Asigurarea evidenei i micrii bolnavilor Internarea, transferul, externareaSpitalul Este o instituie sanitar destinat ngrijirii bolnavilor i organizat pentru serviciu permanent. Este un loc n care se interneaz oamenii bolnavi care necesit ngrijiri. Este o instituie cu caracter curativ. Ca sistem de constructie deosebim doua tipuri de spitale : Spitale bloc Spitale pavilioane Serviciul de primire Seciile de spital Serviciile de diagnostic i tratament Serviciile administrativ gospodreti

Spitalul cuprinde urmtoarele pri componente funcionale :

Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se hotrete asupra internrii bolnavului. El trebuie s cuprind sala de ateptare, biroul de nregistrare a bolnavilor, cabinetul de consultaii, camera de deparazitare i baia bolnavilor, camera de mbrcare, camera pentru dezinfectarea i deparazitarea efectelor, magazia de efecte a bolnavilor i magazia de lenjerie curat. (anexa I schema serviciului de primire) Secia de spital este partea component nzestrat cu paturi care asigur asistena ntr-o anumit specialitate a bolnavilor. Ea cuprinde n mod obinuit saloanele de bolnavi, camera pentru asistente, camera pentru medici, oficiul, toaleta, baia, holul, slile de tratamente i alte ncperi n funcie de specificul seciei (sli de operaie, de sterilizare, de reanimare, de gips, de natere, rezerve etc). Serviciile de diagnostic i tratament sunt pri componente fr paturi ale spiatalului care deservesc toate seciile. n general funcioneaz urmtoarele servicii de diagnostic i tratament: Serviciul de radiologie Serviciul de ecografie Laboratorul de analize medicale Laboratorul de explorri funcionale 1

-

Punctul de transfuzie Farmacia Serviciul central de sterilizare Fizioterapie

Serviciile administrativ gospodreti sunt menite s asigure baza material pentru funcionarea spitalului, prin amenajarea, dotarea i ntreinerea cldirilor, seciilor i serviciilor i prin asigurarea alimentaiei bolnavilor. Intendena Spltoria Serviciul tehnic de ntreinere i reparaii Blocul alimentar. Internarea i primirea bolnavilor n spital. Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este hotrtor pentru ctigarea ncrederii lui, factor indispensabil pentru asiguirarea unei colaborri sincere ntre bolnav i personalul de ngrijire, n vederea recatigrii sntii celui internat. Internarea n spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinic, medicul de familie sau cabinetele medicale particulare. Sputalul primete bolnavi i prin transfer de la alte uniti spitaliceti, dac bolnavul aparine profilului su. Cazurile de urgen vor fi primite i fr bilet de internare, chiar dac nu sunt momentan locuri libere n spital. Bolnavii internai sunt nscrii n biroul serviciului de primire n registrul de internri. Tot aici se completeaz i foaia de observaie clinic i datele de identitate. Bolnavul adus la spital va fi dezbrcat i examinat n cabinetul de consultaie al serviciului de primire. Bolnavul va fi examinat de ctre medicul de gard. n acest scop, acesta va culege datele anamnezice de la bolnav sau de la nsoitor, date pe care le va trece imedit n foaia de observaie a bolnavului. Asistenta va ajuta totdeauna bolnavul s se dezbrace, indiferent de boala lui. Dezbrcarea bolnavilor cu extremiti dureroase (fracturi, luxaii, plgi, etc) se va ncepe totdeauna cu partea sntoas i se va termina cu partea bolnav, iar la mbrcare se va proceda n ordinea invers.

2

Hainele i efectele vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada ct bolnavul va fi internat. La nevoie, hainele vor fi supuse deparazitrii i dezinfeciei nainte de nmagazinare. Dup stabilirea diagnosticului, nainte de a-l duce n secie, bolnavul va fi mbiat i (dac e cazul) deparazitat. Apoi bolnavul va fi mbrcat cu pijama sau cu cmas de noapte, ciorapi i papuci. Peste pijama primete un halat gros, pentru circulie pe coridoare i n salon. Bolnavul astfel pregtit va fi dirijat n secia indicat de serviciul de primire dup carecterul bolii de care sufer, unde va primi patul lui. Evidena i micarea bolnavilor Bolnavii primii n secie sunt nregistrai n condica seciei. Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavului, numrul foii de observaie, timpul de spitalizare cu data internrii i ieirii, diagnosticul, starea la ieire, precum i eventualele observaii. Foile de observaie reprezint dosarul de spital al bolnavului. Ele sunt administrate de ctre asistent. Foaia de observaie este un document practic, util, pe baza cruia se dirijeaz tratamentul bolnavului, dar n acelai timp este i un document tiinific i medico-legal. Din acest motiv pstrarea foilor de observaie n bune condiii este absolut necesar. Foile de observaie ale aceluiai salon vor fi inute n aceeai map, ntr-un loc inacesibil bolnavilor, cci unele date cuprinse n foi, ar putea fi interpretare greit de ei i i-ar demoraliza. Coninutul foilor de observaie constituie obiectul secretului profesional, motiv n plus deci pentru a fi pstrate n siguran. Asistenta va trece n foaia de observaie rezultatul tuturor examinrilor de laborator, care s-au executat. La plecarea bolnavului, medicul de salon ncheie evoluia bolii descriind epicriza, definitiveaz diagnosticul, adnotnd indicaiile date i menioneaz starea n care bolnavul a prsit spitalul. Iesirea bolnavilor din spital Momentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar ef de secie. Asistenta va fixa mpreun cu bolnavul ora plecrii, pentru a-i putea asigura alimentaia pn n ultimul moment. Va verifica mai departe dac hainele cu care a sosit bolnavul sunt corespunztoare anotimpului. Asistenta aprofundeaz cu bolnavul indicaiile primite de la medic i cuprinse n biletul de ieire. Va lmuri n special prescripiile referitoare la regimul dietetic, insistnd asupra 3

variabilitii posibile de alimentaie n cadrul regimului, precum i modul de preparare a alimentelor prescrise. Transferul bolnavilor n cursul tratamentului se ivete adesea necesitatea ca bolnavul s fie transferat de la o secie la alta (interne chirurgie) sau de la un spital la altul (maternitate infecto-contagioase). n ambele cazuri, transferarea se face n baza nelegerii ntre cele dou uniti. n legtur cu tranferarea bolnavului, asistenta are urmtoarele sarcini: Pregtirea documentaiei pentru medicul salonului, n vederea ncheierii evoluiei bolii, formulrii epicrizei, ntocmirii biletului de transfer, copierea foii de observaie i rezulattelor analizelor de laborator, pentru a fi trimise sper orientare mpreun cu bolnavul. ntiinarea familiei despre trecerea bolnavului n cealalt unitate Pregtirea bolnavului pentru transport (igien, medicaie, tratament executat pe ziua respectiv) Scoaterea bolnavului din tabelul de regimuri i condica de medicamente nsoirea bolnavului pn la secia sau spitalul unde acesta a fost transferat, acordndu-i ngrijirile necesare pe drum, dac starea lui ar necesita acest lucru. Asistenta va avea grij s ia imediat napoi inventarul rmas asupra bolnavului precum i pturile i perna de pe targ.

4

SCHEMA SERVICIULUI DE PRIMIRE A BOLNAVULUIpa zitare De ra re De ra zb ca im ie ba re e xam re ina Im bracare Se ctie d e spita l

Intrare

Inre tra gis re

Efe le cte bolna lui vu

Ma zie pe ga ntru le rie c nje urata

De zinfe ctia si Mag ziepe a ntru de razita a pa re ha le ine e cte fe lor bo vului lna

5

Asigurarea condiiilor de igien i confort1. Patul i anexele sale a) Calitatile patului Sa fie comod Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire: lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie

usor de manipulat si de curatat calitatile somierei (partea principala a patului) b) Tipuri de paturi pat simplu, cu somiera pat cu somiera mobila pat ortopedic are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati (3/4 bucati) pat universal ptr tratament ortopedic cu somiera mobila c) Accesoriile patului salteaua confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete, material plastic care se curtata si se dezinfecteaza mai usor pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iarba de mare si una din burete, material plastic sau puf ; dimensiuni: 55cm / 75 cm patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi; lenjeria necesara doua cearsafuri, doua fete de perna, o aleza, musama; cearsaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimens mari sa poata fi fixat sub saltea; 6 sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica, bine intinsa

-

musamaua conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii; dimensiuni:150cm / 110cm aleza acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu 15-20 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect

fata de perna confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei; se va incheia cu snur in partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa; utilaj auxiliar sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de invelitoare;

2. Pregatirea si schimbarea patuluiPregatirea patului fara pacient Materiale necesare cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne; Efectuarea se indeparteaza noptiera de langa pat se asaza un scaun cu spatar la capatul patului pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii: lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect cearsaful se asaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus; se introduce cersaful adanc sub saltea la ambele capete Se executa coltul persoana asezata cu fata spre capatul patului; cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata 7

se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei; se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute Daca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza. se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura. daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie in lungime se asaza pernele introduse in fetele de perna curate Pregatirea patului cu pacientul in pat Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului nu permite ridicarea din pat. Obiectivele pentru pacient si asistenta: Pacientul sa prezinte: o stare de bine; confort fizic si psihic; stare de igiena permanenta; Pentru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul; de a-i da posibilitatea pacientului sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca; de a-l observa; de a-l mobiliza, pentru a se preveni complicatiile; de a-i asigura conditii corespunzatoare de igiena, de relaxare si odihna Materialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan, sac de rufe, eventual - lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul daca s-a murdarit; Mediul inconjurator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea masurilor privind asepsia Pacientul se informeaza asupra procedeului; se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri; i se solicita cooperarea a) Procedura (executia) 8

