Cautalea patemitdlii unei invenlii, care ocupi un loc impofiantin rurneroase istotii mlgarizate ale tehnicii, se bazeazd pe ideea cdun sisteut tebnic nu are decAt un singul inventator adevfuat, ceilallifiind irnpostori sau spitite rnai pulin srtiiucitoare. rnai putin iuliRolul ceicetirorr.rlui este de a aduce acest ploces in fala ribunaluluiistoriei. Trebuie siJ alegi, printe nurneroqii tali presupuqi legitirniai unei tehtici, pe adeveratul inventator. Se cuvine si ne asigurirncd cel care a fost reculoscut prin tadilie nu a ar'r'rt precusoli, ce nua imprxulutat ideea cenlala a noului dispozitiv de la un altinveniator, pe cat de genial, pe atat de necunoscut Geniileneintelese, ca gi poelii blestema{i, au suscitat deseod un intetespasionat. Istoricul poate sd-i reabiliteze

O XSTORIE A CONIUNICARII MODERNE

PATRICE FLICHY

De la corhertul cu lrunuri la comertul cu suflefe: telefonul

Comunicarea vorbei prin electricitate

Sd ludrr exernplul telefonului. De cine a fost inventat? DeAlexrrder Glaham Bell saLr de Elisha Gral'? Printro uimitoarecoincider{t aca$tia deplll amindoi o ceiete de btevet. in aceeagi zi,14 1i'bnralie 1876. llr \Uashingtott Isltrtia oficiali a telefottrtluilelinc r]urnele lrri Bell ciat. i:l lotrd. tlu se 5tre daci Glav lttt a arrtt elplinrrri icieea telefortiei. satl Poate Edisolr- tlesple cate rltltj;ortclnporani cled ci ilragittase un sjslenl asendndtor, inci din1875. Se volbe$te nai pulin despre .{trtonio N4eucci. italian elnigratin ,-\nrelica, carc-qi t'eaiizeaza priinele expelietlte la llalala in anii1850. 9i clepiure ull brel'ct in Statele Unitc in 187 I

Daci ne rttai irltoilrcem putin irl lirnp. il glslnr pe PhilippeReis un in\,lito] llemlan care i5i 1ll'czinta allalanrl irr l86l )esocietatea fizicienilor cli]r Fral ifuit. Acest instrument, tluinit adeseateielol ruuzical, putea si transrniti 9i cur'futtul rostit. in Flanla,ChaiJes Bourseul, tehnician telegtafist. prezinti o cotnunicate laAcadenrja de $tiinle in 1854 qi sqre itt L'lllustratiQn' ,,1\4-a111intlebat dacd llu culnva qi cuvdntul rostit poate ft ttansmis prinelectricitate (...). Lucml este realizabil, iata culn"'" 9i descrieprincipiul transiriterii vibraliilor sbnot'e ptin electricitate Si fie'Bourseul inventatorul telefonului? Nu este sigur' Citind diferite

57

istorii, gdsirn urme incd rnai indepdrlate ale tehdcii de corversatiela distanfa. Gemanul Huth redacteazi in 1796 un tratat asupra,,folosirii tubului vorbitor in telegmfie". pe care il va numi telefin.L-am citat deja pe fizicianul erglez Robert Hooke, care studiazd, in1667, transflriterea sunetului plintr-un fir'intins. Si oplim aceastaenurnerale. Faptul ca ea este interminabili ne face mai degrabi sine indoim de pertinenta intueb:lii ,,Cine a inventat?"

SA spunem la inceput cA existd legituri intle toli acestiinventatod. ObservSm cd Gmy, Bell $i Edison cunoqteau invenlialui Reis. O copie a aparatului s5u a fost adusd in Statele Unite deJoseph Henry, de la lnstitutul Smithsonian. Bell, care a vizitatinstitutul in 1875, a vdzut acest apat at. Cat prive$te cercetirile luiBouseul, ele sunt cunoscute in Germani4 penf,x ca sunt descriseintr.un ar-ticol din 28 seprernbrie I854. publicar' in Didaskaljasuplirnent al lui Franl< lLut er Jourral. Un isloric gennan crede cEReis nu a cunoscut totuli cercetddle lui Bour-seul. in schirrb, i separe de-a dreptul de neclezut ca Bell sd nu fi gtiut de aceste lucrdri,in comunicalea pe care Bell o susline la 10 rnai 1876 (deci la teiluni dupd ce igi depusese brevetul) in fala Academiei arrrericare dearle qi gtiinfe, el citeazi. aaln teizeci de arlicole din revisteamericane, engleze$ti Si fi-antuzegti refedtoare la,,efectele acusticea1e proceselor lnagnetice", printre care cercetdlile lui Reis, dar nu gicele ale lui Bourseul.

Ce[d se studiazi socializarea tehniaii, este necesar, per]tru acompara iivenfiile, sd se analizeze daca ele au atins acelei5i stadiide maturitate. Munca tehnici nrr se bazeazi doar pe inventarea unuidispozitiv, pe lealizarea unui prolorjp. ci 5i pe ciutarea calitirtii. afiabiliti{ii. Huth concepe conrirnicarea sonol.A la djstarrri ii ii darnurrie Hooke gi BouseLrl stabilesc plincipiile tehnice aletiansrDiletii vorbej lr.1islaItil. drrr iI caclrul a doua paradigrnedifeiite. cea a vibraliei uriui llr i]]rr-rur caz, cca a eleclricititii. ilrceldlah Cat desple Reis gi N1c-ucci. ei lealizeazri prirrele pr.ototipuriale telelbnului

Daca Gra1, qi Bell dcprru o cerele de breret in aceea;i zi.celeiea lui Glay nu este cleclit plovizorie (ceea ce se nunte$1e uncai,aol) it el nu va ploptrne lut lcxt clefitriti\r, in ceea ce-l pri\ eite peBeil. el la fi primul nu care lit prezenta un prototip. ci care il va.lez,olr,r !r ra cornelcillizl 1t..,:-rrrrrr telelOrrice lUllcl cir luIcl. Iil ulran clupi clepunelea brevetului siiu.

Am putea deci dezbate h infinit pr.oblena de a sti cine ainverrrat telelonul. Jotu$i. atatil tirnp cat ru a fosl procJu. urr obiectfiabil gi reploductibil, inventia nu este terninatd. La fel cum planulunui Iornan sau un sinopsis cinernatoglafic nu constituie o cafte,respectiv un filrr, nici rur obiect tehnic nu existd cu adevir.at dec6t

L

I

58

V,:

p

atunci cind poate functiona,,in toatd arnploarea" sa gi poate fileproJ u".

