Tehnologia Constructoare de Masini

1. Procesul de productie.Procesul tehnologicPrin proces se intelege succesiunea temporala de secvente prin care trece o activitate sau un fenomen.

Procesul de productie se refera la totalitatea activitatilor tehnico-productive, independente si inter-conditionate, realizata cu ajutorul mijloacelor de munca, precum si totalitatea proceselor naturalae in legatura cu transformarile obiectelor muncii, transformare conceputa, proiectata, organizata, condsa si executata de catre oameni.

Procesul tehnologic-acea parte a procesului de productie care se refera la transformarea directa, cantitativa sau calitativa a obiectului muncii.Asemenea trasformari po fi:modificarile dimensiunilor, a compozitiei chimice, a proprietatilor fizico-mecanice, a structurii, a amplasarii in spatiu, etc.

Procesul tehnologic este compus din operatii.

Operatia acea parte a procesului tehnologic care se realizeaza la un singur loc de munca de catre un anumit executant in cadrul unei aceleiasi tehnologii.

Operatia de munca se compune din faze, o faza caracterizandu-se prin obtinerea unei singure suprafete sau a unui grup de suprafete cu ajutorul unei singure scule parametrii regimului de lucru ramanand aceeasi.2-tipuri de productie.productia de unicate

Tipuri de productie:

Exista o impartire conventionala:

a) productia de unicate;

b) productia de serie(mica, mijlocie, mare);

c) productia de masa

Stabilirea criteriului de productie se realizeaza avandu-se in vedere mai multe criterii:

1.nomenclatura produselor;

2.cantitatea (nr de produse)

3.modul de pregatire a fabricatiei;

4.durata ciclului de lucru;

5.calificarea muncitorilor

6.tipuri de echipamente

7.amplasarea masinilor-unelte

8.productivitatea

9.cost

10.greutatea piesei.

In cadrul productiei de unicate-nomenclatura variata, numarul de piese de acelasi tip este redus, pregatirea fabricantului este sumara, documentatia tehnologica fiind de tip fisa tehnologica, durata ciclului de lucru este mare, calificarea muncitorilor trebuie sa fie ridicata, acestia trebuind sa abordeze tipuri diferite de piese masini-unelte de tip universal amplasate pe grupe de masini, productivitate scazuta, cost ridicat.

3-tipuri de productie.productia in masa

Tipuri de productie:

Exista o impartire conventionala:

d) productia de unicate;

e) productia de serie(mica, mijlocie, mare);

f) productia de masa

Stabilirea criteriului de productie se realizeaza avandu-se in vedere mai multe criterii:

1.nomenclatura produselor;

2.cantitatea (nr de produse)

3.modul de pregatire a fabricatiei;

4.durata ciclului de lucru;

5.calificarea muncitorilor

6.tipuri de echipamente

7.amplasarea masinilor-unelte

8.productivitatea

9.cost

10.greutatea piesei.

Productia de masa: nomenclatura scazuta

cantitate de productie mare

pregatirea fabricatiei amanuntita- foloseste planul de operatii

ciclul de fabricatie scurt

muncitorii pot sa aiba o calificare redusa, ei trebuind sa supravegheze functionarea unor masini-unelte automate sau semiautomate, sa aprovizioneze masinile, sunt necesare reglari cu calificare adecvata

masini-unelte speciale/specializate-automate/semiautomate

se dispun in ordinea fluxului de fabricatie

productivitate mare

cost scazut pe piesa4-prelucrabilitatea materialelor

Prin prelucrabilitate se intelege o proprietate tehnologica sau un grup de proprietati aferente de obicei, unui anumit material si care permit prelucrarea piesei in conditii avantajoase pentru producatori:- cu viteze mari de prelucrabilitate

uzuri minime ale sculelor

solicitari mecanice si energetice minime

obtinerea prin prelucrare a unei rugozitati scazute

obtinerea unei forme convenabile a aschiei

definitia arata ca exista criterii diferite de avaluare a prelucrabilitatii, si ca atunci cand se face o referire la prelucrabilitate este necesar si precizarea criteriului folosit pentru evaluare.

prelucrabilitatemachinability

5-Forma constructiva-factor de evaluare tehnologicitatiia tehnologiei de fabricatie

Piesa trebuie sa aiba asemenea forma si dimensiuni care sa permita obtinerea lor cu usurinta, permiterea/iesirea usoara a sculelor aschietoare, sa necesite un consum mic de material, sa permita montarea cu usurinta a pieselor intr-un ansamblu sau subansamblu.

In forma din figura a este netehnologica pentru ca nu permite filetarea pana in umarul de diametru mai mare

Cea din figura b este netehnologica pt ca nu permite rectificarea

Cea din fgura c nu asigura iesirea libera a cutitului la strunjirea suprafetei conice

Cea din figura d este netehnologica la nivelul canalului axial interior.

6 Posib folosirii unor elem ale piesei ca baze de ref.factor de evaluare ....-

In cazul piesei din figura a, este dificila masurarea acesteia (piesa nu are o baza de referinta adecvat precisa).Piesa din figura b nu permite masurarea cu usurinta a cotelor de 6 si 9 mm.Piesa din figura c nu dispune de o baza de orientare ( este dificila orientarea piesei intr-un dipozitiv).Piesa din figura d trebuie sa prezinte o degajare interioara care sa faciliteze orientarea semifabricatului la prelucrarile prin strunjire, gaurire. In cazul arborilor asigurarea coaxialitatii fusurilor este mai usor de realizat prin orientare intre varfuri, fiind necesar ca presa sa prezinte gauri de centrare.

Pentru bucsa din figura f , prescrierea unei tesiri la 60 faciliteaza orientarea intre varfuri, varfurile au unghi de 60. In cazul pieselor din figurile g si h nu avem baze de fixare adecvate.7-posib folosirii unor elem ale piesei ca baze de orientaresi fixare-factor....

In cazul piesei din figura a, este dificila masurarea acesteia (piesa nu are o baza de referinta adecvat precisa).Piesa din figura b nu permite masurarea cu usurinta a cotelor de 6 si 9 mm.Piesa din figura c nu dispune de o baza de orientare ( este dificila orientarea piesei intr-un dipozitiv).Piesa din figura d trebuie sa prezinte o degajare interioara care sa faciliteze orientarea semifabricatului la prelucrarile prin strunjire, gaurire. In cazul arborilor asigurarea coaxialitatii fusurilor este mai usor de realizat prin orientare intre varfuri, fiind necesar ca presa sa prezinte gauri de centrare.

Pentru bucsa din figura f , prescrierea unei tesiri la 60 faciliteaza orientarea intre varfuri, varfurile au unghi de 60. In cazul pieselor din figurile g si h nu avem baze de fixare adecvate.8-Prescrierea rationala a tolerantelor si a rugozitatilor-factor de evaluare a tehn de fabr.

Recomadari utile in verificarea acestui aspect:

suprafetele libere au in general tolerante corespunzatoare treptei 10-12 si o rugizitate

pentru suprafete folosite ca baze de orientare- precizia corespunzatoare treptelor 6-10, rugozitate

pentru suprafete care formeaza ajustaje precizia corespunzatoare treptelor 6-8, rugozitatea ( pentru suprafete care formeaza ajustaje cu strangere sau cu joc )

9-gradul de unificare-factor de evaluare a tehn de fabric

Prin grad de unificare se intelege numarul de elemente unificate (standardizate, normalizate) din numarul total de elemente. Gradul de unificare poate fi definit pentru o piesa dar si pentru un subansamblu sau ansamblu. Un grad de unificare mare esigura o tehnologicitate mai buna.

y=; n-numarul de elemente unificate

N-numarul total de elemente10-alegerea materialului unei piese

De regula alegerea materialului nu este o problema care sa revina tehnologului, unele axceptii in acest sens fiind, insa, urmatoarele:

-alegerea gresita a materialului;

-cand nu sunt materiale in magazine si piesa trebuie realizata urgent

-in cazul necesitatii unei reparatii urgente11. Factorii care influenteaza alegerea semifabricatului

Natura materialului piesei daca piesa este din fonta sau din bronz de obicei se va utilize semifrabricatele turnate

Forma si dimensiunea piesei de exemplu pentru piese de forme complicate, semifabricatul acesotra se poate obtine prin: turnare, sudare prin elemente mai simple

Tipul solicitarii din piesa pentru piese intensitatea solicitarii si la care este utilizata asigurarea unei filaj continu al materialului ar putea fi utilizate semifrabricate matritate.

