MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MATERIALE DE ÎNVĂŢAREPENTRU CLASA A XI – A
DOMENIUL : AGRICULTURĂCALIFICAREA: TEHNICIAN AGROMONTAN
MODULUL: TEHNOLOGIA CULTIVĂRII PLANTELOR DE CÂMP DIN ZONA MONTANĂ
NIVEL 3 - RUTA DIRECTĂ
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
MEdCT–CNDIPT / UIP
COORDONATOR: MÎNZATU NICOLETA PROFESOR, GRAD DIDACTIC I,
GRUP ŞCOLAR AGRICOL CURTEA DE ARGEŞ
AUTORI:
ORLESCHI ANCA – CRISTINA PROFESOR, GRAD DIDACTIC II, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI
NECULĂIASA CRINA – LIVIA PROFESOR, DEFINITIV, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI
LIŢU MARIANA PROFESOR, GRAD DIDACTIC I, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI
MINCIUNĂ CARMEN PROFESOR, GRAD DIDACTIC II,COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI
CONSULTANŢI:
SCRIOŞTEANU CATINCA – EXPERT CNDIPT CĂLINESCU CLAUDIA – EXPERT CNDIPT IVAN MYKYTYN - EXPERT ASISTENŢĂ TEHNICĂ
2
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................ 4
COMPETENŢE................................................................. 5
OBIECTIVE........................................................................7
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI................................8
FIŞE DE REZUMAT...........................................................9
CUVINTE CHEIE / GLOSAR............................................12
INFORMAŢII PENTRU ELEVI ........................................ 13
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE............................................ 14
SOLUŢII DE ACTIVITATE................................................31
BIBLIOGRAFIE ...............................................................57
3
INTRODUCERE
În contextul evoluţiei economiei contemporane, se înregistrează o accelerare a ritmului de dezvoltare al gospodăriei agroturistice, motiv pentru care se impune pregătirea elevilor în domeniu.
Modulul se adresează profesorilor şi elevilor de la liceele tehnologice, domeniul Agricultură, Calificarea Tehnician agromontan, Nivelul 3.
În material sunt propuse noţiuni şi concepte cu aplicabilitate practică pentru implementarea programului de reformă a învăţământului profesional şi tehnic Phare TVET.
Lucrarea urmăreşte realizarea unui învăţământ tehnic formativ, cu activităţi concrete centrate pe elevi.
Modulul este reprezentativ pentru calificarea Tehnician agromontan, deoarece prezintă etapele tehnologice de cultivare a principalelor plante de cultură din zona montană.
Lucrarea propune materiale cu caracter practic în care elevii îndrumaţi de profesori, vor aprofunda noţiunile cu privire la speciile plantelor de câmp şi soiurile acestora, vor putea întocmi scheme de asolament pentru culturile de câmp din zona montană şi vor urmări lucrările de înfiinţare, îngrijire şi recoltare a plantelor de câmp din zona montană.
Pe parcursul modulului elevii se vor familiariza cu termeni tehnici noi care le vor fi utili şi la studierea altor module de specialitate.
Învăţarea disciplinelor tehnice permite elevilor de la liceele cu profil tehnologic să dobândească o serie de cunoştinţe indispensabile viitoarei meserii.
În cadrul modulului „Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona montană”, viitorii tehnicieni agromontani vor învăţa să organizeze activităţi de cultivare, recoltare şi depozitare a produselor agricole, pe care le vor oferi potenţialilor turişti.
Prezentul material a fost conceput în conformitate cu Standardele de Pregătire Profesională şi Curriculum de specialitate, urmărind criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din cadrul acestora.
Activităţile de învăţare propuse sunt uşor de citit şi înţeles, informaţiile şi cerinţele fiind formulate într-un limbaj adecvat, ţinând cont de nivelul de pregătire al elevilor, toate acestea fiind redate prin exemple sugestive şi prin imagini.
În acest fel se vor putea dezvolta calităţile intelectuale ale elevilor, imaginaţia, spiritul critic.
Se recomandă, ca la fiecare lecţie, să se introducă aspecte privind agricultura ecologică şi cele referitoare la menţinerea echilibrului ecologic.
4
COMPETENŢE:
1. Selectează speciile de plante de câmp din zona montană
Criteriu de performanţă:Selectarea speciilor de plante din grupele: cereale, leguminoase, plante
textile, rădăcinoase şi tuberculifere, plante medicinale şi aromatice şi plante furajere;Condiţii de aplicabilitate:
Specii de cereale: grâu, secară, orz, ovăz, porumb;Specii de leguminoase: mazăre, fasole, soia;Specii plante textile: cânepă, in pentru fuior;Specii de rădăcinoase şi tuberculifere: sfeclă pentru zahăr şi cartof;Specii de plante medicinale şi aromatice: gălbenele, mentă, valeriană ;
2. Aplică schemele de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană.
Criterii de performanţă: Aplicarea schemelor de asolament în funcţie de particularităţile
morfologice şi biologice ale speciilor de plante;Stabilirea modului de rotire al plantelor în cadrul asolamentului
Condiţii de aplicabilitate:Consumul de apă şi substanţe nutritive al plantelor;Evitarea atacului de boli şi dăunătoriEvitarea atacului de buruieniCondiţiile în care rămâne solul în urma recoltării unei culturiExemple de scheme de asolamentPlanta premergătoareDurata rotaţieiStabilirea numărului de sole;Cerinţele plantelor faţă de factorii de vegetaţie
3. Supraveghează lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montană
Criterii de performanţă:Supravegherea lucrărilor de semănat şi plantatVerificarea calităţii lucrărilor de semănat şi plantatAplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă la
lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montanăCondiţii de aplicabilitate:
Epoci de semănat: toamna 15 septembrie – 25 octombrie Primăvara 15 martie – 1 mai
Epoci de plantat: primăvaraMetode de înfiinţare – prin semănat
- prin plantat
5
4. Supraveghează lucrările de îngrijire la culturile de câmp din zona montană
Criterii de performanţă: Selectarea utilajelor pentru lucrările de îngrijire la culturile de câmp din
zona montană;Supravegherea lucrărilor de îngrijire la culturile de câmp;Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă la
lucrările de îngrijire;Condiţii de aplicabilitate:
Utilaje folosite: cultivator, echipament cu fertilizator, maşini de erbicidat, maşini de combatere a bolilor şi dăunătorilor
Lucrări de îngrijire: mecanice, manuale, chimice;
5. Organizează recoltarea şi depozitarea produselor agricole
Criterii de performanţă: Supravegherea lucrărilor de recoltare a produselor agricoleSupravegherea depozitării produselor agricole
Condiţii de aplicabilitate:Metode recoltare: manuale, semi-mecanizate, mecanizate
divizat sau printr-o singură trecereEpoci de recoltare: maturitatea fiziologică
Maturitatea tehnicăSpaţii de depozitare: magazii, pivniţe, silozuri, pătule, poduriMetode depozitare: vrac, saci
6
OBIECTIVE:
După parcurgerea conţinutului care vizează realizarea competenţelor, elevii îşi vor însuşi:
- recunoaşterea speciilor de plante de câmp din zona montană;
- realizarea schemelor de asolament pentru culturile de câmp din zona
montană,
- organizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor de câmp;
- coordonarea lucrărilor de îngrijire a plantelor de câmp;
- supravegherea lucrărilor de recoltare şi depozitare a plantelor de câmp din
zona montană
7
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI
Modulul a fost elaborat conform Standardelor de Pregătire Profesională
în vigoare şi cuprinde 5 competenţe profesionale pe care elevii trebuie să le
dobândească până la finalul modulului.
