CAP

CAP. 1 SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

Art. 1 Scopul procesului penalProcesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.Art. 2 Legalitatea si oficialitatea procesului penalProcesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Art. 3 Aflarea adevaruluiIn desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.

Art. 4 Rolul activ Organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal. Art. 5 Garantarea libertatii persoanei In tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei. Nici o persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. Daca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive sau s-a dispus internarea medicala ori o masura de restrangere a libertatii considera ca aceasta este ilegala, are dreptul, in tot cursul procesului penal, sa se adreseze instantei competente, potrivit legii. Orice persoana care a fost, in cursul procesului penal, privata de libertate sau careia i s-a restrans libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, in conditiile prevazute de lege. In tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

Art. 51 Respectarea demnitatii umane Orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane. Supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege.

Art. 52 Prezumtia de nevinovatie Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva. Art. 6 Garantarea dreptului de aparare

Dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal. In cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare. Organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii.

Orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal. Organele judiciare au obligatia sa incunostinteze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de ascultare. In conditiile si in cazurile prevazute de lege, organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales. Art. 7 Limba in care se desfasoara procesul penal

In procesul penal procedura judiciara se desfasoara in limba romana. In fata organelor judiciare se asigura partilor si altor persoane chemate in proces folosirea limbii materne, actele procedurale intocmindu-se in limba romana. Art. 8 Folosirea limbii oficiale prin interpret

Partilor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana ori nu se pot exprima li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta, prin interpret.CAP. 2 ACTIUNEA PENALA SI ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL

Sectiunea I Actiunea penalaArt. 9 Obiectul si exercitarea actiunii penale

Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege. Actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal. Art. 10 Cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata

Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca: a) fapta nu exista; b) fapta nu este prevazuta de legea penala; b1) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni; c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat; d) faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii; e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei; f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale; g) a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului sau, dupa caz, radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor; h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala; i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale; i1) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege; j) exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica. In cazul prevazut la lit. f), actiunea penala poate fi pusa in miscare ulterior in conditii legale. Art. 11 Clasarea, scoaterea de sub urmarire, incetarea urmaririi penale, achitarea si incetarea procesului penal

Cand se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute in Art. 10: 1. In cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune: a) clasarea, cand nu exista invinuit in cauza; b) scoaterea de sub urmarire, in cazurile prevazute in Art. 10 lit. a) - e), cand exista invinuit sau inculpat in cauza; c) incetarea urmaririi penale, in cazurile prevazute in Art. 10 lit. f) - h), i^1) si j), cand exista invinuit sau inculpat in cauza. 2. In cursul judecatii instanta pronunta: a) achitarea in cazurile prevazute in Art. 10 lit. a) - e); b) incetarea procesului penal in cazurile prevazute in Art. 10 lit. f) - j). Art. 12 Sesizarea altor organe decat cele judiciare

In cazurile aratate in Art. 10 lit. b), d) si e), procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmarire, ori instanta de judecata care pronunta achitarea, daca apreciaza ca fapta ar putea atrage masuri ori sanctiuni altele decat cele prevazute de legea penala, sesizeaza organul competent. Art. 13 Continuarea procesului penal in caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii prealabile ori de existenta a unei cauze de nepedepsire

In caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii prealabile, precum si in cazul existentei unei cauze de nepedepsire, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. Daca se constata vreunul din cazurile prevazute in Art. 10 lit. a) - e), procurorul dispune scoaterea de sub urmarire, iar instanta de judecata pronunta achitarea. Daca nu se constata vreunul dintre cazurile prevazute in Art. 10 alin. 1 lit. a) - e), procurorul dispune incetarea urmaririi penale, cu exceptia cazului prevazut in Art. 10 alin. 1 lit. i), iar instanta de judecata pronunta incetarea procesului penal.

Sectiunea II Actiunea civilaArt. 14 Obiectul si exercitarea actiunii civile

Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente. Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila. Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile: a) in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare;b) prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este cu putinta. De asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita partea civila. Actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile. Art. 15 Constituirea ca parte civila

Persoana vatamata se poate constitui parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si persoanei responsabile civilmente. Constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare. Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza. Actiunea civila este scutita de taxa de timbru.

Art. 16 Partea responsabila civilmente

Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare. Persoana responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei. Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat. Art. 17 Exercitarea din oficiu a actiunii civile

Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. In acest scop, organul de urmarire penala sau instanta de judecata va cere persoanei vatamate ca, prin reprezentantul sau legal, ori, dupa caz, persoanei care ii incuviinteaza actele, sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei materiale si a daunelor morale, precum si date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite. Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila.Art. 18 Sustinerea actiunii civile de catre procuror

Procurorul poate sustine in fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata. Cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila. Art. 19 Actiunea adresata instantei civile

Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune. Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale. De asemenea, poate sa porneasca actiune in fata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. In caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda. Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva. Art. 20 Cazuri speciale de rezolvare a actiunii civile

Persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal poate sa porneasca actiune in fata instantei civile, daca instanta penala, prin hotararea ramasa definitiva, a lasat nesolutionata actiunea civila. In cazurile in care actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca se constata din probe noi ca paguba si daunele morale nu au fost integral reparate, diferenta poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta civila. De asemenea, persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instanta civila pentru repararea pagubelor materiale si a daunelor morale care s-au nascut ori s-au descoperit dupa pronuntarea hotararii penale de prima instanta. Art. 21 Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori

Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia. Daca una dintre parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia se introduc in cauza succesorii in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc in cauza lichidatorii. Art. 22 Autoritatea hotararii pe nale in civil si efectele hotararii civile in penalHotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia. Hotararea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.

Sectiunea III Partile in procesul penalArt. 23 Inculpatul

Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat. Art. 24 Alte parti in procesul penal

Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata. Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila. Persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabila civilmente.Mijloacele de prob n procesul penal1.1. Noiuni generalen dreptul penal, informaiile pe care le furnizeaz o prob prin coninutul su nu pot fi administrate dect prin intermediul unor mijloace prevzute de Codul de procedur penal, denumite mijloace de prob.

Probele reprezinta acea categorie juridica ce consta n anumite mprejurari, realitati, ntmplari -denumite generic elemente de fapt- care servesc la aflarea adevarului si realizarea scopului procesului penal, respectiv constatarea la timp si n mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savrsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite ca fiind izvorul probei, adica acele mijloace care pun n evidenta proba prin care pot fi constatate elementele de fapt care pot servi ca proba n procesul penal Acestea fiind mijloace legale prin care se administreaza probele, mijloacele de proba au, deci, menirea sa descopere elementele de fapt care constituie probe.Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni trebuie delimitate ntotdeauna cu precizie. n nici un caz, o mprejurare de fapt care conduce la o concluzie de vinovatie ori de nevinovatie nu poate fi confundata cu mijlocul prin care o asemenea mprejurare este cunoscuta sau demonstrata.A.MIJLOACELE DE PROB ORALE

