Tehnologie de Fabricatie a Motorului Asincron Trifazat Cu Rotor in Scurtcircuit

8/16/2019 Tehnologie de Fabricatie a Motorului Asincron Trifazat Cu Rotor in Scurtcircuit

1/38

Proiectarea tehnologie defabricaţie a motorului asincrontrifazat cu rotor în scurtcircuit

2016


2/38

CUPRINS

Generalităţi1. Procesul de producţie2. Tehnologia de fabricaţie a părţilor mecanice

Tehnologia de fabricaţie a carcasei

Tehnologia de fabricaţie a scuturilor portlagăr Tehnologia de fabricaţie a axului rotoric3. Tehnologia de fabricaţie a mieului magnetic

Tehnologia de fabricaţie a mieului statoric!. Tehnologia de fabricaţie a "nfă#urărilor !.1. Tehnologia de fabricaţie a "nfă#urărilor statorului!.2. Tehnologia de fabricaţie a "nfă#urărilor rotorului!.3. $obinarea ma#inilor asincrone!.!. %mpregnarea "nfă#urărilor &. 'samblarea #i "ncercările ma#inilor asincrone&.1. Pregătirea suprafeţelor de contact alunecător

&.2. (chilibrarea rotoarelor &.3. Tehnologia de asamblare a ma#inilor asincrone6. %nstalarea #i punerea "n funcţiune a ma#inii asincrone6.1. %nstalarea ma#inii6.2. Punerea "n funcţiune a ma#inii). (xploatarea* "ntreţinerea #i repararea ma#inii asincrone).1. (xploatarea motoarelor electrice).2. +ntreţinerea motoarelor electrice).3. ,efecte #i regimuri anormale de funcţionare ale motoarelor electrice asincrone-. Proiectarea unui motor asincron-.1. alculul electromagnetic de dimensionarea a statorului

-.2. alculul electromagnetic de dimensionare a rotorului-.3. alculul retistenţelor #i reactanţelor motorului-.!. alculul termic al motorului-.&. alculul mecanic al motorului/. ăsuri de tehnica securităţii muncii la instalarea #i punerea "n funcţiune a ma#inilor electrice$ibliografie


3/38

abricarea ma#inilor electrice repreintă ramura de baă a industriei electrotehnice constructoare de

generatoare electrice pentru industria energetică #i de motoare electrice pentru diferite ramuri ale economieinaţionale.pecialiarea uinelor are o mare "nsemnătate "n deoltarea industriei constructoare de ma#ini. (a

creeaă posibilitatea organiării producţiei de serie a ma#inilor * asigură dotarea uinelor cu utila4 specialiat#i creeaă unităţi de proiectare unde este concentrată concepţia tehnică "n domeniul construcţiei de ma#inielectrice .

Particularitatea principală a tehnologiei de fabricaţie a ma#inilor electrice o constituie arietatea marea proceselor tehnologice. Procesele tehnologice de fabricaţie a ma#inilor electrice cuprind pe l5ngă

prelucrările mecanice #i de monta4 general al ma#inii #i turnarea reperelor de formă complicată din metaleferoase #i neferoase* toate ariantele de sudare* #tanţarea #i "mpachetarea mieurilor magnetice* execuţiacolectoarelor #i portperiilor* bobinarea* formarea* iolarea* impregnarea #i introducerea "n crestătură a

bobinelor* lipirea cu alia4e pentru lipituri moi #i tari etc.,e calitatea execuţiei acestor operaţii depind principalele proprietăţi funcţionale ale ma#inilor

electrice cum ar fi siguranţa "n exploatare* pierderi "n fier* "ncălirea diferitelor ansamble #i subansamble alema#inilor* etc. ,e procesul tehnologic depinde "n mare măsură calitatea execuţiei unor subansamble complexedin componenţa ma#inii asincrone ,e tehnologia #tanţării tolelor* a "mpachetării #i prelucrării mieurilor magnetice depind aproape "n exclusiitate pierderile datorită curenţilor turbionari din mieurile magnetice

pentru o calitate dată de oţel electrotehnic. 'stfel la o calitate necorespunătoare a #tanţării #i "mpachetării se pot depă#i de 273 ori pierderile specifice ale tipului respecti de oţel electrotehnic. 8a fabricarea bobinelor* oimportanţă deosebită o are curăţenia din atelierul de bobina4 #i preciia respectării procesului tehnologic.'stfel* praful #i murdăria ce se pot depune pe iolaţii iar abaterile de la programul stabilit pentru impregnare#i uscare reduc "n mod simţitor durata de funcţionare a iolaţiei* respecti a#chiile metalice pot conduce lastrăpungerea iolaţiei la bancul de probă sau "n exploatare. +n acest sens se a urmări ca lucrările legate de

prelucrarea metalelor să nu se efectuee "n apropierea sectoarelor de bobina4e #i iolaţie #i să se asigure oreţea de aer comprimat pentru suflarea mieurilor magnetice "nainte de introducerea bobinelor "n crestătură.

Ponderea muncii manuale "n construcţia de ma#ini electrice este "ncă foarte mare deoarece unele procese tehnologice specifice ca de exemplu "mpachetarea mieurilor magnetice sau introducerea bobinelor "n crestături "ngreuneaă mult automatiarea acestora. Perfecţionarea tehnologiei construcţiei ma#inilor asincrone depinde "n mare măsură de materialele actie #i constructie achiiţionate din alte sectoare aleindustriei ca de exemplu oţelul electrotehnic* conductoare de bobina4* cupru de colector* materiale iolante*substanţe de impregnare* piese for4ate mari* rulmenţi. ,e asemenea* "n tehnologia de fabricare a ma#inilor electrice asincrone un loc "nsemnat "l ocupă utila4ele a#a numite 9nestandardiate9 din care fac parte "n primul

r5nd ma#inile unelte pentru "ntinderea bobinelor* ma#inile de bobinat #i iolat* presele pentru formarea bobinelor* ma#inile de banda4at* ma#inile pentru canelarea colectoarelor #i altele.abricarea ma#inilor electrice asincrone la un "nalt niel tehnic impune studiul* cunoa#terea #i

"nsu#irea unor probleme generale specifice priind ansamblu de procese :actiităţi* operaţii* fae #i acţiuni;<forme de planificare organiare #i desfă#urare* tehnici :metode #i procedee;< reguli :principii #i norme;<mi4loace tehnice< condiţii tehnice. =omenclatura producţiei de ma#ini electrice este foarte lungă #i ariatăcuprin5nd ma#ini electrice de dierse tipuri funcţionale* constructie* de protecţie #i de răcire clasificatedupă diferite criterii #i a5nd felurite destinaţii generale sau speciale.

,eoarece fiecare tip de ma#ină electrică asincronă se fabrică după o tehnologie specială* există odiersitate foarte mare de tehnologii după care acestea se fabrică lu5nd "n considerare arietatea tipurilor funcţionale ale ma#inilor electrice rotatie existente.

>dată cu deoltarea tehnicii s7au "nregistrat modificări esenţiale #i "n domeniul tehnologiei fabricaţieima#inilor electrice asincrone care se referă "n principal la conţinutul #i ponderea diferitelor categorii de procedee de semifabricate* prelucrare* decupare* fasonare* acoperire de protecţie* schimbarea proprietăţilor


4/38

fiico7chimice a materialelor etc. 'stfel pentru fundamentarea #tiinţifică a tehnologiei fabricaţiei ma#inilor electrice se impune o actiitate deosebită teoretică #i experimentală.

1. Procesul de producţie

+n ederea obţinerii unor reultate bune "n construcţia #i fabricaţia de ma#ini electrice o importanţădeosebită o preintă alegerea adecată a formelor de organiare #i desfă#urare a procesului de producţie* "nfuncţie de condiţiile concrete date* esenţiale fiind eficienţa fabricaţiei sub aspect tehnico7economic*continuitatea acesteia* un aport c5t mai mic al executanţilor #i o pondere c5t mai mică a proceselor auxiliare #ide deserire.

rganizarea producţiei cuprinde ansamblul :sistemul; de măsuri* metode #i mi4loace* fundamentate#tiinţific #i a5nd un caracter economic #i tehnico7organiatoric priind stabilirea* asigurarea #i coordonarea*"n condiţii tehnice date* a resurselor materiale* energetice* umane* organiatorice* metodologice*informaţionale #i temporale implicate "n procesul de producţie "n ederea desfă#urării acestuia cu eficienţamaximă #i la un "nalt niel calitati.

>rganiarea #tiinţifică a producţiei implică organiarea următoarelor procese parţiale

a; pregătirea tehnică :constructiă #i tehnologică; a fabricaţieirganiarea #tiinţifică a muncii implică organiarea următoarelor procese parţiale

a; alegerea #i folosirea cadrelor potriit cu calificarea lor< b; diiarea raţională a muncii<c; cooperarea "n muncă<d; repartiarea reultatelor muncii după principiul cointeresării materiale a executanţilor.

>rganiarea #tiinţifică a producţiei #i a muncii mai presupune următoarelea; utiliarea intensiă #i eficientă a mi4loacelor de producţie "n "ntreg fondul de timp real aut la

dispoiţie< b; utiliarea permanent productiă a forţei de muncă<c; scurtarea timpului "n care obiectele muncii parcurg procesele de transformare tehnologică la care sunt

supuse<d; crearea condiţiilor pentru sintetiarea #i extinderea experienţei #i a metodelor de muncă perfecţionate<e; asigurarea condiţiilor priind securitatea muncii.

adrul "n care se "mbină componentele :subsistemele; procesului de producţie* constituie forma deorganiare #i desfă#urare a acestuia ce realieaă un consens #i o "mbinare armonioasă "ntre procesul demuncă #i procesul tehnologic* "ntre sarcinile de muncă #i sarcinile de fabricaţie* respecti "ntre actiităţileexecutanţilor #i transformările tehnologice la care se supun obiectele muncii imprim5nd componentelor :subsistemelor; procesului de producţie o finalitate tehnico7productiă concretă. 'ceasta constituie funcţiafundamentală a formelor de organiare care trebuie să asigure totodată condiţiile necesare manifestăriifuncţiei de autoreglare a procesului de producţie. 'doptarea unei forme de organiare corespunătoare"nseamnă a crea condiţii prielnice integrării "ntr7un tot coerent a componentelor procesului de producţie.orma de organiare a procesului de producţie implică relaţia @@executant 7 utila4 7 obiect al muncii@@ sau @@om 7ma#ină7piesă9:figura 1.1.;.


