UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIFACULTATEA DE CAI FERATE, DRUMURI SI PODURI

- INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR METROPOLITANE -

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE MODERNIZARE A STRAZII “SOLDAT IONITA ZAMBILA” DIN SECTORUL 2

MUN. BUCURESTI

Prof. Indrumator: Participanti: Asist. Ing. Adrian BURLACU Mihalache George-Octavian

Gaiu Dragos-Constantin

Cluj-Napoca, 2011

CUPRINS

Cap.I INTRODUCERE

I.1 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENT I.1.1 Tehnologia executiei lucrarilor de sapatura, transport si umplutura I.1.2. Tehnologia stabilizarii la terenului de fundatie

I.1.2.1 Stabilizarea cu var I.1.2.2 Stabilizarea cu ciment I.1.2.3 Stabilizarea cu lianti bituminosi I.2 TEHNOLOGII DE EXECUTIE A FUNDATIILOR RUTIERE I.2.1 Prepararea si sortarea agregatelor

I.2.1.1 Agregate de cariera - Piatra sparta I.2.1.2 Agregate de balastiera – Balastul I.3 TEHNOLOGII DE ASTERNERE A STRATURILOR RUTIERE ASFALTICE LA CALD I.3.1 Asternerea straturilor rutiere din asfalt

Cap. II DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE AFLA AMPLASATA STRADA

II.1 DATE GENERALE II.2 TEMA LUCRARII II.3. STUDII DE TEREN II.3.1 Studiul geotehnic II.3.2 Date geologice si geomorfologice generale II.3.3 Date seismice

Cap.III TEHNOLOGIA LUCRARILOR

III.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE III.2 SOLUTIA ALEASA DE MODERNIZARE A STRAZII III.3 LUCRARI DE TERASAMENTE III.3.1 Lucrari pregatitoare III.3.1.1 Executia lucrarilor de sapatura III.3.2 Amenajarea patului strazii III.3.3 Executia fundatiei din balast amestec optimal III.3.3.1 Prevederi generale

III.3.3.2 Stabilirea caracteristicilor de compactare III.3.3.3 Punerea in opera a balastului amestec optimal III.3.4 Executia straturilor de baza din mixturi asfaltice executate la cald III.3.4.1 Natura, calitatea si prepararea materialelor III.3.4.2 Executia straturilor de baza

Cap.IV CONCLUZIIBIBLIOGRAFIE

2

Cap.I INTRODUCERE

Pentru realizarea unei strazi noi sunt necesare o serie de lucrari cu aplicarea unor tehnologii de executie specifice:

Tehnologia lucrarilor de terasamente Tehnologia de executie a fundatiilor rutiere Tehnologii de asternere a straturilor rutiere din asfalt

I.1 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

I.1.1 Tehnologia executiei lucrarilor de sapatura, transport si umplutura

Pentru executia partii carosabile si a trotuarelor pietonale la strazi ce necesita exacutia de compensari longitudinale a lucrarilor de sapatura si umplutura, este necesara aplicarea unei scheme tehnologice specializate in acest domeniu de activitate.

Tehnologia lucrarilor reprezinta, prin definitie, o inlantuire logica de operatii tehnologice, utilizata pentru realizarea infrastructurii caii de comunicatie (rutiera sau tramvai).

Aceste operatii tehnologice sunt realizate de utilaje specializate inlantuite conform unui program prestabilit intr-o schema tehnologica.

Pentru strazi, in mod curent se transporta din zona ei pamantul rezultat din decapare, care se descarca in depozite de pamant prestasbilite, deoarece acest pamant nu se mai utilizeaza la constructia strazii. De asemenea in zona strazii se transporta pamant daca prin proiect s-a evaluat un necesar de terasament, sau se transporta pamant ramas in prisos la depozitul prestabilit. I.1.2. Tehnologia stabilizarii la terenului de fundatie

I.1.2.1 Stabilizarea cu varIn unele cazuri, pentru terenuri argiloase cu afinitati la apa, se poate aplica

tehnologia stabilizarii cu var, care asigura si un spor de capacitate portanta. Aceasta tehnologie se mai aplica la uscarea pamanturilor supraumezite, la degresarea pamanturilor argiloase si la neutralizarea unor pamanturi acide. Tehnologia consta din scarificarea terenului din patul caii si amestecarea lui cu o proportie de var care se stabileste prin studii de laborator.

