Tehnologii multimedia folosite in e-Learning Trăim astăzi în mileniul dominat de noile tehnologii multimedia, care facilitează într-un mod uimitor comunicarea între oameni. Aproape că nu mai putem desfăşura activitatea profesională fără ajutorul calculatorului. Fluxul bogat şi variat de informaţii reflectă complexitatea lumii în care trăim. De aceea, de ceva vreme învăţământul românesc a venit în întâmpinarea dorinţei elevilor de a şti să utilizeze computerul. Această preocupare a dus la nevoia de a regândi mijloacele educaţiei în contextul unei societăţi bazate pe beneficiul informaţiei şi al informatizării şi pe stimularea unor demersuri interactive, care să conducă la o mai mare eficienţă a învăţării şcolare şi la plasarea elevului în centrul actului educaţional. Calculatorul, nu va înlocui niciodată total acţiunea profesorului, dar a ignora rolul şi importanţa lui înseamnă a te opune firescului. Este evidentă necesitatea accesului la informaţii, este evidentă necesitatea utilizării calculatorului în toate şcolile, măcar pentru a asigura şansele egale în educaţie. Posibilităţile de informare, prelucrare şi stocare pe care le oferă calculatorul, constituie oportunităţi de ameliorare a actului didactic la toate disciplinele de învăţământ. Pe de o parte, calculatorul incită la permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii – accesarea de surse de informaţii, ne dă un plus de cunoaştere în termeni cantitativi, dar şi în termeni calitativi. Devenim astfel mai bine pregătiţi şi în specialitate şi metodologic. Aplicarea tehnologiei informaţiei si a comunicaţiilor în domeniul educaţiei a condus la crearea a ceea ce se numeşte e- Learning. E-Learning reprezintã, de fapt, o îmbinare între multimedia (sunet, imagine, text) şi Internet (difuzare online, interactivitate). În Wikipedia, e-learning reprezintă un “termenul larg şi cuprinzător referindu-se la învăţarea optimizată prin computer, cu toate că se extinde adesea pentru a include tehnologii mobile, precum PDA ori playere MP3” (Wikipedia, 2006). Se include în e- learning utilizarea materialelor de predare bazate pe Web şi hipermedia în general, grupuri de discuţii, jocuri, soft pentru managementul învăţării, sisteme de vot electronic şi multe altele, precum şi posibilităţile de combinare ale acestora. ”Un nume ce-i? Un trandafir îi spui oricum/Îţi dă acelaşi scump parfum”, se
Transcript
Tehnologii multimedia folosite in e-Learning
Trăim astăzi în mileniul dominat de noile tehnologii multimedia, care facilitează într-un mod uimitor comunicarea între oameni. Aproape că nu mai putem desfăşura activitatea profesională fără ajutorul calculatorului. Fluxul bogat şi variat de informaţii reflectă complexitatea lumii în care trăim. De aceea, de ceva vreme învăţământul românesc a venit în întâmpinarea dorinţei elevilor de a şti să utilizeze computerul. Această preocupare a dus la nevoia de a regândi mijloacele educaţiei în contextul unei societăţi bazate pe beneficiul informaţiei şi al informatizării şi pe stimularea unor demersuri interactive, care să conducă la o mai mare eficienţă a învăţării şcolare şi la plasarea elevului în centrul actului educaţional.
Calculatorul, nu va înlocui niciodată total acţiunea profesorului, dar a ignora rolul şi importanţa lui înseamnă a te opune firescului. Este evidentă necesitatea accesului la informaţii, este evidentă necesitatea utilizării calculatorului în toate şcolile, măcar pentru a asigura şansele egale în educaţie. Posibilităţile de informare, prelucrare şi stocare pe care le oferă calculatorul, constituie oportunităţi de ameliorare a actului didactic la toate disciplinele de învăţământ. Pe de o parte, calculatorul incită la permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii – accesarea de surse de informaţii, ne dă un plus de cunoaştere în termeni cantitativi, dar şi în termeni calitativi. Devenim astfel mai bine pregătiţi şi în specialitate şi metodologic.
