Coordonarea seriei este asigurati de:Anton Carpinschi

Gheorghe Lencan StoicaLucian-Dumitru Dirdald

-ce.cilia Tohineanu, profesor universitar, decan al Facultafii de $tiinfePolitice (Universitatea Creqtind ,,Dimitrie Cantemir,,, Bucureqti); Jo.ioi infifosofie, licenfiatd in filosofie gi drept; membri in echipa 'editoriard arevistelor sfera poriticii si African

-Journar of poriticir science andInternational Relations. Autoare a unor lucrrri precum,t npitt"*"t"ii,i:t:/ie:. intre mitul faptetgr Si mitul ,"*nfp*pito, (199g), Realismul ca

filosoJie a-stiinrei Q005); ontorogie, potiticd"& eticd. supozifiile meta/izice siimplicariile morale are teoriei potitice contemporane lcooro.i zotit,,,Historical Knowledge as Rational and perspeciival: Remarks 'on tlr.Annales's Idea of History", in Joseph Margolis and rom no.mo..-i.or.J,The Philosophy o^f Interpretation, Slackw-eil publishers (2000); ij;;i(Tom Rockmore, inainte Si dupd Hegel/Before and,lfter neget, tigty.Cecilia Tohdneanu (coord.), Teorii versus ideologii politice?@ 20l2lnstitutul European Iaqi pentru prezenta edilie

INSTITUTUL EUROPEANIaqi, str. Grigore Ghica Vodd nr. 13, 700469,Op. I C.p. I 6leuroedit@hotmail.com. ; http ://www.euroinst.ro

Descrierea CIp a Bibliotecii Nafionale a RominieiTeorii politice versus ideologii politice? / ceciriaTohineanu (coord.);pref. : Cecilia Tohdneanu. _ Iaqi: Institutul European, 2012

Bibliogr.IndexISBN 978_973 -611 _877 _7

I. Tohdneanu, Cecilia (coord.; pref.)32.01

Potrivit Legii nr. 811996, a dreptului de autor,totald) a prezentei cnrli ftrn acordul Edituriipedepsegte in conformitate cu aceasta.

PRINTED IN ROMANIA

reproducerea (parfiali sauconstituie infracfiune qi se

Cecilia TOHANEANU(coord.)

TEORII VERSASIDEOLOGII POLITICE?

INSTITUTUL EUROPEAN2012

Cuprins

Cecilia TohdneanuIntroducere / 7

Nicolae DrdguqinZborulMinervei. De la filosofie la ideologie / 27

Alexandru $tefbnescuDespre sursele gi ambifiite aritmeticii politice / 47

Cecilia TohdneanuNatura teoriei politice: intre naturalism 9i interpretivism I 67

Gheorghe Ciascai

Proiectul european qi relevinfa teoriilor integrilrii I 97

DanielaRaduPerspectiva constructivisti asupra acfiunilor uniunii Europene

in cadrul sistemului internafional / I l3

Lorena Pdvilan StuParuSincronii filosofic-ideologice ale integririi europene / 133

Cristian-Ion Popa

,rEconomia bunlstf,rii" 9i ooeconomia constitufionall": teoriisau/gi metateorii? / 161

t;r2T"i::T:fri derapajele populiste ale liberalismului / 181

Camelia RunceanuUne analyse r6trospective des 6tudes politiques en

Roumanie apris 1989 : entre science et id6ologie / 197

Alexandru ClimescuExisti interese nafionale? Despre asumarea gi explicarea

unui concept disputat / 223

DanielButiSocietatea civildz o schi(I istorici a unui concept / 241

Gabriela TdnlsescuIdeologia pi politica din perspectivi conservatoare I 265

Viorella ManolacheSfffrqitul ideologiei. Post-ideologiile I 279

Victor NegrescuL'id6ologie de lohumanitaire: la culture de la solidarit6

internationale et les m6canismes psychologiqaes I 293

Henrieta Ani goara $erbanSimbolurile politice qi ,jocul" ideologic / 311

Abstract I 329

Rdsumd / 333

Note contributori 1337

lndex / 343

Introducere

Cecilia Tohdneanu

,,Teoria politici este situatd undeva intre filosofie 9i politica,asum6ndu-le pe amdndoui, neidentificdndu-se cu niciuna'"