5/38

igura 1.1

ormele de organiare #i desfă#urare a procesului de producţie sunt caracteristice fiecărui tip de producţie "n parte baate pe specialiarea* cooperarea* combinarea #i concentrarea operaţiilor tehnologice #ide muncă :organiarea "n flux #i "n flux continuu;.

Ain5nd cont de faptul că eficienţa procesului de producţie este influenţată de structura sa temporală #i

spaţială* orientările priind integrarea formelor de organiare a acestuia "n tehnologia fabricaţiei ma#inilor electrice se poate reuma astfel

a; selectarea formelor de organiare "n funcţie de unde* c5nd* cum* cu ce* cu cine* "n ce condiţii #i "n cescop se realieaă procesul de producţie<

b; conceperea structurii spaţiale #i temporale a procesului de producţie astfel7 după 9ideea complementarităţii9 formelor organiatorice pentru a asigura alorificarea optimă a

potenţialului tehnico7producti al tuturor componentelor procesului de producţie* dependent de natura procesului tehnologic<

7 după 9ideea supleţii #i flexibilităţii9 liniilor tehnologice de fabricaţie* structurii #i 9procesualităţii9 producţiei* pentru a asigura adaptarea u#oară* rapidă #i ieftină a acesteia la noi cerinţe.

igura 2.2

igura 2.2

igura 1.2

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PODUCŢIE

FACTORI DETERMINANŢI:

1. Factori privindoi!ct"# $"ncii:%tip"#&%caract!r"#&%!'ci!nţa !cono%$ic( aprod")"#"i'nit.

*. Factoriprivind tip"#prod"cţi!i+vo#"$"#prod"cţi!i d!ac!#a,i -!#.

/. Factori privindproc!d!!#!t!0no#oic!ap#icai#!:% nat"ra2 )tr"ct"ra,i co$p#!3itat!apro% c!)!#ort!0no#oic!&-!#"# $at!ria#!#orpr!#"crat!.

CRITERII DE OPTIMIZARE:

1. E'ci!nţa !cono%$ic( a prod"cţi!i.

*. Ca#itat!a pro%d"cţi!i r!a#i4at!.

/. Dotar!at!0no#oicăa 5ntr!prind!rii.

In-or$a6ii

Uti#a7

E3!c"tant

En!ri!

Oi!ct"#

$"ncii


6/38

odul de organiare a procesului de producţie este determinat de o serie de factori de influenţă*sintetiaţi "n figura 1.2.

abricaţia ma#inilor electrice se "mparte* "n funcţie de caracterul ei* "n trei grupe indiiduală* de serie #ide masă. !abricaţia indi"idual# sau de unicate este aceea "n care se execută c5te un exemplar dintr7o ma#ină

electrică* de o construcţie dată* a cărei execuţie nu se mai repetă in iitor. 'cest tip de fabricaţie se executăfoarte rar* caracterul său tipic fiind repreentat de execuţia prototipurilor* prin care se realieaă tipul model alunei ma#ini noi. !abricaţia de serie se caracterieaă prin execuţia unei serii de ma#ini electrice de acela#i tip a căreifabricaţie se repetă după un timp dat. +n construcţia de ma#ini electrice cu5ntul serie are două semnificaţiicare nu trebuie confundate #i anume serie se nume#te #irul de ma#ini a căror putere cre#te a5nd una #iaceea#i "ntrebuinţare #i tot serie se nume#te #i cantitatea unuia #i aceluia#i tip de ma#ină ce se execută "nacela#i timp :de aici denumirea de fabricaţie "n serie;. ,e regulă "n funcţie de olumul fabricaţiei sedeosebesc seriile mici #i seriile mari dar trebuie aute "n edere #i dimensiunile ma#inilor* greutatea #imanopera necesară. ,e exemplu fabricarea "ntr7un timp dat :lună* an; a unui număr relati redus deturbogeneratoare trebuie considerată ca o fabricaţie de serie mare* iar executarea unui număr mare de micro7

motoare :de ordinul sutelor; trebuie considerată ca o fabricaţie de serie mică. +n construcţia de ma#inielectrice fabricaţia de serie are cea mai mare răsp5ndire cuprin5nd ma#inile de curent continuu* motoareleasincrone #i sincrone* generatoarele sincrone :turbogeneratoare #i hidrogeneratoare;. !abricaţia de mas# se caracterieaă prin execuţia ilnică a unuia sau a c5tora tipuri de ma#inielectrice similare. +n producţia de masă* deoltată numai pentru execuţia unei anumite operaţii se utilieaăutila4e specialiate #i se creeaă posibilitatea mecaniării #i automatiării producţiei. +n construcţia de ma#inielectrice după această metodă* a fabricaţiei "n masă* se realieaă multe tipuri de micro7motoare pentruautomatiări #i u casnic* c5t #i echipament auto.

Preg#tirea construcţiei pentru fabricaţie.+n procesul de pregătire a construcţiei se realieaă calcule electromagnetice* de entilaţie #i

mecanice ale ma#inii< se elaboreaă construcţia preentată "n desene sub forma unor secţiuni longitudinale #itransersale #i se elaboreaă desenele de execuţie cu nomenclatoarele respectie.

Pregătirea construcţiei pentru fabricarea unei ma#ini electrice noi constă "n următoarele etape1. Tema de proiectare ce cuprinde datele ei nominale :putere* turaţie* tensiune* etc.;* forma ei de execuţie*

protecţia* condiţii speciale de monta4 #i exploatare* etc. <2. Proiectul tehnic ce cuprinde calculele ma#inii* desenele de proiectare ale subansamblului general "n

care sunt cuprinse baele tehnologice ale execuţiei ma#inii* a5ndu7se "n edere olumul fabricaţiei<3. ,esenele de execuţie care se "mpart "n desene de monta4* de subansamble #i de repere #i se elaboreaă

"n conformitate cu standardele #i normatiele "n igoare<!. Prototipul ma#inii realiat "n atelierul de prototipuri #i supus la "ncercări pentru erificarea calculelor

de proiectare #i a tehnologiei. +n baa buletinului de "ncercări "ntocmit se or introduce modificările necesare"n calcule #i desene* după care ma#ina se aprobă pentru lansarea "n fabricaţie.

Preg#tirea tehnologic# a fabricaţiei.Pregătirea tehnologică constă "n elaborarea tehnologiei execuţiei pieselor #i subansamblelor ma#inii #i

asimilarea echipamentului tehnologic necesar :matriţe* scule #i dispoitie;. Pregătirea tehnologică afabricaţiei constă "n următoarele etape

1. (laborarea fluxului tehnologic pentru repere #i subansamble<2. (laborarea fi#elor proceselor tehnologice<3. +ntocmirea nomenclatorului echipamentului tehnologic<!. Proiectarea echipamentului tehnologic<

&. 'similarea procesului tehnologic #i a echipamentului "n ateliere


7/38

%. Prima treapt# ierarhic# este repreentată de acele operaţii :procese; tehnologice* care determină oschimbare a

1. proprietăţilor de material :difuie* călire* detensionare* polimeriare* etc.;<2. formei #i dimensiunilor :prelucrare prin a#chiere* #tanţare* ambutisare* turnare sub presiune* etc.;<

3. calităţii suprafeţei :lustruire* incare* oxidare anodică* etc.;<!. alte transformări tehnologice ale obiectului muncii.

%%. $ doua etap# ierarhic#* superioară faţă de prima* cuprinde operaţiile :procesele; de "mbinare*asamblare* montare* calibrare* erificare* control #i "ncărcare :inclusi pentru determinarea duratei de iaţă;

precum #i procesele auxiliare%%%. $ treia treapt# ierarhic#* cea mai "naltă* cuprinde procesul tehnologic "n ansamblu* cu

dispunerea elementelor sale "n timp #i spaţiu* cu structura sa tehnică complicată* care necesită comandă #ireglare.

!lu%ul tehnologic repreintă drumul parcurs de repere prin atelierele uinei sau prin diferite sectoareale atelierelor. =ecesitatea reducerii #i simplificării drumului parcurs de piese de la o operaţie la alta laintroducerea fabricaţiei de serie* a impus amplasarea utila4ului după fluxul procesului tehnologic.

Procesul de fabricaţie al unei ma#ini electrice necesită două tipuri de fluxuri :procese; tehnologice7 ale pieselor<7 ale subansamblurilor.

,e asemenea se disting două clase de fluxuri :procese; tehnologice7 de prelucrare<7 de asamblare.

luxurile tehnologice de fabricaţie pot fi paralele sau serie* conergente sau diergente :figura 1.3;.lux tehnologic 'B'C D,'TC

Tablă groasă de oţel $obinare

lux tehnologic T>8( T'T>B

$andă de tablăsilicioasă

luxuri tehnologice P%(( 'DE%8%'B(

igura 1.3

+n figura 1.3 este dată schema de fabricaţie a motorului necesară "ntocmirii fi#elor fluxului defabricaţie a reperelor #i subansamblelor

Tra)ar!8d!itar!

Fa)onar! 8

)"dar!

D!t!n)io%nar!

Pr!#"crar!$!canic(

D!itar! 5n -9,ii

Stan6ar!

D!a%v"rar!

Sortar!

A)a$%#ar!+5$pa%c0!%

tar!to#!)tator


8/38

T"rnar!acarca)!#or2)c"t"ri#or

,icpc!#!#o

r

S"dar!ato#!#or

d!capt

;$pac0!t.,i pr!)ar!pac0!t )t.


9/38

&. 'ehnologia de fabricaţie a p#rţilor componente

asina asincronă clasică este formată dintr7o parte fixă denumită statorul masinii si o parte mobilă*care "n mod obisnuit se roteste* denumită rotorul ma#inii. +ntre ele se găseste un spaţiu de aer denumitîntrefier * care "n principiu* trebuie să fie c5t mai mic :0*1...2mm; pentru ca curentul de magnetiare al acestuia

să fie c5t mai mic.&.1. 'ehnologia de fabricaţie a carcasei

arcasa unei ma#ini electrice este piesa sau ansamblul de piese care susţine statorul :mieul statoric 7lamelar sau polar* cu "nfă#urarea statorică; #i* indirect* rotorul :numai "n caul ma#inilor cu scuturi portlagăr;

prin care se fixeaă ma#ina electrică pe palca de fundaţie :numai "n caul ma#inilor cu tălpi sau cu flan#ă pecarcasă;. Bigiditatea carcaselor trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura uniformitatea "ntrefierului "ntoate condiţiile de funcţionare. 8a ma#inile de curent alternati carcasa "ndepline#te numai o funcţie mecanică"n timp ce la ma#inile de curent continuu aceasta sere#te #i drept circuit magnetic. +n funcţie de utiliareacarcasei se modifică substanţial forma ei constructiă* greutatea #i materialul utiliat. 'stfel* particularităţile

constructie ale carcaselor sunt determinate at5t de tipul funcţional :T' !-61F1;* modul de răcire :T'3//-;* c5t #i de procedeul de semifabricare folosit.