I.1.2.2 Stabilizarea cu cimentExecutia unui strat rutier de fundatie stabilizat cu ciment comporta

urmatoarele operatii:• aprovizionarea si ameliorarea materialului,• faramitarea in granule sub 5 mm,• raspandirea cimentului si amestecarea la uscat, • umezirea si amestecarea la umed,•nivelarea la profil a materialului,

3

•compactarea si protejarea stratului imediat dupa executie pentru asigurarea unor conditii favorabile de intarire a cimentului.

Ca metoda de executie, se folosesc amestecarea pe loc, in miscare, folosind combina pentru stablizarea pamanturilor sau amestecarea in statii centrale fixe.

I.1.2.3 Stabilizarea cu lianti bituminosiAceasta tehnologie se aplica la pamanturile necoezive (nisipos – pietroase)

sau a celor care au coeziune redusa si care pot fi bine faramitate si usor de malaxat. Dozajul de bitum si caracteristicile lui se determina prin studiul de laborator.

Grosimea stratului stabilizat este de obicei de minim 10 cm, iar executia se face cu aceleasi utilaje care sunt utilizate la stabilizarea cu ciment. Singura deosebire o constituie echipamentul de inprastiere a liantului, intrucat cimentul se inprastie sub forma de pulbere, pe cand liantul bituminos are forma lichida si se imprastie la presiune cu rampa de duze sub “forma de ploaie”. Dupa operatia de malaxare in situ se trece la operatia de nivelare-profilare cu ajutorul unui autogreder. In final se realizeaza operatia tehnologica de cilindrare la umiditatea optima de compactare stabilita pe un sector de proba. I.2 TEHNOLOGII DE EXECUTIE A FUNDATIILOR RUTIERE

Fundatiile rutiere sunt executate in general din agregate naturale cu o curba granulometrica continua si au rolul de a prelua sarcini de la straturile superioare (imbracamintea rutiera) si de a le transmite infrastructurii caii (lucrarilor de terasamente).

I.2.1 Prepararea si sortarea agregatelorDupa cum se stie, agregatele utilizate in fundatii rutiere sunt de doua

categorii: agregate de cariera (piatra sparta) agregate de balastiera (balast).

I.2.1.1 Agregate de cariera - Piatra spartaAgregatele de cariera se obtin din roci de natura diferita functie de locatia

statiei de prelucrare care poarta denumirea de cariera de piatra. In cariera, organizarea procesului de lucru este stabilita dupa doua operatii tehnologice distincte.

-concasarea blocurilor de piatra din zona montana -sortarea pietrei sparte din concasor printr-un sistem de site.

I.2.1.2 Agregate de balastiera - BalastulBalastul este un material sedimentar depus in general in albia majora a

raurilor. Agregatul mineral se gaseste gata preparat ca granulatie, necesitand numai operatia tehnologica de extractie din albia raului si de sortare. Sorturile de agregate de balastiera sunt:

- nisip fin 0,02/0.2 mm;-nisip mijlociu 0,2/ 1,0 mm;-nisip mare 1,0/ 3,0 mm;

-nisip grauntos 3.0/ 7,0 mm;-pietris margaritar 7.0/16 mm;-pitris marunt 16/30 mm;-pietris mare 30/71 mm.

4

I.3 TEHNOLOGII DE ASTERNERE A STRATURILOR RUTIERE ASFALTICE LA CALD

I.3.1 Asternerea straturilor rutiere din asfalt Pentru executia straturilor rutiere bituminoase, se disting trei etape principale de activitate:

Prepararea mixturilor asfaltice in statii fixe sau mobile; Transportul materialelor asfaltice; Punerea in opera (asternerea stratului asfaltic pe amplasament).

Transportul mixturii asfaltice se face cu autobasculante etanse prevazute cu prelate sau oblone metalice de inchidere la partea superioara a benei. Este necesar ca distanta de transport sa fie corelata cu temperatura mediului ambiant din timpul transportului, astfel ca temperatura mixturii bituminoase care la plecare din statie trebuie sa aibe 140 – 150 0C, sa nu scada pana la locul de punere in opera cu mai mult de 10 – 20 0C. In acest mod, se pastreaza conditia de realizare a operatiei tehnologice de cilindrare la temperatura de min. 1300C.

Straturile asfaltice pentru o structura rutiera flexibila la o strada, sunt dispuse suprapus dupa cum urmeaza:

strat de uzura; strat de legatura (binder); strat de baza asfaltic.

