+ All Categories
Home > Documents > Tehnium 06 1976

Tehnium 06 1976

Date post: 06-Apr-2018
Category:
Upload: iifoarte
View: 242 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
22
PUBLICATIE LUNARA E D I T A T Ă DE C.C. AL U.T.C. CONSTRUCTII PENTRU AMATORI OIRCUITE LOGICE APLICATIILE LOR PAGINA 4 MAGNETOFONUL PAGINA 4 TX MA 10vi ÎN UU S PAGINA 6 RADIOTELESCOP PAGINA B O R G Ă DE LUMINI PAGINA 10 RITMURI ELECTRONICE PAGINA 11 AERO NAVOMODELIS PAGINA 12 MOTORETA " M O B R A ~ 5 0 PAGINA 14 MAsURAREA PUTERII FULGERULUI ElECTRON VOLTMETRU ELECTRONIC PAGINA 16 PAGINA 17 TRANSFORMATOR DE SUDURA PAGINA 1B MAGAZIN "T" PAGINA 2 3 RADIOSERVICE PAGINA 2 4 AIIIESA REDACTIEI: mlCURE$TI, PIATA SCÎNTBI NR . 1 . OF. P.T.T.R. 33 SECTORUL 1, TELEFON 11.60.10, i.nt. 1102·1134 ,
Transcript
Page 1: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 1/22

PUBLICATIE LUNARA

E D I T A T Ă DE C.C. AL U.T.C.

C O N S T R U C T II P E N T R U A M A T O R I

OIRCUITE LOGICE

APLICATIILE LORPAG I N A 4

MAGNETOFONULPAG I N A 4

TX • MA 10vi ÎN UUSPAG I N A 6

RADIOTELESCOPP A G I N A BO R G Ă DE LUMINI

P A G I N A 1 0

RITMURI ELECTRONICEP A G I N A 11

AERO NAVOMODELISP A G I N A 1 2

MOTORETA " M O B R A ~ 5 0 PAG I N A 1 4

MAsURAREA PUTERIIFULGERULUI ElECTRON

VOLTMETRUELECTRONIC

PAG I N A 1 6

P A G I N A 1 7

TRANSFORMATORDE SUDURA

P A G I N A 1B

MAGAZIN "T"PAG I N A 2 3

RADIOSERVICEPAG I N A 2 4

AIIIESA REDACTIEI:

mlCURE$TI, PIATA SCÎNTBINR. 1. OF. P.T.T.R. 33SECTORUL 1, TELEFON

11.60.10, i.nt. 1102·1134

,

Page 2: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 2/22

« .. o Pornind de la faptul in societatea n o a s t r ă n o u ă î n v ă ţ ă -m.întul constituie W1 factor principal de e d u c a ţ i e formare

a omului nou, Programul partidului h o t ă r î r i l e Congresului

al XI-lea au stabilit continuarea, cu t o a t ă p e r s e v e r e n ţ a fermitatea, a eforturilor de legare s t r î n s ă a ş c o l i i de cerce

tare p r o d u c ţ i e . Pe a c e a s t ă cale ş c o a l a trebuie asigure

p r e g ă t i r e a tineretului pentru m u n c ă v i a ţ ă ş i , t o t o d a t ă , î n s u ş i r e a celor mai noi c u n o ş t i n ţ e teoretice - ş t i i n ţ i f i c e culturale - , s ă dezvolte in rîndul tinerilor respectul pasiu-

ne a pentru munca c o n c r e t ă , p r o d u c ă t o a r e de valori mate-riale.» .

-D in cele 139 de s e c ţ i i ale s t a ţ i u n i l o r pentru mecanizarea agriculturii din j u d e ţ u l nostru - ne spuneaprof. Nicolae P ă t r a ş c u , directorul Liceului agroindustrial B u z ă u - nu ş t i m p î n ă acum fie vreunacare nu a i b ă in fruntea ei un absolvent al ş c o l i i noastre, iar din cele 18 S.M.A.-uri, 5 sînt condusede directori care au urmat ş c o a l a de m a i ş t r i liceulla noi. Scoala n o a s t r ă a continuat t r a d i ţ i a vechiuluiliceu industrial de b ă i e ţ i , numele ei fiind pe dreptasociat de tot ce era nou În tehnica a g r i c o l ă , dispu-

nînd pentru p r e g ă t i r e a elevilor de utilaje m a ş i n i moderne, Într-un cuvînt, de o b a z ă t e h n i c ă m a t e r i a l ă la nivelul inaltelor e x i g e n ţ e impuse î n v ă ţ ă m î n t u l u i nostru.A s t ă z i , Liceul agroindustriai B u z ă u p r e g ă t e ş t e

aproape 850 de elevi, viitori muncitori de Î n a l t ă calificare În meseriile: e l e d r o t e h n i c ă , m e c a n i c ă pentru

2

NICOLAE C E A U Ş E S C U

industria a l i m e n t a r ă , m e c a n i c ă a g r i c o l ă , electrot e h n i c ă pentru utilaj tehnologic, precum m a i ş t r i pentru m e c a n i c ă agricola. M u l t ă vreme, liceul a fost

singura $ c o a l ă cu profil tehnic din judet ei revenindu-i sarcina de a p r e g ă t i cadre de n ă d e j d e pentrua g r i c u l t u r ă , cadre care contribuie prin munca lor

la î n t ă r i r e a u n i t ă ţ i l o r agricole, a s t a ţ i u n i l o r pentrumecanizarea agriculturii. Dar pentru a i n ţ e l e g e progresul înregistrat de liceul buzoian in p r e g ă t i r e a cadrelor, În asigurarea c o n d i ţ i i l o r optime de Î n v ă -ţ ă t u r ă v i a ţ ă ale elevilor, pentru o evaluare e x a c t ă a ceea ce este a s t ă z i Liceul agroindustrial B u z ă u , trebuie i n t e g r ă m trecutul in prezentul acesteiscoli. La 1 octombrie 1902 se deschid cursurile Scoliii"nferioare de meserii, care p r e g ă t e a I ă c ă t u ş i , tîmplari

tinichigii. C o n d i ţ i i l e grele in care î n v ă ţ a u t r ă i a u elevii sînt descrise de î n s u ş i directorul ş c o l i i , Într-o

a d r e s ă din 4 mai 1905, În care se spune « .. rogd i s p u n e ţ i , d-Ie primar, a se face de a veni În ajutorulcantinei de pe l î n g ă a c e a s t ă ş c o a l ă , singurul ajutorce le putem da, c ă c i m u l ţ i sînt absolut s ă r m a n i buni elevi e imposibil ca un elev l u c r ă t o r nince o d a t ă pe zi se d u c ă la ţ a r ă spre a numînca. d u p ă cum cu regret v ă d la atelierul det i m p l ă r i e din 35 elevi î n s c r i ş i În anul al treilea aum ~ s decit 5 a c e ş t i a sînt pe calea de a o p ă r ă s i » .

In aceste c o n d i ţ i i , de la Î n f i i n ţ a r e p î n ă la reformaî n v ă ţ ă m î n t u l u i din 1949, ş c o a l a a putut p r e g ă t i unn u m ă r de numai 760 de elevi.

In perioada 1 9 4 ~ 9 5 4 , in actualul liceu f u n c ţ i o n a Ş c o a l a t e h n i c ă p r o f e s i o n a l ă de b ă i e ţ i , iar din toamnaanului 1955, prin unificarea Ş c o l i i medii tehnice demecanizare a agriculturii cu Ş c o a l a medie t e h n i c ă de p r o t e c ţ i a plantelor cu Ş c o a l a p r o f e s i o n a l ă m e t a l u r g i c ă , ia n a ş t e r e un centru ş c o l a r agricol -actualul Liceu agroindustrial B u z ă u .

OBIECTIVUL PRIORITAR - P R E G Ă T I R E A P R A C T i C Ă

Pentru asigurarea unei p r e g ă t i r i temeinice, caredea posibilitatea viitori or a b s o l v e n ţ i se inte-

grezecit

mai rapidîn

procesul dep r o d u c ţ i e ,

liceulbuzoian dispune de 3 ateliere ş c o l a r e de instruire,3 laboratoare-atelier de profil, 5 laboratoare 8cabinete ş c o l a r e tehnice de c u l t u r ă g e n e r a l ă . Aici, in f u n c ţ i e de anii de studiu de profilul meserieialese, elevii ş c o l i i î ş i d e s f ă ş o a r ă , În orele afectatede programa ş c o l i i , practica p r o d u c t i v ă . Astfel, În

Page 3: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 3/22

'U

d o u ă ateliere de I ă c ă t u s e r i e , elevii anuluibaza contractului incheiat cu Întreprinderea

au efectuat p i n ă În prezent l u c r ă r i ce d e p ă ş e s c valoarea de 200 000 de lei.

in' f u n c ţ i u n e o p r e s ă hidran e c e s a r ă e x e c u t ă r i i unor repere din planul

e x e c u t a t ă prin autodotare de eleviim ă r i n d astfel n u m ă r u l de utilaje

În valoare a unor s o l u ţ i i originale,contribuie la ridicarea nivelului de pre

t e h n i c ă p r o f e s i o n a l ă , se face tot mai multÎn rindul elevilor ş c o l i i . I a t ă , În toate atelie

laboratoarele ş c o l i i , aproape înconstruit pe baza

studiilor elaborate de elevi sub con

l u c r ă r i l e executate in anul trecut amintim

elevul Cornel L u p a ş c u , dispozitiv pentru veria p a r ţ i n î n d elevului Vasile P i n g h e ~

Î n c ă l z i r e a pistoanefor, autort o ţ i elevii au În vedere, la intocmirea

de absolvire, î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n s t r u c t i v ă a dispozitivelor ce le r e a l i z e a z ă .

respectivamotorinei, cu ilustrare e l e c t r i c ă , macheta

a dispozitivului de reglare a debitelor laDPA a f u n c ţ i o n ă r i i sistemului de aprin

sînt teme propuse de elevii ş c o l i i , cuprinse dejaE d u c a ţ i a prin

pentru m u n c ă c a p ă t ă , cum este firesc,.e v i d e n t ă fiind l e g ă t u r a o r g a n i c ă ce'

s t a b i l e ş t e între p r e g ă t i r e a t e o r e t i c ă p r a c t i c ă Un exemplu În acest sens ni l-au oferit

de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare care au efecÎn anul trecut, pe baza contractului cu Trustul

l u c r ă r i l e de redare in circuitul agricols u p r a f e ţ e de teren de 10 ha., proiectul, devil u c r ă r i fiind Întocmite to t de elevii ş c o l i i .

de curind a fost dat În f o l o s i n ţ ă sistemulr i g a ţ i i de.la G i u r g i u - R ă z m i r e ş t i , trebuie aminfaptul În v a c a n ţ e l e lor au muncit pe acestş a n t i e r tinerii elevi de la Liceul agroindustrialB u z ă u , continuind astfel p r e g ă t i r e a p r o d u c t i v ă Ş a n t i e r u l n a ţ i o n a l al tineretului.

de p r a c t i c ă , viitorii mecanizatori,În b r i g ă z i mi'xte formate din elevii claselor mici

e x e c u t ă cu utiiaJele ş c o l i i l u c r ă r i de arat,recoltat În u n i t ă ţ i l e agricole din j u d e ţ , I . A . S . - B u z ă u , S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă C . A . P . - B u z ă u . M u l ţ i dintre elevi, da

bunei p r e g ă t i r i , a increderii ce li se a c o r d ă , d u p ă efectuarea practicii În aceste u n i t ă ţ i ,

activ indeplinirea d e p ă ş i r e a sarciniloru n i t ă ţ i l o r respective. anul acesta, un

30 de elevi au solicitat ca în vaa acestui an lucreze a l ă t u r i de meca-

din I . A . S . - B u z ă u C . A . P . - B u z ă u la exe-cutarea l u c r ă r i l o r de din campania a g r i c o l ă . D o r i n ţ a de a lucra, de a contribui prin munca

priceperea lor la dezvoltarea unei puternicede c r e a ţ i e t e h n i c ă a f ă c u t ca În liceu f u n c ţ i o n e z e , pe l î n g ă atelierele, cabinetele laboratoarele ş c o fare, 5 cercuri tehnico-aplicative: motoare tractoare, m a ş i n i i n s t a l a ţ i i agricole, m a ş i n i electrice,desen tehnic foto. in activitatea acestor cercuri,la care p a r t i c i p ă peste 150 de elevi, un loc importantil o f e r ă munca de cercetare, de c o n c e p ţ i e realizare proprie, Abordarea unor teme, ca introducereaunui filtru decantor În circuitul de alimentare cu benz i n ă la autovehicule, verificarea eficientei elemenţ i l o r f i l t r a n ţ i de la filtrele de ulei m o t o r i n ă , verificarea folosirii unui motor f ă r ă termostat, in compar a ţ i e cu unul cu termostat etc., dovedesc o p r e g ă t i r e s o l i d ă , interesul puterea creatoare a viito ri ormecanizatori.

«SÎNTEM MÎNDRI APARTINEMACESTEI Ş C O L I » .

A c e a s t ă f r a z ă am r e ţ i n u t - o din convorbirile avutecu t o ţ i interlocutorii n o ş t r i . de fiecare d a t ă seaduceau noi argumente: «Sintem mindri cincidintre profesorii nostri sint autorii unor c ă r t i si manuale ş c o l a r e » ; « c ă ' peste j u m ă t a t e din elevi henef i c i a z ă de burse de stat de Întreprindere»; « c ă dinp r o m o ţ i a anului trecut, 40 la s u t ă u r m e a z ă cursurileî n v ă ţ ă m î n t u l u i superior»; « c ă fostul elev Ion Tomaa ocupat locul I la concursul de admitere la Facultatea de î m b u n ă t ă ţ i r i funciare Gheorghe Buzoianulocul I la Facultatea de h o r t i c u l t u r ă » ; « c ă 5 S.M.A.uri sint conduse de f o ş t i i elevi ai ş c o l i i » sau « ş e f i i de s e c ţ i i Ion Necula Oprea Rinciog sint an de anf r u n t a ş i În intrecerea s o c i a l i s t ă » ...

Directorul S t a ţ i u n i i pentru mecanizarea agriculturii din P o ş t a , C i l n ă u , Ş t e f a n Jipa, de asemeneaabsolvent al Ş c o l i i de m a i ş t r i al Liceului agroindustrial, ne spunea:

-Pentru mine, Liceul agroindustrial a fost ş c o a l a unde m-am format ca t e h n i ~ i a n , m-am p e r f e c ţ i o n a t , m-am p r e g ă t i t pentru v i a ţ ă . In unitate a unde imi desf ă ş o r activitatea, foarte m u l ţ i am fost colegi deş c o a l ă . Ne-am continuat astfel frumoasele ore dep r e g ă t i r e aici, in practica de p r o d u c ţ i e . Dealtfel,

acum, În fiecare v a r ă , în unitatea n o a s t r ă Î ş i efect u e a z ă practica un mare n u m ă r de elevi de la liceu

intotdeauna avem pentru ei numai cuvinte del a u d ă . Altfel nici nu se poate, c ă c i a p a r ţ i n e m acel e i a ş i ş c o l i .

IOAN MARiNESCU·

.1

in ş c o a l ă , indiferent dep r o f e s i o n a l ă , liceu sau superio r -, nstruireac u r s a n ţ i l o r cu n o ţ i u n i metode de p r o t e c ţ i e a omuluiÎn procesul de p r o d u c ţ i e , respectiv prevenirea accidentelor de m u n c ă , face parte din vaslui program de imbinare a î n v ă ţ ă m î n t u l u i cu problemele concrete de prod u c ţ i e .

Accidentele produse in industrie pot perturba desf ă ş u r a r e a n o r m a l ă a unei o p e r a ţ i i sau proces tehnologic, dar În momentul În care e s ţ e implicat factorulom, deci unul sau mai m u l ţ i muncitori au avut de

suferit, avem deja un accident dem u n c ă .

Promovarea pe s c a r ă tot mai l a r g ă a progresuluitehnic, extinderea m e c a n i z ă r i i a u t o m a t i z ă r i i , ridicarea p r o d u c t i v i t ă ţ i i muncii au impus o dezvoltarep u t e r n i c ă a industriei energetice, energia e l e c t r i c ă g ă s i n d a s t ă z i domenii din ce în ce mai diverse de folosire. Dar, pe I i n g ă n e n u m ă r a t e l e avantaje pe care leare, curentul electric poate prezinte pericolepentru viata s ă n ă t a t e a · omului, d a c ă echipamenteleelectrice, . i n s t a l a ţ i i l e aparatele nu sint folosite Înmod c o r e s p u n z ă t o r , d a c ă sint necunoscute sau ignorale normele elementare de electrosecuritate.

Pericolele pe care le p r e z i n t ă curentul electric sînt:producerea unor arsuri superficiale, electrocutareaproducerea unor incendii sau chiar a unor explozii.Dintre acestea, u r m ă t o a r e l e accidente de m u n c ă -producerea unor arsuri superficiale electrocutarea- ne propunem În acest n u m ă r le p r e z e n t ă m cititorilor nostri.

Electrocutarea se produce În d o u ă cazuri, anume,În primul rind, cînd atingem un element ce se a f l ă subo tensiune p e r i c u l o a s ă f a ţ ă de p ă m î n t ş i , În al doilearind. cînd atingem În a c e l a ş i timp d o u ă elemente intre

care e x i s t ă o a n u m i t ă d i f e r e n ţ ă de p o t e n ţ i a l . În ambelecazuri, e l e c t r o c u l ă r i l e se pot produce fie cind venimin contact direct cu elementul - prin i n t ~ r m e d i u l unuiobiect mobil sau portabil -:- care se g ă s e ş t e , d a t o r i t ă c u r e n ţ i l o r lor normali de lucru, sub o tensiune pericul o a s ă (de exemplu, atingerea c o n c o m i t e n t ă a d o u ă faze ale unei linii electrice aeriene), fie indirect, prinatingerea unor elemente c o n d u c ă t o a r e de curent,acestea i n t r ă accidental sub o tensiune p e r i c u l o a s ă ( d a t o r a t ă unor defecte de i z o l a ţ i e , ruperi de conductoare etc ).

Electrocutarea devine practic d a c ă curentulcare trece prin corpul este mai mare

10 mA, În cazul curentului alternativ, 50 mA,.• in cazul curentului continuu. Curentul electric stabilit

in corpul omului este cu atît mai mare cu cît r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă a acestuia este mai m i c ă , ea depinzind 1nmare m ă s u r ă de starea siratului superficial al pielii.

Printre factorii care m i c ş o r e a z ă r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă a corpului in contact cu o s u r s ă p e r i c u l o a s ă enumer ă m : tensiunea sub care se a f l ă omul este mare, umid itatea temperatura mari, s u p r a f a ţ a de contactdurata de a c ţ i u n e mari, iar grosimea stratului de piele

este mai m i c ă . C u n o a ş t e r e a fenomenului de electrocutare, a modului În care se produce are o mare i m p o r t a n ţ ă pentrunoi În Î n l ă t u r a r e a care

3

I

Page 4: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 4/22

,i oplil:otiile IarS tude nt ANC RI AN N IC O L A E

Prin d e f i n i ţ i e , f u n c ţ i a SAU-exclusiv ad o u ă variabile are u r m ă t o a r e a expresie:Y = A $ B = (A + B) (A + B)

în fig. 1 se dau simbolul (a) tabelulde a d e v ă r (b) ale unui circuit SAU

exclusiv.Folosind postulatele teoremele pre

z e n t a t ~ t e r i o r , r e z u l t ă mai multe circuite ae principiu pentru f u n c ţ i a SAU

exclusiv.Folosind principiul dublei n e g a ţ i i , se

D a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r evident superioaref a t ă de celelalte sisteme de înregistrareş i ' redare a sunetului, magnetofonul a'p ă t r u n s s-a impus in v i a ţ a omului,a l ă t u r i de radioreceptor televizor.

Magnetofonul este un aparat indispensabil in radiodifuziune, televiziune,cinematografie, teatre, ş c o l i , case dec u l t u r ă etc., fiind relativ simpl u economic, redarea sunetului inregistrat putindu-se face imediat

Bazele fizice ale Î n r e g i s t r ă r i i r e d ă r i i (fig. n Banda B ( p u r t ă t o r u l desunet) este t r a s ă cu v i t e z ă c o n s t a n t ă depe roia debitoare RD, de c ă t r e axul deantrenare al motorului AA M - pe carebanda este p r e s a t ă de roia presoare decauciuc RP - ş i i n f ă ş u r a t ă pe roia receptoare RR. Banda m a g n e t i c ă astfel dep l a s a t ă p r e s e a z ă pe întrefierul celortrei e l e c t r o m a g n e ţ i : CS, CI, CR, care au oc o n s t r u c ţ i e s p e c i a l ă îndeplinesc funcţ i i l e de cap de ş t e r g e r e , cap de inregistrare cap de redare. La inregistrare,sursa de program t r a n s f o r m ă undelesonore debitate în f a ţ a lui în semnale electrice de a u d i o f r e c v e n ţ ă , care sînt

amplificate de amplificatorul de înregistrare AI introduse În capul deinregistrare CI. Tensiunea de audiof r e c v e n t ă . s t r ă b ă t i n d bobinajul electromagnetului CI, c r e e a z ă În fata Întrefjerului un cîmp magnetic variabil dedispersie care m a g n e t i z e a z ă banda Îndeplasarea ei ş i , d a t o r i t ă r e m a n e n ţ e i ,

o b ţ i n e circuitul din fig. 2. Pe f i g u r ă sînt

notate capsulele necesare r e a l i z ă r i i schemei. Prin prelucrarea expresiilor rez u l t ă circuitul din fig. 3.

