1. Constituţia României : TITLUL I: Principii generale, art. 1-7, 12-14TITLUL IPrincipii generale Statul român ARTICOLUL 1

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

 Suveranitatea ARTICOLUL 2

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

 Teritoriul ARTICOLUL 3

(1) Teritoriul României este inalienabil.(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

 Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

ARTICOLUL 4(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

 Cetăţenia ARTICOLUL 5

(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.

(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

 Dreptul la identitate

ARTICOLUL 6(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

 Românii din străinătate

ARTICOLUL 7Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

Simboluri naţionale

ARTICOLUL 12(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

 Limba oficială ARTICOLUL 13

În România, limba oficială este limba română. Capitala ARTICOLUL 14

Capitala României este municipiul Bucureşti.

TITLUL II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, CAPITOLUL III - Îndatoririle fundamentale TITLUL II, Capitolul 3, art. 54,55,57;CAPITOLUL IIIÎndatoririle fundamentale Fidelitatea faţă de ţară

ARTICOLUL 54(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

 Apărarea

ţăriiARTICOLUL 55(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.

(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.

(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.

Exercitarea drepturilor

şi a libertăţilor

ARTICOLUL 57Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

TITLUL III - Autorităţile publice, CAPITOLUL V - Administraţia publică Forţele armate

ARTICOLUL 118(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.

(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.

(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.

(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.

(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

2. Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994CAPITOLUL II Structura sistemului naţional de apărareArt. 6.Sistemul naţional de apărare cuprinde: conducerea, forţele, resursele şi infrastructura teritorială.Art. 7.Conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului şi se realizează de către: Parlament, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale şi autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul apărării naţionale.Art. 8.Pentru conducerea acţiunilor militare la nivel strategic se înfiinţează, pe timp de război, Marele Cartier General, subordonat direct Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Numirea în funcţie a şefului Marelui Cartier General se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale.Structura organizatorică şi atribuţiile Marelui Cartier General se stabilesc din timp de pace prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării naţionale.

Art. 9.Pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, funcţia de comandant militar, subordonat Marelui Cartier General.Atribuţiile comandantului militar se stabilesc din timp de pace de către Statul Major General şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.Numirea comandanţilor militari ai judeţelor şi al municipiului Bucureşti se face de către şeful Marelui Cartier General.Art. 10.Forţele destinate apărării se compun din forţele armate şi forţele de protecţie.Art. 11.Forţele armate cuprind armata, mari unităţi şi unităţi din subordinea Ministerului de Interne, cele ale serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărare armată organizate potrivit legii.Art. 12.Forţele de protecţie cuprind: unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare ale Crucii Roşii şi alte formaţiuni ce se vor stabili prin lege.Art. 13.Forţele destinate apărării desfăşoară activităţi de pregătire specifice, în limitele spaţiului naţional terestru, aerian, maritim şi fluvial, cu respectarea normelor de protecţie a mediului.Pentru desfăşurarea acestor activităţi, forţele destinate apărării folosesc poligoanele şi celelalte amenajări din dotare, precum şi terenurile, aeroporturile, aerodromurile, porturile, spaţiile şi alte bunuri imobiliare stabilite împreună cu autorităţile administraţiei publice sau persoanele fizice ori juridice respective, în condiţiile legii privind rechiziţiile.După efectuarea activităţilor prevăzute la alin. 1 şi 2, bunurile imobiliare respective se restituie în starea în care au fost preluate.Art. 14.Resursele apărării naţionale se constituie din totalitatea resurselor umane, financiare, materiale şi de altă natură, pe care statul le asigură şi le angajează în susţinerea eforturilor de apărare a ţării.Art. 15.Resursele umane se constituie din întreaga populaţie aptă de efort pentru apărarea naţională. Pregătirea populaţiei pentru apărare se realizează potrivit legii.Art. 16.Cetăţenii români apţi pentru serviciul militar nu pot fi numiţi în funcţii de conducere din instituţiile autorităţilor publice, dacă nu au îndeplinit această obligaţie din motive imputabile lor.Art. 17.Miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi demnitarii cu rang corespunzător acestora, prefecţii, subprefecţii, primarii şi secretarii de la municipii, oraşe şi comune, conducătorii agenţilor economiei şi instituţiilor publice cu sarcini la mobilizare vor fi pregătiţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pe linia apărării naţionale, prin grija Statului Major General.Modul de organizare şi participare la pregătire a persoanelor având funcţiile stabilite la alin. 1 se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.Art. 18.Celelalte resurse, precum şi pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărarea naţională se asigură în conformitate cu prevederile legii.

Art. 19.Cheltuielile necesare organizării, înzestrării, mobilizării, întreţinerii şi instruirii efectivelor active şi în rezervă, precum şi finanţării lucrărilor de investiţii ale forţelor armate se suportă din bugetul de stat şi din alte fonduri legal constituite.Art. 20.Infrastructura teritorială se constituie din ansamblul lucrărilor şi amenajărilor teritoriului care pot fi folosite în scopul apărării naţionale.Pregătirea teritoriului pentru apărarea naţională se asigură în conformitate cu prevederile legii.Art. 21.Ministerele, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a obţine avizul Statului Major General pentru amplasarea noilor obiective de investiţii şi dezvoltarea celor existente, în scopul încadrării acestora în infrastructura sistemului naţional de apărare. Lista obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, precum şi criteriile de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.Art. 22.La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.Art. 23.Forţele armate vor acumula din timp de pace, în rezervele proprii, armament, tehnică de luptă şi materiale care să asigure îndeplinirea misiunilor ce le revin, compensarea consumurilor şi a pierderilor probabile la război.Nomenclatorul şi nivelurile acestor rezerve se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale şi, după caz, a organelor de resort.Înlocuirea periodică şi transferul în economie a bunurilor din rezervele constituite se reglementează prin hotărâre a Guvernului.Art. 24.Stadiul pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare se verifică prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare de către Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi cu Administraţia Naţională a Rezervelor Materiale, pe baza planului aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.Art. 25.Instituţiile şi autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a satisface comenzile necesare apărării naţionale, integral şi în termenele stabilite prin contract în timp de pace şi cu prioritate în timp de război.

CAPITOLUL III Organizarea armateiArt. 26.Armata este componenta de bază a forţelor armate, care asigură, pe timp de pace şi la război, integrarea într-o concepţie unitară a activităţilor tuturor forţelor participante la acţiunile de apărare a ţării.

Art. 27.Armata are în organizare: organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, categoriile de forţe şi organele militare teritoriale.Art. 28.Organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale sunt stabilite prin lege.Art. 29.Categoriile de forţe ale armatei sunt: trupele de uscat; aviaţia şi apărarea antiaeriană; marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de armă, mari unităţi şi unităţi luptătoare, de învăţământ şi de instrucţie, precum şi unităţi şi formaţiuni de asigurare de luptă şi de logistică.Art. 30.Organele militare teritoriale au în compunere: comandamente militare teritoriale, centre militare judeţene, municipale şi de sector.

3. LEGEA nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Actualizata 2014

CAPITOLUL I: Dispozitii generaleArticolul 1 (1)Prin cadre militare, in sensul prezentei legi, se intelege cetatenii romani carora li s-a acordat grad de ofiter, maistru militar sau subofiter, in raport cu pregatirea lor militara si de specialitate, in conditiile prevazute de lege   .(2)Cadrele militare sunt in serviciul natiunii.Articolul 2 (1)Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite in corpul subofiterilor, corpul maistrilor militari si corpul ofiterilor.(2)Gradele cadrelor militare, in ordinea lor ierarhica, sunt:A.Subofiteri:a)sergent major;b)plutonier;c)plutonier major;d)plutonier adjutant;e)plutonier adjutant sef.B.Maistri militari:a)maistru militar clasa a IV-a;b)maistru militar clasa a III-a;c)maistru militar clasa a II-a;d)maistru militar clasa I;e)maistru militar principal.C.Ofiteri:a)ofiteri cu grade inferioare:- sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militara;- locotenent;- capitan;b)ofiteri cu grade superioare:- maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviatia si marina militara;- locotenent-colonel, respectiv capitan-comandor pentru cei din aviatia si marina militara;- colonel, respectiv comandor pentru cei din aviatia si marina militara;c) generali si amirali, prevazuti la alin. 21 paragraful B lit. c).In afara acestor grade, pentru merite militare exceptionale, in timp de   razboi, Presedintele

Romaniei poate acorda generalilor de armata gradul de maresal, care este cel mai inalt grad militar.(21)Gradele cadrelor militare in ordinea lor ierarhica in Ministerul Apararii Nationale sunt:A.Maistri militari si subofiteri:a)maistru militar clasa a V-a, respectiv sergent;b)maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent-major;c)maistru militar clasa a III-a, respectiv plutonier;d)maistru militar clasa a II-a, respectiv plutonier-major;e)maistru militar clasa I, respectiv plutonier adjutant;f)maistru militar principal, respectiv plutonier adjutant principal;B.Ofiteri:a)ofiteri cu grade inferioare:- sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marina;- locotenent;- capitan;b)ofiteri cu grade superioare:- maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviatie si arma marina;- locotenent-colonel, respectiv capitan-comandor, pentru cei din arma aviatie si arma marina;- colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviatie si arma marina;c)generali si amirali:- general de brigada - cu o stea, respectiv general de flotila aeriana - cu o stea, pentru cei din arma aviatie si contraamiral de flotila - cu o stea, pentru cei din arma marina; general-maior - cu doua stele, respectiv contra-amiral - cu doua stele, pentru cei din arma marina;- general-locotenent - cu trei stele, respectiv viceamiral - cu trei stele, pentru cei din arma marina;- general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele, pentru cei din arma marina.Articolul 3 (1)Gradul militar este un drept al titularului si reprezinta recunoasterea in plan social a calitatii de cadru militar. (2) Gradul deofiter, maistru militar si subofiter nu se poate pierde decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege   .Articolul 4 (1)Cadrele militare se pot afla in una dintre urmatoarele situatii:a)in activitate, cand ocupa o functie militara. Calitatea de cadru militar in activitate se mentine si pe timpul cat acestea sunt eliberate din functii pentru a urma diferite forme de pregatire in interesul serviciului, precum si atunci cand sunt puse la dispozitie: in vederea incadrarii sau trecerii in rezerva ori in retragere; pentru cazurile de boala stabilite prinhotarare a Guvernului; pe timpul cat sunt in captivitate.Pot fi ofiteri, maistri militari sau subofiteri in activitate persoanele care au cetatenie romana si domiciliul in tara;b)in rezerva, cand nu ocupa o functie militara, dar intrunesc conditiile prevazute de lege pentru a fi chemate sa indeplineasca serviciul militar ca rezervisti concentrati sau mobilizati, iar la nevoie, in calitate de cadre militare in activitate;c)in retragere, cand, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru indeplinirea serviciului militar.Articolul 5 (1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate sunt militari profesionisti. Profesia

de ofiter, maistru militar sau subofiter este o activitate menita sa asigure functionarea, perfectionarea si conducerea organismului militar in timp de pace si de razboi.(2)Accesul in profesie, precum si evolutia ulterioara pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile si normele cuprinse in prezenta lege   . In aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apararii Nationale se elaboreaza Ghidul carierei militare, aprobat prin hotarare a Guvernului.Articolul 6 (1)In exercitarea atributiilor ce le revin potrivit legii si prevederilor regulamentelor militare, ofiterii, maistrii militari si subofiterii sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice, bucurandu-se de protectie potrivit legii penale.(2)Cadrele militare prevazute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) si alin. 21 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului roman in exercitarea functiilor prevazute cu grad de general/similar, fara a beneficia de drepturi suplimentare conferite de aceasta calitate   .

