r

fa..t(;R./V.cC()). f,' ~~·~ . '

t,~w If cfalw&'Nv.r.o..

~~!!!.. f'f ·;~tita. . . '

,, '

'

----. '~·. ·:·::.: ·:- ;,:·- ·;· ........ ~- .... ";:·::

J:.;.:·· ~}IJ; )X:·

:~{ .·t}~ ......

lit: ~~r··~":

r~i1::

,./[j.,,

~~~ ~-~~!f~;:_ ~ .....

t ~\~1~;.· .

.• _;;:t;; ...

_.,.;· . ,._

.'_ .. -:. ' -~--<··

~,1"",~ ,· v{/•,'2M~.e.a.. vafe ca )."r(. rLt~.E..u..?a.- ,~ ~u.,.t~,;(_,:~.~:~~ if '*'<-- ....... l.- / //

:a...~ a.. Zu.1...' ..dui1..,.~-"r\.e'f.JZ...L.~ J· ;/ 1/t_(C_a:- ·: "\1..1~~;;:.-e "! .'/:'/.: · r::X·:

n-t6Lt', c:.a..tr/!.. v~~.. rfl' .tA'1;ttr!.J..e -.-f.~r-t , ~~--u: .r,._.~,. '··.> ('Lr:. E~~o.if~.J:L'o... L" tu.."o<.-L'Y\C~.,!V.r_ / fF

I lki-w. 11 fY:-)' l) Not.iuni -nre!inaii1are (Pn::zentarea. ~i defi.nirea cursu lui; elen:ente ~n

terne.de baia; caiacteml f-undamental 9i pract-ic a! cursului)_ · 2j rvtisiolo~ In cadrul dis.,iplinelor teologice (Raportul CLI cclelalte

discipline teologice 9i ali e discipline !a ice: ciimrml de in vest! ga(ie teolcgic ~i eventual laic) .

.:\) Izvoarele stu.riiului de fvLsiolo,~ie si ecnmeni:;_m (Sf. Scriptura; Sf. Tradi~e: Sf. Liturghie; Sf. Tai11c; Legea rotrdneasca ca_tradi~ie \:·ie>

4) li[etodele, lmpaT(-irea .5i utili tate a cw·sului_ 5) Literatura"Clrr3ulUi ivilsio'fOl)'ie. si ecurnenis11;1.

'." . .. ;;~-.;.-~·,·-~.- "" ' : .. -. ., ':- ,., .. ,. _," ... "·';".

• '' r ,.- ",•

-, ..

·-

------~·- ·-- -"

fillOStolat - misim1e __: propovaduire

Misiune·. de la lat. mito, ere, si, smn == a trimite. = vocatia apostolica a Bisericii de a propovadui Evanghelia lui Hristos la toate

neamurile (Mt. 28, 19). Misiunea este- un act de trimitere: ,Precum M-a trimis ... " (In.20,21);

- un act de marturie a mvierii lui Hristos (Lc. 24,~; un act de evocare a evenimentelor care constituie istoria

mantuirii (F.Ap. 14,27) . ./ 1\fiisiunea este un criteriu fundamental"' al Bisericii, nu numai In sensul ca Biserica este instrumentulJ~isiunii1 ci ~i ca Biserica este S(;:OPll.l.~~\1 real!zarea misiunii.' G area misionara a Bisericii tine de natura ei apostolidi. Mf;:,,; · · · -B'isericii, nu mnnai 1n sengtl-dr cl*ser· . e IllS , . seepul S~i'J- rea)izarea "'~'-'"' /

) mis:i;u:u1t:::Che.ti~~~TJCU-~e:n~i::apos~. ;, l>!lisiunea ~ste un act de fidelitate a Bisericii fata de lntreaga 1nv1ifiitura Hisata de

l!sus Hrisfo§.-7 Misionarismul este tot atat de necesar ~i astazi ca $i alti:idata1 c{€£Jwt-t "'-(: Gl~'""-'~~ -Jndiferentismul religios, comod ~i subuman, este un Iucru !n

nota t.\ln..\)ului. 7 . . . . . · ~l neopaganism feroce, deghizat sub aspectul lini~tit $i plin de

r:ci.froan i?~criZ.ie traditionala 9i o falsa cucernicie protocolara. Dar Duhul lui I:-~s\cl:\\ c\ viu, duhul marilor rastumari de con~tiinta, e absent. Pentru re':Ullo~o,re<1_ui Hristos ill con;;tin"\3. rava~ita de ratacire a lumii se cere o mare ofensrva.n'l:\onara Acum se cere nu o cucerire In afar1i, ci <?~ -~c:r, -~ I-;onvertire a cre~tinismului modem la punctul sau de plecare:

,t-:JJ- ~tos. \

•. ~\fimi· este' . e~ .. i .,...._ ,, _ _?.,£P.l!l 1.!1\~H\ii este patrunderea Duhului lui Dunmezeu mtr~o Sltuatle

• pesonala ~lmtun mediu social - ]i?1cti~a mis\on\r!!,. atat pe pl~ cat ~i pe plan~, a Bisericii Ortodo~e

~!eplllS de CODlitiile istorice, uneori nefavorabile,Ill care. ea s-a dezvoltat. In ~ste ondilii, \)rtodoxia nu a neglijat misiunea'ul spatiu, adica Biserica in \~carc;preocupata de catolici:zarea ei geografic1i, cu e:i..'tinderea ~i prezenta e1 1\l af~'; dar ea a pr::ferat misiune ill tirnp, adidi Biseica in construire, reoc'Uta cu dinari1ismul ei eclesial, intern, istoric; prin succesiunea

~ner~or de GTe~tini ....... .- ............. _,

------ ·--·-- --- -----·-----· ..... .. ............. - ___ .. , . .. ·- --~·-"';" I ' ..... .. . ....... :· .. "c' . .'.': ........ .

.. _,_;· .. ,.-...

' '

·---- -.· .. :·_·:· .:;::.:···· ·- '"""''""""•. --· -·· ··-·-·· -·

M""·'~e In des~urarea acestui proces de integrare a Bisericii In societate fle

51- lo~ de diferite obstacole care par de netrecut gi care adesea iau fu:Iaj:i~area ~ unor sfidilri i dileme insolubile.

· I S fidarea secularizarii: - mentalitatea autonomii a omului care 1-a eliminat aproape cu

desiivar~ire pe Dumnezeu din creaj:ia Sa, din lume. @ Dileme din planul social al Bisericii: dilema dintre nationalism ~i · univei'salism,individualisl:n ~i colectivism,creaj:ionism ~i evolutionism,

prozelitism ~i ecumenism. Deci, este vorba despre un antropocentrism radical care a exaltat !a maxim omul in detrimentullui Dumnezeu, :f'ara sii-~i dea seama cii omul f'ara Dumnezeu se priibu~e~te spiritual ~i moral. Omul domina lumea exterioara cu ajutorul ~tiintei 91 tebnologiei, dar a devenit prizonierul fortelor irationale, nu mai poate controla viata interioara. W ,_ Indiferentismul religios allumii in care traim ...

Ji.

r(c) ~

,Crestil'lism agresiv, care nu mai :;;tie de omenie ~i iubire, care considera ca totul se poate cumpara cu bani. Existenta unor secte care se ptm in slujba satanismului sau a unor secte care promoveaza sinuciderea colectiva.

Trebuie: - sa ramanem ancorati in Adevarul de credin¢ al Scripturilor ~~ Bisericii nedesparj:ite ...

- in zadar ne plangem de atacurile nemiloase indreptate de prozelitismul sectar !:mpotriva Bisericii noastre, dadi nu reu$im sa ridicam m calea lor bariera solidarita~i $i comunill11ii dintre credincio9ii no~tri.

. ... - ..... -- .. ·:-·-·-····

Misiunea Bisericii §i aspectele ei.

Evanghelizarea, sau propovaduirea Evangheliei.

1. Evanghel!:z;ar~!l, sau propovaduirea Evangheliei. .,_. ,, . - ..

Cuvantul Evanghelie vine din gr. Evanghelion, lat. Evangelium. in Noul

Testament, prin Evanghelie se ln}elege "vestea cea buna::, . revela}ia slavei lui '

Dumnezeu in persoana ;;i lucrarea mantuitoare a lui Iisus Hristos, precum 9i mesajul

sau continutul acestei descoperiri cuprins in predica 9i invatatura lui Iisus, Me. 13,10

"Ci mai intai Evanghelia trebuie sa se propovaduiasca la toate popoarele", Me. 14,9

Oriunde se va propovadui Evanghelia, in toata lumea, se va spune 9i ce a fli.cut

aceasta, spre pomenirea ei", Rom. 2,16 "In ziua in care Domnul vajudeca, prin Iisus

Hristoqdupa Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor", Filip. 4,3 " ".ajuta-le

lor cape unele care au Iuptat pentru Evanghelie" ."16. "Sfin}enia evanghelica, pune in

mod constant cre9tinul sub regirnul Evangheliei: «Fiti desavar9i}i precum tati:il vostru

eel cresc desavar;;it este» (Mat. 5,48). Sfintenia Tata'!ui ceresc ! Aceasta sfintenie este

dezvaiuita in mesajul evanghelic, 9i este precizat ceea ce face noutatea 9i

originalitatea Evangheliei atat prin raportul fatii de alte perioade ale revela}iei biblice,

cat 9i prin raportul altor experiente etice ;;i religioase extra-biblice".17

Iisus Hristos a aratat ca exista o diferenta radicala intre Lege ~i Evanghelia Sa, "'·

care se axeaza pe porunca iubirii desavaqite, care include ~~ pe du~ma11i. Mat. 5, 43-

44 "Ati auzit ca s-a zis sa iube~ti pe aproapele tau ;;i sa ura~ti pe vrajm3:]ul tau. Iar eu

va zic voua: sa va iubiti pe vrajma~ii vo~tri, binecuvantati pe eel ce va blestema,

faceti bine celor ce va urasc ;;i rugati-va pentru cei ce vii vatama 9i va prigonesc".

16 Pr. Prof. Dr. [. Bria, Dictionar de Teolozie Ortodoxa, ed. lnst. Bib!. ~ide Mis. al B. 0. R., Buc.

1981' 17 G. E. Panella, Dictiormaire de Ia vie soirituelle, ed. CERF, Paris, 1983, col., p. 497.

...... rhus preci:zeazii di tocmaC iii parad6xiir ii.ibiriT ~i ar··· Jertfefperitru aifii c6rista

Evanghelia Sa, J& Mat. 5,48 "Fiti, dar voi desavar;;iti, precum tatal vostru Cel ceresc

desaviir;;it este". "Legea, toate legile, antrem:aza pocatul ;;i condamnarea; Evanghelia,

9i numai Evanghelia singura, in solitudinea semantica a cuviintului sau, produce

: ~···

mantuirea". 19

Evanghelia lui Hristos este 9i puterea lui Dumnezeu spre mantuire a tuturor,

elini 7i iudei , Rom.l, 16 "Caci eu nu rna m9inez de Evanghelia lui Hristos, pentru ca

este putere a lui Dumnezeu spre mantuirea a tot celui ce crede, iudeului tntai, :;;i

elinuJui", Efes. 1,3 "Binecuvantat fie Dumnezeu :;;i Tatil.l Domnului nostru Iisus

Hristos, Cel ce, !ntm Hristos ne-a binecuvantat pe noi. .. ", I Cor 15, 1-2 "Va aduc

aminte fratilor Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care a(i 9i primit-o, intru care

;;i stat[, prin care :;;i sunteti miintuit[; cu ce cuvant v-am binevestit-o - dadi o tineti cu

tarie, afara numai daca n-ati crezut in zadar". "Sfintenia omului evanghelic se

caracterizeazil. prin trasaturile urmil.toare: a). Hristocentric;. Hristos, imaginea perfecta

a Tatalui, este modelu ;;i masura sfinteniei cre9tine. Existenta .sa, ascultarea fata .de

Tatal, disponibilitatea sa pent.c-u trimitere, rigoarea 9i coerenta vietii Sale, rezistenta sa

la ispite 9i simpatia sa fata de oricine se gil.sea in situatie delicata ... to ate sunt

tril$aturL !a care trebuie sa fie atent. eel care v:rea sa,L urmeze. lui .lliistos. Numai

referinta !a Iisus din Nazaret justifica inspiratia cre9tina a unui stil de viata 9i

intemeiaza o etica evanghelica. De altfel, recursul la Evanghelie constituie

r'ationamentul ultimului ape! spre conduita credinciosului catre B iserica. b) Spiritual.

Altfel spus o viata animata :;;i dirijata prin Duhul. Duhul Sfiint, «Duhullui Hristos>> (I

Pt. 1,11 ), cheza9ul misiunii Fiului (In. 16, 13), reprezinta norma interioara a

credinciosului 9i a. Bisericii In timpuJ care se scurge de !a Inaltare 9i reintoarcerea

finala a lui Hristos. Duhul produce roadele lntregii lndumneteiri 1n inima ucenicului

18 Pr. Prof. Dr. I. Bria, op. cit., p. !68. 19YvesCongar, Variations sur /e theme !!Loi-Griice". dans Rev. thomiste 7!, 197!, p. 420-438.

rAIL.··

·lui Hristos (Col. 3,12; Gal. 5,22; Rom. 6,22); El conduce actiunile «cum se cuvine

sfintilor» (Efes. 5,3). c} Eclesial. Comunitatea ucenicilor este locul na~terii 9i

credintei omului in Iisus Hristos. Nimic nu-I mai costisitor pentru omul evanghelic

decat de a fi privat de comuniune ek:klesia (comuniunea celor chemati), parte

integranta a fiintei sale. Prin ~i In B iserica, omul evanghelic i~i a tinge scopurile

propriei sale vietl: In medit.atie §iln intelegerea Cuvantului, II1 slujit<;la, euharistica, in . . . . .. "~' •. '. -- .. - ' '" ' . ' " .- . •' - •"-'''"" . . ' ' .... ~----- -----·-···"'' '" ..... .

dragostea pentru fratii sai, cu care, ca pietre vii, el construie~te «casa duhovniceasca -- .. . .... ., . . ' ' '

preotie ~f~~ti, ca sa aducetijeltfe duhovnice:;;ti» (I Pt. 2,5) "?0

Evanghelia este insu~i Hristos. Sf. Ignatie in Epistola catre Filadelfieni spune:

"Buni erau ~i preotii (vechii legi), dar mai bun arhiereul, caruia 1i erau 1ncredintate ' ; " '

sfintele sfintelor, singuml caruia i s-au incredintat cele ascunse ale lui Dumnezeu; el

este u~a Tatalui, prin care intra Avraam, Isaac, profetii, Apostolii ~i Biserica. Toate . . . .

· acestea due !a unirea cu Dumnezeu. Evanghelia, Ins a, are ceva deosebit: venirea

Miintuit<i}rului, a Domnului nostru Iisus Hristos, patimile Lui 9i invierea. Profetii cei ; .

iubiti L-im vestit; Evanghelia, insa, este desavar:;;irea nemuririi. Toate (V. T. :;;iN. T.)

sunt deopotriva bune, de credeti In dragoste" .21

• . , - - I

La lnceputul Bisericii prin Evari.ghelie se intelegea predica oralii aApostolilor, 'r ' '

·~poi aceasta s-a consemna.t 1n scris. Didahia, sau Invatatura celor 12 Apostoli, ne

!ndeamna ziciind:. "Mustrati-va unul pe altul, nu cu miinie, ci in pace, cum este scris

1n Evanghelie ... rugil.ciunile voastre, milosteniile 9i toatefaptele voastre a9a sa le

faceti, cum est~ scris in.?vanghelia Domnului nostm".22

P.etru Damas.chinul, cu privire Ia evanghelizare precizeaza: "deci eel ce a

putut ln(elege !n parte harul Sfintei Evanghelii ~i cele ce se afla in ea, adica faptele 11i

lnvataturile Domnului, poruncile 9i dogmele lui, lnfricot?iirile 9i fiigaduintele, acela

9tie ce comori ne1mputinate a aflat, macar ca nu poate povesti despre ele cum trebuie,

20 G. E. Panella, op. cit. 21 Sf. !gnatie Teoforul; Epistola catre Filadelfieni, f'.S.B. vol.l, p. 181. 22 Didahia celor 12 Apostoli, P.S. B. voL !, p. 32.

F¥k-'

pentru ca cele cere;;ti sunt negraite. Caci Hristas s:a ascuns !n Evanghelie :;;i eel ce

vn;a sacL s,tl,e pe El, trebuie sa vanda m.ai !ntai toate averile sale i'i sa cumpere

Evanghelia, ca nu numai sa-L poata afla pe EI din citire, ci Sa-L primeascli !n sine,

prin urmarea vietuirii Lui. in lume. Fiindca eel ce cauta pe Hristas, zice Sf. Maxim

Marturisitarul, nu trebuie sa-L caute pe Ellnafara, ci in sine Insw;i, adica sa s e faca

cu trupul 9i cu sufletul nepacatos ca Hristos, dupa cat e cu putinta omului :;i sa

. pazeasd'i marturia con$tiintei cu toata puterea, ca sa !mparateasca peste toata voia sa

$i sa 0 biruiasca prin dispretuirea ei, chiar daca e sarac :;i raraslava, din punct de

vedere allumli" ?3

Hristos Mantuitorul i:;;i !ntemeiaza Biserica pe marturia credintei In

dumnezeirea Sa Mat. 16, 16-18 "RaspLmzand Simon Petru a zis: Tu e;;ti Hristosul,

Fiullui Dumnezeu celui viu. Iar Iisus, raspunzand, I -a zis: fericit e:;;ti Simone, fiullui

lana, ca nu trup 9i sange ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatal Meu, Cel din ceruri. $i

· Eu !ti zic tie, ca tu e:;;ti Petru 9i pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea 9i portile

iadului nu o vor birui".

In cadrul evanghelizarii fiicute de Hristos exista un acord deplin intre

invatatura pe care o propovaduhqi viata Sa. In. 17, 19. "Pentru ei Eu Ma sfintesc

·pe,Mine.1nsumi, .ca :;:i ei ,sa..fi:e ... sfinfiti.lntru adevar",JIL.8,46·'~Cine dintre voi Ma

. vade:;:te de pacat? Daca spun adevarul, de ce voi nu. rna credeti?".

Hristos invata cu cuviintul $i cu fapta In. 5,30 "Fac voia Celui ce M-a I ..

trimis ... ", In. 6,38 "M-am pogorat din cer nu ca sa fac voia Mea, ci voia Tatalui Meu

care M-a trimis", Mat. 28, 19-20 "Drept aceea, mergand, invatati toate neamurile,

botezandu-le in numele Tatalui 9i al Fiului :;:i al Sfitntului Duh, Invatandu-le sa

pazeasca toate cate v-am ponmcit v~ua, 9i iata eu sunt cu voi in toate zilele, pana la .. ·

sfar:;:itul veacului". Verbul gr. matitevsatl',. !pseamna a mvata cu cuvantul, dar :;:i cu ··--·i,,.,,:,"·':l~ '

23 Patru Damaschin, fnvati'ituri duhovnicesti, Fil. Rom, vol. Y, p. 92-93.

....... -

S,l~, ''Ca vazand . .. . ~ " . • tul ~i. fapta. Mat.

fapta La fel :;:i ucemcn Siit, mvatau cu cuvan ., · eel din cerun

b . 1~. ·. - . tatal vostru

faptele voastre ce1e une 91 sa s aveasca pe · . . d .• d linit. II Cor. 6,4-• .. • • J ii o mzsrune e rn ep ,

Apostolii au avut, fn cadrul evanghelzzar ' . . . D . ezeu In multa . . . . . , . ca slujiton at lm umn

6 · "Ci in to ate in:fa.tt:;;andu-ne pe no1 m9U1e ·. ~ , tulburari, in , - . tn batai In temmta, m

rabdare, in ne.cazuri, •inA nevoi. .. l~·t~tramt~:an: .. cuno1)t;nta, 'in !ndetunga-rabdare, .'in

ostenelt;1n pt1vegher1, m po~'tu.. rl, 1n curarre, m 4 12 13 "«i ne ostemm,

·. ···· · "" 1 Cor. , - Y bunatate, In Duhul Sfant, 1n ~raga1te nefiitarmca ' . . . · i rabdam ··~. . , . , t~am Pngomtl fimd no - ~ · fJ · d b necuvan · · lucrand cu miHn\\e noastre. O~;a:ratl un ' · 1

. .. .. ... " . ~tura tuturor, pani <. _ . . • 1 l.umn, ca matura . .

Huliti fiind, ne mgam. Aro aJuns ca gunolU . ~ - · 't'"vazut la min~ ' .,, . '. . . · ·· · a t1 auztt 91 a,t

'1' 4 9' C 1 atl lnvatat.· '?1 a:tl pnunt 91 , . . astazi", F1 1p. , ·:, e e ce · ·. · ,, ·. ., I Pt 5 3 "Nu ca 91 cum atl acestea sale faceti;~i Duroneze~l pacli va fi cu Vol ' . '

\. . -~ " :_- - .. , . sta"p~'> ..... ineste Blseric ci ".ilde.flica.ndu~Y .... a wrnae1 h l' z' E· ""'~ " ' r . ,.. . "d . ·r· Evang e !e .

