teme pps

HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH

TEMA DE CONTROL NR 1 1.Argumentati de ce este important să cunoastem personalitatea pentru activitatea

noastră profesională si pentru viata privată.

Personalitatea, se poate defini ca un sistem structurat de comportamente si trasaturi

temperamentale , unele cu o constanta relativa ca rezultat al unui proces de modelare prin

instructie si educatie, a unor modele de comportament propriI structurilor organizationale

din care face parte personalitatea , prin intermediul carora se realizeaza, in cadrul integrarii

sociale a personalitatii, contributia acesteia la manifestarea sociabilitatii , iar altele prin

formare, ca rezultat al efortului personalitatii de inventare, de creare a unor noi

comportamente actionale eficiente si adecvate situatiilor noi aparute ca urmare a influentei

factorilor sociali, prin care personalitatea contribuie la optimizarea, perfectionarea si

dezvoltarea continua a sistemului uman , prin remodelarea si formarea ei pe intreg parcursul

vietii . Personalitatea se manifesta printr-o receptivitate fata de tot ce este nou, este un

cautator permanent de nou, un inventator, un permanent inovator cu un inalt spirit de

responsabilitate fata de sistemul social din care face parte, permanent in cautare de idei noi ,

de continua perfectionare. De aceea , inventivitatea, capacitatea de a obiectiva , capacitatea

de optiune si decizie pentru o actiune sau alta ,sustinuta de un inalt simt al responsabilitatii

angajate, oricat de timid s-ar manifesta in comportamentul individului, sunt note definitorii

ale unei personalitati in devenire.

Personalitatea manifesta o larga deschidere integratoare, fiind inzestrata cu puterea

de evaluare in mod realist a consecintelor imediate si de analizare a deciziilor si actiunilor

sale, precum si a implicatiilor pe care rezultatele concrete ale activitatii sale prfesionale le au

asupra mediului ca ansamblu de activitati .Personalitatea este de asemeni o dimensiune a

omului ce presupune coexistenta celorlalte dimensiuni,biologica si fiziologica.Natura bio-

psiho-sociala poate asigura unui individ o buna adaptare la mediul natural si social. O astfel

de personalitate cu gandire emotionala dezvoltata il poate ajuta pe individ sa realizeze

integrarea mai usoara in structurile societatii de asemeni sa gaseasca solutiile optime pentru

orice situatie si orice ipostaza , ceea ce duce la valorizarea si afirmarea sa umana .

2.Exemplificati modul de manifestare al unei trăsături de personalitate la aceeasi

persoană, la vârste diferite sau în situatii diferite si analizati natura asemănărilor si

deosebirilor la nivel comportamental.

1


Opinia de baza a teoriei trasaturilor este aceea ca oamenii dispun de predispozitii

generale, numite trasaturi, de a raspunde intr-un anumit fel. Adica, oamenii pot fi descrisi in

termeni de probabilitate de a se comporta intr-un anumit mod - de exemplu, probabilitatea de

a fi extravertit si prietenos sau dominant si asertiv. Persoanele cu tendinta evidenta de a

raspunde in acest fel pot fi considerati ca avand scoruri inalte la trasaturile extraversiune si

dominanta, iar cei cu tendinta scazuta de a raspunde astfel vor fi descrisi ca avand un scor

mic la aceste trasaturi. Trasaturile care definesc personalitatea raman stabile pt o perioada din

viata , fiind prezente constant in conduita. Totusi exista trasaturi comune tuturor oamenilor

legate de dinamismul unei actiuni sau legate de o anumita disponibilitate in relationare cu cei

din jur . Eynsenck sugereaza ca, la nivelul cel mai simplu, comportamentul poate fi gandit in

termeni de raspunsuri specifice. De asemenea, putem observa ca anumite grupuri de

obisnuinte apar impreuna si formeaza trasaturi. De exemplu persoanele care prefera compania

sociala ,care se simt bine la petreceri sau in locuri publice ne permite sa grupam aceste doua

obiceiuri sub umbrela unei trasaturii unice- sociabilitate. Aceste persoane se inscriu in tipul

extravers si prietenos , fapt ce determina dezvoltarea mai tarziu a unor caractere si aptitudini

noi , toate avand punctul de plecate in trasatura numita mai sus – sociabiliatea . Astfel

personalitatea acestora in urma interactiunii cu mediul social va deveni poate oratorie,

dezvoltandu-si abilitatea de a vorbi deschis in public.

3. Explicati natura laturii de înfruntare si pe cea a laturii expresive a

comportamentului. Pornind de la explicatiile de mai sus, argumentati valoarea

aspectelor de înfruntare si expresive ca sursă de informatie despre trăsăturile de

personalitate.

Toate activitatile adaptative precum jocul, comunicarea, munca, chiar si somnul

presupun doua laturi distincte comportamentale : latura de infruntare – care evidentiaza

succesiunea de acte orientate spre un scop precis si care face apel la reflexe ,

deprinderi ,procese psihice , abilitati si cunostiinte si latura de expresivitate - care

evidentiaza modul in care se executa scopul ales , cum se face acel lucru , de exemplu in

jocul copilului prima latura e exprimata prin continutul specfic al jocului iar a doua latura

prin modul in care se joaca , trairile si preferintele din timpul jocului. Infruntarea este

intentionata si motivata specific ,este determinata de trebuintele de moment si de situatie este

declansata de stimuli specifici, poate fi controlata voluntar in sensul inhibarii, amanarii,

amplificarii, diminuarii, are un scop, de regula el producand o schimbare in mediu sau in

persoana este constienta, chiar daca utilizeaza componente automatizate (deprinderi).

2


comportamentul expresiv se afla, de obiecei, sub pragul constiintei, undeva in “subconstient”

(orientarea insotitoare a constientului) , reflecta o structura personala mai profunda, adesea

necontrolabil si mai dificil de modificat (“prefacerea scrisului” nu poate fi realizata perfect si

nici mentinuta multa vreme) este emis spontan, nu are scop, desi, uneori produce efecte

incidentale (in judecata sociala, expresia emotionala joaca un rol important in formarea

impresiei despre celalalt).

4. Ce implicatii are cunoasterea faptului că multe caracteristici de personalitate sunt

transmise ereditar asupra felului in care oamenii văd adopţiile? Care sunt implicaţiile

morale ale acestui fapt?

Majoritatea cercetarilor actuale conduc spre concluzia ca potentialul genetic al omului

constituie premisa indispensabila a dezvoltarii si formarii personalitatii, elementele ereditare

constituind un ansamblu de predispozitii ce stau la baza dezvoltarii individului. Omul nu

primeste prin ereditate procese si capacitati psihice structurate functional, ci predispozitii ale

acestora. Unicitatea biologica este astfel una din trasaturile definitorii ale fiintei umane. Ea isi

pune amprenta asupra intregii deveniri umane, nu intr-un mod independent, ci in corelatie cu

factorii externi, de mediu si educatie. In cazul familiilor (parinti biologici), familia furnizeaza

mediu comun si gene comune, iar in cazul adoptiilor (parinti adoptivi), mediul este comun

dar genele difera.Asemanarea intre copil si parintii adoptivi se datoreaza astfel factorilor de

mediu, iar asemnarea intre copil si parintii biologici e determinata de rolul factorilor

ereditari, aici intervenind similaritatea genetica.Parintii adoptivi tind sa aleaga copii pe baza

trasaturilor de personalitate si a mediului din care provin parintii biologici, cautand asemanari

cu parintii biologici. Parintii adoptivi vor trebui sa aloce resurse mai mari decat parintii

biologici pentru educarea copiilor adoptivi avand ca scop insertia sociala ulterioara, in

sensul constientizarii diferentelor si a deficitelor la nivel de trasaturi de personalitate ale

copiilor, in acceptarea neconditionata si sustinerea copiilor in ciuda nepotrivirii lor cu parintii

adoptivi.