Aplicarea tehnologiei informaţiei si a comunicaţiilor în domeniul educaţiei a condus la crearea a ceea ce se numeşte e-Learning. E-Learning reprezintã, de fapt, o îmbinare între multimedia (sunet, imagine, text) şi Internet (difuzare online, interactivitate).
În Wikipedia, e-learning reprezintă un “termenul larg şi cuprinzător referindu-se la învăţarea optimizată prin computer, cu toate că se extinde adesea pentru a include tehnologii mobile, precum PDA ori playere MP3” (Wikipedia, 2006). Se include în e-learning utilizarea materialelor de predare bazate pe Web şi hipermedia în general, grupuri de discuţii, jocuri, soft pentru managementul învăţării, sisteme de vot electronic şi multe altele, precum şi posibilităţile de combinare ale acestora.
”Un nume ce-i? Un trandafir îi spui oricum/Îţi dă acelaşi scump parfum”, se întreabă Julieta în piesa lui Shakespeare; practic, însă, numele, etichetele ori titlurile contează, fiindcă – notează Kruze – ”probabil Julieta nu a lucrat niciodată într-o organizaţie largă, complexă, politică” (Kruze, 2006). Un prim aspect al analizei conceptului de e-learning îl constituie prefixul ”e” din compunerea termenului. Pentru Gaines, ”e” semnifică educaţie, nicidecum lăţime de bandă, servere şi cabluri (The MASIE Center, 2004). Penacca subliniază dimpotrivă: ”e”-ul prefixează e-Learning doar în înţeles de media, oricare dintre fundamentele teoretice al învăţării aplicându-se la fel de bine.Cei mai mulţi autori sunt de părere că semnficaţia particulei
”e” din compunerea termenului e-learning deţine o importanţă secundară, referind doar specificitatea legării învăţării de tehnologii informatice şi comunicaţionale. Funcţia lexicală a cratimei nu pare a fi prea clară. Diverşi autori de lucrări consacrate e-learning-ului transcriu aceeaşi realitate ca: e-learning, e-Learning, elearning, eLearning. Căutări Google setate pentru limba engleză din octombrie 2006 contorizau documentele Web astfel: ”e-learning” – 152.000.000, ”elearning” – 23.500.000 .
În esenţă, e-Learning oferă accesul comod şi eficient la informaţiile şi cunoştinţele cele mai noi, metode noi şi eficiente de predare, învăţare şi evaluare a cunoştinţelor, instruire şi formare permanentă. În acest sens, e-learning este şi o alternativă la educaţia permanentă în societatea informatizată de azi sau de mâine.
Particularităţile specifice tehnologiilor de e-learning aduc noi dimensiuni în educaţie şi care pot fi complementare sau alternative faţă de metodele tradiţionale din domeniul educaţiei. Aceste particularităţi oferă posibilitatea organizării învăţământului online pe subiecte sau teme, în timp ce învăţământul tradiţional este organizat pe grupe/clase de vârstă.
Procesul de predare-învăţare-examinare capătă noi dimensiuni şi caracteristici prin utilizarea tehnologiilor e-learning. Sistemul de învăţământ din ţara noastră este în mod direct şi determinant implicat în fundamentarea şi construirea societăţii informaţionale.
O societate informaţională se naşte într-un mediu în care marea majoritatea membrilor ei are acces la tehnologii IT&C şi utilizează frecvent tehnologiile informaţionale, atât pentru instruire şi perfecţionare profesională, cât şi pentru activităţi personale privind rezolvarea unor probleme economice, sociale, etc.
Prin e-learning (electronic learning) în sens larg se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării. Definit astfel, aria semantică a conceptului e-learning interferează cu instruire asistată, instruire prin multimedia, online learning (învăţare online).
