+ All Categories
Home > Documents > Teoria Corpusculara a Luminii

Teoria Corpusculara a Luminii

Date post: 25-Jul-2015
Category:
Upload: vladvorotneac9306
View: 2,237 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
Description:
Light's Corpuscular Theory. Romanian Version.
14
Teoria Corpusculară a Luminii Noțiuni Generale Profesor Coordonator: D-na Ionică Florica
Transcript
Page 1: Teoria Corpusculara a Luminii

Teoria Corpusculară a Luminii

Noțiuni Generale

Profesor Coordonator: D-na Ionică Florica

Page 2: Teoria Corpusculara a Luminii

SubiecteSubiecte Optica. Lumina : Studiu al Opticii. Teoria Corpusculară a Luminii. Teoria Ondulatorie a Luminii. Dualismul corpuscul-undă. Efectul Fotoelectric.

Page 3: Teoria Corpusculara a Luminii

Ce este optica?

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia, și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța. Cuvântul "optică" vine de la cuvântul grecesc optikos (relativ la vedere), înrudit cu optos (vizibil) și cu ops (ochi).

Page 4: Teoria Corpusculara a Luminii

Lumina (și toate celelalte forme de radiație electromagnetică) călătoresc în vid cu o viteză de circa 300.000 km/s, iar în aer ceva mai încet. Viteza luminii în vid reprezintă o constantă universală, notată cu ,,c” , și, conform teoriei relativității, nimic nu poate fi mai rapid. Intr-o secundă o rază de lumină ar putea înconjura de peste 7 ori Pământul pe la Ecuator, pe când călătoria ei de la Soare la Pământ, pe o distanță de circa 150.000.000 km, durează cam 8 minute.

Page 5: Teoria Corpusculara a Luminii

Teoria crepuscularaTeoria crepuscularaTeoria corpusculară explică fenomenele de reflexie a luminii prin analogie cu reflexia unor bile elastice de un perete fix, iar

fenomenul de refracţie prin atracţia corpusculilor luminoşi de către mediile mai dense.

Viteza luminii în aer și apă a fost pentru prima dată măsurată la mijlocul secolului XIX de către fizicienii francezi Jean Foucault și Armand Fizeau. Acest lucru a dus la o respingere a teoriei

corpusculare a luminii propusă de Isaac Newton.

Page 6: Teoria Corpusculara a Luminii

Prima teorie ştiinţifică cu privire la natura luminii aparţine lui I.Newton (1704) şi susţine că sursa de lumină emite corpusculi luminoşi, care se propagă în virtutea inerţiei în linie dreaptă cu o viteză relativ mare Newton sugerase că un corp luminos emite un curent de particule care călătoresc în linie dreaptă prin eter (un mediu despre care se credea la acea vreme că ocupă întregul spatiu). Dar faptul că lumina se deplasa mai încet vn apă nu putea fi explicat decat prin teoria ondulatorie a luminii şi nu prin cea stabilită de Newton.

Page 7: Teoria Corpusculara a Luminii

EterulEterul Termenul de “Eter” a

fost termenul folosit in secolul al XIX-lea, pentru a descrie un mediu prin care se propagă lumina. Cuvântul ,,eter” este de origine greacă şi înseamnă a aprinde, a arde sau a străluci. Semnifică substanța despre care se credea în antichitate că umple regiunile superioare ale spațiului, dincolo de nori.

A nu se confunda cu eterii: O clasă de compuși chimici organici care au în moleculă o grupă funcțională eter - un atom de oxigen legat de doi radicali alchil..

Oxiciclohexan

Page 8: Teoria Corpusculara a Luminii

Teoria Ondulatorie şi Teoria Ondulatorie şi Reluarea Teoriei CorpusculareReluarea Teoriei Corpusculare

In 1690, C.Huygens pune bazele teoriei ondulatorii cu privire la natura luminii,conform căreia lumina trebuie să fie considerată ca o undă elastică ce se propagă într-un mediu special, care umple întregul univers (eter). Mai târziu, în 1901, Max Planck revine la teoria corpusculară a luminii sub forma teoriei cuantice a naturii luminii.