Cap. II DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE AFLA AMPLASATA STRADA

5

II.1 DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investiţii:Reabilitare sistem rutier Strada sold. Zambila Ionita din sectorul 2

Amplasamentul lucrării : Strada sold. Zambila Ionita, sectorul 2, Bucuresti, intre Strada

Zambila Ionita, Bloc7D si lacul DobroestiAre o lungime totala de 262,00 m. Elementele geometrice ale strazii in profil

transversal sunt:-Partea carosabila : 4,00-7,50 m-Trotuare : 2X1,00 m-Panta transversala :0-1,5% carosabil si 1% trotuare

II.2 TEMA LUCRARII

Din tema lucrarii s-a observat necesitatea reabilitarii sistemului rutier al strazii sold. Zambila Ionita si aducerea acesteia la parametrii impusi de normele in vigoare.

Strada sold. Zambila Ionita face parte din reteaua de strazi din sectorul2 si nu are instalate utilitati publice: apa, canal, gaz, electricitate, comunicatii. Din punct de vedere functional ea asigura accesul la riverani dinspre Soseaua Pantelimon.

Acesta lucrare are ca scop studiul îmbunătăţirii situaţiei actuale a strazii sold. Zambila Ionita, din sectorul 2, prin reabilitarea acesteia. Lucrarile de reabilitare a sistemului rutier pentru strada sold. Zambila Ionita, au urmarit respectarea următoarelor condiţii:

- aducerea carosabilului si a trotuarelor la parametrii tehnici corespunzători, la circulatia pietonala si trafic auto foarte redus-usor;

- asigurarea scurgerii apelor pluviale în condiţii cât mai bune II.3. STUDII DE TEREN

II.3.1 Studiul geotehnic

6

Din punct de vedere al naturii terenului de fundare acesta se caracterizeaza prin depozite de suprafata pana la 3,00 m grosime din praf argilos nisipos, corespunzand tipului P5 de pamant conform STAS 1243. Nivelul apelor freatice se afla la 4,5 – 5,5 m adancime fata de nivelul solului.

II.3.2 Date geologice si geomorfologice generaleMunicipiul Bucuresti are un relief alcatuit in exclusivitate de campie, cu

altitudine intre 50 si 120 m, apartine Campiei Vlasiei, in bazinele inferioare ale raurilor Arges, Dambovita, Colentina, iar acesta din urma a dat nastere la numeroase meandre cu ochiuri de balti ce formeaza la intrarea in Bucuresti o salba pitoreasca de lacuri naturale. Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de Nord, de Vest si de Est a judetului. Se mai intalnesc resturi din paduri de stejar, ulm, carpen si salcam care apartineau Codrului Vlasiei.

II.3.3 Date seismice Din punct de vedere seismic amplasamentul strazii se incadreaza conform

STAS11.100/1-1993 in gradul 81 pe scara MSK de intensitate seismica.Conform normativului P100-92 amplasamentul Municipiului Bucuresti se afla in zona C, caracterizata prin valoarea coeficientului de seismicitate Ks= 0.2 si perioada de colt Tc = 1.5 sec.

Amplasamentul strazii din punct de vedere seismic a Mun. Bucuresti

(gradul 81 pe scara MSK)

7

Perioada de colt a Mun. Bucuresti (Tc=1.5sec)

Cap.III TEHNOLOGIA LUCRARILOR

III.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

Strada sold. Zambila Ionita este o strada de clasa tehnica V, ce asigura traficul autovehiculelor de tip autoturisme apartinand riveranilor, precum si accesul de urgenta al autospecialelor de salubritate. Traficul pe strada este de tip foarte redus – usor.

In plan strada isi desfasoara traseul la nivelul terenului, in aliniament si curba. In profil longitudinal si transversal nu are pante corespunzatoare scurgerii apelor.

Sistemul rutier actual al strazii este alcatuit din: -Carosabil: - pavaj din bolovani de rau acoperit cu criblura si pamant 15 cm

- fundatie din balast 15-20 cm-Trotuare: -mixtura asfaltica 3 cm

-fundatie din beton de ciment 8-10 cm -strat din balast 8-10 cm

Defecte identificate :-Carosabil: -suprafata pavaj denivelata denivelata

-cu gropi-Trotuar: -trotuar executat recent.

Nu exista retea de canalizare urbana. Scurgerea apelor pluviale se face pe

suprafata carosabilului spre lacul Dobroiesti.

