce nu-i place; poate să exprime şi să argumenteze acest lucru.

APTITUDINI PSIHOSOCIALE Total

6. Încredere Este integrat şi apreciat în grup, se simte confortabil împreună cu ceilalţi.

Poate realiza singur lucruri interesante.

7. Respect Îşi respectă camarazii, nu are comportamente agresive, fizice sau verbale.

Are grijă de materialul cu care lucrează, nu îl deteriorează.

Respectă regulile de activitate în grup; nu trişează în timpul jocurilor.

8. Exprimarea emoţiilor Îşi exprimă sentimentele, dorinţele, temerile, vorbeşte despre sine însuşi.

Îşi poate gestiona emoţiile puternice, ştie să se calmeze.

9. Cooperare Ştie să se joace în grup, pentru a atinge un scop comun.

Ajută pe ceilalţi, este solidar cu colegii.

179

10. Gestionarea conflictelor Îşi poate exprima dezacordul în mod nonviolent, poate accepta un compromis, în caz de conflict.

11. Simţul responsabilităţii Se angajează activ atunci când se implică într-o activitate.

Realizează sarcinile care i-au fost încredinţate.

Perseverează când întâlneşte o dificultate.

12. Adaptare Este deschis pentru noi activităţi; se adaptează la schimbări.

13. Comunicare Se exprimă în mod clar.

Ştie să vorbească în faţa unui grup.

APTITUDINI FIZICE Total

14. Capacităţi fizice şi de coordonare Este mulţumit de propriul său corp, ştie de ce este capabil să facă şi ce nu.

Se simte confortabil în realizarea activităţilor artistice şi creative (exactitate).

TOTAL GENERAL

180

181

Supliment 4.8.Exemplu de organizare a unui turneu de Fotbal fairplay7

A. Regulile Fotbalului fairplay

Principiile fairplayCe înseamnă să fii fairplay în sport şi în viaţă?Eu însumi sunt totdeauna capabil să respect regulile?Care sunt beneficiile respectării regulilor şi a celuilalt? Principiul Fotbalului fairplay este de a-i implica pe copii într-o formă de învăţare socială. Regulile speciale ale Fotbalului fairplay îi învaţă să-şi asume responsabilităţi pentru ei înşişi şi pentru ceilalţi, să pună pe primul plan acţiunile respec-tuoase faţă de parteneri sau faţă de cealaltă echipă şi să relativizeze faptul de a câştiga faţă de faptul de a juca bine, din punct de vedere tehnic şi social. Ideea este de a putea transfera în viaţa cotidiană acţiunile respectuoase, aplicate pe terenul de fotbal.

Teren, material şi echipeMeciurile sunt jucate pe terenuri mici (cca. 8x12 m) cu porţi mici (cca. 1.50 m lăţime şi 1.20 m înălţime). Un meci durea-ză cinci minute. Este nevoie de o minge pentru fiecare teren şi maiouri de diferite culori, pentru a diferenţia echipele. Fi-ecare echipă îşi alege un nume. Se pregăteşte un tabel cu rotaţia meciurilor. La final, participanţii primesc o recom-pensă în afara clasamentului, care nu este, de altfel, necesar să fie precizat. Echipele au cinci jucători. Toţi jucătorii din fiecare echipă sunt pe teren. Echipele sunt mixte, cu două fete în fiecare echipă, care se află mereu pe teren, chiar şi în cazul, în care ar fi înlocuiri. În echipe nu sunt portari.

Regulia. Golurile fetelor şi băieţilorDouă fete din fiecare echipă trebuie să fie mereu pe teren şi cel puţin o fată trebuie să marcheze un gol. Numai când o fată marchează un gol, aceasta deblochează numărarea go-lurilor băieţilor. Plecând de aici, golurile fetelor se socotesc la dublu. Această regulă este decisivă pentru învăţarea coo-perării în echipă, ştiind că pentru băieţi este adeseori dificil să joace cu fete. Respectând această regulă specifică, băieţii trebuie să pună fata în valoare, pentru ca ea să marcheze un gol. Iar fata, la rândul ei, va pune în valoare golurile băie-ţilor. Este un beneficiu şi o descoperire reciprocă, adeseori foarte surprinzătoare şi plină de satisfacţii de ambele părţi.