Echipamente disponibile pentru semifabricate Durata si cheltuielile investitie pentru realizarea unui atelier sectii de semifabricate Volumul prelucrarilor ulterioare semifabricatelorEste posibil sa se foloseasca un semifabricat scump dar care in concordanta cu un volum ciclic de prelucrari ulterioare sa conduca la un pret mai scazut decat cel care s-ar obtine prin folosirea unui semifabricat mai ieftin dar cu un numar mare de prelucrari ulterioare.

Rigiditatea semifabricatului Productivitatea produsului Costul final al pieseiIn principiu se alege acel semifabricat care asigura obtinerea piesei in conformitate cu cerintele de calitate prescrise la un cost minim si o productivitate maximala.

12. Recomandari privin alegerea semifabricatuluiPentru piese din categoria arborilor cu diferente mici intre trepte se recomanda folosirea semifabricatelor laminare. Se acepta si difernte mai mari intre trepte pentru piese serie unicat. Pentru piese de forme complicate si supuse unor solicitari mecanice medii si mijlocii este recomandat folosirea semifabricatelor turnate.

Daca avem de aface cu solicitari mai mari si este necesar asigurarea semifabricatului se recomanda forjarea in matrita. Pentru piese de dimensiuni mai mari si forme mai putin complicate se recomanda forjarea libera. Pentru piese de dimensiuni mai mari si forme complicate pot fi analizate turnarea si sudarea ca procedee de semifabricate. Atunci cand se impune un numar mic de prelucrari ulterioare pentru piese de dimensiuni mici si medii poate fi analizata semifabricarea prin sinterizare. In cazul pieselor din tabla pot fi folosite semifabricate stantate si matritate,

Piesele din materiale plastice se obtin prin injectii.13. Pregatirea semifabricatelorIn cazul semifabricatelor laminarea se considera drept operatia pregatitoare, debitarea, indepartarea , cojirea. Alegerea produsului de debitare se realizeaza tinand cont de consumul de material pierdut sub forma de aschie, precizia metodei de debitare, productivitatea costul final. Pot fi utilizate debitarea:

pe ferastraie cu micsorare rectilinie, alternativa, circulara

pe strunguri cu ajutorul cutitelot de retezat

pe masini de frezat cu freze dese

prin ghilotinare

cu disc abraziv

cu flacara oxigaz

prin procedee neconventionale ( laser, ultrasunete, fascicul de electroni )

forfecarea de precizie14. Indreptarea se poate realize prin lovire, pe strung, pe freze, pe masini specializate de indreptat.

Cojirea semifabricatelor armate poate fi realizata pe masini specializate disponana de capete rotative.15. In cazul semifabrivatelor turnate operatiile pregatitoare sunt:

- indepartarea maselor si a retelelor de turnare : pentru semifabricatele din otel se pot folosi dispozitive portabile cu disc adeziv sau flacara oxigaz. In timp ce in cazul semifabricatelor din fonta se poate folosi ruperea manuala.

- ajustarea bruta realizata la polizarea pentru piese mici si respectiv folosind dispozitive portabile cu disc adeziv pentru semifabricatele cu dimenziuni mari

- curatarea realizata manual cu ajutorul periilor sau mecanic prin sablare ( nisip in aer compresat sau in apa ) improscare cu alice

- clatire curatare chimica sau electrochimica16. In cazul semifabricatelor matritate ca operatii pregatitoare sunt:

- inlaturarea vaporilor realizata de obicei pe matrita de cuagulat fie cu dispozitive portabile cu disc abraziv- indreptarea in matrite de indreptat pentru curatire folosim una din variantele de la semifabricatul turnat17. Precizia de prelucrare

Precizia de prelucrare: gradul de corespendenta intre dimensiuni, forma si pozitia reciproca a suprafetelor existente pe piesa prelucrata si respectiv cele prescrise pe desenul de executie sau existente pe un modul.

Se poate vorbi despre:

precizia dimensionala

precizia de forma

precizia de pozitie reciproca

Precizia de prelucrare este importanta pentru:

asigurarea unei functiuni corecte a piesei

asigurarea unei durabilitati mari

detinerea unei performante ridicate

asigurarea interschimbabilitatii de asamblare

Ca posibilitati de obtinere a preciziei in cazul producerii individuale de serie mica se utilizeaza trasarea si aproximarea succesiva in cazul producerii de serie si de masa - obtinerea automata a dimensiunilor

Asupra preciziei de prelucrare exercita influenta urmatorii factori:

tipul procesului tehnologic adoptat ( eroarea teoretica, eroarea datorita orientarii semifabricatului )

conditiile de stare a sistemului tehnologic ( stare de uzare, reglare )

conditiile de lucru ( deformare plastica, termica, vibratii )18. Eroarea teoretica apare atunci cand stim de la bun inceput ca schema de lucru adoptata va conduce la o eroare considerata acceptabila din punct de vedere al preciziei, de exemplu: la prelucrarea danturarii cilindrice cu freza ( pentru fiecare dantura sau nuamr de dinti ar fi necesar cate o freza. Cum acest lucru nu este posibil s-au realizat seturi de 8 freze pentru module < 10 mm si respectiv 15 freze pentru module mai mari de 10 mm ). O asemnea freza permite obtinerea danturarii cilindrice sau cu un anumit modul si cu numar de dinti variabile. Freza disc are modulul corect pentru numar mic de dinti din gama recomandata. Indepartandu-se apare o eroare de prelucrare pe care daca o consideram acceptabila vom recurge la folosirea procedeului respectiv.

19. Eroarea datorita deformatiei elastice a sistemului tehnologicSistem tehnologic =

La prelucrarile bazate pe deformarea plastica a materialului semifabricatelor apar forte de prelucrare ce pot deforma sistemul si genereaza erori.

Vom numi rigiditatea sistemului capacitatea acestuia de a se opune deformatiilor provocate de factori exteriori semifabricatului.

Din punct de vedere matematic rigiditatea se evalueaza prin raportul dintre forta si deformatii pe directia fortei.

y= rigiditate

w - flexibilitate

20. Ca urmare a deformarii suportate de scula si semifabricat, la prelucrarea unui semifabricat fixat in mandrina universala apar diferente intre adancimea proiectata si cea reala ( conform ultimei relatii scrise ) aceasta fiind de fapt o eroare de prelucrare.

Ecuatia de moment fata de punctul C:

Ecuatia de moment fata de punctul D:

pf papusa fixa

pm papusa mobila

28-eroarea de prelucrare datorata reglarii sculei la dim de lucru dupa aschii de proba

Reglarea- ansamblul de actionare vizand sa asigure o anumita pozitie a varfului sculei intr-un system de coordinate prestabilit, astfel incat un numar maxim de piese sa se incadreze in campurile de tolerante prescrise.

Exista-reglarea dupa aschii de proba, utilitizata preferential la productie individiala si de serie mica.

Precizia este determinate de nivelul de calificare si de contienciozitatea lucratorului.

In esenta, se prelucreaza o mica portiune din suprafata la o cota mai mare, se masoara dimensiunea suprafetei obtinute si in raportul rezultatului masurarii se trece la strujirea pe intreaga lungime sau se efectueaza o corectie a pozitiei varfului sculei.

29-eroarea de prelucr dator regl sculei la dim de lucru dupa piese de proba

Reglajul se foloseste in cazul masinilor-unelte semiautomate sau automate.

