TERAPIACOGNITIVĂ

INTRODUCERE

Terapia cognitivă se constituie din acţiuni şi programe compensatorii, care facilitează înţelegerea lucrurilor, fenomenelor, oamenilor, situaţiilor în dimensiunea lor instrumental-integratoare.

Terapia cognitivă = proces complex de echilibrare mintală, prin organizarea specifică a cunoaşterii la copiii cu CES, al căror comportament cognitiv se caracterizează printr-un fenomen general de perturbare a organizării cunoaşterii.

Terapia cognitivă:

terapia cognitivă de tip A – consolidarea, sistematizarea, completarea, într-o manieră deosebită de cea a procesului de predare-învăţare, a faptelor, informaţiilor, abilităţilor, competenţelor, deprinderilor, precum şi un mod diferit de organizare a activităţilor de cunoaştere.

terapia cognitivă de tip B - activităţile şi programele care organizează procesul de cunoaştere, cu nuanţări pentru diferitele procese psihice.

Structura modulului de terapie cognitivă este constituită dintr-o serie de submodule, care au dat naştere la elaborarea unor programe terapeutice folosite cu mare frecvenţă în practica educaţiei speciale:

• Programul de stimulare perceptiv-motrică al americancei Marianne Frostig;

• Programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice al lui Jean Piaget sau Mary Baratta Lorton;

• Programul complex de exerciţii perceptive şi senzorio-motorii al lui Jacques Dubosson.

Primul submodul (terapia cognitivă de tip A) – activităţi de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informaţiilor, abilităţilor, deprinderilor, precum şi programelor de intervenţie educaţională personalizate.

Al doilea submodul – cunoaşterea senzorială cu cele cinci domenii: sensibilitatea cutanată, vizuală, gustativă, olfactivă, auditivă.

Al treilea submodul – cunoaşterea perceptivă cu cele cinci arii destinate formării abilităţilor vizual-perceptive, şi anume: coordonarea vizuo-motorie, percepţia formă-fond, constanta percepţiei, poziţia în spaţiu şi relaţiile spaţiale.

Al patrulea submodul – exerciţii, activităţi care participă la formarea şi dezvoltarea conceptelor fundamentale de natură logico-matematică.

Al cincilea submodul – exerciţii perceptive şi senzorio-motorii ce participă la formarea şi dezvoltarea proceselor psihice (atenţia, reprezentarea, imaginaţia, memoria, gândirea).

Aplicarea în mod creator a programelor de terapie educaţională complexă şi integrată:• Programarea activităţii în funcţie de caracterul

terapeutic al educaţiei;• Evaluarea;• Elaborarea de programe de intervenţie educaţional-

terapeutică personalizate;• Utilizarea unor structuri de activitate integrată.

SCHEMA – CADRU A PRIMULUI PROIECT

PROGRAM DE INTERVENŢIE EDUCAŢIONAL-TERAPUETICĂ PERSONALIZAT

CUNOAŞTEREA SENZORIALĂ

Educaţia senzorială este permanentă.

Forma exerciţiilor senzoriale variază în funcţie de nivelul la care se află copilul într-un anumit moment, într-un domeniu al cunoaşterii.

Există trei niveluri de intervenţie:

• Nivelul 1 – copiii aflaţi într-un stadiu de percepere sincretic, global, de acumulare a unor amănunte neasociate între ele.

• Nivelul 2 – copiii sunt apţi de educaţie senzorială, inclusiv la nivel metodic.

• Nivelul 3 – cunoaşterea senzorială poate lua forma unor activităţi organizate metodic, având un scop în sine; permite copiilor observări, analize, sinteze la nivelul tuturor analizatorilor.

OBIECTIVE ALE ACTIVITĂŢII DE CUNOAŞTERE SENZORIALĂ

CARACTERISTICI ALE ACTIVITĂŢII DE CUNOAŞTERE SENZORIALĂ

Forma exerciţiului senzorial este, în general, individuală.

Experienţa senzorială este întotdeauna personală.

Copilul trebuie să devină un agent activ în timpul desfăşurării exerciţiului.

Exerciţiul senzorial trebuie să se desfăşoare zilnic; durata trebuie să fie 10-20-30 de minute.

Ritmul nu trebuie să fie prea rapid.

