2010
TEHNOLOGIE modernizat pentru plantele agricole specifice din ara Bârsei,
cultivate în rota ii, cu scopul instal rii st rii de agroclimax
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti
Braşov
Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr
Braşov
Lucrarea se distribuie gratuit.
Autorrii: Cloţan Gh., Mocanu V., Cardaşol V., Gherman I., Taus R., Victoria Mocanu.
3
Introducere Elaborarea acestei tehnologii are la baz situa ia existent în prezent în
agricultura din ara Bârsei, în care datorit simplific rii sistemelor de cultur a plantelor
agricole specifice zonei i ca urmare a abandon rii folosirii unor mari suprafe e de teren,
s-a ajuns la o serie de aspecte negative privind:
- cantitatea i calitatea produc iilor ob inute;
- biodiversitatea vegetal i animal ;
- fertilitatea solului;
- calitatea peisajului i a mediului înconjur tor.
Durabilitatea sistemelor de produc ie se m soar prin capacitatea lor de a
men ine un anumit nivel de produc ie pe termen mediu i lung, în concordan cu mediul
înconjur tor. Studiile i cercet rile intreprinse au avut ca scop stabilirea interac iunii
favorabile dintre sistemele de culturi agricole i cele zootehnice pe zona agroclimatic
din ara Bârsei, în vederea valorific rii avantajelor de produc ie i protec ie durabile a
mediului înconjur tor. În acest sens, în concordan cu prioritatea principal promovat
pe plan european în domeniul agriculturii durabile, prin cercet rile intreprinse s-a urm rit
instalarea st rii de agroclimax în zon , definit ca stare de stabilitate a
agrobiocenezelor, ob inut prin întegrarea ac iunilor naturale cu cele antropogene.
Pe baza studiilor efectuate i a rezultatelor experimentale ob inute în cadrul
Poiectului, se prezint în aceast tehnologie de cultur a plantelor agricole specifice
zonei, asolamente i rota ii de culturi, cu inputuri minime, care s asigure dezvoltarea
durabil a agriculturii din ara Bârsei cu multifunc ionalitate, biodiversitate i stabilitate a
randamentelor, compatibile cu mediul înconjur tor. În acest sens, s-au avut în vedere
m surile antropice pentru limitarea sau încetinirea epuiz rii elementelor fertilizante de
N,P,K,Ca,Mg etc., evitarea sc derii PH-lui, stimularea sintezei compu ilor cu azot în sol,
refacerea structurii i texturii solului. S-a pornit de la alegerea amestecului de
leguminoase i graminee perene ca variant tehnologic pentru ini ierea st rii de
agroclimax minimal, necesar pentru dezvoltarea sistemelor de produc ie în agricultura
durabil .
Tehnologia cuprinde rezultatele ob inute în cadrul Proiectului 51-95/2007 din
cadrul PNCD II – Programul 4 Parteneriate n domeniile prioritare i se recomand
fermierilor din zon cu solu ii tehnologice simple, cu rota ii de scurt durat de 3-4 ani,
specifice culturilor agricole locale, având în final i un calcul de eficien economic a
fiec rei plante.
4
1. Descrierea fizico-geografic a zonei
ara Bârsei face parte din câmpia premontan a Bârsei, format pe sedimentarea
materialului fluvional c rat de apele toren iale de pe în l imile înconjur toare. ara
Bârsei este situat în partea de sud est a Ardealului, ca o depresiune întins ,
înconjurat de mun i. La sud-est i sud este delimitat de arcul carpatic prin mun ii
Buz ului, mun ii Ciuca , mun ii Piatra Mare, Cristian i Bucegi. La sud-vest se
învecineaz cu Piatra Craiului,la vest cu M gura Codlei, iar la nord cu mun ii Per ani i
Bara Olt .Împreun cu ace tia i cu o parte din depresiunea Ciucului (pân aproape de
Sf. Gheorghe) ara Bârsei formeaz o unitate geografic i o regiune natural bine
conturat , str b tut de la un cap t la altul de râul Olt i br zdat de o serie de ape
curg toare mici, toate afluen i ai Oltului. Geografic, ara Bârsei se întinde de la 45°27’
pân la 46°00’ latitudine nordic i de la 25°10/ pân la 26°13’ longitudine estic .
Altitudinea este cuprins între 504 m (la Bod) i 722 m (la Z rne ti) deasupra nivelului
m rii. Suprafa a rii Bârsei m soar 2.406 Km2.
Popula ia din ara Bârsei potrivit recens mântului din 2002 este de 446.000
locuitori, din care Bra ovul are 283 901. Acest num r reprezint 74,81% din popula ia
jude ului Bra ov. Densitatea locuitorilor este de 155 loc./mp, o medie superioar
jude ului.
2. Suprafa , terenuri agricole pe folosin e
ara Bârsei cuprinde 26 de localit i administrativ-teritoriale i suprafa agricol
de 117.400 ha prezentate în tabelul 1.
Pe folosin e terenurile sunt împ r ite astfel:
- 45.957 ha (39,1%) - arabil;
- 44.478 ha (37,9%) - p uni;
- 24.997 ha (21,3%) - fâne e;
- 789 ha (0,7%) - livezi;
Preciz m c situa iile prezentate sunt cuprinse i monitorizate în sistemul
jude ean pentru agricultur , care s-a realizat prin integrarea datelor i informa iilor din
studiile pedologice i agrochimice la nivel teritorial administrativ privind unit ile de
sol- teren, existente în arhiva O.S.P.A. Bra ov.
5
3. Suprafa a cartat i clasele de calitate Din suprafa a total de terenuri agricole de 117.400 ha, s-au cartat 116.200 ha
(99%), iar din acestea s-au bonitat 45.957 ha (39,1%), terenuri de folosin arabil,
repartizate astfel :
- 1.651 ha – clasa de calitate II cu nota de bonitare natural între 63-71;
- 23.231 ha – clasa de calitate III cu nota de bonitare natural între 47-52;
- 18.754 ha– clasa de calitate IV cu nota de bonitare natural între 21-33;
- 2.320 ha – clasa de calitate V cu nota de bonitare natural între 8-1.
4. Suprafa a medie a exploata iilor agricole Dup anul 1990 terenurile agricole au fost supuse noilor legi de fond funciar care
reglementeaz dreptul de proprietate. În consecin , proprietarii (individuali, S.C. ; S.A.,
unit i de stat, etc) de in suprafe e de la sub 1,0 ha la peste 2.000ha. În ara Bârsei,
sunt exploata ii medii de 300-700 ha în care se aplic tehnologii moderne, în special
pentru culturile de cereale, cartofi i sfecl de zah r. Aceste exploata ii au luat na tere
în ultimii 10 ani ca o consecin a asocierii, arend rii sau concesion rii terenurilor în
diferite forme de folosin .
5. Factorii ecologici i antropici care determin sistemul
tehnologiilor de cultur În func ie de aceast mare varietate de relief i implicit de clim , vegeta ie i
factorii antropogeografici, social-economici, peisajul natural se diferen iaz de la o grup
de a ez ri la alta, de la un relief la altul.
În ansamblu, ara Bârsei a luat na tere prin expansiunea continu a popula iei
din vatra localit ilor de baz i permanente, din zonele mai înalte, spre zonele joase cu
semnifica ii economice, cu dominante forme de relief favorabile agriculturii.
Factorul dominant care reflect peisajul de la es:
- esul umed, mult vreme acoperit cu fânea ;
- esul uscat, cultivat cu cereale i ulterior cu plante tehnice.
La es locuitorii satelor au avut de valorificat soluri fertile în condi ii climatice
moderate i au cultivat terenurile în func ie de plantele i dot rile proprii în diferite etape
agricole.
În aceste condi ii se apreciaz c ara Bârsei dispune de terenuri cu pretabilitate
la tehnologii moderne, solurile i clima fiind foarte favorabile în special pentru culturile
tehnice (sfecla de zah r, cartoful) pentru cereale (gâu, orzoaic , porumb pentru siloz i
boabe, cât i pentru culturile furajere care au rolul dublu de hran pentru animale, i
6
culturi care s îmbun t easc structura i textura solului sau chiar elementele nutritive
ale acestuia (N- din leguminoase).
Tehnologiile din urm torii ani vor fi semnificativ modificate i îmbun t ite cu noile
soiuri, hibrizi i tehnici bazate pe o reducere considerabil a input-urilor energetice.
6. Clima ara Bârsei se afl în zona de trecere dintre climatul mediteranean i climatul
continental. Ea sufer prin urmare de influen e climatice putemice atât mediteraniene
cât i continentale, mersul vremii fiind hotarât de predominarea unora sau altora. Dup
sistemul de clasificare Köppen, ara Bârsei se încadreaz în regiunea climatic D.f.b.x
subtipul K, i se caracterizeaz prin:
• D -climat boreal, ploios, cu ierni reci i z pad mult ;
• f - precipita ii suficiente în tot cursul anului;
• b - temperatura medie a lunii celei mai calde este sub 18°C;
• x - precipita ii maxime la sfâr itul prim verii; precipita ii i nebulozitate minim la
sfâr itul verii;
• k - iarn rece; temperatura medie anual sub 8°C.
Mersul vremii în ara Bârsei este în general asem n tor cu mersul vremii în întreaga
regiune climatic . Dup o iarn destul de friguroas i uscat , urmeaz o prim var
cald i însorit . Înc lzirea se produce destul de repede, de i frecvent au loc sc deri
însemnate de temperaturi, cu brume i înghe uri care dureaz pân în aprilie, în baza
inversiunilor de temperatur datorit coborârii curen ilor reci din mun i, ducând în
general la o întârziere a ie irii în câmp. Ploile nu sunt abundente în martie, ceea ce este
avantajos pentru c p mântul supraumezit în cursul iernii se poate zvânta relativ bine.
Evaporarea excesului de ap este favorizat de vânturi mai frecvente în luna martie,
de i cu intensit i reduse. Lunile mai i iunie sunt de obicei ploioase i r coroase, iar
luna iulie este cea mai cald . În aceast lun au loc furtuni frecvente, înso ite de
grindin . Luna august este mai uscat . Insola ia puternic din lunile de var cât i
toamnele lungi i însorite de obicei pân târziu, constituie condi ii favorabile pentru
formarea i depozitarea zah rului în r d cinile sfeclei. Temperatura ridicat din luna
iulie este important în procesul de maturare tehnologic a sfeclei, determinând în felul
acesta formarea produc iei complete mai timpuriu.
În cursul verii calendaristice (iunie, iulie, august), minimile zilnice variaz între
10-12°C, iar maximele între 22-25°C, indicând un regim termic foarte propice pentru
cultura sfeclei de zah r i cartofului. În cursul toamnelor cade o cantitate mai mic de
precipita ii (30-50 mm lunar), marcând st ri de deficit de precipita ii fa de consumul
7
obi nuit mare al plantelor de cultur . De regul , aceast perioad cu precipita ii
moderate este convenabil pentru c în acest anotimp are loc maturizarea i recoltarea
culturilor agricole. Timpul c lduros cu zile senine i precipita ii reduse din toamn , ofer
condi ii optime pentru acumularea rapid a zah rului în r d cinile de sfecl . Anii nu sunt
îns la fel, ca mers al vremii. Se întâmpl destul de frecvent ca prim vara i vara
timpuriu s fie uscate, iar toamna ploioas i rece, ceea ce constituie condi ii total
neprielnice pentru cultura sfeclei de zah r i a cartofului în zon , care afecteaz
semnificativ nivelul produc iilor i în special calitatea recoltei.
7. Regimul termic Temperatura medie multianual în ara Bârsei este de 7,7°C. Temperaturi medii
mai coborâte de 3°C, specifice pentru anotimpul de iarn încep între 10-15 noiembrie,
când sfecla de zah r i cartoful trebuie s fie recoltate, în caz contrar sub ac iunea
înghe ului cartoful se compromite, iar la sfecl scade calitatea tehnologic prin formarea
zah rului invertit, care nu se mai cristalizeaz i trece direct în melas .
Iernile sunt destul de blânde în zon , teritoriul fiind la ad post de criv . În nop ile
senine i lipsite de vânt din timpul iernii, masele de aer rece coboar de pe mun i
corespunz tor greut ii lor mai mari, în locurile cele mai joase ale platoului, unde scad
mult temperaturile din acest anotimp, f când iernile foarte friguroase. Astfel, la Bod s-a
înregistrat minima absolut pe ar de – 38,5° C în anul 1932.
Verile în schimb sunt c lduroase, datorit insola iei puternice de la altitudinea
destul de mare din ara Bârsei.
TEMPERATURILE 2008- 2010 STA IA GHIMBAV BRA OV
-5,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
MMA -5,0 -2,5 2,6 8,5 13,6 18,5 18,1 17,5 13,6 8,3 3,1 -2,2 7,8
2008 -5,0 -1,3 4,6 9,7 19,9 24,7 18,6 19,5 12,7 9,3 10,3 -0,4 10,2
2009 -4,4 -1,7 2,6 10,2 14,0 17,6 19,3 18,4 14,2 9,2 5,5 -0,3 8,7
2010 -4,4 -0,2 3,7 9,1 14,3 18,0 19,3 20,0 10,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
Graficul 1
8
În perioada 2008-2010 ara Bârsei a avut un regim termic mai cald decât mediile
multianuale. Temperatura anual a anului 2008 a fost de 10,2 C° comparativ cu 7,8 Cº
media multianual (graficul 1). Cele mai c lduroase luni au fost aprilie, mai, iunie i
august. Aceste temperaturi medii lunare ridicate au dat anului 2008 un caracter general
de "an secetos", care a avut influen e serioase negative, asupra produc iei culturilor
agricole începând din prim var pân la recoltare. În anul 2009 temperaturile medii
lunare au fost, de asemenea, mai mari decât mediile multianuale în lunile aprilie, mai,
iulie i august, îns diferen ele înregistrate sunt mai mici decât în anul 2008, media
general a anului fiind de 8,7 C° comparativ cu multianuala care este de 7,8 C°. Deci,
caracterul secetos al anului 2009 a fost mai pu in pronun at decât al anului 2008.