William Galston

Acest volum a fost conceput inilial ca un numdr tematic alrevistei sfera Potiticii, iar unele capitole (semnate de GabrielaTdndsescu, Henrieta A. $erban, Lorena Stuparu 9i Cristian-IonPopa) au fost publicate ca atare in numdrul 9 (163) din septembrie20i1, sub titlul ,,Teorie gi ideologie politicd". Ldrgind dezbateteaasupra temei, un numar de unsprezece noi articole aveau sd seadJuge celor precedente in vederea includerii in acest volum'

Prin titlul ales, am dorit sE sugerdm inexistenla unuiconsens cu privire la semnificalia qi ]utilizarea termenului ,leoriepoliticd". DiferenJele de interpretare sunt expresia unor contexteiulturale diferite, mai exact, a celor doui tradilii de gandire care aumodelat dezbaterea contemporana in jurul naturii disciplinelorsociale: continental-europeana gi anglo-americand. Fiecare avea s5

propund qi s5 justifice o conceplie diferitd asupra teoriei politice:prima, ideea de teorie normativd, a doua, conceptul de teorieempiricS.

Reamintind de canonul clasic al gdndirii politice, teorianormativd este eminamente un demers critic: ea judeci ce este inraport cu ce qr trebui sd fie. adic6 in funclie de anumite standarde,idealuri qi valori pe care le apdrd. Focalizareape un scop practic -viala bun6 qijust6 inpolis - a f[cut ca teoria politicd sd fie asociatdnu de pu{ine ori cu ideologia, chiar dac6, spre deosebire de

TEORII T/ERSUS IDEOLOGII POLITICE?

Dincolo de acest rdspuns, insuficient, dupd pdrerea autoarei,deoarece ,,eludeazdin mare parte ,,substanla ins5gi a politicului qi ajocului politic", este nevoie sd sonddm simLolistica asociatd,jocului" politic, pentru a descifra funcfia, sau semnificafia ei onto_logicd' Recreate sau reinterpretate in-scopul manipulirii opinieipublice, simbolurile servesc legitimdrii unei ideologii, coaguldriioamenilor in jurul unor valori qi idealuri politice.

**16

Asamblarea unor contribufii individuale gi integrarea 1orintr-o expunere coerenti este o intreprindere deloc faciii. Ne-amasumat-o, totuqi, cu speranla de a reuqi sd stimuldm o dezbatere injurul unei teme vaste, dar mai cu seamd complicate, la carevolumul prezent este doar o modestd contribu{ie.

mulfumesc coautorilor gi, in mod deosebit, lui AlexandruClimescu gi Alexandru $tefinescu pentru aportul lor suplimentar lafrnalizarea acestei lucrdri, iar cameliei Runceanu, pentru versiuneafrancezd a Rezumatului. Nu in ultimul r6nd, ii ,rrni r""uno.cdtoaredoamnei Elena Uzier, pentru excelenta colaborare editoriald.

26

ZborulMinervei. De la filosofie Ia ideologie

Nicolae Drdguqin

1. Introducere

Teorie, filosofie, doctrind, ideologie, dogmd sunt cuvintecare, asociate termenului politicd, delimiteazd, de cele mai multeori, un perimetru comun (cu exceplia notabild a termenilor filosofie

- dogmd). Ceea ce poate fi adevdrat in vorbirea colocviald, in modsigur-se aratd fals ?n atenlia acordatd nuanlelor' in rAndurile careurmeazd imi propun sd ardt distincliile dintre acestea, stdruind inmod deosebit asupra conceptelor de teorie qi ideologie. Relativ lateorie qi filosofie, am ardtat altundeva' cd acestea doud pdstreazd o

legiturd intimd, ce pomeste de la theoria qi philo-sophia, unite defaptul contemplaliei. Cu alte cuvinte, afirmalia ce s-a urmdrit a fidemonstratd a fost aceea cd teoria estelar trebui si fiemoqtenitoarea cea mai loial5 a theoria, iar in aceastd filiafie,fi losofi a pdstrdndu-qi trdsdtura contemplativd. Desigur, s-ar obiecta

ci inrudirea n-ar fi posibild decdt trecdnd cu vederea cd teoriapresupune o construclie aparte ce presupune inventarierea altorteorii, existenla ipotezei, a intrebdrilor de cercetare, strdngerea 9iinterpretarea datelor, concluzii, etc. In acestcaz, avem de-a face cuceea ce se cheam[, mai degrab6, doctrind, adic6 un caz patticular

de teorie. Prin urmare, doctrina se include in teorie fbrd insd a ocuprinde cu totul. Astfel, teoria e posibil sd fi construiti in sine, capur exerciliu intelectual (situafie in care se apropie simfitor de

I Nicolae Drdgugin, ,,Teorie gi ideologie. lntretdieri concepluale", Sferapoliticii,163, Septembrie20ll,pp.26-32.

