Autori:

Mic Valeria

Kato Gabriela

Chiș Mihaela

LICEUL TEORETIC EMIL RACOVIȚĂ BAIA MARE

Tehnici de

laborator

auxiliar didactic-suport de curs

Celula animală

Material necesar:

- lama de sticla

- spirt sanitar

- spatula

- vata medicinala

- albastru de metilen

- microscop

Mod de lucru:

1. Treceti cu grija spatula pe mucoasa cavitatii bucale si de-a lungul dintilor pentru a face

extrase.

2. Pe o lama curata intindeti produsul recoltat. Pentru a fixa produsul pe lama, este suficient

a trece lama prin flacara, de 2,3 ori.

3. Pentru a face colorarea frotiului, acoperiti-l timp de 1 min. cu albastru de metilen intr-

un vas cu suport. Clatiti sub un jet de apa. Lasati sa se usuce si examinati la microscop.

Sarcini:

- observa preparatul

- deseneaza ceea ce vezi

- noteaza partile recunoscute de tine

Desen

CELULA VEGETALĂ-STRUCTURĂ

Preparare proaspete din ceapa (Allium cepa)

Materiale necesare:

Bulb de ceapa roșie sau alba

Microscop

Lame si lamele de sticla

Pipeta

Vas Petri cu apa

Ace lanceolate

Bisturiu

Penseta

Foarfece

Sticla de ceas

Fâșii de hârtie de filtru sau sugativa

Colorant care poate fi: albastru de metal , roșu de Congo, fuxina ,crisoidina, iod in

iodura de potasiu, in toate cazurile in concentrații slabe, de 1%

Mod de lucru:

1.pentru ceapa roșie:

Secționează longitudinal, cu ajutorul bisturiului, bulb de ceapa

Separa o frunza cărnoasă

Desprinde cu penseta epiderma de la suprafata interna a frunzei (fata concave)

Pune epiderma , cu ajutorul unei foarfece, sub apa, in fragmente mici, corespunzător

dimensiunii lamelei

Aseaza epiderma pe o lama de sticla , într-o picătură de apa

Acopera preparatul cu lamela, avans grija sa nu formeze bule de aer

Intinde bine marginile preparatului, utilizand acele lanceolate

Aspira excesul de apa cu ajutorul unei hartii de filtru sau sugativa

Observa la microscop

2. pentru ceapa alba

Introdu epiderma in colorant, timp de câteva minute

Spala cu apa preparatul colorat

Aseaza preparatul pe lama de sticla, intr-o picătura de apa

Acopera cu lamela

Observa la microscop

Vei observa:

Un țesut uni stratificat

Celule prozenchimatice, strans unite, fără spatii intercelulare

Perete celular cu punctuatiuni din loc in loc

Membrane celulozică

Cate un nucleu strălucitor, sferic cu oval-turtit in fiecare celula, dispus central la celule

tinere sau partial la cele adulte

Citoplasma abundent in jurul nucleului

Una sau mai multe vacuole pline cu suc vacuolar:

Celule tinere au un numar mai mare de vacuole

Celule adulte au putine vacuole, uneori o singura vacuola mare

Analiza cromoplastelor din celulele fructului de patlagele rosii

Materiale necesare: Fructe coapte de patlagea, microscop, lame si lamele, bisturiu, ac

spatulat, vase Petri.

Mod de lucru: Se indeparteaza pielita fructului copt cu ajutorul unui bisturiu si se ia un

fragment de tesut, care se pune intr-o picatura de apa. Se aseaza lamela si se preseaza usor

deasupra ei, pana cand materialul se etaleaza perfect.

Examinarea la microscop: Se observa cu obiectivul mic o parte din preparat in care

celulele sunt clar delimitate, apoi se trece la examinarea cu obiectivul 40x.

Celulele au de obicei forma ovala sau sferica. In fiecare se va observa un nucleu sferic,

stralucitor, in jurul caruia se gasesc numeroase cromoplaste. Acestea sunt rotunde sau

ovoide si au culoare rosie –portocalie.

Sarcini: - observa forma celulelor

- identifica principalii constituenti celulari (peretele celular, citoplasma, nucleul,

vacuolele si cromoplastele)

- deseneaza mai jos cele observate in campul microscopic si indica pe desen

explicatiile necesare.