în continuare, aplicînd teoremele luide Morgan principiul dublei n e g a ţ i i plus postulatele teoremele algebreibooleene, se o b ţ i n expresiile din care s-ausintetizat circuitele din figurile 5 - 8.

Pentru realizarea unor CIrcuite SAU

exclusiv cu trei i n t r ă r i se f o l o s e ş t e schema

Pra f . M . C H I R I Ţ Â banda devine i n r e g i s t r a t ă de-a lunguls ă u cu sunetele debitate în f a ţ a microfonului.

La redarea sunetului, banda trece cua c e e a ş i v i t e z ă prin f a ţ a electromagnetu

lui CR. Fluxul magnetic variabil creat deb a n d ă induce în bobina capului deredare CR o tensiune electromotoarev a r i a b i l ă , În ritmul m a g n e t i z ă r i i benzii,care, a m p l i f i c a t ă de amplificatorul AR,este r e d a t ă de difuzorul D. De notatÎn capul de inregistrare CI, o d a t ă cusemnalul de înregistrat, se introduce

un curent de f r e c v e n ţ ă u l t r a a c u s t i c ă , generat de oscilatorul OIF necesar polar i z ă r i i - p r e m a g n e t i z ă r i i benzii. Inaintede înregistrare, banda m a g n e t i c ă esteş t e a r s ă prin demagnetizare cu un curentde i n a l t ă f r e c v e n ţ ă generat de a c e i a ş i oscilator OIF, care este introdus înelectromagnetul CS prin f a ţ a c ă r u i a vatrece banda.

Majoritatea magnetofoanelor au unsingur amplificator «combinat», funcţ i i l e de înregistrare sau redare f ă c î n d u -se prin comutare. De asemenea, ele auun «cap combinat» care î n d e p l i n e ş t e prin comutare atît f u n c ţ i a de cap deÎnregistrare cît aceea de cap de redare.La magnetofoanele simple, capul deş t e r g e r e este înlocuit printr-un. magnetpermanent.D a t o r i t ă caracteristicilor magnetice

ale benzii, amplificatoarele sînt de î n a l t ă calitate, cu sensibilitate mare, distor-

din fig. 9, iar pentru patru i n t r ă r i se utiliz e a z ă o s c h e m ă de forma celei din fig. 10.

Circuitul SAU-exclusiv este denumit

sumator modulo-2. Pentru adunarea

a d o u ă cifre binare ( b i ţ i ) este valabiltabelul de a d e v ă r din fig. 1b.

CIRCUITE SAU-EXCLUSIV CU

DIODE

în fig. 11 se un sumator modul0-2

cu ş a s e diode. Diodele D10 D2 D3 ' D 4

f o r m e a z ă circuite Ş I , iar diodele Ds, D6f o r m e a z ă un circuit SAU.

O a l t ă f o r m ă a f u n c ţ i e i SAU-exclusiveste r e a l i z a t ă cu circuitul din fig. 12.în

acest caz, diodele D 1 - D 4i n t r ă

înc o m p o n e n ţ a circuitelor SAU, iar Ds

D6 i n t r ă în c o m p o n e n ţ a circuitului Ş I .

CIRCUITE SAU-EXCLUSIV CU

TRANZISTOARE

în fig. 13 se schema unui circuit >

SAU-exclusiv cu tranzistoare. I n t r ă r i l e f ă c î n d u - s e pe emitoare, este nevoie dec u r e n ţ i mari de c o m a n d ă . La i e ş i r e e x i s t ă semnal «1» logic d a c ă se a p l i c ă 1 numai

la una din i n t r ă r i . Circuitul SAU-exclusiv din fig. 14 se

o b ţ i n e montînd în serie d o u ă circuite,fiecare frind compus din d o u ă tranzistoare in paralel. Bazele tranzistoarelorsînt atacate de semnalele l> în pnma

g r u p ă de a b în grupa a doua. mcon

venientul acestui montaj este n e c e s i t ă patru tranzistoare trebuie se

siuni miCi multe elemente RLC pentruc o r e c ţ i a curbei de r ă s p u n s .

Alimentarea magnetofonului se facede la r e ţ e a u a de curent electric sau dinbaterii, iar comutarea f u n c ţ i o n a l ă seface mai ales prin c l a v i a t u r ă .

Mecanismul pentru antrenareabenzii (fig. 2). S i g u r a n ţ a e x p l o a t ă r i i

>OfF

Fig. 1: Schema bloc a magnetofonului

Fig. 2: Mecanismul d e p l a s ă -rii benzii (schema c i n e m a t i c ă )

d i s p u n ă nu numai de valorile a b,ei de inversele lor ii b.

Sumatorul modulo-2 din fig. 15 esterealizat cu diode tranzistoare. Tranzistoarele T1 T2 i n v e r s e a z ă semnalulaplicat la cele d o u ă i n t r ă r i . în rest,circuitul SAU-exclusiv are forma dinfig. 1.

în fig. 16 se un circuit care r e a l i z e a z ă o a l t ă f o r m ă a e x p r e s ~ Y = a El:) b,

anume Y = (A U b) ab. R e z i s t e n ţ e l e Rc f o r m e a z ă circuitul SAU. Diodele D1

D2 plus Ri f o r m e a z ă un circuit Ş I , iar tranzistorul i n v e r s e a z ă semnalul.

CIRCUITE SAU-EXCLUSIV SUB

F o R M Ă I N T E G R A T Ă Fiind o f u n c ţ i e u t i l i z a t ă des, are simbol

propriu ( d u p ă cum am a r ă t a t mai sus).In capsula CDB 486 E sînt patru operatori SAU-exclusiv cu cîte d o u ă i n t r ă r i . Schema de conexiuni a unui astfel decircuit este p r e z e n t a t ă în fig. 17.

în fig. 18 se d ă , de asemenea, un circuit care r e a l i z e a z ă f u n c ţ i a SAU exclusiv.Doi dintre cei patru operatori au posibilitatea de a fi c u p l a ţ i cu alte circuiteprin i e ş i r e a N. Astfel, se poate interzicesemnalul de la i e ş i r e a X prin comenziadecvate la intrarea N.

Circuitul din fig. 17 este cu i e ş i r e l i b e r ă deci trebuie c o n e c t a t ă o r e z i s t e n ţ ă

e x t e r i o a r ă . Cel din fig. 18 are i e ş i r e a incontratimp nu n e c e s i t ă a c e a s t ă re-

z i s t e n ţ ă .

calitatea î n r e g i s t r ă r i l o r depind in ceamai mare m ă s u r ă de mecanismul deantrenare a benzii. Mecanismul de an-trenare d e p l a s e ă z ă banda cu v i t e z ă cons t a n t ă - Ia inregistrare redare - dela roia debitoare la roia receptoare,iar cu v i t e z ă m ă r i t ă o î n f ă ş o a r ă inaintesau înapoi pentru derulare. La aceste

>AR o

Page 5: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 5/22

A-"'''''''

B ---III .......

B1;4GDB400E

~ C D B 4 0 2 E A 0 - 4 1 - - ~ AU B

Bo -t . . . -- I

A B Y

O O O

O 1 1

1 O 1

O

Y=AS·AB

A o - - - 4 ~

- - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . _ - - - - _ _ o - E

1

A2B

3

X4 5 6 7

OV

o p e r a ţ i u n i sînt antrenate: motorul, axulde antrenare, volantul, roia presoare,curelele de antrenare, rolele de ghida],frînele, cuplajele rolele pentru î n f ă ş u rarea benzii. P e r f o r m a n ţ e l e mecanis-

melor fac ca magnetofoanele seclasifice în d o u ă categorii: profesionalede amatori.Magnetofoanele profesionale au d o u ă

sau chiar trei motoare, iar cele de am.,tori au unul singur. Motoarele sint asin-crone, cu rotorul în scurtcircuit, cupornire prin condensator, sau motoarecu colector pentru alimentarea de labaterii.

Axul de antrenare este, uneori, chiaraxul motorului, cuplat direct cu volantul.EI are un diametru mic, este din o ţ e l def n a l t ă calitate sau din bronz special,cromat, pentru a fi rezistent a nu sedeforma produce f l u c t u a ţ i i .

Volantul de pe axul de antrenareare masa suficient de mare, pentru auniformiza m i ş c a r e a de r o t a ţ i e , în acestscop fiind echilibrat static dinamic.

Roia presoare este de cauciuc areîn mijloc o b u c ş ă m e t a l i c ă prin care ser o t e ş t e pe ax. Banda este p r e s a t ă der o l ă pe axul de antrenare cu ajutorulunei comenzi numai la Înregistrareredare. În timp ce mecanismul de antrenare nu f u n c ţ i o n e a z ă , roia presoare sed e p ă r t e a z ă de axul de antrenare. Roiapresoare trebuie nu a i b ă d e f o r m ă r i sau e x c e n t r i c i t ă ţ i .

Curelele de transmisie sînt din cau-

ciuc sau material plastic, cu s e c ţ i u n e a t r a n s v e r s a l ă c i r c u l a r ă , t r a p e z o i d a l ă , tri-u n g h i u l a r ă , p ă t r a t ă sau d r e p t u n g h i u l a r ă . Curelele trebuie fie m e n ţ i n u t e curate,ferite de g r ă s i mi, pentru a avea mare

a d e r e n ţ ă (pentru a nu aluneca).Ş t i f t u r i l e sau rolele de ghidaj asi-g u r ă un contact perfect paralelismulîntre s u p r a f a ţ a benzii s u p r a f a ţ a întrefierului capetelor magnetice. Deplasareabenzii între cele d o u ă rulouri este diri-j a t ă de rolele de ghidaj, plasate înpunctele de schimbare a d i r e c ţ i e i benzii. La magnetofoanele profesionale,rolele de ghida] indeplinesc f u n c ţ i a de stabilizare amortizare a unor im-pulsuri create mai ales la pornire.

Frînele a s i g u r ă oprirea d e p l a s ă r i i benzii astfel ca nu r u p ă banda sauformeze bucle. Ele sînt pîrghii cu p i s l ă sau ferodou, care a p a s ă pe discul defrînare la comanda «oprire» se reglea

cu mare atentie.Cuplajele treb'uie asigure o v i t e z ă

v a r i a b i l ă pentru roia receptoare, care î ş i m ă r e ş t e treptat diametrul atît la înregis-trare cît la redare. Acest lucru ser e a l i z e a z ă fie prin f r i c ţ i u n e între supor-

tul rolei cu b a n d ă discul ce-I antren e a z ă , fie prin f r i c ţ i u n e a curelei pediscul ce-I a n t r e n e a z ă . Cuplajele devinrigide la derularea r a p i d ă înainte ina-poi. Sistemul de f r i c ţ i u n e trebuie fiebine reglat î n t r e ţ i n u t .

Rolele pentru i n f ă ş u r a r e a benziisînt, de obicei, din material plastic,

~ - o Y=ABUAB

A

B

T

G08400E

.Y4FDB402E

AuaY4GDB402E

y ABA·ABB

Y=AUBUAB

> : ~ ,

i o - - - - ; . ) D > - - ~ ) ~ ~ = A ( f ) B ( f ) C

Y a b U ă b

ao - . - - - - - c J - .

--------+E

. . . . ...... oY=(aUb)ab =bo-+-. . - -c: :J : . . . J =( ă U b ) ( ă U b )

r - - - 9 - - - - o -Ec

1 2 3

B

4

X5 6 8

OV----e--. .o-Ec N. A

O ~ _ ~ ~ - ~ ~ ~ m m m   8 9

Fig. 3: Diverse forme de capete magneticeFig. 4: Urmele descrise de a c ţ i u n e a a b r a z i v ă a benzilor

magnetice.

avînd diametre standardizate; ele sep ă s t r e a z ă în cutii pungi de plastic,pentru a fi ferite de a c ţ i u n e a abrazivaa prafului. Lungimea benzii ce poate fiÎ n f ă ş u r a t ă pe o r o l ă depinde de grosi-mea ei.

Banda m a g n e t i c ă ( p u r t ă t o r u l de sunet la î n r e g i s t r ă r i l e r e d ă r i l e pe magne-

tofon) este din acetat de c e l u l o z ă , PVC,poliester etc., În care este i n c l u s ă pulbere f e r o m a g n e t i c ă . Grosimea aproxi-m a t i v ă a benzilor este: b a n d ă n o r m a l ă = 0,055 mm; banda de l u n g ă d u r a t ă == 0,035 mm; banda de d u r a t ă d u b l ă == 0,025 mm banda de d u r a t ă t r i p l ă

(CONTINUARE IN PAG. 6)

Page 6: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 6/22

1.p r o b l e m ă i m p o r t a n t ă În traficulradio o constituie stabilitatea frecv e n ţ e i e m i ţ ă t o a r e l o r , stabilitate reg l e m e n t a t ă i n d i c a t ă prin norme.De stabilitatea f r e c v e n ţ e i depindefoarte mult o b ţ i n e r e a p e r f o r m a n ţ e lor, respectiv stabilirea l e g ă t u r i l o r lamare d i s t a n ţ ă (OX), cînd intensitatea semnalului la punctul de recepţ i e este foarte s l a b ă . A c e l e a ş i c o n d i ţ i i de stabilitate

r i d i c a t ă se impun oscilatoarelor. din e m i ţ ă t o a r e l e ce l u c r e a z ă În

banda de unde ultrascurte. In aceste e m i ţ ă t o a r e , f r e c v e n ţ a semnaluluide i e ş i r e este o b ţ i n u t ă prin multiplicarea f r e c v e n ţ e i semnalului oscilatorului, deci orice f u g ă de frecv e n ţ ă este m u l t i p l i c a t ă , ceea cepoate conduce chiar la emisiuniin afara benzii alocate d a c ă oscilatorul nu este suficient de stabil.

Pentru banda de unde ultrascurtese r e c o m a n d ă oscilatoare stabilizate cu c u a r ţ , cunosCÎndu-se cal it ă ţ i l e particulare ale acestora.

Din practica de radioamator sec o n s t a t ă , În special În timpul concursurilor, pe anumite p o r ţ i u n i de b a n d ă apare o foarte mare aglomerare de s t a ţ i i , c a u z ă ce determ i n ă o c o n s i d e r a b i l ă dificultate atraficului. In aceste cazuri se recom a n d ă o comutare a f r e c v e n ţ e i de emisie, o p e r a ţ i e ce se poate

( U R M A R E D I N P A G . 5 J= 0,015 mm; recent au a p ă r u t benzimai s u b ţ i r i . L ă ţ i m e a este s t a n d a r d i z a t ă la 6,25 mm. Inregistrarea se face pe una,, d o u ă sau patru piste. La magnetofoanele stereofonice, inregistrarea redarea se fac concomitent pe d o u ă piste.Durata î n r e g i s t r ă r i i - r e d ă r i i depinde degrosimea benzii de capacitatea deî n c ă r c a r e a rolei. Se tinde la fabricareabenzilor de grosimi cî t mai· mici, dareste o l i m i t ă i m p u s ă de conditiile meca

nice ale suportului. Pe b a n d ă , din loc inloc, pe partea l u c i o a s ă i n a c t i v ă , sintimprimate tipul benzii, marca n u m ă r u l ş a r j e i , iar la unele benzi anul def a b r i c a ţ i e . . Banda trebuie reziste larupere sau alungire, a i b ă b u n ă stabilitate la u m e z e a l ă c ă l d u r ă . fie n e ş i f o n a b i l ă . Permeabilitatea m a g n e t i c ă . re-

6

executa d a c ă dispunem de un VFX

sau de un oscUator cu mai multecristale de c u a r ţ , exemplu fiindcel din s c h i ţ a a l ă t u r a t ă .

De remarcat c ă , in e s e n ţ ă , montajul prezentat este un oscilatormodulat in f r e c v e n t ă ce are posibilitatea lucreze pe 4 f r e c v e n ţ e deb a z ă . M o d u l a ţ i a in f r e c v e n ţ ă se o b ţ i n e

cu ajutorul diodei varicap D -care poate fi de tipul BB 139 sauoricare alta. Se o b s e r v ă c ă diodaDZ 307 s t a b i l i z e a z ă in plus tensiunea de polarizare a diodei varicap.D e v i a ţ i a de f r e c v e n t ă se s t a b i l e ş t e din potenfiometrul de 5 kn cer e g l e a z ă nivelul de a u d i o f r e c v e n ţ ă . Cuarturile folosite trebuie a i b ă una din armonici in banda de lucru,dar important este ca ele a i b ă frecventa proprie m u l t i p l i c a t ă Înfinal de a c e l a ş i n u m ă r de ori sau,altfel spus, toate a i b ă fundamen-

manenta. saturatia. forta c o e r c i t i v ă sintcaracteristici fizice f u n c ţ i o n a l e alebenzii care stabilesc c a l i t ă ţ i l e posibil i t ă ţ i l e de exploalare.,. Benzile se p ă s t r e a

la temperatura de 18-20"C trebuieferite de.cimpuri magnetice. microfoane,electromotoare.. transformatoare.

La rupere sau fonomontai. benzile selipesc cu b a n d ă g u m a t ă s p e c i a l ă .pepartea i n a c t i v ă . Se pot, de asemenea,lipi cu o s o l u ţ i e de n i t r o c e l u l o z ă (o parten i t r o c e l u l o z ă 8-8 p ă r ţ i a c e t o n ă ) .

Capetele magnetice (fig. 3) folositein magnetofoane sint traductoare electromagnetice care vin In contact directcu banda au rolul de a produce-cimpulmagnetic necesar « ş t e r g e r i i » , de a polariza magnetiza banda la «inregistrare»,iar la «redare» de a transforma cimpulmagnetic al benzii in curent de audio-

liataia ori În banda de 7 MHz, ori În8 MHz etc.D a c ă e m i ţ ă t o r u l este de tip MA,

se poate Înlocui dioda varicap cu

o capacitate, r e n u n ţ Î n d u - s e la sistemul de alimentare a p o l a r i z ă r i i ei.Oscilatorul fiind de tip RC, fa i e ş i r e g e n e r e a z ă foarte multe armonici,deci În mod obligatoriu etaje e urm ă t o a r e vor fi cu circuite acordatecu factor de calitate bun.I n d u c t a n ţ a serie cu dioda varicap

(pentru c u a r ţ u r i În banda de 8 MHz)are 8 spire pe o c a r c a s ă de la receptorul «Mamaia».

In locul tranzistorului AF 139se poate utiliza oricare alt tip d a c ă are f r e c v e n ţ a de t ă i e r e de cel p u ţ i n 40 MHz. Evident, acest oscilatorpoate fi realizat cu tranzistoarenpn, cu c o n d i ţ i a ca se respectepolarizarea.

Particularitatea montajului prezentat c o n s t ă in faptul acesta

f r e c v e n ţ ă D a t o r i t ă p a r t i c u l a r i t ă t i i f i e c ă r u i a , sint

necesare tr.ei capete: ş t e r g e r e , inregistrare redare. Pentru economie, sefolosesc numai d o u ă , ' anume unulpentru ş t e r g e r e altul combinat pentruinregistrare-redare. Capul combinatc o n ţ i n e d o u ă miezuri suprapuse cui n f ă ş u r ă r i separate electric magneticmontate coaxial. Acestea se e c r a n e a z ă contra cimpurilor magnetice perturbatoare (motor, transformator etc.). In ·

serie cu bobina capului de inregistrarese p o z i ţ i o n e a z ă o b o b i n ă s u p l i m e n t a r ă cu citeva spire, numitii « b o b i n ă antibrum»,a c ă r e i schimbare de p o z i ţ i e sau sens electric introduce brum.A d e i ' e n j a c a p - b a n d ă (fig. 4). C ~ p e t e

le sint p o z i ţ i o n a t e de f a b r i c ă astfel incitî n d e p l i n e a s c ă u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i :

l u c r e a z ă cu modulatie de f r e c v e n t ă . Fiind o c o n s t r u c ţ i e ce poate> fir e a l i z a t ă numai de radioamatorice au deja o a u t o r i z a ţ i e de emisie,

deci ş i - a u trecut examenul der a d i o t e h n i c ă , nu i n s i s t ă m asuprap a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r de montare. esenţ i a l fiind faptul se poate lucra.pe 4 f r e c v e n ţ e cu un singur oscilator.

V03CO

2.Realizarea unor p e r f o r m a n ţ e , respec

tiv l e g ă t u r i radio bilaterale la d i s t a n ţ e mari, în c o n d i ţ i i de lucru În portabilimpune, uneori, utilizarea unor puterimai mari la emisie.

în acest sens, p r e z e n t ă m un e m i ţ ă t o r tranzistorizat a c ă r u i putere input (aetajului final) v a r i a z ă în limitele10-13,5 W, atunci cînd tensiunea dealimentare este c u p r i n s ă în limitele12-15 Y.