Cadrul mijloacelor de proba este expres prevazut n legea procesual penala, iar la prima subcategorie, mijloacele de proba orale, sunt enumerate:1.declaratiile nvinuitului sau inculpatului;2.declaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente;3.declaratiile martorilor;4. confruntarea;5.prezentarea pentru recunoastere.1.Declaratiile nvinuitului sau inculpatuluiFara ndoiala nvinuitul este figura centrala a procesului penal, deoarece ntreaga activitate procesuala se desfasoara n vederea dovedirii activitatii infractionale a acestuia si tragerii acestuia la raspundere penala, dar acest aspect a fost mai bine detaliat n cadrul Capitolului IV, NCEPEREA URMRIRII PENALE, acum nemaioprindu-ne pentru analizarea acestui mijloc de proba oral prevazut de legea procesual penala.2. Declaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente

Solutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea cu exactitate a situatiei de fapt si a mprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe lnga declaratiile nvinuitului sau inculpatului, la aflarea adevarului n cauza, o contributie substantiala pot aduce si declaratiile celorlalte parti n procesul penal, respectiv ale partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente.

n ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit prin infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul penal. Persoana vatamata care exercita actiunea civila n cadrul procesului penal se numeste parte civila. Dupa cum este cunoscut, constituirea ca parte civila nu se poate face dect n vederea repararii pagubelor pricinuite prin infractiune. n conformitate cu prevederile legale, persoana vatamata se poate constitui ca parte civila att mpotriva nvinuitului sau inculpatului, ct ti mpotriva partii responsabile civilmente, care potrivit legii procesual penale este persoana care este chemata n procesul penal, sa raspunda potrivit legii civile, pentru pagubele pricinuite prin fapta nvinuitului sau inculpatului.Ascultarea partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente reprezinta o obligatie a organului de cercetare penala.

Avnd n vedere ca regulile stabilite pentru ascultarea nvinuitului sau inculpatului se aplica n mod corespunzator si acestor parti din procesul penal, ascultarea parcurge urmatoarele etape:1.verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale

2. relatarea libera; 3.ascultarea dirijata sau adresarea de ntrebari si ascultarea raspunsurilor.Declaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente se consemneaza pe coala de hrtie netipizata. 3. Declaratiile martorilor:a. Persoanele care pot fi ascultate ca martori;Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesul penal poate fi ascultata de organele judiciare n calitate de martor (art. 78 C. proc. pen.).

n principiu, orice persoana fizica fara deosebire de sex, vrsta, religie, cetatenie, situatie sociala etc. care are cunostinta despre vreo fapta sau mprejurare ce poate servi la aflarea adevarului intr-o cauza penala, poate avea calitatea de martor.

De la aceasta regula exista si exceptii. Astfel, Codul de procedura penala la art. 79 - 82 prevede anumite categorii de persoane care nu pot fi ascultate ca martori dect dupa ndeplinirea unor conditii. Aceste categorii de persoane sunt urmatoarele:

a. Persoana obligata a pastra secretul profesional, nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele sau mprejurarile de care a luat cunostinta n exercitiul profesiei, fara ncuviintarea persoanei sau a organizatiei fata de care este obligata a pastra secretul (art.79 alin.1 C.proc.pen.);

Calitatea de martor are ntietate fata de cea de aparator cu privire la faptele si mprejurarile pe care acesta le-a cunoscut nainte de a deveni aparator sau reprezentant al vreunei dintre parti (art. 79 alin. 2 C.proc. pen.).

b. Sotul sau rudele apropiate ale nvinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna marturie (art. 80 alin.1 C. proc. pen.).

Organul judiciar, dupa ce a stabilit ca persoana ce urmeaza sa fie ascultata ca martor este sot sau ruda apropiata cu nvinuitul sau inculpatul, are obligatia sa-i aduca la cunostinta ca se poate abtine sa dea declaratie (art. 80 alin.2 C. proc. pen.). Daca consimt sa dea declaratie, li se aminteste ca se supun obligatiilor si drepturilor legale ale martorilor.

c. Persoana care are calitatea de parte n procesul penal.

Nimeni nu poate fi martor n propria sa cauza si n propriu sau interes.

d. Minorul pna la vrsta de 14 ani.

Minorul poate fi ascultat ca martor. Pna la vrsta de 14 ani va fi ascultat n prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia i este ncredintat spre crestere si educare (art. 81 C. proc. pen.). ntocmirea planului de ascultare sau a chestionarului; planul sau chestionarul se va axa pe evenimentele la care persoana respectiva a asistat sau despre care a luat cunostinta si care sunt necesare cercetarii ce se efectueaza. stabilirea modului de citare, a timpului si locului ascultarii;Invitarea martorului la organele de cercetare penala se face prin citatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica, ori prin alte asemenea mijloace.

Oricare ar fi modalitatea de chemare a martorului, acestuia trebuie sa i se comunice: locul, ora, ziua si anul cnd trebuie sa prezinte, cu aratarea consecintelor legale n caz de neprezentare.

Declaratiile martorului se consemneaza n scris pe formular tipizat la persoana I singular de catre organul de cercetare penala. Pe formularul tipizat al declaratiei se vor consemna numai relatarile care au legatura cu infractiunea savrsita si care rezulta elementele constitutive ale acesteia.

Organul de cercetare penala, dupa ce a consemnat n scris cele relatate de martor, i citeste declaratia sau la cererea acestuia i va permite sa o citeasca. Formula de ncheiere a declaratiei, n sensul ca cele scrise corespund celor declarate de martor se va scrie de catre acesta la sfrsitul declaratiei dupa ce i s-a citit sau a citit-o.Confruntarea poate fi definita ca o activitate de tactica criminalistica si de urmarire penala ce consta n ascultarea simultana a doua persoane, care au fost ascultate anterior si ntre declaratiile carora exista contraziceri esentiale cu privire la aceeasi problema.

A. Mijloacele de proba scrisePotrivit legii procesual penale , prin nscris se ntelege orice obiect ce contine o exprimare scriptica de natura a contribui la realizarea scopului procesului penal.Asistenta invinuitului sau inculpatuluiArt. 171. - Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.*) Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ ori cand este arestat, chiar in alta cauza.*)In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales. Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana. Modul de citareArt. 175. - Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. Citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica. Citatiile se inmaneaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. Continutul citatieiArt. 176. - Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia, sediul sau, data emiterii si numarul dosarului; b) numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei; c) adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii: localitatea, judetul, strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul.In citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat; d) ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare. Citatia se semneaza de cel care o emite. Locul de citareArt. 177. - Invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza. Art. 178. - Citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.

Daca persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu voieste sau nu poate sa semneze dovada de primire, agentul lasa citatia celui citat ori, in cazul refuzului de primire, o afiseaza pe usa locuintei acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.

Art. 179. - Daca persoana citata nu se afla acasa, agentul inmaneaza citatia sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta. Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul ratiunii.

Mandatul de aducereArt. 183. - O persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere, intocmit potrivit dispozitiilor art. 176, daca fiind anterior citata nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesara. Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura. Art. 184. - Mandatul de aducere se executa prin organele politiei.*)

Consecintele nerespectarii termenuluiArt. 185. - Cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen. Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept incetarea efectului masurii. Pentru celelalte termene procedurale se aplica, in caz de nerespectare, dispozitiile privitoare la nulitati. Art. 186. - La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Art. 197. - Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.

Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. De asemenea, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii si dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii potrivit legii, precum si la efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori. Nulitatea prevazuta in alin. 2 nu poate fi inlaturata in nici un mod. Ea poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu. Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei. Abateri judiciareArt. 198. - Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 20.000 lei la 100.000 lei:*)

Alin. 1 al art. 198 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993; partea introductiva a alineatului este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 141/1996.

a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal; b) neindeplinirea ori indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere; c) *) lipsa nejustificata a martorului, expertului sau interpretului legal citat; d) tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite; e) neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare, la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea, precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre conducatorul unitatii sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii; f) nerespectarea obligatiei de pastrare prevazuta in art. 109 alin. ultim; g) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia; h) nerespectarea de catre oricare dintre partile si persoanele care asista la sedinta de judecata a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata potrivit art. 298. Lipsa nejustificata a aparatorului, ales sau desemnat din oficiu, cand asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este obligatorie, potrivit legii, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 100.000 lei la 500.000 lei.**) Aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala, in cazul in care fapta constituie infractiune. Codul de procedura penala Dispozitii generaleArt. 200: Obiectul urmaririi penale(1) Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.Art. 201: Organele de urmarire penala(1) Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala.(2) Organele de cercetare penala sunt:

a) organele de cercetare ale politiei judiciare;b) organele de cercetare speciale.

Codul de procedura penalaDispozitii generale (Judecata)Art. 287: Indatoririle instantei de judecata(1) Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii.(2) Instant Art. 290: Publicitatea sedintei de judecata(1) Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata.a isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in cauza.

rt. 293: Judecata de urgenta in cauzele cu detinuti(1) Judecata in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv se face de urgenta si cu precadere. Judecata se face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt detinuti in alta cauza. Cand instanta gaseste necesar si aceasta este posibil, face in cauza aplicatia dispozitiilor cu privire la disjungere.Art. 294: Asigurarea apararii(1) In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului.2) Inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.

Art. 306: Solutionarea cauzei

(1) Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor.Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15 zile.Art. 307: Deliberarea

(1) La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut locdezbaterea.

(2) Completul de judecata delibereaza in secret.JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.Codul de procedura penalaDispozitii generale

Art. 415: Hotarari executorii(1) Hotararile instantelor penale devin executorii la data cand au ramas definitive. Hotararile nedefinitive sunt executorii atunci cand legea dispune aceasta.Art. 416: Ramanerea definitiva a hotararii primei instante(1) Hotararile primei instante raman definitive:1. la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului;2. la data expirarii termenului de apel:a) cand nu s-a declarat apel in termen;b) cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;3. la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel;4. la data expirarii termenului de recurs in cazul hotararilor nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins:a) cand nu s-a declarat recurs in termen;b) cand recursul declarat a fost retras inauntrul termenului;5. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor mentionate la pct. 4, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;6. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararilor mentionate la pct. 4.(1) Hotararea instantei penale, ramasa definitiva la prima instanta de judecata, la instanta de apel sau la instanta de recurs, se pune in executare de catre prima instanta de judecata.

n procesul civil poart denumirea de parte persoanele care au un litigiu cu privire la un drept civil, dedus n faa instanei i asupra crora se rsfrng efectele hotrrii judectoreti.n raportul juridic civil litigios ce constituie chiar obiectul procesului civil, sunt implicate dou subiecte: subiectul activ, respectiv titularul dreptului civil care formeaz coninutul raportului juridic civil i care pretinde c acel drept civil material i-a fost nclcat sau contestat de ctre cel cruia i incumb obligaia civil corelativ i care este subiectul pasiv.Aadar procesul civil presupune, n mod necesar, cel puin un reclamant i un prt, subiecte ale raportului juridic de drept material, care, odat ce reclamantul declaneaz procesul civil prin introducerea cererii de chemare n judecat a prtului, devin i subieci ai raportului de drept procesual, fiind titulari de drepturi i obligaii procedurale. Condiiile necesare pentr u a fi parte n procesPentru a fi parte ntr-un proces civil, indiferent de etapa sau faza de desfurare a acestuia, o persoan trebuie s ndeplineasc cumulativ condiiile de exerciiu ale aciunii civile, i anume: s pretind un drept, sjustifice un interes, s aib capacitate procesual i calitate procesual.

Apelul este o cale ordinara de atac. In apel pot fi atacate hotararile judecatoresti cu exceptia acestora conform legii procesual penale:

Apelul este o cale ordinara de atac. In apel pot fi atacate hotararile judecatoresti cu exceptia acestora conform legii procesual penale:

1. Sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru savarsirea carora legea prevedepedeapsanonprivativade libertate;

2. Sentintelorpronuntate de judecatoria militara privind infractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate;

3. Sentintelor pronuntate de Curtea de Apel;

4. Sentintelor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie;

5. Altor sentinte pentru care legea nu prevede aceasta cale de atac.

Persoanele care pot declara apel Pot declara apel:

1. procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

2. inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Sentintele de achitare sau de incetare a procesului penal pot fi atacate si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

3. partea vatamata, in ce priveste latura penala;

4. partea civila si partea civilmente responsabila, in ce priveste latura civila;

5. martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6. orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute de punctele 2) - 4) de catre aparator sau reprezentantul lui legal.

Recurs

Cale de atac prin care se nvestete o instan superioar n vederea modificrii sau anulrii unei hotrri pronunate de o instan inferioar.

Recursul este o cale de atac a hotararilor instantelor de judecata ordinara. In recurs pot fi atacate urmatoarele hotarari:

CONTESTAIA N ANULARE

CAPITOLUL AL VII-LEA CONTESTAIA N ANULARE1. Aspecte generalePrin intermediul contestaiei n anulare se cere reformarea unui actjuridicdespre care se pretinde ca fost ntocmit sau adus la ndeplinirecunclcarea saunerespectarea dispoziiilor legii.Contestaia n anulare este o cale extraordinar de atac, de retractare, prin carese cere nsi instanei care a pronunat hotrrea atacat, n cazurilei ncondiiile prevzute de lege, si desfiineze propria hotrrei sprocedeze la onoujudecat. Contestaia n anulare a fost reglementatpentru prima datcuocazia modificrii Codului de procedurcivil, prin Legea nr. 18 din 12 februarie1948, pn atunci constituind o creaie a practicii judiciare, prin aplicarea fostuluiart., 735 privitor la nulitatea actelor de procedurcivilce ncalclegea.Rolul contestaiei n anulare constn faptul cnu lasstreacn puterea absoluta lucrului judecat o hotrre rmasdefinitivi irevocabil, care a fostdatcu nclcarea dispoziiilor legii, prejudiciind astfel partea n defavoareacreia a fost dat. Cazul de revizuire privind descoperirea de fapte sau mprejurri noi Descoperirea de fapte sau mprejurri noi, necunoscute instanei cu ocazia judecrii cauzei, constituie cel mai tipic caz de revizuire.

