Tehnologia Minciunii Vladimir Volkoff Dezinformarea Arma de Razboi

in loc sd plasdm trape la fronfierele ldrii pe care vrems-o cucerim, vom iniliatn interiorul acestai s,tut, pfin acliuneaannr agenli subversivi antrenafi, an prnces de disoluti" oa ritdlii.

Intre fr*p, mici grapuri de partizani, prezenta{i caaemanali din randurile poporulub si consfitaili aspontann,vor angaju an nnu tip de laptd cu intenlia declaratd tle atncepe un wdzboi revolulionsr de eliberare>, dorind, inrealitute, sd accelereze procesul de putrefac{ie a statalai,pentru ca, tn ftnal, sd preia putereu

il\/IIR"

f DI,T,INFORMAREA|AKMA DE RAZBOI

' Un iurndist e$e siun Jngner de suflete', eltrebuie s[ cunoasci Ffectinstrumentul harcdntl - irnuaga claviahrrl a pulsiunilor gi insinctelor umne;eltrebuie sI provoace la momentuloprtun reflexele cond{ionate ale cititorului.

Roger Mucchielli

ItII

v'rltrP.-t-

-lA-

il

onaN

r (

fr'lo, (E

<t/ r ' l I

<lEoik

T.

s.*l

T i f f iJ + . . - -

'{'' .n:.:FE1}!EF;r}r.J"::JqFqFFG:s-:d*sd.:"l&., . "-"-,&."i&"- -!""d ;;c.."

Cuvint citre cititori,

,r*",r*emaimultdeMeritisi subliniem de lA inceputinif,ativele 9ipreocupirile mai multdecatliudabile ale edifr:rii hih[rs de apune la dispozif,acititorilor 9ipublicu-lui larg o serie de lucriri de cert interes 9i cane abordeazi prnblematicainfor-'mafiei lnfupt puterea dar gi drama ei, acurq le #$itul'unui secol 9i milrcniu,c6nd se con[fieazi deja un nou tip de comunitate umani - societatea inform&tionali.

Argumente? Aceasti colecti, e se deschide cu o carte orb5ordinar de inter"ottd 9l a" io.la"6 "Dezinhnwu, armi de rdfubde Madimk Volko4

'

"ut"r *ito.c,it.deja.publictrlui romAnesc prin "TnhtuI,de dezin$rmarez.

cum rosnrl acesor r&rduri nu este de al lipsi pe cilitor de plbrea bcturiiindividuaie a cir-tii gin realrrnrea onfnuhrlei" cu ingiduinF dumnear'@ri

vectri $ate ln dorneniu nu ar SesizatagoniaSi ryropierea #rpiuluiunui erperimenisoclal niscut si dezvolOatpe ni$e prernise ce nulpubau duce peadeparte - omunisrnul ln acest sens, lnto carG la care se frce trimit€re, "HomogrrleUfls" guliand/ UAge dhomnre, lffi}) a luiAkxandt Znorriar, se gisefeun pasaj in care se rdeazi ci, pradoxa[ nui a;a?, un $rdent so'rietic arf sptts "odati ci.tlRSS urnqa si se pribu$easce i,n cur6nd", ochestiune absolut in-credibili" "o preilic.deconsiderati o inepfie" ln condiflile ln care Europa Occi-dentali se temea ca anul care, conform previziunii, ar fi fost cel al dispari$ei

VLADIMIR VOLKOFF

Centale de Investigatii: "Da, noi ant ucis acestdragon uriag (comunismul, n.n),dar acum biim inbo jungli in care misuni in dezordine o varietate de gerpi veninosi,, Or o asemenea stare se resimte si in continuhrl si modul in care evolu-eaza fabuloasa lume a informatiilor.

2. Si aceasti carte ne intareste convingerea ci, la nivel individual gi colec-tiv, viata cotidiani se dovedeste tot mai dependenti de informatie, iar prin con-sumul curent nu se satisface aceasti necesitate; dimpotiva, pe misuri ce seurlizeaza in cantititi uriase acest produs, trebuinfa se mentine la fel de acuti.Tocmai pe o asemenea realitate, pe fenomenul dependentei fecimia dinte noide tot ceea ce ne oferi mijloacele de informare in masi se bazeazi cei care ape-leazi la manipularea oamenilor gi a comunititilor prin dezinformare. pres4 ra-dioul, televiziunea si relativmai nou internehrl suntvectori informationali omni-poten$ gi permanent prezenF prin care suntem conectati nonstop la reteauaglobali a massmedia si prin care se influenteazi constiintele oamenilor, atihr-dinile si convingerile lor, opinia publici. Iar aceasta din urmi constituie obiec-tirml stategic al oricirei operatii de dezinfonnare. '

3. In aceasti lume hipermediatica in care hiim, in acea$iperioadiistoricanumita de H. P. Cathala "Epoca dezinformdii,,, este freasci preocuparea dea infelege, in toate dimensiunile lor, geneza, mecanismele evolutiei dezinfor-marii, consecintele sale demrganzatoare, paralizante, creatoare de confuzii sideruti, .si de a concepe shategiile, tactica si procedeele de cont-acarare a acesfui fenomen exfem de nociv acum si in viitor. in fipt este vorba despre ce trebuie si facem'pentru a respecta drephrl cedteanului de a f informat corect, dea nu-l transforma intro victimi a dezinformirii. Dintro asemeneaperspectivi

Dezinfarmarea, armd de razboi

cialigti ai domeniului gi chiar la scrierile unor filosofi, romancicri si oanreni po

litici. Asdel, pentru a ne prvnntagenezadezinformdrii, precum si nrodul in carea fost conceputi, inteleasi si practicati la inceputurile ei, citeaza lucrarea "Artafizboiului" deSr:n Ti, denumit -si profetul dezinformirii sau un fel de Clausewitzal epocii sale; pentru a infisga cum a apirut gi a evoluat acest concept in fostaURSS, contibutia lui V. L tenin ("dezinformarea - sustine John Barrron - esteo tradi$e inceputi de lenin") la dezvoltarea acestei tehnici otrivite, ne suntpuse la dispozife pagini din lucrarea oVio]ul marelor prin propaganda politici"(Gallimard, 1939, reeditati in 1952) de Serghei Ceahotin; pentru intelegereaparticularititilor propagandei negre, sunt redate pagtni semnifcative din "Operatiunea Radior,rlNqrz" de Sefton Delmer (Flammarion, 1960; in legiturd cuintoicarea politici ne sunt evocate reflectiile unui expert in materie - PierreNord, iar in ce privegtp dezinformarea propriuzisi sunt prezentate pagini ex-trem de interesante scrise de ladislas Bittrnan, un profesionist al dezinformirii.Exemplele ar putea continua, dar ne oprim aici subliniind ci inserarea lucrari-lor unor cunoscute personalititi in domeniu, pe lAngi meritele stilistice 9i ma-niera personali de abordare a subiectului, prezind marele avantaj al intelegeriidin interior gi din diverse perspective a dezinforndrii or multiplele sale fufetesi ipostaze.' -

5. inregrn demers al lui V. Volkoff confrmi pe deplin ceea ce inci din 1971,Roger Mucchielli, firl sa utilizeze cuvAnhrl dezinformare, afrma c4 incepandcu anul 1945, ierarhia mijloacelor de lupti a fost complet rishrrnati, ca shategia rizboiului total de astizi exclude reorgerea la o intervenfe armati sbiini"

"in loc si'folosim trupe la frontierele tarii pe care vrem so cucerim, vom initiain interiorul stahrlui respectiv, prin ac$unea unor agen$ subversivi antrena[,un proces de disoluFe a autoritifi, in timp ce mici gmpuri de partizani, pre-zentfica"emana$ din rAndurile poponrlui" gi constifirif <spontan>, vor angajaun nou tip de lupti cu intentia declarati de a incepe "un rizboi revolu$onar deeliberare", dorind in realitate si accelereze procesul de'descompunere a sta-tului pentru ca, in final, si preia puterea." .

6. intelegerea4cestei noi forme de agresiune - pe care profesorul ClaudePolin a nurnito dezinformare (tot el a ficut distinctia inte dezinformarea detip inferior, ca minciuni prezentatA drept adevir, 9i dezinformarea de tip su-perior in care inamicul este determinat sa-9i consbuiasci el insusi o reprezen-tiare eronati asupra celeilalte parti. Nu este necesar ca inamicul si-9i constru-iasci el insu.si o reprezentare eronati asupra celeilalte pirti. Nu este nevoie cainamicul si fie minf! el se ingeali singur) este o necesitate atAt pentru speci.alisti, cAt gi penb-u publicul larg, pentru oricare om care este astizi tot mai dependent de iriformafle.

Lucrarea "Dezinformarea, armi de rdzboi,, prezinti intre altele 9i avanta-jul ci poate fi cititi selectiv, pe capitole, dupi interesul fieciruia pentru o anu-miti problemi. Asffel, istoricii se pot opri indeosebi la capitolele "Profehrl dez-informirii, Sun Ti", "Profefla se indeplineste in secoful )0(" sau la paginile reoroduse din lucrarea "KGB, semnati de John Barron. Jumalistii, profesionistii

VLADIMIR VOLKOFF

din massmedia vor gisi abordiri inedi0e pentru meseria lor in ceea ce privegtepropaganda albi propaganda neagri" deainformarea, cutia de rezonanti, precedeele informirii tendentioase, regulile conh'apropagandei etc., probleme deceft interes de alffel gi penftu oamenii politici. Sociologii .si psihosociologii sevor apleca cu interes asupra aspectelor referitoare Ia mecanismele dezinfor-mdrii, formele ei ir-rsidioase, "Uucurile" penbu comprurerea informa$ilor tenden-$oase, tehnicile de disociere a grupurilor, de disolutie a moralititii. Ilcritoriidin serviciile speciale vor zibovi desigur cu folos asupra problemelor privindactivitatea din KGB, CIA spionaj, contaspionaj, calitifle agenglor etc. Nureaftafiea ln sine contead, ci perceplia, imaginea despre ea Pe un asemenea

D r. Ghe o rghe Arid dvo aice,16 iulie 2000

PREFATA AUTORUTUI

folosintei noasfr e Dersonale.knediatce ne;dresim altcui\r4 erorih de apreciere pecareellem cG

mite sevor aditrga alornoaste $ a+arnai degarte. suntsrficienf, ca$vailtstermediari penbu ca mesqiul origfuial sife sensibil modificaq cu un contlnut de dezinformare cresflt la fi ecare ebpi-

$ aceasb in cel mai bun caa adici auurci cand mai rylF t${izi com'pete;$ gi dezinteresa$frc schimb de informa$e cnbunicredinfi-'

Introduce$, hs4 iir tanl un naiv sau un $mecher, +i parfle de dezinfor-mare individualinu sevormai aduna, ci sevorinmu$"

formarea considerati ca armi de rizboi'

VLADIMIR VOLKOFFDezinformarea, armd de rdzboi

Pentu fixarea ideilor, este utili delimitarea cdmpului de acfune al dez-informdrii frti de cele ale altor arme din acelasi arsenal viclenia de rizboi,

dia$i ner infoduce monsFul infe zidurile lor.Inffiicareatactici afost dintotdeauna o armSfrvoriti a conbaspiona

juhri, care nusi poate proteja secretele mai bine decatprin furnizarea defal-suri serviciilor de informatii dusmane. &knond Roshnd - cine arfi crearto?- o defnea foarte bine:

Este unhls spion spaniol. Ne adureMari seruicii. Informafrile pe care le dureDusmurului sunt cele pe care i le dau eu, in asa felIncAt sili putcm influenkhothArile.

comunismului in tiRSS;rezultat jumitate din corpul sovietic de ofiteri esteexecutal Aliatii,'hotirand sI debarce in sicilia vor sill frci pe Hitler si creadi cavor ahca Grecia,.sici Siciliavafi doar obiectrl unei manevre de diver-

tele sale sunb insi" in mod necesar mirginite, deoarece, provenind deschisdinfo sursi inamici, ea nu se poate bucura decdt de credibilitate limi-

1 0 VLADIMIR VOLKOFF

unii naf,onalisti francezi, ijncurajand sentimentele antiamericane,hrcreazi,incongtient pentu URSS, pe czre, de alffel, o detestl Nu tebuie niciodaduibt ca sun 1i, afimci c6nd sugereazi ridicarea tinerilor irnpohi% bihdni-lor in interiorul naFunii,tin6" nu implici in nici un fel ca unora s:ru altora sile fe inoculati o docbini hvorabili puteriiorigine: este sufcient si se creezeopripastieinfegenera$i. -

poate fi t.t* ;; sens mai fesrans sau mai larg.In sens resbAns, se situeazi la jumitatea drumului intre intoxicare si in-fluenH- Daci intoxicarea pnopriu-zisi este punctrali" tnlaeazi,un anumeamatorisnl foloses,te orice intermediar aflat la dispozi$e, se sbiduiEte sifrci anumite persoane si creadi anumite lucruri, dezinformarea

"st" s*

tematic4 profesionisti, a rmrs i,ntotdeauna la massrnedia se adreseazi

de opinie un cahliafor microscopic, dar adecrat 9i rea$a are loc, pisbdnd- gi aceasta este esenflal - toate aparentele de spontaneitate.

Aiciapar trei limitui.Dezinformarea si influenfa nu pot fi aplicate dec6t dincolo de un volum

'

Dezinformarea, armd de rdzboi 11

per,tilor llinigtitori. cantaretul din fluier din Hameln n-ar fi puhrt cgn{ucgspre inec un goool.lan - sau un copil - izolat avea nevoie de to$ gobolanii

in aceasti ordine de idei, una dintre formele cele mai insidioase ale dezinformirii este aceea care ar putea fi numiti logomahie. Ea consta in in-ventarea de formule care, dupi ce i-au sedus mai intai pe profesionistii comunicarii, se rispandesc in public gi sunt acceptate ca adevirate, desi nu

VLADIMIR VOLKOFF

sunt decat pitoresti. "VAnitoarea de vdijitoare", ncutitul inbe dintin au fos!dupa toateprobabilititile"concepute cu aceasti intentie. G sa mai spunemde rodnica operafune logomahica efechrati pornind de la cuvantul ,,fascisb'? Ziarishrl care dorea si lanseze expresia "stalinist de dreaptan eraun campion al logomahiei. A repeta aceasti expresie inseamni a invrijbia$t dreapt4 suspectati gi ea de a produce shlinisti, cdt si stalinismul, carenu mai apare decAt ca o varietate inte alte tipuri de despotism.

Sperim cI acestei probleme i se va consacra into zi o tenfoarte i-guroasa, cu o cronologie precisi a utilizirii formulelor de lupti adverse si,bineinfeles, cu lista de publicatii iii care au apirut pentu prirna data- A lisavocabularul adversarului si se impuni inseamni dej4 inf-un rizboi ideelogic, a pierde jundtate din bitilic. Ofiterii franc d,pt'lmnen atVietMinh-u-lui, nu vorbesc mult despre cuitile cu tigri gi maltatirile ld care au fost su-pusi; ei spun, mai ales, ci nu se poate repeta firi urmiri grave,de zeci deon p n,expresia oofi.ter fancez - criminal de rizboirr.

Insigi istoria cur'antrlui udezinformaro este un ex€mplu interesant delogomahie. cu/antrl apare in dictionarele sovietice inaintea oricirui alhrl,,si este defnit ca o bhnica folositi de puterile capitaliste impotriua democratiilor populare. kr limba rusi a apirut demult un jargon al dezinformlrii, iaragenfii de influenti sovietici vorbesc in mod curent de pdpusti(den (cnuaaseminitor cu ua pasa o dezinfou pentru ,,a lansa o temi de dezinformaro,).

la urma urmelor, se afirmi cu justete ci udezinformare, nu este un cu-vAnt prea percuhnl Prefixul dez-indica uindepirtare4 separare4 lipsirea,.Adezarmainseamni aprirape cinevade o armi sinu aidaunacare nuva'.oreazA nimic; a dezinforma nu inseamni a priva de informatie, ci a flrniza, r informatie partial mincinoasi. A fost propus termenul disinformare, deoarece prefxul dls provine din grecescul dyg stare proasta Am avea disinformare asa cnm avem dizentene. Mezinformaezcut'ant format la fel ca

Tarile care pratici dezinformarea considerata ca armi de rdzboi incredinteazi' executarea acesteia serviciilor speciale. De fapt, dezinformareaeste o sinteza inbe S.l. (obtinerea de informatii asupra adversarului) si c.S.(penetrarea serviciilor de informatii adverse), intrucAt permite teleghida-rea tintei pornind de la o donrnrentatie adrruati in prealabil, si aceasta nu

Dezinformarea, armd de rdzboi 1 3

printro acFune obsori, aleatorie asupra unor organisme foarte specl?li.'Ate, cila lumina zilei, incepAnd cu omul de pe stadl 9i mergand pAnl.la

autoritifl $ elper,ti, cei din urmi fiind prizonierii celor dintii, iar autorititile,la r{ndul loa find prizonierele opiniei publice.

AtAt cdt se gtie, procedura se aseamini aceleia care are loc in cursul

ecleziasticg agentul infiltreazi in opinia publici informa$i, interpeliri, con-testiri, pronostigfii pe care nimeni nu sar gAndi si le atibuie unei puteriaredeanfomruzidarcare,la un momentdal vor servi interesele aceleiputeri. .{gentul este rehibuit .si primegte calificative la fel ca un agent de irformafi, in fitncFe de eficacibtea ac,tiunii sale. &rperioritatea sa consti infrphrl c4 in loc si erporte informafi, el le importi, nu se mulfirme-ste sireflecte economia ideologici lnatiunii vizate, ci o modifici.

O dati inrodus elementil cataltzator in masiniria opiniei zublice (si

de la sine, gratie intermediuilor subalterni care sunt numiti cutii de rennanta

in cea mai mare parte a timptrlui, oamenii care joaci acest rol sunt maimultsau mai pu$n incongtiend;ei cred ci propagi informafla in nurneleli-berdtii, pe cind, de frpt, colporteaadeznformarea h numele toblihrismu-lui. Unii dinfre ei'sunt, fireste, mai pu$n inocenti'decAt vor si pari 9i chiardecAt cred ei ingisi. Acestia pot primi mici cadouri , cndeazi anumitor 9an-kije, nu rezisti tenta$ei unei stiri in exclusivitate care nU necesiti suplimen-tarea bugehrlui si nici schimbul deliberat de informatii cu inamicuL' in orice caz, imagineaoferiti de$gfJ?p,,ge#?hhil+Egj$Fd0ieste p.{rta. daca pui o bila pe ea .rlo\lijl.l,T \l?-4.

VLADIMIR VOLKOFF

Intoxicarea este o tehnici" pe cand dezinformarea este o docfrini.ii gisim fundamentele in lucrarea lui Sun Ji, Arb rdzboiuhti Lcear;tA

carte, scrisi acurn circa 2.500 de ani, confne urmitoarea afirmatie cruci-ali: <Arta supremi a rdzboiului este invinserea inarnifllui firi lupti>

In acelasj timp, SunTl nu se feregte si ofere o lec,tie completi de hcticlmanewg marsri" utilizarea terenuhri, ahorl prin incendiere, sr$nerea mo."L,lut; armele apar lnsi ca un ultim mijloc, cel mai prfn de dorit "inri?,boi, cea mai hrnipolitici este cucerirea sbfrlui inbct disfrugere lui estecea mai proasti soluf,e.' Tot Sun Ji ne oferi $ preceptele pe care trebuiesi le urmim pentru a ajunge la acestrea:ltal Toate mijloacele sunt bunepentu a elimina dorinb de lupti a inarnicuhri dt $ credinF sain victorie,acestea find consiilerafe echivalente

Sun Ti nu avea la dispozi$e mijloacele achrale: nici psihologia etperimenta@, nici massmedi4 nici - ndjloc negativ - tearna paralizantide unconflict nuclear. Doctina Ba'adus la progrese enfaordinare in secolul )0(info primi hza ea a asigurat a6t eflcienF pnopagandei nationalsocialiste,cAt,si a celei oomnniste (nu febuie uibt cA'Violul mtfinilor prin UopagaftdaWliticiabdedicafl irn aceh$ tirnp, marelui psi]plog Farbv si mareluisocialistWells) dar nrtem considera aceasti perioadidepagid, md CI€ct,integrati in progresele pe care doctuina leaficrrt de anrncl Practic, nu estevorba de uaviolo mulfimile, ci de a le orienta into dire$e care le suridedeja $ de a lznscende propaganda prin conhgiunea organizati a imaginiIor gi a schemelor de g6ndire.

Noul drip al deeinformfuii a fost inatrgurat prin 1957 o dati cu infintarea Deparhmen[rlui D in cadrul Primului Directorat principal din KGB.Creatorul acestri organism era generalul han hanovici &aiant, nilscut ln1910, decedat i,n 1970t De origine armeani, acest ofter elegant, ascetic $musticios a servitcaahgatla arnbasadadin Fuis sub numele deAralovgiaorganizat printe altele, AsociatiaFrar,rtaURSS. Multiplele sale reugite auficut ca deparbmenfirl siu si fie transformat in direcbrat De prin 1963,acesta este Directorafirl A din KGB.

. Decedat in 1970, generahrl &aiant a fost inlocuit de adjunctrl siu, Ser-ghei Ale>randrovici Kondracev, nlscut pe 1 martie 1923. Fiul unui ofifer dinKGB, SergheiAler<androvici Kondracev a avut o carieri diplomatici clasicl atasat culhral in 1953, prim-secretar in 1956Ia Londra apoi laVena,lnfe 1957 gi 1961. in tgO+ se pare ca a devenit asistentul lui Agaiang ceeace nu l-a impiedicit si reapari la Genera in 1967. Se spune ci este interesat

tn primu rana de Germania de vest gi ci ar fi un elpert tr arta deli_ cati a fiL -sificirii documentelor.

Toate acesb informa$i, stecurite in presl, potf adryirate satr frlse,nu are imporhn$. Inporhnt e$e $ gtim d exisaunorgani$n a drui misfune egdezinformareaOccidentrfui $ alumii atreia- hotje: un agentdeinfluen$aresbtlnflagrant detctla Puis, condarmatde Curtea de siguirarS a lunrnri + annlslat irneAiate socialis, tii au tr* prtereain t$t; {-*viluirile rnaionrlui bdislavBithran" din ierviciile speciale cehe;deat{lu'irile colonelulni fuvcenkb, din al pptelea deparhmmt al Rirnufui Direc'toratgeneral

hri $kann - era vo'rba povesese Joseph B. Srniflr, de discredihrea omrlui de $atindonezian: ln ffi$ scop, ClArecruhe unl dintre sosiile sale

deosebire de sitrafade rizboi chsic, unde o-pri<ope" hrptiinponiwauneia ualbastq.", o putere dezinfornatoare, chiar daciare o fndprpcirs{,

finf un cribriu care si.i penniti lmpartir, ea hrmii in douifelii inegale: <,noiusi .ceilaltiu. lnto democrafe nu poate f corrceput un a$ftl de criterfu, ciaiiorr. este liber si creadl ce wea. in schimb, acest element de referin$este gata frbricat lnt-o tari toblibrzu un corp dochinar cbnsid.tal$u$exacti permite si fie acceptate sau respinse imaginile qi ideile pe misurice acestea se prezinti. in utimi insunp, tot ceea ci aduce avan@e nrarxismuhri este bun, ceea ce ii diuneazi este riu.

..Pentru a intoica pottic, scrie Pierre Nord, bebuie si ai tu insuti o in'ten$e politici precisi _si fermf, si ai initiatifi gi-si preiei ofensiva',. Aceastiintentie politiei o au puterile marxiste, nu si democratiile.

Dezinformprea. armd de rdzboi 1 5

1 6 VLADIMIR VOLKOFF

Al doilea motiu dezinformare4 dupi cum am viarl presuDune o acti_une prelungiti, intinzandu-se pe mai mulf ani in cel mai-bun *r. l"nk;,ria, una dinte naivititile majore ale ofterilor din arma psihologici era"si

e de influenti in cateva siptimani. Orrpolitici, i$ interzic orice manewi derputere ameninti sI sctrimbecursul omei oarecare shbilitif, aduse dea Cin

cea Republici, cadenta in care se succed directoriiserviciilor qeciale s.aincetinit deabia recent in tVtarea Bribnie conseryalbrii n,rg pottra *oIeasi fnte ale dezinformirii ca"laburigtii gi ap mai,departe. Nu punem i,ndiscufle patiotisnnrhurgra sau al celorlalti, dar in democra$e acgunile nusuntingeneral de acord asrpramijloacelornicicniaratmcl cand Oin lnt6rnplare, sunt de acord-asupra scopuilor.. Pe de..alti parte, lipsa de continuihte ii impiedica int€6t pe occidenhli

sn mearga pahi Ia capitcu strdiul mediilorcare uebuie mapipulate, incdtseajunge la-epoui lamenbbile, ca in cazul acelui ofifer din tiirout alUndeacare credea ciirnbhnze$te potria.tiile arabe punandule d asfllte cant€cekabyle.

Infne, a$a cum am aritatdeja dezinformareanu poatefi dusipeni hcapdtdecat asuprauneifinte parfial complice sr prin intermeoiut *uo*odia" In lirile totalihre, sbtul detine monopolul informati, ei, popula$afindprotejati impotir"a oridrei ingerinfe de acest gen pentrra lnierca sl ainglopinia plblici sovietici clAfebuia si.ecurgila emisiuni ale unorradiluri sbiine (vocea Americii, Radio uberateaitc) a ciror audienF sporadici nu putea conbabalansa efectrl mifloacelor de informare conbolaie custictefe de sht /'

Dezinformarea occidenfali nu se poate exercita cu folos dec6t in tiriledin Lumea aTreia Nimeni nu se indoiegte_ci aufost deja realizate operafluni de acest gen, dar in absenta promovirii pnei dochine universale, nupoate fi vorba dec6t de ac$uni limitate, maiapropiate de intoxicare dec6tde dezinformare.

Trebuie totusi ca Occreete y i,si menrni rd:;l*,r,-, ffiffi#'*U:1ffi'Hflff #preuni, cici falimenful economlei totalitare nu poat" fi nega! din feicirepenfu apirltorii libertidi: ' ,

Aceste conframisuri ar trebui cautate, se pare, in bei directii.

1 7Dezinformarea, armd de rdzboi

,utd ffidud.ion am obserrat, agenfi de influen$ se p.Ht[ qg ?Eceicuplreri care nu au nici o legihrl cu apartenenfatornolitff$li se poate reproga oamenilor ci iubesc pacea sau ciilJril;nif*uiuro.politic. -.'4.9F+

Giviza$ aici sunt agen$i

1 8 VUDIMIR VOLKOFF 1 9Dezinformarea, armd de rdzboi

.O orin *.Oit lor, este dificil penffu scriitor-sl n3 se eAndeascn h Dosto

i#fi :ffi ffii#i!;h,.d;4qry:ry1^::m*E_g;$ff :lf HiffiT;":fil#txsffi fi ffii#;d;GJ"noliio*oae:presdreptpa

VladinirVolkoft

I. PROFETUL DEZINTORMARII, SUN TI

Sun li a tdit aanm 2500 de ani in China Regatelor luptitoare. De ori-gine din regatul Ch'L, a fitmttin wdail regelui dinWu umazdfudwiarmatele at un stces crlnsDlnt

I-udnrea are fi e.ste atibaiE, Arta rihoiului, esfe cunoscu ti in IaWnia inci dk wolul al WIIla" Mao TzeDun sa inspi:lzrt din ea, firi nici oIndoiali Iz on a&tali aeasti cartc este hwisi in progana plihr niIibre ruse, a$a am oatnti garuafulWalfets ln memoriile sale intifrilateServicii discrete

PRECEPIE DdRASE DIN (ARXA RATtsOIULTJI> DE CTTRE COME}.IIAIORI:

1. Discredipfi tot ceea ce merge binein prainamicului,2. Implicaf, reprezenhnfi claselor conducitoare ai{irii inamice in afo

ceri dubioase3. Disbug$le repuA$a $ srynef-i dispreplui propriilor concetigeni.4. Utilizati creahrile cele mai tici,loase Si mai abiecte.S*Dezorganiza$ prin orice mijloace activihtea guvernelor inamice.6. Rasp6ndi$ discordia,si conflictele inbe etalenii lirilorostile.7. IntirAtafl-i pe tiniri conta bitfuiilor.8. Ridiculiza$ tradi$ile adversarilor.9. Perflrba$ prin orice rnijloace intendenla, aprovidonarea $ func.tio

narea armatei inamiculut10. SlibiS voin@ luptitorilor inamipi prin cantece 9i melodii senarale.'' 11. Tiimite$-vi pro$ilntele irn randurile lor pentru a inourwr,a opera de

distrugere.12. Fif generogi in promisiuni gi recompense pentu infonna$i Nu fu

cef economii, banii chel[ri$ asfiel vi vor aduce o bui dobAndi.ll3.lnflta$-%pestetotspionii. :'Numai un omcare are toate rceste mifuace la diWofjtiasa $r $e sise.

foloseasd de ele pentu a ripdndi eerUnih gi disconlia- numai un asemenea om este demn siconduci gi si dea ordine. El este comoara suveranu-lui siu 9i sdlpul sbhrlui.

VLADIMIR VOLKOFF

MAJ(ME DflRASE DIN <ARTA RAZBOIULI.JI>

ToatAartaiazboiuluisebaznaapeinselitorie.Dati inamicului fete $ biie! tineri penhu ai lua min$le, dar si jad siml

tase pentru ui zgindit'r ambitiile.Dezbinafl suveranul gi minighii sai, lisad-l tiri aliafi. Faceti si se nasci

tnfe eifsnrriala pgntu a nu le permite si se infeleagi" Anrnci ve! fiutea sicomplotaf, conta lor,

Rafnamenhrl suprem in arh rizboiului este ahcarea pranurilor inamice.cei care sunt e)eefii in'arta rdzboiului inving armab inamicului firi

lupti" cuceresc orapele firia le asalh si darema sbhrl firi operatiuni prelungite.

Scopdvosfu tebuie sife preluareainhctiatotceeace se aflipe plrneft In acestfel trupele vi rcr rlmane odihnite, iar vicbria va f totali-Aceasta este arta sbategiei ofensive.

Invincibilibtea noasbi depinde de noi, vulnerabiribtea inamicului de elo armati este victorioasi inainte de a ciubluph; o armati sortiti ese

cului se lupti firi speranF de a invinge.culmea rafnamenfi.rlui in dispunerea bupelor este a nu le prezenta in-

bo formi susceptibilide afi defniticu clarihte. in acestcazvef scapa deindiscre$ile spionibrceimai perspicace s,i minfle celemai istefe nuvorpu-tea si sbbileasci un plan impotiva voastri.

.Uop inamic incolf,t hebuie si-i la.si o portiti de scipare... A,{ta$-i cimai existi o posibilihte de a se saha" Apoi lovif.

cand lumea qrnoaste o perioadi de pace, ingelepurl igi lne sabiaalilui.

CTJM SA-TI DEZNFORMEZI PROPRIILE TRTJPE - MOTMJLREIJGIOS:

23Dezinformarea, arme de rdzboi

cuM sA-'11 DEZINFORMEZI PROPRIILE TRUPE - MOTn/E PECUNIARE:

VLADIMIR VOLKOFFDezinformarea, armd de rtzboi

colaborare.Aeenfi dubli sunt spioni inamici de-gare-1e folosim'-cl"dhr*i*r

nimite spioni si vadi ce frce$, dati, -le cu gurerozitate

b*i;ft;it"Uiitttp"igiransformati;i-tnp-ropriiivogtias.eg$"= es"^Fifihia;Uili i.unt cei carori te dirn inten$onat informafi inven

tate in toate felurile.Lisirn si ne scaPe informa$icare

fel tncAt agenfi si le cunoasei' Cdndinamic, ei vor firniza rceste informa$iglti in consecinfi- Noi, fire-ste, vom ac,,isiva omori sPionii.'"' ':.#-dift";a*a

sefrrl sbhrlui majorTs'ao sq,tie pto ""qPTdamnat,ildeghiziincitusar'otff.TrH,KTSfi thf"ffi :t:JH

chizand cocoloqul, Tanguii cifiri scrisoareaqior, Ts'as, Sef,thi planiflcaii lorstategice't ministut s[u, ca 9i cihrgirul qlion' Acesb-la$ nu semirginesc la o singuri misiune'

inamicul Pentu a semna Pace4 apol

atan,$bn$i volanfi sunt cei carg 1dAleqem oarneni intefuen$, Pruder

cate aceia care, in tabira inamici suAstfel, ei srnt in misuri si observe ntiunile si planurile. O dati edificaf aIormeze.lati de ce sunt numifl "ag

Sunt oameni care Pot sivini 9i soni yolan! febuie sa recrutirn oamtmeni'inteprinzitori, ln ciuda aeruluineti sibravi, depringi cu misiuni mc2| miz"tiu 9i umilinfa Dinfe toti ciul comandantului-sef, nici unul nu

VIADIMIR VOLKOFF

secre! dinne toate relribu$ile, nici una nu este mai"mare ca aceea a agen-f,lor secre$;.dinfe toate operaf,unile, nici una.nu este mai confdenf,alidecdt acelea care au legihri cu opera$unile secrete.

Cine nu este experimenbt Si prudent omenos si drept, nu poate uti-liza asenf secre$. Cine nu este fn gi subtil nu le poate smulge adevirul.

Ceea ce bebuie, inainte de toate, este si apreciei caracterul spionu-lui gisi stabilegti dacieste sincel demn de incredere gi cu adevlratinteligenl Apoi, el poate f folosil.. Printe agen$ CIdsd unii care nu urmiiescdecAt si se imbogafeasci;'firi si caute a cunoaqte care este cu adevlrat$trafa inamiorlui ,si care nu rispund exigenfelor decet prin vorbe goale.Int-un asemenea caa hebuie si dai dovadi de .siretenie gi srbtilihte. Apoi,vei putea aprecia sinoeritatea sau caracbrul mincinos al spuselor pionului,si vei hce deosebirea lnte ceea ce este conform or frpble gi ceea ce nueste.

I ua$'misuri de precau$e conba spionului card afostmanipulat-Daciplanurile legate de anumite operafuni secreb $ntdivulgabpremafirr, agerrhrl gi tofi care mai au cunogtinfi tebuie ucigi...

Daci dori! si conduce$ ofeqsirr+ trebuie siomoagef mmeniipe careii folosegte intmicut funt ei operimentaf sau progti?Frni qau grosolani?O dati aceste calitif sbbilite, frce$ pregltirile nocesnre. Cfud reg'ele dittHan iitimise pe Han Hsin, pe Ts'ao Ts'ao.si pe Ifuang Yung se ahee WeiPao, el inhebl uCine este comandanhrl pef al sfirlui Wei?u "Pho Chih",i se sprse. Regele replicl "Gura lui miroase i,nci a laptele pe care la suplEl nu ra putea s#l egaleze pe Han Hsin. Cine comaridi caraleria?n uFengCsieh", i se rispunse, "Estefiulgeneralului FenglVu Chen din Chiin. Cutoate ci este un om de valoare, nu frce cAt Ifuan Yung., "Si cine comandiinfrnteria?u "HsiangTou, i se rispunse. Regele sErse: uNu se comparicuTs'ao Ts'ao. N-am nici un motiv si nii ingrijorez.u

Este de irnporbnfi capitali reperarea agen$lor inaniolui care dn siactioneze impofiva voasbi,'acegtia bebuie si fie neapirat teorfl in propriul vostru serviciu. Da!-le insfucfluni $ ave$ gdji de ei. In acest fel suntrecrutaf; 9i folosi$ agen$i dubli.

fuen$i interiori sicei indigeni potfi recrr.ltati gi folosif, prin intermediul agehglor dubli.

Motivul este acelaci agenhrl dublu iicunoagte printe compatiofi siipe ceicare sunthripireti, ca gipefunctionarii care sau achibtcu neglijenSde datoriile lor. Pe aceste persoane le puteti_ affage in serviciul voshu.

Tot in acestfel, agentul lichidabil poate fi trimis la inamic cu informatiifalse, deoarece agentul dublu -stie in ce privinli poate fi lngelat inamicul.

Dezinformirea, armd de rdhboi

Asa suntutiliza$ 9i agen$ivolan$Suverarrul ffebuie .e'##;p".fect activi$tile celor cinci tipuri de

ageng. Aceasti.ut.tt#;;# at it tg*Fldubli' dt aceea ei te

U-Ce irata$ cu maximl di'rnicie"'O armati firi agenli secre$ este exact ca un orn firl ochi -si urechi'

rr. pRor'ETrA sE iunuprnngrn iu srcorul xx

Memoriu adresat de l.enin lui Cicerin, Conisar insircinat cu AkcerileExtcme, citat de cdteY. Annenkov Qg21).

uCa uirnare a observ:xdibr directe pe care leam ficut eu insumi in tim-pul anilor de exil, f,ebuie si mirturisesc ci mediib a$nrnie otfire dinRrqa occiddli qi Am€rica str incaabib de a trelee Snraga act',at{sau r4ortul real de fude. Amte nedii bebnrie onsiderate sridomute.

b) Erprimarea dorintei noaste de a sbbili imediat relafii diplomatice cusbtele capibliste pe baa neamestecufui total in afrcerile lor interne. surdo

III. PROPAGANDA A$A-ZIS AIBA: UenrUrunUNUI PRACTICIAN

VLADIMIR VOLKOFF

Iati cAteva exemple: daca este sacrificati dragostea (pulsiunea nr. 3) inhvoarea avantajelor materiale (nr. 2), suntem in frb unui caz de imoralitate(cum ar fi prostihr$a).

Daci este preferati dragostea (nr. 3) datoriei parintesti (nr. 4), ne gisimiari-si, din punct de vedere social, deci biologic, in-fap unui caz de imoralitate (comportamenhrl unei nnme dena[rate).

Daci se renunS la violen$ (nr. 1) in frvoarea avantajelor materiale (nr'2), aceasbvafi o atitudine morali (atibrdine civilizati).

Daci este aleasi dragostea (nr. 3) in locul arrantajelor materiale (nr.2),atihrdineavafi romantici sau ldealisb deci conformicu morala. $ apmaideparte.

, ha'wite x conpha, wident M o wwmi ipi chelaties,te funii reqt bblou liheflin", wificAnil4i astel Wl€furru M. 2 Wtu ry svrfiifuplsiunea w. 3, w ce anryurc unei @ni morale. Dar Cahotin ae unrispunslaorie,

Ia urma urmelor, oryn sa nu pruinti interes pntu scientsmul sdu "aracerbat ci din urmitoarele fti motive:

1. NE adevinzrt ci Wiholopia eryiimettuli ofeFi numerw metodede mnipuiarc a ma*lor, gi arfi abalrrd caare$c atnogtintc si nufiefeIosite;

2. Ceahotin a fost un pndicin al propagandei" Iupbnd h C,emania IIftpotiva spiali tilor-nazigti;

3. Nc w om d6 ortenn tung fi dqi rcanoagte ci voreatda rcprezintiunviol Cahotin su$ne cima*Ie tebuie violate sprebinele lorde aici d*urye candoarca revelatoare a opiniilor vle.

O candoare are nu-linpiedici si fie lucid, nai ales in privinla demucnf;ilor, gi sd conshfe in ce mdsuri stnt acestea whenbile...

in democra$e se credeci alegitorul este liber tn judeca$le Si faptelesale, ci este protejat indeajuns de instihrfile liberale ale sta[rlui lmpohhningerinfelor poliflene.sti, a abuarlui de putere, a exploatatorilor, a fac,tiuni-lor, dar se uiti ci nu este protejat impobiva lui insugi, conba unei exploziide pulsiuni gi instincte declangate de un alhrl, care este deja imln la obavapsihica Nu este constientizatfrptrl ci o amenintare cumpliti apasi asupralumii, datoriti posibilitillor implicate de principiul violului psihic al maselor de cite propaganda politicd.

31Dezinformarea, armd de rdzboi

... sau sd uadi deia qre partid ar wtea cii1figa din rcntit l4rlltaabilibb

(Wntn o auzd buni'r dxl+Eun.)'

diatgi instaural

ceahotin (xJniideri, ci nucleul prowgandei politico' ffjte uiilitiuea iudi'

cioasi a'simbbfutt'lor fi'sihologice','

;ffie'Dezinformarea, armd de rdzboi

mod atat de slab gi stangaci, incat obrfneau, deseori, efechrl cont'ar celuidorit (..).

Adversarii lorffis6 ultimi mo-stenitori ai capitalismului aflatla anan-ghie, firi idealuri umane, firl un progra:m econoprc bine definit' au gisitiloOaiat""O. aridica $ de aantenamulimile, de azdruncina rnarile democra$i.si, deseori, chiarde ale smulge directputerea

Cum afost posibil?Rispunsul este evident adversarii guvernelor democratice nu erau le

gafl de dogme eronate si rigide;infelegeau intuitivadeviraa nafiri aomu-iui';i rtgJ.u de aici coircluzii pottice utile. Este drept ci scopurile lor potitice sur:t alsurAe .si contavinldeii de umanibte in sine; au an$ insi; src-_ces, pehtu ci scialisnul nu a ptiut si folo*axi singura ayni 9arc sar fr.puiit dovdi efu, gi mume prymdq sau a folosito, dar int-un modl i ps i t deen f i r z iasmg iene rg ie . , , . . - .^

Fascismul a dobtatdinplin fimbaiul simbolic ca instrumentdelgffaEste cunoscut rolul tonsiderabil jucat de aastici in ascensiunea lui Hiflerla putere. in tatra Mussolini a practicat $l el, pe scari larg4 fupa 9lyfuhrntir. Este interesant si urmirim evolu$a inetodelor de propagande in dm.pul anilor care au Drecedat cel deal doilearidpi r4ondial. Chiu la inceryt'

bartidut socAUemocrat german afost cel care lea folosit cel mai mult Soiialdemocra$i rusi, in special bolgevicii, sar inspirat considerabil din metodele sale; pb care leau aplicatqr abilibte pe scari la'rgi. Rizboiul civil qiindeplinhea planului cincinal leau oferit o ocazie excelenti pentru aceastaMA taniq au fost imibf, de comuni$i germani, care sau mul"tmit- de celemaimulteori, slicopieze or servilisrn;de alffel, acesb esb motivulpenfucarb aplicarea acestor metode sa dovedit deseori ineficienti Mussolini aprehnt mulfde h rugi: lea shdiat mebdele cu aten$e gia inEodusin Itrlanumeroade pmcedee mc s.ar dorn&forbutile.

Hider nu atebuit si se sriduiari prea mult pentu a pune h punctaplhai.ealimbaiuhd siu simbolis el sa inqpiratdirect de la Musofini $ dela comunisti. $afolositde el de o manierilogicigi confolati 9i a armtcuatat mai rut a. car.tigat, cu c6t adversarii sii nu infelegeau deloc ce li seintArnpla; il lisau si ac,tioneze in liniqb.

Ce ficea Hitler defipt?Prin discur$lri inflicirate, ocolind orice obsbcol, afigea atentia asu-

pra lui; ataca violent guvernul republican, ctitica, insqfta, Rrofera amenin-tiri nemaiauzite: "Capeble vor cidear', "noaptea cuFtelor lungio, documen-u ae u Boxheim, acestea erau amenin$rile propagandei naziste care ave4sibebuia si aibi, o influenti enormi asupra maselor, .si aceasta din doui

VLADIMIR VOLKOFF

ffi;il?HH'**;P*:s'*nsuitionffipagandi * Gi;;?#q

quca; in al doilear{nd'frth,t;;;ffi;;;gr m.loacete de aojrarc ltlHflt:F: convingerea ci p"t"tl" i.p*!ir.

Dezinformarea, armd de rdzboi

ZX/ slog*

/ Pto*r^ \

DocFini

ru VLADIMIRVOLKOFFBaza piramidei este fn.-

r. .uu acest semn vei invinge!" _ simbolul,armatei lui Conslantin cel Mare (n.a.)

