+ All Categories
Home > Documents > Tehnologia protezelor

Tehnologia protezelor

Date post: 08-Jul-2015
Category:
Upload: darkraven05
View: 1,092 times
Download: 10 times
Share this document with a friend

of 152

Transcript

Volumul

1

NOTE DE CURS

Catedra de Propedeutica si Materiale Dentare

T ehnologia2

Protezelor DentareFixe

3

C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S

Manuscris original

Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare Facultatea de Stomatologie U.M.F. Carol Davila, Bucuresti Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti Telefon/Fax: 313.53.77

CuprinsIntroducere iCAPITOL UL 1 1 1 2 2 3 3

How To Customize This Manual About the Picture Icons Section Breaks are Key About Pictures and Captions How To Generate a Table of Contents How To Create an Index How To Change Headers and Foo ters How To Save Time in the Future How To Create a Document More Template Tips

3 4 4 4

CAPITOL UL

2 1 1 2 2 3 3 3 4

How To Customize This Manual About the Picture Icons Section Breaks are Key About Pictures and Captions How To Generate a Table of Contents How To Create an Index How To Change Headers and Footers How To Save Time in the Future

2

Capitolul

PROTEZELE DENTARE - GENERALITATI

1

Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode: directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor: 1. proteze dentare; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice.

Protezele dentareProtezele dentare sunt piese mecano-protetice care restaureaza morfologia unui dinte sau a unei arcade intrerupte de edentatie partial sau total, restabilind prin aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective, a sistemului dento-maxilar. Clasificare: 1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica: Proteze dentare fixe: fixate pe infrastructura dentara in principal prin frictiune si secundar prin cimentare. Sunt : 1) unidentare=microproteze-ce refac morfologia unui element dentar. 2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor elemente dentare (1 pana la 4 dinti absenti ). Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale) refac partial morfologia de arcada (la nivelul

edentatiilor : uniterminale, biterminale,lateroterminale, fronto-terminale, mixte) Sunt proteze partiale : 1) Acrilice 2) Scheletate Proteze mobile (totale)-restaureaza integral morfologia si functionalitatea aparatului dento-maxilar (ADM) , a sistemului dentomaxilar.

Protezele chirurgicaleProtezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe afectate din zona maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche, nasul in totalitate, proteze oculare ). Se fixeaza cu adezivi speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale lezate. In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele tip obturatoare, care refac morfologia ososa a zonelor afectate in special de formaiuni maligne, ele aplicandu-se dupa rezectia acestora.

Aparatele ortodonticeAparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de pozitie, a incongruentelor, a inghesuirilor dentare. Sunt: 1. Mobile; 2. Fixe.

EdentatiaAbsenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala: a) redusa (lipsa 1-4 dinti); b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila.4

totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi =infrastructura dentara prin: frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice, ionomere=CIS sau cimenturi policarboxilate=PCZ). Cauzele leziunilor dentare: Caria dentara: simpla/complicata; Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica; Fracturile dentare. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe (obturatiile). Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. Leziunile dentare: cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile, displazia=leziunea preexistenta eruptiei; de obicei in zona de colet). fara lipsa de substanta = anomalii dentare: de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus); de volum (forma nanica a incisivului lateral superior); de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) de culoare (datorita igienei bucale defectuoase, medicamente cu sulf, bismut si tratament conservative si restauratoare defectuoase). Campul protetic:

5

Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt: bontul dentar+tesuturile parodontale; dintii vecini +ariile de contact; dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal =zonele de stop ocluzal; relatia de ocluzie.

6

7

Capitolul

2

PROTEZELE FIXE UNIDENTARE DESCRIERE, CLASIFICARE Caracteristicile protezelor fixe unidentare: restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet dentar; proteze de mare precizie; au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice L.P.). Clasificarea protezelor fixe dentare: 1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: incrustatii (restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar). coroane de acoperire (de invelis) refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile); ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal; se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet; coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane (C, PM), 4/5 (M); coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. Se agrega8

intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei. 2. Dupa aspectul estetic: proteze unidentare fizionomice , care refac integral fizionomia dintelui afectat: coroane polimerice (acrilice, diacrilice); coroane ceramice (integral ceramice, metaloceramice); croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica). proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur, albargintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-Cr. proteze unidentare mixte: metalo-polimerice; metalo-ceramice; metalo-compozite. 3. Dupa indicatiile clinice: pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi; pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala; pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane); pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS.; pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar). coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale; coroane de substitutie. 4. Dupa tehnologie: restaurari fixe turnate; polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite); sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile ceramice si metalo-ceramice.9

Capitolul

3

INCRUSTATIILE METALICEDefinitie: Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica dimensiune (cea mai mica dimensiune) care restaureaza partial morfologia coronara. Caracteristici: Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ; Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinicotehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly gold SOFT), mase ceramice si rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii frontali , cavitati

10

clasa I dintii premolari, molari la persoanele de sex feminin) Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam (rezistenta mecanica mai mare), precizie in restaurarea morfologiei (punct de contact) Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-necesita dotare si experienta clinica , o echipa medic-tehnician de exceptie. Indicatiile incrustatiilor: Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea morfologiei coronare distruse sau afectata, modificata datorita proceselor carioase, traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ; Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunile parodontale sub forma de inlay intratisular dar in special inlay extratisular sau pinlay Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici (1, 2 elemente) , tip incrustatie in incrustatie=agregare labila la un capat. Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai crosetelor turnate (PPS); Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile mentionate anterior : dificultati clinice in prepararea cavitatilor ; dotare tehnologica si clinica insuficientalipsa de experienta ; pretul uneori prohibitiv pentru pacienti datorita materialelor specifice. Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea leziunii: incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereti suficient de grosi de tesut dur (smalt); incrustaii extratisulare onlay - acopera 3 din 4 fete axiale sau 4 din 5 la dintii cuspidati premolari, molari=incrustatii extratisulare=coroane partialecele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare. incrustaii intra-extratisulare - pinlay - cand inlay prezinta un sistem retentiv tip pivot.

11

Etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor metalicePentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile protezelor dentare trebuiesc parcurse etape clinico-tehnice specifice.

Examenul clinic: Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale (procese carioase), fracturi, abraziuni. Tratamente odontale simple, complicate. Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale simple sau complicate tratate sau netratate + solutia protetica (se stabileste indicatia de tratament cu sau fara).