STRUCTURI DE ACTIVITĂŢI PRIVIND CUNOAŞTEREA

SENZORIALĂ

SENSIBILITATEA TACTILĂ

Obiective:• Exersarea gesturilor fundamentale în situaţii cât mai variate;• Stimularea capacităţii tactile;• Integrarea senzorialităţii cutanate în domeniul cognitiv.

Educaţia senzorială în domeniul tactil cuprinde:• Educarea reactivităţii şi sensibilităţii la nivelul pielii;• Organizarea gestului, în sensul simplificării acestuia, atât cât

este nevoie printr-o exersare specială.

OBIECTIVE FINALE ALE EDUCAŢIEI SENZORIALE ÎN DOMENIUL TACTIL Identificarea unor materiale diverse ca hârtie, ţesături, carton, lemn, plastic,

metal etc.;

Identificarea de forme geometrice;

Identificarea consistenţei materialelor: lichide, solide, obiecte tari/moi, netede/rigide;

Identificarea rezistenţei materialelor: fragile-solide;

Identificarea greutăţii obiectelor: grele-uşoare;

Identificarea temperaturii: obiecte reci, îngheţate, călduţe, calde.

Activităţi pentru cunoaşterea temperaturii – “Baia jucăriilor”

Activităţi pentru cunoaşterea diverselor proprietăţi ale materialelor – “Magazinul anotimpurilor”

Activităţi pentru cunoaşterea noţiunilor de neted şi zgrunţuros – “Spune cum este”

SENSIBILITATEA VIZUALĂ

Domenii:• Culori;• Dimensiuni;• Poziţii-direcţii;• Forme plane;• Volum;• Calităţile luminii.

Obiective:stimularea capacităţii senzoriale vizuale;dezvoltarea capacităţii senzoriale vizuale;exersarea unor parametrii ai capacităţii vizuale ca: direcţie,

structurare, acuitate;exersarea unor activităţi de discriminare a culorilor, formelor,

mărimilor etc.;remedierea dificultăţilor de percepţie vizuală;asigurarea controlului asupra nivelului de învăţare senzorială.

SENSIBILITATEA GUSTATIVĂ

Domenii:

Gustul dulce;

Gustul amar;

Gustul sărat;

Gustul acru.

Obiective:• Stimularea sensibilităţii gustative;• Formarea capacităţilor de discriminare gustativă;• Formarea capacităţilor de identificare între diferite

gusturi;• Formarea capacităţilor de recunoaştere a specificităţii

gustului;• Formarea noţiunilor adecvate gustului.

•Activitate – “Spune ce gust au”

SENSIBILITATEA OLFACTIVĂ

Domenii:• Mirosul familiar de pâine proaspătă, cozonac, zahăr

ars etc.;• Mirosul de lichide (vin, oţet, cerneală, ceai de mentă);• Mirosuri caracteristice de fum, de foc, de flori;• Mirosuri de parfumuri de violete, de crin, de trandafir.

Obiective:• Stimularea sensibilităţii olfactive;• Formarea capacităţii de discriminare olfactivă;• Formarea capacităţii de identificare a diferitelor

mirosuri;• Remedierea dificultăţilor de percepţie olfactivă;• Exersarea unor activităţi de percepţie olfactivă;• Formarea noţiunilor adecvate mirosului.

•Activităţi pentru recunoaşterea mirosurilor – “A ce miroase ?”

SENSIBILITATEA AUDITIVĂ

Domenii:

• Muzică nespecifică;

• Muzică specifică: vocală, instrumentală;

• Euritmia.

Obiective:• Să distingă zgomote diverse, voci, strigăte, sunete

produse de diverse instrumente muzicale (cunoaşterea timbrului);

• Să perceapă o melodie interpretată vocal, o melodie interpretată la un instrument muzical, sunete grave, sunete înalte;

• Să recunoască de unde provin anuminte sunete, deosebirea de ritm, durate sunetelor, durata pauzelor;

• Să reacţioneze la ordine muzicale.

Activităţi pentru studierea timbrului Activităţi pentru studierea intensităţii sunetelor Activităţi pentru studiul variaţiei intensităţii în

funcţie de distanţă – “De unde vine sunetul ?”