Penlr! a putea inventa un aselnenea dispozitir ca telelonul,trebuie mai intdi si ai cateva cunogtinle despre rapofiudle dintresuret $i electlornagneti$n, in 1837, frzi.ciannl ame car Char]esPage descoperi ci o tija rnagneticd supusd ulloi: magnetizfui qidernagletizili foarte rapide poate sd ernitd sunete St' cA aceste sunetesunt legate de nuurirul enisiilol de cuLelt care le provoaci.Corcettuile sale vor fi continuate de citre de la Rive qi Wertheim, laGeneva gi Ia Paris. Aceste descoperiri gtiinlifice sunt cunoscute deReis, Gray 9i Bell. Ei Stiu cd sunetele pot fi flansfonnate in vibra]iielectro[ragnetice, transpoltate pdllh-un fir electic, qi cd, la sosire,acestea pot fi recolveltite in sunete.

Aceasta mobilizare de culogtinte $tiintifice cu scopul de aatinge un obiectiv tehnic se situeazi intr'-un contxt in care utopiatelefonului incepe deja sd circule. Pr ezentand experienlele lui Reis,H. de Parville poate sa spunl in 1863: ,,Cuvdltul rostit va fitransmisibil, la fel ca gindul, ca scdsul. Un suverar igi va puteacolranda annata dinh-un capAt in altul al Euopei", in timp cefiancezii se gdndesc la telefon ca la un instlurnent de putere,englezii vad in el mai degrabd un rnijloc cornercial. in l8ii8, cuocazia unui direu ofelit lui lt{orse. Edward Thomton, ministrubritanic. declara: ,,Sper si vdd intr-o bund zi plogrese tehrice caresi penniti tuansmiterea colvorbililol prin cablul transatlantic. iiYorr vedea atur]ci pe co:nercianlii din aceasti pa e a oceanuluidiscutAndu-qi pe loc afacedle cu partenedi de pe celdlalt 1dna".

Aceasta utopie a telefonului este departe de a fi impirtigiti detoati lutnea. Un zial din Boston relateazi, ir 1865. cd ur orn a fostaleslat pertnl esclochelie. deoalece incelcase sir stt6[gii fondulillenh-u a infiinlir o int:'eplintlcle de teleloane: zialistul adaug.a:,.Persoanele bine infonnale itiu ca esle irlposibil sir tlatsnrifi r ocearuurari prin fir', gi chiar daci acest lucru va dereli posibil. nu 1,aprezerta rici ul ir'11!'res". $i telc--rrlafi;tii ;ru aceer5i atitudinc'- ilri374. ziairil l'elc,trtrpltcr al'ljrte$te de ,.o gluui altddald lorrterispaodjti piintre telesrafi$tj. care spurea ca se ircelcasc odat,r ocorrr,oriire intre Ne\\ YoLl< 5i Philadefhia. r]al ci ea a lbstintler rptd fiirdcri respilatia opetalolului diu PhiJadeiphia duhnea awhisltl,"l Cuno5tinlele gtiinlifice (cltiar rudinrentar-e) despreposibiljtdliie de transfol'rrare rscjplocd a eleatljcitalii $i a suneftrluigi participa|ea la ulopia telefoniei coostituie doui elerreltefundamentale ale genezei telefonului. Da, in acelagi tirnp,irventatorul are de depdgit dificultdile tehnice gi rezistenla sauchial r efuzul celor care nu cred in ploiectul siu.

Arl.r vdzut, in cazul telegrafului sau al citernatogt afului, ci

59

inventia era rnultipld, fiind deseoli suma unei sefii de inici.o-inventii. Dacd glsir.ea aces.tor genealogii tehnice este foalteimportantd, pen[x a peflnite .nai buna intelegere a circulaliei, ai[rprunutlrilor, cercetfuile trebuie licute cu rnare rigoare, pentru anu da nagtt la iruldiri false, infi-adevar, circulatia ideilor qi aprototipurilol nu iurpiedici existenta unor circuite palalele deinvenlii, cale se desfEgoard IErd a se int6lni qi ffu.d a se cunoaqte.Este foarte probabil cd Bell qi Gray nu cunogteau cercettuile luiMeucci, desfa5uldndu-gi rrunca in palalel.

Gray, la fel ca Edison qi Bell, lucra la telegaful multiplex(posibilitatea de a hansmite mai multe mesaje pe acelagi fir detelegmf). Cu ocazia acestoL cercetiri, Gray 9i Bell, 9i probabilEdison, au descoperit posibilitatea tanstriterii vocii rulane.

Gray, expert tehrio, recunoscut de corapaniile de telegraf,pdvilegiazd telegraful multiplex. Dirnpohivd, Bell. care, ca 9iChales Cros, se ocupa $i de reeducalea sruzilor, este rnult maisensibil la problema comunicirii prin cuv6ntul vorbit $i, in ciudapresiunii coraanditadlor sai, care sunt convingi cd telegrafulmultiplex este o piatd de viitol, alege telefonul.

Pentm telegrafigti, telefonul apare in cel mai bun caz ca undispozitiv care u$ureazd exploatarca. Alfied Chandler, unul dintreresponsabilii de la Westera Union la acea vrerne. vede in telefon,,plilna etapd spre eliminarea inslunentelor de rnanipulale... pestec6tva iirnp. operatolji vor tansmite ptil fr sunetul propriei voci 5ii5i ror rorbi. in Ioc

'i-Si relegiafieze Pentru un leleulafi

cornandilarilor sai. cel rnai irnporlani fiind Hubbard, nolabililale dinBoston cu a cirui fiici se cdsatolise (dupi ce.o reeducase, deoareceera sur do-tnutd).

in definitiv, Bell, spre deosebile de Reis, qi-a inceputcer-cetdrile lucrdnd la telegraf; va putea deci s5 facd apel lacunogtiinle tehnice 9i de folosinld provenite din acest domeniu. Ca5i Gray 5i Edison, el va descoperi din .intAmplare posibilitateatransmiterii vocii urnane. Interesul personal pentru aceastAprobleuri (Reis avoa acela$i interes, de vreme ce rcalizase o urecheartificiali) il detennind, spre deosebire de G'ay, sd favoizezetelefonul fa!6 de telegaiil rnultiplex. Contar rurui tlegrafist caChandler, Bell igi imagineazd o utilizale nemijlociti a telefonului,destinatd unei clientele apropiate celei a telegrafului. Si spunern i.nsfer$it ca aceastd afiiculare de interese care inh6 in rezonanli nu s-ar' fi materializat dciodata dace Bell n-ar' fi beneficiat de capitalfarnilial pentru a-gi laasa intrcplinderea.