... .·•. \ .. ; ... J d rea propova um . .. , .",Temeiurf'~cri~uri~tice,pentru rfspun e ~rtur1· 1· sa lepad

,, . · , , · 't nor de ma , · "' ·, N - • •• 1 nostru ata a

1 7 1·'2. "De aceeil, !? i oi, ava\\d lll\preJ\I[U . . - · tv 'n lu ~, . • . \ . ·... . v l' vth cu starum a 1 . . , ' . ·" . ~' . reso ara 91 sa a erg a ·.. . . ,

oriCe ?ovara ~i pt~at'\l;_ce gf<~l!l11C ne l~p . ~ · r' 'torul credir .. , : .. . . ·' . '-. . . i. . . . lui lisus 'incepatontl ~~ p ml '\ c~~p~~tii 1namte, Cuoc\:ll'L a~t111 asu.}\.a 1 . . . de ocara ei

;.•' ' . . ' . ' . 't Crucea n-a tmut seama : q:an)ptru bucur\.t\1 pus:§. tnaJie-I a su1~1

' ' . . . t urrnatc . "" .. • : ' '. . • 1 T . ' 6 ""t VOl v-atl racu .·-'·~~.,."·- · -- ·_ . ·- _, . .,., es 1, "T • ;;eZ1.,d1-a dreapta \conulUl 1u]ymne:z:ell\ ' · · .. . , d · ti avut r

I<. • . • . : , l '· bucu'ria Duhulm Sfant, e91 a, n-cq§J a1 DonJ-r!ulut, pnruLUDJvant:L:l c11 . _

\

... -;---····. .. ... . - - -

_________ ,. .......

-------- -- -~------···. --- -.........

- - ....

- ----­... ---·-···::::.-::--

\

Propovaduirea este funqia esentiala a vietii Bisericii. Propovaduirea exista

doar in cadru[ Revelatiei.24

Kerigrna apostolic[, de la vb. kirisin, I Tim. 2,7 "Spre aceasta am fast pus

propovaduitor ;;i apostol (adevar graiesc, 'in Hristos nu mint) - lnvatator neamurilor,

· in credinta eyi adevar", II Tim. 1,11 "Spre aceasta am fest pus eu propovaduitor 9i

apostol ~i invatator a! neamurilor", II Cor. 4,5 "Caci nu ne propovaduim pe noi

ln9ine, coi pe Hristos Iisus, Domnul, iar noi ip9ine suntem slugile voastre, pentru

Iisus". Canonul Sfmtei Scripturi, in fonna pe care o avem noi astazi, apare doar In

secolul IV, ori pana atunCi transmiterea invataturii mantuitoare se racea oral, a~ a se

explica ;;i aparitia in primele secole (in lipsa unui canon bib lie unanim recunoscut) a

scurtelor marturisiri de credin\ii, sau Crez.uri.25

Auzirea: rolul ei in evanghelizare.

Propovaduirea oral·biblidi temeiuri scripturistice: Mat. 4,19 "Veniti dupa Mine sa

vii voi face pescari de oameni", Mat. 5,2 "$i deschizandu·$i gura ii invata zicand ... ".

24 Pr. Prof. Dr. D. Belu, Unele conditii ale propovaduirii, M. A., 3-5/64

·~ r·. i

· Sf8.ntu1 Ioan dura de Aur arata ca Mantuitoni! !nvata 9i prin t1kere.26 Lc. 4,21 ''~i El

a inceput a zice catre ei: Astazi s-a !mplinit Scriptura aceasta in urechile voastre· 9 23 ' '

. sa-9i ia Crucea ~i sa-mi urmeze; In, 18,37 m fata lui Pilat Mantuitorul spune: "Eu spre

aceasta M-am nascut ~i pentru aceasta am venit in lume, ca sa dau marturie despre

Adevar; oricine este din adevar asculta glasul Meu" .

Canonul19 Trulan p!'etinde- ca 1ntalcuirea Scripturii trebuie sa se tina seam a de

Sfmtii Patinti, de intreaga exegeza patristica.

Necesitatea misionaru!ui. Rom. 10,14 "dar cum vor chema nurnele Aceluia m

care inca n-au crezut? $i cum vor crede 1n Acela de Care n~au auzit? $ i cum vor auzi,

ra.ra propoviiduitor?", de aici 9i necesitatea contactului strans pe care misionarul

trebuie sa ll aiba cu realitatile, cu actualitatea, cu slabiciunile, aspiratiile,problemele,

idealurile ~i munca credincio~ilor. Inscrierea misiunii de propoviiduire a Evangheliei

trebuie ~a se faca pe linia traditionala patristica. E necesar sa existe persoane ~ - .. -.

calificat~'ca sa faca misiune §i sa fie competente. Trebuie in ac~::la§itimp sa existe §i

comunit8Ji ge cr(O~incio§i hine _determinate §i cunoscute, ca medii,.de ~isiune celui .. : . '

25 "A 1' odgine, le besoin d' Lmre'sume' «apostoiique)) de !a doctrine chre' tienne e'tait d' autant

plus grand que .celle•ci n'" existait que sous.forme.orale. Ace moment-la', probablement me' me

avant !a ·fixation de la. tradition e'vange'lique, de coUJies formules symboliques doivent avoir ete'

e'tabilies. Puis, lorsqu' entre 50 et 150 parurent les premiers e'crits chre'tiens, avec une abondance

dont notre Nouveau Testament actuel ne nous donne qu' tme faible ide'e, un re'sume' doctrinal

resta tout aussi ne'cessaire. L' Eglise n' avait pas encore fait de choix parmi les ouvrages chre'tiens

pour e'lever un petit nombre d' entre eux a' Ia dignite' d' Ecriture sainte et les placer a' cote' de I'

Ancien Testament. Un sommaire de la foi e'tait pou cette raison indispensable. Mais ce besoin

subsista, lorsqu.e, vers le milieu du II' sie'cle, uncertain nombre d' e'crits furent progressivement

se""'lectionne's et peu a' peu re'unis en can<:~n du Nouveau Testament. Car ce canon en fom1ation

qui, sous sa fom1e de'finitive, comptera encore 27 e'crits , e'tait trop e'tendu pour assumer le role ·

de re'gle de foi. En pre'sence de la richesse de ce document, de la muftiplicite' des e'crits qui y re'

unis, il fallait en extra ire l' essentiel", Oscar Cull mann, Les Premie 'res Confessions de foi

Chre 'riennes. Paris, !948, p. 7-8.

care propovadui~eyte ... ' . '' ..... ,,._ ~- .. ~ ., ' . .- .

. _,_; __ .: ...... :-~ ... ;

Evanghelie ~i Liturghie.

Rugaciunea dinaintea citirii Sfintei Evanghelii, !n cadrul Liturghiei, invoca

puterea perceperii mesajului evanghelic de catre toti cei ce o asculta, putere care vine

direct de la Durnnezeu. «Straluce~te in inimile noastre, Iubitorule de oameni,

Stapane, lumina cea curata a cunoa~terii Durnnezeirii Tale ~i deschide ochii gilndului

nostru spre mtelegerea evanghelicelor tale propovaduiri; pune :in noi ~i frica

26 "0 . " fi " "" .. . nee aparare ar 1 LOSt Lara folos. Ntmem n-ar fi ascultat-o. Era numai o forma de judecata. De

fapt era un atac de tillhari care ataca la drumul mare. De aceea a ta.cut Hristos",. Sfantul loan Gura

de Aur, Omilii !aMatei, aici Mt. 26,60-61, 1n P. S, B. vaL 23, ed, lnst. Bib!. ~ide Mis. alB. 0. R,,

Buc, 1994, p. 95 I.

-' 'I

i , ·I

fericitelor Tale porunci, ca toate poftele trupului calcind, vietuire duhovniceasca sa

petrecem, to ate cele ce sunt sp-re buna placerea Ta ~i cugetand 9i :fa.cand ... •• 27

Din veacul primar, cjtirea Evangheliei se :fa.c.ea in cadrul Liturghiei, a adunarii I'' ,... •' .

euharistice. In una din cele dintai descrieri ale Euharistiei ajunsa pana la noi citim: «

In ziua denumita; a soare!ui, noi avem adunarea tuturor celor care traiesc in or~e ~i

sate, la un loc ~i, cat permite timpul, se cite~te ceea · ce au spus apostolii sau din

scrierile proorocilor, Cand- termina cititorul, proistosul ia cuvantul :;;i ne da povatuiri

~i !ndemnuri, ca sa se imite lucruri fiumoase. Dupa aceea ne ridicam ;;;i inaltam

rugaciuni». 28

Legai:ura dintre citirea Scripturii ~i propovaduirea a fost de la inceput. Cei

chemati se tmparta:Jesc de Hristos Cuvantul. Hristos este prezent 9i pring1v~nt 9i prin

Euharistie, tntre ele trebuie sa fie o legatura altfel se cade in protestantism, care a

despiirtit cuvintul de taina. Specific spiritualitatii noastre ortodoxe, 1n acest sens, este

ca ~~51te T,ainele au Evanghelie. «Ruptura dintre Cuvant 9i Taina a detem1inat tot ~: : ''"'' ' ., ......

atatea urmari daunatoare 9i in. !nvatatura despre taine. in invatatura aceasta, taina

inceteaza a mai fi biblica, evanghelica in sensul eel mai adanc a! cuvantului. Nu

intamplator 9i-a concentrat teologia.apuseana atentia fata de·Taine,.privind nu esenta

.. ~i-c6ntinutullor, ci conditiile, modul savan;irii 9i efectu!Jor. Rupandu-se de Cuvant,

care este intotdeauna cuvant despre Hristos, In. 5,39 Cercetati Scripturile ... , tainele 1

se: rup, se separa intr-un anumit sens de Hristos. Hristos inceteaza sa mai fie

continui.ullor. 29

Talcuirea Evangheliei se face doar in Biserica, !n cadrul slujbelor?0 Trebuie sa:

existe 9i transpunerea in fapta credintei a continutului evanghelic.31 Mat. 7,21 "Nu

27 Liturf!hierul ortodox, ed. InstiL Binbl. ~i de·-Mis. al B. 0. R., Buc. 1980, p. I 15. 28 Pr. Alex. Schmemann, Euharistia taina lmparatiei,.ed. Anastasia, p. 71. 29 Ibidem, p. 73-74. 30 Pr. Prof. Dr. D. Belu, Cu privire Ia propovaduire, M. A. 3-4/56. 31 Pr. Prof. Dr. D. Belu, d.J2!'opovi'zdui. ce inteles are, M. A: 3-4/59

' .

oricine Imi zice D·oam· ne··, D-o···an'ne .... ", In 15 14 "Vot' suntet1' prt'eteni· M · d ~ .w . , . · e1, aca

faceti ceea ce va poruncesc Eu".

Reforma sodetiitii dupa principiile Evangheliei.

Spre fericirea omenirii sub toate aspectele ei (economic, cultural, social etc.),

toate trebuie raportate la lumina Evangheliei, pentru ca in Ea este idealul revelat '

idealul suprem al socialului. Oamenii de 9tiinta poate nu sunt de acord !ntotdeauna,

dar morala sociala trebuie conditionata de faptele universale gasite m Evanghelie.

Societatea nu est~· statica. Hristos este mantuirea universala (Mat. 28, 19). Din punqt ~ '

de vedere misionar suntem obligati de a cerceta faptele.sociale Jn lumina Evangheliel'.

Evanghelia este putere Rom. 1, 16, I Cor. 1,18 I Tes. 1 ,5;; este cuvintul mantuirii fapt:

13, 26, cuvantul harului, fapt. 14,3;20,32; cuvantul Impadirii II Cor. 5, 10; este

adevarul II Cor. 6,7 Gal. 2,5; 3,1; 5,7; Efes. 1,13, Col. 1,5, I Tim. 2,4; este ete~na I Pt.

1,25; Apoc. 14,6; este Cuvantul Dorl1!1ului Fapt. 14,24-25. Este a lui Hristos Rom.

1,16 9i ~ste deasupra tuturor !nvataturilor. Hristos este mesagerul Evangheliei sale,

este capul B isericii, este trupul mistic, in El e puterea Duhului. In El puterea ne inalta

'ill mod spiritua1 :;;i Prin El ne scoatem din legile fifii :;;i devenim stapanitori, prin El

· .,., ""'''tie unim cu Durrinezeu. Prin credinta In El primim iertarea pacatelor fapt. 10, 43; 26,

-,.18; Rom. 3,24 :;;i putem face muntii sa se mi9te Mat. 17, 20; 21, 21. Teate a$ezarile

sociale se vor s;l)rama, daca nu se vor baza pe Hristo~, :;;i nu se poate concepe fericire

socia!a fara lisu~ Hristos32•

. ···- ·····-·-·-··

Misionarul insista ca societatea sa fie condusii ln spiritul cre~tiri, acum putem vorbi despre c

democratie realii, dreptate ~i solidaritate sociala. Natiunea se \nalfii ~i se perfectioneaza din punct do

vedere moral prin idelle cre~tine. Fiecare generatie are de adus ceva ~~ de adaugat. Evangheli<

singura regenereaza viata societatii, urmand calea aratata de Hristos, viitorul ornenirii este pus pE

temelii solide.

Evanghelizarea in cadrul ~i in afara. parohiei

32 lspir Vasile, Curs de mis, Buc. 1929, p. 533 .

,., ......................... -- ... -~-----

I I ~I '

' ·:

'!

,·:

I

'!

I

Termenul de evanghelizare este tr1 zilele noastre mai mult decil.t cunoscut. De

obicei reacj:ionam tulburati !a auzirea lui gitndil!-du-ne ]a acele evanghelizari striiine

de duhul Bisericii noastre. Probabil, a9a se explica faptul cii se neglijeazii tot mai mult

'Una din importante!e exigente ale misiunii B isericii din totdeauna: propovaduirea

Cuvantului lui Dumnezeu. Sfantul Apostol Pavel l;;i lndemna ucenicul zicandu-i:

"Propovaduie-{te CLrvdntul, staruie-{te cu timp ~i fora de timp, mustrii, ceartii,

!ndeatnnii, cu toata lndelunga-riibdare 9i !nvatiitura", II Tim. 4, 2.

Rolul parohiei !n procesul evangl:J.eliziirii este mai mult decat important, este

vital pentru insii§i viata ei. "Adeviirat, adeviirat zic voua: Cel ce asculta cuvantul Meu

9i crede !ri Cel ce M-a trimis are viata ve§nica §i !a judecata nu va veni, ci s-a mutat

de la moarte la viata", Ioan 5, 24. Astfel, peE-~"-!£~siologi, evanghelizarea con~tii ln

marturisirea Cuvantului lui Dumneze\1 ciitre aproapele nostru, ciitre vecinii parohiei

noastre, vecini nu numai in sens geografic, ci 9i in sens culturaL Aceasta lucrare

· misionara iinplica rnetode ~i mesaj~-~£ec~~-le,,}ndr~ptate catre to ate cultudlqi clasele • <'- • ····:-:·"+'"~~"""-'••W--,,,.,, .. -·•.o,..:.,,;:;.-;t.""""''~~-.,.,,.,_~, ' ,. -~·- , ,

sociale,,~arjr;_,~ce\a;;i timp prudenta ~i rabdare. r .,_Prudenfq, pentru ca nu se unrtiire9te prin propoviiduire o transmitere teoretica a

. .:•, .. ,,.,\:- .

mesajului divin, ci o !ncorporare a. cuvii.ntului nostru .ln Cuvan.tuL.dumnezeiesc.

I

! ~ ..... .

I

. · Aceasta sinergie L.1 cadiul evanghelizariLo triiiesc toj:i .participantiiia :Sfiinta Liturghie ':

care se impiirta;;esc de Taina Cuvantului prin citirea, auzirea ~i transpunerea In viata

de1 zi cu zi a mesajului evanghelic trait liturgic. In acest sens, continutul rugiiciunii

citite de preot !naintea lecturii Evangheliei de rand din cadrul Sfintei Liturghii, este

relevant: "Straluce:;:te in inimile noastre, Iubitorule de oameni, Stapane, lumin~.,~ea 1

curata a cunoa§terii Dunmezeirii Tale ~i deschide ochii gandului nostru spre

lritelegerea evanghelicelor Tale propovaduiri; pune In noi :;:i frica fericitelor Tale

porunci, ca to ate poftele trupului calcfu1d, vietuire duhovniceasdi sa petrecem, toate

cele ce sunt spre buna pliicerea Tqi cugetand :;:i facil.nd ... "33•

"Liturghier, ed. lnst. Bibl. ~ide Mis. a! B. 0. R., Buc. !980, p. !I 5.

. ·-·--~f;'·fi············

.. i

Rabdm,e, pentru ca Mantuitorul l-Iristos a pettecutmai bine de treizeci de ani ., .. - . .

pe pa~ant 9i a format un grup destuL de restriins de ucenici. Dar El este aluatul ce

dospe:;:te framantatura, puterea de germinare a semintelor Evangheliei in ogorul

acestei lumi. Daca Mantuitorul cunofitea inimile lor, ~i noi care-I propovaduim

cuvantul Sau trebuie sa cunoa~tem inimile credincio~ilor $i necredincio9ilor care ne

asculta. "$i pentru ca nu avea nevoie saA marturiseasca cineva despre om, ciici El

'insu9i cuno:;:tea ce era 1n om", Ioan 2, 25.

Petru Damaschinul insista a.supra trairii mistice a cuvantului lui Dumnezeu din

Evanllhelie: "deci eel ce a put\lt 1ntelege In patte harul Sfintei Evanghelii :;;i ce[e ce .... .,_.-. ..... , ..

se af\3. 'ir( ea, adica faptele 9i invataturile Donmului, poruncile ::;;i dogmele lui,

illfrico~iirile.:;;i fagaduintele, aceta :;;tie ce comori ne!mputinate a a:tl.at, macar ca nu

poate povestj despre ele cum trebuie, pentru ca cele cere~ti sunt negraite. Ciici Hristos

· 's-aascuns !n,tvanghelie 9i eel ce vrea sa-L afle peEl, trebuie sa vanda mai intai toate

·averile Me ~i sa cumpereEvanghelia, ca nu numai sa-L poatii afla pe Eldin citire, ci

S\"L primeasca in sine, prin urll2~r-~~ yie_tt:irii _Lui In, lUJ?-1e. Fiindca eel ce cauta pe \ ' • \''" .. ,. . . . -~-~;'i1'1·,£t$:,<-':~· .. -' ' -' ' ' -

·1-'Ir>-i:os zice S:fanrul Maxim Marturisitorul nu trebuie sa-L caute pe El In afara, ci 1n ' ! ' ,'

; -'~''1 ~-'s-ine~\\~\l'}i., adica sa se faca cu tnipul :;:i cu sufle~l nepacatos ca Hristos, diipii cat e cu

· ,,··-:+t'puti* omuluf §i sa pazeasca ma.rtu.ria con$tiintei cu toata puterea, ca sa !mpiirateasca I

pest),oatavoia sa §i sa 0 biruiasca prin dispretuirea ei, chiar dacil. e sarac ~i fara

· slav~il1 punct de vedere a[ lumii".34

lvanghelizarea, ca exigenta a misiunii Bisericii, pdn credincio:jii parohiei se

va ~1de ~i spre traitorii din afara ei, cre~tini pasivi, .~;rr 9ip.~cr~$tini. Refuzul

ace3ni:;;d\ri spre cei/al,ti impiedica re·varsarea mesajului dumnezeiesc, ba chiar

f~Y~zii extinderea a !tor invataturi stl'aine B isericii noastre ~ i cre9tinismu!ui 1r ' ge1eRemarca pe care 0 face cardinalul Vienei este viu graitoare in acest sens . ·~ 1;"* Toru,i, m'i '"" " n fo~' """'""' in ""'" !a'' ? Nu <bhtt P'

p aschin, Jnvt'itiiturf duhovnicesti, Fil. Rom, vol. V, p. 92-93 .

. . :~ ~:-1:::~·:-=---~ -_ .::. ,.;:; .... :~ _:..__ ,; . ...~-· . -; . -

I

.,,,,··-'

····-··

zi ce trece un program a! minoritafilor, turma cea mica ? In anumite 9coli din Viena,

copiii musulmani formeaza cele mai mad gmpuri religioase. Procentut catolicilor se

apropie !n Viena de 50 !a suta. Ce !nseamna aceasta evolutie pentru Biserica,

,j;>entru societate 7 Reprezinta cre;;tinismul, intr-adevar, acea provocare sociala ce ar

trebui sa constituie efectul firesc a! acestuia m societate 7 ,as

~~.rohia cu credincio9ii ei, in cadrul evanghelizarii, este supusa unei duble

. mi9cari asemeneai!limii care pulseazii: di~tola,.fiind trairea Evanaheliei in cadrul ""'•'""<, ... ~ ;····. ... ... . .• . ....• \;::!.-

liturgico-pastoral, iar sis to !a reprezentand ie$irea mesajului evanghelic prin misiunea

extema a credincio~ilor spre aproapele lor, cre9tin secularizat sau chiar necre:;;tin.