CAPITOLUL III: Provenienta ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilorArticolul 36 Ofiterii in activitate provin din:a)absolventi cu diploma de licenta ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea ofiterilor, cu exceptia celor prevazuti la art. 37 lit. c);b)absolventi ai anului IV din institutiile militare de invatamant superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;c)absolventi ai institutiilor militare de invatamant din alte state, similare celor prevazute la lit. a), trimisi la studii de catre Ministerul Apararii Nationale;d)ofiteri in rezerva care au promovat testele de aptitudini si indeplinesc celelalte conditii stabilite prin ordin al ministrilor sau al sefilor institutiilor componente ale sistemului apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale, in vederea chemarii sau rechemarii in activitate;e)maistri militari si subofiteri in activitate, absolventi cu diploma de licenta ai institutiilor civile de invatamant superior, cu profil corespunzator specialitatilor militare, care au varsta de cel mult 35 de ani;f)maistri militari si subofiteri care, in timp de razboi, indeplinesc cel putin 3 luni, cu rezultate foarte bune si bune, functii prevazute a fi incadrate cu ofiteri in unitatile militare aflate in zona actiunilor militare;g)persoane care au promovat testele de aptitudini si indeplinesc celelalte conditii stabilite prin ordin al ministrilor sau sefilor institutiilor componente ale sistemului apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale si care sunt absolvente cu diploma de licenta ale unei institutii de invatamant superior. Pentru chemarea in activitate, in anumite arme sau servicii si specialitati militare, stabilite prin ordin al ministrilor sau sefilor institutiilor in cauza, barbatii trebuie sa aiba serviciul militar indeplinit;h)maistri militari si subofiteri in activitate, absolventi cu diploma de licenta ai institutiilor militare de invatamant superior.(2)In Ministerul Administratiei si Internelor persoanele prevazute la alin. 1 lit. e) pot fi trecute in corpul ofiterilor indiferent de varsta.Articolul 37 (1)Ofiterii in rezerva provin din:a)ofiteri trecuti din activitate in rezerva;b)absolventi cu diploma de licenta ai institutiilor civile de invatamant superior care au indeplinit serviciul militar cutermen redus, in raport cu nevoile fortelor armate si cu rezultatele obtinute la examenul-concurs sustinut la terminarea pregatirii militare;

c)absolventi ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea ofiterilor, scolarizati la solicitarea aviatiei si marinei civile sau a altor beneficiari;d)maistri militari si subofiteri in rezerva, care, in timp de razboi, indeplinesc cel putin 3 luni, cu rezultate foarte bune si bune, functii prevazute a fi incadrate cu ofiteri in unitatile militare aflate in zona actiunilor militare;e)absolventi cu diploma de licenta ai institutiilor civile de invatamant superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diploma de bacalaureat ori ai scolilor echivalente, cu diploma, cu profil corespunzator specialitatilor militare deficitare in Ministerul Apararii Nationale, care au varsta de cel mult 35 de ani. Barbatii trebuie sa aiba stagiul militar indeplinit;f)studenti ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea ofiterilor care au promovat penultimul an de studii, in situatia in care nu mai pot continua pregatirea, dar sunt apti pentru serviciul militar. Nu se acorda grad de ofiter studentilor exmatriculati.Articolul 38 (1)Maistrii militari in activitate provin din:a)absolventi cu diploma ai institutiilor de invatamant pentru formarea maistrilor militari, cu exceptia celor prevazuti la art. 39 lit. b);b)subofiteri in activitate, in varsta de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neintrerupt de cel putin 5 ani, in functii de exploatare, intretinere si reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere in corpul maistrilor militari si indeplinesc celelalte conditii stabilite prin dispozitie a sefului Statului Major General;c)maistri militari in rezerva care au promovat testele de aptitudini si indeplinesc celelalte conditii stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, in vederea chemarii sau rechemarii in activitate   .Articolul 39 (1)Maistrii militari in rezerva provin din:a)maistri militari trecuti din activitate in rezerva;b)absolventi cu diploma ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea maistrilor militari, scolarizati la solicitarea aviatiei si marinei civile sau a altor beneficiari;c)persoane in varsta de cel mult 45 de ani, care au o pregatire tehnica de nivel liceal sau postliceal in specialitati militare deficitare;d)subofiteri in rezerva care au absolvit scoli de maistri in specialitati necesare fortelor armate.Articolul 40 Subofiterii in activitate provin din:a)absolventi cu diploma ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea subofiterilor;b)militari angajati pe baza de contract care au promovat testele de aptitudini si concursul sau examenul sustinut in acest scop si indeplinesc conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;c)subofiteri in rezerva care au promovat testele de aptitudini si indeplinesc celelalte conditii stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, in vederea chemarii sau rechemarii in activitate;d)gradati care, in timp de razboi, indeplinesc cu rezultate bune, cel putin 3 luni, functii prevazute a fi incadrate cu subofiteri in unitatile militare aflate in zona actiunilor militare;e)militari angajati pe baza de contract care au absolvit cursul de formare subofiteri in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;f)militari angajati pe baza de contract, absolventi ai scolilor postliceale de specialitate corespunzatoare specialitatilor militare, pentru care nu sunt organizate cursuri de formare pe filiera directa si indirecta;

g)persoane care au promovat testele de aptitudini si indeplinesc celelalte conditii stabilite prin ordin al ministrilor sau sefilor institutiilor componente ale sistemului apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale si care au pregatire de nivel liceal, postliceal sau superior. Pentru chemarea in activitate, in anumite arme sau servicii si specialitati militare, stabilite prin ordin al ministrilor sau sefilor institutiilor in cauza, barbatii trebuie sa aiba serviciul militar indeplinit.Articolul 41 (1)Subofiterii in rezerva provin din:a)absolventi ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea subofiterilor in rezerva;b)subofiteri trecuti din activitate in rezerva;c)absolventi ai institutiilor civile de invatamant superior care au indeplinit serviciul militar cu termen redus, in raport cu nevoile fortelor armate si cu rezultatele obtinute la examenul-concurs sustinut la terminarea pregatirii militare;d)studenti ai institutiilor militare de invatamant pentru formarea ofiterilor care au promovat cel putin anul I de studii, in situatia in care nu mai pot continua pregatirea, dar sunt apti pentru serviciul militar. Nu se acorda gradul de subofiter studentilor exmatriculati;e)gradati in rezerva care, in urma unei concentrari de instructie, au fost calificati in specialitati militare necesare fortelor armate, pentru functii de subofiteri;f)sergenti in rezerva care, in ultimele 6 luni ale serviciului militar in termen, au indeplinit cu rezultate bune si foarte bune functii prevazute a fi incadrate cu ofiteri sau subofiteri;g)gradati care, in timp de razboi, indeplinesc cel putin 3 luni, cu rezultate bune si foarte bune, functii prevazute a fi incadrate cu ofiteri sau subofiteri, in unitatile militare aflate in zona actiunilor militare;h)absolventi ai liceelor, scolilor profesionale ori ai unei scoli echivalente, in raport cu nevoile fortelor armate. Barbatii trebuie sa aiba serviciul militar indeplinit.Articolul 411 (1)Persoanele care urmeaza sa devina cadre militare in conditiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c), ale art. 38 lit. a) si ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea intr-o institutie militara de invatamant pentru formarea ofiterilor, maistrilor militari sau subofiterilor in activitate, incheie cu Ministerul Apararii Nationale contracte cu durata   de 8 ani de la numirea lor in prima functie   .(2)In conditiile prevazute la art. 36 alin. 1 lit. d) si e), art. 38 lit. b) si c), precum si la art. 40 alin. 1 lit. b) si c) persoanele in cauza, inainte de a urma cursul de formare ofiteri, maistri militari sau subofiteri in activitate, in conditiile Ghidului carierei militare, incheie cu Ministerul Apararii Nationale contracte cu durata de 4 ani.(3)Dupa expirare contractele pot fi reinnoite, in functie de optiunea partilor, pe perioade succesive cu durata de pana la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale.(4)Cadrele militare care au o vechime ca ofiter, maistru militar sau subofiter in activitate de cel putin 15 ani pot incheia cu Ministerul   Apararii Nationale contracte pana la implinirea limitei de varsta in grad   .(5)Cu 6 luni inainte de expirarea contractului partile sunt obligate sa se incunostinteze reciproc asupra intentiei de reinnoire a acestuia.(6)In situatia in care inainte de expirarea duratei stabilite cadrele militare reziliaza contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate sa anunte Ministerul Apararii Nationale cu cel putin 30 de zile inainte, iar in cazul primuluicontract cadrele militare sunt obligate si sa restituie cheltuielile de intretinere si de instruire pe timpul scolarizarii,

proportional cu perioada de contract ramasa neexecutata.(7)Aceeasi obligatie de restituire a cheltuielilor de intretinere si de instruire pe timpul scolarizarii revine cadrelor militare, daca sunt trecute in rezerva de catre Ministerul Apararii Nationale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)-l), art. 87 si 88, inainte de expirarea primului contract   .(8)In situatia in care Ministerul Apararii Nationale trece in rezerva   cadrele militare inainte de expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e1), din initiativa Ministerului Apararii Nationale, acestea beneficiaza de masuri de protectie sociala conform prevederilor legale.(9)Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor parti in situatia in care trecerea in rezerva a cadrelor militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) si g). In aceste cazuri partile nu au obligatii una fata de cealalta.(10)Prin exceptie de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviatie incheie cu Ministerul Apararii Nationale contracte cu durata de   12 ani de la numirea lor in prima functie   .(11)Normele de restituire a cheltuielilor de intretinere si de instruire pe timpul scolarizarii prevazute la alin. 6 si 7 vor fi aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale.Articolul 42 (1)Cadrele militare in retragere provin din:a)ofiteri in activitate sau in rezerva, precum si maistri militari si subofiteri in rezerva, care au depasit limita de varsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva prevazuta la art. 86 alin. 4;b)ofiteri, maistri militari si subofiteri in activitate sau in rezerva, clasati de catre comisiile de expertiza medico-militara "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenta".Articolul 43 (1)Trecerea cadrelor militare din activitate in rezerva sau direct in retragere, precum si chemarea din rezerva in activitate se fac dupa cum urmeaza:a)generalii si amiralii, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea ministrului apararii nationale;b)ceilalti ofiteri, prin ordin al ministrului apararii nationale;c)maistrii militari si subofiterii, prin ordin al comandantilor stabiliti de ministrul apararii nationale.(2)Nu pot fi chemate in activitate cadrele militare carora li s-au acordat grade in rezerva in baza art. 37 lit. e) si nu au absolvit o institutie civila de invatamant superior, precum si in baza art. 39 lit. c).(3)Subofiterii carora li s-a acordat grad in rezerva in baza art. 41 lit. e), f) si h) pot fi chemati in activitate, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, daca nu au implinit varsta de 45 de ani.Articolul 44 (1)Scoaterea din evidenta militara a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in rezerva si trecerea lor in retragere se fac dupa cum urmeaza:a)generalii si amiralii, prin ordin al sefului Statului Major General;b)ceilalti ofiteri, prin ordin al comandantilor stabiliti de seful Statului Major General;c)maistrii militari si subofiterii, prin ordin al comandantilor centrelor militare judetene, municipale sau de sector.