3


5.Pe baza cunostintelor acumulate in U.I. 2, argumentati, intr-un eseu de

aproximativ 300 de cuvinte (o pagină A4), 2-3 consecinte ale descoperirii transmiterii

ereditare a unor trăsături psihice asupra modului in care educăm copiii.

Este demonstrat faptul ca trasaturile temperamentale se manifesta din primele luni

de viata ( reactivitate, emotionalitate) , avand constanta relativa de-a lungul vietii. Reactia

la stimuli departejeaza doua categorii de copii: inhibati (timizi, rusinosi, mofturosi) sau

neinhibati (deschisi, curiosi,aventurosi) comportamental. Exista diferente de temperament la

copiii de diferite rase. Identificarea trasaturilor temperamentale se realizeaza chiar din

frageda copilarie, prin intermediul scalelor de temperament aplicate la nivel familial, putand

orienta astfel procesul educational atat in familie, cat si ulterior, in gradinita si scoala.

Temperamentul are rol in alegerea profesiei si in adaptare.Inteligenta fluida este innascuta,

bazandu-se pe caracteristicile morfo-functionale ale creierului, si consta in stabilirea de

relatii intre continuturi informationale diverse, a se adapta, a restructura schemele operatorii

mentale al cerintele situatiei, avand flexbilitate, plasticitate, adaptabilitate, spre deosebire de

inteligenta cristalizata, dependenta de invatare, care se bazeaza pe formarea structurilor

operatorii prin invatare si acumulare de cunostinte.

Se stie ca familia este nucleul societatii, de asemeni se ca venirea pe lume a nou-

nascutului este bucuria familiei si ca admirand copilul , inevitabil si spontan il comparam cu

cineva din familie - 'are nasul mamei si ochii tatalui cand era mic', ceea ce face sa gandim

ca figura copilului la prima vedere ne-a frapat prin asemanarea cu parintii sau chiar si a altor

persoane din familia apropiata, la varsta bebelusului. Cat priveste comportamentul copilului

in perioada lui de dezvoltare, ramane de stabilit mult mai tarziu, in mod progresiv, in functie

de varsta. Lucru cert este, ca numai la adolescenta si apoi la maturitate, putem aprecia cu mai

multa exactitate - cu cine seamana copilul nostru, atat fizic, cat si comportamental.

Stilul educativ al mamei si al parintilor in cazul familiei are influenta diferite asupra

copiilor . In cazul in care parintele utilizeaza rationamentulul moral, copiii inhibati vor

dezvolta o constiinta morala intensa, iar copiii neinhibati vor avea semtimente morale de

nivele variabile, in timp ce comportamentul autoritar al parintelui va determina sentimente

morale slabe la ambele categorii de copii. Pe parcursul dezvoltarii individuale sunt

importante trasaturile temperamentale in initierea educatiei specifice pentru a obtine rezultate

optime in acumularea de cunostinte si deprinderi (stapanirea nerabdarii la colerici, stimularea

4


socializarii la flegmatici, organizarea si depasirea superficialitatii la sangvinici, intarirea

increderii in sine la melancolici).

6. Comparati influentele ambientale impărtăsite cu influentele ambientale

neimpărtăsite in privinta efectelor pe care le au asupra diferentelor individuale la nivel

de dezvoltare cognitivă si de trăsături de personalitate.

Influentele ambientale sunt influente externe cu efecte majore, pe termen lung, asupra

dezvoltarii copiilor. Un mediu familial armonios cu un statut social ridicat favorizeaza

dezvoltarea si armonizarea adecvata a copiilor: cognitiv, afectiv, moral prin exemplul

parental, implicarea si sustinerea din partea parintilor, indrumarea catre scoli potrivite. In

cazul unui mediu familial precar sau dizarmonic (unde exista violenta, lipsa

afectivitatii ,dezacord parental, saracie, lipsa indrumarii parintilor), marea majoritate a

copiilor , vor avea o dezvoltare deficitara pe plan afectiv, cognitiv si moral, cu rezultate

scolare slabe sau cazuri de abandon scolar, cu inclinatii spre comportament deviant, sau cu

dezvoltare dizarmonica. Totusi exista si exceptii in ambele cazuri : copiii foarte dotati

proveniti din familii dezorganizate sau copii slab educati proveniti din familii armonioase.

Acestea se datoresc de asemeni influentelor ambientale . care sunt commune si necomune. In

cazul influentelor ambientale comune conditiile material familiare , stilul de viata abordat de

membri , modelul parental care are inflenta asupra fratilor sunt identice pt toti fratii , de

asemeni educatia si climatul familial. Influentele necomune au rol in modelarea

particularitatilor dintre frati , aici avand importanta modul de percepere a copilului si de

receptivitate a influentelor in mod diferit de la fiecare individ al aceleasi familii- de ex cu cat

diferentele de varsta intre frati sunt mai mari cu atat diferentierile ambientale sunt mai mari.

7. Argumentati de ce scoala poate/ nu poate realiza o uniformizare completă a educatiei.

Omul este o fiinta sociala care doreste sa se integreze intr-un grup, de aceea imita unele

comportamente, respecta regulile acelui grup pentru a fi acceptat. Acelasi lucru se intampla

si cu scoala: copiii au tendinta de a se conforma pentru a fi incadrati si acceptati in grupul

dorit, in cazul nostru colectivul de elevi. Educatia scolara se realizeaza la nivelul grupurilor,

nu la nivel individual, fiind acoperite necesitatile educationale medii conform etapei de

varsta, fara a acoperi extremele(supradotatii, subdotatii la nivel de inteligenta). In scoala

primara si ciclul gimnazial cunostintele sunt generale iar la liceu se face o educatie specifica

5


pentru nivelul si preferinta elevilor, in timp ce studiile universitare si postuniversitate sunt

elective si specializate .Uniformizarea educatiei nu se poate produce datorita diferentelor

foarte mari la nivel de intelect(mostenit si dobandit), dar si la nivelul trasaturilor

temperamentale, unii copii preferand activitati linistite si de rutina , in timp ce altii sunt mai

activi si necesita activitati stimulative. În cazul copiilor care opun rezistenta la orice tip de

influenta educativa (asa-numitii copii problemai), sarcina modeluului educational devine si

mai problematica. De obicei, cunoasterea mediului familial din care provine un astfel de elev

este primul pas de facut, ce va explica suficient de bine neadaptarea copilului. Sfaturile

adresate direct parintilor pot fi de folos, insa de regula raul trebuie sa fie vindecat direct la

elev.