Dezinformarea, arme de rdzboi

este urmitoarea: '

Scheme ilustdnd geneza crucii incedigate pomind de la imaginea rofi'

erau gi ele exprimate: libertate, egalitate, faternitate'

38

alitate, nu fuseseri decAt.. doui echipe cu 12 tineri de toffca simbolwi snoregeneratoare de enhviasm se folosesc imnurile .si

canbcele pabiotice. Sunt cunosflte Horst Wesllred al hideri,stilo! Giovinu,a\iMussolini wr Intermfronalasocialigtilor. Matseinea a fost folositi deseoii ca imn revolufonar in timpul Revp$ei ruse. $i.Fronurl debronz arcaun imn mrzical cu un ritnantenant, alcirui rden smaaffeL

Awltinarynulunelor,Affitftntutetu1pa;ilorn91fr,; | .CurindvenirnlifutatcuVmo,fiatc,meryicanoi!

zi reciproc $mbolunle; nazistii, de elemflu, handormau cele fei s{gqti inumbrele, iar sociali$i, h rendul lor, ridiculizau crucea inc6rligati .si figuralui Hifler dwi cum este ariat mai jos etc' Din aceeaqi categorie frce partedeformarea inscrip$ilor regaliste, foarte rispdnditi la Puis: uvive le roi"devine uVwe le r6tiu.t


l. Joc de cuvinte inhaductibil: *vive le roi" -Triiasci regele - devine "vrve le r6ti",adici *Triiasci ftipurp (n.r)

VUDIMIR VOLKOFF


neo€q el behie d frowaoe h nm€dll @dun re0d cmfiionf

aouri1! .n b inhibe pe unele, si le potenfeze pe altele, si creeze reflexe

Dezinformarea, armd de rilzboi 43

9i ele sus$nute de mase, dar, in acest caz, mul$mile sunt manipulate cuprdne gi ingelale asupra intereselor lor vitale, adtcir violate.Wihic.

Teoriile moderne din biologie, casi erperienfele $ $atisicile dau un ra

divizifebuie tahte diferitdin punctrl devedere alpnopagandei: primii pot

tice generale care o condi$oneazi (..). Harul de amwnieeteesen$al inrealizarea unei propagande ra$onale. Un asffel de plan indude:

a) Diferen$erea grupurilor de indivizi care tebuie infuentaf,;b) Shbilirea unor scopuri.psihologice de atins PeBftu elementele fie

cirui grup;c) Crearea organelor care slrectfizrln ac$unile indrepbte spre aceste

scopnti;d) Crearea de cite rceste organe a formelor de ac$une propagandistle) Disfibuirea ac.tiunilon de propagandi in spa$u $ tirnp (sbbilirea pla

nului de campanip)i r0 Coordonarea acestor ac,tiuni;g) Confolul campaniei, in special al pregitirii ac,tiunilor, al executftii $

t tti';TlSlllffJht*ru un sistem de reguli wba?acirora ar tebui

constuiti confa-propaganda:1. Identificarea temelor advercarului, imlxasi clasarea acestora in or.

dinea importantei, urmate de combaterea lor separati;2. Atacarea punctelor sldbe;3. Nu febuie niciodati atacat fon[rl propagandei adverse ahrnci cand

este foarte puternic; penfu a combate o opinie, Febuie plecat chiar de laaceasta gigisitun teren comun; \

44

1 1? Dt,tR voLKoFF

i$ffi ffi ffitr[ffi xlTffi H#r'.,;-"*,,,Dezinformarea, armd de rdzboi

Ca gi lupta wlttci+ prowatda nu inceteazi niciodati, fip1pe careHifler l-a infeles as,a cum tebuie: el nu se limita si faci propagandi doarpentru alegeri, ci o impunea continuu, urmdnd o reguli clasicl nu trebuieniciodati si le dai celor cirora Ii te adresezi timp de gAndire. Adversariisii, in sclimb, deveneai activi doar in perioadele electorale, gl chiar gr 3-hrnci profitur cu liucurie de "destindereau oferiti de sirbitorile legale. Inrealibte, o ficeau mai dqrabi penfu a evib lupb, ere ii incomoda $l per'fu asi respecta riuralurile burgheze

Dupicum sa viart, prin plasarea propagandei populare $gestive peplanul instincuilni combativ, Hitler fua aWI Ia violqt\ pfrtic4 fudttdt*xp violenp reali"A gpuso in cartea sa, Mein lhmpf, uUn ticilos hotirdtare lntodeauna posibilihteade a irnpiedica un om cinstitsilgi ei<ercite ac-tivihtea politicb, gi a aplicato in prrctici in 1931-1932, bude sale de propagandi (Sh) ii irnpiedicau prin violen$ pe adversari si$ifna intunirile .in disbictele rurale. O data pornif pe aceasti'cale. spunea el, tebuie si rilminemconsecvenfl $ sinu oscilim niciodatii,nhe violen$;i indulgenF.

. O alti regula a powandei hitlilistc,si mussolinien e en anagaaleqde enemplu, Gebbels unrfla de la 3 0001a 10 000 numinrl membrilor bahlioanelor de asalt din Bulia ir Hadamoursky, colaboratorul slu fidel, recomanda in nibd deschis aestpocedeu, afrm6nd: < Trebuie si ne aritimfor.b, $ chiar si pnetindem ci e mai mare decAtin realiute: daci este binecahula6, propaganda prin for,ti impresioneazi.si are efecb decisive, maiales in er<terior". De alffel, aceasti reguli a exagerlrii nu a rimas apanaiulexclusiv al propagandei hitleriste: Si alte partide o folosesc in ziua de azi'De pildir comunigtii nu eaitur niciodati si rnireasdartifcial numftul m+nifesbnllor; deseori, cala marca infunire de la VeI dTliv,rezolufile adophte in urma adunirilor poprlarea trcepeau pomposi .Poponrl Buisrlui reunit la Velodromul de larna, (..)

Am subliniat deja ci propasada nu febuie ficuti prin adopbrea oarbia unei scheme, ci prin difermfere,in func,tie de mediile cirora li se adrewziL

(..) inf-un articdl din ziarul Deutrche Reptblikd:rl- 1932, SiegfiedHdxluu, anafraproblema gopagandei in distictele rurale $ distingea douiregiuni: un4 baversati de rnarih artere de comunica$e, pe care a nurnitozonar{xt4$ o alh, dominbd de ti,rinime, in care ideile lui Hitler puteaupitunde mai ugor.In consecinti, Hiixterpropuneacain zonamixti sifieaplicate metodele propagandei populare agresive, banlep instinctul com-bativ (precum acelea care, inaugurate de sociali.sti in 1932 sub semnul ce ''

lor Trei Sige$, sau dovedit eficace impotriva propagaridei lui Hitler), pe

VTADIMIR VOLKOFFDezinformarea, armd de rdzboi

47quq m zona a doua metodele urnar si fe modificate i,n funcfe de ambianF gi menblitatea tinanilm. aesd inii"t*;; a*:-.:_r _ . -r ., iouni*, a": propaganili se desfrpari dupit rwili bine sabilite'

versuriadecvatereuniunii' y --, ---r^-ri-ominc'. g. un tablou .r.go,i;u o pancarti luminoasi crr car-acter dinamig $

vesel sau, dimpouivi';;;dt:ins()!n de mtrzica potfi utile pentu des

tinderea nervilor'' 9. Masaarditoriului sifie incih$' din drqiddnd'F *gimnasdcaroto

hd;;;uisrd ststttului at Upu ft**tq asociati c' ridicare smnu-

t* tffiL*fie decoraticu sloeanuri { simbolud';b"*S'gt *t11b*

pe drapele, .rUu.tti tt"';U'*9t" * *.ryttt" de ordine-format din milibn$

ii',ifr#, p*ta"a brasarde cu emblema organiza$ei'

Ceahotin are cele maibune motive dinhuni pnta aficonptientdqp

ricolele unei propagdnde bine conduse:

Dezinformarea, armd de rdzboiVUDIMIR YOLKOFF

NeincredereafrF de propagandi, despre care vorbeam mai sus, nu estejustificati din urmitorul motiu uPropaganda veridici nu eqte nimig qltcqSioat optior." si justificarea Unei politici', avand, deci, caracter informativ.

De kpt I/RSS - Ceaho tin nu incearci deloc sd o wttndd - en Pndi- '

sulproWandiSlor.

nostru!r'.penfu a sugera amploarea pe care o luase ln timpurile acelea organi-

zfea propagandei, vom spune ci acest minister, cunoscut in istorie sub

VIADIMIR VOLKOFFnumere o' o*.!gY- *.o**@as:- achF-e) era stucurat A,U *i, ,ii".rO.a) sectia de informaFi; b,), ffiiliffi9?"Tgf"TiJ:F-{;fu de organizare; e) adminis


marea organiza$e poprlari penfu arria$e gi pregitirearidoiuftd chimic eb.Este ciudat si constatim ci bolgevicii, fogti socialdemocnfl, au adoptatmetodele de propagandi ale partidului socialdemocrat gennan, transpla*tand procedeele clasice emo$onale in fara lor, in timp ce partidu}sursi leneglija aproape complel Mai t6rziu, Musolini a shrdiatnretodele rusegti.gi lea infodu's, uneori chiar cu servilisn\ i,n lhlia fiscist de acolo, au fostpreluafe decife Hitler, i:re lea aplicatla scarilugi gi or o violenpnemai-via,rti pentru a ajunge laputere in Germania.

inr-un mod total diferit de Hitler, knin a fost un geniu al propagan-dei (..).

acesta se creeazi mii de canale prin care se rispandesc cu ugurinli orvin-tele de ordine, lansafe de la cenbu, daci aceste orvinb de ordine coresprndnevoilor acute ale unei clase -si epoci, ceea ce era cazul in wemea Revokr-Eei din Octombrie. Lenin eisise doui cuvinte predestinate care e:primaursrendicirile firndamenble ale milioanelor de solda$-$rani din armata rust

"Piaant.si Pacelo.Celulele propagandiste corespwzitoare ideii lui knin e:puse mai s'tls,

denumite "AgiSrop>; au fost create pestti tot in fiecare uzini, instihrf,e,gcoali etc.'

Propaganda comunisti a infeles foarte bine, degi doar inhritiv, nevoia dea asocia idealurile cu fipte concrete, rcr,liz[n (se observi ci principiul uirn

tajt (udania), proclamarea normelor indeplinite sau depigite, toate activauin acest sens.

in zilele noaste, anm perioada luptelor a inceht demult, ca -si intermu-zoul celui deal doilea rizboi mondial, propaganda se aplici aproape eFclusiv domeniului edificirii stahrlui si consolidaii noii vieti a maselor. [n

51

VLADIMIR VOLKOFF Dezinformarea, armd de rdzboi

arara camparurlor speciale fnqu d3nurile cincinale, imprumuturile a@r_date stahrlui sau nevoile culfurale aleocila c,,nt^ ^^î - ,

VLADIMIR VOLKOFF

W. PR0PAGAI'IDA NEAGM:Acesta este unur dinbe motivere penbu izre in marile mnifestiri pow$:"*.^Tfl_tgrV il.* :ryrt nffiai gir*astici si dansurile AMINTIRITE ITWENTATORULUI

srrfi"' Delnw i;i rcann Ehnio Y-tune onagip- er;tc rcrea de a xttiP

tiuaproPriilor sdifii)'Desigur, propaganda neigrit nu a lrrtawtt,mrynaisuoaese'

iarkftan

Delmer i,gi mdrfiliiru1te an umot tnele qwn'

Sa Infunplat at *r,,p[+' i Gn! *t' si devini amsonifitnare

oenfra nefaicili ** r fr;o;i U a' *eY ;{t ConducAnd m post de- ndio ane x $enaoT#iTi iui olat te ion*unl' vqcile unor utigti' ;;; ; ;;;;nimic deabce cu regimul lui Hitler'

neau gs la disPozi$e ulti'OSSLul" or care incepuserim si cooperdrn' t

m.t noudg am.ricant il mat"tie de mtrzici de dans' Atr cerut chiar unor

arti-sti germani, pr.ru'nlviJtnt-Uiutittt' si inregisteze pentu noi can-

tttt-T g't**L ' rnselitorie' crezand dmu-

Marlene nu avea' desigur, habar de aceasti in5ebto*' f11: ?T::zica ei era destinatA il-fiil; m fim$ s$flmla Vocea Americii' Ahtnci

cand a vizitat Euro* i"ilH*;JtU6i ,tui, a tebuit si fac asffel incAt

L Offc" of Stateglt Sen"c"s: senriciile secrete americane' (n'a')

Serghei Ceah ofn; ln viol desfoules par lapropagande politique(Gallimard 1939, edifle noui t9-52)

i d - - '

57VLADIMIR VOLKOFFDezinformarea, armd de rdzboi

tie. aceasb ar fi intirit ideea ci rurii membri plasaF s;in ierarhia Partiduhti

iimtiseri s'flrn -d,hbafiGiT;t#ffi ll,,lt"t r.rp..nr si procedeze la

1. Scherheitsdienst sewiciul de securitate (german). (n.a.)2. Special Operation D<ecutive. (n,a-)

fel*Existi to[rgi o problemi, domnuleu' i'am spus luiTegde-r'1c* *

oarasutim un poru*U"r n'#iffi tt; 'dttbea*t in cidere? Pentu ci

b pasire rani6 in zbor, #it#;d-;btsit[ nu se stives'te la sol dacn

* P&H*TT"" de gnrpi Potter a promis si. reflecteze asrpra acestei ches

ru,ojifiHTt it,i,f;i#t iJ."pi.g.ti rt'otlon t t -or eifirlrirs

D ar surc*Ie lui Sefton D elmer ii inhra.nau at mult qwaile'

itorul nostruun o slre6itisigisif bresa9i siconre observe?"putln Ointm Aoat crezuserim' Oricum'isrcina' isi impiftisera programul vor-

re

VUDIMIR VOLKOFFl . ' ^ ,olttn rel secFunisdparabinheejenrin inrm-t^ r^ _--,r y .ii, y .


visti" la lucru), noi am rispAndit zvorrul ci duhiudle con$neaquninti'ritor

;*r, F}frilJ, menitsi,i stimuleze pe lucritori qi sile mireascipro

VLADIMIR VOLKOFF Dezinformirea, armd de rdzboi 6 1

Spremareameausumre^ *.arr rqlirf ̂ , *-

ii*flTj*H:'ffiffi#[HT#ffi ffiHtfr?jiffi fil:$ Artizanul acestei schimbiri era un anume Ar-min Hull. hovenea din'

corpul de literd este nemtesc, provin-e dinfto rnatice Didot, este putin mai

62VUDIMIR VOLKOFF

trffi $trl.dfl :Hf f,f ;' I'F *'*ru *iffi.ile voasrrpzo ,- i^+,-r.^*1Yr.f*o]o.$ tly,co* o. rituobioolp.nf" fril


Manualul enumera apoiiimptomele pe care pacienurl tebuia si le lasedescoperite de cihe medic irlr timgrl consrlb$ei. Acesb simptome nu erauclasificate in funcf;e de tipul bolii, ci de durab concediului solicitat de p*cient scurti, lungi sau definitivi.

uin aceasti operafune, scopul nostru este dublur,le'am erplicat ofip;rilor mei. t. Incuraiarea dfulului. 2. krcihrea medicilor germani informa$deoristenpbrogurii la avedeaclriuful gi acolo unde nue. Am WeranFc4in ace$momentchiar, numerogi oameni or adeviratbohavi wntfimigi hlucru -sr $ vortznsrnite bolile mai departe, pentu ci doctorii cred ci audeahce cu niste preficu$.

Clien$i mei din rezisten$ considerall aceasta idee geniali-Din dca@,:hffrnile ru au mers a$a fl miam lnclriprrit Autori6S ger-

mane au fost adt de impresionate de posibiliti.tile con,tinute de micul nF ,nual aldofirului l\4cGxdy, incfrau dech $-l haftrci'perfiru al rlspfindiirn liniile endere$ $ americane. Acea$iversiune a "operei" masfre a sqpravielrit driar $ rldoiului Penfu o sumi rotrnimrir se zuteau gisi exenrplare din ea la Lontlra in 1952.

Un alt exemplu al *tteraltrii negro pe care incercam so vtnd cten$lor rnei din strainihfe o revisti de asffologie :ullnnllraii 7alith. Armin Hullob$nuse un rearlat sperb prin fobopierearcclamelsrfnrblkiare din reviste astologice gpnnane originale. Ttrc[rl era scris de un celebru asffolog de origine germani; louis de Wotd pe care flviziam tr apartamentulsiu din Afrrenaeum Court de fiecare daticSnd mergeam la l,ondra

Eraun personajcu un aersinistru, Er6nd uniformadecipian ala-niateienglezg iar muncameaconsbin convingerea acesfiri nou Noshde-mus ciastele nu se impotiveau proiectelor noastre srbversive. Imediatce incercam sile orientez flrsnl in sensrl dorit, fl vedeamci mi ft<eazi cuun aertenbil, si clmi sprne i'n errgleza saguural4 dupaun calcul rapid efec-hrat pe un vraf de hirti asfologice scoase dinfo comodi Chippendale:

uNimirc nu e gresit in ceea ce spune$, dragul meu. $ar putei chiar sise in6mple ceva in sensul airesb.. ."

Urmau cAtevataze alambicate pe carb mi-arfifostgpu sile reproduc,dar pe care le asiiltun cu cea fnai mare seriodbte.Si asb deoarece isfolobul$eu imi lisa impresiaci qpofidaurii ulefi$de Hifler gr de nazigti,nu giar fi prostibrat Sfiinfa in scoprui srbversive. Era doar o puri inHmphredaci sugestiile mele coincideau cu previziunile lui.

Firi indoiali, de Wohl era un artist in domeniul siu, iar revista knitla reprezenht un atr considerabil pentru lupta pe care o purtarn Ea con$nea

- - - . -a - \

VIADIMIR VOLKOFF Dezinformarea. armd de rdzboi

men'Fona in post€criphm un obiect de valoare pe care muribirndd ar f dorit sill incredinteze familiei. *l-a fost dat Otugr.trynleitcntuiobiechrl cu-tare-care virra fi inmfuratfie de cite el personal, fie de un reprezenhntal siur.

Apoi, o dati ce scrisoarea ajungea la destinahr si $ ficea efecful, inb"in acfune Soldafsender.ul. Ii criticam acolope liichenflederer $&iitnnide cadawe), care nu ezibu si deposedeze de bunurile personale oamenicare igi diduseri viafa penFu lara lor. Sj, bineinfeles, nu.ne lipseau nici nu-mele, nici exemplele...

Ne foloseam de aceea{ tehnicipenfu a anunfahmiliile celorcare numuiseri in urma rinilor, ci fuseseri vidimele unor omucideri voluntare.Medicul nuistal spftalufui estinnseci rini[rl nu avea nici o -sansi de vin-dewe Fnih sffirTlitrl rizboiufui; asffel ftrcAtceruse ca patul acestuia sdfie eliberat penfu alti pacien$, cu rini mai pu$n grave.

in general" nu ne foloseam de bombardierele RAF panbu a ne rispandilitenura Aceasti metodl ar fi firnc$onat penbu diflrzara propagandei ofi.ciale, dar, h cazul nosEu, ar f hidat provenienp sbiini a maierialelor pecare doream, diinponiva si le facem sa pari din partea locului. In plus,

"dorrezileu noasbe, dupi orm le numqrm, febuiau sifie plasate in locuriugor accesibile nem$lor; penfu aceasb aveasr, deci, nevoie de agentii re

. felelorde rezisten$.Am recuts, totusi, la serviciile RAFin doui imprejuriri: penbu disti-

buirea frlselor cartele deraf,onalizare a alimentelor 9i penfu ribpAndireaunor bro$ri tipirite pe hdrtia specifica llftumffe, gi care. Eebuiau si parihimise de unii canwazi ai asrlui mia$eigermane,Wbrner Mdlders.

Armin Hull hlsifica dejadecarawer4e mtelele de hrani gennane.O ficea la cerehaprietenilor nqsfii de la SOE, care meau nerroie & de pen-fu <gilibrii' care actionar in Germania Afirnci cand an viatpentu primadati aceste cartele pe biroul lui Armin, am crezut ci erau autentice.

<Ati prtea contzfioe aceste carteleb lam inbebat, oplicandui c4 dacareuseam sii convingem p cei de laRAFsi le lanseze deasrpra Germaniei,am fi dat o lovifiri serioasi sistemului de rafonalizare al lui Hitler.

"Mie teami ci nu le putefi avea,, zise Armin.*De ce? $tiu ci nu suntem autoriza! sI fulsificim bancnote, dar e vorba

de cu to[rl altceva....

"Nici nu se pune problema. Aceste cartele le apartin celor de la SOE. -Suntfalsuri, 9i le bebuie pentru agentiilon,.

pe hngd horo_scoapel. pTl$r.. -nau*ffipra operafiuniror aviatiei si submarineror, prec'ri $ ",

ruu de arte predic,tiiobisnuite in acest fel de publicatii. ----' r' ww. u

VLADIMIR VOLKOFFDezinformaiea, armd de rdzboi 67

srlul$a prriei, fligranur, to.i. iri p"..ro .[Jr"ir["r#iprr',i, #racol. Am decis si supun planul meu ielordeh atil;;;ffi;';m-arfi ajutatdaciarfi av'tcunostinti ae eL gichiluî*;#ilffi "'

, . Co"nl-dp$i lpn9ryu rezervafl asupra unei sirUure chesti*i,

"u r"ilua sa hns:lm ultimele

loUd {e cartele asupra Germaniei. *Ic pistimpentru oamenii no.sti care rucrui acum mro', mia expricatun cotonel .bearue4 nu'wem ca nemtii sd afle ci noi primim cartelele lor de hrani aproaRe r1momenml in care ei le emib,.

- - -- ;

^ kr locul uliimului tor qiaor$1 orpoane de cditorie rarabile in inbeaga .Germanie. Nu aveau dec6tqn deteci-urmau Jexpire i,n cur6nd. Leamaccephtcu enfrziasm. Armin atipiritonure cantitate, p".t. nef ro*Sdj" ryrl deasupra Germani"i. "8, toG, n lio. A..at .I t timitemDOmDe>, ml spunearn.

.Aritati-rhi originalele,, am ceru! nein crezatar.ITH g I o."X i,o f"q Nu puteau n a*..Ui[i. cete ftlse. Culoarea

bels, persisti si astizi in C€rmania.

"Spuneg-mi, domnule Delmen , m-a inbebat recent un tfurir german

la H:unburg, ..n-ar fi fost mai bine ca englezii si faci in aqa fel lncat cartelele false pe care le rispandeau si fie utilizabile?"

I-am deadluitadedarul.

Sefton Dekner, Operation Radio noire(Flammuion 1965)

C,oebbels afosta6tde marcat d

oul siu pe tipognf $ pe ftbricantii deplicile othet, iar frbricantul.de hdrtierarl in care nemtii gia f schimbat mo

rirn a6t de nebunesc, incdt cei de la il-i.ffiffSftffiiffi#,.'fiHte in zilele imediat urmitoare editirii oe noi q,poane d" d;;;.iil; iil-mane de rationalizare a hranei.

clDul german a himis o circ'Jari cite toate birouriL sab penfu a repune ln gardi- Pe 14 ianuarie 1944 au publicat un mesaj i,o .*. ..*"J"udiferenfele - pufine la numir- dinte rdiferente erau, tnsi" a6tde subtile,lnmente speciale, iar comerciantii prefenu era In orice caz, aceasti circularibil pentru ingeniozitatea lui Hull si a- Goebbels avea, si el, o imaginatie

flpografii germani nuj dadeau de capmodelele cartelelor, el a pts la punclpe una dinfe cele mai ingenioase dir


V. INTOXIC.AREA - DE UN EXPERT iN UNTNruN

Plere Nond - arias oranerur fuidr| Brouilard de Ia Ar Doirea Birou deMormafi - afinni ca Fnh;a a fost prima pu,tde'carc a pncticat intoxica-rea iI mod sistematic chiar gi ahcera Oreynsar fi tos;;*;;;;;gr"abild a unei insceniri otaxice,,.

ayand s*i exprice cititorurui semnificafle intoxicadi" Nord repvesteste Cartea Estherei.

. Pgfecfunea absolutia intoxicirii moderne, ba chiar, ag spune, codi_cele Biroului al Doile4 valabil dupd zeci d; ;a.."ri ;;,iJ# ft;;Estherei. Aceasta permite o mai buni ingeregere a anumitor evenimentecontemporane noui.

cARTEA LUr ESTHER ESTE cARIEA rruroxcArut poLITIcE

_, , lg{t E-nt1 si ya spun povesba dintr-un punct de vedere diferit de celal lur xilcme' cu murtmai pu$n tarenl desigur, darcu o rigoare istorica saubiblic4 maishicti-

g"*.r$ IU pb.ibil, ql-i. a$r? Bsre r.i sd;; *oiJ a...oe"r. ro.r*ti origine la sotia sa decat invers. Aceasa"disimurare este maru'isie;;setrl20. Dehliul este crucial. Citez:rul ciruia li aparlinea nici hmilia sa.uva. spune nimion.

inamicului, ci siin plasarea sa inftn lorcaz, unde o domnisoard din fimilie ajwgitim si prioritar. Ce,poate ff nmi bun t

colegii mei nu a dat o asemenea lovihrri, mergdnd doar pdni la eglOanele

infiltat este si"i aduci adversarului care maitimiuuafebui inqelat infor'

deia formulati! (capitolul III, versehrl 11).- in uiumf sau sacrfficiu, a venit si nua deglorie a Estherei. Numai ea

poate saha Israelul, schimbfuid gAndurile lui Asuerus. Grtea afirmi, epli'bt ca lvlardochzu a previanto si a dorito, ci aficr$ din Esthel in mod sistematic $i deliberat" un agent tipic de intoxicare.

nnr"l cand biata s.i fzgila femeie eziti si intervini de teama egecului- si febuie remarcat ci avea gi de ce, inbucat soFi siu rro mai n onorase"de Eeizeci de zile (capitolul M versehrl 11) - Mardocheu o instigt "QingStie daci n-ai devenit reginl tocmai penru timpud ca acestea?u'

Cine gtie? Mardocheu, desigur, acest bihAn ipocrit Afrcut tot eolibilul in aceit scop, in special prin insffuirea tactici gi tehnici a Estherei. Iatidovadaformalii

lahrl meu!,,

eweiirespecb.

Dezinformarea, armd de rdzboiVLADIMIR VOLKOFF

_rrm mceput cu aceasta deoarece e intotdeauna nevoie si ne fixdm unscop inalt gi idealist Toate serviciite .*.,.;;-*'

drept [bri de erurghelie) ce ged+. ocazional, de a riscofi un cog cu h6r-tii iur ae a deschide un seif Este srnclent, deci, ca spionii si aibl ochi pentru a vede4 urechi pentu a auzi ,si picioare pentu a fugi. Bineinfeles, $rrgele rece gi curajul le sunt necesare, 9i e or a6t mat bine dacir pe deasu-pra mai sunt 9i istef. Ar putea insi, la fel de bine (cu c9n!i[a-d9 a gti sit"cA slru mai pufn dotaf din punctde rredere intelectual Caliti$le cerutesunt mai ales de ordin fzic.

Agenbrl de infltrare pe care contraspionaiul il timite si se anSajeze inrandurile inamic{lui trebuie, pentru afi util, si aiba o stllcturi bhl dif€rita"

permipndune si inlelegem, prin intermediul prq9uryril.or.tftf*F .*ypretinse ale adversanrlui, intentiile sale reale gi profunde.ln timp de razboi,innn fli sunt singurii nogfii oameni care pot si biiascl .si si circgle nestinsherit in t€ritoriul inamic.

[n conActdireCcu un adversar mai multsau mai putin binuitor 9i care,firi indoiali, ii va intinde capcane, el bebuie si incarneze un personaj fals

9i si-9i cAgtige increderea in mod fraudulos $i sisijgug-" .ol1l nu dog.ini.F j-affior, ci gi suh ochii aten$ ai specialigtilor in identificarea bidi-torilor de orice fel.

Penfu ca adversarul s[i lncredintpze sarcini care si ne fie utile, sa'iceari informatii care si ne deadluie gandirea aceshria - 9i,la nevoie, pen-

in termeni modemi, iati care a fost renlanl;

et, care ar fi puFt pdrea aroganti sauflt'*.T."pgd cu 194s: duri f.rii furniza noi.tpsine hrrd,fiilffiryefierare

Cea deatreiaconditie este calibteaabordati prinf-un studiu psihologic, de

T I

r,ta ;; ...r".*r r*rr*llr"r **" -#;'ff ::ff.:f"*

din diferire domenii de ,.d;d;;;l credibil, sd aibi retafli inalieEste, deci, evident ci agenhrl,febuie sd fe un interectuar si pe deasu-pra unul exbem de inteligent, poseA,anO, ln acefusi'il;, #l.rtfrlffi *

;ffi:H'ffi*aosapanired"i""';;;;;;j:ffi ;iilS;'."-


Dece atAt de pu$ni? Dinf-un motivpe care nu l-arnpomentlhca + pecare il vom intelege mai bine daci vom privi totul din punctul de vedere al

"paffonultd>, ofilerul de legihri din contaspionajul ofensiv.Si reducem, mai intAi, numirul candidatilor potenflali, indicandu-i pe

aceiacare tebuie eliminEticu orice pre!Mai intei, agen$i reintors,i de la inamic' Acela care a bidat o dati ova

mai fice de multe ori, preferAnd si"l ingele pe pafonul care l-a srpus la in-cercarea penibili a pociirii

Apoi, iomanticii, exAta$i, excitafi afasj de avenhri- ln elanul lor, potda o lovituri spec@orloasl, or inteligenti gicuraj, mai ales daci aceasta sede$soari conform planutui previarr [a fel de bine, insd, pot rah ln hF obstacoluhi. fu lipsegte aceasti calitate prea putiin sFllucitoare, dar prefloasdla stdmtoars calmut De alfel, mobilul lor nu este nici solid, nici duabil.

Ar fi inci si mai periculoasi angajarea unui profesionistvenal. Acestpracticant al celei din urmi meserii sfir,segte prost lntotdeaun:r rareori ffiliegte pani la adanci bitanefe ca si se bucure de o pensie confortabili,9ioricum nu e teaba no-asfri. Ceea ce ne priveste e faptrl ci rar se intAmplica el si nu ffideze.

$i acesta este un rafonament cat se poate de logic a1 tetui sinu maiaibi nici o resusi morali" daci a aiuns sls,i casJige existenp in acest mod.Daci nu a rezistat acestei tenbtii, de ce nar ceda aceleia de a$ rniri veni-ufiile frri efort? Nu i,ar dispirea oare, toate scrupulele in urma activiti$izilnice in serviciile de conbaspionaj ofensiv? Daci banul este motorul viefi

arlui suma pimiti de la neamE i.si decontezi micar dheltuielile de depla.sare si se'asteapti la o priroi subsbn$ali, pe lAngi .onorariiu. A jurat poate,si nuj Comunice inamicuftd decat informafile permise. int{n moment dedificulti! financiare, va spune o franhplus, pe care o va considera nein-semnati. Altidati, ceva mai important Angrenajul firnctioneazi Si nu maipoate fi oprit.'

in sfarsit, ofiterui de confaspionaj de legitura poate fi tentat sl recru-teze amatori distinsi, al ciror mobil este in mod sigur dezinteresat, tipulde

' 7 4VI.ADIMIR VOLKOFF

om inefuent care spne olam ficutpe mdticul meu sd recunoasci ci numai am multde riit Caut o "a"p.F";dli;;;'nri "scoad din mine in- .

Dezinformarea; armd de rEzboi

Si incheiem cu un par.adox care nu estq decAtaparent krtoxicareaeste

o meserie josnica" Atat de josnica lncat nu'o potefectua decat oameni de o

moralibte excep$onali. Acesb este crit€riut-t Ar fi nevoie ai' bsoi * uripi ca'si nu se murdireasci 91si ny fe nriryI

in mizeria ace*ei proiol*i $iu ca s{isb dfiva pe pfimant Din pa*b, insil

ace,stia nu sunt abas-i de serviciile speciale.

Aborilbnd asWfrit tehnic al ntoblemei, Piene Nofi distinge:

1. Informafa d i ,*,11i1rcpelAn6l inamic a agen[rlui care, la inceptr!

comunicidate emcte givuifcabile, uneod din pnrdenF, incomplete sau

decalateintimP---2. Itt6*"S" de intffiareirn seneratl€8iiti de prima bazrdry-asu.rj

si amorsatide el. curi agenurl ari oviziune limibti asrpra intenflor.ali--Itf"i irfo*Ltit" sale, penfu a fi veridice; fsuie si fie debliate _,si anali

tite. irebuie ca sarcina de sintetizare sai dmani inamicdui Daci intoxi-

oro . to*t Uijo. dug.la hd@tnirq rusti sinhzi va r€prezenb Soctideeape care am wut sl io inocullnl'

Oo{ tot"n caztoatt" itteoru^t, decidem ca agen[rl gfuntizeze_chiar

.lttt"ra, d;tuie si neagptirn la dispar ,itia acestuia dupa eVenimen[ Unele

situa$i grave iustifiei acest risc.:llfft"r"ig" de recvpeaB.Este o indicage sr.eonati h infoimi$a de

intoxicare, penLtr: a) cairiamiud s[ poati admite, tqtti dttg-t$ T da ryrT.r

" tott p8.Ait, ci agenful nostu sa inplat, dar a fost de buni credin$1

Ui r i.r6 rtr"f*r,tt *t prrt 29 p" agent in ser.viciul siu, ori micar si ng-l

execute, o dati ce la Prins.-- a. fttiott"p de explbare o conroletead pe cei precedentft.qup 1eni

*.nt, udnbrl nostu ii erylid i*rnic,rt"i de ce sa inSelal justificinduse.

5. Irtorma,tia de acop"rire)rn sti in a fur'niza spionibr dtrgmanirepe

raF qi lisag si'ac,tioneze in libe$ate date frlse g9i d lg,y* q4ry. ry."i.,lu or*.nitoi no$hi b) levorpermig, uneorlcelor din urmasa se $7-ril'Ai*..tttt caarl in uire adversanrl ti ac'uzi detidare' Asffel;toatih'r

mea estetrasi Pe sfohri- /-- si .pun.* tot adevlrul. unele servicii aliate 4u mers pani la a!.face

purtitori de asemenea informafi false de acoperiri nu doar ne unii di1!9.us.ntii noqtri considem$ pasibili de desioperir-e sbti tridarerci 9i pe unii ci.

vi"li atAt de amenintati, incAt arestarea lor era iminenti'

7 7VLADIMIR VOLKOFF Dezinformaree, arme de rdzbot

inutil. Germania il creanse'

' Cet deal doilea exempJu este o reusid sovieticit mult mai subtila'

hrterpretarea lnviturii de la Praga gt$ tu siguranli intemeiati mai mult

,".il;;;;*t trimtnt-aar ne oferi ntrmeroase observatii cAtsepate

" '+ : r ', - . u t , !

78VLADIMIR VOLKOFF


Pe%tebruarie t{ Gn m$ sigtr anul rizboiului srbversiv); Cehoslovacia sa tezi! stupefad, republicalpop-u,lari i;"d;p;;p,i.iffiffi;lntAmplasel

la guvelnare era cbariFa dubioasi a Fronhrrui nationar.ar KGB.{dui racare participau toate partidele care nu

care iialungase pe nazisti? Cu o<cepelau dmg sau resemnatisd se indrepprimelor misuri in acest sens - nation:

Dar Cehosloracia nu era comunismunist obtinuse 32% din vohri in BoeSlovacia-

Tohrl a mers desfirr de ling oanaîn 1%7, cend trei semnare imporhntei-au alertat pe observatori: f . intrucat cehii erau entrziasmati sa participe

Refrcud in 191g. Ghosloracia.era, in Europa Gnhald, ara cea mai evol:*"Hr,::l* yd.,," *.id;;.*i;;ffoil6 de democratiile occi. la planul american Marshallde salrrare economici a Europei, rugii leau ip

tezis $o ftlchz.Conform propriilor sondaje, partidul comunist ceh se te

mea de pierderea a &10% din voh[i la alegerile din 1948. 3. Fostul ambasa

dorcehL Moscorr4 revenit i,n pri o dati or hnflrile Armat€i Ropii, socia

list de s6nga a pierdut pregedin$a partidului socialdemocrat la congresul

de.la Brno, din noiembrieconcluzie: nucleul vie$i politice din cehosloracia se deplaseazi inEre

nu va avea niciodati majoritatea.

Dezinformarea, armd de rdzboi 81VIADIMIR VOLKOFT

,^,9r1ii1,i1'rrg1";"G Oe*U. Ur.uiri*, neasteptat vine ta haga:zonn' vrceminisful de externe sovietic, dore,ste si inaugureze expozifiade crizanteme, dupi cum se rra spune mai *air. to manifesare forcloricioarecfe,undenu-lasteptanimenD. -- __-

Rrezenp sa asociari* o n,',ir6a.upoprrari $o mobirizreputerniciapolif,ei, provoaci lovitura de teahu: ln comitenrf &ecud;;;rH;craflor reunit in toiul noptii, Fierlinger revine la conducerea p.rfi"ftfi;-candu-i li+ rylitici ge partea comunistilor.

iottwaldare o malxihte perfect demolin care suntexclugi tof, ceilaltipoliti_cuzaf, de tentativi de lovituri de statste Cehoslovacia-

Fdn kdoialL nu oristi nici o dorraddci Fiedwer arfifostun agentdeinfl uenfu d ar, d au ar fr fwt nu ar fi acfron at itit"n rrrrl"t ;i ;;; ;fjdsi nu fie respins la vot de cite prieteiii sni witia.^. Reflec^nd Ia prioada care a urmat cerui dua aoro a*oi mondiar,l"T-lloA "i,

*s, Ia conctuzia ci ltnhnea hietcd ni"prnii ipffilunii libre ;i mai ales a s',teror Irnitc cea i J n*rq" cu erqanti" darpe drept un ordzboi de shimb,.

Nu a tecut decat un timp scurt inte bomba ire ra Hirostrima (S.august1940 Si primul testatomi.e rusesc (14 iulie fg+gi. 56*nfi;a.pi";ii;;;tici au lucrat repede, dar deabia in anii ?0, Aupr *i ,nuft dd d s,t ;; ;col, fo$ rugilorin fumbe gi lansatoare ,,.uSii r. egaleze pe cea, urnoicanilor, iar echilibrul terorii a,fost realizat pe'deplin

Neglijand subtilele calcure psihorogice are reiflor descurajirii adversarului, se poate spune ciweme oees oJanisarinli.u**rii*i,nina,Ji$ toate mifloacele in rizboiul subver_a forfei. Trebuidu si stie precis paniagul atomic", firi si fie bombardatir presedinte american capabil si folcd, precum uimitonrl HarryTrumrbn,

. Hnulainenhq$haperftc$ wccesorli sai lau purtteficientht1. Din punct de vedere defensiv au insle proteja imperiul, 2. Din punct de vede

decis - dar clriar gi in America de Sud .si in centrul geografic alcontinen[r-lui care La dat pe Monroe, cu ddctina s4 loc despre care nord-amerisriiavertizaseri intreaga lume ei le apar.tine

Nu este credibil deloc. Si incercim, tohl$I, si inlelegem.

CONCEP,NA

care cinci de riaboi dur - pentru a dobandi gi in sbiinibte mai mul$ sim-

vini eroi, caz in care vor primi toate onorr,uiile, Dar ua'wffi fura& mic de

Eilr:=!r1 "

VLADIMIRVOLKOFF Dezinformarea, armd de rdzboi

voluntari inwfi si dwini propagandisti -si instructori politici, agenf de in-fornu.tii $ pentru actividfi mai mult sau mai nrtin teroriste. o dati razboiulterminat, ei se intorc la ocupatiile individua6 din tirnp de pace.

,$ apoi - ca si vorbim desctris - ftr Srile shiine tn c;e americanii fe

- Komintern su l{omifrorm- sau anonimi,.atunci c6nd a fost dizohntiteoretic.

Rizboiul politic inceput in 1945 vafi inegal

INSTRTJMENTIJL E|(ECTITAI{TII

unul sau doi dinfo mie de asffel de enecubn$vor deveni agenti de intoxicare, meriti si vorbim $ de cei mai minrnf: ei opfici raloarea elitelor despre a ciror activitate wem si discutim

Demn si tiort irn timpul procesrlui siu din Statele Unite, colonelul Abela surprins mul$ americani: se pute4 deci, sA fi in acela-si timp spion comrnist si om perfectcinstit De alffel, fusese capabil si biiasci timp de nouiani in America firi si rezeasc,i suspiciunea vecinilor, a prietenilor sau clr-nq gtintelOri OItrl f f r -f-fi1$it3' r d ni q rE i 1-' 2 1 ;' ; 1,

VLADIMIRVOLKOFF Dezinfolmarea, armd de rdzboi

Penlin 1963se esdnraii doui teimi dinte diploma$i ru9i aflali la postin stnainiate aparlineauin realihte serviciilorde inforrnafi Colonelul OlegPenkoraky, exmrtat in antrl respectiv ca niditor in fivoarea anglosaxontllor, a scris inainte de a mtui ci, defapf propoldaerade 100% in consulate6i de.8Offi in anrbasade... .

?RIMA ETAPA A I.JNEI INTOXICARI INTERNE MAGISIRALE

in realibte, cortina de fier de la ve$rlunei $ri satelizate a cizut intot-deauna in doi timpi. Priniul afostanalizatin mod renrafcabil decite Ren6Ristelhueber in ai Isnie a pwarelor batcanie.il cltirn adarggnd catera,obserrafi asupra intoxicirii, care nu este subiechrlautorului.

are. varianta aruriliari nr. 1: un:missps domirniars de la Moscora inteniine,cu cete\xauncuri in fundalul bblouhri: Mginski la Buquregti;Variana aui- '

liari nr. 2: firi uncwi, dar simpla prezens a himisului sovietic le anuntisosirea Zarln in 1948 la Raga

ETAPAADOUA

Pentu ca paza cortinei de fier si fie asigumti cu stris, nicie, tebuie caacei oameni si fe doborAf print-un fel de lovihri de palat, de weme ceocupa palatril. Rrgii au reugito din plin imponira lui l(ostoy, sdnaual a luiRajk, executal dar au es, uat in fap lui Tito.

VLADIMIRVOLKOFF Dezinformarea, armd de rdzboi

revolufronare. Armele $nt relrezentate d9 i{e1Si l-i' {t propgande^..L" -;" .i rrx'uri ,r"

"nln"ni"tii si minciuni. Sateliful adversarului te:rcul slab sau in spaele dugmanuhi-au srdamericanlpentru rugi, respec'fief asiatic pentru americani - trebuieologic, fie din Punctdevedere econo

mic."\ ,ou., deoarece rizboi'l roruhrfonar rusoarnerican are loc la scari

mondiali, in special tn gol*iL ott# de procesul de decolonizare -si de

apristoftrl acesuria RoosevPlt

Pierre Nord, L'lnbxication(Editions Renconre, 1971)

Dezinfonharea, armd de rdzboi

VI. DEZINF0RIT{ARF,A:MEMORIILE UNUI PROtr'ESIONIST

Ladislas Biffiwt ff;te un pofaionist al dezhtormirii. A luoat din 1954penit in 19ffi h sefliciile de hformaf,i rehodo,rrc, inainte de a trce in Vutin momenfrtl Primiverii de h haga Carta sa,T\eDeception Game, esfeconsacraf D eparamenfului D, spiqliatirn "subversiun ea ideologici".

de publicafi stiine - ci$, ziare, reviste - toate ingredientele supei dezin-' formirii..

viciilor de informafi.Rezulbtele fiecirei opera$uni potfi influenpte sensibil de ciile de dea

informare, adici de modurile de lznsmitere a propagandei. Serviciile de

afecb pozi$a4. knmicrn insbleazi 9i contoleazinumeroase poshui de ascultare te

lefonicd" Attrnci cand un serviciu de spionaj sau contaspionajcomunistdescoperi un post de asculhre, nu fl distuge intotdeauna efortffiledepuse

' de adversar pentu insblarea acestor aparate sunt uneori recompensate deun flux de dezinformare sistematica.

5. Materialul de dezinformare este funizat anonim, incAt nici cea maiminutioasi ancheti n-ar putea localizi individul sau instihrfa care au parti-.t.: aceasti acf,une. De obicei, materialul este himis prin pogti.