Pregatirea dintilor:In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare) dintii sunt pregatiti pentru onlayuri/inlayuri-cavitati intracoronare cu forme geometrice retentive. Se frezeaza fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de incrustatie.Se frezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile pe dintii frontali : incisivul central, canin (3/4)-trei din fetele axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cinci din fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari). Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisular Pentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica principiile lui Black: Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient de grosi si inalti, usor divergenti ocluzal sau proximal. Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi drept, bine exprimat de inlayul metalic ; Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor verticali vor fi rotunjite pentru inlayul ceramic. Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic contribuie la eficientizarea imbinarii adezive si evitarea fracturilor (stratul subtire ceramic e fragil).12

Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta rezistenta mecanica si sunt indicate pentru adaptarea marginala prin BRUNISARE. Adancimea preparatiei aproximativ 2 mm. mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic pentru inlay metalic va fi mai mica de 2 mm dar nu foarte mult pentru ca trebuie sa existe retentie. Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale, iar marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza accentuat: 30-45. Pentru inlayul ceramic bizotarea va avea valori mici de 5-10. Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze fissure metalice sau diamantate inclinate 30-45 pentru inlayul metalic si pana in 10la inlayul ceramic. Caracteristicile de preparare a cavitatilor: Cavitatile simple clasa I, III, V - sunt restaurate cu inlayuri (intratisulare) simple. Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in centrul suprafetelor ocluzale ale premolarilor, molarilor iar marginile vor fi rotunjite (bizotate). Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o adancime suficienta (2 mm) si pereti verticali-marginali limitanti-suficient de grosi altfel se fractureaza. Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay ceramic sau de compozit. Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile rotunjite-pentru inlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii verticali sunt usor divergenti pentru a facilita insertia. Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla situate pe fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai rar canin. Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt metalice la molari. Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu inlayuri intratisulare . sunt compuse dintr-o cavitate verticala care dupa preparare elimina de pe fetele proximale procesul carios. Peretii verticali sunt divergenti spre ocluzal si marginal (distal). Marginile sunt bizotate. Pe fata ocluzala a premolarilor,

13

molarilor se afla cavitatea orizontala de retentie cu forma de delta (in coada de randinica). Cavitatile triple MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt restaurate cu inlayuri triple. Se indica ca elemente de agregare pentru puntile mici si in imobilizarile de durata ale dintilor mobili.Preparatia cuprinde 2 cavitati proximale (mezial si distal) cu aceleasi caracteristici de preparare ca la incrustatia dubla si o cavitate ocluzala ce uneste cele 2 cavitati cu adancime de 2 mm. Marginile vor fi bizotate ca la inlayul metalic. La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la nivelul cavitatii orizontale cat si la nivelul celor verticale. Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii definitive a cavitatii sa se trateze plaga dentinara (liner+obturatie de baza cu ciment ionomer de sticla). Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay): Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala) aproximativ 1mm, planandu-se aceste fete si fiind orientate convergent oral sau spre palatinal. Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-0,75mm pana la 1 mm. La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45. Preparatia este continuata de un sant situat pe fata proximala care se va prelungi cu 1 sant de retentie retroincizal unit cu cel proximal de pe fata distala. Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul de retentie. Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata. Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate pe dintii cuspidati (PM, M) dar santul retentiv e pe fata ocluzala cara va fi preparata la nivelul cuspidului palatinal, reducerea fetelor proximale si ocluzala cu 0,5-1mm pana cand fetele proximale sunt planate. Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv. Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri): Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.14

Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau orificii intracoronare in care intra pivoturile de retentie.Observatie clinica:

Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca elemente de agregare pentru punti de mica dimensiune si pentru imobilizarea dintilor cu grad de mobilitate de la 1-3. Se indica pe dinti cu fetele vestibulare normal colorate sau indemne de carie, dinti voluminosi si forma cilindrica a coroanelor (PM, M).

Amprentarea:Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul coroanelor s-au preparat incrustatiile. A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a elementelor campului protetic; realizandu-se cu metode si materiale speciale. Metode de amprentare: In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de amprentare: Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic); Metoda de amprentare cu materiale elastice. Metoda clasica de amprentare: Etape: 1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de inele calcinabile (din poliester). Este o amprenta unidentara (unitara). Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim pe preparatie iar pentru inregistrare se umple cu material de preparatie tip KERR, STENTS sau elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici). Rezulta astfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se justifica amprenta cu inel. 2. Supraamprentarea: Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si anume dintii vecini +intreaga arcada.15

Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de situatie. Supraamprenta inregistreaza campul protetic. Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-azi abandonat. Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi chitosi) frecvent utilizati. 3. Amprentarea dintilor antagonisti: Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC, YPEEN, SEPTALGIN). 4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu: folie de ceara; elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri; pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.Observatie clinica:

Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu aceleasi materiale si metode cand se amprenteaza integral arcadele dentare (amprente globale sau de arcada :arch impression). Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista este integra si sunt suficiente unitati masticatorii. Modelele se pozitioneaza in PIM (pozitia de intercuspidare maxima) manual.

Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita amprentei unitare cu tub metalic sau cu inel. Cea mai precisa este cea cu materiale termoplastice :STENTS, KERR ce reproduc toate detaliile preparatiei :forme, unghiuri, santuri, etc. Amprenta cu tub este foarte fidela datorita distributiei uniforme a materialului termoplastic intr-un strat foarte subtire. Spre deosebire de materialele siliconice , materialele rigide termoplastice inregistreaza cu maximum de fidelitate detaliile preparatiei. Siliconii reproduc unghiuri drepte rotunjite si dau impresia de amprenta perfecta. Este o metoda putin utilizata in practica, inlocuita de metoda cu materiale elastice. 2. Metoda de amprentare cu materiale elastice In tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada cu materiale elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt siliconii de aditie si polieterii. Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):16

Materialul se aplica in portamprenta individuala prevazuta cu sisteme de retentie, orificii si stopere interne cu rol in dirijarea materialului de amprenta. Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor. Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)culoare roz, PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare albastra si elastomerii polieterici IMPREGUM Fprezinta modificari volumetrice minime (mici coeficienti de contractie), rezultand amprente de mare precizie. Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica): Etape: Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomeric chitos=amprenta primara de precizie mica. Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material elastomeric siliconic, polieteric sau polisulfidic (tiocauciucuri)=amprenta de corectare.Observatie clinica:

Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei primare ce consta in sectionarea lamelelor interdentare si practicarea unor santuri de degajare pentru siliconul semifluid.De asemenea se sectioneaza si siliconul patruns subgingival. Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari ale amprentei atunci cand aplicam al 2-lea material de amprentare. Nepregatirea amprentei generand imprecizii. primare accentueaza deformarile

Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in linguri standard metalice, nedeformabile. Se contraindica lingurile din material plastic. Alte metode de amprentare cu materiale elastice. Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2 materiale in lingura si pe bont cu seringa. La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza procedee de amprentare in dublu amestec simultane de tip WASH/LAVIS TECHNIC.17

Cand materialul de amprentare are termen de valabilitate incert se indica amprenta de corectare in dublu amestec (se ia amprenta primara, se asteapta priza si se face corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS TECHNIC nu se asteapta priza). Metoda de corectare e cel mai frecvent utilizata in tehnica. In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologia incrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de hemiarcada (segmentara). Aceasta amprenta este contraindicata deoarece genereaza inaltarea de ocluzie datorita modelului pe care se lucreaza (model segmentar cu cheie diastala de ocluzie).