Plantele au avut o cre tere i dezvoltare foarte bun , iar produc iile au fost mai mari
decât în 2008.
Fenomenul de an secetos a continuat i în anul 2010 începând cu luna martie,
aprilie, mai, iulie i în special august (media lunar 20,0 C° fa de multianual 17,5 C°).
Pe fondul unor luni ploiase din accea i perioad , în special din iulie (182 mm fa de
99,8 mm media multianual ), temperaturile anului 2010 au influen at cre terea puternic
a plantelor i realizarea unor produc ii mari la toate culturile din rota ie.
8. Regimul pluviometric
Cu toate c este înconjurat de mun i i situat la altitudine mare, ara Bârsei
are precipita ii medii anuale reduse, de numai 548 mm (la Feldioara) pân la 635,2 mm
(la Bra ov) ceea ce se explic tocmai prin prezen a mun ilor din jurul ei, care atrag
ploile, nel sându-le s treac în incinta bazinului. Cantitatea de precipita ii care
dep e te zona montan nu este nici ea repartizat uniform, fiind mai mare la periferia
platoului de unde scade apoi treptat i destul de accentuat spre centrul acestuia.
Situa ia de bazin cu mun i care o înconjoar , influen eaz deci negativ asupra regimului
pluviometric al rii Bârsei în dou direc ii :
a. provoac o sc dere pronun at a precipita iilor;
b. duce la o reparti ie în spa iu neuniform a lor (cantitativ).
Precipita iile cele mai reduse cad iarna. Lunile aprilie i mai se dovedesc înc
destul de uscate. Cu toate acestea, prim verile totalizeaz uneori excedente de
precipita ii. În incinta bazinului au loc i furtuni, care adesea sunt înso ite de grindin . În
perioada 1912 -1933 s-au înregistrat la Bra ov un num r mediu de 4,5 zile cu grindin
pe an. Grindinile surprind cultura sfeclei de zah r i a cartofului în plin vegeta ie i
provoac prin prezen a lor pagube însemnate prin distrugerea aparatului foliar.
9
Pentru sfecla de zah r un aspect favorabil îl prezint roua, care cade în majoritatea
anilor des i regulat (în medie 199 zile pe an), ca urmare a amplitudinii zilnice de
temperatur . Roua deas i regulat compenseaz cantitatea de precipita ii redus i
neuniform din ara Bârsei. Prim vara i toamna, când temperaturile scad sub 0° C,
roua se transform destul de u or în brum , înregistrându-se anual 63 zile în medie cu
brum .
Brumele târzii cad de obicei pân la 15 aprilie în prim var , iar brumele din
toamn încep în luna septembrie sau la începutul lunii octombrie.
Dac lu m în analiz precipita iile c zute în ara Bârsei în perioada 2008-2010
(graficul 2) se constat urm toarele :
- fa de suma precipita iilor multianuale 635,3 mm, în anul 2008 au c zut doar
628,8 mm, acest deficit anual fiind destul de redus (- 6,5 mm).
Cu toate acestea, anul 2008 a fost destul de secetos prin deficitele mari
înregistrate în lunile ianuarie, februarie, mai, iunie, i în special august. Cantitatea mare
de ap c zut în iulie (142,4 mm fa de 99,8 mm multianual ) nu a compensat
deficitele din lunile anterioare. De i suma anual a precipita iilor este practic egal cu
suma multianual , precipita iile anului 2008 au fost repartizate neuniform i ele au
contribuit cu influen e negative în cre terea i dezvoltarea plantelor din rota ie în anul
respectiv.
PRECIPITA IILE 2008- 2010 STA IA GHIMBAV BRA OV
mm
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
200,0
MMA 25,5 23,9 29,8 50,0 82,0 96,7 99,8 76,4 52,5 38,9 32,8 27,0
2008 21,9 8,3 32,4 62,3 59,4 78,8 142,4 26,0 48,6 88,8 35,0 24,9
2009 25,5 29,3 40,4 21,0 83,6 99,8 125,2 82,8 25,2 75,5 28,8 32,8
2010 78,3 32,4 44,3 61,8 89,6 125,0 182,0 96,2
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Graficul 2
10
În anul 2009 reparti ia precipita iilor c zute a fost mult mai bun , acestea
însumând anual 669,9 mm, deci cu un plus de 34,6 mm peste suma multianual (635,3
mm). Aceast cantitate de ap c zut în anul 2009 a creat condi ii bune pentru
cre terea i dezvoltarea plantelor i a generat produc ii mai mari decât în anul 2008.
În anul 2010 precipita iile c zute în cele 8 luni (ianuarie- august) au însumat
709,6 mm comparativ cu suma multianual de 635,3 mm, ceea ce a dat anului respectiv
un caracter de " an ploios ". Cele mai mari precipita ii au c zut în lunile de var , iunie
(125 mm), iulie (182 mm) i au influen at pozitiv cre terea i dezvoltarea puternic a
plantelor din rota ie, ceea ce s-a înregistrat în final în acumul ri de produc ie, i o foarte
bun valorificare a condi iilor pedoclimatice din zon .
9. Relieful ara Bârsei este o depresiune situat la circa 400-500 m deasupra nivelului m rii.
Ea include o serie de mun i (Post varu – 1.802 m, Tâmpa – 960 m, M gura Codlei -
1.294 m) i dealuri (Lempe , dealurile bra ovene, dealurile br nene, dealurile
s celene). Culmile înconjur toare au în l imi mai mari.
Genetic ara Bârsei este de origine tectonic , format prin fracturarea i
scufundarea repetat a unor fragmente centrale ale Carpa ilor de Curbur , c tre
sfâr itul pliocenului. Ulterior pr bu irii, apele au invadat aceast groap , formând un lac
în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime.
La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de c tre Olt, prin defileul de la
Raco , c tre lacul mai mare în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de
agen i externi de eroziune precum i de acumul ri toren iale i fluviale. De asemenea, o
mare influen asupra reliefului a avut-o i cele patru mari glacia iuni. Dup sfâr itul
acestora, o bun parte din teritoriul rii Bârsei a r mas ml tinos i s lbatic, evoluând
cu timpul c tre o depresiune cu câteva lacuri mai mari.
A ezat în untrul curburii Carpa ilor, ara Bârsei se prezint ca un compartiment
natural bine conturat, cuprinzând în mod armonios toate formele de relief. Reparti ia
geografic a a ez rilor omene ti, relev o permanent apropiere de locurile cu o clim
moderat i cu o varietate mare de produse naturale. Aceast varietate este specific
terenurilor din zonele de contact dintre es i munte, favorabile atât pentru practicarea
agriculturii, a p storitului local, a pescuitului, vân torii, albin ritului, etc.
Cadrul montan din ara Bârsei este redat pe forme de macro i mezorelief i se
diferen iaz de restul lan ului carpatic prin îngustimea brâului muntos i prin cea mai
joas altitudine din întreg ansamblu. Aceast por iune este str puns de numeroase
pasuri i trec tori. Ast zi ara Bârsei prezint trei zone distincte:
11
o suprafa înalt , la 550-600 m altitudine de coline piemontane marginale
(piemonurile Z rne tilor, Sohodolului, S celelor). Acestea sunt alc tuite din
nisipuri i pietri uri, fiind foarte permeabile i uscate. Prezint la baz o
puternic pânz freatic , provenit de la apele de infiltra ie;
o suprafa joas , sub 550 m altitudine de câmpie piemontan , format în
urma acumul rii cuaternare. Este umed i ml tinoas , str b tut de
numeroase pâraie, p tura de sol fiind destul de fertil ;
o suprafa de lunc aluvional inundabil , situat în imediata vecin tate a
Oltului.
10. Solurile Zonele de munte din cadrul rii Bârsei prezint soluri brune acide (în Post varu
i M gura Codlei, pe platforma Branului) i local, solurile litomorfe, reprezentate prin
rendzine i rendzine brune (în Post varu i în M gura Codlei). Pe piemonturile colinare
submontane predomin solurile podzolice argiloluviale i cele brune podzolite
(piemontul Sohodolului, piemontul Vl deni-Crizbav–Maieru -Apa a). În general, aceste
soluri prezint o fertilitate sc zut , exploatarea agricol realizându-se cu mijloace de
ameliorare (îngr minte chimice i naturale etc.). esul piemontan este mai fertil, fiind
alc tuit în p r i aproximativ egale din soluri brune eumezobazice (treimea sudic ),
cernoziomuri levigate redzinice i cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) i l covi ti.
În lunca Oltului din drepul Feldioarei se reg sesc cernoziomuri argiloiluviale i levigate,
obiectul unor intense exploat ri agricole. Restul luncii Oltului precum i malurile râurilor
mai mari cuprind soluri aluviale de lunc , precum i aluviuni crude, cu o fertilitate destul
de ridicat , dar i cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variaz de la VI,
în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, complet acoperite de p duri. Solurile
caracteristice zonei sunt de tipul cernoziomoid cambic. Alte soluri de tipul l covi tilor
forestiere, sunt soluri freatic - hidromorfe, cu umezire capilar freatic i freatic în tot
profilul i fac parte din clasa solurilor intrazonale.
Solurile de tipul cernoziomoid cambic sunt caracteristice p r ilor mai pu in
drenate ale câmpiilor joase, luncilor inundabile i teraselor joase din zona forestier , cu
ape freatice dure, bogate în bicarbona i de calciu i magneziu, sulfat de calciu, situate la
adâncimi mai mici de 1,5 -2,0 m.
Aceste soluri sunt hidromorfe intens humifere, neutre, pân la slab alcaline, cu un
puternic orizont humifer, cu humus de tipul mâlului calcic i un orizont ml tinos,
formate în zona forestier umed -r coroas , în depresiuni i lunci cu ap freatic dur ,
nesalinizat , ridicat pân aproape de suprafa , sub influen a unei vegeta ii abundente.
12
Tabelul 1
Nr. Crt. Categoria de relief Grâu Porumb Cartof Sfecl Trifoi Lucern
1. Piemont fragmentat V - V - V V
2. Terase IV V IV V IV V
3. Câmpii piemontane III IV III III III I
4. es aluvial - lunci II III II II II I
Poten ialul de fertilitate cel mai ridicat îl au terenurile situate pe esul aluvial,
conuri preluviale i terase cu soluri cernoziomoide, l covi ti drenate i brune eu-
mezobazice. Clasele de favorabilitate a terenurilor pentru culturi agricole sunt redate în
tabelul 1.
Solurile de tipul cernoziomoid cambic sunt bogate în humus i azot, cu capacitate
bun de nitrificare, bine aprovizionate în K2O i mijlociu în P2O5.
Men inerea nivelului apei freatice la adâncimea de 1,5 – 2,0 m este o condi ie necesar
pentru asigurarea unui regim de umiditate i aera ie favorabil cre terii i dezvolt rii
plantelor agricole.
11. Starea de fertilitate a solurilor din ara Bârsei Fertilitatea natural este sc zut în condi ii cu regim de ap semiml tinos sau
periodic ml tinos. Solurile drenate natural sunt acoperite cu paji ti de calitate mijlociu
pân la superioar . În urma drenajului (natural sau artificial), aceste soluri devin apte
pentru agricultur (arabile), fiind foarte indicate pentru cultura sfeclei de zah r, a
cartofului, a cicorii, etc., iar ulterior chiar pentru cereale p ioase i porumb.
Pe aceste soluri se cere o fertilizare moderat cu gunoi de grajd semifermentat
sau cu îngr minte chimice cu azot i fosfor. Îngr mintele cu potasiu sunt necesare
numai în urma epuiz rii acestui element ca urmare a practic rii unei agriculturi intensive
în care sfecla i cartoful predomin în rota ii scurte (2-3 ani ).
Aprovizionarea solului cu N dup IN. De re inut c 16.382 ha (14%) sunt slab
aprovizionate cu N i 45.868 ha (39,1%) sunt mijlociu aprovizionate.
În ce prive te starea de aprovizionare cu humus, 14.496 ha (12,3%) au
aprovizionare mica, iar 48.304 ha (41,1%) au aprovizionare mijlocie cu humus.
Aprovizionarea cu fosfor 18.455 ha (15,7%) din soluri au aprovizionare foarte
slab în fosfor i 22.051 (18,8%) au o aprovizionare slab . Aceste situa ii impun
fertilizarea chimic prin aplicarea îngr mintelor cu fosfor în special pentru plantele
13
tehnice. Aprovizionarea solurilor cu potasiu, 17.704 ha (15%) sunt slab aprovizionate
cu potasiu, o situa ie nu prea alarmant pentru zon .
12. Reac ia (pH) solurilor O suprafa de 14.102 ha (12%) este puternic acid , iar 26.020 ha (22,2 %) sunt
moderat acide. Alte 28.484 ha (24,3%) sunt slab acide. Pe aceste soluri se impun
m suri de ameliorare, în special tratarea cu carbonat de calciu pentru neutralizarea pH.