Determinarea compoziției chimice a osului

Scop: Cunoasterea compozitiei chimice a osului

Materiale: Fragmente de oase degresate de mamifer sau pasare, mojar cu pistil, soda

caustica, benzina, sol. de HCl 5-15%, eprubeta cu dop perforat prin care trece un tub de

sticla lung de 10 cm cu diametrul de 0,5 cm, un pahar, apa de var, lame, microscop, acid

azotic, sursa de lumina, capsula de calcinat.

Evidentierea substantelor organice din os Mod de lucru: 1. Cantariti bucata de os cu care lucrati.

2. Tineti in flacara o bucata de os. Ce observati? O parte din materia

constitutiva se arde si se degaja un fum si un miros caracteristic, se desprind si cad

picaturi de grasime.

3. Continuati sa tineti osul intr-o flacara puternica sau sa-l puneti pe

jaratic incins. Observati cum intreaga materie organica este distrusa prin procesul de

carbonizare, putand fi remarcat modul de distributie a materiei organice.

4. Dupa ce toata substanta organica a fost arsa, cantariti din nou.

Observatii, analize si concluzii:

1. Ce reprezinta materia care arde?

2. Cat a pierdut osul din greutatea lui dupa arderea completa a materie organice?

3. Cum este forma osului calcinat?

4. Care este consistenta lui dupa nastere?

Evidentierea substantelor minerale din os Evidentierea carbonatului

Mod de lucru: 1. Pregatiti o eprubeta cu un dop perforat prin care se trece un tub de

sticla care se prelungeste la capatul liber ramas afara cu un tub de cauciuc sau de plastic.

Mai pregatiti o alta eprubeta cu apa de var.

2. Adaugati in prima eprubeta un varf de cutit de pulbere de os calcinat.

3. Peste pulbere adaugati 5 ml sol HCl %.

4. Acoperiti eprubeta cu dopul astfel pregatit si introduceti capatul liber

al tubului de cauciuc in eprubeta cu apa de var.

5. In eprubeta cu HCl observati cum se degaja bule de CO2 care prin

barbotare in apa de var o tulbura deoarece se formeaza CaCO3.

Evidentierea calciului

Mod de lucru:1. Puneti intr-o eprubeta un varf de cutit de pulbere de os calcinat si

dizolvati cu putin HCl 15 %.pentru dizolvarea sarurilor minerale.

2. Filtrati continutul si adaugati o cantitate potrivita de acid sulfuric 15%

3. Amestecati si lasati in repaus cateva minute.

4. Luati cu o pipeta putin lichid de la fundul eprubetei, asezati pe o lama

si examinati la microscop.

5. Observati cristalele de sulfat de calciu de forme aciculare, prismatice

etc.

Evidentierea fosforului

Mod de lucru: 1. Demineralizati un os cu o solutie de accid azotic 5%.

2. Filtrati continutul si tratati-l cu o solutie de molibdat de amoniu.

3. Observati o coloratie a solutiei in galben, care prin incalzire usoara

apare ca un precipitat de aceeiasi culoare.Acesta este fosfatul de amoniu.

Evidentierea elementelor figurate ale sangelui

Scop: Cunoasterea elementelor figurate ale sangelui in vederea intelegerii rolului

sangelui in organism.

Materiale: Vata, alcool, eter, ac de unica folosinta, lame, lamele, albastru de metil,

clorura de calciu, sulfat de amoniu.

Mod de lucru: I.

1. Dezinfectati pulpa unui deget cu un tampon de vata imbibat in alcool.

2. Faceti o intepatura cu un ac steril.

3. Indepartati cu un tampon de vata primele picaturi de sange.

4. Asezati marginea slefuita a unei lame langa picatura de sange care va picura pe

aceasta.

5. Realizati un frotiu prin intinderea picaturii de sange cu ajutorul unei alte lame pe

care o asezati inclinata astfel incat picatura de sange sa se intinda in unghiul dintre

cele doua lame si apoi impingeti incet in lungul suprafetei lamei orizontale.