În sens restrâns, e-learning-ul reprezintă un tip de educaţie la distanţă ca activitate de predare-învăţare organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de cursanţi în maniera proprie fiecăruia. Medierea se realizaeză prin internet. Internetul constituie atât mediul de ditribuţie al materialelor cât şi canalul de comunicare între persoanele implicate în proces.
E-learning fiind un sistem organizat de educaţie/formare, acesta include componentele unui demers didactic şi anume: conţinut specific, metodică, interacţiune, suport, evaluare. „Locaţia” unde se produce acest proces de învăţare este aşa numita „clasă virtuală”. Lecţia online acoperă acelaşi conţinut şi pune aceleaşi probleme ca şi o lecţie care se desfăşoară în sala de clasă tradiţională. Avantajul evident este că o astfel de lecţie poate fi accesată oricând şi de oriunde.
Clasa virtuală beneficiază de coordonarea unui instructor (tutor), care planifică activitatea grupului de participanţi (cursanţi) ai clasei, supune dezbaterii acestora aspecte ale lecţiei în forumuri de discuţii şi furnizează resurse auxiliare; deasemeni tutorele comentează temele, indicând fiecărui membru al clasei unde trebuie să mai insiste. Cursurile suport sunt stocate pe hardul unui computer într-o formă specifică şi pot fi accesate printr-un navigator de Internet.Celui ce studiază (cursantului) îi este permis să acceseze informaţiile într-un ritm mai alert sau mai încetinit după cum îi este necesar.
Materialele de învăţare sunt prezentate într-o formă multimedia (prin îmbinare de text, sunet, imagine şi chiar filme) sau în modul hyperlink (în care accesul la informaţii se realizează prin legături multiple de la o singură pagină). Cursantul poate să acceseze bănci de date pentru completarea lecturii, să stabilească un contact online cu tutorele sau cu colegi de clasă virtuală cu care se poate angaja în dialog. Se produce astfel un schimb mutual de informaţii între cursanţi precum şi între tutore şi fiecare cursant în parte. Dezbaterea liberă şi pertinentă în perimetrul
conţinutului specific le dezvoltă cursanţilor abilitatea în căutarea soluţiilor, le lărgeşte orizontul gândirii.
Specialiştii din domeniul psihopedagogiei au constata că reţinem: 10% din ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce vedem, 50% din ce vedem şi auzim, 70% din ce discutăm cu alţii, 80% din ce experimentăm şi 95% din ce îi învăţăm pe alţii. Astfel, deducem că e-learning-ul este un sistem de învăţare extrem de eficient, acesta deţinând o gamă variată de instrumente. Dintre aceste amintim:
- print (texte cu format electronic din cărţi, reviste); dacă cursantul învaţă mai bine prin citit acesta caută un curs cu e-books, textbooks sau alte tipărituri;
- video (transmisii video de filme educaţionale, modelare animată, etc.); dacă cursantul învaţă mai bine văzând cum se fac lucrurile, acesta va căuta un curs cu demonstraţii grafice care ilustrează noile idei şi concepte;
- audio (transmisii audio); dacă cursantul învaţă mai bine prin ascultat, acesta poate căuta un curs cu lecturi audio pentru a i se explica conceptele:
- comunicare asincronă şi sincronă (e-mail, forumuri de discuţii, chat, videoconferinţe, teleconferinţe); dacă cursantul învaţă mai bine vorbind/ conmunicând acesta caută un curs cu chat sau discuţii tematice de grup pentru a-şi împărtăşi impresiile şi pentru feed-back.
Calculatorul devine astfel un prieten de nădejde şi pentru participanţiii la o lecţie de limba şi literatura română. Astfel, la lecţiile de limba şi literatura română cu ajutorul unui calculator:
- se pot elabora schiţe, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub formă de fişiere, pot fi periodic actualizate, pot fi listate la imprimantă apoi multiplicate pentru toţi elevii clasei;
- se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia);
- se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete ; - se pot elabora schiţe structurate ce conţin elementele esenţiale din tema discutată: se
asigură atât fixarea ideilor cât şi feed-back-ul-atunci când se revine ulterior la schiţa respectivă – şi permit utilizarea metodelor moderne de evaluare - portofoliul va conţine materialele acumulate pe parcursul anului pe care elevii le consideră necesare sau care le-au fost folositoare.
