1

Capitolul 2

Formarea viitorilor asistenţi sociali pentru activitatea de consiliere

Daniela-Tatiana Şoitu

Care sunt competentele de consiliere solicitate unui asistent social Căutarea

răspunsurilor devine un proces interactiv dificil dacă icircncepem prin a şti ce are de făcut un

asistent social ce are de făcut icircn acord cu legea icircn vigoare cu privire la statutul profesiei Ce face

de fapt Ce face icircn acord cu responsabilităţile subliniate de organismul de recunoaştere avizare

şi autorizare profesională Ce face icircn acord cu viziunile organizaţiilor internaţionale şi mondiale

Ne vom permite să analizăm şi satilde prezentăm puncte de vedere cu privire la aceste aspecte

pornind de la perspective ale unor organisme internaţionale precum Federaţia Internaţională a

Asistentilor Sociali (IFSW) După o definiţie acceptată timp de mai bine de zece ani a fost

lansată provocarea revizuirii acesteia La Congresul Mondial bdquoSocial Work Social

Developmentrdquo susţinut la Stockholm icircntre 8 şi 12 iulie 2012 grupul desemnat de IFSW pentru

redactarea unei noi definiţii a prezentat spre adoptare următoarea variantă

bdquoProfesia de asistent social este determinată contextual promovează transformarea

socială precum şi stabilitatea socială armonia coeziunea socială abilitareaemanciparea şi

eliberarea oamenilor Principiile-ghid ale asistenţei sociale sunt cele de respectare a demnităţii

umane şi de a nu face rău alături de alte principii precum dreptatea socială respectul pentru

drepturile omului şi ale grupurilorcolectivităţilor responsabilitatea colectivă paiticiparea

dezvoltarea durabilă interdependenţa şi respectul pentru diversitate Utilizacircnd teorii dintr-o

paletă amplă a ştiinţelor sociale practici şi strategii socio-psiho-educaţionale precum şi

cunoştinţe indigene asistenţa socială angajează oameni şi structuri pentru a aborda provocările

vieţii şi pentru a spori bunăstareardquo (Nicolai Paulsen copreşedinte IFSW Social Work Definition

Project 3 iulie 2012)

Definiţia anterioară o apreciam ca fiind incompletă icircn dezacord cu icircntreaga paletă de

activităţi şi responsabilităţi ale asistentului social Noua propunere include specificatilderi ale

2

asistenţilor sociali din America de Sud Africa Asia distanţacircndu-se de modelele culturale

bdquovesticerdquo şi lăsacircnd deschisă posibilitatea evidentierii particularităţilor naţionale Icircn definiţia

anterioară adoptată icircn anul 2000 de IFSW se precizau două perspective de lucru -

comportamentalatilde şi sistemică - icircn vreme ce aria de responsabilităţi şi opţiuni este mult mai

amplă

Profesia de asistent social promovează schimbarea socială rezolvarea problemelor icircn

relaţiile umane abilitarea şi eliberarea oamenilor pentru a le spori bunăstarea Utilizacircnd teorii ale

comportamentului uman şi ale sistemelor sociale asistenţa socială intervine icircn punctele icircn care

oamenii interacţionează cu mediul lor Principiile drepturilor omului şi justiţiei sociale sunt

fundamentale pentru activitatea socială (IF SW Definition of social work adoptată de IFSW

General Meeting Montreal Canada iulie 2000) O parte a accentelor din noua definiţie se

regăsesc explicit icircn detalii cu privire la valori şi practici Menţionăm aici aspecte cu privire la

scop ţinte tipun de situaţii de beneficiari de intervenţii

bdquoAsistenţa socială se adresează barierelor inechităţilor şi rredreptăţilor care există ĭn

societate Asistenţa socială răspunde situaţiilor de urgenţă şi de criză precum şi problemelor

personale şi sociale de zi cu zi Asistenţa socială utilizează o varietate de abilităţi tehnici şi

activităţi icircn concordanţă cu modalitatea holistică de focalizare pe persoane şi mediul acestora

Intervenţiile icircn asistenţa socială variază de la cea psihosocială primară icircn lucrul cu o persoană

pacircnă la implicarea in politici planificare şi dezvoltare socială Acestea includ consilierea

asistenţa socială clinică munca icircn grup asistenţa socială pedagogică tratamentul şi terapia de

familie precum şi eforturile de a ajuta oamenii să obţină resurse şi servicii icircn comunitate

Intervenţiile mai includ abilităţi de administrare a unei agenţii de organizare a comunităţii şi

implicarea icircn acţiunea socială şi politică cu impact asupra politicii sociale şi dezvoltării

economice Focalizarea holistică a asistenţei sociale este universală dar priorităţile practicii vor

varia de la ţară la ţară şi de la o perioadă la alta icircn funcţie de condiţiile culturale istorice şi

socioeconomicerdquo (IFSW Definition of social work Practice adoptată de IFSW General

Meeting Montreacuteal Canada iulie 2000)

Continuacircnd consilierea poate fi privită ca o modalitate structurată de intervenţie icircn

asistenţa socială dar şi ca un cumul de abilităţi tehnici şi activităţi pe care asistentulasistenta

socială le valorizează icircn practică Detaliem icircn Continuare douatilde dimensiuni prezente oarecum şi

3

icircn definiţia anterioară dar mai ales icircn cea nou-propusă procesul de empowerment - atacirct pentru

asistenţii sociali icircn formare cacirct şi pentru beneficiarii-clienţi cu care vor lucra - şi o pledoarie

pentru respectarea demnităţii umane prin adoptarea toleranţei

21 Provocări pentru asistentul social

Strategiile de sprijinire a beneficiarilor de servicii sociale pot presupune acordarea

sfaturilor oferirea de informaţii acţiunea directă sprijinirea icircn procesul de icircnvăţare schimbarea

sistemului şi consilierea (I-Iopson Scally 1985 Şoitu 2011) Oricare dintre formele de sprijin

menţionate necesită bune abilităţi de interrelaţionare dar şi o preocupare constantă pentru

dezvoltarea asistentului social (Seden 1999) Apoi fiecare persoană care icircncearcă să-i ajute pe

alţii trebuie să aibă un anumit model Vor fi scopuri- oarecum vagi mergacircnd de la a ajuta o

persoană să se simtă mai bine pacircnatilde la a ajuta o persoană să icircşi rezolve independent problemele

Este esenţial pentru asistentii sociali să devină mai conştienţi de rutele axiologice ale

comportamentului lor şi de bazele ideologice ale suportului oferit

Icircn cadrul unui complex program de formare pentru persoanele care acordă ajutor Hopson

şi Scally (1985) fac o sinteză a modelelor de ajutorare dezvoltate de specialiştii icircn domeniu

Rogers (1951) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi Berenson (1976) Loughary şi Ripley

(1979) Alte sinteze realizate ulterior (Smaby şi Maddux 2011) evidenţiază accente anterioare -

asupra dezvoltării persoanei ca icircntreg (Rogers 1951) asupra teoriei dezvoltării resurselor umane

(Truax Carkhuff 1967) modelului Recall cu privire la procesul interpersonal (Kagan 1976) şi

procesului microconsilierii sau al abilităţilor utilizate in consiliere (Ivey 1968) - dar dezvoltă şi

un sistem nou de formare Skiacutelled Counseling Training Model bazat pe cele anterioare icircnsă mai

structurat Icircn opinia lui Truax şi Carkhuff (1967) există trei stadii prin care dienţii sunt ajutaţi să

exploreze să icircnţeleagă şi să acţioneze Carkhuff a definit abilităţile necesare celui care ajută icircn

fiecare stadiu al procesului şi a dezvoltat de asemenea un sistem pentru selectarea şi trainingul

acestora Deoarece abilităţile pe care le consideră necesare unei persoane care acordă sprijin

sunt icircn fond acelea necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă eficientă el a sugerat că cea

mai bună cale de a-i ajuta pe ceilalţi este de a le preda icircn mod direct şi sistematic abilităţile de

viaţă muncă icircnvăţare şi creare a interrelaţiilor El a statuat clar că bdquosarcina esenţială ĭ11

ajutorare este de a traversa prăpastia dintre nivelul celui care ajută şi nivelul celui ajutatrdquo

(Carkhuff Berenson 1976)

4

Pentru Carkhuff ajutorarea este egală cu icircnvăţarea dar aceasta presupune să-i icircnveţi pe

oameni cum satilde-şi asigure abilităţile necesare pentru a-şi controla şi gestiona mai bine

propria viaţă Un bdquoajutor de calitaterdquo poate fi afectat de abordări contraproductive

precum cele identificate de Loughary şi Ripley (1979)

- tipul bdquoCrezi că tu ai o problemă Lasă-mă să-ţi povestesc despre problema meardquo

- tipul bdquoLasă-mă să-ţi spun ce ai de fatildecutrdquo

- tipul bdquoIcircnţeleg pentru că m-am confruntat şi eu o dată cu aceeaşi problemărdquo