Cazul de revizuire privind mrturia mincinoas S-a artat c o eroare judiciar poate proveni i din cauza folosirii de ctre pri a unor probe denaturate prin mijlocirea unor activiti infracionale fr ca instana care a judecat pricina s fi cunoscut aceast situaie.

n unele legislaii, toate ipotezele folosirii de probe denaturate au fost nglobate n acelai caz de revizuire,2pe cnd n alte legislaii, s-au prevzut cazuri distincte pentru fiecare ipotez n parte;3 n fine, unele legislaii nu prevd de loc cazul special al folosirii de probe denaturate

Legea 567 din 2004 actualizataprivind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea, publicata inMonitorul Oficial nr. 1197 din 14.12.2004

ART. 1 Prezenta lege reglementeaz statutul personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea, precum i al personalului de specialitate criminalistic i al personalului care ocup funcii auxiliare de specialitate criminalistic din cadrul Institutului Naional de Expertize Criminalistice. ART. 2 (1) n nfptuirea actului de justiie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti constituie un sprijin pentru judectori i procurori, competena acestei categorii de personal i ndeplinirea corect a sarcinilor care i revin jucnd un rol important n buna desfurare a ntregii activiti a instanelor judectoreti i a parchetelor de pe lng acestea.

(2) Activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice dispuse de instanele judectoreti sau de organele de urmrire penal, realizat de personalul care funcioneaz n cadrul Institutului Naional de Expertize Criminalistice, constituie un factor important n sporirea eficienei activitii organelor judiciare, n cadrul procesului de nfptuire a justiiei. ART. 3 (1) Personalul auxiliar de specialitate funcioneaz n cadrul compartimentelor auxiliare ale instanelor judectoreti i parchetelor de pe lng acestea, organizate potrivit art. 116 - 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariti, grefieri arhivari, grefieri registratori i specialiti IT.

(3) Corpul grefierilor este alctuit din grefieri cu studii superioare i grefieri cu studii medii.

(4) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea funciile de agent procedural, aprod i ofer. ART. 4 Personalul prevzut la art. 3 i 3^1 este obligat ca, prin ntreaga sa activitate, s respecte drepturile i libertile persoanelor, precum i egalitatea lor n faa legii i s asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, s respecte normele deontologice ale profesiei i s participe la formarea profesional continu.Regulament de ordine interioar al instanelor judectoreti

CAPITOLUL I

Dispoziii generale

Articolul 1 (1) Puterea judectoreasc se exercit de nalta Curte de Casaie i Justiie i de celelalte instane judectoreti stabilite de lege.

(2) Puterea judectoreasc este separat i n echilibru cu celelalte puteri ale statului, avnd atribuii proprii, ce sunt exercitate prin instanele judectoreti, n conformitate cu principiile constituionale ale independenei i inamovibilitii judectorilor, precum i cu celelalte dispoziii legale.

(3) Instanele judectoreti nfptuiesc justiia, n numele legii, n scopul aprrii i realizrii drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, precum i a celorlalte drepturi i interese legitime deduse judecii, fr privilegii i fr discriminri.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul constituional care ndeplinete rolul de garant al independenei justiiei.

Articolul 2 (1) Judectoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curile de apel i instanele militare sunt organizate i funcioneaz potrivit dispoziiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, i ale prezentului regulament.

(2) n cadrul curilor de apel i al tribunalelor funcioneaz secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, precum i, n raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale sau pentru alte materii.

(3) n domeniile prevzute la alin. (2) se pot nfiina tribunale specializate.

(4) n cadrul judectoriilor se vor organiza secii sau complete specializate pentru cauze cu minori i familie. n raport cu natura i numrul cauzelor n cadrul judectoriilor se pot nfiina secii sau complete specializate i n alte materii.

(5) n raport cu volumul de activitate, cu natura i complexitatea cauzelor deduse judecii, pentru curile de apel, tribunale i judectorii se pot nfiina sedii secundare cu activitate permanent n alte localiti din jude sau n municipiul Bucureti, n conformitate cu dispoziiile art. 42 din Legea nr. 304/2004, republicat.

Articolul 3 (1) Ministerul Justiiei asigur buna organizare i administrare a justiiei ca serviciu public.

(2) Mijloacele materiale i financiare necesare funcionrii instanelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare i alte surse extrabugetare, n condiiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor materiale i financiare se realizeaz prin curile de apel i tribunale, preedinii acestor instane fiind ordonatori secundari de credite i, respectiv, ordonatori teriari de credite.

(5) n raport cu volumul de activitate, cu natura i complexitatea cauzelor deduse judecii, pentru curile de apel, tribunale i judectorii se pot nfiina sedii secundareSECIUNEA a II-a

Dispoziii privind activitatea judectorilor

Articolul 5 (1) Judectorii numii de Preedintele Romniei sunt inamovibili. Ju puterii judectoreti;

b) s respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezult din regulamente, din hotrrile adunrilor generale i ale colegiilor de conducere;

c) s-i perfecioneze continuu pregtirea profesional, conform necesitilor de specializare;

d) s respecte programul de lucru, s aib un comportament decent i civilizat n relaiile de serviciu;

e) s dea dovad de competen profesional i s manifeste calm, rbdare, politee i imparialitate faa de justiiabili, martori, avocai i alte persoane cu care intr n contact n calitate oficial;

f) s participe la edinele de judecat, n completele de judecat stabilite conform legii

i s respecte secretul deliberrii;

g) s soluioneze ntr-un termen rezonabil cauzele deduse judecii;

h) s asigure securitatea dosarelor pe perioada n care acestea le sunt ncredinate spre studiu, soluionare sau motivare;

i) s aduc de ndat la cunotin preedintelui instanei n care funcioneaz orice ingerin n actul de justiie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea s-i afecteze independena sau imparialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

j) s ndeplineasc, n limitele funciei, alte atribuii dect ce judecat, stabilite n conformitate cu legea de conducerea instanei. SECIUNEA a VII-a

Dispoziii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanelor judectoreti

1

Dispoziii generale

(1) Grefierul ef de secie are urmtoarele atribuii:

a) supravegheaz i verific lucrrile ntocmite de personalul auxiliar al seciei;

b) supravegheaz comunicarea n termen a hotrrilor penale;

c) supravegheaz completarea corect a registrelor de eviden i punere n executare a hotrrilor penale, precum i a celorlalte evidene prevzute n regulament;

d) ajut judectorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;

e) ine evidena soluiilor pronunate privind recuzarea i abinerea;

f) propune preedintelui de secie repartizarea grefierilor n edinele de judecat;

g) urmrete tehnoredactarea n termen a hotrrilor ntocmite n concept de judectorii seciei;

h) ine registrul de eviden a redactrii hotrrilor seciei i pstreaz mapele de hotrri;

i) verific dosarele seciei nainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziiilor regulamentare;

Articolul 49 Preedintele curii de apel numete, prin decizie, informaticienii-efi, primii-grefieri, grefierii-efi, grefierii efi de secii i grefierii arhivari efi ai curii de apel i ai instanelor din circumscripia acesteia, pentru o perioad de 5 ani, n condiiile legii. Primul-grefier i grefierul-ef nu particip, de regul, n edine de judecata.

Articolul 44 (1) Personalul auxiliar de specialitate i din departamentul economico-financiar i administrativ este obligat s respecte secretul cu privire la informaiile obinute n cursul ndeplinirii atribuiilor lor, care nu sunt destinate publicitii.

(2) Personalul acestor compartimente trebuie s ndeplineasc ndatoririle de serviciu fr prtinire, s se manifeste calm, demn i politicos cu prile din proces, cu martorii, avocaii i alte persoane cu care intr n contact n calitate oficial.