- căutarea de informaţii pe Internet; - realizarea unor compoziţii cu caracter publicistic; - optimizarea compoziţiilor realizate cu ajutorul calculatorului; Există aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând texte tehnoredactate,
imagini, animaţie şi audio; tot calculatorul generează teste de evaluare sau evaluează pe testele introduse de profesor anterior şi pune şi note .
Noile tehnologii transformă radical modul de comunicare, simplifică şi îmbunătăţesc relaţiile dintre oameni. Întreaga planetă devine o „familie” în care toţi ne putem întâlni virtual. Apar comunităţi de idei, de creaţie, de muncă fără ca distanţele să mai fie un obstacol. Globalizarea solicită un om deschis spre comunicare, pentru că ea, comunicarea are un rol esenţial şi fundamental în progresul omenirii. Modernizarea învăţământului se poate înfăptui în interesul elevului – viitor cetăţean european – prin deschiderea dascălilor spre nou, fiind mereu şi firesc în mijlocul provocărilor, fiind oameni ai timpului pe care îl trăim.
Tehnologiile de e-learning ce sunt răspândite azi sunt rezultatul evoluţiei, atât a metodelor pedagogice şi psihologice din educaţie, cât şi a tehnologiilor IT&C (tehnologii Web, tehnologii multimedia, tehnologii de comunicaţie). Astfel, utilizarea sistemului Internet, a programelor de elaborare a produselor Web, a înregistrărilor audio/video, a stocării informaţiilor pe CD-uri, a implementării rezultatelor din domeniul graficii pe calculator, au facut posibilă
elaborarea de cursuri online, de software educaţional pentru diverse discipline, de biblioteci şi campusurilor virtuale.
Este evident că învăţământul tradiţional nu îşi va pierde niciodată prerogativa dialogului direct dintre profesor şi elevi, prin care se crează un cadru optim pentru modelarea personalităţii, menţinerea mai pregnantă a spiritului de competiţie dar şi a suportului psihologic reciproc.
Unul din obiectivele principale ale învăţământului modern este continua îmbunătăţire a proceselor de predare-învăţare şi aceasta prin utilizarea noilor tehnologii multimedia.
Tehnologiile multimedia permit o strânsă corelare între efectele audiovizuale în vederea realizării de lecţii, cursuri, prezentări complexe care să fie uşor de urmărit, sa fie sugestive, şi mai ales să contribuie la asimilarea de noi cunoştinţe. În unanimitate, profesorii şi psihologii consideră că învăţarea este un proces ce implică toate aspectele personalităţii umane. Indiferent de conţinutul învăţării, de la cele mai simple cunoştinţe până la cele mai complexe, întregul şir de procese se realizează în scopul primirii, procesării, interpretării şi valorificării entităţilor învăţate.
Utilizarea tehnologiilor hipermedia este o caracteristică pregnantă a tuturor sistemelor de e-learning. Amprenta intuitivă şi plusul de atractivitate pe care le confera siturilor Web sunt de neînlocuit. În ultimul timp se observă un mai mare accent pus pe selectarea tehnologiilor multimedia open-source datorită publicului foarte larg căruia îi sunt destinate spre folosire materialele educaţionale. Accesibilitatea este o cerinţă majoră a tot ce este publicat pe Web, iar utilizarea oricarei tehnologii proprietare restrânge din start numarul beneficiarilor. Printre facilităţile oferite de limbajele folosite pentru crearea unor materiale atractive din domeniul educativ pot fi amintite:
- Realizarea de slide-show-uri - Conceperea unor cursuri de instruire asistată de calculator care să integreze voce,
imagini, animaţie sau alt conţinut multimedia - Prezentarea pe un sit Web de comerţ electronic, alături de numele produselor oferite
spre vânzare, a fotografiilor sau a unor video-clip-uri ale acestora, care să apară dinamic pe ecran simultan cu o prezentare vocală corespunzatoare
- Temporizarea prezentarilor astfel încât slide-urile să fie derulate în mod secvenţial la intervale de timp precizate, schimbându-şi diferite proprietăţi atunci când ajung focalizate
- Plasarea pe ecran a unor elemente de control prin care sa poata fi lansate sau oprite bucăţi muzicale sau video
- Dezvoltarea Televiziunii la cerere (TV on demand) sau TV Web-ului - Crearea de artă conceptuală sau de infodivertisment.