Modelul de lucru:Reprezinta reproducerea in marime naturala a elementelor campului protetic. Se obtine dupa turnarea amprentei. Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a unor materiale speciale de modele. Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe: gipsuri dure /superdure ; rasini compozite pe baza de rasini epoxidice (EPOXIDIE)-materialelsuperioare gipsurilor superdure deoarece conserva integritatea preparatiilor (nu se sparg marginile). Sunt scumpe , putin utilizate in tehniologia modelelor de lucru. ionii metalici electrodepusi =model galvanic ; se utilizeaza rar, in scop de cercetare ; este o metoda laborioasa. Tipuri de modele de lucru: Model de arcada cu bonturi mobilizabile cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe; Model cu bont fix (monobloc); Model de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si bont fix (monobloc) sau bont mobilizabil ;Observatie:

18

In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de arcada sau hemiarcada.

Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile: Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ; Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ; Se evita deformarea machetelor ; Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat cu mare exactitate; La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul arbitrar. Tehnica obtinerii modelelor enumerate-vezi L.P.Conditionarea amprentei. Turnarea gipsului. Modele speciale: 1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie intr-un conformator din material plastic. Fixarea se realizeaza cu cimenturi ionomere (are loc o cimentare/lipire). Este un model curent utilizat in tehnologia incrustatiilor ceramice dar si metalice. 2. Cu pinuri tip ZEISER I, II Arcada se toarna din rasina compozita in care se fixeaza pinuri metalice. Soclul este sub forma arcuata din material plastic cu orificii.In orificii se fixeaza arcada. Caracteristici: model de manevrat tehnica moderna arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure sau din rasini compozite (tehnica originala) tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu se pot deplasa in nici un sens ; este un model de mare precizie. 3. Modelul virtual 4. Modelul holografic19

MACHETAPentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in modelarea in ceara sau materiale rasinice (rasini compozite sau acrilice) cu volum si forma identice cu viitoarea incrustatie. Materiale de macheta uzuale: Ceara Rasinile acrilice simple Materiale de macheta ideale: Rasinile compozite Metode de obtinere a machetei: Metoda directa: Macheta inlay este modelata de medic in cabinet direct , in cavitatea preparata. Clasic modelajul se realiza din ceara; metoda dificila rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera imprecizii datorita contractiei necontrolate ale cerurilor in cursul manevrarii. Se indica mai mult rasini compozite (procedeul modern). Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-material fotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de contractie mic, are proprietati superioare cerurilor, timpul de priza scurt 60-90 secunde.Se pot prelucra si adapta dupa priza. Sunt transparente si sunt vizibile zonele de contact (de adaptare marginala). Metoda directa cu ceara clasica-abandonata. Metoda indirecta: Macheta se modeleaza pe model de catre tehnician. Aceasta metoda este cea mai indicata si utilizatadatorita conditiilor obiective (pe model vizualizeaza situatia reala din cavitatea orala ; forma preparatiei, relatii proximale, ocluzale etc). Materialul uzual este ceara. Metoda mixta:20

Macheta este modelata de medic direct pe dinte in cavitatea bucala din rasini acrilice simple ssau rasini compozite si perfectata adaptarea marginala prin picurare cu ceara. Se indica mai mult macheta mixta ca material si procedeu.Observatie clinica:

Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda directa cat si in celelalte macheta mixta (din 2 materiale : rasini + ceara). Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control al inchiderii perfecte ; inchiderea se realizeaza cu ceara speciala de inlay. Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia de obtinere a reconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..

Principii de modelaj pentru ceara: Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate cu vehicul gras (spray-uri siliconice). Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau fularea energica a cerii deoarece poate duce la deformari, contractii la racire. Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a machetelor din ceara. Prezenta api in cavitati incetineste ritmul polimerizarii, se utilizeaza lacuri siliconice izolante :LUSTROL. Machetele modelate final se detensioneaza prin racire lenta in recipient (metoda directa) sau pe model (metoda indirecta) timp de 5-10 ore. Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa =detensionarea termica amachetei Tijarea machetelor - metoda directa: Machetele pentru indepartarea din cavitati si transport sunt tijate in mod diferit functie de tipul viitoarei incrustatii. Incrustatii simple - se aplica tije unice. Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale.21

Incrustatii triple - tije duble cu brate egale. Transportul se realizeaza in recipiente curate : flacoane de sticla sau material plastic cu vata sau postiren pe fundul lor, nu in recipiente cu apa (au loc contractii si deformari). Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca support pentru macheta canalului principal de curgere a materialului. In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea mai groasa a inlay-lui.

TIPARULEste etapa tehnologica indispensabila in tehnologia protezelor fixe. Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale refractare) pe suprafata machetelor cu vibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prin parcurgerea mai multor etape. Etape de obtinere a tiparului : Pregatirea machetei pentru ambalare ; Ambalarea propriu-zisa ; Evacuarea machetei din ambalaj. Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu volum si forma identice cu cele a machetei , situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Scopul obtinerii tiparului il reprezinta introducerea in stare fluida a aliajului necesar obtinerii incrustatiilor. Pregatirea machetei pentru ambalare Macheta dupa modelajul final se pregateste pentru ambalaj. Se finiseaza cu ajutorul unei bulete imbibata in solvent organic. De asemenea se detensioneaza prin racirea lenta pe model timp de 5-10ore. Etape: 1. Macheta canalului principal de turnare:22

Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din ceara la aceleasi dimensiuni sau din material plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea cerii. Pozitia: verticala. Lungimea :30mm. Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic deoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta rezervorului de metal fluid+istmul) 2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de contractie): Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala. Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar. Diametrul: 3,5-4,5mm. Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime). 3. Macheta istmului: Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata ocluzala. Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre tipar. 4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului: Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu macheta rezervorului de metal in centrul termic al tiparului.Observatie

Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la conformatorului cu macheta rezervorului de metal in centru.

5.

Detensionarea: Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatorului dupa fixarea machetei pe acesta. 6. Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar: Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe versantele conului. 7. Degresarea:23

Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici tip :acetona, cloroform, toluen, alcool. Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din contactele digitale din timpul modelajului. Ambalarea : Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in aplicarea materialului refractar pe macheta pregatita pentru ambalare. Materiale si aparate: Materiale de ambalare - mase de ambalat: pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite) pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego). Instrumentar: Dozatoare; Bol de cauciuc; Spatule ; Vacuum malaxor ; Masa vibratoare; Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut cu orificii concentrice de dimensiunio diferite in care se aplica conformatoare cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta o incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata. Mase de ambalat: Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata) Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfati deoarece se evita contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsi sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati. Etapele ambalarii: 1. Dozarea , prepararea materialului refractar Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mia indicata metoda).24

Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata. Se aplica in recipient sau vasul vacuum si se prepara. Rezulta o pasta semifluida aplicabila in conformator prin pensulare. Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer, rezulta tipare poroase si rezistenta la soc mica. Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacumate. 2. Aplicarea masei de ambalat Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in conformator pana la umplerea cu vibrare mecanica. 3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.Observatie clinica:

Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest sau hartie pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de ambalt si evacuarea ambalajului din conformator.