Dezinformarea, armd de rtzboi 9'lVIADIMIRVOLKOFF

Numiml de canale nueste infni! asffel ci unele sunt utilizate mai fec-vent decitaltele. Repeti$ile $mt, ins4 periorloase, putAndu-l alerta pe ad-versar. /

in gened operaf,unile speciale prvinti doui tipuri de riscuri: cel operaf,onal gi cel politic, gi, deseori, pe arnbele simulan. Risctuile opera$onalesrntreprezenhfe de purereain pericol aunui agen! ametodelor sale 9i aobiectivelor serviciului comunistde iirforma$i Prinre riscurile politice segiseSe posibilihfea ca operaliunea si fie dezrdfuit, iar cei care zu efecfintosn rcUuiasca sl infrunte opinia publici din tirih kplicefie $i si srporte milsuri de reprimare politica Aceasta sehhnrpli rareori in practici, $ chiaratunci card inamicul (sau vioima) reugegte si desciftere o ac$une dea noasfi, nu are, in general, desfrl: dovezi pentu aneac'tu.

lâdislas BituMIt ddlnqte eele bei a<e prirciph ah sftveniunii: otwwandq deinformara gr influenfu ap atm er:tu ptivite ih nii'ffi de *r-viciile cehe, dixipli ai srvic:iilor svietice.

Teoria subversiunii ideologice sti la originea creirii DepartamenfirtuiD, care avea misiunea de apractica srbrrersiuneaideologid impoEira ttrilor necomuniste. Privind in urma la anii'60, se parb ci ln acea eboci sau

siv, nr4r ales in Srile in curs de dezvolqre.Unul dinte rearltatele vizibile ale acestei reorientiri afostcreareaDe

par@menhrlui D, care avea sarcina de instihr$onalizare a noii tendinle 3serviciilor de informa$i, opera$unile speciale devenind o parte integrantAamuncii dens,t a.

DEZNFORMAREA

Cum am aritat mai sus, serviciile din blocul sovietic disting tei tipuride operatiuni speciale: dezinformarea, propaganda si intimidarea. O malin

a exemplelorurmitoare ra ilustrafelul in care se de$soarn aceste opetih

fluni speciale.' Dezinfonnarea esb o ramuri a opera$unilor speciale care consti in tr

gelarea adversarului prin frrnizarea de informa$ frlse -pe ryt 3otb.te va

iolosi pentu a t.age concluziile dorite de ini$aton kr fungtie de conflnut,oo.".ti*il. speciale pot avea o tenti politiei, milihri sau ,stiinffica''

in'anii '60, serviciile cehe au plaot un anumit numir deaAen$ in pos

turi imporhnte de conducere din doui sri in curs de de 'olhre;Republica

Arabi iJniti Fi Alsuia foap inalti a acestor agen$le permitea fitl{*'leze materiae 4e Aezintormre concepute la Moscoia qi R"ga

"{ng-tele Unite si, into rnisura mai mic4 Repubtca Federali Germmia 9i Marea Britanie. Aceste materiale consbu in primul rand din inforrna$i frlsereferitoare h actividfle snrbversive ale Statelor Unite, indreptate lrnpo{4

lirilor arabe. nformlFte pe car6 servlcile cehe le obFneall la Londr4 Paris sau Wastrington,erau amesteote la Praga in srpd dezinformirii st apoicomunicate la cairo sauAlger in scoErl de a miri neincredera arabilorfipde Occident ,si de ai apropia pe acqtia de prietenii lor de la Moscova

Acp,unea "CiuUreau i'ntetrinsi spre jumitatea anilo-r'60 impotiva. influenlei americane in FileAmericiilatine consti[rie un altexenrplu de dtzinformare. Rernardnd neputin@ statelq unite de a coutola opjnia publici

htinoamerican{ serviciile cetre au decis sicontinue munCa arnericanilor.Au conceput chestionare cq infsdrifoarte personale asrpra opiniilorpqIitice ale celor interogali ;iale prietenilor acestora" Acest tip de ancheti pn

tea f interpretat ca un amestec al americanilor in afrcerile interneale Frtlor r6spective. Plintre destinabrii chestionarelor se giseau un numirmarede persoane ornoscute de c5te serviciilrc ceheperrfu opiniile lor antiamericane, gi pe care se putea conta ci rror da in vilgag metodele de investigareoamericaneu. Acest calcul sa dovedit corecl..

inincercareanoasbi de agisi miiloace cdtmai eficace de slibirea ad

versarului, 4m ajuns s luim in considerare si tehnicile de dezinformareqtiin$lca Aceastiideeimplica insi" un nuinirde probleme grtn de rezolvar bezintormarea $inffici restange cerorl dugmanilor la micul grup denat'uni foarte dezrtoltate din fruntea competifei dintre Est 9i Vest Scopuldezinfonnirii gtiin!fice constiin ingelareaunui cerc de savan! apa4inardblocului inanri;. Acegtia pot fi, de exemplu, fiorf si creadi ci problema lacare lucreazi nu are solutie in stadill achral al cunoqtinfelor sau ca necesiti credite atat de importante, incat ar fi mai intelept si se renunte la ea.Desigur, o aplicare efectivia principiului dezinformirii stiinf,fice presupune

VIADIMIRVOLKOFF

un nivel de'crrnogtinfqeffem de ridicat, deoarece argumentele nu ffebuiesi-i convingi doarpeoamenii de gtiinti de rAnd, ci si pe ceidin elitele stiin-

gandi.

PROPAGANDA

sa este influenfati in mod decisiv.Periodicele aflate in proprietatea serviciilor de informafli comuniste con-

tribuie -si ele la rispandirea dezinformirii. Daci tebuie cumpirat un ziar

Dezinformarqa, armd de rdzboi

drepb din aprilie 1964. Serviciile cehe au pierdut a6t un conglomeratfnarciar, cit s,i un canal de dezihformare. in fne, prin utilizarea acestor canalgsecreeaziris$l deale depreciasaude a le prne inpericol Din admotiv,dupi fondaiea Deparbmentului D in 1964, serviciile cehe au preferat sipreia ziare deja existente decflt si creere altele noi., Redadileziarelorcarenupotfi inftren$edircctdeserviciilecornuni5bde informafi (adici marea maioriute) srntanalizate minu$os a[rnci cdndse bucuri de qn renume interna,tional (prmrm New York Trmes), fic dor"adaunui fberalism critic (ca Der Spiqell sau exerciti o influenSnrisiviasupra dtibrului grediu (caarl lui Dersrem). Serviciile comunisE de infor-mafi se folosesc, in acest ca4de .gosla rdac,tiei, sau de scrisori anonimepentu adiscredib (cudoflm€nte $fobcotr an€xate) grverrrele $oameoiipottici oeidentali tn special americani

Douiflrne de propagardadifrrzate de telerriziunea estgermani oferiun bun oremplupentu ceea ce se poatehce in acestdomeniu &n puteanurni pnoedall "bklvizjune neagrir, deoaree, in cele doun caztti, persganainervierati se credea tr frB unui Fbficve${stnan. Primulflm oonfneaun interviu luat de doiziarisJi" Walter Heynowski ,si Gerhard Sctrcunann,unuirnercenr gernran intors din Congo. Perqisra derulirii inbwiului,acest Mtilleq, cunoscut in Occident srb porecla de Congp Miiller, deveneadin ce i,n ce mai vorbireg srb infuenp alcoohdui lisand gardain, a ttqtt$4i desuie arenturile milibre cu cinisrr"Afostfoarb srprins si qfle maitfuaucAdevenise eroul unuifilm doqrmenhr difiuat de televiziunea est-germanisubff\tDerlachendeMamGOmulcarerddo) ; :

Unii telespecbtori au presuplts ciaga ceva se puteafrce numai cu unomde o moralibte a6tde indoielniciprmrm Congo Mtiller. Aufostsur-prin$ si v.adi acelagi fenomen repetAndu-se in caanl doctorului WalterBecher, unul dinte conducitorii-organiza$ei de extrema dreapd Die fudetendeuMhe lzndwnnshffi.ln acest film, realizat la scurt timp dud in-vadarea Cehoslovaciei de cite sovietici gidifrzat de televiziunea est-ger-mani in 1969 sub titlul Der Priisident in Exil, doctorul Becher igi elprimanernulhmirea fr6 de urmirile celui deal doilea rizboimondial. Serviciile

VLADIMIRVOLKOFF Dezinformarea, arml de rdzboi

OPp RAI.IUMDEINFI.UEMA :

Cea dea treia - gi cea mai delicati = categorie de opera[iunispecialee$e reprezenhti de opera$unilede influen$. Degi denumirea nu di o ideecuptinzitoare asrpra nanuii esen$ale a aceStor operafiuni, o vom pi$ia incarteanoasti deoarecefrce parb din vocabularul srviciilor de informa$idin bloorl sovietic. Operaliunile de deainformare qi propagandinu consti'tuie scopuri in sine, ci au $ menirea de al influenp pe adversar.

.Operatiunile 4e influenfl orgind irnritoarele aCivi6$: inercarea prinintermediul unor aepnF plasa$ barte sl,rs, de al inftrcnp pe adrrersar intrln

testele Friivizate) gi operafionale, gi de aceea srnt effiem de rare.egBntrl care exeqrti ace$ fu de operalilne in kdbriul inbmicê$e nt

mitagentdi infuen$. Aepntul de influen$ideal este o raraavis. htruc6tfiecare s&r,iliu de inbrma.tii tebuie si ob$ni cAt mai muhposibil dela oamenii sii, agen$i de infuen$ tebuie si participe, in afrra opera$unilor ca

depuhfi, politicieni sau membri ai serviciilor secrbte.Serviciile comuniste de informafi au sbbilit conhcte cu un anumithtr

mirde occidenhli care nu sunt nici agenf de informafi, nici agenpde in-fluer-rt4 dar care se potdovedi utili in viitor. Se considerici aeste persoane,prin frmilia rehfile, intefuenf4 capacitif,le sau anrbi,tiile lor, au un viitorpoliticpromi$tor. Este uneori profibbil si se urnrareasciwolut'a cariereiacestor oameni, si li se intireascifidelitateaprin daruri ocazionale sau ges'hrri prieteneqti, sau chiu si:fle compromi.si penfu a deveni gimai hreata9a[. Serviciile de informafi nu se folosesc de acegti indivizi decat daci si-lratiao cere cuadevlral Nu este nevoie nicimicarde semnareaunuiamrdsau de un pactverbal Ceea ce conteazi este gradul de dependen$,si nafrracompromisurilor. Srnt agpnli cornmigti sau agpnli poen$ali dtir fi uniiindiviziwenuo $iu

VTADIMIRVOLKOFF

Pe 24 octombrie 1967, opinia publica din Srile occidentale a fost socalirlavestea arestirii unui milionarvestgerman, un anuine Hannslreinz PorslSa aflat ci P6rst fusese simulhn membru al partidului liberal din Germirnia de Vest (Freie Demolmti he Partci) gi ril partidului la putere in Ger'mania de Est (Sodlisfiscie Einhhe@tuiDatvhinds). in plus, el er:de mult timp in conbct cu sefirl serviciilor estgermane, generaluFmaiorMarkusWo[ ca gi or unii dinfe subordona$i aestia. Srpriza a atins aptrgeula[rnci candPorst, departe de anegamrzaliilecare i sau adug $€ficil1din ele un titlu de glorie, dupicum o demonsteazi articohrl din Der Spqe;din 6 noiembrie 1968: "$rnt milionar 9i marxist Am ficut parte in acelaqitimp din FDP $ SED. Leam dat bani celor de la FDP pentru campania politici gi miam plitit cotiza$a la SED. locuiesc ln Rezub-lica Federab.si tlt'te$niegatuipolitice cu Reptrblica Democrdi Germani- Ce e riu in asb?"

Porst a afrmatci nu a tidatpe nimeni $ ci nu atansrnis nici un secrefsingurul siu scop find evitarea unui conflict milihr inte cele doui bbere'gi ci nu ficuse altce\xa decat si corecteze unele idei sregiG pe care gerrnaniidin estle aveau despre cei dinvesl

Untibunalvestgerman tacondamnatpe Porstlao pedeapsi, de 33 deluni de inchisoare. Nuincipea nici o indoialicifusese in legitriot gefiserviciilor secrete estgermane, dar'nu era cunoscuti nahra informa$lorpe care learf zuhrtdivulga Conform noului sbt'rtintztinvigoarela 1au-gust 1968, tebuiasi se dovedeasci "inbnft individufui de a efectn acti-vititi cafre si conduci la dezviluirea unor secrete de stab. Porst a negat

secrote cite EstCitvalora Porst penfu serviciile estgermane? Serviciile de informafi

nu suntun club politic. Este evidentcigeneralulWoffgi subordonafi sliaveau gi altceva mai bun de ficut decAt si discute flozofie politici cu un vizionar marxist vest-german milionar precum Porsl..

Pentru a incheia acest capitol consacratcaracteristicilor celor tei tipuride opera$uni speciale, .trebuie sa recunoas. tem ci in practici genurile puresunt intAlnite rareori, cele mai multe opera-tiuni luand cate pu$n din fiecare.

IadislasBittnan di numeroax exemple de opnf;uni care siilusteznteoria s asupn "subversfunii ideologicer. Una dinte cele mai reusitc, op

Dezi nform a rea, a rm d d e .rdzb oi

nfinea Nqtun, i:rlnsh in dmpriry pe findul mui |rc, a qngi nMIi an-titif de funatfe SSflse, ane au prmis acarcihrca de plrr;iuni asurlamiltor ptsome utile... O alti opnfune, destul de piantti pt ,r, a urmiritdissedibreaniyiriigennanilsrdinftdef. ,i !

in tgSO, docorul Lodgnrian von Arrcq zurtifor de ondnt al orcania,tieigermanilor din Sudef, Die &tdetendeuMhe landmnnsclta$ a primitdin stiiniate scrisori insuldtoare a cirorsemnificatie fi rimAnea stiind.Serviciile cehe, care dorear sI paralizeze activihteaaceste organiza$i, ti-miseseri o serie de scrisori semnate fl numgledoctonrlui lodgman unorpersonafiti$ stiine ornoscute pentru atitrdinea lor antigermani. In ace$€&xispd doctorul t odenan le mulflrmeadestinahrilorr penfu spriiind pecare fl amrdar ard 3@1or. Hlinagfl irfffi4i & o aseinm heia-n€ali,i{il'aeflrt,€ryli4iilui ["dgmo"So@, reormai t@ea ninrie,afurcercatsile risrundain cel rnaindrralrnodor prti$i, hrcru cu a6tmaidifiql cu citconfnufirl acestor scrisori nu conbzzicea obiectivele migcariisudete. Maimulq cuun aninainte, doctonrl Lodgman primise o (firIsa) scrisoare de felicibre de la cardinalul Spellman, purtiorul stindardului catalicisniului american. Serviciile cehe timisCIeri doctorului acestmesaj dela Nen'York cu dtera zile i,naintpa aniversirii mi$carii sudete. Lodgma&fericit nd s.a gtndit si verifice autenticibtea mesajului, pe care La comunicat de i,ndatl presei- Dupi df€ra sapdmAni, serviciile ce]re au dezvildt casuisoarea er4 trs4 liMnd publorl si tagi conduzja care se irngmea migcarea srdetieracondusi de ungrupde impostori" rAsfiel serviciileoehe deinforma$i,siau atins scopul propus

O oper4iune de mde anrcrguria decfrt serimeea ce mai rldneadin prestigiul Statelor Unite in,{frica

ln tmputverii anului 1964 aanrtlocln Suedaun serninarintern{onaldedicat pobbmelor pottice $ economice ale tirilor snrMezvolbte. Printeparticipan$ sa aflat,sr un birbat inalt gi suplu care s.a prezmtat drept di-plomat cetroslorac. Nimeni nu sa gdndit sai puna h lndoiali ideiltitatea.InUmnrttucraritor; asculhfl un aer abnt Si politicoq firi siiapartela diccufi. Nirneni nu orno-sba adevirahrl motiv al prezenfei maiorului Vaclavlouda laaceasticonferinF el nu era delegat si contibuie la solu$onareabroblemelorurgenb ale $rilor suMezvolhte, pentu simplulfaptca ln c+drul serviciului ceh de info4ma$i, c;iliun,seciali*d:oper{iunilor de dez-

VLADIMIR VOLKOFF

informare in Africa gi Asia Misiunea sa era de a ascul@ analiza 9i nota totceeace puteafi utilizatmai tArziu in campaniile de dezinformare irnpotiwStatelor Unite

,Maionrl louda nu era un teoretician. Dupa Woala prlnara a lucratca d .

pal din caua alcoolismului. Abilibtea sa inniscuti ta ficut, lnsa" si se merr

lni caunul dintre mae-stii dezinformiriiCilitoria sa in Suedia sa doveditfuoroasi. La intoarcere, venea in bi

roulmeu lafiecare doui siptimAni cu cete un plan penFu atacarea poziFilor anrcricane dinA,frica$ Asia" Acesfeopera$uni au reu$t adese4 dupicum o dovedes. te cea efectuati in Tanzania"

Pe 10 noiembrie 198[, Oscar lGnrbona ministu de enterne al Tanzaniei gi secretargeneral al uniunii nafonale africanehnzaniene, a suslnuto conferinF de'presi in care a dezviluit un plan occidenbl destinat risfir-riirii guvernului tanzanian, a$a cum o arati ziarul naf;onal Dar es&lnmdin 1l noiembrie 1981:

africani pentu a ne submina Fra (..) Proft de aceasti.ocazie penfu a plnein,gardi aceste puteri, ca gi statele inftifte africane care le frc jocul (..)'


tenrlde-e:rterne copgolezin care opeditorul, ambas'ada americarii din tdGpoldville, isi oprima hotirArea de a stopa subversiunea pe care chinezii ode$s, urau in Tianzania si Congo prin inorajarea Forurgaliei la bombardarea atnplasamentelorsmtegice chinezesti din Tanzania si'la risturirareaguvernului lui Nyerere. Cel deal doilea document era scrisoirea unui ofi*fer congolez cite ambasada american[ pretinsi dovdi a prqitinlor ariericane pentru risfrrnarea guvernului &ruanian. Cea dea feia, scrlsl diirnou in numelearnbasadei americane, menfona Dar es&laam ca loc de stocare a materialului militar utilizat de "coalitiile afroasiatice, in special deChina comunisti, nepublicaArabi Uni6 giAigeria" pentiu i,nte$nerea srbversiunii in Congo gi Mozambic.

Gtera zile mai Erziu, pe lSrtoiembrie 1964, Uniunea nati. onali dicania orgaritzat o manifesbtie de protest in cursul cireia pregedintele Nyererea luat cuvfuituLll sa adtat mai rezenxat de6at KambnE declar6nd ci rla'pune documentele incriminate la dispozifla guvernului american, sperAndci era vorba de ni.ste hlsuri. Deparhmenhrl de Sbt a analizat documentelein cheStiune -si aprezenbt guvernului finzanndovada ceruti- i* ti*pt tunei manifestiri de masi la Dar esrsalaam, presedintele Nyerere adeclarat ci guvernul american I-a asigruzt ci documentele erau frlse gi a elpri-mat^speranfa ci incidenhrl ejra inchis. N-afost si fie aga.

kr aceaweme, serviciile cehe erau solid implanbte i,nTianzania gi aveauacces la cele mai inalte cercuri guvernamenhlq. Au aleqla intAmplane momenful sustagerii documentelor, scopul operaflunii fiind clan aesemnueaStatelor Unite ca inamic principal al regimurilor afiicane de StAnga- Docu.mentele filsificate i-au fost tansmise lui lhmbona, care lea autentifcat 9iadus la cunqstinfa gwernului anzanian pi a ftrtegii Africi. Tb<Url deariluiaintenfa iunericanilor de a.disblrge subversiuneachinezi mai mult chiar decit pe cea sovietica. Aceasb masuiri asigura spatele complCistilor in vederea evenfiralelor obiectii f,ovietice. Rincipalii actori erari Sbtele Unite, Chinagi Tanzania. in caart in care raliditatea documentelor ar f fost coniestati, -Uniunea Sovietici ar f fost ofcial la adipost

Falsurile erau pline de imperfec,tiuni tehnice: erori adminishative, gre -seli de limba cu toate aceste4 au fost accepbte ca o probi de incredere, iarzvonul unui complot american impotiva Tarzaniei a ajuns pdni in EuropaGnbali; unde vehemenfa reactiilor presei a fos! pentu o dati, spontani"

Chiar inainte ca opinia publici Ianzarnanesi fie informati de ucomplotulu american, minisful de octerne lGmbona a anuntat incidenful la Organiza$h Unidfii Africane prin urmlttiaffiteleetaiira;Siffesti,gderebrului

100 VLADIMIRVOLKOFF

general al organiza$ei, Dialo Telli, si citati de Nadonalisf in numirul din

12 noiembrie 1964:

activitiFlor NATO in Africa.- -O iiuisd Uilunara socialista, Vgilane Afria,apgblicatpe 18 noiembrie

un edituial intinrlat *Mareaconspiratie", in care afirma ci "neocolonialis

Dezinformarea. armd de rdzboi 101

mul, in special cel de origine angloamericanS, uflizrazAteMwnoi penfua inferupe progresrl menit si ducilacreareaunei uniuni continenhle gipntru a asigura continuibtea e:ploatirii economice a bogi$ilorAfricii'. -kr numinrl din 1 decembrie, Wifance'afriavenea cu umitonrlconmrtariu: "Complohrl a dea'iluit ci americanii sunt ucigasii care ne pdndesc(..) Deparbmentul de StaL Pen@onul gi mai algs ClAintreprind inmodconstant.activitif, subversive in Afiicau

Pe 19 noiesrbrie, reprezanhnhil hnzanian la Na$unile Unite, John Malwda a xttzatShtele Unite de complot in vederea. risnrnirii guvernuluiFrii sale.PeZ noiernbrie,vorbindBe poshrl de radio algeriarL prq{inbleBen Bella a condanurat nr,anevrele $ inbigjle imperialiste din CorUo. h aeea$i zi, ambasadonrl algerian inTanzania Noureddine Djoudi, a declaratinfro conferin$ de presi la Dar esSalaam ci Ben Bella gi a$ metnbri aiguvernului algerian rerc,ticraseri v{olent ftrpofiva acestei conqira$i "Noiestiniim, afirma Djoudi, ci acest complot nu este decit una dintre zalbleunui lant de complofuri nurlt mai rrast, ane',iznazA desbbilizarea Africiiu.

Uneb dare din Ghan4 hdia$ Egiptaufolosittermeni aseminibriperfu a descrie complo[rl american Campania antiamericani a continuat chiargi dupi discursul in care Nyerere anunh, pe 9 decembrie, ci americaniididuseri asigurlri in privintafrptului ci documentele erau fil*. CAtevazile mai tArziu,.pe 15 decembrie L9il,VigilneA w*nt "AcruncAteinile,dLlGnrbonavorbind in calihte de minisbu de enterne, a dezviluitinnumele guvernului planul pus la punct de imperialigti penfu inliturarea dela p.utere a conducerii hnzinieneu. Posibilibtea unui frls nu era nici micaradusiin discutie.

$i-a reluat lucnrl, decis si prelungeasci gi si inensffice isteria antiamericanl. Cea dea douafrzi a operafunii se baza pe o scrisoare frlsificati alui G. McMurhie Godley, arrbasadorul Sbtelor Unite la leopoldville, citrepregedintele congolez Moise Tchomb6, care, la wemea respectivf era inconflirctcu guvernele rirale de h Brazzaville gi Kinshasa. Con$nutrl acestei scrisori era aseminitor celorlalte falsuri, iar hctica era aceeasi: se eK- .prirna, prin intermediul lui Godley, dorinla americanilor de a ulua misuriconba lirilor vecine care, aflate sub influenfi comunisti, servesc drept bazipenbu organizarea subversiunii impohiva guvernului dumneavoastri lde

102 VLADIMIRVOLKOFF i

kopoldville 3 iulie 1964

G. McMurtie GodleYAmbasador al Statelor Unite.


Excelenfei sale; ' d

Dl. MoiseTchomb€SefrrlGuvernuluiRepubliciiCongo,-leopoldrille .,,.., e

Roata propagandei antiamericane a inceput din nou si se invira. Documen[rl a apiruq qr diverse adiugiri, in lEssordin 30 decembrie 1964;The Spark [n31 decembrie l9f/r; EveningNews (Accra) din I ianuariet9ff.. The Sprknu se limih la anrarea Sbtelor Unite pentu interven$asistematici in afacerile interne congoleze, ci ficea -si elogiul sovieticilor*Niciodati URSS sauvreo.altipri sociali$i nu a combinrtuniatea sanr-lui congolez (,) adiviatea rugilor in Congo a fost tntotdeauna shict um+nihru. La Praga $la Moscov4 aceste declarafi ar fost.$rimite foarte ftvorabil.

in timput reuniunilorConsiliuhri & Miniq:hi al Organiza$ei Unid$iAfricane de h Nairobi, agen$a Franoe Presse anunp, pe 7 rnartie 1965, ci ministrul algerian de er<terne,.Abdelaziz Bouteflfta declarase ca de$nea doouirene ompromi.tibarg i,n specid o scrisoare a ambasadoruhi aurerir:anla LeopoHville, dabti 3 iulie 1964, in care aoesb li pnomitea lui Tchombewriiin fnarriar gi rearnoga ci hehdat hnte rni$ri ftmotiva $atelor vecine care adipesear organiza$i brori$evidrd gdeshbilizeze RepubtcaCongo, Declara$a lui Bouteflika a fost publicati pe 8 martie in l!fuer Republicanr inktn articol intihrlat uWastringtonul:- complice la un complotimpofirp Republicfi Congou. Comentariul lui Bouteflika fiqi a fi fost inspi'ratde Raga sau Moscova. aanrt o consecin$ interesanti de care aceshnusia dat seama H era corsiderat agent american de cite serviciile cehe gi,deci, regemnbo fnd idealipe1rbu operafiunile speciale, consilierii sovietici fiind de pirere ci tebuia retas imediat de pe scena politici alserianilIaticum acestabc al lui Bouteflikairmpotiva ShtelorUnite laprotejat deintigrte sovietice.

[a reuniunea Oreani?a$ei Uniti$i Africane de la Nairobi'delegafla dinCongoBrazzaville (tnto declara$e publicati de Ghlna NevnAgency, pe? martie 1960 a acuzat Statele Unite ..de a fi responsabile pentu toate di.-ficulti$le cirora bebuie si le frd fi$ Africau gi a prezenbt o scrisoare caredovedea ci amerirnnii colaborau cu Congo - kopoldville impotiva celordin CongoBrazzaville.

Doui siptimani mai tirziq pe2marfie,pr@intele Ghanei, KwameNkrurnatr, a declarat inttn discurs pronunpt in hp parlamenhrlui hrii salegi publicat de presa ghanezi de a doua zi ci guvernul siu detinea "dovada

104 VIADIMIRVOLKOFF

indiscuhbili ci era in curs de de$igurare o opemIqne meniti si ristoarneguverntf progresist de-la Brazzavile, precum gi alte guverne socialiste afri-Gtne).j ' Asernenea declara$i.politice ap,nreau peprima pagini a ziarelor aticane,dar ne este imposibil si descriem psihoza provocati de aceasti campanie.

Serdciile cehe au pregitit Si disribuit numefoase documente frlsifcateunor personalitif africane. Vlilinele ofrib'uiar dffi|fti d o Se ladifumadeziffi,rmfrii. Dovezile frlsificarii furnizate de americani au fostacceptate de preSedintele Nyerere, dar eampania de intoxicare antiameri-cani nu a incebt si se dedis,oare, iar frlsurile au continuat si se mdtiplice.Opera$unea a depisit sranitele Tanzjaniei penfu a deveni o problemi afri-cani" Inci o dati, serviciile cehe de infornnfi $-au atins scopul.

Una clinte conwinteh celernai inbresante ale acesfecampanii afostrea@ ln lanf a anuniton medii dg shnga Cun sar sgrrc,.hlgarele de apadi sa lznsformat in avalansit

Fdtl ci aoes frlsni ar bS amwme, h pofida emilor lingvistioe,hgie fi aAnrbisttcq ardi bofrerca noibn grrycme di@ de frgade a nu tra h m.drlerae rbce eea e uespund€a ae@mhrpdific. C& despbbcdsvi€fic, nu nrmai ci ah$hepfltr dinoai q*ttra, d4 h ptrs, a dobaoft hdl htefuntt4 demind pctaerul ikologic {i trituul givilegid d lisei Africi

Ladislas Bimnan. The Drception Game@ 1972 Syracuse University Research,

' BallantineBooks,l98l.

VII. DIAGNOSTICUL UNUI EXPERT.

in ex:r;lata s caftc apdruti in lgT2,Subversiune4 proferrlrul RogerMurchielli nu tol E de|rc anrfuttul "dufufomnr, fu, Wre totufi ddgefrl re rufi at o pecizie de invidtat Mai h64 ewlend ipfufuf ffeITeNordasupnmui "rdzboi de shimb", el antiatm,InepAnd at 1945, ierarhia mifloacelor de lupti a fost risumati complet

into istorie a srbversiuniiin timp de riaboica aceasta este foarte inrprbnt sI subliniem c4 pAni hci{ deal doilea ridoi mondial srbversipnea a fost folositi ca auxiliar al rdzboiuiui clasic, dus pe c6mpul de lupti.

O schimbare radicali pare si se fi produs in ultimii douiaeci de ani: onoui concep$e asupra rizboiului a inceput so inlocuiasci pe ce4 vectre si,in aceasti noui formi de lupti, sutrversiunea a devenito armdprincipli.Defrpt stategiarazboiului bhl de asfizi exclude reanrgerealao interventie armati stiinir k loc sd dasdnn htp la frontiercle tirii p ane vrun soarcrin vom inifu in interiorul acaUi sPr\ gin @wa wor agenf xtbvasivi antenafi w prc de disofufe a aftm@ in timp e miti WWide paliani, prezenbf;a "emmaf dinrAndwilepprufui" gr coasa'uqdospontan,, vor ngajA un nou tip de lupti at'intenlia decJarad de a incepun "rdzbi revohttionar de eliberuep, dorind,tn rcalibte, si rc)hrczn proceail de putekde a sbrfrtfui penfru cq in futal, si preia pftcrea.

Concepfadasiciprivea subversiunea $ razboiul psihologic cape unelema$ini de lupti printe.multe altele in cursul ostiliti$lor, rolul lor find nulpe timp de pace. Shtele de astizi, cantonate in aceastigdndire arhaici, nuau lnfeles ci rizboiul psihologic disfuge distinctia clasici dinte rizboi ,sipaq. Este o lupti neconvenf,onali, stzina de normele drepurlui internafonal gi de legile milibre ornoscute, este un rizboi tobl care ii deconcerteazipe jud.sti $r care igi indeplines,te obiectivele Ia adipost de codul acestora-Apa cum drmi MQSTeL .distingtia clasici dinte pace gi rizboi ra fi anulatide rizboiul psihologic (..) ; acesh depbes, te barierele temporale, este o fordimateriali-deci insesizabili-susceptibili de toate mehmorfozele posibile,.

Scopul rizboiului rimane acela,gi:.expansiunea teritoriali gi ocupareaunei alte firi sau instalarea, in aceasti .tarl, a unui guvern aliat ori supus,insl mijloacele sau schimbal Mostenitor al lui von Clausewitz si Hifler, pusla punct de Mao TzeDun, rizboiul modern este in principal psihologic, iar

106 VIADIMIR VOLKOFF

raporful cu armele clasice est€ deacum invers. in zilele noastre, lupta deteren Gherila) a devenit auxiliara subversiirnii.

vointi revolutionari"

de votin sfarsjt, tebuie si constati.rn ci motivaf,ile care mobilizeazi spiritele

si inimile nu au nimic ln comun cu realitif,le obiecive; mifisrilesuntacelea

Deizinformarca, armd a€ aznoi 't07

careilfic pe oamenisse ridice $ siumblesl seoqlri E $glase ucigr,sau, dimp<jtivi" si se opreasci$ sl se ascundi, Mihrih srntirtraginifort[vieiuni cohctive capabile sifrscineze on$infeleunui grup sar uneimasedeoarece acestea gisesp inde sati$c$i sau rmlsiroi Bntfunde. uRasa ger-maniu erauqimitnui$ care a costdviapa psq milioan0 de evrei; "Revplufa internaSnalb este unmit, la fel ca si *poponrl, sau <judecah poporulub. Ee mai iqcffi si fe lkfficate orci# erdiab &ce $*oulEreffiobfodirc.

Ofink ptblici constituie mediut in carc opreazd sthusiunea-

flrn.- Discreditarea artoriti$i, a apiritorilor acestei4 aturcfonarilor $ no

bbilitiflor.- Neumliarea rnase-lor pentru a impiedica orice intervenflegenerali

gonhni in ftvoarea-ordinii sbbilite, in momentul ales pentu prehrarea pa+niciaputeriideliteominoritab. -

Aaste sopgri dein arcsibile prii atilimea lmasemediaffi pfesa-serisa, radio $ tBleviziune; snhrcrsiuneaeste ngputincioasi; firi speciali$iiin pihologie sociali, aga.curhvomvedeain capibltrl urmitor, ea este ificoerenti- Sa ftdm acum cele trei obiective:

DEMORATIZAREA NA,TITJMI VIZATE $I DEZINTEGMRFA GRUPI.JRII,OR CARDOCOMPI.JN - - .

Dupa cum spane Reguerl "invingitorul esfie,acela care poate gi weainci si lupte atrnci cford adversarul nu mai wea .si nu rnai poato. De asemenea, von der Goltz aremarcatca "intro lupti nu este atAtvorba de distugerea combatan$lor inamici, cAt de diminuarea curajului acestora,.

Demoralizarea reprezinti disolutia curajului, sciderea tonusului men-tal care diuedinpinraloareagrupului naf,onal si increderea tnviitorul acestuia. /

Anafin (desfolositi de psihologia sociali in zilele noaste) frctofilor .moraluluin permite cunoagterea fuctorilor demoralizarii. Vom cita in special:

108 Dezinformarea, armd de rtzboi' vtADtMtRvoLKoFF

- distrwerea valorilor pentru care lupti inamicul; stecurarea indoielii;- intoxicarea fecirui combabnt inamig asupra propriei sale valori, ino

cularea indoielii de sine s,i a dubiului asupra oedintelor acestui4- cutnUtizarea "Trebuie mers pani acolo", sprme Ellul despre propa

gardi - $ aceasb se aplici gi srbversiunii - *incitiiranicul si+i piardi increderea in justefea propriei sale cauze, a grupului siu, a armatei 9i pabieisale Omulcare sesimtevinovat$ pierde in acela$timp dcaciutea Si sim-

[:l combativ. Convingandu-l pe individ ca daci nu el, 9l nu$n cei din juruliui comit acte imorale, nedrepte, se aiunge la de?intesrarcagrupultri ciruiaii apartineu;

-impresia datiinamiorhri asrprii izolirii salegi aatit'rdinii reprobatoarepe care o marifesti opinia publici la adresa lui, a fortion reprobarea opinieipublice mondiale;

- ridicolul, lipsa de logici, derizoriul;- disbugerea increderii adversarului in mijloacele sale de atac 9i apF

rare;- impresia de perenizare a conflichrlui;-certihrdinea de a avea deafrce cu un inamic dur, hohrat$i sigur de

victorie;-impresiainutiliti$iluptei. : )Aplicdndwli-se adversarilor prin intermediul unor tehnici subtile, sub

versiunea incearci deci, s#i demoralizeze. De asemene4 ea cauti sii di-socieze, sai dezintegrezer Din acest punct de vedere, exite o ati a di r'dei S.i aici, analiapsihologici afudorilor de coeziune agrururilonpermitededucereafrctorilor de disociere gi de discordie caretrebuie adicaf naFunilor sau grupudlor prwizute si fie distuse

DTSCREDITAREA AUTORITA,TII, A APARATORIITR SAI SJ A-NOTABUTA,T[nRN{TIIJNII SAU GRI.JPULIJI CARE TREBUIE DISTRUS

Autorihtea stahrlui este fondati pe de o parte pe consensul na-tiqnii pecare o reprezinti (sau cel pufn al rnaiorid$i acesteia), Si pe de al6 parte peur sistem de drephui care ii suntconferite de Con$ibrSe 9i de le$ (in special cele privind drephrl de decizie). To[rl este sus$nut de fodele de men'

finere a ordinii (sau de reprimare a dezordinilor), de un sistem de sancf-uni (cod), de unele insihrtiicheie, cele care ii vor da na$unii viitoarele salecadre gi de respecbbilitatea *notabilititilor> care asigurl int'mn fel sau afhrl functionarea societitii.Subversiunea va ataca toate aceste aspecte.

Desconsider&rd puterea in-octrii opiniei publice, deci ai masei cetipni-lor; suhrersiunea iacearci si diminueze autoribtea morali a sbtdui. Ia rerbdul si$ aceasd scidere a autoritifi este folositi ca o douadi aincapaci[igignrernanfllor gica o incihre lp nesrpunereacivica O t€setua deasi de lipside respect gi strryiriune Senerafizfnwfzfi?H?Asimulhn prterea centaliSi opiniapublici \ '.

NEUTRATIZAREA T,IASEI'R PENTRU A IMPIEDICA ORICE INTER\CN,fIEGENERAIA SPONTINA h,{ NAVOAREA ORDINII DflSTENIE,,

Iirtlne pu$ tn fiF celui mai insolit g original efect al subversiunii. Savorbit mult .si se mai vorbes,6 inci de umaiori:tatea tiqttiu, adici de drareamajorihte a cetitenilor din Srile "fucrate' de srbversiung gi se ogima mirarea bS de pasivitatea acesteia Ea este speranta mitici a grrernelor sr-puse ahflrilor snrbversive.

On najwiAtm dcnd ee o aea,tie a sfuvetsfunilDe fipL unul dinheobiectivele principale ale subn'ersiunii este hipnotizarea giinhibareamasebn Daci citibrul a urnrfuit @ri aici conoepfile rurcluliornrilor mtrnUri$lel nu poafie si nu deduci "logrca" nzuhalizirii imensei n4iori6$ a ce6fe

porhnt in momentul preluirii pubrii e$n lipsa wrer intsvenficontare.In onsinfi, a4funea gftwGiei iq{icl iryunerca tisii h rlnrhrihndorfrF, eS dse eryimM apatia ri rur nfobata rt;vtfr$onaribr (frpi qm s crcde h geoenO.

lu * *tc.fr aapanti ae.asti opinie publicd?

Am afrmat deja cL in cadrul unei revolufi voluntariste, $bversiuneanu este posibili decitar ajrlbrul aassmedia

Mas*mgliaeste singurz in stare si creeze o opinie publici, si provoace o psihodcoleclivifrriafi nevoie de aduniri de mase. Aceasb esteuna dinfe caracteristicile specifice ale mijloacelor rnoderne de difuzare ainformatiei Ele ac,tioneazi axpnfirirui individinprtorlar g in mod iLolat, creAnd, cu toate acestea fenomene colrctive.

VIADIMIRVOLKOFF1 1 0

Trebuie analiza! pe de o parte, omaterialtrl" 'care va alimenb mifloacele

ab ainrzare tn mase 9i, pe de alti parte, opbatarea acestui matenal oe L;r

opiniei publice' ftorul va fi tentat sl evoce'

Aceastn concep{ie ar putea surprinde, qi cit

.""*pi. .onf"r. id.ii O.i,roft^t" aicl, cum ar I cazul actual al luptei Fron-

htile. Etberare a Palestinei impotriva Israelului' Ia prima vedere'' acest

Dezinfonnarea, armd de rdzboi 1 1 1

Din puntdi de ve.dbre al ahve)Nrnii, Rogw Mucchielli cLireazi diis*

hediarlnpahu categoii gi arati ci,ln situatia actuald" tnate patu potfiuti-

liate de cite adversar:

' L Ziarele publiate de grupwile de acfiune dir*ti. [tcestba au trei obiec-tive:

112 VLADIM'RVOLKOFF

aaupra -asculEfoiiilur (acesta isl v?r-frrsugi credrita I"$igerati>).

ii este

nos, tea foarte bine proilema "

3. Zarele,rerzsble $ emislunfle de Wd cimlafr are wttt qeudr$.'Aseminitoare

celor din categoria a doua acestea au un srad ie wbt'lia5

' ...fuflet€le bmeo de carevorbeam benefcizd 6" o primire cild*oqO

in aceste ziare si emisiuni.

revoluti, onare ocazia de a se face cunoscute pi 6. a g recunoascut€.4. Ziarele, revistele ,si enisiunile de larsa ciranafu ane snt *lmWtfuat'

actiunilor revoluf;onare.Desigur, aceasti opozi6e'e/S in diferite gp6.,dar vom lisa deoparte publica$ile marcate de *;lltyntismul exffemi$ 46

' t14 VIADIMIRVOLKOFF

o.poriFe Ace$e{'3ir66:g :wr'f oliectrl Uhdi "ac dunf dir€cte" (atenbte cuerploaivi, ahcuri fzice aspra persoanelol aliate) din partea grupurilor revolufonare.

Vomvorbi depre ziarelecare er$irnand desctris sentimentele p.rblicthri lon, se rennlti inrpotiva a$unilor srbversive $ h condamni lavremeasa Cealrotin analiza deiamtfenomen: penlru a demonstagravibfea di'verselora$uni $bversive salt€rori$e, ae$e zirelemrdiun spaii, u larg.[e semnaleazipe tmb,le omenteazicu oroare $ indignre $ prote$eazienergic lmpotiva,lipsei de rc,tiune, a slibiciunii sau chiar complicitifi au-toritidlor care ar Eebui si le reprime.

in teftlt rcesta, de provoaci un efect nepradart asrp-a cititorului, con

iunie 1971, slptimAnahrl modemt dar antishrUist Valan ffirclfrszublidpe o pagini inheagi, ihrstrati-s doui fotogrdi un articol,intitrlat .Po[$$de s$nga la Grenobleo, in care se putea iiti, printe altele:

"Grenoble biiqste int+rn climat de rizboi civil (..). CantFrs'4 i,n carerwolu$onarii se ascund in spable unei dispense resdb daEnd din 1290, adevenit un stat in sht [a Grenoble, prefechrl gi poli$a au capitulat in fataviolenfei (..). Pe 2 iunie, gofitistii" Sahruii Ro.sii ar efectrat doui arestiriln plini stadlr(..) ta o ori dupi reea" sec$unea din Grenoble a SalviriiRogii a ffirzat un oormrnicab'... Una dinte fotografiile prblicate reprezintiun afi$ stdngist confndnd portetele domnilor Ceccaldi, knoir, Tomasinigi Sousblle, or tiflul dcq$barba$ srntperiologi. Areshfi, $ un tortcarecheami aproape I[$.s laviolenS gi crimi"

ln numi,rut 1802 din iunie 19?1, acel4i siptimitral, referindu-se la jafurile din 5 iunie din Cartierul latin, incheie asfel un'articol de o paginiilustat de doui fotografi (dinte care una ii reprezinti ne ugrevistii foamei"tolinifi pe saltele in holul primariei din Grenoble): "ExistenF unui stat-major terorist nu poate fi pusl la indoiali" Faphrl ci in noaptea de Tspre 8 iu-nie au avut loc doui abnbte identice in cafenelele din Courneuve gi SaintEtienne, la 400 de kilometi distanti, demonsteazi ci acela-si grup poateopera deacum inainte pe integul teritoriuu.