CAPITOLUL VII: Trecerea in rezerva sau direct in retragere a cadrelor militareArticolul 85 (1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pot fi trecuti in rezerva sau direct in

retragere, dupa caz, in urmatoarele situatii:a)la implinirea varstei standard de pensionare pentru limita de varsta;b)sunt clasati "inapt pentru serviciul militar" de catre comisiile de expertiza medico-militara;c)sunt clasati "apt limitat";d)au implinit limita de varsta in grad;e)cand, in urma reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, nu sunt posibilitati pentru a fi incadrati in alte functii sau unitati, precum si pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apararii Nationale;e1)la expirarea termenului prevazut in contractul incheiat in conditiile art. 411, daca una dintre parti nu este de acord cu reinnoirea acestuia;f)pentru a fi numiti intr-o functie publica, civila, cu mentiunea de a fi trecuti in rezerva;g)la cerere, pentru motive bine intemeiate;h)prin demisie;i)cand manifesta dezinteres in indeplinirea atributiilor si sarcinilor de serviciu sau in perfectionarea pregatirii lor militare si de specialitate;i1)cand nu promoveaza baremele de pregatire fizica, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului institutiei;j)cand comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale;k)cand, pentru o infractiune savarsita din culpa, li s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca pedeapsa inchisorii, cu suspendarea conditionata a executarii, ori a amenzii, precum si in cazurile cand au beneficiat de amnistie sau gratiereinainte de inceperea executarii pedepsei;l)cand incalca prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 si art. 29 lit. f).m)in cazul neavizarii in vederea acordarii autorizatiei de acces la informatii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori in cazul in care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar in conditiile legii;n)dupa punerea la dispozitie, potrivit legii, ca urmare a limitarii nivelului de acces la informatii clasificate, atunci cand nu se identifica o functie corespunzatoare gradului detinut cu o prevedere a nivelului de acces la informatii clasificate inscrisa in fisa postului, la nivelul acordat dupa limitare.(2)Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), i1), l), m) si n), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. i) si j), iar, in celelalte conditii, la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic.(3)Raportul comandantilor privind trecerea in rezerva a cadrelor militare in conditiile prevazute la alin. 1 lit. h) se inainteaza pe cale ierarhica, impreuna cu raportul de demisie, celor in a caror competenta intra, potrivit art. 43, trecerea in rezerva   . Pana la comunicarea ordinului de trecere in rezerva, cei in cauza sunt obligati sa-si indeplineasca atributiile functiilor in care sunt incadrati, precum si toate indatoririle ce le revin.(4)Pe timp de razboi, al mobilizarii, starii de asediu si starii de urgenta cadrele militare nu se trec in rezerva prin demisie.(5)Ofiterii in activitate care au implinit limita de varsta in grad   pentru clasa a III-a in rezerva, prevazuta la art. 86 alin. 4, precum si cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta" se trec direct in retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, in raport cu motivele care determina schimbarea situatiei militare.(6)Cadrele militare nu pot fi trecute in rezerva ca urmare a prezentarii demisiei pe timpul

executarii misiunilor prevazute la art. 2 din Legea   nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, cu modificarile ulterioare, precum si pe timpul executarii altor misiuni in strainatate.Articolul 86 (1)Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare pot fi mentinute in activitate sunt varstele standard de pensionare pentru limita de varsta prevazute de legislatia asigurarilor sociale si pensiilor care reglementeaza sistemulpublic de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.(2)Limitele de varsta in grad pana la care generalii si amiralii pot fi mentinuti in activitate sunt:a)pentru general de brigada cu o stea, respectiv general de flotila aeriana cu o stea, pentru cei din arma aviatie, si contraamiral de flotila cu o stea, pentru cei din arma marina - 56 de ani;b)pentru general-maior cu doua stele, respectiv contraamiral cu doua stele, pentru cei din arma marina - 57 de ani;c)pentru general-locotenent cu trei stele, respectiv viceamiral cu trei stele, pentru cei din arma marina - 58 de ani;d)pentru general cu patru stele, respectiv amiral cu patru stele, pentru cei din arma marina - 59 de ani.(21)In situatia in care limitele de varsta in grad prevazute la alin. 2 sunt mai mici decat varstele standard de pensionare pentru limita de varsta prevazute de legislatia asigurarilor sociale si pensiilor care reglementeaza sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, generalii si amiralii sunt mentinuti in activitate pana la varsta standard.(22)Prevederile alin. 2 se aplica exclusiv Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Afacerilor Interne.(3)In raport cu nevoile de incadrare, cadrele militare pot fi mentinute in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani, cu aprobarea anuala a conducatorului institutiei.(4)Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare in rezerva   pot fi mentinute in evidenta sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a si 63 de ani pentru clasa a III-a.Articolul 87 (1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate condamnati prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa inchisorii cu executarea acesteia, precum si cei condamnati pentru infractiuni savarsite cu intentie la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii ori cu amenda se trec in rezerva sau direct in retragere.(2)Cadrele militare in activitate condamnate prin hotarare   judecatoreasca ramasa definitiva la pedeapsa inchisorii cu executarea acesteia se trec in rezerva sau direct in retragere din oficiu   .(3)Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale condamnate pentru infractiuni savarsite cu intentie lapedeapsa amenzii penale sau cu inchisoare, cu suspendarea executarii ori gratiate inainte de inceperea executarii pedepsei, pot fi trecute in rezerva sau direct in retragere ori pot fi mentinute in activitate, pe baza propunerilor inaintate ierarhic comandantilor/sefilor care au stabilite competente in acest sens, prin ordin al ministrului apararii nationale.Articolul 88 (1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pentru care consiliile de judecata au stabilit ca au incalcat prevederile art. 28 si 30 alin. 2 se trec in rezerva sau direct in

retragere.Articolul 89 Hotararea privind mentinerea in activitate a cadrelor militare trimise in judecata pentru savarsirea de infractiuni se ia dupa solutionarea definitiva a cauzei.Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale se suspenda din functie pe perioada in care, fiind in stare de arest preventiv, sunt urmarite penal, trimise in judecata ori sunt judecate de catre instantele judecatoresti. Pe perioada suspendarii din functie, ofiterii, maistrii militari si subofiterii nu beneficiaza de niciun drept din partea Ministerului Apararii Nationale.Prin exceptie de la prevederile alin. 2, cadrele militare, pe perioada   suspendarii din functie, pot beneficia de dreptul prevazut la art. 9 lit. e) si de dreptul de folosinta a locuintei de serviciu   .Cadrele militare in activitate din Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza se pun la dispozitie cand sunt trimise in judecata sau sunt judecate de catre instantele judecatoresti in stare de libertate pentru fapte in legatura cu exercitarea atributiilor functiilor in care sunt incadrate.In Ministerul Apararii Nationale, cadrele militare in activitate se pun la dispozitie cand sunt trimise in judecata sau sunt judecate de catre instantele judecatoresti in stare de libertate pentru fapte in legatura cu exercitarea atributiilor functiilor in care sunt incadrate, numai la propunerea consiliilor de judecata si a comandantilor de unitati.Cadrele militare puse la dispozitie in conditiile prevazute la alin. 4 si 5 indeplinesc atributiile stabilite, in scris, de comandantii unitatilor din care fac parte si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului pe care il au, la minimum, precum si de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare in activitate conform dispozitiilor legale.In cazul in care s-a dispus achitarea, precum si in cazul scoaterii de sub urmarire penala, al incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, cadrele militare care au fost suspendate din functie in conditiile alin. 2 si care s-au aflat la dispozitiein conditiile alin. 4 si 5 sunt repuse in drepturile avute la data suspendarii din functie   sau la data punerii la dispozitie, dupa caz, inclusiv in functia detinuta anterior sau in una echivalenta, si vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat in perioada cat s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispozitie, potrivit normelor legale in vigoare la data   reincadrarii infunctie   .Cadrele militare condamnate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executarea acesteia care anterior au fost suspendate din functii se trec in rezerva incepand cu data suspendarii.Cadrelor militare care au comis fapte pentru care s-a inceput urmarirea   penala sau pentru care au fost trimise in judecata li se pot aplica sanctiuni disciplinare numai dupa solutionarea cauzei de catre parchet ori de catre instanta dejudecata   . In acest timp procedura disciplinara se suspenda.Articolul 90 (1)Cadrele militare in activitate, care nu indeplinesc conditiile de pensionare, nu pot fi trecute in rezerva pe timpul cat se afla in incapacitate temporara de munca, fiind internate in spitale ori sanatorii, se gasesc in concedii medicale sau inconcediu pentru cresterea copilului, iar cadrele militare femei, nici in perioada   graviditatii, a concediului de risc maternal si a celui de maternitate, acordate potrivit art. 15.(2)Dispozitiile alin. 1 nu se aplica celor care urmeaza sa fie trecuti in rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k) si l), art. 87 si 88.Articolul 91 (1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii care au angajament cu Ministerul Apararii

Nationale sa indeplineasca serviciul in armata o anumita perioada de timp, in situatia ca nu respecta angajamentul si sunt trecuti in rezerva prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 85 alin. 1 lit. g)-l), art. 87 si 88, sunt obligati sa restituie cheltuielile de intretinere pe timpul scolarizarii, in conditiile stabilite prin lege   .

4. Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariatArt. 1.Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.Art. 2.(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă.(2) Ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen va fi în luna octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006.Art. 3.Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.Art. 4.După data prevăzută la art. 2 alin. (1), cetăţenii români, bărbaţi, la împlinirea vârstei de 18 ani, se vor prezenta la centrele militare numai pentru luarea în evidenţă militară, selecţionare, stabilirea aptitudinilor şi a opţiunilor privind modul de îndeplinire a îndatoririlor militare, în situaţiile prevăzute la art. 3.Art. 5.Organizarea şi funcţionarea recrutării şi selecţiei cetăţenilor pentru efectuarea serviciului militar pe bază de voluntariat vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului, până la data de 31 decembrie 2006.Art. 6.În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare şi cel al legii privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, în noile condiţii.Art. 7.Dispoziţiile Legii nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale actelor normative emise pentru executarea acesteia se aplică în continuare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

Legea 223/2010 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat. Lege nr. 223/2010

Art. IArticolul 4 din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.155 din 20 decembrie 2005, se modifica si

va avea urmatorul cuprins: "Art. 4(1) Dupa data prevazuta la art. 2 alin. (1), cetatenii romani, barbati, au obligatia ca, in termen de 6 luni de la data implinirii varstei de 18 ani, sa se prezinte la centrele militare numai pentru luarea in evidenta militara, consemnarea optiunilor privind modalitatea de indeplinire a indatoririlor militare, in situatiile prevazute la art. 3 si inmanarea Adeverintei de recrutare. (2) Neprezentarea cetatenilor prevazuti la alin. (1) la centrele militare in termen de 6 luni de la data implinirii varstei de 18 ani constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 300 lei. (3) Constatarea contraventiei prevazute la alin. (2) si aplicarea sanctiunii se fac de catre comandantul centrului militar si de catre ofiterii special desemnati de catre acesta, excLusiv pe raza teritoriala de competenta a centrului militar. (4) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (2), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate In procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. (5) Contraventiei prevazute la alin. (2) ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare." 

Art. II(1) Cetatenii romani, barbati, care au implinit varsta de 18 ani dupa data de 1 ianuarie 2007 si nu s-au prezentat la centrele militare au obligatia ca, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sa se prezinte la acestea numai pentru luarea in evidenta militara, consemnarea OpTiunilor privind modalitatea de indeplinire a indatoririlor militare in situatiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 395/2005 si inmanarea adeverintei de recrutare. (2) Neprezentarea cetatenilor prevazuti la alin. (1) la centrele militare in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit prevederilor art. 4 alin. (2)—(5) din Legea nr. 395/2005. 