Aceasta dubla directie da forma hristocentrica intregii societati chemata astfel la o

noua viata, o viaj:ii in 9i cu Hristos spre Imparatia cerurilor.

Pr. Prof. I. Bria

Evang.he!izare ir).s,eamna proclamarea directa 9i publica a Evangheliei, anuntarea

. prin cuvant 9i fapta a planului sau iconomiei pe care Dumnezeu o. are cu lumea:

,Pentru ·ca Domniile ~i Stapanirile din.locurile cere~tisa cunoasca azi, prin Biserica,

mtelepciunea nespus de felurita a.lui Dunmezeu, dupa planul ve~nic pe care 1-a fiicut

· in.fuistos Iisus, Domnul nostru" (Efes., 3, 10-11 ). ,Slujirea cuvantului" (Fapte, 6, 4 ),

· ·. ·:., ;predicarea· explicita.,.,()rala a Evangh.eliei(sau kerygma), reprezinta:chemarea esentiala

9i obligatia principala a Bisericii: ,Daca vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o

pricina de lauda, caci trebuie s-o vestesc; 9i vai de mine dacii nu vestesc Evanghelia! , ,I . :

, (I Cor., 9, 16). Aceasta, deoarece convertirea nu este altceva decil.t ascultarea decat i

ascultarea, prin credinta, a cuvantului lui Durnnezeu: ,,Pavel 9i Sila i-au ril.spuns: ~

Crede in Domnul 9i vei ft mantuit tu 9i casa ta. :;>i i-au vestit cuvantul Domnului, atat

lui, cat ;;;i tuturor din casa lui" (Fapte, 16, 31-32).

"Cardinal Christoph von Schon born, Oamenii, Biserica. Tara Crestinismul ca provocare socicJJ'd,.

ed. Anastasia, Buc. 2000, p. 20.

. · .... · ... ·. ': . .::· - .. . ···: : ... · ·.· .. : ---. ." ..• "

b. MARTURIA.

Martorul este eel care cunoa9te adeviirul 9i 11 afirma, sau care asista la o

1ntfunplate sau eveniment. Martorii sunt chemati pentru a stabilii adevarul intr-o

situatie, infractiune, abatere, acuzatie. Adeviirul sta !n marturia a doi sau trei martori,

Mat. 18,16, II Cor. 13,1; I Tim. 5, 19; Evr. 10,28. Exista 9i martori mincino9i Mat.

26, 60-61 care L-au auzit pe Hristos ca darama templul.

"Marturie (sau martyria) este p exigenta intema a credintei: "Am crezut $i de

aceea am vorbit; :;;i noi credem, de aceea vorbim" II Cor. 4, 13, $i consta in slujirea,

. Evangh~liei prin modul de viata sau faptele bune racute 'in numele Evangheliei.

Convertirea este adesea rezultatul calitatii vietii cre9tine (Fapt. 5, 12-16). Sfintenia . . sau "purtarea frumoasa " (I Pt. 2, 12) a credincio9por constituie cea mai putemica

···.·· metoda de misiune. Astazi, cuvantul marturie are un sens foarte larg :;;i se. refera la

fota.litatea vietii cre:;;tine: rugaciune, cult, Taine, apostolat social, spiritualitate."36

"Ramane sa ne intrebam cum concepem marturia in lumea !n care traim. De la

lnceput este clar pentru lumea 1n care sunt multe forme de marturie prin care fiintele

umane sunt chemate de Dumnezeu, :;;i care raspund la apelul Sil.u. De la cei care i$i

dau viata lor (in sens propriu) pentm altii. .. pana !a «nebunul in :Hristos» care

«ascunde» mart1.lria sa, trecand prin tot ceea ce 9tie, :;;i tot ceea ce nu ~tie". 37

Apostolii sunt martorii vietii, $i propovaduitori ai faptelor Domnului Hristos,

de Ia alegerea lor :;;i panil. la lnaltarea Lul. De aceea, El le spune mainte de Inaltare

36 Pr. prof. dr. L Bria, Cw·s de Teo/ogie si Practic6 misionar6 Ortodox6, Geneva 1982, p. 4-5. 11 Nicolas Lossky, L'urgence de l'annonce de /'Evangile. rev. Irenikon, Tome LXVII, 1994, p. 478 .

f,:

i , ·I· :,!

I .

"I i,' I ,, .

! ' i :· i 1:

'li.!! i

i; I 'I

I

nespus de felurita a lui Dumnezeu, dupa planul ve~nic pe care 1-a fiicut in Hristos

Iisus, Domnur nostru" Efes . .3, 10-1 L In viziunea ~i praotica misiologica ortodoxa;

aspectul evanghelizarii 9i al marturiei practic nu pot fi separate. "Marturia Ortodoxiei (; .

nu este doar o problema confesionali:i, ci are o imp01tanta totala ~i universalS.. Este

marturia care decurge din specificitatea ei de Biserica apostolica :;;i sobomiceasca

(universaUi). In acel~i timp, este o marturie de o actualitate cu totul aparte in epoca

noastriL Este marturia care trebuie sa fie data astazi ca. sa .. existe .speranta pentru

viitor".40

Marturisirea este o recunoa~tere publica insotita de expnmare adevarurilot de

credinta in fata oamenilor, descoperite in Evanghelie (marturisire se face 9i Jn

Spovedanie). Ca verb, ada marturie: II Cor. 9,13, Evr. 3,1; 4,14; 10,23, I Tim. 6,12-

13. Ca marturisire a credintei prin cuvant 9i fapta II Cor. 9)3. Hristos da marturisire

in fata lui Pilat, marturisirea credintei noastre trebuie tin uta Evr. 4,1 4, 10, 23, I Tim.

6,13.

, HristGs,·ca Fiu al·lui Dumnezeu intrupat, este Cel care·mlilturise9te pentru noi

Tatalui din cemri. El este Apostolul 9i Arhiereul marturisirii noastre Evr. 3, l.

· Mantuitorul conditioneaza aceasta marturie a sa catre Tata! ·in. functie de ceea ce

marturisim noi lumii !ntregi despre El. Mat.l 0,32.

Matturisirea de credinta aduce mantuire Rom. 1 0; 9~ 10 "De vei marturisi cu gura

T~ ca Iisus este DomnuL .. ", Fil 2,11 "Sa marturiseasca toata limba ca Domn este '

Hristos, !ntru slava lui Durnnezeu Tatal".

Pentru a !nte)ege marturia, ca aspect concret al misiunii, trebuie sane intoarcem !a

epoc!J;f~~~tiV~a, la apostolicitatea Bisericii Primare. ''N\l se. poate concepe vocatia

mi~b:a:i:X a Biseric;ii rarii o refednta directa la colegiul Celor Doisprezece, la . ~" ,. : "_."'" '") " ~.-~."- ' '~·-

i~stituti~. §i mis~un.ea specificS. a~ apostolatuluL la F,apt~le Apostolilor, deoarece

40 Georgios Mantzaridis, Marturia Ortodoxiei fn epoca no~stra, in vol. Globalizare ~i universalitate,

trad. Pr. prof. dr. Vasile Rliducii, ed. Bizantinii, Buc, 2002, p. 1&8.

, ... 5'-J 'liiff' ..

.. .. , .. ,., .. _ ....•

Apostolii sunt martorii lui Hristos Fapt. 1,8 "Gi veti Iua putere, venind Duhul Sfiint

peste Vdi, ~i !rni veti fi Mie rnartori 'in Ierusalim ~i In toata Iudeea :;;i in Samaria ;;i

pana la marginea _ pamantului". (Martor ~i evanghelist.) Pentm ac~tia (ap.),

constituirea Bisericii prin propovaduirea Evangheliei ~i botezului in numele Sf.

Treimi face parte din planul lui Hristos de mantuire a lumii Mat 28 19 T · 1 . ; . emem

misiunii lor sta in trimiterea Fiului lui Dumnezeu In 13 20 "Ami · -· ' n, amm va spun

voua ca cine prime~te pe acela pe care-1 trimit Eu, pe Mine Ma prime9te, iar cineMa

prime~te pe Mine, prime~te pe Cel ce m-a trimis pe Mine".

Hristos a constituit grupul eel or doisprezece aposto li, carora le-a. dat puterea

Duhului Sfant. Ca o imagine a Bisericii, Biserica care se manifesta in istorie ca

"Trupul Sau", dupa modelul colegiului apostolic, care-L are mereu In centru pe

Hristos. Hristos 9i apostolii continua in structura Bisericii post-apostolice sub forma

ptezbiterilor, episcopi, diaconi, Fapt. 15,4-34;Tit 1,5; Filip. 1, 1. Marturisirea consta

·In a-L v~dea mereu pe Hristos drept Cap al Bisericii, toti aflandu-se In unitate cu El,

Col. 3,11. Marturisirea aceasta nu inseamna ca identitatea etnica, culturala, istorica a·

unei comunitati crqtine se desfiinteaza, ci aceasta identitate capata adevarata ei

valoare ill lumina umanitatii lui Hristos, adevaratul chip a lui Dumnezeu. "Dar, exact

·din acest motiv, nevoia autocriticii ;;i a pocaintei (metanoia) este absolut necesara in

lumea ortodo~a. Din acest punct de vedere, este u~or de inteles illsemnatatea

deosebiti:i a provocarii pe care o constituie globalizarea pentru Biserica Ortodoxa.

Atunci cand spiritul lumii - sub forma goanei dupa bani sau a dorintei de dominare,

sub forma ecumenismului sau a nationalismului, sub forma liberalismului sau

conservatorismului steril - imobilizeaza Ortodoxie ill legitatea deteriorarii 9i a mortii . ,

9i incearca sa Iimiteze sau sa relativizeze spiritul sau absolut 9i universal, provocarea

mondia!izarii devine distrugatoare .. Daca Biseric.a Ortodoxa se va multumi cu 0 . .·., .. . '

prezenta 9i cu o marturie oonvenfionala in lume; nu-va raspunde' provocarii

contemporane cu duhul universal al lui Hristos 9i al Apostolilor, 11 va Hi.sa pe omul

contemporan neajutorat 9i va sucornba din cauza omogenizarii provocate pnn

. ,. ··. -:~.- :~·-•;:; ~--· . '" . -···- . .,. __ , .... :· .. :.;.··.-······

~I' " ! '

·I!

' : li I ,I

'

' I

,1 !

globalizare. Daca, dimpotriva, va ·avea curajul sa promoveze In mod autocritic ~i cu

pocarnj:S., atat la ni:Vel individual, cat §i la nivel comunitar, duhuL traditiei sale, va

putea sii ofefe adtw~rul universalitatii sale ca replica la himera globalizarii".4 1

'; Marturia. 9i evanghelizarea due notiunea de m1smne 1ntr-o perspectiva

eclesiologica. Propovaduire 9i ascultare Mat. 13, 1-30, 1nseamna convertire, wr

convertirea este un act de mcorporarein trupullui Hristos Rom. 12,4-5.

BIBLIOGRAFIE

l. Pr. prof. dr. L Bria, Curs de Teologie si Practica misionarii Ortodoxii. Geneva 1982

2. Nicolas Lossky, J'urgence de l'annor1ce de /'Evangile, rev. Irenikon, Tome LXVII, 1994

3.

4.

Rene Latourelle, Evangelzsationet !<!moignage, dans Evangelisation,.Documenta Missionalia 9,

Facultas Missiologica- Pont. ,universitas Gregoriana, Rom a, 1975

Georgios Mantzaridis, Martui·ia Ortodoxiei in epoca noastra, !n val. Globalizare ~i

universalitate, trad. Pr. prof. dr. Vasile Raduca, ed. Bizantinil., Buc. 2002.

Pr. Prof. I. Bria

Marturie (sau martyria) este o exigertta interna a credintei: ,Am crezut 9i de

aceea am vorbit; 9i noi credem, de aceea vorbim" (II Cor., 4; 13) ~i consta In slujirea

Evangheliei prin modul de viata sau",faptele bune fiicute In numele Evangheliei.

Convertirea este adesea rezultatul calitatii vietii cre'}tine (Fapte, 5, U-16). Sfintenia

· sau ,purtarea frumoasa" (I Pet'ru, 2, 12) a; cre::~tillilor constiruie cea niai puternica

"Ibidem, p. 180-181.

a) Predicarea fV:ihg~eH~i Principala chemare a aposto\i1or.este predicarea Evangheliei Gi aceasta are

pri:otitate \n fa\a micarei alte slujiri apostolice: "De fapt, Hristos M-a trim is me ca sa botez, ci sa propovaduiesc Evanghelia" (I Cor. 1, 17). Vestirea aposto!ica sau propovaduirea Evangheliei constituie o obliga\ie pennanenta, ce revit}e 1ntregii

Bise1ici, un mandat de \a care ea nu se poate sustrage (I Cor. 9, 16), deoarece predica:rea: cuVantului lui Dumnezeu vizeaz.a conve11irea prin credin\ii: ,Pociii!i-va

,,,i credeti in Evanghelie" (Marcu, ·1, 15). Credin\a este poarta mantuirii: .. Fari'i credinfa, este c11 neputinti'i sa jim placu,ti lui Dwnnezeu. Cine se apropie de .Dtcmruzeu trebuie sa. cr-eada ca El este ,,i cii raspli'ite.yte pe cei ee-L cauta" (Evr. 11, 6). Credintcz. ca ~~ convertirea, este Wt act libez; sinergetic, Convertirea nu \nseamna a constrange pe cineva sa. accepte credinta cre9tina. De aceea, B iserica nu face misiune flira sa se preocupe de cei ce prim esc credinta, de propria lor cmwtiin\ii ~i libertate. C,onvertire2, este un act de profunda schimbare ;d innoire spirituala, metanoia. N[etanaia · este 'rodul unui schimb ontologie intre spiritul lui Dumnezeu s;i spi.ritul omului (Zah. l, 3). Convertirea 1nseamna a renun[a \a ido!atrie absurda, Pentru a sluj~· Dumnezeului celui viu 9i adeviirat (I Tes. 1, 9). lar eel care s-a 1ntors la Dunii1ezeu, ca la centml sau existential (I Pt. 1, 21), poseda o identitate

. nouii., de reni\s,;;.tt ca o, crea{ie noui'i" (II Cor. 5, 7), ca un, om nou" (GaL 6, 15). Gen:nei1ele acestei , nw;teri din nou" (I Pt. 1, 3) este cuvantul lui Dumnezeu: , Sunteti niiscu{i din nou, nu dintr-o siimdntii pieritoare, ci dintJ·-~ma nepieritoare, Prin cuvantul· lui Dwimezeu eel viu ,~i ve9·nic ... Cuvantul Dbmnului n'imdne l7J.veac. $i acesta este cuvdnt«l care v--a fast propovuduit phn Evanghelie" EUt,'1, 23 9i 25; cf. Me. 4, 3-8; 14-20; I ln. 3, 9).

Cuvantul credinta este folosit aici pentru a deserrma: a) actul personal de a primi adevarul lui Dumnezeu 9i de a trai acest adevil.r fn totala cmtmniune cu Hristos, ,.pe Care voi ll iubi,ti jar a sii-L fi va:ut, credeti in El fora sa-L vedefi anon, §iva bticurati cu o bucurie negriiitii ,,; preamiirit,1, pentru ci'i veti dobandi, ca sfizr,~it al credin{ei voastre, mcintuitea s'iflete/or voastre" (I Pt. l, 8-9);

b) con[inutul sau mesajul evanghelic, adica Revelatia hti Dumnezeu, prin intetmediul proorocilor 9i apostolilor: n Lor (proorocilor) le-a fast descoperlt cii !1U

]Jel1tru ei in,n'.;i, ci pentru voi spuneazr aceste /ucruri, care a.cwn· vi s-au vestit prin cei ce, intnz D1.<hul Sfcmt trirnis din ce>: v-au propovadu-it Evanghelia, spz·e care Ji ingerii doresc sa p6veasca" (I Pt 1, 12).

Pede o parte, credin[a presupune $i confnmii voin\a personala de a giindi altfel, schimbarea libera a spiritului in favoarea lui Dumnez.eu; cu alte cuvinte, pocain\a. Credinta miirturisita este semnul care indica fidelitatea ultima a credinciosului, o ex.presi'e verb ala a experien\ei In comuniunea cu Dumnezeu. Iar aceasta ex.perien\a a credir)\ei are 'laloarea unei cunoa~te!i teo.logice. Cil.ci afinnarea credin(ei (ii$ne$te din, ascuirarea adevclrului" (I Pt: 1, 22) $i face pane din [auda 9i f!Jlll\urnirea celui ce a devenit ,mmtor" allui Hristos, tara sii fie manor istoric al Lui. In fond, cred.in\a este cunoa~tere ,teologka", \n care !Ylistewllui D(imnezeu, Ca1'e Se reveleaza In mod personal, este recunoscut tara sa fie definit, este interiorizat tara sii fie epuizat,

. ·- . -est~~l'r-o_tej«J:prin sE; ;•.eniau.n:dinDi()_S':llui, Prin .c;redi111il., crt1tinul are capacitatea

--.- ... -····- --- ·-.·-."·-,,-,--

i·· :.'.r

'. r '

' ..1 ....... ··-y

j

,: ..

( : .

I

I

i;

II' I

I, ::I

I!

.... ~

,,_' .

spidtuala suprafireasdi, de a recunoa~te pe Dunmezeu a~ a cum El este in revelatia lm Dumneze~, hotiirarea libera de a gandi altfel, a:;a cum gande:;te Dumnezeu. '

•- .. Pe d~ ~ltaparte, ~red~nfa. <;apdmire a adevamlui lui Dumnezeu ~i marturisire a revelatrer desp:e n;ranti.llre; (me· a fi ucenic allui Hristos :;i membru al Elisericii. _Afinnarea e:phcrta a credmj:ei in numele :;;i faptele lui Iisus Hristos este mdrspen~abrla apart::ne.nter la cornunitatea cre~tina :;;i imparta9irea cu Sfintele Tame: , In ace~sta sa CWWifli duhul IT"i Dumnezeu: orice duh care miirturise~te pe Hnstos, vemt zn trup, esie de Ia Dumnezeu. $i orice duh care nu marturise,1te p~ l1~us, nu este de Ia Dwnnezeu, ct este duhul Lui Antihrist, despre care ati auzit ca vrne ,~t m;um este ch~ar fn lwne" (I In. 4, 2-3). E,)i evanghelistul loan' continua: ·: Cme martun~,e,~te ca lisus _est~ Fiu/ Lui Dianneze,t, Dwrmezeu ramdne in e/ ,1i el ;n Dumnezeu (4, 15). B1senca este constituita acolo uncle este marturisit m mod clar numele lm Hnstos, intruparea, moartea ~i 1nvierea Sa. Biserica este ad;.:marea celor ce cred, comunitatea credincio~ilor, a celor ce primesc adeva.nrl. lm. Dumneze~, cunosc cu mnna ce este Dumnezeu :;;i ~tiu ce se petrece 111

Dunmezeu ~~ m lume. ., _ in rnisjL!ne(l.sa, Biserica, l}Lt inventea2;a ,Bvanghelia; oi-restituie 111 fiecare lac ~i

tnnp :: creGhnf~, ~~re afost _data sfit1(ilor _o.datii penn·u totdeawm" (Iuda, 3). Doct1;na B1s~ncu depmde m mod exclus!V"de descoperirea· lui Iisus Hristos ,,Cuvantul lw .Dwnnezeu ie.;ii. di~1 tiicere_": (Sf lgn;r.tie,- Ciltre, ma.gnezieni, 8, 2):

. In. El, DWl111~zeu Sea ~escopeBt ll1 forma defimtrva '§!:eshatdlbgicii." ,,Nimeni nu cunoa~~e ,dr:p"n pe Tat a I, .afar a de Fiui!' (Matei 1·1, :2;?).11\.postolul Pavel spune ca pr~ovad~uea sa mr ,este altcev.a dec§.t un cuv§.nt de .la Hristos ~i despre Hristos: , Cact nm nu ne propovaduim· pe noi fn9.ine, d pe Dommd Hristos lis us" (II Cor .. 4, 5). El se bucura dl ob$tea cre$tinil.or din Roma se afla in succesiunea apostolilor, deoarece au ascultat ,din toata inima dreptam/ invatiitu.rii pe care ati prim it-o" (Rom. 6, 17). ' '

Bis.eric~ se afla in ~uccesiuoea apostolic§. prin acordul ei cu dogrnele apostohlo~, 111 care se cupnnde.mtegntatea Evangheliei lui Hristos. Biserica de azi este legata_ de con1ututatea apostolilor :;;i de cornunitatea viitoare a sfintilor prin credr_~t~ e; ~eclmtita, lnc~l'zita de Duhul Sffmt, ,Mangaietornl" $i pazitorul Br_serrcn pana l_a a dona ve~rre a Domnului ei. Sfanta Tradi}ie este cal dura pe care o Iraciraza credm}a sfint!lor,,~i a credincio~ilor.