(3) Atunci cnd apreciaz c nu are competena, potrivit fiei postului, s soluioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de ndat la cunotin primului-grefier sau, dup caz, grefierului-ef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar i administrativ va sesiza managerul economic.

Articolul 62 (1) Grefierul arhivar i registratorul au urmtoarele atribuii:

a) primesc, nregistreaz i repartizeaz la secii i la celelalte compartimente actele de sesizare a instanei, dosarele de la celelalte instane i restul corespondenei;

b) expediaz dosarele soluionate i corespondena;

c) primesc i nregistreaz dosarele intrate, in evidena acestora i a circulaiei lor;

d) ntocmesc conceptele pentru citarea prilor din procese, ntocmesc citaiile pentru primul termen i urmresc expedierea acestora;

e) pun dosarele la dispoziia publicului i in evidena persoanelor care primesc dosarele spre studiu;

f) pregtesc dosarele pentru edinele de judecat i asigur circulaia acestora n cadrul instanei, precum i trimiterea lor la alte instane;

g) informeaz persoanele care au calitatea de pri ori sunt mputernicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele n care acestea sunt direct interesate;

h) la judectorii i tribunale, nainteaz instanelor superioare dosarele n care s-a declarat apel sau recurs, iar la secii, le predau la registratura general pentru naintare;

i) asigur pstrarea n bun stare a dosarelor i registrelor;

j) pstreaz, pe ani, dosarele soluionate, mapele de hotrri, registrele i condicile de edin;

k) particip anual la activitatea de arhivare i ntocmesc lista dosarelor aflate n conservare n arhiva instanei;

l) particip anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de pstrare.

m) realizeaz arhivarea electronic a dosarelor.

(2) Grefierul arhivar i registratorul ndeplinesc, n limitele funciei, i alte atribuii stabilite de preedintele instanei sau al seciei, potrivit legii.

Articolul 77 (1) Biroul de informare i relaii publice este organizat i funcioneaz potrivit dispoziiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public i ale Ordonanei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitii de soluionare a petiiilor, aprobat cu modificri prin Legea nr. 233/2002.

(2) Biroul de informare i relaii publice asigur legturile instanei cu publicul i cu mijloacele de comunicare n mas, n vederea garantrii transparenei activitii judiciare, n condiiile legii.

(3) Biroul de informare i relaii publice asigur activitatea de soluionare n termen a petiiilor, n condiiile legii.

SECIUNEA a VIII-a

Evidena activitii instanei

Articolul 82 (1) nregistrrile n registrele i condicile existente la fiecare instan se in, de regul, n sistem informatizat.

(2) Evidena n sistem informatizat se pstreaz i pe suport hrtie, prin listarea periodic a nregistrrilor i legarea lor n mape distincte.

(3) Pn la generalizarea sistemului informatizat, la instanele la care acesta nu exist, evidenele se in pe suport hrtie, n registrele i condicile prevzute la art. 83.

(1) Pentru evidena activitii instanelor se ntocmesc i se pstreaz:

1. Registrul general de dosare

n acest registru se trec, n ordinea intrrii, toate dosarele nregistrate la judectorii, tribunale, tribunale specializate, curi de apel sau la seciile acestora

2. Opisul alfabetic

n acest registru se trec numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior n proces, precum i numrul dosarului

3. Registrul informativ

n acest registru se menioneaz, pentru fiecare dosar trecut n ordinea numeric, primul termen de judecat i termenele ulterioare; data ieirii dosarului din arhiv i persoana creia i s-a predat, data reintrrii dosarului n arhiv;

4. Registrul de termene al arhivei

n acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecat fixate, consemnndu-se numrul i data nregistrrii lor.

6. Condica edinelor de judecat

7. Registrul privind arestarea preventiv

8. Registrul de eviden a mandatelor de arestare preventiv emise de judector n cursul judecii

12. Registrul de eviden a redactrii hotrrilor

21. Registrul de control

n acest registru se vor nscrie constatrile i msurile dispuse de ctre persoana care efectueaz controlul

SECIUNEA a II-a

Articolul 93 (1) Actele de sesizare a instanei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin pot, curier ori fax, se depun la registratur, unde, n aceeai zi, dup stabilirea obiectului cauzei, primesc numr din aplicaia ECRIS i dat cert.

(2) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regul, de ctre un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judector. Dup stabilirea numrului din aplicaia ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizrii aleatorii, avnd ataate dovezile privind modul n care au fost transmise.

(3) Celelalte cereri i acte de orice natur, inclusiv corespondena cu caracter administrativ, sosite prin pot, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se nregistreaz n registrul general de dosare, registrul de intrare-ieire a corespondenei administrative ori n registrul de eviden a petiiilor i se prezint, dup caz, preedintelui instanei sau, atunci cnd cererea privete un dosar aflat pe rolul instanei, completului cruia i-a fost repartizat cauza. n cazul n care o cerere sau un act privete un dosar aflat pe rolul instanei n zi nregistrare, grefierul registrator l va preda direct grefierului de edin.

(4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanei sub semntur, dup caz se predau arhivarului care le ataeaz la dosar, fcndu-se meniune despre aceasta pe conceptul de citare.

(5) Actele i cererile de orice natur, prezentate de justiiabili sau de reprezentanii lor, inclusiv avocai, preedintelui instanei ori judectorului de serviciu, primesc data cert la prezentarea lor, prin aplicarea tampilei de intrare a instanei respective, iar dup rezolvare se predau registratorului care le nregistreaz potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), dup caz.

(6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezint personal la instan actul de sesizare poate primi, sub semntur depusa pe act, termen de judecat n cunotin, cu respectarea criteriului repartizrii aleatorii a cauzelor, n afar de cazul n care legea dispune altfel. ua depunerii lui, dup

(7) Documentele i nscrisurile care nu pot fi ataate la dosar, precum i obiectele ce servesc ca mijloc de prob vor fi predate direct grefierului ef de secie, respectiv grefierului-ef, cu respectarea dispoziiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.

(8) nregistrarea, evidena i pstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicitii se vor face n condiiile prevzute de lege.

(9) Plicurile coninnd corespondena cu caracter confidenial se nregistreaz n registrul de intrare a corespondenei, cu aceast meniune, fr a fi desfcute, dup care se predau destinatarului.

SECIUNEA a III-a

Activitatea n timpul edinei de judecat

Articolul 104 (1) Grefierul va fi prezent n sala de edin cu jumtate de or nainte de nceperea edinei de judecat, pentru a pune la dispoziie dosarele spre consultare; acesta se ngrijete totodat de ataarea la dosare a ultimelor acte de procedur sau a corespondenei sosite la registratur.

(2) Dup nceperea edinei de judecat, procurorul, prile, reprezentanii sau avocaii acestora pot studia dosarele numai cu ncuviinarea preedintelui de complet, dup o prealabil verificare a identitii i calitii.

(3) Grefierul de edin verific buna funcionare a instalaiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate n faa instanei de judecat.

(4) Grefierul de edin anun publicului din sal intrarea judectorilor.

(5) Completul de judecat este prezidat, prin rotaie, de unul dintre membrii acestuia.