8.Deoarece mult din ceea ce înseamnă conformare la reguli externe se bazează pe

inhibarea sau amânarea unor impulsuri, care ar fi metodele de disciplinare cele mai

potrivite pentru a obţine conformarea extraverţilor la regulile impuse de scoală? Care

ar fi metodele de disciplinare cele mai potrivite pentru a obţine conformarea

introverţilor?

Activitatiile suplimentare necesare bunei performantei in invatare este diferita la

extraverti si la introverti .Extrovertii au nevoie de mai multa stimulare externa pentru

atingerea nivelului optim al activarii corticale , astfel receptivitatea lor va fi mare pt sarcini de

invatare cu varietate , nu rezista in schimb sarcinilor impuse monotone , fiind distrasi de

diferiti stimuli sau chiar plictisiti.In schimb introvertitii , cu o activare bazala ridicata ,au

nevoie de mai putina stimulare externa pt atingerea nivelului optim al activarii bazale , din

aceasta cauza rezistand mai usor la sarcinile monotone , atsfel in clasa vor fi capabili de a-si

mentine atentia concentrata pt mai mult timp in sarcini fara varietate de stimuli. In invatare se

pune mare accent pe conditionare clasica sau instrumentala.

9.Pornind de la diferentele de conditionare dintre introverti si extraverti,

construiti scenarii de corectare diferentiată a unui comportament disturbant la clasă.

In cazul unor elevi cu comportament deviant , acestia pot fi atat extraverti cat si

introverti. Extravertii pot fi colerici sau sangvinici. Colericii trebuie directionati spre

stapanirea impulsivitatii prin activitati constructive,interesante, atractive care sa le orienteze

6


energia impulsiva si sa le redirectioneze energia negativa catre creatie. Sangvinicii, care pot fi

superficiali in invatare, pot fi indrumati prin activitati de organizare care sa ii

responsabilizeze, sa le ordoneze conduita si sa utilizeze in mod util energia de care

dispun.Introvertii se impart si ei in flegmatici si melancolici. Flegmaticii cu comportament

inadecvat, in general prin interiorizare si apatie, pot fi stimulati spre socializare si integrarea

in grup prin activitati comune, constructive ,teme in grup, excursii, activitati recreative,

jocuri. Melancolicii, in general pesimisti, depresivi si cu deficiente de invatare, necesita o

atitudine suportiva, rabdare pentru a castiga incredere in sine, de asemenea incurajati sa

socializeze tot pentru intarirea imaginii de sine , jocuri, teme efectuate individual sub

indrumarea profesorului.

10. Construiţi 2 scenarii de disciplinare a agresivităţii diferenţiate pentru băieţi si fete.

Studiile in domeniu, bazate pe informatii legate de sistemul endocrin (nivelul

testosteronului) la cele doua sexe, evidentiaza un nivel diferit de agresivitate la baieti si la

fete: baietii aleg mai frecvent agresiunea fizica decat fetele; baietii si fetele expusi la hormoni

androgeni au fost mai agresivi decat cei care nu au fostexpusi. Testosteronul creste dupa

experiente pozitive (un succes in competitie), dupa actul sexual, si scade dupa experiente

negative (esec). Cresterea testosteronului duce la cresterea asertivitatii si a motivatiei

pentrucompetitie, dar si a activitatii sexuale, in timp ce scaderea testosteronului dupa un esec

duce la scaderea motivatiei si evitarea competitiei.In societatea actuala, agresivitatea nu este

un avantaj, deoarece statutul social este legat mai mult de nivelul de educatie. Agresivitatea

la baieti poate fi controlata prin activitati competitionale, intreceri pe subiecte comune cu alti

baieti, axate pe rezolvare de probleme, sub indrumarea unor persoane competente,cu rol de

ghid, in controlul agresivitatii, impulsivitatii si dominantei si convertirea lor in activitati

intelectuale cu mare potential. Un rol important il are familia, prin asigurarea unui mediu

suportiv, stimulativ, acceptare neconditionata si rationament moral.In cazul fetelor, acestea au

de obicei o abordare participativa, inclusiva, centrata pe relatie si mentinerea ei. Agresivitatea

la fete are un efect nociv care le indeparteaza de misiunea lor principala: intemeierea familiei

si cresterea copiilor. Interventia se poate baza pe rezolvarea conflictelor, socializare,

stimularea asertivivatii, integrarea in grup, in relatie si in familie, sustinere

afectiva,comunicare. In societatea moderna, in care femeia in afara de sustinerea familiei are

si implicare in cariera,si-a cultivat un nivel de agresivitate, ambitie pentru a putea face fata

provocarilor. Este necesara o reglare atenta a acestor aspecte pentru pastrarea unui echilibru

interior care sa conduca spre implinire personala. Rolul familiei este deosebit de important

7


prin sustinere, intelegere, comunicare, lucruri de care fata are nevoie si pe care, la randul ei,

le va darui viitoarei ei familii.

TEMA DE CONTROL NR. 2

1. Exemplificati rolul unei trăsături temperamentale in dezvoltarea atasamentului, in

socializarea elevului in grupul scolar si in formarea constiintei morale.

John Bowlby (1907 – 1990) psihiatru si psihanalist britanic, acorda mare importanta

realitatii sociale si a modului in care este educat copilul. Notiunile pe care a pus mare accent

sunt: atasament, separare, pierdere. In urma unor studii asupra copiilor in dificultate (abandon

sau fara camin) a tras o serie de concluzii asupra carentelor materne si a profilaxiei

psihozelor. A avut o influenta majora asupra cartei mondiale a copilului mai ales in ceea ce

priveste relatia afectiva constanta cu parintele – de obicei mama. Conform teoriei

atasamentului, toti copii se ataseaza de persoanele cu responsabilitati de ingrijire, indiferent

de felul in care sunt tratati. Scopul atasamentului este obtinera si pastrarea sigurantei. Aceasta

siguranta inseamna la inceput supravietuire urmand ca mai apoi sa se rafineze si sa capete noi

intelesuri mai indepartate de supravietuirea imediata. In copilarie, atasamentul se formeaza

initial fata de parinti urmand ca mai apoi sa se dezvolte in cursul adolescentei si a restului

existentei prin intermediul unor legaturi noi.

Atasament sigur se dezvolta atunci cand individul are incredere in disponibilitatea

parintilor. El stie ca parintii vor fi langa el si il vor sustine in cazul in care va avea probleme.

De aceea copilul se simte capabil sa exploreze lumea sa caute si sa incerce lucruri noi

Atasamentul angoasat ambivalent se dezvolta atunci cand individul nu este sigur pe

protectia si disponibilitatea parintilor de a-l ajuta daca va avea nevoie. Copilul se „agata” si

cere atentie tot timpul. Are dificultati in a explora lumea externa si se arata angoasat. Aceasta

se datoreaza faptului ca uneori parintele este disponibil uneori nu. Cel mai adesea parintele se

foloseste de amenintarea cu separatia sau abandonul in scop „didactic”.