b. Rolul mediatoruluiMeciurile sunt jucate fără arbitri. În locul lor, fiecare echipă are un mediator care s-a oferit voluntar pentru acest rol sau care a fost desemnat pentru calităţile sau pentru matu-ritatea sa. Într-adevăr, acest rol cere să fii neutru, să rămâi observatorul meciului, să te abţii să intervii în acţiune pe teren etc. şi necesită experienţă şi capacitatea de a discuta şi a negocia. De aceea este potrivit pentru participanţi puţin mai mari ca vârstă. Înaintea meciului mediatorul este ales, în unanimitate, din-tre membrii echipelor care nu joacă, şi tot în unanimitate, de către cele două echipe care vor juca. De exemplu, dacă joacă echipele A şi B, mediatorul din echipele C sau D va observa meciul.Mediatorul observă din afara terenului, fără a putea inter-veni în timpul meciului. Funcţia sa este de a fi un modera-tor, de a conduce sau a asista la discuţii în zona de dialog - locul pentru discuţiile despre tensiuni sau probleme care pot apărea în timpul meciului - asigurându-se că situaţia este calmă. Scopul discuţiilor în comun este de a aplana orice tensiune sau potenţial conflict, precum şi de a decide nivelul de fairplay al echipelor.

Fişe de jocuri

Înainte de meci

Jucătorii se pregătesc şi decid regulile fairplay. Sunt prezenţi toţi jucătorii? Sunt toţi implicaţi în discuţie şi în decizia fina-lă? Sunt toţi mulţumiţi de decizii? Regulile adoptate reflectă un spirit fairplay?

În timpul meciului

Observarea jocului şi intervenţia me-diatorului numai în caz de urgenţă (situaţie violentă sau de nonrespect flagrant şi, astfel, periculoasă pentru sănătatea jucătorilor şi nu în cazul unor greşeli simple sau discuţii între jucători). Echipele respectă regulile? O fată a marcat un gol? Cum se comportă jucătorii faţă de cealaltă echipă şi faţă de coechiperi? Sunt fairplay sau nu? Exis-tă dispute, insulte în timpul meciului sau ajutor reciproc şi afecţiune? Care sunt momentele-cheie ale meciului în termeni de susţinere, ajutor reciproc şi fairplay? Care momente au fost discutate în zona de dialog?

După meci Conducerea jucătorilor în zona de dia-log şi prezentarea rezultatelor meciu-lui. Sunt implicaţi toţi jucătorii în discuţie? Numărul de goluri marcate este socotit corect? Toţi jucătorii decid punctele fair-play de comun acord? Au fost influenţe exterioare din partea unor adulţi (cadre didactice, părinţi, spectatori)? Punctele acordate reflectă într-adevăr spiritul fair-play al echipei?

7 Regulile Fotbalului fairplay sunt proprietatea Euroschools (tabere de fotbal pentru tineri, care s-au desfăşurat în preajma Eurofoot 2008)

182

c. Zona de dialog şi de acordÎnaintea meciului, echipele se întâlnesc în zona de dialog (situată în mijlocul terenului, dar nu este delimitată) şi stabi-lesc două acorduri, adică două reguli suplimentare în spirit fairplay, pe care au intenţia să le aplice în timpul meciului. La sfârşitul meciului, echipele se întâlnesc din nou şi estimează dacă au reuşit să respecte aceste reguli. Mediatorul poate susţine această discuţie şi puncta cazuri particulare, pe care le-a putut observa. Acordurile menţionate nu sunt decât exemple de reguli su-plimentare. Participanţii sunt liberi să inventeze orice reguli. Acestea pot fi la fel de creative, pe cât le doresc. Important este ca toţi jucătorii să accepte şi să respecte regulile, impu-se de ei înşişi. De exemplu:- toţi jucătorii îşi strâng mâna la sfârşitul meciului;- dacă un jucător comite un fault, el sau ea trebuie să-şi

ajute adversarul să se ridice;- fără insulte sau cuvinte jignitoare, adresate jucătorilor

din propria echipă sau din cealaltă echipă.Înainte de începerea meciului, jucătorii fiecărei echipe se întâlnesc în zona de dialog, pentru a cădea de acord asupra regulilor, care urmează să fie respectate. Acest proces du-rează doar câteva minute.

d. Clasamentul finalModalitatea de a socoti punctele este originală şi cuprinde diferite tipuri de puncte, calculate ţinându-se cont de: - Goluri propriu-zis marcate. Ca de obicei: 1 gol = 1 punct.- Atitudini, comportamente fairplay. Mediatorul are pu-

terea de a acorda un punct fairplay, justificat prin exemplele unei acţiuni concrete sau printr-un compor-tament de echipă şi discutat cu grupul. Este posibil să se decidă atribuirea a mai mult decât un punct. Atunci se va face un clasament final numai în baza punctelor fairplay. Totul este posibil. Important este ca deciziile să fie acceptate de toţi participanţii.

- Suporteri. Atitudine de încurajare, originalitatea coe-chipierilor care nu joacă. Se acordă un punct echipei ai cărei suporteri îşi încurajează echipa mai mult şi într-o formă mai originală.