Este evident ci aceste prezentiri, care acrediteaLi imagini care discredrteazAputerea $i fofb grupurilor revolutionare, sunt periculoase: ele pro

DezhfqFnarea, arme de rdzboi 1 1 5

duc efectrl invers cehri dorit ile.aiari* $rezesctn qlhgllQtlentulcftitontlui panica muti si inhibi$a, cane sung de fipl obiectivele acestsr srupuri.

ffrldre| rcalidnd a$ni Wnoax (+i acesta este esen$ahr|, mici-

sinoonirea penfir a pnrroca ceh doui arenare simuftane de la Courneute$i SainhE6enne;laftL dor300 de.chrdmp dintre cei 30000din Grerpblepotlhce $ se crtzdici oragrl ee.in mainile broriSon) $ firi dortuiseeciale (e$e ad€ritat ci a{iunile.tcbuie "glndito' tr.r+ort or obied}

Opfrria prblid mondiali ese d€chd in aceal$ ftL Marifesta$ile .sponhne" de sotdarihte or rctiunile rwohr$onale izbucnesc larni detflonreti rrnele de altele, h bab dath din hflrc €'descriu cu fo@rd, interviuiab orguridrilor $ zuUnrc roctanafmr (echipele de €mide ale OR:IFdeplasandu*e speciaD, creend $i itftrNffidnd alimatub' psihologiq necesar. ln ace& timp, oprindu-ci p€nfu o seqrndi rtsrl homeric pe care ill hezese aceste desfi$rari de for.te, agienbrl subveniv declari la televiziuneade sbt, cu sravibba unui fhrnf (care provori indiniri srgesive ah canrlui din parteaseporenrfui oficiaD: "Dry6 $renea mea intrim lntro perioadi revolu$onarb.

Bwwtd .tehnkih de @tne blosite de nicile gwd lntrrltiw gn-pwihr mai nwi", Roser Muthieili q@b utr Witol are ifustazi dirctaplifiile modeme ale doctinei lui fun Ti

ln eicpunerea acesfiri nou ansamblu de tehnici, tei puncte snrtimpor-tante pentu infelegeren "spiritului" general al di-verselor metode propuse:

1. ES evfukd ci rnr se trrc ptrhma ,oohifiaii nasdtr prythD;dryofdyi, aoesea tebub imobit4. Voluntafismul revolutionar nu arenici o lwdturi at o idicare generali a lparelor, iar',,implicarea populatiei,,

* ORTF- OrganizarjaFrancnzAde Radio -siTeleviziune, n. f.

1 1 6 vtADtMtR VOLKqFF.

estn daar o foimdd ve-i.bali de pwreudt rr-alabili adt timp c6t poporuleste Enutla distanfl De aici provine reiirarl categoric de a se recurge la oconsulhre electorali.

lorile degrup3. Pe de alti parte, er<isti unele'gnrpurkfieie ah sisemului grurui so

ciale, economice, oilturale, polilice ete. care febtrie "inchegateu pentu ase pernrite nzutnlizarea intregului sistemprin a{iuni asrpra catgoriilorrespective.

Jirdnd contde aceste tei a<ecaredefinesc sha@iacare Eebuie aplicati grupurilor, vom determina hcticile oporfune in fecare ac,tiune parti-culari sau de anverguri.

NEI.NRAIIZAREA RECTJRGERII IA CONSTJLTAREA POPUTART. BOICOTAREAAI.EGERIIORI.IBERE.

ln crtea sa Tehnia Antififrt[ui,l.lis Mercier Yega cibazi texfele prochnafilor ranlu$onuibr din America de Su4 care pot fi regisig or uneleaiuslri de limbai, i,n babproclamafib $manifeseh stingisb din Frile i,ncare domne$b liberbfea de opresie.

in tgOZ, in Veneareb, ufronnrl rer'onr$onar, denun$ eea ce nume.sbo .,frni eleoorali, (alqprile pentu krlanrent gi alqprea srccesorului luiBebncourt drept prepedinte al Regrblicii proces elemrd prodatt pentudecernbrie 1963) pi se urgaiead in mod solemn dMin@ffian$Ltueaele-bnli

Camillo Torres ddara in l9ffl: "Poporul ptie ci sau wiat toate ciile

gheze...,

Amvialt mai sus ci aceasti Sdare la adresa sufragfurlui univervl, prezentati drept rarfonali ql tot felul de justificiri, este consclin @ logica a mn'cep,tiei volunhriste asupn revolufiei.


Trebuie si men$onim, in trtidpartide demoi:ztice de opozifejirea" obiectivi aputerii prin violtperspediva dsordinii ror ontinuaeste gregiti din doui motive:,,

- pe de.o parte, aozaf,a adusiaft'ragenerale, deci in rnod incorect gr nu sunte$ reprezenhtiviD i$iatinge scopul fubju$$, alqii majoridfi vor dezrrclb un compler< de vinovi.tie.sinu vorindrizni si iaweo misrri efcacepeqfiu sahareaRerubtciiNu le vine in mint€ si riseunda ci alegerealor, dirar gi In affita ondi|ia fost un adevirat referendum na{ional In'hwarw ordinii republiang

- Fe,de alti parte,,insugi fiptul ci oamenii ar participat, in ciuda ticii,la procesul eledoral denronstfazi ci micile grlrui revohrfonare $ operafiunea lon srhrcrsivi nu at @' d&liaamL Onganldnfud mai binesrbversiunea $ broarc4 ele rnr fice cu &irat *consrlErea imposibilb,dupi erpresia Fionhrftri venearelean; in urma inshlirii inhibi$ei popularg,maioritateava fi redusi definitiv la ttc€re.

TEHMCI DE DISOCIEREAMARIIORGRUPUXX SAUAGRUPURILOR tCONSNTUNE CARDAR PUTEA OPUM NEZISIENTA STJBilMRSIT.II{II

, Apa cum am aribt mai srs, qabenplagftgdcdeaefdad eiua s64 @diva gopgdi (i+ml qidb hdftcifrsh €sb nai redsffi afirni eed eS flrfifr rh wihha qetoc$i h Cnp S ffidt permmm ilfrilid sCnmbrribr soCoeiirc). ori acesb gruzuri,find integrat€ in societate (tinta srbversiunD; enerciti un rol fundamen-tal de sustinere a acesteia.

lo cotiseclnF, disocierea restorgrupuri (din care frc parte comu-niti$h na$onale sair regionale, grururile religioase partidelepolitice, gru-nuile socio+rofesionale sindicable, comunitifle de cartie4 adunirile consiliile sau comiteteh, fimiliile) devine o cerinS imperativi a sfiategiei generalea subversiirnii

Ceea ce trebuie fiflteste cah aceste grupud si se creere dezordinea$ ddinareE mergend pani Ia anarhie, pentu a se obfne di$ugerea *aoperigului" colectiv care ii adiposte.ste pe indivizi, gi pentu a consfdngegrupul si d€vini neputincios si ineficient in funofa u ft$ de sociebiea inconjuritoare.

Tehnicile evocate mai sus vorfialese Si puse in practica in aceasti stategie generali" in fiurc$e de mirimea grupului Side rolul siu social. Este

11.8 ut-ADtMtR vQI:(aFf

evident, de ocennplu, A Oi"AettA tniE "*igtttt*'

gruprlui in c'rsul.unor

reuniuni; rneJodi eare pr,csrpune intsoducerea pt*hl$ t -T:1T:.:T

;Hli"'Jt14ffiti,i'S ifiinto i6n"ttiCi gntprrrilor", ta fi dileriti de

di*.iA;;ufiti6r r"i lat.gi rs.to.n* bisericilor catolice, deoarece ra

.fi ffi*f;A* gi srsfneneaideologici a unor urmclee de contestaro;,a. a..*.n"a* q.'.t" oairerenF ap de mmipularea grupurilor.locale

care incerci sl apere unele interese punctrale'

IDEMTICAREAuDERIJLTJIADVERS$IACEI,RASUPRACAR0RAACESIAffi D&RcnfitrroRrllxnA Af,AcAREA UDERLJLLJI gI MAMFFSTAREA

" GENEROAF{TI'F{TA DE MEMBRN GRTJPULTN SAT}

Estg vorba de disociereaelementari a grupurilgr inamice' procedeu

veehi d; cand lumea asociat celui deaesconSaerare afidelului nentu a

demoraliza lnteaga grupare.conform zianrhri In uonde$nn awlfrte1971: "D[ Ciu En [ai, primul

minisfu chinez, a ercprimal pe 25 aprilie LWl,lnfreg:ul spiiin A 9nn?n' hPb sa drqti inPtri'n Pliticii denii"ui uW Pdiate de gwanulffcut aceasri declarati, q in timpul unui

ualllLltcl-v-tql! ue Pr!ry'|| vl- e ao* a p. Z-O agiie (relmre a drului In Mwfu dn8aprilie 1971)'

.flrrgi;",1f,j*rarii Jaeiqauel gr.vernului Regrblicii poprlare a $nut la

ri* "

."nt tlog' de presi ln-curstl cireia a prezenbt gq$ *.d,.fl'FtTurlui tle eliberarenatipalal+qcgt document (") promite :" *tdaFi-T:l

- carf care, individual sau in uniti$ constitrib, vor refiza sa urmeze pouuca

Washingiomlui ;i si hrpte fimpotirn FEI{, g Pt 4 lpb - - - r ̂ -,..Corientand acest document (difrlzatluni,26 aprilie de corespondenFl

radio de pe c6mpul defupti), Ie Mondedeclan ci reas6 propunere "este-a.utau ain cel p-u${r r.i Inoti*:,l) eaintervine in monenlrl in carg ih $a

t"t" unit" incep manifesafile impotiva continuarii rautoiului, ('.), mani'

i;-hdt l"**iut" a. nm. brdin'l de zi dil 26 aprtfi,Qfi$nl?EEiA noi argu-

;."t";g.4il"r americane: argumente politice (Vietcong-trl nulg ese o$il

nrn'or americanilor, ci doar cJlor care asc'lti de Nixon), cafe devin mili-

tante in misurain care srntreluate de ziarele americane defetiste care smt

timiste regulatcorpului e:pedif,onu al Statelor Unite; 2) FEN aluatincon-

siderare moral'l scAzut al ;mai?i americane dinVietranr, iar pr.ytitorgl slu

de cuvAnt a descris luni'situa$a inediti creati de incidentele care se multi-

D i i ifarn a re e ;' a'rird' d e rd zb oi 1 1 9

plici infe soldaf s,i ofiteri; 3) Docuneffiilae nuii didarfl H hrrvorf abcaf solda$i care nu vor sus$ne c,lica la putere de Ia Saigon".

Acela$ articol dn Le Mondeanun$rublimlui d <r1ai mulf, americanilupddeja i,n r&rdurile FEN' gi cigurernul Repnrblicii populare dores,te siconstruiasci, deaanm, relafi "ca de Ia popor la popor, cu americanii in'ciuda continuirii r&Ibiului

Acest ciht arati, intr-un exemplu partianlar, calihtea unei coordonfti arc$rlnilor srbversive'srercihb aqpra unui gnrp constihrit Ar fi bine, dad

renurcabilia*propagandeioperafignaler. .;r :,: , r. .,:. r ,.

UNUANNN, iN SENSTJL ACIIIJNII REVOUJTIONARE, A TJNORA DII\NREvArrlRII.x oFrcr,&E Nn GRUPULII YtzAT

Mai ffiL esb vorba e crearea, i:n interiorul grufilor idedogice €xtetente, aunorgrupuri mici care, Wriiininduse pe irneleraloride Srqpuluimre deduc de amlo principii de acfune cae ar grba oincidg h fctic4cuprincipiilestrbversiunii. ., .,,

^ Siluim orunplul aSunilor de disociere amediilon catolce tlin FnnFInte vdorile comune ale acestor mgdii se regisesc necesitatea actiuniiGOare Credinp care nu ac,tionead este o CredinS sinceri?", se inFebaPobzuc'te), egalitatea oamenilor, redifitarea nedrepti$lor societifi secu-lare etc, ali[ui de alte ralori prmrm respectrl46 de dlte persoane, iubi.rea aproapelui, interzicerea uciderii, er"angh'elizarea etc. Va tebui ca unadinfe aceste ralori si fie reliefrti i,n mod special, in detimenill celorlalte.intetut acesb, agen|i subversivivorreu$ siprovoace luiri de pozite aleunoi subgrupuri catolibe, care lb vor f de folos in cel mai illalt grad.

Asffel revisb Adion afrnlique univasibire declara in comuriicahrl deincheiere a intAlnirii naf,onale de la Dijon (1$18 aprilie 1971): "Credem astizi ci Univercitatea gi Societatea nu suntreformabile: orice lupti sau proiect care nu repun ln cauzi sistemul'capihlist care alieneazi in mod fundamenhl omenirea contribuie la iritirirea aceshriao. Concluziaeste, deci, oincitare a membrilor de a se angaja la actiunea directi siviolenti.

VIADIMIRVOLKOFF

inro carte recenti inti[rlati Tlmloeie de Ia r&ofution (pmblicad la Edi-tions Universibirre), pirinbleJoseph Combltn md i'n acela$ sen$ ci "creqtinismul esE revohr.tionar prin nahua so, autorul incheind cu promisiuneade a scrie o noui lucrare ilsupra celor trei faze ale acflunii revoluf,onare:pregitirea revolu$ei, cuceiirea puterii, inshurarea unei noi societit[.

Se gtie ci e.ploabrea animoziti$lor dintre clerul ft rand s,isuperioriiierarhici este, de asemene4 un mifloc de crearegi entindere afrimoaseloruneintelegeri" din mediile catolice.

varea practici a acestora nu mai este contrabalansati de susfnerea celor-lalte, integul sistem de ralori *,duarganiznad.in toatiatea sa, grupul raquferi o crizi, ca semn al dezorlentirii s,i descompunerii sale.

DISOLU.NA MORALNA.TII iN GRI.JPTJRII.T CARE TREBTJIE DISOCIAIE

Este de remarcat ci o anumiti propagandi infrvoarea a ceea ce congti-infa comuninumegte imoraliQte gi noi am putea numi disoluf,e a moftrvtl-rilor este dechrati inmod regulat gipersistent de cite acele mijloace deinformare in masi care se pretind revoludonare $ stfuigist€ (reviste, publi'ca$i,flme, emisiuni).

Aceasti ac.tiune este determinati de fei obiective: pe de o parte, degradhrea anumitor medii, pe de alti parte, disocierea acestor medii prin info -ducerea deaordinii gi conflictelor pe fondul deeradftii unei fi'ac,tiuni mai muftsau mai pu$n importante (cele vizate vor fi in primul rud grupurile fami-liale), .si, in shrqit, demonstare4 in circumshnfele de mai sus, frptului cinormele acestor medii sunt opresive gi represive exact in misura in care reprezinti bariere sau interdictii fati de disolu$a moravurilor membrilor lor.


Sa pornim de la un mic exemplu. Putemciti ln Le Mondedn6 martie1971 urrnitorul comenhriu: uDfuntlu' Cartielei rogii a potrarilores.te,in-terzisi in Franp. In Joumal Ofrcieldin 5 martie este pubtcati o hotirirea ministului de interne prin care distibuf,a gi punerea in vfuiarea ace$tei lucriri sunt interzise pe integul teritonu() cafiicicalogiea fost inirialconceputi.ftr Danemarca de doi profesori de psihologie. Afost ta.dusi apoiin frarpepd de Ernest Bolo gi sofa sa in Elrre$a, lucrarea (..) a provocatnumeroise reactii ostile din parteamediilor qocate, in special de pasajelereferitoare la educa$a senrali. kr Franp, cartea era difuzati de un editor si .un sdptfonanal de st6nga'.

Relafla asffel shbilti se regisd.s,te in toatb formele acderas,l ac$uni in

"Prezentarea mariiuanei ca o srbstan$ Henta, deloc mai nocivi dec6ttutunul, (...), a tArguftri ssmal de la Copenhaga drept un semn de evolufleliudabili a moralnriloq (..), a sexshopurilor ca licas-,uri de nivel inalt aleculfuii uroderne, (..), a se:nrlui in grup drept cea mai fumoasi opresiea amorului fzic, (..), ar fi, dupi reniSaValeun rctuelfts (aprilie lgTl), o

. Broroardi care operead in sinergie olviolensle csrnise de grupurile politice rwolu$onare.

Firi a merge pdnilaipoteza unei duble opera$uni combinate, putem

DEZVOUTAREA SUSHCIUNII INTERNE IN NANOUrurc CRTJPI.JHI.,OR,ORGANIZATE BAN[JITE DE A SE OPUNE SUdVERSITJNII

Suspiciuneale disoci-azi.

122 VLADIMIRVOLKOFF

FxiSti mai multe procedee eficace inacest scop, toate find operimen-hte de Sefton Delmen

- Stecurarea ideii ci "prinfre noi x afliw tiditar>.IrcffistAidee nupoate fi decAt slgerad (deoarece, confonn pslrobgiei, eabebuie sife "descoperitb de cei care o vor.inghi,t) prin informa$i tenden$oase, prin "documente, provenind de la inamic $ dovedind fipful ci acesaorhoage proiectele sau secretele grupului, prin jocul dubht al *scurgerii', intentionatede informa$i gi prin acuzarea grupului in urma detectirii acesteia"

- Insinuarea (Si, pe cat posibil, demonstarea or ajutorul dovezilor fubricate) ca Sefii urmiresc interese pesonale, servindq+e de grup.

- Intensificarea nevoilor gi inbreselor divergente ale srbgrupurilor dininbriorul unui gnp. Amentrarea Si dramatiz:rea hrptelor purtu preluareaconducerii, $ aceasta ln scopul scindfrii grupului.

- Furnizarea de informafii referitoare la relatiile personale (frmiliale,profesionale, de vecinihte, de club etc) ale unor membri @enf ai sn!pului, care i-ar punr in Iegituri cu "duSmanii poporuhrir. krv&tigarea, i,nstilul anctretelor poli$enes,ti, a telutului individual al membrilor consi[rieo mini de informafi utile.

- ln.."nareaunui e$ec al grunrlui, cu insinuareacise datoreazi aqtiunii personale secrete aunuiadinte membri sau unei decizii despre care,stia ai ra fi fihli. Aceasd subtehnici este intermarrti cici, ln caz de'qsec,integul grup esb denroralizat $i gata g delirere pe ternacauzelor insuccesului. hr acest domeniu, informa$a tendentioasi gises,le un teren fertil.

N Ca4tl fu arc agatutl stffiv rinfine h ahn gruWluiProblemelein$lnite $ rezohnfe de Sefton Delmer perrnit formuhrea condi$ilor in caremanipula'rea este efcienti. SuircesulpropagandeiVietcorrgrului irirpofri%fupelor fanceze $ apoi americane conduce la complebrea listei.

Reugib presugrne o organizare extaordinari, meticrilozibte, timp, "irrfqrrnatoriu gi o adevirad arti psihologici Inainte de toate, estc nevoie deannoaptcrea prf&i a matulltifi obiceiwilor, normehr, ualorilor, limbiipipr&uielorgruNlui.Se gie ci Sefton Delne[ care recunoas,te ci a petecut mai in6i doi ani ascultand cu atcnfle postuile de radio ale lui Goebbels, ono.stea perfect mediile'pe care dorea si le manipuleze. in ceea ce ilpriveste personal, el scrie: "Vorbeamgermanacaun neam! Ficusem poalala Berlin, fusesem un biiat englez izolat in capitala unde se murea de foamein cursul primului rizboi mondiat ln cAitate de ziaris! fiiusem hrul Ger-maniei in compania lui Hitler si a suitei sale in timpul marSului nazistspre


prtere. fi.ornosteam personalpe Goering, C'oebbels, Hesg Himr4[er Sl md$al$ conducitori nazigti. S, tiam orm le fundiona mint€a kr plug petecusemcera timp in Balcani la tncepuhrl celui deal Doiltn RizboiMondial; $i iiobseruasem pe agenfi germani lalucru...u

Ca urmare, in mornenful punerii in firnc,tiunea pos[rilor care emiteaupropaganda neagri, Delnrer a coopbt in echipa m un ofiler artentic, dezri- )

. tor dinWaffen S, u1r artor german de runane poli$sb'$ un ziarist german;a folosit confinu[rl scrisoribr prizonierilor, bimise sau primite prin CruceaRos,ie, a interceptat comunicafiile teldonice $ telqrafice dinte civilii ger-rnani sau dinFe echipaje, a @rcebt toale rapoartele agen$lor englwry.operau in Germania gi a inregistat $ utilihttoate conversa$ile prizonieri-lorgermani, grafie unei insblafi de micrcfoane invizibile flasate.peste totin lasire. t , 1,. -

Aceasta eStu amplbarea dispozitivului neesar; informa$ile utile nu aunimic deakcecu planurile milihresecrgte: agenhrl subversiv are nevoiede informafi desprevie,tile indivizilor, despreviciile gi secreblelorsentimerrble, despre punctele lor slabe, ca $ de informafi asrp'ra grupului, proble

, melor si tensiunilor sale, discufilol speranfeloa temerilor $ mihrrilor mfuia" '

Mniplareanu este posibi6frrdo ca noa$ere pefiecti Gntelectuali,, psihologici sau empatici) a gnpufui as$n cinuia s w d&sJr; rc:tiarr.a

srbrercrvd si a membrilor sdi. Asociati cu o stipAnire encelenti a tehnicilor de rnanipulare, aceasti cunoas,tere permite asigurarea aedihiliddi hptelor care tebuie sdfie crezutc.

B\ Caat Xn arc asrlrfii, stllr,ersiv WHd k intniorul grapnui Acg*d sitnti, e implici frptil ci agentrl'maniptilator a pu[rt pifunde ln gnrp firisi fie srWectd, ciafostadmb S caprirnqb din parEagruWhi (W a mernbrilor sii) aceeagi ornoa-stere perfecti ca ln cazul precedent

Tehnica de penebare a grugrilor care tebuie parazitate se numegteinti n Ea neceiiti ornoa.sterea pnealabili a normelor de accephre a..nou-lui, membru in grup, a criteriilor formale s inlonnale de evaluare. In anumite cazud, ea pre$rpune $ o pregitire zur tehnologici (a inbzrea inbungrup profesional), cerAnd timp Sr aptiUrdini pentru meseria respectivi" Insfbrsil ea cere, in mod imperafu ca pretendentul si nu poati f suspechtdeci ci nu a fost reperat anterior gi ci urmeazifiliera normali de admitere.(provenind, de exemplu, dintr-un alt grup care il alimenteazi in mod nor-mal pe acesta cu noi membri, sau fiind prezentat de unvechi membru al

123

' 124 VLADIMIR VOLKOFF

grupului etc), proces care necesiti o pregitire <pe termen lungr,, putAnddura - pentru unele gtupuri inchise - cA$va ani.

O data inhat in grup, agentul tebuie si aplice tetrnicile psihosocialede ohmnreparticipare pentu o ornoagere intimi a vie$i colectivului intoate formele sale, si dffibia aryiWatn incepe activihtea subversiva, cutoate caracteristicile gi riscurile jocului dublu.

Intismul apare ln numeroase operaliuni ulterioarecare se efectreaziaspua grunrlui (propagandainfilhare, disohr$e;manr:prlare sau propaga*di orizonhli, utilihreagrupului pen!ru acfuni care il depagesc etc,) .si, ihmod evident, precede orice actiune la adresagrururflordreie despfe carerra trebui si spunem citeva cuvinte.

AqTIUNEA ASUPRA GRUPURIITOR-CIIEIE

Vom conreni si numim qruguii:heio gruprile sociale care prezinti,pentu agenfi srbrrcnivi, o imporan$ $zbgid siu hctiddeosebid. Acestea nu mai tebuie disociate $i paralizate, ci, dimpohiVi, organizate, sfruc-turate, dinamizaie penbu a deveni WWriSerfusau gnrpuriabfterp*bu anumite ofnf,uni de anvergurinafohalir

Pentu ane ilusta afrmafiile, siluim caoremplu tei probleme sbategicedeniveluridiferite -

1) Care este, into rzini sau in@rindere, cenbul vihl care, daci esteoprit, intreneaz| oprirea fefiruci a inheeii fabrici? [a aceasti inhebare(presupunAnd ci h este zusi), managerii gi directorii generali rispund, cutuhsa lor ignoranh ci singurul centu vibl al intreprinderii este propriullor creier. Mai inbligenti agentii qrbversivi shr{iazi prin metode precisepundulcare repnezintiunul dinfte centii de circulafe aproduselor sauin-formaflor, grevra sau sabotajul asupra aces[ri punct provocind inevihbilogirea bhnici a.trtror atelerdoq in'&hrl aoes@ se determini mitll grupde lucrihri in care agentul bebuie si se inflteze.

2) Dinterefelele care acoperi lntregul teribriu (SNC[, Pf[ EDB pqseh, adminisbafe etc), care esb refear4 gi, in interiorul ei, care este certrul critic de opera$ care, prin distrugere, ar antena paralizarea vie$i na.$onale? Un s[rdiu eibernetic al ansarnblului poate ari@, de enenplu, ci"unanumit depozit mirgina al SNCF sau un anume sindicat al marinarilor pot,in caarl unei greve, sI povoace raid paralizia intqului sistem. Asa cumshategii razboiului bzdifonal caladeazi care di*ugere prin bombardamentva bloca mai grav sau un timp mai indelungat migcirile inamicului (o Sari


de ti4i, podud, depozib de carburant, o uzini de $bansamble etc),lafelsfategii subversiunii identifici metodic cenfrii vihli ai economiei, administra,tiei, dishibutiei, purbu a practioa acolo intismul sau penfu aqi concenfa ac$uneaurbterani ln aceste locuri.

Dri nr lrrt rcqntoqdi @dan & s€rddile a*u&l qenm abItpiririi terimtnti rce$i mtsi nu fic obiecfirl nfri rnei qryarqhgteraclffiildimreasfteerdvi. lt

3) into anumiti sociebte, care esb grutrrl acirui ancerirevapermibdistugerea completi a lntegului sistem social? De laJules Monnerot ln-coace sd .stie ai" in aqBasti perwectira, unfuEflihba r mditri gruprldrde. Orice ar f, wentrala muftiplicibb a grupuilorcheie rm este un obshcol in calea ace$ei sfi"tegii, deoarece ea sar aplica in toafe caauile.si vapractica intismulpeste bt unde E f necesar pentu continuarea progamului. ApoSerior, sarfiprfutfrce o analizi, sar sarprteafrce (dan eanuii intereseazi pe conducitori $ guvernanf), plec&rd de la parzliziile nationale provocate de o ugrwi sillbdici; dedanpd inopinat $-<sponho inhlnanumit punct mirginas- al sistemulul

Ac$mile dechrate mai in6i asrpra gruprilordreie, apoi chiar de clte aceste4 se potreduce lapatu tipuri:' - httensifianea g e.dOaArca sttftrcntehr ml&ive,.rerratdicirilor legitime, nanilor ut idnlogiei gruprilorviate. Prin acest gincipiu, ac.ti-unile asrpra grupruilorcheie reiau ceea ce se numeapropqgandi de agitaf"e ,si tiici se poab vedea difengrp fip de ac,tiunile de disociere i,ntreprinsein alteparti" degi anbeletipuri deopera[iuni sunt$bv€rsiveih aceeasi masra. Aoest gincftiu imdci $ oiltivar€a sentimmbbnnqative: indignare,furie, resentiment, decepfie, fuentil subrrcnivteburb si se afle pgste btacoloundeexistigrupuriplinedemAnie.'. - :

- Actiunea dircti gi violenti a wui atbgrup d gpipuhti viat care *prezlnti drept Wrt4rWM inter*lor coldiwlvlAceasa tehnici eSefoarte efcibnti, darnecesifi o munci de pregitirte ftrdelungaticare siur-meze inftisnului. Pe de o parte, penetmreaenirufui trbuie sife decfiratide mai multi agen[ srbvenivi 4arent izohf (care par si nu se cunoasci);pe de afti parte, subgrupul febirie si se formeze <sponbn" cu prilejulex..primirii revendicirilor grupului, momerit in care ff membri vor f ahaSi deadevirul girnloarea formulirilor propuse Asfel ajung$nd si fie considerat udinamic, hodrit gi orajosu, subgrupul subversiv hece la actiune innumele colectirmlui gi prezenhnd obiective care vor deveni cele ale infeSului grup. In mod necesar si automat, aceasti acti. une va f urmati de tot

' 126 VLADIMIRVOLKOFF

colectivul. tn plus, cu aceasti ocazie vorfi coopbfl noi recruf penfu sub

Dezinfornarea, armd de rdzboi 't27

a acestri procedeu impme, deci, sili sefrci intodeaunaun.proe#ae in

bntir Eapermite ceeace $rte numegte "teerea de la cohctivul practieinert h srupul i,n dervescen$". nln aceasta ti se inrErne fortelor de represiuneo schimbare deinten$e $ e*indereaopen$unii lalntegulgrup, frifprezenbt de subgruErl prorrogator drept *dovada' afirmafilor sale prece.dente. in mod circular, aceastS,intenfie inhre$te solidaritatea colectivului

vede, surprins, m pe o activitate a sa: eI sa compoltrt ca un grup cate sadefnit prinfo actiune rertohrfonari; f[cand ca procesrl sifie irevenibil.uDaci toate merg binb, gnrprl inti,in shrea de ,,fruiune". Din acea*a clipa,avem dea frce cu o sfuctri c?re nu estp ni. cr grup, nici mu$rne amorfLci ceea ce Malrau numea in $peranfa ..[pr6calipso. Grupul sau grupurileafecbte de represiune vor descoperi simtrltan libertat€a, violenp $ nevoiaurgenti de organizare practici krtegrarea se frce prirlpna:<is. Desigur, bebuie ca aceste spirite in fiviune slfie ionvinse ci foftle represhrc au intetvfra de a ucide, .si a represiunea nu va hce nici un fel de dixtiminare.

' t28VIADIMIR VOLKOFF

Mergtnd la un nivel srperior al ultimei tehnici descrise, oea a provocirii-reprimirikfi emirii la unitate impotiva represiunii, vom incerca s#i vedemaplicafiile la scari naf,onali 9i internagonali.

Din acest punct de vedere, ac,tiunile de gherili nu apar ca elpresia di-recti a uneirevolte populare (am vizut ci, in opticavoluntarismufui revoluf,onar, *tnt negate oondi$ile rati, onale socioeconomice sau isbrice, agazisnateriafi* ahrevoluf,a), ci ca manifestarea micilor grupuri provocatoareot gtisiuneade a declangaregesiuneamasiyi aceasd repreiune (de preamulte ori oarbi) find apoi utilizati pentu mobilizarea grupurilorclreie, or!pabifizarea puterii gi a apiritorilor sii gi sqpararea marii majoritif, a popu-la$ei de puterea in funcfe.

U se intAmpld uneori revolu$onarilorcare acordi o atenf,e speciali aces[ri aspectpsihologic si spunaci arfi fost poate mai util si se provoace,prin dezordini gi atenhfe, in$urareaunei puteri milibre dictatoriale gi repesive, pentu c4 intro a doua ehpi, dehqarea intgii popul4ii de m.stiformi de guvernimfurt si se ftca mai u$or, iar revoluf,a sifie asffelvictririoasi- Aceas[i teorie este riscanti (nhuc6t o conducere puternici ar Er-te4 la randul ei" si dea lovihua si sai er<tennine pe agenfi srbversivi, ca $gntrurile minorihrecare le sntaliate);de asemene4 intqn anumitsengaceasti concep$e neagfl vohnUrisrnul rarohr$onar, deoarece cauti o srs$nere populari autentici de care ar fi tebuit si se poati lipsi.

Orice arfi, calculul srbversival oploahrii gi represiunii provocate areo anumiti efic*itate, ca gi alte tehnici de acflune asrpra grupurilor. Datoriti acestor metode, cele hei tipuri de grupuri care sunt vizate, fiecare inmod dihren$at (dud curn bebuie neutalizagdisocie sari.antenab irrtro a$une kr care rror jtrca rohd & berbeci), d mai uqor in cecana flbversiunii.

Roger Mucchielli, Iz Stbvasion(Bordas, hris,1971)

VIII. ANALTZA POtrrICA (TEoRIE)

- hofffin l CIaile Polin, filomf plitic, inskti asupn elor doui nivefufi .ale dezhformfuii pi infrwede un al teila; rcla fut ane, atm nu nni pati'nqa arisenp poredeului, advetsarul futcearci sd abuzme de tehnica s"

Occidentul incepe si se teami ci a dertenitvictinn unei noi forme deagresiune dezinformarea Mai bine mai t6rziu dec6t niciodati- Ar febui,tofu-si, si ne trtrebim de ce se descoperi dedia afltm ceea ce rafi in cu-

' r&rdun ri6oi de o sutide af oare nu curu\naadt/ersarulficemult4omotin junrl unorlucruri pe care nu le mai poabdisimul4 tocnrai pentru ale asctrndemai bine printolovihui demaesfu in ceeaceprivegte dezinformarea?

Este usorde constahtc4 pann$ in ceb mai bune ltudii asuprasubiec-urfui, ariorii se i,ncidsnead sivorbeasci despre dezinformare ca despreo maginirie (de razboD pentru care existi instrugtiuni de folosire gi carepoate, deci, si fie folositi de oricine ia studiat sufcient mecanismul Esteceea ce incearcigi ne frci si credem marii maes,ti ai acestei noi metodede luptft conform Miatlui Didi, onarPolitg tent sovieticbinecunoscul dez-informarea este modul de ac,tiune preferat de mss'media occidenhle irnpotim LJRSS. ntu, d€4 fb o ntrc pe fu[rld A gmod & t]Flee@ hpiedbi o hpd efcae tnpotiva ei.

. 'De

cand riznoiul a depas,it sbdul primitiv al simphi intunhri viol6nte,adici omul a inceputsafi gandeasca rizboaiele, fiecre comandant a i4eles necesitatea de a incerca si deduci intenfile adversarului, si afle caresunt resrsele gi slibiciunile ace$ria $, prin corela$e, -si ale lui. Aga sa niscut rizkful secre! ca o formi cruciali de lupd iar combabntii sii au fostoameni cu tohrl $ cu tohrl speciali, agenf;i de informafi.

In fonna cea mai elernentari, acest rlzboi reprezenh, perrtu fiecare din-be adversari, snulgerea informa$ilor pe mre celilaltlpcerca si le disimu-leze. ̂

El a luat o intorsetui mult mai elaborati in momenfrl tn care adversariiau armt ideea de a nu se limita la ascunderea reciproci a planurilor, ci de alivra informa$i hlse despre ei, cu scopul de al incuraja pe celilalt si inte

' into capcanl pregititi dinainte, sau chiar de a-l face si dea inapoi: Sun Tivedea in aceasti manevri arta supremi a rizboiului, pentru ci asffel nu mai

130 vLADtMtRVOLKOFF

ac,tiune identificabili a inamicului se reduce la echivalentul irnui bobArnac,aar nicl acesta nu este datinmod direct, ci intotdeauna indirect 9i s$til, de

Dezinformarea, armd de rdzboi 1 3 1

folosicu ugurinS.

Claude Polin, "La duittfomalion ftes dew dfueb*nlaPlresrrfianPisr'

IX, Ar{ALIZA PoLITICA (rlZICA $l METAFIZICA)

Dezinformarea, armd. de rdzboi 133

Fondatorul Comisiei Brbaordinare, V.I..{€nin, nu se mulhrmegp sdelahqreze o teorie a terorii ca mifloc ootUd O. .au*d. ;*rid ;iffhrtA;rctivihtea Gldi in cele rnai mfti dehlii si di indicatii tehnice concrete. Prirte metodele lacare, dupi el, ar trebui si recugi Cfgaqele' sni des, udez;irtrrmarea' oorpiunlocde cinste. hrtiurpul rizboiufuicu Polonia knina emis, prinFe alte sugestii" ceea ce chiar el numea un qlan perfe$. F-frrl shflrlui soyietic i$ pnopunea eprarea teritoriului polonez ocupat de Ar-mab Rogie "O vom infiphri dqhidnd*ne in *Verzi" (ryoi rom dav.ina peef (.:) Vom gAnalzculacii, preo{ii qi propriebrii de dm6nnrri. Oferim osmti de mii de ruble drept recompensi penfu fecare spdnalzt" Tirdi savdarea acesfiri plan es$e confnutd in ideea de " a se deghiza in Verzi,r, alt-fel sprs in $rani revolta$ care refrrzii,n mod egal tezele "albilon g.roSrilon". Ca intotdeau,,.,* tenin nu neglijeazi nici un debliu El ftreazi precisvaloarea *recompensei uprevizuto penbu fecare spdnarab - sumicare, fnind cont de inflafie, nu insemna mare lucru..

Prima organigand a Cekii preyedea o <secti, une provocabare> pe careo putem considera irn zilele noaqfe ca pe un pr€omor al "se$unilor de derinfonnaro apirutefn anii 20. ln cind ani (din 1922 pani iaL9fi,|,,OGPU,srccesor al Gl€i, efectiieariunadinte cele mai frumoase operaliuni ae"ilezinformare" din inteaga istorie a serviciilor secrete: creati de cifepolitia politici, orgaitiza{n nmonar.histi" provocatoare "Trusbn dnrizga?Aemigra$ ruseasci..si alimenteazi serviciile secrete occidenUle cu infor-ma$i, uneh mai fal$ decat altele, Cu ajutorul grupirii "Trusb, OGPU ir!

IJRSS, totul este politic;iar labuaoicirui lucruse gisegte Cuvantul I4ai Di$onar Politiccoq{ine aproxinntiveredouisprezece mii de termeni,permifAndu-i cedteanului si inteleagd $i si exprime ideile 9i sentimentele

-- care sunt asteptate din partea lui. Fiecare editie a luoirii reflecti modificl'rile srferite de liniageneralft srntintroduse cuvinb noi altele, deacnm inu-tile, sunt abandonate, iar-unele defniFi sunt revizute.

Ultima edi$e a Matui Dic,tionardateazi de h #rsitrl anului 1g?8, precedenta din vara lui 1969. Intre timp, sa reunit Conferinp de la Helsinki si

134 VIADIMIRVOLKOFF

<construcfi a comunisrfirlui,,.

Dezinformarea, ar1nd de rdzboi 135

ln tnSS, qm tobda S o€rndaarfrst@imdiebs e+{ uss*nedia "deziofurmrear ftn oe, p6na b urmi, dngura te.lrrrrci dei6r-mm. Doar postuile sbiine de radio constitrie o sursi altenratini de infor-mafi;de aceea in mod logic,lftenrlinul a ordonatbruierea emisiunilorlorln timpul grevelor din Pblonia din vara anufui 1980: in aceash perioadi futbure, violareamonopohrfui infonna$ei nu prteafi tohrati. Al bah a6b4ufi gregitsi secreadiei gtirile care se stecoaribtu$iinURsSprinradiosau reviste gi ziare imporbfe clandestin sunt sufciente pentru a confmradezinforinarea Acum se recoltead tructele a zeci de ani de condi[ionare aopiniei publice $ereotipurile uPaftie,n gi *Anti-Patrie" oprnindURSS (generoasi .si pacifisti) Occidentului (nerecunoscitor), sau udemocrafia,r(adevifat{ adici socialisti) "antidemocraFei" (burgheze, deci putede)suntancoratesolidincongtiinpcolectivi.'' : :

Monopolul^minciunii eqlici perfect succdsul "dezinf, or-qirib pe teri,toriul sovietic. h schimb, este mai dificil si se analizeze rezulhble,lafelde sfilucitoare, obfinute de piopaganda sovietici in sniiniAte. in carteasadespe KGB,JohnBarron citeazao listide uac-liuni de dezinfunnare" locale efectuate de sec.[unea D care unna si tlevina apoi sec,tiunea A a ComitetuluideSeqribte

Dar acesta este un fenomen secundar, daci e comparat cu politica deansaurblu care vizeazi "inducerea tr eroare a opiniei zublice'. De frpt estemuft mai imporbnt sl se nargeasci sl se prezinte lrnramentrl rmdear american ca un insbumenf de distugere 9i focoasele nucleare sovietice ca un

Sj aici am vizut doar ur aspect limibt al acestei politici care igi asumimisiunea de a prezenh simulbnUiriunea Sovietbi ca pe fara <socialisrru-hd adevitab' si ca pe un sbt care nu este cu nimic diferit de celelalte. I(rsn-linul a reusit si udezinformezez lumea asupra nafuriiinsesiastafirlui edi-fcat in urma Revolu,tiei din Octombrie, ca si asupra scopurilor acestria Toateformele posibile si imaginabile de udezinfoffnaro) au fost gi sunt utilizatepenbu a ajunge la aceasti uDezinformare Supremb'.

uEi isi inchipuie ci suntem la fel cu ei,,, isi ironiza Hitler adversarii po-litici into discutie cu Hermann Rauschning. nNoiceilalE, bolsevicii, suntem

136 VLADIMIRVOLKOFF

oarneni de alt soi", poclama Shlih in prblic in ri* d. ari, .frt"g. hri Ht-ler sunt rmrnoscnte deoarece a pierdut riaboiul, darcontinulm si nu-l cre

bli si mediile de afrceri.iunqrffia &infrrmirb scnltb s dtuead @ftti d es

.hrfridr de affrrdineaOocid€otultticil1e, o datalersatimpulstl de leIiloffi4 s.dezitrneai' pe rire hsqi. Menrorifu publicafe de dblomatii occidenhli care ar lucratin URsslasiirnpresih.sffanie a unorpove9tiSF;are descriu o alti planeti care nu oristi decatin imaginapa autorilor.in cunoscuta sa carte ln nusiun e Ia Mo*oua (publicata in 1%3), anrbasadonrl amerkznJoseph Davis afrmi, in Wecial d."Sblin $ne siliberalizeze

rusia!

de fapt, el este un "tehnocrab,.Conferind Uniunii Sovietice imaginea unui sbt ca oricare alhrl, diplomafi

si oamenii politici occidentali au recurs la o metodi faditionali: ei cred ci

Dezinfonnarea, armd de rdzboi 137

asffel vor putea er<ercib o infuen$ asupra politicii URSS, prinintprmedittlconducitorilor sovietici ubine inten$oqafl laadresaOccidentrlui" si al arn-

Empinat fti halat de casa ceea ce Kissinger a considerat deosebit de flffintAcest fost profesor la llarrard" speciali$ ln Mefiernictu a fostconvins ci a

Sisit rniflofll de a urca pAni la srsa zuterii sovietice: Dobrinin.este chlarunul dinte acei menrbri ai Comite[rlui Gntral care "fintelg ShEle Unit€t'.