Atasamentul evitant presupune o lipsa de incredere in faptul ca atunci cand va cere

ingrijiri va si gasi, ba din contra, crede ca va fi respins. Se intampla adesea ca aceste persoane

odata ajunse mature vor avea un fals Eu, si nu se vor bucura de dragoste si sprijin din partea

celorlalti. In primul rand pentru ca nu vor cauta aceste lucruri. Rejectile repetate sau

8


institutionalizarea din copilarie il pot transforma intr-o persoana izolata, ostila sau chiar

antisociala. Atasamentul copilului fata de alte persoane care-l ingrijesc poate compensa in

unele conditii atasamentul nesecurizat fata de parinti sau chiar lipsa acestuia. Asa se si

intampla adesea cu copii abandonati, institutionalizati sau adoptati.

2.Exemplificati influenta unor factori situationali in determinarea comportamentelor de

apropiere/ evitare, emotionalitate pozitivă/negativă, activism, reglarea atentiei.

Educatia constiintei morale se realizeaza si prin cultivarea sentimentelor. Ele intra ca

un element component in structura convingerilor morale. Principala sursa a emotiilor si

sentimentelor, deci si a sentimentelor morale, este contactul cu realitatea. Experienta afectiva

traita de om devine un stimulent (daca e pozitiva) sau o frana (daca e negativa) pentru a trece

de la norme si principii morale la aplicarea lor in practica. Sentimentele morale sunt trairi

provocate de raportarea activitatii omului sau a semenilor lui la normele morale la care a

aderat. Daca activitatea este in concordanta cu normele sociale se incearca sentimente de

satisfactie, daca nu este in concordanta omul incearca sentimente negative(regret, mustrare

etc. ). Indrumarile date de parinti si de cadrele didactice il ajuta pe copil sa-si perfectioneze

activitatea. Astfel se formeaza deprinderea de a se ridica in picioare cand i se adreseaza

profesorul, a multumi cand i se ofera ceva, venirea la timp la scoala, ingrijirea cartilor,

imbracamintei etc. O familie poate fi un bun mediu educativ daca exista un climat sanatos,

daca intre membrii ei sunt relatii de intelegere, respect, intrajutorare.

Buna educatie a copilului este asigurata daca parintii traiesc in armonie, duc o viata cinstita,

corecta. In cazul stilului autoritar de impunere a regulilor de conduita apar diferente , adica

sentimentele morale nou formate sunt slabe iar acest lucru nu vor influenta comportamentul

copilului , dimpotriva cei inhibati se vor simti amenintati de incertitudine si dezaprobare din

partea adultului , fie parinte sau profesor .

3. Explicati relatia dintre temperament si afectivitate si dati doua example care

sa ilustreze aceasta relatie

Emotiile (trairile afective) au un rol essential in reglarea comportamentului , fiind

correlate cu trasaturile de personalitate generale . Se stie faptul ca emotiile pozitive sunt

associate cu extraversia si impulsivitatea iar cele negative cu anxietatea si nevrotismul , acest

9


lucru determinand o apropiere a comportamentului motivat spre stimuli placuti care au

asociate recompensele , fie in sensul evitarii celor negative , carora le sunt associate

pedepsele. Intensitatea trairilor afective este o trasatura temperamentala deoarece unii indivizi

au trairi mai intense altii mai putin intense. Aceasta intensitate se manifesta la acelasi individ

in mod similar in cazul emotiilor pozitive sau negative. Doua ex : inhibitia si autolinistirea –

doua trasaturi temperamentale implicate in comportamentul social.

4. Explicati relatia dintre temperament si sentimentele morale si dati doua

example care sa ilustreze aceasta relatie

In urma studiilor centrate pe relatia dintre temperament si sentimentele morale s-a

dovedit ca constiinya morala se formeaza sub actiunea educatiei insa modul in care este

deprinsa educatia depinde numai de temperamental copilului. De aceea emotiile sunt strans

legate de mecanismele limbice care mediaza reactivitatea si inhibitia . Astfel copii inhibati

( tipul melancolic) au sentimente morale mai puternice si isi reprima comportamentul

antisocial iar daca sunt educatii in medii care cultiva obedient isi vor foma cu usurinta

deprinderi de control voluntar al pulsiunilor antisocial.

5. Argumentati relatia dintre temperament si caracter

Daca avem in vedere inflenta temperamentului asupra caracterului , vom constata ca

temperamental predispune la anumite manifestari caracteriale , avantajeaza sau pune in

dificultate unele insusiri caracteriale . In schimb daca avem in vedere influenta caracterului

asupra temperamentului , caracterul retine sau chiar inhiba unele insusiri temperamentale in

comportament si mascheaza sau compenseaza temporar insusirile temperamentale care odata

manifestate in comportament ar produce efecte dezadaptative sau in alt caz caracterul poate

valorifica la maxim trasaturile temperamentale care se asociaza cu efecte positive. Conform

lui PP . Neveanu “ temperamentul nu poate fi conceput in afara caracterului omului ci ca o

parte integranta , organica a structurii acestuia.” Ex: intr-un fel isi exteriorizeaza

generozitatea un coleric si in alt fel un melancolic .

10


6. Explicati un comportament moral utilizand, pe rand, modelele teoretice

prezentate: psihanalitic, behaviorist, cognitivist, sociocognitivist si situationalist.

Viata sociala n-ar fi posibila fara respectarea unor norme prin care sunt reglementate relatiile

sociale, comportarea oameniilor. Morala cuprinde principii si norme referitoare la

comportarea omului fata de semeni, fata de institutiile sociale si fata de sine. In relatiile

concrete ale omului cu semenii sai, cu familia, cu grupul social caruia apartine cu colegii de

serviciu, se afla izvorul adevarat al oricarei morale.

Modelul psihanalitic a lui Freud – aduce in prim plan Supraeul , care actioneaza ca instanta

interna de control a comportamentului, prin administrarea de pedepse si producerea de

inhibitii in cazul in care individul contravene cu normele morale ale societatii , dar in acelasi

timp este responsabil si pentru recompensarea acestuia in cazul respectarii regulilor morale

sau rezistentei in fata unei tentatii imorale. Formarea Supraeului este legata de internalizarea

tabuurilor si regulilor morale.

Modelul behaviorist – la acest model deprinderile de conduit morala se fac prin invatare ,

formarea trasaturilor morale fiind conditionata de metodele educative utilizate de adulti

(parinte sau profesor) in controlul comportamentului copilului. Conform celor spuse de

Skinner individual se comporta in concordant cu efectele anterioare ale unor comportamente

similar , astfel obtinerea de recompense sau atingerea unor scopuri duc la repetare pe cand

neobtinearea acestora duc la abandonare.

Modelul cognitivist si sociocognitivist – conform acestui model comportamentele actuale

sunt influentate de dezvoltarea cognitiva si morala si de invatarea observationala ( PIAGET ,

KOHLBERG, BANDURA ) . In cazul modelului cognitivist individual e capabil de procesare

a informatiei si de decizii morale cand are nivelul dezvoltarii cognitive care sa-i permita acest

lucru . La Bandura copilul imita modelele observate , invatarea fiind cu atat mai pregnant cu

cat se incepe la o varsta mica iar modelele au avut relevant pt copil, comportamentele fiind

reproduce automat odata invate.