Metode de ambalare: intr-un timp cu 1 material; in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin aplicarea cu pensula+ vibrare manuala a masei de ambalt, grosime de 5 mm.Priza nucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica masa de ambalat in conformator pana la umplere.Este metoda de ambalare cea mai exacta in tehnologia coroanelor fixe. in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si 2 nespecifice : nisip +gips. Se contraindica in tehnologia incrustatiilor. Eliminarea machetei din tipar Macheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale tiparului (preincalzire, incalzire). Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere si de a pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a aliajului. Preincalzirea25

Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent in cuptoare speciale, de la temperatura mediului ambiant la 200C, timp de 1 ora. Tehnica: ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de preincalzire cu palnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota de evacuare a gazelor de ardere si cu o tavita de colectare a reziduurilor. In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea ambalajului deasupra unei flacari a becului Bunsen sau a aragazului. Se extrage in prima faza tija metalica. In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acest procedeu se contraindica pentru turnaturile de precizie din aliaje nobile. Scopul preincalzirii: de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea machetei din rasini acrilice simple, de a elimina partial apa din peretii ambalajului, de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar sub actiunea agentului termic dirijat. Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi crescute si incalzirea accelerata, brusca, deoarece se expune ambalajul la microfisuri si chiar spargeri in momentul topirii-turnarii aliajului. Incalzirea ambalajului: Se practica in regim termic lent. Temperatura este ridicata de la 200-750C strict, timp de 1 ora in cuptoare speciale cu program=cuptoare de calcinare. In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice initiate in etapa de preincalzire : eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ; eliminarea apei din peretii ambalajului ; aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii datorita dilatarii finale termice (dilatare higroscopica+dilatare de priza+dilatare finala). Ambalajul ajunge la valoarea finala pentru aliajele nobile la 1,20-1,35%=coeficient de dilatare care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului nobil.26

Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict indicata pentru aliajele nobile. Nu se depaseste 750C deoarece masele de ambalat pentru aliajele nobile sunt pe baza de sulfati de calciu si sub actiunea temperaturii mai mari de 750C se poate descompune liantul lor in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa usor combinabila cu metalul fluid (in stare topita). Sulful contamineaza metalul rezultand turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene care nu mai pot fi omogenizate. Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea aliajelor nobile sunt cele pe baza de fosfati ce nu prezinta riscul de contaminare a metalului fluid. Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se obtine tiparul propriu-zis=cavitate cu forma si volum identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar (a masei de ambalat). In aceasta cavitate se va introduce fortat (sub actiunea fortei centrifuge) metalul fluid.

Topirea i turnareaEtape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific si supus regimului termic de topire devine fluid si este introdus in tipar (in conditii tehnice de maxima siguranta)necontaminare+protectie. Subetape: alegerea aliajului; alegerea sursei de topire; alegerea aparatului de turnat; determinarea intervalului de topire. Alegerea aliajului Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe baza de aur cu continut crescut de aur si platina in compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatii INLAY GOLD (aliaj soft). Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai mic de 60% aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-Pd ; 50%aur si 20-30%paladiu) care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa conditionarea termica (tratament de inmuiere a aliajului). De necesitate incrustatiile pot fi turnate

27

pentru puntile speciale agregate-incrustatie in incrustatie-din aliaje Ag-Pd =PALIAG. Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul incrustatiei: Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g de aliaj. Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g. Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj nobil. Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub forma de con si tja laboratorului. Sursa de topire Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata de: Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz metan, propoan, butan, hidrogen, acetilena. Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura intre 1500-2000C suficienta pentru topirea metalelor nobile. Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a oxigenului cu acetilena (flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturi prea mari pentru metalele nobile , deci indicate pentru materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile. Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata. Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de inductie=curenti de inalta frecventa, medie si joasa frecventa. Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valori ridicate :2000-3000si programabile la aparatele de turnat electronice. Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvolta temperaturi mari, necontaminante; putin utilizata in tehnica de laborator;

28

utilizare industriala; in tehnica dentara utilizata restrans; mai eficient ca laserul. Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara produsa de amestecul oxigenului cu gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce in camera de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat printr-un orificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone: Zona rece; Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace; Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.Observatie:

Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu

Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor nobile datorita efectului de contaminare a aliajului fluid.

Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul tiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge veticale sau orizontale. Aparatele de tunat Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale: simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu chinga ; nu are o forta centrifuga foarte mare ; semiautomate sau centrifuge semiautomate :ROTOJET, DENTAL FARM, SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai mare si implicit forta de impingere a aliajului in tipar ; centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500 DENTAL FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT (Krupp); forta centrifuga suficient de mare pentru introducerea aliajului in tipar In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu flacara oxigaz iar turnarea acestora cu cu centrifuge simple (Rotax mecanic) ce exista in laboratoarele modest dotate sau centrifuge semiautomate mai bine dotate. In acest procedeu,

29

insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta de catapultare este variabila, deseori insuficienta. Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda se contraindica in turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia chimica a aliajului topit cu borax s-a dovedit a fi insuficienta. De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo nobile este cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip Castomat. La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in creuzete ceramice care sunt plasate in contact cu palnia tiparului unde prin centrifugare va patrunde prin catapultare aliajul fluid in tipar. In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de topire cel mai indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau inalta frecventa, acestea fiind surse rapide de topire, necontaminante, cu actiune indirecta. Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil (argon, kripton). Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o perdea de protectie antioxidanta, rezultand turnaturi de calitate. Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia incrustatiilor este metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa frecventa, in creuzete speciale din grafit sectionate vertical care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in palnia tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea negativa creata anterior). Aparatul de turnat Haereus Kulzer cu curenti de joasa frecventa faciliteaza introducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu este cel mai sigur si mai necontaminant deoarece: nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul tiparului, materialul fluid fiind aspirat. topirea se face cu protectie de gaz nobil. Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in creuzete ceramice (aparate semiautomate+automate). Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru turnarea aliajelor Ag-Pd sau baza paladiu. Intervalul de topire al aliajului In etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de topire indicate de fabricant.30

1250C aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350C ; Co-CrMb :1350-1450C, aliaje baza titan: 1600-1700C (1650-1750C) Limita superioara a intervalului de topire reprezinta temperatura la care aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in acest interval va duce la aparitia defectelor de turnare. Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat (datorita randamentului si temperaturii) sunt aliajele nenobile si dintre ele cele mai dificile aliajele pe baza de titan.

aliaje nobile conventionale: 950-1150C aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-