Se dispune initial varful sculei la cote aproximative corespunzatoare mijlocurilor cotelor de toleranta (sau la o cota asa zis optima de reglare).Cu acest reglaj se executa prelucrarea unui lot de piese de proba. Se determina media dimensiunilor suprafetelor prelucrate; daca aceasta medie se incadreaza in campul de toleranta pentru dimensiunea optima se considera reglarea incheiata, in caz contrar se va efectua o corectie a pozitiei varfului sculei.

-eroarea de reglare

-eroarea datorata metodei de calcul utilizata

-eroarea datorata masurarii dimensiunii de proba

-eroarea datorata corectiei

Reglarea este relative precisa, insa necesita un consum mare de timp si exista riscul ca toate piesele sa fie rebuturi (sau cel putin unele).

30-erparea de prel dat reglarii sculei la dim de lucru dupa etaloane sau calibre

Se foloseste in productia de serioe mare si de masa

Productive se foloseste o piesa etalon avand formele si dimensiunile corespunzatoare pieselor de obtinut. Se aseaza piesa etalon in dispozitivul de prindere si se aduc varfurile sculelor in contact cu etalonul. Sesizarea momentului de contact dintre scula si etalon se realizeaza prin deplasarea unei foi subtiri de hartie sau a unei lere de grosime.

k-coeficientul de dispersie relativa

-eroarea de executie a etalonului

-eroarea de asezare a sculei

31. Eroare de reglaj

- eroarea de executie a etalonului

- eroarea de asezare a sculei

Reglarea cu scule amplasate la cota

In cazul c.n.c cu comanda numerica varfurile sculelor trebuie sa aiba o pozitie bine determinata in suportul portscula pentru ca in mod frecvent comenzile de deplasare se raporteaza la un element al suportului port-scula.

Reglarea pozitiei varfului sculei in support [pate fi realizata in afara c.n.c.

32. Eroarea datorata tensiunilor interne

Tensiunile interne - acele tensiuni care raman in piesa dupa inlaturarea oricaror solicitari exterioare

Factori care pot genera tensiunile interne: incalzirea si racirea neuniforma datorita variatiei dimensiunilor din diferite componente ale piesei

deformari elasto-plastice neuniforme generate prin deformare plastica la rece

transformarile structurale din piesa care pot avea loc in timp

In cazul unei piese din OL incalzite la 8000C si racite, intr-o prima faza a racirii stratul exterior se raceste repede si tinde sa se contracte fara ca miezul sa permita acest lucru. Ca atare, in exterior vom avea tensiunea de intindere si in interior tensiunea de comprimare. Ulterior se raceste si miezul a carui contractii va fi impedicata de stratul exterior racit anterior. In final vom avea in exterior tensiunea de comprimare si in interior tensiunea de intindere.

33. Eroarea de instalare

Se datoreaza orientarii si fixarii semifabricatului in dispozitivul de prindere.

- eroarea de orientare

- eroarea de fixare

- eroarea dispozitivului34. Eroare de orientare

- apare atunci cand baza de masurare nu coincide cu suprafata de asezare si genererata de variatia unei dimensiuni a semifabricatului- apare atunci cand se intentioneaza mentinerea reglarii initiale a pozitie sculei pentru intreg lotul de piese

- din punct de vedere matematic E0 se obtine ca o diferentiala totala a vecotrului ce uneste baza de masurare cu un punct fix al dispozitivului, vector proiectat pe directia dimensionala de obtinut.

- dimensiuni ale piesei

A,B dimensiuni ale dispozitivului

35.

36.

37.

38. Eroarea de fixare

Se datoreaza variatiei fortei de frecare sau variatiei comportarii semifabricatului

Din punct de vedere matematic poate fi definit ca diferenta intre pozitiile limita ale vectorului care uneste suprafetele prelucrate cu baza de masurare ( cele 2 pozitii limita se datoreaza in conditii diferite ), vector proiectat pe directia dimensiunilor obitnute.

ymax, ymin corespund pozitiei limita

- unghiul dintre directia fortelor si directia dimensiunilor obitnute

Q- efortul aplicat piesei

C- depinde de natura materialului piesei

39. Interpretarea statistico-matematica a teoriei erorilor de prelucrareDaca se i-au in vedere frecventa, marimea si sensul de modificare al erorilor avem:

erori sistematice constante - au frecventa mare, marime si sens constant

erori sistematice logice frecventa constanta, acelasi sens, marimea variaza dupa o anumita lege

eroare intamplatoare apar atunci cand asupra marimilor urmarite actioneaza un numar mare de factori intamplatori si far aca vreunul dintre ei sa exercite o influenta determinata.40. Interpretarea statistico-matematica a teoriei erorilor de prelucrareVom considera dimensiunea urmarita drept variabila independenta. La prelucrarea unui lot de piese, numarul de operatii ale unei dimensiuni ne ofera o imagine asupra frecventei.Corespondenta intre variabile independente si frecventa se numeste functii de frecventa. Integrala functiei de frecventa pentru un anumit interval sa va numi functie de repartitie.

Analiza statistica a preciziei de prelucrare poate fi realizata plecand de la datele masurate ( repartitii emperica ) si respectiv de la relatii teoretice ( repartitii teoretice).

41. Repartitia empiricaCamp de imprastiere

k- numarul de intervale in care vom imparti campul de imprastiere

O astfel de reprezentare grafica sub forma de dreptunghi , baza mica corespunde marimii unui interval, inaltimea corespunde frecventei absolute si se numeste histograma frecventei absolute daca se unesc mijloacele laturilor superioare se obtine poligonul frecventei absolute.

- frecventa absoluta

42. Daca in ordonata se foloseste fi se obtine histograma frecventei absolute.

Daca pe ordonata se ia suma frecventei din intervalul respectiv si din intervalul automat se obtine histograma frecventei cumulate ( poligonul frecventei cumulate )43. Ca parametru principal ai diagramei de frecventa se mentioneaza:

a) parametrul de tendinta ofera o imagine asupra pozitiei diagramei in lungul axelor absciselor

xi- valoarea medie a fiecarui interval

ni- numarul de dimensiuni din acel interval

X- medii artimetice

Me - mediana valoarea care ocupa pozitia centrala in sirul de valori ordonate crescator

Me - - numar impar de marimi

- - numar par

- modulul M0 ofera o imagine asupra valorii cu frecventa cea mai mare

44. Parametrii de imprastiere

- campul de imprastiere

abaterea medie patratica

dispersie S2 coeficient de asimetrie, exces, coeficient de variatie a sirului de date45.Repartitia teoreticaGauss plecand de la demonstratia matematica a demonstrate o functie de forma :

46. - abaterea medie patratica

- media artimetica

- se mai numeste si abcisa standard pentru ca se utilizeaza pentru evaluarea marimii campului de imprastiere.

47. Verificarea caracteristicii de repartitieF(x) - probabilitatea sau functia repartitiei

Verificarea normalitatii

Pentru verificarea normalitatii unei distributii empirice se folosesc urmatoarele criterii:

a) verificarea marimii campului de imprastiere in cazul unei distributii normale campul de imprastiere ar trebui sa fie de 6s

b) folosirea abaterii medie patratice relative sau a coeficientului de dispersie relativa:

kd - coeficient de dispersie relativa

Daca se determina coeficientul de dispersie relativa pentru distributia studiata si se constata ca are o valoare apropiata de 1, se poate forma ipoteza ca avem de aface cu o distributie corelara.

c) dreapta lui Haury

Se foloseste o reprezentare grafica corespunzatoare pologonului frecventei cumulate pe ordonata luandu-se logaritumul frecventei.