- tipul bdquoIcircmi asum responsabilitatea şi mă voi ocupa de astardquo

Carkhuff şi Berenson (1976) consideră catilde singurul loc potrivit pentru o persoană cu o

astfel de atitudine directivă este icircn intervenţia icircn situaţii de criză (oricum chiar şi această

intervenţie va trebui completată de o consiliere suplimentară dacatilde persoana icircn nevoie vrea să

evite astfel de crize) Rogers (1958) a emis ipoteze perfect testabile pentru ceea ce icircnseamnatilde

ajutorul efectiv El spunea că cei care ajută trebuie să fie deschişi şi astfel vor fi capabili să

demonstreze a) o atitudine pozitivă necondiţionată acceptacircndu-şi clienţii indiferent de ceea ce

sunt spun sau fac b) congruenţatilde icircn sensul că asistentul social ar trebui să-şi folosească propriile

sentimente emoţii comportamente verbale şi nonverbale să fie consecvent şi să manifeste

deschidere faţă de client c) autenticitate asistentul social nu trebuie să se dedubleze atunci cacircnd

acordă sprijin unui client ci este de dorit să fie onest sincer fără comportamente de faţadatilde să

manifeste empatie lăsacircnd clientul să icircnţeleagă că el specialistul este capabil să icircnţeleagă lumea

clientului aşa cum o vede acesta

Provocarea pentru asistentul socialasistenta socială constă icircn faptul că aceste calităţi se

impun nu doar pentru el ci trebuie transmise clientului care trebuie să le experimenteze Truax

şi Carkhuff (1967) au testat aceste ipoteze şi au găsit un suport empiric considerabil pentru ceea

ce au identificat icircn declaraţiile clienţilor ca fiind bdquocondiţii core-facilitativerdquo ale unei relaţii de

sprijin efectiv - empatia respectul atitudinea pozitivă autenticitatea şi concreteţea Spre

deosebire de Rogers care susţinea că aceste calităţi sunt necesare dar şi suficiente ei au pretins

că sunt doar necesare Carkhuff a icircncercat să demonstreze (Carkliuff Berenson 1976) că ele nu

sunt icircn mod clar suficiente şi că cel care ajută are nevoie de abilităţi pentru a icircnvăţa clienţii mai

5

multe moduri de viaţă şi de dobacircndire a unor deprinderi Alt lucru important identificat de Truax

şi Carkhuff a fost acela că persoanele ce acordă ajutor respectiv asistenţii sociali dar care nu

posedă aceste calităţi sunt nu doar ineficiente dar pot bdquoajutardquo clienţii să ajungă ĭntr-o situaţie mai

rea decacirct la icircnceputul relaţiei de ajutorare Modelul propus de Loughary şi Ripley (1979) a

contribuit la demistificarea procesului de consiliere propunacircnd cacircteva etape uşor de

icircnvăţat de cei care le parcurg lucrarea

a) comportamentul de asistare

b) identificarea de instrumente de ajutorare icircn informaţii idei şi priceperiabilitatildeţi

c) identificarea şi formularea problemei - sub forma lucrurilor care nu sunt aşa cum ar

dori clientul să fie

d) conturarea de rezultate - clientul ajungacircnd să constate că lucrurile s- au schimbat şi

sunt icircn mare măsură aşa cum le-a dorit Rezultatele pozitive pot consta ĭntr-o schimbare

la nivelul sentimentelor icircn dezvoltarea de noi cadre de icircnţelegere a situaţiilor persoanelor

icircn eficientizarea procesului de luare şi implementare a deciziilor

e) strategiile de ajutorare - sub forma planurilor de utilizare a instrumentelor şi a

transformării problemei icircn rezultatele dorite

Icircn asistenţa socială consilierea presupune standarde etice responsabilitate experienţă

implicare ştiinţifică deschidere şi respect faţă de alţii educaţie icircn spiritul demnităţii Regăsim

consilierea sub forma ascultatilderii empatice reprezentacircnd icircn cea mai mare parte nucleul abordării

clasice sau centrate pe client Un exemplu clar icircn acest sens ĭl constituie sprijinul acordat unei

persoane care a suferit o pierdere care se află intr-o situaţie de doliu cel acordat icircn spitalele de

urgenţă ori icircn situaţii de dezastru Consilierea apare şi ca element de suport icircn luarea deciziilor -

asistentul social acordacircnd sprijin pentru clarificarea problemelor şi pentru luarea unei decizii

pentru un aspect important al vieţii părăsirea sau rămacircnerea la domiciliu a persoanelor icircn vacircrstă

căutarea părinţilor naturali de o persoană adoptată decizia unei tinere mame de a păstra sau nu

copilul Icircn calitate de componentă a terapiei familiale consilierea a reprezentat un punct de

sprijin icircn efortul asistentilor sociali de a determina familiile să ĭmpărtăşească unele dintre

tensiunile maritale şi de a comunica ĭntr-o manieră pozitivă Icircnsăşi discutarea tensiunilor şi a

6

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

Capitolul 2

Formarea viitorilor asistenţi sociali pentru activitatea de consiliere

Daniela-Tatiana Şoitu

Care sunt competentele de consiliere solicitate unui asistent social Căutarea

răspunsurilor devine un proces interactiv dificil dacă icircncepem prin a şti ce are de făcut un

asistent social ce are de făcut icircn acord cu legea icircn vigoare cu privire la statutul profesiei Ce face

de fapt Ce face icircn acord cu responsabilităţile subliniate de organismul de recunoaştere avizare

şi autorizare profesională Ce face icircn acord cu viziunile organizaţiilor internaţionale şi mondiale

Ne vom permite să analizăm şi satilde prezentăm puncte de vedere cu privire la aceste aspecte

pornind de la perspective ale unor organisme internaţionale precum Federaţia Internaţională a

Asistentilor Sociali (IFSW) După o definiţie acceptată timp de mai bine de zece ani a fost

lansată provocarea revizuirii acesteia La Congresul Mondial bdquoSocial Work Social

Developmentrdquo susţinut la Stockholm icircntre 8 şi 12 iulie 2012 grupul desemnat de IFSW pentru

redactarea unei noi definiţii a prezentat spre adoptare următoarea variantă

bdquoProfesia de asistent social este determinată contextual promovează transformarea

socială precum şi stabilitatea socială armonia coeziunea socială abilitareaemanciparea şi

eliberarea oamenilor Principiile-ghid ale asistenţei sociale sunt cele de respectare a demnităţii

umane şi de a nu face rău alături de alte principii precum dreptatea socială respectul pentru

drepturile omului şi ale grupurilorcolectivităţilor responsabilitatea colectivă paiticiparea

dezvoltarea durabilă interdependenţa şi respectul pentru diversitate Utilizacircnd teorii dintr-o

paletă amplă a ştiinţelor sociale practici şi strategii socio-psiho-educaţionale precum şi

cunoştinţe indigene asistenţa socială angajează oameni şi structuri pentru a aborda provocările

vieţii şi pentru a spori bunăstareardquo (Nicolai Paulsen copreşedinte IFSW Social Work Definition

Project 3 iulie 2012)

Definiţia anterioară o apreciam ca fiind incompletă icircn dezacord cu icircntreaga paletă de

activităţi şi responsabilităţi ale asistentului social Noua propunere include specificatilderi ale

2

asistenţilor sociali din America de Sud Africa Asia distanţacircndu-se de modelele culturale

bdquovesticerdquo şi lăsacircnd deschisă posibilitatea evidentierii particularităţilor naţionale Icircn definiţia

anterioară adoptată icircn anul 2000 de IFSW se precizau două perspective de lucru -

comportamentalatilde şi sistemică - icircn vreme ce aria de responsabilităţi şi opţiuni este mult mai

amplă

Profesia de asistent social promovează schimbarea socială rezolvarea problemelor icircn

relaţiile umane abilitarea şi eliberarea oamenilor pentru a le spori bunăstarea Utilizacircnd teorii ale

comportamentului uman şi ale sistemelor sociale asistenţa socială intervine icircn punctele icircn care

oamenii interacţionează cu mediul lor Principiile drepturilor omului şi justiţiei sociale sunt

fundamentale pentru activitatea socială (IF SW Definition of social work adoptată de IFSW

General Meeting Montreal Canada iulie 2000) O parte a accentelor din noua definiţie se

regăsesc explicit icircn detalii cu privire la valori şi practici Menţionăm aici aspecte cu privire la

scop ţinte tipun de situaţii de beneficiari de intervenţii

bdquoAsistenţa socială se adresează barierelor inechităţilor şi rredreptăţilor care există ĭn

societate Asistenţa socială răspunde situaţiilor de urgenţă şi de criză precum şi problemelor

personale şi sociale de zi cu zi Asistenţa socială utilizează o varietate de abilităţi tehnici şi

activităţi icircn concordanţă cu modalitatea holistică de focalizare pe persoane şi mediul acestora