6. Agitati lama in aer pentru uscarea frotiului. Pentru o fixare mai buna, realizati un

amestec in parti egale de alcool si eter din care puneti cateva picaturi deasupra

peliculei de sange si lasati in repaus 15 min.

7. Adaugati apoi,cateva picaturi de albastru de metilen 1% si lasati 2-3 min. pe

preparat.

8. Spalati cu apa curata de robinet, stergeti lama pe fata inferioara, lasati sa se usuce

si examinati la microscop.

Observatii,analize si concluzii:

1. Comparati un preparat cu sange de om cu un preparat cu sange de broasca.

2. Care este forma eritrocitelor umane pe care le-ati observat la microscop ?

3. La care celule rosii ati observat nucleu?

4. Care este forma eritrocitelor de broasca?

Materiale: Oxalat de calciu 1% ,doua sticle de ¼, pipeta, lame,lamele, microscop.

Mod de lucru: II.

1. Procurati de la abator sange in doua sticle. Introduceti in una din sticle, 25-30

ml.de oxalat de calciu sau o lingurita de florura de sodiu.

2. Agitati sticla cu sange in care ati introdus solutia de oxalat, pentru ca sangele sa

se poata amesteca bine cu solutia.

3. Examinati sangele din ambele sticle. Ce constatati?

4. Asezati o picatura din sangele oxalatat pe o lama de sticla si intindeti bine,

realizand un frotiu.

5. Agitati lama pentru a se usca.

6. Examinati la microscop.

7. Lasati sangele din recipientul cu antioxidant un timp in repaus. Ce constatati ?

Evidentierea structurii interne( primare) a radacinii

Radacina este organul vegetativ al plantei care fixeaza planta in sol, absoarbe apa cu

sarurile minerale si le conduce prin vasele conducatoare lemnoase spre tulpina.Radacina

principala a unei plante provine din radicula embrionului.

Radacina are doua tipuri de structuri: primara si secundara. Structura primara au toate

plantele in primul an de viata, iar plantele ierboase toata viata. Este alcatuita din tesuturi

definitive primare care provin direct din embrion.

Scop: Cunoasterea structurii interne( primare) a radacinii in vederea intelegerii corelatiei

dintre structura si functie

Materiale necesare: Radacini de piciorul cocosului proaspete sau conservate in alcool

70 grade, rosu de Congo, carmine alaunat, lame,lamele brici,lama de ras, maduva de soc;

Mod de lucru:

1. Taiati radacina in fragmente de 1-2cm. Procurati un fragment de maduva de soc si

taiati in bucati de 2-3cm.

2. Sectionati longitudinal fiecare fragment de maduva in doua jumatati egale, folosind

lama de ras.

3. Introduceti intre cele doua jumatati ale maduvei de soc, fragmentul de radacina pe care

doriti sa-l sectionati.

4. Umectati lama briciului cu care realizati sectionarea pentru retinerea sectiunilor.

5. Sectionati maduva si fragmentul de radacina dintr-o singura miscare paralela cu masa

de lucru. Aveti grija ca sectiunea sa fie una foarte fina si precisa. Realizati mai multe

sectiuni pentru a alege pe cele mai bune.

6. Puneti sectiunile realizate intr-o sticla de ceas in care se afla apa.

7. Asezati o sectiune pe o lama intr-o picatura de apa si acoperiti cu lamela.

8. Puneti lama cu preparatul la microscop si observati cu obiectivul mic.

Observatii, analize si concluzii:

1. Care sunt zonele pe care le-ati observat?

2. Care este ordinea acestor zone incepand de la exterior spre interior?

3. Descrieti cele trei zone pe care le-ati observat. Precizati dispozitia vaselor

lemnoase si liberiene in radacina.

4. Comparati celulele din cele trei zone.

5. Desenati ceea ce observati la microscop si scrieti denumirea componentelor.

Evidențierea cloroplastelor si a miscarilor citoplasmatice in celulele

frunzei de Elodea

Materiale necesare: Planta de Elodea, microscop, lama ,lamele, penseta, vase Petri,

pipeta ,sol de iod in iodura de K

Mod de lucru: se detaseaza o frunza tânără de Elodea din vârful vegetative al tulpinii si se pune pe lama intr-o picatura de apa, apoi se acopera cu lamela.