DESCRIEREA SCHEMEIELECTRICE

F r e c v e n ţ a oscilatorului local este stab i l i z a t ă cu cristal pot fi folosite cristalede 8MHz sau de 12MHz. în cazul folosirii cristalelor de 8MHz (mai exact,8,000 + 8,100 MHz), circuitul Ll sea c o r d e a z ă pe f r e c v e n ţ a de 24 MHz.D a c ă cristalul este de 12 MHz(l2,OOO + 12,150 MHz), circuitul Lt seva

acorda pef r e c v e n ţ a

de 36 MHz. Seo b s e r v ă s-a folosit un oscilatOf detipul «Overtone» care o s c i l e a z ă pe frecv e n ţ a celei de-a treia armonici a cristatului folosit.

intrefierul capului fie perpendicularpe d i r e c ţ i a de deplasare a benzii; supraf a ţ a de contact c a p - b a n d ă fie p a r a l e l ă

u n i f o r m ă ; d i s t a n ţ a intre marginilecîmpului marginile benzii fie mereua c e e a ş i . P o z i ţ i o n a r e a i n c o r e c t ă , respectiv

proasta a d e r e n ţ ă a benzii, se c o n s t a t ă studiind urma l ă s a t ă pe cap de a c ţ i u n e a a b r a z i v ă a benzii (fig. 4):1 = u r m ă norm a l ă ; 2-3 = capul se va regla pe vertic a l ă prin înclinare; 4-5 = capul se va

reqla pe v e r t i c a l ă o r i z o n t a l ă ; 6 -1 =capul se va regla prin rotire in jurul axeisale; pentru p O Z i ţ i a 8-9 se va modificad i s t a n ţ a intre cap ş a s i u . .

Reglajele se fâc din ş u r u b u r i l e p r e v ă zute 1n acest scop numai atuncicind se c o n s t a t ă este n e c e s a r ă aceaso p e r a ţ i u n e .

Page 7: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 7/22

Etajul u r m ă t o r - T2 - f u n c ţ i o n e a z ă catriploT (respectiv ca dublor) s e l e c t e a z ă f r e c v e n ţ a de 72 MHz.

Prin întrerup erea circuitului de colectoral acestui etaj se r e a l i z e a z ă manipulareat e l e g r a f i c ă . Etajul u r m ă t o r - T 1 - este un dublOIcare s e p a r ă f r e c v e n ţ a de 144 MHz.

putere de ordinul a J,5 W.În etajele prefinal fmal (T9 T10)

sînt folosite tranzistoarele 2 N 3375 (T 9)2 N 3632 (T10); a m î n d o u ă sînt modulate

în amplitudine în circuitul de colector.Aceste d o u ă tranzistoare sînt montatepe o p l a c ă de duraluminiu g r o a s ă de2 mm, cu s u p r a f a ţ a de cel p u ţ i n 120 crrt.

TABEL CU DATELE ÎNF Ă Ş U R Ă R I L O R r------ - - - - - - - - . . .------------

Nr. f/;

conductorspire mm

r------L2 7 1L3 ,L 4 • Ls 4 "6 6 ,.L 7 , L9 1,25

"g. Li0

6 "Ll l 5 "RF 1 15 0,5SR F 2 15 0,5SR F 3 40 0,35

Toate etajele u r m ă t o a r e sînt amplificatoare în clasa C a semnalului cu frecventade 144 MHz. Tranzistoarele T 6 T]sînt conectate în paralel, pentru a putearezista la puterea d i s i p a t ă de ordinul

a 350 mW.Tranzistoarele T1 - T.,. sînt de tipulBF 215 sau BF 214. Tranzist orul T 8 poatefi de tipul 2 N 3866, 2 N 3375, KT 904sau KT 907. Fiecare dintre acestea neces i t ă un mic radiator care p o a t ă radia o

Pasinterior Observapemm mm

----- - - -'-----------5,5 1 Prizit la spira a 2-a

"1 -

.. 0,5 -- -

" 0,5 -

3 1 -- Spiri lingi spiri

5 - Spiri I I n g ă spici3 - - .. -

p l a c ă ce j o a c ă mlul de radiator.ModuJatom c o n ţ i n e 4 tranzistoare.

Primele d o u ă (T u Tu ) sint cu germaniu, de mid. putere: EFI' 352, P 15,MP 40 etc. Cele fimIe (T u T14) sintde tipul AD l31 sau altele ednvalente.Tranzistoarele finale c o n s u m ă , in p a u z ă , circa 10 mA La vîrf de m o d u 1 a ţ i e , consumul c r e ş t e p i D ă . la. 500-100 mA.

Comutarea. e m i s i e l r e e e p ţ i e se cuajutorul unui releu m i D i a t m ă de 12 V.care are d o u ă contacte cu d o u ă p o z i ţ i i . Unul este folosit pentru comutarea antenei, iar cel de al doilea - la. comutareaaJim.entirii cu energie eIect:rid.I n . t ' i ş m a m t . L.t are 14 spire este con

f ~ o n a t i din conductor de cupru emai.lat cu diametrul de 1 mm. Priza esteluati de la spim a 3-a, pornind de lac a p ă t u l «rece» al bobiDei. Diametmlinterior al bobina este de 5,5 mm. Pasulîntre spire - 0,5 m m . 1 m p : r e u n ă cu capacitiPfe aferente ("VeZi schema e l e c t r i c ă ) , induqia se a c o r d e a 2 ă pe frecventa de36 MHz. Pentru a se acorda pe frecventade 24 MHz. f i l ă a modifial c a p a c i t ă ţ i l e

din montaj, în interiorul lui 4 se vaintroduce un miez de f e r i t ă din celefolosite la bobinele din hlocurJe de UUS(1=8 mm, f/> 3 mm).

Datele celorlalte î n f ă ş u r ă r i sînt a r ă -tate in tabel.în locul ş o c u r i l o r conectate in circui

tele bazelor tranzistoarelor T8. T9 T10

(SRF 3) se po t folosi ş o c u r i de radiof r e c v e n ţ ă executate pe miez dip f e r i t ă . în acest caz se pot folosi bare din f e r i t ă culungimea de 10 mm, cu diametrul exterior de 6 mm care au "perforate, înlungime, cîte 6 canale prin care s ~ , bobin e a z ă 3 spi:re din s î r m ă de q, 0,5 CU"8aU

f ă r ă i z o l a ţ i e . Transformatorul de defazare TR l 'se

poate procura din c o m e r ţ , frind de tipulcelor folosite la :receptoarele «Mamaia»sau «Albatros».

Transformatorul fmal de m o d u l a ţ i e TR2 se b o b i n e a z ă pe un miez de tipulE + 1 cu s e c ţ i u n e a de 5-6 crrfc o n ţ i n e în primar 2 x 70 spire q, 0,65,

iar în secundar 85 spire, din a c e l a ş i conductor. Tolele se a s a m b l e a z ă : E-urileseparat I-urile separat (cu e x c e p ţ i a celor d o u ă mIe extreme), pentru a permite asigurarea unui i n t e r s t i ţ i u , întrecele d o u ă pachete de tole, de circa 0,2 mm.în acest s p a ţ i u se introduce o foaie de

hirtie de caiet.în timpul reglajelor se r e c o m a n d ă a

introduce în circuitele emitoarelor tranzistoarelor T 8 - T10 cîte o r e z i s t e n ţ ă de

ordinul a 5 - 10 f i care, în fmal, d u p ă defmitivarea. acordurilor , se vor î n l ă t u r a pe rind, începînd cu'etajele mai mici caputere. D u p ă î n l ă t u r a r e a acestora se vorreface, în mici limite, acordurile circuitelor care depind de tranzistoarele respective.

Pentru reglaje se poate folosi ca sarcipe a n t e n ă un bec de 24 V, de putere

10-15 W.în cazul nu avem un releu de comu

tare, se poate executa e m i ţ ă t o r u l f ă r ă releu, dar trebuie r e ţ i n u t faptul folosirea e m i ţ ă t o r u l u i f ă r ă s a r c i n ă conducela deteriorarea etajului final, iar i e ş i r e a din f u n c ţ i u n e a acestuia conduce ladeteriorarea prefmatului.

V 0 3A VE

r------------I

Folosirea unor aparate electrice de uz caznicinsuficient deparazitate, sau cu elementele de deparazitare defecte, introduce p e r t u r b a ţ i i de Î n a l t ă frecv e n ţ ă in r e ţ e a u a e l e c t r i c ă . Aceste deranjamente potproveni de la tuburi de iluminat fluorescente, motoa-

re electrice cu perii, sonerii etc. P a r a z i ţ i i p r o d u ş i d e r a n j e a z ă receptoarele de radio televiziune.

Folosind o p r i z ă s p e c i a l ă pentru aparatele careproduc p a r a z i ţ i la care s-a adaptat r e ţ e a u a dedeparazitare p r e z e n t a t ă a l ă t u r a t se a t e n u e a z ă sau sea n u l e a z ă complet introducerea parazitilor in retea.

Piesele folosite au valori critice si vor fi montateÎntr-o cutie e c r a n a t ă . .I n d u c t a n ţ e l e se vor executa in c o n c o r d a n t ă cu

puterea c o n s u m a t ă . Masa montajului ecranul vorfi legate la p ă m i n t a r e a retelei. la i e ş i r e se va folosi op r i z ă cu p ă m Î n t a r e (tip « ş u c o » ) .

25mH 1Dn II • " " . I

II1II

I 2.5mH II I_______ _____

Page 8: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 8/22

4TILIII

Dezvoltarea astronomiei a fost untimp f r i n a t ă , pe de o parte, de ideileretrograde dogmatice ale bisericii ş i , pede a l t ă parte, de lipsa unui nivel tehnictehnologic necesar construirii unor aparate p e r f e c ţ i o n a t e pentru o b s e r v a ţ i i astronomice.Vn timp îndelungat eforturile astro

nomilor se ~ o n c e n t r a u în d i r e c ţ i a folosiriiî m b u n ă t ă ţ i r i i mijloacelor de observa

ţ i e optice a calculelor.D u p ă dezvoltarea electronicii, în spe

cial d u p ă p e r f e c ţ i o n a r e a i n s t r u m e n t a ţ i e i în domeniul frecventelor mari, s-au f ă c u t noi descoperiri în astronomie cu ajutorulradioastronomiei.

Radioastronomia a permis descoperirea pulsarilor, quasarilor, a galaxiilorî n d e p ă r t a t e sau în curs de d i s p a r i ţ i e etc.

în decursul c e r c e t ă r i l o r s-a constatatuniversul este plin cu diferite surse

generatoare de unde electromagnetice.La nivelul actual al ş t i i n ţ e i s-au constatattrei domenii de r a d i a ţ i i electromagneticed u p ă caracteristica surselor:

1. R a d i a ţ i i de origine t e r m i c ă . 2. Rad i a ţ i i cauzate de trecerea r a p i d ă a electronilor prin cîmpuri puternice gravitaţ i o n a l e sau magnetice. 3. R a d i a ţ i a hidrogenului.

De remarcat o serie de surse emitr a d i a ţ i i de origine t e r m i c ă concomitentr a d i a ţ i i care nu sînt de origine t e r m i c ă .

mativ, întrucît unele surse de r a d i a ţ i i sîntfoarte puternice în domeniul f r e c v e n ţ e -lor accesibile i n s t r u m e n t a ţ i e i posibilit ă ţ i l o r a m a t o r i c e ş t i

în figura 1 se redau în cadrul spectruluide frecvente i n t e n s i t ă t i l e relative ale surselor de oriiine t e r m i c ă ale celor care nusînt de origine t e r m i c ă . Se poate vedeaastfel c ă , în domeniul undelor metrice(V.V.S.), r a d i a ţ i i l e electromagnetice carenu sînt de origine t e r m i c ă sînt maiputernice decît cele de origine t e r m i c ă .

Pentru radioastronomul amator încep ă t o r Soarele Jupiter sînt corpurilec e r e ş t i cele mai indicate pentru observaţ i i l e preliminare punerea la punct aaparaturii.

Soarele, în a f a r ă de r a d i a ţ i i l e termice,este o s u r s ă deosebit de p u t e r n i c ă deunde electromagnetice.

Petele p r o t u b e r a n ţ e l e solare sîntsurse puternice de r a d i a ţ i i în domeniulradiofrecventelor.

Tot a ş a Ju'piter este o a l t ă s u r s ă i d e a l ă pentru amatorii î n c e p ă t o r i , întrucît electronii care întretaie cîmpul g r a v i t a ţ i o n a l al planetei g e n e r e a z ă r a d i o f r e c v e n ţ ă (zgomot cosmic) p î n ă la o f r e c v e n ţ ă de21 MHz. R a d i a ţ i i l e termice ale lui Jupitersînt relativ slabe, fiind î n s ă în domeniulvizibil ului, orientarea unei antene der e c e p ţ i o n a r e a semnalelor este mult u ş u -r a t ă .

RADiATij DE ORiGÎNE T E R M i C Ă --RADiAtii CARE NU SÎNT DE

ORiGINE T E R M i C Ă

F R E C V E N Ţ Ă - - - - - - l ....T o t o d a t ă , imensa majoritate a surselord a t o r i t ă p r e z e n ţ e i hidrogenului unei razedin categoria a treia, respectiv în domeniul de «21 cm a liniei de hidrogen», cumeste denumit de radioastronomi.A c e a s t ă f r e c v e n ţ ă de 1,428 GHz eS,te

deosebit de e x p l o r a t ă de radioastronomiip r o f e s i o n i ş t i . I n s t a l a ţ i i l e sînt deosebit decomplicate voluminoase.E x i s t ă t o t u ş i posibilitatea ca un astro

nom amator se initieze în domeniulradioastronomiei? R ă ~ p u n s u l este afir-

8

RECEPTOR

RAOio

'U.U.S.REf

Q02-

75 2

VOLTMETRU

ElECTRONic

c.o.

C U N O A Ş T E R E A UNIVERSULUI ESlE UN VECIn DEZIDERAT ALOMENIRll. CORPURILE C E R E Ş T I , LEGITATEA M I Ş C Ă R I I LORSTUDIEREA UNOR FENOMENE EXTRATERESTRE AU SUSCITAT DINTIMPURI S T R Ă VECIn A T E N Ţ I A UNOR M I N Ţ I LUMINATE. S-A N Ă S -CUT ASTFEL Ş T I I N Ţ A ASTRONOMIEI.

D u p ă cum se poate vedea din schemabloc p r e z e n t a t ă în figura 2, i n s t a l a ţ i a c o n s t ă dintr-o a n t e n ă , un receptor, unvoltmetru de curent alternativ sau unînregistrator o r e z i s t e n ţ ă de r e f e r i n ţ ă .

Instalatia l u c r e a z ă în domeniul undelor u l t r a s ~ u r t e (V.V.S) la o f r e c v e n ţ ă de110 MHz. S-a g ă s i t a c e a s t ă f r e c v e n ţ ă se p r e t e a z ă cel mai bine pentru un radiotelescop de c o n s t r u c ţ i e a m a t o r i c e a s c ă . A c e a s t ă f r e c v e n ţ ă nu i n t r ă în domeniulradio eleviziunii, astfel r e c e p ţ i a nueste d e r a n j a t ă de aceste posturi de emisie, t o t o d a t ă sursele din s p a ţ i u l cosmicgeneratoare de unde electromagneticeemit pe a c e a s t ă f r e c v e n ţ ă (110 MHz) cu ointensitate suficient de mare ca fies e s i z a t ă de i n s t a l a ţ i a d e s c r i s ă .

Trebuie m e n ţ i o n ă m Î n s ă c e r i n ţ e l e construirii i n s t a l a ţ i e i n e c e s i t ă c u n o ş t i n ţ e avansate în e l e c t r o n i c ă ( c o n s t r u c ţ i i deaparate antene) în special în domeniulundelor metrice (V .V .S).T o t o d a t ă , atît la c o n s t r u c ţ i a cît la

exploatarea i n s t a l a ţ i e i , sînt necesare cun o ş t i n ţ e elementare în domeniul astronomiei. Din acest motiv se r e c o m a n d ă executarea i n s t a l a ţ i e i de c ă t r e un colectiv,fiecare contribuind la executarea exploatarea în bune c o n d i ţ i i a i n s t a l a ţ i e i .

Trebuie avut g r i j ă , de asemenea, caradiotelescopul fie instalat într-un locferit de p a r a z i ţ i i industriali.C o n d i ţ i i l e tehnice minime pe care

trebuie le î n d e p l i n e a s c ă un rad.iotelescop simplu pentru amatori carep e r m i t ă detectarea semnalelor emise de

N.TURTUREANU

c e ş t i . Antena pe care o descriem este detip Yagi cu 13 elemente d a c ă estec o n s t r u i t ă corect satisface conditiile ce-

rute de un radiotelescop pentru a'matori.în fig. 3 sînt redate cotete elementelor

componente, d i s t a n ţ e l e Între ele datelecotului «V» necesar pentru desimetrizarea antenei în vederea a d a p t ă r i i la cablulcoaxial de coborîre.

Antena este d i m e n s i o n a t ă pentru of r e c v e n t ă c e n t r a l ă de 110 MHz.E l e m ~ n t e l e componente vor fi conf e c ţ i o n a t e din ţ e a v ă de aluminiu. Direc

toarele, dipolul reflectoru1 au un diametru de 12 mm, care se f i x e a z ă pe oţ e a v ă suport ( s ă g e a t ă ) din aluminiu cuun diametru de 38 mm, format, even!Ual, din s e c ţ i u n i îmbinate cu cîte 2,5 mlungime. Catargul rabatabil, c o n f e c ţ i o n a t din ţ e a v ă de o ţ e l de 2" (51 mm\ trebuiefie fixat la centrul de greutate al antenei

ancorat. Catargul va avea o lungimede 5 m deasupra solului. Punctul defixare a catargului la s ă g e a t ă trebuiefie conceput astfel încît antena fieo r i e n t a b i l ă , pivotînd pe un anumit unghipe v e r t i c a l ă . D u p ă g ă s i r e a p o z i ţ i e i optimede înclinare c e r u t ă , antena va fi f i x a t ă din nou rigid.

Este util ca antena fie o r i e n t a b i l ă pe linia o r i z o n t a l ă , cu toate în modnormal se l u c r e a z ă cu antena o r i e n t a t ă spre sud.

Trebuie s u b l i n i a t ă necesitatea uneic o n s t r u c ţ i i rigide, întrucît la d i s t a n ţ a Iacare se l u c r e a z ă cele mai mici d e p l a s ă r i se traduc în d i s t a n ţ e erori foarte mari.Instalarea unei p t ; p t e c ţ i i ( p a r a t r ă s n e t ) este, de asemenea, obligatorie la o a n t e n ă cu· un gabarit a ş a de mare.

A 640 mm8 230 mmC 254 mmD 540 mmE 1080 mm

t~ ( , . - - = - - = - - - = - - - - = - - _ ' _ 3 0 0 _ m m - = = - - = - - . : : : : : : : : : - - = = - - = - _ - ~ ± 1 ( '1 !5mm

CONSTRUIREA ANTENEI

Antenele parabolice sînt deosebit deavantajoase în radioastronomie, î n s ă nupot fi executate cu mijloace amatori-

rE

i lCOAxiAL SPRE RECEPTOR

Page 9: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 9/22

De remarcat· în locul ţ e v i l o r de aluminiu, teoretic, antena ar putea fi rep r o i e c t a t ă cu ţ e v i de o ţ e l , î n s ă în acestcaz în mod practic se ajunge la un monstrutehnic, d a t o r i t ă gabaritului g r e u t ă ţ i i impresionante.

Cablul de coborIre folosit va fi de50-75 Q cu tresa de ecranare întretes u t ă (tresa r ă s u c i t ă n a ş t e r e la fenomene secundare nedorite la instabilitate).D u p ă verificarea f u n c ţ i o n a l ă a insta

l a ţ i e i (în special în cazul cînd entuziasmulradioastronomilor amatori p r e z i n t ă ot e n d i n ţ ă a s c e n d e n t ă ) se pot aduce îmbun ă t ă ţ i r i sistemului de a n t e n ă , în specialîn problema o r i e n t ă r i i . Construind unsistem de t e l e c o m ş , n d ă cu control încoordonatele astronomice, orientarea antenei va fi mult u ş u r a t ă , comenzile frindla î n d e m î n ă chiar la locul de r e c e p ţ i e .

Pentru prevenirea accidentelor, montarea exploatarea antenei trebuie fieconduse de o p e r s o a n ă care c u n o a ş t e r e s p e c t ă normele de p r o t e c ţ i a munciireferitoare la c o n s t r u c ţ i i l e montajeleexecutate la altitudine.

Receptorul trebuie î n d e p l i n e a s c ă conditii tehnice deosebite: o sensibilitatecît meii b u n ă t o t o d a t ă un raport semnal/zgomot cît mai mare. De asemenea,se cere o b a n d ă l a r g ă de trecere. Acestec o n d i ţ i i nu sînt u ş o r de îndeplinit, dar sepot rezolva s a t i s f ă c ă t o r cu mijloacea m a t o r i c e ş t i . La prima vedere, cel maisimplu ar fi folosirea unui aparat deteleviziune acordat pe 110 MHz, întrucîtaparatele de televiziuDp. au o b a n d ă l a r g ă de trecere. Din p ă c a t e î n s ă , sensibilitatea este n e s a t i s f ă c ă t o a r e , fiind celp u ţ i n de zece ori mai m i c ă decît c e r i n ţ e l e mmime.