Intervenţiile icircn asistenţa socială variază de la cea psihosocială primară icircn lucrul cu o persoană

pacircnă la implicarea in politici planificare şi dezvoltare socială Acestea includ consilierea

asistenţa socială clinică munca icircn grup asistenţa socială pedagogică tratamentul şi terapia de

familie precum şi eforturile de a ajuta oamenii să obţină resurse şi servicii icircn comunitate

Intervenţiile mai includ abilităţi de administrare a unei agenţii de organizare a comunităţii şi

implicarea icircn acţiunea socială şi politică cu impact asupra politicii sociale şi dezvoltării

economice Focalizarea holistică a asistenţei sociale este universală dar priorităţile practicii vor

varia de la ţară la ţară şi de la o perioadă la alta icircn funcţie de condiţiile culturale istorice şi

socioeconomicerdquo (IFSW Definition of social work Practice adoptată de IFSW General

Meeting Montreacuteal Canada iulie 2000)

Continuacircnd consilierea poate fi privită ca o modalitate structurată de intervenţie icircn

asistenţa socială dar şi ca un cumul de abilităţi tehnici şi activităţi pe care asistentulasistenta

socială le valorizează icircn practică Detaliem icircn Continuare douatilde dimensiuni prezente oarecum şi

3

icircn definiţia anterioară dar mai ales icircn cea nou-propusă procesul de empowerment - atacirct pentru

asistenţii sociali icircn formare cacirct şi pentru beneficiarii-clienţi cu care vor lucra - şi o pledoarie

pentru respectarea demnităţii umane prin adoptarea toleranţei

21 Provocări pentru asistentul social

Strategiile de sprijinire a beneficiarilor de servicii sociale pot presupune acordarea

sfaturilor oferirea de informaţii acţiunea directă sprijinirea icircn procesul de icircnvăţare schimbarea

sistemului şi consilierea (I-Iopson Scally 1985 Şoitu 2011) Oricare dintre formele de sprijin

menţionate necesită bune abilităţi de interrelaţionare dar şi o preocupare constantă pentru

dezvoltarea asistentului social (Seden 1999) Apoi fiecare persoană care icircncearcă să-i ajute pe

alţii trebuie să aibă un anumit model Vor fi scopuri- oarecum vagi mergacircnd de la a ajuta o

persoană să se simtă mai bine pacircnatilde la a ajuta o persoană să icircşi rezolve independent problemele

Este esenţial pentru asistentii sociali să devină mai conştienţi de rutele axiologice ale

comportamentului lor şi de bazele ideologice ale suportului oferit

Icircn cadrul unui complex program de formare pentru persoanele care acordă ajutor Hopson

şi Scally (1985) fac o sinteză a modelelor de ajutorare dezvoltate de specialiştii icircn domeniu

Rogers (1951) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi Berenson (1976) Loughary şi Ripley

(1979) Alte sinteze realizate ulterior (Smaby şi Maddux 2011) evidenţiază accente anterioare -

asupra dezvoltării persoanei ca icircntreg (Rogers 1951) asupra teoriei dezvoltării resurselor umane

(Truax Carkhuff 1967) modelului Recall cu privire la procesul interpersonal (Kagan 1976) şi

procesului microconsilierii sau al abilităţilor utilizate in consiliere (Ivey 1968) - dar dezvoltă şi

un sistem nou de formare Skiacutelled Counseling Training Model bazat pe cele anterioare icircnsă mai

structurat Icircn opinia lui Truax şi Carkhuff (1967) există trei stadii prin care dienţii sunt ajutaţi să

exploreze să icircnţeleagă şi să acţioneze Carkhuff a definit abilităţile necesare celui care ajută icircn

fiecare stadiu al procesului şi a dezvoltat de asemenea un sistem pentru selectarea şi trainingul

acestora Deoarece abilităţile pe care le consideră necesare unei persoane care acordă sprijin

sunt icircn fond acelea necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă eficientă el a sugerat că cea

mai bună cale de a-i ajuta pe ceilalţi este de a le preda icircn mod direct şi sistematic abilităţile de

viaţă muncă icircnvăţare şi creare a interrelaţiilor El a statuat clar că bdquosarcina esenţială ĭ11

ajutorare este de a traversa prăpastia dintre nivelul celui care ajută şi nivelul celui ajutatrdquo

(Carkhuff Berenson 1976)

4

Pentru Carkhuff ajutorarea este egală cu icircnvăţarea dar aceasta presupune să-i icircnveţi pe

oameni cum satilde-şi asigure abilităţile necesare pentru a-şi controla şi gestiona mai bine

propria viaţă Un bdquoajutor de calitaterdquo poate fi afectat de abordări contraproductive

precum cele identificate de Loughary şi Ripley (1979)

- tipul bdquoCrezi că tu ai o problemă Lasă-mă să-ţi povestesc despre problema meardquo

- tipul bdquoLasă-mă să-ţi spun ce ai de fatildecutrdquo

- tipul bdquoIcircnţeleg pentru că m-am confruntat şi eu o dată cu aceeaşi problemărdquo

- tipul bdquoIcircmi asum responsabilitatea şi mă voi ocupa de astardquo

Carkhuff şi Berenson (1976) consideră catilde singurul loc potrivit pentru o persoană cu o

astfel de atitudine directivă este icircn intervenţia icircn situaţii de criză (oricum chiar şi această

intervenţie va trebui completată de o consiliere suplimentară dacatilde persoana icircn nevoie vrea să

evite astfel de crize) Rogers (1958) a emis ipoteze perfect testabile pentru ceea ce icircnseamnatilde

ajutorul efectiv El spunea că cei care ajută trebuie să fie deschişi şi astfel vor fi capabili să

demonstreze a) o atitudine pozitivă necondiţionată acceptacircndu-şi clienţii indiferent de ceea ce

sunt spun sau fac b) congruenţatilde icircn sensul că asistentul social ar trebui să-şi folosească propriile

sentimente emoţii comportamente verbale şi nonverbale să fie consecvent şi să manifeste

deschidere faţă de client c) autenticitate asistentul social nu trebuie să se dedubleze atunci cacircnd

acordă sprijin unui client ci este de dorit să fie onest sincer fără comportamente de faţadatilde să

manifeste empatie lăsacircnd clientul să icircnţeleagă că el specialistul este capabil să icircnţeleagă lumea

clientului aşa cum o vede acesta

Provocarea pentru asistentul socialasistenta socială constă icircn faptul că aceste calităţi se

impun nu doar pentru el ci trebuie transmise clientului care trebuie să le experimenteze Truax

şi Carkhuff (1967) au testat aceste ipoteze şi au găsit un suport empiric considerabil pentru ceea

ce au identificat icircn declaraţiile clienţilor ca fiind bdquocondiţii core-facilitativerdquo ale unei relaţii de

sprijin efectiv - empatia respectul atitudinea pozitivă autenticitatea şi concreteţea Spre

deosebire de Rogers care susţinea că aceste calităţi sunt necesare dar şi suficiente ei au pretins

că sunt doar necesare Carkhuff a icircncercat să demonstreze (Carkliuff Berenson 1976) că ele nu

sunt icircn mod clar suficiente şi că cel care ajută are nevoie de abilităţi pentru a icircnvăţa clienţii mai

5

multe moduri de viaţă şi de dobacircndire a unor deprinderi Alt lucru important identificat de Truax

şi Carkhuff a fost acela că persoanele ce acordă ajutor respectiv asistenţii sociali dar care nu

posedă aceste calităţi sunt nu doar ineficiente dar pot bdquoajutardquo clienţii să ajungă ĭntr-o situaţie mai

rea decacirct la icircnceputul relaţiei de ajutorare Modelul propus de Loughary şi Ripley (1979) a

contribuit la demistificarea procesului de consiliere propunacircnd cacircteva etape uşor de

icircnvăţat de cei care le parcurg lucrarea

a) comportamentul de asistare

b) identificarea de instrumente de ajutorare icircn informaţii idei şi priceperiabilitatildeţi

c) identificarea şi formularea problemei - sub forma lucrurilor care nu sunt aşa cum ar

dori clientul să fie

d) conturarea de rezultate - clientul ajungacircnd să constate că lucrurile s- au schimbat şi

sunt icircn mare măsură aşa cum le-a dorit Rezultatele pozitive pot consta ĭntr-o schimbare

la nivelul sentimentelor icircn dezvoltarea de noi cadre de icircnţelegere a situaţiilor persoanelor

icircn eficientizarea procesului de luare şi implementare a deciziilor

e) strategiile de ajutorare - sub forma planurilor de utilizare a instrumentelor şi a

transformării problemei icircn rezultatele dorite

Icircn asistenţa socială consilierea presupune standarde etice responsabilitate experienţă

implicare ştiinţifică deschidere şi respect faţă de alţii educaţie icircn spiritul demnităţii Regăsim

consilierea sub forma ascultatilderii empatice reprezentacircnd icircn cea mai mare parte nucleul abordării

clasice sau centrate pe client Un exemplu clar icircn acest sens ĭl constituie sprijinul acordat unei

persoane care a suferit o pierdere care se află intr-o situaţie de doliu cel acordat icircn spitalele de

urgenţă ori icircn situaţii de dezastru Consilierea apare şi ca element de suport icircn luarea deciziilor -

asistentul social acordacircnd sprijin pentru clarificarea problemelor şi pentru luarea unei decizii

pentru un aspect important al vieţii părăsirea sau rămacircnerea la domiciliu a persoanelor icircn vacircrstă

căutarea părinţilor naturali de o persoană adoptată decizia unei tinere mame de a păstra sau nu

copilul Icircn calitate de componentă a terapiei familiale consilierea a reprezentat un punct de

sprijin icircn efortul asistentilor sociali de a determina familiile să ĭmpărtăşească unele dintre

tensiunile maritale şi de a comunica ĭntr-o manieră pozitivă Icircnsăşi discutarea tensiunilor şi a