?rezul a fast ir;t\o~us in: slujba liturghiei la sfar$itul secolului al );;.-lea, dar el era m centr;rl pregatmr can,lihda}rlor pentru botez, ln tadrnl catehurnenatului, cu mult tn:rp _mamte. Faptul acesta aratii. .ln modul eel mai direct ca simbolu/ de c:·edmta. mceo-const,ant!;:ropolitan 11)1 a dimas o simpla defini ~ie dogmatica, a smodulm d"e la ~onst~ntrnopol (381). Desrgur, Crezul devine parie din tr·adi}ia p_eimanenta a _Brsencu umversale, _,,memoria dogmatica" pe temeiul careia sm,oadele yrmato_are dezv91ta :;;i cqnipleteaza "T;·aditii. I'e~tru Biserica Ortodox.a, umtatea $1 umv~IsahtateaBrsencu se ex.pnma m martunsrrea com una a aceleiasi tradit:r _a~ostoltce, confirmate de s-inodul ecume-nic, Crezul- a fast aooeptat cfe B.tswca, m_ cui~, tocmar pe~trusubstanta sa biblica, pentru valoarea lui teologica

... 9l_sprrit~ala._(;~~-~-~! _ afirn1atatl1C\I1ll __ Qt!n~nez:eu, nu ____ ~1 un1a).j:ii r1\a __ S <! ... a_b.solttta ~i .,,, _____ ----- .- .. -- ----- ..... ,., _____ '--- --- ..... _____ , ______ --

.. --- -~~

··········· 6;11

nezisa, ci ~i prezenta Sa reala ln mijlocu\ popomlui Sau. De aceea, Biserica nu numai ca a pregatit 'pe cei ce doreau sa devina cre9tini, printr-o instnrire serioasa [· cunoa$terea Crezului sau a simbolului de credin}ii (catehumenatul), dar a ~t exercitat autoritatea sa lnvatatoare, in fata ereziilor dogmatice, cu o mare sever' tate. Biserica Ortodoxa; practical excl~rdereade la cum.inecarea euhmistidi, deci pierderea calita\ii de membru al Bisericii, mai ales din motive de erezie. . · · · A9ada~; Biselica OftOdoX.a propune Siihbolul de creditJ\fi, 11u ca o defini\te tepretica despre Durn!1ezeu, sau numai ca m1 text sacru din trecut, ci ca o poarta de intrare In tafna lui Dum.nezeu celui viu :;i ve:;nic. Cre;z;u\ e;ste uri simboL care, ln cuvinte, dezv1i.luie, mediaza 9i protejeaza misteru[lcii Dumnezeu, Crezul ne ajuta astfel sa recui10a:;ten'l ce este Dumnezeu ln Sine, cwn :;i :n actele Sale in istorie.

Dupa cum s-a spus, cred.inta nu lnseanu1a a accepta o serie de propozi\ii do gn'latice, abstracte, des pre Dumnezeu. Credinta genereaza o atltudine, un mod de viata, care corespunde cu Revela\ia. Continutul credintei determina con\inutul vietii, regula credintei devine regula vie\ii, san, cu alte cuvinte, concep\ia cre~tinului despre om, istorie, societate, este la lnii.l}imea conc.ep(iei sale despre Dumnezeu. Existii o legatura directii. intre realitatea credintei :;;i realitatea ex.isten~ei. In acest sens, credinta \nseamna nu numai a gimdi altfel, ci 9i a exista altfel, a trai.$i arnuri altfe1.Credin\a se mm1ifesta ln ,senme $i mimmi", lh acte 9i ::'eB,it;'le~.te personate :;i co!eciive. Misterul credintei este transpus \n fapte rstonce,' iii spiritD;~\itate cre;tina. , Tinc!nd cu put ere cuvantul viefii ", cre~tinii sunt ca ni~te ,lttrninafbri in lwne" (Filip., 2, 16). . P en.tli.\ '$iseri9a Oricidoxa, propovaduirea ora Hi a cuvantului lui Dumnezeu 9i savar~ina 1aine\or constituie cele doua mijloace prin care Hristos, cu puterea Duhuh:r1Sfi.nt, S.e da poporului Sau, aici 9i acum. Ascultarea 9i martw:isirea pe1"so n"'t a credi1itei sunt tot atat de imporiante ca 9i Taina -luetin> sacrarnentalii $i l i turg8a. Dacii,' prin credintii, crqtinul converte9te duhul siiu dupa Duhul lui Dun:lrrete'u, prin Taina, el participa direct la sfin\enia lui Dumnezeu, prin UJ.narJ.italea vazuta indum11ezeita a lui Iisus Hristos. Prin credinta evocam istoria

' ' ' rnan:t:uirii .. Fiira credinta ritualul cultul In sine, nu asigura Taina; ceea ce insearm1a ' l l ' ca 'in. de~linirea,ritului ~i' prezenta comuniti'i\ii, de9i sunt necesare, ele nu pot inlocui

rnartutiirea ciedintei. $i ni.ci invers: Crezul nu poate elimina Taina. Cii.ci cultul, T'a.in.e\\n gener-al ~u sunt altceva dedit o alta forma, liturgica-sacramentalii., in care B is eri~ restitilie ;i mediaza prezenta ~i puterea lui Dumnezeu.

'H ci\ se \oste;te la Botez; fie ca se proclama in mod public, la Liturghie, Ct~e ':Z! ottodO\este intr·odus prin ,credem" :;;i ,mfu·turisim". Aceasta inseamnii di 0_::-tobxia nu 'rte o credinta rezervatii tmui grup, unei na\iuni sau unei regiuni. S 1. -:r-.:-:~!\ul~e C,{!inta este cartea de identitate a m1odocf)ilor, dar Ortodoxia nu este 'ir1. sl?aliirea 1 e;clusiva deoarece este destinata tuturor, celor din Est ~i Vest,

. . ' c-'j, ~il.inNor.-<~i Sud. A crede 9i a n1arturisi, a fi credincio$i :;;i a mfuiurisi, .sunt a.<=~lt,i si!nulte ~i cornplemer1tare,, Ia care suntchemati tali ortodoqii. Dupa =~'}l!sia Sfan\ri Ignatie, episcop $r martir a! Bisericii din Antiohia, cre$tinul t-:r.-~~esa fte -0, cw·iel" a/lui Dumnezeu" ( Catre Po/icarpi 7, 2"3); care, are timp L Z.. b~per1t111 D,nezeu ", ca sa vesteascii. altora slava $i hantllui Dumnezeu.

. '-:

::..

! ~.

.. -·'

:-i-:J :· , .. '•.· · ..• :- ~

:i~~~~.1 . ,. _ ,. ) . ·(.,

m','rfv ,,, -·· · , · "'mt ~. -' ·~· J,\lt\1,1'- : ~- \ ~~ ' ' ·,. 1l·c .

~tl' ·. l~[i~·· i•:i:·t:\

,,l_l_l_

-·~--

/;.

'-.·. ,,

( I

} -· ...• \1.::-,= .

.. .,~

' 11:1

:I

'b) Transmiterea Traditiei · Biserica Ortodoxa este Biserica Traditiei, a Traditiei care mediazii revelatia lui

D~rl111_ezeu in_ i:~or~e .• c.oncentr11ta hiS rant~ Scrjptur_a .? i rnarturia A past~ til or, aparata de Sfintu Pann(r, purtata de ,,comll11lrnie1Csfitrfi:lor'' de-a lungul secolelor. Trad-itia estep1:actlca B.isericii, nu istoria acesteia; c;i spiritualitatea ei liturgica ecleziala, multifom1iL Sau, mai bine zis, nonna Tradi(iei este prc!ctica Bisericii: Despre aceasta p1·acticii, foarte diversa ~i bogata, vorbe9te 1nsLJ.5i Noul Testament. Tradi(~a, a~idi practica Bisericii, trebuie sa re~pecte aceasta mare diversitate des pre care da martune Noul Testament (Evr. l, 1). In acest sens, Noul Testament este.un model pentru Tradi\ia postapostolica.

Sarcina Bisericii nu este nurnai de a-9i proteja identitatea 9i unitatea ei acolo unde ease gase9te, ci, de asemenea, de a se pregati pentru vii tor ca o comunitate de mart,urisire, preocupata de a asigura transmiterea 'I'raditiei cah·e noile generatii.

lnainte de orice, Biserica este chemata sa readuca 1n memoria credinciosilor istoria mantuirii lumii, momentele 9i evenimentele decisive 1n care Dumnez~u a restabilit comuniunea Sa cu crea\ia 9i neamul omenescc Aceasta cornemorare a Jcmz~T~ziei lui Dun;nezeu nu are nimic imaginarsau.nost<[lgic; Biserica primqte prin Tradrtre.un mesaJ cu valoare in sme, care vorbe~te,de. scoptillui Dumnezeu· cu lumea. Prin Tradi\ie, Bjserica recunoa9te pe. Dumnezeua9a cum este El, inainte de 1ntmpar:e ~i in 1ntruparea Fiului Sau, Iisus Hristos, Ca,re nu este .altcir1eva decfit,Jngendde mare sjat" (Isaia 9, 5), din·VecliiuhTestament.Ex.ista .. otraditie stabifita, primita; ,; Caci eu de Ia Domnul.am. priThit··c~ea,.ce v•am dat ~i vowi . .'." (1 Cor.·u, 23} ,, Vajac cwwscuta, ji:a{ilo1; Evanghelia pe;care v-am bfnevestit-o. pe caT'e a{i prim it-o, in care ,~i sta{i'' (I Cor. 15, 1).

Jraditia llU depindC<a9adar de• imaginatia credinciosul\li,. ci d~ ceea ce Iisus · Hristos a' lacut, de ceea ce El face 9i de ceea ce El pregatqte, c~ re'alltate ultima: "~e era de la fnceput, c_e am auzit, ce am vazut cu ochii noJtriii, ce am prim it .yi mmmle noastre au pipait des pre Cuvdntu! viefii, aceea vel vestim" (I In. 1, l ). Ea nu depinde nici de utflitatea ei sociala, nici de audien{a ei publica. Chiar daca lumea pretind~ ca nu m~e nevoie de mesajul Tradi\iei sau refuzii. acest mesaj, Brsenca are ra(!Ul11 proprn de a propovadui ffira fncetm·e Vestea cea buna a N oului Testament Caci ea reprezinta ,legea lui Hristos" (Gal. 6, 2), In perspectiva careia lumea este judecata ..

• Ac~asti\ traditie. este apropriata ~i purtata intr-un mod specific de fiecare g.e,ner,atre_ de cr~dmcr_o9i·,,Jv1~i'l)~;:i~ ipt,ori~i,n;_fu1~uirii l)U t;:~buie, ~~ ti,e ±lil";rputa, ci tre~ure;a.~,~yas!l'\\:~.cu fl~eht~te. B1senca msa nu ;e~e. m. cremncro.91l e1 s1mpli gardrem ar une1 tradrtnstab!l!te m trecut, a expenenter pann(1lor lor, on cat de mare ar fi valoarea 9i 1tliporta!1}a acestei experienre, Este important ca credincio~ii de azi sa se 1ntoardi spre istorie, sa actualizeze ceea ce stramo;.ii ~i parintii lor au crezut $l au creaL Acestt!' este riu r1un\a'i un sernn de venera\ie pentni !liainta9!, ci 9i o nec:srtate spmtualil ?e a retrai In ,comuniunea sfm\ilor", in unitate de gandire ~ide vta\a, cu predecesom. ·

Fiecar·e genem\ie este chemata sa medieze aceastii tradi\ie in modul ei propriu. Ace~stamedrerenu esteo sm1pl~repetar~atrecutuiui sau o acrrnmlare, deelen1ente

.... -~--~~~---_­

+<

"\' . er·fi ·rale ci reprezinta un act de auto-identificare ;.i de auto-marturisire . . 'SUP rc , • , · , · d d

. Fiecare generatie h·ebuie sa se recunoasca, rn mod antentrc,m p:a~t1ca e tot eaur1~ ,a. Bisericii. Unele forme culturale_ in care s-a fi:Cat tradrpa lll tr~cut nu mar corespund cu noile situatii istorice. Inflecare epoc~ se pot 1v1 fon11: mstrtU\tonale ·noi pentru a.piistnqi comunica Tradrtra, capract1ca a une~generatrr., _ . _ . Traditia presupune, a9adar, responsabrlltatepe:sonala nu nruna1 m a afuma ceea ce s-a petrecut )n trecut, ci de a fi martor ~1 trartor a ceea ce Dumr~eze~ face

. pentr1.1

fiecare generatie. Fiecare sa-9i cercet~ze. fa pta sa,_ practrca sa,." ca~r J~ecare f!ii va purta sarcina sa" (Gal. 6, 4-5). A mm~1lt faptul.ca vra~acre:;;tmulrn vm~ d_e !a Dumllezeu, ca dar a! S·au, este extrem de rmponant pentru rdentJtatea cre9tma. Dar :;;i mai important este faptul cii cre~tinul devine ,purtator de dar", pnn credm\a sa personala, prin spirirualitatea sa comunitara. . . , .

In concluzie, . .Tradi\ia., ca practicii a Biser!cii, nu este :m proces inchrs: Tr~dtpa nu este un mit dar nici o structura em1etioa:. In ptactica e1, B1senca trebure sa l~se

. [oc p entru exp~r-ien\a generatiilor vii to are, Transmiterea Traditiei este Ull act_ cap1tal pentru Biserica. Biserica pune totul in joe cii.rrd es_te v:orb~ de propov~durrea Evangheliei: .. M-amfocut tuturor to~te, ca, ohcum,sa mantr.;:esc pe ww d~nt~~!:l. Fac totulpentru, Evanghehe, ca sa am,>~ eu pmte de ea (I C?r. 9, -2 -~J. Daca tinerii se lr1treaba adesea ce importanta are tradrpa ortodoxa, care a dec1s cultura :;;i spiritu~itatea de altadata, Biserica l~ spune cii tinerii ~i copiii sunt invita\i ~i primi\i, alaturi de parin\ii lor, nu doar sa asculte ? lectre _despr~ c_red:n\a exe1..!

1plara a stramo9ilor ~i a sfintil?r, ci ca sa prera er aceasta credw\~, sa_ s~

regaseascii ei in:;;,i11i in practica pann(rlor. Brsenca este a~tfel_ o :omunJta~e rstonc~ vie, care,cleaga gemeratiile )ntre ele, care le implete9te 91 le mlan\Ji1~9te m a~e~sta mediere·,continua a credintei. Traditia este fideUi fa(il de trecut, dar· rn acela~r trmp ofera loE generatiei tinere~ dandu-i' posibilitatea sa introduca poezia ei, cultura ~i crea.tia e{ ln pra~tica bisericeasdL Tmditia stabilita devine astfel deschisa fata de ima.gioatia 9i spontaneitatea tinerilor 9i a copiilor, a genera~iei de azi ~i de maine.

c) Incuitura(ie ~i identitafe cultilra!a. . Misiunea este un eveniment evanghelic care presupune comumcarea um11

mesaj, Vestea cea Buna, catre o comunitate _~mana, folo,sind pe.ntru ace~st~ eleTnente 9i valori CLLlturale. Procesu) corrrut1,1car1L Evangheber, al, ,mcultum\let sau indigenizarii mesaj\tlui, constituie Inca Llll aspect controversat a\ mrsrunrr._ . . , inca de La inceputul Bisericii, confnmtarea drntre mesajul Eva;1ghel!er ~l CU.ltura greco-romana a luat forme foarte diverse. Dupa_,f,\.d?lt Harnack, cr-s:~t\ni§X''~t.l1 bizantir~_l1~~r fi ,!'lltceva dec~\_O e.lemzare o fl}esaJulut br~ltc, ~c;tzat:e ca:re; in Iumii1a stgdiilor patristice rec,ente,devu)e, s~p<Or[ll)ac,Este .adevarat ca tstona COi11Uilicarii Evar1gheliei cunoa~te atrll.tdmea cnftca radrca1a a !ill TeJ;thlltan, care se In_ 1:reaba: ,Quid Athenae Hierosolymis?'' (C~ are Alena C01\1llll cu \erusalr~lttl~). Ace? . .Sta atitudine negativa pro vine mai ales. dintr-o precaupe de a_ evtta L;n

, si ucreLisrn cu. oricepret intre crqtinism 9i elenisr11, pentru dl, pede alta pat'te, rn in.terpretarea ,apologe(ilor", a ~colii din Alexandr-ia ~i indeosebt a !Lu Ongen, CU,[tura ~i filosotia greaca au o valoare pozitiva. Socrate, I-\eraclrt ~~ Platon sunt

it "-1-:/2~

.,, ,,

'i I!

, ....

;". ....•..

;>

citati pentru rolullor de ,pedagogi" ln lumea paganii, iar chipurile lor sunt pe pere\ii exteriori ai bisericilor din Moldova $i Bucovina. Sffintu\ Vasile recomanda th1erilor cre!jtlni Iectura filosofilor greet, din care sa cccLeal)l' discemamant li1\elepCJi:li\ea Ioi'' Ex!st!i ded ci ~p1'eparatio evan&elica" ln urn an, pe care B iserica nu putea sa o excludii.. ·· .. ·

Ace>t \ucru sepoate observa mai bihe In perioada marilor sinteze patristice. SJ.in¥iParill,\ii:Ju 11:u fost}mpotriva cu\rurii, ci. tocmai pentru ore~lu:trl convet1irea va\oi11o!· das\te.' Aceasta nli lnseamila ca cre~tinismul nu a conflict cu elenismuL Se cunoa~te efortul lui Iulian Apostatul de a elenismul cu ajutorul iilosofiei lui Plotin. . . ··

·· htateastii IntiHri1i'e diritre Evancrhelie 9i culturii., exista o dubla ac!iune: Pede b pal'i~, EVangheli8: p~stf"eaza integi:'itatea ei · · dar

cor'nunica acest rnesaj reve!at, Blserica nu treb1lie sa ignore cultura ""~'~'~"'".! sa impuna a cultura strainS., privilegiata, cu care ea e~te asociata din vede1'e istoric. Credinta germineaza ~i cre~te ln sanul uneJ anume cultun. Ea cultura 1n mod creator, respectimd identitatea ~i particularitatea fiedirei sau comunitati umane. · . .

Pe de a!c'a parte, propovitduirea Evangheliei ram~ne totdeauna un , contradictie", adica pune 1n dlscL!tie caractetill.absolutal.oddl:rei culturi, sau id(;oltlgii: Misiunea ramane fidelii.·identita!ii Evangheliei, unic; S\rpunand cultura unui proces de. ,;transcen.dentare", dupii. modelul

A~adar, nicUnstrainare fata de vale rile etioe; culturale 9i ideolo gice nici juxtapunere sincretista, ci o asumare critidl, din care sa reiasa o nouii, cu o particularitate istorica, culturala. ·Biserica se prezihta.:ca· o comr.lt'. inclusivii, deschisii. ti.rtitror popoarelor; tocmai··prin faptuL. 111Ul!~·e'llf .E v anghe lie i .. ffi.l'~·'" ~,4is.trL1 g~,iden ti;\aJep,,fCH';~C\i'i)l•i·:o~nuraliL a p en;oa.n eloil natiunilor, Bi'serica ·le' da o •aW\ dimenstune·~t,.ldentttate, aceea a onlo1oglcto'Ii1 Hristos{G<:\1:'3, 28).. "

·' .. , . . ~.':·. \,. ·:c't: . '" , . ~: i . •

d) Lumea ~i exigen(ele eL Che1narea Bisericii" este nu numai sa cunoasc8. ,lun1ea" cB.tre care este 1

ci ~i sa vesteasdi acesteia numele Celui ce at~t de m~lt a. iubit /~mea,:: .• pe Fiul Sew Unu/-Nascul, ca oricine crede m Elsa nu mow-a, CJ sa mba ves,1ica" (In. 3, 16). Aceasta ,;fume" seculara nu poate fi definita exclusiv ,spatiu de misiune" necre9tin, ci, mai degraba, ca situa!ia umana Eva1~ohelia lui Hristos nu a devenit lnca o putere de lmpacare ~~ de nr•·ntotel

oame;i. In acest sehs, ,lumea" se poate gasi 11:. cadrul unei natiLmi sau · stmcturile moderne ale societa!ii, /'JQCt;.suC,d?. ,.o·~r:ulqri::,qr~, . care

civilizatia telmo/!JUica• fo.losirea ideotogiet ca putere politicti, toate OC<>ott••l .... ,. . .•.. ·'· ··<;;>······ .·:<·

seiTi"rlfale ,luinli". · · · · . Lwnea este d temii misionara, deoarece venirea lmpara\iei lui

nedespar!ita de h.iptele acestei' Iumi. Bi~erica este chemata, de aceea, nu_ dea un sens ~i o interpretare adevarata ev.emmentelor care se produc_ 111 oamenilor de astazi $i sa proclame reconcrl1erea; c1 ea are ~1 o sarcma

aceea de a discerne- in ciuda ambiguitatii acestor lupte- unde lucreaza puterile imparii!iei lui Dumnezeu 9i unde sunt stabilite semnele ei ascunse. Dat fiind caracteml ambiguu a! procesului care se desffi9oara Jn luptele actuale ale lumii, Biseticile arlgajate in Mi$carea ecumenica adopta adesea o atitudine depasivitate, ne$fiind cum sa joace rolul de instrument al impii.rii!ie! lui Dumnezeu. Totu9i, !ntreziirind ace! suspin a! crea\iei comparabil cu durerile na~terii (Rom. 8, 22-23), ,Bisericile" trebuie sa traiasca !n mijlocul acestor lupte, exercitand misiunea profetica ce le este proprie, adicil: de a zice ,da" !a tot ce este confom1 cu Impiirii\ia lui Dumnezeu, a9a cum Dumnezeu a descoperit-o In via\a lui Hristos, 9i de a zice ,nu" fata de tot ce degradeaza clemnitatea 9i libertatea fiin\elor umane 9i a oriciirei creatllli vii. Ele sunt chemate sil devina factor de pacificare intr-o lume divizata, sa adopte pozi!ii etice ~i politice ln sensu! Evangheliei.