13. Caracterizarea solului pe care s-au amplasat
experiment rile Teritoriul pe care s-au executat cercet rile face parte din câmpia intramontan
denumit ara Bârsei, format pe depuneri aluvio-proluviale stratificate carbonice.
Solurile caracteristice zonei sunt de tipul cernoziomoid cambic pretabile pentru cultura
sfeclei de zah r, cartofului, cerealelor i plantelor furajere. Aceste soluri cernoziomoide
sunt bogate în humus i azot, bine aprovizionate cu K2O i mijlociu aprovizionate în
P2O5. Men inerea nivelului apei freatice la adâncimea de 1,5-2,0 m este o condi ie
necesar pentru asigurarea unui regim bun de umiditate i aera ie. Fertilitatea natural
este sc zut . Principalul aspect al rolului pozitiv al structurii pe aceste soluri este
realizarea unei asocieri favorabile a diferitelor tipuri i dimensiuni de pori, crearea unei
porozit i mai complexe decât solul nestructurat, cu o distribu ie specific i adesea
favorabil a porilor de diferite dimensiuni în interiorul elementelor structurale i în
spa iile dintre acestea.
În consecin , se îmbun t esc o serie de însu iri hidrofizice i se amelioreaz
uneori substan ial, regimul aerohidric al solului.
Caracterizarea structurii se bazeaz pe rezultatele analizelor efectuate în
laborator cu privire la con inutul solului în macroagregate cu diametrul mai mare de 0,25
mm, stabile la ac iunea apei, precum i la microagregatele structurale cu diametrul mai
mic de 0,01 mm. Pe baza unei formule de calcul se ob ine un indice de instabilitate
structural .
Caracterizarea unui anumit tip de sol se face pe baza studierii urm toarelor
caracteristici:
- hidrostabilitatea;
- dispersia;
- instabilitatea structural .
Din analiza rezultatelor prezentate în tabelul 2, se constat c pe solurile de tip
cernoziomoid cambic exist condi ii foarte susceptibile pentru formarea crustei la
14
suprafa a patului germinativ realizat pentru sem natul sfeclei de zah r, fapt care
influen eaz negativ r s rirea plantelor.
Structura solului cernoziomoid cambic – INCDCSZ –BV Tabelul 2
Nr . prob.
Adâncimea (cm)
Însu irea analizat Hidrostabilitate Dispersie Instabilitate structural% Apreciere % Apreciere Valoare Apreciere
1 0-15 5,12 Mic 12,50 Foarte mare 4,24 Extrem de mare
4,25 Foarte mic 15,50 Foarte mare 7,12 Extrem de mare
2 15-30 6,12 Mic 7,50 Mijlocie 2,11 Foarte mare
6,39 Mic 11,50 Foarte mare 1,85 Foarte mare
3 0-15 7,68 Mic 11,50 Foarte mare 1,34 Foarte mare
8,52 Mic 14,00 Foarte mare 1,25 Foarte mare
4 15-30 6,15 Mic 14,50 Foarte mare 2,15 Foarte mare
7,12 Mic 10,50 Foarte mare 1,30 Foarte mare
5 0-15 5,43 Mic 12,00 Foarte mare 3,46 Extrem de mare
4,32 Mic 10,50 Foarte mare 3,46 Extrem de mare
6 15-30 6,15 Mic 12,50 Foarte mare 3,21 Extrem de mare
5,83 Mic 11,50 Foarte mare 1,96 Foarte mare
7 0-15 3,19 Foarte mic 11,50 Foarte mare 4,26 Extrem de mare
5,22 Mic 11,50 Foarte mare 4,39 Extrem de mare
8 15-30 6,03 Mic 12,00 Foarte mare 3,12 Extrem de mare
5,25 Mic 12,50 Foarte mare 4,53 Extrem de mare
Hidrostabilitatea: apreciat ca fiind mic în stratul 0-15 cu valori cuprinse între 4,32
i 8,52% sau foarte mic 3,19 i 4,25% pentru con inutul de macroagregate
hidrostabile.
Dispersia: foarte mare cu valori cuprinse între 10,5 i 15,5%. Solul este foarte
predispus la formarea crustei.
Instabilitatea structural : apreciat cu valori extrem de mari cuprinse între 3,12 i
7,12. Valoarea indicelui de instabilitate a rezultat din raportul între dispersie i
hidrostabilitate.
14. Însu irile fizice ale solului Nisip grosier - Cu privire la con inutul solului cernoziomoid cambic în nisip
grosier cu diametrul cuprins între 2,0-0,2 mm, rezultatele analizelor de laborator (tabelul
3) au eviden iat faptul c în punctul A de prelevare a probelor, acesta a fost 3,9%, atât
15
în stratul 0-15cm, cât i în stratul 15-30 cm. În cazul punctului B, con inutul solului în
frac iunea 2,0-0,2 mm a fost 6,6% în stratul 0-15 cm i 6,4% în stratul 15 - 30 cm. În
privin a frac iunii cu diametrul cuprins între 2 i 1 rnm, analizele au eviden iat un con inut
de 0,6-0,7% în stratul 0-15 cm la ambele puncte de prelevare a probelor (A i B) în timp
ce în stratul 15-30 cm prezen a acestei frac iuni a fost pus în eviden numai în punctul
B, unde s-a înregistrat 0,2%. Referitor la frac iunea cu diametrul cuprins între 1 i 0,5
mm, solul din ambele puncte analizate a avut un con inut cuprins între 0,7 i 1,2% în
ambele straturi.
Analiza granulometric a solului cernoziomoid cambic - INCDCSZ- BV Tabelul 3
Nr . prob.
Adân cimea (cm)
Frac iunea granulometric (% din masa solului) Carbo-na i % Nisip grosier Nisip fin Praf Argil
2,0-0,2 2,0-1,0 1,0-0,5 0,2-0,02 0,2-0,1 0,1-0,05 0,02-0,002 < 0,002 < 0,01
1 0-15 3,9 0,7 0,7 27,1 6,7 2 32,3 36,7 58,1 0
2 15-30 3,9 0 1,2 31,5 6,1 2 27,9 36,7 57,6 0
3 0-15 6,6 0,6 1 27,2 8 3,9 31,2 35 53,7 0
4 15-30 6,4 0,2 1,2 28,6 8 3,5 31,2 33,8 53,6 0
Media 0-15 5,2 0,6 0,8 27,1 7,3 2,9 31,7 35,8 55,9 0
Media 15-30 5,1 0,1 1,2 30 7 2,7 29,5 35,2 55,6 0
Nisip fin - În privin a con inutului solului cernoziomoid cambic în nisip fin cu
dimensiunea diametrului cuprins între 0,2 i 0,02 mm, se constat c în stratul 0-15 cm
acesta a fost 27,1-27,2% la ambele puncte de prelevare a probelor, iar în stratul 15-30
cm la punctul A s-a înregistrai 31,5% i 28,6% în punctul B. În cazul frac iunii cu
diametrul cuprins între 0,2 i 0,1 mm, la solul din punctul A de prelevare a probelor s-a
înregistrat 6,1-6,7% în cele dou straturi, iar în punctul B con inutul în aceast frac iune
a fost 8% în arnbele straturi. Referitor la frac iunea cu diametrul cuprins între 0,1 i
0,05 mm, datele analitice de laborator arat c solul din punctul A de prelevare a
probelor are un con inut de 2% în ambele straturi i 3,5- 3.9% în solul din punctul B.
Praf - Praful reprezint o frac iune granulometric cu importan deosebit în
procesul de formare a crustei la suprafa a patului geminativ. Rezultatele analizelor de
laborator eviden iaz un con inut destul de mare al solului în praf. La solul din stratul
0-15 cm s-a înregistrat 32,3% în punctul A de prelevare a probelor i 31,2% în punctul
B, iar în stratul 15-30 cm, aceast frac iune a reprezentat 27,9% în punctul A, respectiv
31,2% în punctul B.
16
Argil - Con inutul solului în argil , frac iunea cu diametrul mai mic de 0,002 mm,
influen eaz considerabil însu irile fizice, chimice i biologice, precum i regimul de
nutri ie a plantelor.
Caracterizarea general :
- Sol argilos mediu (simbol de clas textural TT);
- Con inut destul de mare al solului în praf; - Con inut ridicat în argil – frac iunea < 0,002 mm care influen eaz considerabil
însu irile fizice i biologice, precum i regimul de nutri ie al plantelor. Efectele
evidente se manifest asupra permeabilit ii solului pentru aer i ap ;
- Carbonatul de Ca – lipse te. Aten ie la pH, spre acidifiere.
Efecte destul de evidente sunt manifestate asupra permeabilit ii solului pentru ap
i aer. În cazul solului cernoziomoid cambic, solul din punctul A de prelevare a
probelor are un con inut de 36,7% argil în ambele straturi studiate, iar Ia solul din
punctul B s-a înregistrat 35% argil în stratul 0 -15 cm i 33,8% în stratul 15-30 cm.
Valorile de mai sus caracterizeaz textural solul ca fiind lut argilos mediu. Argila
fizic , frac iuni cu diametrul mai mic de 0,01mm, are valori mai mici tot în cazul
solului din punctul A de prelevare a probelor. Astfel, în stratul 0-15 cm s-a înregistrat
58,1%, iar în stratul 15-30 cm 57,6%. În cazul solului din punctul B, con inutul în
argil fizic este mai mic i nediferen iat (53,6-53,7%) în cele dou straturi analizate.
Cu privire la carbonatul de calcru, analizele de laborator au ar tat c acesta lipse te
în solul cernoziomoid cambic din solele analizate.
15. Caracteristicile microbiologice ale solului cernoziomoid
cambic: S-au efectuat urm toarele determin ri microbiologice:
- determin ri cantitative de microflor bacterian i fungic prin tehnica îns mân rii
dilu iilor zecimale de sol pe medii nutritive agarizate;
- determin ri taxonomice de microflor bacterian i fungic prin tehnicile uzuale de
identificare (aspect macro i microscopic al coloniilor prin teste fiziologice de diagnostic,
culturi pe medii selective).
17
Microflor bacterian Determin rile cantitative exprimate ca valori ale num rului total de bacterii
reflect un grad ridicat de uniformitate al solului cernoziomoid cambic, valorile ob inute
fiind apropiate, atât între cele dou adâncimi de recoltare a probelor (9,0 – 72,2 x 106),
cât i între cele 8 puncte de recoltare. Astfel, valorile NTB au fost cuprinse 13,2 – 55,5 x
106 ufc*/g sol uscat pentru adâncimea de 0-15 cm. La acest ordin de m rime diferen ele
dintre valori sunt absolut nesemnificative. Însumate, cele dou adâncimi (30 cm)
reprezint , în general, stratul cel mai bine colonizat de c tre microorganisme al solurilor
aflate în condi ii normale, neafectate de anumi i factori pertubatori, cum ar fi diver i
poluan i. Un alt aspect important de remarcat este faptul c în solul cernoziomoid
cambic de la Bra ov, comunit ile de bacterii heterotrofe sunt foarte bine reprezentate
cantitativ, toate valorile num rului total de bacterii din toate probele analizate fiind
ridicate. Determin rile calitative s-au corelat foarte bine cu valorile num rului total,
diversitatea comunit ilor de bacterii fiind destul de ridicat . Au fost izolate 7 specii
bacteriene în fiecare dintre punctele de recoltare. Pe lâng numeroase specii ale
genului Bacillus: B, cereus var, mycoides, B.circulans, B.cereus, B polimixa,
B.megaterum, B.spaerichus, B.macerans, bacterii sporogene, cu mare capacitate de
adaptare i supravie uire în medii cu condi ii extreme de umiditate, reac ie, au fost
identificate specii de bacterii nesporogene: Pseudomonas sp. Artthrobacter globiformis
i A.citreus.
Microflora fungic
Determin rile cantitative de microflor fungic au reflectat comunit i de
dimensiuni impresionante cu valori ale num rului total cuprinse între 3,6-9,8 x 103 ufc/g
sol uscat în probele recoltate de la adâncimea de 0-15 cm i între 5,1-13,1x 103 ufc/g
sol uscat, în probele recoltate de la adâncimea de 15-30 cm. M rimea comunit ilor
fungice în soluri variaz , în general, în jurul valorii de 103 ufc/g sol uscat. În acest sol
toate valorile ob inute au fost de ordinul 103, ceea ce reflect un sol care ofer condi ii
deosebit de favorabile dezvolt rii acestui grup de microorganisme,respectiv reac ia slab
acid -neutr , gradul de aprovizionare cu elemente nutritive, îndeosebi con inutul de azot
total, precum i condi iile climatice în care a evoluat solul cernoziomoid cambic analizat.
Ca i în cazul bacteriilor, primii 30 de cm din adâncimea profilului de sol, reprezint
stratul cel mai favorabil dezvolt rii fungilor, care fiind microorganisme obligat aerobe au
nevoie de o concentra ie ridicat de oxigen în sol. Prin analiza taxonomic s-au
indentificat comunit i fungice foarte diverse, alc tuite din 6 specii diferite caracteristice
solurilor dezvoltate în climat cu temperaturi medii anuale sc zute i precipita ii
18
abundente. Un grup de aceast dat fiziologic, i anume fungii celulozolitici, au fost
deasemenea, foarte bine reprezenta i, printr-o mare varietate de specii.
În concluzie, abunden a mare a bacteriilor heterotrofe i fungilor filamento i arat c
solul analizat este bine echilibrat i procesele de mineralizare se desf oar cu rate
crescute.