'ipuri constructi"e(8 carcase turnate :ig. 2.3;*care se execută din fontă #i oţel sau din aluminiu* "ntregi sau 4umelate :din

două bucăţi;. +n general ele se utilieaă la ma#ini de puteri mici #i mi4locii* "n producţia de serie* datăfiind productiitatea lor mare* adică acolo unde se poate 4ustifica realiarea madelului* cunosc5ndu7secă este destul de ridicat costul acestuia. arcasele turnate sunt preferate mai ales acolo undeconstrucţia este cu neruri #i buunare de răcire* :impuse de gabaritele reduse ale ma#inilor "n scopulmăririi suprafeţelor de eacuare a căldurii din ma#ină. a deaanta4e ale carcaselor turnate din fontă#i oţel* se pot menţiona greutatea mai mare cu aproximati 30 dec5t a celor sudate*posibilitateaapariţiei rebuturilor "n procesul de turnare*etc. onta este metalul cel mai ieftin pentru turnare. 'ceastase tope#te u#or* umple u#or #i complet forma #i se prelucreaă cu u#urinţă* iar existenţa nerurilor pesuprafaţa de prelucrare nu creeaă greutăţi la prelucrarea mecanică. Tendinţele de baă aleraţionaliării carcaselor din fontă constau "n reducerea greutăţii lor* "n simplificarea formării #i a

prelucrării mecanice. Aeaa din oţel ar fi un semifabricat mai comod pentru coroana carcasei dar datorită preţului ridicat* a sortimentului insuficient de dimensiuni #i a complexităţii debitării ţeilor groase acestea se utilieaă relati rar pentru executarea carcaselor.

8 carcase sudate :ig. 2.1;*care sunt un "nlocuitor pentru cele turnate "n caul "n care sunt necesarecarcase de dimensiuni mari. a aanta4e ale carcaselor sudate*pot fi menţionatedispariţia rebuturilor*reducerea greutăţii #i simplitatea prelucrărilor mecaice.onstructi* carcasele sudate pot fi simple :ig.2.1; #i cu ţei de răcire :ig. 2.2;

8 carasele pentru maşini verticale* sunt preăute la parte inferioară cu o flan#ă puternică*pentru a putea susţine "ntreaga ma#ină #i pentru a fi prinsă de fundaţie.


10/38

igura 2.1 igura 2.2 igura 2.3

Tehnologia de prelucrare a carcaselor ma#inilor electrice se stabile#te "n funcţie de caracteristicile lor constructie* calitatea materialului #i procedeul de obţinere a semifabricatelor* mărimea lotului de fabricaţie*tipul de producţie #i utila4ul existent. +n ultimul timp sudarea electrică a "nlocuit "n mod substanţial turnareaastfel "nc5t carcasele turnate se folosesc pentru ma#inile electrice cu configuraţie complicată. Procesultehnologic de confecţionare a carcaselor ma#inilor electrice cuprinde operaţii de semifabricare* operaţii de

prelucrare prin a#chiere* operaţii de detensionare interoperaţională #i operaţii de control. Semifabricarea carcaselor cuprinde "n principiu următoarele operaţii

1. pentru carcasele turnate modelarea* formarea sau confecţionarea cochiliei* turnarea* detensionarea*debaurarea #i eentual grunduirea :"n caul carcaselor din fontă;<

2. pentru carcasele sudate debitarea profilurilor componente din tablă* ălţuirea :fasonarea;* sudarea*debaurarea #i detensionarea. Procesul tehnologic de confecţionare a carcaselor reune#te dierse procedee de prelucrare prina#chiere* cum ar fi strun4irea cilindrică exterioară* strun4irea cilindrică interioară* alearea sau bro#area :"ncaul alea4elor nu prea mari;* strun4irea frontală* te#irea* frearea plană* rabotarea sau strun4irea plană*găurirea* ad5ncirea* lamarea #i filetarea.

> atenţie deosebită trebuie acordată prelucrării prin a#chiere a suprafeţei cilindrice interioare :alea4ulcarcasei; "n care se fixeaă mieul statoric lamelar sau polar< suprafeţele de "mbinare cu scuturile portlagăr sau de producţie< suprafaţa de a#eare a tălpilor sau a flan#ei de prindere. ,e asemenea se or executa prina#chiere următoarele găuri găurile de trecere din tălpi* găurile de trecere :sau filetate; din flan#ă* găurilefiletate din urechile de prindere a scuturilor* găurile filetate pentru fixarea cutiei de borne* gaura filetată

pentru inelul de ridicare* gaura filetată pentru #urubul de punere la păm5nt.Prelucrarea carcaselor implică utiliarea liniilor tehnologice de ma#ini7unelte uniersale* sau linii

automate cu ma#inii7unelte agregat #i capete de forţă.ixarea carcasei se poate face fie direct pe platoul sau masa ma#ini7unelte :caul carcaselor mari;* fie

"ntr7un dispoiti :caul carcaselor mici #i mi4locii;.Preciia de prelucrare finală* care ieaă obţinerea unui "ntrefier uniform #i garantarea gabaritului

ma#inii* se realieaă lu5nd ca baă tehnologică alea4ul carcasei sau a mieului statoric presat :turnat; "ncarcasă.ompensarea deformărilor la care este supusă carcasa datorită tensiunilor interne #i a presiunii

exercitate de mieul statoric impune calibrarea flan#elor :umerilor; carcasei* după alea4ul statorului* printr7ostrun4ire de finisare :după presarea "n carcasă a statorului bobinat #i impregnat;.

>peraţia finală de control tehnic al calităţii :.T..; carcasei* a erifica at5t preciia dimensională :deformă #i poiţie;* c5t #i calitatea suprafeţelor prelucrate #i neprelucrate :conform indicaţiilor din desenul deexecuţie;.


11/38


12/38

rigiditatea mecanică necesară prelucrării fără deformări a eforturilor de prelucrare #i a celor care apar "ntimpul funcţionării ma#inii.

Preciia de prelucrare a scuturilor portlagăr trebuie corelată cu preciia de prelucrare acarcasei* a arborelui #i a lagărelor* urmărind asigurarea uniformităţii "ntrefierului #i a poiţiei relati corecte arotorului faţă de stator după direcţia axială.

ondiţia tehnologică de baă la prelucrare este aceea de a asigura realiarea următoarelor toleranţe deformă #i de poiţie :prescrise prin desenul de execuţie;

1. toleranţe de formă la circularitatea #i cilindricitatea alea4ului pentru lagăr :rulment;peraţiile de prelucrare prin a#chiere au "n edere suprafeţele frontale #i cilindrice ale onei de"mbinare cu carcasa* suprafaţa cilindrică interioară :alea4ul pentru lagăr* rulment sau cuinet;* suprafeţelefrontale :interioară #i exterioară; de "mbinare cu căpăcelele de rulment* suprafeţele pragului de centrare #i dea#eare ale flan#ei de fixare :"n caul scuturilor cu flan#ă;. ,e asemenea se execută prin a#chiere* următoarele găuri găurile de trecere din urechi sau flan#ă

pentru #uruburile de fixare pe carcasă< găurile filetate pentru extracţie :dacă este caul;< găurile de trecere din butuc pentru #uruburile de fixare a căpăcelului lagărului :rulment sau cuinet;< găurile de trecere sau filetatedin flan#a de fixare< găurile filetate radiale din urechi pentru #uruburile de fixare a capotei entilatorului :"ncaul scuturilor suport;< găurile reerorului de ulei :pentru indicatorul de ulei* pentru umplere #i iitare*etc.* "n caul lagărelor de alunecare;< găurile la ferestrele de iitare sauF#i entilaţie< găurile pentru fixareasuporturilor portperie :"n caul scuturilor suport la ma#inile cu colector sau inele colectoare;< etc.

Procedeele de prelucrare prin a#chiere "nt5lnite la confecţionarea scuturilor sunt strun4irea cilindricăexterioară #i interioară* bro#area* strun4irea frontală* te#irea* găurirea* ad5ncirea* lamarea* filetarea #i honuirea:procedeu de neteire de mare fineţe;. +n producţia de serie #i de masă se folosesc de regulă ma#ini7uneltespeciale #i specialiate :a#eate "n linie; sau linii automate* respecti ma#ini7unelte agregat la care prelucrarease face după principiul concentrării operaţiilor #i a automatiării comenilor.

>peraţiile de control :.T..; implică erificarea at5t a preciiei dimensionale* de formă #i poiţie* c5t#i calitatea suprafeţelor prelucrate #i neprelucrate :conform indicaţiilor din desenul de execuţie;.

Beperul de baă al lagărelor de alunecare este cuinetul a cărui suprafaţă interioară se toarnă dintr7unalia4 antifricţiune :static sau prin metoda centrifugală;. +n caul turnării statice cuinetul se a#eaă ertical* "ninterior se introduce un mie iar "n interstiţiul ce se formeaă se toarnă un material special :babit; topit. +n

caul turnării statice trebuie preăut un adaos de prelucrare mai mare pentru a se asigura umplereainterstiţiului. 'cesta spore#te consumul de material scump deoarece a#chiile obţinute la prelucrare* nu se mai pot utilia pentru o a doua turnare a cuineţilor pentru o ma#ină mai importantă.

+n caul turnării centrifugale adaosurile pentru prelucrare sunt cu mult mai mici dec5t "n caul turnăriistatice.

&.*. 'ehnologia de fabricaţie a a%ului rotoric

8a o ma#ină electrică* arborele este una din piesele cele mai importante* pe care se fixeaă mieulmagnetic* "nfă#urarea* semicupla sau #aiba de curea* etc. 'rborele suportă* deci* greutatea totală a rotoului #i

"n plus solicitările datorate cuplului de rotaţie pe care "l transmite. Dneori* arborele suportă eforturi axiale*deobicei de "ntindere*care se "nt5lnesc la ma#inile erticale.,e rigiditata arborelui #i de preciia prelucrării lui. depinde uniformitatea "ntrefierului :spatiul dintre

stator #i rotor;* fără de care arborele este supus forţei de atracţie magnetice unilaterale. ,e asemenea*arborele


13/38

suportă #i eforturile datorate neechilibrării pieselor montate pe el*"n special c5nd trece prin iteele critice derotaţie.