Daca avem de aface cu o dreapta putem forma ipoteza ca avem de aface cu o dispersie normala.

d) criteriul

e) criteriul Kolmogorov

f) examinarea formei diagramei de frecvente

daca este apropiata de curba Gauss atunci avem o distributie normala

Este util ca axa de simetrie sa se suprapuna peste mijlocul campului de toleranta si de asemenea campul de imprastiere sa fie mai mic decat campul de toleranta.

g) compararea probabilitatii pentru aceleasi intervalle

-0,3s.+0,3s 25%

-0,7s.+0,7s 50%

-1,1s.+1,1s 75%

-3s+3s 99,73%

48. Utilizarea diagramelor de frecventa

Asa cum s-a vazut examinarea unei diagrame ofera informatii asupra normalitatii distributiei. Este necesar sa se precizeze ca o asemenea diagrama poate fi construita pentru fiecare dintre componentele eorii totale de prelucrare ( eori date de: asezarea piesei, deformarea elastica a componentelor sistemelor tehnologice, deformarea termica, uzura, reglarea, tensiuni interne, abatere a semifabricatului.

- deformatii plastice

- deformare termica

-eroare de asezare

-uzura

-tensiune interna

- eroare data de dispozitiv

Erorile intamplatoare se insumeaza dupa regula radacinii patrate fiind afectate de coeficientul de dispersie relativa; eroarea sistematica se insumeaza aritmetic.

Analiza preciziei de prelucrare cu ajutorul diagramei de frecventa are un caracter universal, are dezavantajul ca se realizeaza dupa incheierea prelucrarii nemaifiind posibila o interventie in timpul procesului.

49. Diagrama punctiformaPentru a determina dezavantajul mentionat anterior se folosesc niste grafice in care pe abcisa se i-a numarul de ordine al piesei iar pe ordonata dimensionarea urmarita.

Necesitatea de micsorare a lungimii formularului pe care se inscrie numarul de ordine si dimensionare urmarita a piesei au condus la utilizarea unei diagrame de tipul al II-lea , in care pe o aceeasi verticala se inscriu dimensionarea mai multor piese extrase consecutiv din fluxul de fabricatii si alcatuidn o asa numita proba.

Intrucat inscrierea numai o dimensiune a pieselor nu oferea o diagrama clara asupra solutiei procesului din diagrama precizata automat s-au inscris si valoarea medie ale fiecarui probe.

Aceasta reprezentare grafica permitea totodata si o anumita verificare a normalitatii distributiei, numar de dimensionare apropiate de medii trebuind sa fie mai mare decat al celorlalte dimensiuni.50. Aprecierea stabilitatii dinamice

O alta modalitate de verificare a preciziei procesului tehnologic se bazeaza pe utilizarea fiselor de control statistic. Se considera astfel un process tehnologic este dynamic stabil ca reglaj, daca mediile artimetice ale unor probe alcatuite din seturi de piese extrase succesiv din process se incadreaza intre anumite limite. Procesul tehnologic este dynamic stabil ca precizie daca abaterile medii patratice ale probelor sunt cuprinse intre linii precizate.

51. Influenta abaterii de forma a semifabricatelor asupra preciziei de prelucrare

Daca semifabricatul are abateri de forma, in cazul prelucrarii prin metode clasice ( bazate pe deformari plastice ) aceasta abatere se transmite piesei finite dar la o scara mai redusa.

Reducerea influentei abaterii de forma asupra procesului de prelucrare poate fi realizat prin marirea numarului de treceri.

52. Starea suprafeteiCalitatea unui produs ( capacitatea acestuia de a functiona la parametrii descrisi un interval de timp cat mai mare) este dependenta de proprietatile fizic-mecanice ale materialelor, de precizia de prelucrare si de starea suprafetei. Conceptul de stare a suprafetei vizeaza 2 aspecte:

aspectul geometric

aspect fizic-mecanic referitor la proprietatile fizico-mecanice ale straturilor suprafetelorDaca se i-a in considerare raportul intre pasul si inaltimea unei asperitati putem avea:

abateri macrogeometrice: s/h < 40 ab de ordin 1

abateri de ordin 2 - 401000

53. Pentru avaluarea rugozitatii se folosesc diferiti parametrii:

a) parametrii fizici - inaltimea neregularitarilor profilului Rz

inaltimea maxima :Rmax (Ry)

pasul mediu al neregularitatilor profilului

b) parametrii statici

- abaterea medie artimetica a profilui ,

Linia mediana trebuie sa imparta profilul astfel incat suma patratelor coordonatelor profilului in raport cu linia medie sa fie minima.

procentajul energiei portante

Rugozitatea unei suprafete poate fi caracterizata si de alti parametrii:

raza de racordare a varfurilor asperitatilor

unghiul de inclinare a flancurilor

directia in raport cu care s-a efectuat masurarea rugozitatii

54. Importanta cunoasterii si asigurarii unei anumite rugozitati a suprafetelor prelucrate

a) influenta rugozitatii asupra uzurii si asupra productiei perioadei de rodaj

S-a constat ca pentru anumite conditii concrete de functionare este remarcabila piesa care are o anumita rugozitate a suprafetelor aflate in contact, spre aceasta se ajunge dupa o anumita perioada de rodaj.

55. influenta rugozitatii asupra mentinrii in timp a caracteristici ajustajului

al=alezaj

ar=arbore

s=strangere

j=joc

d,D=diametru

56. Influenta rugozitatii asupra fenomenului de frecareSe constata ca exista o anumita valoare a rugozitatii ce asigura o marime care faciliteaza procesul de frecare, astfel in conditiile frecarii umede, grosimea peliculei de ulei trebuie sa fie mai mare decat suma golurilor aspiratiilor.

hp- grosimea peliculei de ulei

in cazul frecarii usate o valoaremare a rugozitatilor conduce la intrepatrunderea varfurilor si la cresterea valorii coeficientului de frecare.

se constata ca si la valori prea scazute ale rugozitatii putem inregistra o valoare mare a coeficientului de frecare datorita fortelor de aderenta dintre retele cristaline din structurile superficiale ale pieselor aflate in contact.

57. Influenta rugozitatii asupra rezistentei la obosealaValori mari a rugozitatii inseamna o concentrare suplimentara de tensiuni la nivelul golurilor dintre s straturi si cresterea riscului de amorsare a unei fisuri care ar putea duce la ruperea piesei.

- rezistenta la oboseala la un efort alternant simetric

- rezistenta la oboseala a unei piese avand o anumita rugozitate

- rezistenta la oboseala a unui etalon avand o suprafata lustruita

58. Influenta rugozitatii asupra rezistentei la coroziuneSe considera ca o suprafata rugoasa va suporta un fenomen mai intens de coroziune, explicatia vizeaza acumularea intre asperitati a diferitelor impuritati care impreuna cu apa ( ce se mentine mai mult timp intre golurile dintre asperit ) va genera o coroziune mai intensa.

Rugozitatea exercita influenta asupra fenimenului de coroziune doar in cazul in care coroziune contribuie cu o viteza ce nu depinde de rugozitatea initiala.

59. Influenta geometriei partii active a sculei.

Unghiul de asezare la o valoare redusa a acestuia va conduce la o frecare intensa si la cresterea rugozitatii, in timp ce o valoare mare va scadea rezistenta putand favoriza aparitia vibratiilor si generand cresterea rugozitatii.

Ultima relatie arata ca pentru a obtine o rugozitate scazuta raza de racordare a varfului trebuie sa aiba o valoare cat mai amre; o valoare prea mare va produce o intensificare a vibratiilor si o crestere a rugozitatii.

60-infl param reg de prelucr asupra rugozitatii

Pentru valorile obisnuite ale adancimii de aschiere a nu se constata o dependenta a rugozitatii fata de adancime.

adancimea de aschiere 0.05

Influienta avansului f:

In cazul vitezei se constata un maxim a rugozitatii de valori v=(20110) m/min dupa care rugozitatea scade sau se mentine aproximativ constanta la cresterea vitezei. Existenta maximului se datoreaza formarii si desprinderii asa numitului tais de depunere; fenomenul genereaza o variabila a geometriei partii active a sculei si acest lucru se va reflecta printr-o variatie a rugozitatii.

