Vrenrnnn Sorovlov

Temeiurile

Traducere gi studiu de

diac. Ioan I; IcEjr

duhovnicegtiale viefii

edigia all-arevduttd

AEJSTSsibiu 2018

ft#

i's

Cuprins

Cstehismul unui filozof Si actqalitatea lui(diac. Ioan I. Icijr)

.,::'Tnuerunlm DUHovNrcE;Tr A,tE vrE{Ir

(raaz-taa4taoz)

Prefald (edigia a

Cuvint-inliinte

III-a)

PenrmI

Introducere. Despredespre pdcat,despre

I. Despre rugiciune

naturd,, despre moarte,trege 9i desprehar

II. Despre jertffi,gi nailS

III. Despre postire

PenrreaII-e

1. ,,Lumea in rdu zace" (1loan 5, Lg) . ,

2. Sensul lumii (Ioan 1, L-3)3. ,,in El eravialagi viala era lumina oamenilor"

(loan1,74)...

11

13

19

33

63

77

85

85

88

92

291

qry*l*.

4. ,,lar lumina lumineazd,in intunericgiinfunericul n-a cuprins-o" (IoanL,s) . . . . . 95

5. Revelarea sensului universal al lumii(I-ogosului) tn Hristos (loanl,1.4;7loan 4) . . . 104

6.EiinlaTainelor cregtine 72L

II. Despre Biserici 125

III. Despre statul gi societatea cregtine 159

?nctreiere. chipul lui Hristos ca verifigare a corytiinlei 175

*

Decdderea viziunii medidvali despre lime (tagl) .

DouX autop rezentdri (tggz, 7s92) .

; r;' 1 I

DouI scrisori'de ifirgit (mli-iunje 1896, iafl. 1S9B) .

*..

Yladimir Soloviov - calea :uurrui filozaf spre H{ufos,

prin romantism Si apoco.lipsd (diac. Ioan I. Icijr) . . . .

179,1,

197

241,

209

Editura 9i Libriria DEISIS

str. Timotei opovici, nr. 21, 550164 Sibiutel.ffax 026;9 2L4272

www.edituradeisis.ro

Difuzare: SC SUPERGRAPH SRL

str, lon Minulescu, nr. 36

031215 Bucuregti, sector 3tel. 021 3206119, fax 0?1 3191084

1

toseaua $tefan cel Mare pi Sf5nt, nr. 57-69, 700498 lagi

tel. 0232 276227, fax 0232 232588

www.imprimeriiledavid.ro

fmagine eopertE: Silviu Oravitzan, tehnici mixd, 38-67 cm

rsBN 978-606-74G02G5

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca NalionalS a Rom6niei.

Catelusmuttmui'fitnzof

;ii a.gte4@i.tat ea lii,a

Toatii scurta existen{i gi,va*a crea$i e &\aaqfu&ale luiVladimir Soloviov (rggg,irgoe) ar.t staf mb semnul,exph-

citjtuti irftitiei dohrytiffii eriste'n$ei veritabile ca;divirp'r.lrnanitate revelatE,-Eoqre;cx*.raif rin,Hris,tos pemtru a'fides{HguratX creathr prirl eicenia& Ea'hrme,H:ansfuurat4

ca trapdrl{ie a lui Dunrnezeu - lJ ntt&e* cunaa$erii' inte-

gr,ate {mirtie-rafionaleempirice}" a' ae.siullii politice gi

morale,qi, a' eneativitil$ti .cuttffide sumt traducqrsa celof

trei apelative $ub care, f[losofrd tnsugi ;i-a subsumat

pr oganratic expkcitarea SMirii sale' realizate' Fe gar-cursul a trei,decenii: decerdril spequlativ al oteosofiei"( rs zl *lssa),' deceniul p olitic al ;'teocrafieill mesianiEr

ecuinenice,(ta8a-rg Olrqi deceniutr acfiunii moral:culfihrale ,,teurglce" (tggo:-1898} an un:scurt final ;apocaliprtict' (189gt1'90o)"' N'u,esbe vorba fu1s6, cufl 6-a $$bliniat,

1 cele trei faae au fost dataliate in prima mnogrdie dcspre

viziunea lrtnii a hd v. Sqloviov realizatE de E" Tn'&e?l(oi?n 1qF,

cea de'a patrafiind sublinrdE tn rnoarografia sa deD. Strgqro-uhol

O iintezdltn iriffoduierea lui FraaEois Routeau la volumul:'

Vladimir $oldviev, ta S ophia ales auAes dc'rf*'frmryais, Lausapne,

t978, p. vtt-x, Ei, acelagi, articolul ,,Soloviev, Vladimir'l din Dic-

tiormaire de Spintwlitd xIV, 1990, col. toza-toeg.

