Tema 3. BILANTema 3. BILANŢUL PROCEDEU ŢUL PROCEDEU SPECIFIC METODEI SPECIFIC METODEI

CONTABILITĂŢIICONTABILITĂŢII

3.1 Noţiunea şi importanţa bilanţului 3.1 Noţiunea şi importanţa bilanţului

3.2 Conţinutul şi structura bilanţului 3.2 Conţinutul şi structura bilanţului

3.3 Influenţa operaţiilor economice asupra 3.3 Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţului bilanţului

3.1 Noţiunea şi importanţa bilanţului 3.1 Noţiunea şi importanţa bilanţului

Principala trăsătură a metodei contabilităţii constă în dubla reprezentare a stării şi mişcării patrimoniului întreprinderii.

Bilanţul este un procedeu al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a patrimoniului şi evidenţiază în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice şi sursele lor de finanţare.

Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou, format din două părţi: partea din stânga denumită activ, iar cea din dreapta pasiv.

Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi destinaţia acestora ca obiecte de drepturi şi obligaţii, şi drepturi şi obligaţii asupra acestor active în expresie valorică la o anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de gestiune. Schema bilanţului contabil este:

Bilanţul încheiat la data _________

ACTIV Suma PASIV SumaDenumirea elementelor patrimoniale de activ

Denumirea elementelor patrimoniale de pasiv

Total ACTIV Total PASIV

Principala particularitate a bilanţului constă în egalitatea activelor şi pasivelor, adică total general-activ trebuie să fie egal cu total general-pasiv. Schematic:

A = P Această egalitate inerentă bilanţului se exprimă

prin aceea că în bilanţ este reprezentată aceiaşi patrimoniu, dar privit din două aspecte: sub aspectul componenţei, existenţei şi destinaţiei activelor şi sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor asupra acestor active.

Bilanţul conţine diverse şi importante informaţii despre bunurile economice ale întreprinderii şi sursele lor de provienenţă. În literatura economică se evidenţiază mai multe feluri de bilanţuri, care pot fi clasificate după criteriile:

• După statutul juridic al întreprinderii se deosebesc: bilanţ iniţial, bilanţ contabil curent, bilanţ contabil final.

Bilanţul iniţial se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii, când fondatorii îşi pun la dispoziţie mijloace materiale şi băneşti în vederea realizării scopului pentru care a fost creată. Aceste valori sunt enumerate şi precizate în inventarul de constituire a întreprinderii şi din acesta prin intermediul conturilor în bilanţul iniţial în care sunt grupate după principiul dublei reprezentări.

Bilanţul curent se întocmeşte în cursul activităţii întreprinderii, la termenele impuse de legislaţia în vigoare. Acesta se întocmeşte pe baza situaţiei din conturi, a soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilanţ.

• Bilanţul final se întocmeşte în momentul cesionării activităţii de către întreprindere sau al lichidării ei.

• După perioada de întocmire deosebim bilanţ anual şi intermediar.

Bilanţul anual se întocmeşte la sfârşitul anului pe baza datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu verificarea prealabilă a realităţii acestora prin inventariere.

Bilanţul intermediar se întocmeşte şi se prezintă la sfârşitul fiecărui trimestru.

• După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale avem: Bilanţul primar se consideră bilanţul contabil întocmit la nivel

de întreprindere. Bilanţul consolidat este întocmit la nivelul grupurilor de

întreprinderi. Bilanţul centralizat sunt bilanţurile întocmite la nivelul

ministerelor, departamentelor, economiei naţionale în ansamblu.

• In funcţie de mărimea entităţii, bilanţurile primare pot fi: bilanţ în sistem de bază, întocmit de entităţile mari; bilanţ simplificat întocmit de entităţile mici si mijlocii.

Prin datele ce le conţine, bilanţul îndeplineşte trei funcţii principale:

3.2 Conţinutul şi structura bilanţului3.2 Conţinutul şi structura bilanţuluiTeoria şi practica contabilă demonstrează că studiul bilanţului

trebuie realizat prin două abordări: ca procedeu al metodei contabilităţii, bilanţul exprimă un

model al dublei reprezentări al patrimoniului, care determină echilibrul dintre active şi pasive;

ca raport (situaţie) financiar, bilanţul evidenţiază un document contabil de sinteză ce prezintă informaţii grupate, centralizate şi generalizate cu privire la poziţia financiară a entităţii. Informaţiile pe care le oferă bilanţul contabil stau la baza fundamentării deciziilor privind activitatea curentă şi de perspectivă.

Entităţile din R. Moldova întocmesc bilanţul potrivit unui formular unic, prezentat în anexa 1 la SNC „Prezentarea situațiilor financiare”.

Bilanţul conţine cinci capitole, dintre care două sunt plasate în activ, iar trei în pasiv. Fiecare capitol este divizat în posturi de bilanţ. Fiecare element de activ şi pasiv constituie, după caz, un post de activ sau pasiv.