Aceasta imagine a uR^SS (un sht "laHcucehhlte") hce rS seqeadica,sh[stde,sqyieti0e r€fled sihn& reali atrii Deigur, Uaiipag.nqg{Sideosebit de sfspiciogi au pretins ci erau indispensabile verifcarea fieclrei cifre aransab $ modificarea procentajului oficialde indeplinire a Ptan*lui. Cu toate acest€4 Dirnanui nu ia tecut prin minb ci "dezinfomufea>sovieticinu consb h modificareasad$icibr; ci in srprimarealortoblir elpu$n in forma in care suntconcepute in Occident

IlAnd cunosun6 de raportul CIA din Corures' refrrgiaiul sovietic lerrNaarov 4iunge la orrluzira ci qgenfi ontmqtonaiului american i$ esfraeorno,stinfele despre URSS din s,tatisticile sovietice. "Chiar daci - scrie el -

serviciile secrete americane nu ar f onsi[rite decAt din agen$ KGB, tot rarindtzzri si pretindi" weme de tmsprezece ani, cibugetrl militar sovieticeste egal cefui al Shblor Unite!> Deoarece oricine $e, de@t, d l(rertli-nul depape$e cu multWashington+rl in acest domeniu h urma aparitieiaeshri rticol rmirnator ("Ce Se conbzspionaiul oaidenhl dewre Rda')in Conmenbrygi ln sute de rerriste din lumea intseagi,.autonrl a fost irvibt la un pr6nzdednfere la care au luat parte membri ai CorUreslui reprezentan$ ai guvernuhri, ziuigti $ aniralui Shn$eldTurner, dilCIAAcesh din urmi (si fie oare utili precizarea?) a fost total incapabil si respingi acuzafile intigrynutlui sovietic..,^

L,opuliiOio puncde vedere psihologic si+i lnclinrie ci satisticile potsi nu aibi nici o hgituri cu realihtea servind doar "dezinformiriiu, Occi-denhrl rin\Ane convins ci URSS este - aga cum a declarat Samuels, viceminisful american al Comertrlui - grima pri din.lume care a reu$it sa irF

. grideasci oroarea srburbiilon'. Vestrl mai crede, dupi orm afirmaWirsarp,profesor la Universihtea diir Chicago, ;i ci 97% dinfe $c.olarii sovieticiiau

138 VIADIMIRVOLKOFF

cu succes examenul de bacalaureat, ceea ce reprezinti un record mondialabsolut Viceministul american al Comer,hrlui, care a pnegitit o serie de documente depre reugitele consfuctiei sovietice, avizibtmai mult de o sutide orap; dar el nu ornoas,te limta rusi.si este constdns si-recurgi la uninterpreL Profesorul Wirsarp, care se exta i'a?Ah@vrecorduriloni stiabilite de gcolile sovietice, uiti S sruniciin [lRSSmunca didadici e dired

- legati de procentajul de reugiti a elenilor: un profesor care di note proastefrce si scadiprocenhjulpropriu dei,ndeplinire a Planuhri, ca$ Be cel alirrtegii gcoli. kr iunie 1980, revista Tlne publici un numir special intitulat.IJRSS din interior". Siptiminalul american prezinti o mare putere paci-fisH $ferici6, avan4 desigur,dtenadeficienB, care $nt, i,ns5,pecale de af inlifirate. Dupi llrne comparAnd cosfirile de via$ de la NewYort $Moscora, se observi c4 in timp ce jearyrr inelele de ar $ televizoarelecolor suntmai ieftine inShtele Unib, h schimb chiriilg i,ncilzirqa electri-citatea rochiile 9i p6irieaau prelri mult mai mici in uRS. Cititorul tagede aici cu u,surin$conduziaciviaF arfi mai plrcutila Moscova decdtlaNerrYork,{parenB de obiectivihte, srbliniati de datele asrpra prelrilorautomobilelor (o ma.sinaamericanico€h 6 m0 de dolari o "Jiguli" sovietici 10 000), frce din mSa edi$e qeciala arevi$i ?"lne,cea mai buni prrblicibte posibilipenbu IJRSS. kr realibe, hbloul prezartat.de setrrnenaM anrerican se aseamini cu realiutea soviaici ryotrn DailyNerrc (get25 de cen$) se compari cu l^,estia (numai 5 en$.

linia generali a politicii de "dezinformarco este fxati d9 la MoscoaSa decis, de exemplu, si fie schimbati sHna pnrterii sordetiie. in anii 30,erareprezenbtlde o sculptri a artbbi Muhinzu douasbhrigigantice aleunui muncibr $ unei colhoznice in mar.s spreviitorulhrminos, purtAnd i,nmaini secera Si cioenut In anii 50 ryr, pe copu de car-tiloa rai$elor gi plianblor hri$ib, uinurile Kremlinului gl urtite inutticitore ale baslicii Sf,Vasili Blajenii. C,eneraltrl de Gar:lle woca pe arnrnci *Rrsia eterni", ln timpce HenryXissinger vorbe_ste de ridacinile tadi$onale ale politicii a(ernesovietice. Inci o dab, LJRSS se rnulfmes si elaboreze Planul Acesbeste'apoi exeortat de cife Occident, care se "autodezinformeazb neobositVicepne,sedintele Comite[rhd Olimpic Sovietic avea motive serioase penfua.si incheia astfel conferinb de presitinudla Moscovain hpzitigtibr oc:cidentali: uDomnilor, slnt multumit de dumneavoasffi.,

Midiel Heller, Desinformation, moyen d'informationn Politique intcnationale No. l0

X. ANALIZN TACUTA DE TINA}TICUL PRINCIPAL'I

loln Banon apubliatln 1974 o ante completidage KGB, rcace .nu inxamni ci estc ,s! tnhl exacti- De exemph+'Barron ment;ioneazi uneurhiepixop.al Birericii ofidoxe rus cisdnrit, ceea e anti o nffin@?terc i*ti aaciudati a obiceiwilor ffi dege are vofu ,*e. k plut, Bnzrlnnu awnde fuptul ci swvle sale principalilau fost BI CIA fi DIA' a cirorWrhvoe a devenit, in mad vofunkr su nu. Cu alte ontinte, artea v mn-fne o parte inaiabild de dvinfomarcmade in USA Fi tebuie sifre ciftimanumitererene.

wnt gi dezinforimarea prin acfune.Prcifud cd tsnnru| ru s wfltlt dezinfonnarcesfe dezinformalia

elcontinud:

Iiar cuvAntul rusesc nu acoperi dou frlsul si uarl de frls, escrocherbintelecfiEli $ difuzarea de $ri filse, ci gi operafluni fzice prmm sabobjttlgi crima, afimci cfuid acestea servesc unor scopuri pgihologice. Un pa$ dinmanualul KGB reffectifidel aceasti concepfle asupra intoxicirii, citAnd "o

grzvezecontadidiile gi si compromiti personalitifle politice ,si guverna-rirenble americanb importante."

Anuinite operafuni de intoxicare vizead erploahrea intereshd legttimal opiniei publice penbu problemele mondiale. Deo<emplu, Departamen-tul american alApdnadi a aflatdinto sursi autorizaSci KGB+rl intenflona

1. Asffel sunt desemnate Statele Unite de cibe serviciile speciale sovietice - n.a2. Termenul KGB este Rezidenfrtn desemnAnd detagamenhrl KGB care opereazi

inbo anumiti capiali sau regiune din striinitate - n.a.

140 VI/,DIMIR VOLKOFF

si deverseze deSeuri radioaCtive in apele din apropierea unei baze folositede srbmarinele poloneze. "Descoperirea' acestei poluiri ar fi fost prezen-tati ca o dovadi a frpu:lui ci srbmarinele nucleare reprezinti o amenin{are

irealizabili din considerente tehnice -si a renunptlaea darcqntinui si stt-dieze alte cii care iar permite si,se foloseasci de nelinigtile proVocate deproblerna mediului penfu a abca'alte proiecte militare 9i tehnologice oc-cidenhle, defavorabile intereselor sovietice;

Ceea ce sovieticii nrmesc "dezinformaro, include 9i manifesta$ile, grevele, incdierinlle care discrediteaziguvernele $ erodeazi moralul popoarelor. Richard Pipes, director al Centului de Shrdii Rrse de laUniversitatea Harrard, scri-e inro analizi a politicii enterne sovietics uMairifeshtiil, e

interventiei americane dinVieham reunea6000 de persoane in Growenor

t'a refrrarhri Uniunii Sovietie de a discgh lznSerarea insrlelor Ifurile (luate de laJaponiala dArpitul celui deal doilea rizboi mondial).

D e aslemenez, Joli Bnon e*e mngtient de futu| ci In Uniunea bvietici; dezhlormarea este o fiadife.ineputide Lenin:

Aceasdpmctica, mogtenitidirect dela [eni$ est€ aircorati solid in obi"ceiurile qovietice. $a cum admira t€roarea ltnin predica si oarmele oflviteu, clre srnt i'iclen4 duplicitatea,si calomnia


provoca ur4 aversiunea gi disprqtul (.) nu nenku al convingepeadversar,ci pentru al distruge, penbu ai mihnasfucfiuile depe srprafippdrnAnutlui. Aceasti formnlare este calorlati penfu a fezi cele mai rele ganduri,cele mai grave binuieli impotiva adversarului.)

Conceputrl sovietic modern de intoxicare, de *dezinformare" $n rusl,ddnto;nafra) este ex$as din aceste "Brincipii ale leninisrnului,. Conform'spuselor sovieticilor in$gi, dezinformarea consti in "ri,spAndirea de infor-ma$i false -si provocatoaro, dar, pusi in practici de KGts, ea mergemultmai departe decet aceasta defini$e. Ea implici distibmirea de documente,de sccisori, manuscrise, fotografii'hlsificate sau ftbricate, propagarea zvornuilorpiuvoitoare sau orienhb $ ainfonna$ilorfilse de cife agenli, in-selarea shiinilor werirartrazdUniunea Sovietici; de asernenea, ea include$ acfunea psihologica" Ac€ste tehnici, aplicate in diftrite nrodl'trl.,izmzairiluenp rea politicii albr gwerng degndanea rel4ilsr dinte celehlte frierodarea lncrederiipopodrelor in conducitorii gi institulile lor; dismeditarea indivizilor -si organizafilor opuse politicii sovietice, ingelareasiinilorin privinp intentiilor sovieticd $ acondi$ihrdevia$din URSS, respectiv,ahrnci cAnd este cazul disinnrlarea gafelor KGBailui i,nsugi.

Operaf,unile de intoxicare se disting de propagandadasiciprinfrpulca.implica in.general, rcluni clandestine iar adeviratele lor origini riminascunse. Acesta 6fe motivul pentu care conducitorii mvietici au incredin-pt intotdeauna stuctuilor lor clandestine responsabilitifile principele dindomeniul intoxicirii

Ca gi to{e organiza$ile czre iau srccedat, Cekaposedaun "Birou deDezinformaie' pani h reorganizrea KGB din 1959, cind afost creat tm veribbil Deparhmentde Dezinformare, numitDeprhmenfirl Dal himuluiDirectorat General Primul siu pf a fust generalul Ivan Ivanovici Agaiantun armean ftiahsr mfifere dishnte,pirgrizonat$ mu$Soerugie. Ascetic gi solemn, Agaimf se arib ln acela-si timp pribn i,n viap privad gi nemilosin ceaprofesionali" Anrrnitweo cincizeci de ofipri la cerrtru S aqSafectatinci douiaeci la lhrlshorst, rezidenp KGB din Berliffd de Est ktplus, a primit autorizafa de a arUajade cdte ori eranecesar savan$, tehni-cieni specializaf, $ ofteri ai annatei reulab in dtb de consilieri. Dtryi moar-t€a hd &aiant, urmati de o noul reorganizare in 1968, Deparhmentul deDezinformarg devenit Deparbrnentrl A $a marit irnporhnp in cadrul Dtrectoratului Extirn.si, se pare, gi-a lnmul$t gi efectivele,

- Ahrnci cand era cazul" ofiferii Departamenhrluide Dezinformare se deplaseazi- in Shiinibt€ pentu a participa ei ingi$ la opera$uni. Asffel, Aga

141

a

VLADIMIR VOLKOFF

ianf sa dus in Suedia in 1963 .si in Pakishn $ Indonezia ln 1965; de asemene4 inspech in mod regulat serviciile de desinfonnare ale firilor satelitedin Europa de Est Adjuncttl siu, Serghei Aler<androvici l(ondraciov, a mersin 1966Ia Bonn penbu a aduna elemenble uneicampanii de defiimare in-drepbte conta conducitorilor rrestgermani. Un alt ofi1er al Departamen-hrlui de Dezinformare,luri Ivanovici liudin, alias Iuri Iranovici Modin, a'petrecut zece luni la New Delhi pentu a pregiti frlsuri care si influenfezealqerile din 196? din kdia- Uniiofi,teri de dezinformarelooriesc in sfiiniltate in permanenti preqrm Vladimir Alexandrovici Ciuciukin, prinFsecretar al misiunii sovietice de la NewYork Cu toate acmtea DepartamentulAincredinfeaziesenf,alul muncii de teren ofiferilor gi agentilor din dilizi-ile geografie ale Primufui DirectoratGeneral" dar fbafe apela .si la sabotoriiDwrtamenhrluiV sau la diplomafii sovietici de buni aedin{i; folosifi itincand in cfoid, frrt mod oongtientsau rui, per-rtu a rispdndi anurnite'arorufi,

Pentu operati. unile de intoxicare indrepbte conbz sfiinilor din Uniu-nea Sovietici, Deparbmenhrl A rmrge a6t la propriii sii ofigeri, c6t gi lacei ai diferitelor divizii ale celui deal Doilea Directorat General. Ap se in-dmpliciun occidenbl se poate bezi infipunui specialistin intoxicare inlocul tehnicianului pe care a cerut sill intAlneascl KGBarl este cel care or-suizffiAin^nde azi in$lnirile dinte e4erlii occidenhli $ celebml.grofesor Nikitin de la Institrtrl de istorieu. kr realibte, psetrdoprofesorul Nikitinnu este altuldecatAnafoli Gorski, ofiterKGB de multtimp, crmoscutaltldati sub numele de Anafoli Gromov. Inshlat la ambasada sovietici din lorrdrainte 1936 $ 1%4, Gorsti i-a asishtin mod directpe agenfi HaroldAR(zis "lQm')'Ptrihy, Donald Maclean qi Guy Burgess. Laurmatpe MacleanlaWashington p€ntru a efeciua operafuni de spiond -si iirfilbare antiamericanl la cel mai inalt niveL Asftzi iritdcit fr este imposibil sa iasi-din Frlfrrl sa rigte enonn, el se consacri udezinformirii,n sbiinilor la Moscovutj

Tlntacea rnai fecventi atentativelor de intoxicare este reprezenbti deoameni politici, universihri, ziui.sti, clerici gi persoane an profesiuniliberalein vizi6 la Ivloscova in general, KGEnI se stiduie si controleze tot ce vidstriinii, dAndu-le impresia ci nu li se ascrinde nimic, sI le drcrtrr- concluzi-ile lisandu-i si creadi ci ei in-sigi leau tras. Are deseori suc@s, datoriti in-fluenfei sale absolute asupra hrtror mediilor societi$i sovietice. Uneori,victimele aceslri tip de manipulare sunt iluste.

Sir John Maynard, elpert britanic in agriculhtri, a efech.lat o viziti inUcraina sub egida OGPU, in momenhrl cel mai fagic al foameteicare a fi-cut, conform lui Robert Conquest, intre 5 -si 6 milioane de victime in 1932-33.

Dezinformarca, armd de rtzboi

La intoan:erea la Londra lvlaynard a afrmat cu toate aceste4 ci foameteanu existq eran, poate, unele restic$i, dar tn nici un caz o lipsi grenerali dehrani" George Bernard Shau'arerrcnit $ el dintro cilitorie organizati deOcPtl,.afrmand cinu aobservatniciun simpbm defoamete: din hotelu-rile undecii,rase nu lipsea nimic, a spus eL _

In Wt Jon Barrur di dtsa armple rlwire de opentiwi de du-informare. Este'adevdl.;lt d dilul sdu * axandni ruft cr;lui al wblfc:rfreiReade/s Drgest, unde esfe - sa u a fost - angajat dar hptele pe are h relatmzi pr veridie in ea mai marc prE"

in tg56, SIB ul serviciul secretceh contolat de KGB, a inceprt si [i-miti manifeste neonaziste virulente unor ofoiali tancezi, brihnici $ americani Toab prrtau, sqqilra unei figanizalii irnaginar,e, Ihryffindfiir Unahlilfitsig* Drl.@'jtfud (:gacombahn6 pentm independenp C'er-manfuD. Propa$nda acestei organizafi frntoma lncerca si cneeze impnesia ci o bandi de neonazi$ finatici i$ ficrtse apar,itia ln Gennariia de Vest

in primivara anului 1957, patru of.feri cehi de infonna$i - MiloslarrI(ouba RobertTher, Milan l(oped(y $ SbnislayTomes - ar plecat la Faris. Kouba, erpert ln erplozibili a confecti. onat o bombi prErniri aseun$into cutie de trabuaui,pe care cohgii sii au duso la ofciul po+hl de pehdenadulDderot purtu a o timib prdechrhri Hruhti de Jos, Atr&#lvIilieTrdmeard.Totul eracalculatpentru ca$achetrl $ ajungi la de$iaati, e,laStrasbourg, in dimineapdlei de,l7mai ln aceea$ seul, prcfedd unna sipririreasci o delqalie parlametrhri care vizih ora$rl iar nrSii $ cehii werar ca el si le ofere invih,tilontabucnnlecapcani Arfificuto, poafe, dacisof,a sa riarfi deschis mai devr€me cutia sosi6 fin curien KGB'ul sp€raseci erplozia ii ra afecta pe parlamenbri $ ci responsabilitateara f pr$ peseama neonazi.stilor imaginari, dar nu a reu,sit dedt si o ucidi pe stipinacasei. Cu bate aceste4 zvonurile rispandit€ de KGB $ specula$ile preseieuropene iau implicat serios pe onazigti", Radio l\[oscom afldnd i,n modprecis " liga comb&ntipurtru independenp C'ennanieir. Asasinatrl grs

. la cale de KGB a fost considerat ca o dovadi a frpmlui ci gmnnii din Vestrimfureau iin sufletul lor nazigti incorigibili, nedemni de incredere. .

Ia puirn timp dupi moartea doamnei Tremeau{^KGBul a inventat onoui modalitab de calomniere a Germaniei de Vesr h 1958, un profesoryest€erman de liceu srfmrse idei antisemite, tineri delincvenf profrnaserimormintble dinf-un cimitir israelit, iar caterra frmilii de ewei primiseri scti

143

144 VLADIMIRVOLKOFF

sori anonime insrltitoare. Aceste incidente care indignaseri presagermanigiprovocaseri in massmediasbiini comenhrii privind o evenflnlirenaytere a nazismului iau dato idee generalului Agaian!

in noaptea de Criciun din 1959, un nearn! de 25 de ani; aiutat de un conrplice, a desenatpe sinagogadin Kiilnamstici, cu sloganul Gennania cereopuJzarea eweiloru. [a un kilomebu dishtr$a fost profrnat un alt mong-rnent israelit ln nop!"le uniritoare; zvasticile gi sloganurile antisemite au aplrutpe sinagogile, mormintele $ magazinele eweiesti din mai multde 20 deorase din Germania de Vest Numerosi euei au primit aneniirpri anonimeprin t"Lton gi scrisori. inweelctndtl de Anul Nou, acelea-si inscrip$i vauregisit pe sinagogile gi clidirile eweiegti din londra, Oslo,,Vien4 Paris,Parma, Glagow, Copentnga Sto&holm, Milano,Anverssi NewYork Pe3 iansariese sgnlalau,aherrmffiiri'antisnmite:hMeftourne, :il{anch*,tec,qena $ nerft;'hAustralia F.e0lhsuarh sau iryegisFat noi profoiirila Bogob, Buenos Aires; Milano, Oslo, Viena gi la rrydinp de vari a rqgelui Frederic al XJea al Danemarcei Unui membru ewar al palamentuluibribnic is.aatibuito gardide corp dqpace aprimittelefoane de amenirrFre cu moartea din parteaunui mebru anonim al"Partidului rUzistbritrnic',. ln acelasi tinrp, epidenria de profrniri s intensifica in toati GennaniadeVesL

in tnreaeafuml rea{tia afostimediati S aproar unanim deftvorabiliGermaniei de VesL Poetul american Carl Sandburg a cerut pede4psa cumoartea pentu orice ihdivid suprins ci desenead arastici- La Londra, lor-dul Robert Bootrby, care azise vorbindu*e de *un val de neonazisn), $t€anunFt int€nfla de a merge in Germania penfu ainrrestiga situa$a la frp'loEr.rlui.'Didorrplii,wslgdsrsil$i sau vi,attdftiro fui usmiafr" Comer.'cian-ti& .hibnhiau, arnrlat orriradele de'irnport al rrffirilm ftsgstrEnrlqsau ar retrm prodtr*le ilin'BFG de pe:raftri frarde bribnbe auelwistatindoiala c[ Crrmania de Ves ar fi un partrna deincredere fui cadrul MIO.Un tidu din New York Herald Tribune sintetizeazi perfect atifirdinea prin-cipalelor cotidiene din Europa $i America h acel moment

"Bonn-ul esJe neputincios in frfa obivii naziste.,Dar protesteh cele mai puternice sau auzit de la Moscova.uAceste provociri naziste scandaloase au ca scop inorajarea riqboiu-

lui rece .si apprea popoarelor unele impotim celorlalte", scria flatda Con-ducitorilor vestgermani nu lea mai rimas decdt siSi prezinte scure,si sipublice o autocritica oficiali. Episcopul Otto Dibeliu$ a vizut in aceste manifestiri dovada faptului ci nafunea germani nu a reugit inci si se rupi

Dezinformarea, armd de rdzbot 145

de trecufirl siu. Republica Federali mai avea puf,ni apiritori;unul dinterarii conducitorishiini care i-,au luat apirarea i,n public find primul-rninisfu israelian David Ben Gurion:

*TAnira genera$e germani nu este hifleristd; ci dimpotivi", a declarat eL

inre Criciunul anrlui 1959.si jumihtea lui februarie 1960, autoriti$Lvestgefmane au imegisbat 833 de manifestiri antisemite. Apoi, epidemiaa incetatbrusi, la fel de 4isterioserrn incepuse. Politia aaresbt gi interegatp4 de cetileni; analizAndu{e rnotiva$ile, guvernul a shbilitci%% dinre ei rcflonaseri srb influenp *gentimentelor nazis@ subcon$tipnte", iar8ftifuseserlnmpinqi dcconving€rile lor de o<bema sftngii sau dreapq 4Sffi

,4rau befvi sau ragabonzi, iar S%indivizi inshbili minhl. , ,iResponsabifiipentuacesb acte profrnatoare al rimas i'n cearnai mare

parte necunosor$. PSni la SrFit, oficialitiflevestggrmane at elpr,imatbLnuiala ci arf pututf o ac,tfture clandestini a comunigtilor. Tiinirul neamf-gicomplicele siu, condamna$ penfu profrnarea sinagogii din Ktiln, apar-lneau uniri partid de extrema dreapti gi, deparfe de a se cii" au manifesht

. la proces sentimente pronaziste. Polifa a stabilil insi, ci unandoi melgeauadesea in Germania de Est, iarûnul dinne ei purb insigna Partidlhd CGmunist la reverul pardesiului. Infttn alt caz, hezorierul unei organizafii

. neonaziste din Berlin 'Bernhar-dt Sctrlotfnanrt, in rdrsti de 22 de a1;,,+ a mir-hrisildupiaresbre, ciisebrdonase si se inflteze i'n mediile q<bemistepentru ale ineculasentimente antisemite. Aparifia simuttar-ri a amsdcilorin numeroase orage de pe difqrite continente $ incetarea brusci a epide.miei srgerau existenp unei opera$uni organizafe, dr,lavremea reWectivi"lipsa totali a dovezilorfreaca insinuareaunei complicitifi comuniste sinufie deloe plauzibili

Serviciile occidenhh de securibte au desqpperit deabia mai 6rziu, dupi '

1960, ce se intAmplase cu adevdrat, ahnci cdnd nigte banftgi au miihri-. sit ci "operaFunea anastico, fusese in infegime conceputi de generalulAgaian! tnmcat reac,tia scandalizati de la primele incidente antisemite izolate din 1959lidemonstase ln ce misuri era'Sensibili opinia publici mon-dialila tot ce prtea sugem o relnviere a nazismului, el $i,a Sus ci, daci nigteactn'tnlate fuseseri sufciente pentru a provoca asffel de atifudini, o serieneinferupti de irrcidente in inbeaga lume ar fi suscitat un val de teroare sio suspiciune generali fafi de Germania de VesL Pentu a testa efrbhrl produs de profanarea sanchurblor eweiesti, Agaian! a trimis o ectripd de agentiKGB intr-un sat situat la weo 80 de kilometri de Moscova. Infro noapte,

146 VLADIMIRVOLKOFF

soare semnati ilizihil sau firi semninui deloc

prezidase.'

Dezinformarea, armd de rtzboi

in Turcia, senatorul HaydarTunckanat a ficut publice pe 7 iulie 1966

"docurnento, dovedind ci Shtele Unite conplobu penfu a licldda anumi$offeri hrci.si a demolaBrestisidliberalilorin intercq{partidului la putere,PartidulJustiflei. Unul dinte aceste "ddcUrnenteu era o sciiibare a unqispion infilfat in acest partid, adresati unui destinahr desemnat doar prinini$alele "E. M.u. Un altul era o scrisoare a aceluiasi uE. M.), adresati, deaceasti dati atasahrlui glilihr arnerican de laAnl€ra, colonelul Donald D.Dickson. Aceste doui "documenteu erau mai multdecAtsufciente pentrua confirma acuza$ile de amestec cinic gi scandalos al Sbtelor tirite in afucerile interne aleTurciei 9i au provocatunral de manifestiri antiamericane.

Tlrrrele trce-sti au sublinbt imediat ci adt Etlwin Martin, consilier laambasada americani de laAnkara din 1964, dt gi.cipitanul de rras E M.Morgan, fost reprezenbnt al Statelor Unite la CENT0, Orgqtizafa Tratbhrlui de Cenfq aNlm initialele "E M,n. La fel de repede, ziarele ar tas concftreia,ci Didson era in realibte agenhrl CIA rapundtor de opera$uniledin Turcia. Condudtorii uuci au accepbt "docummtele" ca fiind aubriticdgi chiar gi aceia care se aribu de obicei fivorabili ShtelorUnite gi-au ma-_nrf:ptat indignatea-Numerogi offeri urci''s-au aritat inci gi mai irita$.

Insi KGB.ul nu a rzugitintotdeauna siimite uaanfele birocra$ei americane, asfiel ci reprezenbnfi americani leau pufutsemnala responsabili-lor hrci numeroasele erori defontri,si destilcare atesbu hphrlciagazi.sele "documenteu erau felse. Tofugi, acest demers nu a reu-sit sis,t€argaimpresia "imperialismului american" pe care frlstrile lm lisaseri multorhrci, in special ofiterilor.

La sfi4ihrl anului 1969, Dep4rtamenfirl A sa folosit de Tunckanat penftu a lansa un althls, public6nd sub numele siu ocarte intiulati Istoria *qeti a mrdurilor bilatenle. Acrrrs|datiba antiamericani desfrl de labo.rioasi con$nea o pretinsi copie a unui ordin al lui uJames E. Lazenby, Colo'nel, G$', cerAnd efectrrea unei opera$uni de orlegere de informafi indreptate conba ofiferilor din sbhrlmajor general turc. Aceste instruc$uni eraudaalen noiembrie 1965, dr redachrea era fuuti srb o formi care nu semai folosea in armata SUA din lgflz,lrl.azen$,colonel din Air Frircn, era' prezentatcaofiferal armateitereste.Cu toate aceste4 falsul aprovocat onoui criza de antiamericanism inTurcia.

Uneori, ocaziile de lansare a unei opera$uni de intoxicare se prezinti sin-gue, pe neasteptate. La lncepuhrl anului 1970, partidul comunist cipriofainformat ambasada sovietici din Nicosia ci un grup de offeri greci pregi-tea o lovihri de stat impotriva guvernului din Gpru. KGBarl a sfi"rdiat rapor-hrl si a amrntat Cqnful ci era vorba de o eroare, dar simpla men$onare a

147

148 VLADIMIR VOLKOFF

faphrlui lea dat o idee celor de la Departamenhrl A Asffel, info seari demartie, ambasadorul sovietic de la Ankara Vasil Feodorovici Grubiankov,ofiter KGB experimentat, a cerutde urgenti o audien$ la ministul turcde exteine, ciiuia i-a declarat ci Uiriunea Soviatici avea dorada ci grupulde coloneigreci, sprijiniF de fo(ele NATO gi de Sbtele Unite, pregiteau olovihri de stat in Cipru cu scopul de a anexa instrla la Grecia .si, deci, laNATO.

Nelini$tit, guvernul turc a anunptin dimineaF urmitoare iminenb opera$unii. I(GB+rl a furniat ziarelor hrce-sti diferite depeqe ale agentiilor depresi cu aluriofciali despre pretinsa lovihride shtgrecoamericani, iardiploma$i bulgari au lntirit aronul, insi reactiil:, degi violente, s.au calmatrapid in absenF oricirui incidiht Cu toate acestea, Uniunea Sovietici apretins ci, prin dea'Iluirea proiechrlui, a sahat Qprul $ interesele flrce-stidin insuli- :

Cel mai frimos agent de intoxicare din KGB este un specialist or un aermucalit numit Vitali Evghenevici [li, mai cunoscut srb numele de VictorLouis. Niscut in 1928, are pe pu$n un mefu optreci , o ftrflrozalte gi suraatoqre,ochi albaghi, pir casAniu $ buclat un spirit acrr$t $, penbu unii"multfrrmec.Victor louis afostprimitde doui ori la CasaAlbl pe 17 oc-tombrie 1966 de ciFe vicepregedinteh Hubert H. Humphrey $ pe 13 noiembrie 1971 de cite consilienrl prqedintelui Henry Kissinger. Artiolelesale, sau cele ale Deparhmen[rlui de Deinformare, semnafie or numelesiu, au fost publicate in numeroase ziare occidenhle, inte cae NewYorkTimes gr Washington Post Evaing Neua din londra ia oferit difrrzrea lu-cririlor sale in Europa ca gi o legitima,tie de preslcare i.a servitde acoperire. louis a parcurs mapamondul in condifii de neconceput pentu un cstilean sovietic, cu o carte.de credit Diner's Club, jucAnd rolul unei celebri-titi care cilitoreste incognito. Aetivibtea sa, insi, nu este deloc misterioaslse poate demonstz upr ci ea consti in seminarea confiziei, risp6ndireaminciunii, plasarea de manuscrise frlsificate sau furate gi intinarea reputatiei unor intelechrali sovietici contestatari de felul lui Soljenitin.

Iouisnu implinise incidouizeci de anicand ainceputsilucreze inchipde comisionar simic informator al polif,ei la ambasada NoiiZeelande dinMoscova, apoi la cea a Braz-iliei. Se pare ci a shrdiat limbile stiine la Uni-versitatea din Moscova inainte de a fi ftimis inf-un lagir de concenfare.Louis a pretins ci fusese acuzat de comer! ilicit, dar ci motivul real era fapnrl ca frecventase sfiini. Peter Worthington, un eminent ziarist canadianspecializat pe probleme sovietice, afirmi c4 dimpohivl, Louis a fost incu,rlrat ca simplu faficant pe piata neagri. In lagir. si-a asigurat un b'atatnetri



cileacAgigatdatorid Wirituhri siu inteprinzitor, acesba sun! ln realihte,instumente frrnizate de KGB penbu ai permite si joace rolul special careii este afribuit ii pritn pte pe stiini la cele doui domicilii; le oferi whiskygi caviar gi chiar distraclii rafnate, ctrm ar f intAlnirile cu intelectralii, mer-gand uneori ilani acolo incit sile recomande o discref,e tohli" Pentu alface mai interesant, KGBuI ii furnizeazi uneori infonna-$i secrete valabile,pentu a le transmite invitaflorSii. Asffel, a avertizat unbasadele stiinede manifesh$ile cae se pregiteau impotiva lor, a fost primul care a anurtat lumii iffegi ciderea lui Hrirpiov gi continui siris@rdeasci zvonudcare, daci nu sur-rt intotdeauna exacte, stnt cel pufn inleresante.

to,urs alrcat roltil princiBal in sampaniaviolenti dusi de KGB penbua o calomnia pe fiica lui Sblin, Svetkur,a Aliluieva. ta scurt timp dupi sosi.rea acesteia in Statele Unite, in 1967, el a lansat gtirea frlsi ci Svetlana .si'arfi denunFt prietenul scriitorul liberal fuidrei Siniavski, dupi care i'a inter-vieratpe cei dolcopii ai Svetlanei in apartamenhrl in care locuiseri impreuni cu eala Moscora, foindul pefiu, prin $anQi sentimenbl, siqi denunfemama Apoi avAndutin Europa un primtiqidin cartea Svetlanei, Doudzeide bfisort cite w prietcn, cu fotografii de ftmilie. (Fotografiile $i manuscri$rl fuseserisrstrase de pq biroul Sveflanei dWA fuga ac€sbia). KGB'ulspera ca, prin scoaterea pe pia$ a unei altb versiuni a cir$i, si creeze problemele juridice care slimpiedice publicareacelor dpuivolume i,nainte dece'i dea cincizecea anivervre a Revolqtiei, dar planul a quat Pentu a eribproblemeh deja mentionate, editond american a gribit tipirirea ci$i, a cirei aparitie tn septembrie 1967 i.a pus in mare incqrcinri pe sovietici. Intimpul sejurului siu in Europa,Inuis a propus spre publicare 9i un articoldespre Svedana bazat, spunea el, pe un interviu cu minrga ei, Anna Redens.O revistigenrnni aormpirat articglulfiri si gtie ciAnna Redens murisecu ani in urmd-

lnuis a revenit in Europa'inprimivara anului 1968, de dah aceasta pen-tu a vinde o copie a cir$i pe atunci inedite h lui Soljeni$n, Pavilionul cancerogilor. Daci manewele lui l.ouis n-ar fi fost dezviluib de o edituri a emi-granlilor rusi, Grani, KGBuI lar fi putrt aresb pe Soljenitln penbu publicareilegali in stiinitate si ar fi justificat interzicerea ca$i in Uniunea Sovieticisub pretexflrl ci era e4loatati in cadrul propagandei anticomuniste din ahra-

Dezinformarea, armd de rtzboi 151

John Barron. KGB (Elsevier-Sequoia 1925)Penbu baduoerea francezhReader,s Digest ttess lg?4

XI. 0 CUTIE DE REZ0NAI,ITA

aparenti.

studiul de prozelitismul deghizarDesisuf. intentia de obiectivitat€ in domeniulpresei indmpini nume

.r." oil.Ucol". in'cantiAtea imensi,Ce hpte trebuie operati o tiere, iar fe

lui de stiinti- .

sibileo.

L I* M"rd, (,,1^ "

r: cotidian francez influent cu orientare clari de stanga - n. h.

Dezinfornare;a, armd de rdzboi 153

Obiectivitatea aparenti are scopul de a influenta clandestin constiintacititorilor. Servifirtea naturali care apasi asrpra inbegu prese - hierea in-formafilor, nevoia de ampubre a dehliilor-ra fi brusc erncatiinghip reversibil h este utilicaapinreinfrFreprogruilor de omisiune uusimpli-ficare exagerati exigenfele prnerii in pagini, or tiieturile pe care le implica.obligatia de a face o alegere a principalelor tiduri, pe care fiecare protesionist o ornoage bine, srnt cibte ca argumente dbfnitive ;i Universale :' atuncic$nd este vorba doarde o autocenarlinstinctivisau de o ceri;ari dehlberatA.

Dar oare cititorii regreti in weun fel publicarea unei informafi indoie!nice, a unoracuatii hlse sau comtinicab defrimitoare? De dab aaeasta, sepune accentul peluinta de a scfu de servihr$le maleriah or ce"dr,pptsepmb recwge la hiere $r amputare, daci nu chiar penfu ci infonnaftin-doielnici este pusl ln cirorla$e? Penfu ci actzafi'le hlse aufost preftratede o persoani care s,i.a a$nat responsabilihtea dupi orrl o dovedesc ghi-limelele? Pentru ci a fost difrrzat colnunicalrl pe care nimeni nu fa mai shr-diatdeaturci penfu avedeadacie$ecalomnimsaunu? Nu arf o lipsideobiectivitate si nu se menfioneze un asemeneafapB

$i tofigi aceastanu estedecdtunealtacea mai grosolania obiedividdiaparente; Pentu asi atirrge scopudle aceasta contqazi pe un ak mifloc nru

mitor argumente in detimentrl dtor4 in a alocamai muft spa$u anumitoraspecte ale realiti$i - gi a presirape ici pe colo insinuiri firgare, sofismedisimulate ac,tionerid pentu orientarea gandirii la fel cum st6ncile de subapi, degi invizibile, sugereazi direc,tia curenhrlui.' Procedeele aplicate sunt v,uiafe. Uneori doar ihboducerea unei simple

propozifi subordonate va fi srficienti penbu a colora intregul articol, careare, de alffel, un aer calm gi moderal [afel se poate indmplacufolosireaunui cuvAnt ambiguu, a unei formule'cu sens dublu

Resrseh punerii in pagini sunt inci gi mai mari. intucat un scun comenhriu int-un chenar atage atenfa mai mult decit o poveste lungi, vafi sufcient si fie diturat celei din urmi pentu a ruiha efechrl informa$lorcontinute de aceasta Va fi 9i mai bine daci in locul comentariului din che

154 VLADIMIRVOLKOFF

nar va f plasati o caricahri caustici- De asdmenea, folosirea ghilimeleloreste de mare ajutor. Uneori, acestea pot inconjura texhrl cu o auri de suspiciune, suger'and relativitatea afrma$ilon alteori, pot sili confere un aerautentic. Cine este atent la punctele de suspensie care marcheazi o tiietriin tfl(? Sicine seragdndi ciaceastitiieb,ri arputea coresgrnde unui pasaj esenflal penfu inlelegerea evenimentelor descrise? Rrnerea in paginapermite .si alituriri pline de falsi nevinovif,e: faptele sunt descrise exact,dar versiunea lor bucati (frvorabilipirtii care tebuie sus$nuti) W@znalahni gieste prsi aproape pe acela$i plan. Maistalt gi paranteznleetctractere grase de la baza uneicoloane, care prezinti peremptoriu judeci-

!1c redac,tiei. Ati[.rdinea dehsati qi pre$oasi pe care o afalrnzA (fo$n&rcesi imite tonul unui masitrat care pionun$ o sentin$) interzic orice indeiali asupraiudecitorului care a pronunpto sau univervlitifi wl9nlorm9rale la care se refer6.

in rafonamente gi comentarii se aplicio altiserie de mijloace: simetiile frlse, argumentele Secioase preaentate ca frpte evidente, uitarea trecu-hrlui unora si amintireacehri al altora, fe ciestevorba de persoane, partidesau state, sau, inci gi mai combd, scrierea unui ts<t prolix la capitrt ciruiacititorulvafi fericit si se repeadi ai;uprafrazeifnale care va avea meribrlde a fi clari gi de a eryrima concluzia care se doregte a fi impusi.

in plus,studful obiectividf,i aparente nu tebuie si se limitere la oraminareaarticolelorizolate, nici laconinuurlunui singurnumir alziarufui,perttru ai contabiliza i,nclinirile balantei: ea tebuie si se exdirdi de la un nu-ffi la alhrl; asffel, va conduce la descoperirealapfirlui ci disbrsiunile nusunt nici continue, nici consbnte ln intensibte. krto d, ele lipsesc apro4ecompleg in {dd,ele sunt mult mai slabe decat in ajun. Procedeul conti'buie eficient la pistrnea aparenfeide obiectivitate

Cu to4te acestea nu potfi disimulate bate trucurile. Unul dinte ele esterevelat de statistici: atrnci c6nd ziarul se laudi ci na trmrt nimic sub tffie,ci a gizduit toate opiniile, toate versiunile, toate faptele, ar fi interesant sine intebim de cdte ori cele orientate int-un sens au fostrepehte.si intirib,in timp ce acelea care mergeau in sens ogrs au fost menti, onate doar o dati"Pe de alti parte, ar f util si vedem daci rectificirile care apar ca ciuperciledupi ploaie i,n urma.difuzirii unei gtiri nu suntcumva iluzorii gi daci nu suntprezentate in mod gregit ca garanfi ale intesdtifi intelecuale; intucdt dez'mintirea sterge rareori efechrl de yrc provocat de informafa primard" esteimportant si se shrdieze daci aceste efecte de goc nu apar.si ele cu regulqritate in serviciul acelorasi cauze, aceloragi idei, aceloraqi persoane.


Pentu a ilusha areasti distinc,tie, Midrcl"Lefls studiaa felul in ai:edrul pe care il detesti a ffit irformatiile despre Khrnerii Rogii. Trebuiesa rmtnoastem d in acest caz, autorul a'ticolelor inoiminate pre sa fi j&cat rcfuL unei antii de remnanfr - pafe dezinformate, dar ar siguruti du-hformantn.

Sivedemfelulin care a relatatevenimentele din Indochinadin primi-vara anului 1975, gi in special cele din Cambodgia" Sa edbit si publice peprima pagina in chenar gi cu caractere ihlice (pentu trn impact mai puter-nic) o coregpondenti descriind,.entra?smul" populaflei din Pnom Fenh,uleliberat d9 cite <Khmerii revolutionarir. Orice redactoi$ef cu eperienlieste capabil si simti ci o asemenea depe4 sositi dinttr.t on;.in earetoatecomunicatiile sunt inferupte, miroase de la o posti a propagandi siil con-strAngere. Dar asta nu sa intimplat! Le Mondeptblici informafa cu o prezentare care li subliniazd atAt exclusivitate4 cat.si importar ,rta _si caracterulsenzaf,onal. Cu toab acgste4 apare o dificultate: lumea intefii afli or oroare cainvingitorii augolitorastl giiau iiruncatfir stradlde pe o zi pe alhpe ceidoui milioane de locuitori bihrti, zdrentuiti,trr:oizarf;.ln acela$ timp;i-au inchis pe to$ sffdinii, inclusiv pe ziaristi- Printe ei, si pe coresponden-tului de la Ie Monde,car€agisit refugiu la unbasada Franfei.

Neam f pubrt agtepta ca disfugerea gi golirea unei capitale infegi siprovoace ziarului lc Monde o serie de proteste solemne in fap unei crimeconfa umanititii firi precedent in istorie. Neam fi puhrt asJepta ca ziarul$ denunfe cuvigoarea sa obignliti= saucel pulinsi deplfir,rgi-atingereaadusi libertifi presei gr drephrlui la informare. Narn f fost surprin$ dacihimisul siu speqial giarfi reviadtdtde pufn enfiziavnulpentrti cauzavic-tqrioasi a Khmerilor Rogii. Iati preambulul reporbjului publicat h intoar-cerea sa:

.Primul.si cel mai spectaculos gest al revolu$orrdrilor khmeri dupivic-toria lor din 17 aprilie a fost golirea capihlei Pnom Penh de to$ locuitorii -dinte care tei sferturi erau refugiati care se repliaseri acolo de la incepu-[rl rizboiului - Fiaplicarea aceleia.si misuri in toate oragele gi satele careau ramas pAni in ullimul moment sub control repubfican.u

la prima vedere, suntem tentati sd apreciem seninitatea tonului: plati-tudinea stilului pare excelenta in aceste circumstante Cu toate aceste4 de


cum insisti.m un pic, vedem ci alegerea vocabularului este edificatoare.Firi a ascunde realitatea - ar fi fost dificil - autorul folose.ste cuvinte careapla[zazAlrforma|ile dure. De ce este calificati tragica decizie a revolu-$onarilor klmeri drept <gest specbculos,? Ciudat eufCmism... Substanti.nrl evoci no$unea de frpti mireali (d chansndegesb)t, generozibtea(d gegt generos), atitudinea teatali (d gestica), in cel mai riu caz lipsade indemanare (cf. un gest stangaci), pe scur! orice in afrri de ideea decrimi. Adiecti\rulcpectaculo$ are acela.si sens: in mod cerl spectacolu.lsrtelor de mii de bdrba$, femei gi copii frce si paleasca orice supqrproduc-$e cinematognfci" Bpresia "gest spectaculos, sitreazi mul$mea nenorociti in afara realidfi concrete a srdorii, foamei, lacrimilor qi mor,tii. Reducevictimele larolul de figuranf pe scerra isbriei. Debrrneaziindignareagi mih Substitrie frisonul ororii sacre, dar indep4rbte care este i,ncelcat infiFfrescei rebospective amarilormigrafii umane, frisonului de oroare purgi simglu care ar hebui si fie incercat acum. Oare un fapt care are toatecaracteristicile lipsei de misri este descris i,ntAmplitor ca o ..misuri"? Reorgerea la un vocabrular preluat din limbqiul adminisbativ produce un dectcalmantgi linigfitor;Sj ce vom aflacdterrarandtui nmi jos despre aceasd m[suri? Ci este crudi, nemiloasi, monstruoasi? Nu: Ea este doar "neasteptati,.

Platifirdinea enunfrlui implica deci o neubalitate fals6. Ceea ce luaserim dreptun stil searbid este, de fot, semmrl unei dorinte de azdrobi, daciputem spune asa, hptele. Aceasti inten$e apare giin propozitia incidenti:,.tei Serhui erau refrgiaf care se repliaseri acolo de.la incepu[rl rlzboiu-lui., g11i1or,1 este inviht sisj aminteasca fiphrl ci, pentu trei sfertui dinpop.rlatie, .<mizuru nuhr..tn* a..at sal inie*rteie dinttn orag de carenu eraulegaf cu adevirat " -''' , ) :

Asdel" inci din'inkoducere, articolul oferi o mosbi aprocedeelorhvorite ale zihrului In Monde : paicu dsociafile de idei declangab pe fruis decuvinte.

Oare aceasti analizl va fi acrzati ci *baznazipeun proces de inten-!e? Atunci se ra putea drma Si d nici o intentie nu a guvernat elaborareatitlului articoluluii' uPe stdzi, znsdemii de refirgiati...n. De cn "zdtcie mii"? Nu c,umva

usute de mii" ar fi fost mai exact din purrct de vederc aritnetic si ar fi produs o impresie mai corecti, de weme'ce este vorba de exodul a doui mi-Iioane de locuitori?

f . in trancitzi - cantec de vitejie - n. tr.