Dezambalarea i prelucrareaSubetape: racire tipar si tratare termica a turnaturii; dezambalare propriu-zisa; sablarea; dezoxidarea; prelucrare si lustruire. Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si ajunge la aproximativ 800C dupa care este introdus brusc in apa rece. Prin acest procedeu are loc calirea, recoacerea turnaturii, cu rol in reomogenizarea structurii cristaline a aliajului. Dezambalarea propriu-zisa Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele de masa de ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita de fragmente de masa de ambalat si oxizi. Sablarea Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.31

Particule curent utilizate: particule de cuart nisip fin particule de corindon (oxid de aluminiu) particule de alumina (dimensiuni micronice). Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile. Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) pentru sablare turnaturi din aliaj nobil Dezoxidarea Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin introducerea sa in solutii acide din eprubete. Solutii acide pentru dezoxidare: Pentru aliaje baza aur acid clorhidric 10-15% ; Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%. Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana cand solutia ajunge la punctul de fierbere. Rezulta piese protetice curate ce pot fi in continuare prelucrate. Prelucrarea, lustruirea Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza in laborator. Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iar restul este utilizat pentru manevrare pe model in cavitatea bucala. Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenul intraoral. Se urmareste adaptarea marginala, realizarea punctelor de contact marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie. Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant), pasta de lustruit :oxid de crom verde. Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede, tip oglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigure frictiunea).

32

Fixarea incrustatieiReprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in cavitati dupa inserarea de ciment in cavitati si aplicarea unui strat subtire si pe incrustatie. Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice: cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentiecimentare; sunt dizolvabile marginal ; cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin frictiune-lipire; cimenturi moderne ; adera chimic de peretii cavitatii intracoronare; datorita adeziunii chimice sunt mai insolubile in mediu umed, determina o imbinare marginala de buna calitate.

Defecte de turnarePot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii metalografice. Clasificarea defectelor de turnare: negative totale; partiale (microcavitati, pori); pozitive sferice - perlate; aciforme - lamelare; volumetrice supradimensionarea; subdimensionarea. Defecte de turnare negative: Defecte de turnare totale Se caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar dupa topirea-turnarea aliajului ( expresia curenta : nu a iesit la turnat ) Cauze:

33

Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in palnia tiparului si necurgerea lui pe canalul principal (ramane material in palnie, vascos) ; Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau creuzet dar se declanseaza tardiv centrifugarea (cand aliajul e aproape solidificat-absenta turnaturii in tipar). Defecte de turnare partiale - porozitatile: Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in tehnologia protezelor fixe. Cauze: Cantitatea de aliaj insuficienta ; Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care se toarna incrustatia ; Prezenta unor subdimensionari pe traiectul metalului=gatuiri, obstacole care uneori pot antrena fragmente de masa de ambalat in aliajul fluid ; Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ; Forta centrifuga ca durata si intensitatea insuficienta. Defecte de turnare partiale microcavitatile: Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza tijei canalului principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con spre tija se elimina prin prelucrare. Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a peretilor axiali necesita returnarea uneori a protezei fixe (turnatura e declarata rebut). Cauze: Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei pentru ambalare si topire turnare. Cauze ce tin de pregatirea machetei: Subdimensionarea machetei rezervorului de metal fluid duce la microstructura poroasa ; Subdimensionarea canalului principal ; Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si plasarea machetei rezervorului de metal fluid la o distanta prea mare de suprafata ocluzala. Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid in conformator.34

Cauze ce tin de topire-turnare: Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica (cu flacara oxigaz) ; cea mai generatoare de defecte de turnare ; Forta de impingere a aliajului topit in tipar insuficienta. Defecte de turnare pozitive Defecte de turnare perlate sau sferice Apar frecvent in tehnologia protezelor fixe ; Cauze: Se datoreaza in principal erorilor din etapele de pregatire a machetei si ambalare a machetei: o Degresarea incorecta sau absenta degresarii este principala cauza a aparitiei microspatiilor dintre masa de ambalt si macheta pe care va patrunde metalul fluid. Datorita urmelor de grasime de pe macheta, la suprafata machetei rezulta o tensiune superficiala negativa ; masa de ambalat nu adera de macheta. In spatiile create dintre macheta si masa de ambalat patrunde metalul fluid. o Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei de ambalat si utilizarea doar a vibrarii manuale duce la aparitia microspatiilor in care va patrunde aliajul fluid ce ia forma sferica. Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt insotite de porozitati se pot plana (prelucra) rezultand suprafete bine turnate. Defecte de turnare aciforme - lamelare: Cauze: Erori mari in etapa de conditionare termica a ambalajului (preincalzire, incalzire): Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura neindicata de fabricant ; Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ; In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora fortat cu tendinta la fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare a aliajului. Cand tiparul nu se sparge, in35

microfisurile rezultate datorita preincalzirii/incalzirii accelerate patrunde aliajul fluid rezultand defecte lamelare, aciforme ; ele sunt prelucrabile, se reduc cu freze speciale si piesa turnata este corecta. Defecte volumetrice Supradimensionarea: Cauze: Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de ambalat mult mai mare si cel de contractie al aliajului mult mai mic, Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin metoda directa). Fularea cerii in cavitate acumuleaza tensiune, cavitatea se dilata rezultand defecte de turnare cu supradimensionare ce se caracterizeaza prin imposibilitatea insertiei si adaptarii incrustatiei pe model. Subdimensionarea: Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a incrustatiei in cavitate. Cauze: Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient de mult (eroare de alegere a masei de ambalat) ; Conditionarea termica a machetei prin introducerea in apa in etapa de detensionare duce la contractii mari nedetensionabile ; Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru izolarea cavitatii intraoral sau pe model conduc la obtinerea unor machete subdimensionate. Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv pregatire, ambalare, topire-turnare (turnarea directa in palnia tiparului) genereaza cele mai multe defecte de turnare in domeniul protezelor fixe. Indicatii: tehnologia moderna. Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din: mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali, sexul feminin);36

Capitolul

mase ceramice. Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt aliajele metalice si masele ceramice.

4

INCRUSTATIILE NEMETALICE-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C., mase ceramice. R.A. S. abandonate, datorita dezavantajelor ; R.D.C.-in special pentru zona frontala; Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice, carora le sunt superioare.

Incrustatia diacrilica compozitaAvantajele restaurarilor directe: adaptarea marginala superioara; aria de contact proximal; suprafata ocluzala modelata corect anatoform;

37

prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net superioare. Dezavantaje: timp de lucru mai mare; materiale si aparate mai costisitoare ; prt de cost superior. Indicatii : pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, care prezinta modificari coloristice ; pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibuloorala intercuspidiana. R.D.C. pentru incrustatii: materiale hibride compozite, cu componenta preponderent anorganica (80%). HERCULITE (Kerr); SIGNUM (Haereus Kultzer); BRILIANT (Coltene); special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer), CEROMERI (Targis-Vectris), BELLGLASS - polisticla.