27

TEORII T/E RSUS IDEOLOGII POLITICE?

statutul contemplativ sau ralional sub forma metafizicii), in timp cedoctrina semnificd o incercare intelectuald in sensul dezlegdrii unordificultdli de naturd practici. De pildd, in fala crizei fininciare qieconomice, ce doctrine stau la dispozi{ie gi ce altele pot fi createpentru a-i desface legdturile? Astfel, prin doctrind in{eleg oexpunere coerentd, o invdldturd despre un subiect sau domeniuanume. ,,Aceasta este o afirmalie sau deseori un sistem de afirmatiide ordin teoretic care sunt invdlate ca fiind adevdrate"z, in latini,doctrina este un derivat de la verbul docere (a invdfa) gi care a datnotiunea doctus (inv6fat, instruit). Deqi in orizontul etimologieidoct este echivalent cu indoctrinat, folosirea curentd le deosebeqte:primul ca asumare criticd, benevold, a unei invdlituri iar celdlalt caasumare necriticd, uneori chiar sub constrdngere (de orice fel);primul in sens nobil, iar al doilea inh-unul contemplativ. De pildd,universitatea creeazd. spirite docte, iar partidele indoctrineazl. Dinaceastd perspectivd, vorbim despre doctrina liberalismului clasic,doctrina conservatorismului american, doctrina celei de-a treia cdi,etc; toate acestea se inscriu in categoria doctrinelor politice. Daciteste propriu sd vorbim mai degrabi despre doctrine aleliberalismului (clasic, neoliberalism, etc) decdt despre doctrinaliberalismului, acest lucru se explicd prin faptul cd doctrina seconstruieqte in jurul unei qcoli qi se caracterizeaz| prin atagamentindividual. Predarea liberalismului, de pildd, este doctrinald, darreceptarea este doctrinard sau sistematicd (doctrinar insemndnd,,atagamentul strdns fa{d de o doctrind ale c6rei principii suntaplicate la toate lucrurile"'). $i, pentru a reveni la relalia dintredoctrind gi teorie, cu titlu exemplificativ, putem recurge in modriguros la urmdtoarea formulare: doctrinele liberalismului apa\inteoriei liberalismului (este de evitat sintagma ,,teoriei liberale",cdci liberal poate insemna qi nonconformist/libertin, fiind asociat qialtor curente decdt cele strict politice, bundoarb,,teologia liberal6,,

2 Paul Foulqui e, Dictionnaire de la langue philosophique (Deuxidme 6dition),Presses Universitaires de France, Paris, 1969, p. 185.

3 Foulquie, Dictionnaire..., p. I 86.

28

Zborul Minervei. De lafilosofie la ideologie

din secolul al XIX-lea din Germania, Anglia sau Statele Unite aleAmericii).

Pe l6ngd faptul cd sunt coerente (adici epuizeazd in cadruconceptual evidenla detaliului), acestea sunt concurente (adici seconstruiesc in mod dialectic, prin raportare la alte doctrine maimult sau mai puJin inrudite: doctrina liberalismului clasic vs'doctrina neo-liberalismului). Concurenla lor pleacd de la premisa

cd, in solufiile pe care le oferd la probleme de ordin practic, niciuna

dintre ele nu este deplin indreptdliti la exhaustivitate qi fiecare sepoate ingela. Punerea sub surdina a acestei premise face saltul de la

doctrind la dogmd. in mod tradilional, dogma aparJine vocabu-larului teologoic, nofiunea fiind folositd atunci cdnd sunt avute invedere doctrinele revelate, adicS acele invdldturi care au fostasumate, prin sinodalitate, de cdtre instituJiile ecleziastice'Doctrinele neasumate, dar luate in considerare in mod critic decdtre aceste institulii, au statut de pdreri teologice (teologumene)'Dogmele politice sau doctrinele politice dogmatizate reprezintd un(ab)uz in care autoritatea revelaliei este inlocuitd cu putereainstituJiei in liwarea definiliei (in acest sens, folosesc distincliaweberiand dintre autoritate qi putere). ,,A dogmatiza" teprezintdacJiunea specifici acestui din urmd sens: ',a vorbi