Apelurile prin telefon

Teielonul de a lacen

Mult tinip, telegraful a fost, in teuneni de uz, un fel de,,curier po5tal prin eleatdcitate", servind doar la imitatea de mesaje.Din i860, incepe sd fie folosit gi ca rnijloc de convetsalie. Bell vasllecula aseasti utilizale a telegmfului. in profitul sdu. Lardner scrieir 1866, refelitol la telegraf. ,.Se intdmpld des ce o persoana sa vreasa discule cu o alta aflata la 400-500 de mile distarrti. Cei doiinterlocutoli stabilesc o oli gi conYetseazi pril intemrediulopelalonrlrri. Pot fi citale cazutile unor vapoale l'Srlclute plintelegraf. intre Pittsburgh 5i Cincinrati". hr 1867. apare laPhiladelphra pdrna centrali telegrafici plin cale se pot conectaliniile particuJale. Utilizatorji sLrnt prir:cipalele biinci ale oraSului. ln1872- nurrir.ul )ol va ajitnge Ia 5020. O retea aserninAtoaredestilati tot bancherilol este coltstrtlit., in I869, la Nerv York.Cinci a:ti lnaj t6rziu. va apirea o nouii relea cle teleglafl pefltn] uzulavocalilor'. Astfel. inaintea nagtetii telefonului, in dorllenittlfinanciar'gi il cel cotnercial. incepe trecerea cle la rnesqiul telegraficla couversatia prin telegraf Ur'rnand aceastA filialie de utilizate, intnai 187"1- se construieste la Bostoll prima retea telefonica, reunindcjnci bancheli. Telefonul oferi acelea5i servicii ca $i telegraful, dareste urai lapid gi Inai eficace.

Ca si in cazul teleglafulul, la sfdr'9itul secolului al XIX-leafolosirea telefonului are int6i de toate u[ caracter profesional.

6I

Westem Union, care delinea la acea lrerne cvasimonopolul asupratelegrafului, nu s-a in$elat analizSnd stalea piefei. Acordul semnatcu Bell in noiernbrie 18"o. ca.re recunoaite aJtterjoriratea blerelelorlui Bell in do:neniirl telefoniei, prevede limitarea folosirii sisterauluisiu la,,convenafii personale". Telefonul ,-nu tebuie folosit pentru atransmite mesaje dq afacerj, cotalii la bursi, infomralii despre piatasau olice dctivitate care jntli in concurenlA cu Western Unio[".Aceaiti clauzd a contr-actului nu va fi respectatd, prima piata pentuxtelefon fiind chial in domeniul comercial.

Sidney Aronson a analizat anuarele telefonice ale acelei epoci.Dintre cele 300 de linii care existau in 1879 in Pittsburgh, 294apalfneau unor persoane care exercitau o profesie, iar celelalte gaseerau folosite de antreprenorii caLe voiau sA linA legatura cu uzinele,de la domiciliu. La Pawtucket (Rhode Island), in 1897, 11% dintrelinii sunt penh'u uz padicular. Puten conchide, ca 5i llonson, cd,,inceputul istoliei utilizdrii telefonului este in primul r6nd cel aladopte i acestui nou mijloc de comunicare de cdtle comudiaf e decomercian{i qi de oamenii cu o profesie".

Am vizut ce prima comunitate interesatd a fost aceea abaacherilor. La inceputul secolului, George Perkins, de la BancaMorgan, avea faima cA,,poate gisi 20 de milioane de dolali in 20 derninute". El i$i pregdtise o listi de nume de potentiaii investitori gitrecea de la unul la altul cu repeziciunea cu care ii putea chemaoperatolul. Bursa foloseste acest instrxtnent la fei de nult currlolosise ;i telegrafulr6.

La inceputul secolului, itr Wall Street su|t 6,10 de cabinetelefonice. care pemit legdtui dilecte cu agentii de schitrb. Osinguri corrpani_e de ageuti de but'si ptine5te 100 000 de apelulitelefonice pe anl'. ir Aneliu a lirst instaialal inrie bursi 5i ageritii deschirnb o retea telelonicll particularar. cu.10() de aLtolrati in 191i.ucre r lurl locul urrei relele ,el

timp ce, la Londra, printr e prirnii cale folosesc telefonul suntnurner oqi ar oca1i.

incet, incet, telefonul leagd diferite sectoale ale activitiliieconornice, devenild un inshunent de schitnb intersectorial, cunse spune in Iirnbajul econornic acrual.

in 1910, Helbefi Casson scria: ,,Este un inshxment rapid decivilizale, care mfu-e$te eficacitatea sociald. Este un sirnbol alcooperarii nationale". Gasirn sub paua s4 ca gi sub cea a iuiTheodore Viii, presedinte al ATT, aceleaqi accente ptofetice ca 9i laadeplii lui Sainlsimon refedtor la calea ferat6.

Interesul courercian{ilor gi al indushiagilor pentrx telefon esteatestat, a contrario de rruureroasele plangeri ale carnerelor decomerl engleze care, 1888 9i pfu6 in 1911, cer cu insistenlSconstrxirea unei retele telefonice in Anglia.

ln Frarta primii utilizatori ai telofonului sunt aceleaqicategorii sociale. Catherine Betlho ne dezviluie identitatea prirnilorpatnszeci gi opt de abonali parizieni (racordali la relea in 1879):Ldnci, agenli de schinb, industfiaqi din dorneniul telegrafului 9i a1telefonului, ziare. Cercetdrile lui Chantal de Goumay privindirnplantarea relelei franceze in 1884 a.r'ati ci liniile telefonice erauinsialate rnai ales in cartierele de cotnet cianli 9i de industriagi dinParis qi din suburbii. Situa{ia nu se va schimba prea rrult. Dupi oanalizA asemindtoare asupra Padsului din 1922, Chantal deGournay conchide: ,,DupA jundtate de secol de inventare, telefonulrirn6ne'inci o unealti rezen atl ill special profevoniStilor".

Telefbnul particular

CLr toate ci in secohtl al XlXlea este dolri alte utilizarea crtcalactei prolesiollal a teiclbnulLri. puteir obserrr aparilia irr si:ltrlburgheziei a rmot ptitre elerneltte de folosirlfi pal1iculali. Deja in1846, r'evista Punch scria cd teJegralul ,.tl'ebrtia intt'odus nu doar inLrirourr. cr ,,i itr cet:uttle lall,iliale .

in 1856- baronLrl de Rothschild corrarlda instalarea unei iinii]rarticulale cle teieglal. pentl'u a tleservi castelul siiu de la Ferrieres 'Douizeci de ani nrai tiitzju. odrjra clt dezroltatea teleglafirluiantograllc, cate peutrite trausiniterea tulili doculnellt sclis de nlerl:1,unii inheprinzatori ameiicani se gindesc si plaseze un astfel deapatat in fiecare locuir(d. intr-adevdr, chial din 1860, se obser-viaparigia unol practici de folosire plivati a telegrafului, mai int6i inlocurile publice. Ciltcisprezece clubuti londoneze pt'imesc la ltecate.jurnitate de otd uu rezumat al dezbaterjlor din Parlarrent' astfelincit deputagii pot uriatui lucri le ln timp ce iau tnasa cu prietenii'Rezutratele sunt tfirnise Ei in foaielll Operei. Folosirea rrijloacelor