(6) Accesul publicului n sala de edin poate fi limitat numai n cazurile i n condiiile prevzute de lege. (7) Fotografierea, filmarea sau nregistrarea n sala de edin se fac numai cu aprobarea preedintelui completului.

(8) edina de judecat poate fi suspendat pentru motive justificate. Durata suspendrii va fi anunat i afiat pe ua slii de edin, prin grija grefierului.

(9) Apelul prilor i al celorlalte persoane citate se face, de regul, de grefierul de edin, prin instalaia de sonorizare.

(10) Dup strigarea cauzei i apelul prilor, grefierul de edin face oral referatul cauzei, prezentnd pe scurt obiectul pricinii i stadiul n care se afl judecata acesteia, comunic modul n care s-a ndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces i dac s-au realizat celelalte msuri dispuse de instan la termenele anterioare.

(11) Cauzele care se amn, fr discuii, vor putea fi strigate la nceputul edinei, n ordinea listei, dac toate prile legal citate sunt prezente i cer amnarea sau n cauz s-a solicitat judecata n lipsa.

(12) La cererea prilor, instana va putea lsa cauza la urm, fixnd o anumita or, cnd dosarul va fi strigat din nou.

(13) n cazul n care nici una dintre pri nu se prezint la strigarea cauzei, dosarul va fi lsat la sfritul edinei cnd, dup o nou strigare, n ordinea listei, se va proceda conform dispoziiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preedintele completului poate dispune luarea cauzelor ntr-o alt ordine dect cea nscris pe lista de edin.

(14) Cere semnate de preedintele completului de judecat.

(15) n cursul edinei de judecat grefierul va consemna n caietul de note: numrul dosarului, poziia acestuia pe lista de edin, susinerile orale din timpul edinei, depunerile de cereri i acte n condiiile alin. (14), msurile dispuse de instana, precum i toate celelalte aspecte din desfurarea procesului.

(16) Notele vor fi vizate de preedintele completului de judecat, care n prealabil va verifica coninutul acestora i va urmri ataarea listei de edin la caietul de note.

(17) Caietul de note va fi numerotat i sigilat; acesta se va depune la arhiva instanei, unde se va pstra timp de 3 ani, socotii de la data ultimelor note.

(18) n cazul n care desfurarea edinei de judecat se nregistreaz cu mijloace rile sau actele depuse n timpul edinei de judecat vor fi datate, vizate i

tehnice, suportul nregistrrii se va pstra n arhiva instanei timp de 3 ani, socotii de la data efecturii ultimelor nregistrri.

(19) n cazul amnrii judecii cauzei, la fixarea noului termen i a orei de prezentare la instan se va ine seama de programarea i ncrctura edinelor de judecat.

(20) n situaia n care cauza rmne n pronunare, preedintele completului anun n edin ora i, eventual, ziua stabilit pentru pronunarea hotrrii.

SECIUNEA a IV-a

Activitatea ulterioar ncheierii dezbaterilor

Articolul 105 Rezultatul deliberrii se consemneaz ntr-o minut care va fi scris pe cererea de chemare n judecat, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima ncheiere. Transcrierea minutei, integral sau n extras, n condica edinelor de judecat se face de preedintele completului ori de un alt judector, membru al acestuia

(2) Dac nu exist suficient spaiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minut se va scrie pe o foaie sau, dup caz, pe foi separate, numerotate.

(3) Apelurile i recursurile declarate oral n edina n care s-a pronunat hotrrea vor fi consemnate ntr-un proces-verbal semnat de preedintele completului i de grefierul de edin.

(4) Numerele de hotrre se dau n ordinea nscrierii lor n condica de edin, separat pe materii.

(5) La curile de apel i tribunale hotrrile pronunate n prim instan, n apel i n recurs primesc numr separat

Articolul 106 Pentru cauzele penale a cror judecat se suspend, instana verific periodic dac mai subzist cauza care a determinat suspendarea, fixnd n acest scop termene de control. Aceste termene de control vor fi menionate n registrul de termene al arhivei.

Regulament privind organizarea i funcionarea administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie:

Dispoziii generale

Art. 1. - nalta Curte de Casaie i Justiie este organizat i funcioneaz n temeiul art. 126 din Constituia Romniei, republicat, al art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, i al prezentului regulament.

Art. 2. - (1) nalta Curte de Casaie i Justiie este organizat n 4 secii - Secia civil i de proprietate intelectual, Secia penal, Secia comercial, Secia de contencios administrativ i fiscal -, Completul de 9 judectori i Seciile Unite.

(2) n structura naltei Curi de Casaie i Justiie funcioneaz urmtoarele compartimente:

a) Direcia legislaie, studii, documentare i informatic juridic;

b) Cancelaria;

c) Departamentul economico-financiar i administrativ;

d) Biroul de informare i relaii publice;

e) Biroul relaii internaionale;

f) Compartimentul de audit public intern.

Art. 3. - n cadrul naltei Curi de Casaie i Justiie, activitatea de judecat se desfoar cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor, n sistem informatizat i al continuitii, cu excepia situaiilor n care judectorul nu poate participa la judecat din motive obiective.

Art. 4. - (1) nalta Curte de Casaie i Justiie se compune din: preedinte, un vicepreedinte, 4 preedini de secii i judectori.

(2) n cadrul naltei Curi de Casaie i Justiie funcioneaz magistrai-asisteni, stabilii prin statul de funcii.

(3) nalta Curte de Casaie i Justiie se ncadreaz cu personal auxiliar de specialitate, personal al Departamentului economico-financiar i administrativ, personal de specialitate informatic i alte categorii de personal prevzute de lege.

Art. 6. - (1) Preedintele reprezint nalta Curte de Casaie i Justiie n relaiile interne i internaionale.

(2) Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie are calitatea de ordonator principal de credite putnd delega aceast calitate managerului economic.

(3) n exercitarea atribuiilor de conducere, preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie emite ordine.

Art. 7. - Preedintele are urmtoarele atribuii privind activitatea structurilor de conducere ale naltei Curi de Casaie i Justiie:

a) convoac colegiul de conducere, trimestrial sau ori de cte ori este necesar;

b) prezideaz Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie i Justiie;

c) convoac adunarea general a judectorilor naltei Curi de Casaie i Justiie;

d) prezideaz adunarea general a judectorilor naltei Curi de Casaie i Justiie, cu excepia cazului n care adunarea general se ntrunete pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;

e) supune spre dezbatere i aprobare colegiului de conducere i adunrii generale a judectorilor msurile necesare pentru buna desfurare a activitii naltei Curi de Casaie i Justiie.

SECIUNEA 2 Cancelaria

Art. 63. - (1) Cancelaria naltei Curi de Casaie i Justiie funcioneaz n subordinea direct a vicepreedintelui naltei Curi de Casaie i Justiie.

(2) n cadrul Cancelariei funcioneaz Registratura general a naltei Curi de Casaie i Justiie, grefele i arhivele.

Art. 64. - (1) Cancelaria naltei Curi de Casaie i Justiie se compune din prim-grefieri, grefieri, ageni procedurali i aprozi, stabilii prin statul de funcii.

(2) Personalul din Cancelaria naltei Curi de Casaie i Justiie este subordonat preedintelui naltei Curi de Casaie i Justiie, vicepreedintelui i preedinilor de secii i este coordonat de prim-magistratul-asistent.