5

de retractdri de conlinut, cAt de deplasarea centrului de

perspectivl din care e abordatd, complexitatea unitard,dar ireductibild, a aspectelor unitdfii gi totalitdtii divino-umane a existenfei.

Daci existd schimbare de accent,aceasta aparline ulti-milor ani, fazei ,,apocaliptice", in care centrald devine

problema rdului ca falsificare a binelui gi a necesitdliiopfiunii;i mirturisirii ortodoxe a lui Hristos pe fundalulunei viziuni pesimiste despre lume gi umanitate in drumspre catastrofr. rilozoful pare si abandoneze tonalitateaoptimistd a unei transformdri evolutive a umanitdfii prineducalie ;i ameliorlri treptate, locul progresului fiindluat de lupta duhovniceascd a mdrturisirii adevirului infala falsificlrilor lui de tot felul, atotunitatea sofianicidivino-umani a existenlei devenind, in condigiile con-centrdrii rlului, proieclie eshatologicd.

Eshatologia e insd proiecfia unui program, cate de-

vine judecatd tocmai pentru ci este un dat ;i un mandatirevocabil. Programul este acela al unei ortodoxii inte-grale gi al unui cre;tinism devenit viala lumii, prelun-gire istoricd, a dinamismului intruplrii gi invierii luiHristos. Pentru filozoful reiigios mirturisitor V. Soloviovstiinta gi cultura, societatea si natura, iudaismul gi ro-mano-catolicismul nu pot fi ,,probleme" create de dug-

mani exteriori sau conspiralii demonice, de genul,,pro-blema sociall", ,,problema catolicl", ,,problema evre*iascd",,,problema intelectualilor" etc.; culturd, ;tiin[5,societate, justifie, naturi, iudaism, romano-catolicism,protestantism etc. sunt toate ,,probleme cregtine" de

neocolit, interioare ortodoxiei autentice, ;i ca atare de

asumat ;i integrat pozitiv ca dimensiuni ireductibiie 9i

constitutive ale misterului realizirii impdrdliei lui Dum-nezeu?n viata lumii.

Latrecetea dintre deceniul ,,teosofic" spre cel ,,teo-

cratic"2, in vArstd de 29-3t de ani, Vladimir Soloviov

publica intre 1882 ;i 1884 in revista Cultura ortodoxd ungir de articole despre sensul de vialI al cre;tinismului.La va publica in 1884 intr-un volum cu titlul generic

Temeiurile religioase ale vie{ii, schimbat in edigia a treiadin 7897 - cu trei ani inainte de moarte - in cel specific

cregtin Temeiurile duhovnicegti ale vielii. Mica scriere e

un veritabil catehism al adevdratului creqtinism sau al

Ortodoxiei integrale, neredusd la o simplS confesiune, incare crezul, dogmele gi Tainele Bisericii sunt inserate indinamica concretd a viefii individuale ;i sociale a creqti-

niior, chem a\i sd. realizeze concret relalia haricd dintre

Dumnezeu, semeni gi naturd prin credinfd, iubire ;i spe-

ranld manifestate in rugdciune, mild ;i postire, dar 9i ca

BisericS, stat ;i popor, transformAnd haosul apdrut prin

egoism, izolare 9i dezbinare in cosmosul armoniei pag-

nice araliunii altruiste, in care implrdfia lui Dumnezeu

prefigurati in dogmele, ierarhia ;i Tainele Bisericii se

realizeazd ca Adevirul, Calea;i Viala iumii.Noutatea, profund tradilionali de altfel - fiind vorba

de fapt de restabilir ea adevdratelor perspective gi dimen-

siuni ale cregtinismului paulin sau patristic - este ex-

primattrnepolemic incl din titlu' Catehismele ortodoxe

.clasice" redactate;i in Biserica Ortodoxi RusI dupimodelul ,,Mdrturisirii de credinfd ortodoxe" movilene

din 1638-16 4a3 - eainsS;i redactatddupd modelul ,,ca-

' intre finaiizarea schilei sistemului in monumen tala Citicd a

principiilor abstracte (fezz-fsAo) ;iMareadezbatere forient - Oc-

cident] si politica cre;tind' (tss:) continuatl in lstoria ;i viitorul

teocraliei (r aas-raaz).