Conţine 99 de ore, dintre care 33 ore de teorie şi 66 ore de laborator
tehnologic.
Materialul conţine structuri de conţinut sintetizate în Fişe de
documentare, sarcini de lucru pentru elevi, concretizate în Fişe de lucru, iar
pentru evaluarea cunoştinţelor s-au elaborat Teste de evaluare.
Activităţile de învăţare propuse au fost concepute cu grade de dificultate
diferite pentru a fi accesibile mai multor categorii de elevi.
În procesul de predare – învăţare se va insista pe metodele care
dezvoltă gândirea elevilor:
- introducerea unor elemente de problematizare şi descoperire
- creşterea ponderii activităţii independente
- folosirea de mijloace moderne de învăţare (lecţii AeL, prezentări Power
Point, materiale video).
Rolul profesorului este conceput ca stimulator al întregului colectiv.
Reuşita fiecărei teme este asigurată şi de modul cum profesorul selectează
conţinuturile esenţiale pentru lecţie, de modul cum determină motivaţii
individuale, într-un context de comunicare permanentă şi deschisă.
Lecţiile pot fi proiectate de aşa manieră încât, profesorul să intervină
puţin, să-i orienteze pe elevi în observarea şi descoperirea unor fenomene şi
caracteristici noi. Activităţile de învăţare cuprinse în material vor permite
profesorilor şi maiştrilor – instructori să se adapteze unor realităţi pedagogice
locale ţinând cont de nivelul claselor la care predau.
În elaborarea materialelor didactice, profesorul va ţine cont de stilurile
de învăţare ale elevilor şi de nevoile speciale ale unora dintre aceştia,
diferenţiind munca pentru realizarea aceloraşi sarcini.
8
Învăţământului tehnic modern consideră că elevii sunt unici şi că toţi au
dreptul la educație.
Exemplu de copertă de fişă de rezumat de mai jos include o primă pagină a rezumatului progresului înregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor atât pentru elev cât şi pentru profesor şi poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.
Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona montanăNumele elevului:Data începerii:
Data finalizării:
Competenţe Activităţi de învăţare Data indeplinir
ii
Verificat
Competenţa 1Selectează speciile de plante de câmp din zona montană
Selecţia soiurilor şi hibrizilor la principalele specii de câmp
cultivate în zona montană (fişă de documentare)
Recunoaşterea speciilor de cîmp după particularităţile morfologice şi biologice (portofoliu ilustrat)
Competenţa 2Aplică scheme de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană
Asolamente – caracteristici generale (fişă de documentare)Clasificarea asolamentelor (fişă de documentare)Elaborarea schemelor de asolament (fişă de lucru)
Competenţa 3Supraveghează lucrările
Clasificarea culturilor după epoca de Semănat (fişă de documentare)
Parametrii lucrării de 9
de înfiinţare a culturilor din zona montană
semănat (fişă de documentare)Recunoaşterea maşinilor de semănat şi plantat (prezentare Power point)
Competenţa 4Supraveghează lucrările de îngrijire la culturile de câmp din zona montană
Lucrări de îngrijire – generalităţi (fişă de documentare) Clasificarea erbicidelor (fişă de documentare )Măsuri de protecţia muncii la folosirea erbicidelor (fişă de documentare)Recunoaşterea echipamentelor de protecţia muncii (fişă de lucru)
Competenţa 5Organizează recoltarea şi depozitarea produselor agricole
Metode de recoltare (fişă de documentare)Epoci de recoltare (fişă de documentare)Evaluarea producţiei agricole (fişă de documentare)
Fişele de rezumat vor fi elaborate pentru fiecare elev.Acestea oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de înregistrare a progresuluI. Acest fapt poate fi folositor atât pentru elev cât şi pentru profesor şi poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.
10
Modulul: ,,Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona montanăNumele elevului ………………………………………Numele profesorului …………………………………Vor fi elaborate Fişe de rezumat pentru fiecare activitate de învăţare şi pentru fiecare elev (exemplu)
Competenţă Activitate de învăţare Obiectivele învăţării Realizat
Supraveghează lucrările de înfiinţare a culturilor din zona montană
- Clasificarea culturilor după epoca de semănat- Parametrii lucrării de semănat-Recunoaşterea maşinilor de semănat şi plantat
Sintetizarea noţiunilor privind parametrii de semănat, epocile de semănat a diferitelor specii de câmp şi maşinile de semănat şi plantat
Data la care obiectivul învăţării a fost îndeplinit
Comentariile elevuluiDe exemplu:
Ce i-a plăcut referitor la subiectul activităţii. Ce anume din subiectul activităţii i s-a părut a constitui o provocare. Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. Părerea elevului referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.
Comentariile profesoruluiDe exemplu:
Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi. Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării. Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile elevului despre cum i-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.
Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.
11
Borceag = amestec de plante cultivate, folosit ca nutreţ; ex. mazăre (măzăriche) şi o cereală păioasă;
Cerinţe agrobiologice = necesităţi ale plantelor cu privire la apă, hrană, sol, lumină, aer, etc, funcţie de însuşirile biologice ale acestora;
Fertilitate = însuşirea solului de a asigura din belşug plantelor, apa şi substanţele nutritive de care au nevoie
Fertilizare = acţiunea de suplimentare a fertilităţii solului prin aplicarea de îngrăşăminte organice sau chimice;
Fitotoxicitate = însuşire a unei substanţe de a exercita o acţiune toxică asupra plantelor;
Furajer = care se întrebuinţează ca hrană pentru animale;
Plantă premergătoare = specie (cultură) care a fost cultivată în anul precedent pe o anumită solă;
Solă = porţiune de teren cultivată cu aceeaşi plantă în cadrul unui asolament;
Urgenţa I = epocă de semănat a unor specii de plante, imediat la ieşirea din iarnă (ex. mazărea);
INFORMAŢII PENTRU ELEVI
Materialul de faţă este destinat elevilor de clasa a XI – a, Calificarea Tehnician agromontan.