61-infl naturii sem si a lichid de racire-ungere asupr rug supr prel prin aschiere

Influienta naturii materialului semifabricatului

In cazul otelurilor carbon la aschiere cu scule metalice se constata ca la cresterea duritatii pana la o anumita valoare, are loc o scadere a rugozitatii.Intrucat cresterea duritatii depinde de continutul de carbon, este de asteptat ca in cazul OLC 45 sa se obtina o rugozitate mai scazuta decat in cazul OLC 10.

Rugozitatea poate fi influientata si de structura metalografica, un graunte mai fin rezulta o rugozitate mai mica, fapt pentru care uneori tratamentele de imbunatatire se aplica intre prelucrarea de degrosare sic ea de finisare cu scule metalice.

Influienta lichidelor de racier-ungereCaracteristica de ungere a acestor lichide va conduce la o scadere a frecarii intre suprafetele active ale sculei si semifabricat, la o diminuare a intensitatii deformatiilor a taisului depunerii, la o reducere a vibratiilor, ceea ce va asigura conditia pentru scaderea rugozitatii.

62-infl rigidit sist tehn asupra rugozit supraf prelucrate prin aschiere

Pentru a obtine o rugozitate mai scazuta este necesar un system tehnologic rigid.In cazul unei piese fixate pe strung la capatul din stanga in mandrina universala, iar in dreapta in varful protector al apusii mobile, deformatia elastica cu actionarea fortelor de aschiere va fi variabila in lungul piesei.

Pentru cresterea rigiditatii la strunjirea suprafetelor lungi si subtiri este posibila sprijinirea piesei intr-o luneta fixa (montata pe ghidajul batiului) respective intr-o luneta mobile, montata pe carucior si care se va deplasa odata cu acesta.63-date initiale pentru proiectarea proc tehnologice

Date initiale:

a) documentele tehnologice de baza- in mod frecvent la indemana proiectantului aflandu-se doar desenele de executie.Acest desen se verifica din punct de vedere al respectarii standardelor in viguare si respective al tehnologicitatii de fabricatie.

Desenul deexecutie trebuie sa contina toate informatiile referitoare la: dimensiuni, tolerante, abateri, rugozitati, material, tratamentele termice, etc.

b) volumul productiei si marimea lor- in cazul produselor de serie mare si masa , tehnilogia prescrisa va avea in vedere realizarea unei productivitati ridicate.Fabricatia se formeaza pe loturi.

Normarea: , unde -timp pregatire incheiere

-numarul de piese din lot (=100).

c) echipamentul tehnologic disponibil- este util sa se dispuna de cartile tehnice sau de cataloage care sa contina caracteristicii tehnologici functionali.

In cazul unei intreprinderi care care urmeaza a fi contruita, se va proiecta mai intai o tehnologie principala si se vor achizitiona utilaje adecvate acestei tehnologii.

d) nivelul de calificare a operatorilor- atunci cand muncitorii au o calificare redusa, inginerul trebuie sa prevada masuri in cederea diminuarii influientei nivelului de calificare asupra preciziei si economicitatii fabricatiei.

e) Anumite conditii particulare ( un loc in curs, masina foarte aglomerata, un loc de minca cu risc ridicat de producere a accidentelor)

64-stabilirea structurii procesului tehnologic

Se pleaca de la precizia si rugozitatea fiecarei suprafete stabilindu-se prelucrarile necesare.

Ulterior se va recurge la suprapunerea diverselor faze.

Se obtine o imagine asupra numarului de prelucrari pentru obtinerea piesei in cauza.

Daca ar exista restrictii in cazul unei piese care necesita k prelucrari ar fi posibile procese.

Ca pricipii de baza pentru proiectare:

a) procesul tehnologic-piesa realizata conform prescriptiilor din desen

b) procesul economic- realizarea la un cost mediu

In practica se va cauta ca piesa sa fie realizata la un cost mai mic decat cel contractat si la o productivitate pe cat posibil ridicata.

Din pundt de vedere ethnic pot fi utilizate:

a) principiul concentrarii prelucrarilor

principiul diferentierii prelucrarilor

67-stabil param reg de aschiere.alegerea echip de prelucrare.stabilirea adancimii de aschiere.stabil avansului de lucru

Stabilirea parametrilor regimului de prelucrare.

a) stabilirea schemei de aschiere

b) alegerea echipamentului de prelucrare-alegerea masiniloir-unelte se realizeaza tinand cont de: felul prelucrarii, de unele caracteristici (turatii, avans, putere) precizia solicitata, dimensiunea maxima SN 400 * 1000

strung latimea lungimea

normal maxima maxima

In stabilirea SDV-urilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

-exista SDV-urile necesare

-pot fi modificate, relative simplu, unele SDV-uri pentru a fi utilizate in cadrul unei tehnologii

-pot fi utilizate SDV-uri standardizate sau normalizate la niste preturi convenabile

-pot fi proiectate si realizate SDV-uri in cadrul intreprinderii proprii la preturi convenabile

-pot fi proiectate si realizate SDV-uri prin cooperare cu o alta intreprindere

-pot fi proiectate si realizate SDV-uri in intregime de alta firma

c) stabilirea regimului de aschiere- a

Daca adancimea de prelucrare poate fi impartita prin mai multe treceri, a scade tinand cont de posibilitatea masinii-unelte

d) stabilirea avansului- -pe baza recomandarilor, valoarea stabilita a avansului poate fi verificata (de ex. La strunjire-degrosare, din punct de vedere al rezistentei sculei, al rezistentei placutei, al deformarii maxime atinse de catre semifabricat). f=0.3

e) alegerea vitezei de aschiere- se poate realize plecand de la valoarea recomandata de literature de specialitate sau poate fi calculate viteza de prelucrare.

v=60 m/min pt otel rapid

v=100 m/min pt placute

Taylor f-avansul

Formula lui taylor

T-durabilitatea sculei

-adancimea de aschiere

-coeficienti care tin cont de regimul de aschiere:marimea unghiului de asezare

HB-duritatea Brynel68-stabilirea param reg de aschiere.det turatiei.recalc vitezei si a durab sculei

Determinarea turatiei

unde D-diametrul semifabricatului

Recalcularea vitezei si a durabilitatii sculei:

T-durabilitatea sculei

-adancimea de aschiere

-coeficienti care tin cont de regimul de aschiere:marimea unghiului de asezare

HB-duritatea Brynell69-stabil param reg de aschiere.verif puterii si a dublului mom de torsiune

-randamentul=0.850.95

-forta de avans, adancime70-norma de timp si de productie

Norma sarcina de productie care trebuie realizata de unul sau mai multi operatori dispunand de o anumita calificare, in anumite conditii tehnico-economice si intr-un interval de timp.

Norma de prelucrabilitate tehnica se numeste norma de productie.

Atunci cand se calculeaza cantitatea de prductie care trebuie prelucrata va fi norma de productie, dar cand se urmareste intervalul de timp se numeste norma de timp.

71-structura normei de timp

-timp de pregatit incheiere-activitate efectuat la inceputul/sfarsitul prelucrarii piesei, in tabele se gasesc valori pentru pentru tot lotul de piese

-numarul de piese din lot, =100

/=0.25

-timp de baza pentru deplasarea sculei

T=

-lungimea de siguranta

-lungimea de patrundere

-lungimea propriu-zisa

-lungimea de depasire

f-avans pe rotatie

I,II,-numarul de faze

t-timpii auxiliari72-tehnologii de fabricatie a pieselor din pulberi metalici.elaborarea pulberilor

Metalurgia pulberilor a aparut dupa 1900 cand a fost necesara.

Produsele acestor procese au fost utilizate in mai multe domenii:industria auto; industria electrotehnica; industria constructoare de masini.

Etape:-elaborarea pulberilor

-amestecarea

-compactarea la rece

-compactarea la cald

-sinterizarea

Elaborarea pulberilor- pulberii mecanici reprezinta un ansamblu de granule cu dimensiuni de 1mm din metale pure, aliaje, compusi chimici sau amestecuri metalice.