Cu evenimentele ce au urmat rastignirii lui Iisus, ceva radicalnou s-a produs ln istmia nmanitii\ii, care poate fi numit o ,,now'! crea(ie :·. Au apamt puterea Invierii 9i cea a vie!ii, de care nu sunt capabile pute1'ile mortli, lnvinse definitiv, cii.ci "Cel ce este in voi este mai mare decdt eel ce este fn lume "(I In. 4, 4).lnvierea}ui Hristos q trcpj~/Q.!?I'r:J.t racficql cp~irul saciq/ a/.vie{ii.u!'Uln~. Problema care";e-'pl;t1e Bisericii . este aceasta: sii fadl evident ca proclamarea !mpiiratiei lui Dunmezeu Inseamna vestirea unet!ordini de clreptate $i libertate, care sa puna in cauza puterile 9i structurile nedrepte ale acestei lumi, Biserica are nu mnnai rolul ·de a inspira eforturile cre9tinilor de a realiza o ordine de dreptate, ci 9i acela de a se deplasa spre cei niarginalizati, victime ale puterilor de tot feluL Criteriul fundamental in rela!ia cu putet'ea $i in exerciiarea puterii, este binele celor niipastuiti ~~ ffira de putere. Bisetica se face credibiHi numai In mii.sura in care pune ln cauza orice putere bazata pe nedreptate ~i oprimare.

'J:D~sigur, in. acest domeniu al eticii sociale 9i politice, teologia trebuie sa fie atenta Ia modul in care este folosita Biblia in interpretarea situa\iilor istorice actual e. Cele doua tendinte extreme: cea evanghelica fundamentalista, care folose:;te un limbaj pur biblic, 9i cea contextuala, care recmge la un vocabular prea politic, se gasesc in tensiune pennanenta. Adeptii celei din till tendinte se lntreaba: dacii istoria mantuirii coincide cu procesul de eliberare sociala, attmci ce mai Inseamna Evangheliapentm Biserica? Adepfii celeilalte tendinte se Intreaba: poate teologia sa iden!ifice care este modul Jn care Dumnezeu vorbe~te Bisericii prin lume?

In aceasta tensiw1e, cuvfmtul de ordine al Bisericii este apelul la In(elepciune, tact pastoral9i simplitate, urm~nd cuvantullui Iisus: ,Fi!i infelepfi ca ,1e1pii 1>i bldnzi ca porun~beii" (Mt., 10, 16), In(elepciunea constii ln aceea cil Biserica ~tie sa ia ln considerare schimbarea politidi ~i dezbaterea ideologic[ care se desia9oara In contex.tul sau. Practica sa este de a nu se pronun(a in to ate problemele politice ~i de a pastra o atitudine pastorala, Ia~iind astfel posibilitatea mLtltiplelor op(iuni ei a alte,rnativelor variate. Biserica nu are riispunsmi 9i solutii finale in toate domeniile Vietii, Probabil cii aici consta geniul Onodoxiei: de a evita riscul unui crqtinism care

· dicteaza solutii sau impune sisteme sociale creqtine, ignorand libenatea pe1·soanei. Sarcina Bisericii 11l,l este de a indica .. t\pLnile de .societate .umanii. sau de a sacraliza instituJiile po!itice ale vrel!ll,t) reg.im, ci de a proclama o libertate totaUi inspirata cle

. . ,. . ·: ·::.'. "" ; ···;·~ ..... ······ .. :::. :~· .. .

('.\:" !

~'.", ''• .. i i: ··;,:·:

l-:.:

'" r::.

.. ,; .

;:···~··.

. /,.·.-..

Evanghelie infa\a orica.rei organizatii cu caracter politic 0i economic. Desigur, Biserica nu poate dhnane indiferenta in fa\a mmilor scandaluti, violarea c!Iepturilor omului, folosirea violentei, globalizarea economidl, nedreptaWe sociale, politice 9i rasiale, care apasa asupra omenir{i de astazi. Dar ea ramane mereu in viziunea teologica a lunlii, adica a prezcntei reale a lui Dumnezeu in is tori e.

Din aceasHI perspectiva teologica, se poate spune ca exista intre Biserica ~i lume o pennanenta tensiune, inevitabila, pentru ca B iserica admite caracter-ul relativ al lumii 9i ,judeca" lurnea pentru irnanen1a 9i pentru il1Sufrcienta ei. Pe de o parte, ea

· ,judeca" lurnea, iar pede alta, o consacra lui Dumnezeu, o \mpiedica de la tlimicire, o pregatqte pentru transfrgurare. ,Judecata", adica spiritul sau profetic ~i consacrarea, adica spiritul sau liturgic, sunt doua aspecte care apaqin raportului tn care Biserica se gase~te cu lumea.

Desigur, nu trebuie sa se confunde spiritu\ profetic cu analize\e socia\e $i po\itice de tot fe\ul, care se· multiplicii In prezent 0i care pot masca realitatea istoriei umane. Biserica: lnsii$i poate !nchide ochil $ipoate dec\ara cii pacea, dreptatea 9i libertatea domnesc aco\o uncle de fapt nu exist?. pace, dreptate 9i libertate adevarata. Tocn1ai de aceea, Biset·ica, pentru a putea identifrca semnele prezentei $i ale aqi1.mii lui Dumnezeu printre oameni, are nevoie de un ochi deschis $i curat, de discernamfult it1BUflat de Duhul Sffint, Duhu\ Adevarului (Efes. 4, 12).

k b ,\l

..•.. -·-> .... ,

/~ --·1

~t

Oc.atii. cu !nfaptuirea Statului roman modem d - " . . dupa adoptarea Constitutiei din 1866 Bis .. · 0 up a a:ml 18) 9 filll1ai ales drept religia dominantil in 'stat. Crearea Ro :nca M rt~doxa a fost proclamata inglobarea in granitele statului roman arnaruei ~n Ia! Dece~1brie 1918 ?i numeroase, ca ;;i a unor noi confesiuni a adunor mmontatl natwnale relativ modelul Statutului lui Andrei Sa · ' . :rs. cu srne din Transilvania, dupii Stat. Constitutia Romaru' . ~· di'. gunl9a, 3pnncrpml autonomiei cultelc;r fatii de

) vl - 11 ') ffi"'ntrnea in t' '

I dominant a! Bisericii Oriodoxe R :: d ~ , _ . con rnuare caracteru]

· - · omane ar a!atun d · ta . . ~atiOnala era proclamata iii Biserica Grec -C , 1'-- e aceas , ca bJsenca

, Jstonce, li se garanta libertatea rel· m - o ato Jc.a. Celorlalte culte, denumite ! ~--- . 15 .loasa. ·' I Pentru pnma data in istoria R ~ · · f anul 1928. Legea prevedea la art ? om~eJ se elaboreaza o lege a cultelor in

3. Misirmea, ca zidire a ,Trupului"- Biser[ca f dreptu/ de supraveaherea ~. ·1 -~ ca ,Statui are asupra tuturpr cultelor

Ortodoxia a tnteles notiunea de misiune intr-o perspectiva ecc\eziologicii foarte / Cuitelor ". " 1 con ro ' care se va exercita prin 'A1inisteru! bine detenninata. Aceasta perspectiva comporta cateva elemente esentiale: I D 1 · ·

i . ecretu Lege nr. 177/1948, care se f - . . . . . . . (a) Biserica este parte integranta diri mesajul Evangheliei, deoarece i al cultelor, a-intrriidit mult activitatea B. . .re era la Sltatia 91 regmml general

convertirea nu este a.ltceva dedit un act de 1ncorporare in trupullui F£ristos, desigm, I D - 1989 Isencn. · ca rasp1.ms personalla cuvantul lLli D(mmezeu, care constituie silmant,a, cont,inum\ fanul ?OQ3upa 1 ~ Constitu)ia Romiiniei din 8 decembrie 1991 · · ·

! - p10c arna eoahtatea ~ clr .. ?I revrzuita in credin\ei (Mt. 13, 1-30). Credinta inseamna a exista altfel, inseamna a intra in r Art 29 d' ". . . 111 eptun ,a tuturor cetOfenilor". l - ' l D "l l s- tl ·t . f. l · H · ; ' m Constrtut1e este eel n1 · · ~ .. egam8.11tu pe care urm1ezeu 1 are cu poporu au, pece · ur cu Jett a Ul nstos: I manifestare a vietii rei' . ' m llllpotiant ill pnvmta caclrului de , Caci prin El avem ,>i unii ,>i al,tii apmpierea cCi.tre Tatal, intr-un Duh" (Ef. 2, 18). , ' rgroase. · C . I b I " ·b·l- · 1 · f . La Anexele lucriirii Viata o!' · - , onvertrrea, acest ,scrim· 011to ogic , .este post I a numar inauntru unet :coordonator Dr Ad·· L " .. ·, r~ tgJ.Oasa d.m Romania" editia a II-a, comunitati noi (Ef. 2, 14-18), care este insttumentul 9i semnul comuniunii Sfilltei ienum · nan emem, Ed. Brzantina Bucuresti ?Oo'- ·

239 Treimi: , O'edindos esle Drtn'iitezeu, Care v-a chemat /a comwrirme cu Fiul Si'iu, i. erate cultele recUJlOScute in Romiinia· ' ' ' - ), p. ' sunt lisus H1-istos, Domnu/noo·tm" (l Cor. l, 9). j l. Biserica Ortodoxa Romanii: •

Biserica vazutii, ftzic$., .istotica, al'e ca parabola comuniunea Sfmtei Treimi.l 2. Episcopia Ortodoxa.Sarba dm T · t. DtmlJlezeu este comuniutle de persoane, iar Biserica este chemata sa reproduca in 3. BisericaRomano-Cato1ica· =~oara' viata ei ace,asta comLmiune tr\nitara $i unita.ra a \uiDurrmezeu. Ea este cornunitatea :.· ArBishieric.aRorr.lanii Uruta cu,Roma, Greco-CatolJ'ca;-· umar1a care traie$te din cea dint:i.i con1i.iiriur1e divina, care este Sffinta Treime. _, ~ . e?rscopra Bisericii A.m:tene; · Intreaga ei misiune, 1n chip special Sfintele Taine, sur1:,t orientate \11 aceasta direqie. 6. B1senca Crestinii RusS: de rit vechi d- R , . Tail1ele de initiere ~·Botezu\, ungerea cu Sffirrtul Mir, hnpa1t~<mia ~care fom1eaza 7 B' · R -' · · ill omanra·

· . rsenca eronnata din RomBM;a. ' un t'it\.taJ Lr11ic $1 care se·savat·9esc numai In legatura cu Liturghia, sunt Taine cle 8 B. · '~4

, . ;ser;ca Evanghelica C.A. din Romiinia· \n"01:porare introa comLmitate lit>1rgici\,le:ten11inat_~de apartenen1a rea\5\a poporul J ·9 .... B ...... J .. s.er.Jca Evall.ghe.lica Lutl.

1erina· S.P. ~'-'Ro· man'

1.a;

· • C\.irUL1f1111ezeCi: Ce1etalte T<eitYe ~i-i-erur~+i-·ufmtct:esc-:de~:as:ei~~eiiea:i£stabiUJGa ~~ _ __ Uli1

rapon:utilor s[~b[Le-SaLtli1tret1ij1te;ointce Dmnnezen;;-iacea,;tileon:1ut1it.a.te. r'-l.':b::,:. :_ __ ---------- ~ .·· ·· · · ·- ···· ··· .. . :·: . . .. . ... . . . . !I .. .. . . .. J ~~£;~~I:tt~gsii~~~i~/L;j;zr:a;~·-~~~~~-Hq~~,::~~~ ~i~4l~-2;~~~ citd;ua

:. :~·:::::::::e:-5::::::··_ .. ..... .. ...... .. ........ . ....... ... } . . .... naae. US,Jud. -Maramure~ aproxiina'iv '" "OQ ' din , ' c ~1 o

....... - ,·.- ... - •·'-·--------- ---

.... ··.·· ··- -·•c•··.·····-·· ;-:~-.:~-~~~:.:;·:-;;:~~ i;::O~JEj~~ :-~\~~=:~i:;~~-~-~§.--~~::ii:.~:;~-~:.j::,:·:;~-~-~~·~~·~~i:L:::~~c::si~;~i~-:~.:~;::·;~~~· ...... ····· ·-·----····-.. ·-- • - ..... ',, : .. , ·• ·::.:·", •;·: _._. ___ • : ___ :.' _ _.,._ •• ~;·-_-~:~- ','-:T~ . . ____ , ____ _

{ ·~

...... . . . ···- ·······-·

I 0. Biserica Unitariana din Transilvania; II. Uniunea Bisericilor Cre9tine Baptiste din Romania; 12. Bisetica Cre9tina dupii Evanghelie din Romania - 'Uniunea

Bisericilor Cre~tine dupii Evanghelie din Romania; 13. Biserica Evanghelicii Romii.nii; 14. Unitmea Penticostala - Biserica lui Dumnezeu Apostolica din

Romania; 15. Biserica Cre9tina Adventista de Ziua a 9aptea din Romii.nia; 16. Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania,·

' ' ' 17. Cultul Musulman; 18. Organizatia religioasa Mmiorii lui Iehova.

Pe liinga aceste culte, pe baza nonnelor legale ce reglementeaza domel1iul asociatiilor fiira scop lucrativ, Ministerul Culturii 9i Cultelor -Secretatiatul de Stat >Jentn.l Culte a avizat infiintarea unor asociatii si fundatii

t ' ' • ' religioase. Dintre acestea amintim: ·

a) Biserica 01iodoxii de stil vechi din Romii.nia; b) Asociatia adventistilor de zi ua a saptea. Miscarea ~ refonnii,·

' ' ' ' c) Adunatea Spirituala Nationala a Baha'ilor din Romiinia; d) Asocialia Religioasa Nazatineana; · e) Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din zilele din urma

(Mon110nii). Deom·ece situatia Bisericilor istorice (respectiv Biserica 01iodoxil

Romana, Biserica Catolica, Biserici1e protesta11te, Biserica Armeana,. Cultul mozaic si Culti.1l Musulman) constiruie ol:>iectivul altor discipline, noi ne vm11" ocupa d~at de cultele neoprotestante 9i mieyciirile religioase noi. / .-"

3.1. Cultele neoprotestante 3. I. I. Biserica baptistii

_ Cnltul baptist face parte din mi9carea baptismala, fiind cea mm reprezentativa grupate a acestei mi9ciiri.

· · In fotma !n care se cunoa9te astazi, baptismul a aparut !n secolul a! XVII-lea. Actul de 112itere propriu-zis al baptismului a fost semriaHn Olanda, veriga intermediara !ntTe-anabapti9ti 9i bapti9ti fiind menoni{i. Presupusul intemeietor al cultului baptist este John Smith, ini\ial conducator al tmei biserici sepatatiste engleze. In 1606 Jolm Smith emigreaza ln Olm1da unde, probabil sub influenta menonita. se convinge de nevalabilitatea botezului

''-· ···- ··-.·. ·. · ·· · -pruiiCilcof ~T 5·0- ilUtc1Gotcaza: i:h!pa~car<>tJ.:bi;iteaza "!Jiiii=st~opfre'' ~i pe ai:lerenfii ••· · sat

~ - p f

u.-Cfti"-1fk IJ.EPE.f/.E: fSf@tJt:e ALE FEN01iENULUI CONTESTATAR RELIGIOS

Au tori de ,sectologii", dintre cele doua razboaie mondiale, n-a veau multe date dcsprc fenornenul sectar. Era firesc sa fie a~a, deoarecc rnass•

dia nu avca o dezvoltare ~i o raspindire ca in zilcle noastre. Studii ~i arti-. dupii eel de-al cloilea r:"tzboi monclial, la inccput, ariitau ca de fapt ,sectele nu au istorie pcntru ca sint trecatoarc". Or, lucrurilc s-au schimbat, dacii n-au avut istoric la noi, a!t avut un inccpttt, un apogeu ~i un sfiqit

orice mi?care. Unelt' sccte sau grupari rdigioasc au eonstituit motiv de persecuj:ie in regimurilc trecute ~i o permancnta concur<·n~ii de racolat adep~i. Or, odatii cu intrarea lor in lcgalitatc prin rccunoa~terca func~ionarii, vorbim

.de culte neoprotestante cgale in fa~a legii intr-un raport clc egalitate intrc cle, dar ~i cu obliga~ia respectarii crcdincio~ilor cclorlalte ~~ stavilirca prozelitismului. De aceea, clupa Legea cultdor (1948), putem vorbi de o nouii orientare in rcgimul cultdor. Ele au clrcptul de a-;;i exercita cultul, dar~i indatotirij:fata de Patrie ca cctatcni cgali in drepturi 9i responsabilitati. ln climatul reli\gios din Romania, cultele se cunosc intre ele, conduciitorii lor se respectii, se 9tie inva1atura sau cunccptia ficcaruia ~i qtc o nccesiti1te ca fiecare credincios sa fie loial tiirii in care isi cluee cxistenta, fie ea cstc roman din neam in neam, fie ci\. apaqinc· un~i nationalitiij:i 'conlocuitoare. ·~ceasta nouii situa~ic 9chimba ?i optica, in general, l~i face sa se respectc fiecare creclincios in parte. De aceea, fiecare cult are un istoric, o obin;ie 9i

; ~n s:o.P totoclatii, iar riicliicinile trebuie ciiutate pentru a se da raspuns ~~ a se gas1 solu~ii in cazul propagandei sau prozclitismului arbitrar, in practica sectelor. . ·

: sau a) li~.~~cultar~a §i, T)],tr;_.~;ig- izvorul' ra~iici.rii .. - Contestare.a, opozi~i.a v pre.ten~Ja de a fi ca Zw1torul, apare mea clmamte de orgamzarea Um-1.~rsul~;· Este vorba de caclerea lui Lucifer, din cauza mindriei 9i a slujito-

180_r 8 ~1. Arhanghelul Mihail, in cuvinte ingere~ti, a rostit celor fara dte trup: di a stam bine, sa stam cu fricii ... " 9i atunci satana, ca un fulger a cazut

n cer (Luca X, 18). . · ·

na b) ~au cautat totcleauna sa intunece in om chipul 9i ascmii­!Qi~e~ cu J?umnezeu, iar in Griiclina Edenului vrajma?ul se apropie de ziclirea

. llt.i~n °~ !~1 Dumnezeu, ispitinclu-i cu arma sa, minclria: , ... v-a interzis sa

. ca1r elm. rodul Pomului pentru a nu ajunge ca El ... " (Facerc III, 2-7).

t<lrii A .. !~';.~1£!~.T~st~ment • ....{'R\ Dupa ciiclerea in pacat, din cauza ncascul-. ' ~~ natura 'S:a~Ttre'g"i't ('rfo'm. VIII, 22), iar du~manul viqii, diavolul,

...................... ·-·-~:-=::c::··:::~: ....... - ................. -·-·::···~5~ ~~+§.!-:; :-=:: -... ::ii:; ;:~; .. f.,-.. "'"''""'··-·-·· '·. ·:.-' .: :,;;,',_, :-~--~;".-~ .. :_:.._;, __ ;:.:. .......... ,-- ....... _ '".

.... - '' .·····

li !,I

2:·

conform libcrta~ii limitate pe ca:re o are de la :burnnezeu, §i-a contin.uat acti tatea p.aralel cu Providcn~a divinii.. Uciderca lui Abel de ciitre Cain (Fac IX, 1-16) ; Potopul etc:.(:F'~~-er:e YII,J()--=24), n~Jo:;;giui~ii -$j£<:l;ometJi Go-mo (Fa-c-ereXIX, rz.:..:zy) sint clteva exemple (.Facere IV-VIII).

@ 0 data cu_chemarea lui Avraaml"" treptele Descoperirii lui D~mne; capata contur (Facere- XII, 1), dar ispititorul ac~ioneaza 9i se inia!i§e< cbiar in fara ZiditoruJui, a9a cum este cazuJ lui Iov (Iov II, 1).