III.2 SOLUTIA ALEASA DE MODERNIZARE A STRAZII

8

In urma analizarii studiului de fezabilitate si avand in vedere traficul foarte usor si faptul ca aceasta strada este secundara, s-a optat pentru un sistem rutier constructiv dupa cum urmeaza:

- sapatura pamant pana la cota patului strazii;

-strat de forma din balast de 15 cm;

-strat din balast de 30 cm;

-strat de fundatie din piatra sparta de 20 cm;

-strat de legatura BADPC 25 de 5 cm;

-strat de uzura din beton asfaltic BA16 de 4 cm.

Trotuarele, pe ambele parti, cu latimea variabila datorita latimii variabile intre proprietati, au urmatoarea structura:

-10 cm balast;

-12 cm balast stabilizat cu ciment;

-3.5 cm mixtura BA8.

Strat balast stabilizat cu ciment Strat mixtura BA8 la trotuar la trotuar

III.3 LUCRARI DE TERASAMENTELucrarile de terasament s-au facut tinand seama de studiul geotehnic,

verificandu-se sistemul de fundare conform STAS 1242-2.

III.3.1 Lucrari pregatitoareIII.3.1.1 Executia lucrarilor de sapatura

III.3.2 Amenajarea patului strazii

Patul caii s-au executat din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe intreaga latime a platformei si, in principiu, pe intreaga lungime a

9

patului. Pamantul adus pe platforma a fost imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

La punerea in opera s-a tinut seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, s-au facut determinari ale umiditatii optime de compactare in laborator luandu-se astel masuri in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproapre de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Patul strazii va fi compactat pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazut in STAS 2914-84 (Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate). Gradul de compactare a pamantului din patul strazii, pana la o adancime de cel putin 50 cm, determinat prin procedeul Proctor normal trebuie sa fie de 100% in cazul imbracamintilor permanente si de 95% in cazul imbracamintilor semipermanente.

Compactarea a fost facuta manual in zonele inguste – langa borduri si capace – prin batere cu maiul de mana sau mecanic, acoperind suprafetele prin 3 sau 4 reprize la umiditatea optima de compactare si mecanizare. Pe restul suprafetelor compactarea s-a executat cu cilindrul compresor de 10-12 tone, prin treceri succesive prin suprapunere, in straturi de 10-20 cm, pana la realizarea gradului de compactare prescris. Rezultate obtinute in laborator in urma incerarii Proctor pentru praf argilos

Praf argilos Densitate scheletρs = 2.29

Pregatirea materialului: Cantitate totala de material: g 10000 (Mt)Cantitate de material peste Dmax: g (Ms) r = 0 .00

Caracteristici U.M. Numar incercari1 2 3 4 5 6

Masa vasului plus material:

g 3087.6 3269.6 3175.6

Masa cilindrului gol: g 1369.4 1369.4 1369.4

Masa materialului mm g 1718.2 1900.2 1806.2

Volumul V cm3 933 933 933Densitatea ρ=mm/V g/cm3 1.842 2.037 1.936Umiditatea medie

(%) W% 14.6 16.6 18.6

Densitatea in stare uscata:

ρd=ρ/(1+W/100)

g/cm3 1.607 1.747 1.632

Umiditatea corectata:W’=W(1-r)

% 14.6 16.6 18.6

Umiditatea in stare uscata corectata

g/cm3 1.607 1.747 1.632

Caracteristici compactare Simbol U.M ValoriUmiditatea optima in domeniul umed Wopt % 16.6

Densitatea uscata maxima in domeniul umed

ρdmax g/cm3 1.747

La nivelul patului de fundare terasamentul este reprezentat de un pamant coeziv si neomogen, cu caracteristici fizico-mecanice foarte diferite. Astfel studiile realizate au aratat deasemenea si o umiditate excesiva a pamantului (Wopt. +16%), 10

datorita nivelului ridicat al panzei freatice, existand un risc mare de infestare a stratului de fundatie din balast cu particule fine de argila. Datorita acestei situatii, cresterea capacitatii portante la nivelul patului strazii a devenit esentiala.

Solutia a fost aceea de a creste capacitatea portanta la nivelul superior al terasamentelor si crearea unei bariere impotriva ascensiunii prin capilaritate a apei din panza freatica.

Rezultatele studiilor geotehnice, coroborate cu sectoarele experimentale realizate, au condus la stabilirea procentelor optime de liant hidraulic special DOROSOL C30, necesar imbunatatirii pamanturilor de naturi diferite, din patul caii, astfel:

- argila grasa si argila cu 6%;- argila prafoasa cu 5%;- nisipul argilos cu 4%.