Bibliografie:
1. M. Vlada, Informatică, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 1999 2. M. Vlada, Informatică. Windows, Word, Excel, Internet, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2001 3. C. Dumitru, La taifas cu Bill Gates, PCMAGAZINE, Editura Agora, Cluj, nr.4(52), 2003,
pp42-45 4. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm , Universitatea din Bucureşti, site-ul oficial 5. Mariana Miloşescu, Tehnologia informaţiei, Editura Teora, Bucureşti, 2000 6. M E C, Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – ghid pentru cadrele didactice,
Bucureşti, 2005
Graffiti Art Lesson Plan IDeveloped by Jinny Nieviadomy, enhanced and maintained by Art Crimes.
Public Images
Lesson 1: Introduction
Objectives
Examine sources of ideas and make connections between ideas and visual expression
CELs
Communication
Learning Objectives
Students will develop an awareness that art is present in every aspect of their lives.
Students will learn that art appears in many forms in their everyday life.
Materials
slide projector
books
magazines
children's books
Resources
Billboards
www.earts.orgwww.artseditor.com/html/april00/apr00_billboards.shtmlwww.art.com - Christo, Keith Haring artist searchwww.haring.com
Lesson Procedure
Have students brainstorm how art can be public and available for everyone to see, or forms of public art. The obvious ones students may come up with are sculptures, murals, but how about store signs, billboards, book illustrations, playing cards, stamps, drink and food labels, graffiti, and art purposely constructed in a public place (installation art) such as Christo's fabric installation pieces, Keith Haring's subway art.
Show students slides or images from books, or the internet that display such ideas. Discuss some background information or brainstorm what possible influences the artists may have had for their ideas.
Students will be evaluated on the following by using observations and anecdotal records.
contribution to class discussion
paying attention
listening to other's ideas and thoughts
Lesson 2: Typography
Objectives
Interpret ideas and experiences and express ideas visually using a variety of processes and materials.
Develop their understanding of ways that people affect and are affected by the visual environment.
CELs
Critical and Creative Thinking
Independent Learning
Technological Literacy
Learning Objectives
Students will develop skills in image-making by recording and manipulating their observations of the world around them
Students will develop an awareness of the many possibilities available for pursuing future learning in the arts
Students will continue to determine and explore appropriate media, technology, forms and methods for visual expression
Materials
logo examples
type face and font examples
magazines
paper
pencils
business cards
photograph of store signs
Resources
Books, magazines, websites about:
typography
calligraphy
sign painting
Lesson Procedure
Have students find definitions for typography and typographer. Show examples of typography, fonts, logos, and business cards... discuss how the font style reflects the word.
There are many activities that can extend from this lesson. You may choose to do one or two or all in a sequence.
1. Have students create individualized and personalized alphabet. I encourage students to stay away from block and bubble letters unless they add colour, texture or value. They could create the alphabet with a theme, pattern or design.
2. Have students do a contour drawing of objects, an animal, sports player... instead of using pencil crayons, markers, paint... have students fill in areas with various coloured and styles of font taken from magazines and newspapers.
3. Have students create a logo or store sign for a business of their choice. Hair Salon, Sports Store, Billiards, Arcade... are a few that they could have fun with. Older students could come up with their own business and name but for younger ones to help get them started the teacher may want to prepare them and have them draw from a hat.