CORELAŢIA DINTRE SENSIBILITATEA VIZUALĂ ŞI TACTILĂ

Noţiunile de plin – gol Noţiunile de greu, uşor, mai greu, mai puţin

greu Corespondenţă volum – greutate Activităţi pentru însuşirea mărimii

FORMAREA ABILITĂŢILOR VIZUAL-PERCEPTIVECoordonarea vizual-motoriecapacitatea de a coordona vizualul cu mişcările corpului sau a unei părţi a corpului;

capacitate implicată în percepţia spaţiilor, care fără o coordonare vizual-motorie nu ar fi posibilă.

Un copil cu o coordonare vizual-motorie slabă va avea dificultăţi de adaptare la cerinţele mediului, dificultăţi la învăţare, dar şi în ceea ce priveşte relaţia sa cu adulţii sau cu ceilalţi copii.

Rezultatele disfuncţiilor vizual-motorii

Recuperarea

• Trebuie iniţiată în familie şi continuată în grădiniţă şi şcoală.

• Cuprinde exerciţii pentru fiecare grup de muşchi, precedate de exerciţii de mişcare ale ochilor, de dezvoltare a echilibrului şi de percepţie corectă a imaginii, de formare a schemei corporale.

TIPURI DE EXERCIŢII:

Progresia - stânga-dreapta; Stimularea vederii periferice; Focalizarea ochilor cu mişcarea capului; Focalizarea ochilor fără mişcarea capului; Exerciţii de coordonare motrică generală; Exerciţii de coordonare a motricităţii fine.

PERCEPŢIA OBIECT - FUNDAL

• Un lucru nu poate fi perceput decât în relaţie cu fundalul său.

• Consecinţe ale incapacităţilor

• Un copil cu slabă discriminare obiect-fundal este neatent şi dezorganizat, datorită faptului că atenţia sa tinde să sară la orice stimul intrus - ceva ce se mişcă, ceva puternic colorat etc.

• Recuperarea

• Duce la îmbunătăţirea capacităţii de distribuire a atenţiei, de concentrare asupra stimulilor importanţi şi ignorarea celor neimportanţi, duce la un comportament mai organizat.

PERCEPŢIA POZIŢIEI ÎN SPAŢIU

Copilul percepe distanţa şi direcţia obiectelor în legătură cu poziţia propriului corp şi din această capacitate primară ei învaţă să perceapă poziţia unui obiect în relaţie cu altul.

Recuperarea: Exerciţii pentru formarea imaginii corporale; Exerciţii pentru conceptul corporal; Exerciţii pentru schema corporală.

PERCEPŢIA RELAŢIILOR SPAŢIALE

• Capacitatea de a percepe poziţia a două sau mai multe obiecte în relaţie cu tine însuţi şi relaţia dintre ele.

Implicaţii metodice privind percepţia vizuală:Memorarea figurilor simple; Memorarea figurilor complexe;Memorarea formelor de litere;Memorarea secvenţelor vizuale;Memorarea secvenţelor auditive;Implicaţii metodice în actul matematic, lexic şi în actul ortografic.

FIŞE DE LUCRU STRUCTURATE DUPĂ PROGRAMUL FROSTIG

5 arii: Coordonarea vizual-motorie; Percepţia formă-fond; Constanta formei; Poziţia în spaţiu; Relaţii spaţiale.

ÎNVĂŢAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALEPROGRAMUL MARY BARRATA-LORTON

I. Activitatea copilului - sarcini acţionale şi modul de lucru.

II. Introducerea în activitate - sugestii de captare a interesului de motivare a copilului.

III. Idei pentru discursul direcţional - posibile intervenţii ale educatorului, care să stimuleze constructivismul copilului, fie atunci când acesta pare să intre în impas, fie pentru stimularea continuării acelei activităţi, în sensul dorit de educator.

IV. Materiale - detalierea a tot ceea ce este necesar activităţii propuse.

STRUCTURI DE ACTIVITĂŢI PENTRU FORMAREA CONCEPTELOR

Grupări; Asociaţii; Corespondenţa unu la unu; Ordinea numerică; Relaţii; Percepţie; Sunete şi litere; Sortare.

FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROCESELOR-ACTIVITĂŢILOR PSIHICE PRIN EXERCIŢII SENZORIO-MOTORII ŞI PERCEPTIVE

Procesul de formare a abilităţilor implicate în învăţarea actului lexic, grafic, de calcul, de cunoaştere în general îşi găseşte originea în activitatea senzorio-motorie înţelegând prin aceasta că acest proces comportă o latură perceptivă şi una motorie.

Abilitatea copilului deficient sau cu cerinţe educative speciale trebuie să pornească de la un palier fundamental - motricitatea pentru a putea ajunge progresiv la palierele superioare - limbajul, gândirea, afectivitatea.

Colecţia de exerciţii senzorio-motorii şi perceptive este inspirată din programul lui Jacques Dubosson şi are menirea să fixeze atenţia, să dezvolte observaţia, să antreneze memoria şi raţionamentul copilului.

EXERCIŢII DE ATENŢIE CENTRATE ÎN CÂMP PERCEPTIV PE DATE VIZUALE

Scop: cunoaşterea nuanţelor de culori

Cuburile colorate

Scop: Formarea capacităţii de reacţie rapidă

Obiecte multicolore

Scop: exerciţii de sinteză pentru educaţia perceptivă

Copierea - de semne (forme)

Scop: antrenarea coordonării vizuo-grafice

- desenelor

- formelor geometrice

Cotare

două drepte paralele mai mult sau mai

puţin egale, unghiuri corecte – 2 p

două laturi mai lungi decât celelalte două-3 p

Incastrele

Scop: indentificarea, denumirea şi manipularea formelor

Localizarea zgomotelor

Scop: dezvoltarea atenţiei auditive

Material: ceas deşteptător, jucării care produc diferite sunete

EXERCIŢII PERCEPTIVE ŞI SENZORIO MOTORII PENTRU ATENŢIE PE DATE VERBALE

Rima

Scop: dezvoltarea atenţiei auditive

Instrucţiuni: se pronunţă un cuvânt, copiii sunt puşi să spună alte cuvinte care se termină cu aceeaşi silabă

Obiecte lovite

Scop: recunoaşterea materiei percutate de o lovitură

(recunoaşte în ce s-a lovit: lemn, metal, sticlă etc.)

Zgomote familiare

Scop: recunoaşterea zgomotelor caracterictice (ex: ciocănitul a două pahare, turnatul apei într-o căldare goală, mototolirea unei hârtii, ascuţirea unui cuţit etc.)

EXERCIŢII PERCEPTIVE ŞI SENZORIO MOTORII PENTRU ATENŢIE PE DATE TACTILE

Colierul

Scop: dezvoltarea atenţiei vizuale şi agilitatea digitală

Transvazare

Scop: pentru abilitatea manuală

Instrucţiuni: să pună mărgelele cât mai repede în cutie

EXERCIŢII PERCEPTIVE ŞI SENZORIO MOTORII PENTRU MEMORIE

StereognozieScop: indentificarea obiectelor prin pipăit /

recunoaşterea volumului prin palpare.Materiale: cifre / litere în relief, obiecte confecţionate

din eşantioane de stofă, săculeţi cu diferite flacoane / bile / etc.

Literele dictateScop: dezvoltarea atenţiei vizuale pe date simbolice.

Recunoaşterea numerelor

Scop: memorarea vizuală a datelor simbolice

Vocea şoptită

Scop: memorarea auditivă

Instrucţiuni: se prezintă cuvinte cu voce şoptită, copiii le scriu după o pauză de 5 secunde.

EXERCIŢII PENTRU MEMORIA VIZUO-GRAFICĂ

Jocul Kim

Scop: dezvoltarea diferitelor structuri ale memoriei.

Martorii

Scop: dezvoltarea memoriei vizuale spaţiale.

Tunelul

Scop: dezvoltarea memoriei vizuale, plecând de la datele percepute într-o anumită ordine.

EXERCIŢII PERCEPTIVE ŞI SENZORIO-MOTORII PENTRU REPREZENTAREA MENTALĂ

ClasăriScop: dezvoltarea capacităţii de clasare, după criterii date.

Asociaţii verbaleScop: consolidarea raporturilor logice.Ex: gust: amar - migdală Dulce – zahăr - miere Forma: rotund – minge - lună pătrat – batistă - geam Culoare: albastru ca cerul

Antonime:Scop: realizarea automatizării rapoartelor logiceSlab - gras / cuminte - obraznic / rapid - încet