Liantii hidraulici din gama DOROSOL sunt fabricati dintr-un amestec de compusi hidraulici, clincher de ciment Portland si var calcic. Gama de lianti hidraulici DOROSOL cuprinde mai multe produse in functie de continutul de CaO din compozitie. Fiecare tip de liant hidraulic este recomandat pentru stabilizarea unei anumite categorii de pamanturi:

- DOROSOL C30: prafuri argiloase, prafuri nisipoase;- DOROSOL C50: argile, argile prafoase;- DOROSOL C70: argila grasa;- DOROSOL F: nisipuri prafoase, nisipuri argiloase.

Liantii hidraulici DOROSOL sunt produsi in fabrica, se prezinta sub forma de pulbere de culoare gri deschis. In combinatie cu pamanturile coezive creaza un amestec usor de compactat care indeplinete urmatoarele functii:

- Imbunatatirea si uniformizarea portantei terasamentelor;- Impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie din

agregate naturale.In urma imbunatatirii pamantului cu DOROSOL C30 s-a constatat:- reducerea umiditatii si cresterea capacitatii portante la nivelul patului caii- cresteri importante ale capacitatii portante la nivelul stratului de forma.Viabilitatea solutiei adoptate s-a observat prin rezultatele obtinute pe

corpuri de proba la incercarile de amestec de pamant. Rezistentele la compresiune medii la 3 zile au avut valori de 1.2 N/mm2 ajungand la valori medii la 14 zile de 1.7 N/mm2. In plus, umiditatea naturala in exces a fost redusa in medie cu 9%.

Beneficii:Siguranta in exploatare datorata inbunatatirii caracteristicilor fizico-

mecanice ale amestecului si comportarii favorabile la actiunile mediului.Cresterea calitatii lucrarii datorata rezultatelor foarte bune la actiuni

mecanice, stabilitatea la apa si inghet-dezghet.Reducerea timpului de executie datorita actiunii mult mai rapide a

liantului.Avantajele financiare substantiale datorita faptului ca utilizarea DOROSOL

C30 a favorizat executia lucrarilor si pe timp nefavorabi (ploaie), precum si trecerea mai rapida la urmatoarea faza de executie (realizarea fundatiei de balast).

11

Rezultatele obtinute in laborator privind gradul de compactare pentru praf argilos

Nr.Crt.

Pozitia km.

Cota Vol. Proba

cm3

Masa proba

g

UmiditateW %

Densitate Grad de compactare

Medie grad de

compactare

Conditii tehnice

conf.STAS 2914:84

umeda uscata

1 0+040 -0.85 50.24 100.6 15.90 2.002 1.728 98.9

98.9 min 98%

2

3

4

5

6

7

8

III.3.3 Executia fundatiei din balast amestec optimal

III.3.3.1 Prevederi generale

Fundatia din balast amestec optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 (Lucrari de drumuri.Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice de calitate), intre 15 si 30cm.Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima de 63mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast.

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal, poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina niciun fel de particule in suspensie.

III.3.3.2 Stabilirea caracteristicilor de compactareCaracteristicile optime de compactare ale balastului amestec optimal s-au

stabilit in laborator inainte de inceperea lucrarilor de executie, prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 (Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor).

Rezultate obtinute in laborator in urma incerarii Proctor pentru balast amestec optimal

Balast amestec optimal Densitate scheletρs = 2.65

Pregatirea materialului: Cantitate totala de material: g 10000 (Mt)Cantitate de material peste 31.5 mm g 1901 (Ms) r = 0 .19

Caracteristici U.M. Numar incercari1 2 3 4 5 6

Masa vasului plus material:

g 13678 14105 13821.2

12

Masa cilindrului gol: g 9696.4 9696.4 9696.4

Masa materialului mm g 3981.6 4408.6 4124.8

Volumul V cm3 1943 1943 1943Densitatea ρ=mm/V g/cm3 2.049 2.269 2.132Umiditatea medie

(%) W% 5.3 7.3 9.3

Densitatea in stare uscata:

ρd=ρ/(1+W/100)

g/cm3 1.946 2.115 1.942

Umiditatea corectata:W’=W(1-r)

% 4.3 5.9 7.5

Umiditatea in stare uscata corectata

g/cm3 2.050 2.115 1.942

Caracteristici compactare Simbol U.M ValoriUmiditatea optima in domeniul umed Wopt % 5.9

Densitatea uscata maxima in domeniul umed

ρdmax g/cm3 2.115

Rezultatele obtinute in laborator privind gradul de compactare pentru balast amestec optimal

Nr.Crt.