6

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

asistenţilor sociali din America de Sud Africa Asia distanţacircndu-se de modelele culturale

bdquovesticerdquo şi lăsacircnd deschisă posibilitatea evidentierii particularităţilor naţionale Icircn definiţia

anterioară adoptată icircn anul 2000 de IFSW se precizau două perspective de lucru -

comportamentalatilde şi sistemică - icircn vreme ce aria de responsabilităţi şi opţiuni este mult mai

amplă

Profesia de asistent social promovează schimbarea socială rezolvarea problemelor icircn

relaţiile umane abilitarea şi eliberarea oamenilor pentru a le spori bunăstarea Utilizacircnd teorii ale

comportamentului uman şi ale sistemelor sociale asistenţa socială intervine icircn punctele icircn care

oamenii interacţionează cu mediul lor Principiile drepturilor omului şi justiţiei sociale sunt

fundamentale pentru activitatea socială (IF SW Definition of social work adoptată de IFSW

General Meeting Montreal Canada iulie 2000) O parte a accentelor din noua definiţie se

regăsesc explicit icircn detalii cu privire la valori şi practici Menţionăm aici aspecte cu privire la

scop ţinte tipun de situaţii de beneficiari de intervenţii

bdquoAsistenţa socială se adresează barierelor inechităţilor şi rredreptăţilor care există ĭn

societate Asistenţa socială răspunde situaţiilor de urgenţă şi de criză precum şi problemelor

personale şi sociale de zi cu zi Asistenţa socială utilizează o varietate de abilităţi tehnici şi

activităţi icircn concordanţă cu modalitatea holistică de focalizare pe persoane şi mediul acestora

Intervenţiile icircn asistenţa socială variază de la cea psihosocială primară icircn lucrul cu o persoană

pacircnă la implicarea in politici planificare şi dezvoltare socială Acestea includ consilierea

asistenţa socială clinică munca icircn grup asistenţa socială pedagogică tratamentul şi terapia de

familie precum şi eforturile de a ajuta oamenii să obţină resurse şi servicii icircn comunitate

Intervenţiile mai includ abilităţi de administrare a unei agenţii de organizare a comunităţii şi

implicarea icircn acţiunea socială şi politică cu impact asupra politicii sociale şi dezvoltării

economice Focalizarea holistică a asistenţei sociale este universală dar priorităţile practicii vor

varia de la ţară la ţară şi de la o perioadă la alta icircn funcţie de condiţiile culturale istorice şi

socioeconomicerdquo (IFSW Definition of social work Practice adoptată de IFSW General

Meeting Montreacuteal Canada iulie 2000)

Continuacircnd consilierea poate fi privită ca o modalitate structurată de intervenţie icircn

asistenţa socială dar şi ca un cumul de abilităţi tehnici şi activităţi pe care asistentulasistenta

socială le valorizează icircn practică Detaliem icircn Continuare douatilde dimensiuni prezente oarecum şi

3

icircn definiţia anterioară dar mai ales icircn cea nou-propusă procesul de empowerment - atacirct pentru

asistenţii sociali icircn formare cacirct şi pentru beneficiarii-clienţi cu care vor lucra - şi o pledoarie

pentru respectarea demnităţii umane prin adoptarea toleranţei

21 Provocări pentru asistentul social

Strategiile de sprijinire a beneficiarilor de servicii sociale pot presupune acordarea

sfaturilor oferirea de informaţii acţiunea directă sprijinirea icircn procesul de icircnvăţare schimbarea

sistemului şi consilierea (I-Iopson Scally 1985 Şoitu 2011) Oricare dintre formele de sprijin

menţionate necesită bune abilităţi de interrelaţionare dar şi o preocupare constantă pentru

dezvoltarea asistentului social (Seden 1999) Apoi fiecare persoană care icircncearcă să-i ajute pe

alţii trebuie să aibă un anumit model Vor fi scopuri- oarecum vagi mergacircnd de la a ajuta o

persoană să se simtă mai bine pacircnatilde la a ajuta o persoană să icircşi rezolve independent problemele

Este esenţial pentru asistentii sociali să devină mai conştienţi de rutele axiologice ale

comportamentului lor şi de bazele ideologice ale suportului oferit

Icircn cadrul unui complex program de formare pentru persoanele care acordă ajutor Hopson

şi Scally (1985) fac o sinteză a modelelor de ajutorare dezvoltate de specialiştii icircn domeniu

Rogers (1951) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi Berenson (1976) Loughary şi Ripley

(1979) Alte sinteze realizate ulterior (Smaby şi Maddux 2011) evidenţiază accente anterioare -

asupra dezvoltării persoanei ca icircntreg (Rogers 1951) asupra teoriei dezvoltării resurselor umane

(Truax Carkhuff 1967) modelului Recall cu privire la procesul interpersonal (Kagan 1976) şi

procesului microconsilierii sau al abilităţilor utilizate in consiliere (Ivey 1968) - dar dezvoltă şi

un sistem nou de formare Skiacutelled Counseling Training Model bazat pe cele anterioare icircnsă mai

structurat Icircn opinia lui Truax şi Carkhuff (1967) există trei stadii prin care dienţii sunt ajutaţi să

exploreze să icircnţeleagă şi să acţioneze Carkhuff a definit abilităţile necesare celui care ajută icircn

fiecare stadiu al procesului şi a dezvoltat de asemenea un sistem pentru selectarea şi trainingul

acestora Deoarece abilităţile pe care le consideră necesare unei persoane care acordă sprijin

sunt icircn fond acelea necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă eficientă el a sugerat că cea

mai bună cale de a-i ajuta pe ceilalţi este de a le preda icircn mod direct şi sistematic abilităţile de

viaţă muncă icircnvăţare şi creare a interrelaţiilor El a statuat clar că bdquosarcina esenţială ĭ11

ajutorare este de a traversa prăpastia dintre nivelul celui care ajută şi nivelul celui ajutatrdquo

(Carkhuff Berenson 1976)

4

Pentru Carkhuff ajutorarea este egală cu icircnvăţarea dar aceasta presupune să-i icircnveţi pe

oameni cum satilde-şi asigure abilităţile necesare pentru a-şi controla şi gestiona mai bine

propria viaţă Un bdquoajutor de calitaterdquo poate fi afectat de abordări contraproductive

precum cele identificate de Loughary şi Ripley (1979)

- tipul bdquoCrezi că tu ai o problemă Lasă-mă să-ţi povestesc despre problema meardquo

- tipul bdquoLasă-mă să-ţi spun ce ai de fatildecutrdquo

- tipul bdquoIcircnţeleg pentru că m-am confruntat şi eu o dată cu aceeaşi problemărdquo

- tipul bdquoIcircmi asum responsabilitatea şi mă voi ocupa de astardquo

Carkhuff şi Berenson (1976) consideră catilde singurul loc potrivit pentru o persoană cu o

astfel de atitudine directivă este icircn intervenţia icircn situaţii de criză (oricum chiar şi această

intervenţie va trebui completată de o consiliere suplimentară dacatilde persoana icircn nevoie vrea să

evite astfel de crize) Rogers (1958) a emis ipoteze perfect testabile pentru ceea ce icircnseamnatilde

ajutorul efectiv El spunea că cei care ajută trebuie să fie deschişi şi astfel vor fi capabili să

demonstreze a) o atitudine pozitivă necondiţionată acceptacircndu-şi clienţii indiferent de ceea ce

sunt spun sau fac b) congruenţatilde icircn sensul că asistentul social ar trebui să-şi folosească propriile

sentimente emoţii comportamente verbale şi nonverbale să fie consecvent şi să manifeste

deschidere faţă de client c) autenticitate asistentul social nu trebuie să se dedubleze atunci cacircnd

acordă sprijin unui client ci este de dorit să fie onest sincer fără comportamente de faţadatilde să

manifeste empatie lăsacircnd clientul să icircnţeleagă că el specialistul este capabil să icircnţeleagă lumea

clientului aşa cum o vede acesta

Provocarea pentru asistentul socialasistenta socială constă icircn faptul că aceste calităţi se

impun nu doar pentru el ci trebuie transmise clientului care trebuie să le experimenteze Truax