'ipuri de arbori

ormele constuctie ale arborelui depind nu numai de consideraţiile de calcul corect #i de alegereadimensiunilor constructie :"n trepte; astfel ca arborele să se apropie de forma solidului de egală reistenţă* ci

#i de modul de prelucrare* #i de reperele care or trebuii montate pe arbore* de forma #i numărul acestora.,upă forma pe care trebuie să o ia "n final arborele #i după procesul tehnologic aplicat*deosebim maimulte modele.,intre acestea amintim7arbori simplii :fără neruri;*care pot fi netei sau "n trepte<7arbori cu nervuri*folosiţi "n situaţiile "n care diametrul interior al tolei7rotor este mai mare dec5t diametrulnecesar pentru arbore sau trebuie preăute spaţii pentru entilaţie :intrarea aerului pe sub mie;. 8a r5ndullor*ace#tia pot fi

a;cu neruri sudate :ig. 2.)a;* folosiţi* "n general* la ma#inile asincrone* dar #i la cele sincrone cu poli"necaţi* precum #i la ma#inile de curent continuu<

b;cu neruri prelucrate :ig. 2.) b;*folosiţi c5nd funcţionarea ma#inii impune condiţii deosebit degrele pentru arbore :de exemplu*in tracţiunea electrică* la poduri rulante*etc.; sau c5nd "nalţimea nerurilor ar

reulta prea mică pentru a fi sudate.-arbori flanşaţi :figura de mai 4os ;*c5nd arborele se execută "mpreună cu o flan#ă pentru transimtereacuplurilor mari* la care "mbinările cu pană nu mai fac faţă

igura 2.6. igura 2.) 'rbore cu neruri

a;7sudate


14/38

*. 'ehnologia de fabricaţie a miezului magnetic

ieul magnetic este una din părţile actie ale ma#inii electrice* fiind suportul material al fluxuluimagnetic. Dn flux magnetic total J cu o putere mare*se pote obţine pe două căi fie lu5nd o inducţiemagnetică "n fier mare* la o seţiune dată fie lu5nd o secţiune a mieului mare* la o inducţie dată. e preferăcre#terea inducţiei magnetice "n fier* cale mai economică* limitată "nsă de calitatea materialului utiliat pentrufabricarea tolelor.

Ktanţarea*este o operaţie de prelucrare macanică prin care semifabricatul este tăiat "n două sau maimulte părţi distincte* după un contur "nchis sau deschis.(a se realieaă cu a4utorul #tanţelor* tăierea făc5ndu7se prin reteare* decupare* forfecare* crestare fundere* etc.

+n scopul reducerii forţei necesare pentru tăiere*la #tanţare tablelor de grosimi mai mari se folosesc#tanţe ale căror pansoane sau plăci de tăiere au muchiile de tăiere "nclinate. 'ceasta face ca elementultăietor *"n momentul c5nd berbecul presei coboară*să nu atingă piesa cu toată suprafaţa dintr7o dată*ci

progresi* ceea ce duce la mic#orare forţei de tăiere. ,e asemenea*c5nd suprafaţa conturului este foartemare*ceea ce ar necesita "n caul #tanţării dintr7o dată* o presă puternică de mari dimensiuni*esterecomandabil să se folosească o #tanţă cu acţiune succesiă.

8a trecerea fluxului magnetic prin mie* preintă importanţă două elemente* care determinărandamentul fluxului indus7solenaţia*care produe c5mpul magnetic<7pierderile ce apar "n mieul magnetic.

Pierderile "n mieul magnetic numite pierderi principale "n fier apar "n caul fluxului magneticariabil*datorită curenţilor turbionari din tole #i a fenomenului de histereis. ieul magnetic stotoric la ma#ia asincronă este ariabil "n timp*iar cel pentru rotor*din punct deedere funcţional*este pentru flux aproximati constant :frecenţa fluxului ariabil din rotor este foartemică*de 0*!71*& L; #i se confecţioneaă din interiorul tolelor pentru stator :figura 3.1; din motie tehnologice#i economice.

+n figura 3.2. este repreentat un mie magnetic compact pentru stator* iar "nfigura 3.3* un mie magnetic diiat pentru rotor :din pachete cu canale de răcire "ntre ele;.

igura 3.1

17carcasă :pentru stator; sauarbore cu neruri :pentru rotor;<

27piesă de fixare< 37inel de presare<

igura 3.2 !7tolă cu degete< &7tolă normală< 67tolă iolantă< -7pană<

=7nerură.


15/38

17arbore cu neruri sau carcasă<27piesă de fixare :de siguranţă;<37inel de presare #i suport "nfă#urare<!7tolă cu distanţori :sau degete;<&7tolă normală<)7tolă terminală<-7pană<

=7nerură.

igura 3.3

+mpachetarea mieurilor magnetice din tole* se face "n poiţie erticală. Pentru aceasta* se "ntoarcecarcasa sau arborele cu neruri #i se a#eaă "n poiţie erticală pe un suport special. Procesul tehnologic de"mpachetare* presupune o etapă de sortare M "mpachetare falsă* cu scopul de a alege tolele bune #i"mpachetarea propriu7isă :3.2 #i 3.3;*care cuprinde următoarele operaţii7se introduc penele -* de asigurare a mieului "mpotria rotirii<

7se a#eaă piesele 2* de fixare inferioare


16/38

• '#earea tolelor pe suportul ma#inii<• ,ebaurarea propiu7isăDtila4ul folosit este ma#ina de debaurat* scula folosită este piatra de rectificat iar dispoitiul folosit estesuportul pentru tole.

. /ecoacerea după ecruisarea tolelor cu urmatoarele operatii3• ormarea de pachete de tole a c5te 110 tole<• %ntroducerea pachetelor de tole "n cutii umplute cu nisip<

• %ntroducerea tolelor la temperatura de timp de .• Băcirea tolelor "n cutie "n aer liber.Dtila4ul folosit este cuptorul electric cu cameră.

$. #ăcuirea tolelor cu urmatoarele operaţii3• ortarea tolelor<• '#earea tolelor pe arborele ma#inii de lăcuit după semnul de "mpachetare<• 'coperirea cu lac pe ambele părţi "n două trei straturi<• coaterea tolelor de pe arborele ma#inii #i a#earea lor pe un suport<

• Dscarea tolelor la "n cuptoare<

• Băcirea tolelor<Dtila4ul folosit este ma#ina de lăcuit #i ma#ina de sortat după semn* scula folosită este rola de cauciuc #idispoitiul folosit este suportul de transport.

(. 6mpac7etarea tolelor pe dorn cu operaţiile3• 5ntărirea tolelor pentru a determina numărul lor<• 'searea tolelor pe dorn<• %ntroducerea tolelor de capat #i a inelelor de strangere.

!. 8resarea pac7etului de tole cu urmatoarele operaţii3• '#earea pachetului de tole cu dorn pe placa presei hidraulice<• Pregătirea presei #i introducerea aerului "n presă<

• ontarea scoabelor de strangere pe pachet<• Presarea propriu7isă<• coaterea pachetului de pe presă.Dtila4ul folosit este presa hidraulică iar scula este #ablonul pentru măsurarea lungimii pachetului de tole.,ispoitiul folosit este c5rligul pentru prinderea pachetului.


17/38

. 'ehnologia de fabricaţie a înf#+ur#rilor

'ehnologia de fabricaţie a înf#+ur#rilor statorului

Statorul ma+inii este format dintr7un mie ferromagnetic "n cadrul căruia se monteaă "nfăsurarea polifaată *"n general trifaată* #i se monteaă "ntr7o carcasă. Miezul feromagnetic are o formă cilindrică cu pereţii de o anumită grosime* gol "n interior< se executădin tole de tablă silicioasă de 0*& :0*3&; mm grosime #tanţată după o anumită configuraţie. Tolele statorice seioleaă "ntre ele :cu lacuri speciale sau prin oxidare :ca "n caul transformatoarelor electrice; pentru amic#ora pierderile prin curenţi turbionari :oucault;. Pe partea dinspre rotor * "n lungul generatoarelor cilindrului mieului* sunt preăute crestături 9ancose: "n care se amplaseaă "nfăsurarea statorică. 8a parteaexterioară a cilindrului mieului statoric :deci dinspre carcasă; se execută 17 2 sau chiar mai multe :depindede diametrul mieului ; crest ături de g7idare N de obicei "n profil de coadă de r;ndunică :ei detaliul din

figura !.1; N cu a4utorul cărora se realieaă #i fixarea pachetului de tole statorice de carcasa masinii. Tolelese "mpacheteaă "n pachete de &..) cm grosime #i "ntre pachete se preăd canale de circa 1 cm * care apar subforma unor canale radiale de răcire< la masinile la care mieul feromagnetic are o lungime 0*O*20 cm nu semai preăd canale de răcire. tr5ngerea "ntregului mie feromagnetic se face cu unele tole speciale denumitetole marginale de 1..3 mm grosime #i cu a4utorul unor plăci frontale de din oţel masi.

igura !.1

ieul se preseaă cu presiune de circa &0...100 =Fcm2 pentru eitarea ibraţiilor "n timpulfuncţionării* care produc un gomot neplăcut dar "n acela#i timp pot duce la distrugerea iolaţiei dintre tole #i

pot prooca deteriorarea iolaţiei "nfăsurării. 5nd diametrul ma#inii este mare atunci tolele statorice nu seexecută /dintr-o bucată


18/38

'ehnologia de fabricaţie a înf#+ur#rilor rotorului

Rotorul ma+inii cuprinde toate elementele constructie ale masinii care se află "n miscare de rotaţie:"n caul masinilor rotatie;.