Modelul situationist – in acest caz prezenta unui grup sporeste sentimental de anonimitate

care duce la suprimarea controlului moral , comportamentul moral datorandu-se presiunii

unor factori situationali- fenomenul de inducere a unor comportamente contrare dispozitiilor

interne prin presiunea sociala si situationala.

11


7. Definiti consistenta transsituatională a comportamentului moral si descrieti

diferentele dintre situatii. Argumentati de ce, in ciuda variatiei situatiilor,

comportamentele morale au fost relativ constant pozitive/negative.

Masurarea consistentei comportamentelor in timp si in situatii diferite permite

identificarea trasaturilor de caracter negative , a unor predispozitii spre comportament deviat

care se pot repeta , indiferent de situatii. Compararea mai multor studii realizate pe diferite

chestionare cu diferite instrumente de masurare a comportamentului deviant , scoate in

evidenta doua categorii mari comportamentale , relevante pentru gravitatea tendintei spre

devianta :

- comportamente care produc victime – furt , atac de personae , distrugere de propietati = Abateri morale

- comportamente care nu produc victime – fumat , consum de alcool , absenteism scolar , consumul de droguri , jocuri de noroc = Abateri de la conventii

8. Dati exemplu de abatere morală majoră a unei persoane cunoscute (nu neapărat din

cercul de prieteni …). Ce trăsătură de caracter este responsabilă pentru acest

comportament? Analizand situatia si ceea ce ati aflat despre caracterul persoanei, care

este influenta situatiei si care credeti că este influenta trăsăturii caracteriale asupra

respectivului comportament?

Atacul de persoane in varsta de catre delicventii tineri - Urmarind un documentar

orientativ se pare ca varsta tanara, numarul mai mare de abateri anterioare, un nivel de

educatie mai scazut, apartenenta la un grup defavorizat si numarul mai mic de ani de

inchisoare executati conduc la un recidivism mai crescut. Alti factori relevanti dar neamintiti

in studiu sunt: structura de personalitate, boli psihice, veniturile, absenta parintilor, parinti cu

antecedente, gradul de coeziune a familiei si comunitatii, etc. In cazul acesta este vorba

despre un baiat de 17 ani , provenit dintr-o familie dezorganizata , cu absenteism scolar ,

agresiv , ostil , impulsiv , violent chiar in cazul in care trebuie sa isi faca dreptate ,

nemultumit de viata personala si familiala , cu antecedente de furt marunt calificat . Este

tipologia specifica a comportamentului de abatere morala , care are devianta prezenta inca din

adolescenta timpurie , pe fondul violentelor din familie datorate consumului de alcool , lipsei

de suport din partea parintelui , indiferenta acestora fata de situatia scolara si lipsa banilor .

Toate acestea au dus la interiorizarea si invraj birea baiatului , la premiza ca este singur si

12


trebuie sa se descurce cu puterile proprii in viata , deci se vede , din punctul lui de vedere,

indreptatit sa isi procure minimul necesar traiului prin orice mijloace , chiar si prin atacul de

persoane.

9. Dati exemplu de abatere de la conventii a unei persoane cunoscute (găsiti usor

exemple printre cei apropiati …). Ce trăsătură de caracter este responsabilă pentru

acest comportament? Analizand situatia si ceea ce stiti din trecut despre caracterul

persoanei, care credeti că este influenta situatiei si care este influenta trăsăturii

caracteriale asupra respectivului comportament?

Jocul de noroc - In cazul dependentului de jocuri de noroc, este vorba in principal

despre placerea jocului si despre bani. Ca orice dependent, de obicei ascunde acest

comportament si incearca sa faca rost de bani in felurite moduri. Comportamentul dependent

produce o rupere de realitate, protagonistul nu mai este in aceasta realitate comuna, ci in cea a

jocului ceea ce il face sa fie incapabil de a relationa cu cei din jur . Motivatia lui este de a

umple un gol emotional. Cauzele efective si istoria lor se modifica de la o persoana la alta;

Motivatia constienta poate sa fie legata de joc (placerea jocului) sau de bani (nevoia, dorinta

de a castiga). Semnificatia jocului si a dorintei de a castiga are legatura cu emotionalul, cu

ceea ce investeste emotional in aceasta dorinta. Principala caracteristica este pierderea logicii

in timpul jocului. Se intra intr-o stare de identitate cu jocul in sine, astfel incat coordonatele

reale dispar ceea ce face ca sumele jucate, riscurile asumate sa fie mult mai mari decat in mod

obisnuit. Ca urmare, comportamentul lui duce in mod inerent la pierderi. Cazul prezentat este

al unui tanar , provenind dintr-o familie cu situatie buna , parintii cu educatie , familie

respectata in mediul social , parinti care au incercat sa-i ofere unicului copil tot confortul , o

educatie aleasa si o viata fara griji. In schimb , tanarul , un extravers , in cautare continua de

senzatii tari , sociabil , nepreocupat de educatia scolara , minte des familia , le sustrage bani

pt satisfacerea nevoilor proprii , fara simtul raspunderii si nechibzuit , bazandu-se pe faptul ca

familia va face orice pt ca unicul fiu sa fie fericit( greseala parintilor mult prea asertivi si

ingaduitori) . Practica jocul de noroc pe ascuns , doar pentru ca ii place sa joace spune el ,

insa in momentul in care pierde devine agitat , nervos si nelinistit , gandind ca trebuie sa mai

incerce pt a-si recupera banii pierduti , intrand astfel intr-un cerc vicios din care cu greu mai

poate iesi.

13


TEMA DE CONTROL NR. 3

1.Analizati în cazul unui elev cu note mari, pe care îl cunoasteti deaproape: în ce

măsură rezultatele sale performante la învătătură se datorează aptitudinilor si în ce

măsură sunt implicati alti factori (caracter, împrejurări)?

Din punct de vedere psihologic, reusita sau nereusita scolara poate fi traita de elev sub

forma sentimentului succesului sau insuccesului .Astfel, conditia esentiala a succesului sau

esecului psihologic consta în angajarea eului în realizarea sarcinii. Succesul da nastere unor

trairi afective pozitive ce dinamizeaza, sustin si directioneaza conduita elevului spre obtinerea

unor performante înalte .. Se poate afirma faptul ca randamentul scolar nu exprima niciodata

în stare pura aptitudinile elevului, ci mai degraba eficienta scolara a aptitudinilor,

conditionata si de interesele, motivatia, perseverenta, stabilitatea emotionala, atitudinea

elevului fata de activitatea scolara. Acesti factori interni ai succesului scolar se modeleaza

sub influenta continua a factorilor externi (familiali, pedagogici, sociali).

Nivelul de aspiratie al elevului capata expresie în limbajul notelor scolare. Aceasta

nota este sugerata la început de parinti, ceea ce determina o anumita presiune a familiei

asupra nivelului de aspiratie al elevului. Astfel, mediul familial nu este lipsit de tensiuni,

iluzii si contradictii. Când rezultatele la învatatura se afla sub nivelul de aspiratie sugerat de

familie, elevul începe sa fie presat de esec, se descurajeaza, se simte frustrat. Presiunea

venita din partea familiei împinge elevul spre o stare continua de tensiune. Teama de esec

face ca elevul anxios sa se astepte mereu la mai putin, decât sa riste deceptia. Acest

comportament pe care elevul îl însuseste este datorat nevoii de a-si mentine echilibrul .