' Studiate in detaiiu in leza lui Peter Hauptmann, Die Kate-

chismen der russisch-orthodoxen Kirche. Entstehungsgeschichte und

Lehrgehalt, Gottingen, 1971. Catehismui oficial ai Bisericii Orto-

7

tehismului roman", replici la rAndul sdu la catehismelelui Luther - rezumau, qirezumd.;i astdzi sub forma unuicomentariu al Crezului niceo-constantinopolit an, al rugd-ciunii ,,Tatdlnostru" gi al Decalogului gi Fericirilor, esen-

fialul credinfei, speranlei ;i iubirii inlelese ca funda-mente ale unei viefi religios-duhovnicegti ortodoxe con-fesionale distincte gi separate de viafa reald aoamenilor(in Rusia lui Soloviov dirijati gi controlati de statulfarist), Mutalia de perspect ivd, vizionard si neasimilatiincd (vai!) de Ortodoxia actualda, operati de Solovioveste cruciali, profeticd gi entuziasmanti: Ortodoxia ade-v dr atd, of erd,,temeiuri le duhovnice g ti ale v ie[ii" integral e

a oamenilor in Dumnezeu.

diac. loan L lcdjr

doxe Ruse era cel al mitropolitului sfint Filaret Drozdov alMoscovei, publicatin 1823 9i revizutin 1828 9i 1839.

4 Rimasi prizonierl si astizi, in plin postcomunism si post-modernism, atAt in Rusia post-sovietici, cnt gi in Europa de Est,convertitX de Ia comunism ia consumism, schemelor abstracteale unui modei medieval anacronic, real expusl ideologizlrii giauLo-secularizdrii interne

Temeiurile duhovnicesti ale vietii*1882-1884,1897

I

. Traducere duptr: Sobranie socineniiVladimira Sergheieicea Solo-

viovalOperele compbte ale lui Vladimir Sergheievici Solwiovl, Tom tretii($zz-fi84),ed. S.U. Soloviov si E.L. Radlov, ed. a II-a, S. peterburg,t912,p.301-41s.

Prefald(edigia a III-a)

ooul edifiil ale acestei c5rli au apdrut in urml cu

aproximativ doisprezece ani gi s-au epuizatrepede. De;ide atunci mi-au parvenit multe expresii ale dorinleiunei noi edigii, arnlntdrziat agta in principal pentru cd o

simpli retipdrire mi se pirea un lucru nu con;tiincios,iar o revizuire intru totul a clrtii ameninla sd devinl o

reelaborare complicatl gi dificilI, pentru care imi lipsea

r}igazul necesar. Recitind acum, dupd mu\i ani, aceste

,,temeiuri", am gisit c5, in ciuda dimensiunii ei modeste,

carteacorespunde menirii ei ;i nu cere reelaboriri esen-

fiale, ci doar mici amendamerite stilistice gi unele cla-

rificdri logice, care nu mi-au rdpit dec6t cAteva zile.Lucrudle despre care se vorbegte aici nu pot fi oricum

1 Primele doul edifii au aplrut la Moscova in 1884 gi 1885 sub

titlul: Temeiurile religioase ale vie;ii (neligiozn?ta onwtiizni), tot p,

incepAnd cu edifia a III-a (S. Peterburg, 1897), ea a primit titlutr

actual:Temeiurileduhovnicegtialevie1ii(Duhovntiaosnwtiizni),subcare a fost inseratl qi in cele doud edilii integrale in limba nxdale operei lui Vladimir Soloviov. JustificAnd aceasti schimbare a

titlului, V. Soloviov a inserat in 1.897 inaintea ,,Cuvdntului-ina-inte" prezenta prefaftr, tipdriti in Sobrcnie socinenii Xll, Brtxelles,1970,p.3s8-359.