Miezul feromagnetic al rotorului este corespondentul mieului statoric #i el face parte din conturulmagnetic principal al ma#inii. (l se execută din tole de tablă electrotehnică de 0*& mm grosime* dar tolele nuse ioleaă "ntre ele. +n general mieul rotoric apare sub forma unui corp cilindric cu un diametru cea maimic dec5t golul cilindric al statorului masinii astfel "nc5t "ntre ele se formeaă un spaţiu mic de aer numitîntrefier . 8a periferia cilindrului rotoric* "n lungul generatoarelor acestora* se execută crest ături 9ancose:rotorice "n care se monteaă sau toarnă colivia rotorică din aluminiu sau cupru. a #i la stator* c5nd diametrulma#inii este mare tolele rotorice nu se execută dintr7o bucatăS ci din segmente de tole care se fixeaă de

butucul rotorului printr7un sistem de crest ături de g7idare :similare cu cele statorice;dintr-o bucată


19/38

.*. obinarea ma+inilor asincrone

1;$obinarea cu bobine moi :din s5rmă rotundă;+nfă#urările din s5rmă rotundă se utilieaă numai la ma#inile de 4oasă ten7siune*"n special la cele de

puteri mici*la care din motie tehnologice*diametrul s5rmei nu depă#e#te 2*& mm.'ceste "nfă#urări pot fi de mai multe tipuri*"nsă cele mai utiliate sunt

7"nfă#urările "ntr7un singur strat cu bobine neegale :"nfă#urările "n eta4e;<7"nfă#urările "n două straturi cu bobine egale*cu capetele de bobină dispuse "n coronă.

el mai frecent folosită este "nfă#urarea "n coroană*care permite scurtarea pasului bobinei*oferind oserie de aanta4e.8a ma#inile mari*secţiunea con7ductorului*cerută de curentul mare al ma#inii*este realiată

prin dispunerea mai multor fire "n paralel.$obinele sunt introduse*fir cu fir*cu a4utorul unui tălpa# special*"n crestă7turile gata iolate.%olaţia

folosită pentru crestătură*este formată dintr7o folie sau două de material stratificat 7LL sau ==7 fasonate pe calibre speciale*după forma crestăturii "n care urmeaă a fi introdusă.

8a "nfă#urarea "n două straturi*"ntre cele două straturi se introduc iolaţii de separare.,upă

introducerea "nfă#urării*se taie iolaţia suplimentară care iese din crestătură*cu un cuţit special #i se introduce pana iolantă de consolidare a "nfă#urării "n crestătură*suprapun5ndu7se marginile foliei peste bobină.

8a capetele de bobină*"ntre fae*se "ntăre#te iolaţia prin introducerea unorfolii iolante din acela#imaterial cu iolaţia de crestătură.onexiunile se execută conform schemei "nfă#urării prin lipirea ie#irilor #iapoi se ioleaă cu tuburi iolante flexibile.apetele de bobină sunt apoi consolidate prin coasere :legare cu

bandă de contracţie sau bandă de fretare;.8a bobinarea rotoarelor*o dată cu iolarea crestăturilor se ioleaă #i su7porturile "nfă#urării cu beni

din materiale stratificate*legate cu bandă de contracţie.,upă terminarea bobinării*se execută #i banda4area deconsolidare a capătului de bobină cu bandă de fretare.

Procesul tehnologic de fabricaţie este urm#torul(7pregătirea mieului magnetic prin lăcuire*iolarea crestăturilor*a suporturilor bobina4 la rotoare*etc.<7bobinarea propriuisă*cu introducerea bobinei "n crestături*cu iolare "ntre straturi #i a capetelor de

bobină*introducerea penelor #i executare conexiunilor<7consolidarea capetelor de bobină prin legarea cu bandă iolantă #i banda4area cu

bandă de fretare la "nfă#urările rotoarelor<7impregnarea #i uscarea conform preederilor.

'5nd "n edere numărul mare de ma#ini din gama de puteri mici #i mi4locii*care se pot executa cu"nfă#urări din s5rmă*precum #i olumul mare de manoperă pe care7l cer aceste "nfă#urări*s7a trecut la realiareunor ma#ini automate sau semiautomate de bobinare*at5t pentru statoare c5t #i pentru rotoare.

2;$obinare cu bobine din conductor profilat :bobine tari;

• obinarea cu bobine neizolate'ceastă "nfă#urare se folose#te cu iolaţie de crestătură.restătura trebuie să fie deschisă "n caul "n

care sunt numai două laturi de bobină pe crestătură< poate fi #i semideschisă*atunci c5nd sunt preăute cel puţin patru laturi de bobi7nă pe crestătură.$obina se introduce prin deschiătura crestăturii #i apoi*se a#ea7ăla locul preăut


20/38

• obinarea cu bobine izolate'cest tip de "nfă#urare se poate realia numai la mieurile magnetice cu crestături deschise.(a se

folose#te "n special la "naltă tensiune*fiind denumită #i "nfă#urare tip "naltă tensiune.restăturile nu mai auiolaţie de crestătură*ci numai pe cea de protecţie de la fundul crestăturii #i "ntre straturi.

8a acest model de bobinare*specifică este bobinarea cu bobine din bare. 'cest mod depinde*"n primulr5nd*de tipul crestăturii mieului magnetic.

ieurile magnetie cu crestături deschise sau semideschise*pot fi bobinate cu bare care au ambelecapete formate.$obinarea se face "n mod similar celui de la "nfă#urarea cu bobine rigide de 4oasă tensiune:neiolate;*pentru crestăturile cu iolaţie de crestătură #i ca la "nfă#urarea de "naltă tensiune*pentru bobinelecu teacă iolantă.

ieurile magnetice cu crestături semideschise*pot fi bobinate numai cu bare care au un singur capătformat*pentru a putea fi introduse pe la capătul fron7tal al mieului.8a acest tip de "nfă#urare este indiatca*indiferent dacă iolaţia faţă de masă este preăută la bobină sau la crestătură*să se folosească "n crestătu7ră o folie de protecţie mecanică*pentru ca bara să poată aluneca u#or la introducerea ei pe la capătul mieuluimagnetic*fără a i se deteriora iolaţia.

aele bobinării propriu7ise*se execută astfel7se introduce complet "n crestătură*pe la capătul mieului magnetic*primul strat de bare :de la baacrestăturii;<7se a#eaă peste el iolaţia dintre straturi #i se introduce apoi stratul următor*din aceea#i parte*"nsă numai p5năla ie#irea din crestătură*"n partea opusă celei de in7troducere<7se trece la formarea treptată*cu scule speciale*a capătului de bobină din stratul unu*p5nă se a4unge la 4umătatede pas "n sensul cerut de schemă<7se introduce #i stratul doi succesi*bară cu bară*execut5ndu7se "n acela#i timp #i formarea capătului de

bobină*conform schemei "nfă#urării.+nserierea capetelor de bobine la pas #i la celelalte conexiuni se face*"n general*prin lipire moale cu

mufe*sau*la ma#inile destinate unor regimuri mai grele de funcţionare* prin lipire cu alia4e tari*fără mufe*sauchiar prin sudare. 8ipiturile mai pot fi executate fie succesi*mufă cu mufă*cu ciocane de lipit*fie "n băi spe7ciale de lipit*mai multe o dată. 8ipiturile tari se execută cu alia4 cupruMargint sau* mai rar* prin alămire*

prote45nd iolaţia capetelor de bobină cu pastă de abest umeită.onsolidarea capetelor de bobină se face prin introducerea #i legarea de distanţori iolanţi "ntre

bare*legarea de inele iolante la exterior*etc.8a "nfă#urările rotoarelor se execută*"n locul legării ineluluiexterior*banda4area capătului de bobină cu bandă poliglas.

3;$obinarea rotoarelor "n scurtcircuit,upă cum se #tie*coliiile rotoarelor motoarelor electrice asincrone pot fi de mai multe tipuri* "n

funcţie de condiţiile de funcţionare #i de posibilităţile tehnologice ale intreprinderii constructoare.,in punct de edere tehnologic*coliiile pot ficoliii sudate #i coliii turnate.

• Coli"ii sudatee compun din bare de cupru*alamă sau aluminiu*a#eate "n crestăturile mieului magnetic al rotorului

#i din inele de scurtcircuitare care sunt din cupru*la primele două #i din aluminiu*la ultimul.orma secţiunii barelor depinde de caracteristicile cerute motorului respecti.Principalele modele de coliii sudate *sunt

7coliie simplă cu bare din cupru<7coliie dublă cu bare rotunde din cupru #i alamă.$arele din alamă sunt dispuse la exterior*iar cele de cupru lainterior<

%nelele de scurtcircuitare pentru cele două tipuri de coliii sunt separate.'samblarea barelor cu inelelede scurtcircuitare se poate face prin sudare.7coliii cu bare "nalte dreptungiulare "nclinate*dreptunghiulare drepte sau alte forme speciale.$arele "naltesunt din cupru sau aluminiu*iar inelele de scurtcir7cuitare din acela#i material cu barele.


21/38

$arele pot fi introduse fi pe la capătul mieului magnetic*"n caul crestătu7rilor semideschise*fie prin partea superioară*"n caul crestăturilor deschise.

%nelele de scurtcircuitare se a#eaă de cele mai multe ori axial*sub capătul barelorperaţia de impregnare #i acoperire a "nfă#urărilor* conferă acestora o reistenţă #i o rigiditate mecanicăridicată*asigur5ndu7se *de asemenea*proprietăţi superioare "n ceea ce prie#te comportare la umiditate #itransmisia căldurii.

%mpregnarea "nfă#urărilor preintă următoarele aanta4e

7mărirea rigidităţii dielectrice #i a reistenţei mecanice a iolaţiei


22/38


23/38

aproximati !&o pe o a7d5ncime de maxim 0*! mm


24/38

7?erificarea uniformităţii repartiţiei pe periferia suportului portperie a ti4elor #i a periilor


25/38

2.*. 'ehnologia de asamblare a ma+inilor asincrone

,in cele relatate*reiese că asamblarea generală a unei ma#ini electrice rotatie constă "n a#earearotorului pe lagăre*a sistemului de perii #i portperii #i a bornelor pentru conectarea la reţea.

onta4ul ma#inilor electrice*care au lagărele pe rulmanţi "n scuturi*se "ncepe cu presarea pe ax arulmenţilor.,acă ma#ina are căpăcele interioare pentru rulmenţi*acestea trebuie să fie introduse pe arbore"nainte de presarea rulmenţilor.

Bulmenţii cu bile*preintă un complet nedemontabil.+n ceea ce prie#te rulmenţii cu role*"nainte de presarea pe arbore*ace#tia se desfac "n inelul interior #i cel exterior cu role.%nelul interior se preseaă pearbore*iar cel exterior se monteaă "n scut sau "n butucul acestuia.