Pacientul poate fi intors in decubit lateral. In acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente: cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului; pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura; marginile cearsafului se desfac de sub saltea de jur imprejur asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinandu-i capul pe antebrat apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie; se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor pacientul se mentine acoperit; asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi Pentru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept Schimbarea cearsafului de sub patura

Asezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului;

9

Pacientul poate fi asezat in pozitie sezand; procedura se efectueaza, de asemenea, de catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si deruleaza cearsaful curat. b) Schimbarea alezei Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau folosind metoda urmatoare: b) ridicarea pacientului cu ajutorul umarului Este o metoda recomandata cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda. Metoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente: - asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului - asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute - cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca baza de sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii - asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului - asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel incat bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele asistentelor; - apoi asistentele incearca sa-si introduca antebratul cat mai mult sub coapsa pacientului. - mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand un suport in momentul ridicarii - la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului - in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genunchii ,coloana vertebrala coboara si aseaza pacientul confortabil b2) cand pacientul nu poate sa coopereze - asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana dreapta si cu baza de sustinere larga - bratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai aproape de linia bazinului - braele dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc 10

- pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept - la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica ATENTIE Protejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abdominale se realizeaza prin flectarea genunchilor si coborarea coloanei , mentinand spatele drept.

Poziiile bolnavului n pat. Mobilizarea i transportul bolnavului.Schimbarile de pozitie ale pacientului Indicatii Schimbarile pasive se efectueaza la pacientii: adinamici, imobilizati, inconstienti, paralizati, cu aparate gipsate etc. Principii de respectat Sunt necesare 1 sau 2 asistente Prinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare; Asezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare; Genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata; Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand asistentei sa utilizeze forta muschilor membrelor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare. Miscari pasive mai frecvente: 1. intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi; 2. asezarea pacientilor in pozitie sezand 3. readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna active le executa pacientul singur pasive sunt efectuate cu ajutorul asistentei

11

a) Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt; asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii; se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii. b) Readucerea in decubit dorsal din decubit lateral se face de catre doua asistente ambele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila cea apropiata de suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului cu mainile ramase libere ele intorc pacientul

c) Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand Vom exemplifica trei metode: c1) c2) 12 asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre omoplatii acestuia pentru a ridica pacientul, asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului

asistenta se asaza la marginea patului cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinandu-i capul pe antebrat.

c3) in cazul pacientilor aflati in stare grava- se realizeaza de catre doua asistente asistentele se asaza de o parte si de alta a patului ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului cu cealalta mana prind pacientul sub axila se executa de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt indoaie bratele pacientului peste abdomen introduc mana dinspre capul patului sub omoplati pacientului cu palma in sus cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc isi flecteaza genunchii la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului Schimbarea din pozitia sezand, in decubit dorsal se face mai usor schimbarea pacientului din pozitie sezand in decubit dorsal, folosind forta membrelor inferioare OBSERVATIE d) Ridicarea pe perna

13

-

pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea corpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului

IMPORTANT DE RETINUT explicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie confortabila Mobilizarea pacientului Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Obiectivele urmarite Normalizarea tonusului muscular Mentinerea mobilitatii articulare Asigurarea starii de bine si independenta pacientului Stimularea metabolismului Favorizarea eliminarii de urina si fecale Stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor Principii de respectat Mobilizarea se face in functie de: Natura bolii Starea generala Tipul de reactivitate a pacientului Perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de raspunsul fiziologic al pacientului Exercitiile se fac inainte de mese 14

Pacientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de respiratie De asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare

Observatie momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic - executarea in bune conditii tine de competenta asistentei Pregatiri Pregatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus (halat, papuci, fotoliu, carje) Asistenta il formeaza: procedeu, scop Ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresia fetei; de asemenea se poate determina gradul de flexie a articulatiei cu goniometrul Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea pacientului; mobilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari; se incepe cu: Miscarea capului miscari pasive si active Miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, gleznei) Miscarea si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari de flexie si extensie, pacientul pastrand pozitia de decubit Important: Miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie. De asemenea se poate asocia cu efectuarea unor masaje a) Asezarea in pozitie sezand, la marginea patului a1). Modalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului Asistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genunchii flectati Introduce o mana la spatele pacientului sub omoplat iar cealalta mana, sub regiunea poplitee Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbratisand gatul asistentei sau al asistentului; 15

O data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea membrelor inferioare intr-un unghi de 90grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei acestuia

a2). Metoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mainile. Pozitia asistentei este aceeasi, doar ca Asaza bratele pacientului peste abdomen Membrul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa Apoi, asistenta aseaza o mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus; Prima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai de cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul; In zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi b) Asezarea in fotoliu Asezarea pacientului in fotoliu: Asistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului Pune un pled pe fotoliu Imbraca pacientul cu halat si ciorapi Aduce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta Asistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile sub axilele acestuia Pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sau umerii asistentei Asistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu-l cu spatele catre fotoliu, il asaza incet in acesta Il acopera cu pledul Sub picioare, se poate aseza un scaunel Cand sunt 2 asistente, acestea introduc mana de langa pacient sub axila acestuia si-l ridica in picioare Apoi, rotindu-l, il aseaza in fotoliu si-l acopera

16

c) Ridicarea in pozitie ortostatica Dupa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de sub ambele axile si-l ridica. Asistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea; Fixeaza, cu genunchii ei, genunchii pacientului iar cu mainile il prinde de sub axile; Pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia Prin impingere in genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului Prevenirea i ngrijirea escarelor de decubit Semne Subiective; Obiective Prurit; eritem (Stadiul I) Usturime; flictema (superficial); atingere de epiderma sau derma (profund) Stadiul II Durere; plaga; ulceratie piele; ulceratie muschi; ulceratie pana la os Stadiul III Mijloace De Prevenire Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a asistentei medicale. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. Principiile tratamentului preventiv: a) Schimbarea de pozitie Evita imobilizarea Se schimba pozitia la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza: - orele de schimbare si pozitia: 14 DD; 16 DLS; 18 DD; 20 - DLD Aspectul cutanat Zonele de masaj Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp 17

b) Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect

Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind faptul ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie c) Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor Saltele speciale Perne de diverse dimensiuni si forme Colaci de cauciuc Pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2 Talc pe panza d) Alimentatie si hidratare echilibrata Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. In ceea ce priveste hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2l la 24 de ore. e) Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate Prin masaj Obiective - Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala - Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee - Rehidrateaza pielea - Favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta sa-si regaseasca forta si energia Indicatii - Pentru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc - In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse Principii - Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce bolnavul a fost spalat si i s-a schimbat patul - Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus, iar la ceafa si umeri invers, de sus in jos, si circular spre exterior - Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata 18

- Masajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute Contraindicatii - Nu se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cu septicemie Materiale necesare - Unguent Instalarea pacientului - Se inchid ferestrele, se asaza bolnavul intr-o pozitie variabila, in functie de zona si, in acelasi timp, confortabila pentru asistenta medicala Prin utilizarea alternativa de cald si frig - se face in loc de masaj Obiective - Favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o vasoconstructie locala Indicatii - Escare stadiul II Pozitia bolnavului - Ca la masaj Materiale necesare - Cuburi de gheata si apa calda Tehnica - Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obtine o vasoconstrictie - Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o vasodilatatie - Se face de 3-4 ori Tratament - Local, in functie de stadiu; pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de gentiana; pentru stadiul II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor; pentru stadiul III, pansamente - General; se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii generale

COMPLICATII 19

-

infectii locale ale plagii septicemie

CAPTAREA DEJECTILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ELIMINAREA - este necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare rezultate din metabolism. Eliminarea se realizeaza prin: urina, scaun, transpiratie, menstruatie, varsaturi, sputa 1. URINA - solutie apoasa prin care sunt eliminate substante toxice rezultate din metabolism MANIFESTARI DE INDEPENDENTA(normale) MICTIUNEA - actul fizilogic constient de eliminare a urinii. DIUREZA - procesul de formare si eliminare a urinii timp de 24 ore - frecventa - nou nascut-fecvent - copil 4-5/zi - adult-5-6/zi - varstnic 6-8/zi - ritmul - ziua mai recent, noaptea de 3 ori mai putin - culoare - galben deschis - diluata - galben inchis - concentrata - miros aromatic - la consumul de fructe - amoniacal - fermentatie alcalina - diabet - ph 4,5 usor acid - cantitate - nou-nascut 300 ml/24 ore - copii 500-1200/24 ore - adult 1200-1800ml/24 ore MANIFESTARI DE DEPENDENTA ISCHIURIE - incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul POLIURIE - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml/24 ore ( apare in boli infectioase, pneumonie, colici renale, in diabet zaharat OLOGURIE - scaderea cantitatii sub 5oo ml/24 ore ( apare in deshidratari, transpiratii 20

abundente, diaree acentuata, hemoragii) DISURIE - eliminarea urinii cu dificultate si durere ( hipertrofie de prostate, inflamatii acute ale uretrei) HEMATURIE - prezenta sangelui in urina ANURIE - lipsa urinei in vezica urinara - din cause renale POLAKIURIE - senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitate de urina emisa f.mica ( cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine) NICTURIE - inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea de emisa in cursul noptii ALBUMINURIE - prezenta proteinelor in urina GLICOZURIA - prezenta glucozei in urina ENUREZIS - eliminare involuntara de urina pe timpul noptii HIPERSTENURIE - urina concentrata HIPOSTENURIE - urina f. diluata MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI - colectarea urinii se face pe 24 ore de la 8 dimineata pina a doua zi la 8: prima urina se arunca, se colecteaza toate urinile pina a doua zi la ora 8, adaugandu-se si urina acestei emisi - bolnavul va fi educat sa urineze, numai in urinar si sa nu arunce urina - se vor eticheta cu numele bolnavului si salonul - se citeste gradatia care ne indica cantitatea de urina emisa in 24 ore - se noteaza cifric , grafic pe foaia de observatie cu pix albastru sau galben, socotindu-se pt fiecare linie orizontala a foii de temperatura 100 ml urina - examenul sumar de urina: - albumina = A negativ - puroi = P negativ ++ ++