Notele cu cifre arabe din acest volum aparlin traducitorului,iar cele cu asterisc, autorului.

11

epuizate intr-o singure carte ;i sper sI pot reveni asupra

lor din unghiuri diferite in alte lucriri. Studiul despredisidenqa religioasdi din poporul rus, pe care-l anexa-

sem edigiilor anterioare, l-am ldsat afard din cea de fald,intrucAt n-are leglturd directd,cu obiectul acestei lucrdri.

in titlu am inlocuit cuvAntul ,,religioase" cu cel mairusesc de ,,duhovnice;ti"2 care corespunde de ajunsconfinutului cirfii. Daci nu este posibil sd o scoatem la

capdt fdrl substantivul ,,religie", adjectivul dedus dinacesta poate fi exprimat in unele cazuri prin ,,cucer-nic"3, in altele prin ,,duhovnicesc".

ApdrAnd din nou dupi marea mea lucrare de filozofiemoraldn, cartea de fald poate servi pentru unii dintrecititorii mei drept completare, iar pentru allii dreptinlocuitor al ei.

12 martie 1897

1 studiul ,,o ferkvi i raskol" f,,Despre Bisericl gi disiden[a reli-gioasi"] publicat ingazeta moscoviti Rus, nr. 33, 39 gi 40 din 1882,

reluat, completat;i publicat sub titlul ,,O raskoi v russkom narod

i obscestv" [,,Despre disidenga religioasl din poporul si societatea

ruse"] in Pravoslavnoe obozrenie lRevista ortodoxd), nr. 5-8/1884, gi

reeditat ca anexd la prima edilie a Temeiuilor religioase ale viefi,Moscova, 1884, p. 747-191.

2 Duhovnie. Modificarea operatl in titlu corespunde unei op-

liuni lingvistice mai generale tipice lui Soloviov, pentru care neo-

logismele sunt rezervate abstracfiunilor, iar cuvintele ruse;ti,desemnlrii realitlgilor concrete.

3 Blagocestivi.{ Referire la,,opus"-ul,,magnum" soloviovian: monumentaia

Opravdanie dobra, lB97; trad. rom.: Vladimir Soloviov, indreptdyi-

reabinelui, traducere ;i note de Nina Nicolaeva, cuvAnt-inaintede Ion Iano;i, Ed. tiumanitas,1994.

72 l-J

Cuvnnt-inainte'

Raliunea qi congtiinfa ne descoperd cd viafa noastrlmuritoare obi;nuitI e rea ;i falimentari;i avAnd nevoie

de indreptarea ei. Cufundat in aceasti viafi rea, omul

are nevoie pentru a o indrepta de un punct de sprijin inafara ei. Credinciosul gdsegte un astfel de punct de spri-

jin in religie. Lucrarea religiei e rena;ferea 9i sfinfirea

vielii noastre, unirea ei cu viafa dumnezeiascd. Aceasta

e intAi de toate lucrarea lui Dumnezeu, dar fdtd' noi ea

nu poate fi infiptuitd: via\a noastrd nu poate fi rends-

cutd, fdrd, propria noastri lucrare. Religia e o lucraredivino-urnanI, o lucrare ;i pentru noi ingine. in orice

lucrare insl trebuie sd ne insuqim mai intAi anumite

procedee sau acliuni fundamentale invariabile, firi de

care nu putem mergemai departe. Astfel de acfiuni ele-

mentare sunt absolut necesare 9i pentru religie. Ele nu

sunt alese de noiin modintAmpldtor sau arbitrar, ci sunt

determinate de insfti fiinqa lucrdrii religiei.