Cea mai i n d i c a t ă pentru amatori estefOlOSirea unm receptor de radio comercial, cu o sensibilitate c o r e s p u n z ă t o a r e , p r e v ă z u t cu gama de U.U.S.,care set r a n s f o r m ă sau se r e a c o r d e a z ă pentrudomeniul de f r e c v e n t ă necesar. De exemplu, aparatul de radio «Rossini 5801»are o sensibilitate pe U.U.S. de 1,6 ţ l . V , «Gerefon Ultra Stereo 62 W» 2 ţ l . V , «Orion AR 702 F» 3 ţ l . V . Aparatele«Festivals» «Estonia» au 5 ţ l . V peU.U .S., î n s ă pentru a fi acordate, trebuiemodificate bobinele, aparatele fiind fabricate pentru alte norme de f r e c v e n ţ e înbanda de U.U.S. Tot a ş a , consultînds p e c i f i c a ţ i i l e tehnice ale unor aparate cutranzistoare de p r o d u c ţ i e r e c e n t ă , se potg ă s i cîteva tipuri care corespund scopului.

Acordarea p r e c i s ă pe f r e c v e n ţ ă trebuief ă c u t ă n e a p ă r a t cu un generator de semnale sau un grid-dip-metru.

De asemenea, aparatul trebuie fie înp e r f e c t ă stare de f u n c ţ i o n a r e , avînd caracteristicile tehnice de p e r f o r m a n ţ ă datede f a b r i c ă sau chiar mai bune - în domeniul U.U.S. D a c ă aparatul este conceput fie folosit la o a n t e n ă dipol

adaptat pentru a fi folosit cu un cablu decoborîre cu i m p e d a n ţ ă de 300 n, se vautiliza. un transformator de adaptare

identic cu cele folosite la aparatele deteleviziune (75-300 Q).

Unii constructori amatori vor puneîntrebarea: nu se poate, oare, construiun preamplificator de b a n d ă l a r g ă pentru î m b u n ă t ă ţ i r e a p e r f o r m a n ţ e l o r ? E x i s t ă a c e a s t ă a l t e r n a t i v ă se pot construipreamplificatoare care amplifice semnalul captat de a n t e n ă cu 20-40 dB.

Aceste preamplificatoare trebuie montate î n s ă n e a p ă r a t chiar la a n t e n ă sea l i m e n t e a z ă prin cablul de coborîre alantenei.E x i s t ă

tranzistoare concepute specialpentru amplificatoare de a n t e n ă de b a n d ă l a r g ă , care îndeplinesc c o n d i ţ i i l e cerutep î n ă la f r e c v e n ţ e de ordmul gigahertzilor

(GHz). In locul lor, la nevoie se potfolosi î n s ă tranzistoare din seria BFutilizate la selectoarele de canale cutranzistoare de la aparatele de televiziune.

în fig. 4 este r e d a t ă schema unuipreamplificator special de b a n d ă l a r g ă (de la 1 MHz la 1000 MHz).

Datele tehnice sînt u r m ă t o a r e l e : tensiunea de alimentare - 12 V; curentulconsumat - aproximativ 28 mA; amplificare ( i m p e d a n ţ ă de intrare i e ş i r e 60 Q) > 20 dB; zgomot de fond - F< 5 dB; raport de unde s t a ţ i o n a r e -

S < 2; tensiunea de i e ş i r e la 800 MHz -

130 m V; atenuarea intermodulatiei -

.<iIM> 00 dB. 'Analizînd schema, se poate vedea

s-au folosit cîteva artificii pentru o b ţ i nerea unei a m p l i f i c ă r i mari cu b a n d ă l a r g ă linearitatea a m p l i f i c ă r i i în a c e a s t ă b a n d ă .

în montaj sînt folosite tranzistoare cusiliciu BFT 65 care permit o amplificaremare cu zgomot de fond distorsiunireduse. Linearitatea a m p l i f i c ă r i i se obţ i n e prin r e a c ţ i a n e g a t i v ă i n t r o d u s ă der e z i s t e n ţ e l e R t - Rs de 16 Q. în vedereae v i t ă r i i a t e n u ă r i i în domeniul superior albenzii de trecere, d a t o r i t ă i n d u c t a n ţ e i emitorului, elementele RC de r e a c ţ i e n e g a t i v ă din acest circuit (150 Q - 12 pF)trebuie fie neinductive. Condensatoarele de decuplare din circuitul deemitor (12 pF) au valori c o r e s p u n z ă toare pentru compensarea i n f l u e n ţ e i crescînde a i n d u c t a n ţ e i j o n c ţ i u n i i de emitorla frecvente mai mari de 500 MHz.A d a p t a ~ e a i m p e d a n ţ e i de intrare

i e ş i r e a f i e c ă r u i etaj se r e a l i z e a z ă prinbuclele de r e a c ţ i e n e g a t i v ă p a r a l e l ă RLC,f o r m a t ă din R 2 - L 1 - ~ ' respectivR 6 - ~ - C 6 ' I n d u c t a n ţ e l e L 1 - ~ lafrecvente mai mari de 600 MHz cor e c t e a z ă defazarea buclei de r e a c ţ i e neg a t i v ă în a ş a fel ca se p ă s t r e z e adaptarea i m p e d a n ţ e l o r la o valoare c r e s c î n d ă a conductantelor tranzistoarelor la acestefrecvente. '

Realizarea p r a c t i c ă a montajului seface pe un circuit imprimat de 50 x 50 mmCircuitul imprimat se va proiecta astfelca se asigure l e g ă t u r i cît mai scurteîntre piesele componente, evitînd, totod a t ă . efectul capacitiv al circuitelor oara

lele.Ş o c u r i l e - Ş 2

see x e c u t ă

pe perle def e r i t ă de î n a I t ă f r e c v e n ţ ă sau mai bine pef e r i t ă B62152-A0007 x 001 p r e v ă z u t e

CzfniNTRARE

~ l n

cu d o u ă orificii prin care se trec d o u ă spire din s î r m ă de if> 0,25 mm Cu-Em.I n d u c t a n ţ e l e L1 sînt executate chiardin sîrma terminalelor rezistentelorR2- R 6, î n f ă ş u r î n d trei spire pe' unsuport de if> 2,5 mm.

Se va folosi în acest scop un voltmetru electronic de C.a. sau, la neVOIe, unmultimetru în p o z i ţ i e de c.a. înseriat cuun c l ~ n d e n s a t o r . Instrumentul va fi cuplatla born a de difuzor suplimentar a receptorului. Semnalele r e c e p ţ l O n a t e se pot cupla

la difuzor, î n s ă f î ş î i t u l semnalelor re-c e p ţ i o n a t e nu este deosebit de interesantdecît pentru d e m o n s t r a ţ i i în public. Un

semnal destul de bizar care m e r i t ă deascultat este cel generat de planeta Jupiter. Semnalele r e c e p ţ i o n a t e se pot înre·gistra pe un magnetofon sau casetofon

Este o r e z i s t e n ţ ă o b i ş n u i t ă n e i n d u c t i v ă ( c h i m i c ă )

cu care ses i m u l e a z ă i m p e d a n ţ a

antenei a cablului de coborîre pentru adetermina nivelul de zgomot propriu alcircuitelor electronice ale receptorului.

Acest nivel indicat de instrument sec o n s i d e r ă ca punct de reper «semnalzero».

Primele e x p e r i e n ţ e se vor efectua folosind Soarele ca s u r s ă de semnale. A van~ a j e l e acestei o p e r a ţ i i sînt evidente, oper a ţ i i l e se pot efectua ziua, semnalele sîntputernice sursa este v i z i b i l ă . Astfel,familiarizarea cu manipularea instalaţ i e i se face în c o n d i ţ i i optime.

Antena se î n d r e a p t ă spre sud, la î n ă l ţ i mea la care Soarele întretaie meridianul

ceresc. Sev e r i f i c ă

vizuald a c ă d i r e c ţ i a

este c o r e c t ă . O b s e r v a ţ i a p r o p r i u - z i s ă începe în ziua

*1I

1,uH :

R7120K

CURBE DE

PREViZIUNE

VALORi EFECTiv

ÎNREGiSTRATEV -<

0,30

~ O , 2 5 Q..

0,20o::

0,15

: ~ · O l O ....J'

<~ O , O

+12V

2BmA

i E Ş i R E

C 9 ~

SOARE

O ~ ~ ~ __ ~ ~ ~ ~ ~ __ U - ~ 09,00 O ~ 3 0 10,00 10.30 11,00 1t30 12,00 1'2,30 13,00

TiMP LOCAL

u r m ă t o a r e . Durata observatiei va fi de 4-5 ore.

M ă s u r ă t o r i l e se faC în intervale de 30 deminute. De fiecare d a t ă se v e r i f i c ă cur e z i s t e n ţ a de r e f e r i n ţ ă reperul de «semnalzero». Valorile i n t e n s i t ă ţ i i semnalelorr e c e p ţ i o n a t e se n o t e a z ă , iar apoi se face od i a g r a m ă . Un astfel de exemplu estereprezentat în fig. 5. Semnalele au fostr e c e p ţ i o n a t e de la trei surse diferite.Sagitarius ( S ă g e t ă t o r u l ) , o s u r s ă p u t e r n i c ă de semnale din galaxia n o a s t r ă , tocmaiera în curs de i e ş i r e din raza antenei.B i n e î n ţ e l e s , în ziua o b s e r v a ţ i e i ; pot a p ă rea, eventual, alte surse decît cele indicateîn grafic. Preyiziunea se poate determinacu ajutorul astronomilor amatori utilizînd h ă r ţ i calcule c o r e s p u n z ă t o a r e . F0-

losind aceste date se o r i e n t e a z ă antena încoordonatele cerute.

. Trebuie m e n ţ i o n ă m c ă , folosindradiotelescopul descris (chiar f ă r ă preamplificator), se pot detecta semnalele acel p u ţ i n ş a p t e surse de semnale diferitede origine e x t r a t e r e s t r ă . Sînt incluse înacest n u m ă r : Soarele, Jupiter, SagitariusA ( S ă g e t ă t o r u l ) , Cassiopeea A, Taurus A,

(Taurul) Virgo A (Fecioara).

în acest nou domeniu de îndeletniciripalpitante dorim succes r e c e p ţ i i fructuoase.

monta un amplificator de band5 l a r g ă pentru a se ameliora aceste efecte nedorite. Amplificatorul, intercalat Între antenap r o p r i u - z i s ă borna de a n t e n ă a radioreceptorului. î m b u n ă t ă ţ e ş t e a u d i ţ i a Într-ooarecare m ă s u r ă prin m ă r i r e a sensibilit ă ţ i i receptorului.

Se va putea monta eventual pe o micap l a c ă cu circuit imprimat se va ÎncasetaÎntr-o cutie de plastic. Tranzistorul utilizatva fi de tipul EFT317, EFT320, EFT319,2N404, 2N107 sau similare.

Atunci cînd p o s e d ă m un radioreceptorcu o sensibilitate mai m i c ă , sau atuncicînd r e c e p ţ i a se face În c o n d i ţ i i grele,incinte ecranate (bloc de beton armat sauautomobile) se r e c e p ţ i o n e a z ă cu antenescurte sau n e c o r e s p u n z ă t o a r e . se poate

Condensatorul Ct va fi ceramic, dep r e f e r i n ţ ă disc, iar C2 va fi cu hirtie sau

stiroflex. Rezistentele vor avea o puterede 0,25-0.5 W. Montarea la radioreceptorse va face in imediata apropiere a bornelde a n t e n ă a radioreceptorului. Montajuleste deosebit de simplu nu p r e z i n t ă d i f i c u l t ă t i de c o n s t r u c ţ i e , acord sau reglaj.

CABLU COAXIALj

SPREA N T E N Ă RECEPTOR

~ - r - - ~ ~ - - - - - - - - - . + 1 2 V ~ - 1 2 V

9

Page 10: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 10/22

Montajul propus permIte comanda unor i n t e n s i t ă ţ i luminoase de la zero la maximum posibil, utilizînd agregate realizate cu becuri pentru iluminatul o b i ş n u i t . înf u n c ţ i e de parametrii tiristorului, schema permite c0 -

manda unor puteri suficient de mari (0,1 - 1,5 kWpentru un singur canal). Trebuie m e n ţ i o n a t pe baza

acestei scheme amatorii po t construi dispozitive cu

alte d e s t i n a ţ i i : s u r s ă de l u m i n ă divers c o l o r a t ă , la

i n t e n s i t ă t i reglabile, s u r s ă de tensiune v a r i a b i l ă ş . a . m . d . D e ş i complex. montajul din fig. 1 poate fi realizat de

constructori mai p u ţ i n experimentati

De asemenea, s-au r m ă r i t

utilizarea unor componenteu ş o r de procurat, cu e x c e p ţ i a tiristorului.Aparatura n e c e s a r ă punerii la punct a regimurilor de

f u n c ţ i o n a r e se reduce la un AVO-metru modest.Utilizind i n s ă un oscilograf, se po t desprinde concluzii

interesante privitoare la formele de u n d ă din diversepuncte ale montajului.

Schema e l e c t r i c ă pentru un singur canal este prezent a t ă în fig. 1.

Primul etaj, realizat cu tranzistorul T b este un repetor

pe emitor. care p r i m e ş t e semnalul modulator prin

intermediul unui transformator separator TR, absolut

obligatoriu din motive privind securitatea aparaturii

manipulantului.

Di n repetor. semnalul trece prin filtrele de j o a s ă f r e c v e n ţ ă Fl t Fz. F3 d u p ă care - redresat filtrat -ajunge în baza tranzistorului compus Tl • T3.

Acest montaj Darlington c o m a n d ă valoarea curentu-

L I S TA D E M A T E R I A L E

REZISTENTE

S t u d e n t C H I R I L Ă MITRE

S t u d e n t BOTA TROFIN

lui sub care are loc î n c ă r c a r e a condensatorului C 4 prin

tranzistorul T4'

Dealtfel, etajul realizat cu T 4 este un generator decurent constant tipic, controlabil î n s ă .

Cu cit curentul de î n c ă r c a r e va fi mai mare, cu atît

tensiunea pe condensatorul C4 va ajunge mai repede la

valoarea care deschide tranzistorul T 9 prin mijlocirearepetorului pe emitor, realizat cu T, care a t a c ă tranzistorul T8 prin intermediuldiodei Zener D ~ .

Dioda D ~ a s i g u r ă o buni stabilitate t e r m i c ă lav a r i a ţ i i de t e m ~ r a t u r ă destul de mari. Tranzistorul T 8

e x c i t ă puternic etajul realizat cu T 9 care, la rîndul lui, arerolul de a d e s c ă r c a brusc condensatorul Ce. princircuitul

p o r ţ i i tiristorului T.

Tranzistoarele T 5, T i i n t r ă în circuitul de sincronizare cu r e ţ e a u a -de curent alternativ, d u p ă cum u r m e a z ă :

Cînd tiristorul T s-a deschis, p o t e n ţ i a l u l bazei tranzistorului T 6 devine, practic, nul p r o v o a c ă deschidereatranzistorului T5 prin care se d e s c a r c ă brusc condensatorul C4 •

Ca rezultat, T9 se b l o c h e a z ă , ceea ce u ş u r e a z ă regimultermic al acestui tranzistor.

Pentru a î n ţ e l e g e mai bine principiul care a stat la

baza c o n c e p ţ i e i montajului, se va u r m ă r i fig. 2Tensiunea r e ţ e l e i se redreseazl cu ajutorul unei

p u n ţ i o b i ş n u i t e - D3. D 4 • Ds. D6 '

Pe anodul tiristorului Tap ar s e m i a l t e m a n ţ e succesive ca în fig. 2a.

D a c ă tiristoru1 se deschide în imediata v e c i n ă t a t e a

PUIloodml, atunci energia r e ţ e l e i va trece integral princare va lumina la maximum.

tirigto'nll se desch ide in v e c i n ă t a t e a punctuluidoar o m i c ă din

lampa L, iar l u n : U n c l z i t ~ l t e a

RECOMi1OOlAltl CONSTRUCTIVE

fralllsJfonmatorw TR este comun pentru toate

rea.liza cu tole E de

secundarul spire Cu-Emdiame:trul mm.

secundar va fi intercalat un stratizolator mai gros posibil.

De asemenea, e necesar un ecran electrostatic,realizat cu o î n : t ă ş u r a r e s u p l i m e n t a I ă c o n e c t a t ă lap ă m î n t (se va utiliza un ş t e c h e r « ş u c o » ) .

Cablajul aspectul exterior sînt l ă s a t e la alegereaconstructorului.

Comutatorul va fI cel utilizat la receptoarele «Alba

tros» sau «Mamaia». Contactele sea r a n j e a z ă

îna ş a

felîncit se o b ţ i n ă 5 regimuri de f u n c ţ i o n a r e , d u p ă cumu r m e a z ă :

Pozitia 1. Cuplarea la i e ş i r e a unui amplificator dej o a s ă f r e c v e n ţ ă .

în acest caz, cu p o t e n ţ i o m e t r u l P1 se regleazl sensibilitatea g e n e r a l ă . a dispozitivului. Cu P , P3, P 4 - sensibilitatea pentru fiecare culoare în parte.P o z i ţ i a 2. Cuplarea dispozitivului la r e ţ e a u a de 220 V.

Cu Pl. P3, P 4 se regleazl intensitatea culoarea înproportii diverse d u p ă ... gust.P o z i ţ i i l e 3, 4, 5: conectarea la r e ţ e a doar pentru o

culoare p r e f e r a t ă . Pentru o mai u ş o a r ă u r m ă r i r e a s c ~ în fig. 1

este p r e z e n t a t ă doar o p o r ţ i u n e din cîmpul de contacteal comutatorului.

în c o n f i g u r a ţ i a din s c h e m ă montajul este pus înp o z i ţ i a 1 f u n c ţ i o n e a z ă ca o r g ă de lumini cu 3 canale.

Privitor la organizarea d i s t r i b u ţ i a componentelor în

Rt> Rz.Ra-270 kO ; R3 - 4,7 kO; R 4 •

Rs - 1 MO ; R 6 , R? - 8,2 kO ; R9

- 2,2 kO ; Rl1

5,6 kO ; R12 18 kO ;R 13 , Rzs - 3,3 kO ; R1 4 , R17 - 22 kO ;

RIS - 100 kO/l W; R16 - 56 kO;

R18 - 150 O; R19' RZ7 - 680 O; Rzo -820 O; R 21 - 22 O; Rz z - 10 k Of2 W;R

Z3- 22 kOfI W; R

24- 1,5 kO; RZ6 -

10 O; R 10 - 100 kO; semigreglabil;

P1 - 470 kQ. liniar; Pz, P3 , P 4 - 10 kQ.

.liniar;

~ ' - ~ 1 - ~ ~ ~ - - - + - - - - ~ - ' - - - ' - - - - 1 - ~ ~ ~ - - ~ ~ - - ~ - - ~ ~ - - - - - - ~ 1 - - - ,

Obs. R e z i s t e n ţ e l e a c ă r o r putere nu a fostm e n t i o n a t ă sînt de 0,125 W.

CONDENSATOARECl> C g - 1 0 pFflO V; Cz, 4 - 1 0 pF/1O V;C 4 - 68nF/lOO V; Cs - 6 800 pF ; C 6 -

0,1 p F / 4 ţ ) O V; C:r- 5 0 j ţ F / 2 5 V; C 9, Cu -0,01 pF; C lO , Cu - 47 nF ; Cu -2 p'F/25 V.DIODE

D 1• Dz - EF D 108; D3, D 4 , Ds , D6 -

RA 220; D7 • Dg. D9 - DR 3; DZ:>, -DZ 307 sau BF 214 ( j o n c ţ i u n e b a z ă emitor); DZ b DZz - DZ 309TRANZISTOARETI T s• T 6 , T7 , Tg - BC 107 (ft mai mare

100); Tz• T 3 , T 4 - EFT 351-353 (j3 mai

mare 30-40); T 9 - EF T 321 -323(fj mai mare de 40) sau AC 180 K.

10

rn e2

.rvZZOV

iII

1

Page 11: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 11/22

RITmURI

ELE[TROI[Aparatul pe care vi-l p r e z e n t ă m genereazi d o u ă semnale luminoase sau acustice r i t m i ~ care se r e p e t ă periodic.Semnalele pot fi sincronizate sau nesincronizate între ele.

Dispozitivul are caracter experimental,pe de o parte, d a t o r i t ă multiplelor domenii de utilizare care n e c e s i t ă micim o d i f i c ă r i ale schemei conform cerinţ e l o r montajului propus, pe de a l t ă parte,d a c ă se u r m ă r e ş t e o f r e c v e n ţ ă determin a t ă , elementele constructive pasive (rez i s t e n ţ e , condensatoare) vor avea valoridiferite de cele indicate in s c h e m ă . M e n ţ i o n ă m in a f a r ă de divertis

ment, construirea aparatului permite fa

miliarizarea cu oscilatoarele de relaxare,folosite frecvent in cele mai diversedomenii ale electronicii.