Pregătirea unui turneu pentru copii de către un grup de adolescenţi

Acest capitol prezintă un tablou relativ precis al sarcinilor ce urmează a fi realizate, în vederea bunei desfăşurări a unui turneu de sport pentru un mare număr de copii. Este bine înţeles faptul că procesul de pregătire depinde de do-leanţele şi nevoile fiecărui animator şi ale grupului.

Mai întâi se stabileşte numărul şi provenienţa participan-ţilor: sunt dintr-o şcoală, dintr-o comunitate sau din mai multe comunităţi/şcoli. Un asemenea turneu poate antre-na cca. 80 participanţi. Pentru a organiza cu succes turneul trebuie convocaţii cel puţin 12 - 16 adolescenţi (între 14 şi 18 ani), de preferinţă îndrumaţi de doi animatori.

Este importantă divizarea grupului de adolescenţi, pentru repartizarea sarcinilor. De acceptarea benevolă a rolului ce i se propune, va depinde motivaţia şi angajamentul de care va da dovadă fiecare, înainte şi în timpul turneului. Sunt necesare aproximativ şase săptămâni, pentru a desfăşura pregătirile de organizare, cu o întâlnire săptămânală în grup. Pentru realizarea acestei sarcini, se vor desemna una sau două persoane, în vederea coordonării generale şi ajuto-rării supervizorului, dacă este nevoie. Pentru pregătirea şi desfăşurarea turneului este necesar să se stabilească anu-mite elemente privind:

• conţinutul (ce activităţi vor fi desfăşurate, dacă se ia decizia de a organiza şi alte jocuri, în afară de Fotbal fairplay);

• echipamentul sportiv; • locul de desfăşurare a evenimentului;• logistica şi echipamentul nonsportiv; • desfăşurarea şi rotaţia;• comunicarea.

Atenţie. Este util ca acest turneu să fie abordat ca şi un proiect. Astfel, se vor respecta etapele de planificare şi desfăşurare a unei activităţi: planificare (înainte), punerea în practică (în timpul) şi evaluare (după).

I. Planificare: înainte de turneu

1. Conţinut (toţi)- Deciziile se vor lua împreună cu toţi membrii grupului

de adolescenţi, în funcţie de obiectivele urmărite. Ale-gerea activităţilor propuse depinde de mai mulţi para-metri: numărul şi specificul participanţilor (vârstă, fete sau băieţi), spaţiul avut la dispoziţie pentru jocuri (sala de sport, teren deschis) etc.

- În cazul dat, Fotbalul fairplay este activitatea principală. Aceasta, însă, poate fi însoţită şi de un alt joc sportiv, ca de exemplu Mingea la prizonier, pentru a crea un echi-libru din punct de vedere al dezvoltării competenţelor (picioare/mâini) şi pentru a putea antrena concomitent în activităţi pe toţi cei 80 de copii.

- Posibilitatea de a alege o altă activitate, diferită, cum ar fi un joc scurt, în scop psihosocial, care vizează con-solidarea relaţiilor dintre participanţi (Insula cu rechini, Poştaşul etc.8)

2. Echipament sportiv (sarcină pentru 3 adolescenţi)Odată luată decizia privind numărul de participanţi şi jocu-rile care urmează să fie organizate, trebuie adunat materi-alul necesar.

Pentru Fotbal fairplay:• mini porţi de fotbal, cel puţin două perechi; • mingi de fotbal, 2 pentru fiecare echipă;• maiouri (1 culoare per comunitate/echipă);• scotch colorat sau altceva, pentru a delimita terenurile.Pentru Mingea la prizonier:• mingi de volei, 2 pentru fiecare echipă;• maiouri (1 culoare per comunitate/echipă);• scotch colorat sau altceva, pentru a delimita terenurile.

8 Terre des hommes, manual de jocuri A râde, a alerga, a se mişca pentru a creşte mai bine împreună: jocuri cu scop psihosocial, 2007

183

3. Locaţia turneului (sarcină pentru 2 adolescenţi):- a găsi un loc potrivit pentru jocuri, un teren de sport,

în sală sau în aer liber; - a urmări buletinul meteo, în funcţie de loc şi anotimp;

a avea o variantă de rezervă, în caz de ploaie, dacă tur-neul urmează să se desfăşoară afară;

- dacă nici un astfel de spaţiu nu este disponibil în apro-piere, se vor face demersuri oficiale la cluburile sporti-ve şi la primărie.

4. Logistică şi echipament nonsportiv (sarcină pentru 3-5 adolescenţi)

Aspectul logistic al unui turneu este primordial pentru re-uşita şi realizarea obiectivelor fixate. Aceasta presupune organizare şi monitorizare atentă până în ziua turneului. - Înainte de data aleasă pentru eveniment, elaboraţi un

timing al activităţilor ce vor fi desfăşurate (de la planifi-care până la evaluarea finală).