Notele scolare masoara capacitatile elevului pentru performanta scolara , inteligenta ,

aptitudini speciale , ratiune , memorie vizuala si auditiva , vocabular, abilitati matematice ,

creatie , spontaneitate .

Asadar in performantele scolare ale unui elev cu note mari intervin atat aptitudinile

( precum acuitatea vizuala , auzul bun , capacitatea de memorare , atentia marita , spiritul de

observatie , aptitudinile speciale pentru matematica , limbi straine , literature sau stiinte ) , cat

si factorii externi sociali si de mediu (familia , mediul scolar , mediul social).

14


2. Analizati comportamentul unui elev cu rezultate slabe la învătătură. Căror cauze de

natură aptitudinală credeti că se datorează dificultătile sale de adaptare? Cum ar putea

fi el ajutat să depăsească aceste dificultăti?

Identificarea factorilor care stau la baza dificultatilor in invatare intampinate de copii

sau adolescenti este un proces dificil si complex. Acest fapt se datoreaza in primul rand

multitudinii factorilor implicati in derularea activitatii educationale. In procesul de invatare

sunt antrenate elemente variate care pot fi grupate in trei mari categorii: “instrumentele de

baza” precum: atentia si capacitatea de concentrare, memoria, abilitatile verbale, abilitatile

motorii, capacitatea de procesare a informatiilor; elemente ce tin de psihic: tipul de

personalitate, capacitatea de adaptare si relationare; factori ce tin de mediul familial: stilul de

viata, atitudinea si implicarea familiei in procesul educational, atmosfera din cadrul

caminului; mediul educational: institutia de invatamant, profesorii, colegii, programa de

invatamant, ambianta. Aceste elemente sunt importante pentru ca orice deficienta depistata la

nivelul unui singur factor din cele patru categorii poate conduce la un insucces scolar. Printre

cele mai dese cauze ale randamentului scazut in procesul de invatare sunt :

1. Deficientele de auz, vaz sau vorbire De multe ori , rezultatele slabe inregistrate de

elevi au ca explicatie o deficienta de auz sau vaz neobservata la timp , in ciuda faptului ca

acesti copii au un nivel intelectual normal, nu reusesc sa acumuleze sau sa reproduca

informatiile primite la acelasi nivel ca si colegii lor, obtinand rezultate slabe si chiar

inferioare , chiar daca se straduiesc la fel de mult. Aceasta cauza este frecventa in cazul

copiilor de varste mici, identificarea acestor deficiente fiind dificila, avand in vedere faptul

ca de cele mai multe ori acestia nu inteleg in timp util ceea ce se intampla sau in caz contrar

nu comunica adultilor situatia, din diverse motive (ex: rusine, frica de a merge la medic).

2. Nivelul scazut de adaptare la mediul scolar Adaptarea la scoala, la activitatile si

relatiile scolare necesita trecerea la un sistem de solicitari diferit ca structura, climat,

functionare, de cel din familie. Atitudinea fata de scoala, felul relationarii cu ceilalti, depind

de "experienta de viata" acumulata in familie. De aceea pregatirea copilului pentru adaptarea

scolara trebuie inceputa in familie, continuata apoi prin inscrierea la gradinita sau in alte

institutii cu specific premergator perioadei scolare. In momentul in care parintii reusesc sa

creeze si sa mentina in familie o atmosfera de normalitate, securizanta si isi manifesta

autoritatea intr-un mod echilibrat, se va putea remarca o serie de efecte pozitive in adaptarea

propriu-zisa (copilul devenind increzator in propriile forte si responsabil). Daca insa in anii

15


premergatori perioadei scolare, familia e caracterizata de dezechilibre si parintii incearca sa

isi impuna autoritatea in mod ostil sau prin folosirea scolii/gradinitei ca amenintari de tipul:

"Daca nu esti cuminte, te dau la gradinita si o sa vezi tu ce o sa patesti", "Lasa ca incepi tu

scoala, sa te vad atunci", copilul va dezvolta sentimente de teama fata de adulti sau

suspiciune in legatura cu motivele si comportamentele altora si nu se va integra in mod

favorabl in mediul scolar.

3. Lipsa implicarii familiei in procesul educational sau utilizarea unor metode de

educare nefavorabile Implicarea familiei in viata scolara se manifesta mai accentuat in

clasele primare iar ulterior se diminueaza fie treptat fie brusc. Sprijinul parental ar trebui

acordat in mod continuu iar prin acest termen nu ar trebui sa se inteleaga rezolvarea de catre

parinti a sarcinilor scolare sau indemnul catre invatare, ci implicarea activa in acest proces,

prin ascultare, exemplificare, indrumare, oferirea de solutii si prin stabilirea unui “contract

reciproc” de responsabilitati si beneficii .Este esential contactul frecvent intre membrii

familiei si scoala, iar acest lucru ar trebui realizat fara a-l face pe copil/adolescent sa se simta

sub observatie permanenta si sa ii demonstreze ca singurul obiectiv este acela de a-l sprijini.

In cazul unor rezultate slabe obtinute de copii este important ca parintii sa nu utilizeze

notiunea de pedeapsa, mai degraba sa ii familiarizeze pe acestia cu termenul de “consecinta”

discutiile fiind purtate cu rabdare si calm. Scopul este acela de a-l face pe copil sa

constientizeze consecinta logica a unei note slabe obtinute la o anumita materie ar fi sa dedice

mai mult timp de invatare acelui obiect de studiu.

4. Supraaglomerarea cu informatie O alta problema resimtita tot mai frecvent de elevi

sau studenti este reprezentata de programa scolara foarte incarcata ce presupune studierea

unor materiale ce uneori depasesc varsta lor si care nu pot fi intelese. La acestea se adauga

volumul tot mai impresionant de teme si proiecte ce determina transformarea treptata a

acestor elemente din mijloace de control in procesul de aprofundare a materiei, intr-un un

factor de stres.

5. Motivarea insuficienta sau bazata pe principii eronate O persoana motivata invaţa

mult mai rapid ceea ce il intereseaza fata de o alta persoana lipsita de motivatie deoarece, desi

scopul propus poate fi solicitant, prin satisfactia atingerii treptelor propuse oboseala intarzie,

avantaj ce permite celui care invata sa desfasoare o activitate de durata si, mai mult, sa

obtina un randament sporit. in plus, existenta unei motivatii sporeste rezistenta la stres si la

orice probleme exterioare.

16


6. Inexistenta cunostintelor privind sistemele si tehnici adecvate de invatare Pe langa

aspectele mentionate, un factor adesea omis din vedere sau despre care foarte putini adulti

(profesori si parinti sau alte rude) ofera explicatii clare si sistematice este procesul de invatare

in sine. Asadar, deseori parintii abordeaza si sunt preocupati de subiecte precum "ce stiu"

copiii, "ce nu stiu", "ce memoreaza", "ce uita" dar nu incearca sa exemplifice acestora cum sa

sistematizeze, sa planifice, sa eficientizeze acest proces.