Analizînd schema din fig. 1, se poatevedea tranzistoarele complementareTI - T2 formeazi un oscilator. respectivun generator de impulsuri de relaxare,iar condensatorul Ct a s i g u r ă r e a c ţ i a p o z i t i v ă n e c e s a r ă î n t r e ţ i n e r i i o s c i l a ţ i i l o r . Tranzistoarele complementare T3-T4f o r m e a z ă al doilea oscilator cu folositin bucla de r e a c ţ i e pozitivi. Diodeleluminescente LED 1 - LED 2 sîntmontate ca s a r c i n ă în circuitele de colecto r ale tranzistoarelor T2, respectiv T 3'

Diodele luminescente se vor aprindecorespunzltor f r e c v e n ţ e i generate de oscilatoare. Astfel, cu valorile date in fig. 1,dioda LED 1va avea o f r e c v e n ţ ă de l Hz(o aprindere pe s e c u n d ă ) , iar dioda

LED 2 de 0,1 Hz (se aprinde o d a t ă înzece secunde).De remarcat semnalul generat de

oscilatoarele de relaxare nu are o f o r m ă s i n u s o i d a l ă . ci sint impulsuri de unde.

in f o r m ă de dinte de f e r ă s t r ă u . F r e c v e n ţ a semnalului depinde de mai

multi factori: tensiunea de alimentarec a r a c t e r i s t i c ă tranzistoarelor in specialde constanta de timp Re de polarizarec o m a n d ă a bazei lui T10 respectiv T4-

In fig. l aceste elemente sint formatedin R1 -C l • respectiv R4 - (2 .R e z i s t e n ţ a R 3, i n s e r i a t ă in circuitul

de alimentare, are un rol dublu: 1) limi-tarea curentului, protejînd astfel diodeleluminescente; 2) sincronizarea celor d o u ă oscilatoare, introducînd o i m p e d a n ţ ă înlinia sursei de alimentare c o m u n ă .

Sincronizarea se r e a l i z e a z ă cel maibine d a c ă f r e c v e n ţ a unui oscilator este un

multiplu f a ţ ă de c e l ă l a l t . D a c ă sincronizarea nu este n e c e s a r ă sau d o r i t ă , seomite r e z i s t e n ţ a R3' in acest caz î n s ă cufiecare d i o d ă trebuie Î n s e r i a t ă o rezist e n ţ ă pentru limitarea curentului maximadmis (20 mA).

Diodele luminescente fiind greu de

procurat, în locul lo r se pot folosi becuriincandescente cu un consum mic (45 mA)

sau elemente de c o m a n d ă sau c o m u t a ţ i e e l e c t r o m e c a n i c ă ori e l e c t r o n i c ă .

Schema din fig. 2 este o v a r i a n t ă mod i f i c a t ă in a c e a s t ă idee a fig. 1. în loculdiodelor luminescente se folosesc relee.Diodele D I - D2 au rolul de a protejatranzistoarele T2• respectiv T3, de vîr-furile de tensiune i n v e r s ă a u t o i n d u c t i v ă , p r o v e n i t ă de la bobinele releelor.

Pentru reglarea i n d e p e n d e n t ă pro

g r e s i v ă a f r e c v e n ţ e i celor d o u ă oscila

toare, in fig. 2 s-an intercalat p o t e n ţ i o -metrelePI - P 2 comutatoareleKl-K3

care permit introducerea unor condensatoare de valori diferite, mai mari sau

mai mici, in circuitul de r e a c ţ i e p o z i t i v ă .

[j]

MVSO

în acest fel e x i s t ă posibilitatea r e g l ă r i i constanteide timp într-un domeniu foartelarg.I m a g i n a ţ i a constructorilor amatori este

foarte d e z v o l t a t ă ; s u g e r ă m t o t u ş i CÎtevaidei pentru aplicarea p r a c t i c ă a monta

jului. Astfel, se pot realiza semnaJizatoare luminoase acustice (sau amîn

d o u ă ) , metronom bitonal sau dual cu

d o u ă m ă s u r i diferite de tact, simulatorde baterie de instrumente de p e r c u ţ i e (toba mare, toba m i c ă ) , radio-far, dispozitiv de CQ-automat pentru radioamatori etc.

Cu a c e a s t ă enumerare s u m a r ă nu am

epuizat toate· p o s i b i l i t ă ţ i l e a ş t e p t ă m de la dv. le c o m p l e t a ţ i cu r e a l i z ă r i practice originale.

dispozitiv se va ţ i n e seama r e z i s t e n ţ e l e R22, R20> R n.precum diodele DZt, sint surse de c ă l d u r ă apre

ciabile ş i , in c o n s e c i n ţ ă , ele se vor d i s t a n ţ a de restulmontajului.

Tiristorul puntea de diode vor fi montate pe radiatoare cu s e c ţ i u n e a de cel p u ţ i n 100 cm2 pentru o puterede 500 W pe canal.

De exemplu, la baza tranzistorului T4 din canalul Bnu se mai f o l o s e ş t e un grup Ru , R12• 4; este suficient

conectim firul B4 la baza acestui tranzistor. înacest mod se r e a l i z e a z ă o economie de componente.

Aducem la c u n o ş t i n ţ a tuturor celor in

teresati abonamentele la revista «Teh-nium» se po t face la oficiile p o ş t a l e , facto-ri i p o ş t a l i difuzorii voluntari din Între-prinderi institutii.

Se va avea g r i j ă ca întreg montajul nu aibl l e g ă -t u r ă g a l v a n i c ă cu cutia in care se introduce dispozitivul.P o t e n ţ i o m e t r e l e Pb P2 , Pl ' P4 se r e c o m a n d ă a avea

axul dinmaterial

plastic.In

caz contrar, butoaneletrebuie asigure o i z o l a ţ i e foarte b u n ă f a ţ ă de axelemetalice ale acestor p o t e n ţ i o m e t r e .

Insistim asupra acestei i n d i c a ţ i i ! Intrucit manevrarea p o t e n ţ i o m e t r e l o r Pb P2 • P3> P 4

este f r e c v e n t ă , butoanele de a c ţ i o n a r e vor fi situate pe

panoul frontal.Proteqia. Ia scurtcircuit se a s i g m ă utilizind s i g u r a n ţ e

de 10 cit mai rapide cu p u t i n ţ ă . E recomandabil se utilizeze becuri de 110 V, legate

in intrucit probabilitatea de scurtcircuit scade.

PUNEREA ÎN FUNCJlUNE, JlEGLAJE

Executat corect, montajul f u n c ţ i o n e a z ă imediat.Singurul regIaj c o n s t ă in a c ţ i o n a r e a semireglabilului

Rto pîni se o b ţ i n e luminozitatea m i n i m ă a Jimpii L.

M e n ţ i o n i m e x i s t ă 2 -3 minime, dar cel optim sea.fIl pentru o valoare de 50-60 kQ.

RegJajulse e f e c t u e a 2 ă cu PI plasat n p o z i ţ i a de minim.

Dupig ă s i r e a

minimului optim (cu RIO) se manev r e a z ă Pt se v e r i f i f : ă a I AVO-metrul d a t ă in p o z i ţ i a de maximum - la bomeJe Jimpii L - e x i s t ă o tensiunede "W 215 V C.c.

Trimiterile .. Ct ...C 7 s e m n i f i c ă modul incare trebuie conectat canalul din fig. 1 la celelalte d o u ă canale.

Comutatorul pentru comanda (<pOrnit», «oprit» va

trebui fie astfel ales incît p e r m i t ă c u r e n ţ i de comu€ a ţ i e cît mai mari cu p u t i n ţ ă .

BETAmETRUa9 K

11 rnox.1OOO

J,max. fOO

1

3

PNP

1 t 4.SV

:Ţ O P R I T

NPN

K2.b

Un instrument simplu cu care se poate m ă s u r a coeficientul fJ al tranzistoarelor de putere m i c ă medie estedeosebit de util necesar în laborator.

Schema din figura a l ă t u r a t ă r e p r e z i n t ă un asemeneainstrument într-o f o r m ă deosebit de s i m p l ă . Dispozitivulpermite m ă s u r a r e a împerecherea tranzistoarelor pnp

npn avînd coeficientul fJ p î n ă la 1 000. Precizia indicaţ i e i este de ± 1 O % ~ deci ea satisface perfect c e r i n ţ e l e practice. Bateria de alimentare va·· fi v e r i f i c a t ă periodicprin m ă s u r a r e a unui tranzistor oarecare consideratetalon. Tensiunea de alimentare i n f l u e n ţ e a z ă preciziam ă s u r ă t o r i i ; din acest motiv se r e c o m a n d ă schimbarea

baleriei din 3 în 3 luni. Consumul montajului esteextrem de redus.

Introducerea tranzistorului de verifIcat se face d u p ă ce comutatorul K2 a fost pus în p o z i ţ i a «oprit». Potrivindacest comutator in p o z i ţ i a «pnp» sau «npn», instrumentul este în stare de f u n c ţ i o n a r e . D a c ă procurareacomutatorului K2 (2 x 3 p o z i ţ i I ) p r e z i n t ă g r e u t ă ţ i . se poate utiliza un comutator basculant sauglisaDt de2 x 2 p o z i ţ i i , iar întreruperea circuitului de alimentarese a s i g u r ă cu ajutorul unui î n t r e r u p ă t o r simplu.

Atragem a t e n ţ i a asupra valorii alese pentru r e z i s t e n ţ a R (47 Q), care va fi r e c a l c u l a t ă în f u n c ţ i e de instrumentulfolosit, pentru protejarea acestuia în cazul unui scurtcircuit în j o n c ţ i u n e a emitor-colector.

I l

Page 12: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 12/22

FEDERATIA

"

: '

' : ~ ; . "---

!'

.

!

I

R O M Â N Ă DE MODEL I SM . PLAN METODIC ELJ

!

PLACAJ6mmDural

2mm

_.

.4.,1 I

I'!

7Si'

(,' III 1\ \Zi- l l ~ F : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : r J .

( \ , ---'-

li I ,1 1;

: li 1\ \::

\1: . Iii : l l - i 6 ~ ) _-F-U-S-E-LA-J-----tJ

,...:

' ~ ~ I • TOT FUSELAJUL SE ÎN

l . . . .• . . _  ____ ____ __ ._-

,'---'---'-"-'-'-'-----'-'- i

, ....

i li :Li

1----------------,--------- - - - - - - ' - - -400 40

-

"

AI)

I !j

=- ' - = ~ - - - ~ -----)(

-=------------ - - - - T= t-., I

~ U R N J R 1

......I

II 1

i

~ I II fLACAJ 1\ !

\\ 11\1\ ,1

i\

-...._<;;t__ _

..

AMPENAJ ORIZONTAL

O 50 1 ~ 0 1fOI f r t I -{

300I

-

Page 13: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 13/22

DE NAGY ANTON-MAESTRU AL SPORTULUI .1976

D E R I V Ă

1 jBRAD 5x5

- ~ _ . -JI I _.-.....6 I

;-j-

• I

TEI3

PLACAJ SAU FURNIR, GROS 1mm

I

:

? - ------....---- . -_.

7BRAD2xl

I\AD3X10 I

- - --- -'\., .. _"

l i ~ --=-==----=

II,\

C)

!7 T A L P Ă L A T Ă 50

GR.3

« C IR US»MOTO PLANOR RADIO - COMANDAT (RIC)

CU MOTOR 1,5 - 2,5 CM,c. CU O S I N G U R Ă C O M A N D Ă PE D I R E C Ţ I E ( S T l N 8 A - D R . )

• ANVERGURA 2200mm.

• SUPR. T O T A L Ă 52p5dmp.

• GREUTATE 1200gr.

• GR.CU MOTOR 1450gr.

NERVURI ARIPA

CAP ARIPA

C)

C)

B A Z Ă A R I P Ă

0,1) "",-_=-:_....:....::-==A:..:..::R-='-=-PA __+3 i

-r--- --------

Page 14: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 14/22

AUTD-

IDTD

Transmisia r e p r e z i n t ă ansamblul de mecanismecare au roluf de a dirija puterea p r o d u s ă de motorla . r o ţ H e motoareaJe autovehiculului. La motociclete

motorete, roata motoare este roata din spate.Principatele componente ale transmisiei sînt am

breiajul, cutia de viteze ş i l a n ţ u J transmisiei.

AMBREIAJUL

Motoru l cu ardere i n t e r n ă nu poate porni În s a r c i n ă , a d i c ă cuplat cu transmisia, cum pot porni, de exemp)u. motorul electric cel cu abur, deoarece el nuf u r n i z e a z ă un cuplu adecvat dedt de la o a n u m i t ă t u r a ţ , i e i n sus.

Oeaceea ,cuplarea motoruluicu transmisie trebuief ă c u t ă progresiv. Mecanismul care r e a l i z e a z ă acestlucru estle ambreiajul.

Ambreiajul r e a U z e a z ă , de asemenea, decuplareat e m p o r a r ă a moiorului de transmisie, o p e r a ţ i e neces a r ă s c h i m b ă r i i

treptelor dins c h i m b ă i o r u l

dev i t e z ă

(cutia de viteze).Inp)us,ambreiajul are rolul de a proteja la supra

sarcini celel.alteorgane ale transmisiei, În cazul Încare i n c ă r , c ă r U e o r g a n e l o r transmisiei d e p ă ş e s c oa n u m i t ă valoare.

Ambreiajul se compune din d o u ă p ă r ţ i principale- f : ;g .1 (se p r e z i n t ă a m b r e i a j u l mecanic cu frecare,tipul cel mai r ă s p î n d i t la .autovehicule):

- .partea c o n d u c ă t o a r e -par tea c o n d u s ă Partea c o n d u c ă t o a r e ( h a ş u r a t ă ) este s o l i d a r ă cu

arborele cotit se compune din: 1) platoul ambreiajului care ,este în majoritatea cazurilor volantulmoioru lui; 2) placa de presiune; 3) carcasa sau carterul ambreiajului, car,e p r o t e j e a z ă întregul mecanism;4) arcuri Cie se s p r i i i n ă pe carter placa de presiune.

Partea c o n d u s ă contine discul de ambreiaj 5)fixat ;te ,arborele angrenat cu mecanismele transmisiei.

Discul de ambreiaj este strins între volant placade. presiune d a t o r i t ă a p ă s ă r i i realizate de arcurile 4.In p o z i ţ i a ambreiat, p o z i ţ i a n o r m a l ă de lucru a

ambreiajului, arcurile 4 a p a s ă placa de presiune,realizînd s,olidarizarea discului 5 cu volantul placade presiune, asigurind deci l e g ă t u r a c i n e m a t i c ă intre motor transmisie.

In p o z i ţ i a debreiat, atunci CÎnd se a c ţ i o n e a z ă

ARBORELE COTiT

Al MOTORULUi

14

fUNCTIIIAIII,IITllTllllfl

1IIISliiiA- IITIIITII

OBRA-pedala sau maneta de ambreiaj, prin intermediu l unui

mecanism dea c ţ i o n a r e

cu pirghii sau cu cablu ser e a l i z e a z ă desprinderea p l ă c i i de presiune de disc,aceasta deplasindu-se c ă t r e inapoi comprimindarcurile 4. La Încetarea a p ă s ă r i i pedalei sau a a c ţ i o n ă r i i manetei de ambreiaj, arcurile a p a s ă din nouplaca de presiune pe disc, acesta fiind strins intrep l a c ă volant.

Momentul motor care poate fi transmis de unambreiaj depinde, printre altele, de dimensiunile

n u m ă r u l s u p r a f e ţ e l o r de frecare.De obicei, diametrul exterior al discurilor este

limitat din motive constructive. Din acest motiv,atunci cînd este nevoie ca ambreiajul t r a n s m i t ă un moment motor relativ mare sau CÎnd dimensiunilede gabarit ale ambreiajului sîn t limitate, se recurge lam ă r i r e a n u m ă r u l u i s u p r a f e ţ e l o r de frecare prin folo

sirea unor ambreiaje cu mai multe discuri.La acest tip de ambreiaj e x i s t ă deci mai multe

discuri conduse, între care sînt intercalate discuri depresiune. F u n c ţ i o n a r e a ambreiajului multidisc este

principiala c e e a ş i

cu cea a ambreiajului monodiscp r e z e n t a t ă anterior.Motoreta «Mobra)}-50 este e c h i p a t ă cu un ambreiaj

cu_ frecare de tipul multidisc În baie de ulei - fig. 2.In f i g u r ă sînt redate toate elementele componente

ale ambreiajului În p o z i ţ i a de demontare-montare.Periodic sînt necesare verificarea reglarea.

cursei libere a manetei de a c ţ i o n a r e a ambreiajului,

Ing. 1. NEMETE

o p e r a ţ i e d e s c r i s ă in instructiunile de utilizare a motoretei.S C H I M B Ă T O R U L DE VITEZEConditiile de deplasare ale motoretei se pot schim

ba foarte mult In c o n s e c i n ţ ă . forta de t r a c ţ i u n e d e z v o l t a t ă la roa1a motoare trebuie se schimbec o r e s p u n z ă t o r cu variatia r e z i s t e n ţ e l o r la înaintare.

ModificArea f o r ţ e i de t r a c ţ i u n e la r o a t ă se face prinschimbarea c o r e s p u n z ă t o a r e a raportului de transmisie. Acest lucru este realizat de s c h i m b ă t o r u l deviteze. Acest mecanism interpus intre motorroata motoare c r e e a z ă posibilitatea ca la o t u r a ţ i e c o n s t a n t ă s ă existe o valoare d e t e r m i n a t ă a sarciniimotorului (pozijie n e s c h i m b a t ă a pistonului sertaralcarburatorului- a se vedea nr. ?J1976). Intr-uncuvint deci, pentru un moment motor constant sevarieze t u r a ţ i a momentul transmis la r o a t ă Înc o n c o r d a n 1 ă cu c e r i n ţ e l e drumului.

Modificarea t u r a ţ i e i a valorii momentului transmis se r e a l i z e a z ă prin cuplarea la alegere a unorperechi de r o ţ i d i n ţ a t e , unele dintre r o ţ i primindm i ş c a r e a de la un ax ce se r o t e ş t e cu t u r a ţ i a motorului, iar celelalte r o ţ i transmijînd m i ş c a r e a cu parametrii m o d i f i c a ţ i (tu r a ţ i e moment) la un ax cea n t r e n e a z ă , p r i n intermediul l a n ţ u l u i , roata motoare amotoretei (roata din spate).

in fig. 3 sint ilustrate elementele componente ales c h i m b ă t o r u l u i de viteze al motoretei «Mobra»-50, inordinea m o n t ă r i i - d e m o n t ă r i i ~

AMBREIAJ ,. subansamblu capac; 2. pirghia ambreiaj; 3.. z ă v o r ; 4. piuliti; 5. arc; 6. s i g u r a n ţ ă ; 7. ş u r u b de umplere; 8. arc; 9. buton; 10. semiinel; 1 ,. semiinel; 12.. ş a i b ă de reglat. 13.. ş a i b ă ; 14. capac mic; 15. g a r n i t u r ă ; 16. s i g u r a n ţ ă ; 17. ş u r u b M. 6 x 50; 18. ş u r u b M.. 6 x 30; 19. placa depresiune; 20. b u c ş a d i n ţ a t ă ; 21. disc de margine; 22. paharul arcului; 23. p i u l i t ă M. 6; 24. ş u r u b deregla!; 25. p i u l i ţ ă M. 8; 26. disc d.e frictiune; 27. ş u r u b M.6 x 40; 28. g a r n i t u r ă t o r i c ă ; 29. ş u r u b dereglaJ; 30. ş u r u b cu cap excentnc; 31. p a r ă de reglaj; 32. arc;33. ş u r u b M.4 x 10; 34. disc metalic;35. rotor ambreiaj; 36. c a r c a s ă ambreiaj; 37. inel de sig. A pt. arb. 25; 38. ş a i b ă p r e l u c r a t ă A. 6.4.

Page 15: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 15/22

-I I"

se " " , . . f " , , , , , . , ~ , ,

d a t o r i t ă oa C I , : j d ! ~ n t se produce la drum,

posibilitatea se f a c ă r e p a r a ţ i a . s u b ţ i r e de s ă p u n , se Înmoaie cu

a p ă apoi se a p l i c ă pe gaura p r o d u s ă larezervor. Cu a c e a s t ă « r e p a r a ţ i e » se poatemerge D i n ă la cel mai apropiat atelier.