Dezinformarea, armd de razboi

Si mergem mai departe, cite un alt procedeu al ziuului. Acesh con-sti ln dehrnarea sensibilititii -lafel curn se ln6mpli 9i cu dehrnirile defonduri. Penfu a neu!"liza sentimentele care corespund siUaf,ei in modlegtim, Le Monde apasi pe butonul care. corespunde reflexelor afectiveconditionate:

,iUnii milihd solicitau o plecare rapidi, altii se aritau mai intelegitori.innebuni$, oameniiobfneau un tennen mai lu4g de la - Srup p"nfu.."vedea obligdi sti plece into ori de alt grup intilnit ceua mai incolo. Boga$nu gtiau_ce siqi mai inghesie in ma$iqi Pentru Sraci, alegerea era ugouil,

Cd catiabilitate fice aceasti uftimafraza si Feaci esenflalul in planuldoi, orientAnd discu$ape ciriri bi[fie! Reamintirea:distirrctiei dinte bogatisi siraci estompeazi soarta comuni a populatiei. Mila penfu b,oga$. descregte. Cdt despre siraci, ei par de comp{timit mai mult pentru lipsrile lordecAt pentru consfrdngerile la care au fost suprryt [a urma urmelor, n-auprea mult de pierdut daci pirisesc oragul...

Aceea$i metodi b$e utilizad pentru a sbecura o scuzi a actelor comisede solda$: violuri,iaf,ui, irrcendii Mai e putin p6ni cdhd autorul si se ocezieze in fita disprefirlui lorpentu societatea de consm: uDarpenfu acestioameni bairii nu valoreazi nimic. EIri indoiab ei consideri cd nu furi, cirecupereazi de labogafl sau le ardjustificatbunurile.o

Descrierei abua.nilor gi a infractiunilor comise (ar f mai corect si vor'birir de men$onarea lo6 atAt de siraci este enumerarea in detalii erno$onante) funizeazi din nou ocazia de a observa un al feilea procgdeu al zi-arului: seminarea indojelii Reporterul inrqisbeazimirtnii, leciteazi" dar,in paralel reeryi o parte imporhntipricirei afrmafi care ar butea streona indoialaArticoful es'te plin dd 4ceste perne moi, de acesteamorlitmareconforbbile ale nelinigtii: "Crr toate acestea, anumite mirhrii nu srmt pre

' ' cise, altele se conbazig unele persoane .siau modificat versiunea de la oalaalA. Emofa ,si furia au putut conduce la exageriri.u Sau:

uUnii martori, sosif la arnbasadi demoralizati, ddndusi seama ci pier-dusri{ sau ci nu puteau bata cu noul regim la fel ca .si or cel vechi, au'vor.bit de .ducruri i'nspairnAndtoaror, de <masacro. De frpt, era vorba de gapte

- .solda! ucigi in fap unei uzine. OricAt de surprinzitor ar pirea, nimeni'nu hvizut pe cineva omorit in fata ochilor sii. CAt despre striini, nici unul nu ,,lost rinit."

157

158 VLADIMIRVOLKOFF

Vomnotain fecere cimartorii suntbinui$ deranctriunade a nu putea

" hzta cu noul regim la fel ca si cu cel vechi". Spre comparatie , I-e Mmdedovedegte aici o prudenti in trierea mirturiilor opusE promptihrdinii cucare, in alte ocam,gizduieste orice decla'ra$i, firi si se stiduiasci si leverifi ce veridicitatea.

Pirtinirea cae impihge indulgenp pdna la absolvteafirhror gregelilordevine uneori grotescft "Mai multe persoane pe care lehm intirlnit au vor-bit de furtri, de jafui, de incendii. Soldaf,i pdreau si aibi un gqst specialpentru aparatele de radio, degi pealnosfu ni l-au lisaO'. AIta! Intr-adevir,frptut ca soldatii nu luaseri apiiratul de radio 3l trimisului special de la IeMonde confirmifrpful ca .siau pistat simprl valorilor esen$ale, respechrldemnititii veritabilei fiinfe umane gi cl nu neam putea pronuiifa dsupracomporhmenlrluilor firl a ne avenh:pa in mna periculoasi a jqdeciflorriscqrte.

Aceea$ nerozie lipsiti depudoare apare $ i,n ceea ce priv6te estimareanumirului mo$lor. Autor-ul admite ci unele surse dau o cifri de 100 000:,Oar este imposibil de obfnut weo dorradi" Este surprinzitor ci oameniicare au mers pe goselele naflonale l, 4 si $ - gincipalele cfi de erracuare -nu iiu dazut decAt cAtiva mo$, adesea militari. Noi nu am vizut nimic incele tei zile gi jumitate de drum dela Pnom Penhpdni lafrontieri- intotcazt4.nu pqate f vorba de miile de cadawe putrezind in soare laportil: oragului despre care unii au relatal pe care nimeni nu lea vizut cu ochii sii,dar de care au auzit de la un prieten, de la o cunostinti."

Bste totugi "surprinzitoo ca un ziarist si puni cu ugwinS frphrl ci nua vizut girnic pe searna celor care lau impiedicat si meargi si se uite, dareste adevirat ci penbu Le lylorfrenuera esenf,al si vad4 ci si inqeleagi.

Cotididnul a mers departe pe aceasti cale:sUnii responsabili leau spus interlocutorilor lor de la ambasada Fran

fei ci aceasti eracuarq fusese considerati indispensabili, fnand cont deerperientele anterioaresimilare, penbu a ..reorgania oratulu. Incuitorii hebuiau,.revolutionarizatiu si.qrifica$' printimitereala pri,la muncile agri-cole. Asa cum deseori in Asia ciderea unei dinastii a fost insof,ti de aban-donareacapiblei, si tiranii khmeri au vmtsi disfugiceeacevedeau caunsatelit al striinititii, rnai intAi al Frantei, apoi al Statelor Unite, acest oras_care fusese consfuit cu srdoarea fruntii lor firi si"le aduci nimic in schimb.n

Firi'cea mai mici re?erv6,, I-e Monde se face ecoul unor afirmatii pecare le detine, se pare, la mana a doua- $i ce afirmafi! Cu cati fidelitate re


fost gratificaf, cu un fagment care ilustzzi un al patulea procedeu alcelordelale Monde .

. : ,

Nu gtim dad bebuie si admirim mai mult suarnrl nnu am inteles, sau

$ar putea susfine ci acest articol corespunde unei riticiri unice a Ie

anturajului lui Sihanouk care tocmai sosise h Paris de la Pekina lisat si-iscape, dupa cum relabaz|nmrl, acbasti mirturisife dezanigtit:*De cesl mi intorc i,n Cambodgia? N-as prtea niciodad slmi regdsesc cei doisprezecd copii care nici.micar nu mai poard numele meu>. Dar credeti cumracA Lb Mondewva indigna, conform principiilor sale, in fr{a unei acfuni pe

16U VLADIMIR VOLKOFF

carb nici micar Orwell na imaginato? Nu numai ci r"alisa si se inteleagaci e vorba de o "misuri de securitate", dar singurele sale aprecieri se vorreglsi in urmifoarea noti a redacti. ei: "ln Africa Neagrin nni multe guvernesi-au cons[dnscetilenii sa5i abandoneze prenumele cre-stinQ, gi uneori ginumele defrmilie, dacierau deorigine stihi. Pentruaftrphirnpohi% alienirii culhrale si ln numele intoarcerii la izrtoarele afticane, guvernul generalului Mobuhr Sese Seko (fostJoseph-Desir6 Mobuhr) din Zair, cel aldefunchrlui prqsedinte Ngarb(ex Frangois) Tombalbaye din Ciad pi aqelaal generalului Gnassirrgbe (ex Etierure) Eyadema dinTogo leau cerutcom-'patiof,lor si le imite exemplul;,alegAnduqi prenume autentic africane."" Penfu a sugera legitirnitatea.deciziilor revolu$onarilor khme4 IeMondenase diinapoi de lanimic.

AbuzAnd,inci o datide atitudfoiea serxsibili acititonfrrsii in privinpcolonizirii, ziarul formuleazi o ecuatie care nu este decit un amalgam arbi-bar irwelitcu o aparenfi socio{ultuali" Desigur, are gnji siindice cigtvernan$i dinAfrica Neagri*au impinscedpnii$ai schimbe nunglg <peFtru a lupta impobira alienirii culfurale". De asemene4 prerjrzeazacAenvorba in priricipal de schimbarea prenumdor cres,tine. Cu toate aceste4comenhriul Gn caractere gr"se) seamini oonfrrzja- O confrnie in bmeficiulKhmerilor rosii. O confuzie inadmisibili din punct drc vedere intelec[ral ,sipolitic. O confuzie care arati o ignoranli toali sau un dispref profund la adresa africanilor pentu care numele este adesea asociat desinului spiri[nl,iar sctrimbarih de identihte de pe oontinen0:l negru au fo$ efectuate in primul rdnd in sensul aeestei tadi$i (chiar daci acestea sau asociat deseoricu dorinfa de afirmare na$onali), gi in nici un cazpenfu aii impiidicapelocuitori si,ise regds€asu $ s[ ia]legitra rqdi cu4tii, eilrn s'a 0nt&npht trCambodgia unde mmele sclrimbae aufosl,fri excep$e, de origine asiatici'gi nir european"i. Toate,acestea reduc h zero,afoma$ne din I-e Monde.

Cu toate aceste4 Le Mon:de se arati un adevirat artizan ahrnci cSndtrebuie sAcrzehzerationamente din tinichea Corespondenppe cre o Fl-blicase la inceputrl evenimentelor din Pnom Penh i.a abas ahculunui con-frate,lAwore. Pe 16 mai 1975, ii rispundea in acegti termeni:

"...LAurorene acuzi in numirul din 15 mai de a fi participat la "o cam-panie cu scopul de a convinge opinia prbtci de hp[rlci enodul a peste douimilioanti de cambodgieni este, la urma urmelor, un fenomen na[ralu. Nise va permite sil'l i,ntebim pe autorul aceshri to<t despre felul in care ne citeste ziarul. Cuvantul "naflrral,' a fost desigrr folosit, dar numai penfu a


constab ("Enigma khmero, corespondenS dh sbiinetale din I mai) cdera !n mod cert natunl ca"enonna masi de refrrgiaF si fie trimisi in zo 'nele rurale". Dar am pus imediatintebarea: uDe ce sife supus gi restulpoFla-tiei la purgatoriul enilului?u si am conchis ci "dogmatisnul anonim.al Khmerilor rogii i-ar putea ftce si piardi imensulcapihl de simpalie pccare l=au acumulat in cinci ani de lupti curajoasi."

$i de aceasti datir siguranF aroganti:a cotidianufui frizeazi insolenfaEl are congtiinpimpipd deoarece independenp sa spirifi.rali a mers panila a califica exftrl drept gurgafioriu>; oare infen *u fifost tofu$l mai poEiviP "Rrgatoriul" nu implicioare cu sraviute ideeaunei prificiri prealabile intirii in hradis? Ir exilulcorespunde realiti$ afimci cdnd estevorbade weuro&Zrarda $ i,mpinsoriozibteapdnila ai intreba discretpe Khmerii rosii "de ce" ar ac,tionat asdel A impins severitatea pani la avedea un "dogmatism anonim'n in comporbmenhrl lor. Nimic mai pufn,dar, desigur, nimic mai mult

in Uarsit, rigoarea sa i.a permis si identifce adtryaranrl pericol cirruiaii este expusi morala in aceasti poveste: "riscul".lhmerilor rogii de agipierde simpatiile. Slavi Domturlui, din ptmctrl de vedere al'celor de la kMonde,aeestrisc nu se rra confrma..

Mai mult pentruale inchide gura cnlor delallAurore,ziarul incearcisi strecoare dovezi ale bunei sale credinfe chiar gi in iirteriorul reporbju-lui bimisului siu special de la Phnorn Penh: o<hzge din el doui paragnfegi reproduce pamjul in <hre autorul declari ciprinfe evenimentele pe carenu lea infeles a fost oevacuara tohli a spitaleloo etnDx Le Mondem stpfuatanscandaloasi: *CA$ ar f murit oricum dncavnnizeriei?,' Spoate vedea imediat catvaloreaA inbansigenb onestitate intelechrali a zj-aruhi. Ceascris, a sais. Sj febuie sfui azume responsabilibteapentru astaEl arati ci o poate repeb firi ruflne. Se citeazi pe sine inugi. Ahmci cand. efectueazi o tiiebri, are bunul sim! de a o indica prin semnul convenf,onat (..). Din picat€, asq:nde faphrl ci a profibt de owie penfu as. i turrchiqpropriul texL

in acela-si timp, de dragul cauzei, orgoliosul ziar nu vaeatasi-9i sacri-fice mAndria gi reputatia de luciditate si perspicacitate. Se va preface ignorant, nevinovat, naiv. Va f ultimul care si descopere ci invazia nordvietramezilor in Vietramul de Sud din primivara anului 1975 CIntireqte mai multdecAt ridicarea for.telor revolu$onare locale. Idem, into corespondenti strd'ini din 8 mai 1975, consacrati situatiei din [aos, elscrie:

1 6 1


"incurajat de devictoria prietenilor sii khmeri gi vieframezi, Pathet-Lao estimeazi ci a rrenit momenful Ce a inainh un pion, dar este i'nci preadevreme pentru a afirma ciwea ln mod serios si "ciuguleasd din teritoriul de$nut de for.tele din Vientiane. A marcat deja atltea punde, lncit poatefi sigur de victmie la alegerile din 1976."

Afrma$i linigtitoare.Afrma$i alarmante, dai Ie coinparim or o alti coresponden$ apdrud

fei luni mai 6niu (rna!i, 26 agust 19@, dupi ce rorohrfonarii au fuat p-terea in capihla laosului *lnci.din primivari, un asenrcnea reailtatpireaurmarea logici a risurnirilor'de fo(e care au interrrenit i,n Ambodgia $Vieharn"

CSad gia in$4t Le Mondecititorii? Ahinci c6nd a afrrnat ci rm putebsiprermdi? Sau atunci cand alisatsi se infeleagiciprenriarse?

Pornind de la acestb ondderirfi, cititonrl ra ruba judeca fehil'in careeste gi afostinfonnat de ziarul slu pnderatasrpraenrcnimentelordin Orien[rl Miflociu. Va nrtea poat€, si vadi cati incredere si mrde perora$eilui Jaques Fauvet (d replica sa adresad fui Ra1'rnond Aron $ Etlgar Morin): *Un jurnalist nu este niciodati dterla dedt un jurnalig cel gr$ la unfur arenu est6 irn sluftanirj unui pa5tid, nlbiunei ideoloeii $ bineinplesnici unui inbres El nu tebuie sl defneasd o docfiini, ci in primul reld siobserve $ si desctie realitatea. Hednd de larceash,9i nu de laprincipiiSi teorii jurnalis[rl febuie, daci este nevoie, si apere ralori."

Midrel Legris. *In Monde" tel qu'il e*(P!on,1976)

XII. ROMANUT DEZINIFORMARII -

In mod nafrml, rommciqii at Mt o tcmi arc pwtb penfu ei undublu inta pe de o pfte, nimb nu * nni Mral fi nni Alamantdffiprobla naduinfomfuii; p de altiprte,asryfrtlfusfry alrrmdfuiistfletelor nu ii. putea lisn insensihili.

Cu ilAt nlei bine. M$ Me ei - sd nu anmcim yipft phfra arl.rya elor are, tdind kt-w rceim flalibr, nu girr*ru w alt nifuc de wiinaue- sau duornnt irendiabil riini&td daintornarea dar aSi giau fob"sit afb rrgn/rtt 4 dryrie realitata.

Firi fufloiah nu nebuie si anfudfun iealiatsa rcinnului at rcalibtea pppriu+isir RoryEncierut e*e fi rrlgn dg tl @e si aeadi> p ci-titor fot ce dora, h; m putsa s{l.tne' dziar ci,lild,'iib c@rdi riterr:iia s6.ci eI dE deintonnaton l ain arcla$, Cu tmtc Nq inli mwrciqise shddtries sd re infomqn c*iu gi ersuentnd cit Wt fi de bwi sedhfl kW lfrerui h pab wnitg si rrrrlnffiie elffirlnbh qe rhser

dindogtmenhreamasti

TIMPURtrEEROICE

in aestfiagnent de fi$une politied marele canwi'f; paciit,AttlrurIQatler pne rentul p affit hsonnhb al urci de.intornfui tiulftfrtoare: in gandira toklibrd, ouudrtul nu wve .*E h aptfunru rcalitifi,ci Ia deehiarea gi apaimodificarea aceriteia"'

, Intrand.in casa Gallimardovilor,'sinaidei Borrarovna i-a tresirit inima.De doui ori didusepe$e@ule aleAgen$lorUbertifi infefoshCafe de

't64.uLAQtMlR VOLKAFF

1. Aluzie la ircetul fi'ancez louis Arago4 "tovaris de drumo al stalinismului - n. tr.2.'litlul original alvolumului lui Aragon: Crevdoeur- Sfirirnitorul de inimi. - n. fr.3. les Poilus (piro$i) - grup de solda$ ftancezi care a aband6nat lupta in timpul pri-

mului rizboi mondial, find acuzat de tridare; reabilitat de primul ministu Jospin in1999. Maurice Thorez - secretar general al Partidului Comunist Francez intre 1930si 1964 - n. t.

4. Ip Temps HerorQues - aluzie la les Temps Modernes - revista sllngii intelechra lrfuanceze, fondati de Sarbe in 1946.

servieta de cir,ti gi torte conformiste. A,sa cei de h AL nu gisisere decetultimele douivolurne ale poehrlui shhanovistArogant - Le C,onfl{oatr';iTnctoarele funiei, cagi Memoriile unui poilu 19391941de MauriceThorel, urmate de De Gadle agentpbino+oflristde Pierre Courbde $de uftimnl numir din Vremmleaoie a, continAnd continuaea marelui eseual Pontifrrlui: OialecticaAdevirului- II: Adevinrl asazis "obiectirr',

- iluzie

De bpL sigurci aveadreptate.Jumibte din inima Bodarovnei ii dideadrepbte; mai mult, aceasd jumitate, sub efectrl imensei cilduri fraternecare o umple4 se topea continuu, se liphefa intr+rn fel de marmeladi s6n-berie, den$ $ duhe. Aro$n eracel care descrisese cu obisnuib sa uyrinSin erprimare, acest proces de lichefere preafericid in In Gonfl{oeur.Dinpicate, ins5, lnima Borarovnei avea doui jumitif - ea credea uneorici era o deformatie datorati originilor sale burglreze - si aceasti a doua ju-matate erainghepti, aproape piefficati de unele erperienfe, senzaf,i s,i emofi ruarfine-rfl cateepriei hcrudbr Despre Care Nu Se Vorbeste. Aceasfi*hinardie, u.so numim asa. CIdsta dnaintea Zlei Glorioase, din perioadaprimei schisme din cadrulvechii revisfe. Pontifirl gi pfuintele Ivan Pavelicise ciondiniserila BarulTobmului pe un subiect cu nuanti dialecticft Pon-tiful spunea ci umanismut inseamni lichidarea opozif,ei,'pe cand miculrlpirinte susfhea ci umanismul reprezinti opozif,a la lichidare. Dnacnaase formaseri doui fic$uni tn sanul revistei, cunoscutele sub numele de"existenflaliu gi "neantcicir. Thnara literdi, prinsi inte cele doui simpatiiconbadictorii,lea datdrephte amîndurora gi in acel moment o jumibtea inimii sale a inceput si se topeasci, iar cealalti si inghete.

Toatre acestea nu fuseseri insi prea serioase; de fupt, orice sdr crede,nimic din ce sa intAmplat inaintea celei dea doua eliberlri n-a fost prea se

' Deilnformareb,'ainA de rdzboi 165

rios. Pe atunci inci nu se gtia ce inSeamni liberhtea adeviratu nu er<isbuAgenfi Lrberdfi, Vigilenfi Ubertitii, Tribunalele Ubere, Riticirile libere,unanimihtea liberi a presei, a electoratului -sia opiniei publice; 9i mai alesnu existau inci CEEA gi oDisparifileT,..

Adoua schismi se produseselnfe 25 Planidor 9i 2 Ep,urator. h tirnp ceavioanele Eliberatorilor continuau s[ bombardeze elementele antisociale

3rspaF

GAnditoare, Borarovna ciocini b usa Gallimardovilor. Era amiazi, soarele ardeaa$lfirl ffizii pustii;nu sevedeanimeni de labiserica $'Tornad'Aquino pfuri la Rue de lUniversitd,'in afari de doi offiri ai Ar'mateide Eli-berare care iEiseri din banrl PoduluiProlehr 9i urcau into maSiniblin-dati. Dqd cebva clipe, sa ficut audti voceaTovari.sei Visilente din lrjaPorbruluir

- Cine e acolo, gi de ce?, - Eu sunt, Bovarovna' Triiasci libertatea vi rog si'mi deschide$'

-Da doamnd-

i. Persoani de utilitate sociala - n. a.2. Cedtean sau cetiteani de incredere - n. a-

166 VUDIMIR VOLKOFF

- GribeStete. Ai intarziatTorarisavigilenti era o femeie imp.rnitoare, care purh pe bushrl se

me! plicup Frontului Francez. Bovarovna nu.giputea reprima gendul cicei doi F inlrin|i$ de pe plicu$ aveau aerql de a as,tepb si fie decapibf,de seeracare fiincadra in timpce ciocanulpireagahScadapeste ei.T+nira ro$; acestea srntllcruri Care NuTrebuie Gendit€. Pentru a demoFshaci avea o congtiin$orati, spusepe un ton posac:

-Vi inpelaF. To.wisaVrgilenti. E doarfiri cinci.TV. o privi cu riceal4 $ jumitatea inghe,tad a inimii fetei mai inghefi

un pic.- ' - Hai, nu mai stala discu$i. Fugi.-

Telefonisb din loja de la baza scirilor o saluti cu un mic surAs patetic.Avea ochii rogii el o ?i inainE, mersese zvornrlprin dasicilogodnistl siu

"dispiruse" inghifnd giuura" Derrenea o adevirata epidemie... Borrarovnaro.s din nou g intoarse cag.rl ad€a Smthrcruri we nu bdruie obsennte.

DiniuntulvecJrii sili de conferinte delaprimul ebjse arzea4gomoflrlinfundat al dasei. Ldnga u$i era lipit afiqul fimifiar

FRAI{CEZI, h{VAr-An F .RAl.tCEZAl

Sloganul era pictatcu caractere rogii mari dedesubtplrteau fi citite pasajele cele rrai imporbnte din dissr$rl lui Andre Marty' de pe 10 Denur!iar, cu ocazia primiriiti8uhri de doctorhonoris carsa inflozofe laSorbona

*Oare francezii cunosc limba fanwir$gur ca nu $gur ci toati hrmeaaede ciqi omoage limbamaterni,limba pahiei iubib; a aces'tei $ri eroioede Republicairi gi Rezl*enf,. Dar aceasta credin$ *.bamAwo iftzie tipicmic-burghezi pe o manieri iipic mecanici de a vedea lucrurile, ceea ceeste un semn tipic de decaden$ burghezi" Nu, tovari-si, sigur ca frtinceziinu ,stiu francezi. Ei au idei tipic frlse, tipic burghezofisciste despre semnificatia cuvintelor. Towri$i, a venitrrernea si incepem si inrd$m adevirabsernnificatie a cuvintelor, senstrl dialectic al cuvintelor-care, panilaZuaGlorioasi, era camuflat, hlsifcat, ddormat de profesorii 9i dic,tionarele bur-ehezeftsciste Jos cu abuzurile limbii trofkistopetainiste, hitlerogaulliste,blumociankaigiste! Si ne eliberim limba de toate acestb pufegaiuri! Siformim cadrele Vigilentilor timbiilVigilenfi! Disciplini! S, i iar vigilen$!Frahcezi, invi{ati fanceza! "

1. Sn&e Marty (18Se1956) - om politic francez, membru de frunte al Partidului Comunist-n. f.

- . . \ r . \ r , . , i t , i t r i

Dezinformarca, arme de rdzboi

1. CLC: Cantina llcrirorilor Grebrali. Depe 15 Hanidor, toab restaurantele fuseseribznSonnate in cantine profesionale, cain dstennrl din FtialvlamiaUbertifi-n a

2. Udarnis Brigadier al Muncii - n. a-3. OCPL Oficiul de Gnzuri a Presei libere - n. a.4. Desieur, dude la IIia Ehrenburg (1891-P6A - scriitor comunist, celebru luptitor pen

hu pace; roman ul vu Le Degel @ezghegrl) din 1954 critici stalinismul - n. b.

167

Bovarovna intri in fosh sali de confuinp, rurfurmati ili iali de chsi -

gi func$onara de la cenzur{ torarirga slahanovisti GeneviAle.Ei aveau cele mai bune san&iguri: pAine albi cu slngerete autentic.

Udarniciiz nu arreau &epnrl decttla ni$e brenz4 i,n timp ce simpfii PUS ca

Bovarovna se agedpe loail ei obigtuit in rfuidul al cinciba Uneori i seprea drnerid pe depfin un loc pe banca udrnidor, de-exemflu alifuri de

tzlndasi.

birbat cu gulerul cff$ii desch.eiat $ un aer obosit El lui foaia firi weotesirire gi Bovarovna srEini cu u$rare. Era cel deal doilea numir'clarde$in al Cwiaului Exmtficilor; care zublha pe prima paglq intln cheftr rnarenegru,lisb celor cinci srte de scriiod poe$ St artis,ti care dispi"ruseri discretdin Ziua Glorioasi.

Poefi.il sbhanovist.si femeiacenar ieiri impreuni de la Gallimardov.

1 6 8 VLADIMIR VOLKOFF

Trecind prin hp lojei porbrului, vianri un birbat cu un aer obosit pe careTownisa Vigilenti il confola cu geshri masinale.

- EraTouraine, spuse funcfonara de la cenzuri dupi ce iu iegit Punpariu c.i a venit sill vadi peJouberl Mi mir ca to\ari$ii vigilenf, n-au indepartat vipera ash pAni acum.

-.loubert? Nu e sedos. La urma urmelor, nu putem indepirta pe toatiIrrmea.

- Ma uimiti, tovarage Arogan, spuse femeia sec.\-ogan ridica din umeri cu preficuti nepisare. Tocrnai ficuse cea dea

iasea renri.u'ca imprudenta incepfurd de luni giigifxase o rafle de cinci pe

i \utolul rr r t'gasit originea acesi,i definitii clasice in opera bunr4lui sau prieten,( ieorgt' t ):wcll. Ferma Animalelor.

CTJRSDEUMBADTATECTCASEMNTFTCATIA p66[ 51 CEA CORECTA A TERMEMT OR

POtmCI (continuare)

CI'IVAI\ITUL VECHEASEMNMCATIE(frlsi)

SEMNIFICAIIACORECTA

DEMOCRAIm

UBIIOATE

ADE' lR

,..rORIE

EGAI,N.\TE

FRATERM.IATE

CADEREABASIII-IEI

furarhie

Aservirea ruginoasi a cuvintelor de citre fiptePrezenhrl este determinat deun tecut rigid, inalterabilhenumele lui Ptrilippe, duced'Orl6ans, ristocfat hofkistdin secolul al XUII-leaNof une sentimenbli nic-bur-

.***

Un fel de chermezi eroici

Bpnexia unanirna a voin{ei uilanimeapoporului unanimDtptrl & arroh pentu ll$a unanimaapoporihriimanimliberardde dialectid dinte cr.r.vinte$fipbTruftl, fuid $ C'dic, eS defrr-minat de necciti.fle feantului

"ilqti orrrenii smt er[, dr *iisntmai egali decat altii,'

VigilenF revohrtiprrrir; darunSrea nernibasi a orft*rd devki dedrecnt s2rdesflnoe dinnnrd

srde$sarvestO npUrra a discidinei sociale adde banditisn anarhofrsci$


s@6mana" Cu mai putin de cinci arf fo$srspecbtde ipocride;qr mai mult,ar fi insemnat si exagereze. Cdteva versrui pe jumatate fornuite murmu'rau in spirihrl poetului ca nigte ecouri ale unui tecut indepirtat s

Septembrie ploiosoctombrie otrivitUnde e-sti Elise departe in stepe o{pusi :krfluenfelor combinate ale lunii gi cefrleeiRamai cdma inima mea era din necesitate politica 9i din ordinul lui

\\orez.a

Rue du Bac era pustie ca de obicei; sar f zis ci sosise ora camtrfl{ului,desi acesta nu irncepea decit la opt seara. La intersec,tia BacSaint{ermainera un grup deAlcare le eruri acteh,'dar insignele nn $ Irgitima{iaSAharovisd al avutefeetul magic obipnui$ F'au bstcontola,ti decAt deformi"

-Mergem si bem ceva la CTLLS?Femeiacenzor igi potivi ochelarii $ il privi or un aer goviielnic.- Cred ci am da un exemplu riu in timpul orelor de lucru...-Ave$ btuti dreptul lateireci de minute de siesb pentu masa de f&z'- Da, dar... in ftie, daci sisim o lectici.jDin fericire, erau doui la collrl bulerrardului Raseait Rr6torii - pu.sti

in picioarele goale - stiteau in rigoli .si igi,ron$iau prinzul compus dinalune. Cei mai mul$ purtitori de lectice erau copii din frmiliilt de Ritici$,care se asc{nseseri afinci dnd pirinfi lor f,rseseri lua$. Noapb dormeaupe sub poduri sau in sb$ile de mebou; se spuneil ci ar fi existatchiar 9i obanddde mai multe sute care tribprinrryhileeahcombeFi nu iEeanici-oAad" eutoriti$'le eiau la curent, dal de cAnd fuseserlrechiai$onate toatebicicleble gi celelale vehiorle cu rqti din eciuc, enr nure nevoie de pur-titori de lectice, aga ci erau toleraf-

-Duce$ne la CTLLCS, spuse Poehrl.- Ceo fi .si asb? infebi un pu$ti a cirui h$ era pe jumitate acoperiti

de lafele brunete.- CafeneauaTimpului Liber al Lncritorilor Grebrali Stahanovigti'- A.stia vor si meargi la Flore, le erplici pu-stiul celorla$, Vl costi ta-

rifr,rl dublu gi patu chi.stoace.- Merge, zise Arogan. Dar Srlbif-va-Femeiacenzor pili, iar nasul siu piru un pic mai ascu$f dar nu protesti:

Nqreusise decAt o dati sa obfni tarifirl oficial pentu o lectiii, arneninpnd


ci v4chema.{gentii, dar pustii salbitici! o duseseri pe o stadi pustie, orishrnaseri din lectici de parci ar fi fost un sac de cartofi si fugiseri cutot ar pogeta ei continAnd banii, legitimafla shhanovisti si toate actele.

Cei doi lucritori cerebrali luari loc. lccticdle erau de fapt doui tirgivechi in care g gauri lisa picioarele si a6rne perpendicular, iar un sac depaie $nea loc de bancheti. Penbu a nus.i pierde echilibrul pasagerii se aglpu de barele paralele alehrgii, ceeace le didea un aerrigid, mai degrabifrraonic.

Terasa de la CTU,CS era goalft nu era nici mimrTzaraarolo. Oare ,sie1...? Doar chelnerul Blaise, cu un aer permanent aslz tar, stitea sprijinitde scSndurile de lemn care inlituiari placa de sticllrectriziflonatl se preficea ci cite.s E ffLffiunanitrr.}lir, Mr Curierul Excenticilor erastecuratinte pagini Arogan a trebuit sitltheme de fei ori p6ni sainwednicit siqi -tArpeie picioarele pdni la masa lor.

-Ce doresc cetifenii?-Un pastis gi un suc de morcovi pentu cetipana.-Ave[ la durnneavoasti cupoanele de alcooluri toxice?Poefirl se scotoci prin buzunare. Scoase un permis dupa alhrl - cei 30

de kilometi, circulafa prin oras,, prioribfea pentu cenarra camrd4iul, per-misul de a nu donni acasi - dar nu reugi si giseasd rrici micar un cupon ,de alcoohui toxice, desi, calucritor sAhanovisl arf arnrtdreptrllanei pah*.p" sipdmanl

- Irni daf pe incredere pani data viitoare? sugeri el timid.- !.lu se poate '

,- Totugi rnd cunoasteti...- Vigilenta revoluf;onari este singura gaan$e a securiti$i revolutio

nare, reciti Blaise sumbru,-deci doud sucuri de morcovi.Chelnerul se indrepti greqispre interiorul localului, unde se putea ve

dea portretul frmiliar al Numirului Unu strXngandu-i rnanaTovaris,uluiTTrorez imb'ricat in uniformi din Primul Riaboi Mondial. Pe tof perefierauagitate banderole cu inscripfi rogii:

vrGrr-EN,rA $r rAR vrcrr-ENTA ivromneuvn vtcrl-EN,rA(Danton)

t '

PARTIDULARE RATIIJNILE SAIT, PE CARE RATTI.JNEA NU LECTJNOASTE

(Pascal)


IA STAI,PTJL RU$INII CU BLUM(Noulwwlarl

NU VA IUPANTNSESC OPINIA SI SI.JNT GATASNVA SUPRIMPENTRU A VA IIT'TPIBOICR SO DGRIMA,TI

(Voltaire)

STATTJLNUSTJNTEU .. (Ihorez)

MISI.II€A PARMEI.OR COMTJNISIE ESTE DE A APARA SIJVF'RANnATEA $r INDEPENDEN,TA NATIONTAApTLOR I,OR

, ,(fuaud42,aoqtomb ie 19aQ

.Femeiacenzor.tgi potivi ochelarii penfu a citi inscrip$ilrc.-E excelentca decor, nu-i aga? zise ea. Arnbianta e intimi.Poetul ii arunci o privire ugordialectica-Veneaf aici adesea in vechiul regim? *- Niciodati. Nu frecventani mediile intelecnrale decadene- Ce ficea$ pe wemea aceea?

. - Eram pedichiuristi.... Ia."St acest murmur de ritnuri, aceste cadente inviluitoare: i

. Triiasiifoarfecele uirelte dialectice ale revolu$eiQare taie unghii cornoase -si culinte vinovateGhilotine owlare in skjbalitertifi;.. ;

: Cu nrersrl unui cal de dric, chelnerul Blaise aduse sucul de morcovi indoui gamele, tntucAt pahuele fuseseri rechiziflonate, apoi igi relui lectuzsprijininduse de uga. Femeiarcenzor gusti suorl.

- E bun, spuse ea.- Da, e sinitos.- E adevirat" infebi ea, ci aici e cuibul sectei pufede a neantcicilor?-Apa se zice.O lectica stlbitu sfada pustie purt6nd un om feapin cu aerul unui fa-

raon asezatpe oala de noapte. Femeiacenzorigi goli gamelaqi ridicibuzasuperioari in chip de suras:

- Deci aga se fage un chef

1 7 2 VIADIMIR VOLKOFF

- Da, asa se frce.- D4r nu aveti un aer prea vesel.- Ba da..$ dinto dati, firisisi deaseamaciaveaintentia sio spuni, el se auzi

vorbind:

. -- DacaTor/arisii Vigilenf aii luat aceasti misurl zise ea pe un ton gla' cial, inseamni ci au armt motive serioase penfu a o frce.Arogan avea o pofti sfanie de ai arunca gamela in ft,ti"-l\doti\rul, spuse eL e acelacia irrcercat si intervini penfu nigte prie

teni de pe listele de indepirAre.Tenul femeii i$ schimbi vizitil culoareq sar fi zis ci i se ficuse rau. pri-

virea sa matura fugar strad4 din fericire, nu era nimeni care si o vadi incompania birbahrlui stignatizat - doar chelenerul imobil de l6ngi uga.

- V-a[ pregitit declaratia de desolidarizare?- Inci nu...

. Femeia se ridicase brusc.-Trebuie si merg la birou. permitef-rni si vi spun c{ purtatea dum_'

neavoasbi mi se pare de neinfeles. Ia'aceqsti rdscruce a istoriei, orice sen-timentalism mic-burghez...

-Da, d4 gtiu...

.O gqgl crr privirea peni cand dispiru in spatele bisericii Saint4er-maindeshis. Murmunrl.incepea iarasj - ahe ecouri...

Voi cei care rAdetiFiri lndoiali credefi ci e nostimCu toate astea nu e vesel...

pe care se agtepta si o vadi in ochii celuilalt, poehrl citi un sentiment neasteptat mila...


Un biciclistdin Serviciul deVrgilenfi se opriinfipterasei. hrtatm pachet de afige din care i-a dat unrtl chelnerufui. .iTrebuie afi$atfirI int6rziere-,',e:rplici el, continuindu-s,i drumul.

Blaise shinse ziarele s,i se duse, frri grabd, si caute pionezele dupateighea dupi care incepu si fxeze afigul pe peretele din lemn. Arogan citi:

rcPORI.]L FRANCEZ CERE II'IOBPATTNNNN CAINELUI TURBATBLUM' $t A COMPUCU,ORSAI SOCIAUSKIFASCIS-II

Vroia si plece, dar nu se simfea in shre. Era singur- pe terasf, nu se vedea nimeni pe tot bulerrardul Saint4ermain. Iatd-si ecourile tecufirlui...

Focul s&l ardipe leon Blum;Focul sei ardipe urqii savan'F aisociatdemocra$eiFocul...

Chelnerul reveni cu o gameli .si io puse in fi$. Era un pastis dublu.FIri un cuvant, Blaise se refase iniunbul cafenelei,lisdnd poe[rl sbhanovist singur pe terasa pustie de pe stada pustie.

Numi[rl Joubert a ftlst arestat pu$n mai tirziu

"Mediile Jiterare patiotice", co menb- LTlumnitA%irdin 13 tidridor,

"a1r aflat or profundi sati@ie dc i,ndeplrarea vipereiJoubert, prieten irrtim al sacahlui Malmroq agentalfui Franco, $ alcaligularului Camug agental Vaticanului. ln orsut muii aduni de egtrarelit€rari Tovam$ii Vigilen$au descoperit mai multe manifeste ilegale, dintre c"are unul ii invib pe terori.sti la o inHlnire nochuni ln cimitirul PereLaclriaise, pmtu a profrna mor-mintele martirilor Comunei din 1871, iar alfirl chema poporul francee la si-nucidere colectivi..."

Arthur Koestler, *l-es Temps Heroiques,ih Cahierdel'Heme

L lion Blum (1872-1950) - scriitor gi om politic francez, socialist opus comunismuluistalinist Prim-ministru (19464n.

173

174 VIADIMIR VOLKOFFDezinformarea, armd de rtzboi 175

in sala de reuniuni, weo srti de zirigti se i'nghe$iat lnftn paliu pre

ddul Teapot Dome, vfuritoarea de wijitoare a fui McCarfty, Watergate...Hockney ridiciryivirea spre lustele incircate $ branul inalt spnjinif pecoloane rnasive; igi aminti ci in chiar acest log pe wemea cand gra adolescen! cei doi idoli ai sii -Jack si Bobby IGnnedV - i$ anun$grl candidahra,la pregedinfe

li 6or semn cu octriulJuliei, care stifea i,n gatele hti O?einy. Eaq zusepliorl gros de trArde pe genunchi $ duse mAna labure, timiftidti o sinrtare imperceptibili

Iaorazrlcngi douismrnde, motoarele camerelorde fuatvederi au in.cezut si toarci qi fotognfii au declmgatbiltzut'ile: Barisov.inta in sala corit n lui, condus ae serviclut ae seciuiUte al Senatului. ln spatele lui seirngtre$ia nru$mea de reporteri care il a$epbse la ihtrarea cladirii Rssellgi fl urmase pAni la sala de inFuniri de la etaiul d teilea. ' ..,

Hoclmey a prb.rt observa band4iul pitat de s6nge care rcopereaium*tate din frfa rusului; brapl aces[ria atArna lntro egarfi"

- Ce *a intAmphta CeaS pi$t la braf? stigi cineva"-Nu comentez, spuse sec consilierullui Barisov, un arucatstihrcitpe

nume Leroy Schein care, in 25 de ani de cariern, nu pierduse decet freiprocese.

Cu un venitanual de zeci de milioane de dolari, Shein accepbse si.lapere pe tan$rgpentu srma simbolici de un dolm qtia ci mrmai publi-cibteape care io ficea televiziunea valora mii $ mii;in$ mai important dec6taceasb erafrptul ciun membru de sbhua sa al Mqcirii eueies,ti unfunu-i putea refuza o favoare lui Gideon Sharon, omul Mossadului.

Degi era prezidati de un personaj atAt de spectaculos ca OReilly; Se' dinp nu a anrt prea mult dramatisrn in pimele douiecci de mirurte. Nu saficutawiti dec6to singuri notineobignuitiin ritualul de ftrceput

intorcendus" spre masa martorilorunde Barisov era agezat afftri deavocaful siu, O'Reilly anunti:

- Conveniserim si vi proteiirn identibtea srb meirdoninrul de VernonBarton. futicolele apinute tn presi azi<timineafi ne scutesc, cred" de aceste precau$i. Bine a$ venit domnulb colonel Barisov.


- Excolonel, gopti acesta in microfonul din frta lui.- Obiectez, domnule pregedinte, stigi senatoiul Mahee. Dupi cum a

declaratieri directorulCrawford,.bunacredinS a martorului nu a fost stabiliti Solicit srspendarea gedinfei $ propun ca marOrd si fie srpus de cltre CIAunui interqptoriu aprofundal

Sa auzit un murmur de aprobare in r&rdurile asistenfei, weo doui sutede pusoane printe care Reilly a reourosart rnai mul.ti membri ai llrstituhr-lui pentru reformi" RickMams, directorul executiv al comite[rlui, asezatchiar in spatele lui OReilly, avea un aer tiumfitor. .

- Si-l himiti la el acasd, la Moscova stigi cineia.OReillylovi cu ciocinehrl in masi pentu a fice liniste gi le ceru agen-

$lor de pazi sill'scoata din sali pe perhrbatmul care se lansi in invectivelrt drp eE brdnul,era executat. manu,milifui.

- Dommlepr@n@ inhrveniconsi[enrllui Baisov. Tin si sbliniezcd nici acest comitef nici CIA nu au weun dre$ asupra clientrliri meu, asbzi c€dtean bribnic, posesor al unui pagaport brihnic ai alunei vize de irrtzre in Statele Unite.

- Vi mulFrmesc, domnule Schein, zide OReilly. Sunt siedr ci domnul


-ASacevaeimposibil!izbucniCummingsahrncic&rdbarrsfugulsioanunpt inten$ade a da nume

Yank ditini din caP.-lncredibil!Se intebace ar fi anrt Cumminss

sare care ilpriveau 9i care dipiruseririsov rzuge4 admini$alia Connor sar I prabu.sil

coirtar, eirf ciartoriw[ Personal, nu se a$Sacestea in schimb pr-a ar fi arnrt de c6s,tig"at*if,]6

;;-*ntt tr Barisov incepu si oqrni in mare principiile dezin

formiriil- Prima frnc.tie a directi, ei A" oPl

verneh occidenble aspra adeviratelceste obiectivul nosfruprincipal In mrsore deosebire de ceeace se infutplintesi*"; clriar 9i bnrletinele meteo sconducitorii sovietici gkar dat seama'luota cu un adversar permanent paralizat de criticile massrnedia.^-"i"hrl

d*i"f;rriin sovietie -consti

in anestezierea opiniei publice oc-

cid;ble ;i in convfuuerea acesteia de a accepb politica *t$-T gP:."rpopoiitiOvoage se strecoariindoiala gi discredihrea Succesul noe

fu esfievidbiltn neor*i"aret" declam$i 9i anticole care' i1Oc'qr$ent'ge

zinti obieditrele IIRSS ca find exact tflictrl neinceht dinte Est 9i Vest est- si aceastaPinidnd IIRSSva biumasia pe plan interna$onalAm lffi de Sftit, hcft aiiDe dagp efire €s rud imerlid dP a dci Pe

-Nimic nou in acestdiscurs, obrp.*r.'$.-.i''w*l"hliHodm€l'.Seadnioltoatedeclarasilecareilener-i.#F ra*qinser tn ultima weme' Credeam ci o si dea nume'

Cei mai mntg ainrc tiatigtitncehse$ 1a ia notitd'RickAdams * ittd";$ ii*i J..tor Remar6rirAul din cabina sa de

.onilo i"rriotorul recu imasined de pe ecranul telespectatorilor de la

Barisovla RickAdams."-A;;tlfi turnilui Barisovun pahar de apa, in timp ce act?i$iion-

tinua lech'a. SenatorJ Vtatree incepu si dstbiasci ostentativ NewYork

World. Din nou, *ro"r.L J"televiaune ttmari in grosplan aceasti mani-

festare de plictiseali 9i dezinteres'

178 VIADIMIR VOLKOFF' '-Aiurci.c6rrd

fuctam penbu dire$ad rehii Barisov, ficeam parte dinectripacare adecis siinsiste, in presaoccidenbfi pe anumite idei pe carewoiam sile ban$ormiminfrpte evidente de exemplu, continuarealnar-mirii noaste era pusipe seama protejirii impobivaunei evenbrale incer-cuiri din partea Chinei. Un conflict milihr intre URSS si Statele Unite eraprezenaicafiind de neeandil.si de o parte g de cealaiE intucAtdintoconftunhre nucleari n-arfi iegit nici un i,nvingitor - cend, de frpt, doctinanoasbi s0ategici a sus$nut dintotdeauna ci puteam invinge intr{tn rizboi termonuclear. Mai mult, se afinna ca era inaccephbil'ca into democra$e sifie tolerate opera$unife secrete de spionaj.