Conform acestei teorii, lumina are o structură discontinuă, sub formă de cuante de energie (fotoni).

Fotonul fiind particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice

Page 9: Teoria Corpusculara a Luminii

Efectul fotoelectric este un Efectul fotoelectric este un fenomen fizic în care se fenomen fizic în care se manifestă natura corpusculară manifestă natura corpusculară a luminii. El constă în emisia a luminii. El constă în emisia electronilor de către un corp electronilor de către un corp aflat sub acțiunea radiațiilor aflat sub acțiunea radiațiilor electromagnetice. electromagnetice.

Pentru explicarea lui, Pentru explicarea lui, Einstein a presupus că fotonii Einstein a presupus că fotonii din care este alcătuită lumina din care este alcătuită lumina ciocnesc atomii din substanța ciocnesc atomii din substanța respectivă, fiecare foton respectivă, fiecare foton incident eliberând câte un incident eliberând câte un electron. electron.

Scriind legea de Scriind legea de conservare a energiei, se pot conservare a energiei, se pot justifica legile empirice justifica legile empirice obținute în studiul acestui obținute în studiul acestui efect. Relația este cunoscută efect. Relația este cunoscută sub numele de legea lui sub numele de legea lui Einstein.Einstein.

Page 10: Teoria Corpusculara a Luminii

Dualismul corpuscul-undăÎn cadrul fizicii, dualismul corpuscul-undă se referă la

faptul că materia prezintă simultan proprietăți corpusculare (particulă) și ondulatorii (undă).

Particulele elementare sunt structuri dinamice, și prin aceasta sunt surse de

mișcare în univers. Toate particulele generează în jurul lor câmpuri fizice;

electric, magnetic sau gravific.

Protonul este particula subatomică din nucleul unui atom, cu masa (mp =

1,673·10-27 kg) și cu sarcina electrică pozitivă.

Neutronul este particula din nucleul atomic cu masa (mn=1,675·10-27kg), neutră din punct de vedere electric.

Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică

negativă.

Page 11: Teoria Corpusculara a Luminii

Prin undă se înțelege fenomenul de propagare a unei oscilații într-un mediu elastic. După modul de oscilație a particulelor mediului față de direcția de propagare se deosebesc două tipuri fundamentale de unde:

a) unde transversale. Exemple de unde transversale:

oscilația unei corzi elastice, vibrația unei bare care a fost lovită lateral, vibrația membranei unei tobe.

b) unde longitudinale. Ca exemplu de undă

longitudinală se poate da cazul undelor sonore care se propagă în aer (sub forma unor variații continui ale presiunii aerului).

Unda

Page 12: Teoria Corpusculara a Luminii

Propagarea luminii. Principiul lui Fermat.

Unda luminoasă este de natură electromagnetică; Ea poate fi reprezentată într-un mediu omogen prin vectorii câmp

electric şi câmp magnetic care sunt perpendiculari între ei şi perpendiculari pe direcţia de deplasare.

Mediile în care se propagă lumina pot fi omogene şi neomogene. Un mediu omogen din punct de vedere optic este acel mediu în

care, în toate punctele, indicele de refracţie n are aceeaşi valoare. In aceste medii, lumina se propagă pe drumul cel mai scurt, adică în

linie dreaptă. Traiectoriile după care se propagă lumina se numesc raze de

lumină. Un mănunchi de raze de lumină formează un fascicul de raze, care

pot fi: paralele, convergente şi divergente.

Page 13: Teoria Corpusculara a Luminii

Concluzie

Principiul lui Fermat poate fi formulat ca principiul timpului minim: lumina se propagă între două puncte pe acel drum pe care timpul de propagare este minim.

Page 14: Teoria Corpusculara a Luminii

Proiect realizat de elevii clasei a XI-a F:Proiect realizat de elevii clasei a XI-a F:

Mutu MagdalenaMutu Magdalena

Vorotneac VladVorotneac Vlad

Surse:

Manualul de Științe,

clasa a XI-a

Wikipedia


Recommended