cu tonul celuioare are autoritatea de a defini adevdrul; a-qi expune opinia dreptcertitudine absolutd"a. Cu alte cuvinte, dogma reprezintd ocliminare a caracteristicii concurenlei din definilia doctrinei,inveqmdntarea opiniei ca adevdr cert' Nu intAmpldtor, ImmanuelKant a g6ndit critica drept solulie la dogmd (in cazul lui, aplicati la

teoria cunoaqterii). Totuqi, dacd ludm ca punct de plecareraportarea criticd la ceea ce Kant percepea drept dogmatism(ra[ionalismul continental qi scepticismul britanic), atunci se poate

accepta ca zond de suprapunere intre doctrind 9i dogmd faptul cdambele presupun o ,Sezd admisi de cdtre cea mai mare parte agdnditorilor sau de cdtre o ;coali particulard (de pild6, dogmele

'r ltoulquie, Dictionnaire..., p. 187.

29

TEORII T/ERSUS IDEOLOGII POLITICE?

stoice)"s. in ceea ce privegte varianta politicd, dogma semnificdacel discurs singular, asumat oficial de cdtre o institulie care areposibilitatea administrativd de a elimina doctrinele concurente.

Ideologia insl are un statut aparte care se sustragetipologiei de p6nd aici, devenind inteligibild doar prin raportare lafilosofie (in primul rdnd ca theoria). Mogtenirea (intelectuald,institulionalS, practicd) ,,pdrintilor" Karl Marx - Friedrich Engelsgi a celor care s-au revendicat de la acegtia cuprinde desfrgurdri aletuturor celor trei noliuni evocate p6ni aici: doctrind, dogm6 giideologie politicd (deqi politicul nu este singurul domeniu vizat).Nu inseamnd insd cd cele trei se reduc la aceastdrdddcind comund.intruc0t ideologia se bucurd de un specific care o singularizeazd, arfi o exagerare pretenlia reductibilitdlii la contemporaneitatea giposteritatea marxiste. Totugi, transformarea filosofiei in ideologie aluat fiinld la capdtul unei evolufii pe care voi incerca sd o surprindpornind de la doui texte considerate a fi reprezentative:,,Banchetul" lui Platon (in particular, dialogul dintre Diotima qiSocrate) qi prefelele la ,,Fenomenologia spiritului,' gi ,,principiilefilosofiei dreptului", doud lucrdri importante ale lui G. W. F.Hegel.

Lucrarea de fald se va ocupa de marginile acesteitransformdri, ldsdnd ideologia in seama unei alte iniliative. Totugi,abordarea scripturalS pe care o propune, adicd recursul la autoricanonici pentru a descoperi in etimologie o intenfie, iar in text unrdspuns, ar trebui sd permiti intuirea sensului ideologiei, dincolode inftligdrile ei concrete. Tocmai pentru cd etimologia inseamnlexprimarea intenliei (lucru pe care nu-l voi arlta aici), aceastatrebuie luatd in considerare, indiferent c6t de indepfutatl de ea ar fi'ttilizarea curent6. Karl R. Popper, de pildd, propune neglijareaetimologiei in inlelegerea democrafiei. Departe de a insemna,puterea poporului", democratia implicd altemarea nesdngeroasb aguverndrilor. Dar, aceasta nu este dec6t o tensiune aparentd; in

s Foulquie, Dictionnaire..., p. I 86.

30

Zborul Minervei. De lafilosoJie la ideologie

realitate, am putea vorbi de o lecturS etimologicd qi de unaprocedurald a democrafei, ca qi a altor termeni din vocabularul politic.