DE VITEZi: 1. p i u l i ţ ă ; 2. arc;4. b u c ş ă de cuplaj; 5. arc de p o z i ţ i e ; 6. corp

1. dichet; 8. arc de orientare; 9. bott 10 -s c h i m b ă t o r ; 12. ş a i b ă de reglaj; 13. b u c ş ă de

14. bUci 0 3 IV; 15. arc de frinare; 16. b u c ş ă 17. r o a t ă d i n ţ a t ă ; 18. inel de s i g u r a n ţ ă A. arb.c a r c a s ă ; 20. arc; 21. b u c ş ă cu pirghie; 22. ax

23. pedala de pornire; 24. ş u r u b conic M. 5;p e d a l ă ; 26. ş u r u b M. 8 x: 18.5; 21. ş a i b ă

grower UN. 5; 28. p i u l i ţ ă M. 5; 29. ax f u r c ă s c h i m b ă t o r ; 30. f u r c ă s c h i m b ă t o r ; 31. p a n ă ; 32. ş a i b ă de regiaj;33. r o a t ă d i n ţ a t ă viteza IV; 34. r o a t ă d i n ţ a t ă viteza III;35. r o a t ă d i n ţ a t ă viteza II; 36. r o a t ă d i n ţ a t ă viteza 1;

31. bila f/J 1/4 IV; 38. ş t i f t de z ă v o r î r e ; 39. ax secundar;40. arc; 41. carcasa arcului; 42. pinion de l a n ţ ; 43. sigur a n ţ ă ; 44. p i u l i ţ ă M. 10 x 1;45. pinion v i t e z ă IV; 46. pi nion v i t e z ă fU; 47. ax primar; 48. bila !D 5; 49. inel depresiune; 50. inel de sig. A. pt. arb. 20-

4. Cu s ă p u n se l i p e ş t e plutitoru1. carburatorului atunci cînd acesta se g ă u r e , ş t e la drum,departe de orice magazin sau ateJier. Inainte delipirea cu s ă p u n va trebui se s c o a t ă benzina,

eventualp ă t r u n s ă

În plutitor.i n c ă l z l n d u - 1

(dep i l d ă , În gura de umplere a radiatorului, d a c ă Încape În ea, lichidul de r ă c i r e este fierbinte)cu orificiul În sus pentru a permite benzinei

i a s ă prin evaporare.

circulatia lIielonilor

in afara l o c a l i l ă l i l o r prima vedere s-ar p ă r e a c ă . circuÎn afara l o c a l i t ă ţ i lor. fiind mai pu

r i d i c ă pietonilor multp u ţ i n e probleme in c o m p a r a ţ i e cu

Cii acolo unde l o c a l i t ă ţ i l e

r e d u s ă , deplasarea pietonilo rf ă r ă d i f i c u l t ă ţ i . Dezvol

i m p e t u o a s ă a economiei ţ ă r i i , peste to t se c o n s t r u i e ş t e ,

fabrici uzine, c ă . n u m ă r u l proprietate p e r s o n a l ă c r e ş t e d e t e r m i n ă sporirea densito t mai multe drumuri1 0 c a l i t ă ţ i l o r .

e n t u z i a ş t i ai s ă n ă t o a s e i m i ş c ă r i pe jos

in n u m ă r mare la d r u m e ţ i i p o r ţ i u n i de ş o s e l e as

ca eibine normele de' c i r c u l a ţ i e

r e f e r ă la deplasarea pietonilo rl o c a l i t ă ţ i l o r . Pe sectoarele de

e x i s t ă trotuare, pietonii aucircule numai pe acestea

poteci e din apropierea drumuse d e p l a s e a z ă in

mai mareu t i l i z e a z ă trotuarele sau

lipsa acestora deplasarea trebuief a c ă pe partea stinga a drumu n( f i ş i a neacocu asfalt, dar c o n s o l i d a t ă , de la

ş o s e l e i ) . In cazul cind

s i t u a ţ i i se intilnesc extrempe partea

Co lane l V ICTOR SECA

c a r o s a b u ă În mod firesc to t in limitas t i n g ă a arterei rutiere. de a ş a natuincit ocupe o f i ş i e cit mai i n g u s t ă din drum. Deplasarea pe stinga o f e r ă pietonilor posibilitatea o b s e r v ă r i i vehiculelor care vin din f a ţ ă , putindu-seastfel feri din calea lor prin repJiereain afara p ă r t i i asfaltate a drumului.Obiceiul unor tineri de a circula ingrupuri paralel, unul l i n g ă altul, ocupind adesea un intreg sens de mers,este extrem de perit;ulos pentru eistinjenitor pentru c i r c u l a ţ i e . Nu o d a t ă incercind s ă o c o l e a s C ă asemenea grupuri, ş o f e r i i au p ă t r u n s pe sensul contrar, intrind in coliziune cu m a ş i n i l e care circulau din d i r e c ţ i e o p u s ă . Alteori, in procesul unor asemenea manevre, au fost a c r o ş a ţ i unii dintrei m p r u d e n ţ i i pietoni.

Este foarte util ca. deplasÎndu-senoaptea pe drumurile din afara l o c a l i t ă ţ U o r , pietonii f o l o s e a s c ă lanternepentru a - ş i semnala prezenta. Siguranta d e p l a s ă r i i unor grupuri de excursion î ş t i c r e ş 1 e cind a c e ş t i a se d e p l a s e a z ă in e ş i r indian», iar tinerii care sÎnt in«capul» in «coada» coloanei utiliz e a z ă cite o l a n t e r n ă , primul Îndreptindlumina inainte ultimul inapoi,

Utilizarea unor accesorii reflectorizante: cordoane, b ă ş t i , nasturi etc.,sint de mare e f i c i e n ţ ă , posesorii lorfiind v ă z u ţ i de la cel putin 100 de metri.

Nu trebuie se p i a r d ă din vedered e ş i faza mare a farurilo r m a ş i n i l o r

r e u ş e ş t e ilumineze destul de binedrumul, e x i s 1 ă cazuri de «orbire»a unor ş o f e r i din pricina folosirii neregulamentare de c ă t r e unii c o n d u c ă t o r i

auto a fasciculului luminos al farurilor,care Î m p i e d i c ă total sau p a r ţ i a l observarea oamenilor sau obiectelor ( m a ş i n i s t a ţ i o n a t e f ă r ă lumini etc.) care se a f l ă pe partea c a r o s a b l l ă .

Cu atit mai d i f i c i l ă devine observareao ă r ţ i i carosabile cu tot ce se a f l ă pe eaatunci cind c o n d i ţ i i l e de circulatie sintprecare d a t o r i t ă ploii, c e ţ e i , fenomenemeteorologice intilnite destul de frec

vent in lunile de v a r ă . Traversarea p ă r ţ i i carosabile in afara1 0 c a l i t ă ţ i l o r trebuie f ă c u t ă cu m a x i m ă p r e c a u ţ i e , ţ i n i n d seama de vitezeleconsiderabil mai mari ale autovehiculelor (in unele cazuri, p i n ă la 100 kmpe o r ă , viteze cu care au dreptul a sedeplasa unele autoturisme). Avind invedere elementele de calcul care le-amprezentat in articolele anterioare, tinerii trebuie ţ i n ă cont autovehiculelor le este necesar un spatiu mult maimare pentru oprire cind c i r c u l ă inafara 1 0 c a l i t ă ţ i l o r . De aceea cind sea n g a j e a Z ă in traversare, distanta p i n ă la autovehiculul care se apropie indeosebi cind e vorba de autoturismetrebuie fie cu atit mai mare cu cîtviteza autovehiculului este ea maimare. D i f i c u l t ă ţ i deosebite apar la

traversarea in timpul n o p ţ i i , cînd ş o f e r i i au p o s i b i l i t ă ţ i relativ limitate ( d a t o r i t ă caracteristicilor i 1 u m i n ă r i i care a c o p e r ă o f i ş i e relativ i n g u s t ă in fata m a ş i n i i )

observe pe cei care se apropie dinp ă r ţ i l e laterale in vederea t r a v e r s ă r i i .

G r e ş e s c deci cei care. baZIndu-se pefrînele farurile· m a ş i . n U o r . se aventur e a z ă În travp.rsarea la. m i c ă d i s t a n ţ ă in fata m a ş r m f o r care se apropie, Inprimul rind. d a t o r i t ă . c r e ş t e r i i d i s t a n ţ e i de oprire ş i , În al doilea rînd, p o s i b i U t ă ţ i l o r reduse de observare a pietonUordin m a ş i n ă .

In multe comune d e ş i au fa. d i s p o z i ţ i e trotuare s t r ă j u i t e deseori de scuaruri

cu .p l a n t a ţ . i i de flori a r b u ş t i , tineriip r e f e r ă se plimbe sau s ă . s t a ţ i o n e z e in grupuri pe partea c a r o s a b U ă , lucruoprit de lege, expunindu-se a.ccfdentirii afectind fluenta traficuJui. Aproceda in acest fet i n s e a m n ă a nu dad o v a d ă de o atitudine civiHzatâ Întraficul rutier. Paradoxal. uneOri ceicare p r o c e d e a z . ă in acest mod sinttocmai tinerii t r a c t o r i ş t i , m o t o c . f c f i ş t i , ş o f e r i , c o n d u c ă t o r i de m o t o r e t e ~ carefiind la volan sau fa ghidon au avutposibilitatea nu o d a t ă s ă . se c . o n v i n g ă cit de stInjenitoare periculoase sintasemenea practici. Cei care! t o t u ş i nusint i n c ă « m o t o r i z a ţ b . s-au pu'f.uf. convinge ei de a.cest lucru in calitate depasageri, privind prin fereaslra autobuzului. Desigur nu le-a convenit

autovehicuful in loc s ă . circure cu

viteza n o r m a l ă a fost nevoit o red u c ă la 20---3) km pe o r ă . . Ajungem in

final to t fa vechiul proverb românesc:«Ce ţ i e nu-ti place altuia. nu-i face».perfect valabil 'n circulatia r u t i e r ă .

unnU fi

, .... . . . .- - l \

n n I 1

n D l

15

Page 16: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 16/22

V- a ţ i întrebat v r e o d a t ă d a c ă blitzul dv. f u r n i z e a z ă efectiv puterea n o m i n a l ă i n d i c a t ă in prospect? D a c ă a v e ţ i motive intemeiate s ă s u s p e c t a ţ i f u n c ţ i o n a r e a norm a l ă a fulgerului electronic de la aparatul dv. de fotografiat, r e c o m a n d ă m s ă - i m ă s u r a ţ i puterea r e a l ă folosind metoda p r e z e n t a t ă mai jos.

Sînt necesare in acest scop o r e z i s t e n ţ ă R de10 k!l/10 W, un cronometru un voltmetru de curentcontinuu care posede o s c a l ă de 500 V (voltmetruelectronic sau unul o b i ş n u i t , dar cu r e z i s t e n ţ a i n t e r n ă de minimum 20 kO/V).

Primul pas îl constituie m ă s u r a r e a c a p a c i t ă ţ i i C acondensatorului de înmagazinare a energiei electrice.Accesul la terminalele condensatorului îl v e ţ i depistasinguri, in f u n c ţ i e de tipul blitzului pe care îl p o s e d a ţ i . Nu trebuie i n s ă uitat faptul tensiunile la care seî n c a r c ă aceste condensatoare in timpul f u n c ţ i o n ă r i i sînt mari de aceea foarte periculoase. Prin urmare,înainte de începerea m ă s u r ă t o r i i , ne vom asigura eleau fost d e s c ă r c a t e . în acest scop se c o n e c t e a z ă alimentarea blitzului, se a ş t e a p t ă p î n ă la aprinderea beculuiindicator de î n c ă r c a r e , d u p ă care se întrerupe alimentarea se d e c l a n ş e a z ă fulgerul. Condensatorul va fiastfel d e s c ă r c a t de tensiunea mare p e r i c u l o a s ă , putîndr ă m î n e doar o î n c ă r c a r e r e z i d u a 1 ă m i c ă , de r e g u l ă sub50 V. Pentru î n d e p ă r t a r e a c o m p l e t ă a acestor tensiunireziduale putem scurtcircuita cu un obiect metalicterminalele condensatorului. (Lucrul acesta nu se vaface n i c i o d a t ă cu condensatorul î n c ă r c a t , înainte ded e c l a n ş a r e a

fulgerului!).Folosind d o u ă cordoane izolate cu cleme sau «crocodili» (de asemenea, cu mînerele izolate), se realiz e a z ă apoi circuitul din figura a l ă t u r a t ă . Unul din capetele r e z i s t e n ţ e i R(1O kO/l0 W) r ă m î n e liber, in imediataapropiere a clemei B. Conexiunile la voltmetru (pescala de 500 V continuu) se fac conform p o l a r i t ă ţ i l o r indicate, cu plusul condensatorului la plusul instrumentului.

Se c o n e c t e a z ă alimentarea blitzului se a ş t e a p t ă p î n ă cind tensiunea la bornele condensatorului ( c i t i t ă pe

UERIFIIATOR

PEnTRU

Ing. V A S I L E D IA C O N U

Instrumentul a fost conceput cu scopul de a testa(in special static) nivelurile logice in diferite puncteale unui circuit, f ă r ă a utiliza in acest scop un instrument de m ă s u r ă (voltmetru), mai greoi mai p u ţ i n comod într-o astfel de a c ţ i u n e .

Exterior, sonda se p r e z i n t ă ca un creion (ceva maigros) avind la unul din capete un virf a s c u ţ i t (virfulde p r o b ă ) , iar la c e l ă l a l t d o u ă indicatoare luminoase.

Schema e l e c t r i c ă de principiu este p r e z e n t a t ă infig. 1. Punctele de alimentare ale sondei (+5 V ş i ' masa) sint legate chiar la polii sursei de alimentare amontajului de verificat, l e g ă t u r a f ă c î n d u - s e printr-uncordon bifilar p r e v ă z u t la c a p ă t u l dinspre montaj cucrocodili, care se f i x e a z ă in punctele accesibile de+5 V m a s ă . F u n c ţ i o n a r e a este S i m p l ă . Cind virful de p r o b ă V

este «în aer», tranzistoarele T1 T3 sint deschise,iar tranzistoarele T4 blocate, ceea ce face caatît L1 cît fie stinse. Acest lucru este foarte im-portant, deoarece d a c ă la o testare vîrful V nu are con-

16

MAsURAREA

PUTERII

voltmetru) î n c e t e a z ă de a mai c r e ş t e . în acest momentse întrerupe alimentarea, se c o n e c t e a z ă clerna B lac a p ă t u l liber al r e z i s t e n ţ e i R, se p o r n e ş t e cronometrul

se n o t e a z ă valoarea E a tensiunii (în v o l ţ I ) de lacare s-a plecat (valoarea c i t i t ă in momentul c o n e c t ă r i i r e z i s t e n ţ e i , care va fi valoarea tensiunii maxime deî n c ă r c a r e ) . Se m ă s o a r ă timpul T in secunde necesarpentru ca tensiunea i n d i c a t ă de instrument s c a d ă p î n ă la 37% din valoarea E i n i ţ i a l ă . De exemplu, d a c ă E

=

450 V,m ă s u r ă m

timpul scursp î n ă

la atingereavalorii de 166 V; zicem am o b ţ i n u t T = 10 s.Capacitatea C (in farazi!) a condensatorului se poate

acum calcula u ş o r pe baza formulei C = i (unde re

z i s t e n ţ a R va fi e x p r i m a t ă in obmi). Pentru exemplulnumeric ales avem:

C = 10 0 \ V,OUI F ( a d i c ă 1 000 JlF).

Cunoscînd capacitatea condensatorului C (în farazi)tensiunea m a x i m ă de î n c ă r c a r e E (în v o l ţ i ) , putem

calcula energia e l e c t r i c ă t o t a l ă î n m a g a z i n a t ă de acesta

(in w a ţ i - s e c u n d ă ) , Ws, pe baza r e l a ţ i e i : Ws = C:2 .

Cu datele numerice ale exemplului considerat o b ţ i n e m : Ws = (0,001)2 (450f 101,5

P r e c i z ă m a c e a s t ă valoare r e p r e z i n t ă energia înmag a z i n a t ă ( d i s p o n i b i l ă ) in condensator în momentuld e c l a n ş ă r i i

fulgerului; ea nu va fiî n s ă u t i l i z a t ă

integralde acesta, deoarece mai r ă m î n e , d u p ă cum am a r ă t a t , o tensiune r e z i d u a l ă Er in condensator d u p ă declanş a r e a fulgerului. Deoarece valorile Er sînt mici (sub 50 V),iar energia W s este p r o p o r ţ i o n a l ă cu p ă t r a t u l tensiunii,r e z u l t ă eroarea c o m i s ă prin neg1ijarea tensiuniireziduale este n e î n s e m n a t ă . In defmitiv, putem chiarţ i n e cont de ea în calcule, s c ă z î n d din valoarea anter i o a r ă a energiei termenul c o r e s p u n z ă t o r :

Ws 1 C(t" t f ' ) .. _...... ' ................ .

tact electric cu circuitul, neaprinderea nici unui beci n d i c ă a c e a s t ~ dMe.

La atingerea cu vîrful V a unui punct din circuit,care are un p o t e n ţ i a l ( f a ţ ă de m a s ă ) sub 0,8 V (nivel«O» logic), tranzistorul T

1se b l o c h e a z ă , T3 r ă m î n î n d

deschis. Acest lucru d e t e r m i n ă deschiderea lui Timplicit aprinderea lui Li' care s e m n i f i c ă n i v e l u ~

«O» logic.Cind se atinge cu vîrful V un punct cu p o t e n ţ i a l u l între 2, 4 V 5 V, se b l o c h e a z ă T3 se deschide T4'deci se aprinde L , indicînd nivelul «1» logic.D a c ă p o t e n ţ i a l u ~ p u n c t u l u i testat se a f l ă între 0,8 V

2,4 V (nivelurile incerte în logica TTL), nu "Se aprindenici unul din indicatoarele luminoase.

Limita de sus a nivelului «O» logic cea de jos anivelului «1» logic, la care se produce i n d i c a ţ i a lumin o a s ă , se r e g l e a z ă prin varierea valorilor r e z i s t e n ţ e l o r R1 R3:Sonda m d i c ă starea de impulsuri; p î n ă la 10-15Hz, aceasta este o b s e r v a b i l ă prin pilpiirea s u c c e s i v ă a celor d o u ă indicatoare luminoase; d u p ă a c e a s t ă f r e c v e n ţ ă se aprind ambele b e c u l e ţ e .

Prin c o n v e n ţ i e se s t a b i l e ş t e o culoare pentru «O»logic o alta pentru «1» logic, culori pe care le c a p ă t ă cele d o u ă b e c u l e ţ e (de exemplu, verde ş i , respectiv,r o ş u ) .

Am sugerat mai sus forma p o s i b i l ă a sondei. Personal am realizat-o dintr-un tub de aluminiu in caream introdus cablajul cu circuitul imprimat. Am folosit

ca indicatoare luminoase d o u ă diode electroluminescente (LED). Pot fi folosite la fel de bine d o u ă beculete cu caracteristicile adecvate (6 V/SO mA). Din fig.nr. 2 reies detaliile de c o n s t r u c ţ i e . Nu intru În a m ă : ' nunte, deoarece consider fiecare dintre cei interes a ţ i de c o n s t r u c ţ i a acestei sonde logice ş i - o va realizacu mijloacele de care dispune $i Într-o f o r m ă a d e c v a t ă acestora.

M . A L E X A N D R U

LAMPA fULGER

VOLTMETRU-500

R toKQ/1OW)

Pentru exemplul ales pentru Er = 50 V. valoareac o r e d a t ă a energiei devine W s ~ 1 0 0 . 2 . D u p ă terminarea acestor o p e r a ţ i i , r e z i s t e n ţ a R" va fi

l ă s a t ă in circuit ( c o n e c t a t ă in paralel pe condensator)p î n ă cînd tensiunea i n d i c a t ă . de voltmetru scade la

minimum (practic sub 50 V) ; numai d u p ă aceea putemdemonta f ă r ă pericol circuitul închidem la locblitzul verificat.

v

1 - Capac din plexiglasj 2 - diode electro-luminescente (LED); 3 - l i p i t u r ă ; 4 - carca

din tub de Al i 5 - placcl cablaj imprimat;6 - l i p i t u r ă ; 7 - capac din materiale plas-tice; 8 - vîrf de p r o b ă ; 9 - crocodili; 10 -

cordon bifilar,

Page 17: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 17/22

Il

Rindfilm Q bao1,8

,7

il

o,6.

,s

o4

Q3

o2

/'

1:09,08,07

,061

asi

o ~ 1 ,

~ . . . . . : . _ - : . .

--====--

==-- ' - -

---.:..-

- -l- I-i--i--

l- I-. 1-- J.-,-1 -

t2 r-l- I-

l- I-

l- I-

1 - -1 - -1 - -

1-- -ţ : : ===-- =--1 - ,-

03 r _ -

11= --,- ,..--

Zi I, 1- - -,01 - -1 - 1 -1 - 1 -1 - 1 -1 - 1 -1 - 1 -1 - 1 -

I-f-

0,01 l-I -i- -i--

l-I--l-I-

1 -

===

Q/mli

76

5

4-

3

/z /

i

10,90,8

I

0,7

0,6

0,5

Olt

0,3

',Z

0,1O,Og0,08Q07

0,0,

0,05

0,04.

t e n s i u n e ' c o n t i n u ă , a p l i c a t ă pe grila de c o m a n d ă tub electronic, poate fi m ă s u r a t ă - în mod-p r in v a r i a ţ i a curentului anodic al tubului,d e t e r m i n a t ă tocmai de tensiunea a p l i c a t ă

g r i l ă .

Voltmetrul electronicm ă s o a r ă

tensiuni continue,d a c ă se prevede la intrare un detector, atunci sem ă s u r a tensiuni alternative.