(3) Personalul Cancelariei este repartizat n secii i n alte compartimente de ctre preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie potrivit nevoilor acestora, iar n cadrul seciei, de ctre preedintele de secie.

(4) Atribuiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fia fiecrui post.

Art. 65. - (1) Personalul repartizat la Registratura general a naltei Curi de Casaie i Justiie are urmtoarele atribuii:

a) primete, nregistreaz i repartizeaz la Seciile Unite, la Completul de 9 judectori, la secii i la celelalte compartimente dosarele i corespondena;

b) expediaz, prin pot sau, n cazuri urgente, prin agent procedural, dosarele soluionate, citaiile i corespondena;

c) ntocmete lunar situaia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea dosarelor, a citaiilor i a corespondenei.

(2) n cadrul activitii prevzute la alin. (1) se ntocmesc i se pstreaz:

a) registre generale, separate, pentru nregistrarea dosarelor i a corespondenei;

b) borderouri pentru expedieri prin pot i condici de predare prin agent procedural a dosarelor, a citaiilor i a corespondenei.

Art. 66. - (1) Personalul repartizat la Seciile Unite, la Completul de 9 judectori i la seciile naltei Curi de Casaie i Justiie are urmtoarele atribuii:

a) primete i nregistreaz dosarele intrate, ine evidena acestora, precum i a circulaiei lor;

b) ntocmete conceptele pentru citarea prilor din procese, ntocmete citaiile i urmrete expedierea acestora;

c) pune dosarele la dispoziie prilor i avocailor pentru studiu;

d) pregtete dosarele pentru edinele de judecat i asigur circulaia acestora n cadrul seciei, precum i trimiterea lor la instane;

e) ntocmete statisticile privind activitatea de judecat;

f) efectueaz comunicrile necesare punerii n executare a hotrrilor;

g) ntocmete i elibereaz, la solicitarea prilor, certificate i copii legalizate de pe hotrri;

h) ntocmete corespondena n legtur cu dosarele seciilor;

i) informeaz persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele n care acestea sunt direct interesate;

j) ine evidena timbrului judiciar i a taxelor judiciare de timbru.

(2) n cadrul activitii prevzute la alin. (1) se ntocmesc i se pstreaz:

a) registrul general, n care se trec, n ordinea intrrii, toate dosarele primite de secie i de Completul de 9 judectori, cu rubricile stabilite n acest scop, sub acelai numr nregistrndu-se toate cererile depuse ulterior sau corespondena n legtur cu cauza respectiv;

b) opisul alfabetic, n care se trec prile din dosar;

c) registrul informativ, n care se menioneaz, pentru fiecare dosar, trecut n ordine numeric, primul termen de judecat i termenele ulterioare, data ieirii dosarului din arhiv i persoana creia i s-a predat, data reintrrii dosarului n arhiv, numrul i data sentinei, deciziei sau ale ncheierii i, dac este cazul, soluia pe scurt;

d) registrul de termene al arhivei, n care se trec toate dosarele pe termenele de judecat fixate;

e) condica edinei de judecat, n care se trec toate dosarele din edina respectiv, n ordinea nscris n lista dosarelor aflate pe rol, noul termen de judecat n caz de amnare a judecii, hotrrea pronunat i numrul acesteia, precum i numele celui care o redacteaz;

f) registrul de eviden a redactrii hotrrilor, n care se trec, n ordine numeric, dup caz, toate sentinele, deciziile sau ncheierile pronunate i se noteaz circuitul dosarului n vederea redactrii, dactilografierii, semnrii hotrrii, precum i data predrii dosarului la arhiv;

g) condica de eviden a predrii-primirii sub semntur a dosarelor, n circuitul acestora.

Art. 67. - (1) Toate registrele i condicile se numeroteaz i se parafeaz, iar la sfritul fiecrui an se ntocmesc procese-verbale de nchidere, semnate de vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie i de prim-magistratul-asistent, n cazul registrelor Seciilor Unite, ale Completului de 9 judectori i ale Registraturii generale, i de preedintele de secie i de magistratul-asistent ef, n cazul registrelor seciilor.

(2) n funcie de necesiti, la propunerea prim-magistratului-asistent, preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie poate aproba inerea i a altor registre dect cele prevzute n prezenta seciune.

Art. 68. - (1) Personalul Registraturii generale i cel al arhivelor nregistreaz dosarele i cererile n ziua depunerii lor i ataeaz la cereri plicurile n care au fost primite.

(2) Corespondena adresat personal sau confidenial preedintelui naltei Curi de Casaie i Justiie, vicepreedintelui, preedinilor de secii, judectorilor i altor persoane cu funcii de conducere este predat acestora cu plicul nedeschis.

Art. 69. - (1) Dosarele predate arhivei Seciilor Unite, Completului de 9 judectori i arhivelor seciilor se prezint fr ntrziere preedintelui naltei Curi de Casaie i Justiie, vicepreedintelui sau, dup caz, preedinilor de secii, pentru luarea msurilor prevzute de lege i de prezentul regulament.

(2) Msurile dispuse se aduc la ndeplinire fr ntrziere, prin ntocmirea i expedierea citaiilor, pe baza unei prealabile conceptri, prin comunicarea de acte, redactarea i expedierea corespondenei i prin ntocmirea altor lucrri indicate prin rezoluie sau stabilite anterior, cum sunt cele referitoare la nregistrarea statistic a datelor cauzei.

Art. 70. - (1) Pe coperta fiecrui dosar se menioneaz denumirea nalta Curte de Casaie i Justiie - Seciile Unite, Completul de 9 judectori sau secia competent -, numrul dat dosarului de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie i alte date de identificare a cauzei i a dosarelor altor instane, pe care le cuprinde.

(2) Toate filele dosarului sunt cusute i numerotate.

(3) Dup soluionarea definitiv a cauzei se procedeaz la nuruirea dosarului i la aplicarea sigiliului, iar pe faa interioar a ultimei coperte se certific numrul filelor n cifre i n litere.

Art. 71. - (1) Dosarele sunt puse la dispoziie prilor, mandatarilor i avocailor acestora, precum i ziaritilor acreditai pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie pentru studiu, numai n arhiv, dup identificarea i notarea numelui i prenumelui solicitantului, verificndu-se actele de identitate, procurile sau delegaiile, precum i integritatea dosarului la restituire, fiind interzis scoaterea dosarelor din incinta naltei Curi de Casaie i Justiie.

(2) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevzute la alin. (1) se aprob de preedinii de secii, iar pentru Seciile Unite i Completul de 9 judectori, de vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie i se afieaz la loc vizibil.

(3) Dosarele se pstreaz n arhiv n ordine numeric sau pe termene de judecat.

Art. 72. - Tehnoredactarea ncheierilor de amnare a judecii, precum i a corespondenei se face n termen de cel mult 3 zile de la data edinei, iar tehnoredactarea sentinelor sau, dup caz, a deciziilor se face n termen de cel mult 30 de zile de la redactare.

Art. 73. - Dosarele se restituie arhivelor dup redactarea i semnarea ncheierilor, sentinelor sau deciziilor, dup caz, ori dup ntocmirea altor lucrri specifice.