+n general*"n funcţie de modul de introducere a rotorului "n stator*se de7osebesc două siteme deasamblare7asamblare oriontală*la care rotorul se introduce "n stator "n poiţia de funcţionare :oriontală;<7asamblarea erticală*la care rotorul se introduce "n stator "n poiţie erticală*poiţie care*"n caul ma#inilor erticale*este cea normală de funcţionare.

+n funcţie de puterea #i de dimensiunile ma#inilor*procesele tehnologice de asamblare se pot grupaastfel7tehnologia de asamblare a ma#inilor electrice mici<7tehnologia de asamblare a ma#inilor electrice mi4locii<7tehnologia de asamblare a ma#inilor electrice mari.

'cest criteriu de clasificare a tehnologiilor de asamblare a ma#inilor electrice*a fi folosit #i "ncontinuare.

1;Tehnologia de asamblare a ma#inilor mici,e#i ma#inile electrice mici se fabrică "n cantitate mare*totu#i*"n ma4oritatea caurilor*monta4ul lor se

mai face manual*ceea ce fr5neaă cre#terea produc7tiităţii muncii #i nu permite mărirea olumului producţieifără mărirea suprafeţelor de producţie #i a numărului de muncitori.+n caul fabricaţiei "n serie mare* atelierelede monta4 sunt utilate cu coneiere pentru deplasarea motoarelor*cu in7strumente electrice #i pneumatice

pentru str5ngerea #uruburilor*presarea rulmenţilor pe arbore*introducerea scuturilor "n carcasă*cu meserotatie pentru monta4ul rotoarelor #i ma#ini de ridicat.u toate acestea*problema automatiării mon7ta4uluinu a fost "ncă integral reolată.

=umărul cel mai mare de elemente de monta4 cu caracter de producţie de masă*este dat demicromotoarele #i motoarele asincrone cu rotorul "n scurtcircuitdin gabaritele mici.Pentru aceste motoare*se

pot elabora linii automate de monta4.Beolarea acestei probleme poate fi "nsă obţinută prin7"mbunătăţirea tehnologicităţii construcţiei diferitelor repere #i subansamble<7introducerea de procese tehnologice de mare productiitate<

7elaborarea de agregate pentru operaţiunile de monta4*a4utătoare #i de transport.%ntroducerea monta4ului automatiat*măre#te exigenţele de preciie la prelucrarea reperelor.,acă "ncaul monta4ului manual*operaţiile de a4ustare sunt "ncă foarte numeroase*"n caul monta4ului automat estenecesară o interschimbabilitate deplină a tuturor subansamblurilor #i reperelor.

+n caul utiliării liniei automate de manta4 a motoarelor electrice mici :anexa 1;*procesul tehnologicde asamblare cuprinde următoarele operaţiuni7spălarea la cald a rulmenţilor de unsoarea de conserare #i uscarea lor<7"ncălirea "n baie de ulei a entilatoarelor interioare 3*a rulmenţilor !*a buc#ei 10 #i a labirintului 1!<7introducerea #i presarea pe arbore a rulmenţilor !<7introducerea rotorului "n stator<7alimentarea rulmenţilor cu unsoare<

7presarea scuturilor i 6 pe carcasă #i pe rulmenţi*introducerea #i str5ngerea pre7oanelor )<7introducerea #i presarea pe arbore a buc#ei 10 #i a labirintului 1!<7a#earea #i presarea pe arbore a entilatorului exterior 11<7montarea "n capetele arborilor a rondelelor 12 #i str5ngerea lor cu #uruburile 13


26/38

7fixarea #i str5ngerea capotei 16*a entilatorului<7"ncercarea motorului pe platforma automată de "ncercare.

2;Tehnologia de asamblare a ma#inilor mi4locii+n general*a5nd "n edere dimensiunile acestor ma#ini*montarea se face manual*după procedeul de

asamblare staţionară sau mobilă*"n funcţie at5t de for7ma #i de tipul ma#inilor*c5t mai ales*de caracterulfabricaţiei"n serie*"n masă*etc.

onsider5nd*"n conformitate cu cele expuse*că operaţiile pregătitoare s7au efectuat*procesultehnologic de asamblare generală a unei ma#ini asincrone cu rotorul bobinat :cu inele colectoare*indicat "nanexa 2;*este următorul7'samblarea lagărului parte opusă tracţiunii :anexa 2 a;*care se face astfel

7se preseaă rulmentul cu bile 2 "n buc#a7rulment 1*cu a4utorul unei prese hidraulice<7se introduce "n baia de ulei :-0.../0o; buc#a cu rulmentul "n ea*timp de circa 30 de minute<7se introduce mai "nt5i căpăcelul interior 3*apoi se preseaă rulmentul cu buc#a*pe arbore<7se introduce aselină la rulment #i căpăcel*apoi se asambleaă cele două căpăcele*3 #i !*cu buc#a

rulment 1*cu a4utorul #uruburilor &<7se preseaă pe arbore inelul exterior 6*apoi se fixeaă cu siguranţa ) #i pi7uliţa*rulmentul -.

7ontarea subansamblului portperii 1 pe buc#a7rulment 2 :anexa 2 a;*care se fa7ce astfel

7se slăbesc puţin contrapiuliţele & #i piuliţele 6*pentru a permite bulonului portperie 3 să se roteascău#or<

7se ridică periile "n caseta lor*pentru a nu se loii de inele*apoi*cu cheia!* se "n#urubeaă buloanele 3"n buc#a7rulment 2<

7se str5ng la loc piuliţele 6 #i contrapiuliţele & #i se regleaă periile.,in acest moment*"ncepe asamblarea propriuisă a ma#inii :anexa 2;.Toate

ansamblurile*subansamblurile*#i reperele*trebuie suflate cu aer comprimat #i curăţite pentru "ndepărtareaoricăror urme de particule sau murdărie.7'samblarea scutului parte inel 2 cu ansamblul stator 1*care se face astfel

7se ridică scutul 2 cu chinga #i se fixeaă pe pragul carcasei prin loire u#oară*"n părţile diametrale*cucoada ciocanului<

7se fixeaă apoi scutul cu #uruburile 3 #i inelele de siguranţă !.7%ntroducerea rutorului & "n stator 1*care se face astfel

7se prinde rotorul de arbore :"n partea tracţiunii; cu dispoitiul de ridicat rotoare*care este reglabil "nfuncţie de diametrul arborelui si lungimea rotorululi<

7se introduce rotorul & "n statorul 1*cu multă atenţie*pentru a nu loii "nfă#urările


27/38

7să fie suficient de rigidă*moti pentru care se construie#te*de obicei*din profile D*% sau 8*prin sudare<7să nu se deformee "n timp*ceea ce "nseamnă că trebuie detensionată :de obicei*pe cale naturală sau prinibraţii;.

8a montarea ma#inilor mari*rotorul nu se mai introduce "n stator*utili"ndu7se acela#i dispoiti deridicare ca la ma#inile mi4locii.+n funcţie de construcţia statorului*rotorul se introduce fie folosind

prelungitoare speciale*introduse sau montate pe capătul arborelui :ig. &.!;*c5nd statorul este "ntreg*fie prin par7tea superioară :de sus "n 4os;*c5nd statorul este 4umelat :din două 4umătăţi;.

aţă de ma#inile mici #i mi4locii*asamblarea ma#inilor mari preintă urmă7toarele particularităţi7respectarea oriontalităţii plăcii de fundaţie #i a rotorului<7respectarea poiţiei "n c5mp a rotorului :suprapunerea perfectă a mieurilor magnetice de la stator #i rotor;.+nca contrar*apar forţe axiale e ueaă considerabil lagărele;<7respectarea uniformităţii "ntrefierului*care se face folosindu7se adaosuri at5t sub carcasă c5t #i sub lagăre<7respectarea at5ta a 4ocurilor lagărelor :radial #i axial; c5t #i a suprafeţelor de contact dintre fusul arborelui #icuinet :tu#area lagărelor;<7erficarea reistenţei de iolaţie a lagărelor :pentru eitarea apariţiei curenţilorde circulaţie*care măresc mult uura lagărelor;<7fixarea poiţiei corecte de monta4 :"n ederea demontării pentru transport #i a remontării la destinaţie; prin#tifturi de centrare*at5t a statorului c5t #i a lagărelor

7din caua greutăţii mari a rotorului*nu se indică spri4inirea acestuia :chiar #i la unul din capete; pe mieulmagnetic stator.

ig. &.!


28/38

4. Instalarea +i punerea în funcţiune a ma+inii asincrone

4.1 Instalarea ma+inii

+ncăperile "n care urmeaă a se instala ma#inile electrice 7"n special "n caul unităţilor de mare putere7trebuie să fie bine entilate*pentru a se asigura desprăfuirea #i răcirea corespunătoare a aerului.Temperaturaambiantă maximă admisă este*"n general*de M!0o


29/38

,upă montarea organului de antrenare*se erifică din nou dacă axul se "n5rte liber*u#or*fără #ocurisau gomote anormale.

>peraţiile de instalare trebuie să fie executate de personal specialiat "n acest sens.a#ina trebuie a#eată pe o suprafaţă plană*"n ca contrar 7la str5ngerea buloanelor de fixare7 apar

tensiuni interne "n picioarele carcasei*care pot duce la spargerea sau deformarea acestora*la ibraţii "n timpulfuncţionării #i la supra"ncărcarea lagărelor.+n caul instalării pe fundaţie :ig. 6.2;*se preăd găuri de dimensiuni mai mari dec5t suporturile

1*aproximati "n locurile "n care se or a#ea piciorele carcasei.uporturile 1 se fixeaă de picioarele carcasei prin str5ngere cu buloane fixate*pe c5t posibil*"n centrul

găurilor din picioarele carcasei :spre a eita nepotriirile ulterioare*la eentuala "nlocuire a ma#inii;.+ntresuporturi #i picioarele carcasei se introduc c5tea plăcuţe din oţel :adaosuri reali5nd grosimea de 172mm;*care or permite ulterior a4ustarea poiţiei ma#inii pe fundaţie.

a#ina cu suporturile asamblate se a#eaă pe suporturile proiorii 3*astfel "nc5t suporturile 1 sădepă#ească cu &710 mm nielul solului*se centreaă sau se aliniaă faţă de ma#ina cu care se cupleaă #i secimenteaă suporturile "n găurile fundaţiei.,upă "ntărirea cimentului*se "ndepărteaă suporturile proiorii #i

se erifică centrarea sau aliniera*corect5ndu7se eentualele abateri.+n caul instalării pe placa de baă comună*aceasta trebuie să fie suficient de rigidă #i fixată pe sol "n

poiţie oriontală*cu a4utorul preoanelor 2.entrarea ma#inilor cuplate direct*prin cupla4e elastice*este un factor deosebit de important pentru

asigurarea funcţionării corecte.Dtiliarea cupla4elor elastice*nu "nseamnă că se poate renunţa la centrarea perfectă.