- Organizaţi deplasarea şi întâmpinarea echipelor, cu res-ponsabilii lor, stabiliţi o întâlnire cu o săptămână - două înainte de data turneului, pentru a preciza orarul, acti-vităţile planificate şi rotaţia echipelor.

- Desemnaţi o persoană pentru fiecare echipă (părinte, adult, cadru didactic), responsabilă de monitorizarea grupului şi respectarea principiilor fairplay.

- Stabiliţi ce echipament nonsportiv este necesar pentru buna desfăşurare a turneului: tabelul meciurilor, scris pe o foaie A2, tabelul de marcaj al golurilor, aparataj de sonorizare, pentru crearea unei atmosfere festive (mu-zică) şi pentru comentarii, interviuri etc.

- Stabiliţi forma de recompensare a participanţilor (o medalie pentru fiecare jucător, o cupă pentru fiecare echipă şi un alt obiect, şapcă, tricou sau altceva).

- În funcţie de durata turneului, pregătiţi o gustare, care va trebui prevăzută în cantităţi suficiente pentru toţi copiii. Apă se va prevedea în cantităţi mari. O sticlă poate fi distribuită odată cu gustarea. Trebuie fixat un loc definit drept zona cu răcoritoare, unde vor fi sticle cu apă şi doi responsabili (masă, apă, pahare din plastic,

saci pentru gunoi etc.).

5. Desfăşurare şi rotaţie (sarcini pentru toţi sau pentru 2 adolescenţi)

- În prealabil, întocmiţi un document scris privind desfă-şurarea turneului, pentru utilizarea spaţiului şi pentru desfăşurarea activităţilor cu rotaţiile pentru meciuri. Transmiterea acestor informaţii este necesară, pentru a coordona ansamblul echipelor.

- Stabiliţi un program pentru fiecare echipă, cu indicarea locurilor de joc, precum şi un program al întâlnirilor.

6. Comunicare (sarcini pentru 3 adolescenţi)Succesul unui turneu şi atmosfera desfăşurării lui depind, în mare măsură, de modalitatea în care sunt invitaţi parti-cipanţii.

- Stabiliţi lista participanţilor (şcoli, comunitate), cu crite-riile specifice legate de turneu (vârsta sau grupele de vârstă, numărul de fete în echipă etc.)

- Faceţi invitaţii care să conţină informaţii esenţiale şi trimiteţi-le responsabililor, cadre didactice, directori de centre sau de şcoli.

- Confirmaţi prezenţa participanţilor cu o săptămână înaintea turneului.

- Pentru o mai bună vizualizare a spaţiilor de joc şi cla-rificarea regulilor folosite pentru activităţile sportive, trebuie expuse în sală sau în jurul terenurilor postere sau panouri, care să explice momentele principale ale activităţilor cu reguli fairplay etc.

Total responsabili: cca. 14 adolescenţi.

Exemplu de program pentru opt echipe pe două terenuri

Primul tur.Repartizarea echipelor în două grupuri distincte şi atribuirea unui număr de cod pentru simplificare*

Cod Grupa A Cod Grupa B

1 Comunitatea 1 5 Comunitatea 5

2 Comunitatea 2 6 Comunitatea 6

3 Comunitatea 3 7 Comunitatea 7

4 Comunitatea 4 8 Comunitatea 8

* Acest tablou cuprinde opt echipe a câte cinci persoane. Un tablou similar va fi întocmit şi pentru a doua activitate Mingea la prizonier, care îi include pe ceilalţi 40

participanţi.

Meci Grupa A Grupa BPrimul 1-2 5-6

Al 2-lea 3-4 7-8Al 3-lea 1-3 5-7Al 4-lea 2-4 6-8Al 5-lea 1-4 5-8Al 6-lea 2-3 6-7

A stabili clasamentul pentru fiecare grupLocul 1Locul 2Locul 3Locul 4

184

Al doilea tur

Primele două echipe din fiecare grup joacă astfel:

Locul 1 din grupul A contra Locului 2 din grupul B Câştigătorul joacă contra câştigătorului pentru primul loc.

Locul 2 din grupul A contra Locului 1 din B. Cel care pierde joacă contra celui care pierde pentru locul 3.

Ultimele două echipe din fiecare grup joacă astfel:

Locul 3 din grupul A contra Locului 4 din B. Câştigătorul joacă contra câştigătorului pentru locul 5.

Locul 4 din grupul A contra Locului 3 din B. Cel care pierde joacă contra celui care pierde pentru locul 7.