şi Carkhuff (1967) au testat aceste ipoteze şi au găsit un suport empiric considerabil pentru ceea

ce au identificat icircn declaraţiile clienţilor ca fiind bdquocondiţii core-facilitativerdquo ale unei relaţii de

sprijin efectiv - empatia respectul atitudinea pozitivă autenticitatea şi concreteţea Spre

deosebire de Rogers care susţinea că aceste calităţi sunt necesare dar şi suficiente ei au pretins

că sunt doar necesare Carkhuff a icircncercat să demonstreze (Carkliuff Berenson 1976) că ele nu

sunt icircn mod clar suficiente şi că cel care ajută are nevoie de abilităţi pentru a icircnvăţa clienţii mai

5

multe moduri de viaţă şi de dobacircndire a unor deprinderi Alt lucru important identificat de Truax

şi Carkhuff a fost acela că persoanele ce acordă ajutor respectiv asistenţii sociali dar care nu

posedă aceste calităţi sunt nu doar ineficiente dar pot bdquoajutardquo clienţii să ajungă ĭntr-o situaţie mai

rea decacirct la icircnceputul relaţiei de ajutorare Modelul propus de Loughary şi Ripley (1979) a

contribuit la demistificarea procesului de consiliere propunacircnd cacircteva etape uşor de

icircnvăţat de cei care le parcurg lucrarea

a) comportamentul de asistare

b) identificarea de instrumente de ajutorare icircn informaţii idei şi priceperiabilitatildeţi

c) identificarea şi formularea problemei - sub forma lucrurilor care nu sunt aşa cum ar

dori clientul să fie

d) conturarea de rezultate - clientul ajungacircnd să constate că lucrurile s- au schimbat şi

sunt icircn mare măsură aşa cum le-a dorit Rezultatele pozitive pot consta ĭntr-o schimbare

la nivelul sentimentelor icircn dezvoltarea de noi cadre de icircnţelegere a situaţiilor persoanelor

icircn eficientizarea procesului de luare şi implementare a deciziilor

e) strategiile de ajutorare - sub forma planurilor de utilizare a instrumentelor şi a

transformării problemei icircn rezultatele dorite

Icircn asistenţa socială consilierea presupune standarde etice responsabilitate experienţă

implicare ştiinţifică deschidere şi respect faţă de alţii educaţie icircn spiritul demnităţii Regăsim

consilierea sub forma ascultatilderii empatice reprezentacircnd icircn cea mai mare parte nucleul abordării

clasice sau centrate pe client Un exemplu clar icircn acest sens ĭl constituie sprijinul acordat unei

persoane care a suferit o pierdere care se află intr-o situaţie de doliu cel acordat icircn spitalele de

urgenţă ori icircn situaţii de dezastru Consilierea apare şi ca element de suport icircn luarea deciziilor -

asistentul social acordacircnd sprijin pentru clarificarea problemelor şi pentru luarea unei decizii

pentru un aspect important al vieţii părăsirea sau rămacircnerea la domiciliu a persoanelor icircn vacircrstă

căutarea părinţilor naturali de o persoană adoptată decizia unei tinere mame de a păstra sau nu

copilul Icircn calitate de componentă a terapiei familiale consilierea a reprezentat un punct de

sprijin icircn efortul asistentilor sociali de a determina familiile să ĭmpărtăşească unele dintre

tensiunile maritale şi de a comunica ĭntr-o manieră pozitivă Icircnsăşi discutarea tensiunilor şi a

6

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

icircn definiţia anterioară dar mai ales icircn cea nou-propusă procesul de empowerment - atacirct pentru

asistenţii sociali icircn formare cacirct şi pentru beneficiarii-clienţi cu care vor lucra - şi o pledoarie

pentru respectarea demnităţii umane prin adoptarea toleranţei

21 Provocări pentru asistentul social

Strategiile de sprijinire a beneficiarilor de servicii sociale pot presupune acordarea

sfaturilor oferirea de informaţii acţiunea directă sprijinirea icircn procesul de icircnvăţare schimbarea

sistemului şi consilierea (I-Iopson Scally 1985 Şoitu 2011) Oricare dintre formele de sprijin

menţionate necesită bune abilităţi de interrelaţionare dar şi o preocupare constantă pentru

dezvoltarea asistentului social (Seden 1999) Apoi fiecare persoană care icircncearcă să-i ajute pe

alţii trebuie să aibă un anumit model Vor fi scopuri- oarecum vagi mergacircnd de la a ajuta o

persoană să se simtă mai bine pacircnatilde la a ajuta o persoană să icircşi rezolve independent problemele

Este esenţial pentru asistentii sociali să devină mai conştienţi de rutele axiologice ale

comportamentului lor şi de bazele ideologice ale suportului oferit

Icircn cadrul unui complex program de formare pentru persoanele care acordă ajutor Hopson

şi Scally (1985) fac o sinteză a modelelor de ajutorare dezvoltate de specialiştii icircn domeniu

Rogers (1951) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi Berenson (1976) Loughary şi Ripley

(1979) Alte sinteze realizate ulterior (Smaby şi Maddux 2011) evidenţiază accente anterioare -

asupra dezvoltării persoanei ca icircntreg (Rogers 1951) asupra teoriei dezvoltării resurselor umane

(Truax Carkhuff 1967) modelului Recall cu privire la procesul interpersonal (Kagan 1976) şi

procesului microconsilierii sau al abilităţilor utilizate in consiliere (Ivey 1968) - dar dezvoltă şi

un sistem nou de formare Skiacutelled Counseling Training Model bazat pe cele anterioare icircnsă mai

structurat Icircn opinia lui Truax şi Carkhuff (1967) există trei stadii prin care dienţii sunt ajutaţi să

exploreze să icircnţeleagă şi să acţioneze Carkhuff a definit abilităţile necesare celui care ajută icircn

fiecare stadiu al procesului şi a dezvoltat de asemenea un sistem pentru selectarea şi trainingul

acestora Deoarece abilităţile pe care le consideră necesare unei persoane care acordă sprijin

sunt icircn fond acelea necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă eficientă el a sugerat că cea

mai bună cale de a-i ajuta pe ceilalţi este de a le preda icircn mod direct şi sistematic abilităţile de

viaţă muncă icircnvăţare şi creare a interrelaţiilor El a statuat clar că bdquosarcina esenţială ĭ11

ajutorare este de a traversa prăpastia dintre nivelul celui care ajută şi nivelul celui ajutatrdquo

(Carkhuff Berenson 1976)

4

Pentru Carkhuff ajutorarea este egală cu icircnvăţarea dar aceasta presupune să-i icircnveţi pe

oameni cum satilde-şi asigure abilităţile necesare pentru a-şi controla şi gestiona mai bine

propria viaţă Un bdquoajutor de calitaterdquo poate fi afectat de abordări contraproductive

precum cele identificate de Loughary şi Ripley (1979)

- tipul bdquoCrezi că tu ai o problemă Lasă-mă să-ţi povestesc despre problema meardquo

- tipul bdquoLasă-mă să-ţi spun ce ai de fatildecutrdquo

- tipul bdquoIcircnţeleg pentru că m-am confruntat şi eu o dată cu aceeaşi problemărdquo

- tipul bdquoIcircmi asum responsabilitatea şi mă voi ocupa de astardquo

Carkhuff şi Berenson (1976) consideră catilde singurul loc potrivit pentru o persoană cu o

astfel de atitudine directivă este icircn intervenţia icircn situaţii de criză (oricum chiar şi această

intervenţie va trebui completată de o consiliere suplimentară dacatilde persoana icircn nevoie vrea să

evite astfel de crize) Rogers (1958) a emis ipoteze perfect testabile pentru ceea ce icircnseamnatilde

ajutorul efectiv El spunea că cei care ajută trebuie să fie deschişi şi astfel vor fi capabili să

demonstreze a) o atitudine pozitivă necondiţionată acceptacircndu-şi clienţii indiferent de ceea ce

sunt spun sau fac b) congruenţatilde icircn sensul că asistentul social ar trebui să-şi folosească propriile

sentimente emoţii comportamente verbale şi nonverbale să fie consecvent şi să manifeste

deschidere faţă de client c) autenticitate asistentul social nu trebuie să se dedubleze atunci cacircnd

acordă sprijin unui client ci este de dorit să fie onest sincer fără comportamente de faţadatilde să

manifeste empatie lăsacircnd clientul să icircnţeleagă că el specialistul este capabil să icircnţeleagă lumea

clientului aşa cum o vede acesta

Provocarea pentru asistentul socialasistenta socială constă icircn faptul că aceste calităţi se

impun nu doar pentru el ci trebuie transmise clientului care trebuie să le experimenteze Truax

şi Carkhuff (1967) au testat aceste ipoteze şi au găsit un suport empiric considerabil pentru ceea

ce au identificat icircn declaraţiile clienţilor ca fiind bdquocondiţii core-facilitativerdquo ale unei relaţii de

sprijin efectiv - empatia respectul atitudinea pozitivă autenticitatea şi concreteţea Spre

deosebire de Rogers care susţinea că aceste calităţi sunt necesare dar şi suficiente ei au pretins

că sunt doar necesare Carkhuff a icircncercat să demonstreze (Carkliuff Berenson 1976) că ele nu

sunt icircn mod clar suficiente şi că cel care ajută are nevoie de abilităţi pentru a icircnvăţa clienţii mai