Avînd o foarte mare r e z i s t e n ţ ă de intrare, acesteprecise. Erorile care le

sînt mai ales determinate de tensiunea dede uzura tuburilor. 1n cazul m ă s u r ă r i i

alternative, V.E. p r e z i n t ă eroare atuncid i s t o r s i o n a t ă sau se

de la forma s i n u s o i d a l ă ce a fost u t i l i z a t ă etalonare.

p r o p u s ă (fig. 1) semnalul ajunge petubului EF 86 printr-un divizor rezistiv (care

în cc r e z i s t e n ţ a de intrare cu care estecare d e t e r m i n ă sensibilitatea voltmetrului:

1, x 10, x 100, acesta m ă s u r î n d deci tensiunile3 V, ,ro V, 300 V.

ce p r i v e ş t e grupul de r e z i s t e n ţ e RA , RS Re'

va determina la c o n s t r u c ţ i e de miliampermetrul magnetoelectric I utilizat

d e v i a ţ i e i indicator pentru 2..;..6 mA). Aceste r e z i s t e n ţ e

s î r m ă r e z i s t i v ă , a ş a Încît indicatorulI pe gama de m ă s u r ă r e s p e c t i v ă la

m a x i m ă din g a m ă a i b ă o d e v i a ţ i e

ffi. b

kHz

3000

/,/2000

/

1000

500i

400

300

i200

II

I100

MHz60a

500

400

Ci)300

200

10000Ba70

sa50

40

10987

D u p ă cum se ş t i e , orice r e z i s t e n ţ ă e l e c t r i c ă p r e z i n t ă practic o i n d u c t a n ţ ă

o capacitate proprii, ceea ce face caea s ă - ş i modifice valoarea ( i m p e d a n ţ a ) atunci cind este s t r ă b ă t u t ă de c u r e n ţ i altemativi, i n f u n c ţ i e de f r e c v e n ţ a acestorc u r e n ţ i . Fenomenul, in general nedorit,nu ne d e r a n j e a z ă efectiv decit atuncicind f r e c v e n ţ e l e cu care o p e r ă m sintapreciabile (practic peste 100 kHz), cindlungimea r e z i s t e n ţ e l o r (in cazul conductoarelor, in special) este foarte mare,sau cînd diametrele lor sint foarte mici.

Pentru un conductor drept (liniar)de s e c ţ i u n e c i r c u l a r ă , valoarea r e z i s t e n ţ e i inductive per unitatea de lungime, Rind(in Q/m) scade cu c r e ş t e r e a diametrului d(la o f r e c v e n ţ ă d a t ă ) respectiv c r e ş t e cu c r e ş t e r e a f r e c v e n ţ e i f (pentru un diametru dat).

Nomograma a l ă t u r a t ă i n l o c u i e ş t e cusucces calculul acestei r e z i s t e n ţ e inductive specifice pentru conductoarele liniare, u ş u r i n d astfel activitatea p r a c t i c ă a

constructorului amat or.

Diametru! d al conductorului ( f ă r ă ainclude i z o l a ţ i a ) este exprimat in lnilimetri, iar f r e c v e n ţ a f se ia în kHz (divizarea a), respectiv in MHz (divizarea b).

C o r e s p u n z ă t o r , r e z u l t ă valoarea rezist e n ţ e i inductive (a unui metru lungimedin conductorul considerat) in Ojm.Citirile pe scara Rind se fac pe divizareaa sau b, d u p ă cum f r e c v e n ţ a a fost l u a t ă in kHz sau in MHz.

Utilizarea nomogramei este prin citired i r e c t ă , avind la b a z ă principiul coliniarit ă ţ i i celor trei puncte. Fiind date valoriled f, unim punctele c o r e s p u n z ă t o a r e printr-o linie d r e a p t ă citim directvaloarea c ă u t a t ă la intersectia acesteidrepte cu scara Rind. .

Fiind d a t ă la o s c a r ă c o n v e n a b i l ă , nomograma poate fi d e c u p a t ă din r e v i s t ă ca atare l i p i t ă pe o s u p r a f a ţ ă n e t e d ă . Pentru a o proteja de u z u r ă ( ş t e r g e r e ) , oputem acoperi cu o folie de materialplastic transparent. Citirile se vor facecu ajutorul unei rigle transparente.

6

5R u g ă m ca materialele trimise r e d a c ţ i e i noastre fie dactilografiate

sau scrise citet.S c h i ţ e l e . ş i .d.senele ·vor <fi·.executate ·confotm normelor·STAS4

(chia .- tncreion) . . . ....... .... . •. ..Mater.ial.ele nepubhcate .nu se resbtute autoruluI.

Zeroul electric al instrumentului se face punîndintrarea voltmetrului În scurtcircuit si aducind indicatorul instrumentului la O prin manevrarea p o t e n ţ i o metrului P. La c o n s t r u c ţ i a r e z i s t e n ţ e l o r RA -C se va

ţ i n e seama de acestea se vor face m ă s u r ă t o r i estimative preliminare p î n ă la determinarea lordefin i t i v ă .

Schema nu p r e z i n t ă d i f i c u l t ă ţ i , putînd fi e x e c u t a t ă de amatorii cu mai m i c ă e x p e r i e n ţ ă . Pentru etalonare gradare se vor utili za o s u r s ă de.

curent continuu v a r i a b i l ă în limitele de m ă s u r ă si uninstrument cit mai precis pe care-I vom f o l o ~ i caetalon. Vom trasa pe scara instrumentului I valorileg ă s i t e sau vom face un tabel.

Pentru m ă s u r a r e a tensiunii alternative, se va uti

liza etajul de d e t e c ţ i e încorporat (fig. 2h construit

cu tubul EAA91, care se pune În f u n c ţ i u n e cu ajutorul comutatorului pe p o z i ţ i a 2.

Tensiunile ce se vor m ă s u r a vor putea avea of r e c v e n ţ ă de peste 100 kHz. Pentru f r e c v e n ţ e maimari (10-30 MHz) se va putea utiliza capul de m ă s u r ă cu d i o d ă cu cristal (fig. 3), p r e v ă z u t cu cablu coaxialm u f ă de conectare.Redresorul este banal (fig. 4), dar p r e z i n t ă un

factor bun de netezire a p u l s a ţ i i l o r . Eventual se vorputea aduce unele î m b u n ă t ă ţ i r i la s c h e m ă : alimentarea cu tensiune a n o d i c ă s t a b i l i z a t ă cu ajutorul

(+) ....._t ..

lOM l - . c ~ .......

1M

B  f a

K mEF86

m 93

92 91

100K

300.0. 301< 7K

4T +A

(+ ) ...- - - - - - - - . ~ ~ ~ (+)

<V ",:F 10K K2 - VE

2 (_ ) ~ - - - . . . _ IV . . . . .t--..

(-)

2.10V

:2dI Q,3V

] [

JP- : : -+ - - . . . . - .... (- )

2.01Ve2.

L--__ .......... ---(+)300.o./1W

C1=CZ=100rF/375 v

unui stabilizator electronic, alimentarea filamentelorin cu rent co ntin uu etc.

Transformatorul de alimentare va livra in secundaro tensiune de 210 V se va c o n f e c ţ i o n a pe tole deferosiliciu E 12,5 cu grosimea pachetului de tole de23_mm ( s e c ţ i u n e a 5=2,875 cm2).

In primar (1) se vor bobina 1 600 de spire din s î r m ă Cu-Em r.p = 0,18 mm, În secundarul (II) se vor bobina1 470 de spire cu s î r m ă Cu-Emq, = 0,15, iar in secundarul (III) se vor bobina 52 de spire cu s î r m ă C u - E m ( ţ J = 0,9 mm.

17

Page 18: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 18/22

Propun cititorilor revisteitor de s u d u r ă alimentat latransformator deo foarte b u n ă ş c o l i , mici ateliere etc.) s i g u r a n ţ ă in tmld:ioflarle.f o r m u l ă ce am care a dat rel:uitatefoarte Transfonna-torul areanume miezul deIn mod

relor se u t i l i z e i t ' l z ă siliciu, care se c a r a c t e r i z e a z ă ceea ce. contribuie o valoaremagnetice «B» ia n u m ă r dered us. la toate se a d a u g ă n i t : . r r l . , Q r i ~ c mici.

Dar, bazindu-ne pe d o u ă clauze. anumefaptul transformatorul de s u d u r ă nu are unpermanent de f u n c ţ i o n a r e posibilitatea aintra in posesia unui miez de ferosiliciu este maicostisitoare, am recurs la experimentarea unuitransformator de s u d u r ă pe un miez din tolie de fier.A l ă t u r i de cupru, aluminiul r e p r e z i n t ă materiah..11

cel mai frecvent utilizat in r e ţ e l e l e i n s t a l a ţ i i l e electrice, d e ş i are o rezistivitate mai mare decitcuprul, este mai u ş o r mai ieftin decit el. la acestease a d a u g ă o calitate aparte: aluminiul are coeficientul de transfer al c ă l d u r i i bun, deci este un radiantbun. Tocmai a c e a s t ă calitate vrem s-o e x p l o a t ă m .

Din tabla n e a g r ă , ce se g ă s e ş t e in comert la di mensiunile de 1 000/650 mm grosimea de 0,5 mm,d u p ă ce i se a d m i n i s t r e a z ă un strat de vopsea, setaie b u c ă ţ i l e de tole conform cu s c h i ţ a 1-a. In figura1-b se poate vedea aspectul general al pachetului.precum cotele. Stratul de vopsea are rolul de aizola electric tolele, În felul acesta m i c ş o r î n d u - s e

a

ma

pierderile. llt)

E nevoie de 16 b u c ă ţ i de t a b l ă avind o greutatede aproximativ 40 kg. Pentru stringerea pachetuluidE}. tole se folosesc bare din fier cornier {figura 2-::a}.I n f ă ş u r ă r i l e se vor bobina pe d o u ă carcase f ă c u t e

din textolit. In l i p s ă se poate utiliza placajul.Placajul se taie ca in figura 2-b, cite 4 b u c ă ţ i de fiecare, se fierbe in p a r a f i n ă sau se I ă c u i e ş t e . P ă r -ţ i l e componente se a s a m b l e a z ă prin lipire, rezultindcarcasele din figura 2-a. Dimensiunile corespundunui ptacaj avind grosimea de 5 mm. Am recurs lacarcase deoarece ele dau o mai mare rigiditate bobinajului Î n t ă r e s c i z o l a ţ i a acestuia f a \ ă dfil. miez.la bobinaj se u t i l i z e a z ă s î r m ă de 10 mm diametru.

m o n o f i l a r ă pentru primar m u l t i f i i a r ă cu s e c ţ i u n e a de ro mmp pentru secundar ... Pentru primar i z o l a ţ i a î n t r e b u i n ţ a t ă este un ş n u r existent in comert saub a n d ă . Pentru secundar se u t i l i z e a z ă b a n d ă izola

toare.Bobinajul se va i m p ă r ţ i in mod egal pe cele d o u ă carcase. Prima rul va avea380 de spire dispuseastfel:110 + 80 de spire pe fiecare c a r c a s ă . Secundarul vaavea pe prima c a r c a s ă 34 de spire, iar pe c e a l a l t ă 4 + 5 + 6 + 1 + 9 spire (total 65 de spire). Schemae l e c t r i c ă este cea din figura 3.

Bobinarea se face s p i r ă I i n g ă s p i r ă , in to t lungulcarcaselor. D u p ă fiecare strat se p e n s u l e a z ă ş e r l a c pentru consolidare i z o l a ţ i e . Se I a s ă apoi citevaminute bobinajul pentru ca er1acul p ă t r u n d ă bine prin b a n d ă . Capetele bobinajelor vor fi p r e v ă zute pe o lungime de aproximativ 50-8) cm cu tubv a r n i ş . Pentru ca inserierea se p o a t ă face, chiard a c ă bobinele (carcasele) sint dispuse pe coloanein contrasens, se r e c o m a n d ă ca fiecare s e c ţ i u n e de 110, respectiv 80 spire, a i b ă terminale proprii.

Din d o u ă in d o u ă straturi de bobinaj se a p l i c ă unulsau d o u ă straturi de i z o l a ţ i e cu b a n d ă se I ă c u i e ş t e .

Bobinarea secundarului pe carcasa cu prize se

face astfel: se b o b i n e a z ă 4 spire, se scoate o b u c l ă cu lungimea de 20-25 cm, care va constitui priza,se c o n t i n u ă apoi cu scoaterea buclelor la n u m ă r u l

indicat de spire. Buclele scoase se c o n s o l i d e a z ă Drin matisare cu a t ă sau b a n d ă . O chestiune foarte

* Din cablu STAS de 10 mmp AI se înde-p ă r t e a z ă firul central, foarte o ţ e l o s care arîmpiedica bobinarea, r ă m î n î n d 6 fire a10 mmp fiecare (00 mmp).

[2]Tolele se introduc î n t r e ţ e s u t , d u p ă care se string

cu fier cornier. Este recomandabil ca un ş u r u b dela fiecare ju g fie izolat pentru a impiedica i n c ă l z i -rea jugului implicit pierderile. D u p ă introducereatotelor stringerea miezului, miezul se v o p s e ş t e pentru a nu rugini.

Ş u r u b u r i l e de strîngere vor avealungimea de 110 mm diametrul de 8-10 mm. D u p ă

introducerea tolelor in carcase ( d a c ă este posibil)Între ultima t o l ă c a r c a s ă se introduce una saud o u ă b u c ă ţ i de placaj drept p a n ă pentru a solidificapaChetul f a ţ ă de c a r c a s ă pentru a m i c ş o r a v i b r a ţ i a toielar.

ORMATOR

B UDUBABCDEA SAB IN - A rad

Înserierea se face În felul u r m ă t o r : se a l i m e n t e a z ă un secundar În p o r ţ i u n e a 0-34 V (spire) cu o tensiune de 2 V d a t ă de un transformator, Cu ajutorul unuibec (instrument de m ă s u r ă ) de 24 VJO,1 A se cont r o l e a z ă inserierea bobinajului primar. Ordinea deÎnseriere este u r m ă t o a r e a : 0-80-110-110-80. Infelul acesta, alimentarea la 220 V se face la bornele«2-3», iar alimentarea la 380 VIa bornele ({1-4»,

300

f 65 V(SPIRE)

e 56

d 49> C 43o00 b 38n C\I

2 Z a 34

uOIt O

I!J

CABLU----

Page 19: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 19/22

 

cu un tranzistor308, BC 158).

2 de spire cu s î r m ă de Cu-Emdiametru! de 0,12 rom m o n t a t ă pe un

în f o r m ă de U din f e r i t ă . Bobina L1 are o p r i z ă la 800 de spire.Bobina ce u r m e a z ă a fi v e r i f i c a t ă se

d a c ă nuî n s e a m n ă

etc.), adl1ClIldui-1acest felbasculantrele T2 T3, care vor transmite impulsuride a u d i o f r e c v e n ţ ă unui decurent alternativ in a s a r c i n ă estemontat un difuzor 0,1 W/8 Q. Deci lafiecare semnal luminos va a p ă r e a unsemnal acustic.

De m e n ţ i o n a t faptul lentila biconv e x ă se va monta pe un tub de cartonlung de '0,5.- m cu un diametru de3 0- 50 mm, vopsit în negru la interior.

Tubul va trebui îndreptatc ă t r e e m i ţ ă

torul partenerului este de preferat a nuse executa e x p e r i e n ţ a pe lumina zilei.

Alimentarea montajului se va face totde la transformatorul de sonerie printr-ungrup de ftltraj. Cînd se f o l o s e ş t e becul cae m i ţ ă t o r se taie alimentarea receptoruluicu ajutorul butonului B. Pentru redresare se vor utiliza diode OA 675.

Este cunoscut faptul o f o t o r e z i s t e n ţ ă momentul i l u m i n ă r i i î ş i m i c ş o r e a z ă re

Bazat pe acest principiu demontajul din figura 2 asi

aprinderea stingerea unui becV/lOO mA) Într-un intervalîn p o z i ţ i a de

a tranzistorului T2, becul eleci l u m i n ă r i i , FR fie

negativînd puternic baza tranTI ' Starea de c o n d u c ţ i e a

p r o v o a c ă blocarea tranTz ce întrerupe circuitul deal becului' electric. Ciclul se

f ă c î n d ca becul e m i t ă semnalela intervale scurte.

monta într-o o g l i n d ă parain fata fotorezistentei FR .

în unele montaje electronice de audiof r e c v e n ţ ă se u t i l i z e a z ă in becul microfoanelor destinate de p r o d u c ă t o r i acestuiscop difuzoare de dimensiuni reduse.Montajul are dezavantajul i m p e d a n ţ a de intrare a amplificatoruIui este multmai mare decît i m p e d a n ţ a difuzorului.,din care c a u z ă se u t i l i z e a z ă un etajadaptor (fig. 4). Tranzistorul utilizatpoate fi BC 173 cu un factor de amplifIcare {J> 200. Montajul este recomanda

bil a se realiza in a c e e a ş i cutie cu difuzorul, l e g ă t u r a cu amplificatoruI efectuîndu-se cu un cablu ecranat.

3X EFT321(3XBC

Utilizînd' a c e l a ş i principiu se poateun montaj experimental e m i ţ ă . t o r

-3).are un bec de 6,3 V/300 mA

in focarul unei oglinzi parabolice,

în curent alternau ş o r supravoltat (priza de 8 V de la un

c o n ţ i n e o foto-

[ ]

l'2

Î n s e r i a z ă astfel ca la p o r ţ i u n e a «o-f»a p a r ă o tensiune de aproximativ 65 V.Transformatorului i se va face o cutie m e t a l i c ă

cu g ă u r i pentru aerisire ş i , eventual, sep l a t f o r m ă cu rotile.

220V

800SPIRE

Bornele se l e a g ă de o p l a c ă din textolit avind di mensiunea de 300/120 mm, grosimea de 6-8 mm,prin ş a i b e mari din AI , care po t avea diametruexterior de 30-40 mm. Boma e x t e r i o a r ă poate fi tipb u c ş ă , avind dimensiunile din figura 4-8, c l e ş t e l e legindu-se la punctele «a-f» printr-o f i ş ă . fig. 4-b.direct prin cablul s ă u p r e v ă z u t cu un papuc, fig.4-d. ( B u c ş e l e ş u r u b u r i l e vor fi din a l a m ă . )

Legarea bornelor constituie un capitol foarte important dat fiind marele amperaj din secundar caren e c e s i t ă r e i i s t e n ţ e de contact foarte mici. O legarep r o a s t ă . Î n s e a m n ă Î n c ă l z i r e a bornelor de aici ai n f ă ş u r ă r i l o r .

Aspectul exterior al p ă r ţ i i de sus poate fi celdin fig. 5.

Am recurs la borne nu la un comutator, deoarecesint mai sigure in f u n c ţ i o n a r e . au r e z i s t e n ţ e de contact mai mici sînt mai u ş o r de c o n f e c ţ i o n a t .

Alegerea amperajului se face cu ajutorul bornelor.am peraj ul crescind de la «a» la «f».

Se poate suda cu electrod de ; 2-4 mm la 22.0 Vcu electrod de5 inclusiv, l a 380 V. Este recomanda

bil ca În timpii m o r ţ i (timpul in care nu se s u d e a z ă efectiv) transformatorul fie de b r a n ş a t . eliminind u-se astfel curentul de mers in gol. Cei care dorescpot monta o s i g u r a n ţ ă in punctul median de cuplajprimar.

PERETEOBIL

stiati ca ... .,.

• D a c ă la un magnetofon a u d i ţ i a ested i s t o r s i o n a t ă (c u f t u d u a ţ i i ) , cauza este undefed in sistem" mecanic. Pentru remediem trebuie verificat motond; d a c ă se Înc ă l z e ş t e sa u am un zgomot suspect, semai v e r i f i c ă roia presoare, sistemul mecanical volantului ş i , b i n e t n ţ e l e s , mod" de fixarea capului de redare.

• D a c ă la o n o u ă inregistrare pe magnetofon programul vechi nu este ş t e r s , c a u z e l e pot fi : contactele comutatorului defede,oscilatorul f u n c ţ i o n e a z ă defectuos sau chiarnu f u n c ţ i o n e a z ă , m o d i f i c ă r i

alep o z i ţ i e i

capului de ş t e r g e m sa u defectarea sa.• Uzura capului de redate se m a n i f e s t ă

prin d i s p a r i ţ i a f r e c v e n ţ e l o r inalte.• Verificarea ş t e r g e r i i se face pe. p o z i ţ i a

«Inregistrare» f ă r ă a aplica semnal la intrarecu p o t e n ţ i o m e t r u l de volum la minimum.

19

Page 20: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 20/22

vA PROPUNEM, S

CÎTEVA TIPURI:

-SPORT: diagonalap r e ţ u l 2 870 lei

-VENUS: diagonala ecp r e ţ u l 2 870 lei

-VENUS, COMPecranul

-OPER

20

PROCURATI-vA DIN TIMP,DE LA MAGAZINELE SI

,

RAIOANELE SPECIALIZATEALE COMERTULUI DE STAT,

UN TELEVIZOR CARE sASATISFACA EXIGENTELE•,

Page 21: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 21/22

IUii it-it l

La majoritatea i n s t a l a ţ i i l o r de interfon, atît n u m ă r u l a b o n a ţ i l o r cît posib i l i t ă ţ i l e de apel c e n t r a l ă - a b o n a t , darmai ales a b o n a t - c e n t r a l ă sînt limitatede restrictii de ordin tehnic. Aceste

neajunsud se traduc, În fapt, prin diminuarea schimbului de i n f o r m a ţ i i întimp, reducîndu-se s u b s t a n ţ i a l utilitatea.