Acesta cuprinde activităţi de învăţare, de la fişe de documentare, fişe de lucru, portofoliu ilustrat până la prezentări Power Point. Activităţile sunt atractive, uşor de rezolvat, fiind menite
12
să stimuleze activitatea intelectuală a elevilor. În ceea ce priveşte modul de lucru al elevilor, se recomandă lucrul pe grupe de elevi, care are menirea de ai apropia unii de alţii şi totodată de a da naştere unor noi idei.
Profesorul are în acest caz rolul de a dirija, sprijini şi interveni atunci când elevii intră în impas.
În acest material s-a pus la dispoziţia elevilor, printre altele, un portofoliu ilustrat cu plante de câmp, care îi ajută la identificarea principalelor specii de cultură, la stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre speciile din aceeaşi grupă.
Imaginile pot fi utilizate de către elevi şi în scopul întocmirii de proiecte, referate, etc.
Numele şi prenumele elevuluiClasaData
FIŞĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ Nr. 1 A Rebus1
23
4 5
67
13
8
11
910
BORIZONTAL:
1. Lucrare de înfiinţare a unei culturi2. Norme de securitatea muncii ce trebuie respectate la lucrările
agricole3. Material de plantat la cultura cartofului4. Materiale de semănat5. Timpul optim de semănat6. Cereală prăşitoare7. Specie de leguminoase pentru boabe8. Însuşire a seminţelor de a nu conţine corpuri 9. Hrana animalelor10. Însuşirea seminţelor de a încolţi11. Maşină cu ajutorul căreia se execută semănatul
mecanizatVERTICAL: AB – Veche îndeletnicire a oamenilor
Timp de lucru 15 -20 min
SELECŢIA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR LA PRINCIPALELE SPECII DE CÂMP CULTIVATE ÎN ZONA MONTANĂFIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 1
Competenţa 1: Selectarea speciilor de plante de câmp din zona montană
GRUPA DE
PLANTE
SPECIA SOIUL / HIBRIDUL
CEREALE GRÂU Aniversar, Arieşan, Drobeta, Turda 2000, Suceava 84,
Voroneţ, Crina, Gaşparom
SECARĂ Gloria, Impuls, Suceveana
ORZOAICĂ Daciana, Maria, Narcisa, Romaniţa, Stindard, Suceava
3, Succes, Florina
PORUMB Suceava 95, Suceava 97, Suceava99, Turda 100, Turda
14
200, Turda Super, Turda SU 181, Turda SU 182, Turda
SU 210
LEGUMINOASE FASOLE Bianca, Liza
MAZĂRE Baccara, Bastille, Eiffel, Dora, Lotto, Mona, Spirit
SOIA Diamant, Safir, Opal, Columna, Stil, Românesc – 99
TEXTILE IN - FIBRĂ Ada, Ermina, Adria, Alin, Carolina, Eliza, Iordan,
Martin
CÂNEPĂ Diana, Denise, Zenit
RĂDĂCINOASE
ŞI
TUBERCULIFERE
SFECLA
PENTRU
ZAHĂR
Andra, Bogdana, Elba, Florentina, Roma, Forum, Picnic
CARTOF Ostara, Star, Sante N, Milenium, Desiree, Harghita,
Dumbrava, Moldoviţa, Dragomirna
SELECŢIA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR LA PRINCIPALELE SPECII DE CÂMP CULTIVATE ÎN ZONA MONTANĂFIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 2
Competenţa 1: Selectarea speciilor de plante de câmp din zona montană
GRUPA DE
PLANTE
SPECIA SOIUL / HIBRIDUL
PLANTE
MEDICINALE
ŞI
AROMATICE
MENTA Columna, Cordial, Cristal, Record
VALERIANĂ Măgurele 100
NALBA DE
CÂMP
De Suceava
PLANTE
FURAJERE
TRIFOI
ROŞU
Apollo – Tetra, Roxana, Dacia - Tetra
TRIFOI ALB Carmen, Carpatin, Danitim
15
LUCERNA Topaz, Sigma, Magnat, Granat, Satelit
SPARCETA Splendid, Mara
IMPORTANT!!
Numele şi prenumele elevului......................................Clasa a XI-a T. agromontan
FIŞĂ DE LUCRU NR. 1 COMPETENŢA:1. Selectează speciile de plante de câmp din zona montană Sarcina de lucru:Recunoaşteţi şi clasificaţi următoarele plante de câmp:Timp de lucru: 15 min.
Specii în imagini Denumirea
speciei
Grupa de plante
16
Speciile de plante selectate şi soiurile aferente se cultivă cu predilecţie în zona montană.
PORTOFOLIUL ILUSTRAT AL PLANTELOR DE CÂMP
COMPETENŢA:1. Selectează speciile de plante de câmp din zona montană
Sarcini de lucru:- utilizaţi la orele de intruire practică materialele incluse în portofoliul ilustrat al plantelor de câmp- identificaţi după aspectul morfologic, principalele specii de câmp pe care le întâlniţi- comparaţi speciile aparţinând aceleaşi grupe de plante pentru a cunoşte asemănările şi deosebirile dintre ele
17
Familia GramineaeGenul Triticum
Triticum aestivum L.
18
GRÂUL
Familia GramineaeGenul Secale
Secale cereale L.
19
SECARA
Familia GramineaeGenul Hordeum
Hordeum vulgare L.
20
ORZUL
Familia GramineaeGenul Avena
Avena fatua L.
21
OVĂZUL
Familia GramineaeTribul Maydeae
Specia Zea mays L.
22
PORUMBUL
Familia LeguminosaeGenul Phaseolus
Phaseolus vulgaris L.
23
FASOLEA
Familia LeguminosaeGenul Pisum
Pisum sativum L.
24
MAZĂREA
Familia LeguminosaeGenul GlycineGlycine max L.
25
SOIA
Familia CannabaceaeGenul Cannabis
Cannabis sativa L.
26
CÂNEPA
Familia ChenopodiaceaeGenul Beta
Beta vulgaris L.