4. Have student create their own personal business card. This activity may be done on a computer program such as print shop explosion...
Assessment
Evaluation can consist of a checklist on the student's use of the principles of design (balance, rhythm, emphasis, variety, proportion, unity) for each project as well as their class effort and creativity/originality.
Lesson 3: Language Art
Objectives
Examine sources of ideas for art making, make connections between ideas and visual art works, and generate ideas for personal expression
Explore connections between ideas and the elements of art and principles of design.
CELs
Independent Learning
Critical and Creative Thinking
Learning Objectives
Students will develop an understanding of how visual artists use symbols and words to convey meaning
Students will examine how visual images are used to convey meaning to written language
Students will make connections between the elements of art, the images, techniques and meaning conveyed in the art work
Materials
large drawing paper
pencils
oil pastels
chalk
samples of language art
Resources
Cook, Ande. Art Starters: 50 Nifty Thrifty Art Activities. 1996, Davis Publications, Inc.
Lesson Procedure
Have students choose a word. They must visually depict the word so that the image of the letters drawn, directly relates to the word. Some easy examples may include hot and cold. For example: if the word was hot; students could have the letters appear as if they were on fire or flames, if the word was cold students could use snowflakes, icicles to create the letters of the word.
If students are having trouble with a word you could have them draw words from a hat. Words that may work well are hairy, barbed wire, slime, tool, root, machine, pencil, wind, waves, tree, candy...
They can lightly sketch the word on the paper and continue to incorporate their images to the word. Letters should be evenly spaced and filling the paper.
Assessment
A rating scale or rubrix may be used for the following criteria:
spatial relationships
principles of design
elements or art
creativity
use of class time/ effort
Lesson 4: Tag It
Objectives
Understand the functions of visual art and examine how it mirrors and influences society and individuals
Continue to develop an understanding of the work of various artists and the context in which their art was created
Demonstrate critical thought and support interpretations and opinions when responding to visual art
CELs
Personal and Social Values and Skills
Independent Learning
Learning Objectives
Students will examine environmental, historical and social factors that influence graffiti artists and their work
Students will examine how artists' views about visual art have changed to now accept graffiti as an art form
Students will continue to develop an understanding of various issues and concerns of visual art
Students will demonstrate a tolerance for diversity of ideas and artistic style and respect informed opinions that differ from their own
Materials
11 X 14 paper
pencils
canvas
stretchers
oil paint
air brushes (optional)
spray paint (optional)
various tips (optional)
broad tip markers (optional)
Resources
www.sparcmurals.orgwww.stylewars.comwww-atdp.berkeley.edu/Studentpages/cflores/historygraffiti.htmlwww.abc.net.au/triplej/arts/graff/oldskool/www.wweek.com/html/leada042199.htmlwww.graffiti.org/faq/graffiti_questions.htmlNew York City Graffiti @149st Art Crimes: Interviews, Articles, and Research Art Crimes: Best Grafiti Sites
Most searches for graffiti will get you to some really interesting stuff but the images and articles above will give you a good start.
If you have an opportunity to use people resources, a great starter to this lesson would be to have a graffiti artist come into the classroom to talk about their art, how they got started, influences, materials, techniques, and vocabulary terms used in graffiti culture.
Another good approach to grab student's attention is a slide presentation incorporating images and information from the above websites.
Lead a class discussion on classifying graffiti as art. Have students record their impression and why they believe it is or is not art. Have a group discussion on the elements of art most present in graffiti and the principles of design. Discussion could also include why the graffiti culture came about, surfaces it is done on and how that is connected to issues, function and purpose of the art.
Have students each come up with their own tag name or nickname or their real name. Creating a rough copy of their design first on paper the students may then redo the design onto canvas. If someone is available, give a short mini lesson to older students on how to use an airbrush and the different techniques.
Assessment
Students will be evaluated using a rubrix focusing on the elements of art and principles of design as well as creativity and originality. Anecdotal records may also be kept on any risk taking, challenges, problem solving and changes students went through to come up with their final product.