Hoclareyincepea si se nelini,steascividnd ciabntia publidlui era insqidere. Ceea ce sprnea Barisovputea siparior ugurinSpentucontra$isii din presio simpli retorici a Ridoiufui Rece, chiar dacivenr:a din par-tea unui renegat din KGB. Deacum oamenii ro1bear fuite ei pe fiti, ryroape peste tot in sali;

Simfnd nwoia de a_sirecuceri audibriql Barisovridiciprivireade petextul scris.

- imi tnctripui ci multi dinhe ei de aici se intreabicum de a reus-itKGB'd Si obfna publicarea acestor lucruri, spuse el. Vl voi da citera exemph precise. Numele lui taurie flitchard esteftimiliar celol mai mu$dinfe dumneavoashi. De alffel, am citit chiar sipdmAna aceasta un lurrgartico! deal siu intunul din ziare, in care ficeaâpologia spriiinului vietramez penfru gherila.comunisti din Thailanda. In aceit articol, Pritcharderaprezenbtcaunziaristaustalianbiind la Paris. De frpt, el este rlintot-deauna agent sovietic $ a fostdenunpt de un bansfug din KGB. Aceasbnu la ficut si dispara Produc,tia sa literari - sau mqi degrabi, cea a inspi-

-4, Pritchard, auzi Hockney (era Pete laury, care vorbea cu vecinulsiu), ticilosul ista bitzn joaci de ani de.zile dupi cum ii centi partidul.Daci asta a fost tot cea avut de spus, h-4m material deun articol.

- Pritchard e tipul care se ocupa detimiterea unor personalititi la Hanoi in timpul rizboiului din Vietram, spuse un alt ziarist. Mda, este un bi-bin din vecheagardi.

Hockney isi aainti de prima dati cind o vizuse pe Tessa, la o petrecerede strAngere de fonduri la NewYork Ea tocmai se intorsese dintro cili-

Dezinformarea, armd de rdzbci 179

[1or care i.si'manifesbu deschis plictiseala ln spatele sau: "Aqtepta$!,. Darse rizeandi.

- Permite$1ni aeurn si citez un exemphr mai recent acelaal unei open.[uni efectuate de direc,tiaA contiirui Barisorr. il cunoas,tef ctr tbfi pe fostul offer CIAPhil Kreps.

Sa aruit un murmur din parba in care stitmu ziari$i. Ivlahee i'ntoarsecu zgdmot o pagini din New Yodr Wodd. Mai multe persoane din Fblic in.cepuri slvorbeasci inte ele ctr voceSre.

Presedintele OReib a cerutsi se frcilinise. AvpcalrlSchein" aooperind micrpfonul cu m6na se.apleci spne Bruisov,'rugindrd $ nu fni seamade aceste incerciri de descurajare.

Barisovlui o inghiFture de ad $ lncepu.. - Phil lfteps, spuse el" se afli la originea unoddintre cele mai graveatmri care anvizatCLA' Suntin postrade a$clvreurede celnt$ncinc!sprezece ani; afostagentKGB contolatde citre flbanezi.

Barisovficu o pauzi. -- Munca lui Phil l(reps, continui el, asernenea celei a altor agent soli-

etici de dezinformare <fin Sbtele Unite, a fost uqratioonsiderabil de existenta la Washington a unei organiza$! numite Instiurtul perrfrureformi-Ace$ organisn a fost creat sub patonajul KGeufui Pre,sedi{ttele siu forrdator, dL Vladimir Merchan! a fost unul dinte principalii bandrui insirci-nati sr plasareafondurilor secrete sovietice in Shtele Unite. Cumse nu.meste ash aici? Spilare de bani? ':

Rck Sams $i descheie eulenll carnisi mAz8:ali cAtera ffvine pe o foaiede hArtie pe care o desnrinse din agurdi 9i io sbmri senatorirhri Mahee.

Mahee arunc4o privire mes4iuluisj ridicimana- Obiectez, doinnule pre,sedinte, spuse eL- Nu vid la ce ati obiecb, risnnmse OReilb,-DL Phil l{reps este aflzatin mod grav de re$ agazisban$rg, afirmi

Mahee. Or el ra compirea in flrand in fiF aceslri comitet Aici este vorbade un demers careizeazAdtscredihrea unui martor inainte ca acestuia sii se dea posibilitatea de asj orprima puncurl de vedere. in plus, se aduc atacuri la adresa Insinrtglui pentu reformi, un organism ciruia atAt eu, c6t simu$ colegi din aceasti sali ii purtim cel mai mare respect


- -Aceasti obiectie este nefondati, spuse O'Reilly Continuaf, domnule

colonel.

'Cred ci avem datoria de ai acorda domnului colonel Barisov posibi-libteadease frrceauaL

- Snt tohl de acord zise lltrer Bolt, senatorul regrblir:n de culoaredin Carolina de Sud.

- Gogogi, mormii Mahee, c:re se tntoarse la lectua zianrlui siu.

Phca de la ideea ca Milligan urmirise, ca fiecare de la Casa Albi, audierile televizate

- ilputem impiedica il asiguri vicepresedintele. Frank Mahee a si in-ceput deja hesa vede clan jocul lui oReilly, au inteles ci nu a lansat aceasd


afrcere decAt penbu a fri:e si se rorbeasci despre e[ Nu vinelini$fl, Perry.Editorialele de mAine vor fi de partea noasti:

- Sper si ave$ drephte.Receptorul era umed de banspirafe atunci dnd Cummings inchise.ln saU ae mruniri RickAdams continua sli steoare mesaje hri Mahee- Domnule colonel Barisov? intebi O'Reilh.-Aceasb a fost declaraf,a pe care am pregitito, domnule prEedinte.- Vi mulfumim. Trecem acum la intebiri.Bibftul senatror democrat deWyoming, care motiia cu gura deschisa

era primul pe.tistit ipi citi lntebarea de hpt un mesd deal hri RickAdamspe care fl bznsmisese Mahee.

- Domnule ...; i'^ ..Buisov, incepu el. Acuza.tiile dumneavoastri mi'separ a6t de impertinente, inc6t ag dori si $u ce doomente a$ zutea frrnizapenfu ale justifica

Sau auzit citera aplavze in rurdurile asistenfei.Barisov igi consultiavocatrl leroy Schein acoperi din nou microfonul

cumAna-Trebuie si infelegef, sptse Barisw, ca am pirisit Geneva in gnbi $

ciin ace$orag nu puteam avea aces la dosarele Cenbului din Moscova.-Alffel q)us, nu ave! nici o doradi, continui senatorul de Wyoming.'- Firi siweau sivi jignesc, domnule, sgrse Barisov, agf creartci ex-

perienfa mea de ofilersuperibral KGB'ului este o garan$e serioasi" Dar,daci solicitafl gi documente, vi pot rispunde ci am adus ctt mine citevaexemplare interesante. Unul dinfe ele eSte copiaunui memoriu referitorla o conversa$e pe care am purbto aarm cA$va ani la Washington or unomcare este astazi, in pra dumneavoasbi, ofiler srperiorin Consiliul naf-onal de secudtab. Mai am Si alte documente privitore la opera$uni efec-trate asrprapresei,si orgurizate prin intermediullui Phil lfteps.

Ricl<Mams se apleci spne O'Reilb, a$ezatinfifa fui, $ ii murmuriccvala ureche, hegedintele comitebrhri pi.ru foarte aproape de al zdrobi pe di-rectorul exmrtiv ca pe o musci-

la celilalt capat de pe PennsylvaniaAvenue, stindardul Casei Albe eralumingt ca un pom de Criciun. Echipa de secrthri care lucra pentu SamCody, ahphrl de presi al pregedintelui Connot nu putea fice ftF apelui-lor ziari-stilor care, din toate co$rile $rii, incercau si afle primele reac,tii lamirturia lui Barisov. Salrli si audi atAtea insrlte, Phyllis, cea mai veche an-gajati a biroului, sfrrgi prin a pune inlegitri doi solicitanf,, lisAndu-i si sedescurce lnte ei.

1 8 1


_ Srl Cody refirza si frci weo declara$e inaintea sfirsitului audierilordinziua aceea"

in saU ae reuniuni erarandul senatorufui Maheede ai pune infebiri*jtif$

q refrrzat si firg interogat de cItr lansi ei.Avocahrl lui Barisov interveni- Dl. Barisov nu are de ce si r{spundi la aceasti i,nfebare, zise Schein

I\{embrii acestri comitetgtiu ci el afost deja supus unui inbrogatoriu decdte serviciile aliate de informafi, gi ci buna sa credinti nu a fost pusi laindoiali" Modul in care se wr prbzenb aici a fostaprobat in tmanimihte decomiteL

Rick Adams ii stecuri un nou mes4i lui Mahee-$naforul de Califor-nia fl parcurse ,si clitini din cap.

- nsb fxact &imnule Barisov, spuse N4alree pe un ton acuzator, ci anu-mite servicii sriine de informatiiv-au organizatqilitoriain sbtele unite sici sr{rtef inci sub confolul lor? Chiarin aestmomentrinsisti eL

Ascundndme ln spatehpalrnei, Schein iivorbi laureche lui Barisov.OTeilly interveni qr o voce hmitoare.: I-as f recunoscitor senatorqlui de California daci ar inceta si con-

sume timpul comitetului punand infrebiri lacare sa rispuns deja- - D* r*_io asrpra ffiei intebad duntub pegedine, rc6lci Mahee,

o frc pentu ci arn aflat qi demnul B4risov este srb contolul serviciilor se

Mahee se intoarse spre cameri cu un srrAs radios,.in timp ce, in asistenfi, grupul de la Instituhrl pentru reformi aplauda din toate puterile.

Zarishrl delaWorldilbitu pe Hockney pe umir.- Se pare ci f,-au demdbcat ornul, zise Larry triumfitor.OReilly, pe a cirui funte se ivise o veni albasfi,lovi cu ciocinelul in

masd.- Daci mai continui vorbi.ria, arneninti el, evacuez sala.- Domnule presedinte, zise Barisov, ag dori si spun ceva care poate ci

ar clarifica lucrurile. In scolile KGB de astazi, recrufi invad care sunt pun

Dazinformarea, armd de Ezboi 183

crele tui gi sllbiciunile roui.litondu itrro.m+i ocltuenaL pe eiii l9vo1avea de infrunul Timp de mul$ ani, fogtii mei colegi nau prhrtcrede ci

184

t

VLADIMIR VOLKOFF

' , .

f';t,1i.. .!.

[ l , , r(r: :l'.il i{ '[ ]il.",'q ,,

i ll l

lil i{n'ti

i '

fo.stii mei colegl.'in schimb, am fost implicat direct in reVolufa uaniani gi

De pe bincile ref,Erwtupresei, Hockney ii arunci senatorului de cu-loare o privire recunoscitoare. in staqit, Barisov urma si selice eveni-mentele care aprogpe ci ii disfuseseri cariera de ziarisfi confinnAnd ce.eace Hockney afirn'nse in celebrul siu articol din Readels Conigtion-rucuvAn[rlrusului avea in acestdomeniu, mai multigreuhte decatcel alori-cirui occidental.

-\A amindF firl indoiala" corrtinui rusul, ci acea campanie de dezin-formare care uaimlnea$ahului gi piirarea lui de sprijinul Occidenhrluia durat ani.de zile. Ea era condusi de direc.tia A Am reusit sil'l foem pe su-veranul iranian si pa4 un tiran sAngeros, Be cAnd regimul siu era relativblAnd in comparatie cu acele4 ale vecinilor. Campania noashi a fost con-dusi cu o asemenea eficienti i,n inassmedia occidenble, incAt nu am arutnevoie si lansim ahcrui diiecte, ci, dimpotivi, am reugit si mentinem imagineaunor relatii cordialepani in mornentul tn care ris[rnareaaplrutinevitabild"

Domnul senator doregte fipte. Ei bine, vi voi da un exemplu asrpra felului in care foshrlmeu serviciu a Eplicat metodele iraniene inArabia Sau-ditl inregistarea diiirzatide mediile americane in care regeleAtrmed pu-tea fi auzil la putin timp dupa fua sa in munfl, punfurd la cale razboiul civilcu un agent CIA Aceasti inregisbzre semini multcu aceea pe care amfabricato de la cap Ia coadi-gi aceasb lainstuc$unile mele-in care gahulpregitea o ccjntrarevolutie irnpreuni cu generalii sii.

- ^Cur ati reusit sa hcef; ca aceste inreglsbiri si fe difuzatel inbebiBotL Iruegistrarea din Iraq a $nut prima pagini a narelor americane timpde trei zile. Inainte ca expe$i sa\afirme ca era vorta de un fals, pagubele aufost deja produse.

- Nu a fost greu, explici Barisov. Prin intermediarul partiduluiTudehdin Berlinul de Esg am fansmis banda studentilor iranieni din Texas. Acestia au oferito unui post local de radio, explic6nd ca provenea de la un dezer-tor din Savak, politia secreti a sahului. Celelalte posturi de radio au prehrarirtreuistrarea. Deaninfrile care au urmat nu au scrhimbat 1funir Caea e..''t,ntead e$e socul ini.tial si nu ceea ce se sprme dupi

ij

t:


- Spunea$ ci ve$ da nume, ii amind lui Barisov senatorul de culoare.- Desigrr, spuse rusul Dar a$ dori si insisl domnub prqSedinte, asu-

pra anvergurii operaf,unilor dp intoxicare conduse de KGB. Anrnci candlhi-arh .. #;i.. pirisifserviciul - Barisov, la fel ca gi conceti.tenii sai fecrtFin Vest, nu suporb si vorbeasci despre <dezerbreu - direc$a A efectta in-fetinci -si pse sute de opera$uni pe an.

- Asta tnseamni aproape doui pe zi, remarci Lutrer Bolt neincrezitor.Existaurr ptan de ansamblu in care si se inscrie toate aceste opera$uni?intrebi el.

- Evident Primea;n insbucti, uni de la l(rainar' de la Centul din Moscova..

rea Occidentului gi ceea ce se numes,te codificat planul Azerr, dupi numelecelebrului agentdublu al tarului.

- Vorbif,-ne despre planul Azw, spuse senatoryl Bolt- Uniunea Sovietici a urinat nni mrdte* cii paralele pentu a incerca si

ob$iri suRremaf,a asrpra alianfei occidenhle. Rinte acest€ cii" tebuie siremarcim dezntoltarea vertiginoasl a ma$inii ruse.sti de ridoi, sau sfridu-

agenrf de influenfi laWashington, in ultimele fei administa$i- Domnule presedinte! strigiAdams, sirind in picioare'

VLADIMIR VOLKOFF

Estima ci era mai bine si cr&zedezordine dec6t siJ l"i. pe Barisovsi-si continue mirhria bznsmisi in direct la televiziune.-,.-]Ju avef de ce si interranifl, domnuleAdams, mugi OReilly irn microfon. Vi rog si vi ageza$.

Ultima frazi se pierdu inracarmul silii.- Domnule pregedinte! snigi mai hre Adams.- Domnule pre$edinte! interveni senatorul Mahee.

. . - Domnule pregedinte! (Adams gesticula cu puffiuD Mai multi mem-

pri qryeshri comitet, prinbe care gieu, inbefnim legaturi c'nshnrnrl.O Rerlly agih ameninfitor ciocinelul- Repet ci nu aveti de ce s5'intervenid- senatorul Harmon, urliAdams firi si fni cont de vorbere preqedin

telui, este unul dinfe membrii fondatori ai Insihr[rlui.

Dezinformarez; offnd de rdzboi

buni agen$ ai no.shi; numele lui de cod ese Ricardo; a fost recrutat de citecubanezi Se bucura de inteaga incredere a comitebrlui senatorial insirci-nat cu probleme de spionaj gi avea acces la cele mai secrete informa$i,

Foarte repede, Rick Adams murmuri ceva la urechea senatoruluiMahee. t .

Mahee'ridici mina-- Obiectez, domnule pregedinte.- Nu avefl nici un motiv de,a obiecta, decreti O'Reih. Domnul senator

de Carolina de Sud arein continuare cuvAntul.Luther Bolt se apleci inspre'microfon gi spuse crr 6 voce profundi de

bariton:- Domnule Bariqov cine este acest Riwdq care ar'eacces la docurnen

tele secrete ale comitetufui?,$etezinduSi pe spate pirul aspru $ gdzonaN Bofipdrea $ aibi ctr zece

ani mai pu$n - nimeni nu i-ar fi dat cincizeci gi cinci, cAt avea "E ciudat, isizise Hockney, ci llther Bolt e aceb care prne infebirile potivite.' Nepotde sclavi Boft miliUse penbu drephui civice alituide Martin lut]rer ICng,apoi se separase degrupul deorloare din Congres ahrncicandAndyYounglegitimase masacrul misionarilor din Rhodesia gi declarase cifinaticul a5xatollah Khomeyni, conducitorul rbfuios iranian, era <un fel de sfanb'.

.,Al cirei biserici? infebase i,n prblic senatoml din Carolina de Sud. Nue vorba de a mea, in nici un caz.u

. Degi laic, Bolt era un predicator pasionat.-Agenful cu numele de cod Ricardo, incepu Barisov, se gise,ste in'a-

ceasti sali.Cu brapl intins, degehrl siu desenlincet un arc de cerc pornind de la

dreapbspre shrga se opri asupralui RickAdams.- Iatll declari rusul.Bolt se apleci in frF pentu a vedea pe cine indica Barisov. Livid, Mams

se ridici pe jumiate.-Vi re-ferifl la domnul Adams? inrebi Bolt penfu confirmare.Barisov incuviinfi din cap.Cu buze femurAnde, Adams sfrigi:- Mincinos nenorocit!Sa scurs un moment de ticere inainte ca sala si ocplodeae din nou in'

b-un vacarm teribil Untanircu parulvAfuoise repezi laBarisov, incercAndsal agate din spate. Afost s$panit de agen$i de securibte ,si scos din sali-

187

VLADIMIR VOLKOFF

Preydinble connor privea scena pe ecranul televizorului din sala con-siliului, in compania celor mai apropia$ consilieri ai sii.

Arrlug de Borchgrave gi Robert Moss. .Iceberg0.C. lattes 9i Ubriria Jules Tallandier, 19g0)

-

* -Aleksandr Dmitici, rei,ncep' pitnan pe alt ton -uneori i se adresa celui mai srnir cu prenurnelepm'onim ae cur-toazle - 9tif, aumnearmsri careeste cea mai veche meserie din lume?

= D4 dar daci ave$ de gand si terminim priveghiur.into casi de tore' ranl4duceti-vilanaiba"

. ftdibonderia op-rirnarii se pohivea c'atifudintea intotdea'na oi.p.6a luiAlexandr-

1. Aici, montage = punefe in scena _ n. ft:


simpluti gi o miciuci znravin|aiungeau penFu a cas,tiga un rdzboi. Dinnefericire penbu ambitiil, e dunneavoastui, viitorul nu mai aparline unei artearizboiului atAt de rucfimenhre. Amerieanii au bomba atomicd, noi q soavem in flrand. Rezulht nu se mai poartiruperea oaselor. A!Or sife intotdeauna pe ici pe-colo,loviuri de forlisoldate din pacate cu morfi ptede eroism si desieur ahocidti darfiriponsecinfe reale: schimbwi de pi'oni in aranposturi, partide de *mderberg, nimic mai muh Adeviraftl rI"boi modern, Aleksandr Dmitici, nu ra provoql decet rufne decese,'nici otor[ri -si nici o pagubi materiali. El ra fi perfct economic gi ii m permibinvingatorului se sb$neasciteritorii Si popoare mai indeaproape decAta

. ficuto vreun rqe vreodati. Traiq dumnearruasffi gi or mine, in mru dv'voltirii unei arme noi, care esb cu a6t mai eficienti cu cAt nu ucide. Dacivre.ti $ zurb$ un ridoi renhbil, hebuie si renunpf, la vislft dumneavoasbi crr rinigi oase rupte $ si dweni$ un ofiSr al acestei ca\ralerii. (Hunaqem sinceremofonat$ oonhpe aoea$i sincerihte pentru atansrnite imoFa $ celuilalt). Desigur, sunteti liber si nu mi urmaf pe calea pe care v{arit, darve$ vedea peste douieeci sau teizeci de ani ci astizi gveani dreptate: armatele suntmai numeroase Si mai bine echipate ca niciodad $ deaeea nu von mai h4U. Vorf ca nig $bii imense frlrte inbtdearlairn t€aci,

- Deci intelesesem bine, weti si mi frceti aggnt de informa$i.-AleksandrDrnihicl acum o sivihc o destiinuire. Ceeace dumnea

voasbidesemnaf cu un termen aproximativ *infonna$iu se prezinti subdouiaspecte.... - S,tiu: spionajul $ contaspionajul.

Pttmatr surAse cu indulgen$.- Spionaiul si contraspionajul srnt doui momente ale aceluiasj aspect

care e$e departe de a fi nesliiabil, dan rim{ne, mUrgi, *nplist A incerca sigtiicefrce ad\rersarul, alimpiedica siafte ce frci hr-toate acestea quntoactivitate desurl de pasivi. llcrurile incep si devini interesante tfn momenfirl in care fu e-sti acela care ii sugereazi adversarului intenfile pe carem incerca pe urmi si le puni in aplicare. Indfpui$-vi-l pe lfu[rzov condu-c6nd Marea Armati prin intermedftil lui Napoleon, sau, tnffucit suntefl fude marinar, pe Rojtlestvenski in truntea flotei japoneze de la Tsuslrimal. Nuv-ambezitpofta?

f. in stamtoarea dinfe insrdele Tsu*rima a avut loc in 1905 o bitilie narali inte rugi(conduSi de amiralul Rojdestvends) y japonezi (amiralul TqD, care sa soldat cu in-frensereatouli aflotei rusestivenite din Marea Baltici si aiute h deblocarea asediului de la Port-Arthur - n. tr


Tiinirul Aleksandrridic.i privirea; ochii sfi ciprui pireau acoperif, cuun vll. Spuse din"varfu buzelor:

-Treaba asta arputeafi distactivi.' - Acesh este ceea ce numim noi aspecfirr activ al opera$unilor secrete

carqqoarti numele ge4eric de informa$i.- Sj crede$ ci'se poate cu adev6raf..

mI@.

"- F,*4,l r.a lnseamni ci nu*ni spuned nimic, zise ffinirurAreksandr,redpahnduqi rlceala.

Pttnan g regli tirul.

'Dezinformarea, armd de rdzboi 191

- Minoritif congtiente aflate i,n truntea nraplorincongtiente a tmrb.

nu doar pornind de li unele condi$i socioeconomice obiective, ci $ de lao opinie publicillorti si creadi cl acestea exisd" chiar gi in pofda evi-dentei.

@re or alb noui al drci rogram fusese dejd forrfttht, $ con$itria in modnecaar unepisod violenL'o offnrlsie a isbriei. Tinfe aomtea nu mai coreEpund reali6@r secohrhi )Q(

Pitnan.nu crezuse niciodah h convertire lui Aleksandr la marxism:tanirul har ar fi infat cu mai,mult enfuzimur intqn sis'tem ln care pati.arhul din Trie/ ar fi fost supus revizuirii.

- La oraactralt, noi dechngirn <niomentrl ishrio agiHnd dopotehlfui Parbv, hrcru pe care Marx nu zutea s#lprermdi, Amdescoperitcinici

par,adb, e$e ugor de demonstr-at iarinamicii nogio frc firi geseali. Credem cim deveni un paradis, dar pentu aceasb este nevoie de credinF, $nu-i prtem cere rnapridli si sacrifice o sociebte pe care o omoaqle lnt+rnpuiu de fehrl acesta. Qeeae tebuh ficUt eO i dbcrcftftnredeam-dim fti si nroprrnem nimb h sdimb; dod dmd edva f absfu iFpaHisi s Oeremrptsaido&le mnordim. in Oryit, nimic nu estemai demodat decttschema conform cireia se face'mai in6i propagandl $apoi se declangeazi o insurecf,e. in iealate, ter0area este indiqensabili,dar nur-nai penfu a amorsa explozia care nu are de ce si feviolenti IGrl

1. IGrl Marx sa niscut laTrier in 1818 - n. t.


!4arx inca se mai gandea la binomul enciclopedigtiiacobini, dar noi am flcut progrese: acum, terorismul nu mai este util decAt penfu a ne firnizaocanadeane exercita influenp, gi aceasta gra,tie gnor mijloace tetrnice lacare IGrl Marx nicinu visiu massmedia.

in Bv,rt Mediu, asasinarea unui individ, si sprnem a unui prinf, puteabznsforma istoria unei Fri;apoi au inhatin sceni popoarele, $ acesttip dea{une localizafi namiri slujitlanimig astizi ne irndrepti'mqr pa$i mari spreo societate in care individulrafi din nou hotirAtor, nu din cauzapropriilorsale calititi, ci prin simplul efect al infonnaflei. Nu gtiu daci vI rlaF seanrafizionomia umani, care afestdeja multiplicati defotografa de presi $decinem4 ra mai fi multiplicati inci o dati, in derhrl de secol care va urmade cite televiziune. Nu cred ci mi inget in douizeci gi cinci de ani,luareaunui o$atic sau asasinarea unui inoent vor area,mai muft rlsunet decit unriztoi colonial din secolul alXD(-lea

Acesta este fenul pecaron-agwea s#l pierdeti, Aleksandr Dmitici.Aleksandr isi prezenta fib osoasi _si palidi aces[ri Paris care pirea si

urce mereu inspre el rimanend defrpt, h acelagiloc. Pe misuri e dupLanriiaza se sfirge4 adolescenhrl vedea din ce in ce mai clar ci asista la i,n-ceputul unuia dintre marile dueluri alevietii sale.

Miza fui era intoarcerea care, dintro dorintS. devenise o daforie. $ apoimai erau si alte interese care s[.i bAnhrie imaginatia pe cAt de clocotitoare,pe adt de inchistati inb{ riceali ciuhti" Daci int€devir psihologia 9i sociologia moderni permiteau si se domneasci aspura sufletelor... fuirxlPsar nu era omul care si refirze riscurile.

- Mi se pare destul de ciudati, spuse el, aceasti.. influenti*Hhnan igi indrepti nasul mic gi rotund spre cer. Ciubfraznsenteng-

oase 9i misterioase. Stia ci ln acest sbdiu belliiafiai dqrabi sI inhige decatsi instruiasc{ dar,ln acelagt timp, prins de pasiunea arzitoare anovi-celui, dorea din tot suflehrl si io tansmid aoestui biiat care ii inspiraafecflune, chiar simpatie, gi o anumiti formi de reSpet

Pltnan scoase o exclamatie naivide adoratie:- Cend spun cel r_naimare, e in ambele sensuri.Vdzu silueta bineficitorului siu apirAnd in fata lui, la fel de inalti,ca

frontonul Himerelor, la fel de inalti ca sigeata cupolei de la NotreDame,


inca 9i mai inalta.rvrqwei Jr{a$r9rfrytry:Psul palmei' Sj' crt toate

;;6;;"; el cel mai drieut dinfe oameni?

193

. - Manualul *au s" nutn .sL Vadenmmi unui agent de hfrue.nfr-EJgf".ot" Ouo tndisl Usnn,biiete, mffi)mLsi vi frce semn oI dege[rl'

Bi""itti"f.., "

oiuaddmnfseflIra cum e 9i n95mal*'iifi; il** intotdeauna seniilit ,.*o$L generoase ale aptmzni,

desj latina lui lisa de dorir-Siacest Vilemstm...?- #;; nilf'cri* # *ttt"' (Plunan, peiumatate perfid' pt ryti'

tate canaia, se Wrijinea pe propriile sale slibiciuni' ca un TT-e negoo"bl

;;._ #ara * ar^d"i ca.. uitag-va privind measri himeri cu fei

*Fe6';; dat seama;seamfuil ercraondinar or ncf" Docrina noastui

;;ia;$ se prezinti sub o formi tiplir Esenfalul" duna *T u-qo^,c dpia estp ci nimic din tot ceea ce frCem nu pOate f inteprins in mod

ne, nufebuielovitcuPumnul, ci bas'astri, AleLlundr Dmifiici, este lungi;

H#n$frtHffiiltff:tr- Doctina voasfi nu poate $ne de o sfoar5'nm* gff.* d netrsanar iemrgea la giretenie penfu,allce sf vo.r-

U"r*a nf"f.*tat gftio" A nmun giicise' Mai ghicea $ q l.q1ry:silitezeascictrriozitateagicipentuaceasbaveanevoles&llluFeze'celpurFn ptoii int-un *""ti fu; ee. {e A$ ngte, Pltnan ghicea $ Alek-

IuiA, ao... g afle m'lt gisi promiti pu$n; dar nici un'l dinte ei nu era

incomodat de acest joc.-'Nu, reomoscu Pifinan, nu de o sfoar[ilil;6*. tanir, lucru u. *..^.*ffi*,olTillffi ffi, ffi

misi, dar, de weme ce era Penrusaomul-munte, ar fi fost cel care si i<

- Doctina noasd, asa crrm estt


\


Ewika"- lEopug.'a.pacifistidinFranFera o operaliune de influen$condusi

, de citre itiilo *L, in Gennania intefnea qrlbrl arnratei. Readihf inffin-

go."ru+lnort din 1989,- - Iar noi srntenrpe cale de afrce acehgi lucru,la o scari mai nure'cu

apehrl de la Stod<trotn?' Htnan i9i srfla fn ntttti pentru a se incilzi'--lUi uu"rt rng rehezentend o mami$nandrai fiul 1n brafe, or sloga

nul *Sl luptim pentu Paco?-Desigur.- E ; tf[ aDeparftnentrlui nosffu in Uniunea Sodeticil penbu a srs

tine aceeasi chemare, avem un afig cu acelagi sbgan, dar $$ dumnewoas

f; ."i"pi.i"gi Un soldat Cl-Armatei Rogii n.r o mitralieri in mani"

urmi" ea ajunge si lucrezc pentu dumneavoastri'- iane in iean,Aleksandr se crezuse un mare scriitor de perspectivi'

. De alffel, nu doar de perspectivi: scrisese deja poezii, nuvele, doui romane

196VI}DIMIR VOLKOFF Dezinformarea, armd de rdzboi

Primulcaz. Nici un martor. fubliqdnu gtiecesalnHmplatginu areniciun mifloc de ase informafuiuntati purqisimpluci Pebovqte celcare siagisitnevashin pahrllui hnnov. Este ceeace numim uncr,nfrzradevdrneveifiabil.

A doua re.teti" Existi martori. Scrie$ ci Irnnovii nu se infeleg prea bineSiadmitef ca sambib trecub,Iranov$-a surprins newasb cu Petrov Esteadtvirat, adiugati durmreavoasri, ca cu o sapdmaniin urm4 hanotaigisurprinsese so$l cu Peforra" Acesta este procedeul amxtmiui adeudnt'.&ls. Desigur, propor$ile pot rruia- Alrnci cSnd vor si ,.puni la pirhinOn a&versarul, tipii care se ocupi de intoxicare dau pani h ffi de adevirfr{ide2ffi de minciuni pentu ci la nivelullor este imporbnt ca un frptprecis sifie re$nut ca adwirat Noi ceila$, dezinformatorii gi agenfi de influenfi, nejucim cu cantidtile 9i creder4 dimpotir"+ ci un singuf frpt adev,irat gi ve'rificabit ajuti si reag multe altele c:re nu suntnici adevirate, nici verGcabile."

-Aga sefrce cafruritorii imensrlui clopotlacare neam uibtde curAndau hrnatpu$n aur in masa de bronz:

-B<act..Al brilea kuc. Reornoas. tefl ci doamna Ivanova se gisea acasi la Pe

fov sembib tecuti, dar ironiza$ srbiechrl patului Mobilienrl, v-ef, spune,nu are nici o legibrri cu aficerea- Mai degrabi, hanova era pur$ simpluasezati pe un scaun siilu inf-un fotoliu, iar tot scandalul sar datori lui Irranov, care nu pierde nici un prilej de asj bate $i calomnia biata so$e. Ce woia$ sifid ea? Sise lase cilcadinpicioarq debefranulei de birbaf Ate.buit si se refrgieze la Petov, fiind, dupi toate aparentele, insofti de copii,c.irci nimic nu ne permite so acuzim ci ia ahandonatlaindemanaticilosu-lui. De asemene4 nimic nu ne indici frphrl ci doamna Pefo\a nar fi asistat la intevederea lvanovaPebov, .si lucrul acesta este chiar probabil, de.weme ce scena sa petecut in camera pe care Peffovii o ocupi in aparh-menfrl pe care il irnpart cir lvanovii. Acesta e tucul deformirii devdrului.

Al pat'ulea artificiu (PiEnan numin pe degete) Reorgefl la mdifrerea contextului. Este exact ve$ spune, Ivanov gi-a glsit norash in pafirl luiPehov, dar cine nu-l cunoasle pe Petov? Este un monstu libidinos. N-arfiimposibil si fi fost condamnat de paisprezece ori pentu viol. In ziua acee4a intAlnito pe lvanova pe hol, sa repezit asupra ei, a haso la el in casi si erape purchrl de a o agresa c6nd, din fericire, cetileanul Ivanov, intorcandusede la uzina unde luase dfui nou premiul pentru fei mii de piulile tngurubatein doui ore si douizeci sicinci de minute, a spart usa, salvanducj sof,a ino

197

{r *g era m'lfirmit Dar piftnan fl ficea si descopere dinfo dati un artdomeniu, care i se pirea cu mult mai hntanf ciia. ";-^ nara i^^k..r r^

- Doar ci ambitiile noasbe suntmainobile decdt de a deratiza rumea!1ndi[-vi ce bine e'ci noi srntem cei care,o, oo.p",it acesti muzjci deflyrer, -,si nu capitaligtii. $tifi, Ardksanar, nu oua a

".t" "oru" a. , irrtar-phre' [a urma urmeroq o anume cantihb de determinism gi o anume ca+titate de Providenti nu suntgrmva acelasi lucru?

,. : ryrfi spus d opinia e,Ufi.e rJJil.gmU penru ca asemenea ac_guni si reugeasci. Cum o frceg, faou Moidi.iiHtnan suspur{ urmasdmai amnce loclain f"sr

. - Prin proedeur informafiei tendenf,oase. Fentru aceasta ne infr!:iamint'n ziarrespechtae puuftc. oadnefe]im Jicompromitem in mod deschis, inheaga presi se va rua dupi el ,si va ,n"rtpriri r, i"n"ifid;ilfu."t-zate de noi.

asi consti in... ?Itnan se prefror ci a ciart irn capcanri")entru compunerea informatiilor ten_stezrlcn retete?

- Contzadevdrul naterifrcabi! am.,,tmtl adevfuatfrls, detormaru adevatulw, modifrcatea qnt*ftr*, *ennru a"J-a o adeudrurite ',rrc-ionatc, umenhrful rcnanC ilusaarca;;;n,i^rr4 pdgle inegale, pdr_yile egale. -

ple?

biect daca etr* anumit motiv po.

I tendentioasa

198 vtADtMtR votxopr

' l

iJ

1

fri

L]i !

Dezihformarea; arme de rdzboi 199

par,tialitatea dumneavoaslri"Iati. Alel$a$dr Dmifii{ aceastaviva dao idee asrprainforma$eibn

den$oase gi aenerci$ibrpecarehvelifrce in timrulsheiuhi desigur, peteme cevamai serioase.

- Mi se pare, zise,{lelffindr, ci ,stiu un ziar fran$zesc care procedeazi

nurilor?- Sigurci nu Vam datzece re$te codireqti in chip de exemph Noi

am e.laboratsute& procedeepe care leputem aplicaimprzuni sau seperaL o inteagi intspnehre a istoriei, o irntreagi WelhnxhauW ainflnertd, a$spne cbirunfel de cosnogonie...

, - Afirnci aS puba dmi povesti$ despreTriurghi? Doar d€sge acesta-..-Bjne, darpescurt Btevorbatotde o aplica,tie aprincipiului debaza

nimic nusefice dired, inbdeaunatrebuie siCIdste relee, nu se lupdnici'

atac un mare imperiu: no so frc in moddirect ci ii voi discredita alia$i" clienf,i, pe tof, cei pb care xbaznwLputnrea sa mondiall. Ve$ vedea ci inscurt timp insis, i existenp liuilor suMezvoltate ne ra da ocazia exercitiriiunei influente antianericane deosebit de puternice. Slpresupunem asrmci urisc o anumitiprft o si'ifrc demonsh$i de prietenie gi o so descom-pun din interior pAni in momenhrl in care, cu toate stuchrile pufede, seva pribusi de la sine.

- Cum o putef, descompune din interior?

VIADIMIR VOLKOFF

si se ouporb <capeSJe tn api, httn nediu sfrib. Trebuie si facemgf".$ de a cunoaste societateatinti mai bine dec6t o cunosc irrgi.j;;-brii sai. Penbu aceasta posedim tehnici pe care nu o si vi le erplic ;dd $tpe €re le grupim sub numele de uinh.ism,,.

. si-presupunem ci am hotirat sami CIdind influenta asupra unei anu-mite sri rriunghiutvaf compus din mine, din autoritifle r*it"i ari sioi'poporul siu. Nu voi considera poporur ca adversar, .i i" p"..t" - b*t a.sprijin. imi voi propune tei obiective i' prirJ*,A, a*iit"S*.;;;p;-rilor hadi$onale de referins care ar putea proteja poponrr tnpolti\a ;d;;ryleiin al doilea rand, discredihrei aauersarului, a autoritiproi,;r,ijt ri"-du-rni pe perete, pe popon in ar tfbilea rand, neuharizarea p"ffir,,irrir"s.Infecare dintre cele fei momente are aqtiuniivoi p'ne inpracdci tehni;speciale. Penbu a dezintegra grupurile n-.aigon"te, ma voi rtid;;p"l; -g pTb'si le culpabilizez din exterior gi din interior: voildsa rl *rr.uJld3 ca$ reshrl populaFei 9i de cire membrii mai sani a acestoigrupuri Jete au frcut muft rdu in bmrt si continua si il4 pe ae auparte, mri samipun problema conhadic,tiei,voi arib ci aceste grup'ri ori ioutit , purrrit :.il* 9i nr1realidfl. Asffel voicrea o filie mle copii gi paring, tnte ang'ajaf $ patroni, lnte ['mi 9i pistor. Agengi mei voiaveao l"riil fiipllbunicredinfi, dreRhte,.bul sirtrt necana de hac€as6;; ;;d;vor ataca autoritaba ficand{ rispurzitoare de toate relele ,iin *.i.at *Fnp' $t a9 cete reale, cat gi de cele imaginare. o sociebte cu adevirat au-toribrirafolosimijloacele de represiune-care imi vorfurniza martiri si imi

i mondiali O societate liberali se valemonsband cio potahcafdri sifiucipal al terorismului inteligent _ voimele. In tecere, voi frce putini prorpe adversar de utilizarea metodelorasffel, voi apirea in legitin i apirare.: revolutiile din becuL revolutiile mosi nu impohiva unei minorititi. Oriasbi in momenful in care am aduso

ori este posibil ca majoritatea si fie fans poate ajunge pe diverse cii' une

tivd: ridicati piciorul drep! ei ilridicl ramdndoud, si se fezesc pe spate. Altecp*,titn in milioane de indivizi, fiecare c,pului Gorgoneipe care i-laritdm. simtin

Dezinformarea, arme de rdzboi 20'l

Aceastipaniciticuti se creeazi prin inrefnerea legendei superioridli inamicului, prin cAtera acte teroriste, prin aceasli hscina$e pe carb o exercitinipArca asupra broagtei. Uneori se adaugiûn intreg arsenal pseudona[r-ral or profe$i gi vizidni demne de Rasputin. In orice caz, ahrnci dnd rorbimde "mobilizarea, maselor nu avem, de fapt, decdt un singur scop: imobili-zarea acestora Ahmci cand am reusit, peretele find fxat pe locul siu,'ad-versarul real ne cade in mAni ca o piafi desprinsi dintr-un zid.

Iati, pe scurt, teoria Triunghiului.- O mai avefi, zise Aleksandr, ,si pe aceea a SArmei.De dab aceasta Pthrnn enfsradevirat Ficu ca$a pas.i infro parte

siin alta Ghidul i-si privea ceasul Dqpa c€ ii diseraseri pe baban" autoc*reh se indepirtau in direc,tia Operei. Ixmina i$i schimba culoarea diminu-and in intensitate. Nu mai era albi, tnci nu devenise aurie; sar fi spus ciajungea pe marele cuinsat NoteDame trec6nd prin nu se gtie ce vihaliucolorat impercephbil.

C,ete bei principii dnVademmtm. epuse firI tehnicile de aplicare, nuconsifuiau, dbsigur, o inif,ere completi, ci deabia un embrion al acesteia"Imporbnt era ci embrionul exista Aleksandr Psar, degi cetifean sotietic,provenea dinto fimilie revolutipnard,fusese educatin Franfa gi putea in-trefine cu inamicul legihui ascunse care sinufifostdescoperite Iaancheti-into zi, doctrina influenfei rta f cunoscuti in lumea infeas6, dar, deocanrdatl, era vorba de unul dinfe cele mai mari secretre ale regimului. Cideain infegime in responsabilitatea lui Iacov Moiseici Pitnan de a dezviluiacest ultim articol fl riscul unei tidirisau de aldisimula cu riscul uneieschiviri cel mai probabil definitive.

- Auzifl, spuse el apropiinduse din nou de Aleksandr, chiar ci nu potdecit si deschid subiec[rl knaginea SArmeivine de lafiphrl ci, pentru ao rupe, tebuie sl o risrce.sti i,n doui sensuri opuse. Aici ne apropiem chiande firndamentele artei noaste, gi nu folosesc aiurea acest cuvfutl Agenhrlde influen$ este oprsul unui propagandist, sau mai dqmbi este propagan-disfrl absolut, cel care frce propagandl in sbre puri, niciodati pentru, in- '

totdedunaconf4firiweun altscop decAtde afrce catotrl sise migte, sise dszlipeasci" si se deznoade, si se deshca si se descuie. Daca vef continua si vi interesaf, de ceea ce frcem, vi voi lmprumuta o'carte deaganditorului chinez Sun Ti care a bdit asrm douizeci $ cinci de secole.Era un Clausewitz al epocii sale. Rinte alte lucruri admirabile, el le spunepe acestea careurmeazl, SunJi le aplica dispunerii trupelor in fula inami-cnlui, darcuvintele sale ni se pofrivesc perfect si noui: Ideea gsenfalieste

VLADIMIR VOLKOFF

tot ceea ce tebuie si frci; gi, in acest rol, se bucuri de o imunitate toAli.Nici o lege,AleksandrDmibici vreau si spun nici o lqe occidenbli, numiinterzice si deteriorez sociebtea in care biie-sc. E de ajuns si joc pe rosugi negru, pe par gi impar.-

Alekwrdr privea soarele care se indrepb spre apus asemenea unui rrapor care se intoarce in porl

- krto zi, spuse el, dnd eram mic, htil meu rna dus Ia serbarea c6nr

nevra noastri era cinstiti. Dar i-am zis tatilui meu: <A$a frcernu El acAgigat pegtele 9i mi la dat mie. Am fost foarte multumil

Pltnan lisi si se scurgiun lungmomentde ticere. Alekwrdrnu adluga nimic. Atrnci se hotiri:

-Trebuie si iaufi6uh asbca pe un rispuns?T6narulschifi un srAs tist- Da, dar cu o condtie. Vi voi sluji cu fdelibte, firi sarni misor efor-

hrile, firi silmi protejez viap, weme de teizeci de ani. Dar inainte de aimplini cir-lcizeci, ma veF lisa sa mi intorc, asa otm doresc, asa cum mi-aceruttatilmeu.