2. Ideologia. Etimologia ca intenfie

Ideologia a apdntt ca noliune la sfhrqitul secolului XV[I,consacratd de cdtre Destutt de Tracy cu semnificafia de discurs,rafiune, sau qtiinld a ideilor (trei sensuri importante ale termenuluigrecesc Aoyoo). La nivelul unei precizdri amdntrnlite, pe temeiulscrierilor lui Tracy, figurd tardivd a Iluminismului, ar fi posibil caideologia, din punct de vedere al intenliei, sb se asemene foarternult doctrinei, intr-un raport de sinonimie. Premisa lui Tracy,afirmatd prin citarea lui Hobbes (,,Trutat despre natura umand"o),este aceea cd pdtrunderea ideilor reprezintd calea de inlelegere acomportamentului gi, pe cale de consecinf6, amenajarea sociald(exterioari) depinde de cunoaqterea modului ideatic (interior) delirnclionare. in mod poate surprinzdtor, Tracy inlemeiazd ideologiaca ramurd a zoologiei, fiind insd specificd omului a cdrui minteatbctueazd trei operaliuni: ,,a judeca Quger), a gtdi (ltarler) qi avrea (vouloir)". ,,Pentnt a le dirija mai bine, nu trebuie sd ne oprimla rezultatele acestora, ci s5 urcim la origine; doar examindnd cugrijd aceastl origine, vom gdsi acolo principiile educaliei qilcgiferdrii; gi cd acest centru unic al tuturor adev6rurilor ester:rtoagterea-facultdlilor intelectuale"T. Astfel, scopul demersuluisilu, adresat tinerilor, ,,nu este de a vd invS{a (enseigner), ci de a vdlirce cunoscut tot ceea ce se petrece in voi atunci cAnd meditaliQtensez), grdili Qtarlez) qi gdndili (raisonne)". Ce inseamnd acestetroi verbe, Tracy explicd in continuare: ,,A avea idei, a le exprimayi (respectiv n.m-NO) a le combina"s. Deqi diferite aceste procese,

t' 'f 'lromas Hobbes, The Treqtise on Human Nature,Nabu Press, 2010.I L. L. C. Destutt-Tracy, Elements d'ideologie (Premidre partie), Seconde

ddition, Chez Courcier, Paris, 1804, p. xv'r l)estutt-Tracy, Elements..., p. 3.3t

TEORII T/ERSUS IDEOLOGII POLITICE?

ele se intrepdtrund, uneori atdt de mult inc6t ,,pare inainte de toatefoarte greu si vedem cum acestea au loc in noi,,. A cunoaqtemecanismul de func{ionare inseamnd totodatd ,,a produce ideivariate, a le exprima cu exactitate qi a le combina cu justefe',. FdrIaceste trei condi{ii, spune Tracy, inteligenla (insumarea celor treiacfiuni) nu duce nicdieri. Singura calitate care il indreptdlegte peDestutt de Tracy sd facd acest lucru nu este faptul ci ,,am meditatmai indelungat ca voi, ci pentru cd am observat mai mult cumraliondm"e. $tiinfa pe care acesta o propune se nume$te,,Ideologie" gi comportl trei pdr{i: ,,Ideologia propriu-zisd',, cdciare in vedere subiectul, ,,Gramatica generald", intrucdt priveqtemijlocul, gi ,,Logica", deoarece se adreseazd scopului. Agadar,ideologia inseamnd qtiinla, exprimarea gi deducerea ideilorl0.

Viafa intenliei s-a dovedit scurtd in clipa in care tdndrulMarx ( I 845) , in teza a ll-a (qi ultima) despre Feuerbach, a spus cd,,Filosofii n-au fdcut decdt sd interpreteze lumea in moduri diferite;este vorba insi de a o schimbatt". prin aceastd afirmalie, inten{ia afost dublatd cu sens intr-o imprejurare in care cele doud,interpretarea qi schimbarea, se afld in dezacord parfial. Voi explicade ce dezacord gi de ce par{ial.

In acelagi spirit al rafindrii conceptuale, trebuie admis cb,,a rezvolva" nu se confundd cu ,,a schimba',. A fost acceptat pdn6aici cd, rostul doctrinei este de a rezolva, adicd, de a angaja unexistent (fie experienld practicd,, fie experientd conceptuald) inrela{ie cu un alt existent (dificultate mai mult ori mai pulinnecunoscutd) cel mai adesea sub formd hermeneuticd,. Iatd cdtevaposibile interoga{ii in privinla discutatd: cum inleleg ceea ce mi seintdmpl5 plecAnd de la ceea ce qtiu, ceea ce am, ceea ce sunt? Cuminterpretez ceea ce sunt plec6nd de la ceea ce mi se intAmpli?

e Destutt-Tracy, Elements d'iddologie (premi6re partie), Seconde ddition,.^Chez Courcier, Paris, 1804, p.4.l0 Destutt-Tracy, Elements..., p. S (noru l)." Marx & Engels, Selected Works (Yolume one), Transl. W. Lough, progress

Publishers, Moscow, 1969, p. 15.