- urobilinogen = Ubg absent +++ - pigmenti biliari = Pig.bil absent +++ - zahar = Z negativ pozitiv - densitate = D - acetone = AC 1015-10200 absent pozitiv

- sediment urinar = sed nimic patologic sau se descrie ceea ce se vede la microscop 21

2. SCAUNUL - resturi alimentare rezultate in urma procesului de digestie, eliminate din organism prin defecatie. DEFECATIE - eliminarea materilor fecale prin anus - frecventa - nou-nascut1-2 ori/zi - adult-1/zi - varstnic 1-2/zi - orarul - ritmic, la aceasi ora - cantitate - 150-200 gr - forma cilindrica - consistent - pastoasa sau omogena - miros fecaloid MANIFESTARI DE DEPENDENTA DIAREEA - scaune frecvente de consistenta pastoasa, lichida sau semilichida Cauze: tranzit intestinal accelerat, greseli in alimentatie, medicamente, stres - frecventa - 3-6 ori/zi (enterocolite), 80-100/zi (holera) - culoare - galben-aurie, verde, rosu, negru-lucios-moale (hemoragii digestive) - consistent - scazuta cu frecventa mare, lichida-apoasa, moale - apar semne de deshidratare: oboseala, slabiciune, greturi, varsaturi, tegumente si mucoase uscate, colica ( durere) abdominala, durere la nivelul anusului CONSTIPATIA - caracterizat prin scaune rare 1 la 2-4 zile sau mai mult - cauze: afectiuni gastro-intestinale, tulburari endocrine, alimentatie saraca, emotii puternice, lipsa exercitiului fizic - cantitate redusa - forma - bile dure, masa fecaloida abundenta METEORISM - acumulare de gaze in intestin FLATULENTA - eliminarea frecventa a gazelor din intestin TENESME - senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale FECALOM - acumulare de materii fecale in rect ILEUSUL- suprimarea completa de materii fecale si gaze RECOLTAREA SCAUNELOR 22

Scaunul se capteaza in bazinet si se recolteaza in coprocultoare Notarea scaunelor: - normal - I linie verticala - moale - / linie oblica - diareea, apos ,,-,, linie orizontala - mucus - ,, X,, - puroi - ,,P,, - sanguinolent - ,,S,, - melena - ,,M,, - se noteaza nr.scaunelor, urmat de semnul conventional ( 12 scaune diareice) 3. SPUTA - totalitatea substantelor ce se elimina din caile respiratorii prin tuse EXPECTORATIA - eliminarea sputei din caile respiratorii - culoare - rosie sangvilolenta, aerata si spumoasa , in hemoptizie si cancer pulmonar - alba perlata-in astm bronsic - roz in edem pulmonar - ruginie ca si sucul de prune in pneumonii - rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar - miros fetid( urat) in TBC pulmonar - fetiditate penetranta in gangrena pulmonara - miros de pai umed-in supuratii pulmonare - consitenta - spumoasa, aerata, gelatinoasa viscoasa , lichida HEMOPTIZIE sputa cu sange CAPTAREA SPUTEI - materiale necesare: scuipatoare, vas gradat, tavita renala, tampoane, foaie de temperatura - pregatirea psihica a bolnavului, va fi educat cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inchisa, sa colecteze sputa in scuipatoare , sa nu inghita sputa - se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca, daca e nevoie asistenta va sprijini capul bolnavului - captarea sputei in scuipatoare si se va arata medicului - sputa se colecteaza pt a observa culoarea, mirosul,consistenta, aspectul 23

- la indicatia medicului se trimite la laborator - se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat in 24 ore 4. MASURAREA SI NOTAREA VARSATURILOR VOMA = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal - frecventa ocazionala - in intoxicatii alimentare - frecvente - in bolile de stomac - incoercibile - in sarcina, la alcolici - orarul matinale - sarcina, alcoolici - postprandial - bolnavii psihici - tardive-la 2-3 ore de la alimentatie-ulcer gastric - continutul - alimentare - mucoase apoase, la alcoolici - biliare - sangvinolente - hematemeza, zat de cafea in H.D.S - culoare albicioasa ( hiper - aciditate gastrica) - galben-verzuie in varsaturi biliare - rosu cu singe nedigerat in ulcer gastro-duodenal - simptome care insotesc varsatura: durere abdominala, deshidratare MATERIALE NECESARE: - 2 tavite renale - 1 pahar cu apa - musama ,aleza - prosop

TEHNICA - se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral - se aseaza prosopul in jurul gatului si se protejeaza patul cu musama-aleza - asistenta se spala pe maini , ofera tavita renala bolnavului si ii sustine fruntea in timpul 24

varsaturii - la terminare se ofera bolnavului alta tavita si un pahar cu apa pt clatirea gurii - varsaturile pot fi colectate intr-un vas acoperit pana la venirea medicului,iar la indicatia acestuia vor fi duse la laborator insotite de datele bolnavului ( data, mune, varsta, salon) - se face reorganizarea locului de munca si se va supraveghea bolnavul - se noteaza in foaia de observatie, cand sunt mai multe se scrie data si nr.varsaturilor - varsaturile: alimentare cu pix albastru Bilioase cu pix vede Cu continut sangvinolent cu pix rosu 5. TRANSPIRATIA - fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderile de caldura prin glandele sudoripare SUDOARE - solutie apoasa DIAFOREZA - transpiratie abundenta determinata de temperatura mediului ambiant, efort fizic si intelectual, starea fiziologica a organismului - localizare - generalizata, in palme si plante ( picioare) - miros puternic , variaza in functie de alimentatie, temperatura , igiena 6. MENSTRA = pierdere temporara sau periodica de sange prin organele genitale feminine, apare la femeile sanatoase 28-30 zile MENARHA - prima menstra, apare la 11-14 ani, - evolutie fara dureri, doar o usoara jena - durata-3-5 zile - miros - dezagreabil AMENOREE - absenta menstruatiei DISMENOREE - menstruatii dureroase METRORAGII - hemoragii neregulate intre 2 menstre succesive MENORAGII - hemoragii prelungite OLIGOMENOREE - intervale lungi intre menstre HIPOMENOREE - cantitate redusa de menstra HIPERMENOREE - cantitate crescuta de menstra 25

LEUCOREE FIZIOLOGICA - glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital faa de infecii LEUCOREE PATOLOGICA - lichidul devine abundent si se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante, culori si aspect diferit ( muco-purulenta in infectii, rosie apoasa in tumori)

TIPURI DE ALIMENTAIE Asistenta medical are o mare responsabilitate n asigurarea hranei pacienilor. Alimentaia poate fi: activ (atunci cnd pacientul se alimenteaz singur) sau pasiv (atunci cnd pacientul nu se poate alimenta singur i are nevoie ca o alt persoan s-l hrneasc). De obicei, cea care asigur alimentaia pasiv este asistenta medical. Ca mod de asigurare a hranei, alimentaia se clasific n: a. alimentaie natural, atunci cnd hrnirea se face natural, respectnd toate segmentele tubului digestiv; b. alimentaie artificial, atunci cnd substanele nutritive sunt introduse n organism prin dou ci: direct la nivelul unui segment inferior al tubului digestiv, cu ajutorul sondelor; parenteral (cu ajutorul perfuziilor). ALIMENTAREA PASIVA - se face cnd starea general a bolnavului nu i permite s se alimenteze singur. - scop - hrnirea bolnavului imobilizat, paralizat, n stare grav . PREGATIREA MATERIALELOR: - tava , farfurii, pahar cu ap, sau can cu cioc, ervet de pnz, can cu sup, tacmuri. - asistenta va purta un halat de protecie, prul aejat sub bonet, splarea minilor. PREGATIREA BOLNAVULUI: 26

Aezarea bolnavului n poziie seznd, cu ajutorul rezematoarelor de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia. - protejarea lenjeriei cu un prosop n jurul gtului. - adaptarea msuei la pat. - aezarea alimentelor astfel nct bolnavul s vad ce i se introduce n gur. SERVIREA MESEI: - verificm temperatura alimentelor . - asistenta se aseaz n dreapta pacientului i servete supa cu linguria sau cu cana cu cioc, alimentele solide se taie buci mici i se vor administra pe rnd. - dup alimentare, bolnavul se sterge la gur , se ndeparteaz resturile alimentare , se schimb lenjeria dac s-a murdrit. - pacientul se aeaz ntr-o poziie comod , se aeriseste salonul. ALIMENTAREA ARTIFICIAL - const n introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale. - scop: hrnirea pacientului incontient, cu tulburri de deglutiie, operai pe tubul digestiv, cei cu negativism alimentar. 1. PRIN SONDA GASTRIC Prin sond, alimentele se pot introduce ntr-o form prelucrat la nivelul stomacului (prin sondaj gastric) sau la nivelul intestinului subire (prin sod intestinal). Alimentaia prin sond cu alimente solide, semilichide sau lichide pe ruta enteral este preferabil pentru c ofer varietate i selectivitate, ntreine funcionarea tubului digestiv i reprezint o alternativ mai economic dect alimentaia parenteral. MATERIALE NECESARE: material de protecie, alez, prosoape, sond EINHORN sau FAUCHER, seringi de 5 sau 10 ml, tavi renal,pens chirurgical, lichid alimentar prescris de medic, plnie. - lichidul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la 500 ml.