2. Punerea în practică: în timpul turneului

Fiecare subgrup este responsabil de punerea în aplicare a sarcinii sale. Grupul echipament sportiv, de exemplu, este responsabil de amenajarea terenurilor de fotbal, dar şi de supravegherea concretă.

Toţi împreună trebuie să reflecteze la repartizarea responsa-bilităţilor adolescenţilor, unele dintre acestea adăugându-se în timpul turneului:- 2 persoane pe fiecare teren, pentru a asigura buna

desfăşurare şi coordonarea meciurilor (= 8 persoane dacă sunt 4 activităţi pe 4 terenuri);

- 2 persoane la tabela de marcaj a rezultatelor; - 2 persoane pentru a întâmpina comunităţile şi a dis-

tribui maiourile şi a asigura rotaţiile între terenurile de joc (dacă sunt mai multe activităţi);

- 1-2 persoane pentru zona cu răcoritoare;- 1 persoană pe post de prezentator (dacă este o insta-

laţie audio);- 2 persoane pentru gestionarea recompenselor şi a

gustărilor;- 2 persoane responsabile de colectarea impresiilor par-

ticipanţilor şi a materialelor foto.

Sunt posibile rotaţii între aceste responsabilităţi, pentru a evita monotonia, dar aceasta cere un acord scris şi clar pentru toţi, înaintea zilei turneului, deoarece există riscul confuziilor.

3. Evaluare: după turneu

La câteva zile după turneu, se va face un bilanţ cu întregul grup. Ar fi bine ca discuţia să înceapă cu mărturii despre trăirile emoţionale ale organizatorilor, apreciind dificultăţile şi bucuriile fiecăruia. Această reuniune va examina diferite aspecte organizatorice şi obiective fixate, pentru a scoate în evidenţă bunele practici şi momentele care urmează a fi ameliorate, la o reluare a activităţii.

În final, este important să se tragă concluzii privind organi-zarea unui turneu, pentru ca adolescenţii să-şi fixeze lecţiile învăţate şi să realizeze ce au învăţat.

Se vor exprima mulţumiri organizatorilor şi comunităţilor pentru implicare (cuvânt de mulţumire, incluzând o foto-grafie sau altceva).

Orice altă idee sau mod de acţiune sunt oportune.

185

Supliment 4.9. Joc în aer liber pentru un grup mare. Găini, vulpi, vipere9

DurataDurata: de la 30 min. la 1 oră, în funcţie de timpul disponibil.

EchipamentPentru organizarea acestui joc, se recomandă un teren în exterior, un spaţiu mare, liber sau doar cu câţiva arbori. Fi-ecare echipă îşi trasează câmpul propriu: un cerc de aproxi-mativ 4 metri diametru, marcat cu pietre, conuri sau corzi. Câmpurile sunt dispuse ca vârfurile unui triunghi echilateral, la o distanţă de cca. 80 m, în funcţie de numărul de jucători. Sunt necesare bucăţi de ţesături sau fulare în trei culori dife-rite, pentru a improviza coada păsărilor şi animalelor.

Desfăşurare Se recomandă a organiza acest joc cu copii de peste 8 ani, împărţiţi în trei echipe egale, din 8-20 copii fiecare. Sunt trei echipe de adversari: Găini, Vulpi şi Vipere. Această sche-mă triunghiulară se traduce printr-o situaţie paradoxală, în care fiecare echipă ameninţă o altă echipă, care ameninţă echipa ce o ameninţă pe prima dintre ele. Este important să se observe, cum vor reacţiona jucătorii la aceste relaţii paradoxale.

InstrucţiuniFiecare jucător are o coadă  (un fular sau o bucată de pân-ză) de culoare diferită, pentru fiecare echipă, pe care o prinde la spate, în pantaloni, ca o coadă care atârnă ast-fel, ca să poată fi uşor apucaţi de jucătorii echipei adverse. Acest accesoriu este important, deoarece îi ajută pe copii

să facă repede diferenţa între aceia care au fost prinşi (nu mai au coada) şi aceia care pot fi încă prinşi (încă au coada). De îndată ce cele trei echipe şi-au trasat câmpurile, jucă-torii intră pe teren, în căutarea eventualelor victime: Vulpile caută să prindă Găinile, Găinile încearcă să captureze Vipere-le, iar Viperele încearcă să prindă Vulpile. Când un jucător a făcut un prizonier (prinzându-i coada), acesta îl duce în ta-băra sa, ţinând foarte sus coada (aceasta indică în mod clar imunitatea jucătorului, care îşi duce prizonierul), pe care nu o întoarce jucătorului, decât după ce l-a dus în tabăra sa. Când sunt capturaţi, prizonierii formează un lanţ în care primul jucător are un picior pe linia taberei adverse. Ei pot fi eliberaţi printr-o simplă atingere a unuia dintre coechipi-erii lor (toţi jucătorii lanţului sunt eliberaţi în acelaşi timp). Atunci ei revin în tabăra lor, fără a putea fi prinşi, şi îşi pun din nou coada.