5. LEGE nr. 346 din 21 iulie 2006 (*actualizată*)privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale**)(actualizată până la data de 24 aprilie 2015*)CAPITOLUL V Structura de forte a armatei Art. 22. - Structura de forte a armatei cuprinde urmatoarele categorii de forte: fortele terestre, fortele aeriene si fortele navale, precum si alte forte. Art. 23. - Fortele terestre sunt formate din: Statul Major al Fortelor Terestre, comandamente operationale de nivel operativ si tactic, structuri luptatoare, structuri de sprijin de lupta, structuri logistice, structuri pentru operatii speciale, unitati de instructie, institutii militare de învatamânt si alte structuri stabilite potrivit legii. Art. 24. - Fortele aeriene se compun din: Statul Major al Fortelor Aeriene, comandamente operationale, structuri luptatoare, structuri de sprijin de lupta, structuri logistice, structuri pentru operatii speciale, unitati de instructie, institutii militare de învatamânt si alte structuri stabilite potrivit legii. Art. 25. - Fortele navale se compun din: Statul Major al Fortelor Navale, comandamente operationale/de flota, structuri luptatoare, structuri de sprijin de lupta, structuri logistice,

structuri pentru operatii speciale, unitati de instructie, institutii militare de învatamânt si alte structuri stabilite potrivit legii. Art. 26. - Atributiile si competentele fortelor armatei se stabilesc prin ordine ale ministrului apararii sau ale sefului Statului Major General, atunci când acesta este împuternicit de ministru. Art. 27. - (1) Potrivit destinatiei si nivelului de operationalizare, fortele armatei sunt organizate în forte dislocabile si forte de generare si regenerare. (2) Fortele dislocabile sunt destinate îndeplinirii întregii game de misiuni, conform angajamentelor internationale în domeniul securitatii si apararii la care România este parte, si cuprind forte luptatoare, de sprijin, de suport logistic si pentru operatii speciale, structurate modular, cu disponibilitati actionale si de transport în orice teatru de actiuni militare, capabile sa se autosustina si sa îsi asigure protectia, compatibile cu armatele statelor aliate. (3) Fortele de generare si regenerare sunt destinate sprijinului fortelor dislocabile si îndeplinirii unor misiuni pe teritoriul statului national si în proximitatea acestuia si cuprind structuri luptatoare, de sprijin de lupta si suport logistic, precum si structuri de învatamânt militar si instructie din toate categoriile de forte ale armatei. Art. 28. - Fortele dislocabile sunt formate din comandamente, mari unitati si unitati cu un nivel de încadrare de cel putin 90% la personal si 100% la tehnica de lupta, fata de necesarul de razboi. Art. 29. - Fortele de generare si regenerare sunt formate din comandamente, mari unitati si unitati din toate categoriile de forte ale armatei, cu un nivel de încadrare cu personal, în timp de pace, între 40% si 70%, iar la tehnica de lupta de cel putin 80%, fata de necesarul de razboi.

CAPITOLUL VII Personalul Ministerului AparariiArt. 36. - (1) Personalul Ministerului Apararii este format din personal militar si personal civil. (2) Nomenclatorul functiilor de general din Armata României se aproba de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. (3) Transformarea unei functii de general într-o functie civila se aproba de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la propunerea ministrului apararii.Art. 38. - (1) În necesarul de efective ale Ministerului Apararii nu se includ: a) cadrele militare care îsi desfasoara activitatea în alte structuri ale administratiei publice centrale de specialitate, alte structuri centrale si unitati bugetare, precum si în cele subordonate acestora. Finantarea lor se asigura în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) personalul militar si civil din structurile finantate de la alte capitole bugetare decât "Aparare nationala" din bugetul Ministerului Apararii, precum si cel din structurile care se finanteaza integral din venituri proprii; c) militarii în termen si cu termen redus, soldatii si gradatii voluntari, aflati în perioada instructiei de baza, elevii si studentii institutiilor militare de învatamânt, cadrele militare aflate la cursurile de baza. Finantarea lor se face din bugetul Ministerului Apararii; d) personalul Oficiului National pentru Cultul Eroilor. (2) Evidenta efectivelor prevazute la alin. (1) se tine separat.

6. LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 (*actualizată*)privind pregătirea populaţiei pentru apărareCAP. I

Dispoziţii generale

ART. 1 Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România. ART. 2 (1) Pregătirea cetăţenilor români pentru apărare reprezintă totalitatea măsurilor şi acţiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forţelor armate şi celorlalte forţe puse la dispoziţie de instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit legii, denumite în continuare instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, şi cuprinde recrutarea, selecţia, pregătirea şi încadrarea acestora în unităţile instituţiilor respective.------------ Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

(2) Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării se realizează prin: a) îndeplinirea serviciului militar; b) participarea la alte forme de pregătire organizate de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională.

CAP. II Îndeplinirea serviciului militar

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune

ART. 3 (1) Serviciul militar se îndeplineşte de către cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege. (2) Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme: a) activ; b) abrogată;------------ Litera b) a alin. (2) al art. 3 a fost abrogată de pct. 2 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

c) în rezervă. (3) Serviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de: a) militar profesionist; b) militar în termen; c) elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare; d) soldat sau gradat voluntar. (4) Serviciul militar în rezervă se îndeplineşte în calitate de: a) rezervist voluntar; b) rezervist.

(5) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.------------ Alin. (5) al art. 3 a fost modificat de pct. 3 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

(5^1) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.------------ Alin. (5^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

(6) Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum şi stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptaţi de la prevederile prezentului alineat elevii liceelor şi colegiilor militare.------------ Alin. (6) al art. 3 a fost modificat de pct. 5 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 4 (1) Cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. (2) Reglementarea îndeplinirii serviciului alternativ se adoptă prin lege.------------ Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 6 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 5 (1) Pe timpul îndeplinirii serviciului militar cetăţenilor le este interzis să desfăşoare activităţi politice în unităţile militare. (2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor privind sistemul electoral şi partidele politice. ART. 6 Nu îndeplinesc serviciul militar şi sunt scoşi din categoria cetăţenilor încorporabili: a) cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical;------------ Litera a) a art. 6 a fost modificată de pct. 7 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

b) personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani; c) persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum şi cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală.------------ Litera c) a art. 6 a fost modificată de pct. 7 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 6^1 Baremul medical pentru determinarea aptitudinii cetăţenilor de a îndeplini serviciul militar se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.------------ Art. 6^1 a fost introdus de pct. 8 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 7 (1) Cetăţenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situaţiile prevăzute la art. 3. (2) Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.------------ Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 9 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 8 (1) Cetăţenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română, îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel puţin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în ţară. (2) Cetăţenii care au cetăţenie dublă/multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare şi a stării de război conform acordurilor încheiate între România şi ţara/ţările a cărei/căror cetăţenie o mai deţine persoana respectivă.------------ Alin. (2) al art. 8 a fost introdus de pct. 10 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

(3) În situaţia în care nu există acorduri încheiate între România şi ţara/ţările a cărei/căror cetăţenie o mai deţin persoanele prevăzute la alin. (2), acestea îndeplinesc serviciul militar în condiţiile prevăzute la alin. (1).------------

Alin. (3) al art. 8 a fost introdus de pct. 10 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 9 (1) Cetăţenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ: "Eu, ..., jur credinţă patriei mele, România. Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase. (3) Elevii din liceele şi colegiile militare nu depun jurământul.SECŢIUNEA a 3-a Serviciul militar în rezervă

ART. 14 Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă sunt luaţi în evidenţă ca rezervişti. ART. 15 (1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din: a) rezerva operaţională; b) rezerva generală. (2) Rezerva operaţională cuprinde: a) rezerviştii voluntari încadraţi în funcţii din statele de organizare ale unităţilor; b) rezerviştii cuprinşi în planurile de mobilizare ale unităţilor. (3) Rezerva generală cuprinde cetăţenii cu obligaţii militare care nu fac parte din rezerva operaţională.------------ Art. 15 a fost modificat de pct. 12 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 16 (1) Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru: a) instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace şi/sau pe timpul stării de urgenţă; b) completarea forţelor destinate apărării la instituirea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), rezerviştii voluntari sunt concentraţi în baza ordinului ministrului/conducătorului instituţiei în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul. (3) Rezerviştii, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, pot participa pe o perioadă determinată la instruire sau misiuni, pe baza acordului acestora, ocupând funcţii în structurile militare. Pe această perioadă, rezerviştii au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru categoria de personal corespunzătoare funcţiei temporar ocupate.------------

Alin. (3) al art. 16 a fost introdus de pct. 13 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 17 Rezerviştii pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni şi completarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale ori mobilizaţi la locul de muncă, potrivit legii.------------ Art. 17 a fost modificat de pct. 14 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 18 (1) Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înţelege: a) chemarea rezerviştilor voluntari pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni; b) chemarea rezerviştilor din rezerva de mobilizare pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni şi completarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale pe timpul stării de asediu. (2) La declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviştii din rezerva operaţională şi cetăţenii prevăzuţi la art. 3 alin. (5) încorporaţi se consideră mobilizaţi, iar serviciul militar se prelungeşte până la data demobilizării. (3) Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării şi se termină la data deconcentrării, iar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării şi se termină la data demobilizării.------------ Art. 18 a fost modificat de pct. 15 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 19 (1) În situaţiile prevăzute la art. 18 alin. (3), rezerviştii voluntari se prezintă la unităţile la care sunt încadraţi, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare.------------ Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 16 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

(2) Ordinele de chemare se întocmesc şi se înmânează de către unităţile militare în care sunt încadraţi rezerviştii voluntari. ART. 20 (1) Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare zonale, centre militare judeţene şi centre militare ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (2) Chemarea cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare. (3) Anunţarea cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor, precum şi înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. ART. 21

Pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care îşi desfăşoară activitatea în instituţii publice şi operatori economici cu atribuţii în domeniul apărării îşi continuă activitatea la locul de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.CAP. III Evidenţa militară

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

ART. 40 (1) Totalitatea cetăţenilor români născuţi în acelaşi an formează un contingent, care este indicat de anul naşterii. (2) Evidenţa militară a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate pentru cunoaşterea şi actualizarea datelor referitoare la identitatea, pregătirea profesională, militară şi de specialitate, ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi situaţia medico-militară a acestora. (3) Cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care îşi schimbă domiciliul au obligaţia să se prezinte, în termen de o lună, pentru luarea în evidenţă, la centrele militare pe raza cărora şi-au stabilit noul domiciliu.-------------- Alin. (3) al art. 40 a fost introdus de pct. 24 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 41 (1) Soldaţii şi gradaţii în rezervă se ţin în evidenţă până la împlinirea vârstei de 55 de ani, astfel: a) clasa I: până la 45 de ani inclusiv; b) clasa a II-a: de la 46 de ani până la 50 de ani inclusiv; c) clasa a III-a: de la 51 de ani până la 55 de ani inclusiv.-------------- Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de pct. 25 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

(2) Cadrele militare în rezervă se ţin în evidenţă, pe clase de evidenţă, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege. (3) Cetăţenii români, bărbaţi, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 6 lit. a) se scot din evidenţă la data constatării situaţiilor respective, cei menţionaţi la art. 6 lit. b) se scot din evidenţă la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar cei menţionaţi la art. 6 lit. c), la data pronunţării sentinţei definitive. ART. 42 Cetăţenii încorporabili, scoşi din evidenţă în condiţiile art. 41 alin. (3), nu mai fac obiectul prevederilor art. 3 alin. (5).

SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile privind evidenţa militară

ART. 43 (1) Elaborarea cadrului normativ, precum şi conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de evidenţă militară a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, pe întregul teritoriu al României, se execută de Statul Major General. (2) Organele specializate în ţinerea evidenţei militare sunt centrele militare. (3) Evidenţa militară a recruţilor se ţine după domiciliul sau reşedinţa acestora, iar a militarilor rezervişti, numai după domiciliu. (4) Structurile militare din compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării ţin evidenţa militară pentru rezerviştii voluntari proprii. (5) Structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor au atribuţii pe linie de evidenţă militară, conform prezentei legi. (6) Obligaţii privind evidenţa militară mai au şi următoarele structuri: a) instanţele judecătoreşti şi parchetele organizate pe lângă acestea, precum şi penitenciarele; b) angajatorii; c) direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.-------------- Litera d) a alin. (6) al art. 43 a fost introdusă de pct. 26 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 44 Pentru ţinerea evidenţei militare şi organizarea activităţii de anunţare şi trimitere a resurselor umane şi materiale în vederea completării unităţilor militare, centrele militare desfăşoară următoarele activităţi: a) colaborează cu unităţile prevăzute la art. 43 alin. (4) pe linia evidenţei militare a rezerviştilor voluntari, în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării; b) coordonează, îndrumă şi verifică activitatea desfăşurată de structurile prevăzute la art. 43 alin. (5) pe linia evidenţei, anunţării şi trimiterii resurselor la unităţi, în baza ordinului comun al ministrului apărării şi al ministrului administraţiei şi internelor; c) coordonează şi verifică activitatea privind evidenţa militară la structurile prevăzute la art. 43 alin. (6), în baza hotărârii Guvernului. ART. 45 (1) Structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor au următoarele obligaţii privind evidenţa militară: a) să înmâneze cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor ordinele de chemare şi să-i trimită la data, ora şi locul prevăzute de acestea; b) să comunice centrelor militare, semestrial, situaţia cetăţenilor români, încorporabili şi rezervişti, cu domiciliul în străinătate; c) să urmărească, în baza măsurilor ordonate de organele de urmărire penală, şi să conducă la locul indicat de acestea cetăţenii încorporabili şi rezerviştii neprezentaţi la încorporare sau mobilizare, mobilizaţi la locul de muncă, absenţi nejustificat, precum şi militarii dezertori; d) să întocmească anual tabele nominale cu datele de evidenţă ale cetăţenilor români, bărbaţi, care urmează să împlinească 18 ani în anul următor şi să le trimită centrului militar până la data de 1 noiembrie;--------------

Litera d) a alin. (1) al art. 45 a fost modificată de pct. 27 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

e) să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile, cazurile de deces ale cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor; f) să comunice lunar centrelor militare cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care şi-au schimbat domiciliul pe raza de competenţă, pe suport de memorare. (2) Structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor situate în localităţile în care nu funcţionează centre militare au, în plus faţă de cele specificate la alin. (1), următoarele obligaţii pe linia evidenţei militare: a) să ţină evidenţa nominală a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor; b) să actualizeze în documentele de evidenţă militară ale cetăţenilor încorporabili şi ale rezerviştilor datele privind luarea ori scoaterea din evidenţă, schimbarea domiciliului sau reşedinţei şi să le comunice lunar centrelor militare. ART. 46 Angajatorii au următoarele obligaţii privind evidenţa militară a salariaţilor proprii sau, după caz, a celor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă: a) să ţină evidenţa cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor prevăzuţi la art. 15 şi să comunice lunar centrelor militare încadrările, transferurile, încetarea relaţiilor de muncă, precum şi orice alte schimbări în datele de evidenţă militară ale acestora;-------------- Litera a) a art. 46 a fost modificată de pct. 28 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

b) la angajare, să solicite cetăţenilor documentele personale de evidenţă militară; c) să acorde salariaţilor sprijinul necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la serviciul militar; d) să suspende, în condiţiile legii, raporturile de muncă sau raporturile de serviciu care presupun absenţa de la locul de muncă, după caz, ale salariaţilor care participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5) şi (5^1). Angajatorii sunt obligaţi să păstreze locul de muncă pe toată durata cât salariaţii îşi îndeplinesc îndatoririle militare.-------------- Litera d) a art. 46 a fost modificată de pct. 28 al <LLNK 12012 128 10 202 0 45>art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 47 Direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc şi transmit centrelor militare anual, până la data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care au fost înregistraţi cu afecţiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar. ART. 48 (1) Serviciile publice de asistenţă socială ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură transmiterea la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetăţenii, persoane cu handicap, având vârsta cuprinsă

între 18 şi 35 de ani, din evidenţă, cu rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală. (2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură centralizat, prin inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, transmiterea de către şcolile speciale, şcolile profesionale speciale şi centrele de reeducare la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani care au urmat cursurile acestora, însoţite de rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.-------------- Art. 48 a fost modificat de pct. 29 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 49 (1) Instanţele judecătoreşti care au dispus luarea măsurii arestării preventive ori au pronunţat pedeapsa închisorii împotriva cetăţeanului încorporabil sau a rezervistului sunt obligate să comunice centrelor militare copie de pe încheierea de şedinţă ori de pe hotărârea judecătorească definitivă, în termen de 10 zile de la data dispunerii măsurii sau de la data rămânerii definitive a hotărârii, după caz. (2) În cazul revocării măsurii arestării preventive ori a desfiinţării, prin exercitarea unei căi de atac, a hotărării judecătoreşti prevăzute la alin. (1), instanţele judecătoreşti competente sunt obligate să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile de la pronunţare, copie de pe încheierea de şedinţă prin care s-a dispus revocarea măsurii ori a deciziei prin care s-a desfiinţat hotărârea judecătorească de condamnare la pedeapsa închisorii, după caz. ART. 50 Evidenţa militară a cetăţenilor români care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile se ţine de centrele militare pe raza cărora domiciliază. ART. 51 Centrele militare pot chema recruţii şi militarii rezervişti pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară o dată pe an. Art. 52 (1) Documentul de evidenţă militară aflat asupra cetăţenilor încorporabili sau recruţilor este adeverinţa de recrutare, pentru rezervişti este livretul militar, iar pentru persoanele fără obligaţii militare, certificatul militar. (2) Rezerviştii voluntari predau livretul militar şi ordinul de chemare la unitatea cu care au încheiat contract şi primesc legitimaţie militară, eliberată potrivit reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. (3) Pierderea livretului militar se comunică în scris centrului militar pe raza căruia domiciliază, în termen de 5 zile, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 10 zile de la constatare.-------------- Art. 52 a fost modificat de pct. 30 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.

ART. 53

(1) Evidenţa livretelor militare se ţine de către centrele militare, iar a ordinelor de chemare, de centrele militare sau, după caz, de celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării. (2) Normele privind eliberarea, evidenţa şi controlul mânuirii livretelor militare şi a documentelor de evidenţă militară cu regim special se stabilesc prin ordin al şefului Statului Major General.

7. LEGE nr. 355 din 20 noiembrie 2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 Starea de mobilizare reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, planificate şi pregătite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor desfăşurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau iminenţa unei ameninţări grave care poate afecta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. Art. 2 Starea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă. Art. 3 (1)Mobilizarea poate fi parţială sau totală. (2)Mobilizarea parţială constă în aplicarea succesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate apărării. Economia poate fi mobilizată în totalitate, în unităţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat această stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare. (3)Mobilizarea totală constă în aplicarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului. Art. 4 Pe timpul stării de mobilizare parţială sau totală ori al stării de război se pot dispune, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicată, măsuri pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentaleCAPITOLUL II: Declararea stării de mobilizare parţială sau totală şi a stării de război, precum şi încetarea acestora Art. 5 Mobilizarea parţială sau totală şi starea de război se declară potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată. Art. 6 Parlamentul declară, prin hotărâre, în şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizării parţiale sau totale ori a demobilizării. Art. 7 Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, prin decret, contrasemnat de primul-ministru, mobilizarea sau demobilizarea, după caz, a forţelor destinate apărării. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. Art. 8 (1)Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război sau decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se publică imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, după caz: a)motivele care au impus declararea mobilizării sau a stării de război;

b)tipul mobilizării; c)unitatea sau unităţile administrativ-teritoriale în care se declară mobilizarea, elementele forţelor destinate apărării, precum şi, la nivel naţional, operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare; d)măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, precum şi nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice care se mobilizează şi urmează a fi puse în aplicare; e)drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, conform prevederilor constituţionale, pe timpul mobilizării sau al stării de război; f)autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor hotărârii Parlamentului sau ale decretului Preşedintelui României şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de la alte autorităţi; g)alte prevederi, dacă se consideră necesare. (2)Hotărârea Parlamentului sau decretul Preşedintelui României, prevăzute la alin. (1), se transmite imediat Guvernului şi celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, care răspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia/acestuia. Art. 9 Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretul Preşedintelui României privind declararea stării demobilizare se transmit, pentru informarea populaţiei, imediat şi în mod corect, prin toate mijloacele de comunicare în masă. Art. 10 Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod corespunzător şi hotărârii Parlamentului privind încetarea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretului Preşedintelui României privind declararea încetării stării de mobilizare.

CAPITOLUL IV: Asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale şi financiare pe timpul stării de mobilizare şi al stării de războiArt. 23 (1)Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se utilizează resurse umane, materiale şi financiare. (2)Resursele umane provin din rândul cadrelor militare în activitate, al poliţiştilor, al soldaţilor şi al gradaţilor voluntari, al studenţilor şi al elevilor din instituţiile militare de învăţământ care au absolvit anul I, mai puţin cei din colegiile militare liceale, din rândul rezerviştilor, al personalului civil din cadrul autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război, precum şi din rândul cetăţenilor români care au obligaţii militare sau care pot fi chemaţi să execute prestări de servicii în interes public, potrivit legii. (3)Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se constituie şi se instruieşte, pe timp de pace, rezerva de mobilizare, care cuprinde rezerva operaţională şi rezerva generală, aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviştii cuprinşi în rezerva de mobilizare participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. (4)Resursele materiale necesare mobilizării forţelor destinate apărării se compun din: a)rezervele proprii; b)capacităţile pentru apărare, potrivit legii; c)rezervele de mobilizare, potrivit legii; d)producţia curentă a operatorilor economici; e)importuri; f)alte resurse prevăzute de lege. (5)Rezervele proprii, prevăzute la alin. (4) lit. a), se constituie de către fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit actelor normative specifice, statelor de organizare şi normelor de înzestrare la război, şi cuprind tehnică

militară şi materiale, în majoritate, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigură din producţia internă sau din import. (6)Constituirea rezervelor proprii de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale se realizează pe baza programelor multianuale şi a resurselor financiare alocate în acest sens prin bugetele anuale. Art. 24 Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război se execută completarea forţelor destinate apărării potrivit statelor de organizare pentru război, instruirea acestora, precum şi utilizarea resurselor materiale în vederea înzestrării conform normelor pentru război, până la realizarea nivelului de operaţionalizare necesar îndeplinirii misiunilor specifice primite. Art. 25 Resursele materiale şi serviciile necesare susţinerii efortului de apărare se asigură de instituţiile publice şi operatorii economici, pe baza comenzilor de stat, emise de instituţiile care administrează fonduri cuprinse în bugetul de stat pentru război, în condiţiile legii, după punerea în aplicare a Planului de mobilizare â economiei naţionale pentru apărare. Achiziţiile se pot face printr-un regim derogatoriu de la dispoziţiile legale în vigoare, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Art. 26 (1)Chemarea rezerviştilor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la mobilizare sau la război se face pe baza ordinelor de chemare, întocmite potrivit modelului stabilit prin hotărâre a Guvernului, cu decontarea cheltuielilor de transport. Decontarea cheltuielilor de transport se realizează pe baza cupoanelor din ordinul de chemare, de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al conducătorilor acestora. (2)Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, persoanele cu obligaţii militare din rezerva generală pot fi chemate pentru completarea forţelor destinate apărării sau pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii, cu excepţia celor mobilizate la locul de muncă. (3)Persoanele fără obligaţii militare pot fi chemate numai pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii. (4)Personalul operatorilor economici militarizaţi se supune regimului de control şi disciplină militară. (5)Personalul societăţilor specializate de pază care execută paza şi protecţia la obiectivele clasificate de importantă deosebită la mobilizare şi război se mobilizează la locul de muncă şi se integrează, din punct de vedere operativ, în sistemul de pază al Jandarmeriei Române.