5

multe moduri de viaţă şi de dobacircndire a unor deprinderi Alt lucru important identificat de Truax

şi Carkhuff a fost acela că persoanele ce acordă ajutor respectiv asistenţii sociali dar care nu

posedă aceste calităţi sunt nu doar ineficiente dar pot bdquoajutardquo clienţii să ajungă ĭntr-o situaţie mai

rea decacirct la icircnceputul relaţiei de ajutorare Modelul propus de Loughary şi Ripley (1979) a

contribuit la demistificarea procesului de consiliere propunacircnd cacircteva etape uşor de

icircnvăţat de cei care le parcurg lucrarea

a) comportamentul de asistare

b) identificarea de instrumente de ajutorare icircn informaţii idei şi priceperiabilitatildeţi

c) identificarea şi formularea problemei - sub forma lucrurilor care nu sunt aşa cum ar

dori clientul să fie

d) conturarea de rezultate - clientul ajungacircnd să constate că lucrurile s- au schimbat şi

sunt icircn mare măsură aşa cum le-a dorit Rezultatele pozitive pot consta ĭntr-o schimbare

la nivelul sentimentelor icircn dezvoltarea de noi cadre de icircnţelegere a situaţiilor persoanelor

icircn eficientizarea procesului de luare şi implementare a deciziilor

e) strategiile de ajutorare - sub forma planurilor de utilizare a instrumentelor şi a

transformării problemei icircn rezultatele dorite

Icircn asistenţa socială consilierea presupune standarde etice responsabilitate experienţă

implicare ştiinţifică deschidere şi respect faţă de alţii educaţie icircn spiritul demnităţii Regăsim

consilierea sub forma ascultatilderii empatice reprezentacircnd icircn cea mai mare parte nucleul abordării

clasice sau centrate pe client Un exemplu clar icircn acest sens ĭl constituie sprijinul acordat unei

persoane care a suferit o pierdere care se află intr-o situaţie de doliu cel acordat icircn spitalele de

urgenţă ori icircn situaţii de dezastru Consilierea apare şi ca element de suport icircn luarea deciziilor -

asistentul social acordacircnd sprijin pentru clarificarea problemelor şi pentru luarea unei decizii

pentru un aspect important al vieţii părăsirea sau rămacircnerea la domiciliu a persoanelor icircn vacircrstă

căutarea părinţilor naturali de o persoană adoptată decizia unei tinere mame de a păstra sau nu

copilul Icircn calitate de componentă a terapiei familiale consilierea a reprezentat un punct de

sprijin icircn efortul asistentilor sociali de a determina familiile să ĭmpărtăşească unele dintre

tensiunile maritale şi de a comunica ĭntr-o manieră pozitivă Icircnsăşi discutarea tensiunilor şi a

6

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

Pentru Carkhuff ajutorarea este egală cu icircnvăţarea dar aceasta presupune să-i icircnveţi pe

oameni cum satilde-şi asigure abilităţile necesare pentru a-şi controla şi gestiona mai bine

propria viaţă Un bdquoajutor de calitaterdquo poate fi afectat de abordări contraproductive

precum cele identificate de Loughary şi Ripley (1979)

- tipul bdquoCrezi că tu ai o problemă Lasă-mă să-ţi povestesc despre problema meardquo

- tipul bdquoLasă-mă să-ţi spun ce ai de fatildecutrdquo

- tipul bdquoIcircnţeleg pentru că m-am confruntat şi eu o dată cu aceeaşi problemărdquo

- tipul bdquoIcircmi asum responsabilitatea şi mă voi ocupa de astardquo

Carkhuff şi Berenson (1976) consideră catilde singurul loc potrivit pentru o persoană cu o

astfel de atitudine directivă este icircn intervenţia icircn situaţii de criză (oricum chiar şi această

intervenţie va trebui completată de o consiliere suplimentară dacatilde persoana icircn nevoie vrea să

evite astfel de crize) Rogers (1958) a emis ipoteze perfect testabile pentru ceea ce icircnseamnatilde

ajutorul efectiv El spunea că cei care ajută trebuie să fie deschişi şi astfel vor fi capabili să

demonstreze a) o atitudine pozitivă necondiţionată acceptacircndu-şi clienţii indiferent de ceea ce

sunt spun sau fac b) congruenţatilde icircn sensul că asistentul social ar trebui să-şi folosească propriile

sentimente emoţii comportamente verbale şi nonverbale să fie consecvent şi să manifeste

deschidere faţă de client c) autenticitate asistentul social nu trebuie să se dedubleze atunci cacircnd

acordă sprijin unui client ci este de dorit să fie onest sincer fără comportamente de faţadatilde să

manifeste empatie lăsacircnd clientul să icircnţeleagă că el specialistul este capabil să icircnţeleagă lumea

clientului aşa cum o vede acesta

Provocarea pentru asistentul socialasistenta socială constă icircn faptul că aceste calităţi se

impun nu doar pentru el ci trebuie transmise clientului care trebuie să le experimenteze Truax

şi Carkhuff (1967) au testat aceste ipoteze şi au găsit un suport empiric considerabil pentru ceea

ce au identificat icircn declaraţiile clienţilor ca fiind bdquocondiţii core-facilitativerdquo ale unei relaţii de

sprijin efectiv - empatia respectul atitudinea pozitivă autenticitatea şi concreteţea Spre

deosebire de Rogers care susţinea că aceste calităţi sunt necesare dar şi suficiente ei au pretins

că sunt doar necesare Carkhuff a icircncercat să demonstreze (Carkliuff Berenson 1976) că ele nu

sunt icircn mod clar suficiente şi că cel care ajută are nevoie de abilităţi pentru a icircnvăţa clienţii mai

5

multe moduri de viaţă şi de dobacircndire a unor deprinderi Alt lucru important identificat de Truax

şi Carkhuff a fost acela că persoanele ce acordă ajutor respectiv asistenţii sociali dar care nu

posedă aceste calităţi sunt nu doar ineficiente dar pot bdquoajutardquo clienţii să ajungă ĭntr-o situaţie mai

rea decacirct la icircnceputul relaţiei de ajutorare Modelul propus de Loughary şi Ripley (1979) a

contribuit la demistificarea procesului de consiliere propunacircnd cacircteva etape uşor de

icircnvăţat de cei care le parcurg lucrarea

a) comportamentul de asistare

b) identificarea de instrumente de ajutorare icircn informaţii idei şi priceperiabilitatildeţi

c) identificarea şi formularea problemei - sub forma lucrurilor care nu sunt aşa cum ar

dori clientul să fie

d) conturarea de rezultate - clientul ajungacircnd să constate că lucrurile s- au schimbat şi

sunt icircn mare măsură aşa cum le-a dorit Rezultatele pozitive pot consta ĭntr-o schimbare

la nivelul sentimentelor icircn dezvoltarea de noi cadre de icircnţelegere a situaţiilor persoanelor

icircn eficientizarea procesului de luare şi implementare a deciziilor

e) strategiile de ajutorare - sub forma planurilor de utilizare a instrumentelor şi a

transformării problemei icircn rezultatele dorite

Icircn asistenţa socială consilierea presupune standarde etice responsabilitate experienţă

implicare ştiinţifică deschidere şi respect faţă de alţii educaţie icircn spiritul demnităţii Regăsim

consilierea sub forma ascultatilderii empatice reprezentacircnd icircn cea mai mare parte nucleul abordării

clasice sau centrate pe client Un exemplu clar icircn acest sens ĭl constituie sprijinul acordat unei

persoane care a suferit o pierdere care se află intr-o situaţie de doliu cel acordat icircn spitalele de

urgenţă ori icircn situaţii de dezastru Consilierea apare şi ca element de suport icircn luarea deciziilor -

asistentul social acordacircnd sprijin pentru clarificarea problemelor şi pentru luarea unei decizii

pentru un aspect important al vieţii părăsirea sau rămacircnerea la domiciliu a persoanelor icircn vacircrstă

căutarea părinţilor naturali de o persoană adoptată decizia unei tinere mame de a păstra sau nu

copilul Icircn calitate de componentă a terapiei familiale consilierea a reprezentat un punct de

sprijin icircn efortul asistentilor sociali de a determina familiile să ĭmpărtăşească unele dintre

tensiunile maritale şi de a comunica ĭntr-o manieră pozitivă Icircnsăşi discutarea tensiunilor şi a

6

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

multe moduri de viaţă şi de dobacircndire a unor deprinderi Alt lucru important identificat de Truax