Fiecare eta pa a R~velariei din Vechiu] Testament este hintuitii. de eel ~i-a pierdut menir:ea pentru care a fost crcat. Vrajma:jul _intervine in is to hiblica, este prezent intre fratiJJ_g_iigsif (Fac8re XXXVII, l-28) ~i adince1 priipastia intre sufletul omului ~i DumJ1ezeu prin inchinar.~;:Llil_.natnril., in, fle!irca a9trilor, je~tfe ci!Jre a.nimalc, crearca idolilor .pini\ la perfecriunea ], in zei·ifi'zeif:e ... ,rz:;gi 9i surzi ... " (Rom. I, 25). )"

,~, . ~(1) Nici p_Qporul ale!}_ nu este scutit cl£....£~~a...,Je!la.me.n..' Dupa pat

sute dg aE_i_c!()__ __ !_obie egipteanii,_.l\-1~j§_,.0 __ J; __ ~.~-tag::\.t.uit ca ar fi ales a! lui Dumncz ;;i vrajitorii--- §i eo11tesl'Iit''i!rii Egiptulul sa viqesc lucruri uJ uitoare pen tru demonstra origine __ a divinii a faraonilor !)i intelep~ilor lor. ln umbra tutur state~_.5liiiY.Q.lql. Satana, mai tirziu giise§te chiar prilcjul inlocuirii credinl .ln Dumne __ :o~!ll ceL;Ldevarat (III Regi XVIII, 37) cu z __ citati. e.gigtenc, mai al cele reprezentate prin vij:!;l,JtL3e ~urjFacerc XXXII, l ____: 14). !nccrcarea cle inlatura preotia de vocatie, harica a lui Dumnezeu ·- preotia lui Aron- cu ale

, , 11,, •·"'·•'"' •. · 1 "'' - J

ai comunitatii necunoscil.toare si credule este o abatere: cazul lui Core, Data . §i Ah.iron, d'ar Dumnezeu nu intirzie sa le trimita pedcapsa: dil_ca Lucif<

a ciizut din ccr, slujitorii sai Core, Datan §i Abiron au fost inghi!i!i de piimir de vii (Numcri XVI, 32-35). Pei-ioada_.:p.__:t:.J;moz__gj_ca ~-Lil_l_Qgai~a, ca ~i regii .. ju~ec.iitoEii, este o perioada de instituire a cultului divin ~i de instalare preo-Jiei de vocarie, toiagul lui Aaron (Numeri XVII). . ·

(V !:J:..en:£C!:Y.L?i.~£ilf!L . ..IJIC o arie mai larga. Pe ling a gruparile separatiste al poporului hiblic, iutervin contactele cu alte imparii~ii. Robiile 9i exilul (bah1 lonean, asirian, sirian etc., precum §i cuceri~ea romana) incearca desfiintare, cultului adus. lui Iahve cu ceremonii in cinstea zeitatilor naturii. Asa cun Moise i9i insu.9ise cultura Egiptului, profe~ii capiita experien~a 9i ~tiin~a alto neamuri (hititii, sirienii, hahiJonienii, caldeii etc.). iar punctul central al pro fetilor este eiibe,rap:a, jzbiivirea: acestea, insa, nu-s temp orale, ci ve~nic' prin venirea-lui---lYiesia (Isaia LIII; Ezechiel I; Danii] I; Ieremia I).

0 imagine sugestiva in privin!a cultului ~i exercitarii lui, a slujitoriloJ cu chemare (preorii) ~i a profitorilor 9i a fal9ilor inchinatori, ne-o da momentul jertfei lui Ilie de pe Muntele Carmel (III Regi XVIII, 38-40).

!n afara :Ptofetilor faptei (Ilie, Elisei-etc.) profetii mici pun in valoare misiunea preotilor cu vocarie in mijlocul poporului §i sint neiertil.tori fara de J~l~.~Lprofeti: , ... caile Domnului sint -drepte: cei drep!i umblii pe acestea, cei razvriititi cad pe ele" (Osea XIV, 9). , ... poporul piere din !ipsa ~e cunoas9tere ... " iar destrabalarea, be~ia ~i desfrinarea iau mintile omu!UI" (Osea IV, 6, ll)_. Al!ii prooroci sint 9i mai neier~atori: ,A~a vorbe9te Domrw! despre proorocii care ratacesc pe poporul me'u, care, dacii sint imbuibap vestesc pa.cea iar dacii nu li se pune nimic in gura propovaduiesc riizboiul sfint ... Vazii torii vor fi da !i de ru9ine, ghicitorii vor ro9i ~i tori i§i vor a co·

barba ... Ascultttri dar i.ticrlil acesta ... vo!, ciirora vii esto sdrba de ceca ce es'te drept; voi care ziditi Sionul cu singe

.~r·r1_~Ja!Jm,1g <>1Jt. rl_ei:egl1Jcl_r:e-~._c \iiP~!;?Jt1r~i~~{?~~~)tr~ete~cp~~¥i:i~~£ii~i~ ~f~~t znesc apo1 sa se hizuie pe Dornnul §i spun: ,Oare nu este Dom.nul in

. cui nostru? Nu ne poate a tinge nici o nenorocire !" (Mica III, 5, 7, 9-11). ai de piistorul de nimic car.\\ i9i piirase~te oile ... " (Zaharia XI, 17). ,Caci ele preotului trehuie sa piizeascii ~tiinta 9i din gura lui se a9teaptii dreapta tiitura, pentru cii el este un sol al Domnului o9tirilor" (Maleahi I~? 7).

(f) Perioada roje{ilor 9i in acela~i timp a Vechiului Testament se i'ncheie intul I otezato Botezul saviqit de el sau in numele practicii

este at astazi etalon de ciitre ncnumarate sccte zise crestine. T'-""" Ioan marturisc~tc: ,Ccl ce vine dupii mine vii va botcza cu Duh 'sfint si cu foe" (Matci III, 11). Focul cst.e. inviere<~. M.int;!li.t,arului, ardcrca omului ~elui vechi, dczbracarca lui de "'haina pacatului ~i lmhriicarca In Hristos:

Citi in Hristos v-ati botcznt, In Hristos v-ati si-mbracat" (Gal. III, 27) .. 11 } I I '

Sfintulloa,n arc cuvintc de dojan{t prntru cci instabili, curio~i ~i ispititori, .farisei, saduchci ~i aWi. ,Pui de vipcre de ce fugivi de miniu viitoure" (Matei III, 7) ... oricc porn care nu face rod bun sc taie ~i sc arunca in foe ... " (Luca III, 9).

lata atitea exemplc de opuncre, contestare, falsifi.carc sau impnnerc de ,dumnezei" straini .;;i ,tcrafi.rni de tot folul" (I Samuel XIX, 13). Totdeauna s-au incercat influcnj:c striiine asupra adcviirului rcvelat, pe de o parte, pe uc alta parte,- aceea9i for!ii a riiului ~i arma a satanci, .ffiU:L91'i\\, a inccrcat sii ducii lumea in intuneric. Acum ·aparc ~i o litcraturii fantezista (apocrifclc) pentru a abate poporul de In adevar.

G .

. . ~.,;,.~~-I~~!,;,- ln ciir~ile canonicc ale Noului Testament, min­dr.!a, a~ a cum vom ve\lea, a fost ),in tiiriti\ ;,: d.e dia vol cu &~~"'l1\,Ul,£i~ci;,iM;,4,t,i<:J,; Fenomenul sectar hihlic apare bineconturat in cpoea Mintuitorului. Satana, crezind eli Noul Adam, Iisus Hristos, ar fi numai om cu puteri supranaturale, nu J?umnezeu-intrupat, se apropie de El, ca oarecind de Adam eel din Eden ofenndu-i splendorile acestei lumi: sla va, b_o gii ~ia, ,aju torul" ~i ,colaborarea" ~· La aceasta ofertii, Domnul raspunde: , ... inapoia Mea satano, Domnului

:r:uuezeului tiiu trebuie sa te inchini ... " (Matei V, 10). Acela~ procedeu al ";a)ma~ului diavo] 'i!' folosesc. sectarii pcntru ruperea unor credinciosi din Binul altor culte. , '

in (}) Planul ,_,strate~sectarismului de astiizi este u~or de sesizat chiar ~J~Mintuitorului. . .

Nu C!J .. Secta sau partida fariseilor era constituitil. din arhiereii ~i supu9ii lor. r-ru--ma.1 credeau in Leg~r o £oloseautrr--scopurile lor persomile. inger1n~epeau n~mic despre v!ara- ~e ~i.ncolo, - v_orbea.~ ~eswe inviere, ~ere ( .apte XXIII, 3), m sch!mb ;,mgnJeau mormmte]e· ~~ respectau tot tile ~~~~alul_: aduc<;\gu jertfe, posteau, se rug au prin pie~e ~i pe !a toate coltu­l!ei c . .'0<J)!!;Jnea (Luca VII, 30). Se cunosc ~i nume triste: Ana ~i Caiafa 1~- ;:e) auD· semnat sentinra de moarte a Mintuitorului Hristos (loan XVIII,

· e fapt, ,falsitatea crcdintei" lor o arata chiar Domnul nostru - " . . ···~ ------ .. """'' ____ , .... , ....

/

··:: ···:':: ,- -.~: ; "''• ' ., :.·· ... ,; .... ::.:··_··

.. __ ,.· ....... .

···· -----.-. 7-o:···-.. -----·-··:' •·· -

i, ... -- ;;:;.~.: :.:. ~-- .:. :·.::·, ~ ·-

Ilsti?.Jitistos (N[at,<'liX)(Il1;2; L~ca XI;, 37'=5•4); Dintre cei ctcscuri int:tc · ace~tia, din semintia lui Levi, s·a ridicar,."{)q_J£l,,ff4~:ise.u .dup<'i· CP'8diaftx (Fa pte XXIII, 6; XXVI, 5), eel care avea sii cl~Y.i!!U!lS gles. ~i apostoLa1n.ecill11[l£ilg_r

.{F?.p1:e3X,_J5.} •. De-a sem-enea -~n-va tatul- G:rnraitU-·facea·--pii rt e din partida 1 or, dar,,ll,\'a cum se ~tie, era destul de liberal (Fapte V, 34). .

(£,)) Opu9i fariseilor eral£.._1f,IJ,ducheii (de la Sa doh) carerespectau ceremoniile _ vechi, erau preocupati de spir'lfuf lcgii mozaice 9i observa.u intens casdtoria de levirat, nu credea.u in inviere (Marc~ XII, 18-25), nici in ingeri, nici in duh (Fapt_.e XXIII, 8). 'l'-

®fn afara fariseilor ?i saducheilor, la Curtca rcgelui se afta gr~pul irodienilor cei ce respectau rinduiala Tronului ca porunca a piirin til or. Sfetnicii ~i a.propia{ii, tilma.cii ~i oamenii de incredere rdspundeau cerin&elor templului ,~i jixau ::;ilele de sdrb<'iiori, respectind mai ales Sabatul. Dintre acc~tia multi a~ venit la Mintuitorul ~i au fiicut parte dintre cei 70 de ucenici (Luca X, 1-24), unii avcau rude ,intrc slujnicc" (Ioan XVIII), al~ii crau ,ucenici in ascuns": Cazul lui Nicodirn (loan III, l-11) ~i Tosif din Arimateia (loan XIX. 38), Maim_ari ai sinagogilor etc. (Luca VIII, 40-,12; 49-56).

@ Tot in serviciul stiipinirii erau ~i J!fi!;!J1!1;,ii. care, dc~i uri{i de popor, respectau ceremoniile s;i totodatii erau receptivi la noutii~i. Dintre acqtia cunoa9tem pe ,triiitorul rugiiciunii" ~i eel care s-a intors indreptii~it la casa sa (Luca XVIII, 10), .Za-he!f:-Y,i!Il}e§uL,cel_iili~:::J.t (Luca XIX, 2) 9i mai ales Sf. A-P· .. M.!!:L~.~, (Matei X, 3 ). Vame9ii intelegeau rnai bine durerile poporului decit fariseii care ,~rau_fana.t-ici 9i saducheii £ltFJLi-!.til.~.higo~i (Matei XVI, 6).

@Alta partidii mai practicii 9i care se ocupa cu observarea cercmoniilor ziluice sau annale era a ,Tiicuitorilor lcl,i;ji~', biitrinii 9i frunta~ii poporului (Luca V, 21; VII, 30). Pe lin'ga ,laud'cic1'~";1Jnice ~i jertiele de expicre, acqtia se ocupa'f cu scrierea.,qi-~opierea. ,pg"tl-~~i.Lo_r:'.:".inJJ,iieriLe,Jfmbi. La ei, in siirba­torile md!ri, veneau evreii ?i prozeli~ii din intrcaga lume greco-romana de atunci (Cei 70- Septuaginta). Ei aveau ca ajutoare ,zarafii, vinzatorii de vite 9i piisiiri'' carom- Mintuitorul.le adreseazii cuvinte grave: , ... a~i fiicut din Casa Tatalui.Meu pe?ter.ii~de,.,t;Jlhari .. ," (Ioan If, 16). ·

(!J/ Tot in timpul Mintuitorului se intilnesc: !!:i!;Zareii cei ajierasiti Domnnlui (Luca II, 23), zelorii sau zilotii - cu rivna specialS., Simon (Luca VI,· 15 ), J'km.~.!li...,- femei sau biirbati (Ieremia XXXVIII, 7), fameni- fiicuti pentru 1mp:~~ia cerurilor (Matei XIX, 12, Fapte VIII, 27). ·

V])Eu.!.!qcii sau paznicii de iucredere erau o grupare deosebitii in lumea de atunci ~i pina in zilele noastre, in diferite religii. ·

. !:))Trebuie mentionat §i faptul ca Miutuitorul Hristos n·a refuzat rugii· cmnea §i a ~feri~ dumnezeiescul sau ajutor 9i altar particle religioase, printr~ care =_.sr:rn.ann~- cu religie dualistii (Ioau IY).;,,..Q.iLUaJH'.e,!ililor - cu vech; culte '\11rateiXV, 21-28) 9i chiar rvmanilor. stiipinit.ori, tamaduindu-i (Maw Y_III, l-13); pe Pontiu Pilat (14-38) asigurindu-l cii ,!mpiiratia Mea nu-~ dm lumea aceasta ... " (loan XVIII, 36), iar pe Cezar (Tiberiu 14-37) sa 1 se dea ceea ce este al siiu (Matei XXII, 21).

(i})1nsa cei mai respectari de catre popor in timpul lui Iisus Hristos ~~ pina Ia·caderea Ier~salimului (69-70), dintre care se hiinuie~te ca a facut parte ~i Ioan Boteziitorul in pustia Iordanului, {'fau~. triiitorii in

~----~-------- -- ~ ;~t~~·~·~~=:~-~~~;~~;.-j-~;-~ ;·;:~,~···~·~··::-=-•. ;· : •; ;-·:·.·····~·· :;-·~ ___ ., __________ --·--··· ---. -···----~--·.-:-;: . . . . ·.-.----~- --;··:···· ---. .. ----"";""'"":':: . --·--- .,. .... . ....

... ------ --------~:·:·"

Ilst!s. fiJ;istM {N.fatei X;{lft, 2; Luc11 XI;; 37'=>5•4); Diiltn eei crdscu~t intrc · aoe~tia, din: semintia lui Levi, s-a ridieat;,.{)a,ul,,,fwd.seu dup1'i c•rediliL[if (Fa p fc XXIII, 6; XXYI, 5), eel care avea sa c!£.1:',iJJ..~Y{!s aleqi. ap.ostoLaln~~rJ_l!lEiAQt

.. {fgp1stiX,_15J. Deaseni<Jnea-in'va~atu:l·-&annrltit·m-ceiqiartedln- partida lor, dar~a cum_ se ?ti~, era destul de !~beral (Fapte Y, 34). . ...

C1?J) Opup fanseilor erautll:flus.het~ (de la §a doh) care respcctau ceremonule vechi, erau preocupa~i de spiritui lcgii mozaice 9i observau intens crisatoria de levirat, nu credeau in inviere (Marcu XII, 18-25), nici in in-geri, nici in dt•h (Fa pte XXIII, 8). 'I L

~ln afara fariseilor l)i saducheilor, la CurteG rcgelni se afla grupul irodienilor cei ce respectau rinduial11 Tronului ca porunca a piirin til or. Sfetnicii ~i apropia{ii, tilmacii ~i oamenii de incredere riispundeau cerin{elor templului fi jixau zilele de sarbrit.ori, respcctind mai ales Sabatul. Dintre acc§tia mul~;i au venit la Mintuitorul ~i au fiicut parte dintre cei 70 de ucenici (Luca X, 1-24), unii ilYcau rude ,intre slujuice'' (Ioan XVIII), alJ;ii crau ,ucenici ln ascuns": Cazul lui Nicodirn (loan III, l-11) ~i Iosif din Arimatcia (loan XIX 38), Maim.ari ai sinagogilor etc. (Luca VIII, 40- 212; 49-56). . @ Tot in serviciul stapinirii erau ?i !!!l!11:.¥sii. care, de9i uri(i de popor,

i:espectau ceremoniile ~i totodata erau receptivi la nouta\i. Dintre ace~tia cunoa~tem pe ,triiitorul rugiiciunii" ~i eel care s·a intors indrepta~it la casa sa (Luca XVIII, 10), Zahe!fc·Yarqe§uLc~l j_01a;jL(Luca XIX, 2) 9i mai ales Sf. A,p . . M!!:.Ml (Matei X, 3). Vame~ii in(elegcau mai bine durerile poporului decit fariseii care ~r?JI.fana.t.ici 9i saducheii Ql.tf(Le.r.a.u""b.igD~i (Matei XYI, 6).

@Alta partidii mai practicii 9i care se ocupa cu observarea cercrnoniilor ziluice sau anuale era a ,Tiicuitorilor lc!%~", batrlnii 9i frunta§ii poporului (Luca Y, 21; VII, 30). Pe llrig~ ,Jauacfci'i"'zrnice 9i jertiele de expicrc, ace~tia se ocupa1f cu scrJerea.;~t~opieuia ,p1?J; • .\l1]1iflp_r~.:,&r.L .. riifflL~L..ilJimbi. La ei, in siirba­torile ma)ri, veneau evreii 9l prozeli~ii din intrcaga lurne grcco-romana de atunci (Cei 70- Septuaginta). Ei aveau ca ajutoare ,zarafii, vinzatorii de vite ~i pasiiri" ciirora· Mintuitorul.lc adreseaza cuvinte grave: , ... ati facut din Casa Tatiilui,Meu pe~ter.a..,dO; .. ,t;ilhari ; .. " (loan U, 16). '·

(:bl Tot ln tinipul Mintuitorului se intllnesc: ~ii cei ajierasiti Domnului (Luca II, 23), zelotii sau zilotii - cu rivna special a, Simon (Luca YI, 15 ),

}O.!JJf!.'{;hi.,- femei sau biirbati (Ieremia XXXVIII, 7), fameni- facuti pentru 1mpilratia cerurilor (Matei XIX, 12, Fapte VIII, 27).

!'~\\' ~!!u.r!;}!:!iii sau paznicii de incredere erau o grupare deosebita in lumea de atunci f,'i pina in zilele noastre, in diferite religii. · . hl)Trebuie men1;ionat §i faptul cii Mlntuitorul Hristos n·a refuzat ruga·

crunea §i a oferit dumnezeiescul sau ajutor 9i altar particle religioase, printre care : •. sG:rnarjJl,;[lll~- cu religie dualistii (loan IY)_;,_Qg_ua,;p,t,;&4Ji,lor - cu vech! culte (Edatei XY, 21-28) 9i chiar romanilor stapi!li;tqri, tamiiduindu·i (Mate; V_III, 1-13); pe Pontiu Pilat (14-38) asigurindu-l ca ,lmparatia Mea nu·; dm lurnea aceasta ... " (loan XYIII, 36), iar pe Cezar (Tiberiu 14-37) sa 1

se de!_ ceea ce este al sau (Matei XXII, 21) . • (i.J.ilnsii cei mai respectati de ciitre popor in timpul lui Iisus Hristos ~i

pma la- caderea Ierusalimului (69-70), dintre care se hanuie~te ci'i a fa cut parte '?i Ioan Botczatorul in pustia Iordanului, erau .. esseni;JJJi. truitorii in

·····-"· ..... -.. ···· ........ ,.-.-· . ······-··-···,···--·····-· ·····-··· -----------···· ...

"•""'""'·' ... -- .,._, . .. -·--·· . "' .... '.,... .............. -.

. ... . -·c--::~.-;~ :-:- .-~-::·." .... ·;·--:-·.· --:··~--.---..