Se analizeaza mai intai cu obiectivul 6x sau10x. Se observa celule de forma alungita in partea nervurii mediane a frunzei si mai late intre nervura si marginea limbului( dungile

negre , paralele cu axa longitudinala a limbului nu sunt altceva decât spatii intercelulare pline cu aer).

Examinarea la microscop: veți observa in special celulele situate in zona mediana a

frunzei, deoarece, in aceasta parte miscarea citoplasmei este mai intensa. Celulele , avand peretii subtiri , permit observarea a numeroase cloroplaste de forma ovala, lenticulara sau

sferica, dupa cum sunt privite din lateral sau din fata. Se mai pot observa granule de amidon, mici si stralucitoare. Ne convingem ca este vorba de amidon , adaugand

preparatului o picatura de iod in iodura de K . Nucleul de forma sferica este inconjurat de citoplasma si de numeroase cloroplaste; mai vizibil apare in celulele marginale ale

limbului. De obicei ,cloroplastele sunt antrenate de citoplasma intr-o miscare de rotatie de-a

lungul pereților celulari( daca celula are o singura vacuola) sau de circulatie in directii diferite ( in cazul in care in celula se afla mai multe vacuole).

Sarcini: - observa forma celulelor

- identifica principalii constituenti celulari ( peretele celular, citoplasma si miscarile ei, vacuolele si nucleul) precum si grăuncioarele de amidon după

colorare. - deseneaza mai jos ce ai observat microscopic si indica pe desen explicatiile

aferente

Evidențierea cristalelor de oxalat de calciu din catafilele

bulbului de ceapa

Cristalele de oxalate de calciu ,reprezintă incluziuni ergastice solide ,produse ale catabolismului celular, caracteristice lumii plantelor. Ele se formeaza de regula in

vacuole, rareori in alte compartimente celulare. Cristalele rezultate prin cristalizare monoclinala sunt incolore, insolubile in apa si acid acetic, solubile in HCl diluat.

Forma si dimensiunea cristalelor sunt foarte variate, caracteristice diferitelor specii, organe sau țesuturi vegetale, constituind uneori criterii taxonomice valoroase. Cele mai comune forme de cristale

sunt urmatoarele: cristale minuscule, polimorfe, numite nisip cristalin, cristale aciculare, octoedrice, prismatice. Aceste cristale pot fi izolate, asociate in manunchiuri numite rafide sau concrescute

numite macle, druze sau ursini .

Materiale necesare : catafilele bulbului de ceapa, microscop, lame, lamele, pensete vase Petri, foarfeca, pahare Berzelius, bagheta de sticla, sol. de glicerina apoasa 10-15% .

Mod de lucru: se desprind 2, 3 catafile de pe bulbul de ceapa si se fierb timp de 10-15 min. intr-o

solutie de glicerina –apoasa 10-15% pentru indepartarea aerului din celule. Cu foarfeca se decupeaza un fragment de circa 1 cm de catafila care se monteaza in apa, intre lama si lamela.

Analiza microscopica releva prezenta in celulele mezofilare a unor tipuri de cristale de oxalat de Ca prismatice si izolate sau concrescute sub forma de macle.

Sarcini: - observa si identifica cristalele de oxalat de Ca, forma acestora si daca sunt

izolate sau concrescute. - deseneaza mai jos ce ai observat microscopic si indica pe desen

. explicatiile aferente.

Evidențierea prezentei apei si a substanțelor organice in alimente

Scop: Cunoașterea compoziției alimentelor in vederea înțelegerii rolului lor nutritiv. Materiale: Câteva grame de carne, eprubete, sursa de caldura, hartie de filtru, hartie de turnesol, solutie de acetat de plumb.

Evidențierea apei

Mod de lucru :

1. Introduceti într-o eprubeta o bucățica de carne sau de pâine. 2. Tineti eprubeta inclinata si incalziti deasupra unei flacari, rotind mereu epubreta. Ce

constatati ca se formeaza pe peretii eprubetei? Explicati.