6:1

de telecornunicalii perlnite aslfel desli5ulaea :irnultrna a doudach vila li.

in anul 1870, un serviciu de apel telegrafrc este creat la NewYork de cdtre Arnerican Dist ct Telegraph Cornpany (ADT). Cuajutorul unei rnanivele. ulilizarorii aceslui ser.',iciu por lrirnile unmesa.i in cenhali. Dupd un inceput lent, in 1885 ADT are 12 000 deabonati, 900 de comisionati qi 52 de birouri qi prirregte 6 000 deapeluri pe zi. Apal societd{i concrxente, in acelaqi an, aosamblulprolesiei dispune de 30 000 de abonali la New York, cifid foarteimpotante av6nd in vedere cE, in aceeagi perioadd, releauatelefonica de pe inn'eg terito ul Statelor Unite avea 150 000 deabonafi. Acest seliciu de apel telegralic constituie deci pri[rulserviciu de relecornunicarir olirir rnatelui pubLic'8. Joel Tatt'. cat'e adat de ruma aceshri seniciu, astizi complet uitat, semnaleaza Sifaptul cn instalali telegrafice colnplete au fost arnplasate in 1874 incase particulale, la Bridgeporl (Connecticut). Un dispozitiv decomutatie pennitea ,,conversatii telegrafice" in[e abonafi, in 1877,acest dispozitiv va fi transfonnat inh-o relea telefonicS.

Telefonul pe cale de a se naqte a gasit in cele dint6i serviciitelegrafice particulale o pdrld cerere pe care sd o satisfacA. Dea.ltfel. in 1878, Bell le cere agenllor sdi cometciali si faci,,maxirnurr de efott pentru a intoduce telefonul iu zonele undeexistau ser.,,icii de apel telegrafic".

La inceputul anului precedelt, Bell instalase plirna linletelefonicd pennanentd, intre atelierul unui anume \\ljlliarrs dinBoston. ti dorniciliul sdu de Ja perifelie. illt1.o ancheta elechiati inStatele llrrite in 1878. I(ate Field . estirneazd cd 500 tle case dinNoua--\rrglie sunt dotate cu telefon Totu$i, cea rnai nrare prrte aliniilor pa|ticLrlale au o intret)uinlaie plofesionali. J;\. \lolernoterzii cil. ir irnuarui telelbnic al lJostonLrlui. il 1887. utilizltorirlllutea si tleaci-r, dupa prof'esie. $i faptul cli teleforul ela ir)slalat laclomiciliu. hr Flanta, irr anij 1890. asistinr la racordalea resedintelorde \.acarli aJe nalil Lrurghezii par-iziene, cle-a lLrngul raii Senei(Sain1-Ciclnrairt, Le \i6sinet...) 5i aJ I\4alnei (Saint-l\'laLrr. La\ialenne ..). Chantal de Gounral serrnaieaza gi lacordiuea tinrpnliejr urrc.'lor rle pc coa\la r'ollrilrJi 5i ,le |g aoi

i:r

cel al ubicuitafi. Omul de afaceri este, in acelagi timp la bircu gi laregedbfa de vari imp^leun5 cu laurilia. ,,Dil biblioteca s4 el d6ordine angaja1ilor". In Flan{4 primele aaual e telefonice dauinfonr.ralii asupra utiiizAlii acastui nou instrxment de coinunicare.,.Pentm qeful de intreprindere, este volba de a se face ascultat peloc, rleconditionat, scrie Cathetine Bertho, (...) pentru stepAna casei,gef de inteplindere in felul sdu, este vorba de extindelea registmluicasnic, de posibilitatea de a lua lEld intAlziere legdtula cu fumizoriigrla sd o serl easca. '

Bell, din Titusville, in Statele Unite, descrie 9i el, inb-ocirculard, utilizdrile telefonului: ,,in viata casnicE, el il purre incontact instantaoeu pe utilizalor cu bicanul. micelarul saubrutarrrl".

Atal in universul casnic. cal 5i in universul profesional.lelelonul serve5te la uansniterea de ordine'". De aceea nu este den.flare faptul cd el se ldspendegte in hotelurj. La inceputul secolului,primele o suti de hoteluli new-yorteze delin 21000 de postudtelefonice ([rai rault decat in Sparua) 6i trinit gase milioane demesaje pe an. ln ajunul Crdciunului, mnnai hotelul Waldorf-Astoria, cu cele 1100 de postuti telefonice ale sale, a emis peste 3000 de apeluri cdtre diferite tnagazine de lux din New Yort.

Aceastd destinatie data telefonului se apropie de cea atelegrafului. Este ceea ce se scrie intr-un plospect din New Haven,iI1 1878: ,,Sofia durmeavoashd poate comanda dejunul, o cab oletisau il poate cheua pe rneCicul familiei". Acest aspect al utilizdriitelelonului va rdmdne rnult timp doininant, in cadrul telefonieipaiticulare. Cu toate acestea. la inceputul secoluluj. practicile incepsd se divelsiJlce. O ancheta realizati irr 1909. de un intlep nzatordir Seattle. lle ur esarrtiorr de conlo:biri patticulare. co:rdrtce iar.urritoarele cilie: 20o.i, cotnetrzi acltesate co etcianlilor. 20'liapelrni de 1a domiciliu la birou. 1'

Ides, dar'este in general asociata cu apelulile la distanti Temacomuniiilii farniliale sau arnicale,.a ,.\,izitei plin telefon", se vairnpune in reclatne in anji ueizeci.

Cei cale aveau in exploatare retelele telefonice, ca gi primiipromotori ai fonografului, Iinteau rnai int6i piala de intreprindere.CAnd, in ultirnii ani ai secolului al XIXJea, incep sd se interesezede piata farnilial5, ei inteleg folosirea telefonului dupd acelaqimodel: iirdterqa dg comenzi, de invitafii, dar nu un mijloc desociabilitate la distanld.