·:::.··-·:··· ..... .. ····--:·:·-.·. _._ .. _ :·--:

, ............ ~- _,..;,_· • ._ ___ +·-· -~·..,- -..:.- ........ ..:.:·-... -..:.~- ... ~-~-

· cei retra~;i de lume, schimnici ~i locuitori in pqteri, vegetaricni ~i rugatori .· .. · a G!l:r:t.li_i __ g.e_scr~~J~sir.li'la'l'_i\1. Ei in frunte cu ,profetul" ~i

au a jl1ns 9i astazi ce1ebr1 prin d:escoper!ri.le- ri:i-:.lnuscriselor Qumran, incepind cu 1947. Sint multi al~ii menJ:iona}i de catre Mintuitorul, unii formali~ti, dar §i

. - ~arlatani cei care se fac pastori, oi fiind sau chiar .r:if-imifii (loan 12). De asemenea sint aprecia~i _£roz~li?ii (Fa pte II, 10) - cei care simpa­

cu legea mozaica; elenistii, ec1eqi (loan XII, 20), cei care combinau cu cultura ~i fil~~[; greaca. . 4'

Ceea ce estc de re~inut o constituic simplul fapt cii sectele de atunci ca 9i de astazi au fost, slnt 9i vor i1 sincrcti~ti, cretici eclectici, iar schis­nistc rcvoltati. Asadar, trcccrca suvoiului sectar din Vechiul in Noul

~ I • ~

restaJnent 9i continuurca lui pinii in zilelc noastre nu constituie o surpriza. e aceea nu sc pot face delimitiiri cii uncle sectc ar apar~inc V cchiului Testa­

[!'!,i'!Jilfli;-laJ'-illtele Noului Te»tament. Lc cLasificiim nru, in =dcrca studicrii lor, · decum pentru originalitat<;.: __ A

. (j) Jn rvrernea··-SJinfi~ipo~~gJi} fenomenul contcstatar sectar crc~tc .. :pina Ia persecu!ii, in\]clarl,""1ntrTgi, procesc, condamnari, martiraj 9i ucidcri. · ,Va veni vremea cind vii vor bate, vii vor scoate din sinagogi ... i}i omorindu­

vii vor credc ca fac dreptate ... , dar sa nu va temeti· Cine rahda pinii la sfir~~-~cela se va mintui" (Matei X, 17; loan IX, 22).

(a))Cazul ,tipic al ,tr~dar~i 9i vin~iirii" ,cste [uda f~s:JlriQYJ!!:!!~l, c,are de~i aposfO!, nu a mtcles pe Mmtmtorul, c1l-a vmdut (Luca XX, 21) ~~ spmzurare ~i-a agonisit (Matei XXVII, 5). Mama fiilor lui Zcvedei crcdca ca Mintuitorul ar putea fi un *mparat lumesc ~i vre1i:Sif:~i asigure fiii sai (Matei XX, 20-28). Mintuitorul Hhstos, in ultimul an ·de activitate pamiriteasca, ne lasa testa­n;c~ltul unitatii, de9i 9tia cii ·vor urma dezbinari, certuri, contestiiri (loan X'il,I, 19-21). . .

( ~~ lnsasi ,,ierarhia" sectarii isi arc originea Ia Simon Magul, continua­torUf ,apostollei" lui I uda 9i ur~a~ml popilor lui Baarcrrn:·-v~e!icul lui Ilie (ll.I R.egi, XX). Cu Simon Magul (Fapte VIII, 9-24) incepe inlocuirea voca­\1."1 ~reotiei, punerea in locul slU]lri"l'"··;,profeslet'' sau meseriei de slujba9

1'"rJcesc,. in cit pina astazi ,sim_onia" este piicat si va fi pin a Ia sfir9itul \;a~urilor. Mentionam ;;i cazul de necinst'e 9i ru:i;ciuna al so~ilor Anania ~ 1 ,,:!ira (Fapte V, 1-ll). a (?) 1n per(ioada--a-ptrsi:uti-e-a,, mai ales in lumea greco-romana, dezbinarile d~~ ~~~tinuat, :>~~e] des.crie CU amaraciune ;:eJ~ /2atrU_J2/l~5_<i-.~ a"-esteau} I:4.[,!J..Ul;L.Uat;g,_c_rdi;'il.V:t_~ drr:. .. J:ormt pe care reu~e9te, ~namte de a c~dea (l Cor lU erezJe, sa le impace 9i sa redea turmei lini~tea 91 paeea lui Hnstos ~I, 10-13; III, 3-9; IV, 6; II Cor. VI, 14-:-17) .

. . :\fa~~ici...iy _ _dciLc.on;;:.ez.titi.J~1i,9tiniR.:m. nu renuntau la unele practici. clat t, cereau 9i altora obligativitatea ceremonialului mozaic, fapt care a \atena:~:ere Ia dispute chiar intre Apostoli, disuute care, evident au fost rezol­l,~i·· ~~~:~~eiate de ~i!J~dul, apostolic (49-50) hotari~du-se: cre9tiniip:u, :~~; lii se r;,P-----L~.!.~c;.gmQ!.~JeJ; sa nu consume carnea .. an1malelor ...sugrumate, 91 ~tsoan r.easca -de desfrinq,re. Sf. Pavel a fast aprig apariitor al integritiitii

Ci (I Cor. XI, 23; XV, 3. Gal. r ll ~12) si cu toata opozitia multora ' , ~ I f

'::-:: ~~:.;:··; -:·~:j~i·:-~0 --- --···-·-----·-·--· ·~- ... ;:::_:·.::_;1~~ ""···----·-·,·-·o.··-··-· ... ···---- ----·- --·-··- .. . . . ...

(II Cor. :X:, 4.-5; XT, IG-33), el ne-a dat pilda de a pedepsi §i a icna: cazu cu inct>stuosul din Corint (I Cor. V, 1; II Cor. II, S-11). Apostolul diisatane pe_e~_Lcf!r~_,,J2te,cljg,~:: n.Ita .evangheLie (Gah I;-8); pc· C.:t;cq]Ji ~ cci cc crci in basme (I Tiin. IV, 7); pe vriijitori, Elirna (Fapte XIII, 6-8), Dimitrie· argintarul (Fapte XIX, 21-4·1) ~~ 'cieplinge pe apostazia~i ~i lapsi: Dim.:~ (II Tim. IV, 10), Imineu ~i Alexandru (I Tim. I, 20) etc. .

. Gij)Al}i~ conte~tatari. se .~efereau la,_ i.nva~iit~rii, nein}clegind invierea sa~ socotmd-o tmpotnva rattunn (I Cor. XV, 12-::,8). Apostolul Pavel aratii ca invierea este taina dumnczeirii, fiindcii Duro.nezeu este. existent.i,.iar invier<·ca tr~fiurilor.£st~ .§Uireasca (I C~r. XVI; 16). ' 41

(!})Unii practicieni forrau firea lor oprind .c:rXsiftq.r.ill., (neognosticii) snu consumarea unui f~~}e hranii, carnea de e~e.mpht (I Tim. IV, 1-'t). Se pot adauga b aceste cxemple ~i altele, retinind ca in epoca apostolid sint cazuri, izolate, evident, de continuarea Dartidelor religioase, sectelor :o;j frnctiunilor sau grup<1rilor anarhice din_ iudZ1i,;m J;au cont:JGtul Het>stuia ~u ele~!smul. Nu !Hlmai Apostolu1 ncamurilor, ci ~i ccilal\i apostoli cautii pacea ln primcle comunitii!i. Matei scric Evanghclia pentru iudeii ncdumcriti asnpra persoanci lui lisus Hristos; Marcu, Ja fcl; Luca ('xplieii ,piiginilor" de~crtiiciunea cre­dintelor vechi; prin Evanghclia ndrcsatii lui Teoiil ~i prin Faptcle Apostolilor se incearcii primcle pagini de istoric bisericcascii ere~tinii,iar /1. postolul iubirii rilspunde cu Prologul-Logos ~i Evanghclia sa cugctiitorilor religi.oryi fal~i, , ev angheliza torilo r fiin'i a p ostoli e 0i trimiten'" ,j}ro((1},i).QL,rni!2_ ci!lo~i (I o an I, 1-18; I loan II, 17-19) ~i antihri~tilor de toatc catcgoriilc (II 1oan, vcrse.t 7). Acela~i apostol potole~te dclirul , vizionarilor .~i . .vis.!ltoril.or" Epocii apos­tolice prin raspuns concret !a atitea ,apocalipsc" ~i scrieri apocrife prin De.s­coperire0 sa (Apoc. I, 1-3).

nJ [t"';."J~~zfo~~?'§::.P~Q~tGa~s~;l·~;r}. grupiirik respective incep sa-~i formcze o concep\ie proprie, fi.e din amestecul ~_!.t!rii lor cu Evanghelia, fie prc­luind ideisau practici din moza'isrn, adaptin~u"le noilor conditii de via!a din Imperiul Roman, de ]a imparatul"Traian (98 -117) pin a la Constantin eel Mare (306-337). 0 data cu a~area, -~jt fenomenul negarii ?i falsificiirii, deci s-a trecut de Ja faza Clecunoa~tere, la pozi}i<t.QL~re.:::.i_c - aba­terea de la credin!ii sau falsiiiearea E.xil.n.gheliei - cind Biserica a trehuit sa ia masuri con,crete pentru demascarea §i inliiturarea gre~elilor. Totodata incepe selectarea scrierilor sfinte t;d alciituirea canonului Noului Testament, tocmai pentru a avea s;i un document scris, fiindcii transmiterea oralii era contestata. 0 intreaga retea de transcrieri s-a declan:jat in Biserica primara §i datoritii persecutiilor din partea impara~ilor romani (54-313) 9i arderii manuscris.elor cu texte sfinte. De acum istori~ericeasd CQUliJilll.neaza aparitii!e ereziilor neli site ina astizi';fiindca orice erezie, secta sau schisma 'uu este de cit fa Sl care a credintei vechi'~J;;iilii n~ur:,r ~bTlcn1r~':i~<fumuTui In momente prielnice aprinde;ii gunoiului contestatar'.

Avindu·se in vedere cele douii grupiiri contestatare (din perioada ::rpos­tolicii s;i postapostolica) putem vorbi de o contraofensiva din partea Bisericii. Aceastii atitudine poate fi numitii a.p.nlo.gie, polemicii_,_,£iispuns ocazional sau b.otlirire (sinod) pentru lil.murirea lucrurilor ~i apiirarea dr.eptei credin~e.

. ....... ll . . --

I ,!' .:·

PROFETHDESPRE FENOMENUL SECTAR

- Fenomenul sectar nu este o noutate- profet(t de Mantuitorul

- !nevitabilitatea fenomenului sectar - nu trebuie inteleasii ca un fatalism, ci

ca o profetie despre caderea in pacat.

- Lupta nu trebuie inteleasii ca o lupta impotriva profetiei ci ca o lupta

impotriva pacatului. lf(D> 1 .. 1\1-t 18- 7 rev,: lumili ~>v:~u{J(IlCk-/:,nv.l.rvd~L(k ~&, -;tu@.ule. M-. • • ' '""" ) ,, ' -·-'···' ' ' ' I. d. II · ~ cJ.,;...· val. o w~ =~a firv.. ccl..e '1HMf' ,1\'U..U!\U"C.QLQ.,

a. smintelile vor v6ni - nu trebuie sa ne surprindii

b. vin prin oameni- mintea omului este pervertitii

c. mare vinoviit(e poarta ace~tia . , . · , A d a.;JP..' ~· M. \

@ u [};OJ,._ i!J.u.h.u.l g;.I/P.Ak .loiw..w.J.J.J co/, vt..eC>UJ.J-\1..\.e c /1. 1

1 Tim 4, 1 riHJitJo.. cLe (ll. r:J...e.~/Jv:V:! l ~d o;;uihck fo rW.iw.Jlk c& ~a_.,,_._ --r ' 1 .. 'i'V..,m-+,;:fuJ.iJ..e clnUJ.&rvJdiA. q

"in vremurile de apoi" - argument cronologic a 1

""J '

{})J>tt. 24, 4 - s;. 23 - 24 vilo' ~ a. se vor substitui lui I-Iristos

I !, II ' '' i:i 'I ,, ,, "

' i I, ,

Mi .21t 1 4~5 ... ",7;;1"J;udbrv.d d'i'fM J.e"Q ~J: 1/erle~' ~~Jl";u ~o. Wilw(?'i!to

.... ' ; "J \.' ~ ' ' . '

..... Cnci MwlA ~--·· ~ r'l\ (\.W/1"-l·d~ c/leu cf<i'ef'V:d 1 G..z ...

df».~ f r ~wl,ti rr rM.. MUJSi ,11

r))J:: 211 :J..?J<Ur - "c.i!twvJ!.t' ) de '1!-0 '1!0.. &-<.'c.e c<'MWo. i 1a1x:i; ~Gi-f'o.. -W(_ cu·CI.· ·

o/J..iv.. cs& J jO nw. - ). cJ.. ed4 . Cxlc.i. M <1}GJL Jv..' cli.co~ -fw~· ru.uru<i~ .<-i ~v

) ) ? I ~ kl I'M\ clo ~(,(,((\,{_€_ (l!J..oJ.i A-1 c/v.'aJ. rvulNLVU.t' CO ~-

, 7 ) )

eM. vo. f w ft.!h-r;_ ndo- ~ {e w o.ieki " . I ) '7 )

.2. P. .l ) ! - 3 - •! rr?J ()), DvlA_ f# ru 0' ~· ~c;__· oo;i(\,( r:v.'(IJJ)~' ) dcyJi CWv!.l f !WZ. ~ }' !WIJ{j:fo/.9A( !1W.'rv.ci}' J co;..e ~ ~wAo_ iV..ekuJ,;._' /'

1 I 11friuirud ct1c'cc\ r J'iorr>NJ..l WAe. J -o. J.Jj~CIJJJ,(_r.ow ) 1 o._riu._u. f!JM rhcco f eih.€. )

!/ rvJJJlii .« rJ#.. f-;.k.a._ dn;,il '!~f_e_. i.J!".. J.iiihO.'k Ai 1 ! ' --T ) >

tMdruo.. .&.. J DJI.ro · o.d.enl(j/JJ.J.v,i_ v11. .f fw_k"/::o- ;

.];' cli!J!.. JHJ:&· d..e QVeJ.f ki cu ~<(-~ (W.(;oq..t.' ·~ rv.' \Ji5 q~ ·. ) rr , () ) '.' . 'fR- 1\im , 2J aA ().(Orv. d..o_ ItA 7 de fU..!J.A-tt l?]C::it':i.o ) n.w. ~~v;k , • ·. f-V..Ja.N!.o. J». (l.W. d;y.,_rvJJ.kos:C:.. ~ 1

.

.... ·. -- -· .......... ,.. .. . ; :_:.;:·· .. -::· ,~-~-·_::: .. ·:·· -

-~ )

f'r. . . .......... ·············· ................ .. ...... .. ..... .. .... ············· ........................... ········ .............. . ... ········

ATITUDINE FATA DE FENOMENUL SECTAR

DUPA SF. Sc~'!f~ct'-

f(i;hin 4, 1 -l~~ • (_.:::r "incercajJ duhurile adevarului" ·

f ..-..,,

I ~~) I Tim. 4, 7

- :- . , ~ - ferrrede isp1Te --nevoillti spre-credillta adevii:ratii

! _ ~t 2In. 10

~ h#

. - sii nu-i primiti in casii: nici "Bun venit!"

. '~ '\..j \.1) Gal. 1, 7- 8 '' .. \

- nici. inger din cer sii nu schimbe credinta

-11 J"-L!J_J;:_{;_cJc /f<U. c&j;. UceJ!a./ce. I; ! > ' \'

J.UJVJ.: cf.e. .f.c cU (.(i\.!.(/\cfJ'('Ll ) r' rv.cfto

e:\i e:O..Z.W: d.uh. ; ci CJ!}, co.;t: k lv"oV. ~ dnc.

()1))1./f-. ('IJJ&·VJ U !>ut>u et'"U.~1' QJJ. I eki f

Tv... ~l.Lvv.;_e , 11

~ 1 1 .:.. U JO)c d"t Mkv;.,~ CRJ .. { lww,et;A 1' Jw~' J -fu...q.fe_- k 1 de1't/,;.'l,c,

cu. dvvw;J:o U""cLc'~- "

'iun,t{}.i.JJ"'J<.~.-\a_ CJ.UU!;do._ k5 ) )

"f'J Ufit n;.eri/J..· t I ' f1A eo A0i , <r1 ;.D (l.U..( -1 · /J:< 'cf!f.~.: : ) )

, G-al. j l ;: - Z - ·-r C o.A e (liJJ. e;.;4 aLfo.. , c/.e cO) c5 Atv!d .cvl1il we ,w· 1-u.l&<.v;; ~1 111).1 'e.

M JJcf,;rWge (}Jo..teiJ.o... .1w. J-fM'ite~ .

JaoA cfv.cu-.. dow 0.wi ACU! .u"" J~eA dJ.'v. w, OJ.-aJ.. rv-ekt_· oJ:IJJ:

Q v cvv(yfceli e cLe.tO...t ct c.eeo. f coM 111 -WVJ. li)f),/..;_j - 9 - /.D J: e ()NJ:J_:Iwt.o... 1 11

~- ---- -- - ·"···-... _ •......... ,...... .. .... ------ ....... :. ·::: .. .::::~.;:.: ... : ... : : .•. :., .. .:::~: .. : ... ·::::::· -----·::---·:::·:·::::::- ·---·-- ..... -- -- ----- ......... -- :::-:. ............. ..:-::::::::-.::: :::::.· ... ::::

.. AflTUDIN-rfFATADE'FENOMENULSEGTAf\

DU'"A"'· SF c:: ·'"''! .. l. ,..,-5 11 V>Jt./'.t ';'(!;,11"'1,<.., o ..

UJ~un 4,1 -- p... '(" .)}.. •

.------1 mcercap duhunle adeviirului" ,fl">;, J

/l~p 1 Tim. 4, 7 / •d

(

1 .-,' -:_ fe~ire ~ejspi~e - nevoinf[l sjJfe credll'lfa: ade_var~ta

1

/JJJ. 2In.10

. ~- ~-, - sa nu-i primij:i !n casa: nici "Bun venit!"

U (4} GaL 1, 7 - 8 : i ~

- nici !nger din cer sa nu schimbe credinta

- 11 'J;_,c&d;_kc\ ()IU). d..oJ; tA.e.o:QJ\.e. ) ) )

kcvv../: fd.e /.o £! UJC(.(f1.(.f~et.l ) ? rv.cJc0

lv.. lwm e , 't

19'Ci C:o!vui ci.J..ch. 7

ci Cf!). ccp..· d.u. bv..,t.V.. le ck

nlllJf-. t~'W (').. fW.l-:lA ci "U.~· cw i e;ri l

A\ nw o cLu cce ) . 7rv... /0 - ··• :Jo.co ·. &,i\\.Vv"'<l. n;.&v._e fu f\IO.t.

,':'\ ;;5 (WJ-t' ~·c.di ) )

'/V.!i!-O_k )J_,_;;, 0.. Q Ge.D ;,---( 0... ,< I )

u IJ LVK tV- f:.11u' t I '

. G-ai. J :;. - g - ··• (o.Ae NvU- vk oJJ<.:c_ . J.aoJ co Atuod ;_,uvW eo.~e .,0 11.d.&<-t.tx! rio """ ) . . I

k0 !JduN.;. ge (v'outtefio... .lui ;Ru'i1..e~ . 0aA cfV.c<A d-ocv nwi ~:,cw . . t.w l2JeA d.iv. ozJ, rV- ct.\. (l.'-0,t· o.fii.

Q '"d"di' J.,.W "'"' t' COl-' ~.""" """"'·' Aii f' _,;w,~ I I

-- ···-- ~---- ·····- ···- ~-- .•. .---•"---·. -·:·:- ~- -····· . ------- ····-- . .

f).

Caracteristicile misiunii ortodoxe

in Biserica Ortodoxa inseamnii, !n prima ~i

aceea misionar · !n Biserica Ortodoxa este .. se face Ia botez.

u ]tim[\ instants, a vietui !n ' '

orice cre~tin, ;:i inceputul

cateva din trasi:iturile propovaduirii ortodoxe, !nseamna de fapt, a ;:i adevaratul!n(eles a! trairii 1n Hristos.

Propovaduirea irnp!icii pentru eel ce propoviiduie~te o responsabilitate

i¥i\'i\miifilul1nseanfffii a b!neveSfi C!in-~i-c-utbata Ttifl.fa ta. ,KesponsaOJTitatea­!nseamna ,raspunsul bun Ia !nfricosata judecata a lui Hristos''.

tele~geJm ,Vai mie daca nu binevestesc" (I Cor.9,16). este una ile de Ea nu e un adaos.

e sadita in noi ;:i implinirea ei, daca, abia ne poate duce !a cuvantul slugi neuebnice, pentru ca am tacut ceea ce eram clatori sa facem".(Lc.l7,10).

I . t \. . " .... ,s ug1 ne reomce ... 2) Misiunea ortodoxii are un _£aracter de jertfii

·. Ap. Pavel spune , ... pentru mine via(a este 1-lristos, 9i moarte un ca~tig".(Filip. "'·"--"" 1-!ristos qu inseamna numai BiruinfCl ~i In vi ere, ci 9i Suferinta, Rilstignire, Cruce, ,,

' · aceea eel ce ttaie9te in Hristos, trebuie sa fie pregatit $i pentru jertrn. Orice lucrare in

= jertra. necazuri veti avea ... "

ce vrea sa vina dupa Mine ... " Pavel : jertrn, suferin(a= lauda

-""''"-·"'·e sa nu-mi f!e a ma laucla decat in Crucea Domnului nostru lisus Hristos, prin care lumea este rastigr\ita, iar eu penlru 1ume". (Gal.6, 14). = lupta ,Lupta cea mare ... " reiese 9i din cuvintele ,a muri inseamna cB.9tig" (Filip 1.21 ). = baza propovaduirii in parohie.

