Tema 2. Evoluţia managementului administraţiei publice.

Tema 2. Evoluţia managementului administraţiei publice.

LOGO

Evoluţia ştiinţei managementul administraţiei publice1

Administrarea publică contemporană în Republica Moldova2

3

4

5

Sisteme contemporane de administrare publică locală

LOGO1. Evoluţia ştiinţei managementul administraţiei publice

Ştiinţa administraţiei publice s-a constituit treptat într-o perioadă de timp îndelungată şi în colaborare cu alte ştiinţe, ca urmare a preocupărilor pentru perfecţionarea administraţiei publice.

Primele începuturi ale unei ştiinţe a administraţiei datează din secolul al XVII-lea, noţiunea "ştiinţa administraţiei" vine din secolul al XIX-lea.

LOGO

În secolul al XVII-lea unii profesori din Germania şi Austria au ţinut studenţilor, la universităţile germane, cursuri privind ştiinţele camerale sau cameralistice. În germană Kameralien se traduce "ştiinţa administraţiei" şi cuvântul vine din limba latină camera care înseamnă "camera" cu înţelesul de instituţie financiară. La început ştiinţele camerale au studiat administraţia finanţelor publice, dar ulterior au cuprins toată administraţia Statului.

LOGO

Documentele istorice atestă că cea mai principală formă organizatorică şi de administrare în preajma creării Statului era obştea teritorială sau sătească.

Condiţiile de dezvoltare interne şi existenţa pericolului extern, au condus la formarea uniunilor de obşti.

Раздел 1

Evoluţia managementului administraţiei publice in R.M.

LOGO

Primele formaţiuni statale pe teritoriul Moldovei istorice au început să apară către mijlocul secolului al XIV-lea în spaţiul de est al Carpaţilor Orientali. Premisele pentru întemeierea Statului Moldovenesc medieval s-au constituit odată cu creşterea a numeroase confederaţii de obşti săteşti agrare pastorale, grupate de-a lungul principalelor cursuri de apă.

Раздел 1

LOGO

Constituirea Statului medieval Moldova a fost un proces de durată, care s-a realizat prin unirea a mai multor ţări de la răsărit de Carpaţi sub autoritatea uni voievod. Odată cu formarea statului are loc şi constituirea unui apart de stat in fruntea caruia se afla Domnitorul.

Considerat stăpân al ţării, având atribuţii legislative, executive, judecătoreşti şi militare, domnul cârmuia ţara ca un autocrat. În realitate însă el de fapt nu lua nici o hotărâre fără a se sfătui cu marea boierime

Раздел 1

LOGO

Sfatul domnescAles din rândul nobilimii şi compus din boieri mari, mari proprietari funciari. Sfatul domnesc participa la luarea multor decizii importante, contrasemna actele domnului atât cele externe, cât şi cele interne, participa la judecare proceselor penale şi civile.

două corpuri consultative, pe lângă

domnitorul ţării, în Moldova medievală erau

Marea adunare a ţăriiOrgan reprezentativ cu caracter de instituţie constituţională. Ea are rol de corp consultativ în luarea deciziilor deosebit de importante: alegerea domnitorului, deliberarea asupra tratatelor de pace şi vasalitate, declararea de război, plata tributului unor state străine.

Раздел 1

LOGO

Principalele dregătorii de stat în Moldova medievală erau următoarele:

Marele VornicMarele LogofătMarele VistiernicMarele SpătarMarele PostelnicPaharnicul cel MareMarele Armaş

Раздел 1

LOGO

Principalele dregători privati ai domnitorului în Moldova medievală erau următoarele:

SpatarulPostelniculPaharniculCliuciniculComisul

Раздел 1

LOGO

Vechile aşezări urbane din Moldova, târguri sau oraşe, erau centre în care locuiau negustori şi unii meseriaşi, cu o organizaţie deosebită de a satelor moşiereşti şi boiereşti.

Oraşul vechi aparte, aşadar, ca o mică organizaţie, cuprinzând un centru urban înconjurat de moşii şi sate.

Regiunea dependentă de oraş, care se află în jurul sau se numea în Moldova ocol, termen care arată că e vorba de o moşie care ocoleşte de jur împrejur târgul.