3. Construiti o argumentare în favoarea uneia dintre metodele de identificare a

supradotatilor în scoală, indicând avantajele si dezavantajele ei în raport cu celelalte

metode.

Supradotarea este o manifestare deosebita umana , cu fatete multiple ,

avand e l e m e n t c o m u n e x c e p t i o n a l i t a t e a , f i i n d r e a l i z a t ă p r i n

c o m b i n a r e a f e r i c i t a a u n o r capacitati intelectuale şi aptitudini deosebite cu

anumite trasaturi de personalitate (in conditiile unui mediu socio-familial-cultural

favorizant) “Supradotatii” sunt o populatie cu un mare risc social si nevoi deosebite, ei

trebuind fi protejati si utilizati pentru a putea sasşi realizeze propriul potential.

Supradotarea poate fi de asemenea ascunsa din considerente de protectie sociala. Multi

supradotati isi inhiba dezvoltarea personala pentru a putea trai printre ceilalti oameni fara a

crea reactii adverse sau isi ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi

performanti fara a fi in pericol de excluziune din grupul social. Cand toti cei trei factori:

inteligenta, creativitatea şi auto-motivatia funcţionează concomitent intr-un mediu social si

educaional care-i hraneşte pe copii supradotati, acestia pot atinge performante absolut

deosebite in dezvoltarea proprului potential. Sistemele de educare a abilitatilor prin

antrenamente sustinute au dat alte derivate educationale pentru cultivarea unor abilitati

specifice.

In general acestea au generat formele de educatie si instruire in masa, le regasim

in sistemele educative de stat:

- in programele ce mentin si cultiva ordinea de sistem social sau economic,

- in programele socio-culturale in care se respecta anumite conventii,

- in modelul educatiei industriale, militare,

- in multe alte tipuri de educatie organizate si finantate de stat.

Acest tip de tehnica este cea care a permis crearea de metodologii de promovare

17


sociala bazate pe merit profesional sau innobilarea valorica prin castigarea de pozitii pe orice

directie bazate pe marimea abilitatilor profesionale.

4. Construiti o argumentare în favoarea uneia dintre metodele de stimulare a

supradotatilor, indicând avantajele si dezavantajele ei în raport cu celelalte metode.

Pentru aceasta categorie de copii s-a proiectat sistemul de educatie de excelenta, sau

educatia copiilor supradotati.

Educatia de exceleta (en. Gifted education) este o educatie care urmareste sa

descopere, sa dezvolte si sa promoveze potentialul tuturor categoriilor de copii, abilitaiile si

potetialele lor naturale (conceptul "nature and nurture" si “hranirea potentialului natural) prin:

- intermediul unei educatii individualizate,

- o curricula de nivel international (accelerare, indrumare, mentorat),

- un mediu de formare armonioasa, echilibrata,

- cu personal talentat, cu vocatie.

Aceasta educatie este deschisa atat la intrare cat si la iesire, nefacand discriminări pe

criterii legate de varsta, sex, rasa, cultură, origine sociala, avere, localizare geografic, sau

orice alte criteria, tinand cont şi de nevoile speciale ale copiilor cu abilitati deosebite de

educatie specializata, cadrul legislativ actual permite noi conditii de studiu in scoli si

gradinite capabile sa raspunda eficient nevoilor acestora.

Gifted education urmareste sa creeze un mediu armonios pentru dezvoltarea

inteligentelor multiple, a creativitatii umane si a realizarii personale , sa creasca si sa educe

indivizii pentru folosirea potentialului lor creativ in slujba dezvoltarii lor interioare si a unui

mediu echilibrat de viata ,sa sustina continuitatea legaturilor de familie puternice , sa

intareasca fundamentul unei vieti sociale morale si dezvoltarea unor relatii naturale,

armonioase intre indivizi şi grupuri , sa educe copiii privind protejarea si restabilirea

legaturii intime dintre om şi natură.

5.Dati trei exemple de domenii de activitate în care performantele de nivel

superior sunt conditionate de creativitate. Motivati de ce este nevoie creativitate si

18


modul în care ea facilitează performantele în activitate.

Creativitatea este acea caracteristica a gandirii care foloseste inventiv experienta si

cunostintele acumulate, oferind solutii si idei originale. Ea face posibila crearea de produse

reale, sau pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenta principala a

creativitatii o constituie imaginatia, dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie,

dorinta de a realiza ceva nou, ceva deosebit. creativitatea şi capacitatea de inovare au un rol

important, iar obiectivele pe care scoala contemporana ar trebui sa le aiba în vedere, pot fi

urmatoarele:

Sa sprijine toate formele de creativitate printre care cea artistica, in cadrul

programelor scolare aferente ciclurilor de invatamant prescolar, primar, gimnazial si

vocational;

Sa creeze un context care sa permita tinerilor sa dobandeasca competente de

exprimare a propriei personalitati, necesare de-a lungul vietii;

Sa promoveze diveritatea culturală ca sursa a creativitatii si inovatiei;

Sa incurajeze utilizarea TIC ca modalitate de exprimare creativa a propriei

personalitati;

Sa contribuie la formarea unui spirit antreprenorial ;

Sa sensibilizeze linia publica cu privire la perceperea inovatiei drept modalitate de

promovare;

Sa aduca in atentia publicului strategiile regionale si locale bazate pe creativitate si

inovatie

Domeniile in care este necesara creativitatea sunt multiple , redau daor trei dintre

ele care mi se par a fi mai elocvente pt performantele conditionate de creativitate: inginerie

spatiala , arhitectura ambianta , programare IT .

19


TEMA DE CONTROL NR 4

1. Analizati realizarile scolare sau profesionale ale unei persoane cunoscute si

identificati doua trasaturi motivationale care ii sunt specifice persoanei.

Exemplificati manifestarea trasaturilor identificate in diferite situatii si aratati

masura in care situatiile respective au influentat comportamentul.

Motivatia determina o intensificare a eforturilor depuse de elevi, o mai bună

concentrare a atentiei, se lucreaza mai repede. Motivatia influenteaza capacitatea de

memorare, sub aspectul volumului de informatii retinute, datorită faptului că determina

intensificarea invatarii. Existenta unor motive puternice de a uita un anumit lucru (perceput

ca o amenintare a eu-lui) poate provoca selectiv uitarea, prin intermediul unor mecanisme

psihologice de refulare (trecere în subconstient) De exemplu, la varste mici, motivatia

invatarii este predominant extrinseca, intrucat copilul invata, mai mult, din dorinta de a face

placere familiei sau de a castiga simpatia invatatoarei (dorinta de afiliere), din obisnuinta de a

se supune unor cerinte si unor obligatii formulate de catre adulti (tendinta normativa), ori din

“ambitia” de a fi premiant scolar. Este insa posibil ca, in timp, aceste motive extrinseci sa

conduca la o “descoperire” de catre copil a caracterului interesant al obiectului de studiu si

acest fapt sa contribuie la aparitia motivatiei intrinseci.In cazul unui copil cu note bune la

scoala , silitor , constiincios , cu aptitudini muzicale putem spune ca are o motivatie de

realizare , fiind un copil care prefer sarcini de dificultate medie , succesul scontat aducandu-i

bucurie , de asemeni avand si o motivatie de competenta , prin faptul ca incearca sa

progreseze in aptitudinile musicale , eforturile lui de a devein competent fiind incurajate

astfel ajungand sa aiba convingerea ca are abilitati ridicate muzicale si ca poate obtine si

performanta la un moment dat.