Vizitele prin telefon

Telefonul rural

Articulalea inte cele doud tipuli de folosire a telefonuluiapale in lumea agricoli, in 1907, ct ocazia recensfunintuluitelefoanelor arrericane, sunt iru-egishate doud rdlioane deagriculrori dotali cu telefon, adjcd un sfett din exploatfuilea3,icole'o Anumite srate din SUA au apt'oape in inuegirne [eteatelefonicd; astfel, 73% dintre feunele din Iowa sunt legate la releauatelefonicd. Prima utilizale pa.r'e a fi cea de otdjn profesional:infomalii de burs5, meteo... Agricr torii din Middle West sunt dejaparle integranti a unei agricultu industliale li intelrlalioralizate.Cunoafterea cursulilor de la Bursa de grine din Chicago le este decjnecesari. Telefonul se situeazd astlel in filiatia tele.qlafului HerberlCasson citeazi nulreroase atecdote clre arata lolul cetltlal altelefonului in sisten]u1 rlorrnrliilor agiicole. Astfel. r'ecolta defirrcte djn I909. irr Colorado. a fost s{rl\ ali de la io.shei datoritiit, lr .,rrr'lri ..

in anrunite state ag cole- a apinrt un slogan politicr.Drtrrtttile [,rrrre 5i telelonrrl . in ttl,tnero: -e ,/^ne J^te J,rl nulirrrelrtabile pertlli coirpaniile telelb|jce, societiti de ajutor reciprocinstalcazd reterua. Deseori. rnai nrulle finne irnlla rceeagi 1inie.Teleforrrrl palticipii astfel la iclertitatcu locrla. la senljrnerltulcorrrrnitar. Operatorll centralei telelirnice. cate se afli ilr ceotlulunei retele cle comunicare, dli nunleroase inforrlalii: ora.evenir.nentele Iocale... EI il illonrreaza pe medic, in cursuldeplasdriloi acestuix, despre apelulile pacierrJilor. Rolul jnfounatival courpaniei de tejefoare a clevenit atAt de noIural, ilcAt, in 1912.Southerr Telephone Corlpany va fi condarruratd penhu cA un

'?o jD l9i l, o altir strtislicl cslirnqrzi cii.junrntnb di,1 lirm.le anrerjcDe izolate srrl legate frirr

lelcli)n. ir srlrirnb, $rnl nr.ri pxline lerDe carc p.irrr.se rljrc.t curierul pottal (surs.r: ATT,nt)ort dc xcri!ili1i, l9 t 3).

opelator local rtu a reu$it sdl gdseascd pe rnedii inairte ca pacientul5a r nod;:

Utilizarea telefonului r!,al nu este legaid doal de activitateaeconomicd sau de situaliiie de u]genfd, in recensdrn6ntul telefonicdin 1907, putem citi: ,,Sensirl vielii comrurita[e nu pa]ate fi inlelesfhi accesul la acest rnijloc de cornunicale. Impresia de singudtateqi nesrgulanri lesirnJirE inairrte llerre de cdue soliile aglicullo lordispare: ne indreptd[r spre o orgaaizare a solidadtSlii in agezirilerulale". Un afiicol despre telefonul la sate, din 1909, ptecizeazd..,Cea mai impofiantd folosin{i a telefonului rxlal este cea sociall(...). Telefonul este utilizat firai des pentu convolbiri inle vecinidecdt pentru oricare a1t scop, aceste cornunicdri sunt cele mailungi".

Telefonul urban

Sociologii de la inceputul secolului s-au interesat in aceea4imdsurd de rolul telefonului in omSe, intr-un arlicol din 1895, F.J.Kingsburl, noteazd, cia raportudle intre oraq $i sat au fosttransformate dinh.o datd prin apalilia h amvaiului, a bicicletei Si atelefonului, care au peuais dezvoltalea peliferiilor.

in 1906, F. Rice incheie un alticol asupta ubanizdrii inNoua-Aaglie, alatand ca teleforul este principalul factor ir acestproces. J. Alan N4oyer', de la cale am luat aceste doud infonlrafii, afhcut o analizd loarle plecisd a rapoltului intre cregterea urbani qidezYoltarea telefollului la Bostoll. Co,rtrar celor spuse de Rice giKilgsbu4,, telelomrl nLr a ar.rtt 1ln lol cheje in descentratizateaBostoruhii. care incepuse inainte de irnplantarea acestui rrijloc decorrunicare. N,lai degrabd. telelonul a insolil- a int5rit migcarea dedeplasare dinsl)ie centnrl oraqLrlLri sple pclilelii. miEcare jlritiati dedezr.,itarer lIatr. potnrltri irr cotttutr

Ce|cetirile lui Sarn Bass Warrer asultra Bostonului sau aleIuj NIax Foran asupla ota;ului ('algarl au ar,tat ca ffamvaie]eelectrice au

-jucat un ro1 deter'r'r.r j!rarrt in cleSlelea aglolnerArilor.lrainlaiul electlic. care irrcepe si qircule ir Statele Unite iD 1888-cunoaste o dezroltale ertrein de |apicli. tJntrl dittre cei maiirnportal]ti istorici arneljcanj ai h attspor tut'il ol estilreazA cA aceastaa fost una dirtle inolaiiile ..cel mai rapid acceptate dirr istoliatehnicii". irr ciirci ani, 60010 dirrtle linii sunt electrificate. Zeee a111rnai tarzir, toata refeaua este electricd, ial Jungitnea liniilol a crescutde 2,5 ori. Acestei evolulii a ofertei ii cotespunde o intensificareputernicA a deplashrilor. La Boston, de exetnplu, nuindruldeplasirilor pe locuitot ii pe an creite de 118'in 1880, la 175 in1890. Aceasti dezvoltare a hanspofiului la ora$ este inso(itd de o

67

pulenricd e\pansiune urbana. De exeinplu rntte l8-0 ,l io00'bostonul se exlinde cu 1.2 1,5 rnile pe decenru'

Scherna dezvoltarii este uflnatoalea: liniile de tramvai sunfconstl;ite pAnd dincolo de aglorrerilile urbare' in consecintS'cartierele reziden;ia1e se folureazd in junrl acestor linii de trllspo]JStrategia esta sintetizatd in aglor- erdri ca Los- Angeles

.H'Huntiigton, urul dintrc tnagnalii traurvaiului, afumd: ,'Liniiletlebuie sA preceadi sosirea coloniilor' Nu tebuie si a$eptfui ca olinie sd ire cerutd. Ea trebuie sd anticipeze cregterea ,,coloniilor" 9isi fie acolo cind sosesc constructorii"'

Nu se poate totuqi spune. cun scrie Chistian Lefdvte' cd,,tramvaiele fac ora5ul" sau mai exact pelifelia' Aceastd noueorgaaizale a oragului se inscrie inh-o rprezentare a habitatului caleap'are in Statele Unite la urijlocul secolului al XIX-lea: idealizareaIocuinlei individuale intl-un cadru bucolic Proiectul nu esteilventat de noile tehnici de transpoft, dar ele il fac posibil Fo{aacestui culent ideologic explicd, fir.i indoiala, fapnrl ci levoluliatranspoltudlor urbane a fost atat de rapidS'

in aceste tirnpuri de putemice hansfolrltAli urbane, relelelesociale au fost bulversate. Telefonul constituie un tnijloc pentn: areactiva o sociabilitate, cate nu mai ate loc doar la nivelul lelaliilolde vecinAtate. Suzanne Keller a aratat itr studiile sale cd telefonuljoacd un rol esen{ial in adaptalea fauriliilor la noui cartiet in care s-"au

rnutar. La r6ndul siu, Donald Ball scrie prin anii 1960: ,,CAndfarnilia ;i pietenii sunt disperagi geogt'afic. accesul irrediat pdntelelon poate se compellseze pierdetea unui tledju coinun, poatechial siitguteze risp6nclitea irr sdlul aceieiagl aglollleraii Asifel' irolase ca qi 1ar.i. telel'onIrl este lrrl jnstrlltnelll ll soclabilitAlii\ ^tl' rItt c