Reguli- Un jucător nu poate lua decât un adversar o dată şi

este de neatins când îl duce în tabăra sa. - În interiorul propriei sale tabere, un jucător este imun. - Niciun jucător nu are dreptul să traverseze tabăra unei

alte echipe.

Aptitudini de dezvoltat- În plan psihosocial. Copiii dezvoltă aptitudini de ajutor

reciproc, cooperare şi afecţiune, indispensabile bunei desfăşurări a jocului, care se bazează, între altele, pe eliberarea de coechipieri. Fairplay-ul şi responsabili-tatea sunt importante, pentru a accepta faptul de a fi fost prins.

- În plan mental. Observarea, concentrarea şi gândirea strategică sunt indispensabile acestui joc paradoxal, care presupune încheierea unor alianţe strategice tem-porare.

- În plan fizic. Viteza de deplasare este importantă, pen-tru a reuşi să scape de urmăritori sau pentru a-şi prin-de adversarii. Agilitatea este necesară mai ales atunci, când terenul este accidentat.

Alegeţi două aptitudini pe care vreţi să le amelioraţi la copii şi transformaţi-le în obiective (comportamente observabile).

SugestiiAcest joc permite participanţilor să experimenteze o structură de joc paradoxală, deoarece relaţiile de capturare (vânătoare) pot antrena relaţii de ajutor reciproc:- Vulpile mănâncă Găinile, dar Vulpile le pot ajuta pe Vipe-

re;- Găinile le ciugulesc pe Vipere, dar Găinile le pot ajuta pe

Vulpi; - Viperele le muşcă pe Vulpi, dar Viperele le pot ajuta pe

Găini.Vine un moment în care jucătorii îşi dau seama că ceva nu merge. Atunci când fac un prizonier, ei îşi dau seama că se lipsesc de un participant, care are puterea de a-i proteja. Astfel, vor încerca să-l menajeze şi jocul ar putea continua la nesfârşit. Este recomandabil, aşadar, să nu se fixeze, chiar de la început, vreo regulă privind sfârşitul jocului. Se lasă, astfel, ca jucătorii înşişi să descopere caracterul ambivalent al acestei situaţii şi să decidă modul de a continua să joace. Uneori, jucătorii decid să încheie jocul într-un anume mo-ment. Un anumit număr de prizonieri (5 sau 6, de exem-plu) este suficient pentru a stabili victoria echipei. Rolul ani-matorului, în acest caz, este să provoace dezbateri în timpul momentelor de feedback ale jocului.

Feedback- Cine a fost făcut prizonier foarte repede? Cum s-a

simţit?- Cine nu a prea ieşit din tabăra sa? De ce? - Cine a reuşit să evite asalturile adversarilor săi? Cum?- Cine a ales să se ascundă şi să observe?- Cum au procedat echipele? - Au predominat acţiunile individuale? - Au fost strategii deosebite? Care anume? - Jucătorii şi-au repartizat exact rolurile? Le-au respectat

în timpul jocului? - Cum s-au organizat echipele, pentru a face prizonieri

sau a-i elibera?

9 Extras şi adaptat de pe site-ul Cel mai bun Tur al Lumii pentru tine: http://www.tmtdm.net/regle-du-jeu-poule-renard-vipere.php

GăINI

VULPIVIPERE

Protecţie indirectă: o alianţă posibilă

Poate fi capturat: trebuie să fugă

Cooperare

186

187

A. Fişe-resurse suplimentare

- Document pdf cu imagini Zoom (modulul 3.1), imagini cu T (modulul 3.5) şi imagini cu mandale (modulul 3.18) http://tdh.ch/fr/documents/

- Document pdf cu alte tehnici creative (modulul 3.18) http://tdh.ch/fr/documents/

B. Psihosocial

Cărţi- BOURRASSA Bruno, SERRE Fernand, ROSS Denis,

Apprendre de son expérience, Presses de l’Université du Québec, 2003

- BOWLBY John, Attachement et perte 1: l’attachement, PUF, France, 2002 / A Secure Base: Clinical Applications of Attachment Therapy, Tavistock/Routledge, 1988

- BOYATZIS Richard, MAC KEE Annie, Les nouveaux défis du leadership, Village Mondial, 2002