Administraţia oraselor

LOGO

Autoritatea comunei îşi avea organele sale alese în persoana primarului şi un consiliu comunal, format întotdeauna din numărul invariabil de 12 membrii, care se întitulau pârgari (de la germanul Bliurger, cetăţeni liberi ai oraşelor).

În Moldova primarul se numea soltuz (de la germanul Scultheis).

Administraţia oraselor

LOGO

Forma tradiţională de împărţire administrativă a Moldovei istorice a fost Judeţul. Concomitent Judeţele moldoveneşti se mai numeau şi ţinuturi. Domnitorul ţării numea în fruntea lor câte doi pârcălabi ce se mai numeau şi sudeţi sau staroşti.

Раздел 1

Administraţia oraselor

LOGO

Vama mica se plătea la trecerea pe teritoriul oraşului

Oraşul avea şi dreptul de vamă. Vămile se petreceau în primul rând la

oraşe. Vama era a domnului, dar era de două feluri, cea mare şi cea mică

Vama mare era vama de târg la

desfacerea mărfurilor, ce se plătea de câtre

cumpărători, bineînţeles în natură.

Раздел 1

LOGO

Vama pentru export

În Moldova medievala se plătea

Vama pentru import

Раздел 1

LOGOCaracteristica sistemelor de administrare straina in Moldova

Sistemul Otoman

-Moldova este parte integranta a Imperiului Otoman.-- Atributiile domnitorului Moldovei erau limitate.-- Timp de peste 300 de ani sistemul de administrate a Moldovei era conform celui turcesc.

-instituită în nordul Moldovei în urma anexării ei la Austria.- Denumirea acestui teritoriu a fost schimbat în Bucovina.

-În rezultatul anexării Basarabiei la Rusia în anul 1812 a fost instituit sistemul rusesc unic de administrare.-Denumirea de Basarabie a fost dată în 1813 cu centrul administrativ Bender.- Organul suprem era Sovetul Suprem-Organele administrative erau guvernatorul, viceguvernatorul, zemstfa gubernală şi camera de consiliu

Sistemul Austriac Sistemul Rusesc

Раздел 2

LOGO

autorităţilor centrale(Guvernul,ministerele departamentele şi celelalte organe centrale), competenţa cărora se extinde asupra întregului teritoriu al ţării

Administrarea publica contemporana

din R.M. se divizeaza in douamari categorii

autorităţilor locale când competenţa lor se răsfrânge asupra unei unităţi administrativ-teritoriale

Раздел 1

2. Administrarea publică contemporană în Republica Moldova

LOGO

Раздел 1

Legislatia R.M. in domeniul administratiei publice

Cadrul Cadrul legislativ al legislativ al

administratieadministratiePublice Publice din R.M.din R.M.

BB

EE

CC

DD

AA

Legea serviciului

Public

La Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova

Legea privind

administraţia publică

locală locale

Legea privind statutul

municipiului Chişinău

Legea privind statutul special

al Găgăuzei

LOGO

Раздел 1

Raioane

Orase

Sate

Conform legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, teritoriul R.M. se divizeaza in:

Divizarea Divizarea administrativ-administrativ-

teritoriala a R.M.teritoriala a R.M.

LOGO

Raionul - unitate administrativ - teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe, unde prin teritoriu, relaţii economice şi social - culturale, în centrul căruia este situat sediul consiliului raional ce se numeşte oraş-reşedinţă şi denumirea raionului poartă numele acestui oraş.

Раздел 1

LOGO

Satul cuprinde populaţia rurală unită prin teritoriu, relaţii economice, social - culturale, tradiţii şi obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni şi forma o comună.

Oraşul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic şi social având datorii edilitar-gospodăreşti cu funcţie administrativă, industrială, comercială, politică şi culturală, a cărei populaţie, în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală.

Раздел 1

LOGO

Раздел 1

Municipiile Republicii Moldova

Cadrul Cadrul legislativ al legislativ al

administratieadministratiePublice Publice din R.M.din R.M.

BB

EE

CC

DD

AAChişinău

Bălţi

Bender

ComratTiraspol

LOGO

În limitele teritoriale ale acestor structuri administrative se instituie autorităţile publice locale.

Fostele soviete săteşti din perioada regimului sovietic au fost înlocuite prin primării, iar preşedintele lor au fost numiţi primari.

Раздел 1