Lesson 5: Extensions
Possible extensions to this unit would be to:
Create a class mural/community mural with a local graffiti artist. Issues that could be a possible focus are earth day, national aids awareness week, or elimination of racism.
Reporting on an artist that has influences in graffiti or using text and creating an artwork in the similar style. Some artists that could be looked at are:
Debate or historical paper on graffiti as an art form or vandalism
Role drama putting students in roles of public community members, store owners, law enforcement, graf artists with a topic of art or vandilism discussing pros, cons, art or vandalism
Visual Art Lesson Plan: Graffiti Art and Expression (Years 5/6/7/8)
The Arts Lessons
Visual Arts
Year 5 & 6 Visual Arts Lesson Plans
Year 7 & 8 Visual Arts Lesson Plans
Feb 23, 2014 0 0
Summary:This lesson plan has been designed to enable Year 6 students to undertake visual arts appreciation focusing on the ideas and insights the artist is trying to relay and hence understanding the work aesthetically using the language of vision. This lesson will cater for multiple intelligences and aims to promote creative higher order thinking, thus giving all students an opportunity to engage with the topic.
Australian Curriculum Links:Visual Art:
6.3.1 Indentifying reasons for the range of audience interpretations of the same artwork.
6.3.2 Recognising and evaluating how culture, gender, age, time and place, among other factors, impact on how an audience reads an artwork.
6.4.2 Explaining the artistic vision of artists from different context, particularly referencing the meaning their artwork convey.
6.4.3 Analysing how symbolic meaning or metaphor is constructed in the artworks of others.
6.4.4 Expressing an opinion about the way numerous artists communicate multiple viewpoints through their artwork.
Lesson:Introduction:
Students informed that they will be graffiti artists (spark).
Teacher to ask questions “what is graffiti?” “Is it illegal?” “Can anyone name a famous street artist?”
Teacher led discussion about how street art is now a form of cultural expression.
Students create street art on their laptops (http://graffiti.playdo.com/) for 20 minutes
Body:
Show the video about Banksy (http://www.bbc.co.uk/news/entertainment-arts-25227600)
Show the 25 most expensive Banksy works (See Resources) for students to gain perspective on the popularity of his work (http://arrestedmotion.com/2011/09/banksy-top-25-most-expensive-works-ever)
Show the slideshow with Banksy images
Banksy pictures from jpinnuck
Ask students to select two images and then ask the following questions (verbally and written on the board to support multiple intelligences):
o Do you think that Banksy’s work is important and why?
o Should graffiti be illegal and why?
Teaching strategies: using ‘Visuals’ to encourage creative thinking, Constructivist Learning with the teacher facilitating, Inquiry-Learning as students will be creating Banksy style work in their next Media Arts lesson using Photoshop and Authentic Learning as the artist is the alleged zeitgeist of this era.
Conclusion:
Students to think-pair-share about their selected images for 10 minutes.
Assessment: Were the students engaged with the topic?
Were the concepts suitable for the student’s cognitive level?
Media Arts Lesson: Our Class on Camera (Part 1 of 2) Year 3
Mar 22, 2014 0 0
NO COMMENTS
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Donate to Keep Us Free
Please donate to Australian Curriculum Lessons. Your support will ensure that our site remains free for teachers all over the globe to have access to our resources.
Bloom's Taxonomy Remembering: Remember and recall previously learned information from the lesson that covered graffiti art. Understanding: Understand the process of communicating through graffiti art. Applying: Demonstrate skills that represent the culture and characteristics of graffiti art. Analyzing: Participate in class discussion, analyzing the techniques and purpose of representing graffiti art. Evaluating: Compare and contrast different graffiti artist techniques. Creating: Create graffiti art that communicates meaning.
LEARNING GOALS AND OBJECTIVES:Goal: Students will understand how to communicate effectively.