Caracterizare general : o bun echilibrare a grupelor de microorganisme cu nivele
numerice considerate mari pentru bacteriile heterotrofe i mici pentru fungi saprofi i.
Cantit i mari de CO2.
16. Caracterizarea agrochimic a solului pe care s-au executat experien ele
Complexitatea fenomenelor legate de abso ia substan elor minerale din sol de
c tre plante, nu permite s se determine precis gradul fertilit ii solurilor numai pe baza
analizelor chimice din sol. Dac facem analiza total a solului, la solurile cele mai
s race, g sim de obicei elementele necesare pentru plant (afar de azot), în condi ii
care pot s satisfac cu prisosin toate necesit ile plantei în substan e minerale.
Analiza total a solului nu ne d îns un r spuns la problem dac aceste elemente se
g sesc într-o form asimilabil sau într-o form neasimilabil pentru plant . Datele din
tabelul 4 ne arat un pH spre acid (6,02 pân la 6,95) i con inutul în Nt de 0,29 la
0,45%.
Analiza total ne informeaz numai despre poten ialul de substan e minerale
care pot s devin accesibile pentru plant pân la terminarea tuturor proceselor de
degradare. În ce prive te nutri ia cu azot, analiza total ne d de obicei, informa ii
satisf c toare, fiindc p r ile azotate ale solului pot fi relativ u or i repede transformate
în combina ii accesibile plantelor. Analiza total a solului ne d , date exagerate privind
rezerva de substan e minerale accesibile pentru plant pân la terminarea tuturor
proceselor de degradare.
Pe de alt parte analiza substan ei din sol sau a extractelor apoase din sol, ne
d de asemenea valori eronate despre valoarea nutritiv a solului dând valori mai mici
decât în realitate. Pentru a ne apropia de condi iile reale din cultura plantelor, se fac
adeseori extracte acide din sol, de exemplu de acid clorhidric 1% sau acid citric de
diferite concentra ii, ori de citrate de amoniu. Aceste metode ne dau cifre (valori) mai
apropiate de capacitatea de dezvoltare a plantelor, aproximative, fiindc i proprietatea
de solubilizare variaz de la o plant la alta. Stabilirea cantit ii i felului de elemente
19
care lipsesc din sol, este o condi ie necesar pentru folosirea ra ional i eficient a
îngr mintelor chimice.
Analizele chimice ale solului cernoziomoid cambic – INCDCSZ – Bra ov
Tabelul 4
Nr . prob.
Adâncimea (cm)
pH
Nt %
Humus %
PALmg/kg (ppm)
KALmg/kg (ppm)
Forme mobile de microelemente Extrac ie în DTPA la pH =7 (mg/kg)
Cu Fe Mn Zn
1 0-15 6,02 0,39 5,46 30 207 3,81 76,16 21,8 1,05
2 15-30 6,26 0,36 5,42 30 209 4,23 77,78 21,58 1,38
3 0-15 6,36 0,45 5,93 30 175 3,86 75,62 21,63 1,64
4 15-30 6,45 0,4 5,82 30 163 4,27 78,48 22,04 1,95
5 0-15 6,15 0,36 5,31 20 150 4,99 78,68 25,87 1,9
6 15-30 6,12 0,35 5,33 20 140 4,95 79,98 25,2 1,5
7 0-15 6,97 0,33 4,39 60 166 6,93 39,12 20,73 1,69
8 15-30 6,95 0,29 3,85 60 166 8,13 43,44 21,23 1,67 Caren în fosfor: valori < 35 ppm
Spre deosebire de îngr mintele naturale care au în compozi ie toate elementele
necesare pentru plant , îngr mintele chimice con in de obicei numai 1, 2 sau 3
elemente nutritive. În cazul când se folose te un singur element, de exemplu K, pe
soluri pu in fertile din cauza insuficien ei fosforului, nu ob inem o m rire semnificativ a
produc iei. Din aceste considerente, folosirea ra ional i eficient a îngr mintelor
impune experiment ri de câmp pe soluri reprezentative zonei (arealului), pe baza c rora
se pot face recomand ri mult mai utile pentru fiecare plant în parte.
17. Sistemul de agricultur practicat în ara Bârsei În ultimii 20 de ani agricultura din ara Bîrsei a trecut prin transform ri
semnificative care au avut la baz :
- sistemul de proprietate asupra terenului ( privat, de stat, etc);
- forma de exploata ie (privat , asocia ie, etc);
- dotarea cu utilaje agricole (de la rudimentare pân la foarte moderne);
- destina ia produc iei (pentru consum propriu, pentru pia , industrie sau
zootehnie);
- conjunctura pre urilor i subven iile pe produs;
Aceste situa ii au determinat practicarea unei agriculturi de subzisten , haotic la
latitudinea „oric rui proprietar” sau o agricultur cointeresat aplicat în unele asocia ii
de diferite m rimi ca suprafa controlat cât de cât tehnologic. Aceste asocia ii mari
20
sunt uneori dotate cu utilaje care permit executarea lucr rilor agricole de calitate i la
timp. Pre urile de conjunctur ale produselor i în special al cartofului au decis în mare
m sur ponderea culturilor. Certitudinea pie ei pentru sfecla de zah r a dat o a doua
alternativ agricultorilor, de asemenea i introducerea sus inerii financiare din partea
statului în ultimii 8 ani. Nevoia de furaje pentru cre terea animalelor a fost o ultim stare
de interes pentru unii fermieri. În aceste conjuncturi s-a stabilizat în final interesul pentru
anumite plante care au fost cu tradi ie în zon i vor avea în viitor o mare c utare.
Putem aminti, în ordinea priorit ilor, cereale (grâu, orzoaic ), cartoful, sfecla de zah r,
iar pentru furaje, porumbul pentru siloz, leguminoasele i gramineele.
Pentru Proiectul în studiu am luat în cercetare acele culturi care au un rol hot râtor
în ceea ce prive te îmbun t irea condi iilor de sol, combaterea buruienilor i în special
obiectivele socio-economice ale zonei. Acestea sunt de perspectiv în ceea ce prive te
posibilit ile de ob inere a unor produc ii mari, competitive i de calitate.
18. Efectele favorabile ale practic rii asolamentelor Defini ie: Asolamentul este succesiunea culturilor în timp i spa iu, înso it de un
sistem corespunz tor de lucr ri i îngr minte care asigur cre terea fertilit ii solului
i sporirea produc iei, cantitativ i calitativ. Într-o ferm sau asocia ie plantele sunt
repartizate pe sole acestea urmând una dup cealalt în anumite rota ii (3, 4 sau 5 ani)
A adar, asolamentul se refer la distribu ia culturilor în spa iu, iar rota ia la succesiunea
lor în timp. Pentru simplificare se folose te no iunea de asolament aceasta cuprinzând
i rota ia.
19. Scopul i necesitatea introducerii asolamentului Asolamentul are ca scop s rezolve problematicile aferente tehnologiilor de cultur
pentru agricultura durabil în ara Bârsei în vederea preg tirii st rii de agroclimax (stare
de relativ stabilitate agrocenozelor), pornind de la realitatea c în zon peste 60% din
terenurile cultivate sunt exploatate în regim tehnologic de monocultur , sau cu
asolamente scurte de 2-3 ani (cf. Rap. MAPDR/0.4.2005).
Cercet rile executate în perioada 2008-2010 au urm rit comportarea amestecurilor
de leguminoase cu graminee perene, ca solu ie tehnologic pentru instalarea st rii de
agroclimax pe terenurile exploatate în monocultur dup 1990 în special la culturile de
cereale p ioase, porumb pentru siloz, cartofi i sfecl r spunzând astfel dezideratului de
management durabil al resurselor biologice ale solului în concordan cu aria european
de cercetare. În domeniul reinstal rii st rii de agroclimax, func ie de regiunea
21
agroecologic , exist mai multe orient ri, clasificate dup diferite criterii, cele mai
utilizate fiind cel al cantit ii de biomas rezidual ce intr în procesul de humificare, al
cantit ii de azot fixat din atmosfer i a vitezei cu care se pot desf ura procesele de
mineralizare, considerate principalele etape ale reinstal rii st rii de agroclimax.
20. Principii de întocmire a asolamentelor În cadrul unei ferme se pot întocmi unul sau mai multe asolamente. Acestea pot fi
destinate produc iei de cereale, plante tehnice, plante alimentare, plante furajere, etc.
Pot fi i asolamente agricole care cuprind i plante furajere. Numai criteriile biologice i
tehnice nu sunt suficiente în alc tuirea asolamentelor, trebuie avute în vedere i criteriile
economico-sociale.
21. Locul fiec rei grupe de plante în asolament Alegerea amestecului de leguminoase cu graminee perene, ca variant
tehnologic pentru ini ierea st rii de agroclimax necesar pentru dezvoltarea sistemelor
de produc ie în agricultura durabil , constituie un avantaj în economia general a
sistemelor propuse. Calitatea de cultur de ini iere a st rii de agroclimax confer
urm toarele însu iri:
- biomas rezidual acumulat în sol la sfâr itul sezonului de vegeta ie 5-6 t/ha;
- influen a foarte bun asupra însu irii solului;
- aport mare de mas organic în sol;
- balan a de N/carbohidra i foarte bun ;
- control bun asupra buruienilor din flora spontan ;
- acoperire bun a solului cu vegeta ie tot timpul anului;
- grad bun de protejare a solului la eroziunea eolian i pluvial .
Leguminoasele îndeplinesc un rol ameliorator pentru sol, datorit propriet ilor de a
l sa în urma lor mult materie organic , azot, un sol bine aerat i elibereaz terenul
devreme. Plantele pr itoare (sfecla, cartoful, porumbul) urmeaz dup cerealele de
toamn sau prim var . Sfecla de zah r i cartoful pentru industrie nu trebuie s urmeze
dup premerg toare care las în sol cantit i mari de azot. Cerealele de prim var
(orzoaic ) se comport foarte bine dup pr itoare.
22
22. Solu ii tehnologice luate în studiu pentru agricultura durabil în vederea reinstal rii st rii de
agroclimax în ara Bârsei
Principiul de baz al determin rii solu iilor tehnologice optimo - economice a fost
cel al utiliz rii asolamentelor formate din culturi specifice zonei din ara Bârsei,
amplasate dup o cultur destinat instal rii st rii de agroclimax (leguminoase cu
graminee perene).
Grupa I
V1 - Leguminoase cu graminee perene + cartof + orzoaic de prim var
V2 - Cartof + orzoaic de prim var + sfecl de zah r
V3 - Orzoaic de prim var + sfecl de zah r + porumb pentru siloz
V4 - Sfecl de zah r + porumb pentru siloz + leguminoase cu graminee perene
V5 - Porumb pentru siloz + leguminoase cu graminee + cartof
Grupa a II-a
V6 - Leguminoase cu graminee anul I+ leguminoase cu gramin perene anul II +
cartof
V7 - Leguminoase cu graminee anul I + cartof + orzoaic de prim var
V8 - Leguminoase cu graminee anul I + orzoaic de prim var + sfecl de zah r
V9 - Leguminoase cu graminee anul I + sfecl de zah r + porumb pentru siloz
V10 - Leguminoase cu graminee anul I porumb pentru siloz + leguminoase cu
graminee perene
Grupa a III-a
V11 - Leguminoase cu graminee anul I+ leguminoase cu gramin perene anul II +
leguminoase cu graminee anul I
V12 - Leguminoase cu gramin anul I + leguminoase cu gramin perene anul II +
cartof
V13 - Leguminoase cu gramin anul I + leguminoase cu gramin perene anul II +
orzoaic de prim var
V14 - Leguminoase cu graminee anul I + leguminoase cu graminee perene anul II
+ sfecl de zah r
V15 - Leguminoase cu graminee anul I + leguminoase cu graminee perene anul II
+ porumb siloz
23
23. Tehnologii specifice culturilor din asolamente
A. Tehnologia culturii de graminee cu leguminoase perene Trifoiul a intrat în rândul plantelor cultivate destul de târziu. Primele men iuni
asupra trifoiului cultivat se g sesc abia în unele lucr ri datând din secolul XII. Încerc ri
de a se lua în cultur trifoiul ro u s-au f cut trei secole mai târziu în Spania, Fran a i
Italia. Odat cu r spândirea trifoiului în cultur , a fost posibil trecerea de la sistemul de
agricultur cu ogor, la un nou sistem în care ogorul era înlocuit cu trifoiul, datori
însu irilor pe care le are aceast plant de a spori fertilitatea solului. Introducerea
trifoiului în asolament a sporit în acela i timp baza furajer i a creat condi ii pentru
m rirea num rului de animale.
În ara noastr trifoiul a fost introdus c tre sfâr itul secolului al XVIII-lea. Pe la
sfâr itul secolului al XIX-lea, România f cea export de semin e de trifoi, atât de c utat în
str in tate. Trifoiul ro u este una dintre cele mai importante plante furajere ale rii
noastre, fiind cultivat îndeosebi în zonele umede. Valoarea sa rezult din productivitatea
ridicat , con inutul bogat în substan e nutritive, îndeosebi în proteine, precum i din
faptul c este consumat cu pl cere de toate speciile de animale, fie sub stare verde, fie
sub form de fân.
Trifoiul contribuie la fixarea azotului în sol. Un avantaj pe care în prezint trifoiul
const în faptul c el poate fi introdus cu u urin în asolament, singur sau în amestec
cu graminee. Gramineele perene au un rol deosebit în îmbun t irea texturii i structurii
solului. Ele asigur în acela i timp cantit i mari de mas verde.