- CLAEYS BOUUAERT Michel, Pratique de l’éducation émotionnelle: apprentissage de la relation et de la communication justes, Le Souffle d’Or, 2004, 2008 / Education émotionnelle: guide de l’animateur, Le Souffle d’Or, 2008

- GOLEMAN Daniel, L’intelligence émotionnelle: accepter ses émotions pour développer une intelligence nouvelle, J’ai lu, 2003

- KOHLRIESER George, Négociations sensibles: les techniques de négociations de prise d’otages appliquées au management, Village Mondial, Pearson Education France, 2007

- KUEBLER-ROSS Elisabeth, On Death and Dying, Tavistock, 1970 / On Life after Death, 1991, 2008

- MORTERA & NUNGE, Gérer ses émotions: des réactions indispensables, Jouvence, 1998

- VROOM Victor, Work and motivation, New York, Wiley, 1964

Documente- Association Entr’âge, Répertoire des pratiques

intergénérationnelles en communauté française de Belgique, Bruxelle, 2006

- Associazione Volontari per il Servizio Internazionale (AVSI), ANNAN Jeannie, CASTELLI Lucia, DEVREUX Anne, LOCATELLI Elena, Handbook for Teachers / Training Manual for Teachers, Ouganda, 2003

- AUDETAT M.-Cl., VOIROL Ch., Attitudes dans le conflit, Psynergie, Neuchâtel, 2001

- BANYAI Istvan, Zoom, Pictures Puffin Books, 1998- Direction du Développement et de la Coopération

Suisse (DDC), Instrument de travail thématique: Genre, transformation des conflits et approche psychosociale, 2005

- GINSBURG Kenneth R., MD, MSEd, and the Committee on Communications and the Committee on Psychosocial Aspects of Child and Family Health, The Importance of Play in Promoting Healthy Child Development and Maintaining Strong Parent-Child Bonds, American academic of pediatric, 2006

- HATTON-YEO Alan, WATKINS Celeste, Intergenerational Community Development, A practice guide, the Centre for Intergenerational Practice, The Beth Johnson Foundation, 2004

- JONES & PFIEFFER Ed., Annual Handbook for Group Facilitators, Giving Feedback: An Interpersonal Skill, San Diego, California, 1975

- Mercy Corpse, Teaching life skills through games, Bam, Iran, 2004

- PRIEST, GAST, GILLIS, The Essential Elements of Facilitation, USA, 2000

- Right to Play, Manuel pour formateurs, Thaïlande, 2002

- Save the Children Federation, Inc., DUNCAN Joan Ph.D., ARNSTON Laura Ph.D., MPH, Children in crisis: good practices in evaluating psychosocial programming, 2004

- Save the Children, DURRANT Joan E., Positive Discipline: what is it and how to do it, Suède, 2007

- Terre des hommes, MAINARDI Giuditta, Observation, écoute et communication: prérequis pour une intervention – guide du formateur, Lausanne, 2005

- Terre des hommes, O’CONNELL Ruth, Protection de l’enfant: manuel de formation psychosociale, Lausanne, 2008 - http://tdh.ch/fr/documents/manuel-de-formation-psychosociale-boite-a-outils

- Terre des hommes, BRAY Maria, RAKATOMALALA Sabine, Document de référence psychosocial: travailler avec des enfants et leur environnement, Lausanne, 2010 - http://www.tdh.ch/fr/documents/politique-thematique---psychosocial (există în limba spaniolă)

Site-uri- Leadership: BLANCHARD Ken, The Ken Blanchard

Companies, The Leadership difference, www.kenblanchard.com- Gestion de conflit: Conseil RH pour le secteur

communautaire - http://hrcouncil.ca/info-rh/milieux-de-travail-conflits.cfm

- Formation d’adultes: Institut Universitaire de Formation des Maîtres, http://www.reunion.iufm.fr/dep/listeDep/exposes/motivation2.pdf

- Feedback et Fenêtre de Johari: Pr. Baudon, Directeur du CESH (Centre Européen de Santé Humanitaire), La fenêtre JOHARI, dynamique du groupe,

www.businessballs.com © alan chapman, 2003

188

C. Activităţi distractive, sportive şi creative

Cărţi- BOAL Augusto, Jeux pour acteurs et non-acteurs:

pratique du théâtre de l’opprimé, La Découverte, Paris, 2004

- CUNNINGHAM Bailey, Mandala: Voyage vers le centre, Le Courrier du Livre, 2003

- KLEIN Jean-Pierre, L’art-thérapie, Que sais-je, Presses Universitaires de France, 1997, 2005

- RODRIGUEZ Jean, TROLL Geoffroy, L’art-thérapie, pratiques, techniques et concepts, collection Thesus, Ellebore, Paris, 2006