.&. Punerea în funcţiune a ma+inii

,upă instalare*"nainte de a fi pornite*ma#inile or fi supuse unei reiii amănunţite.e erifică str5ngerea tuturor pieselor de fixare #i existenţa reunui corp străin "n interiorulma#inii.a#inile cu rulmenţi cu bile sau role se lireaă cu rulmenţii un#i*gata pentru exploatare.u toateacestea*capacele rulmenţilor trebuie scoase pentru a se erifica dacă*"n urma păstrării "ndelungate sau a trans7

portului ma#inii*unsoarea nu s7a "ntărit #i nu #i7a pierdut proprietăţile.,acă interalul de timp "ntre lirare #i punerea ma#inii "n exploatare este "ndelungat :mai mult de #ase

luni;*se "ndepărteaă unsoarea*se spală rulmenţii cu benină :eit5nd "n "n orice ca spălarea cu petrol;*se#terg #i se suflă cu aer.

,upă curăţire*casetele rulmenţilor se umplu cu unsoare :1F3 N 2F3 din olumul spaţiului liber alcasetei;.

> problemă deosebită*"n cadrul pregătirii ma#inilor electrice pentru pune7rea "n funcţiune*o constituie

erificarea stării iolaţiei*care se realieaă prin7măsurarea reistenţei de iolaţie a "nfă#urărilor faţă de masă*B i<7măsurarea coeficientului de absorbţie H s<7"ncercarea iolaţiei cu tensiune mărită.

+ncercarea cu tensiune mărită se execută numai după ce s7a asigurat că re7istenţa de iolaţie a"nfă#urărilor satisface relaţia*respecti numai după uscarea ma#inii*"n caul "n care această operaţiune estenecesară.

>bţinerea unor reultate nesatisfăcătoare la măsurarea reistenţei de iolaţie #i determinarea factoruluide absorbţie indică faptul că*din diferite motie :conserare #i ambalare necorespunătoare*depoitare timp

prea "ndelungat "n condiţii necorespunătoare*etc.;*iolaţia ma#inii are un grad de umiditate crescut.+n asemenea situaţii*pentru readucerea iolaţiei la starea iniţială*este necesară executarea unei operaţii

de uscare.,e asemenea*ma#inile se or erifica #i "n ceea ce prie#te

7curăţenia suprafeţelor inelelor colectoare sau a colectorului<7contactul pe toată suprafaţa "ntre perii #i inelele de contact


30/38

7presiunea periilor*care trebuie să fie de 0*01- P' :se erifică cu un dinamo7metru;.,acă contactul "ntre perii #i inele sau colector nu este perfect*periile trebu7ie #lefuite cu h5rtie

abraiă.+n timpul #lefuirii*peria este apăsată pe inel sau colector numai cu forţa arcului portperie.uncţionarea normală este asigurată prin respectarea presiunii indicate mai sus.> presiune prea mică

poate duce la apariţia de sc5ntei #i*ca urmare*la distrugerea periilor #i a inelelor.> presiuneexagerată*prooacă uura rapidă a periilor.

+naintea primei porniri*ma#ina electrică se supune următoarelor măsurări principale #i "ncercări :care

se or efectua numai după studierea cărţii tehnice a ma#inii #i a prescripţiilor date de uina producătoare*pentru "ncercări;7erificarea instalaţiilor electrice aferente*din punctul de edere al respectării normelor B(T*=T #i P%<7măsurarea reistenţelor de iolaţie a "nfă#urărilor #i a coeficientului de absorbţieH sWB i60sFB i1&s <7măsurarea reistenţei "nfă#urărilor<7erificarea regla4elor protecţiei*comenilor #i semnaliărilor<7pornirea "n gol #i erificarea funcţionării "n gol<7pornirea #i erificarea funcţionării "n sarcină.

+ncercările preliminare pentru punerea "n funcţiune*precum #i condiţiile de "ncercare #i alorilemărimilor normate pentru ma#inile electrice*sunt date "n norme #i standarde.


31/38

5. 3%ploatarea- întreţinerea +i repararea ma+inii asincrone

(xploatarea motoarelor electrice

(xploatarea corectă a motoarelor electrice necesită ca personalul de sericiu*"ncă de la luarea lor "n primire :după montare sau reparaţie capită;*să controlee #i să erifice realiarea corectă a monta4ului #istarea motorului.+n acest sens*"n funcţie de mărimea motorului #i particularităţile instalaţiilor acţionate*seexecută următoarele operaţiuni7se controleaă cu atenţie toate părţile exterioare #i interioare accesibile ale motorului #i se suflă*la neoie*cuaer comprimat la 0*2 N 0*2& Pa :fără apori de apă #i fără ulei;<7se erifică str5ngerea buloanelor de fundaţie<7se erifică starea fusurilor arborelui #i a lagărelor*precum #i dacă există ulei :"n caul lagărelor cu alunecare;sau unsoare consistentă :"n caul rulmenţilor;<7se acţioneaă manual rotorul motorului #i se controleaă dacă lagărele nu sunt prea str5nse #i dacă rotorul are

4ocul axial necesar<7se erifică starea aparata4ului de pornire #i protecţie #i regla4ul corect al releelor de protecţie<7se execută c5tea porniri "n gol #i "n sarcină pentru a erifica comportarea motorului "n aceste situaţii*maiales "n ceea ce prie#te sensul de rotaţie*curentul absorbit #i ibraţiile.

uncţionarea sigură #i continuă*fără aarii*a motoarelor electrice din cadrul instalaţiilor*este str5nslegată de realiarea unei exploatări c5t mai raţionale* "n ederea detectării din timp a "nceputurilor de defecte#i luării de măsuri pentru "nlăturarea acestora.(xploaterea motoarelor electrice se face de către personalulsecţiei de exploatare a utila4ului de baă*care execută toate manerele de pornire #i oprire #i controleaă

permanent motoarele "n funcţiune*"n ceea ce prie#te ungerea lagărelor*sarcinile*temperatura statorului #i alagărelor*temperaturile la intrarea #i ie#irea aerului de răcire.Begimul de funcţionare se a conduce prin urmărirea permanentă a curentului statoric absorbit*a

tensiunii de alimentare #i a temperaturii statorului #i a aerului din "ntrefier.+n regim normal*motoarele electrice nu trebuie să fie supra"ncărcate.8a alimentarea statorului cu

tensiune nominală*curentul de "ncărcare nu a depă#ii curentul nominal.8a supra"ncărcarea ma#inii asincrone*curentul statoric*care este suma curentului rotoric #i a curentului

de funcţionare "n gol*a cre#te "n proporţie mai redusă dec5t curentul rotoric*deoarece curentul de funcţionare"n gol răm5ne constant.um "n mod normal nu se instaleaă aparate de măsură "n circuitul rotoric #i"ncărcarea motorului se urmăre#te prin citirea ampermetrelor montate "n circu7itul statoric*pentru a nu

periclita "nfă#urarea rotorică*este necesar să nu se admită cre#terea curentului statoric*"n regim normal*cu mai

mult de & peste curentul nominal.e recomandă ca această mărime :1*0& % =; să fie marcată iibil pe scalaampermetrelor*cu linie ro#ie.

,ntreţinerea motoarelor electrice

> condiţie de baă pentru funcţionarea sigură a ma#inilor este ca*"n orice moment*starea lor*din punctde edere mecanic #i electric*să fie normală*iar eficacitatea entilaţiei să nu fie afectată prin "nfundareacircuitelor de entilaţie. Pentru aceasta*se impune stabilirea periodicităţii lucrărilor de "ntreţinere :"ntreţinerecurentă*reiii parţiale #i generale;*ce trebuie respectate cu riguroitate.

Periodicitatea acestor lucrări*depinde de gradul de protecţie al ma#inilor #i de condiţiile "n care suntexploatate.

Trebuie menţionat că nu există norme cu priire la perioadele la care trebuie efectuate operaţiile de"ntreţinere*ci numai indicaţii.


32/38

+ntreţinerea ma#inilor electrice se referă*"n principal*la "ntreţinerea pieselor de contact #i a lagărelor* precum #i la păstrarea curăţeniei ma#inii.+n caul "n care*"n exploatare*apare nacesitatea uscării motoarelor*aceasta se a executa aleg5nd metoda cea mai adecată.

> dată cu reiia motorului*se erifică "n mod curent #i aparata4ul de comutare #i pornire aferentmotorului. Beostatul de pornire se curăţă "n exterior*se controleaă contactele si "n ca de neoie* se"nlocuiesc. ,e asemenea*se "nlocuiesc părţile din reistenţă care sunt defecte #i se completeaă uleiul "n cuareostatului.

+ntreruptoarele se supun unui control exterior*pentru a erifica starea tuturor pieselor* se curăţăcontactele de perlări #i murdărie #i se "nlocuiesc cele defecte.8a toate aparatele din circuitul primar al motorului*se a controla starea legăturilor la păm5nt.

6efecte +i regimuri anormale de funcţionare ale motoarelor electrice asincrone

> funcţionare necorespunătoare a unei ma#ini electrice*cu o anumită manifestare*poate fi proocatăde două categorii de factori diferiţi #i anume7de defecţiuni ale ma#inii propriu7ise*c5nd funcţionarea necorespunătoare se "ncadreaă la defecte alemaşinii electrice<7de ceilalţi factori care concură la buna funcţionare a ma#inii electrice*ca sursele de alimentare*instalaţiile decomandă #i protecţie*calitatea unor piese de schimb folosite*diferite regla4e periodice*etc.*c5nd funcţionareanecorespunătoare se "ncadreaă la regimuri anormale de funcţionare a maşinii electrice*de#i manifestareaeste aceea#i ca "n primul ca.

=edepistarea la timp a oricărei funcţionări necorespunătoare*eidenţiată prin manifestărileei*indiferent de categoria din care face parte*poate duce la scoaterea din funcţiune a produsului #i deci*ainstalaţiei "n care este folosit acesta.