Leguminoasele cu gramineele perene, sem nate ca amestecuri de semin e în
diferite propor ii, asigur furaje excelente pentru hrana animalelor.
Fi a tehnologic
Ar tura de baz s-a efectuat în toamn la adâncimea de 28 cm.
Agrofondul – N 100; P 100; K 100 kg /ha s.a. S-au utilizat îngr minte chimice
complexe de tipul (N15; P15; K15) 666 Kg/ha produs commercial în anul 2008 i câte
400 Kg/ha în anii 2009 i 2010.
Prelucrarea terenului s-a realizat în luna martie, prin cultiva ie total la adâncimea
de 10-12 cm, o singur trecere.
Preg tirea patului germinativ s-a f cut cu combinatorul (vibrocultor + grap
elicoidal ) în agregat cu t v lug inelar. Adâncimea de lucru 3-4 cm, la sfâr itul lunii
martie sau începutul lunii aprilie.
24
Sem natul s-a executat dup preg tirea patului germinativ cu sem n toarea de
tip SUP-21 modificat pentru semin e mici i sistem de distribu ie liber – sem n toarea
a fost echipat cu sistem de t valugi cu rol de m run ire a solului, acoperire a
semin elor i tasare.
S mân a utilizat a fost un amestec de graminee 60% + leguminoase 40 %. Soiurile utilizate: - Graminee: Regent + Transilvan + Tirom + Marta.
Leguminoase: Linepa (trifoi alb) + Altaswede (trifoi ro u) + Gran San Gabriele.
Norma de sem nat (amestec) a fost de 28 kg /ha. Aceast cantitate a fost
stabilit ca norm medie prin probe repetate ale sem n torii.
R s ritul s-a notat dup 30 zile de la sem nat.
Uniformitatea de r s rire, gradul de acoperire i compozi ia floristic s-au stabilit
anual înainte de coasa I sau de coasa a II-a.
Rezultate ob inute
În tabelul 5 se redau rezultatele ob inute în perioada 2008-2010. Din analiza
acestor date se constat c :
- uniformitatea de r s rire a culturilor a fost apreciat în sistem EWRS cu note
cuprinse între 1,75 (V11) 2010 i 9 (V1) 2008;
- acoperirea solului cu plante s-a f cut procentual, fiind cuprins în limitele 81%
(V10) 2010 i 97% (V1) 2008;
- compozi ia floristic repartizat pe trei grupe a fost cuprins la graminee între
20% (V1) i 39% (V11), la leguminoase între 38% i 80% i la alte specii între
14% i 34%. În cadrul fiec rei grupe se prezint i ponderea pe specii
dominante. La recoltare s-a cânt rit produc ia de mas verde pe fiecare parcel
i raportat prin calcul la ha. Datele arat c în anul 2008 produc ia a fost de
30,63 t/ha m.v în V1 i 44,91 t/ha în (V5) 2009.
Din datele prezentate în graficul 3 reiese c cele mai mari sporuri de produc ie s-au
realizat în variantele (V5) 46,6% i în (V6) 45,5%
Concluzii Variantele în care cultura de leguminoase cu graminee perene au dat cele mai
bune produc ii de mas verde la ha au fost:
V5 Porumb pentru siloz urmat de trifoi cu graminee perene cu spor de produc ie
46,6% comparativ cu V1(Mt);
V6 Trifoi cu graminee perene anul I urmat de trifoi cu graminee perene anul II cu
spor de produc ie de 45,5% comparativ cu V1(Mt).
25
Rez
ulta
te o
bin
ute
la tr
ifoi c
u gr
amin
ee p
eren
e I
NC
DC
SZ B
RA
OV
Tabe
lul 5
V 1
V 5
V 4
V 6
V 1
0
V 11
Nr.c
rt
Obs
erva
ii, d
eter
min
ri, c
alcu
laii
2008
20
09
2010
2009
20
10
20
10
1 U
nifo
rmita
tea
– no
te E
WR
S 9,
00
7,75
2
,5
7,
25
2,5
1,7
5 2
Acop
erire
(%)
97,0
0 95
,00
86
93
,25
81
9
3 3
Com
pozi
tie fl
oris
tic, a
)Gra
min
ee %
20
,00
22,7
5 2
8
24,5
0 3
2
39
Fe
stuc
a pr
aten
sis
12,0
0 8,
00
9
6,
50
9
1
3
Dac
tilis
glo
mer
ata
4,00
8,
75
6
7,
75
7
6
Loliu
m p
eren
e 3,
00
3,75
1
0
5,75
1
1
17
Fl
eum
pra
tens
is
1,00
2,
25
3
4,
50
5
3
b) L
egum
inoa
se %
80
,00
57,5
0 3
8
55,7
5 3
8
49
Tr
ifoliu
m p
rate
nsis
65
,00
37,5
0 3
1
36,5
0 2
9
40
Tr
ifoliu
m re
pens
10
,00
20,0
0 5
16,2
5 6
6
Lo
thus
cor
nicu
latu
s 5,
00
0,00
2
3,00
3
3
c)
Alte
spe
cii %
-
19,7
5 3
4
19,7
5 2
4
14
M
atric
aria
-
10,5
0 8
2,75
6
4
Se
taria
viri
dis
- 11
,50
2
7,
25
14
3
Che
nopo
dium
sp.
-
4,75
7
6,00
4
5
Pl
anta
go
- 0,
50
9
1,
75
1
1
Cirs
ium
arv
ensi
s -
2,50
8
2,00
3
1
4 Pr
oduc
tia d
e m
.v. (
Kg/p
arce
la)
91,9
0 13
4,80
1
26,3
133,
80
119
116
,12
5 Pr
oduc
tia d
e m
.v. -
Sum
a co
asel
or (t
/ha)
30
,63
44,9
1 4
2,1
44
,58
39,
65
3
8,72
6
Con
inut
ul d
e S.
U. (
%)
21,2
5 18
,55
16,
8
18,8
0 1
6,8
1
6,8
7 Su
ma
coas
elor
S.U
. (t/h
a)
6,50
8,
33
7,0
9
8,38
6
,67
6
,49
100
137,4
126,4
146,6
145,5
129,4
10
30
50
70
90
110
130
150
V1
V5
V4
V6
V10
V11
%
20
10
trifo
i+gr
amin
tri
foi+
gram
in
tri
foi+
gram
in I
2009
trifo
i+gr
amin
po
rum
b si
loz
tri
foi+
gram
in II
po
rum
b si
loz
tri
foi+
gram
in II
20
08
trifo
i+gr
amin
po
rum
b si
loz
sfec
l.z
ah.
tri
foi+
gram
in I
trifo
i+gr
amin
trifo
i+gr
amin
I
Spor
urile
de
prod
ucie
real
izat
e în
func
ie d
e ro
taia
cul
turil
or (%
) G
rafic
ul 3
26
B. Tehnologia culturii cartofului Dintre plantele de cultur aduse în Europa din America, cartoful poate fi
considerat printre cele mai importante, furnizând cu timpul unul din alimentele de baz
ale multor milioane de oameni, substituind în foarte mare m sur pâinea.
În ara noastr cartoful s-a extins în cultur pe la începutul secolului al XIX-lea.
La extinderea acestei culturi a contribuit foametea care a bântuit crunt în anul 1814,
ceea ce a f cut s se ia m suri începând cu anul 1815 pentru introducerea plantei în
cultur .
Cele mai întinse suprafe e cultivate cu cartof au fost zonele subcarpatice, primul
loc revenind zonei Bra ovului care de inea în unele perioade 18% din întreaga suprafa
de cartofi a rii.
Cartoful are o larg i multipl întrebuin are ca aliment, ca furaj, i ca materie
prim pentru o serie de industrii, el ocupând un loc foarte important în rota ia i structura
plantelor cultivate.
Ca aliment cartoful se folose te sub forma a numeroase preparate culinare, ca
ados la fabricarea pâinii de grâu sau secar în special în Transilvania. Sub toate
formele de preparare cartoful constiuie un aliment pl cut la gust, digestibil, care pe
lâng con inutul ridicat de amidon mai cuprinde proteine, cantit i mici de gr simi i
vitamine, în deosebi vitamina C.
Ca furaj, cartoful joac un rol important pentru cre terea porcilor, a p s rilor i a
vacilor de lapte i tineretului bovin la îngr at.
În industrie cartoful se utilizeaz la fabricarea alcoolului, amidonului, dextrozei i
glucozei. Dintr-o ton de tuberculi rezult prin prelucrare unul din urm toarele produse:
95 l alcool de 90 grade, sau 140 kg amidon, sau 100 kg dextrin . Cartoful este o plant
anual care se inmul e te vegetativ prin tuberculi. Temperatura optim de încol ire
pentru majoritatea soiurilor este de 19-24OC. Turbelculii pu i în p mânt r sar dupa 3-4
s pt mâni.
Tuberculii noi încep s se formeze dup 30-60 zile de la r s rit. Cea mai intens
depunere de amidon se petrece la soiurile tardive în iulie-august, dar se continu pân
aproape de maturitate.
Produc ia de tuberculi este totu i strâns legat de cantitatea de precipita ii ce cad
în lunile de var (iunie-august).
Zona Bra ovului este considerat foarte favorabil pentru cultura cartofului din
punct de vedere pedo-climatic.
27
Fi a tehnologic
Ar tura de baz s-a efectuat în toamn la adâncimea de 28 cm.
Agrofondul – N 100; P 100; K 100 kg /ha s.a. S-au utilizat îngr minte chimice
complexe de tipul (N15; P15; K15) 666 Kg/ha produs commercial în anul 2008 i câte
400 Kg/ha în anii 2009 i 2010.
Prelucrarea terenului s-a realizat în luna martie, prin cultiva ie total la adâncimea
de 10-12 cm, o singur trecere.
Preg tirea patului germinativ s-a f cut cu combinatorul (vibrocultor + grap
elicoidal ) în agregat cu t v lug inelar. Adâncimea de lucru 8 -10 cm, la începutul lunii
aprilie.
Plantatul s-a efectuat cu ma ina de plantat cartofi pe 4 rânduri, la distan a de 75
cm între rânduri i 25 cm între plante pe rând utilizându-se o norm de 4,0 t/ha tuberculi
din soiul Red Lady. Acest soi prezint toleran medie la boli în special la mana
cartofului i are un poten ial biologic bun, realizând în condi ii pedoclimatice
corespunz toare produc ii de peste 40 t/ha. Red Lady este un soi semitardiv cu calit i
culinare apreciabile.
Pentru combaterea buruienilor s-a utilizat erbicidul Sencor 70 WP în doz de 1,0
Kg/ha. S-au folosit pompe manuale i 300 l/ha ap .
Rezultate ob inute
Din datele prezentate în tabelul 6 se poate constata c atacul de boli, în special
mana, apreciat în sistem EWRS a fost mai puternic în V5 (5,87) anul 2010 i V6 (4,37)
tot în anul 2010.
Atacul de d un tori a fost destul de bine controlat în limitele notelor 2(V2) i
3,58(V3). Num rul mediu de cuiburi la ha a oscilat în limitele 43.000 pân la 60.000 la
ha, iar num rul mediu de tuberculi la cuib între 9,25 i 12,73 .
Greutatea medie a unui tubercul a fost cuprins între 66,39 i 78,50 gr, iar
con inutul de amidon a fost între 11,63 i 12,48%.Produc ia de tuberculi a oscilat între
41,1 t/ha în V1 i 44,5 t/ha în (V12 ).
Sporurile de produc ie comparativ cu varianta martor V1 au fost cuprinse între
3,9% V5 i 8,3% în V12 (graficul 4).
Concluzii
Variantele în care cartoful a dat cele mai bune rezultate au fost:
V12 - Trifoi cu graminee anul I+trifoi cu graminee perene anul II+ cartof cu spor de
produc ie de 8,3% comparativ cu V2 (Mt);
V7 - Trifoi cu graminee anul I + cartof cu spor de produc ie de 6,3% comparativ cu
V2 (Mt).
28
Rez
ulta
te o
bin
ute
la c
arto
f IN
CD
CS
Z B
RA
OV
Ta
belu
l 6
V 2
V 1
V 5
V 7
V 6
V 12
Nr.c
rt
Obs
erva
ii, d
eter
min
ri, c
alcu
laii
2008
20
09
2010
2009
20
10
20
10
1 A
tacu
l de
boli
(man
a) n
ote
EW
RS
3,
75
3,50
5,
87
3,
50
4,37
3,50
2
Ata
cul d
e da
unat
ori n
ote
EW
RS
2,
00
2,25
3,
50
2,
50
2,75
2,25
3
Nr d
e cu
buri
reco
ltai l
a m
.p.
4,30
6,
00
6,00
2,25
5,
50
6,
00
4 N
r med
iu d
e cu
ibur
i (m
ii/ha
) 43
,00
60,0
0 60
,00
52
,50
455,
00
60
,00
5 N
r de
tube
rcul
i la
m.p
. 54
,36
56,7
5 64
,75
62
,00
64,5
0
57,0
0 6
Nr .