Rccensdrrirlele realizate iD 1907 5i in 1927 dali ii]lonrlallidesprc practicile telelbrlice.,Accstea surlt rrai ales locrle (9796 in1907 - 969'o i| 1927). Esre volba deci. in Stalele Unit('. dc 1 ecinitate-

la lari gi de agJomet;le itl lnetliul utbali. in dLrtrrzeci de ani.asislrinr la o dublare a tlaficttltti locrl cale. de 1a l0 cottlLtnicili peItrrri. ir 1907, ajungc Ja 20. ir 192'/. Farcend o c(xr]rmnfie jrrtretelelbn qi cnrientl pogtri. corlstrtill'l caI traflcul telelbnic iocrl estede 5ase ori trrai urare decit cutiei'ul local in 1907, cr 9i in 1927. Itt1907, actjyitatea teleforici in genet'al depdiegte de.ia (carrtrtatir') crr50o/t, activitatea poitalA.

Aceast6 cotmmicare telefolicd llai irttensi se ilcaclreazi bitlein sociabilitatea localS. Un tecensdrrent lealizat Ia rnijlocul arilordouizeci, in 500 000 de farnilii, aratd ci telefonul este corsideratdlept setviciu prioritar', in urlsua in cale, ca gi autornobilul 5iradioui, ,.ii oferd ferneii casnice un tlod de a evada din uonotonia

.B

vie-tii cotidiene".O ancheti din aceeagi perioadd, iniliati de o migcale

feu.rinistd, aratd cd ferneile preferd automobilu| qi telefonul uneiinstalalii sanitale. Mertuda unui agent comercial care vindeaabonarnente telefonice in axii h-eizeci ne lemuregte in ceea cepriveste practica telefonicd ferninini. El apreciazi bi motiveleabonliii femeilor erau :

a) conversafia cu pdrin{ri qi prietenii;b) stabilirca de intdlniri Ei posibilitatea de a face cumpalEtud

pdr telefon;c) posibilitatea de a preveni, in caz de urgenld.

Birbafli plasau pe prirnul ioc rnotivele profesionale.Astfel, la inceputul secolului )O(, telefonul ocupi un 1oc

cenh al in practica de cornunicar-e a farniliilor atnericane, in 1910,un sfert dintre acestea au telefon, in 1925

- peste 40 %. Telefonul

nu rnai este doal ur instrument profesiona.l, el a devenit gi uninshunent familial, carc pennite o dociabilitate reali.

Telefonul in Europa

Risp6ndirea telelonului in Eulopa a fost lnult rnai lent6 decatin Statele Unite. Fidel metodei pe care am aplicat-o pdnd aici" nuvoi dezvolta prea rnult expansiunea telefonului ir Europ4 pentl u cEreflec{iile mele vizeazi ptiu]ul loc unde apale un nou sistern decoorruricare. PIir urrnale, nu voi prezenta decet cateva scurteinsemndli asupra situafiei europene. cu titlul cle contmpunct laevolutia americani.

irr 1901. urinistiLrl (le fiornte blitanic. lrlichriel Ilicl

vielii cotidiene".O ancheti din aceeagi pedoadi, iniFate de o migcare

feministi, arati ci femeile prefertr automobilul qi telefonul uneiinstalatii sanitare. N4futuda unui. age comercial care vildeaabonarnente telefonice in anii tr-eizeci ne l6mul$te in ceea cepivette practica telefonicd femininf,. EI apreciazd cd rnotiveleaboniirii lemerlol erau :

a) conversalia cu pdlinlii 5i prietenii:b) stabilirea de int6lniri gi posibilitatea de a face cumptuatud

prin telefon;c) posibilitatea de a preveni, in caz de urgenld.

Bdr-ba{ii plasau pe primul loc motivele profesionale.Astfel, la inceputul secolului XX, telefonul ocupd un loc

cenhal in plactica de cornunicate a farriliilor arnericaae, in 1910,un slefi dintre acestea au telefo4 in 1925

- peste 40 %. Telefonul

nu rrai este doar un instrurnent profesional, el a devenit qi uninstmment familial, cale penaite o s'ociabilitate rea15.

Telefonui in Europa

Rdspfurdirea telefonului in Eruopa a fost mult rnai lenti decatin Statele Unite. Fidel rnetodei pe care am apiicat-o pand aici, nuvoi dezvolta prea mult expansiunea telefonului in Europ4 penhu cdreflec(iile rnele vizeazd prirnul loc unde apare un nou sistern decorlunjcare. Plin uruare. lu voi ptezenta decet ceteva scurteinsernniri asupra situaliei europene. cu tith"rl cle contrapuflct laeyolu{ra arelicana.

ir 1901. nrinistrul de linante blitalic. N4ichael Ilichs Beach,declara: ..Telefonul Du corespunde nrentalitAlii lulale'-. in i913, laLordra e:au instalate o heinre din tolalul telefoaneior din latd..\.ersri linrdrre eslL lr renerrl irrrl rrrti5iti- irr ln0l. lirnes sct'ta:,.Teleiirnul nu esle treabr nraselor' (...). o rnajotitate zdrobitoare apopLrlaliei nu il folosegte qi nu la area de ce s.iJ utilizeze decAt,poate. cu excepiia ur'roi' rresaje ocazionale. tliulsn'lise dintr-ocaburi'. ln Frarlta, \olrl gasi aceeagi siruaqie Ia elite, care pini ilanii 60 cred ci telefonul ru este un itlstrumellt de rnasa, destinatfarniliilor.

Deseoli, dezvoitatea lentd a telefonulrri in Ertlopa a fostexplicatd prin rnalthusianistnul factolilor de rdspuudere. Chantal deGournay a aratat ca in Franla, in anii '30, blocajul nu vine dinpaftea ofefiei, cj din cea a cererii, in 1935, rnai pulin de 10% dinfiefarnilii au telefon. Capacitatea retelei este net supedoard. De aceea,

69.

irier.cdrd sd aEaga abonalnenre. adrninisrratja hotaragle sd scadaprelurile (linarea gratuitS a postutui) 9i sd incruajeze demerur.ile laclienteli (crearea unei p rne pentru fiecale firnctionar car-e aduce unnou abonat). ,,Criza telefonului" in Fr-anta a cunoscut rnai multemanifestdri, pe cale este important sd le distingerr, in anii 1950-1060. oferla esle insuficjent4 se inrra intr-o econornie de penurie,apar cozile. Dir:rpofliv4 intr a cele douA dzboaie mondia.le, sernanifesti o crizd a cererii pe car.e se cuvine sd o explicfun.ComparaJia cu Statele Unite ne pennite si avans5ra cateva ipoteze,cu ne^cesitatea unei vedficdd shicte.