În cadrul activului, posturile sunt grupate în funcţie de modul lor de valorificare şi gradul de lichiditate. Aşezarea posturilor în activul bilanţului este cea inversă lichidităţii activelor, începând cu cele mai puţin lichide şi încheind cu mijloacele băneşti care îmbracă forma de bani lichizi.

În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de formare a surselor de finanţare şi gradul lor de exigibilitate.

Nr. ACTIV Cod.rd.

Sold la incep per

Sold la sf per

1. Active imobilizateImobilizări necorporale Imobilizări corporale în curs de execuțieTerenuriMijloace fixeRsurse mineraleActive biologice imobilizateInvestiții financiare pe termen lung în părți neafiliateInvestiții financiare pe termen lung în părți afiliateInvestiții mobiliareCreanțe pe termen lungAvansuri acordate pe termen lungAlte active imobilizate

Total active imobilizate 130

2. Active circulanteMaterialeActive biologice circulantOMVSDProducția în curs de execuție și produseMărfuriCreanțe comerciale creanțe ale părților afiliate Avansuri acordate curenteCreanțe ale bugetuluiCreanțe ale personaluluiAlte creanțe curenteNumerar în casierie și la conturiAlte elemente de numerarInvestiții financiare curente în părți neafiliateInvestiții financiare pe termen lung în părți afiliate Alte active circulante

Total active circulante 300

Total ACTIV 310

PASIV

3. Capital propriuCapital social și suplimentarRezerveCorecții ale rezultatelor anilor precedențiProfit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedențiProfit net (pierdere netă) al perioadei de gestiuneAlte elemente de capital propriu

Total capital propriu 390

4. Datorii pe termen lungCredite bancare pe termen lungÎmprumuturi pe termen lungDatorii pe termen lung privind leasingul financiarAlte datorii pe termen lung

Total datorii pe termen lung 440

5. Datorii curenteCredite bancare pe termen scurtÎmprumuturi pe termen scurtDatorii comercialeDatorii față de părțile afiliateAvansuri primite curenteDatorii față de personalDatorii privind asigurările sociale și medicaleDatorii față de bugetVenituri anticipate curenteDatorii față de proprietariFinanțări și încasări cu destinație specialăProvizioane curenteAlte datorii curente

Total datorii curente 580

Total PASIVE 590

3.3 Influenţa operaţiilor economice 3.3 Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţuluiasupra bilanţului

Patrimoniul întreprinderii sa află într-un continuu proces de mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma operaţiunilor economice (tranzacţii).

Definim operaţiunile economice ca fiind evenimente economice care influenţează situaţia financiară a unei entităţi. Aceste operaţiuni produc modificări continue în volumul şi structura elementelor patrimoniale, influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ corespunzătoare elementelor respective.

Oricât de variate ar fi operaţiunile economice sub aspectul naturii şi conţinutului lor economic, din punct de vedere al tipurilor de modificări pe care le produc asupra activului şi pasivului, ele se grupează în patru categorii:

A+X=P+XOperaţii economice care

produc modificări în ambele părţi ale bilanţului,

în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent

şi cu aceiaşi sumă, creşterea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă,

egalitatea bilanţieră menţinându-se.

A+X-X=POperaţii economice care produc modificări numai

în activul bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi

sumă, micşorarea unui alt post de activ, totalul activului

rămânând neschimbat,

A-X=P-XOperaţii economice care

produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul micşorării unui

post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă,

micşorarea unui post de pasiv, totalul activului

şi pasivului micşorându-se cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră

menţinându-se.

A=P+X-XOperaţii economice care produc modificări numai în pasivul bilanţului, în

sensul creşterii unui post de pasiv şi concomitent

şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de pasiv,

totalul pasivului rămânând neschimbat, egalitatea

bilanţieră menţinându-se.

Operaţiile economice

influenţează asupra bilanţului contabil

1. Operaţii economice care produc modificări numai în activul bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de activ, totalul activului rămânând neschimbat, egalitatea menţinându-se

A+X-X = P

Exemplul 1. Se prezintă bilanţul contabil la începutul perioadei de gestiune.

Bilanţul contabil la 01.01.201x

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen scurt

90 100

Casa 100 Datorii comerciale curente 250 000

Creanţe comerciale 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia 1. Se încasează în contul curent în monedă naţională suma de 40 000 de lei de la clienţi în stingerea creanţelor comerciale.

Operaţia dată determină o scădere de activ (scad creanţele comerciale) şi o creştere de activ (creşte numeralul din contul curent în monedă naţională) concomitent şi cu aceiaşi sumă.

Disponibilul de la contul de curent în monedă naţională devine 40 000 de lei (0+ 40 000), iar creanţele comerciale devin 110 000 de lei (150 000 - 40 000).

Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen scurt

90 100

Casa Conturi curente în monedă naţională

100

40 000

Datorii comerciale curente 250 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţii economice care produc modificări numai în pasivul bilanţului, în sensul creşterii unui post de pasiv şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de pasiv, totalul pasivului rămânând neschimbat, egalitatea bilanţieră menţinându-se: A = P+X-X

Operaţia 2. Din contul unui credit bancar pe termen scurt contractat se achită furnizorilor o datorie în sumă de 200 000 de lei, ajunsă la scadenţă.

Operaţia dată determină o scădere de pasiv (scad datoriile comerciale curente) şi o creştere de pasiv (cresc datoriile faţă de bancă) concomitent şi cu aceiaşi sumă.

Datoriile comerciale curente devin 50 000 de lei (250 000 – 200 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 290 100 de lei (90 100 + 200 000).

Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.

Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen scurt

290 100

Casa Conturi curente în monedă naţională

100

40 000

Datorii comerciale curente 50 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, creşterea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se A+X = P+X

Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară la valoarea de procurare de 80 000 de lei.

Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de mărfuri) şi o creştere de pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) concomitent şi cu aceiaşi sumă.

Stocul de mărfuri devine 380 000 de lei (300 000 + 80 000), iar datoriile comerciale curente (faţă de furnizori) devin 130 000 de lei (50 000 + 80 000).

Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.

Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt

290 100

Casa Conturi curente în monedă naţională

100

40 000

Datorii comerciale curente 130 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 730 100 Total 730 100

Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul micşorării unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se A-X = P-X

Operaţia 4. Din disponibilul de la contul curent în monedă naţională se achită un credit bancar în sumă de 30 000 de lei ajuns la scadenţă.

Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul din contul curent în monedă naţională) şi o scădere de pasiv (descresc creditele bancare pe termen scurt) concomitent şi cu aceiaşi sumă.

Disponibilul din contul curent în monedă naţională devine 10 000 de lei (40 000 – 30 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 260 100 de lei (290 100 - 30 000).

Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.

• Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt

260 100

Casa Conturi curente în monedă naţională

100

10 000

Datorii comerciale curente 130 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 700 100 Total 700 100

Analizând din punct de vedere al modului cum influenţează posturile şi totalul bilanţului, cele patru tipuri de operaţii economice se pot regrupa în două categorii şi anume:

• Operaţii economice care produc modificări numai în structura activului şi pasivului fără a influenţa totalul bilanţului; în această categorie se includ primele două tipuri de operaţii economice.

• Operaţii economice care produc modificări atât în structură cât şi în volumul activului şi pasivului; în această categorie se includ ultimele două tipuri de operaţii economice.

Problema 4. Fabrica de pâine prezintă la sfârşitul perioadei de gestiune următoarea situaţie patrimonială: Valoarea mărfurilor livrate (neplătite) - 40 000 lei; Valoarea licenţei pentru dreptul de export - 30 000 lei; Credite pe termen lung - 70 000 lei; Materiale la depozit - 50 000 lei; Valoarea acţiunilor emise - 200 000 lei; Salariul neplătit - 20 000 lei; Producţia în curs de execuţie - 40 000 lei; Credite bancare pe termen scurt - 80 000 lei; Clădiri - 90 000 lei; Amortizarea licenţei - 10 000 lei; Rezerve statutare - 60 000 lei; Acţiuni procurate pe termen lung - 70 000 lei; Utilaj - 50 000 lei; Avans oferit firmei „Stejar” - 50 000 lei; Avans primit de către gestionarul Roşca - 1 000 lei; Avans primit de la firma „Doina” - 30 000 lei; Mijloace băneşti la contul curent - 99 000 lei; Amortizarea mijloacelor fixe - 50 000 lei.De întocmit bilanţul contabil al fabricii de pâine la sfârşitul perioadei de gestiune (în cadrul bilanţului să fie clasificate în capitole).

Problema 7. Se prezintă următoarele operaţii economico-financiare:Conţinutul operaţiei Modificarea asupra bilanţului1.Primirea unui credit pe termen lung de la bancă2.Încasarea pentru mărfuri de la cumpărători3.Rambursarea creditului bancar4.Procurarea contra mijloace băneşti a obligaţiunilor pe termen scurt5.Acoperirea pierderilor din contul rezervei6.Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori7.Vânzarea de produse finite clienţilor8.S-a primit numerar în casierie de la contul curent9.Încasarea creanţelor la contul curent10.Achitarea datoriilor faţă de furnizori11.Procurarea mărfurilor de la furnizori cu plata ulterioară12.Rambursarea împrumutului primit anterior de la bancă13.Plata unui avans furnizorilor14.Achiziţionarea de materii primii de la furnizori15.Se acoperă pierderile perioadei de gestiune din contul profitului nerepartizat al anilor precedenţiIndicaţi modificările care au avut loc în activul şi pasivul bilanţului în urma operaţiilor economice.

Vă mulțumim pentru atenție!!!!