27
SFECLA PENTRU ZAHĂR
Familia SolanaceaeGenul Solanum
Solanum tuberosum L.
28
CARTOFUL
Familia LamiaceaeMentha piperita L.
29
MENTA
Familia Asteraceae (Compositae)Calendula Officinalis L.
30
GĂLBENELE
Familia ValerianaceaeValeriana officinalis L.
31
VALERIANA (ODOLEANUL)
Familia LeguminosaeTrifolium pretense L.
32
TRIFOIUL ROŞU
Familia LeguminosaeTrifolim repens L.
33
TRIFOIUL ALB
PARTE DESTINATĂ PROFESORULUI
FIŞĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ Nr. 1(SOLUŢIE) A Rebus
34
1 S E M A N A T
2 R E G U L I
3 T U B E R C U L I
4
5
6
S E M I N T E
E P O C A
P O R U M B
7
8
F A S O L E
P U R I T A T E
11
9 F U R A J
10 G E R M I N A T I E
S E M A N A T O A R E
BORIZONTAL:
1 Lucrare de înfiinţare a unei culturi2 Norme de securitatea muncii ce trebuie respectate la lucrările agricole3 Material de plantat la cultura cartofului4 Materiale de semănat5Timpul optim de semănat6 Cereală prăşitoare7 Specie de leguminoase pentru boabe8 Însuşire a seminţelor de a nu conţine corpuri 9 Hrana animalelor10 Însuşirea seminţelor de a încolţi11 Maşină cu ajutorul căreia se execută semănatul mecanizat
VERTICAL: AB – Veche îndeletnicire a oamenilorTimp de lucru 15 -20 min
FIŞĂ DE LUCRU NR. 1(SOLUŢIE)
COMPETENŢA:1. Selectează speciile de plante de câmp din zona montană Sarcina de lucru:Recunoaşteţi şi clasificaţi următoarele plante de câmp:Timp de lucru: 15 min.
Specii în imagini Denumirea
speciei
Grupa de plante
35
FASOLEA LEGUMINOASE
SFECLA
PENTRU
ZAHĂR
RADACINOASE
CÂNEPA TEXTILE
CARTOF TUBERCULIFERE
TRIFOI PLANTE FURAJERE
PORUMB CEREALE
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 3 ASOLAMENTE
Competenţa 2. Aplică schemele de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană Asolamentul reprezintă succesiunea culturilor în timp şi spaţiu, însoţită de un sistem corespunzător de lucrare şi fertilizare, care asigură creşterea fertilităţii solului şi sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei. Asolamentul presupune împărţirea terenului pe categorii de folosinţă, delimitarea solelor aproximativ egale ca mărime şi repartizarea diferitelor specii pe sole, iar rotaţia culturilor se referă la succesiunea lor în timp pe aceeaşi solă.
36
Cultivarea unei specii după ea însăşi, pe aceeaşi solă, timp de mai mulţi ani poartă denumirea de monocultură. La elaborarea unui asolament se ţine cont de o serie de factori:
Cerinţele agrobiologice ale speciilor ce urmează a se cultiva (regimul de hrană şi apă, cerinţele faţă de climă şi sol)
Caracteristicile plantei premergătoare Posibilitatea atacului de boli şi dăunători comuni, cu cei ai
plantei premergătoare Necesitatea întreţinerii solului într-o stare fizică cât mai bună,
iar pe terenurile în pantă specifice zonei montane, se vor realiza asolamente de tip antierozional.
Având în vedere cerinţele agrobiologice ale plantelor, deosebim următoarele grupe:a. Cereale de toamnă: grâu, orz, secară;b. Cereale de primăvară: orz, secară, ovăz, grâu, mei, hrişcă;c. Prăşitoare: porumb, sfeclă, cartof, floarea – soarelui, bumbac;d. Leguminoase anuale: mazăre, fasole, soia, măzăriche pentru
boabe şi sub formă de borceag, linte, năut, bob, lupin;e. Leguminoase perene: lucernă, trifoi, sparcetă;f. Plante furajere anuale: Iarba de Sudan, borceaguri, porumb
pentru masă verde,etc.Dintre toate grupele de plante, leguminoasele reprezintă cele mai valoroase plante premergătoare, având rol ameliorator, îmbogăţind solul cu azot, calciu şi materie organică.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 4COMPETENŢA 2 Aplică schemele de asolament proiectate
pentru culturile de câmp din zona montanăCLASIFICAREA ASOLAMENTELOR
37
A. După numărul de sole
B. După culturile care le cuprind şi locul lor de amplasare
Numele şi prenumele ………………………………..Clasa …………
FIŞĂ DE LUCRU NR. 2
COMPETENŢA 2 Aplică schemele de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană
SARCINĂ DE LUCRU: Elaboraţi scheme de asolamente de 3 şi 4 ani, specifice zonei
montane, având în vedere cerinţele agrobiologice ale plantelor, menţinerea proprietăţilor solului şi de prevenirea şi combaterea eroziunii solului.
Solă/Ani 1 2 3IIIIII
Solă/Ani
1 2 3 4
IIIIII
38
IV
Sugestii:
Se pot întocmi scheme de asolament cu sole mixte, adică pe aceeaşi solă se vor regăsi două sau mai multe specii de plante. Acestea pot fi din aceeaşi grupă de plante sau nu.
De exemplu: mazăre + fasole + măzăriche pentru sămânţă.
In cazul terenurilor obosite se aplică scheme de asolament cu solă săritoare. Aceasta se cultivă vreme de câţiva ani eventual cu lucernă sau trifoi, culturi care se ştie, au rol ameliorator.