8. Codul muncii actualizat 2015 (Legea 53/2003), republicat şi renumerotat în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, în temeiul art. V din Legea 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003.

TITLUL I Dispoziţii generale CAPITOLUL I Domeniul de aplicare ART. 1 (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. ART. 2 Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică: a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România;

b) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă şi care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excepţia cazului în care legislaţia statului pe al cărui teritoriu se execută contractul individual de muncă este mai favorabilă; c) cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român pe teritoriul României; d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat şi se încadrează cu contract individual de muncă pe teritoriul României, în condiţiile legii; e) ucenicilor care prestează muncă în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă; f) angajatorilor, persoane fizice şi juridice; g) organizaţiilor sindicale şi patronale.

CAPITOLUL II Principii fundamentale ART. 3 (1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. (2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze. (3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea. (4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) - (3) este nul de drept. ART. 4 (1) Munca forţată este interzisă. (2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber. (3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice: a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu**); b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege; c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii; d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia. ------------ **) A se vedea Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 20 decembrie 2005, cu modificările ulterioare. ART. 5 (1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă. (3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii. (4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

ART. 6 (1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare. (2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale. (3) Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare. ART. 7 Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale. ART. 8 (1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe. (2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă. ART. 9 Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte.

TITLUL II Contractul individual de muncă CAPITOLUL I Încheierea contractului individual de muncă ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. ART. 11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. ART. 12 (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. (2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege. ART. 13 (1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. (2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională. (3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă. (4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă. (5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. ART. 14 (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă. (2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice. (3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

ART. 15 Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale. ART. 16 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. (4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

TITLUL III Timpul de muncă şi timpul de odihnă CAPITOLUL I Timpul de muncă SECŢIUNEA 1 Durata timpului de muncă ART. 111 Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare. ART. 112 (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. (2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână. ART. 113 (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. ART. 114 (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. (3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni. (4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni. (5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) - (4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă. (6) Prevederile alin. (1) - (4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. ART. 115 (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili

prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. ART. 116 (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. (2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. ART. 117 Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului.

CAPITOLUL III Concediile SECŢIUNEA 1 Concediul de odihnă anual şi alte concedii ale salariaţilor ART. 144 (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. ART. 145 (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. ART. 146 (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil. (3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul. (4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. ART. 147 (1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare. (2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare. ART. 148 (1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor. (2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni. (4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia. (5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. ART. 149 Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. ART. 150 (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. ART. 151 (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă. ART. 152 (1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. (2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. ART. 153 (1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată. (2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

9. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 1 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*)privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenta(actualizată până la data de 15 noiembrie 2004*)Capitolul 1 Dispoziţii generaleArticolul 1Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.----------Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 2Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de

apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.----------Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 3Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.----------Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 3^1Starea de asediu şi starea de urgenţă pot fi instituite şi menţinute numai în măsura cerută de situaţiile care le determină şi cu respectarea obligaţiilor asumate de România potrivit dreptului internaţional.----------Art. 3^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 3^2Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă sunt interzise:a) limitarea dreptului la viaţă, cu excepţia cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;b) tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;c) condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional sau internaţional;d) restrângerea accesului liber la justiţie.----------Art. 3^2 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 4Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute la art. 3^2, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată.----------Art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 5Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenţă, pe o perioadă de cel mult 30 de zile.Articolul 6Abrogat.----------Art. 6 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 7(1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.(2) Autorităţile civile ale administraţiei publice continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor prevăzute la alin. (1) şi au obligaţia de a acorda sprijin acestora.----------Art. 7 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 8Abrogat.----------

Art. 8 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 9Conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite.----------Art. 9 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.

Capitolul 2Procedura instituirii şi încetării stării de asediu şi a stării de urgenţă----------Titlul capitolului 2 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 10Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.Articolul 11Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta se aduce neîntârziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masa, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intra imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenta.Articolul 12În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenta, Preşedintele României solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.Articolul 13În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.----------Art. 13 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 14Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta trebuie să prevadă următoarele:a) motivele care au impus instituirea stării;b) zona în care se instituie;c) perioada pentru care se instituie;c^1) măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate;----------Litera c^1) a art. 14 a fost introdusă de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competentele acestora;f) alte prevederi, dacă se considera necesare.Articolul 15În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5.----------Art. 15 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.Articolul 16(1) Încetarea stării de asediu sau de urgenta are loc la data stabilită în decretul de instituire sau în decretul de prelungire.

(2) În cazul înlăturării situaţiilor de pericol, înainte de expirarea termenului stabilit, încetarea aplicării măsurii excepţionale se dispune prin decret, cu încuviinţarea prealabilă a Parlamentului.----------Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.

10. Hotărârea nr. 1194/1996 referitoare la atribuţiile agenţilor economici, instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei publice privind recrutarea, încorporarea şi evidenţa militarăCAPITOLUL IIIEvidenţa militarăArt. 12.(1) Angajatorii ţin evidenţa salariaţilor proprii cu obligaţii militare în "Fişele de evidenţă", conform modelului prezentat în anexa nr. 3.(2) Fişele pentru recruţi şi rezervişti sunt clasate în cartoteci, separat pentru fiecare centru militar în evidenţa căruia se află aceştia, în următoarele condiţii:a) fişele pentru recruţi sunt clasate în ordine alfabetică;b) fişele pentru rezervişti sunt clasate pe corpuri - ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi - şi, în ordine alfabetică, în cadrul fiecărui corp.(3) Fişele de evidenţă pentru rezerviştii mobilizaţi la locul de muncă sunt păstrate separat, clasate potrivit tabelelor nominale aprobate de centrul militar.Art. 13.La angajatorii la care evidenţa militară intră în atribuţiile compartimentelor de personal, aceasta poate fi ţinută pe fişele de evidenţă a personalului. În acest caz, compartimentul de personal întocmeşte tabele nominale, separat pentru fiecare centru militar, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2) şi (3), menţionând numărul fişei de evidenţă a personalului, deschisă angajatului cu obligaţii militare.Art. 14.Evidenţa militară a personalului instituţiilor de învăţământ din municipii şi oraşe se ţine de către acestea, iar a celui din comune, de către şeful unităţii de poliţie locală.Art. 15.Angajatorii, la cererea centrelor militare competente teritorial, asigură completarea de către salariaţi a Formularului de evidenţă, prezentat în anexa nr. 4, în anii în care nu se efectuează viza livretelor militare. Formularele de evidenţă completate sunt confruntate cu fişele de evidenţă proprii, de către persoana desemnată cu ţinerea evidenţei militare, care certifică exactitatea datelor prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei angajatorului, după care sunt trimise centrelor militare pe raza cărora domiciliază rezerviştii.

11. HOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România

Standarde naţionale din 13 iunie 2002 de protecţie a informaţiilor clasificate în România CAPITOLUL I: DISPOZIŢII GENERALE Art. 1 Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România cuprind normele de aplicare a Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate referitoare la: a) clasificările informaţiilor secrete de stat şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărei clase;

b) obligaţiile şi răspunderile autorităţilor şi instituţiilor publice, ale agenţilor economici şi ale altor persoane juridice de drept public sau privat privind protecţia informaţiilor secrete de stat; c) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum şi procedura verificărilor de securitate; d) regulile generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat; e) regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenţă a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie; f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere şi executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat; g) regulile privitoare la accesul străinilor la informaţiile secrete de stat, h) protecţia informaţiilor clasificate care fac obiectul contractelor industriale secrete - securitatea industrială; i) protecţia surselor generatoare de informaţii - INFOSEC. Art. 2 (1) Prezentele standarde instituie sistemul naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, în concordanţă cu interesul naţional, cu criteriile şi recomandările NATO şi sunt obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care gestionează astfel de informaţii. (2) Echivalenţa informaţiilor naţionale clasificate, pe niveluri de secretizare, cu informaţiile NATO clasificate este: a) Strict secret de importanţă deosebită - NATO top secret b) Strict secret - NATO secret c) Secret - NATO confidenţial d) Secret de serviciu - NATO restricted Art. 3 Termenii folosiţi în prezentele standarde au următorul înţeles: - Autoritate Desemnată de Securitate - ADS - instituţie abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi 2 controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat. Sunt autorităţi desemnate de securitate, potrivit legii: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Proiecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; - autorizaţie de acces la informaţii clasificate - document eliberat cu avizul instituţiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deţinătoare de astfel de informaţii, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuţiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informaţii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesităţii de a cunoaşte; - autorizaţie de securitate industrială - document eliberat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat - ORNISS - unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să participe la procedura de negociere a unui contract clasificat; - autorizaţie specială - document eliberat de către ORNISS prin care se atestă verificarea şi acreditarea unei persoane de a desfăşura activităţi de fotografiere, filmare, cartografiere şi lucrări de arte plastice pe teritoriul României, în obiective, zone sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

- aviz de securitate industrială - document eliberat de către ADS prin care se atestă că obiectivul industrial contractant a implementat toate măsurile de securitate necesare protecţiei informaţiilor clasificate vehiculate în derularea contractului încheiat; - certificat de securitate - document eliberat persoanei cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv funcţionarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea şi acreditarea de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate de un anumit nivel de secretizare; - certificat de securitate industrială - document eliberat de ORNISS unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să deruleze activităţi industriale şi/sau de cercetare ce presupun accesul la informaţii clasificate; - clasificarea informaţiilor - încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de secretizare, - contract clasificat - orice contract încheiat între părţi, în condiţiile legii, în cadrul căruia se cuprind şi se vehiculează informaţii clasificate; - contractant unitate industrială, comercială, de execuţie, de cercetare-proiectare sau prestatoare de servicii în cadrul unui contract clasificat; - contractor - parte dintr-un contract clasificat, care are calitatea de beneficiar al lucrărilor sau serviciilor executate de contractant; - controlul informaţiilor clasificate - orice activitate de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificate, - declasificare - suprimarea menţiunilor de clasificare şi scoaterea informaţiei clasificate de sub incidenţa reglementărilor proiective prevăzute de lege; - diseminarea informaţiilor clasificate - activitatea de difuzare a informaţiilor clasificate către unităţi sau persoane abilitate să aibă acces la astfel de informaţii; - document clasificat - orice suport material care conţine informaţii clasificate, în original sau copie, precum: a) hârtie - documente olografe, dactilografiate sau tipărite, schiţe, hărţi, planşe, fotografii, desene, indigo, listing; b) benzi magnetice, casete audio-video, microfilme; c) medii de stocare a sistemelor informatice - dischete, compact-discuri, hard-discuri, memorii PROM şi EPROM, riboane; d) dispozitive de procesare portabile - agende electronice, laptop-uri - la care hard-discul este folosit pentru stocarea informaţiilor; 3 - funcţionar de securitate - persoană care îndeplineşte atribuţiile de proiecţie a informaţiilor clasificate în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi altor persoane juridice de drept public sau privat; - gestionarea informaţiilor clasificate - orice activitate de elaborare, luare în evidenţă, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a informaţiilor clasificate; - incident de securitate - orice acţiune sau inacţiune contrară reglementărilor de securitate a cărei consecinţă a determinat sau este de natură să determine compromiterea informaţiilor clasificate; - indicator de interdicţie - text sau simbol care semnalează interzicerea accesului sau derulării unor activităţi în zone, obiective, sectoare sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate; - informaţie clasificată compromisă - informaţie clasificată care şi-a pierdut integritatea, a fost rătăcită, pierdută ori accesată, total sau parţial, de persoane neautorizate; - instituţie cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sau instituţie abilitată - Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de

Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit competenţelor stabilite prin lege; - marcare - activitatea de inscripţionare a nivelului de secretizare a informaţiei şi de semnalare a cerinţelor speciale de protecţie a acesteia, - material clasificat - document sau produs prelucrat ori în curs de prelucrare, care necesită a fi protejat împotriva cunoaşterii neautorizate; - necesitatea de a cunoaşte - principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informaţii sau să aibă acces la acestea; - negocieri - activităţile circumscrise adjudecării unui contract sau subcontract, de la notificarea intenţiei de organizare a licitaţiei, până la încheierea acesteia; - obiectiv industrial - unitate de cercetare sau cu activitate de producţie, care desfăşoară activităţi ştiinţifice, tehnologice sau economice ce au legătură cu siguranţa sau cu apărarea naţională, ori prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României; - obiectiv, sector sau loc de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat - incintă sau perimetru anume desemnat, în care sunt gestionate informaţii secrete de stat, -parte contractantă - oricare dintre părţile care convin să negocieze, să încheie sau să deruleze un contract clasificat; - protecţia surselor generatoare de informaţii - ansamblul măsurilor destinate protecţiei informaţiilor elaborate, stocate sau transmise prin sisteme ori reţele de prelucrare automată a datelor şi/sau de comunicaţii; - securitate industrială - sistemul de norme şi măsuri care reglementează protecţia informaţiilor clasificate în domeniul activităţilor contractuale; - sistem de protecţie a informaţiilor clasificate - ansamblul de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică, de protecţie a personalului şi a surselor generatoare de informaţii, destinate securităţii materialelor şi documentelor clasificate; - structură de securitate - compartiment specializat în protecţia informaţiilor clasificate, organizat în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al altor persoane juridice de drept public sau privat, 4 - subcontractant - parte care îşi asumă executarea unei părţi a contractului clasificat sub coordonarea contractantului; - trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare - schimbarea clasificării, respectiv a nivelului de secretizare a informaţiilor secrete de stat; - unitate deţinătoare de informaţii clasificate sau unitate - autoritate sau instituţie publică, agent economic cu capital integral sau parţial de stat ori o altă persoană juridică de drept public sau privat care, potrivit legii, are dreptul de a deţine informaţii clasificate; - verificare de securitate - totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile desemnate de securitate, conform competenţelor, pentru stabilirea onestităţii şi profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces la informaţii clasificate; - zonă de securitate - perimetru delimitat şi special amenajat unde sunt gestionate informaţii clasificate. CAPITOLUL II: CLASIFICAREA ŞI DECLASIFICAREA INFORMAŢIILOR. MĂSURI MINIME DE PROTECŢIE SPECIFICE CLASELOR ŞI NIVELURILOR DE SECRETIZARE SECŢIUNEA 1: Clasificarea informaţiilor

Art. 4 (1) Potrivit legii, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi de consecinţele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate. (2) Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege: a) strict secret de importanţă deosebită; b) strict secret; c) secret. (3) Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu. Art. 5 (1) Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete de stat au obligaţia să întocmească un ghid pe baza căruia se va realiza clasificarea corectă şi uniformă a acestora. (2) Ghidul prevăzut la alin. (1) se aprobă personal şi în scris de către împuterniciţii sau, după caz, funcţionarii superiori abilitaţi să atribuie nivelurile de secretizare, conform legii. Art. 6 Autorităţile şi instituţiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului. Art. 7 Listele cu informaţii secrete de serviciu se stabilesc de conducătorii unităţilor deţinătoare de astfel de informaţii. 5 Art. 8 În listele cu informaţii secrete de serviciu vor fi incluse informaţiile care se referă la activitatea unităţii şi care, fără a constitui, în înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât de persoanele cărora le sunt. necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul unităţii

SECŢIUNEA 2: Declasificarea şi trecerea informaţiilor clasificate la un nivel inferior de secretizare Art. 19 Informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului. Art. 20 (1) Informaţiile se declasifică dacă: a) termenul de clasificare a expirat; b) dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare; c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege. (2) Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilitaţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează activitatea şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit competenţelor materiale. (3) Emitenţii documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menţinerii în nivelurile de secretizare acordate anterior şi vor prezenta împuterniciţilor şi funcţionarilor superiori abilitaţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecinţă. 7 Art. 21 Ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumită dată sau la producerea unui anumit eveniment.Art. 23 (1) Informaţiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt compromise sau iremediabil pierdute vor fi declasificate.

(2) Declasificarea se face numai în baza cercetării prin care s-a stabilit compromiterea sau pierderea informaţiilor respective ori a suportului material al acestora, cu acordul scris al emitentului.

CAPITOLUL III: REGULI GENERALE PRIVIND EVIDENŢA, ÎNTOCMIREA, PĂSTRAREA, PROCESAREA, MULTIPLICAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTUL, TRANSMITEREA ŞI DISTRUGEREA INFORMAŢIILOR CLASIFICATEArt. 41 La redactarea documentelor ce conţin informaţii clasificate se vor respecta următoarele reguli: a) menţionarea, în antet, a unităţii emitente, a numărului şi datei înregistrării, a clasei sau nivelului de secretizare, a numărului de exemplare şi, după caz, a destinatarului; b) numerele de înregistrare se înscriu pe toate exemplarele documentului şi pe anexele acestora, fiind precedate de un zero (0) pentru documentele secrete, de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanţă deosebită şi de litera "S" pentru secrete de serviciu; c) la sfârşitul documentului se înscriu în clar, după caz, rangul, funcţia, numele şi prenumele conducătorului unităţii emitente, precum şi ale celui care îl întocmeşte, urmate de semnăturile acestora şi ştampila unităţii; d) înscrierea, pe fiecare pagină a documentului, a clasei sau nivelului de secretizare atribuit acestuia; e) pe fiecare pagină a documentelor ce conţin informaţii clasificate se înscriu numărul curent al paginii, urmat de numărul total al acestora. Art. 42 (1) în situaţia în care documentul de bază este însoţit de anexe, la sfârşitul textului se indică, pentru fiecare anexă, numărul de înregistrare, numărul de file al acesteia şi clasa sau nivelul de secretizare. (2) Anexele se clasifică în funcţie de conţinutul lor şi nu de cel al documentelor pe care le însoţesc. (3) Adresa de însoţire a documentului nu va cuprinde informaţii detaliate referitoare la conţinutul documentelor anexate. (4) Documentele anexate se semnează, dacă este cazul, de persoanele care au semnat documentul de bază. (5) Aplicarea, pe documentele anexate, a ştampilei unităţii emitente este obligatorie. Art. 43 (1) Când documentele ce conţin informaţii clasificate se semnează de o singură persoană, datele privind rangul, funcţia, numele şi prenumele acesteia se înscriu sub text, în centrul paginii. 11 (2) Când semnează două sau mai multe persoane, rangul, funcţia, numele şi prenumele conducătorului unităţii se înscriu în partea stângă, iar ale celorlalţi semnatari în partea dreaptă, în ordinea rangurilor şi funcţiilor. Art. 44 Când documentele care conţin informaţii clasificate se emit în comun de două sau mai multe unităţi, denumirile acestora se înscriu separat în antet, iar la sfârşit se semnează de către conducătorii unităţilor respective, de la stânga la dreapta, aplicându-se ştampilele corespunzătoare. Art. 45 Informaţiile clasificate vor fi marcate, inscripţionate şi gestionate numai de către persoane care au autorizaţie sau certificat de securitate corespunzător nivelului de clasificare a acestora. Art. 46 (1) Toate documentele, indiferent de formă, care conţin informaţii clasificate au înscrise, pe fiecare pagină, nivelul de secretizare. (2) Nivelul de secretizare se marchează prin ştampilare, dactilografiere, tipărire sau olograf, astfel:

a) în partea dreaptă sus şi jos, pe exteriorul copertelor, pe pagina cu titlul şi pe prima pagină a documentului; b) în partea de jos şi de sus, la mijlocul paginii, pe toate celelalte pagini ale documentului; c) sub legendă, titlu sau scara de reprezentare şi în exterior - pe verso - atunci când acestea sunt pliate, pe toate schemele, diagramele, hărţile, desenele şi alte asemenea documente.Art. 49 (1) Toate documentele clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect vor avea înscrise menţiunile "Document în lucru" sau "Proiect" şi vor fi marcate potrivit clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor ce le conţin. (2) Gestionarea documentelor clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect se face în aceleaşi condiţii ca şi a celor în formă definitivă. Art. 50 Documentele sau materialele care conţin informaţii clasificate şi sunt destinate unei persoane strict determinate vor fi inscripţionate, sub destinatar, cu menţiunea „Personal".Art. 57 Numărul şi dala iniţială a înregistrării documentului clasificat trebuie păstrate, chiar dacă i se aduc amendamente, până când documentul respectiv va face obiectul reevaluării clasei sau a nivelului de secretizare. Art. 58 Conducătorii unităţilor vor asigura măsurile necesare de evidenţă şi control al informaţiilor clasificate, astfel încât să se poată stabili, în orice moment, locul în care se află aceste informaţii. Art. 59 (1) Evidenţa materialelor şi documentelor care conţin informaţii clasificate se ţine în registre speciale, întocmite potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 4, 5 şi 6. (2) Fiecare document sau material va fi inscripţionat cu numărul de înregistrare şi data când este înscris în registrele de evidenţă. 13 (3) Numerele de înregistrare sunt precedate de numărul de zerouri corespunzător nivelului de secretizare atribuit sau de litera "S" pentru secrete de serviciu. (4) toate registrele, condicile şi borderourile se înregistrează în registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi a caietelor pentru însemnări clasificate, conform modelului din anexa nr. 7. (5) Fac excepţie actele de gestiune, imprimatele înseriate şi alte documente sau materiale cuprinse în forme de evidenţă specifice. Art. 60 (1) Documentele sau materialele care conţin informaţii clasificate înregistrate în registrele prevăzute în art. 59 nu vor fi înregistrate în alte forme de evidenţă. (2) Emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor şi materialelor primite, expediate sau a celor întocmite de unitatea proprie, potrivit legii. (3) în registrele pentru evidenţa informaţiilor clasificate vor fi menţionate numele şi prenumele persoanei care a primit documentul, iar aceasta va semna de primire pe condica prevăzută în anexa nr. 8. Art. 61 (1) Atribuirea numerelor de înregistrare în registrele pentru evidenţă se face consecutiv, pe parcursul unui an calendaristic. (2) Numerele de înregistrare se înscriu obligatoriu pe toate exemplarele documentelor sau materialelor care conţin informaţii clasificate, precum şi pe documentele anexate. (3) Anual, documentele se clasează în dosare, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatoare arhivistice, potrivit legii. (4) Clasarea documentelor sau materialelor care conţin informaţii clasificate se face separat, în funcţie de suportul şi formatul acestora, cu folosirea mijloacelor de păstrare şi protejare adecvate.