32

Zborul Minervei. De lafilosoJie la ideologie

Altfel spus, doctrina se natte in perimetrul realitdlii qi ca atareirceasta doar rezolvd, remediazd, amelioreazd. Este un fel de,,croiald cu materialul clientului". A schimba implicd a introducenoutatea, a cd:uta imbogdlirea realitSlii, uneori impotriva realitdliiinseqi. Observdm cd aici schimbarea cunoaqte o singurd direcfie: dela concept cdtre realitate, de la idee cdtre fapt. Cu toate acestea,oxistd o nuanld ascunsd in felul in care Karl Marx pune problema.in aparenfd, ralionamentul sdu porneqte de la realitate, in care vedetloui lucruri: cd ideologia a fost folositd ca instrument de opresiunetlc cdtre clasele dominante (suprastructura) qi ci relaliile sociale deproduclie (infrastructura) reclamd conqtientizarea acestui fapt. Dar

rrceastd realitate nu este cea a fiecdrei zile in care haoticul intdm-plirrilor se imbinb cu familiaritatea lor, ci una organizatl conformrrnor legi de dezvoltare istoricd. Este o ,,realitate" care obiectiveazdrrccesitatea schimbirii, indiferent de subiectul 9i pertinenla ei. Esteo ,,realitate" care ascunde nuanlele gi detaliile inclasabile.

De ce am spus cd sensul investit ideologiei de cdtre Marxrlcgajb pa\ial intenfia acesteia? Pentru c5, deja Destut de Tracy se

lrrrrnise intr-o aventurd care privilegia ideea faptului. Ideologiatlr;vcnise deja un fel de arhitecturd a rcalitil[ii in care ideologul ester.,cl care stb in fafa hdtiei albe qi o deseneazi, raportdndu-se mairrrult la dorinlele proprii decdt la exigen{ele realitilii (adicd unrrrrrrrnit tip de Deux ex machina). Desigur, doar figura miticl a luiSocrate, invocatd la momentul oportun (S6ren Kierkegaard, delrildir) a fdcut ca noi sd citim in teza a 11-a doud personaje:Iilosoful care interpreteazd qi ideologul care schimbd (vom revenilriirpra acestui punct la discutarea cdtorva citate din Hegel). Darpirrlialitatea de care vorbeam se susline cu un argument:rtrplirnentar care, de data aceasta, line de insdqi sensul schimbdrii.I )irr citdrile de mai sus, s-a putut observa cu limpezime faptul cdrtlt:ologia nu-qi propune o simpld cunoaqtere sau radiografiere artlcilor, ci qi o imbogd{ire (diversificare) a acestora. Cu altecrrvinte, este in discuiie aici un anume tip de inginerie ideaticd atrtroi realitate este consemnatd 9i (mai important?) diversificatd.l)il'crcnta aparcntd este cd dacd intr-un caz se pleacd de la idee

JJ

TEORII VERSUS IDEOLOGII POLITICE?

cdtre realitate, in al doilea se porneqte de la realitate cdtre idee.Ambele insd funclioneazd in aceeaqi schemd mentald (cu altecuvinte, invoc6nd realitatea, Marx nu a fost congtient cd acest lucruil face intr-o schemd ideologicd).

Am mai ardtat in studiul citat anterior, degi in modexpeditiv, cd migcarea este o cale de a deosebi intre filosofie giideologie. Acest lucru ar putea fi demonstrat, in cele din urmi, totprintr-o a$ezare falb in fal6 a lui Platon gi Hegel. in afard decaracterul dinamic, transformarea este o altd, cale de a ardta mutaliamajord pe care o produce ideologia. Aceastd ipotezd va fiargumentatd cu altd ocazie. Md voi rezuma doar sd anticipez faptulcd in elenism (infelegdnd aici mitologia, dar mai ales filosofia), iarapoi in gdndirea Pdrinlilor Bisericii, transformarea este una totald,de la interior cdtre exterior. Perceplia acestora este cb transfor-marea (metanoia) interioard o produce pe cea exterioard. Ideologiapropune qi ea o revolufie, insl exterioard numai. Interioritateardmdne neatinsd, ascunsS qi chiar necunoscut6. O astfel deafirmafie poate fi sprijinitd prin exegeza paraleld a autorilorfilocalici ori a ,,marilor socratici" ca, de pildd, Antonio Gramscisau Louis Althusser.