Nume şi prenume ……………………Clasa ……………
TEST DE EVALUARE NR. 2
Alege răspunsurile corecte:1. La întocmirea unui asolament se au în vedere:a. cerinţele agrobiologice ale plantelorb. evitarea atacurilor de boli şi dăunătoric. utilajele folosited. zona de cultură
Stabileşte veridicitatea următoarei afirmaţii:2. Asolamentul reprezintă succesiunea culturilor în timp şi spaţiu. A / F
Completează spaţiile punctate:3. Asolamentele pot fi :
- agricole- ………………- mixte ………………………….- speciale
…………………………. ………………………….. ………………………...... Stabileşte veridicitatea următoarei afirmaţii:
4. Numărul de sole cultivate nu trebuie să fie neapărat egal cu numărul de ani de cultură. A / F
39
Alege varianta corectă:5. Monocultura presupune:a. cultivarea unei specii pe aceeaşi solă timp de un anb. cultivarea unei specii pe aceeaşi solă timp de mai mulţi anic. cultivarea mai multor specii pe aceeaşi solă timp de un and. cultivarea mai multor specii pe mai multe sole timp de mai mulţi ani
6. La asolamentul cu solă săritoare, una dintre sole este ocupată cu:a. lucernă sau trifoib. porumb c. sfeclă
7. Stabileşte corespondenţa dintre cele două coloane:
Plante medicinale Asolamente pentru culturi de câmpPorumb masă verde Asolamente specialePrăşitoare Asolamente furajereTomate Asolamente mixte
PUNCTAJ: Subiectul 4 - 1 pct. Subiectul 1 – 1 pct. Subiectul 5 - 1 pct. Subiectul 2 - 1 pct. Subiectul 6 – 1 pct. Subiectul 3 - 2 pct. Subiectul 7 - 2 pct. Se acordă 1 punct din oficiu. PARTE DESTINATĂ PROFESORULUI
FIŞĂ DE LUCRU NR. 2(SOLUŢIE)COMPETENŢA 2 Aplică schemele de asolament proiectate pentru
culturile de câmp din zona montanăSARCINĂ DE LUCRU: Elaboraţi scheme de asolamente de 3 şi 4 ani, specifice zonei montane,
având în vedere cerinţele agrobiologice ale plantelor, menţinerea proprietăţilor solului şi de prevenirea şi combaterea eroziunii solului.
Solă/Ani 1 2 3I Soia Porumb GrâuII Grâu Soia PorumbIII Porumb Grâu Soia
Solă/Ani 1 2 3 4I Mazăre Orz Porumb GrâuII Grâu Mazăre Orz PorumbIII Porumb Grâu Mazăre OrzIV Orz Porumb Grâu Mazăre
40
TEST DE EVALUARE NR. 2 (SOLUŢIE)Alege răspunsurile corecte:
1. La întocmirea unui asolament se au în vedere:a. cerinţele agrobiologice ale plantelorb. evitarea atacurilor de boli şi dăunătoric. utilajele folosited. zona de cultură
Stabileşte veridicitatea următoarei afirmaţii:2. Asolamentul reprezintă succesiunea culturilor în timp şi spaţiu. Adevărat
Completează spaţiile punctate:3. Asolamentele pot fi :
- agricole- furajere- mixte plante medicinale- speciale
legumicole orezării antierozionale
Stabileşte veridicitatea următoarei afirmaţii:4. Numărul de sole cultivate nu trebuie să fie neapărat egal cu numărul de ani de cultură. Fals
Alege varianta corectă:5. Monocultura presupune:
41
a. cultivarea unei specii pe aceeaşi solă timp de un anb. cultivarea unei specii pe aceeaşi solă timp de mai mulţi anic. cultivarea mai multor specii pe aceeaşi solă timp de un and. cultivarea mai multor specii pe mai multe sole timp de mai mulţi ani
6. La asolamentul cu solă săritoare, una dintre sole este ocupată cu:a. lucernă sau trifoib. porumb c. sfeclă
7. Stabileşte corespondenţa dintre cele două coloane:
Plante medicinale Asolamente pentru culturi de câmpPorumb masă verde Asolamente specialePrăşitoare Asolamente furajereTomate Asolamente mixte
PUNCTAJ: Subiectul 4 - 1 pct. Subiectul 1 – 1 pct. Subiectul 5 - 1 pct. Subiectul 2 - 1 pct. Subiectul 6 – 1 pct. Subiectul 3 - 2 pct. Subiectul 7 - 2 pct. Se acordă 1 punct din oficiu.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 5 COMPETENŢA 3Supraveghează lucrările de înființare a culturilor de câmp din zona montană
Clasificarea culturilor după epoca de semănat
I Specii care se cultivă toamna :1. Cereale păioase: grâu de toamnă 25 IX – 10 X (S, V ţării), 1-10 X in N ţării
Orz/ orzoaica de toamnă 15IX – 10 XSecara 15IX – 5 XOvăz 1-10 X
2. Plante oleaginoase : Rapiţa de toamnă 1-10 IX –(E, V, N ţării), 5-15 IX (S ţării)
3. Plante medicinale si aromatice : Feniculul (XI), Angelica (IX), Menta (X), Lavanda (IX-X), Melisa (IX), Salvia (XI), Muşeţelul (IX), Coada şoricelului (IX), Valeriana (X-XI), Sunătoarea (X-XI), Patlagina (XI), Rostopasca (IX), Brânduşa de toamnă (IX).
II Specii care se cultivă primăvara :1. Cereale : Grâu de primăvară
Secara Orz/orzoaica de primăvară
Ovăz – urgenta I Porumbul – 1 – 20 aprilie – zona de câmpie ; 15 – 30 aprilie –
celelalte zone2. Leguminoase : Mazăre – urgenta I Fasole – 10 -25 aprilie în S,V ţării; 10 -15 mai in N ţării
Soia - I, a II-a decadă a lunii aprilie în S ţării; a II-a şi a III-a decadă în restul zonelor
Linte – urgenţa I Lupin – urgenţa I
42
Bobul – urgenţa I3. Plante oleaginoase: Floarea – soarelui 25 III – 15 IV In pentru ulei – urgenţa I
Rapiţa de primăvară – urgenţa I 4. Plante textile: In pentru fibră Cânepa – prima jumătate a lunii aprilie
Bumbacul sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai5. Plante tuberculifere şi rădăcinoase : Cartoful - 5 – 15 martie în S ţării, luna
aprilie, în zonele favorabile. Sfecla pentru zahăr – până la 15 martie
în Sud ; până la 25 martie în Nord6. Plante medicinale şi aromatice : Coriandru – urgenţa I, Anasonul – epoca I,
Gălbenelele –martie, Busuiocul – 1-10 aprilie.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 6 PARAMETRII LUCRĂRII DE SEMĂNAT
Pentru ca o cultură să aibă şanse de reuşită, semănatul trebuie să se facă într-o anumită perioadă de timp, la o anumită adâncime de semănat, realizându-se o anumită desime a plantelor în teren.
Epoca de semănat reprezintă perioada de timp când se poate semăna, în aşa fel ca plantele răsărite să poată ajunge la maturitate în condiţii normale şi să dea o producţie bună.
Există o epocă optimă de semănat, care poate conduce la o producţie maximă. Dacă se insămânţează mai devreme sau mai târziu decât epoca optimă se vor obţine producţii mai mici. Adâncimea de semănat este adâncimea la care seminţele se introduc în
sol, în aşa fel ca să poată germina, iar plantele apărute să poată ieşi la suprafaţă.