şi Carkhuff a fost acela că persoanele ce acordă ajutor respectiv asistenţii sociali dar care nu

posedă aceste calităţi sunt nu doar ineficiente dar pot bdquoajutardquo clienţii să ajungă ĭntr-o situaţie mai

rea decacirct la icircnceputul relaţiei de ajutorare Modelul propus de Loughary şi Ripley (1979) a

contribuit la demistificarea procesului de consiliere propunacircnd cacircteva etape uşor de

icircnvăţat de cei care le parcurg lucrarea

a) comportamentul de asistare

b) identificarea de instrumente de ajutorare icircn informaţii idei şi priceperiabilitatildeţi

c) identificarea şi formularea problemei - sub forma lucrurilor care nu sunt aşa cum ar

dori clientul să fie

d) conturarea de rezultate - clientul ajungacircnd să constate că lucrurile s- au schimbat şi

sunt icircn mare măsură aşa cum le-a dorit Rezultatele pozitive pot consta ĭntr-o schimbare

la nivelul sentimentelor icircn dezvoltarea de noi cadre de icircnţelegere a situaţiilor persoanelor

icircn eficientizarea procesului de luare şi implementare a deciziilor

e) strategiile de ajutorare - sub forma planurilor de utilizare a instrumentelor şi a

transformării problemei icircn rezultatele dorite

Icircn asistenţa socială consilierea presupune standarde etice responsabilitate experienţă

implicare ştiinţifică deschidere şi respect faţă de alţii educaţie icircn spiritul demnităţii Regăsim

consilierea sub forma ascultatilderii empatice reprezentacircnd icircn cea mai mare parte nucleul abordării

clasice sau centrate pe client Un exemplu clar icircn acest sens ĭl constituie sprijinul acordat unei

persoane care a suferit o pierdere care se află intr-o situaţie de doliu cel acordat icircn spitalele de

urgenţă ori icircn situaţii de dezastru Consilierea apare şi ca element de suport icircn luarea deciziilor -

asistentul social acordacircnd sprijin pentru clarificarea problemelor şi pentru luarea unei decizii

pentru un aspect important al vieţii părăsirea sau rămacircnerea la domiciliu a persoanelor icircn vacircrstă

căutarea părinţilor naturali de o persoană adoptată decizia unei tinere mame de a păstra sau nu

copilul Icircn calitate de componentă a terapiei familiale consilierea a reprezentat un punct de

sprijin icircn efortul asistentilor sociali de a determina familiile să ĭmpărtăşească unele dintre

tensiunile maritale şi de a comunica ĭntr-o manieră pozitivă Icircnsăşi discutarea tensiunilor şi a

6

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

temerilor reprezintă un pas icircnainte icircn icircnlăturarea stresului conjugal prin ascultare activă

manifestarea respectului reciproc a empatiei pentru fiecare persoană implicată

Sintagma activitate bdquoorientată spre sarcinărdquo lansată de Reid şi Epstein (1972)

accentueaza ideea examinării şi a depatildeşirii situaţiilor complexe - abordare icircn care consilierii au

un rol semnificativ De exemplu o familie cu multiple dezavantaje va fi orientată spre obţinerea

de ajutor medical legal financiar Or icircn astfel de acţiuni sunt nelipsite abilităţile de construire a

unei relaţii a icircncrederii specifice consilierii Icircn sfatildetuire reprezentare ori exercitarea profesiei

priceperile de bază din consiliere constituie nucleul practicii sociale fiind icircn unele contexte

dificil de diferenţiat de abilităţile de intervievare Dacă un asistent social este implicat icircn acţiuni

de respectare a drepturilor omului şi cunoaşte temerile persoanelor icircn vacircrstă cu privire la

solicitarea unui ajutor printr-o ascultare empaticatilde dar şi printr-o acţiune de reprezentare va

prezenta respectivul caz unei organizaţii din domeniu căutacircnd să icircnţeleagă punctele de vedere

ale clientului şi ale instituţiei specializate Astfel abilităţile de consiliere au un rol integrativ al

practicii de asistenţă socială

22 Competenţele asistentului social

Limitări personale Asistentii sociali asemenea altor profesionişti din domeniile care

acordă sprijin celor aflaţi icircn nevoie icirci pot ajuta pe ceilalţi pacircnatilde la nivelul propriilor cunoştinţe şi

abilităţi (Aspy Roebuck 1977) Studiile cu privire la eficienţa consilierului au urmat icircn general

două direcţii o parte şi-au orientat atenţia spre studierea abilităţilor solicitate - lvey (1968) lvey

şi Authier (1978) lvey şi Simek- Downing (1980) Truax şi Carkhuff (1967) Carkhuff şi

Berenson (1976) Egan (1994) - iar o altă parte au amplificat studiul trecacircnd de la

microabilitatildeţile descrise de lvey la cumulul priceperilor şi calitatildeţilor manifestate de asistentul

social -consilier şi anume la competenţe Modelele teoretice cel mai bine ştiute de asistentii

sociali sunt cele ale lui Carl Rogers şi teoriile psihodinamice Ambele modele oferă idei despre

personalitate care influenţează modul icircn care asistentul social poate interrelaţiona cu cel pe care icircl

aj utatilde Oamenii sunt icircn mod esenţial buni scria Rogers icircn 1961 mereu icircn căutare de noi drumuri

- constructive realiste şi demne de icircncredere Fiecare persoană este icircntr-o continuă

autoactualizare O altă idee importantă icircn această abordare vine dintr-o perspectivă

fenomenologică susţinacircnd că nu este important evenimentul ca atare ci modul icircn care este

perceput de un individ Această idee alături de o alta privind sinele sunt comune cu perspectiva

7

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

lui Adler (1996) cu deosebirea că Rogers şi-a denumit adesea teoria ca fiind a sinelui Pentru a

se afla icircntr-o stare sănătoasă individul are nevoie de o atenţie pozitivă iubire căldură grijă

respect şi acceptare Rogers considera că icircn perioada copilăriei iar uneori şi icircn anii următori

individul primeşte doar o privire condiţionată din partea părinţilor şi a celorlalţi Sentimentele de

valoare se dezvoltă dacă individul se comportă icircntr-un anumit fel deoarece acceptarea

condiţionată icircl va icircnvăţa să se simtă valorizat doar cacircnd se va comporta icircn acord cu dorinţele

altora Astfel o persoană poate nega sau distorsiona o percepţie atunci cacircnd cineva de a cărui

aprobare depinde vede situaţia diferit Un individ care se aflatilde prins icircntr-o astfel de dilemă devine

conştient de incongruenţele dintre perceperea de sine şi experienţă Dacă o persoană nu se

comportă aşa cum doresc alţii nu va fi acceptată sau valorizată dar dacă se conformează va

deschide o prăpastie icircntre idealul de sine (ceea ce persoana luptă să devină) şi sinele real (ceea ce

reprezintă persoana) Cu cacirct este mai icircndepărtat sinele ideal de cel real cu atacirct mai alienată şi

mai inadaptată devine persoana

Rolul consilierului este unul holistic stabileşte şi promovează un climat icircn care

clientul se simte liber şi icircncurajat să exploreze toate aspectele sinelui (Rogers 1951)

Atmosfera se centrează pe relaţia consilier-client pe care Rogers o descrie ca avacircnd calitatea

de I- Thourdquo (eu şi tu) Consilierul este conştient de limbajul verbal şi nonverbal al clientului

şi oferatilde feedback asupra celor observate Nici consilierul nici clientul nu ştiu icircn ce direcţie se

va icircndrepta şedinţa de consiliere şi nici spre ce scopuri Consilierul icircşi manifestă icircncrederea icircn

client icircn privinţa realizării unei agende de lucru acţionacircnd mai mult ca facilitator

Consilierul care utilizează abordarea centratilderii pe persoană nu face uz de teste psihologice

decacirct la solicitarea expresă a clientului iar dacatilde totuşi le aplică va insista mai mult asupra a

ceea ce reprezintă testul respectiv pentru client decacirct asupra rezultatelor testului Utilizarea

diagnosticelor este incompatibilă cu obiectivele acestei abordări deoarece categorizeazatilde

oamenii anulează ideea unicitatildeţii şi impune un plan

Abordarea centrată pe client presupune o poziţie nedirectivă solicitacircndu-i consilierului să

nu ofere sfaturi interpretări să nu critice şi să nu provoace deoarece aceste comportamente ar

putea contraveni abilitatildeţii ĭnnatildescute a oamenilor de a fi agenţii propriei schimbări Această

abordare nu se focalizează asupra problemei ci a clientului ca persoană Rogers pornind de la

ideea că oamenii trebuie ajutaţi să icircnveţe cum să facă faţă situaţiilor Una dintre principalele căi