Plecdnd de la cele doud texte anunlate anterior, inr6ndurile de fald imi propun sd argumentez cd certitudinea este altreilea criteriu de diferenliere sau, cu alte cuvinte, devenirea uneipdr{i din filosofie in ideologie a fost posibill pe aliniamentulcertitudinii (aldturi de cel al migcdrii qi transformdrii). Dacd inambele situalii problema se pune in termeni de cunoaqtere (at6tinterpretarea realitSfii, cAt gi schimbarea acesteia implicb un raportde cunoaqtere), diferenla std in certitudine. Nu voi vorbi despreideolog qi ideologie, ci doar despre evolufia raportdrii fa!d, deinfelepciunea care cunoa$te. Dacd la Platon aceasta se vddegteiubitoare, personald (adicb certd in ce privegte dorinla gi incertd ince priveqte implinirea ei), la Hegel se aratd indiferentd,impersonald (incertd in ce priveqte dorinta, dar cert6 cu privire laimplinire). Degi anticipat necritic, felul in care capdtul hegelian alfilosofiei produce saltul la ideologie reprezintd, o disculie separatd.

34

Zborul Minervei. De lafiloso/ie la ideologie

3. Platon. Distanfa in actul cunoatterii

Philo-sophia s-a ndscut sub condeiul lui Platon. Chiarrlrrr,il Aristotel ii numeqte filosofi pe Thales, Anaximandru qiArrirxirnenes din Miletul secolului VI i.Hr., aceasta este o privirertrospcctivd din orizontul definiliei filosofiei datd in secolul IV,rlciii tcnneni asociali philo-sophiei existau incd din veacul al V"Ir.rrl'' sub formd adjectivald - philosophos' verbald - philosopheinrrrr, lir slhrgit, substantivald - philosophia. Primul lucru ldmurit alrrsl sr-rnsul cuvdntuluiphilo care desemna,,dispozi{ia cuiva care ;i-arrlirrs interesul, plicerea, rafiunea de a trdi, de a se dedica uneirrrrrrrrite activitdli", cum ar fi bundoard philo-posia (pldcerea qirrlc,r'csrrl pentru bduturd), philo-timia (propensiunea cdtre a fttrrrrrlirt) sau philo-sophia, adicd ,,interesul manifestat fald de.r,,1tltiu"t3. Deqi unii il traduc prin inlelepciune, alfii princrrrroagtere, Hadot este de pirere cd cele doud nu se exclud intrucdtrrr lcvllrata cunoaqtere inseamnd pricepere,. iar adevirata priceperet'rrrrsti'r in cunoaqterea realizdrii bineluila. Acest lucru insd nufrelrrric sA,,uite" belqugul de sensuri pe care sophia il avea inpcr ioada veacurilor VI qi V i. Hr. in aceastb bogSlie a sensurilor, at'r'irrrr logicS, surprinsd dibace de cdtre sofigti, spunea cd sophia

fr('irlo t\ tranzac[ionatd, Socrate introduce ruptura: sophia ca.,rliscurs legat de un mod de viali 9i ca un mod de viaJd, legat de unrrrrtrrrri[ discurs"ls. Altfel spus, Socrate leagd priceperea (uneorit lriir| in sensul de dibdcie, nu doar iscusin!6) ca temei al cunoaqteriirlc via{[, ca mod de aplicare a binelui. Dar ca si fie inftptuit, bineletrclrrric iubit. Astfel, iubirea binelui trebuie sd fie fundamentul, rrrroaqterii socraticel6. Din acest loc, doud disculii pot apdrea. Una

'' l'i"r'r'c Hadot, Ce este fi:loso/ia anticd?, Trad. George Bondor 9i ClaudiuI i lrrrli [d, Editura Polirom, laqi, 1997, p. 37 .

| ' llirtlot, Ce este...,p.44.lr llirtlot, Ce este...,p.46.l'

I lrrdot, Ce este..., p. 52.l"

I lrrtlot, Ce este..., p.63.

35

TEORII T/ERSUS IDEOLOGII POLITICE?