In rrediul mlal, agricultura fiancezd din anii doudzeci este maipu{in rnodernizat5, rnai pulin productivl decer agriculturaarrericarrd. Exploatdrile agricole sunt mai mici 5i nu practicd preainult marile cuituli indusEiale. Pietele sunt organizate la nivel local.agricuhorii nu au nevoje sA cunoascd colal.ile nadonale sauintelnationale. Din toate aceste motive, telefonul este [iai pufinnecesar penuu intervengii rapide pe piard. pe de altE parte, Franlardm6ne o lard cu o mare densitate mla.ld, unde distanta inte fenne.chial in finuturile vestice, nu este foafie irapofiantd. Telefonul nu

.

apare incd dlept un inshunent necesar. sociabilitdtii. Aceasta mai' fo1o5sg1e cana.lele tuaditionale: intalnir.i in sate gi t6rgur.i, Ia spAlat de

rufe, la c6rnp (terenurile aldturate sunt adesea irnbricate). in fine,sple deosebire de Statelor Unite, in Franla factorul postal hece pe latoaie lennele.

ilt oraqe, densitatea ulllarra este putemicd, subur.bauizalea de-abia incepe in t'egiunea pariziani. Ceret.ea de telefoane se liuriteazdin prirrcipal la rrarea bulglrezie sau la aistocratie Contesa cjePange. de exeuplLr. povestefte in mernorii ci familia sa a cerut sA_iIie iristulat un telefon in 1896, rnai ales llentrLr ci jnailra sa clorea silpiisneze [elctii str6]lse cu fata ca|e se carsijtorise c1e pLrtin tirnP gi sciustalase ir celilalt caplt al parisnlui. r\bia il anji SC. ianaperr[etiile se roi dezrolta. celerea de releloarre rl

-rel.c ]\ur(r.ric rrse va c-rlirrcle la toate clasele socinle. pentru Gabriei Dupuy..tclelonul nu apirea ahlnci ,.ca un substitut. ci ca o nroclalitate cle,acces I ora$eanului la o anurniti stipAnit.e a mecljuluj ut.bannrodalitate care este rDai irtAi sociali gi apoi l)rarclica,.

0 re{ea universall

In acelagi timp cu dezvoltatea utilizdtilor pe care tocrnai le_studiat, liniile telefonice s-au extins $i au constituit o Letea, in

'70

.l 878- la doi anj dupa inventarea relefonuluj- Gralan Beil scria: ..Neputem imagila linii cale, subteran sau aerian, sunt legate delocuin(e parliculare, de case la iari, de rnagaziae sau de uzine (...).Mai rrlult chiar', gindesc ci pe viitor (...) o persoarid dintr-un puictal 1ir-ii ra comunica verbal cu o persoand cale se aflA in altd pade".Poh ivrt unui ziar aJ rirnpului. ..Bell spe:i ci in cLuhnd va fi capabrlsd-5i tdrnita vocea pesre Allartic2l 5i sii dialogheze cu oa,nen, ifla1ila 1000 de rnile ca 5i curnace5riaa: firncaneravecin6 . Cativaanimai tatziu, documentr:I de creale a companiei AT't (1885) aratA cdyor fi colstruite legdhni intre oraqe din SUA, Canada $i Mexic.Textul prevede gi ,,interconexiuni prin rnijloace adeavate cu totrestul lutnii".

Acest ploiect de telefonie unit ersald va fi pus in practic4progresiv, de cdte inginerii telefonigti. Colaboratorii lui Bellconshtriesc o primd linie hterubari'infi Boston gi Providence (50lm), in 1880, trei ani dupi aceea ajungAnd ta New York (300 lon).$i inventatodi europeni sunt preocupali de aceeagi problemd.Belgiaaul Fralgois van Rysselberghe rcali.zeaz\ in aceea5iperioadd. experienle privind legiirur'ile {elegrafice. in I882. elelectueaza un esl pe legAtura Bruxelles-Palis. in jama 1885-1886,pleaca in Statele Unite gi reugegte sA harsrnite in bune condifi oconversalie intre N"* Vork 9i boston (1500 km)".

Aceasti linie va fi deschisd cornercial de c6tre ATT abia in1893. Sldbirea intensitntii sefirnalului telefonic a impiedicat multtimp stabilirca de legdturi pe distalle rnai lungi. Linia New York-San Francisco va fi deschisd in 19I4 9i. abia in 1956, ATT va puteainstal"^prirI:r IrIie Irar)sallanlicA

In rnaterie de telecornunicafii. inovatia nu se Iirrriteazi laternrinal 5i 1a legdturi: aceste colnponent tehnice trebuie irtegmteintr.ufi sislerr \;orn \edea in capjtolul umrilor cul]] rnl in\iertatolca i\,lalconi a lbst $i creatolxl sistelnuiuj de ladio, dar ci. cel tnajadeseil, aceste doud tipurj de i:rven{ii r1r sul)t realizate de aceleagipelsorre in tiinp ce onrul-cheie al inlentirii telefonului c'ste Bell.concepe|ea sisterrulLri telefonic ii reYjne Iui Thdodore Vail.

Realizarea sisternului telefbnic este o etapA stralegic,, ilnisrrla ir caLe cea inai male pal1e a invenliilol ultelioare se vor'illegra ilr acesl sjstenr. Thdodore \,-aill era responsabil cu releauapo;tali feroljari amelicani, c6nd bancherii lui Bell ii vor plopunerr Bell en t(nLIi ..nilrenl{1. I)r(rh]eur.r sllibirli iDtensilii{i; snrelu[ri. nrtr-o alrii.onLrinli, elanrinlcilc utilizuur relcelor (Pro\jLlence Daily Joum.l. 15 nrnrtie I877)::Erlcrientc dc trunsnrisiuDi tclelir .e de h l5U1l de ]iildnctri sln sctrlnalde dc zirrul ?)t,,,l(.r'i.ra, irc.pRnd din 1879 si .rpoi, din Irou. in 188i. Nu cste sigLlr ci icesle e\pericnle arcLrtir eieoli\,, dff anlnrlurilc s rt h orice caz senmitic tive lcnuu i,tercsul contunitrlii lehnicehtii de rccastii D()hlenriLrr tr,euao,e valt oa nepuiul ltli AIIred Vail, cel care n coiaborlt cu Morse la fnnerea lir tulcta apa trLli t.leBfttlc

'71

' sd ia conducerea p mei colnpanii telefonice. Va ralnane in aceastifunclie din 1878, p6ni in 1887. Apoi, in unna unui conflict cuaclidnarii sdi, deraisioneazi, in 1907, se va face din nou apel ia elpentx a conduce ATT (noul nutre al cotnpaniei Bell)

Astfel, Vail conduce telefonia amedcanl ip .douh rAnduri,intr'-o prirnd etapa el elaboreaza si.tetnul telelontc. Douazeci de animai taziu, igi va pune in practicd tnult mai serios ideile cale au,rins o laza de rnatulitate.