Montajul de interfon prezentat a l ă turat, În afara s i m p l i t ă ţ i i schemei electronice care n e c e s i t ă piese p u ţ i n e foarte facil procurabile, are cîtevaatribute proprii, printre care acela

n u m ă r u l de a b o n a ţ i poate fi extinsoricît ş i , în plus, orice abonat poateface apel la postul central.

Principial, interfonul se compune dinpostul central, linia de abonat postulde abonat .....------....

transformatoare fiind utilizate în rad oreceptoarele «Albatros)>, «S 681 TA».

Comutatorul de abonat K este format din ansamblul mecanica.:ip claviat u r ă pentru comutarea gamelor de und ă , din. care fiecare c l a p ă d e s e r v e ş t e un abonat.

Montînd claviatura de la aparatele«Albatros» sau «Mamaia», vom aveaposibilitatea c o m u n i c ă r i i cu 5 a b o n a ţ i . D a c ă se impune un n u m ă r mai mare

Tr l

Acest releu poate fi de orice tip (; e

l u c r e a z ă la tensiunea de 9 V. Eventualse poate monta un releu cu tensiuneade lucru de 12 V, din care extrag15-20% din spire, m ă r i n d u - i astfel sensibilitatea.

În p o z i ţ i a i n i ţ i a l ă . cea f i g u r a t ă Îns c h e m ă , interfonul este În stare derepaus, amplificatorul s ă u nefiind alimentat cu tensiune. D a c ă postul principal d o r e ş t e cheme pe 'abonat.

B20C450 Tr3

I N ~ ~

atunci se a p a s ă clapa K3' stabilindu-secontactele 1 cu 2 4 cu 5, d u p ă carese a p a s ă butonul K1 releul Re seatrage, f ă c î n d u-se l e g ă t u r a între contactele sale bc efo Cu aceste d o u ă manevre, difuzorul Dif. 1 este cuplatla intrarea amplificatorului, difuzorulPostul central c o n ţ i n e sursa de ali

mentare, amplificatorul tranzistorizat,difuzorul Dif. 1, releul de comutare ascultare-vorbire Re comutatorul deabonat K'3' La abonat este instalat lalinie difu70ml Di f 2. printr-un condpl'lsator de 50 pF, precum butonul CJe

--+--..1--------------- Dif. 2 este cuplat la i e ş i r e a amplificato-. . . -------+---1--+--+-. . . rului chiar amplificatorul este ali-

apel K2'

Sursa de alimentare este c o n s t i t u i t ă din transformatorul Tr3' la care pe unmiez cu s e c ţ i u n e a de 4 cm2 în primarsînt bobinate 2750 de spire Cu-Em cudiametrul de 0,1 mm, iar În secundar 90de spire cu diametrul de 0,35 mm.

Redresarea se a s i g u r ă cu o puntede tipul B20C450 sau cu patru diodece pot suporta un curent de 500 mA,de exemplu F407.

Amplificatorul electronic este de ti pul clasic, la care primul etaj (EFT 353)este amplificator de tensiune, al doileaetaj este defazor finalul echipat cu

Automodelele de v i t e z ă au fost clasificate în f u n c ţ i e de cilindreea motorului, care c o n d i ţ i o n e a z ă puterea implicit viteza m a ş i n i i . În concursuri sintadmise, pentru automodelele cu tracţ i u n e a pe r o ţ i (roata sol), clasele 1,5;2,5; 5 10 cmc, iar pentru cele propulsate - sau tractate - cu ajutorul eliceiaeriene, din care face parte automodelul «SPRINT», clasele 1 5 2,5cmc.D e s f ă ş u r a r e a probei de auto modele

este deosebit de s p e c t a c u l o a s ă . Locul

deconcurs

se alegepe

os u p r a f a ţ ă

b e t o n a t ă sau a s f a l t a t ă . In centrul pisteise f i x e a z ă un stilp cu un b r a ţ de 500 mm,la Î n ă l ţ i m e a de cca 200 mm de sol,care se poate invirti pe r u l m e n ţ i , de carese l e a g ă un cablu de o ţ e l cu diametrulde 0,5 mm, avind lungimea p i n ă laaxul automodelului (axul motorului) de9,95 m, care devine astfel raza cerculuipe al c ă r u i perimetru se va deplasa automodelul.· La a c e a s t ă r a z ă , 16 ture complete i n s e a m n ă 1 000 m, d i s t a n ţ ă pecare se c r o n o m e t r e a z ă apoi se calcul e a z ă viteza În km pe o r ă .

Automodelul «SPRINT» care a fostprezentat În nr. 5/1976 al revistei noastre,a fost creat anume pentru î n c e p ă t o r i .

Executat in serie de grupe de tineri,a c Î ş t i g a t campionate R.S.R. de ju niori d e ţ i n e recordul R.S.R. cu 90k m / o r ă .

Constructia caroseriei, care se compune dintr-o t a l p ă de fag gros 15 (poz.

8) batiul motorului din placaj gros6 (9), se e x e c u t ă trasind contururilerespective pe material d u p ă cote e in dicate. Apoi d e c u p ă m f i n i s ă m pieselep î n ă c a p ă t ă forma e x a c t ă din desen.D u p ă ce p r e g ă t i m batiul motorului (9),p r a c t i c ă m d o u ă scobituri cu traforajui,d u p ă grosimea batiului, in t a l p ă (8),

K1.nr . - - - - t '

tranzistoarele EFT 323 ce l u c r e a z ă incontratimp. •

Atît transformatorul defazor (T r1) Citsi transformatorul de i e ş i r e nu vorfi construite, ci vor fi c u m p ă r a t e , aceste

astfel incit nu a i b ă joc piesele intreele. î m b i n ă m cele d o u ă piese (8 cu 9)cu clei de t i m p l ă r i e sau alt adeziv echivalent.

In nici un caz nu se vor folosi gumaa r a b i c ă , coca sau pasta a i b ă de lipit,pentru v i b r a ţ i i l e m o t o r u l u i , in mersmai ales, ar desface imbinarea.

In desen, pe batiul motorului (9)sint date cotele pentru fixarea m o t o r a ş u lui diesel chinezesc de 2,45 cmc (16),care se g ă s e ş t e in c o m e r ţ . Pentru altetipuri de motoare, cum ar fi motorulsovietic MK-12, motorul german «Zeiss»sau altele, din c o m e r ţ , toate de ~ c e e a ş i cilindree, se vor decupa alte l o c a ş u r i

g ă u r i pentru cele patru ş u r u b u r i M3,respecttndu-se p o z i ţ i a elicei (10) in decupajul batiului motor (9). Capacitatearezervorului (12) r ă m i n e a c e e a ş i pentruorice tip de motor.

Amortizorul, axele rotile. Axele roţ i l o r au f u n c ţ i a de amortizor (7),atunci cind automodelul n u - ş i m e n ţ i n e toate patru r o ţ i l e (pag. 1-6) pe a c e e a ş i s u p r a f a ţ ă p l a n ă sau t r a v e r s e a z ă deniv e l ă r i , r o ţ i l e fiind in aceste s i t u a ţ i i «independente».

Amortizoarele (7) se c o n f e c ţ i o n e a z ă din s i r m ă f ţ J 3,5 c o a r d ă de pian saue c h i v a l e n t ă . Cauciucul (6) pentru celepatru r o ţ i se. p r o c u r ă de la b u ş o a n e l e de baie, care se f i n i s e a z ă la cote e indicate. Poate fi folosit cauciucul dec i z m ă r i e pentru t ă l p i cu grosimea de4-6 mm sau orice alt material a s e m ă n ă tor. La asamblarea r o ţ i i , ş a i b e l e (1)se cositoresc pe ax-amortizor (7), I ă s i n d l i b e r ă la rotire b u c ş a - b u t u c (2 cu 3)a r o ţ i i . Discul (5) din t a b l ă de o ţ e l 1 mmde la interior se c o s i t o r e ş t e pe b u c ş a (2) se prinde prin cauciuc (6) de aldoilea disc-demontabil cu nituri (4) dinaluminiu. Acest sistem permite înlo-

t-- - -F - -, mentat cu tensiune prin contactele 4I 50Jl I 5 de la clapa K3'I Vorbindu-se în f a ţ a difuzorului Dif.1,

ti

I mesajul va fi auzit de cei ce se a f l ă 1, 11 I în preajma difuzorului Dif. 2. R ă s p u n s u l

..Il. de la abonat poate fi ascultat prinI K DIF.Z! simpla întrerupere a contactului K1'I . I moment în care releul se e l i b e r e a z ă L ______ prin contactele sale i n v e r s e a z ă rolul

de a b o n a ţ i , revine implicit montareas u p l i m e n t a r ă a unor claviaturi.

Tot la postul central este montatreleul ce a s i g u r ă prin contactele

sale trecerea ascultare-vorbire.

cuirea cauciucului (6) cind se u z e a z ă . Cote e r o ţ i l o r axelor-amortizoare

sint date În desen trebuie respectate sau corijate eventual - in a ş a felÎncit automodelul in stare de repaus

stea perfect orizontal.Prinderea axelor-amortizoare (7) de

talpa (8) a caro seriei se r e a l i z e a z ă cuh o l z ş u r u b u r i (13) '" 3 fixate În g ă u r i <,61,5 mm.

La montarea cositorirea d e f i n i t i v ă a b u c ş e l o r (2) de bronz ale r o ţ i l o r vomverifica nu se l i p e a s c ă de axul (7)r o ţ i i

dins i r m ă

deo ţ e l

'" 3,5 mm, dincauza scurgerii necontrolate a. cositorului topit.

Grupul moto-propulsor (rezervor, motor, elice). Rezervorul (12), c o n f e c ţ i o n a t din t a b l ă de la cutiile de conserve0,15-0,3 mm, se c o s i t o r e ş t e e t a n ş , apoiastupindu-se capetele ţ e v i l o r (de pix)se p r o b e a z ă in a p ă . Intre ţ e a v a rezervorului jiclerul motorului se mont e a z ă e t a n ş un tub de v a r n i ş (11) sauPVC. Jiclerul se m o n t e a z ă pe motorastfel incit arcul de reglaj fie in jos,pentru a proteja batiul motorului (9)in cazul r ă s t u r n ă r i i automodelului pepista d u r ă de concurs.

Elicea (10) are diametrul de 200 mm,pasul de inaintare la o t u r ă c o m p l e t ă de180 mm l ă ţ i m e a m a x i m ă a palei 10%din diametru.

Aceste caracteristici îi permit motorului o t u r a ţ i e de 12000 de ture/min.

Elicea se l u c r e a z ă din lemn de fag,

carpen sau a r ţ a r , d u p ă cotele ş a b l o a nelor din desen. Pasul de înaintare -pentru motorul dat - este spre stingad a c ă privim motorul dinspre ax-carburator învirtim elicea de la dreaptaspre stînga cu degetul a r ă t ă t o r al mîiniidrepte.

Echilibrarea. D a c ă sînt respectate co-

difuzoare or.La terminarea l e g ă t u r i i , clapa K3 se

trece în p o z i ţ i e i n i ţ i a l ă . În cel de-aldoilea caz, anume cînd abonatuld o r ~ ş t e s ă cheme postul central, sin-gura m a n e v r ă este a p ă s a r e a butonuluiK2 care, prin linia la m a s ă , închidecircuitul de alimentare al becului ceva semnaliza postului central apelul.

(CONTINUARE IN PAG. 23)

tele materialele p r e v ă z u t e in plan,automodelul «SPRINT» este echilibratdin c o n s t r u c ţ i e . Pentru eventuale a·bateri se poate corecta echilibrarea.mutind centrul de greutate prin deplasarea limbii (13), agrafei (14) cablului(15) de l e g ă t u r ă , care a c r o ş e a z ă .

intreaga c o n s t r u c ţ i e l e m n o a s ă se vops e ş t e u r m ă r i n d u - s e un efect· cit maia t r ă g ă t o r la prezentarea in public. înmatricularea se face in mod obligatoriu,inscriind la loc vizibil litera R (România),apoi prescurtarea numelui j u d e ţ u l u i de

unde este concurentul constructor(du

modelul numerelorde la autoturisme),urmat de n u m ă r u l carnetului de legitimare tip F.R. Modelism (pentru cei carea p a r ţ i n cluburilor sau a s o c i a ţ i i l o r sportive).

Tinerii p a r t i c i p a n ţ i la taberele de v a r ă pentru activitate t e h n i c o - a p l i c a t i v ă organizate de C.C. al U.T.C. vor treceU.T.C. (conform desenului) banderoia tricolor.

Toate s u p r a f e ţ e l e 'vopsite se protej e a z ă cu un strat de lac de parchetPalux.

Carburantul de rodaj antrenamentpentru motorul diesel este format dintrei p ă r ţ i egale de ether sulfuric, petrol lampant ulei de ricin. Pentruconcurs: 3 p ă r ţ i ether sulfuric, 2 p ă r ţ i petrol lampant, 1,5 p ă r ţ i ulei de ricin.P e r f e c ţ i o n î n d elicea ( a d i c ă încercînd

un diametru mai mic cu un pas mai mare) sau carburantul În f u n c ţ i e de starea

vremii ( t e m p e r a t u r ă , umiditate, presiune a t m o s f e r i c ă ) , rezultatele pot fi imb u n ă t ă ţ i t e .

Automodelul «SPRINT» este regulamentar proiectat, putînd participa latoate concursurile oficiale din R.S.R.categoria «elice a e r i a n ă » , cilindree 1,51-2,50 cmc.

Page 22: Tehnium 06 1976

8/2/2019 Tehnium 06 1976

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1976 22/22

PENTRUELEVI

E x p o z i ţ i a m u n i c i p a l ă a elevilor. bUC':r e ş t e n i «Tehnium» '16, d e s c h i s ă Incursul acestei luni la Ateneul tineretului, manifestare d e d i c a 1 ă Congresului e d u c a ţ i e i politice al culturii sa-

'cialiste, r e u n e ş t e peste 150 de exponate. interesante r e a l i z ă r i În domeniilemecanic, electrotehnic, electronic, aeronautic, precum o serie de l u c r ă r i , machete f u n c ţ i o n a l e , seturi de aparateÎnscrise În profilul aparaturii didacticenecesare a u t o d o t ă r i i laboratoarelorş c o l a r e . Prin to t ceea ce c o n ţ i n e , e x p o z i ţ i a «Tehnium» constituie o m ă r ~ turie vie c o n v i n g ă t o a r e a talentu1U1,a efortului creator al elevilor, care, fieÎn cercuri ş t i i n ţ i f i c e sau in orele dep r a c t i c ă p r o d u c t i v ă , au ţ i n u t marcheze un evident salt calitativ f a ţ ă dee d i ţ i a s i m i l a r ă ' a anului trecut, princomplexitatea valoarea l u c r ă r i l o r realizate,prin apropierea tematicii abordate a s t ă z i m uit mai strins l e g a 1 ă denevoile ş c o l H , ale p e r f e c ţ i o n ă r i i continue a procesului de Î n v ă ţ ă m î n t . Celemai izbutite c r e a ţ i i tehnice din actualulan ş c o l a r , rodul s t r ă d u i n ţ e i de a aplicaÎn p r a c t i c ă c u n o ş t i n ţ e l e i n s u ş i t e la

diferite obiecte de î n v ă ţ ă m î n t , demons t r e a z ă , de asemenea, orientarea maj o r i t ă ţ i i cercurilor aplicative c ă t r e domeniile de virf ale tehnicii, orientareindisolubil r a c o r d a t ă la c e r i n ţ e l e pre-

zente de p e r s p e c t i v ă aie economiei

r o m â n e ş t i . in domeniul mecanic au fost apre

ciate machetele f u n c ţ i o n a l e ale unoraparate utilaje intilnite curent inindustria consiructoare de m a ş i n i , strunguri paralele, m a ş i n i de alezat,de frezat, mortezat, de g ă u r i t , presecu excentric etc.

Aparate electronice de m ă s u r ă tranzistorizate, alimentatoare stabilizate,generatoare de semnale, defectoscoape, amplificatoare, multi metru digital etc. au fost prezentate de c ă t r e realizatori În cadrul standurilor rezervate aparaturii electronice electrotehnice, din rindul c ă r o r a s-au remarcat produsele realizate de elevii Liceului de e l e c t r o t e h n i c ă nr. 6, l iceului industrial de e l e c t r o t e h n i c ă autom a t i z ă r i «Spiru Haret», Liceului «Ion

Neculce», liceului «Gheorghe L a z ă r n Grupului ş c o l a r aeronautic, liceului

de m e c a n i c ă nr. 7. Cele mai valoroaser e a l i z ă r i : laser cu heliu-neon, o t r u s ă de tranzistoare necesara a p l i c a ţ i i l o r practice din cadrul orelor de f i z i c ă , aparatul didactic «Electrolocus» (utilizat la capitolele de f i z i c ă a t o m i c ă ) , pot face obiectul unor contacte aleJiceelor in vederea î m b o g ă ţ i r i i bazeimateriale a unor ş c o l i din ţ a r ă .

In domeniul aeronautic, elevii grupului ş c o l a r de specialitate au prezentat machete ale unor tipuri de avioane,b a l a n ţ e aerodinamice, standuri pentrustudiul p o r t a n ţ e i , dispoziti'Ve de com a n d ă simulare a unor efecte dezbor. Printre exponate s-a relevat, deasemenea, dispozitivul pentru pilatarea unei machete captive din exte

riorul pistei circulare, dispozitiv care,introdus in marile c o m p e t i ţ i i de aeramodelism, poate contribui la î m b u n ă t ă ţ i r e a r a d i c a l ă a regulamentelor aflatein vigoare.

Ne-am adresat t o v a r ă ş u l u i inginerMihai Popescu, membru al juriului,pentru,a afla cîteva opinii asupra acestui eveniment , , . L u c r ă r i l e reunite Îne x p o z i ţ i a «Tehnium» '76 a t e s t ă preo c u p ă r i de studiu, cercetare c r e a ţ i e t e h n i c ă strins corelate cu nevoile Î n v ă ţ ă m î n t u l u i , ale productiei.D o r i n ţ a de participare a elevilor la

c r e a ţ i a t e h n i c e - ş t i i n ţ i f i c ă r o m â n e a s c ă , m a t e r i a l i z a t ă Într-o serie de r e a l i z ă r i de mare valoare - laserul cu heliuneon, sfandurile prezentate de eleviiGrupului ş c o l a r a.eronautic, aparatele

dispozitivele e{ectronice realizate:pentru îmbinarea Î n v ă t ă m î n t u l u i cucercetarea p r o d u c ţ i a ' - f i n a l i z e a z ă prin c o n t r i b u ţ i i originale e d u c a ţ i a prinm u n c ă pentru m u n c ă a elevilor."

În acest centru sint demne de relevat a c u r a t e ţ e a t e h n i c ă a exponatelors e l e c ţ i o . n a t e , grija creatorilor pentrudesignul industrial, aspiratia lor c ă t r e competitivitate.

Evident, nu toate· l u c r ă r i l e au fostreprezentative, dar, de pe acum, devenind t r a d i ţ i e , E x p o z i ţ i a «Tehnium» vaputea reuni, in viitoarele e d i ţ i i , l u c r ă r i din ce În ce mai valoroase, necesarenu numai p e r f e c ţ i o n ă r i i continue a

bazei materiale a procesului de î n v ă ţ ă m î n t , ci u n i t ă ţ i l o r productive, cucare ş c o l i l e au ş i î ş i pot intensifical e g ă t u r i l e prin contracte reciproc avan-tajoase. ,

Pasiune respect pentru m u n c ă , c u t e z a n ţ ă creatoare orientare c ă t r e domenii de vîrf ale tehnicii, i a t ă principalele atribute ale muncii . elevilorreflectate cu p r i s o s i n ţ ă În E x p o z i ţ i a

vii-

cadrul concursuh.1i «Tehnium» '15

al elevilor din municipiul B u c u r e ş t i s-au decernat diplome de onoare,premii, in cadrul celor 4 s e c ţ i i : s e c ţ i a m e c a n i c ă : Premiul I - pentru realizarea unei m a ş i n i de frezat u n i v e r s a l ~ colectiv Grupul ş c o l , a r «Vulcan»; secţ i a a e r o n a u t i c ă : Premiul I -dispozit ivpentru pilotarea unei macheta c a p t i ~ din exteriorul pistei circulare, colectivGrupul ş c o l a r aeronaU!tic; sectia elect r o n i c ă : Premiul I - voltmetru d i g i t a ~ colectiv l iceul «Gheorghe L a z ă r » ; sectia material didactic electronic: Premiul I - . t r u s ă de s e ~ i c o n d u c t o a r e , colectiv Grupul ş c o l a r aeronautic. Premiul special al juriului a fost acordatl u c r ă r i i «Amplificator de 2,4 W pentruredare s t e r e o f o n i c ă » , realizat de uncolectiv al Liceului «Ion Neculce».

Premii de participare pentru selectiaimponan1a l u c r ă r i l o r au 10st acor

date Grupului ş c o l a r aeronautic. liceului mecanic nr. 3 «Vulcan», liceuluide f i z i c ă e l e c t r o t e h n i c ă nr. 6 liceului de e l e c t r o t e h n i c ă ş i . a u t o m a t i z ă r i «Spiru Harel».

1..


Recommended