27

- se introduce sonda ( cu mna dreapt se prinde extremitatea rotujit a sondei ca pe un creion, se cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc se introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s inghit, sonda prin deglutiie ajunge n esofag i este mpins foarte atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar), se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii. - la pacienii incontieni i cu tulburri de deglutiie sonda va fi introdus endonazal i se menine 4-6 zile , raia zilnic se administreaz 4-6 doze foarte ncet. 2. PRIN GASTRO-STOM - deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele printr-o sond n scopul alimentrii (in cazul n care calea esofagian este ntrerupt). - se aplic n cazul arsurilor esofagiene, arsuri sau intoxicaii cu substane caustice. - alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei plnii. - cantitatea introdus odat nu va depasi 500 ml. - tegumentele din jurul stomei se pot irita, de aceea regiunea trebuie pastrat uscat .acoperit cu un unguent protector i antimicrobian i va fi pansat steril. 3. PRIN CLISM - materiale necesare: irigator cu canul. - alimentarea se face pictur cu pictur, se folosesc solutii Ringer sau glucoz 47%. 4. PE CALE PARENTERAL Alimentaia parenteral este o alternativ pentru pacienii a cror stare nu permite utilizarea cii digestive. n cazuri particulare, ea poate fi folosit i paralel cu alimentaia natural pentru suplimentarea nutrienilor. Substanele folosite n alimentaia parenteral sunt variate i au drept scop, pe de o parte asigurarea factorilor nutritivi necesari metabolismului celular, iar pe de alt parte, meninerea echilibrului hidromineral i acido-bazic. - const n introducerea pe cale intravenoas de soluii izotone sau hipertone (glucoz, 1020-33-40%, fructoz 20%), soluie de dextran. - planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii pe 24 ore i a raiei de lichide. ALIMENTATIA INADECVATA

28

SURPLUSUL n greutate are repercusiuni asupra funcionrii organelor i sistemului organismului. motivele pentru care individul inger mai multe alimente sunt: stresul, anxietatea, tulburri psihice, dezechilibru endocrin. MANIFESTARI DE DEPENDENTA INDICELE PONDERAL greutatea corporal cu 15-20% mai mare dect greutatea ideal. BULIMIE - senzaie de foame exagerat. POLIFAGIE - nevoia exagerat de a mnca i absena sentimentului de saietate. GREURI I VRSTURI. RATIA ALIMENTARA Oricrui organism i este necesar s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n cantitate suficient pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i menine energia indispensabil unei bune funcionri. O alimentaie adecvat trebuie s conin toi factorii necesari meninerii vieii i asigurrii tuturor funciilor organismului n condiii normale: glucide , lipide , proteine, vitamine, ap, sruri minerale. RAIA ALIMENTAR se msoar n calorii. HIDRAII DE CARBON ( GLUCIDELE) - reprezint sursa principal energetic a organismului (substana organic natural, constituind zaharurile) care conine carbon hidrogen si oxigen. - digerarea i asimilarea lor nu solicit organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitile calorice ale organismului s se asigure prin hidraii de carbon dac nu exist contraindicaii n ceea ce privete aportul lor (diabet zaharat; obezitate). - la copii aportul de glucide trebuie mrit n bolile febrile, afeciuni hepatice i renale. - necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore. PROTEINELE - reprezint materialele plastice ale organismului, ele nlocuind substanele distruse prin uzur fiziologic sau patologic.

29

- reprezint n acelai timp o surs important de energie i constituie materia prim a fermenilor i a hormonilor. - aportul insuficient de lung durat al substanelor proteice determin scderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui organ, separate de esutul vascular i conjunctiv) hepatic, apariia unei anemii, retenia apei n organism cu formare de edeme . - creterea cantitii de proteine este indicat n sarcin si alptare, arsuri, anemii, postoperator. - necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore. - scderea cantitii este indicat n boli renale, afeciuni febrile. LIPIDELE( grsimi) - au valoare caloric mare, alimentele pe acest baz au caliti energetice mari ntr-un volum mic. - pe lnga rolul lor energetic , sub form depozitar reprezint rezervele de energie ale organismului i esutului de susinere pentru organele interne. - raia de grsimi se va reduce n cazul tulburrilor n metabolismul lor, n insuficiena glandelor care intervin n digestia i metabolizarea lor (insuficiena pancreatic, hepatic, diabet zaharat, obezitate. - raia de grsimi se mrete n stri de subnutriie , hipertioidism (datorit arderilor exagerate). - necesar 1-2 gr/kg corp/24 ore. VITAMINE - sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului. - nevoia de vitamine crete n mbolnavirilor). - necesitile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor, legumelor salatelor i sucurilor de fructe. - necesar - vitamina C 150mg - vitamina B1 25 mg - vitamina B6 6 mg - vitamina K 20 mg - vitamina PP 8 mg timpul activitii celulare exagerate (majoritatea

30

APA I SRURILE MINERALE - n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism. - srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare. - satisfacerea nevoilor de ap i sruri minerale trebuie s se fac n mod proporional, altfel organismul rmne n deshidratare hidro-mineral. - necesitile zilnice de ap din organism sunt acoperite prin lichide ingerate i arderea hidrailor de carbon i a grsimilor. - odat cu nevoile de ap se satisfac i nevoile de sruri minerale. - necesar 2500-3000 ml ap 24 ore, 4 g Na 24 ore, 3-4 g K 24 ore, 2 g Ca 24 ore., 0,15 g Mg 24 ore, 18 mg Fe 24 ore, 6 g Cl-24 ore. FACTORI CARE INFLUIENTEAZA SATISFACEREA NEVOII BIO: - vrsta i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile n funcie de perioada de cretere i dezvoltare, copil , adolescent, adult... - activiti fizice i psihice - cu ct activitatea muscular este mai mare cu att crete metabolismul i implicit aportul alimentar. - orarul i repartizarea meselor. - calitatea dentiiei i a mucoasei bucale. PSIHO - emoiile, grijile sau bucuriile influeneaz consumul de hran astfel c unii indivizi i pierd apetitul, iar altii consum mai multe alimente. - anxietate: harnirea este strns legat de satisfacerea unei nevoi de securitate (dragoste, bunstare). SOCIO: - climatul iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive), iar vara sunt preferate mesele uoare i o cantitate crescut de lichide. - cultura-alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei culturi. - srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii. - religia: postul urmat de srbtori, interzicerea consumului de carne de porc, cafea alcool, dar i servirea dup un anumit ritual. 31

MANIFESTARI DE DEPENDENTA ANOREXIE - lipsa poftei de mncare. DISFAGIE - greutate n nghiire. DEPRINDERI ALIMENTARE - greeli n prepararea i alegerea alimentelor, orar nesatisfcator al meselor (3 mese principale, 2 gustri, 8 ore repaus nocturn). HIDRATARE consum de lichide n funcie de nevoi. Regimuri alimentare Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si cantitatea alimentelor ce le compun. In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice cand scade numrul de calorii din alimentatie (recomandate in obezitate) si hipercalorice cand este necesara cresterea numrului de calorii in alimentatie (la subnutriti). Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de imbolnavirii, fiind prescrise de medic. Denumirea regimului 1. Hidric Valoarea calorica Hipocaloric Hipoglucidic Hipolipidic Hipoprotidic 2. Hidrozaharat Hipocaloric Hipoprotidic Hipolipidic Normoglucidic

Alimente componente Ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina, zeama de orez, supe limpezi de legume, supe diluate de carne, degresate, apa fiarta si racita. Ceaiuri indulcite, zeama de compot, sucuri de fructe indulcite, zeama de orez cu zahar.

Indicaii -se aplica in diaree acuta , gastrita, in primele zile dupa operatii -se aplica in hepatita acuta, in perioade febrile, in infartul de miocard, colecistita ( inflamatia vezici biliare), insufiecienta renala acuta

32

3. Semilichid

Hipocaloric Normoglucidic Hipoprotidic Hiposodat

Supecreme de legume, supecreme de -se aplica in ciroza fainoase, terciuri si pireuri de legume, fructe coapte, sufleuri de fainoase sau din branza de vaci. hepatica, in perioada icterica a hepatitei, varice esofagiene

4. Lactat

Hipocaloric Hipoglucidic Normohipoprotidic Normohipolipidic

10002000 ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau smantana.