Vail a defirit telefonul ca pe ,,un sistem capabil si asigurecornunicarea cu orice corespondent potenlia.l, in odce moment". Elprecrzeazia pe de altd parte, cA Yaloarea acestui instlxtnnt decomunicare depinde de nunarul de conexiuni posibile. Aceastdvizirme asupra telefonului se inscrie in cele trei sloganuri alesisterrului Bell: ,,Un sistem, o politicd, un seliciu universal".

Dalasocialii lui Bell car-e l-au cdutat pe Vail nu au fondurilenecesar penhr.r a constmi o male relea unificate pe teritodularnelical. Trebuie deci sI faci apel la investitorii locali. Compania8e11, pr oprietati a brevetelor vinde licenle pentru auurrite teritoriiruror societ6! locale. Un asemenea p flcipiu nu este suficient pentlua garanta coerenta retelei telefonice. Cotnpaaia Bell a asigulat ounificare tehlicd, dezvoltind o politicd de cercetare 5i specificdndcaracteristicile matedalelor utilizate de companiile asociate. Peltrua inlali conholul tehnic centlal, in 1882, Vail rdscumpdrd ocompanie aonshuctoale de material telegrafic gi telefonic, WesternElectric Aceasti companie va deveni principa)ul flirnizor alsocietifiior locale.

Vail diqrune astlel de Lrn arrsarrblu de re{ele orrogene dalclispetsate. Pe,rtrll r le u]ifica ilrtr-o mare reteii. t|ebuie sistlbjleascii legitirri irterul'biiDe. ,\cersta este a traiir ii slliltegica asistel]rrhri Bell. ( And. in 1379. Bell gi \\,esterr Unior regociazigrairila clirtre activitater celor (lourl societifi (uDa teleforlicA, altateleglalici), conducatolii de la Westc'r'r LJnion plol:un s.i se ocupeile traficul la distanti. \rail refuzar. ilteJegincl biDe ca este r o|ba derrrrr Jii rc' blze'e .i.lenrrrlrrr ,1" tcle,. rIrrricr i .

Cind. irr 1907. rcrinc in afhcelj. \rail va intari disltozitir,elede coopei'are. Portru ca telelonul si ire ,,sisterrrul uelios alolganizilii sociale 5i econotnice a tfuii", tlebuie si certralizezecercetat.ell ploduc!a cle rnateriale- consjliile tehuice ii legitririle ladistantr. rn sclrirnb. exploalaler iocali poare fi de.-e,rtrJliTari.Plincipiile sistermrlui Bell sunt: jnterdependenld. intercorrunicale giuniversalitate.

Vail insisti rnult asupra ruiversalit6lii reteJei E] justificdaceasta prinh:un fel de nisiLrne socialA a telefonului, care nutlebuie sd fie limitatd de nici o frontierA irnpusA ,.din rnotive

12

na!ionale. Beogra[ce sau raslale. Ll cerq sa fie socotit:el\iclupuhlic 5i acaepr5 un conffol a] staiului ledelal. -Acesra lrebuie sarnterr rnd isupla tzrifelol. pentru a se evita apa:-i1ia suplaprofitului laoperatori. Dicd sisterl.rui Bsll acceptA sa fie contr olat de stat, el cetein schimb un. cvasimonopol. Dore$te rrai ales ca statul sd ilprote.jeze de o concurenld agresiva, in segrnentele de piali cele rnaiprofitabile.

Legiturile financiale intre ATT, devenitd comparia rnarn6 asistemului 8e11, ii societafle locale s-au strans din ce in ce mainrult. La inceput, societatea holding lua o parte din capitalulcompaniilor afiliate in schimbul accesului acestora la brevete Crttimpul, ATT a rascurnpfuat cea rnai rnale palte a capitaluluifimelor afiliate. CAnd, in 1893, brevetele lui Bell au devenit dedoureniul public, s-au creat numeloase societdfi ildependente, in1907, acestea at 49ok dintre abonalii afirericani Vail se va strdduisd le leduci patlea. Cu ajutorul bAnaii Morgan, aclionar principal alATT, el va rascunpdra societAlile independente, va face presiuniasupra bdacilor care unnrresc se le reuneasc5 intl-o fedemlie,nnpiedicAnd astlel crcarea unei relele concurente. De aseraene4 leva plopune independenlilor sd se interconecteze la leteaua s4 cuconditia ca acest fapt sd Ie plaseze intr-o situalie de dependenlS, in1912, patea acastor societifi pe piata amedcand nu va mai fi dec6tde 42oo, iai in lol4, de I60o.

Stlategia monopolis6 a ATT este desivargita plinrasclunpilar-ea, in 1909, a tnalii companii teleglafice aurericaneWestem Union. Daci astfel Vail i9i ia rc\'anga fali de o cornpanie-arc r lost oe purctul Je a Lloca dezroltrtel tinelci cotnpanii.Bell.,inrlrra net'rnrte cteatca unei si:tet;.:tt ,tttre cele dorta lcrele'- l,tcadlLrl unei exploatiri conlune pot fi 1i*osite aceJeaqi fil'e. Vaiiaparc astlel ca inventalorul ullei retele rlr()dell]e (1e telecontitlicalii.il calitatea sa de aciuinistt'ator, el va asigura lecet'ea de latransrlitelea conlersaliei intre doui puncte, la ot'ganizarea uneimari retele Va$ti irsS ti sa suslina celcetarea tehl]ici, sii gaseascisolulii financiare. si negocieze cu stltlLtl ledel'al. Aceste mariplincipii stlategice vor Ldt'nitre in cenlt'ttl istoriei companiei ATTCincl. rnai telziu. aceasta va fi lltrsii in thla unol opliunifundarrentale, ea va lua hotdl6r'i in lunclie de axele majoreprestabilite. in culsul anjlor '20, ATT va ceda statiile de ;adioconpariei RCA, pentru a castiga inonopolul legAtu lor la rnaredistanla. Va plivilegia releaua in dauna activjtallor locale C6nd, pela rrrilocrtl anrlot' 80 ATI- confiunlsli cu un ptoces antittustfoarte dificil, decide si-gi abandoneze o parte dirlre activitali, unii

?' ir nnr.r Lrnei ncLiwri Dntilrusl. nTl ur fi ohlig'u, in l91l' si ti abandonezo intercscle in

73

comentatori igi exprimi miralea fa,td de oplunea de a ceda relelelelocale gi regionale $i de a pesia sectorul de cercetare, constxcfiarnateljalelor gi legdfruile la ma:'e distanfi. Aceaste alegere estetocmai cea pe calt Vail o ffcuse cu o sutl de ani inainte.

74