Med
iu d
e tu
berc
uli l
a cu
ib
12,7
8 9,
42
10,8
0
12,3
0 11
,70
9,
25
7 G
reut
atea
tube
rcul
ilor l
a m
.p. (
kg)
4,10
4,
15
4,27
4,20
4,
40
4,
45
8 P
rodu
ctia
de
tube
rcul
i (t/
ha)
41,1
0 41
,50
42,7
0
43,7
0 44
,00
44
,50
9 C
ontin
utul
de
amid
on (%
) 12
,48
11,6
3 12
,33
11
,90
11,7
0
12,0
0 10
P
rodu
ctia
de
amid
on (t
/ha)
5,
13
4,80
5,
34
5,
20
5,15
5,34
11
G
reut
atea
med
ie a
unu
i tub
ercu
l (g)
76
,30
74,1
0 66
,39
70
,25
68,5
2
78,5
0
100
,010
0,9
103,
9108
,310
6,3
107
,0
10,
0
30,
0
50,
0
70,
0
90,
0
110,
0
V2
V1
V5
V7
V6
V12
%
20
10
ca
rtof
carto
f
carto
f
2009
ca
rtof
trifo
i+gr
amin
carto
f tri
foi+
gram
in II
trifo
i+gr
amin
II
2008
carto
f tri
foi+
gram
in
carto
f
trifo
i+gr
amin
tri
foi+
gram
in
tri
foi+
gram
in I
Spo
ruril
e de
pro
duc
ie re
aliz
ate
în fu
ncie
de
rota
ia c
ultu
rilor
(%)
Gra
ficul
4
29
C. Tehnologia culturii - orzoaica de prim var Orzoaica se num r printre cele mai vechi plante cultivate având ca utiliz ri
alimenta ia omului, a animalelor i în ultima vreme ca materie prim pentru industria berii,
a alcoolului, dextrinei i glucozei. Paiele sunt utilizate în hrana animalelor, având o
valoare nutritiv apreciabil . Orzoaica de ine în România o pondere de 30% din
suprafa a cultivat cu orz. Orzoaica se cultiv pe suprafe e mai mari în zona de
silvostep , a Transilvaniei i în partea de nord a Moldovei. ara Bârsei este o zon
favorabil pentru cultura de orzoaic , aici fiind amplasat i o fabric de bere (Dârste-
Bra ov).
Orzoaica de bere se recolteaz la maturitatea deplin , întrucât în aceast faz
boabele au un con inut mai ridicat de extractive neazotate, respectiv mai sc zut în
proteine i posed o germinabilitate mai bun , însu iri apreciate pozitiv în industria berii.
Este foarte important s se ia toate m surile ca recolta s nu fie surprins de ploi pe
câmp, pentru c boabele î i pierd u or culoarea galben frumoas i î i mic oreaz
germina ia.
Raportul între paie i boabe la recolt este 1,3-1,0: planta având o greutate mai
mare a paielor în raport cu celelalte cereale.
Fi a tehnologic
Ar tura de baz s-a efectuat în toamn la adâncimea de 28 cm.
Agrofondul – N 100; P 100; K 100 kg /ha s.a. S-au utilizat îngr minte chimice
complexe de tipul (N15; P15; K15) în cantitate de 666 Kg/ha produs comercial în anul
2008 i câte 400 Kg/ha în anii 2009 i 2010.
Prelucrarea terenului s-a realizat anual la sfâr itul lunii martie, prin cultiva ie total
la adâncimea de 10-12 cm.
Preg tirea patului germinativ s-a f cut cu combinatorul (vibrocultor + grap ) la
adâncimea de 7-8 cm la sfâr itul lunii martie sau începutul lui aprilie.
Sem natul s-a executat imediat dup preg tirea patului germinativ cu
sem n toarea de tip SUP- 29. T v lugitul s-a efectuat dup sem nat folosind t v lugi
inelari.
S-a utilizat s mân din soiul Daciana cu o norm de 220 Kg/ha dup ce s-a f cut
proba sem n torii.
Soiul Daciana prezint toleran medie la bolile foliare, poten ial biologic de peste
4000 Kg/ha pentru zona în care este omologat i indici calitativi corespunz tori industriei
berii. Pentru combaterea buruienilor s-au folosit erbicidele Cerlit + Sarea DMA (0,5+ 0,5
30
l/ha) în 300 l ap / ha. Erbicidarea s-a efectuat la începutul lunii mai, când plantele aveau
30-35 cm în l ime.
Rezultate ob inute
Din datele prezentate în tabel se constat c orzoaica a r s rit foarte bine, ea
prezint uniformitate ridicat , aceast cultur valorificând foarte bine apa din sol în
condi iile unui sem nat timpuriu. Aprecierea culturii cu nota 9 în sistemul EWRS se
consider a fi foarte bun din punct de vedere al r s ririi.
În tabelul 7 sunt redate rezultatele ob inute în perioada 2008-2010 la cultura de
orzoaic .
Din analiza acestor rezultate se constat c num rul de spice determinate la metru
patrat au oscilat între 430 (V8) i 442,5 (V2). Atacul de boli foliare a fost în medie practic
acela i în cei trei ani de experimentare i s-a apreciat cu note în sistem EWRS.
Masa a 1000 de boabe a fost de 49,3 gr în (V2)de 47,75 gr.în (V8) comparativ cu
(V2)Mt. în care a fost de 43,5 gr. Aceast mas mai mare din (V2) i (V8) se datoreaz
condi iilor foarte favorabile pentru cultura de orzoaic în anul 2009.
Umiditatea boabelor la recoltarea a fost foarte bun în cei trei ani, având valori
mai sc zute de 14% cât este valoarea STAS. Produc iile de boabe STAS calculate au
fost de 4646 Kg/ha în (V2) i 4.877 Kg/ha în (V8) pentru anul 2009 i peste 5.188 Kg/ha
în (V1) sau 5.235 Kg/ha în (V7).
Cea mai mare produc ie s-a realizat în (V13) fiind de 5.420 Kg/ha. În graficul 5 se
redau sporurile de produc ie ob inute comparativ cu varianta martor (V3).
Concluzii
Din analiza rezultatelor ob inute în cei 3 ani de experimentare s-a constatat c cele mai
bune variante au fost :
V13 - cu rota ia culturilor de trifoi cu graminee anul I + trifoi cu graminee perene anul II +
orzoaic a dat cel mai mare spor de produc ie de 29,2%;
V7 - cu rota ia trifoi cu graminee anul I + cartof + orzoaic a dat un spor de produc ie de
24,8% produc ie egal cu cel ob inut i în (V1).
Concluzia general este c orzoaica de prim var poate da produc ii foarte bune
de 5.420 Kg/ha f r ca fenomenul „de c dere” a plantelor s se manifeste, evitându-se
în felul acesta deprecierea calitativ a recoltei, dac se cultiv dup trifoi cu graminee
perene ca plante premerg toare.
31
Rez
ulta
te o
bin
ute
la o
rzoa
ica
de p
rimav
ar IN
CD
CS
Z B
RA
OV
Ta
belu
l 7
V 3
V 2
V 1
V 8
V 7
V 13
Nr.c
rt
Obs
erva
ii, d
eter
min
ri, c
alcu
laii
2008
20
09
2010
2009
20
10
20
10
1 N
r. de
spi
ce la
m.p
. 43
9 44
2,5
439
43
0 43
3
440,
50
2 A
tacu
l de
boli
- not
e E
WR
S
2,3
2,5
2,6
2,
75
2,87
2,25
3
MM
B –
gr
43,5
49
,3
44,6
47,7
5 44
,72
43
,77
4 U
mid
itate
a bo
abel
or (%
) 14
,5
13,5
13
,4
13
,75
13,9
12,7
3 5
Pro
duct
ia d
e bo
abe
(kg/
ha)
4.21
6 4.
625
4.99
6
4.86
6 5.
183
4.
917
6 P
rodu
ctia
de
paie
(kg/
ha)
6.33
3 6.
988
7.58
3
7.29
1 7.
500
7.
040
7 R
apor
tul p
aie/
boab
e 1,
5 1,
5 1,
5
1,5
1,4
1,
43
8 P
rodu
ctia
tota
la (p
aie+
boab
e) k
g/ha
10
.529
11
.613
12
.549
12.1
57
11.5
66
11
.967
9
Pro
duct
ia d
e bo
abe
STA
S (k
g/ha
) 4.
196
4.64
6 5.
188
4.
877
5.23
5
5.42
0
100
110,7
123,6
116,2
0124,8
129,2
0
20
40
60
80
100
120
140
V3
V2
V1
V8
V7
V13
%
20
10
or
zoai
c
orzo
aic
orzo
aic
2009
or
zoai
c
carto
f
orzo
aic
ca
rtof
tri
foi+
gram
in II
2
008
orzo
aic
carto
f tri
foi+
gram
in
tri
foi+
gram
intri
foi+
gram
in
trifo
i+gr
amin
I
S
poru
rile
de p
rodu
cie
real
izat
e în
func
ie d
e ro
taia
cul
turil
or (%
) G
rafic
ul 5
32
D. Tehnologia culturii sfeclei de zah r Sfecla pentru r d cini a fost adus i cultivat în Europa prin secolul XIII. Primele
culturi de sfecl în ara noastr au fost f cute prin anul 1863 la coala de agricultur din
Her strau (Bucure ti). Cultivarea cu scop industrial a început în anul 1877 odat cu
înfiin area primelor fabrici de zah r de la Chitila i Sascut (1875-1876).
Sfecla de zah r serve te în primul rând ca materie prim pentru industria
zah rului, dar poate fi întrebuin at cu succes la fabricarea alcoolului, fie r d cina
întreag , fie numai melasa, unul din produsele secundare rezultate din procesarea
zah rului. Din 100 kg sfecl cu 17% zaharoz , se pot ob ine 9,86-10,9 l alcool absolut.
Din 100 kg melas cu 46% zaharoz se pot ob ine 26,7-29,4 l alcool absolut.
Sfecla de zah r mai poate fi cultivat pentru nutre , în zonele de silvostep i
p dure, având o valoare nutritiv superioar sfeclei furajere i cea mai ridicat produc ie
de substan uscat la ha. O important mare pentru baza furajer o au produsele
secundare, frunzele i coletele care pot reprezenta 40-60% din masa r d cinilor. Ele
con in 11-20% substan uscat , 2-3% proteine brute i 7-8% extractive neazotate.
T i eii reprezint 85-90% din greutatea r d cinilor procesate. Zece kg t i ei echivaleaz
cu o unitate nutritiv furajer .
Sfecla de zah r are o importan economic foarte mare, fiind considerat printre
plantele cu productivitatea cea mai ridicat la ha.
Sfecla de zah r este planta climatului temperat, cu veri calde dar suficient de umede.
Zona cea mai favorabil pentru cultura sfeclei de zah r este cuprins între paralele 47O
i 54O latitudine nordic . Pe întreg ciclul de vegeta ie necesit 2400-2800OC i 300-400
mm precipita ii, dintre care hot râtoare sunt cele c zute în iulie-august.
Sfecla de zah r este considerat în ara Bârsei una din principalele culturi,
al turi de cartof în asolament respectiv în structura culturilor din zon .
Fi a tehnologic
Ar tura de baz s-a efectuat în toamn la adâncimea de 28 -30 cm.
Agrofondul – N 100; P 100; K 100 kg /ha s.a. S-au utilizat îngr minte chimice
complexe de tipul N15; P15; K15 în cantitate de 666 Kg/ha produs commercial în anul
2008 i câte 400 Kg/ha produs commercial în 2009 i 2010.
Prelucrarea terenului s-a realizat în luna martie, cultiva ie total la adâncimea de
10-12 cm.
Preg tirea patului germinativ s-a f cut cu combinatorul (vibrocultor + grap ) în
agregat cu t valug inelar. Adâncimea de lucru 3-4 cm la începutul lunii aprilie anual.
33
Sem natul s-a executat dup preg tirea patului germinativ cu sem n toarea de
tip Kleine pe 6 rânduri. Distan a între rânduri 45 cm iar între semin e pe rand 12 cm. S-a
utilizat s mân din hibridul Bianca tratat cu insecto-fungicide.
Hibridul Bianca prezint poten ial genetic ridicat pentru produc ia de r d cini,
toleran la bolile r d cinii i a aparatului foliar. Asigur o produc ie foarte bun de
zah r/ha, zeama de difuzie prezint puritate i un con inut redus de factori melasigeni.
Pentru combaterea buruienilor s-a folosit erbicidul Betanal Expert în doz de 2l/ha
aplicat secven ial la intervale de 12-14 zile. Prima stropire s-a aplicat în faza de
cotiledoane a sfeclei.
R s ritul sfeclei s-a notat dup 30 de zile de la sem nat iar r ritul s-a efectuat în
luna mai. Pra ilele mecanice s-au efectuat cu cultivatorul de plante tehnice dup
r s ritul sfeclei la adâncinâmea de 8 respectiv 10 cm.
Rezultate ob inute Datele prezentate în tabelul 8 scot în eviden c atacul de boli foliare la sfecla
de zah r a fost în limite reduse i s-a apreciat cu note de la 1,5 la 3,8 în sistemul de
notare EWRS.
Densitatea plantelor r mase în cultur a fost între 8,8 i 10,0 la mp ceea ce
demonstreaz reu ita culturii din punct de vedere fitotehnic în cei trei ani de
experimentare. Greutatea medie a unei r d cini de sfecl a fost cuprins între 725 gr în
V3 i 800 gr în V4, V8 i V14, m rimea acestora corespunzând din punct de vedere
calitativ în procesul de industrializare i extrac ie a zah rului.
Produc ia cea mai mare de r d cini s-a înregistrat în V8 aceasta fiind de 80,0
t/ha, iar în V9 de 77,0 t/ha.