Metode mecanice de elaborare a pulberilorDin faza solida, aceasta metoda consta in macinarea in mori cu bile. Metodele noi sunt utilizate mai intai din faza lichida apoi macinalte in mori.In timpul macinarii, pulberile sunt impurificate cu materiale desprinse in corpurile macinate.In timpul macinarii exista pericolul de explozie datorat cantitatii mari a pulberilor fata de O.

Metodele mecanice din faza lichida sunt aplicate metalelor care in stare topita au o anumita vascozitate

Granularea cu apa- metoda prin care metalele sunt scurse printr-o sita cu un orificiu la anumite dimensiuni.Particulele topite cad intr-un vas cu apa unde se solidifica, dimensiuni de la 0.10.5mm.

Metodele fizico-chimice de elaborare

-din faza gazoasa-condensarea vaporilor metalici care au punctul de vaporizare scazut. Condensarea are loc pe o placuta support pe care se obtin particule.

-din faza lichida-se reduce pulberile de metale prin solutii apoase din saruri sau din topituri de saruri, se obtin particule de vanadium

-din faza solida-prin aceasta metoda se reduce oxizii la temperature ridicate prin reducatoare solide sau gazoase.Se pot obtine si particule de fier.

Pregatirea emestecului de pulbere:

sortarea pulberilor-se face printr-o sita, iar a pulberilor foarte fini se face prin instalatii pneumatice de sortare.

Tratament termic-eliminarea duritatii care apare in urma alaborarii. Sunt utilizate cuptoare de temperature cu tunel cu atmosfera controlata

Prepararea amestecului-se face prin unirea a doua sau mai mute pulberi.Trebuie sa se obtina un amestec omogen care sa se mentina in timpul presarii sau sinterizarii.

Compactarea pulberilor metalici-formarea pieselor se poate face prin mai multe procedee:

Procedeul de formare prin aplicarea unei presiuni:presarea la rece, la cald extrudarea pulberilor, laminarea pulberilor

Procedeul de formare fara aplicarea unei presiuni: turnarea in forme din ipsos sau formarea cu matrite incalzite.

Formarea prin presarea la rece in matrite din OL este cea mai utilizata.

Etape: -dozarea

-presarea

-extragerea73-tehnologii de fabricare a pieselor din pulberi melatici.Dozarea pulberilor

Metalurgia pulberilor a aparut dupa 1900 cand a fost necesara.

Produsele acestor procese au fost utilizate in mai multe domenii:industria auto; industria electrotehnica; industria constructoare de masini.

Etape:-elaborarea pulberilor

-amestecarea

-compactarea la rece

-compactarea la cald

-sinterizarea

Dozarea are loc in 3 modalitati:

1 dozarea gravimetrica-cand pulberea este cantarita de un sistem automat

2 dozarea volumetrica-cea mai utilizata datorita simplitatii ei.Instalatia de dozat poate fi amplasata in apropierea postului de lucru

3 dozarea prin masurarea timpului-se bazeaza pe fluiditatea pulberilor.Dispozitivul de dozat are principiul de lucru asemanator unei clepsidre.

,unde:G-cantitatea de pulberi cursa printr-un orificiu

Fp-fluiditatea unei pulberi

t-timpul de curgere

kp-coeficientul de pierderi74-tehnologii de fabricare a pieselor din pulberi melatici.presarea pulberilor

Presarea are loc prin metode specifice:legea lui Pascal de curgere hidrostatica a lichidelor nu este valabila.

Presarea se face in doua moduri:

-simpla actionata

-dubla actionata

La presarea cu simpla actiune (unilaterala)-in timpul presatii granulele tind sa evite fortele exercitate asupra lor de catre alte particule, se pot deplasa spre centrul matritei.

La presarea cu dubla actionare are loc o sintetizare a presarii si se poate obtine o distributie de densitate aproximativ uniforma.Densitatea si duritatea scad odata cu cresterea distantei dintre coansamble.

Extragerea semifabricatului din matrita se face atunci cand piesa este gata si se retrage la o distanta eficienta.Dupa evacuare materialul preset are o revenire elastica care poate produce fisuri sau tensiuni mari.

Presarea la cald -materialul prelucrat este supus la incalzire pana la o temperature de sinterizare.In timpul presarii au loc doua procese:-compactizarea

-sinterizarea

Incalzirea se face lent pentru a asigura o uniformizare a caldurii in masa de pulbere deoarece pulberea netasata ester ea conducatoare de caldura, se aplica o forta initiala prin care se realizeaza o compactare de 5055%. La atingerea limitei minime de sinterizare, forta N de presiune ajunge la 20 % din valoare maxima.Presiunea va creste odata cu temperature.

Presarea hidrostatica la rece -presiunea de lucru este aplicata pe toata suprafata este obtinuta datorita existentei unui mediu elastic care inconjoara pulberea.

Presarea hidrostatica la cald - spre deosebire de cea la rece mediul de presare este cu gaz inert incalzit la temperature ridicate.Presiunile de presare sunt asemanatoare, iar temperatura mediului ajunge la 1100C

75-extrudarea pulberilor

Se obtin prduse cu sectiune uniforma si de lungimi mari

Se poate face cu pulberi, amestec cu lianti sau plastifianti care sunt extrudate api la temperatura mediului ambient sau pulberi fara extrudare la temp ridicate.

Extrudarea se poate face:

1-extrudarea pulberilor asezate in matrita incalzita

Presarea 1 se face direct prin filiera 2 de catre poansonul 3.

2-extrudarea lingourilor, presate si sinterizate este metoda ccea mai folosita.Operatia are loc dupa o schema asemanatoare cu cea de mai sus cu exceptia faptului ca in cilindru extruder este introdus un lingou cilindric incalzit si sinterizat.

3-extrudarea pulberei asamblate in invelis metallic-invelisul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:- buna plasticitate la cald

-cost scazut

-sa se desprinda usor de pe comprimatul preset

76-procese de obtinere a pulberilor

Procesul tehnologic de obtinerea a piselor din pulberi metalici prin compactarea pulberilor sub forma piesei ce trebuie obtinuta prin sinterizare

Sinterizarea este procedeul de formare si consolidare a legaturilor dintre particule printr-un transfer de masa active termic ce creste rezistenta contactului dintre particule si scaderea energiei libere.

Obtinerea pulberilor

-din faza solida

1 mecanice

-din faza lichida

Procese de

obtinere a

pulberilor

2 fizico-chimice

3 Combinate - prelucarea abraziva - cavitationala

-cu ultrasunete

Obtinerea pulberilor prin aschiere: este utilizata foarte rar deoarece are o calitate scazuta si rezultate scazute

Obtinerea pulberilor prin macinare: se realizeaza prin mori cu bine, mori vibratoare cu bile si au urmatoarele caracteristice:-granulatii uniforme

-au muchii rotunjite

-acoperite cu un strat de oxid

Obtinerea pulberilor prin pulverizare:cel mai productive procedeu cu calitati si eficienta economica cu doua variabile:-pulverizarea cu jet lichid:

-pulverizarea cu disc rotativ

Pulberile obtinute au caracteristicile:

-granulatie relative uniforma

-compacte

-forma sferoidala

-acoperite cu o pelicula de oxid

77-proprietatile pulberilor metalice

Sunt proprietati:fizice

-chimice

-mecanice

-tehnologice

Proprietatile fizice:

-dupa forma granulatiilor

-marimea grauntelui

-repartitia geometrica

-structura grautelui

-structura suprafetei grautelui

Proprietati chimice: influienteaza direct proprietatile pieselor la rezistenta la coroziune

Proprietatile mecanice: microduritatea-influienteaza defavorabil prin stabilirea pulberii si duritatea matritelor ce compactare si poate fi redusa prin recoacere in atmosfera puternic reducatoare.