• )otorul nu porne+te

8a motorul asincron trifaat cu rotorul "n scurtcircuit*defecţiunea poate apărea "n următoarele cauri7s7au topit fuibilele siguranţelor*pe una sau mai multe fae.e or "nlocuii fuibilele arse<7s7au defectat contactele "ntrerupătorului sau sunt "ntrerupte conductoarele de alimentare.e or "nlocuiicontactele sau conductoarele de alimentare<7s7au "ntrerupt conexiunile dintre borne #i "nfă#urare*conexiunile "nfă#urării sau bobinele motorului.e arepera "ntreruperea*sau dacă este caul*se rebobineaă motorul<7motorul este blocat.e "nlocuiesc rulmenţii<

8a motoarele cu rotorul bobinat*la caurile de mai sus se adaugă7"ntreruperea a două fae "n "nfă#urarea motorului sau "n circuitul aferent reostatul de pornire #iregla4*controler*cabluri*perii*inele colectoare*etc.e erifică tensiunea la bornele rotorului*periile*inelelecolectoare*cablurile*controlerul #i reostatul*"nlocuindu7se elementele defecte.e or erifica lipiturile barelor

rotorului #i se or recondiţiona cele defecte.Trebuie menţionat că motorul poate fi blocat #i de către mecanismul acţionat*nu numai de lagărele

proprii.

• Pornire anormal#otorul asincron porne#te dificil*"n următoarele cauri

7tensiune de alimentare redusă<7există bare "ntrerupte*"n rotorul "n scurtcircuit<7este "ntreruptă o faă "n circuitul rotoric*la rotorul bobinat.e erifică tensiunea circuitului rotoric #i se"nlătură "ntreruperea.

,acă motorul cu rotorul "n scurtcircuit este pornit cu comutator stea7triunghi sau autotransformator de pornire*defecţiunile acestora :contacte arse*"nfă#urări "ntrerupte; pot prooca pornirea dificilă*funcţionarea "ndouă fae*etc.


33/38

• Capacitatea de înc#rcare a motorului este redus#căderea cuplului motorului*"nsoţită de reducerea turaţiei motorului la

sarcina normală*se pote produce datorită7tensiunii reduse la bornele statorului<7unui contact imprfect "n circuitul statorului :"n "nfă#urarea sau "n circuitele de alimentare;<

7conectării statorului "n stea "n loc de triunghi<7existenţei unor bare "ntrerupte "n rotorul "n scurtcircuit.

e erifică tensiunea la bornele statorului*se măsoară curenţii pe cele trei fae*se conecteaă"nfă#urarea "n triunghi :dacă este caul; #i se "nlocuiesc barele "ntrerupte sau rotorul defect.

• Supraînc#lzirea motoruluiotorul asincron se supra"ncăle#te "n gol*"n următoarele cauri

7statorul este legat "n triunghi*"n loc de stea.e schimbă legăturile "n stea<7buloanele de str5ngere a pachetului de tole au scurtcircuitat mieul magnetic.eioleaă buloanele<7există scurtcircuitări ale dinţilor sau ale unor porţiuni ale rotorului.e repară iolaţia tolelor cu lac #i f5#ii demică.

otorul se supra"ncăle#te "n sarcină*"n următoarele cauri7sarcina este prea mare.e reduce sarcina sau se "nlocuie#te motorul cu unul mai mare<7tensiunea la borne este prea mică<7există un scurtcircuit "ntre spirele statorului.+n acest ca*se rebobineaă motorul7motorul este alimentat "n două fae sau rotorul bobinat este "n două fae.e a erifica preenţa tensiuniicurentului pe cele trei fae ale motorului* elimin5ndu7se caua defecţiunii :contactele"ntrerupătorului*siguranţa arsă*lipitură desfăcută;


34/38

7. Proiectarea unui motor asincron

$legerea dimensiunilor de baz#1. =umărul de perechi de poli

2!2 =⇒= p p2. +nălţimea axei de rotaţie :"n prealabil; hW1-0mm #i ,aW0.313 m3. ,iametrul interior statoric

mm 2 @ 2 a 2 212.0313.06-.0 =×=⋅=

unde V 2 W0.6-!. Pasul polar

22

212.01!.3

2 ⋅

⋅==

8

2π τ

&. Puterea de calcul după :1.!.;

@ 8 8 B 3-.3!-30

/2.0/1.0

/)2.030000

cos2 =⋅

⋅=⋅

⋅=′ϕ η

unde /)2.0= B @ /1.0=η /2.0cos =ϕ

6. olicitările electromagnetice

m A A &103-.0 ⋅= T 1 )!&.0=δ

). actorul de "nfă#urare pentru "nfă#urarea "ntr7un strat :"n prealabil;/&.0

1 =A @

-. 8ungimea de calculm

1 A @ 2 @

8 l

1

16&.0)!&.0103-.0/&.01&)212.11.1

3!-30&2

1

2

@

=⋅⋅⋅⋅⋅⋅

=×××Ω××

=δ

δ

unde srad

p

f 1&)

2

&01!.322 1 =⋅⋅

=⋅⋅

=Ω π

7 itea unghiulară sincronă

11.1= 1 @ factorul de formă al c"mpului/. Xustificarea criteriului de selecţionare a dimensiunilor principale , #i lY e confirmat de raportul

//.0166.0

16&.0===

τ λ δ

l

Calculul electromagnetic de dimensionarea a statorului

6eterminarea z1-8 +i secţiunea conductorului înf#+ur#rii statorice.10. ?alorile prealabile ale pasului dentar t1

mt

mt

013.0

01&.0

min1

max1

=

=

11. . =umărul de crestături statorice


35/38

dinţit

2 z

dinţit

2 z

*&0013.0

212.01!.3

*!!01&.0

212.01!.3

min1

max1

max1

min1

=×

=⋅

=

=×

=⋅

=

π

π

'cceptăm* !-1 = z atunci W!*"nfă#urarea o alegem "ntr7un strat12. Pasul dentar statoric :definiti;

mCm p

2t *013.0!322

212.01!.3

21 =×××

×

=⋅⋅⋅

⋅

=

π

13. =umărul de conductoare efectie din crestătură :"n prealabil; din condiţia că a W1

. z D

A 2E

n

c *106./!-&!

103-.0212.01!.3 &

11

@ ==⋅

⋅⋅⋅=

⋅⋅⋅

= π

AE m

8 D

n

n &!/1.0/2.02203

1030

cos

3

1

21 =⋅⋅⋅

⋅=

⋅⋅⋅=

η ϕ

1!. .'cceptam aW!* atunci. E aE cc !010! =⋅=′⋅=

1&. .,eterminăm aloarea numărului de spire

spirema

F E c *-0

3!2

!-!0

2

1

1 =⋅⋅⋅=

⋅⋅⋅=

m A

2

m D A n 311 102).3/

212..01!.3

3-0&!22×=

⋅⋅⋅⋅

=⋅

⋅⋅⋅=

π

T l 2

p 1

b f @ @

E @

b

1

n B

*)1!.016&.0212.0

10&.122

*10&.12&0/&-.0-0!!.!

220/)2.0

!

3

3

111

1

=

⋅

⋅⋅=

⋅

Φ⋅=

×=⋅⋅⋅

⋅=

⋅⋅⋅⋅

=Φ

−

−

δ

16. . ,ensitatea curentului "n "nfă#urarea statorică :"n prealabil;

26

3

/

1

1 1066.!

102).3/

101-3

m A

A

AG G ×=

××

==

3

/

1 101-3m

A AG ×=

1). ecţiunea efectiă a conductorului :"n prealabil;26

6

1

1 10-/.21066.!!

&!m

G a

D C nef

−⋅=⋅⋅

=⋅

=

acceptăm 2=el n < atunci2!!.1-/.2&.01 mm

nCC

el

ef el =⋅=⋅=

onducatorul de infasurare 22 )36.2

T 1

T 1

a

z

6.1

/.11

=

=


36/38

mm @ l 1

l t 1b

-e -e z

z -.!/).011.0/&.1

11.0013.0)1!.0

1

11 =⋅⋅

⋅⋅=

⋅⋅⋅⋅

= δ δ

pentru tole de oţel :electrotehnic; oxidate /).0= -e @

mm @ l 1

7 -e -ea

a 6.21/).011.06&.12

10&1).)

2

3

=⋅⋅⋅

⋅=⋅⋅⋅

Φ=−

20. .,imensiunile crestăturii #tanţate le acceptăm egale mm7mmb &.0


37/38

ml l *11.02 == δ

2-. ,iametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui* deoarece mieul este fixat direct pearbore #i se calculeaă cu relaţia

mm 2 @ 2 2 a + &.3-16-23.0 =⋅=⋅== ν ν

23.0= ν @ 2/. urentul barei rotorice se calculeaă cu relaţia

A D @ D n p *!13.36/6.!&-06.-/2.0112 =⋅⋅=⋅⋅= ν

. /2.0= p @

6.!&1)

/&.0136322

2

1111 =

⋅⋅⋅=

⋅⋅⋅=

z

@ m ν

de aici A D

D n *1.-6.!&

!13.36/

1

22 ===

ν

'ria secţiunii transersale a barei26

6

2

2 &!).10&1010&.3

!13.36/mm

G

D Cb =⋅⋅

==

densitatea curentului 2 G din bara coliiei turnate din aluminiu se ia egală cu 26

10&.3 mm A

×

30. restătura rotoricămm7mm7mmb &.0


38/38

33* %nelele de scurtcircuitare. 'ria secţiunii transersale se determină cu relaţia

3-/.0

1)

2sin2

*)22./&03-/.0

!13.36/

*320/)&.2

)22./&0

2

=⋅

⋅=∆

==∆

=

===

π

A D

D unde

mm G

D C

cs

cs

cscs

2

6

2 *10/)&.2&.3-&.0-&.0mm

A G G cs

⋅=×=×=

,imensiunile inelelor de scurtcircuitare

mmb 2 2

mmabC

mmb

Ca

mm7b

escsm

cscscs

cs

cs

cs

ccs

*&.)2&.22/&

*3202.1!&.22

*2.1!&.22

320

*&.221-2&.12&.1

2

2

2Z

=−=−=

=⋅=⋅=

===

=⋅=×=

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	girbea-petrisor
View:	445 times
Download:	24 times

Tehnologie de Fabricatie a Motorului Asincron Trifazat Cu Rotor in Scurtcircuit

Documents