Sporul mediu zilnic de acumulare a fost diferit în func ie de condi iile climatice ale
anilor, astfel c în 2008 s-au înregistrat 470 Kg/zi/ha, în 2009 între 166 i 180 kg/zi /ha,
iar în 2010 între 230 i 236 Kg/zi/ha.
În graficul 6 se redau sporurile produc iei de r d cini , acestea fiind de 29,4% în
V8 sau 24,6% în V9, respectiv 20,1% în V2 sau 19,7% în V14.
Concluzii Cele mai bune variante au fost :
V8 - în care rota ia culturilor a fost de trifoi cu graminee perene anul I + orzoaic + sfecl
de zah r a dat cea mai mare produc ie de sfecl 80 t/ha r d cini sau un spor de
29,4% fa de V4 (Mt);
V2 - în care rota ia culturilor a fost cartof + orzoaic + sfecl de zah r a realizat o
produc ie de 74,3 t/ha r d cini sau un spor de 20,1% comparativ cu V4 (Mt);
V9 – în care rota ia a fost trifoi cu graminee anul I + sfecl de zah r a înregistrat o
produc ie de 77 t/ha sau un spor de 24,6 % comparativ cu V4 (Mt).
34
Rez
ulta
te o
bin
ute
la s
fecl
a de
zah
r I
NC
DC
SZ B
RA
OV
Ta
belu
l 8
V 4
V 3
V 2
V 9
V 8
V 14
Nr.c
rt
Obs
erva
ii, d
eter
min
ri, c
alcu
laii
2008
20
09
2010
2009
20
10
20
10
1 A
tacu
l de
boli
folia
re n
ote
EW
RS
3,
5 1,
5 3,
4
1,8
1,8
3,
8 2
Nr.
de ra
daci
ni re
colta
te la
m.p
. 8,
8 9,
9 10
,0
10
,0
10,0
9,3
3 N
r. de
rada
cini
cal
cula
te la
ha
(mii)
87
,5
99,0
10
0,0
10
0,0
100,
0
92,5
4
Gre
utat
ea ra
daci
nilo
r la
m.p
. (kg
) 6,
2 7,
1 7,
4
7,7
8,0
7,
4 5
Gre
utat
ea m
edie
a ra
daci
nilo
r (kg
) 0,
800
0,72
5 0,
740
0,
770
0,80
0
0,80
0 6
Pro
duct
ia d
e ra
daci
ni (
t/ha)
61
,8
71,7
74
,3
77
,0
80,0
74,0
7
Gre
utat
ea fr
unze
+col
ete
la m
.p. (
kg)
5,9
4,8
7,3
6,
8 6,
8
6,7
8 R
apor
tul f
runz
e/ra
daci
ni
1,0
0,9
1,0
0,
88
0,85
0,9
9 C
ontin
utul
de
zaha
roza
(%)
16,0
16
,7
16,8
16,9
17
,0
11
6,8
10
Pro
duct
ia d
e za
har (
t/ha)
9,
4 11
,9
12,5
13,0
13
,5
12
,41
11
Spo
r med
iu z
ilnic
(Kg/
zi/h
a)
470
178,
9 23
6,0
16
6,0
275
23
0
100
116
120,
111
9,7
124,
612
9,4
1030507090110
130
V4
V3
V2
V9
V8
V14
%
20
10
sf
ecl
.zah
.
sf
ecl
.zah
.
sfec
l.z
ah.
2009
sf
ecl
.zah
.or
zoai
c
sf
ecl
.zah
. or
zoai
c
tri
foi+
gram
in II
20
08sf
ecl
.zah
.or
zoai
c
carto
f
trifo
i+gr
amin
trifo
i+gr
amin
tri
foi+
gram
in I
Sp
orur
ile d
e pr
oduc
ie re
aliz
ate
în fu
ncie
de
rota
ia c
ultu
rilor
(%)
Gra
ficul
6
35
E. Tehnologia culturii porumbului pentru siloz
Porumbul ca plant de nutre a fost luat în cultur mai târziu decât cel folosit pentru
producerea boabelor. El s-a cultivat pentru întâia dat în Fran a pe la începutul secolului
al XIX-lea, iar mai târziu s-a r spândit în restul rilor europene. În condi iile
pedoclimatice ale rii noastre porumbul pentru siloz constituie principala plant de
nutre . Prin produc iile mari pe care le d i prin multiplele sale calit i nutritive, el este
destinat s contribuie în mod substan ial la cre terea animalelor i la sporirea sim itoare
a produselor alimentare animaliere. În mod obi nuit produc iile porumbului pentru siloz
sunt cuprinse între 50-100 t/ha. Porumbul pentru siloz d de 4 ori mai multe unit i
nutritive decât trifoiul, de 3 ori mai multe decât lucerna, i de 2 ori mai multe decât sfecla
furajer sau cartoful.
Porumbul pentru siloz este consumat cu pl cere de toate speciile de animale dar
este deosebit de valoros în hrana vacilor de lapte. Porumbul pentru siloz se poate
produce la un pre de cost mai redus decât alte furaje, datorit posibilit ilor de
mecanizare a culturii i mai ales a productivit ii mari a acestei plante. Zona Bra ovului
se preteaz foarte bine la cultura porumbului pentru siloz. Porumbul pentru siloz are în
compozi ia chimic în jur de 24% substan uscat , 1,75% protein , 1,27% albumin ,
1,46% gr simi, 12,59% substan e extractive neazotate, 6,27% celuloz , 2,27% cenu .
Valoarea nutritiv a porumbului pentru siloz este dat îndeosebi de tiule i. tiule ii mura i
au în compozi ia chimic brut 37,88% substan uscat i 3,78 protein .
În general porumbul pentru siloz, recoltându-se în faze anterioare coacerii depline
necesit mai pu in c ldur decât cel pentru boabe. În Transilvania i zona submontan
densitatea recomandat este de 60.000-70.000 plante/ha. Recoltarea se face în faza de
coacere lapte-cear . În aceast faz con ine 30-40% substan uscat i se însilozeaz
în condi ii optime, ob inându-se un nutre cu gust acri or, miros pl cut i o valoare
nutritiv maxim . Dac se recolteaz prea timpuriu se ob ine un nutre murat de calitate
slab , cu gust acru i o valoare nutritiv sc zut . Dac se recolteaz târziu se trateaz
greu i apar mucegaiuri care deprecieaz calitatea.
Fi a tehnologic
Ar tura de baz s-a efectuat în toamn la adâncimea de 28 cm.
Agrofondul – N 100; P 100; K 100 kg /ha s.a. S-au utilizat îngr minte chimice
complexe de tipul N15; P15; K15 în cantitate de 666 Kg/ha produs commercial în anul
2008 i câte 400 Kg/ha produs commercial în 2009 i 2010.
Prelucrarea terenului s-a realizat în luna martie, cultiva ie total la adâncimea de
10-12 cm.
36
Preg tirea patului germinativ s-a f cut cu cu combinatorul (vibrocultor + grap )
adâncime de 7-8 cm la sfâr itul lunii aprilie.
Sem natul s-a efectuat cu sem n toarea de tip Kleine dup preg tirea patului
germinativ. Distan a între rânduri 75 cm iar între plante pe rand de 10-12 cm. S-a folosit
s mân tratat cu inscto-fungicide.
R s ritul s-a notat dup 20 de zile de la sem nat iar r ritul s-a efectuat dup 30-
35 zile de la sem nat. Pra ilele mecanice s-au efectuat în cursul lunii mai la intervale de
12-14 zile la adâncimi de 10-12 cm
Rezultate ob inute
În tabelul 9 se prezint rezultatele ob inute la porumbul pentru siloz în perioada
2008-2010. Din analiza acestor date se constat o densitate corespunz toare plantelor la
ha, precum i un raport favorabil între tiule i i plant (0,98 în V4 pâna la 1,29 în V3) .
Produc ia total de mas verde ( tiule i + plant ) este la porumbul pentru siloz cu
cre teri semnificative atât între ani cât i între rota ii. V15 a înregistrat cea mai mare
produc ie de mas verde, aceasta fiind de 101,5 t/ha, aici un rol hot râtor avându-l rota ia
în care trifoiul cu graminee au fost cultivate doi ani ca premerg toare. Rolul acestor
plante în ceea ce prive te ameliorarea solului din punct de vedere fizic (structur , textur )
i chimic ( aprovizionare cu N) este distict semnificativ.
În V9 unde rota ia culturilor a fost trifoi cu graminee perene + sfecl de zah r +
porumb pentru siloz, produc ia a fost de 91,88 t/ha mas verde cu un spor de 68,9% fa
de varianta V5 (Mt).
În anul 2009 produc iile au fost de 67,45 t/ha în V4 i 65,2 t/ha în V10 comparativ cu
V4 (Mt) în care produc ia a fost de 54,38 t/ha.
În graficul 7 se redau sporurile de produc ie mas verde în procente comparativ cu
varianta V5 (Mt).
Concluzii
Cele mai bune variante au fost:
V15 - în care rota ia culturilor a fost de trifoi cu graminee perene anul I + trifoi cu
graminee perene anul II + porumb pentru siloz a dat cel mai mare spor de
86,2% comparativ cu V5 (Mt);
V9 – în care rota ia a fost trifoi cu graminee anul I + sfecl de zah r + porumb pentru siloz
s-a înregistrat un spor de produc ie de 68,9% comparativ cu V5 (Mt);
V3 - cu rota ia clasic orzoaic + sfecl de zah r + porumb pentru siloz a produs un spor
de 44,4 % comparativ cu V5 (Mt).
37
Rez
ulta
te o
bin
ute
la p
orum
b pe
ntru
silo
z I
NC
DC
SZ
BR
AO
V
Tabe
lul 9
V 5
V 4
V 3
V 1
0 V 9
V 15
Nr.c
rt
Obs
erva
ii, d
eter
min
ri,
calc
ula
ii 20
08
2009
20
10
20
09
2010
2010
1
Pla
nte
reco
ltate
( mii/
ha)
48,8
33
104,
900
84,9
16
10
2,90
93
,083
78,6
66
2 G
reut
atea
pla
ntel
or re
colta
te (t
/ha)
33
,08
38,5
0 50
,5
41
,40
60,7
5
64,7
5 3
Stiu
leti
reco
ltati(
mii/
ha)
57,1
7 10
3,43
3 11
1,0
97
,666
10
7,00
110,
0 4
Pro
duct
ia d
e st
iule
ti re
colta
ti (t/
ha)
21,3
0 28
,95
28,0
23,8
31
,13
36
,50
5 G
reut
atea
med
ie a
unu
i stiu
lete
(kg)
0,
371
0,28
0 0,
255
0,
241
0,28
9
0,33
2 6
Nr.
med
iu d
e st
iule
ti / p
lant
a 1,
17
0,98
1,
29
1,
0 1,
15
1,
18
7 P
rodu
ctia
tota
la d
e m
.v. (
stiu
leti+
plan
ta)
t/ha
54,3
8 67
,45
78,5
0
65,2
91
,88
10
1,25
8 U
mid
itate
a (%
) 14
,95
23,0
0 33
,05
28
,5
34,2
31,5
0 9
Pro
duct
ia to
tala
de
S.U
. (t/h
a)
8,12
15
,45
25,7
5
18,5
31
,5
31
,90
100
144,4
168,9
119,9
124,0
186,2
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
V5
V4
V3
V10
V9
V15
%
20
10
po
rum
b si
loz
poru
mb
silo
z
poru
mb
silo
z
2009
po
rum
b si
loz
sfec
l.z
ah.
po
rum
b si
loz
sfec
l.z
ah.
tri
foi+
gram
in II
2008
poru
mb
silo
z sf
ecl
.zah
. or
zoai
c
tri
foi+
gram
in
trifo
i+gr
amin
trifo
i+gr
amin
I
Sp
orur
ile d
e pr
oduc
ie re
aliz
ate
în fu
ncie
de
rota
ia c
ultu
rilor
(%)
Gra
ficul
7
38
23. Eficien a economic a culturilor agricole specifice din ara Bârsei în rota ia cu leguminoase + graminee perene în scopul
realiz rii unei agriculturi durabile
Alegerea amestecului de leguminoase + graminee perene ca variant tehnologic de
ini iere a st rii de agroclimax minimal pentru dezvoltarea sistemelor de agricultur durabil
a avut în vedere urm toarele considerente:
- instalarea unei culturi cu biomas rezidual acumulat în sol la sfâr itul
sezonului de vegeta ie de 5-6 t/ha s.u;
- influen a foarte bun a acestei mase organice asupra modific rii pozitive a
însu irilor fizico - chimice din sol cât i asupra structurii i texturii solului;
- aport de mas organic în sol cu balan a de N / carbona i pozitiv i fixarea
anual de azot atmosferic de câtre leguminoase de pân la 100 – 150 kg N/ha;
- grad ridicat de protejare a solului la eroziunea eolian i pluvial ;
- un control foarte bun în combaterea buruienilor din flora spontan ;
- produc ii mari i constante pentru toate culturile luate în studiu la sfâr itul ciclului
de rota ie, care s se justifice economic în cadrul zonei pedoclimatice.