Documente- Enfants Réfugiés du Monde, Le jeu et la règle ou la règle

du jeu, publication trimestrielle no 35, France, 2002- Enfants Réfugiés du Monde, VALLS P., Lignes directrices

de l’intervention psychosociale auprès des enfants dans les situations extrêmes et de grande précarité, le centre d’animation et le jeu: un dispositif, une pratique, France, 2003

- Enfants Réfugiés du Monde, DAGNINI N., VALLS P., Malle de jeux internationale: restaurer l’activité ludique des enfants en situation de crise, Collection Pratiques, Fondation de France, 2004

- Haute Ecole Fédérale de Sport de Macolin HEFSM (Suisse) & Institut National de la Jeunesse et des Sports INJS (Côte d’Ivoire), Droit au sport: mouvement, jeu et sport avec des enfants et des adolescents défavorisés, Office fédéral du sport OFSPO, 2007

- Office Fédéral du Sport, Jeux de coopération, Un pour tous - tous pour un! La revue d’éducation physique et de sport, Mobile Cahier pratique, Macolin, 2001

- RENTSCH Bernard, HOTZ Arturo, Jeunesse & Sport, Manuel clé, Office fédéral du sport, 2000

- Terre des hommes, MEUWLY Michèle, HEINIGER Jean-Pierre, Rire, courir, bouger pour mieux grandir ensemble: jeux à but psychosocial, Lausanne, 2007, http://tdh.ch/fr/documents/rire-courir-bouger-pour-mieux-grandir-ensemble-jeux-a-but-psychosocial

Site-uri- APTEL Frédéric, L’enfant: croissance et développement

physique, 2005, http://www.staps.uhp-nancy.fr/revuestaps2/aptel_enfant_croissance&dpmnt.pdf

- PARLEBAS Pierre, Jeu sportif, rêve et fantaisie, Revue Esprit, n° 446, mai 1975, http://xxi.ac-reims.fr/ec-jmoulin-chaumont/articles.php?lng=fr&pg=292

- LAVEGA BURGUES Pere, Rencontre internationale sur les jeux. Héritage, transmission et diffusion des jeux traditionnels, Histoire et prospective, Nantes du 3 au 5 octobre 2002, http://www.jugaje.com/fr/textes/texte_5.php

- Graines de Paix, 2006, www.grainEs-de-paix.org

D. Alte materiale de formare în domeniul Protecţiei/Psihosocialului

- Act alliance (Action by Churches Together), Manuel de formation, Soutien psychosocial communautaire, 2011, http://www.actalliance.org/resources/policies-and guidelines/psychosocial/SPC_manuel_de_formation.pdf/view

- ARC (Action for the Rights of the Child), A capacity building tool for child protection in and after emergencies, 2010, http://www.savethechildren.net/arc/using/guide.html,

- IASC (Inter-Agency Standing Committee), Introduction to Child Protection in Emergencies, an Interagency Modular Training Package (training and resource CD), 2006, http://resourcecentre.savethechildren.se/content/library/documents/introduction-child-protection-emergencies-interagency-modular-training-pac

- Terre des hommes, Tisser Regard et Pratique, Brésil, 2009 (există în limba portugheză)

- War child, I Deal, Modules, information and training for life skills facilitators, 2009, www.warchildlearning.org

- Mental Health and Psychosocial Network, http://mhpss.net (cu numeroase resurse pentru fiecare tematică şi o rubrică ce se referă la «formare»)

IMPRESSUM

Ideea originală şi conceptul: Jean-Pierre Heiniger, Michèle MeuwlyTextul: Michèle MeuwlyResponsabil pentru publicare: Michèle MeuwlyGrupul de lucru: Maria Bray, Audrey Bollier, Gaël Ren-nesson, Sabine Rakotomalala, Jean-Pierre HeinigerConcepţia grafică şi imaginile: Pascal FesslerTraducere: Neli Şerban, Mariana Sîrbu, Lucia Ştirbu Redactor principal: Sofia BolduratuRedactare: Elena Petric, Mihai EnacheFotografiile: Fotografiile publicate sunt lucrările foto-grafilor profesionali care au activat în cadrul Terre des hommes în mod benevol: J.-L. Marchina, J.-M. Jolidon, A. Spalaïkovitch şi Colbert. În manual sunt publicate şi lucrările fotografilor amatori. Mulţumim tuturor!Imprimare: Colormania SRL

© 2011 Terre des hommes – ajutor copiilorToate drepturile rezervate. Reproducerea, utilizarea, parţială sau completă, este autorizată cu condiţia indicării sursei.

TDH SIEGE CENTRALAvenue de Montchoisi 15, 1006 Lausanne, SuisseTel. + 41 58 611 06 66 / Fax. +41 58 611 06 77www.tdh.ch