-se aplica in prima faza a ulcerului gastro duodenal, in primele zile dupa hemoragia digestiva

5. Lactofainos vegetarian 6. Hepatic

Normohipercaloric Normoglucidic Normohipocaloric Normoprotidic Normoglucidic Hipolipidic

Lapte, branza de vaci, cas, oua moi, sufleuri,pireuri de legume cu lapte si unt, smantana, frisca, fainoase cu lapte. Iaurt, branza de vaca, cas, urda, carne slaba fiarta, albus in preparate, paine alba prajita, fainoase, legume cu celuloza fina, piureuri, sufleuri, fructe coapte, gelatina, compot pasat, bezele, biscuiti de albus, supecreme de legume, supe de fainoase, unt 10 gzi, ulei 20gzi. Branza de vaci, cas, urda, galbenus de ou, frisca,paine alba fara sare,fainoase cu nuci si zahar, salata de cruditati cu ulei, piureuri, soteuri, mancaruri cu sos, budinci, fructe crude, coapte, compot,prajituri cu mere, smantana, supe de legume, supe de fainoase, sosuri dietetice. Iaurt, branza de vaci, branza nesarata, 33 indicat in bolile hepato-biliare

7. Renal

Normohipercaloric Hipoprotidic Hiperglucidic Normohiperlipidic Hiposodat

indicat in bolile cardiovasculare si renale

8. Cardio-

a)Normocaloric

indicat in bolile

vascular

Normoglucidic Hipoprotidic Hiposodat b)Normohipocaloric Normoprotidic Normohipoglucidic Hipolipidic Hiposodat

supecrema de legume, terciuri de fainoase cu lapte, piureuri de legume, fainoase cu lapte, carne fiarta si tocata, aluat fiert, papanasi; Lapte in preparate, iaurt, branzeturi nefermentate, carne slaba fiarta, friptura la cuptor, paine alba fara sare, legume, piureuri, sufleuri, fructe crude sau coapte, compot, aluat fiert, aluat de tarta, biscuiti, dulceata, unt 10gzi, ulei 30gzi. 1500 ml zi ceai neindulcit. 300 g branza de vaci. Lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere. Lapte, paine, cartofi, peste, fainoase, legume (cantarite in raport cu toleranta la glucide);180, 200, 250 g carne, mezeluri, branzeturi, peste, oua, supe de carne, supe de legume, sosuri fara faina, unt, frisca, ulei.

cardiovasculare si renale

9. Hipocaloric

a)zero calorii b)240 calorii c)400 calorii d)600 calorii Normoglucidic Normohiperproteic Normolipidic

10. Diabetic

- indicat in diabet zaharat - alimentele permise vor fi cantarite in mod obligatoriu

Regimul este fcut pentru fiecare caz n parte, bazat pe datele fiziopatologice i componentele individuale ale bolnavului. Zilnic, asistenta verific dac meniul trimis la blocul alimentar corespunde cu regimul prescris, asigurnd astfel fiecrui bolnav alimentaia corespunzatoare. Pentru stabilirea unei alimentaii dietetice ct mai variate, trebuie cunoscute echivalentele cantitative i calitative ale diferitelor principii alimentare. Pe acestea se bazeaz nlocuirea unora cu altele n anumite situaii: 100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tiei, 450g fructe uscate, 200g pine, 200g legume uscate, 500g cartofi, 650g fructe proaspete.

34

100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de viel sau pasre, 650g pete sau 400g brnz. 100g lipide se cuprind n aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untur de porc.

Foaie de alimentatie pentru ziua Tipul de regim Felul regimului Total H HZ HZL LF LFV Cr. M SA Sp Cm MEDIC Hidric Hidrozaharat Hidrozaharat lactat Lactofainos Lactofainos vegetarian Cruditati Mixt Supraalimentatie Special Comun luna Nr. portii 110 10 20 15 20 16 3 10 2 4 10 Asistenta sefa anul Observatii referitoare la hrana din ziua precedenta

ntreinerea i pstrarea instrumentarului medical Definiie : Totalitatea instrumentelor care se folosesc n scopul examinrii clinice i de laborator Scop : tratamentul i ngrijirea bolnavului n practica medical exist un numr restrns de instrumente folosite n examinri i tratamente curente. La acestea se adaug instrumentele specifice fiecrei secii. Instrumentele medicale sunt confecionate din diferite metale, sticl, cauciuc sau materiale plastice,

35

Asistentei medicale i revine sarcina de a ntreine n mod corespunztor aceste instrumente. Pstrarea se face n dulapuri speciale, curate sau sterilizate ca s poat fi utilizate imediat. 1. Instrumente i materiale pentru msurarea i notarea funcilor vitale i vegetative Termometrul

Tensiometru cu manometru

Stetoscopul biauricular Se utilizeaz pentru ascultarea zgomotelor produse de trecerea aerului n cile pulmonare; zgomotele produse de activitatea inimii i a arterelor mari. Dup utilizare olivele se dezinfecteaz cu alcool

36

-

Este utilizat pentru msurarea tensiunii arteriale

Stetoscop monoauricular - Utilizat la ascultarea btilor cordului fetal B.C.F. (intrauterin) Dup ntrebuinare se terge cu alcool sanitar

Taliometru

37

Pelvimetrul - Pentru msurarea diametrului bazinului Se dezinfecteaz dup utilizare Se pstreaz n dulapul de instrumente

Tvia renal

38

2. Instrumente i materiale pentru efectuarea de splturi, sondaje i clisme Sonda gastrica Faucher - Se utilizeaz pentru evacuarea coninutului stomacului, pentru splturi gastrice; mai rar n alimentaia artificial

Sonda duodenala Einhorn - Pentru sondajul duodenal i pentru alimentaia artificial Capteaz bila din vezica biliar

39

Sonde uretrale - Se prezint sub diferite mrimi Folosite pentru a fi introduse n caviti naturale ale organismului, pentru evacuarea unor produse i pentru drenarea vezicii urinare Se folosesc sonde unifolosibile sau perfect sterilizate

40

Sonda vezicala Foley - Pentru drenarea vezicii urinare

Sonda vezicala Nelaton - Pentru sondaj vezical la femei i brbai 41

Sonda vezicala Pezzer - Pentru sondaj a demeur (sond permanent)

Sonda vezicala Tiemann - Pentru sondaj vezical la brbai 42

-

Are vrful curbat

Sonda de intubatie

Flexula, branula, etc

43

Trusa de perfizie perfuzorul

Irigator i canul

Seringa Guyon

44

Urinar

Bazinet

3. Instrumente i materiale pentru igiena plgilor Masuta de tratament

45

Casoleta si cutii

4. Instrumente i materiale pentru efectuarea punciei venoase i capilare Garoul pentru staza venoas

46

Seringa unifolosibil - 1ml, 2ml, 5 ml, 10 ml, 20ml Pentru administrarea insulinei, exista seringi de 1 ml, cu 40 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 1 u.i.) sau cu 20 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 2 u.i).

Ace

47

Vacutainere pentru recoltare

sunt din plastic, ceea ce asigura mentinerea sigura a vidului interior si recoltarea exacta a cantitatii de sange necesar pentru determinare dopurile sunt confectionate partial din cauciuc moale, ceea ce permite o buna penetrare a acestora de catre dispozitivele de tip cap-piercer din dotarea aparatelor; in plus este eliminat riscul ruperii acestor dispozitive materialul din care sunt produse dopurile, elimina riscul producerii fenomenului de "improscare" la deschiderea tubului (acest fenomen apare din cauza vidului remanent in tub chiar si dupa ce s-a efectuat recoltarea) pericolul de spargere este minim se pot incinera

48

Cutia Petri - folosit la recoltarea sputei

5. 6. Alte materiale si instrumente folosite pe diferite secii Ciocanul de reflexe - Folosit la examimarea reflexelor osteotendinoase (n neurologie)

Spatula lingual - Pentru examinarea i tratamentul cavitii bucale i a faringelui Dup folosire se cur cu ap i detergent Se sterilizeaz la autoclav sau la Poupinel Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

49

Oglinda frontala ORL - Se folosete n examinrile de otorinolaringologie, faringe, fose nazale, a conductului auditiv extern

Specul nazal - Se folosete n examinrile de otorinolaringologie Se utilizeaz sterilizat Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

50

Specul auricular Otoscopul - Se folosete la examinarea conductului auditiv extern i a timpanului Se utilizeaz sterilizat Se pstreaz n cutia n acre a fost sterilizat

Departator de maxilare - Se folosete la deprtarea maxilarelor pentru a menine cavitatea bucal deschis. n vederea unor ngrijiri i intervenii n cavitatea bucal, faringe i laringe. Se utilizeaz sterilizat.