Objectives: (Understanding)
1. Students will communicate meaning through graffiti art.
2. Students will execute an art project that shows understanding of communication skills.Goal: Students will communicate the role of a present-day member of society. Objective: (Applying) 1. Students will create art that communicates the role of a society member. 2. Students will apply knowledge to art that is representative of the culture and characteristics of present-day humans.Goal: Students will evaluate art.
Objectives: (Analyzing, Evaluating)
1. Students will participate in class discussion, analyzing the techniques and purpose in creating their own graffiti art.
2. Students will compare and contrast their art with that of others. Goal: Students will recall learned knowledge of communicating through graffiti art. Objectives: (Remembering)
1. Students will participate in a community event that showcases their knowledge of graffiti art.
2. Students will answer questions regarding personal artwork.
GUIDING QUESTIONS:-Why did people use graffiti to communicate?-What risks, if any, are involved in creating graffiti art?-How will you execute a complete drawing in a limited amount of space?-What materials can be used?
-Can graffiti be called art? Why or why not? -What can we learn from studying graffiti art? -How does graffiti art connect with cave art?
MATERIALS:36" H x 72" W white paperstudent choice for graffiti: paint, markers, spray paint, or pastels
LESSON PLAN INSTRUCTIONS:First day activities (first 20 minutes):Introduce the lesson to the students by reviewing the recently completed lessons for cave art and the PowerPoints. Group discussion and questions will serve as an informal assessment of student understanding of previously learned knowledge. Using the overhead projector, open and revisit the same websites (listed below) previously used. Look at the artwork, talk about the history, and discuss specific features of the paintings, such as animal, plants, people, activities, words, symbols, etc. Ask questions that will require students to give feedback and opinions of the use of color, size, location, material, and techniques. Compare and contrast the artwork shown on the sites, and talk about how students would communicate their ideas through graffiti art.
This will be class time when students are expected to participate in discussions and offer opinions and knowledge of graffiti art. Discuss the connection of graffiti art to cave art. Encourage students to offer other ways that society must communicate.
As with the cave art lesson plan, remind students that graffiti art tells a story, and is the artist’s way of communicating with today’s society as well as future generations. Encourage critical thinking skills by asking students if it is possible for the graffiti art stories to be lost for thousands of years, only to be discovered accidently by a future explorer.
(next 25 minutes):Students will be given a rubric, which will be reviewed in detail, to ensure understanding of requirements. They will begin sketching and writing ideas on scrap paper. They will plan and execute design features, layout, color, and materials they wish to use for their art. They may discuss ideas with table partners, and share stories they wish to communicate. A reasonable amount of communication within table groups will be expected, in order to spark imagination, and communication skills. Verbally sharing their stories with others will help to formulate stories and concepts they wish to create.
(last 5 minutes):Students will be dismissed to put away materials, clean their work space, and then return to their seats.
Second through sixth day activities:At the beginning of the second day, students will communicate their sketches and plans with the teacher. If given approval, they will begin the formal drawing process of creating their plans on their white paper. Over the next several days, they will continue to work independently to complete their graffiti art. The teacher will continually circulate to monitor progress, and assist where needed. By the fifth day (or more if needed), students will be completing their piece.
ASSESSMENT EVIDENCE:Using technology and group discussion is a creative way to encourage critical thinking by offering visual learning, sharing, and recall. Introducing this lesson to the students by reviewing and revisiting the previously completed cave art and PowerPoint lessons will serve as an informal assessment of student understanding of graffiti art. It gives students the chance to reflect on the Social Studies unit, and connect its theme with the new lesson being presented.
A rubric will be handed out to each student when the lesson is introduced. The rubric will be reviewed with the class, and students will have the opportunity to ask questions regarding assessment requirements. Upon completion of the unit, reflection questions will be handed out and completed by students, student and teacher will fill out the rubric, and a final grade will be given.
COMMUNITY ACTIVITYThe students will exhibit their graffiti art piece for viewing, during Oktoberfest activities, at the same time that their cave art is being viewed. This presentation of knowledge will serve as an assessment included on the rubric, and be part of the final grade.