Adâncimea de semănat depinde de : mărimea seminţelor, textura solului, umiditatea solului, etc.
În condiţii normale de umiditate, adâncimea de semănat variază între 1 -3 cm, la seminţele mai mici, la 4 -6 cm la cele mai multe specii, până la 7 -8 cm la unele culturi (porumb, mazăre). Distanţa de semănat
Culturile se înfiinţează prin realizarea unor anumite distanţe între rânduri şi anumite distanţe pe rând între seminţe. În funcţie de aceste distanţe se realizează o anumită desime a plantelor, care reprezintă de fapt, numărul de plante de pe unitatea de suprafaţă. La o desime prea mare, plantele se umbresc reciproc, nu au hrană şi apă suficientă. La o desime prea mică, plantele cresc bine, dar producţia obţinută este insuficientă, iar cultura se îmburuienează uşor.
Norma de sămânţă la hectar se poate calcula cu formula : Q = D x MMB x 100 / P x G (kg/ha), în care : Q – norma de sămânţă , kg / haD – desimea de semănat, b.g. / m²MMB – masa a 1000 de boabe, gP – puritatea seminţelor, %G – germinaţia seminţelor, %
43
FIŞĂ DE LUCRU NR. 3
COMPETENŢA 3 Supraveghează lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montană
SARCINĂ DE LUCRU : Completaţi tabelul de mai jos, specificând tipul maşinilor din imagini şi speciile de plante care se cultivă cu acestea pe baza prezentării Power Point ataşate;
TIMP DE LUCRU : 10 – 15 min.
Maşina/ Utilajul Tipul maşinii Specii de plante care se cultivă
44
Numele şi prenumele elevului:Clasa:
TEST DE EVALUARE Nr. 3
1. Încercuiţi răspunsul corect:Mazărea se seamănă în:a. urgenţa Ib. urgenţa IIc. urgenţa III
2. Enumeraţi câteva specii de plante care se pot cultiva atât primăvara, cât şi toamna:
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.................................................................3. Completaţi spaţiile libere:
Norma de sămânţă la hectar se calculează cu formula:Q = D x ....... x 100 / ........ x G
4. Cerealele păioase se seamănă la o distanţă între rânduri de ............., iar cerealele prăşitoare se seamănă la o distanţă între rânduri de 60 – 70 cm.
5. Stabiliţi corespondenţa: A B
Porumb 1 – 3 cm Grâu 4 – 6 cm In 6– 8 cm
6. Stabiliţi veridicitatea următoarelor afirmaţii:Intervalul de timp în care se seamănă porumbul este cuprins între 1 – 20 aprilie, în sudul ţării şi 15 – 30 aprilie, în celelalte zone. A / F7. Distanţa dintre rânduri la care se seamănă grâul este de 10 cm. A / F8. Alegeţi răspunsul corect:Este considerată „carne vegetală”:
a. mazăreab. bobulc. lintea d. soia
9. La o desime de semănat prea mică, plantele se dezvoltă bine, iar producţia este..........................................; la o desime de semănat prea mare, plantele ...........................................................................................................................
45
..............................................................................................................
........................... .
Punctaj:Pentru fiecare subiect se acordă câte 1 punct.Se acordă un punct din oficiu.
PARTE DESTINATĂ PROFESORULUI
FIŞĂ DE LUCRU NR. 3(SOLUŢIE)COMPETENŢA 3 Supraveghează lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montană
SARCINĂ DE LUCRU: Completaţi tabelul de mai jos, specificând tipul maşinilor din imagini şi speciile de plante care se cultivă cu acestea ;
TIMP DE LUCRU : 10 – 15 min.Maşina/ Utilajul Tipul maşinii Specii de plante care se
cultivăMaşină de plantat
folosită în pepiniereSpecii forestiere
Semănătoare pentru cereale păioase
Specii care se cultivă în rânduri dese
Semănătoare pentru plante prăşitoare
Porumb, floarea – soarelui, etc.
46
Maşină de plantat cartofi Cartoful
Numele şi prenumele elevului:Clasa:
TEST DE EVALUARE Nr. 3(SOLUŢIE)1. Încercuiţi răspunsul corect:Mazărea se seamănă în:a. urgenţa Ib. urgenţa IId. urgenţa III
2. Enumeraţi câteva specii de plante care se pot cultiva atât primăvara, cât şi toamna:
Grâu, orz, porumb, rapiţa.
3. Completaţi spaţiile libere:Norma de sămânţă la hectar se calculează cu formula:Q = D x MMB x 100 / P x G
4. Cerealele păioase se seamănă la o distanţă între rânduri de 12,5 cm iar cerealele prăşitoare se seamănă la o distanţă între rânduri de 60 – 70 cm.
5. Stabiliţi corespondenţa: A B
Porumb 1 – 3 cm Grâu 4 – 6 cm In 6– 8 cm
6. Stabiliţi veridicitatea următoarelor afirmaţii:Intervalul de timp în care se seamănă porumbul este cuprins între 1 – 20 aprilie, în sudul ţării şi 15 – 30 aprilie, în celelalte zone. A / F
7. Distanţa dintre rânduri la care se seamănă grâul este de 10 cm. A / F
8. Alegeţi răspunsul corect:Este considerată „carne vegetală”:
e. mazăreaf. bobulg. lintea
47
h. soia
9. La o desime de semănat prea mică, plantele se dezvoltă bine, iar producţia este mică ; la o desime de semănat pre mare, plantele se umbresc reciproc, nu au hrană şi apă suficientă .
Punctaj:Pentru fiecare subiect se acordă câte 1 punct.Se acordă un punct din oficiu.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 7 LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE A CULTURILOR DE CÂMP
COMPETENŢA 4. Coordonează la nivel de echipă aplicarea lucrărilor de îngrijire la culturile de câmp din zona montană
Manuale – prăşit manual
Lucrări de combatere mecanice – prăşit mecanic a buruienilor
chimice – stropiri, prăfuiri
Lucrările de îngrijire Lucrări de combatere chimice – stropiri, prăfuiri a bolilor
a culturilor de câmp
Manuale – culegerea gândacilorLucrări de combatere a dăunătorilor
Chimice – stropiri, prăfuiri
48
Lucrările prezentate în schema de mai sus sunt cele mai des executate; mai există însă şi alte tipuri de lucrări de îngrijire, cum ar fi irigarea culturilor.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 8 CLASIFICAREA ERBICIDELOR
Erbicidele pot fi clasificate după foarte multe criterii, dintre acestea enumerăm: mod de acţiune, spectru de acţiune, epoca de administrare, forma de condiţionare şi grad de toxicitate.