Valva vaginal speculul vaginal bivalv - Folosite n explorri de obstetric i ginecologie - tratamente Se utilizeaz pereche i sterilizate (valva vaginal) Se pstreaz n cutia n care au fosr sterilizate

51

Masca de protectie unifolosibila Mnui de cauciuc - Unifolosibile, sterilizate cu raze gamma Folosite n special la recoltri de snge, produse biologice i patologice, n ngrijirea plgilor i n dermatologie

Histerometrul - Se utilizeaz n uter pentru a msura dimensiunile cavitii uterine

Pensa de prins limba - n form de T sau n form de inim Folosite pentru a prinde limba n cazul unor tratamente, ngrijiri ale cavitii bucale i uneori n timpul narcozei (anestezie general) Se utilizeaz sterilizat

52

Masca de oxigen

Pipa gudel - Folosit la bolnavii incontieni n cavitatea bucal, pentru eliberarea cilor respiratorii superioare i a mpiedica sufocarea bolnavului Folosit i la narcoz

53

Eprubeta cu tampon faringian sterin - Pentru recoltarea secreiei faringiene (exudat faringian)

Recipient pentru recoltarea urinei

Coprorecoltor 54

Instrumente chirurgicaleBisturiu cu lame diferite

Foarfeci chirurgicale

55

Sonda canelata

Pensa anatomica

56

Pensa chirurgicala

Pensa pean

Pensa kocher

Stilet butonat 57

Pensa de prins col uterin

Port ace

Ac reverdin

Ac deschamp

Ac de suturaatraumatic

58

Trocare

Departoare de tesuturi

Chiureta Volkmann

Canula de traheostomie

59

Glucometru

Cantar pediatrie

Defibrilator

60

Infuzomat

Injectomat

Aparat de monitorizare

61

Sterilizatoare Poupinelul

Autoclavul

Materiale Fese

62

Pansamente

63

Msurarea i notarea grafic a funciilor vitale, a nlimii i greutii corporale i notarea lor n foaia de temperatur Evaluarea funciilor vitale Funciile vitale Includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal Cnd se msoar funciile vitale? Cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane Cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc nainte i dup proceduri invazive de diagnostic nainte i dup intervenii chirurgicale nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator i cardiovascular nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire care pot influena funciile vitale Rolul asistentei n msurarea funciilor vitale S pregateasc material i instrumentar corespunzator i n stare de funcionare S pregateasc pacientul din punct de vedere fizic S pregateasc psihic pacientul S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, in functie de sex i vrst S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea pacientului S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale Foaia de temperatur Foaia de temperatur caracteristici: - este parte integrat a foii de observaie - document medical - document stiinific 64

- document medico-juridic - este completat de ctre asistent i raspunde n faa superiorilor i a legii - cuprinde datele personale ale bolnavului , se noteaz: nume, prenume, vrsta, data internrii, diagnosticul de internare, numrul patului, numrul foii de observaie; la externare data i diagnosticul de externare. Msurarea temperaturii Scop evaluarea funciei de termoreglare i termogenez Locuri de msurare axil, plica inghinal, cavitatea bucal, rect, vagin Materiale necesare termometru maximal casolet cu tampoane de vat i comprese sterile recipient cu soluie dezinfectant tav medical lubrefiant alcool medicinal ceas Interveniile asistentei pregtirea materialelor lng pacient pregtirea psihic a pacientului splarea pe mini se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se sterge cu o compres steril, se scutur. a. pentru msurarea n axil se aseaz pacientul n decubit dorsal sau n poziie seznd se ridic braul pacientului se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralel cu toracele 65

se apropie braul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui dac pacientul este slabit, agitat, precum i la copii, braul va fi mentinut n aceasta poziie de ctre asistent termometrul se menine timp de 10 minute temperatura axilar reprezint temperatura extern a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joas decat cea central b. pentru msurarea n cavitatea bucal se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas se menine termometrul timp de 5 minute msurarea temperaturii n cavitatea bucal este contraindicat la: copii, pacieni agitai, la cei cu afeciuni n cavitatea bucal; pacientul nu va consuma lichide reci sau calde i nici nu va fuma cu cel putin 10 minute nainte de determinarea temperaturii c. pentru msurarea rectal se lubrefiaz termometrul se aeaz pacientul n decubit lateral, cu membrele inferioare n semiflexie, asigurndu-i intimitatea se introduce bulbul termometrului n rect, prin micri de rotaie i inaintare termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii se menine termometrul 3 minute copiii mici sunt aezai n decubit dorsal, cu picioarele ridicate, sau n decubit ventral temperatura masurat rectal este mai mare dect cea msurat axilar cu 0,4-0,5 grade msurarea temperaturii n rect este contraindicat la pacienii agitai i la cei cu afeciuni rectale d. pentru msurarea n vagin se urmrete aceleai etape ca la msurarea rectal introducndu-se termometrul n vagin este contraindicat n bolile aparatului genital valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilar 66

dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate, se terge cu o compres steril se citete gradaia la care a ajuns mercurul termometrului se spal termometrul, se scutur se introduce n recipientul cu soluie dezinfectant se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur: notarea unui punct pe vertical, corespunzator datei i timpului zilei, socotind, se unete valoarea prezent cu cea anterioar pentru obinerea curbei termice n alte documente medicale se noteaz cifric interpretarea curbei termice pentru fiecare linie orizontal a foii, 2 diviziuni de grad

DE REINUT n mod curent temperatura se masoar dimineata ntre orele 7-8 i dup-amiaz ntre orele 18-19 pentru msurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate i termometre electronice temperatura prezint oscilaii fiziologice: n timpul zilei de 0,5 -1 grad C; temperatura scade dimineaa ntre orele 4-5 ; i crete ntre orele 9-10 a.m. i seara 16-20 la tineri sear este mai ridicat n sarcina, n prima jumatate a menstrei este crescut temperatura n timpul desfurrii unor activiti; efort fizic, digestie etc temperatura prezint oscilaii patologice: hipotermie , hipertermie Msurarea pulsului Scop - evaluarea funciei cardio-vasculare Elemente de apreciat: - ritmicitatea 67

- frecvena - celeritatea - amplitudinea Locuri de msurare - oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos: artera radial, femural, humeral, carotid, temporal, superficial, pedioas Materiale necesare - ceas cu secundar - creion rosu sau pix cu min roie Interveniile asistentei - pregtirea psihic a pacientului - asigurarea repausului fizic i psihic 10-15 minute - splarea pe mini - reperarea arterei - fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor - numrarea pulsaiilor timp de 1 minut - consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur innd cont ca fiecare linie orizontal a foii reprezint patru pulsatii - unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei - consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului Ex.: 05.11.2010 PD =80/minut PS = 90/minut puls regulat Msurarea tensiunii arteriale Scop: - evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor) 68

Elemente de evaluat - tensiunea arteriala sistolic (maxim) - tensiunea arterial diastolic (minim) Materiale necesare - aparat pentru msurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva-Rocci - cu manometru - oscilometru Pachon - stetoscop biauricuiar - tampon de vat - alcool - creion rou sau pix cu min roie Metode de determinare - palpatorie - auscultatorie Interveniile asistentei a. pentru metoda auscultatorie - pregtirea psihic a pacientului - asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute - splarea pe mini - se aplic maneta pneumatic pe bratul pacientului, sprijinit i n extensie - se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei - se introduc olivele stetoscopuiui n urechi - se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile - se decomprim progresiv aerul din maneta prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime) - se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a fi consemnat 69

- se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice - se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului, n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim - se noteaz pe foaia de temperatur valorile obtinute cu o linie orizontal de culoare roie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur - se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat - n alte documente medicale se nregistreaz cifric: Ex.: T.A. max.=150 mmHg T.A. min.= 75 mmHg - se dezinfecteaz olivele stetoscopului cu alcool b. pentru metoda palpatorie - determinarea se face prin palparea arterei radiale - nu se folosete stetoscopul biauricular - etapele sunt identice metodei auscultatorii - are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare DE REINUT: - maneta pneumatic va fi bine fixat pe braul pacientului - manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea - msurarea va fi precedat de linitirea pacientului - n caz de suspiciune, se repet msurarea fr a scoate maneta de pe bratul pacientului - la indicaia medicului, se pot face msuratori comparative la ambele brae Observarea i msurarea respiraiei Scop Evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii, al apariiei unor complicaii i al prognosticului Elemente de apreciat Tipul respiraiei 70

Amplitudinea micrilor respiratorii Ritmul Frecvena Materiale necesare ceas cu secundar creion de culoare verde sau pix cu pasta verde foaia de temperatur Interveniile asistentei aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat se prefer perioada de somn a bolnavului plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui numrarea inspiraiilor timp de un minut consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei pentru fiecare linie orizontal a foii se socotesc 2 resp / min n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile respiraiei aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii Msurarea i notarea grafic a greutii corporale n foaia de temperatur Scop: a) explorator - aprecierea strii de nutriie a bolnavului, stabilirea necesitilor calorice ale organismului; b) terapeutic stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei bolilor; Materiale necesare: Cntar antropometric; Foaie de temperatur; Creion, pix sau stilou 1. Pregatirea materialelor necesare: 71

1.1 1.2

Se pregtete foaia de observaie, foaia de temperatur; Se verific exactitatea balanei (cntar) i se pregtesc materialele necesare.