3) Misiunea ortodoxa are un profund caracter liturgic I rugaciunii -permanent prezent in propovaduire.

= descooerirea lui Hristos liturgic, Hristos care se daruie9te in Biserica, ' ~

un ,Hristos a! discursurilor". Propovacluitor in Biserica Ortodoxa este numai eel care Ia slujba liturgica.

Scriptura'' = cuvant go!. nu inseamna o in9iruire de versete, ci lraire celor sfinte claruita celor din jur.

= propovacluirea liturgica a cuvantului (D.Staniloae).

Misiunea ortodoxii are un caracter duhovnicesc ' . .

rea ortodoxa = descoperirea lui Hristos = cre~tere spre o comuni une mai

ill~<.£_~~~·!_· este sa facii din nevointe ~i vi1iu(i umane, metodele de viata ale virtuti divino-umane harice sufletul ~i viata poporului. ,Ateismutui"

. eJ

@lillitl,J2.1dr:t.§:IQ:~cJ:[~t-Jrl.@&'_,_ A,sceti' s 111 u I c i vi I i za tori c 1 n european desfJ.gurat,- In n u me I e .ateis m 1 II 1 1 i ,_civilizatiei,-<~.- .4t.i-~-tiJ:u-:j.gt--tJ=?OO~~ -&a-i-BjCH±fHeHl-

·ta . Pentru aceasta, datoria principala a Bisericii noastre de a crea asce(i, purtatori de Hristos. Cuvantul care trebuie sa se auda !nauntrul

· este fnapoi Ia asceti !JUrtatori de Hristos. /a Sfimii Parinti.

n"''''""'xu· sunt singurii misionari ai ortodoxiei. Ascetismul este singura ~coal a misionara iei. 01iodoxia este asce.za si viata. Dezvoltarea ascetismului personal ~i bisericesc

m:ao1aslta trebuie sa fie misiunea intema a Bisericii. Parohia trebuie sa devina. un centru -~-'·"ucrul acesta 11 poate face doar un preot ascet.

Propovaduirea nu se tennina cu un ,,Da, cred", ci de aic.i 1nc.epe. Propovaduirea nu cautil adep1i, ci credincio$ii care Il descopera pe l-!ristos $i vor tot mai mult pa c.reasdi spre comuniunea deplina cu El. Propovaduirea sa se faca potrivit starii fiec2:ruia ,cu lapte v-am hranit, nu cu bucate" (1 Cor. 3,2; 1 Petru 2,2) .

. Propoviiduirea inseamna prcH2.res cluhovnicesc ~i pentru propovaduitor $i !n ceie din um1a mi\ntuirea. lac. 5,20 ,eel ce l-a lntors pe p::iciitos ... " Aproape d putem spune ca. specific Ortodoxiei este mi~carea c.redincio~iior catre propoviiduitor ~i nu invers.

.. ---~-----·.- >---~--"~----· ·-· - -- ··- --. ··-- ......... ,, ------------- -·"·-·· .. --------- ·-···-·- . ·~.~"'' ,: .. ::.:.:.:. . ... ___ , .... , ..... , ...... , ....... , -------·---~---,

CARACTERISTICILE MISIUNII ETERODOXE

Caracteristicile misiunii ca!o!ice

Caracterul prozelitist Schisma cea Mare, Biserica Romano-Catolidi a vazut in Bisericile etero­

c;D.J=l.-+U--'4-"w~care-p.ot__re~a_adevar ll\.llnai_p.rin_,jntoarcerea" Ia catoli ci sm, etero-catolic a constituit ,terra missionis". tel: catolicizarea tuturot·- de aceea nu a existat pentru ei notiunea de

. Este interesant faptul ca, prozelitismul se desfa~oara tocmai acolo unde el nu

general, in terminologia teologica ecumenica prin misiune s-a 1n(eles credintei in rilndul propriilor credincio~i (misiune interna), respectiv printre

IR\'!·''". (misiune externa). Prin prozelitism = propovaduirea credin(ei pro]xii in mod in randul tuturor cre~tinilor = desconsiderarea, nerespectarea credintei altora.

t;:Ac~eastEi atitudine a avut-o Biserica Romano-Catolica panii Ia Conciliul II Vatican, - . eel putin teoretjc -Biserica Romano-Catolica a recunoscut celelalte Biserici

iar Biserica Ortodoxa a fost numita Biserica-sora. Aceasta este atitudinea oficiala., pentru ca. practic tendintele prozelitiste catolice nu

- Problema s-a actualizat prin sustinerea uniatismului- Bis~rica Catolica .s-a dovedit

endinta prozelitisUi catolica se V8 men(ine atiita timp cat se vor rezolva unele de eclesiologie catoLca.

2) Caractenrl centralist-papal

Misiunea catolicii are Ia baza raspandirea, in principal, a inva(~\turii primatului

F2\J·a primat nu se poate vorbi de catolicism.

-----1----

Anterior lui. Conciliu II Vatican- Biserica Catolica a cautat ,1ntoarcerea" tuturor la Romei- dupa Conciliu TIs-a voalat, dar In esenra nus-a schimbat. Misiunea catolica = supunere fa(a de papa= loqiitor a! lui Hristos, urma~ a! lui

1 infailibil. Az.i primatul nu se raspfmde~te atat cu argumcnte teologice, ci mai ales politice,

le, administrative, etc.

. ··'f· . 2q

!. _.,J

Caracteru! supra-national si inculturalizant

catolicaa fost din totdeauna ostila principiului etnic = piedica in calea

ortodoxa: dat ontologie 1) constitutia fiziologica 2) aparenta etnica.

inseamna rtu desfigUrare, ci transfigurare.

1irtute:a acesteia- misiunea catolica a adus cu ea un anumit tip de cultura, , cultura indigena ~i identitatea nationala. · de an, descoperirea Americii ( 1492-1992)- reactii Ia adresa inculturalizarii­identitatii culturale a vechilor indieni.

JULllfGl lllCU]turaJizfu"jj Se Observa ~i astazi. culturii apusene: catolicii.

· sine, ci abia atunci cand se suprapune ~i distruge cultura indigena. Conciliu II Vatican s-a condamnat inculturaluzarea, dar se mentine totu$i.

· punct de vedere etnic s-a observat acela~i lucru, catolicitatea 1ncercand sa ~-,;,;

r.: ·- ··~--sa spui ca e~ti catolic. - Biserica Catolica e organizata doar pe principiul .

annaras: etnicitatea nu poate fi inlocuita de internationalism.

Caracteristicile misi 11 !1ii (neo )protestante

ul

concepti a protestanta revelatia are un singur izvor, Sfanta Scriptma, inte3rpreti ei · • twice ere~ tin. · eel ce raspande~te credinta neoprotestanta aduce argumentul principal: ,eul".

invita: ,Hai sa cercetam impreuna" = eul meu cu eul tau- Noi decidem! (studenti 'l~tb,lie).

Ortodoxie- Biserica este cea care garanteaza altfel ,omul devine masura tuturor - interpretari aberante.

ltltbl.iatransmite esentialul, dar insuficic::t de explicit, de aceea e nevoie de Traditie. sine nu duce !a unitate de interpreL~ri .

. .. ~''

8FJ . --· ·''~--.. ~·-·· ·' , .•. ~, ...... ,, ...

- --- ----- - ------ ---- --- ·-'" -- ------- ~- - - ----~-"--··-------------·-""'"-···--------- ________ ...

> C--

'"u·''"'' a dus la cea maimarerclativizare a adevarului evanghelic! = Cati interpretfui

ei sunt Biserica adevarata, restul este nul. Blestemati de Dumnezeu. Ortodoxie un cre:;;tin, fie 9i eretic,valoreaza mai mult ca ateul cand revine la

:-toctoxa;· baptistul nu se boteaza, da: ctleul da.

confesiunile protestante :;;i neopn.tc:sLante sunt preocupate sa aiba cat mai - statistici multe .

.. ~err'-''" Ortodoxa sa aibii multi sfinti. """'"rtir~>~ altora este actul eel mai important in confesiunea neoprotestanta- o

putemica. se incheie cu ,Da, cred".

iserica Ottodoxa esentialul incepe uL:pa convettire. mc1aoxa nu are nevoie de adepti ci d · •: :·edincio:;;i, traitori in Duhul Sfil.nt care

''Noul Testament, de altfel, toate num · · :e au osenmificatie simbolica, iar nu

-kN:.o~~~~rif~v~add\i~n~c~confesiune ceva . ; c: limiteaza, constrange, ingusteaza. Ei nu cortfe~;iUJue, marturisirea de credinta car · :1 :'lm1ine Bisericii in intregime.

lCailZe : a)- de altfel egocentrismul estc :·ar unei mfuturisiri comunitare; b)- credinta lor are un caracter a : ' utist, exclusivist = numai ce zic ei este

adevarat lehovi:;;tii con damna chiar religia :;;i re' ·: ')7.:itatea. Majoritatea nu raspund la intrebarea: , _., confesiune ai"? Raspunsul este ,simplu" :cred (in Ev: .lie) sau in Hristos! Dar una e sa crezi in

cla! ca Apostolii 9i alta sa crezi in Flristos Pentru ortodoc9i, confesiune insea1ru1 " lurisirea credintei adevarate.

'

5) Caracterul prozelitist- consecin' ·~solutismului . • !--egea invatamantului interzice proze .ti!ul in :;;coli. • ' Imbraca fom1ele eel e mai voalate.

ihRrtiii:J1 - ,Hai sa aruncam otrava c c umul e liber, sa nu manance din ea" -a otravirii, nu a libertafii. 1989- Romania= terra missio: ·

· v : ne obliga Ia o ,concurenta" ·. Jetitiva.

Caracterul secularizant ideea propovaduirii Evangheliei: J' : .Ht mai Ia.cut diferentiere !ntre duhullui

9i duhullumii.

Prima forma: rnuzica- melodii disco c cext cre:;;tin, blues pe teme cre~tine,

Bisericile negrilor: dans, aplauze, ti: _ Muzica vocala = muzica personalS.- :: 'itatie, pocainta.

· - Muzica treze:;;te to ate starile, de la c: " :e Ia violenta. - Poate reprezenta caracterizarea unui . ,. · or= muzica lui Dimitrie Cuntan. - Romanta total strain a de duhul romf:

fsu:nteJncrqtini (Bapti:;;ti) pe muzica pop: - Predomina.artisticul. - Casele de r~gaciune nu mai au nimi.

· - Arta desacralizata, modern. - Nu mai au altar, ci tribuna.

7) Biblismul asacramental - Sola Scriptura. - Teoretic nu recunosc traditia, dar :;;i· - Despre Scriptura se discuta ca desrw - Cuvantul i;:i pi erde ori ce taina. Int<i I

- Imposibilitatea de a con cepe un neo ·

8) Caracterul internationalist - ,Spalarea creierelor".

L · = doina.

· :ic, pot fi sali de spectacol fara nici o

''carte. ~u Hristos numai prin cuvant :;;i

· :mt Ia.ra S cri ptura.

., ... , ____ ,,~,---·--· --~---· ·-

PROFETII DESPRE '

sectar nu este o noutate -prof· lblllWl.ea fenomenului sec tar- nu 1: · ,,.,,.r,.~ in pi'lcat.

trebuie inteleasi'l ca o lupti'limpc

18,7 , Vai lumii, din pricina sn omului aceluia prin car.

::snaintelile vor veni - nu trebuie sa ·· vin prin oameni- min tea omului c mare vinovatie poarta ace~tia. Mt. 24, 4 - 5 ,Raspunzdnd, Iisus lc

Caci multi vor veni fn ru multi fi vor amagi."

Mt. 24, 23- 24 ,,Atunci, de va vaL sa nu-l credefi. /Caci s, · mincino,~i ~i vor da sem; vafi cu putinjG, ~i pe ce.

se vor subsdtui lui Hristos; b. vor face minuni. 3. Mt. 7, 5 ,Feriti-va de proorocii n.

dinauntru sunt lupi rar Lupi in haine de oaie. 4. Mt. 7, 22-23 ,Multi imi vor zice

numele Tau am pro01·o. numele Tau mimmi m1t.1 Niciodata nu v-am cur: lucrati faradelegea."

: - Profetii, exorcizare , minuni in nu1·

5. F. Ap. 20,29-30 ,Caci eu :;·:iu, lupi fngroziiori, vor ridica barb.: . pe ucenici dupa .

OMENUL SECT AR

· Mantuitorul. · ; nteleasi'l ca un fatalism, ci ca o profetie

•mfetiei ci ca o lupta impotriva

tor! Ca sminteli trebuie savina, dar vai . ninteala." .mda; .1ertita;

Vedeti sa nu mli amageascii cineva./ .feu, zicdnd: Eu sunt Hristos, (ji pe

:va: lata JJI[esia este aici sau dincolo, . :a hristo,d mincino~i ,>i pro01·oci .yi chiar minuni, ca sa amageasca, de

i, care vin la voi in haine de oi, iar pe

aceea: Doamne, Doamne au nu fn :'n numele Tau am scos demoni yi nu in 'cut? I $i atunci voi marturisi lor: voi. Departati-va de la Mine cei ce

":.delegii.

' dupa plecarea mea va intra fntre voi •or crura turma.l ~'i dintre voi fn,~iva se ,: fnvaraturi rastalmacite, ca sa traga

·- a.lupii. .. •- b. sectarii se nasc in Biserica. 6. 1 Tim. 4,1 ,,Dar Duhul graie9te .

departa de la credin[Li, fnva{aturile demonilor.

. ii, in vremuri!e de apoi, unii se vor 1 ninte la duhurile cele in(jelatoare (ji !a

,ill vremurile de apqi" - argurne:. 1g1c. 7. 2 Petru 2,1-3 ,,Dar aufost fn p ooroci mincino:;i, dupa cum :;i fntre

voi vor fi fnvajatori m. ::are vor strecura eresurile pierzatoare :;i, tagaduind chiar p~ . Care i-a I'{JJ_~{!!'l_?E'_~0:f-~0:__ilf~'L-----

:,_ ____ c-1~-ii~om.;;;nm,ou;~r.-i~,;;-? -----;v-;;o;;:r7;. -;;;k fnvafaturile lor ratacite

:;i, din pricina lor, calc ·ului vafi hulita;! $i dinpofta de avere :;i cu cuvinte amagilu.. vor momi pe voi. Dar osdnda lor, de mult pregatita, nu zi., 'Jierzarea lor nu dormiteaza."

Hristos Insu9i va fi contestat. 8. 1 In. 2,18 ,Copii este ceasul d.·

iar acunYmulti antir, ,_ !

ceasul dti'pe urmii." - Antihri9ti, 9. 1 Cor. 11,18-19 ,Caci mai [,,,

r intre voi sun!' fl1tre voi ,1· i ,. fncerca{i. ''

.. :;i precum aJi av.zit ca vine antihrist, ,·atat; de aici cunoa(jtem noi ca este

dunci cdnd vii adunati in biserica, ,~i in parte cred./ Caci trebuie sa fie I se fnvedereze fntre voi cei

ke acestea nu mai erau_,eya_no.u pentru catoehru11eJTi:De6seiJifdelli11p;d~-cl~~~;;~ a~~~~ lucru Ia Teodoret care .ng-i'ii"e-aza:·ace-sf(fialO·g cu un necre~tin 1 :

Cand necre~tinul 1ntreaba cum se numesc danrl'ile care strt1t aduse 1nai.nte de epicleza, ,raspunsul sa fie fntunecat"; caci ,el ntl poate. fi spus neacoperit !n prez.enta unui neinitiaf'. Raspunsu l recomandat sun a: ,E vorba de hraniJ'ea dintr-o sil.manta". Tot a~a de evaziv trebuie sa se raspunda Ia intrebarea referitoare Ia cea de-a doua forma. ,E vorba de o biiutura". lnsii la 1ntrebarea: cum le numqti dupa sfintire?, ri\spunsul su.nii fii,-a_ ocol: ,Trupullui Hristos ~i Sangele lui Hristos".

tipic penb·u ,disci pl ina arcana" este prezent ~i aici: sunt trecute StJ b tiicere sim bo I u d I.e [ nsqi, n u le spirituale comunicate fn ele. · ~

~RI,ZL!ltatu] principal al ,disciplinei arcana" pentru celebrarea liturgicii erau concedierile real.izate in trepte De ea ;ine ln primu.l rand concedierea neboteza(ilor Ja sfar$itul Liturghiei catehumen ilor ;;i chemarea:

u;;ile" in data lnainte de rugacitmea eubaristicii. ,disciplinei arcana" se contureaz.ii fn secolul V, cil.nd crqtinismu.l s-a impus piina 1ntr-atat 1n Imperiul

\neat 1n f:apt nu mai ex.i.stau neinifiaj:i. Separarea realizatii 1n · · 9i neboteZa\i s-a problematicii dintre preoti ;;i popor.

1 iscricii populara ~i de stat nu mai este cut" in fntelegerea bib I ica sau a Bisericii sa ne gii.ndim la viziunea preotie.i cre)tinatafii l11tregi prezentata de Origen. Nu atat faptuf ca separatia botezafi $i nebotezati s-a mentinut practic in separatia clin\re preo(i !}i popor este cu adevarat

jb]ematicii, ci falsa lui fundamentare ,clericala", polrivit careia Jaicul nu mai participa 1n mod ontologie Ia 1<r.1·e.n11 preo(esc al poporului,lui Dumnez.eu. In masura.1n care o data cu apari(ia Bisericii popLtlare s-a ridicat

1ntre preoti ;;i popor, ,disciplina arcana" supraviej:Uiejte 1n continuare. Lucrul e valabil ln orice caz unde- cum am putut vedea odata- un preot, de exemplu, considera problematic sa explice unor laici

· detallile siivar.jiri.i proscomidiei.

liturgice fimdamentale

timp infonna(ii!e:he vin doar sporadic, ca piina Ia sf<ir$il1d se.colului Ill, trebuie sii renun(am la. reparlizarea · J.iturgice pe auumite locuri. Va trebui plecat in sa de Ia faptul c.a deosebirile 1ntre anumite tradi(ii locale

·i a.les numaru.l tipurilor liturgice diferite erau mult mai mari decilt astazi. Pana acum eel putin clasifwarea deosebiri pana la sfilrjitul secolului III nu pare posibila ca pentru epoca ulterioarii..

stau lucrurile ln secolul IV 9i 1n epoca urmatoare. Aici ies Ia iveala in junll marilor ~c.aune cu~tl!.c tip uri liturgice care aveau sa se influ·on(eze apoi reciproc- fapt valabil in orice c.az pentru. Rasiirit

care pot fi recunoscute mereu ca distincte. Biserici1e episcopale devin oarecum ,biserici 1110deP), dupa luldirora se formeaza cultul divin din 1mprejurimi2

'u11"""' tipurilor lit11rgice nu e redat lntotcleauna 1n acela9i fe-1. Il urmez aici pe F. E. Brightman, potrivit exisi.8. unniitoarele tipuri l.iturgice: · litur::ic egiptean -

liturgic pe.rsan (siro-oriental) liturgic sirian (siro-occidental) (A.ntiohia 9i Ierusalim)

ulliturgic bizantin (so·iins 1nrudit cu eel su·o-occidental; de care 1ine 9i Liturghia armeana) liturgic occidental (Liturgbia romanii, galicanii, mozarabica [celebrata 1n domul din Toledo]).

liturgic s ira -occide Ilia i-an tiohian

tipu.lui litLLrgic siro-occidental-antiobian din secolele N 9i V poate fi dedusa 9i din izvoarele liierare epoca, izvoare care cuprind mai mult deciit doar rugaciunea euharistica ,; alte rugiiciuni din cuhul

Deosebit de impOJtantii 1n ace-st conte»i este cartea a Vlli-a a Constilufiilor Apostolice cu a~a-numita cle-mentina", de care ne vom ocupa mai lncolo. De sf era genera Ia a tiptllui antiohian j.i_ne .~i..Liturgh ia

. Pentru dezvo'ltarea cu1tujui. ·divin biz.antin., .cUlttd: din Iettts·a!ihi Ji-fi ·avut deslgur aceea~.i: mare pe care au avut-o cultul di"in de peste zi qi de:cvolta.rea anului bisericesc din Ora9ul Slant. _Tgtu~i_

le din lerusalim au o pond ere deosebitii pentru cunoalter_e~ iSlCJnei.LiturglHei- bi?:.amLrre_ ::.: ------=---~- -_ ---- ----- ·

: l5icf?Oi)i .. )J~C0r-ji~.~u~-'~ -l26"(PG S3, _\';~.\?Qi'l ~), i;s-loOai, -.obi~r·_~Fin ·;

.:·.--·:-: ... _,_ .. ,·.· i __ \JliT~toll aecar-- · · --

-·- ---·- - ~~----------••'. -·- ----····· ..

': ... -·--··'

li(Ui;grce-. -c-t!·i·;.~_-·s\·:~f(~-ii~. ~-;n:·_-Si~~;:~~~i:t~ -.. ~ ' ' .. ' - ,_ - . .