1. Eficien a economic a culturii de leguminoase + graminee perene în rota ia
culturilor din ara Bârsei
Datele prezentate în tabelul 10 eviden iaz produc iile de mas uscat realizate la
ha pentru fiecare rota ie în parte cât i sporurile de produc ie comparativ cu varianta
martor (V1) cultivat în anul 2008. În varianta V5 cultivat în anul 2009 dup porumb
siloz, premerg toare în 2008, s-a realizat un spor de produc ie de 2420 kg/ha s.u. în
echivalent de 1452 lei/ha la un pre de 0,6 lei /kg s.u. În varianta V6 cultivat în anul
2009 cu leguminoase + graminee perene anul II, sporul de produc ie a fost de 2250
kg/ha s.u sau 1350 lei /ha valoric. Se poate aprecia c aceste dou variante (V5-V6)
au fost cele mai eficiente din punct de vedere economic. În cadrul rota iilor de 2 ani,
sporurile de produc ie au fost mai reduse ele cifrându-se la 680 kg/ ha s.u. în V4 i 250
kg/ha în V10 sau valoric 408 lei/ha în V4 i 150 lei /ha în V10. Varianta V11 a
înregistrat în anul 2010 acela i nivel de produc ie ca i V1 în 2008, de numai 6,41 t/ha
s.u., acesta nejustificându-se din punct de vedere tehnic întrucât este anormal s
desfiin ezi cultura de trifoi + graminee anul II s înfiin ezi tot cultur de leguminoase +
graminee anul I. Acestea au fost rezultatele culturii de leguminoase + graminee perene
cu rol de cultur principal dup alte premerg toare. Rolul principal al leguminoaselor
+ graminee perene este cel de cultur premerg toare când pe lâng produc ia
principal de mas verde mai produc i îmbun t irea solului din punct de vedere fizic
39
(textural i structural) cât i chimic a a cum a rezultat din cele dou cicluri
experimentale în zona Bra ovului.
Eficien a economic a culturii de leguminoase + graminee cultivate în rota ie, sistem agricol de tip durabil în ara Bârsei
Tabelul 10 Varianta
Rota ia culturilor Produc ia s.u. t /ha
Diferen a de
produc ie kg/ha
Valoarea sporului
lei/ha
2008
2009
2010
V1 Mt. trifoi + graminee I
- - 6,40 - -
V5 porumb siloz
trifoi + graminee I
- 8,82 2.420 1.452
V6 trifoi + graminee I
trifoi + graminee II
- 8,65 2.250 1.350
V4 sfecla de zah r
porumb siloz
trifoi + graminee I 7,08 680 408
V10 trifoi + graminee I
porumb siloz
trifoi + graminee I 6,65 250 150
V11 trifoi + graminee I
trifoi + graminee II
trifoi + graminee I 6,41 10 6
Not - Pre ul amestecului de leguminoase + graminee este de 0,6 lei / kg S.U
2. Eficien a economic a culturii cartofului în rota ia culturilor din ara Bârsei
Din rezultatele experimentale prezentate în tabelul 11 se constat c în perioada 2008-
2010 în cele dou cicluri de rota ii cartoful a dat sporuri de produc ie bune dup trifoi +
graminee perene anul I i anul II. În V9 anul 2009 în care cartoful a urmat dup trifoi +
graminee perene anul I sporul de produc ie a fost de 2600 kg/ha sau echivalent valoric de
1560 lei comparativ cu V2 martor cartof cultivat în 2008.
În anul 2010 toate trei variantele din rota ia de 2 cicluri au generat sporuri de produc ie,
ele fiind cuprinse între 1600 i 3400 kg/ha sau valoric între 960 i 2040 lei /ha comparativ
cu V2 cultivat cu cartof în anul 2008.
Cea mai bun rota ie a fost trifoi + graminee anul I în 2008, trifoi + graminee anul II în
2009 ( premerg toare) i cartof în 2010 (V12) în care sporul de produc ie a fost de 3400
kg /ha sau valoric 2040 lei/ha calculat cu 0,6 lei/kg la cartoful vândut din ferm . În aceast
variant (V12) se eviden iaz avantajul leguminoaselor i gramineelor cu rol de plante
amelioratoare pentru sol din punct de vedere fizic i chimic. Valoarea sporului realizat de
2040 lei / ha se puteau cump ra peste 1300 kg îngr minte complexe cu care se puteau
fertiliza peste 1,6 ha teren cultivat cu cartof la norma de 800 kg /ha. Nefolosirea acestor
cantit i de îngr minte chimice la cultura cartofului ne poate face o imagine clar privind
nepoluarea solului i respectiv nepoluarea produc iei i folosirea în alimenta ia oamenilor a
unor cartofi ecologici, s n to i, liberi de substan e chimice.
40
Eficien a economic a culturii de cartof în rota ie, sistem agricol de tip durabil în ra Bârsei
Tabelul 11 Varianta
Rota ia culturilor Produc ia t /ha
Diferen a de
produc ie t /ha
Valoarea sporului
lei/ha 2008 2009 2010
V4 Mt. cartof - - 41,1 - -
V3 trifoi + graminee I cartof - 41,5 400 240
V9 trifoi + graminee I cartof - 43,7 2.600 1.560
V2 porumb siloz trifoi +
graminee I cartof 42,7 1.600 960
V8 trifoi + graminee I trifoi +
graminee II cartof 44,0 2.900 1.740
V14 trifoi + graminee I trifoi +
graminee II cartof 44,5 3.400 2.040
Not : Pre ul mediu al cartofului este de 0,6 lei / kg la livrarea din ferm 2010.
3. Eficien a economic la orzoaica de prim var în rota ia culturilor din ara Bârsei
În primul ciclu al rota iei culturilor în anul 2009, cultura de orzoaic a înregistrat
sporuri modeste la produc ia de boabe STAS acestea fiind de 450 kg/ha sau 315 lei/ha în
echivalent valoric pentru varianta (V2) comparativ cu (V3) cartof cultivat în 2008 (tabelul
12). În varianta V8 cartof cultivat în 2009 dup trifoi + graminee premerg toare s-a realizat
un spor de produc ie boabe STAS de 681 kg/ha sau valoric 477 lei. Dup dou cicluri de
rota ie în 2010 s-au realizat sporuri de produc ie mai semnificative, acestea fiind de 992 kg
boabe / ha sau valoric 694,4 lei/ha în V1 sau 1039 kg boabe STAS/ha, respectiv valoric
727,3 lei / ha în V7 la un pre de 0,7 lei /kg orzoaic livrat din ferm în 2010. Cea mai
bun variant în rota ie dup dou cicluri a fost V13 în care s-au folosit premerg toare
leguminoase + graminee perene doi ani iar sporul de produc ie la orzoaic a fost de 1224
kg boabe STAS / ha sau valoric 856,8 lei /ha, valoare care reprezint în medie jum tate
din cheltuielile devizului la cultura de orzoaic pentru anul 2010. Aceste rezultate
semnificative le putem acorda în exclusivitate avantajelor ob inute din cultivare în cei doi
ani cu leguminoase + graminee perene. Orzoaica a beneficiat de aceste avantaje le-a
valorificat la maxim iar rezultatele s-au concretizat într-o produc ie de 5420 kg /ha boabe
STAS de calitate superioar . Consider m c aceast rota ie se poate recomanda cu
succes fermierilor din ara Bârsei care au în program s cultive orzoaic de prim var .
41
Eficien a economic la orzoaica de prim var în rota ie,
sistem agricol de tip durabil în ra Bârsei Tabelul 12
Varianta Rota ia culturilor Produc ia
kg/ha Diferen a
de produc ie
kg/ha
Valoarea sporului
lei/ha 2008 2009 2010
V3 orzoaic - - 4.196 - -
V2 cartof orzoaic - 4.646 450 315,00
V8 trifoi + graminee I orzoaic - 4.877 681 477,00
V1 trifoi + graminee I cartof orzoaic 5.188 992 694,00
V7 trifoi + graminee I cartof orzoaic 5.235 1.039 727,00
V13 trifoi + graminee I
trifoi + graminee II orzoaic 5.420 1.224 856,80
Not : Pre ul la orzoaica de prim var boabe STAS este 0,7 lei/kg la livrarea din ferm în 2010.
4. Eficien a economic a sfeclei de zah r în rota ia culturilor din ara Bârsei
Sfecla de zah r este une din plantele tehnice care valorific la maxim avantajele
complexe ce rezult din rota ia plantelor într-un asolament. Din rezultatele prezentate în
tabelul 13 se constat c în anul 2009 la sfecla de zah r s-au înregistrat sporuri de
produc ie în (V3) dup orzoaic de 9,9 t/ha sau valoric 1.099 lei/ha, iar în V9 dup trifoi +
graminee perene de 15,20 t/ha sau valoric de 1672 lei /ha calculat laun pre de 110 lei /t
sfecla netto de plat la Fabrica de Zah r Bod pentru anul 2010. Cele mai mari produc ii de
sfecl s-au ob inut în anul 2010 în rota ii de dou cicluri. În V2 în care sfecla s-a cultivat în
anul 2010 dup orzoaic iar în anul 2008 s-a cultivat cartof, sporul de produc ie realizat a
fost de 12,45 t/ha sau valoric 1370 lei /ha comparativ cu V4 cultivat cu sfecl de zah r în
2008. Rezultatele cele mai bune s-au înregistrat pentru V8 cultivat cu sfecl de zah r în
2010, cu orzoaic în 2009 i leguminoase + graminee perene I în 2008, în care sporul de
produc ie a fost de 18, 20 t/ha sau valoric 2002 lei /ha comparativ cu V4 cultivat cu sfecl
de zah r în 2008. Aceast valoare de 2002 lei reprezint CCa 45% din valoarea
cheltuielilor de deviz al culturii sfeclei de zah r în anul 2010. Preciz m c aceast rota ie
trifoi i graminee perene + orzoaic + sfecl de zah r se poate recomanda produc torilor
de sfecl din ara Bârsei care cultiv anual peste 2000 ha cu aceast plant .
42
Eficien a economic a sfeclei de zah r în rota ie,
sistem agricol de tip durabil în ra Bârsei Tabelul 13
Varianta
Rota ia culturilor Produc ia
t /ha
Diferen a de
produc ie t /ha
Valoarea sporului
lei/ha 2008 2009 2010
V4 Mt. sfecla de zah r - - 61,8 - -
V3 orzoaic sfecla de zah r - 71,7 9,90 1.089
V9 trifoi + graminee I
sfecla de zah r - 77,0 15,20 1.672
V2 orzoaic orzoaic sfecla de zah r 74,25 12,45 1.370
V8 trifoi + graminee I orzoaic sfecla de
zah r 80,0 18,20 2.002
V14 trifoi + graminee I
trifoi + graminee II
sfecla de zah r 74,0 12,20 1.342
Not : Pre ul sfeclei de zah r la livrarea în Fabrica de Zah r Bod este de 110 lei/t netto de plat .
5. Eficien a economic a porumbului pentru siloz în rota ia culturilor din ara Bârsei
Porumbul pentru siloz este planta care a înregistrat cele mai spectaculoase
rezultate în rota ia culturilor din perioada 2008-2010. Planta cu înr d cinare profund , cu
capacitate mare de produc ie, porumbul pentru siloz a valorificat la maxim rezervele
nutritive din sol precum i regimul termic i pluviometric al zonei. În anul 2009 porumbul
pentru sloz din V4 în primul ciclu de rota ie cu premerg toare în 2008 sfecla de zah r a
înregistrat un spor de produc ie de 13,12 t/ha mas verde sau un echivalent valoric de
1312 lei / ha la un pre de 100 lei / t mas verde calculat în ferm . Aceste rezultate s-au
comparat cu V5 în care s-a cultivat porumb pentru siloz în anul 2008. La varianta V10 în
care porumbul pentru siloz a avut ca premerg toare în 2008 trifoi + graminee perene
sporul de produc ie a fost de 10,82 t/ha mas verde sau valoric 1082 lei/ha. Dup dou
cicluri de rota ie sporurile de produc ie au fost mult mai mari în anul 2010. În rota ia
orzoaic + sfecl de zah r + porumb siloz sporul de produc ie a fost de 24,10 t/ha mas
vede sau valoric 2412 lei/ha (V3) comparativ cu (V5) porumb pentru siloz în 2008. În
rota ia trifoi + graminee perene + sfecl de zah r + porumb pentru siloz sporul de
produc ie a fost 37,50 t/ha mas verde sau valoric 3750 lei /ha. Cele mai spectaculoase
rezultate s-au înregistrat în rota ia trifoi + graminee perene 2 ani dup care s-a cultivat
porumb pentru siloz în 2010 cu un spor de produc ie de 46,87 t/ha mas verde sau valoric
4687 lei/ha comparativ cu V5 cultivat cu porumb siloz în anul 2008.Aceast variant se
recomand fermierilor din ara Bârsei.
43
Eficien a culturilor de porumb pentru siloz cultivat în rota ie, sistem agricol de tip durabil în ra Bârsei
Tabelul 14
Varianta Rota ia culturilor Produc ia
mas verde t /ha
Diferen a de
produc ie t /ha
Valoarea sporului
lei/ha 2008 2009 2010
V5 Mt. porumb siloz - - 54,38 - -
V4 sfecla de zah r - 67,50 13,12 1.312
V10 trifoi + graminee I porumb siloz - 65,20 10,82 1.082
V3 orzoaic sfecla de zah r
porumb siloz 78,50 24,12 2.412
V1 trifoi + graminee I cartof porumb
siloz 91,88 37,50 3.750
V15 trifoi + graminee I
trifoi + graminee II
porumb siloz 101,75 46,87 4.687
Not : Pre ul porumbului siloz mas verde este 100 lei/t.(2010)
44
45
46