Art. 62 (1) Informaţiile strict secrete de importanţă deosebită vor fi compartimentate fizic şi înregistrate separat de celelalte informaţii. (2) Evidenţa documentelor strict secrete şi secrete poate fi operată în acelaşi registru.Art. 76 (1) Informaţiile clasificate ieşite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug. (2) Arhivarea sau distrugerea unui document clasificat se menţionează în registrul de evidenţă principal, prin consemnarea cotei arhivistice de regăsire sau, după caz, a numărului de înregistrare a procesului-verbal de distrugere. (3) Distrugerea informaţiilor clasificate înlocuite sau perimate se face numai cu avizul emitentului. (4) Distrugerea documentelor clasificate sau a ciornelor care conţin informaţii cu acest caracter se face astfel încât să nu mai poată fi reconstituite. Art. 77 (1) Documentele de lucru, ciornele sau materialele acumulate sau create în procesul de elaborare a unui document, care conţin informaţii clasificate, de regulă, se distrug. (2) în cazul în care se păstrează, acestea vor fi datate, marcate cu clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt al informaţiilor conţinute, arhivate şi protejate corespunzător clasei sau nivelului de secretizare a documentului final. 16 Art. 78 (1) Informaţiile strict secrete de importanţă deosebită destinate distrugerii vor fi înapoiate unităţii emitente cu adresă de restituire. (2) Fiecare asemenea informaţie va fi trecută pe un proces-verbal de distrugere, care va fi aprobat de conducerea unităţii şi semnat de şeful structurii/funcţionarul de securitate şi de persoana care asistă la distrugere, autorizată să aibă acces la informaţii strict secrete de importanţă deosebită. (3) în situaţii de urgenţă, protecţia, inclusiv prin distrugere, a materialelor şi documentelor strict secrete de importanţă deosebită va avea întotdeauna prioritate faţă de alte documente sau materiale. (4) Procesele-verbale de distrugere şi documentele de evidenţă ale acestora vor fi arhivate şi păstrate cel puţin 10 ani. Art. 79 (1) Distrugerea informaţiilor strict secrete, secrete şi secrete de serviciu va fi evidenţiată întrun proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate să aibă acces la informaţii de acest nivel, avizat de structura/funcţionarul de securitate şi aprobat de conducătorul unităţii. (2) Procesele-verbale de distrugere şi documentele de evidenţă a informaţiilor strict secrete, secrete şi secrete de serviciu vor fi păstrate de compartimentul care a executat distrugerea, o perioadă de cel puţin trei ani, după care vor fi arhivate şi păstrate cel puţin 10 ani. Art. 80 (1) Distrugerea ciornelor documentelor secrete de stat se realizează de către persoanele care le-au elaborat. (2) Procesul-verbal de distrugere a ciornelor se întocmeşte în situaţia în care acestea au fost înregistrate într-o formă de evidenţă.

12. HOTARARE nr. 1.204 din 4 octombrie 2007 privind asigurarea fortei de munca necesare pe timpul starii de asediu, la mobilizare si pe timpul starii de razboi

CAP. III Întocmirea, avizarea şi aprobarea documentelor de mobilizare la locul de muncă ART. 9 (1) Documentele care se întocmesc pentru mobilizarea la locul de muncă sunt: a) cererea de mobilizare la locul de muncă; b) formularul de actualizare a cererii de mobilizare la locul de muncă;

c) cererea de anulare a mobilizării la locul de muncă. (2) Întocmirea documentelor de mobilizare la locul de muncă la instituţiile publice şi operatorii economici se face de către responsabilul cu evidenţa militară care face parte din comisia pentru probleme de apărare, numit potrivit dispoziţiilor legale în domeniu. (3) Instruirea responsabililor cu evidenţa militară se efectuează anual sau ori de câte ori este nevoie de către centrul militar zonal/judeţean/de sector, denumit în continuare centrul militar, şi de către structura judeţeană a Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, denumită în continuare oficiul judeţean, în baza programelor stabilite în comun de către cele două structuri, conform competenţelor teritoriale. (4) Documentele prevăzute la alin. (1) se transmit obligatoriu la oficiul judeţean pentru avizare şi ulterior la centrul militar pentru aprobare. (5) Documentele prevăzute la alin. (1) se întocmesc astfel: a) cererea de mobilizare - în termen de până la 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi de la data primirii sarcinilor din planul de mobilizare ori a încadrării instituţiei publice sau operatorului economic în categoria celor care desfăşoară activităţi necesare satisfacerii nevoilor de apărare; b) formularul de actualizare a cererii de mobilizare la locul de muncă - în termen de până la 30 de zile de la data apariţiei unuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (2); c) cererea de anulare a mobilizării la locul de muncă - în termen de până la 30 de zile de la data apariţiei uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1). ART. 10 (1) Cererea de mobilizare la locul de muncă, denumită în continuare cerere de mobilizare, prevăzută în anexa nr. 1, este documentul în baza căruia se asigură mobilizarea la locul de muncă a personalului solicitat de instituţia publică sau operatorul economic. (2) Cererea de mobilizare se întocmeşte în 3 exemplare şi se înaintează spre avizare oficiului judeţean pe raza căruia se află sediul instituţiei publice şi operatorului economic, iar acesta o trimite spre aprobare centrului militar pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul persoanele care pot fi mobilizate la locul de muncă. (3) În cazul în care persoanele care pot fi mobilizate la locul de muncă au domiciliul pe raza teritorială a altor judeţe/sectoare, instituţia publică şi operatorul economic întocmesc cerere de mobilizare pentru fiecare judeţ/sector în parte şi o transmit spre avizare şi aprobare conform prevederilor alin. (2). (4) Pentru sucursalele/filialele fără personalitate juridică ce aparţin instituţiei publice şi operatorului economic obligaţia întocmirii cererii de mobilizare revine structurii ierarhic superioare cu personalitate juridică. (5) Pentru entităţile prevăzute la alin. (4) cererile de mobilizare se întocmesc separat pe sucursale sau filiale şi aparatul propriu, în condiţiile alin. (2) şi (3). (6) Avizul şefului oficiului judeţean pe cererea de mobilizare este obligatoriu înainte de aprobarea cererii de către comandantul centrului militar şi atestă includerea instituţiei publice şi operatorului economic în categoria entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1). (7) Şeful oficiului judeţean poate consemna în rubrica "Observaţii" avizul nefavorabil privind mobilizarea la locul de muncă a unor persoane care prin profesia/meseria lor nu sunt strict necesare a fi mobilizate la locul de muncă. (8) După aprobare, centrul militar trimite exemplarele nr. 1 şi 2 ale cererii de mobilizare la oficiul judeţean şi reţine exemplarul nr. 3. Oficiul judeţean trimite exemplarul nr. 1 al cererii de mobilizare la instituţia publică sau operatorul economic şi reţine exemplarul nr. 2. (9) Valabilitatea cererii de mobilizare începe la data aprobării de către comandantul centrului militar şi încetează la data anulării acesteia de către aceeaşi autoritate.

(10) În cazul modificării sarcinilor din planul de mobilizare, al comasării ori divizării instituţiei publice sau operatorului economic ori în alte cazuri majore, cererea de mobilizare se analizează împreună cu oficiul judeţean care hotărăşte luarea măsurilor corespunzătoare. ART. 11 (1) Formularul de actualizare a cererii de mobilizare la locul de muncă, denumit în continuare formular de actualizare, prevăzut în anexa nr. 2, este documentul ce evidenţiază modificările periodice care apar în evidenţa persoanelor mobilizate la locul de muncă. (2) Formularul de actualizare se întocmeşte, se avizează şi se aprobă similar cererii de mobilizare, având aceleaşi destinaţii. (3) Formularul de actualizare cuprinde numai modificările intervenite în evidenţa personalului mobilizat la locul de muncă, după aprobarea cererii de mobilizare sau a formularului de actualizare anterior. (4) În baza formularului de actualizare, după aprobarea radierii din tabelul nominal prevăzut în formular, oficiul judeţean, centrul militar şi instituţia publică sau operatorul economic operează modificările în cererea de mobilizare. (5) Modificările cuprinse în formularul de actualizare intră în vigoare la data aprobării de către comandantul centrului militar. (6) Formularul de actualizare se ataşează la cererea de mobilizare la locul de muncă, devenind parte integrantă a acesteia. ART. 12 (1) Cererea de anulare a mobilizării la locul de muncă, denumită în continuare cerere de anulare, prevăzută în anexa nr. 3, este documentul în baza căruia se dispune anularea cererii de mobilizare. (2) Cererea de anulare se întocmeşte, se avizează şi se aprobă similar cererii de mobilizare, având aceleaşi destinaţii. (3) După aprobarea cererii de anulare, centrul militar şi oficiul judeţean operează în documentele proprii şi întreprinde măsurile stabilite de prevederile legale. ART. 13 După aprobarea fiecărui document de mobilizare la locul de muncă, în documentele militare ale personalului mobilizat la locul de muncă reprezentantul centrului militar aplică în rubrica destinată ştampila de mobilizare sau anulare a mobilizării la locul de muncă, după caz. ART. 14 Întocmirea documentelor de mobilizare la locul de muncă pentru persoanele din cadrul instituţiei prefectului se face sub coordonarea oficiului judeţean. ART. 15 (1) Persoanele din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei şi securităţii naţionale, încadrate pe posturi de funcţionar public sau personal civil contractual pe timp de pace, ale căror funcţii îşi păstrează statutul şi pe timp de război, se mobilizează la locul de muncă în procent de 100%. (2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) întocmesc documentele prevăzute la art. 9 alin. (1) în câte două exemplare şi le înaintează direct centrelor militare în vederea aprobării. (3) Pe documentele de mobilizare la locul de muncă întocmite de instituţiile prevăzute la alin. (1) nu se înscriu date privind structura organizatorică. (4) După aprobarea documentelor, centrul militar trimite exemplarul nr. 1 instituţiilor respective şi reţine exemplarul nr. 2.

 La articolul 10, dupa alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu urmatorul cuprins: "(8^1) Pentru obiectivele clasificate de importanta deosebita la mobilizare sau razboi, dupa aprobarea cererii de mobilizare, structura teritoriala pentru probleme speciale

comuncia structurii de jandarmi competente teritorial situatia cu personalul prevazut la art. 8 alin. (1) lit. i) si j)." 

CAP. IV Actualizarea, anularea şi păstrarea documentelor de mobilizare la locul de muncă ART. 16 (1) Actualizarea cererii de mobilizare se face prin formularul de actualizare, conform prevederilor prezentei hotărâri. (2) Cazurile care pot determina actualizarea prin radiere a persoanelor mobilizate la locul de muncă sunt: a) încetarea raporturilor de muncă sau transferare, respectiv mutarea în alt loc de muncă în afara instituţiei publice sau a operatorului economic; b) scoaterea din evidenţa militară, pensionarea, invaliditatea sau decesul; c) obţinerea calităţii de rezervist voluntar. ART. 17 (1) Anularea mobilizării la locul de muncă poate interveni atunci când instituţia publică sau operatorul economic se află în una dintre următoarele situaţii: a) s-a desfiinţat sau dizolvat ori se află în procedură de lichidare judiciară sau insolvenţă; b) şi-a schimbat obiectul de activitate sau nu mai funcţionează la sediul declarat, dar nu s-a radiat din evidenţe; c) nu mai are cetăţeni încorporabili şi rezervişti în evidenţă; d) nu mai are sarcini din planul de mobilizare. (2) Oficiul judeţean poate întocmi cerere de anulare, în condiţiile alin. (1), dacă instituţia sau operatorul economic nu are iniţiativa acestei acţiuni. ART. 18 Păstrarea documentelor de mobilizare la locul de muncă se face în condiţiile prevăzute de legislaţia privind înregistrarea şi arhivarea documentelor.