Art. 74. - Dosarele soluionate se numeroteaz, se parafeaz i se sigileaz, predndu-se Registraturii generale de ctre arhive n termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediaz instanei creia i revin sau, dup caz, parchetului, n termen de cel mult 48 de ore.

Art. 75. - La arhive se pstreaz, n original, cte un exemplar din hotrrile pronunate la fiecare secie, n mape speciale, n ordine numeric, pe ani. ncheierea n care s-au consemnat dezbaterile, n cazurile n care s-a amnat pronunarea, precum i ncheierile i hotrrile prevzute n art. 281, art. 2811 i art. 2812 din Codul de procedur civil se altur hotrrii.

Art. 76. - Lucrrile i celelalte atribuii prevzute n prezenta seciune, care nu revin magistratului-asistent, se aduc la ndeplinire de personalul seciei, potrivit fiei fiecrui post. Hotrre nr. 145/2005 din 26/04/2005pentru aprobarea Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea CODUL DEONTOLOGICal personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoretii al parchetelor de pe lng acestea

I. Dispoziii generale

Art. 1. - Conduita etic a personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea este esenial pentru calitatea justiiei din Romnia, pentru transparena, imparialitatea i independena actului de justiie.

Art. 2. - Scopul prezentului cod const n stabilirea regulilor privind integritatea moral a personalului auxiliar de specialitate i conduita pe care acesta trebuie s o aib, precum i informarea publicului asupra comportamentului la care este ndreptit s se atepte din partea acestei categorii de personal al instanelor i parchetelor.

Art. 3. - Prezentul cod se aplic grefierilor, grefierilor statisticieni, grefierilor documentariti, grefierilor arhivari, informaticienilor i registratorilor din cadrul instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea.

II. Prestigiul justiiei

Art. 4. - Prin ntreaga sa conduit, personalul auxiliar de specialitate al instanelor i parchetelor trebuie s contribuie la respectarea supremaiei legii, la asigurarea transparenei i a ncrederii ceteanului n autoritatea judectoreasc.

Art. 5. - Personalul auxiliar de specialitate are obligaia de a contribui la aprarea prestigiului justiiei.

III. Profesionalismul

Art. 6. - n exercitarea profesiei sale, personalul auxiliar de specialitate trebuie s manifeste competen, imparialitate i celeritate, fiind obligat s se abin de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii justiiabililor ori prestigiului justiiei.

Art. 7. - (1) Personalul auxiliar de specialitate trebuie s dea dovad de o bun pregtire profesional i s manifeste o preocupare permanent pentru perfecionarea acesteia.

(2) Personalul auxiliar de specialitate trebuie s i ndeplineasc atribuiile cu seriozitate i responsabilitate.

Art. 8. - Personalul auxiliar de specialitate trebuie s serveasc n mod loial autoritatea judectoreasc i s i ndeplineasc ndatoririle cu bun-credin.

IV. Confidenialitatea

Art. 9. - Personalul auxiliar de specialitate are obligaia de a nu dezvlui sau folosi pentru alte scopuri dect cele legate de exercitarea profesiei informaiile obinute pe parcursul desfurrii activitii profesionale.

Art. 10. - Personalul auxiliar de specialitate trebuie s se abin de la orice ncercare de a obine date sau informaii pe care nu este ndreptit s le cunoasc.

V. Imparialitatea

Art. 11. - (1) n exercitarea atribuiilor sale, personalul auxiliar de specialitate trebuie s fie obiectiv i s respecte fr nici o discriminare drepturile i garaniile procesuale ale tuturor prilor.

(2) n activitatea sa profesional, personalul auxiliar de specialitate trebuie s aib o atitudine echidistant, fr influene legate de ras, sex, religie, naionalitate, precum i de statutul socioeconomic, politic i cultural al unei persoane.

Art. 12. - Personalul auxiliar de specialitate are ndatorirea de a se abine ori de cte ori se afl n unul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute de lege.

VI. Abuzul n funcie i conflictul de interese

Art. 13. - n ndeplinirea atribuiilor sale de serviciu, personalul auxiliar de specialitate trebuie s se abin de la orice atitudine care l-ar putea face vulnerabil la influene.

Art. 14. - Personalului auxiliar de specialitate i este interzis folosirea calitii oficiale pentru obinerea de privilegii sau avantaje pentru sine ori pentru altul.

Art. 15. - n ndeplinirea ndatoririlor sale profesionale, personalul auxiliar de specialitate nu poate pretinde sau primi cadouri ori servicii.

Art. 16. - Personalul auxiliar de specialitate nu va ncheia, personal sau prin persoane interpuse, ori ca mandatar, contracte cu instanele judectoreti sau cu parchetele de pe lng acestea pentru furnizarea de servicii, materiale, echipamente.

VII. Atitudinea n profesie i n afara acesteia

Art. 17. - Personalul auxiliar de specialitate trebuie s dea dovad de moderaie i s nu i manifeste nemulumirea fa de persoanele cu care intr n contact n calitate oficial.

Art. 18. - Personalul auxiliar de specialitate trebuie s fie respectuos, calm, amabil i lipsit de arogan n relaiile cu justiiabilii, judectorii, procurorii, avocaii, colegii, precum i cu orice alt persoan.

Art. 19. - (1) Personalului auxiliar de specialitate i este interzis s exprime opinii cu privire la legalitatea i temeinicia actelor ntocmite de instana de judecat sau de parchetul unde lucreaz.

(2) Personalul auxiliar de specialitate trebuie s informeze conducerea instanei sau a parchetului cu privire la orice conduit care ar putea aduce atingere prestigiului justiiei.

(3) Personalului auxiliar de specialitate nu i este permis s comenteze sau s justifice n pres ori n emisiuni audiovizuale hotrrile ori soluiile date n dosarele despre care a luat cunotin n exercitarea atribuiilor de serviciu sau cu privire la procese aflate n curs de desfurare ori asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

(4) Personalului auxiliar de specialitate nu i este permis s se foloseasc de actele pe care le ndeplinete n exercitarea atribuiilor de serviciu pentru a-i exprima convingerile politice.

(5) Relaiile personalului auxiliar cu judectorii, procurorii i colegii trebuie s fie bazate pe respect i bun-credin. Acesta nu i poate exprima prerea cu privire la probitatea profesional i moral a judectorilor, procurorilor sau a altor colegi.

Art. 20. - Personalul auxiliar de specialitate trebuie s aib o inut ngrijit i decent, evitnd extravaganele. n edinele de judecat acesta trebuie s poarte inuta vestimentar corespunztoare, potrivit legii.

Art. 21. - Personalul auxiliar de specialitate trebuie s protejeze i s foloseasc conform destinaiei lor bunurile ce i-au fost ncredinate n vederea exercitrii profesiei.

Art. 22. - Personalul auxiliar de specialitate nu va recomanda nominal, persoanelor interesate, avocai, experi, notari, executori judectoreti sau oricare alte persoane care exercit activiti n legtur cu actul de justiie.

Art. 23. - Personalului auxiliar de specialitate nu i este permis s acorde consultaii juridice.

VIII. Dispoziii finale

Art. 24. - nclcarea dispoziiilor prezentului cod atrage rspunderea disciplinar a grefierilor i a celuilalt personal auxiliar de specialitate din instanele judectoreti i parchete.