2. Pregtirea bolnavului 2.1. Cntrirea bolnavilor se face ntotdeauna dimineaa, pe nemncate, dup ce bolnavul a avut scaun i a urinat, avnd aceeai hain de spital, i dac e posibil cu acelai cntar. 3. Efectuarea tehnicii propriu-zise Se verific exactitatea balanei cntarului, lsnd vrful indicator mobil s oscileze, pn ce se oprete la vrful indicator fix al punctului zero ; Dac este cazul se echilibreaz balana cu ajutorul sistemului de corecie; Se imobilizeaz acul indicator nchiznd braul balantei; Se aeaz greutile la greutatea aproximativ a bolnavului; Se invit bolnavul s se aeze pe cntar; Se deschide braul balanei i se echilibreaz greutile; Se citesc pe scara cursorului valorile obinute ; Dup cntrire se va scdea greutatea mbracmintei i a nclmintei; Se noteaz in foaia de temperatur greutatea, n kilograme la aduli; Se imobilizeaz din nou braul balanei cu acul indicator mobil. Pentru cntarirea bolnavilor care nu pot fi ridicai din pat se folosesc cntare speciale, care stabilesc greutatea bolnavului mpreun cu cea a patului, din care se scade: taraua patului, a lenjeriei si a cazarmamentului, obinndu-se greutatea real a bolnavului. Alte tipuri de cntare fac corp comun cu patul iar procesul de cntrire este facilitat printr-un mecanism electric. Aceste paturi cntare, se folosesc atunci cnd aportul i pierderile de lichide constituie obiectul permanent i nentrerupt al observaiei bolnavului (hidratarea bolnavului, dializa extrarenal). Bolnavii aduli se cntresc la internare, apoi de dou ori pe sptmn, i n ziua plecrii. n afeciuni nsoite de edeme (insuficien cardiac, afeciuni renale edematoase, n ciroza ascitogen sau alte afeciuni nsotite de hidropizie, bolnavul trebuie cntrit

72

zilnic, concomitent cu notarea lichidelor consumate i a diurezei pentru a ne orienta asupra gradului de retenie lichidian. Bolnavii supusi tratamentului cu ACTH sau cortizon vor fi cntrii zilnic. Pierderile mari de lichide prin vrsturi i diaree determin o scdere a greutii corporale indicnd gradul de deshidratare a bolnavului. Cntrirea este obligatorie n timpul tratamentului cu medicamente diuretice i la bolnavii diabetici. n vederea determinrii metabolismului bazal, greutatea trebuie stabilit precis. 3.11 Pentru cntrirea sugarilor se utilizeaz cntare la care unul din talere este nlocuit cu un coulet sau scaf n care se culc copilul; 3.12 Verificarea lor se face la fel ca i la cntarele antropometrice, gradul lor de sensibilitate este pn la 10 grame; 3.13 Verificarea i corectarea balantei precede cntrirea propriu-zis; 3.14 Sugarul este cntrit fr haine; 3.15 Pe cantar se aeaz un scutec sau o flanel; 3.16 Se va echilibra cntarul cu flanela dup care se face cntrirea n mod obinuit; 3.17 Dac nu putem face echilibrarea cntarului cu scutecul pe el, greutatea acestuia se va scdea obligatoriu, din greutatea masurat; 3.18 n timpul cntririi copilul trebuie sa stea linitit; 3.19 Dac msurarea greutii se face pentru stabilirea cantitilor de lapte supte, nu este nevoie de scderea greutii lenjeriei (ne intereseaz greutatea copilului nainte i dup supt). 3.20 Copiii mai mari, n stare grav, vor fi cntriti mpreuna cu asistenta, urmnd ca imediat dup stabilirea greutii comune, asistenta s se cntreasca singur, calculnd diferena de greutate. 3.21 Greutatea corporal trebuie notat pe foaia de temperatur: 4 la copilul mic: greutatea corporal este reprezentat grafic curba de dezvoltare ponderala a copilului. ngrijirea bolnavului dup tehnic 4.1 Bolnavul este condus pn la pat i instalat ntr-o poziie ct mai comod. 4.2 Se acoper bolnavul cu patura. 73

5

Reorganizarea locului de munca 5.1 Se aeaz cntarul la locul lui i se face ordine n salon. 5.2 Splarea pe mini. 5.3 Toate instrumentele se aeaz n cutiile n care se pstreaz dup dezinfecie i sterilizare. Msurarea i notarea grafic a inlimii n foaia de temperatur

Scop: pentru determinarea raportului cu greutatea corporal. Raportul greutate/nlime = 4,2 la brbai i 3,9 la femei. Materiale necesare: Taliometru; Foaie de temperatur; Creion, stilou sau pix. 1. Pregtirea materialelor necesare 1.1 Se pregteste foaia de observaie, foaia de temperatur 1.2 Se pregtete taliometrul, banda metric, sau pediometrul. 2. Pregtirea bolnavului 2.1. Se comunic bolnavului investigaia i simplitatea modului de execuie. 3. Efectuarea tehnicii propriu-zise A. CU TALIOMETRUL 3.1. Se invit bolnavul s se descale. 3.2. Se aeaz bolnavul n picioare, ct mai drept sub cursorul taliometrului. 3.3. Se coboar uor cursorul pn atinge capul bolnavului (vertex). 3.4. Pe tija gradat se citete nlimea bolnavului. 3.5. Se noteaz n foaia de temperatur i de observaie. 3.6. Se invit bolnavul s coboare i este ajutat s se ncale. 3.7. Bolnavul este condus pn la pat i este aezat n poziie comod i nvelit. B. CU BANDA METRIC 3.1. Bolnavul desclat este aezat n ortostatism cu spatele la perete. 3.2. Se plaseaz un plan orizontal pe vertex, perpendicular pe perete i se marcheaz locul de ntlnire. 74

3.3. Se msoar cu banda metric, distana de la locul marcat pn la sol. 3.4. Se noteaz in foaia de temperatur i de observaie. C. PEDIOMETRE 3.1. Msurarea dezvoltrii staturale a copiilor mici se face n pediometre. 3.2. Acestea sunt jgheaburi gradate, prevazute cu cursoare, n care sunt culcai copiii, mentinnd-u-i n poziie ntins, drept. 4. Reorganizarea locului de munc 4.1. Se aeaz taliometrul/ banda metric/pediometrul la locul lui i se face ordine n salon. 4.2. Splarea pe mini cu apa i spun. Masurarea si notarea grafica a scaunelor in foaia de temperatura 1. Frecventa : - 1-2 /zi = NORMAL - 3-6/zi - diaree 20-30/zi sindrom dezinteric Scaun la 2-4 zile constipatie Ileus suprimarea competa a eliminarilor scaunelor si gazelor

2. Orarul: - NORMAL ritmic, la aceiasi ora a diminetii dupa sculare 3. Cantitatea : - NORMAL - 150-200 grame/zi 4. Consistenta NORMAL- pastoasa, omogena 5. Forma NORMAL cilindrica cu diametru de 3-5 cm ,lungime variabila 6. Culoarea: - NORMAL - bruna 7. Miros: - NORMAL fecaloid 8. Aspect NORMAL pastos-omogen 9. Notarea scaunelor in foaia de observatie: NORMAL: | MOALE: / DIAREIC: MUCOS: X CU PUROI: P CU SANGE: S in creion rosu GRUNJOS: Z

75

Daca nr este foarte mare, se noteaza nr urmat de semnul conventional. Ex: 22 scaune diareice cu sange = 22-S Masurarea si notarea grafica a varsaturilor in foaia de temperatura Observarea calitatilor varsaturilor 1. Frecventa : - ocazionale - frecvente - incoergibile 2. Orarul: - matinale - postprandiale - tardive 3. Cantitatea : - se va masura cant. in 24 de ore pentru starea bilantului hidric 4. Continutul - se va aprecia continutul alimentare - mucoase, apoase - fecaloide - biliare - purulente - sanguinolente - hematemeza 5. Culoarea: - galbena/verzuie - rosie - galbuiee murdara - bruna(zat de cafea) 6. Miros: - fad - acru - fecaloid - unt ranced 7. Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata : SE ANUNTA MEDICUL ! 8. Simptomele care insotesc varsatura : - durere abdominala - deshidratare 9. Notarea propriu-zisa in foaia de observatie: 76

-

fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs varsaturile alimentare culoare albastra varsaturile bilioase culoare verde varsaturile sanguinolente culoare rosie

-

daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva se pastreaza in vas acoperit la indicatia medicului se trimite la laborator

10. Prezentarea varsaturii : - se colecteaza intr-un recipient pana la venirea medicului

Masurarea si notarea grafica a diurezei in foaia de temperatura. Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. Scop: a) Explorator obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar; b) Terapeutic pt stabilirea diagnosticului; in stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice. foaie de temperatura; creion sau pix cu pasta albastra. Materiale necesare: - vase cilindrice gradate cu gat larg/borcane 2-4litri gradate; -

OBSERVAREA DIUREZEI 1. Se va observa ritmul mictiunilor: a) Normal = 5-6mictiuni / 24 h barbati; 4-5mictiuni / 24 h femei; noaptea, de 3 ori mai mic, nr mictiunilor b) Patologic = ritm crescut (polakiurie); mai mult noaptea (nicturie). 2. Se vor observa tulburarile de mictiune: a) polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici; b) ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina; c) disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;

77

d) enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani); e) nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii. MASURAREA DIUREZEI 1. Pregatirea materialelor 1.1. Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa distilata pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera. 1.2. Recipientele vor fi etichetate, purtand numele bolnavului, nr. salonului si al patului. 2. Pregatirea bolnavului 2.1. Se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina! 2.2. Se invita bolnavul imobilizat la pat ca, inainte de defecare sa urinize. 3. Tehnica propriu-zisa 3.1. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun! 3.2. Se incepe colectarea dupa un orar fix, valabil pentru toti bolnavii sectiei. 3.3. Se invita bolnavul sa urineze si se arunca produsul acestei emisii, la ora 8 dimineata. 3.4. Se colecteaza in vasele gradate toate urinele emise pana a doua zi la ora 8, adaugandu-se si urina acestei emisii. 3.5. Se citeste gradatia care ne indica urina emisa in 24 ore. 3.6. Spalarea pe maini cu apa si sapun. NOTAREA DIUREZEI 1. Notarea cifrica se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei, in fiecare dimineata: 2. Notarea grafica 2.1. Pentru fiecare linie orizontala a F.T. se socoteste 100ml de urina. numele bolnavului; salonul; nr. patului; data; cantitatea de urina emisa in 24 ore.