A. după modul de acţiune erbicidele se împart în: de contact , care se aplică prin stropiri pe plante şi acţionează numai asupra organelor plantei pe care le ating. Acţiunea lor este influenţată de condiţiile meteorologice. Ex.: Basagran, Brominal, Aretit, Surcopur; sistemice , care se aplică pe masa vegetativă, ca şi precedentele, dar se deplasează în plantă şi acţionează asupra diferitelor organe ale acesteia. Acţiunea lor este mai lentă, eficienţa lor fiind influenţată de condiţiile meteorologice. Ex.: Icedin, Dicotex, Roundup, Betanal, etc. reziduale , care se aplică pe sau în sol, acţionând asupra seminţelor şi buruienilor în curs de răsărire. Ex.: Balan, Eradicane,Treflan, Gesaprim;
B. după spectrul de acţiune erbicidele se clasifică în: cu acţiune totală , care sunt fitotoxice pentru întreaga vegetaţie (buruieni şi plante de cultură) şi acţionează mai ales prin contact. Ex.: Gramoxone, Reglone, etc. selective , care manifestă fitotoxicitate numai asupra anumitor specii de buruieni. Ex.: Erbicide antigramineice: Treflan, Fusilade, etc.
C. după epoca de aplicare se clasifică în: erbicide care se aplică înainte de semănat (ppi). În această grupă se disting două categorii: erbicide care se încorporează superficial în sol (2 – 3 cm), ca Afalon, Dual, Lasso, etc. şi erbicide volatile care se încorporează imediat la 8 – 10 cm, ca Balan, Sutan, Eradicane, etc. erbicide care se aplică în perioada dintre semănat şi răsărire, numite şi preemergente (preem), dintre care: Gesagard, Prodix, etc. erbicide care se aplică după răsărirea plantelor (postemergente sau postem): SDMA, Icedin, Dikotex, Basagran, Betanal, etc.
D. după gradul de toxicitate faţă de om şi animale, exprimat prin doza letală DL 50 (doza de substanţă activă la care mor 50% din animalele de experienţă), erbicidele pot fi: extrem de toxice DL< 50 mg/kg corp; sunt marcate cu etichetă roşie. Ex. Gramoxone şi Reglone
49
puternic toxice DL=50 – 200 mg/kg corp, marcate cu etichetă verde. Ex. Aretit şi Actril moderat toxice DL=200 – 1000 mg/kg corp, marcate cu etichetă albastră. Ex. Dikotex, Prefar şi SDMA cu toxicitate redusă DL> 1000 mg/kg corp, marcate cu etichetă neagră. Din acestă categorie fac parte majoritatea erbicidelor folosite în ţara noastră. Ex.: Roundup, Igran, Blades.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 9 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII LA FOLOSIREA
ERBICIDELOR
La păstrarea şi manipularea erbicidelor, se vor respecta o serie de reguli generale:
Toate persoanele care lucrează cu erbicide vor fi instruite în privinţa periculozităţii substanţelor şi vor fi examinate medical, periodic, pe parcursul anului.
Pentru prevenirea eventualelor accidente personalul care manipulează erbicidele şi efectuează tratamentele va folosi întotdeauna echipamentul de protecţie adecvat (combinezon cu mâneci lungi, ochelari, mască de tifon cu vată sau carbune filtrant, mănuşi şi cizme de cauciuc)
În timpul lucrului nu se bea, nu se mănâncă, nu se fumează, nu se atinge cu mâna faţa sau pielea descoperită.
La fiecare loc de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate în caz de accidente: cărbune medicinal şi bentonită, sare de bucătărie, care induce voma şi bicarbonat de sodiu care este util pentru spălarea pielii şi a mucoaselor atinse de soluţii concentrate.
Reguli specifice depozitării, transportului, preparării amestecurilor şi efectuării tratamentelor cu erbicide:
Erbicidele vor fi depozitate în locuri special amenajate, amplasate la distanţe mai mari de 50 metri de locuinţe şi surse de apă.
Nu este permisă păstrarea erbicidelor împreună cu alimente, furaje, obiecte casnice, etc.
Produsele toxice se livrează în ambalaje închise şi nu se vor distribui în stare vărsată.
Vasele, măsurile de dozare şi cântarele nu trebuie folosite în alte scopuri (uz casnic).
Înaintea începerii efectuării tratamentului cu erbicide, dacă acestea se fac în preajma zonelor populate se va comunica în scris primăriilor, organelor sanitare, crescătorilor de animale, albine, etc., locurile unde se vor efectua tratamente, ce substanţe vor folosi, precum şi măsurile de prevenire a intoxicaţiilor. La marginea tarlalelor se vor pune anunţuri privind efectuarea tratamentelor, care se ridică la 3 – 4 zile după terminarea lor.
Se interzice aplicarea tratamentelor cu erbicide pe timp foarte călduros (peste 25˚ C) sau când viteza vântului este mai mare de 3 m / s.
Zonele tratate trebuie tratate cu indicatoare „teren otrăvit” şi „păşunatul interzis”
50
FIŞĂ DE LUCRU NR. 4
COMPETENŢA 4. Coordonează la nivel de echipă aplicarea lucrărilor de îngrijire la culturile de câmp din zona montană
Sarcină de lucru: Denumiţi echipamentele de protecţia muncii şi specificaţi utilitatea lor în lucrările de îngrijire a plantelor
Timp de lucru : 10 – 15 min.
51
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 10
Competenţa 5. Organizează recoltarea şi depozitarea produselor agricole
RECOLTAREA PRODUSELOR AGRICOLE- EPOCI DE RECOLTARE; METODE DE RECOLTARE
Recoltarea reprezintă strângerea şi depozitarea întregii producţii. Recolta (producţia) oricărei culturi este formată din producţia principală şi producţia secundară. Pentru evitarea pierderilor de producţie, recoltarea se va face la momentul optim, în cel mai scurt timp. Faza de vegetaţie corespunzătoare recoltării, diferă de la specie la specie. Astfel deosebim: Maturitatea biologică – este faza de vegetaţie la care organele de
reproducere (seminţe, tuberculi, bulbi,etc) pot forma noi plante; Maturitatea tehnică – este faza de vegetaţie la care produsele
care se vor recolta pot fi folosite în scopul pentru care a fost înfiinţată cultura (în hrana omului, în furajarea animalelor). La această fază se recoltează majoritatea speciilor.Uneori, maturitatea biologică coincide cu maturitatea tehnică, cum este cazul boabelor de cereale, mazăre, fasole uscată, floarea-soarelui, soia, etc.Metode de recoltare
După mijloacele folosite la recoltare se pot deosebi: Recoltarea manuală, care se efectuează manual sau cu unelte
simple: coasa, secera, găleţi, coşuri, etc. Se recoltează manual: porumbul ştiuleţi, struguri, fructe, tomate, ardei, vinete.