Pozitia km.

Cota Vol. Prob

acm3

Masa proba

g

UmiditateW %

Densitate Grad de compactare

Medie grad de

compactare

Conditii tehnice

conf.STAS 2914:84

umeda uscata

1 0+075 35 8196 17852.5 5.20 2.178 2.070 98.1

98.1 min 98%

2

3

4

5

6

7

8

III.3.3.3 Punerea in opera a balastului amestec optimalPe terasament a fost asternut si a fost nivelat balastul amestec optimal in

mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare. Asternerea si nivelarea s-a facut la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare s-a stabilit in laborator tinand seama de umiditatea agregatului si s-a adaugat prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

Eventualele denivelari care s-au produs in timpul compactarii straturilor de fundare sau au ramas dupa compactare, au fost corectate cu materiale de raport si recilindrate. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

III.3.4 Executia stratului de uzura din mixturi asfaltice executate la cald

III.3.4.1 Natura, calitatea si prepararea materialelor

13

AgregatePentru stratul de uzura din mixturi asfaltice s-a utilizat un amestec de sorturi

din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care indeplinesc conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:

- cribluri sort 4/8, 8/16 sau 16/25, conform SR 667; - nisip de concasare 0/4, conform SR 667;- nisip natural sort 0/4, conform SR 662;- pietris si pietris concasat, sorturi 4/8, 8/16, 16/25(31), conform SR 662.

FilerCa filer s-a folosit filerul de calcar sau de creta care trebuie sa corespunde

prevederilor STAS 539-79 si sa indeplineasca urmatoarele conditii:- finetea min. 80%- umiditatea max. 2%

- coeficient de hidrofilie max. 1%.

LiantiLiantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt:- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100;- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;- bitum aditivat.

AditiviAditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia

imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara.

Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:- sa fie compatibili cu bitumul;- sa fie stabili termic pana la min. 200oC;- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara

a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

FibreFibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,

pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate.

III.3.4.2 Executia stratului de uzura

Transportul mixturilor asfalticeMixturile asfaltice executate la cald au fost transportate cu autobasculanta, cu

benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transportului sa fie minime.

14

Pe vreme racoroasa (+10....+15 grade C) sau la distante mai mari de 20 km su cu durata de peste 30 de minute, autobasculantele au fost acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.

Punerea in operaPunerea in opera a mixturilor asfaltice pentru stratul de baza s-a executat in

perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 grade C, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.

Pregatirea stratului suport Inainte de astenerea mixturii, stratul suport a fost bine curatat. Materialele

neaderente, praful si orice ar fi putut afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa au fost indepartate.

Dupa curatare s-au verificat cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.

AmorsareaAmorsarea stratului suport s-a facut cu un dispozitiv special, care poate regla

cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Amorsarea s-a facut in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

AsternereaAsternerea mixturii asflatice pe stratul suport s-a efectuat mecanizat, cu

repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. In cazul spatiilor inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice s-a facut manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

CompactareaCompactarea mixturii s-a efectuat aplicand tehnologii corespunzatoare care

sa asigure pentru fiecare strat in parte si tip de mixtura asfaltica, caracteristicile tehnice si gradul de compactare. Operatia s-a realizat cu compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor s-a determinat pe un sector experimental numarul optim de treceri ale compactorului, cu functie de performantele acestuia, de tipul mixturii si de grosimea stratului.

Compactarea s-a executat in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rosturilor dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau a caminelor de vizitare, s-au compactat cu compactoare mai mici.

Cap. IV CONCLUZII

15

BIBLIOGRAFIE

- “Cai de comunicatii rutiere – Principii constructive” – Elena DIACONU, Mihai DICU, Carmen RACANEL, Editura CONSPRESS, Bucuresti, 2009.

- “Unele tehnologii de lucru aplicate in constructia drumurilor” – Mihai DICU, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2002.

- “Suprastructura si intretinerea drumurilor” – Stan JERCAN, Editura DIDACTICA SI PEDAGOGICA, Bucuresti, 1980.

- STAS 10144- SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.

Conditii tehnice de calitate.- SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii

tehnice de calitate.- STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Incercarea Proctor.- STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri.Straturi de baza si de fundatie. Conditii

tehnice de calitate.- STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de

calitate.- STAS11.100/1-1993

16