Proprietatile tehnologice:

-densitatea apparent de umplere

-compactitatea de umplere

-porozitatea de umplere

-densitatea

-presabilitatea78-pregatirea amestecurilor de pulberi

Operatiuni:

-se determina dimensiunea maxima si minima ale granulelor

-ponderea fiecarei fractiuni granulare pentru fiecare compus metallic si se dozeaza prin cantarirea proportionala fractiunilor granulelor

-prin compactare, prin presarea pulberilor intr-o matrita, prin sinterizare un produs de transfer de masa activate termic care consta in formarea unor punti de legatura intre particule.

Procedee de compactare a pulberilor:

-laminare

-extrudare

-presarea izostatica

-presare prin soc

-turnaerea in forme poroase

Forma tehnologica a pieselor din pulberi metalici:in constructia de masini se utilizeaza din ce in ce mai mult atat pentru proprietatie deosebite calitativ car si eficienta economica a produsului obtinut.

Spre deosebire de alte procedee tehnologice, piesele obtinute din pulberi permit obtinerea muchiilor vii.

Domenii de utilizare a pieselor:

-in constructia de masini

-comenii diverse

Criterii de baza:

-posibila/imposibila prelucrarea unui material

- posibila/imposibila obtinerea piesei

-eficienta economica

-nu exista riscul unor defecte majore79-strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare

80-frezarea suprafetelor plane

Fig a-frezare plana cu freza cilindrica contra avansului

Fig b-frezarea cu freza deget

Fig c-frezarea cu freza frontala

Treapta de precizie Ra,

Degrosare cu scule metalice1212.5

Finisare cu scule metalice106.3

Rectificare de degrosare81.6

Prelucrare fina cu scule metalice70.8

Netezirea(honuirea, suprafinisarea)60.02

Frezarea suprafetelor poate fi:cilindrice

Conice

Canale

suprafete profilate81-rectificarea supr cilindrice exterioare

Rectificarea suprafetelor:plane

Profilate

Conice

Filete

82-prelucrarea danturilor cilindrice

a) frezare prin copiere cu freza disc mobile

b) frezare prin rostogolire (generare,reluare) cu freza melc modul

la ultima grupa de procedee se simuleaza angrenarea rotii de prelucrat cu surubul melc (surubul melc a capatat proprietati aschietoare prin practicarea canalelor de degajare a aschiilor si prin detalonarea spatiului dintilor)83-honuirea suprafetelor cilindrice exterioare

Abaterile de pozitie ale axei nu se pot corecta

84-suprafinisarea supraf cilindrice exterioare

Se mai numeste vibrofinisare sau vibronetezire

85-obtinerea pieselor de tip arbore

1. debitare

2. strunjire frontala si executarea gaurilor de centrare:

-strunjirea fontala la un capat

-executarea gaurii de centrare

-strunjirea frontala la celalalt capat

-executarea gaurii de centrare

3. strunjirea de degrosare

4. strunjirea de finisare

Tesituri+canale+racordari

5. frezare

-ajustare-indepartarea bavurii de la frezare

6. tratament termic

7. rectificare de degrosare

8. rectificare de finisare

9. control termic

86-obtinerea pieselor prin presare la rece

Prelucrarea se bazeaza prin deformarea plastica remanenta a materialului semifabricatului fara a produce fisuri macroscopice, prin depasirea rezistentei la curgere a materialului.

(0.30.5) - incomplete la rece

(0.50.7) -incomplet la cald

(0.850.9) -la cald

Deformarea remanenta se produce prin alunecarea straturilor instabile sau prin maclare.

Deformarea plastica este facilitate de prezenta impergectiunilor in cristale (punctiforme: atomi interstitiali, de substituire), imperfect liniare si de suprafata.

Clasificarea procedeelor de presare la rece:

a) prelucrarea prin searare sau taiere ( decupare, perforare, slituire, crestare)

b) prelucrari bazate pe indoire (propriu-zisa curbarea. Indreptarea, rasucirea)

c) prelucrari bazate pe presiune si tragere (ambutisare, tragerea pe calapod, umflarea)

d) prelucrari bazate pe deformare plastica in volum (matritarea, forjarea, calibrare)

e) imbinarea prin deformarea plastica la rece (fatuirea, sertizarea, mandrinarea)

Perforarea (decuparea).

87-ambutisarea

Transformarea unui semifabricat plan intr-o piesa cava sau a unui semifabricat dispunand de o anumita cavitate intr-o piesa cu o cavitate mai profunda.

89-obtinerea pieselor de mase plastice prin injectie

Granulele de material plastic sunt introduse intr-un buncar, suporta un process de topire si sunt presate printr-un cap de extrudare in interiorul unei injectii.

90.Obtinerea pieselor din mase plastice prin extrudare

Calandrarea-o operatie prin care se obtin foi din material plastic ca urmare a antrenarii materialului plastic topit intre mai multe perechi de role,utilizandu-se si o banda de transport.

Materiale compozite-cunosc o din ce in ce mai mare raspandire,in principiu avem de a face cu o masa metalica sau nemetalica in care se introduce o retea de rezistenta (pasla,tesaturi).In mare masura procedeeele de obtinere a materialelor compozite se folosesc si la materialele plasitce.

91.Tratamentele termice aplicabile pieselor din otel.Incalzirea si uniformizarea temperaturii semifabricatelor

Tratamentul termic :operatii de incalzire,mentinere si racire cu durate si viteze prestabilite a.i sa se obtina structuri cat mai adecvate cerintelor de exploatare.In mare parte,tratamentele termice se realizeaza pe transformari de faza care au loc la incalzire si racire.

Incalzire:

1 min/mm ->1 atm cuptor

0.25min/mm ->saruri topite

0.1 min/mm->plumb topit

Durata de mentinere: Tmentinere=0.25 x Tincalzire

92.Calirea si revenirea

Calirea presupune o viteza mare de racire,acesta permitand obtinerea unor coeficienti din ce in ce mai buni

Austenita->perlita (racire lenta)

Austenita->martensita (racire rapida)

*calire-pies a se incalzeste pana la austenitizare

*revenire-incalzirea se face sub temperatura a,urmata de o racire rapida este posibila o reducere a duritatii ,crestere a tenacitatii,eliminare partiala a tensiunilor interne.

93.Recoacerea

-poate avea drept obiectiv o eliminare a tensiunilor interne.o refacere a retelei cristaline,obtinerea unui graunte mai fin ,omogenizat.In cazul recoacerii ,racirea este lenta.Se imbogateste stratul superficial cu anumite substante.In cazul carburarii se imbogateste cu carbon.Cementarea se poate efectua in mediul gazos,saruri bogate in C si respectiv in mediu solid (pulberi de Mn).

Cementarea presupune incalzirea piesei si mentinerea acesteia la o anumita durata intr-un mediu bogat in C a.i C sa patrunda in stratul superficial al piesei.Zona in care C depaseste 0.2% poate fi astfel calita

Alte tratamente termochimice-nitrurare(imbogatire cu azot),cabronitrurare (imbogatire cu C si azot)

94.Prelucrarea prin electroeroziune

-prelucrarea presupune existenta unui lichid electric al carui rol esential este de a contribui la inlaturarea materialului detasat din electrozi in zona de prelucrare.

95.Prelucrarea electrochimica

Schema de lucru poate fi similara celei de la electroeroziune.Lichidul de lucru este un electrolit.Prelucrarea poate fi prin eroziune (prelevare de material semifabricat) si cu adaugare de material pe semifabricat.

FARADAY:

96.Prelucrari chimice.Prelucrari cu ajutorul ultrasunetelor.

-se bazeaza pe reactia chimica dintre materialul semifabricatului si o substanta solvent chimic activa,in acele zone care sunt accesibile substantei.suprafetele care nu trebuie prelucrate se protejeaza cu substante solvente.

-inc azul fotogravarii,ca material de protectie se foloseste o substanta fotosensibila care poate fi inlaturat de pe suprafata care trebuie prelucrata.