Sarcina religiei este indreptarea vielii noastre dena-

turate. Pentru ci, in gener al,trdimfdrd'Dumnezeu,fdrd

' in edigia intAi din Sob ranie so cinenii Vladimira s ergheievicea

Soloviova, S. Peterburg, 1901, p.270, cuvintul-inainte poartl de-

dicalia: Memorieilui lvan Osipovicitapgin ;i lvan Egorovici Gudlet'

omenie, in sclavie fald de natura inferioard,. Ne ridicdmimpotriva lui Dumnezeu, ne separlm de aproapele, nesupunem cirnii. Or pentru viala adevdratd, a;a cumtrebuie ea sd fie, e necesar exact contrariul: supunere debunivoie lui Dumnezeu, unitate sufleteascX' (solidari-tate) unii cu allii si domnie asupra naturii. inceputulacestei vieti adevirate e aproape de noi gi nu e greu.inceputul supunerii libere sau a acordului cu Dumnezeueste ruglciunea, inceputul unanimitdfii intre oameni efacerea de bine, iar inceputul domniei asupra naturii e

eliberarea de sub puterea ei prin infrilnare fald de pof-tele ;i patimile inferioare. Astfel, pentru a ne indreptaviafa, trebuie sd ne rugim lui Dumnezeu, si ne ajutdm uniipe allii ;i sd punem hotar inclindrilor noastre senzuale.

Rugiciune, mi15 gi postire - in aceste trei acfiuni stItoatd religia personald sau particulard.. Dar omul trd-iegte nu numai o viafi personali, ci gi una sociali -trdieste ?n lume. Triind inlume, trebuie si triiascd inpace.2 Dar cum sI triiascl in pace, dacd,inlume domnescvrajba gi discordia, dacd.,,lumea in rdu zace"3? inaintede toate, nu trebuie sd credem cd acest ,,riu" e cevaneschimbabil. Dimpotriv5, e ceva mincinos gi schim-bdtor, Nu ?n el stI sensul lumii. Sensul lumii e pacea,acordul, unanimitatea tuturor 9i a toate. Binele supreme atunci c6nd togi sunt unifi intr-o unicd vointi atot-cuprinzltoare, cAnd tofi sunt solidari intr-un unic lelcomun. Acesta este binele suprem ;i in el sti tot adev6-rul lumii. invrajbd,,in separafie nu existi adevdr.Lumeastd, se tine sau fiinleazd. numai prin unirea voluntari

'Edinodu;ie.';oc de cuvinte in original, in iimba rusl mir insemnAnd atAt

,,}ume", cAt si,,pace".3

7 loan 5,19.

t4 i5

sau involuntard. a tuturor ;i a toate. Unde e in lumefiinfa, unde e lucrul care sd poatddiinui in separafia lui?Daci insd nimic nu poate dlinui in separafia lui, inseam-ndcdaceastdsepara\ie e lipsitd de consistenfI, nu e ade-vdratd,inseamni cI adevirul stI in contrariul ei: intr-ounificare a-tot-pagnici ;i a-toati-lumea1. Aceastd unifi-care e recunoscutd intr-un fel sau altul, de voie de

nevoie, de tofi cei care cautl adevirul. intrebafi-l pe

cercetdtorul naturii gi el vd va spune cd adevirul lumiistd in unitatea mecanismului cosmic universal; intre-bafiJ pe filozoful abstract ;i el vi va spune cI adevdrullumii sti in unitatea conexiunii logice care imbr5!igeazdtot universul. Adevlrui deplin al lumii si insd in unita-tea ei vie ca un corp spiritualizat gi teofor2. in asta stiadevirul lumii gi in asta sti gi frumusefea ei. CAnd

diversitatea fenomeneior sensibile este ordonatl unitar,atunci aceastd armonie vdzutd. e perceputi de noi ca

frumusefe (kosmos - lume, armonie, frumos).Astfel, in sensul suprem al ,,lumii" (ca ,,pace") se uni-

fici tot ce cdutdm: gi binele, gi adevlrul, ;i frumosui.E cu neputinld ca acest sens atotcuprinzdtor al lumii sIexiste numai in gAndul nostru. Aceasti unitate prin care

universul e menfinut in coeziunea lui nu poate fi doar o

idee abstractd. E puterea vie gi personall a lui Dumne-

zeu, iar fiinla atotunificatoare a acestei puteri ni se re-veleazd,in Persoana divino-umanl a lui Hristos, in Care

Iocuiegte toatl plinitatea Dumnezeirii in mod corporal.'in afaralui Hristos, Dumnezeu nu este pentru noi o rea-

litate vie. Spre Hristos graviteazd si toati religia noastrd

1 Vo vsemirnom i vsemirnom edinenii.

' Kak oduhoworennago i bogonosnago tela.3 Colosent2,9.