Etapele clinico-tehnice1) Prepararea cavitatilor: pereti usor divergenti (10-20); se bizoteaza fin marginal; formele de caseta cu unghiuri rotunjite; limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv ; adancimea cavitatii =minim 1,5mm ; proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinarea adeziva eficienta. 2) Amprentarea: cu materiale elastomerice ; bifazica sau monofazica; cu siliconi de poliaditie sau polieteri.38

3)

4)

5)

6)

Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul); Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se aplica pas cu pas in cavitate ce a fost conditionata in prealabil cu lac separator : se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea ~1mm ; in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ; se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlay-ului) ; fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ; in final se aplica un strat de transparent total, care permite vizualizarea integrala a culorii inlayului ; se adauga un alt strat transparent usor opac, mai intens in zonele proximale (pentru culoarea estetica) ; stratul final este smalt ; dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si se lustruieste Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata eventualele retusuri marginale ; se conditioneaza cavitatea si incrustatia, care se fixeaza prin imbinare adeziva marginala Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al cavitatii (acid fosforic 37%), 30-60secunde ; spalare, uscare, aplicare de adezivi (bondinguri).Observatie :

Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara pinuri metalice :TRAY-SYSTEM si ACCU-TRACK.

Incrustatia ceramicaTehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea prin arderea sticlei pe folii de platina (secolul XIX :1837). Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa elaborarea maselor ceramice moderne, utilizare gravaj acid39

dublu, elaborarea bondingurilor=agentilor de legatura (cuplare), adezivilor si a cimenturilor rasinice cu dubla polimerizare :DUAL CURE. Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari adezive (incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la elaborarea demineralizantilor, bondingurilor si cimenturilor rasinice, incrustatiile ceramice erau fixate cu cimenturi conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu se obtinea o legare chimica incrustatie-aderent. Indicatii: restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi) restaurarea dintilor depulpati Contraindicatii: in parafunctii; ocluzii adanci nefavorabile; la fumatori. Avantaje: estetica deosebita. tehnica conservativa (nu distruge tesuturile). Caracteristici clinice Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul metalic dar cu urmatoarele diferentieri : Peretii verticali divergenti 5-8; Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete parapulpar rotunjite ; Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate de contact maxime intre incrustatie si marginile cavitatii, favorizand legarea chimica ; Adancimea prag mini 1 mm ; Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ; La prepararea cavitatii nu se aplica principiul extensiei si retentiei (cavitatile de retentie orizontale sunt preparate asemanator rectilinii) ; Amprentarea: identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin metoda clasica (cu inel) ;40

cea mai indicata : metoda de amprentare monofazica cu elastomer de sinteza aplicat in portamprenta individuala (vezi inalyul metalic) ; Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si pentru incrustatia ceramica (la metodele de obtinere prin topire-turnare-injectare).Observatie:

Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu metodele enumerate la inlayul metalic. Metoda CAD/CAM utilizeaza amprenta optica realizata de camera video introrala. Imaginea este prelucrata de calculator.

Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice: 1) prin turnare (tehnica DICOR) ; 2) prin presareinjectare (EMPRESS SYSTEM)-Ivoclar; 3) modelare directa (VITA IN CERAM); 4) metode substractive Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted design-computer asisted manufacturing CEREC SYSTEM Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM Mickronia. 1) Metoda turnarii: preparare cavitate; amprenta; model de lucru; macheta ; tipar ; topireturnare vitroceramica (la t =1370C), rezultand un miez vitroceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 4-6 ore, de la temperatura de 670C pana la 1050C, rezultand miezul cristalin vitroceramic, pe care se vor aplica mase ceramice de placat, nuantandu-se coloristic. Caracteristici : timp de lucru lung procedeu depasit41

rezultate nu totdeauna foarte bune. 2) Tehnica presarii-injectarii: amprentare model macheta tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se introduc lingouri ceramice plastifiate, la temperatura de 850C, timp de 90 minute, dupa care se injecteaza la 1100C. Caracteristici : precizie exactitate siguranta. 3) Sistemul VITA in CERAM Se caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din ceramica aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din gips special (poros) in 2 etape: 1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si se face arderea miezului la 1200C timp de 2 ore , rezultand miezul poros ; 2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi temperatura , dupa care , in partea finala se face arderea de infiltrare, rezultand un miez ceramic optim, care se nuanteaza coloristic. Arderea directa pe modele termorezistente este procedeul cel mai sigur, cel mai raspandit si cel mai economic pentru elementele integral ceramice. 4a) Ceramica frezata sistemul CAD/CAM nu necesita amprenta; nu necesita model, macheta, tipar; amprenta se realizeaza cu camera intraorala; macheta este procesata; frezarea este asistata de calculator; din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor). 4b) Sistemul substractiv CELAY frezare prin copiere; neasistat de calculator.42

I Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral ceramice a esuat, datorita adeziunii scazute a acestora la materialele de cimentare, dupa 1990, utilizarea clinica a ceastor sisteme cunoaste un progres datorita: posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu (demineralizarea smaltului) aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica deosebita.

Fatetele ceramiceFatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate a discromiilor, a anomaliilor dentare. Avantaje: metoda minim invaziva ; permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ; favorizeaza transmiterea luminii ; metoda simpla, durabila ; da reactii tisulare minime. Dezavantaje: reduceri de tesuturi dure in smalt; nu se pot face rectificari; nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la dintii cu discromie avansata) ; fixarea nu este totdeauna eficienta ; rata de esec ~ 5% ; manipulare dificila ; ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata ; Indicatii : anomalii de culoare si forma ;43

distrofii , displazii, eroziuni ; fracturi de unghiuri ; malpozitie. Contraindicatii : dinti devitali ; ocluzie mai mare ; parafunctii ; morfologie coronara nefavorabila ; igiena dentara precara ; in smalt insuficient .

Etape clinico-tehnice1. Prepararea fetei vestibulare: slefuirea reductionala a smaltului; adancime 0,3-0,8mm; margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare supragingival); margini proximale terminate inaintea punctului de contact; marginea incizala usor scurtata. 2. Amprentarea; 3. Model de arcada sectionat (Tray-System); Metode de obtinere ca la INLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent VITA in CERAM); 4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice (Duracryl??????????).

44

Capitolul

5

DISPOZITIVELE CORONO-RADICULARE (D.C.R.)Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia coronara partial sau total distrusa. Se fixeaza prin frictiune cimentare in lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea radacinilor. Componentele D.C.R.: Segmentul radicular : stift, pivot ; Segmentul coronar sub forma de bont artificial metalic subdimensionat, cu o forma cvasizsemanatoare coroanei. N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie. Indicatii D.C.R.: In restaurarea dintilor fracturati accidental ;

45

Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde in scop protetic; In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau fizionomice (in scop protetic); In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti sau nu cu coroane; Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax modificat sau angulate; In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai biologica conservativa decat coroana de substitutie. Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de substitutie): Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale mic ; In abraziuni exagerate ; In distructii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare; La pacientii sensibili alergici la aliaje.