Prelucrari cu ajutorul ultrasunetelor

La nivelul zonei de prelucrare,sub actiunea ultrasunetelor are loc o rupere si refacere a integritatii masei de lichid,o microfisurare,microaschiere.

97.Prelucrarea cu ajutorul plasmei

Se bazeaza pe utilizarea plasmei generate ca urmare a trecerii unui gaz plastogen prin arcul electric stationar ce arde intre electrodul central si semifabricat.Coloana de plasma poate fi folosita la taiere,gaurire.

98.Prelucrarea cu laser

-lumina laser se obtine cu ajutorul mediului activ solid,schimbarea directiei fascilocului se face cu oglinzi,iar focalizarea sculei cu ajutorul unei lentile.

-efectele pot fi de natura termica sau chimica

99.Prelucrarea cu fascicol de electroni

-termocatodul pune in libertate electroni care sunt atrasi de anod.fascicolul este focalizat cu ajutorul bobinelor de focalizare si deplasat pe suprafata semifabricatului cu ajutorul bobinelor de reflexie.

-la contactul fascicol-semifabricat se dezvlta fenomene termice sau chimice

100.Tehnologii de asamblare

Asamblarea:imbinarea pieselor efectiv prelucrate in vederea obtinerii masinii sau echipamentului in stare de functionare.

-d.p.d.v al organelor de masini se poatevorbi despre asamblari fixe sau mobile,demontabile sau nedemontabile.

-d.p.d.v al tehnologiei de asamblare exista ansamble mobile(ansamblul in curs de constructie,se deplaseaza de la un loc de munca la altul),ansamblu stationar(ansamblul ia nastere la un singur loc de munca)

-principalele unitati de asamblare:piesa de baza,grupa (2 piese dintre care una este piesa de baza),subansamblul,ansamblul si ansamblul general.

Documente specifice:schema de asamblare si programul asamblarii

101.Schema de asamblare o reprezentare grafica sub forma unei linii drepte care uneste piesa de baza cu ansamblul sau subansamblul ce va rezulta,deasupra liniei se inscriu piesele care participa la constructie.

102.Tehnologii de reparare-reconditionare

-echipamentele mecanice se degradeaza atat datorita ueni utilizari normale cat si datorita unor factori care pot accelera degradarea.In esenta aceasta degradare se poate datora:unor solicitari ext,tensiuni interne si untor procese de eroziune (uzare,coroziune)

-degradarea poate fi accelerata datorita nerespectarii unor prescriptii referitoare la proiectare,executia componentelor mecanice,de asamblare,exploatare.In principiu,defectarea uneui echipament mecanic presupune simplificarea cauzelor si defectelor generate de defectiuni.

Principii legate de identificarea defectiunilor:

-se verifica subansamblul echipamentului in ordine:functionarea sursei de energiei,transmiterea energiei/miscarii catre consumator,functionarea consumatorilor

-se verifica circuitul

-nu se demonteaza un subansamblu fara a avea un motiv precis

-piesele verificate se vor amplasa in ordinea demontarii lor

-atunci cand o piesa are mai multe pozitii de monare ,la demontare se va cauta o solutie de montare

-se cereteaza starea orgganului de masina dinaintea producerii defectiunii si simptomele care au precedat aparitia defectiunii

-dupa reparare,se adauga in intructiunile de exploatare pentru a evita producerea unei defectiuni similare.

Metode de reparare,reconditionare:

Defectiuni superficiale

-prelucrari la cotele de reparatii,inlocuirea piesei degradate

-incarcarea piesei degradate prin sudare,turnare si reprelucrare la cotele initiale

-introducerea de piese suplimentare

103.Optimizarea proceselor tehnologice

A optimiza-alegerea variantei cea mai convenabile dintre mai multe variante.

-pot fi astfel optimizate:stabilirea traseului tehnologic,stabilirea adausurilor de prelucrare si a diminesiunilor intermediare,alegerea echipamentului utilizat,stabilirea parametrilor regimurilor de aschiere,repartizarea masinilor unelte in cadrul sectiei ,atribuirea de responsabilitati subordonatilor.Cercetarile privind optimizarea au condus la aparitia unor ramuri utilizate in aceste sensuri.

Ca urmare cercetarile dirijate catre probe militare.A aparut cercetarea operationala.PAGE 1

_1275815859.unknown

_1275829598.unknown

_1275838249.unknown

_1275842268.unknown

_1275843378.unknown

_1275847222.unknown

_1275847401.unknown

_1275850729.unknown

_1275851234.unknown

_1275851326.unknown

_1275851372.unknown

_1275851189.unknown

_1275849339.unknown

_1275847280.unknown

_1275847312.unknown

_1275847248.unknown

_1275843574.unknown

_1275844463.unknown

_1275845191.unknown

_1275843661.unknown

_1275844047.unknown

_1275843583.unknown

_1275843534.unknown

_1275843551.unknown

_1275843514.unknown

_1275843278.unknown

_1275843318.unknown

_1275843366.unknown

_1275843304.unknown

_1275843228.unknown

_1275841089.unknown

_1275841467.unknown

_1275841929.unknown

_1275842150.unknown

_1275841562.unknown

_1275841539.unknown

_1275841209.unknown

_1275841358.unknown

_1275841277.unknown

_1275841188.unknown

_1275839239.unknown

_1275841026.unknown

_1275841057.unknown

_1275840806.unknown

_1275840953.unknown

_1275840879.unknown

_1275840736.unknown

_1275838916.unknown

_1275839187.unknown

_1275838776.unknown

_1275833289.unknown

_1275833382.unknown

_1275834346.unknown

_1275837879.unknown

_1275838026.unknown

_1275837063.unknown

_1275834353.unknown

_1275833751.unknown

_1275834281.unknown

_1275834318.unknown

_1275833817.unknown

_1275833672.unknown

_1275833331.unknown

_1275833361.unknown

_1275833308.unknown

_1275831440.unknown

_1275832767.unknown

_1275833240.unknown

_1275831974.unknown

_1275831806.unknown

_1275831036.unknown

_1275831143.unknown

_1275831179.unknown

_1275831200.unknown

_1275831159.unknown

_1275831112.unknown

_1275830117.unknown

_1275825272.unknown

_1275828408.unknown

_1275829044.unknown

_1275829075.unknown

_1275829357.unknown

_1275829062.unknown

_1275828577.unknown

_1275829017.unknown

_1275828453.unknown

_1275826885.unknown

_1275827143.unknown

_1275828319.unknown

_1275828152.unknown

_1275827064.unknown

_1275826689.unknown

_1275826816.unknown

_1275826000.unknown

_1275818912.unknown

_1275821754.unknown

_1275823584.unknown

_1275825068.unknown

_1275821997.unknown

_1275821567.unknown

_1275821694.unknown

_1275821341.unknown

_1275817656.unknown

_1275818304.unknown

_1275818743.unknown

_1275818272.unknown

_1275816227.unknown

_1275816854.unknown

_1275816206.unknown

_1275810785.unknown

_1275812659.unknown

_1275813428.unknown

_1275815744.unknown

_1275815764.unknown

_1275815701.unknown

_1275813178.unknown

_1275813405.unknown

_1275813132.unknown

_1275811962.unknown

_1275812271.unknown

_1275812488.unknown

_1275812174.unknown

_1275810926.unknown

_1275811460.unknown

_1275811575.unknown

_1275811238.unknown

_1275810817.unknown

_1275761546.unknown

_1275810490.unknown

_1275810698.unknown

_1275810740.unknown

_1275810674.unknown

_1275763986.unknown

_1275810043.unknown

_1275810089.unknown

_1275809864.unknown

_1275763464.unknown

_1275763898.unknown

_1275763985.unknown

_1275763473.unknown

_1275763395.unknown

_1275763430.unknown

_1275763354.unknown

_1275761095.unknown

_1275761206.unknown

_1275761254.unknown

_1275761151.unknown

_1275760682.unknown

_1275760717.unknown

_1275758319.unknown