care pleaca" de la ce inseamnd binele. S-ar putea pretinde, maicurdnd in lumina unui Socrate povestit de citre platon, cd binelecel mai mare este dreptatea (dreptate care, la antici, nu insemnaegalitate, precum la noi, ci kosmos, adicd armonia intreguluilT).Dar pe Socrate nu-l intereseazd conJinutul, ci voinfa. Ca atare,singura valoare este voinla de a infiptui binele. De aici, necesitatea,,de a ne examina riguros modul de a trdi"18 qi celebrul indemnsocratic ,,Cunoaqte-te pe tine insuti". Cealaltd disculie posibild arein centru iubirea. Ce este iubirea? Sigur, filosofia poati fi proble-matizatd in ambele direclii: una care accentaeazd cunoagterea (curol izbdvitor, cdci cunoagterea interioritdlii sau a stdpdnirii de sineare sensul de a qterge praful ignoranlei de pe adevdrul care seascunde .in noi, inseamni a ne reaminti c6 o datd. am contemplatadevirulle), iar cealaltd care accentueazd iubirea (cunoaqterii, decia infelepciunii). Altfel spus, degi cu oarecare lips6 de prudenld inaceastd afirma{ie, pdtrundem sensul termenului philo-sophiaplecdnd de la philo cdtre sophia sau invers. Opliunea pentru unadin cele doud nofiuni pornegte de la premisa importantei in arhi-tectura concepliei platonice. Atdta vreme c6t intrebarea principalda lui Socrate a fost cum se cade sd viefuim pentru a viefui inarmonie cu binele20, din punctul meu de vedere accentul ar trebuisd cadd precumpdnitor pe trdire (iubire, philo), qi apoi pe obiectulei (cunoagterca, sophia).Iubirea se trdieqte. intemeiati pe simtire,aceasta este mai certd decdt orice alt fel de cunoagtere. prinurnare, Socrate e mai sigur cd iubeqte (actul trdirii) examenulinterioritdtii (obiectul trdirii) decdt cd aceastd iubire il incredinteazdde reuqita sa.

17 Vezi, de pild5, Jeanne Hersch, Mirarea filozoJicd, traducere de Drdgan. ^ Vasile, Editura Humanitas, Bucuregti , 1994, p. 39.r8 Hadot, Ce este...,p.64.re Jean Brun, Europa fitosoficd, traducere de Aurelian Cojocea, pandora M,

^^ Tdrgovigte, 2002, p. 28.

" Hersch, Mirarea ...,p.23.36

Zborul Minervei. De lafilosofie la ideologie

Convorbirea despre iubire se afl6 in centrul,,Banchetului",cea mai importantd situdndu-se la final, intre Diotima dinMantineea gi

^Socrate, fiind person alizatd de zeul ,,Eros". in alt loc,

nm insinuat o lecturb cregtind a philo-sophiei, una care consacrddiferenfa dintre cele trei cuvinte grece$ti ale iubirii: primele doudapar,tindnd elenismului (philia Si eros), iar ultimul fiind introdus detextele evanghelice (agape). Altminteri, dacd' philia gi eros suntsinonime, atunci e legitim sb vorbim in egald mdsurd despre eros-sophie. Relin aici cd dacd eros suprimd distania gi face o lintd din a

o inlStura (sexualitatea ca eros, erotism), philia o pdstreazd,aspirdnd in acelagi timp citre a o anula. Nu mai vorbim de faptulcontopirii cu inlelepciunea (eros-sophia), ci de dorinla neimplinitdu ur"it"i contopiri (phito-sophia)' Ceea ce este semnificativ aicisste insd faptul cd philiq tnttodtce noliunea de interval. Prima dat6,Diotima vorbegte despre natura lui Eros,^trecdnd apoi la bine-lbcerile sau sensul acestuia in viala omului2l' Natura lui Eros estecxplicatd prin pdrinlii sdi, Sdrdcia (mama) 9i Rdzbbtdtorul (tatdl):

,,Dupd ce s-au ospdtat, s-a ardtat qi Sdrdcia, care,vdzdnd ce belgug

se afld acolo, s-a gdndit sd cergeascd. Stdtea undeva l6ngd ug6.Itdzbdtitorul, beat de cAt nectar biuse (vin inci nu era pe atunci), aieqit in grddina lui Zeus qi, rdpus de bduturd, s-a intins acolo qi aadormit. Sirdcia, in sdrdcia ei, s-a gAndit sd aibd un copil cuItdzbdtdtorul gi s-a intins ldngi el 9i astfel a rdmas insdrcinatd cuEros" (202c). Aceastd filiafie, povestitd mai mult alegoric, decAtrnitic prin personificdrile unor abstracfiuni", ii permite Diotimei sdcnunle natura lui Eros intr-o dubl6 perspectivd. Prima line de loculpl6m6dirii, la banchetul Afroditei: ,,Iar pentru cd Eros a fostz[mislit in timp ce se sdrbdtorea nafterea Afroditei qi totodatdpentru c5, din pricina aceasta, in el este inndscuti dragostea deiiumusele, el a devenit insolitorul qi slujitorul frumoasei Afrodita"

2r Petru Cre[ia, Despre iubire, in Platon, Banchetul sau despre iubire,traducere, studiu introductiv gi note de Petru CreJia, Editura Humanitas,Bucureqti, p. 55.

22 Crelia, Despre..., p. 54.