-Ave$ cuv6ntrl meu de ofi.ter si bolgevic, spuse Htnan, intinjandu-imAna.

- inchiiiiideeeeem, zise ghidul meridional cjscend.

" ?pr.g in sftrs,it recrubhrlgi cel care la angajat sau despirtit la baaseirii tn spiral4 Htnan se repezi din nou la telefon:


lor de actiune, dar el $ntea inca,si mai dgparte: si se substihrii celuicare,in fiecare dinfe noi, spune: "Eu aleg.u 1n65 in intrneric pe pahrl siu cuarori rupte, cu privirea ft<ad pe tapezul.violet proiectat de fereasbl pe bvan, el murmuri, cu grandilocvenfa specifici vArstei:

-Voi fi incubusul presei franceze.

Mai 6niu 0n 1981), PItnn pune Ia ale o opentiune de dezinformarein care r.olul princM ua fi iuat de Psr, gi oferi o intetyetue prsonali awndaluluiSolienpn

De la intrangere4 carepoatef considerati defnitivi, aceeacenumimcu un termen vag dar comod frscisnL gi care ar fi caracterizat mai bine de .sinhgma socialism na$onalist (National Sozialismus), pe planmondial aurimas si se infrunte douiforfe: un4 energici consfructivi, agresivi, insu-fle.[d de o rnare credin$in eainsisj: marxismleninisnul cedtal@ apatica,conservatodre, pacifsti, fipsiti de orice ideal, de orice inspira$e: capitalismul Prezupunfurd ci nu sevaaduce nici o modificare acesfui eclrilibru saumai degrabi dezechilibru de fo(e, este deja posibil si se puieze pe victoria marxism-leninismului, fie ci va hiumfi prin el insu$, fie ci socialismrdnena$onalist va interpreta pentu el rolul jucat de cahrl toian pen!:u greci.

Cu toate acestea nu artrebui si ne lasim legina$ de un optimism o<agerat Daci luim ca e:remplu o p ri occidenmli; Fr-anf4 se pare c4 dimpGhivi, efervescenla intelecnrdi care gia ficut aparifia aici ar putea duce lacrearea unei a teia misciri ideologice, ale cirei .sanse de succes sunt deocamdati imprevizibile. Apiruti intrc anumiti na$une, o aspmenea migcaresar putea extine rapid, graf;e miiloacelor de comunicare, in integul Occi-dent, iarahrnci ne vomgisiinhtanecesffi de a declangaunconflictdeschis, in loc de a ne mulfirmi si aStepdm putezirea adversarului $ moarteaprim.

Sifim realisti: nu numaici o asemenea migcare rimAne posibili, dar,cum regulile dialecticii srntaceleape care leomoas,tem, prezenpei arderanja serios realizarea proiedelor noaste. Nu $m daca aceasb migcare ra fifondati pe ralori revoluflonare sau gogresiste, refuioase sar umanibre, drcim veni din adancul poporului sau de la elite, daci ra avea .sanse serioase dea ne pune in dificulbte, daci va fi urmati de unele natiuni care beneficiazideja de o structuri comunisti - dar putem face calcule raflonale in privin-ta aparif,ei unor manifestiri de acest fel. Din aceasti perspectiva tendintaactuali din Marea Bribnie, Germania Federali, Ausbalia Suedia.si mai ales

VLADIMIR VOLKOFF4

din Statele Unite nu este contzzisd in nici un fel de aceeacare pare sifi fostc6stigitoare la ultimele alegeri din Franta: trebuie doar si ne amintim cifi'ancezii au particularibtea de a ftimite in opozi$e ficlunea pe care o sirnpa[zeuimarmult penbu ci temperamenhrl lor respirige orice fel de au-toribte.

in cazut in care capiblismul pu si simplu nu reuge_ste siqi regiseasc,ivigoarea, putem considera drept probabili crearea unui al Treilea Partidmondial, care ra f teeretic la fel de ostil fati de capiblismul burghez 9i decomunismul prolehr, dar, in misura in care nu va avea libertatea'de a seconstihri decat in tirile capihliste, putem prevedea ci rraf deosebit de sen-sibilla amenin$rile comunismului care varimfure singunrl capabil sill disbugi" Buflrand*se de o viblitate maimare decAtcapiblismul acestalTreileaPartid va pute4 cel pufn penhu cdtira weme, si impiedice marsd nosbu cite un viitor luminos.

Distrugerea violenti a aceshri grup o dati format ra pune numeroaseprobleme.si nu arf tobl compatibil cu spiritrl ln care sau obisnuiJ si ac,ttoneze organele de securibte a shtului sovietic. In schimb, inflharea sa nusar putea dovedi in nici un fel jenanti penfu lara noasbf, si ar face din aceasti armati indreptati impohiva noasbi unul dinte instumentele celemai utile. Rrtem, deci, deduce din acest procedeu ci, in cazul in care unasemenea partid ar indrzia sI se formeze, ar fi in spirihrl stategiei corecte

mod evident Directoratuleste mai potivit decAt orice alt organism pentua conduce o asemenea actiune.

Sa amintim ci alte opera$uni de acestgen, de$ la o scari mai mici, aufost deja efectraie cu succes: refeaua Trusf nea permis nu doar si drenimo fac,tiune considerabili a emigrantilor albi, ci gi si fnantim multe dinteopuatiunile noaste pe cheltuiala SatelorUnite care credezu ci sprijiniungrup conbarevoluf,onar; iar partidul Tinerii Rugi, condus de unul drnfe agenfi nostri de penehare, a permis fragmentarea emigrafei in generatiiostile, ca giabsorbirea si sterilizarea hrhror blentelorcare arf puhrtfi atra-se de fascismul propriu-zis.

Dar sihrati, a internationali a evoluat mulf in special eaigraf,a rusa total izolati ln anii douizeci gi treizcci, joaci acum un rol important pe planmondial reprezentantii sii, chiar gi ceilipsiti de orice calificare, suntprimiti


de gefii de sbt, declara$ile lor sunt publicate in presi, pot fi via$ la televi'zot impresionand opinia publici: Ceea ce inten$onam in cadrul opera$uniiSemn dureste si ne folosim de aceasti pltundere a diziden$lor nogti inlumea occidenhli penfu a pirunde si noi, la rAndul nostu. Daci dorim,acest alTreilea Partid a c.irui creare ne pare ineviabili ar putea f facut Aase crisblizeze injurul acestor dizidenti, deoarece ei sunt aprioric de parteaopiniilor liberale

' Consulat asupra deciziei ce tebuia luati in pryinp hi AI. Soljenifn'Directoratul a recomandat o simpli elpulzare, in speranp de a vedea for-mAnduse in jurut lui o magml de o<lrema dreapti constitriti nu aBt dinemigranf" cat din occidentali; de fipL concentarea adversarufui inft- +n spafu bine defnitamelioreazi condi$ile de tir, a6tpsihologic cit 9i rnat€rial(vu Uademwmttl agattului de influmfu W. M : fimrc lovitutd dati tebuie siplaxrebihryie gica albdaadvetsaruluiinta poziti, e care sdnewntiti si hen tn nal afinnbol. Aceasti operafune nu a dat rearlbtelesconbte deoarece srbiectrl fa nemu$rmit imediat chiar,si pe occidentaliicare ilpriveau orbunivdurfi, iar, cumnoi am omis siinfltim in anhraitilsiu un manipulator, Soteni$n a devenit victima propriei sale inbznsigenfe'

in schimb, pe teritoriul Uniunii Sovietice, atrnci c6nd sutliec$i rimAnin mAnile qoasfte, opera$unile de acestgen se desfrpri cu srcces grafecolaboririi cu al Doilea Directorat principal (vezi referirile din anexi).

Cu alte cuvinte, secreful reugitei unui plan pregum SemnuldurconstiinFo manipulare bine calculati a cablizatorului de cire agentul de influ-eirti, ahrnci cdnd ca in exemplul dej4 mentionat alTinerilor Rugi, ercecutarea nu este incredinlati direct agenhrlui de influenfi supravegheat de unagent de legaffii, Totu$i in cazul discutat maias, acea$i solu,tie simpli-ficati nu era recomandabili din urmitoarele ritEve:

- catalizatorul nu rra putea evita sl trezeasci binuielile organelor ad'verse, iar povestea s4 daci are un4 va fi demonbti bucati cu bucatl ceamai mici greseall va fi descoperiti gi operaf,unea va deveni imposibili

- dezinformarea gi influenp nu potfi practicafe, se.stie, decAtprin inter-mediul unor relee ale ciror inocen$ giindepirbre aescandlfiS de sursile permit si funtiznze informafi ftlse credibile.

Ni se pare, deci, esen$al ca subiechrl si fie ales drept catalizator, dar'fiind in acelagitimp dublat de un bun agentde influenti (..)

Madimir Volkoff. Le Montagei (]ulliard / I:fqedtromme, 1982)

I VLADIMIR VOLKOFF

l r ,

t!lljiiljti :t :

iii iI

ttI

I

fr't .1I .

{

in sftrsit, ebxandre frnoviev oferd,in Homo Sovieticus, o imagine in-fricogitoare a dezinformirii tdnte ca o boali conbgioasd de ane ar wfeirei nai muls dinhe cefilenii evietici gi p ane ae$a o eryofti atfut volw-tar, dt;ifird so doreasi. Cum sdnu citi'n in aceastiprivinfimareaidealuihljenifn:singunil remediu, singurasperanfi, es sinu se inai mind /

Penfut Alarandre Znoviev, Occidenful nu este doar dezffiortnat el in- -cearci o satishctie mofiidi de a fi astel.

I.JNROMANPOUNC

in prezent simt dorinp db a scrie uh ronum. De ce nu? To$ emigranflisovietici scriu. De ce as fi zu mai prost decAt ei? Deci, un roman. Unde esterorba'de dragoste, tn sensl dindi alcuvantrrlui; Dar.de o dragosb deosebiti, infeUniunea Sovietici Moscoya, penfu a fi mai scur$ 9i Occident*Ce fel de dragoste ar putea fi a$ar - vI ve$ intreba jndigrraf, - daca-,u Exrctacest <dri> arati ci dragostea aceasta este chiar autentici" O dragoste duslpeni in morm6nt sar putea spune. Daci a$ citit motourile care preced a ,cest texl ar febui si g$f, despre ce este vorba. Daci leaf, slrit, citi,ti-le neBres,r!:Nu viva luatec6t un minut gi vef, frce provizii de intehpcitme pen-tu tot reshrl viefi.

Dragostea dinte eroii mei nu este doar autenticio ci 5i achiali: esteodragoste homose:ruali" Sj Moscova este partenerul activ- Gre$-ioriciruicetilean'sovietic si vi spuni ce face Moscora cu Occirlenfrl g vef, primi un

incercam un sentiment de ru_sine -si de deryust Nu fiS de noiinsine, se in-felege, cifaS de Occidenl

OMAKIURIEATrIEI.I|ICA

Cunosc pe cinerncare alucratweme deweo rece ani caspion irnto p$occidentald- De curAnd a fost descoperit, de alffel cu tohrl gi cu tofirl din in-tAmplare inf-un momentde betie, ii declaraseprietenului de palnr (unziarist din partea locului) ci era in'stare u grgafizeze o'manifestatie de protest pe orice tema dad dinainte. krcidentrfa ficut rahri Si tipul a fost opulzat

De.zinformarea, armd de rdzboi

Tohte acestea sau produs lent $ firi trag.ere de inimi pra in tltgtti*t" uY

interesul de amenrfnerelafi amicale cu Moscova O datiintors acasi' el a

po*G A" gr. de ebrieaie, se intelege deh sine) pa "to$ acqti il'grtonit

to iJ.t . fu sangi$i occidenhli, pacifi.sti, Rqtizanii nzutalid$ $ Fq*;UrJl *"tit"u si fie-. $ a folost exact'cuvintele pe care nu am indrizrit si

le reproduc mai sus,

Naivitatea rcidentalilor nu Inceteazi si uimeasd r6rsn4iul lui '+

Zinovieu

MICITEBTrcURII

Tinnai sa anunpt ci umrl dinte aqgajafi ambasadei sovietie era agent

fCg. $tirea a treit;eme de o zi intreagi o ilarihte generali"b Pqn:.ig,g.

vl da$ smma,'un agen! unul sirgud Oare este rrreo-ambasadasoueuca n

care un singurangajat si nu fe agent KGB? )

CONVERSA:ITE CU I.JN FOST SPION

- De ce affucrat in Germania de ve90 Suntef rus. spionii estgermani

nu mai suntde ajuns?- - g" d" oar-ii totosam mai ales pentru aahage aten$a Lrlcrurile im-

porhnte le ficeam noi inqine.- Ciudat Credeam cd-.' - Ideea pecare vo frce$ despre activitatea spionilor nogti i,n vest nu

are nimic deafice cu realitatea-- Bine, dar tot tebuie si fie ceva aseminitgn-

-U"*il*, ih ceEl ce privege detaliile. Dar in chestiunil: de fond, re. ,

p"tSiiSsi nu este hmicdefdrl acpsta Anlucratmaimultdezece aniin

GermaniadeVest- Unde a$ fosf- la M...'Un ori+el $tif cA$ agen$ aveam acolo?Iv!i-m$-{e lce'

qi

asta doar in grupul meu.'$icin6 .stie, poate mai erau $ altele. Mai adiugati

.si cel pu$n Oourr..i de persoane c4re 1e Sceau servicii''- - _ un'_gn*t penfu un asemenea ori-sel" o relea de spionai a6t de mare

fehuie si coste o avere!- - - cineu-, .pu. ci era scunrp? Gwernul nostu rra avut nimic de dat lll-

cram cu to$i lafirme ,si tntreprinderi germane 9i eram pliti$ excelenl Ger-

VLADIMIR VOLKOFF

... - krsofeam un grup de saranf la un congres ,si, cum se spune, am ales

libettatea"

- Sigur ci nu. Trebuie si qunogti tehnica Mam inton in Germania srbun prebxt oarecare am fost concediat de la firma la care lucram. Am mersT T6i in A'glia, apoi la Moscova R' si simplu, postul meu a fost tansferat in orasul in care succesorul meu reusise .i s implant€o. in occiaentacest gen de lucruri nu pune probleme.


Siasanaidepfrl Este chiar jignitor.' - Slatrncl i,nsearnni ci nu e nici un risc? Nici o dificulbte? E simpfu ca

CENTRTJL

Crearea Centrului a fost anunbd in presi- Cu aceasti ocazie, Profesorul a fost numit membru al Academiei de -stiinfe a URSS (ex-membru, se

- Este un cadou Penbu KGB.- Ba nu, este chiar dimPotrivd.- Corect, e un cadou al Kc&uiui.- Sa lislm sofistica!- Mai degrabi ar fi organizat un cenfu special numit "Modul de viati

sovieticu. sar fi organizat acolo viata ca in IIRSS. Accesul sar fi ficut pe bazabonurilor de sejur. Ar fi avut un succes nebun'

VIADIMIR VOLKOFF

- Mi indoiesc. occidenhlii nau nevoie de asb pentru a se duce acolo.Pot si meargl qind vor si nu e at6t de departe.

-Depinde de ce li se aratl Iarei biiesc in condi$i speciale, in timp cein acel cenbu ar hii ca nigte sovietici de rAnd.

- Nu cred ciaga e\xa ariryea succes penbu a simti c'aderriratmoduldevia$sovietic, un an nu este de 4iuns. poafezece in plus,viziatorii rcstuicentru arbiior speranpde alpirasi i,ncur6n4 peirnd ader|anrlmodel de via$ sovietic endude orice speran$ d" r iE $ice vef, frce cu edu-ca$a copiilor; cu carierele etc.?

- [a cear folosi un cenfu special, c6nd ar f mult mai corect si descriem viap in Uniunea Sovietici..' - ceea ce este corectnu repreiintiniciodati sofuf,a ceamai simpli $inu acestfel de descriere ne va aduce bani pe c6nd un asemenea centu

near aduce sume mari..-' in caz'l acesu, daci ge luim duid regile busheslurui, t"rui. ol p*

cdlirn Pentru caun asffel decenbu siaducibani tebuie caoamenilorEle placi sitiiasd in el in condi$i de teroare. Alffel spus, oroarea teuuiesi fe decorativi.

- corect E$e ceea ce woiam sI sp'r" oamenii rfu vor ffi i,n uniuneaSovietica, ci deparci arf in Uniunea$vietica

-$i acestcenbu rm ra sfudia Uniunea Sovietica ci ceeacevom spunenoi ci este Uniunea Sovietici

" oeidenat fikd mmplicele popriei sale dainfomili cei ane frncearci

sd spund adevirul nu re pt hce auziti.

- Cei de ficuta Spuse scriitorul.-

-Denunp{i" zisei, darin mod corect$ inteligen! Ati tiiti,n Rusiavremede gaifoci de ani,$ participatla co.rectiviare, t" gruoi pe ur*a ra hrpa mpotha shlinismului... vorbif despre toate aceste4 darcu sinceribte.i onotitate.

- Nu mi vor publica, spuse el. Sau, daci o vor face, voi fi fatat dreptagent sovietic.

- Eibine, ahrnci mintiti. zisei.- Nu reugesc, suspini'el.

hvieticii suntcongtienfi de taatc psibilititile w we occidentul le punela dispozitia lor, in special in aoneiiA inuintii...

Dezinformarea, armd de rdzboi 21' l

teceLuelinerrnrwt

inainte si plec, un tip plasat sus in ierarhie a dorit si disc'te fl Tn9,il voi numi SecreAnut inbiroul slu erau agiFte un portet enorm al lui Brei

nhi mic al lui tenin si altul si mai mic al lui Marx Portrehrl luilrnipriveacu un aer Stos, imi intespunde "da" la orice, wunea privireaVest decit aici, in hra in care miau

fost aplicate ideile. $ lncearci si le srgerezi idiogilor istora de oaidenhli$ uit" to"t"prostiilb pe care leam spus" Secretarul a debihtbanalitifleobisnuite. mi-a urat smcces, apoi ma lisat singur cu adjunchrl siu

- Oare le ureazi asffel drum bun futror?- Doar in mod e:<cePfonal.- Cum artrebui sai inteleg cwintele?- Simptu foeaci rd wi ddin Vcbe$p ttCdeana h apq tr

ct drnr'e psd didfoF aderirul de minciuni Afrnci clnd menii atffiha codud, e upr sai diriiln mb unde dodm-

- Dar adversarirl poate profiu 9i el de aceasti confrzie!-Si nu eziti sofrci, Dar se folose-ste de eapentu sine 9i nuiinpotiva

no.Sd. infiecare zi tebuie sile inculcim occidenblilorideeacinoi srrrtemcei maitari.

- Aceasta poate fezi frica si gori vigilenfa!- Exacl D.t, in acelagi timp, aceasta ii demoralizeazi pe oameni, iar

munca noasfira fi mai upuir {iu$ ctr mai mufti tagere de inimi un ina*i.

"totrut"rni. decAt un brieen slab. Nu febuie si ne fie teami si exage

rlrn trebuie si frcem senzati, e. occidenhrl nu rezisti in fip senzafilor$u-perficiale gi primitive. De exemplu, un shrdent sovietic pe care il clmqs, ti $care de aftdt nu gia terminat s[rdiile a spus o dati o chestie absohtincredibill ca uniune"soui.ticiur*a si se pribugeasc,iin curand. Este genul

de predicfi care se fac neincebtde cand existi aceasti uri sim$! dintecei care leau anunpt au fost ei tn$gi distru$ de acest "colgs ar, pricioare de

lub,; cu kiate aceste4 Occidenhrl inci nu a invipt tecFa E oricg c1z' "Rre

ior" acestui studerit sovietic a ficut senzafe. Oamenii deacolo inci nusi,au revenil Numai atat le mai lipsea. Asta da gtire! uniunea so]ietici pe

punch.rl de a-gi inteta existenla flri ca occidenhrl si ridice weun degel'Cnin.rii ar fi iicut asta spre binele Occidenhrlui. Viafa putea deci si co-1tti;

nue ca inainte, leje! firi a fi nevoie de cheltrieli imense pentru aparare,laraa fi nevoie de limitarea consumului, fara 1fi nevoie de efechrarea serviciu-lui militar. Acum toati lumea isi di seama li ideea sfirdenurlui era o ineptie,

2 1 2 VLADIMIR VOLKOFF

iar Erropa Occidentali se teme ca anul care, conform previziunii, ar fi fostcel al disparitiei URSS, si nu fie de fipt cel al propriului siu declin. Ceea cedovedegte ci ideea a func,tionat frvoridnd atiUrdinile pacifiste din OccidentSenzatiile de acest fel ne sunt foarte utile. Deacum inainte febuie si imagrnim cev,a aseminitor, sl provocim adversarul. Chiar in acest momen!unul dinte udenuntitoriin nogti pregitegte o carte senza[onali despre ar-mele psihologice,si bacteriologice. Si o frci! Chiarnoi ii vomfurniza dt€vainformafli. Inchipuief panica pe care o va provoca acolo apuiFa cir.tii! Desigur, trebuie ales momenul oportun.

- Dar El este la curent?- S, i-nci in ce fel! Toate deciziile'au fostluate la cel mai inalt nivel. Acor-

dim multi importanti misiunii tale. Felicitiri gi succes!

...9i akci Occidentul at mijloacele potivite:

Daci vom ca-stiga urmitorul rdzboi, $ trebuie s#l c6Stigim, va bebuisi mulhrmim agenfilor nogti ,si nu tanorilor gi focoaselor nucleare. Unnltorul rizboirra fi, inainte de toate, un rizboi al spionilor, iar noi suntern adeviratii solda$ gi generali. '

DESPRE URMATORUL RAZBOI

- la sfargihrl celui deal doilea rizboi mondial sa crezut ci urmitorulconflict va fi de natri chimici qi ci inteasa omenire va pieri din cauza gazelor toxice, spunea Inspiratorul. Dar rizboful care a urmat nu a fost chimigiaf omenirea nu a pierit, ba chiar.si.a dublat numirul.

Acum se crede ci al teilea rizboi mondial va fi atomic .si ci toati omenirea ra pieri din cauza bombelor gi a radiafilor. Dar nu va avea loc nici unrizboi atomic, iar omenireava rimAne inacti, ba dupi toate probabilititile,se va mari inci gi mai mult De ce ace$ ridoi nu va fi &mid Demeoe mavtrr nici un inbres ca $fe astftL S ru ne ruemperrrib si s ffitnq'baqa ceva. Vom iryune hrmii tilul de rldoi care ege prrofibbil p€ofiu no!,ir aftrcrsadi nqiilri vor inta hfuc Acestea nu sunt nici ipoteze, nici deli-rurile unui nebun. Neam consacrat toate for,tele rezohirji acestei probleme,si in principiu avem deja solutia Nu avem nevoie decat de cAtiva ani pentrua fi cu adevirat siguri pe noi, 9i acesta este motivul pentru care luptim oratAta inversunare pentru pace.

Urmltorul rliboi, spunea Inspiratorul, va fi in oica caz un razboi in-fe oameni si nu doar o lupti a tehnologiilor. Omul va rimAne intotdeauna


Pasjele cele mai revelatoare dinHomo Sovbticu s s|ll/t cele in care eioul- agent KGB care a gimit ordin sd unisreze - €fjte interogat de ofiterii sbr'

viciilor speciale occidentale.

-De ce?- Pur si simplu nu mi sa ivit o anuDe alffel, nici n-am cautato' ar fi

iost inutil.'in plus, eu reprezentam un punct de colectare a informa$ei, 9iaceasta excludea orice posibilitate de apartenentila CI'

-Adid? ' '- Membrii.cl avezu propria lor retea de informatori selectionati in mod

special, gratie cirora adunau informatiile de care aveau nevoie pentru ac-

tivitatea lor intelechrali.

2',14 VLADIMIRVOLKOFF

voi sprne efectiv ceea ce cred. $tiam ca raspunwl nu-mi va afiage nici o pedeapsi, aga ci i.am spus ci idio$ i-stia (weau si spun membrii Birouluipolitic) au luato complet pe ulei. Sau pus $ dte intrebiri despre discursurile lui Brejnev, despre deciziile Comitetrlui cenbal, despre diziden$, darpenbu Comitet acestgen de activiti! nu era de prim ordin.

-Sj ce eraprimordial?-Reflecfapolitidprivind problemele de sh'ategie. De exemplu, planul

viz6nd utilizarea ultimului rlal de emigranf a fost pus la punct la CI.-Desprece eravorbain mod concreP- Despre fansformarea unei emigratii sporadice int-una de masi"- Recurgand lafor-ti?- Nu, provoc6nd o emigraf,e demasl voluntari- Ficand ln aga fel incAt

mii de oameni di doreasci si emigreze.- in ce scop?- Pentu a debarasa bra de elementele neslnitoase. Pentru a le prila

deorice bazisdcialiinIJRSS. Pentu atimite agentiinVest Pentu amirinumirul propagandistilor sovietismului. E o formi de infltzre intln corpadvers. Ai arita Occidentului adevirata fifl a opozifei. A*miunz|nniaprinte dizidenf. A provoca enerrarea Veshrlui. A-i inculca idei frlse despresocietatea sovietici. A tulbura apele penhu a pescui pe urmi- Este foartecomo$ din adtea puncte de vedere.

- In ce misuri a fost realizat acest plan?-Sutila suti Am ob$nutrearltate nesperab. De exemplu, derutaOc.

cidentrlui ln fafafluxrlui de imigranf sovietici. Deruta serviciilor occidenhle de inforrna$i inlupta lorimpofriva activismului sovietic dinVesl

- [a ce scari eraconceputi aceasti operatiune?-4m sfituit si fie epulzate in Vest cel putin un mifion de persoane, ln

special ewei. Darautoriti$le sau speriat de acestntnnir gi sau oprit cain-totdeauna la jumitat€a drumului.

Dupa aceasd discutie despre CI, inbevederea a decurs absolut banal.- CAnd v-af inceput activitatea in KGB?- N-am inceputo inci Trnp de multi ani am luerat penfu KGB la fel ca

numerosi al,ti cetiteni sovietici dar nu am lucrat tnci friciodad la KGB.Amacceptat si devin agent sovietic penfu a ob$ne autoriza$a de emigrare.

- Erati informatorul Kceuhi? Care era numele dumneavoasti de cod?- Nu am fost niciodati informator al KGBului.- Este imposibil!- Nu toti sovieticii sunt automat informatori ai KGBului. Oricare ceta

lean sovietic pirate in principiu si fie folosit de KGB penfu a frrniza infor-


ma$i saupentru orice altioperafune, darastae$e or totrl alteeva. De CIrcrn-phr, XCg'ul se folose-ste de serviciile occidentale de informafi. Daci rnaplua dupi dumneavoashi, ei ar f..' -Vi sa propus si devenif informator?

- Nu gtiu orm g vi rlspund. Uneoriâceasa se frce in mod voalat decinu estevorba de o propunereformali.ln orice caz, amref,rzal

' -Nuesteposibil!-Acolo, aceptrl sar refr nl nu au aceeagi semnifica$e ca in Occident

An qnourtmmi cre ar ra@si defti ifrnAi $ dq de fo!,mar drilgnif ri ali meai cae ordud,fualtrdhmodeftdivne+tu IGB' h rnrmrnU aasta, mlfib Fs@e @ill d$d ale I(GB{fuiftidoebatm ql dh nodfr(mt De eremphr, zu am redactat diride seamipentu pnezidiulAcademiei de gtiinte, care erau lznsmise automatlaKGB.

-Alffel spus, a$colaborattotu$ cu KGB+I!Nu srntef total sirrcercudumneavoashi ln.sivi"

- Sprne$-mi pdni unde merge sineritatea $ vi promit si mi indreptinbecolo firi ezihre, ba clriar $ mai departe.

Nu au infeles anrbisuitatea cererii mele.

INTEROGATORIU

Clidireain care mi duc din cAnd in cend pentu aceste intevederi afost consbuiti inrimpul lui Hitler, ceea ce eplici aseminarea sa fl imobi.

. lele moscovite din epoca shlinisti" Fafada este ornati de fei scuhhui: unmuncitor, un tiran si o femeie cu copilul siu. Muncitorul este inlh$gat cuciocanul in minil Sranul fne o hscie. Daci arfi anrto secert aseminareacu Moscova ar f fost perfecti. Femeia or gopihrl sfonbofizeazi Patia. Ea biepaine. Mdinile ii srnt oorpate. Nu tine copilul, care se agali cu manufele decarotida maiclsii. O impresie cumpliti

- Ce credefl despre ac,tiunea de propagandi occidentali in Uniunea Sovietici?

- Estefifltipenfu a pnrvoca in UniuneaSovieticiunelefenomene caresi poati fi interprebte aici, in 0ccidenl ca o justificare a cheltuielilor carei se consacri, ceea ce face ca ea si lucreze in mod esential penfu sine.

- Sl prin ce ar bebu| dupi dumneavoasfi, si se e:<prime eficacitateareali a propagandei noasbe in Uniunea Sovietici?

- Prin fenomenele viefi interne sovietice, alffel spus prin fenomene carenu au nimic dea face cu senzationalul si care in cea mai marc parte a tim-puiuile sunt inaccesibile observatorilor striini. Oamenii care sunt supugi

iII..{.

tt

t

"

1.4

216

influenfei propagandei occidentale febuie si rlmani in URSS, si fiiascigi si ac$oneze in profunzimea vietii sovietice gi sl nu viseze niciodati la celebritatea gila ajutorul oferite de Occident

- Dar afunci ar fi imposibil sl contolim munca acelora care sunt insAr-cinati cu aceasti propagandd-

- Aceasd murrci tebuie ficuti de oameni inteligenti gi orltivaf, de adevirati cunoscitori ai vie$i sovietice in care si se poati avea incredere.

-Darunde potfigisifl?- Unii sunt deja gat4 potfi pregiti$ ,si al$i.- Acestia nu sunt decdt cafirr4 cel muft cAtern d, oi noi avem nevoie

demii.- Ceeace conteazi inainte de toate este calitate4 si nu cantitatea Un ar-

ticol bine gandit bznsmis de mai multe ori la radio este mai valoros decdtzes, dedocumente lipsite de interes care defileazi firi si lase weo urmi"E mai bine si timitef multe exemplare dinfo'carte care meriti decAt zecide broguri bune de aruncat la cog.

- O asemenea schimbare totald-..- Nu vi propun si schimbaf, nimic, ci doar; pe l6ngi ceea ce ave$ deja,

si punet la punct un strdiu serios al societitii sovietice' Pentru a lovi inamicul cu eficacitate, tebuie saionoas,tef adwlrab sa nalri-Treaba dum-neavoasd este de a-i da lovihri adversarului, a mea este de a-l studia'

- Este .si adversarul dumneavoastrd"- Sociehtea sovietici nu este inamioi meu, ci doarun obiect de shrdiu.

INTEROGATORIU

-As prefera sa discutam serios.- Nu glumesc. Sliti dumneavoasti care este diferenfa esentiali dintre

Uniunea Sovietici si Occident in acest domeniu? Aici htpfif lnpoti% tF

Dezinformarea, armd de rdzboi 2 1 7

.rorimrlui pe cend h URSS se lrud @tim erdnlei sale gilii. Aiciboala este batati- Acolo se face profla<ie. Stiti ce ii indigneazicel mai multpe emigranfii sovietici din Occident? Terorismul.

SUPUNEUROPA I

- Ce a$ face daci a$ fi gefirl conducerii sovietice?'- Nimic. El nu are decit o putere aparenti gi stict simbolici"- - Si presupunem ci af dispune de o putere reali:

- Primul lucru pe care tag face ar fi si opresc tansporhrile de hranicire Cuba. Ceilal$ siftci cevor.

- Excelent!I -A$ ftce acelagi lucru orAfrica giAsia. fute$ siluaf to$ arzibiitn gnir

voasbd--Maenific.Daci nraS fi oprit mlo, anchebtorii mei giar fi in0erupt probabil inves

tiga$a gr mi-arf dat,<verdo' pentu aceasti activitate. Darvanitatea nra dusmaideparte.

- Acf,onAnd asdel, nu ag provoca nici un riu $rii mele. In orice caz, inaceasti parte a lumii evenimentele se produc intotdeauna aga^cum o dores,te Moscova. Ar merge inci ;i mai bine firi amestecul URSS. kr plus, v'aplisa toate grijile legate de Africa Asia gi America latini" dar.nu pe gratis,ci i,n schimbul liwirii de eraq carne gi produse electonice. Si a irrcea simi amestecin problemele Europei de Esl

-Hm!' - A'$ consacra toate forfele $rii imbunahfrii nivelului de viafi al popu-

laflei, educa$ei tineretului, reprimirii opozi.tiei $'modernizirii industiei.'Si,desigur, intaririi armatei.

-Mda!-A,S animaviap culhrali" Aq dezvolta conbctele cuVestul. A'5 conso

Iida penefarea noasbi pagnici in Occidenl- Stafl pufn!- & pandi momentul in care'Occidenhrl sar irnpiedica in conhadicfi

si sar pierde in micile sale afaceri din Asia, Africa si America Latini.--si?- SJ ai ocupa Finlanda, Suedia, Norvegia, Austia, Olanda, Dane-

marca'gi Belgia. \.- ? !

. - De asemenea, Franta si ltalia.

VLADIMIRVOLKOFF


rt,j

ri

- Cum indrizriF?' - De ce nu, daci se ra ivi posibilitat€a?

- Dar dsb va insemna un nou rizboi mondial!- si ce? oric'm rizboiul va avea roc, mai deweme sau mai tarziu!-Dareste inuman!

-Pe e sbazmziprogramur dunurea'oasbi de conducibr poritic inia qginar?-Atunci cend un boxer prqitegte un rieci decisiv, diios kiloerarnele

*.otl.,.tg intires,te musorlatura $ se concentreazl mrhotogic..iri,o iuptei gi adversarului. Astami se pare errident

-Aga si este, int-adevir.

APAREURoPA

- - - Dy u$ f y rytd:h occidenhl, disrunand de o prtere reali, ce ati

tace pentu a apira Occidenful?

- Da, dar mai este un lucm mai pufn evidenl- Care este acesb?- Cd toate acestea sunt evidente. i

in skrpit, toate aceste interogatorii x incheie.


SFARS, ITIJL CONTRO LTJLUI

Astizi interlmltoriitnei au fost deosebit de ospitalieri. Mi'au oferit ca

tAmplat.cu spionul occidental.- Lau schimbatcu unul sovietic; leam spus.

AlexandreZno# Ao.oSo vietius " '

Oulliard / UAge d'homme, 1983)

219

XIII. O PRIMA ESCHIVA?

Toak lun.' '" * plange de rclele uuzate de dezinformare. Unii incearcasi le^parcze

hto c,fte consatata dezinfomirii din Statele Unite, Jamx Tynn denunta in special doud simptome uvlr de identificat

NAt Panlelismut in zigag,'cAtsi aplicarea principiului Doui greutaf,doud unitifr de mdwrddenotAo manipuJare comunisti ln Panlelismul inzigzag,unele persoane aparlinand hrmii presei sau vietii publice igi schimbiopiniile in mod brusc giradical, mergand paralelcu o schimbare in liniapar-tidului comunisl O intoarcere de acesLfel a putut fi observati la unii oameni politici gi ziari_sti americani in 1978, cand Vietramul a inceput pregltirile penfu invadarea Cambodgiei. Aceste persoane, care pani ahrnci ii sustinuseri pe comuni,stii carnbodgieni, i-au atacat dinbo dati cu virulenti,reproduc6nd ceea ce observatorii dezinteresafl spuneau demult si aliniin-du-se la noua tendinfi a partidrrlui din Vietram si Uniunea Sovietici-

Ilushand simptomul Doud geutif, doui unitif de mdswd;unii ziaristisi oameni politici vociferaseri impohiva politicii americane din Vietoiam sinu incetaseri si critice "tirania> guvernului din Vietramul de Sud. Cu toateaceste4 dupi victoria comunisti" cand mir[uiile despre represiunea brutald condusi de nor&viehamezi au devenit zdrobitoare, iar boat-pple d.prseseri la sute de mii, aceleagi persoane aurefuzatsi recunoasci faptele.Nu numai ca incercau si nege represiunea dar mulfi dinbe ei se opuneauactiv eforhuilor inteprinse de cite liberalii autentici penfu ai convingepe nord-vietnamezi si-si schimbe atihrdinea-

DarJamesTyson merge mai deputc. Ampurteaspune cihce primulpas al unei opentiuni de anti4ezinformare, propunand doud metode carevor putea fi utiliate atAt de prcoanele partiatlare, cat gi de cite cercetLtoi. Este remarcabilkpfulcq inviziunealuiTyson, aceste mefode nu con-duc la represiuni asupra indivizilor. Este suficient si se demaste cutia derezonanti sau un agent de infitenfi pentu a-i neutaliza capatcitatea de aface rau.

Dezinformarea, armd de razboi

Faceti o listi cu toate textele,3rtipresi pe care doriti so analizati. in coloana .debib, pture'fl-le pe acelea carepar sa sustina linia partidului comtrnist din momentul respectiu in coloana"crdib', pe acelea care suntin opozife cu linia comunisti- Numeroase elemente din coloana odebib, vor pirea fondate pe fapte adevirate. Comunistiiisilanseaza deseori campaniile de propagandi pe ierenuri in care realiateaindubitabila se acordi cu interesele lor (de exemplu, cclrupfa sau lipsa dedemocra$e info firigoari care a devenit tinta comunistilor...) Dar, daciobservatici "debitrl", coloana procomuniiA este plin, in timp ce ,,credi-tuI, este gol, afimci, frri a avea dovada ci. personalitatea analizati este unagent 9ti! ci activitatea sa este utili Uniunii Sovietice.

METODA "CAZTJRII.OR CONCRETE"

Face$ un scurtistoric al moduluiincare massmediaau fatatun anumeSubiect important despre care se stia acum ci era fondat pe informatii atAtde departede aderiar, gi urmirea aiAt de stans linia partidului, incit tebuiesi fi fost lansat into operatiune de manipulare comunisti.

James Tyson . Target Ameica(Regnery Gateway, Inc., Chicago 1981)

'Este evidentca aceste doud metode n-arfi seruitla nimic daca opinia

publidn-arfr fost aleftati- Acam, insa cand nassmediainsele devin ntrgtiente de responubilititile lor caorgane de informare obiectivd si cautimifloacele de a re proteja imptirn unui atac ale cirui victime si puttitoarear fi in acelasi timp, nu este abswd sd vedem in aceask o primd lucire desrynnlA.

Desigw, ar fi de dorit a prezenful volw4 mnwat tmriei dezinformiriid fie urmat de un al doile4 consauat pncticii acesteia. Ne putem imaginaun grup dgceretitoicare uhcafip dinunelepublicatiireccnte si sicomunice publicului realtatele lor. Acest al doilea volum s-ar numi: ,,Dezin-formarea: cazuri concreh"...

Si amintim, in aceasta privinfi, cuvintele superbe ale lui lawrenceDurrell:

.A \tsDEA iNSEAMNA A EXORCIZA."

BIBLIOGMI'IE

I. ROMANE

4 de BORCHGneVn gi R MOSS, L'Iceberg,J.{. lattds et librairieJules Tallandier, latGs 1980.

V. VOLKOFR Le monbge,Julliard/ LAge dhomme, 1982.. A ZNOVIEV, Homo fuvieticus,Jufliard/ IJAge dhomme, 1983.

u. GENERALTTATI $l ESEURI

. R ESCARP[Theorie de I'information etpratique politique, I€ Seuil,1981.

R MUCCHIELU,Ia&ftversion, Bordas, Paris, 1971, Crc,L976'V. PACIGRD ,lz Persuasion clandestine,Calmann/hw 1958.S. CEAHOTIN, Le Wol des foules par la propagande politique,

Gallimard,1952.SIIN TI, LlArt de la gaere,Flammarion, 1972 (EdiFa in limba romAnl

kb rdzboiului, Ed. ANTE-I 1990G. SORMAN ,la Rdvolution conseruatice amdiaine,Fayard, 1983'B.DELMAS, la Desinformation arme de Ia guene psychologique, la

Revue G€n6rale.R MOSS, The Collapre of Demrtaq, 1979.

N.ISTORIE

J. BARRON, KGB, Elsevier-Sequoia, 1975P NORD, LTntoxication, Etlitions Rencontre, 1971.L BIITMAN,The Deception Game Ballantine Books, 1981.E BOIKENSIEIN, R GIRARDEIJ. ROVAI'I,J:VOORHOEVE Paa-

fisrrrc etneuhalisnte en Europg Ass.Frurg.Pour laComm. Aflartstique,1982.

ABOYLE, Un climatde hahison, lattes, 1980.ACAVE BROWI{ ,I-a Guerre secrire, bgmalion, 1981, 2 vol.H. ROSIIZKE, CL4, Elsevier-Sequoia, 1978.


TV. PRESAS.I INFORMARE

O. BO)DBARETT$ M. PAIME& Le Tiafrc des nowelle, LMoreau,1981.

D. HALBERSIAM,I-e Pouvoir estli, Fayard, 1979JI SERVAI{-SCHREtsER l.e Pouvoir dhformer, Iaffont, 1972'J. TYSON, Target,Ameica Chicago, 1981.P IANIDVAI, Les Fonctionnaires de verite, Ilntomntion darris les pays

de lEst the Bureauiracy of tuth.J.n REVEI. hmrcntles ddmoaatiafufiwn4, Grassef 1983. Raport

la Congresul asrpra misurilor active impotiva Uniunii Sovietice,13, 14 iulie 1982, Guvelnul USA

V. PSIHOSOCIOIOGIE

R BOUDON, ffiets pelrers et ordre scial,PuF 1s/7.B.CATIIEUG Les Styles de vie da nzrrrcaiq Sbnke, 192.G. DIIRAMIN, La Matwcrr arywsade d q ptffid4RlB lW.J.N. IWFERER, Ites Chanins de Ia ws.wirlt Garfrrier-Vilhn, 1978.G. LE BON, Iz wchologii des fottles,Pun 1971.S, MOSCOUCI, LiAge desfouleg Fayard, 1981.MI ROUQLJETTE, If,s Rumeus, PUF 1975.M. OISON, Logique de l'action ullrctive, PUF 1978.P RE\ryALD, De lespit desmasseq Delacharx-Niestl6, 1%9.' J. SIOEIZEI, I-a Psychologie eciale,Flammarion, 1963.E. TODD, LaTroisiime planite,l.,e Seuil, 1983.

Crrfotcfoccifuri

Rt@afulhti .......-.:.-...;.............:-..::.............:............:.....,................,....7

152163

I.il.ru.ffV.

$1. -,W.

\IEI.DCX)il.)il.

)ilt.

hofefuldezinformirii,'SunTi --.,-.--.1-=..- .......'......-.......,..".2L'Profe$a 9e indeplinegte irisecoMn .............n'-Propaganda apazis alb* mirftria.unui biactician .............nPropapnda neasr* amintirile invenhforului .1........j.....::....55 "Intoxicarea - deun erpert i'n materieDezinfonnared memoriile nist........................8SDiagnosticul unui expert.............:...........,.-.-.-.-..,.--..........105Analiza politici (teorie) ....................... ----*-.WAnalizapolitici 6^dSi meffiaici) .....................................132Analia frcrlti de "Inamicul principal' .-.......-..............,.....139O cutiederezonanfi

O primi eschivi?

v),

Date post:	22-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	escabaro
View:	171 times
Download:	34 times

Tehnologia Minciunii Vladimir Volkoff Dezinformarea Arma de Razboi

Documents