78

2.2. Se noteaza grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.

A. INTERPRETAREA REZULTATELOR 1. Cantitatea urinei a) valori fiziologice normale femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.200-1.800 ml/24 ore; b) valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore oligurie = sub 1.000 ml/24 ore anurie = absenta urinei in vezica

2. Calitatea urinei a) culoarea normal = galben deschis - urina diluata; = brun inchisa urina concentrata - patologic = brun inchisa + spuma icter; = rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie; - fiziologic = albastru-verde tratament cu albastru de metilen; = cafeniu rosu- brun-negru tratament cu chinina sau acid salicilic; b) miros amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala; - aromatic de fructe in diabet; c) aspectul normal clar transparent; patologic tulbure;

79

80

Anexa nr. 9 B. FOAIE DE TEMPERATUR ADULICNP

Numele.Prenumele.... AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..Ziua Zile de boal Temp Resp. T.A. Puls D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35

30

160

41O

30

25

140

40O

25

20

120

39O

20

15

100

38O

15

10

80

37O

10

5

60

36O

Lichide ingerate Diurez Scaune Diet 23.3 ; A4 ; t2

81

SONDAJUL GASTRIC Definiie : introducerea unui tub de cauciuc sonda Einhorn prin faringe i esofag n stomac Scop : explorator : pentru recoltarea sucului gastric pentru analize pentru studierea funciei evacuatorii a stomacului terapeutic alimentarea bolnavului spltura gastric cu glucoz Indicaii : gastrite acute i cronice ulcer gastric Materiale necesare : tav medical sonda Einhorn steril sau unifolosibil balon Erlenmeyer pentru colectare stativ cu eprubete curate i uscate dejunul de prob indicat de medic seringi de 20 ml pentru aspiraia sucului gastric pens hemostatic muama unifolosibil tvi renal curat, uscat sau unifolosibil mnui de cauciuc sterile paravan Etape i timpi de execuie : pregtirea materialelor necesare pregtirea psihic i fizic a bolnavului eznd pe scaun cu spatele ct mai drept se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul 82

se aeaz tvia renal sub brbie efectuarea tubajului gastric splare pe mini cu ap i spun asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile asistenta se va aeza n partea dreapt a bolnavului, cu mna dreapt apuc sonda ca pe un creion cere bolnavului s deschid gura larg i s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, invitnd bolnavul s nghit i s respire prin deglutiie sonda ptrunde n esofag, asistenta mpinge cte puin sonda pn cnd la arcada dentar ajunge semnul (diviziunea) de 40 50 cm i sonda a ajuns n stomac se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii de 20 ml se recolteaz mai multe probe - prin aspiraie cu seringa - i se aeaz n eprubete diferite dup terminarea recoltrii, se extrage sonda printr-o micare hotrt, dar cu precauie, dup comprimarea ei cu o sond hemostatic ngrijirea bolnavului dup tehnic : se servete bolnavului un pahar cu ap pentru a-i clti gura se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal se aeaz bolnavul n poziie ct mai comod i se supravegheaz Notarea tehnicii n foaia de observaie : se noteaz tehnica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate Reorganizarea locului de munc: aceleai ca i la spltura gastric Accidente : aceleai ca i la spltura gastric

83

SONDAJUL DUODENAL Definitie:sondajul sau tubajul duodenal reprezinta introducerea sondei Einhorn dincolo de pilor( gura stomacului) Scop: EXPLORATOR: -extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila, suc pancreatic pt examinarile de laborator in vederea aprecierii functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice, cat si descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a secretilor extrase prin tubaj.DE asemenea se pot evidentia si boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare. - TERAPEUTIC:-drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au ca actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau tubului digestiv - ALIMENTATIA ARTIFICIALA:- se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul bolnavilor cu imposibilitatea de inghitire sau inconstienti - ASPIRATIE CONTINUA:-in cazul ocluzilor intestinale, precum si dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv Materiale necesare: - musama, aleza, tavita renala, - sunda Einhorn sterila, pensa hemostatica - perina cilindrica dura, patura rulata - solutie desulfat de magneziu 33%,sterila - seringa 20 ml, recipiente precatite pt bila - prosop curat, sort de cauciuc Tehnica: - PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A BOLNAVULUI: - se anunta bolnavul si i se explica importanta si necesitataea tehnicii - se anunta bolnavul sa nu manince - se izoleaza patul cu un paravan - se aseaza musamaua 84

- se aseaza bilnavul pe marginea patului in pozitie sezanda - se aseaza bolnavului sortul de cauciuc si daca este cazul bolnavul isi va indeparta proteza dentara si o va pune intr-n pahar curat - INTRODUCEREA SONDEI: - se umezeste sonda cu apa sterila, cu mana dreapta se tine capatul sondei si se introduce cu blindete prin cavitatea bucala sau nazala pina in faringe - se cere bolnavului sa respire adinc , cu gura deschisa, se invita bolnavul sa inghita de cateva ori pina cand oliva trece de esofag - se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blinde, observand atent marcajul sondei, cand semnul 45 cm a ajuns la arcada dentara , sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac - se aseaza bolnavul in decubit lateral drept cu trunchiul ridicat usor si capul mai jos , coapsele flectate pe bazin - sub regiunea hepatica a bolnavului se introduce perina cilindrica sau perina dura - se impinge usor sonda favorizind progresia ei spre pilor unde ajunge cand la arcada dentara se afla diviziunea 60 cm - se continua introducerea sondei cu mare precautie si rabdare, concomitent cu actiunea de inghitire a sondei de catre bolnav : 1-2 cm la 3-5 minute - VERIFICAREA POZITIEI SONDEI: - daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns in duoden( se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii, se aspira dupa un minut si daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml de aer) - se introduc 10 ml de lapte prin sonda care nu mai poate poate fi extras daca sonda ajuns in duoden, dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac - se efectuieaza - CAPTAREA BILEI: - cand diviziunea 75 cm se afla la arcada dentara, olova sondei a ajuns in duoden( dupa o 1-1/2 ora de la patrunderea sondei in stomac) - la capatul sondei apare bila A coledociana de culoare galben aurie - se introduce prin sonda cu seringa 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33%,la temperatura camerei pt a determina drenarea bilei veziculare,dupa care se inchide extremitatea libera a sondei cu ajutorul sondei hemostatice 85

- dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza bila B veziculara , culoare castanie,vascoasa ( 30-40 ml) - dupa colectarea bilei B se coleecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat bila C hepatica - cele trei bile A,B,C captate in recipiente separat, etichetate se trimit la laborator - REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA - se indeparteaza tavita renala si I se ofera un pahar cu apa bolnavului pt a-si clati gura - bolnavul va fi ajutat sa i-a pozitie comoda in pat - se spala si se sterilizaya materialelel folosite ACCIDENTE: - incolocirea sondei in stomac - imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional spasmul sfincaterului ODDI, coagularea bilei vascoase - greata, varsaturi la introducerea sondei - oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste trei ore

86

SPLTURA GASTRIC Definiie : evacuarea coninutului stomacal i curarea mucoasei de substane strine, dup introducerea unei sonde gastrice Faucher Scop : - terapeutic Indicaii : intoxicaii alimentare sau cu substane toxice staz gastric nsoit de fermentaie pregtirea preoperatorie n intervenii de urgen sau de stomac pregtirea pentru gastroscopie Contraindicaii : mbolnviri cardio-pulmonare grave n perioada dureroas a ulcerului gastric n cancer gastric n intoxicaii cu substane caustice n hepatite cronice Materiale necesare : sonda gastric Faucher steril sau unifolosibil plnie de sticl o can de 5 litri cu ap la temperatura de 25 26 grade C 2 oruri de cauciuc sau de material plastic scaun cu sptar recipient pentru colectarea lichidului evacuat din stomac (gleat) medicamente indicate de medic (ex. Crbune animal) prosop Etape i timpi de execuie : pregtirea materialelor necesare pregtirea psihic i fizic a bolnavului eznd pe scaun cu spatele ct mai drept se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul 87

-

se aeaz tvia renal sub brbie se aplic orul de cauciuc Efectuarea tehnicii : se introduce n stomac sonda gastric Faucher (tehnica sondajului gastric) la captul liber al sondei se adapteaz plnia de sticl i se aduce la nivelul toracelui bolnavului se introduce apa pregtit la 25 26 grade C, pn se umple plnia i se ridic de