Etapele clinico-tehnice1. Prepararea dintelui: Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine (obturatie de canal corecta pana la apex). Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza canalul radicular care dupa sectionarea coroanei pana la nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3 din lungimea sa. Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica fara praguri pe 2/3 din lungimea radacinii. Nu se frezeaza excesiv preparatia radiculara ; este mai bine a se realiza preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa). D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung si subtire. 2. Amprentarea : 1. Metoda indirecta: Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe canal ; Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija de suport pentru materialul siliconic;46

2. Metoda directa: Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din: ceara, rasini acrilice simple (R.A.S.); rasini compozite ; rasini+ceara. In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in laboratorul de tehnica , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai curent procedeu este cu R.A.S. Avantaje: Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul dorite de clinician ; In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly (inlay wax) ; Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile compozite. Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la incrustatia metalica: 3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil); 4. Macheta Metoda directa: conditionarea modelului 5 minute ; alegerea tijei ; se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar; intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulterior fulata; se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi se indeparteaza macheta pivotului din canal; se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica subdimensionata ; macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se aplica machetele secundare. Metoda indirect-directa: macheta se modeleaza pe model in cabinet;

47

5. 6. 7. 8.

este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic, in cavitatea pacientului; metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.; se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire de ceara. Ambalare Turnare Dezambalare Prelucrare

Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor: Pentru turnare R.C.R. se indica: Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR); Sunt stabile fizico-chimic; Prelucrare usoara; Pret de cost ridicat. Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT Sunt mai ieftine ; Sunt stabile fizico-chimic ; Se prelucreaza greu. Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi. Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc metaloza. Sunt cele mai folosite. Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. Avantaje D.C.R. : Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ; Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica la rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari ; Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor dentare (vezi D.C.R. angulate) ; D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de coroane (pragri48

vestibulare, proximale, circulare), casete (suficient de adanci). Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi acoperit cu o varietate mai mare de coroane.

49

Capitolul

6

COROANELE DE INVELIS METALICECoronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera partial sau total preparatia dentara (bontul dentar). Clasificare Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se clasifica: coroane totale (acopera in totalitate preparatia dentara, acopera intotdeauna suprafetele axiale) coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la coletul anatomic; acopera suprafata ocluzala si fetele axiale. coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri), reprezentate de coroana (3 din 4 fete sunt acoperite : canin, incisiv central, rar incisivii laterali) si coroana 4/5 (premolari, molari). Indicatii: 1. In scop bioprofilactic: pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite); prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregarii protezelor partiale prin crosete; prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet; prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura coroana de acoperire si cand spatiul este50

mai mare de 2mm se indica acoperirea cu 2 coroane metalice si restaurarea zonelor de contact proximale. prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). 2. In scop morfofunctional: Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin : atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de smalt) - bruxism; abraziune (frecare cu alimente exogene); Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii mandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-lateralitate). Planul se aduce in normofunctie. Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona de sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.); In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen; Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila, dar indispensabila); 3. In scop protetic: pentru agregarea puntilor dentare ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile (P.P.S.) ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunile parodontale - scop protetic parodontoprofilactic.

51

COROANA TURNATA Etapele clinico-tehnice:Obtinerea coroanelor metalice parcurgerea unor etape clinico-tehnice: de invelis necesita

1. Prepararea dintelui:Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o forma specifica -bont dentar. Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindroconica. Etape: 1. Prepararea suprafetei ocluzale: Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt) urmarind morfologia suprafetei ocluzale. Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne apropiem foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea camerei pulpare). Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajul machetei. 2. Prepararea fetelor axiale: Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5. Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cu dimensiuni medii, lungi asemanatoare de talia coronara astfel incat in final sa rezulte o forma cilindro-conica. Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica favorizeaza insertia coroanei metalice. Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica, dar inseram cu mare dificultate cand sunt mai mult coroane. 3. Preparatia cervicala:52

Se realizeaza in 3 variante. Curent preparatia cervicala este plasata prin limita terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi este o preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia subgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de colet, hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile vechi subgingivale. Daca este mai mult de 1mm generam inflamatii prin deranjarea sistemului epitelial. Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e realizata fara o limita decelabila, in muchie de cutit sau in bizou (Knife ridge) pe care realizam o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limita terminala plasata subgingivala sa fie decelabila. Preparatia la nivelul marginii gingivale. Bontul se preparara pana aproape de limita cervicala. Este o preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se indica la tineri. Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala se realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul prezinta un prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta limita sub forma de prag , coroana se inchide foarte precis. Preparatia e decelabila si se poate observa clinic calitatea inchiderii marginale. Pentru acest tip de preparatie se indica utilizarea numai a aliajelor nobile. Se obtin turnaturi de mare precizie ca pot fi adaptate pe preparatieObservatie clinica:

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la pacientii parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal mai mare , retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de stopare). Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid fenomele parodontale locale, rezorbtie, mobilitate).

53

2. AmprentareaAmprentare reprezinta reproducerea elementelor campului protetic cu materiale specifice aplicate in portamprente diferite: standard, individuala, speciale(Kettenbach). Metode de amprentare: 1. Amprente de arcada: Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata in practica. In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproduce toate detaliile campului protetic). In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile datorate produselor expirate). Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica) Elastomerii se aplica in portamprenta individuala. Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprenta standard rar utilizata. Amprenta dublului amestec cu 2 procedee: aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a siliconului chitos in portamprenta cu care se amprenteaza campul protetic; aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe campul protetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)Observatie:

Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada): Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer) Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta precizie. Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru coroane solo (este de o mare imprecizie). Genereaza inaltari de ocluzie.54

Amprenta cu lingura Kettenbach: Se aplica material siliconic in dublu amestec. Amprenta e de hemiarcada in ocluziune. Neindicata in tehnologia protezelor fixe de precizie. Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce determina distorsiuni in masa elastomerului si imprecizii in obtinerea modelului de lucru. Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte mare atentie pentru a constata eventualele erori de amprentare. Amprentele cu materiale elastomerice nu reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se reproduc rotunjite). Erori de amprentare: strat neuniform de material; Desprinderi ; Microglobule in materialul elastomeric ; Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi; Incorecta inregistrare a conturului cervical si a terminatiei cervicale. Toate aceste erori impun reamprentarea. Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic: Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in special cele inel +material termoplastic STENTS ; Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate. Redau si erorile de preparatie. Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie si coroane mixte (metalo-compozit, metalo-ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximo-proximal). Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprenta determinand precizia. Conditionarea locala a campului protetic: Conditionarea campului protetic pentru consta in: hemostaza; dilatarea santului gingival;55

amprentare

spalare/uscare; aplicare rapida a materialului siliconic Pentru amprentarea zonei subgingivale preparate se indica indepartarea tesuturilor parodontale adiacente de bont. Procedee de dilatare a santului gingival: mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu substante vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu tip alaun, saruri de fier :sulfat feros si cu rol hemostatic local). Se contraindica utilizarea clorurii de zinc neconditionata (nediluata).Are efect caustic local. Dupa 5-10 minute are loc o indapartare a parodontiului marginal cu expunerea zonei subgingivale. Mecanic: EXPANSIL substanta se aplica cu seringa in sulcusul subgingival pentru a obtine o dilatare fara fir. Chirurgical: contraindicata. Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei amprente de foarte buna calitate.