Recoltarea mecanizată se face cu diferite maşini de recoltat: combina pentru recoltat boabe (C-12M, C-14U, SEMA 10, SEMA-140), combine pentru recoltat ştiuleţi de porumb (C- 6P, C-3P), combina pentru recoltat sfeclă (KS-6).
Recoltarea semimecanizată, la care o parte din operaţiuni se efectuează mecanizat şi o parte se efectuează manual. Ex. Fasolea.
După succesiunea şi momentul de efectuare a etapelor de recoltare:
Recoltarea într-o singură trecere – ex. Cereale păioase, floarea-soarelui, rapiţă, cartofi, sfeclă pentru zahăr.
Recoltarea divizată sau în mai multe treceri, când operaţiunile de recoltare sunt separate, făcându-se fiecare la câte o trecere. Ex. Mazărea: la prima trecere se desprind plantele de sol, la o a doua trecere se balotează plantele, pentru a separa boabele.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr. 1152
Competenţa 5. Organizează recoltarea şi depozitarea produselor agricole
EVALUAREA PRODUCŢIEI AGRICOLEEvaluarea producţiei sau determinarea cantităţii de recoltă la
hectar începe cu puţin timp înainte de recoltare. Cunoaşterea producţiei probabile înainte de a începe recoltarea dă posibilitatea să planificăm din vreme necesarul de maşini, materiale şi forţă de mincă, precum şi hambarele pentru depozitarea recoltei. Pentru a evalua producţia, se folosesc două metode: subiectivă şi obiectivă.
Metoda subiectivă se bazează pe aprecierea vizuală a lanului, de fapt, pe baza experienţei specialistului.
Metoda obiectivă se bazează pe măsurători exacte asupra elementelor de producţie. Se face un număr de determinări în lan cu ajutorul cărora se calculează producţia medie. Vom lua ca exemplu evaluarea producţiei de grâu: Elementele necesare sunt: numărul de spice la m²(densitatea lanului), numărul mediu de boabe în spic şi MMB (masa a 1000 de boabe).Pentru a determina numărul de spice la m² se foloseşte o ramă cu latura de 1m. Se parcurge lanul în diagonală şi la distanţa de circa 20 -100 m, se aşează rama pe sol; se numără toate plantele din interiorul ei, adică de pe 1m². Operaţia se repetă în 5-10 locuri, în funcţie de mărimea lanului şi se stabileşte o medie.Numărul mediu de boabe dintr-un spic se calculează astfel: din fiecare suprafaţă de unde s-au numărat plantele se ia câte un mănunchi de 10-20 spice. Se desfac boabele din spice şi se numără. Cunoscând numărul de spice şi numărul total de boabe putem afla numărul de boabe dintr-un spic.Masa a 1000 de boabe se exprimă în grame şi se determină astfel: se numără seminţele la întâmplare şi se grupează câte 10, după care se grupează câte 100 şi apoi câte 500. cele două probe a câte 500 seminţe se cântăresc separat şi se adună rezultatele.se obţine astfel masa a 1000 de seminţe.
Producţia la hectar se calculează astfel: P/m² = Ns x Nb x MMB / 1000, în care:
P/m2 – producţia la un m2;Ns – număr de spice la m2;Nb – număr de boabe din spic;MMB –masa a 1000 de boabe;
P/ ha = P/m2 x 10 000 m2 , undeP/ha - producţia la hectar
Numele şi prenumele elevului:Clasa:
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr.4
Competenţa 5. Organizează recoltarea şi depozitarea produselor agricole
53
1. Exemplificaţi câteva specii de plante de câmp care se pot recolta pritr-o singură trecere ........................................................................................................ 2p
2. Scrieţi etapele recoltării mazării, specificând tipul de recoltare utilizat: ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 2p 3. Numiţi trei specii de plante de câmp la care maturitatea tehnică coincide cu maturitatea biologică ................................................................................................................................................................................................................. 2p
4. După mijloacele folosite, recoltarea poate fi: ................................................. ...................................................................................................................................... 2p
5. Definiţi maturitatea biologică a plantelor................................................................................................................................................................................................................................................................................. 2p
PARTE DESTINATĂ PROFESORULUI
54
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr.4 (SOLUŢIE)
Competenţa 5. Organizează recoltarea şi depozitarea produselor agricole
1. Exemplificaţi câteva specii de plante de câmp care se pot recolta pritr-o singură trecere ................................................................................................ 2pFloarea-soarelui, rapiţa, cartoful,sfecla pentru zahăr, etc.
2. Scrieţi etapele recoltării mazării, specificând tipul de recoltare utilizat: Mazărea se recoltează prin mai multe treceri. La prima trecere se desprindplantele de mazăre de sol, iar la o a doua trecere se balotează plantele, pentru a separa boabele........................................................................................................................ 2p3. Numiţi trei specii de plante de câmp la care maturitatea tehnică coincide cu maturitatea biologică: mazăre, fasole, soia, etc....................................................................................................................... 2p4. După mijloacele folosite, recoltarea poate fi: recoltare manuală, semi-mecanizată, mecanizată......................................................................................................................... 2p5. Definiţi maturitatea biologică a plantelorMaturitatea biologică este faza de vegetaţie la care organele de reproducere (seminţe, tuberculi, bulbi, etc.) pot forma noi plante;........................................................................................................................ 2p
55
1. AXINTE MIHAIL şi colab. – FITOTEHNIE, Editura «Ion Ionescu De La Brad », Iaşi – 2006
2. LĂZUREANU AUREL – AGROTEHNICĂ, Editura Helicon, Timişoara – 1994
3. MUNTEANU LEON SORIN – MIC TRATAT DE FITOTEHNIE, Editura Ceres, Bucureşti – 1997
4. ONISIE TEODOR şi JITĂREANU GERARD – AGROTEHNICĂ, Editura «Ion Ionescu De La Brad », Iaşi – 2000
5. SIN GH. – MANAGEMENTUL TEHNOLOGIC AL CULTURILOR DE CÂMP, Editura Ceres, Bucureşti - 2005
56