2. Comparaţi felul în care funcţionează sistemul dvs. autoreglator în situaţii de succes si

în situaţii de esec si explicaţi natura deosebirilor.

Fiecare persoana isi evalueaza constant ideile, reprezentarile si convingerile despre

propria personalitate. Astfel, de-a lungul timpului, isi formeaza o imagine despre sine, care

este un reper important al personalitatii. In functie de rezultatul autoevaluarii, persoana

respectiva va aprecia, astfel, intr-o anumita directie modul in care este perceputa de catre cei

din jur. Evaluarea propriilor actiuni raportate la standarde de valoare constituie mecanismul

sistemului autoreglator care cuprinde standard de performanta , autoevaluarea afectiva ,

20


scopurile de urmat si perceptia eficacitatii actiunilor intreprinse. Imaginea de sine este, insa,

in stransa legatura cu capacitatea fiecaruia de a se autocunoaste. Daca nu este evaluata corect,

imaginea de sine se deformeaza. Astfel apar cazurile de subapreciere sau supraapreciere

personala. Spre deosebire de cazul supraaprecierii, cand persoana va cauta mereu sa se

apropie de un ideal, in situatia aubaprecierii predomina tendinta de indoiala fata de

capacitatile sale, nemultumire si critica fata de propria persoana. In cazul unui succes

personal atunci cand sunt atinse standardele de performanta , in influenta asupra motivatiei

intervin procesele cognitive prin criteriile care conduc la rezultate dezirabile , pozitive si

procese afective , prin care ,in urma obtinerii unui rezultat scontat , voi initia doar actiuni

pozitive , care sa produca doar emotii si sentimente placute , actiuni care se vor orienta si

spre normele morale prin recunoasterea valorii celorlalti si masuri etice. Prin mentinerea

unor standarde personale , prin reusitele intreprinse, sentimentul de eficacicate personala se

mentine ridicat , atingand scopurile personale propuse: satisfactie profesionala , reusita ,

incredere in fortele proprii, aspiratii mai ridicate cu fiecare reusita castigata , eficacitate

personala. In cazul unui esec intervin din nou procesele cognitive si afective dar de aceasta

data rezultatele sunt indezirabile iar emotiile si sentimentele percepute in urma esecului sunt

neplacute , negative . Ca urmare , in urma autoevaluarii , efectele eficacitatii si asteptarilor

sunt negative , caracterizate prin reprosuri pentru nereusite , descurajare , devalorizare

personala, chiar si anxietate pentru o perioada de timp , dar toate acestea , in urma reevaluarii

si reorganizarii scopurilor , devin obiective de rezolvat prin inlocuirea lor cu sentimentul de

incredere personala ca pot schimba in pozitiv rezultatul negativ si prin motivatia de realizare

prin care se pot ridica standardele de performanta autoimpuse .

3. Explicati, utilizând modelul bidimensional al lui Larsen si Fredrickson, două stări

afective opuse pe care le trăiti în timp ce învătati pentru un examen greu.

Modelul bidimensional a lui Larsen si Fredrickson explica trasaturile si starile prin

combinarea a doua dimensiuni ale afectivitatii , tonul afectiv si gradul de activare. Din

combinare rezulta 6 categorii bidimensionale de emotii si trairi aferente acestora. In timpul

acordat invatarii pentru un examen greu intervin , in cazul meu , urmatoarele emotii si trairi

afective : neliniste , iritatie , anxietate , ostilitate . Acestea , conform modelului bidimensional

, sunt corespunzatoare categoriei afectivitate - , activare + . Acest lucru se poate explica prin

faptul ca sunt o persoana care in situatii limita manifesta iritabilitate , anxietate chiar ,

21


nervozitate , in special in cazurile de mai sus , cand urmeaza un examen greu iar timpul

pentru aprofundarea materiei este scurt sau cand intervin alte activitati care imi perturba

activitatea de invatare.

4. Explicati, utilizând de această dată modelul lui Tellegen, trăsăturile afective care stau

la baza acestor trăiri si măsura în care situatia de examen modifică manifestarea

trăsăturilor respective la nivel comportamental.

La fel ca si Larsen si Fredrickson , modelul bifactorial a lui Tellegen este reprezentat

prin emotionalitatea pozitiva ridicata si scazuta si emotionalitatea negativa ridicata si

scazuta , cu 8 categorii de emotii positive si negative . Luand ca reper sustinerea examenului

am identificat la mine urmatoarele trairi afective si emotii : activ , energic , nervos , ostil .

Astfel , conform modelului , ma incadrez la afectivitate ridicata si angajare puternica .

5.Analizati, la propria dvs. persoană, o trăsătură afectivă responsabilă pentru

emotii negative (depresie, furie, ostilitate, nevrotism) si argumentati care dintre

modelele cunoscute (biologic sau cognitiv) explică cel mai bine aceste manifestări.

Emotia este o reactie subiectiva la un anumit eveniment caracterizata prin modificari

la nivel fiziologic (cresterea frecventei cardiace, a pulsului), comportamental (ex. expresiile

faciale) si experiential (sentimentele). Emotiile apar pentru a servi unor scopuri fizice si

psihologice si sunt considerate ca fiind trasatura fundamentala umana. Rolul emoţiei este sa

ne ajute sa monitorizam comportamentul social si sa imbunatatim interactiunile cu ceilalti.

Emotiile motiveaza toate alegerile pe care le facem.Este greu sa analizezi emotiile, atata

vreme cat ele ne motiveaza viata: ne organizam vietile astfel incat sa maximalizam emotiile

pozitive si sa le minimalizam pe cele negative. Desigur, fiecare avem modul propriu de a

reactiona si de a ne tine sub control emotiile, iar acest mod ajunge sa ne caracterizeze.

Emotiile negative apar atunci când situaţia concretă este în contradicţie cu scopurile

individului, blocându-le sau îngreunând atingerea acestora. Ostilitatea este un raspuns

22


emotional intens negative , manifestat prin iritabilitate si resentimente . Alaturi de spiritul de

competitie , tensiune permanenta , graba , ostilitatea se asociaza intr-un cluster , pentru care a

fost responsabilizata o trasatura de personalitate cu implicatii asupra stilului afectiv.Pentru

ca este asociata cu particularitati in functionarea cortexului prefrontal , responsabil de

autoreglarea emotiilor si pentru ca are cea mai mare incidenta in bolile cardiovasculare ,

datorita simptomelor specifice , precum cresterea tensiunii arteriale , cresterea pulsului si

debitului cardiac , cresterea temperaturii corporale, insotite de senzatie de agitatie si

traspiratii , se poate concluziona faptul ca modelul care poate explica cel mai bine

manifestarile negative ale ostilitatii este modelul biologic.

23

Date post:	27-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	nico-nicoleta
View:	379 times
Download:	12 times

teme pps

Documents