8

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

de atingere a acestui scop constă icircn sprijinirea clientului ca icircntreg ca o persoană căreia nu-i sunt

necesare mecanismele defensive icircn experienţele zilnice Or un astfel de individ devine din ce icircn

ce mai doritor de schimbare şi dezvoltare mai deschis experienţelor mai ĭncrezatildetor icircn propriile

forţe mai angajat icircn autoexplorare şi autoevaluare Mai mult o persoană care funcţionează ca

icircntreg dezvoltă o mai puternică acceptare de sine şi a altora o mai eficientă capacitate de a lua

decizii aici şi acum

Nu icircn ultimul racircnd clientul este ajutat să identifice să utilizeze şi să integreze propriile

resurse astfel icircncacirct satilde devină mai realist icircn propriile acţiuni mai ĭncrezatildetor şi cu iniţiativă un

individ care se valorizează pozitiv pe sine mai matur mai sociabil şi adaptativ icircn

comportamente mai puţin deranjat de stres mai puţin dispus să reprime aspecte ale propriei

experienţe ba chiar mai angajat icircn recuperarea din astfel de stări şi icircn cea mai mare matildesuratilde

funcţionacircnd ca o persoană cu structuri sănătoase ale personalităţii (Rogers 1961 p 367)

Datorită accesibilitatildeţii şi flexibilitatildeţii ca teorie şi practică această perspectivă este una dintre cele

mai populare printre asistenţiacutei sociali dar icircn aceeaşi matildesuratilde una dintre abordatilderile cele mai

vulnerabile icircn privinţa interpretatilderilor şi aplicatilderilor incorecte uneori fiind utilizată doar pentru a

accentua dreptul utilizatorului de servicii de a fi tratat cu respect şi demnitate Confuzia poate

proveni din diferenţele dintre acceptare şi aprobare Unele comportamente sunt intolerabile -

cum ar ntilde abuzul asupra unei persoane - şi pot fi dificil de reconciliat prin adoptarea unei abordări

neconditionat pozitive

Modelul lui lvey (1968) presupune un plan de intervievare şi dezvoltarea unui intervenţii

de lungă durată Gacircndit spre a fi util celor aflaţi icircntr-un stadiu de formare inclusiv asistenţi

sociali interviul cuprinde cinci etape icircn care studenţiicei care participă la formare sunt invitaţi

să verifice şi să utilizeze deprinderi de consiliere aranjate ierarhic de autori Aceastatilde ierarhie (o

nouatilde piramidă) porneşte de la comportamentul de asistare şi se icircncheie cu exersarea integrată a

deprinderilor prin gacircndirea de catildetre student a unui plan de intervievare şi prin

desfăşurareaexersarea integrată a unui interviu Aici o primă etapă priveşte stabilirea raportului

de consiliere şi structurarea interviului Aceasta este o ocazie pentru a-i explica clientului care

este scopul consilierii ce poate şi ce nu poate face asistentul social icircn rolul de consilier A doua

etapă susţine definirea problemei şi identificarea aspectelor pozitive a resurselor interne şi

externe ale clientului Problema resurselor constituie o provocare chiar şi pentru unii

9

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

profesionişti Care sunt resursele personale pe care le putem utiliza atunci cacircnd ne confruntăm cu

o situaţie ce necesită rezolvare Sunt persoane care menţionează fără dificultatildeţi resursele exteme

familie prieteni cunoştinţe dar icircntacircmpină blocaje atunci cacircnd sunt invitate să identifice resurse

personale

Tabelul 1 Resursele personale şi resursele externe

Sursa prelucrare după Smail 1996

Definirea problemei icircmpiedică discuţiile fără sens şi oferatilde icircntacirclnirii un scop şi o

anumită direcţionare Un rol important icircl are icircn desfăşurarea ulterioară identificarea clară a

pricepelilor abilităţilor şi competenţelor clientului A treia etapă va permite definirea

rezultatelor Ce şi-ar dori acest client Cum pot fi aflate informaţiile despre el şi lumea pe care şi-

10

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

o doreşte construită icircn jur Cum i-ar plăcea clientului să fie Cum ar fi dacă problema ar fi

rezolvată Asistentul social ajută clientul să identifice rezultatele dorite bazacircndu-se pe definirea

clară a scopului şi aşteptărilor acestuia Deşi se poate realiza uneori o inversare a etapelor 2 şi 3

nu se poate trece la etapele ulterioare dacă nu s-au definit clar scopul şi aşteptările Icircn această

etapă asistentul social ar putea avea dileme cu privire la abilităţile ce ar trebui deţinute de

beneficiarul-client şi de nivelul acestora Introducem aici cacircteva elemente cu privire la

manifestarea puterii icircn consiliere şi la rolul asistentului social de a-l ajuta pe beneficiar să

dobacircndească mai multă putere O detaliere a acestor aspecte există icircn lucrări anterioare (Şoitu

2011) Tabelul de mai jos ne oferă o imagine icircn oglindă a caracteristicilor care ajută o persoană

să fie mai puternică şi capabilă de schimbare spre deosebire de una cu o putere redusă O

persoană puternică icircşi va controla şi alege reacţiile icircn relaţie cu ceilalţi se va simţi stăpacircnă pe

sine O persoană mai puţin puternică se simte neajutorată exclusatilde apaticatilde

Tabelul 2 Caracteristicile care ajută o persoană să fie mai puternică sau mai puţin puternică

Mai puternic Mai puţin puternic

Deschis la schimbare Rezistent la schimbare

Asertiv Neasertiv sau agresiv

Proactiv icircndreptat spre acţiune Reactiv cu rezerve faţă de acţiune

Icircşi asumă vina Icirci ĭnvinovăţeşte pe alţii

Orientat spre sine Oiientat spre alţiiceilalţi

Apelează la sentimente este doborat de greseli

Se confruntă Evitatilde

Trăieşte mai mult icircn present Este orientat spre trecut şisau viitor

Realist Nerealist

Gacircndeşte icircn termeni relativi Gacircndeşte icircn termeni absoluţi

Caută şi vede alternative Vede lucrurile icircn alb sau negru

11

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

Se angajează să facă lucruri noi Icircşi menţine obligaţiile

Se place pe sine Nu se place pe sine

Icirci valorizează pe ceilalţi Neagă valoarea celorlalţi

Altruist are icircn vedere nevoile altora Este egoist orientat spre sine

Interesat de ceea ce se icircntacircmplă icircn lume icircmbunătăţeşte vieţile altora Orientat spre sine

Stil de viaţă echilibrat icircnrăutăţeşte vieţile altora

Sursa adaptare după Hopson şi Scally 1985c p 20

De asemenea asistentul social icircl va putea icircnvăţa pe beneficiarul- client cacircteva modalităţi prin

care putem ajunge la mai multă sau mai puţină putere

Tabelul 3 Modalităţi de sporirediinintiare a puterii

Ne putem spori puterea atunci cacircnd Ne putem diminua puterea atunci cacircnd

Suntem clariacute cu privire la ceea ce vrem să facem

unde vrem să ajungem şi cum

Decidem că nu se poate face cevanu putem face

ceva fără să identiacuteficăm de ce şi eventuale

alternative

Sunt multe puncte comune icircntre modul icircn care

ne vedem noi şi modul icircn care ne văd ceilalţi

Privim lucrurile doar din interior stracircns legate de

tradiţii

Suntem deschişi la schimbare Nu ne dezvoltăm suficiente abilităţicompetenţe

trebuind să ne bazam pe altii

Ne dezvoltăm abilităţicompetente astfel icircncacirct să

facem bazăm pe alţii faţă schimbării

-Credem că nu putem schimba nimic

Sesizăm diferenţa dintre ceea ce icircn ce ne priveşte

sau situaţia ĭn care este şi ceea ce credeam noi că

- Icircncercăm să facem prea multe lucruri astfel

icircncacirct nu vom mai fi focalizaţi pe ceva

12

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13

ne aflăm este acţionacircnd adecvat

Focalizarea pe scopuri şi lucruri astfel icircncacirct nu

vom mai fi obiective realiste focalizaţi pe ceva

Sursa Community Economic Development (GED) A Staff Training Program for the Required

Attitude Skiacutells and Knowledge (ASK) The Banffshire Partnership Ltd Access Project (Access -

Advancing Community Capacity for Enterprise Sustainability and Support) disponibil la http

wfvvsrdscoukcedtraining)

Definirea problemei a situaţiei care necesită intervenţie a scopurilor şi aşteptărilor

beneficiarului-client vor fi urmate de a patra etapă explorarea alternativelor şi confruntarea

incongruenţelor Aici asistentul social se va gacircndi la şi va alege o abordare mai potrivită pentru

situaţia care necesită rezolvare Abordarea va avea nevoie de teoria care poate oferi explicaţii icircn

situaţia analizatatilde şi de modalităţi de lucru - tehnici strategii deprinderi - asociate Acest demers

poate dura cel mai mult dintre cele cinci etape gacircndite de Ivey Vor fi căutate şi generate soluţii

alternative vor fi căutate şi analizate incongruenţele care apar

Atragem atenţia asupra modalităţii noastre de exprimare vor fi căutate şi generate

alternative soluţii aşadar mai multe nu una singură Adesea auzim două icircntrebări Care este

problema Care este soluţia la aceastatilde problemă Sugestia noastratilde este de a neutraliza

exprimarea şi de a flexibiliza modalitatea de rezolvare transformacircnd cele douatilde icircntrebări icircn Care

este situaţia cu care te confrunti Ce se iacutentacircmplă

13