3. Turnarea modeluluiModelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1 timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri superdure). Tipuri de modele: Modele segmentare: curent se toarna model de hemiarcada cu bont fix=model monobloc ; model de hemiarcada cu bont mobil ; Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei distale de ocluzie. In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda modelul segmentar cu bont mobil ;56

Modele de arcada: cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada) model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-in mod curent, si fara pinuri tip ACCUTRACK. Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile: conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida, aplicare lamele) turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ; plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea in sens transversal sau orizontal a tijelor; priza gipsului superdur; turnare soclu cu prelungire distala (din gips dur compatibil cu cel superdur); priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ; turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire distala pentru a modele cheia de ocluzie; priza; demularea amprentei; obtinerea bonturilor mobile prin sectionare cu panza de fierastrau; presiune pe tije sau lamele. Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX: consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips dur ; priza gipsului 20 minute ; demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a modelului arcadei ; frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin cimentare in dreptul fiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot luminos ; modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in amprenta ;57

se toarna soclul (priza gips dur) ; obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximoproximala si presiune verticala pe tija ; PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in tehnologia de precizie a coroanelor metalice de invelis.

4. Macheta coroanei turnate:Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se obtine prin mai multe metode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosime totala (nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata. Coroana turnata cu grosime totala Caracteristici: Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toata suprafata) ; Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ; Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ; Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ; Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza frezele, se sparg discurile) ; Necesita mai mult aliaj, deci prt de cost mai mare ; Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori (cu deosebire molarii cu diametre crevico-incizale mici). Indicatii: element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. Sisteme de machetare: 1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii58

2.

3.

4.

coroanei dintelui de restaurat. Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale asemanator tehnicilor descrise. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece. Acest prim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita capa din ceara . Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa din plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. Avantaje: ergonomica; exacta; se obtin machete cu pereti uniformi; metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda59

foarte exacta. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite in tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc facial). Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin creste marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice, se stabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt inserate fosetele. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si functionale. Conform acestei metode, macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati). Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point centric, conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. Coroana turnata cu grosime dirijata Caracteristici: Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ; Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ; Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu bontul ; In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana (rol termoizolant) ; Transmite variatiile termice mai putin ; Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ; Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ; Indicatii: ca element de agregare punti totale /de hemiarcada, coroane solo pe dintii posteriori( molari) ; ca element de agregare datorita relatiei de contact cu bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile

60

pe bonturi pe care se aplica piese protetice ample (punti de hemiarcada/totale). Machetarea: 1. Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;luate din cutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul cervical si ocluzal; Este o metoda in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre bont si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In practica nu e curent utilizata. 2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeaza subetapele cu exactitate; 3. Metoda cu model duplicat: Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa, subdimensionata pe bontul mobil. In zona cervicala :limite 2-3mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact. Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a-2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator, rezultand amprenta duplicat. Turnare model duplicat (din mase de ambalat specifice din care se va obtine tiparul pentru coroana respectiva, fosfatice); Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul duplicat in contact intim cu acesta pana la forma finala a acesteia, rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi ambalata impreuna cu modelul, facand parte din viitorul tipar. Procedeu tehnologic foarte exact, indicat de regula in tehnologia clasica de obtinere a coroanelor si puntilor (din elemente unite) turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezinta coeficienti mai mari de contractie. Sistemul de machetare cu model duplicat actualmente are utilizare restransa. 4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare pana la realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica in tratamente protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn varianta gnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia61

mandibulei fata de craniu =cu pozitia de intercuspidare maxima ; putine glisari. Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita modele de arcada montate in articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari prealabile (pantograf +arc facial), trusa speciala de modelaj+tehnician experimentat. Examinarea machetei: Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie, trebuie sa prezinte: Puncte de contact cu vecinii; Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice fosete , versante corect modelate; Pe fetele axiale santuri de descarcare, convexitati; Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura vestibulara a arcadei.Observatie

Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol parodontoprofilactic. Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza redarea morfologiei anatomo-functionale.

5. Obtinerea tiparului:Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei, situata in interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat). Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica: Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare, tijare, degresare) ; Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ; Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere tipar;

62

Pregatirea machetei pentru ambalare Sistemul de tijare: 1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic) 2. Sistemul modern; Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala. Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS). Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale. Dimensiuni ale tijelor: Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metaloceramica si nenobile substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ; Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metaloceramica, metalo-compozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de contractie compensabil fara incluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal fluid, situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol esential in scaderea contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90C pentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa, freza sau ceara varianta clasica) Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare de contracarare erori. Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitate termica foarte mare (se raceste relativ repede). La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare de material fluid. Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.63

Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare de 90, combate turbionarea aliajului. Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al tiparului. Machetele propriu-zise-plasate excentric. Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului a machetei cu plasare in centrul conformatorului a machetei rezervorului de metal fluid. Ambalarea: Ambalarea se poate realiza prin trei metode: Modern: intr-un timp in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) - procedeul cel mai indicat. Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) contraindicat Timpi: Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +4550cm3 apa distilata Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se obtine o masa de ambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare cu pereti cu grosimea corespunzatoare ; Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un timp pana la umplerea conformatorului sau in 2 timpi :vibrare mixta :manuala+mecanicaObservatie practica

Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de fosfati. Pot fi utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru aliajele nobile, deoarece prezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic. Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, CoCr+nobile.

64

Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare ce compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne. Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina, oxid de siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei: Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in subetapele termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele de temperatura si durata indicate de fabricant. Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati. Preincalzirea: Pentru aliaje nobile :0-200C lent (vezi inlay). Pentru aliaje nenobile : 0-400C. timp de 1 ora. Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice simple. Incalzirea: Pentru aliaje nobile 200-750C strict in ritm lent; depasirea valorii expune ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina aliajul fluid. Pentru aliaje nenobile :400-1000C, cu mentinerea mai lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam coroana. Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

6. Topirea, turnarea:In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru turnare sunt topite cu : 1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara prin aportul de carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.65

2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzetceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare de borax). Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge semiautomate ROTOJET/SCHLODER. 3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de topit-turnat. Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect in incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin centrifugare automata. Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele nobile, ceramica, structura P.P.S. Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica: sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ; ambalare in 2 timpi ; preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica; aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara a conformatorului) ; topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta frecventa si mediu de pro


Recommended