Evidențierea substanțelor organice

Mod de lucru :

1. Introduceti intr-o eprubeta o bucatica de carne uscata. 2. Asezati la gura eprubetei pe margini o fasie de hartie de turnesol si separat o bucata de

hartie de filtru imbibata partial pe o lungime de 1-2 cm cu o solutie de acetat de plumb. Nu atingeti cele doua benzi.

3. Tineti eprubeta deasupra unei flacari si incalziti. 4. Ce fenomene observati ca se intampla? Se condenseaza vaporii de apa pe peretii

eprubetei. Hartia rosie de turnesol se albastreste din cauza degajarii de amoniac fapt ce demonstreaza prezenta substantelor azotate in carne. Hartia imbibata cu solutie de acetat de plumb se inegreste , ceea ce demonstreaza prezenta in carne a unor compusi cu sulf. Se degaja un miros caracteristic datorita distrugerii substantelor proteice si a grasimilor.

5. Continuati incalzirea la flacara puternica. Ce observati? Materia organica se carbonizeaza degajand fum,ramanand in final in eprubeta , numai cenusa , adica substantele minerale oxidate.

6. Lasati eprubeta sa se raceasca si apoi adaugati putina apa in care sa se dizolve cenusa. 7. Introduceti in solutie o bucata de hartie rosie de turnesol care se albastreste.

Concluzie: prin experientele efectuate s-a demonstrat ca alimentul contine apa, substante

organice si substante minerale

Evidențierea structurii interne a unei frunze

Frunza reprezinta cel mai important organ fotosintetizator al plantei. Pe langa aceasta

importanta functie , frunzele mai indeplinesc si functia de respiratie, inmagazinarea de materii de

rezerva, de inmultire vegetative. Pentru a capta energia solara,cele mai multe frunze au limbul latit

care se prinde pe tulpina cu ajutorul unei codite numite petiol.

Forma limbului variaza foarte mult in lumea plantelor si reprezinta o cheie de determinare a

plantelor. Majoritatea frunzelor au o structura primara fiind alcatuite din tesuturi de origine

primara. Tesuturile din structura unei frunze sunt epiderma, tesutul vascular(conducator) si tesutul

mezofil.

Scop: Cunoasterea structurii interne a frunzei in vederea intelegerii corelatiei dintre structura si

functiile ei.

Materiale: Frunze de fag, maduva de soc, brici sau lama de ras, sticla de ceas, lama, lamela,

microscop.

Mod de lucru:

1. Realizati o sectiune prin frunza de fag dupa tehnica descrisa la radacina.

2. Puneti preparatul la microscop si observati tesuturile de la exterior la interior.

Observatii, analize si concluzii:

1. Realizati o schita a ceea ce observati si notati denumirea tesuturilor.

2. Descrieti tesuturile respective.

3. Cum sunt dispuse vasele conducatoare in frunza?

Microscopul optic

Componente

A.PARTEA MECANICA

Rol:sustinerea sistemului optic, a preparatului de analizat si a sursei de lumina

Componente:

stativ

piciorul microscopului

Pe stativ se afla:

tubul microscopului, ce are ocularul in partea superioara

condensatorul

oglinda

masa microscopului, pe care se pune preparatul de analizat

cavaleri(clame):doua lame flexibile, pinse la unul din capete, cu rol in fixarea preparatului pe

masa microscopului

doua dispositive(vize) de reglare a tubului microscopului:

viza macrometrica: pentru ridicarea sau coborarea rapida

viza micrometrica: pentru precizia imaginii

B.PARTEA OPTICA:

Rol:formarea imaginii

Componente:

Condensator

dispunere: sub masa microscopului

component: un sistem de lentile convergente

rol:concentrarea luminii trimise de oglinda, pe preparatul de analizat

oglinda

piesa mobila

dispunere:sub condensator

fete:o fata plana si una convexa(utilizata la obiective mari:40, 90, 100)

rol:reflectarea luminii

tub optic:

are superior un sistem de lentil numit ocular, cu putere de marire de 5X, 10X, 15X, etc.

Rol:marirea imaginii data de obiectiv(functioneaza ca o lupa)

Obiective:

Dispunere:in partea inferioara a tubului optic, in apropierea preparatului de examinat

Plasare:pe un dispozitiv rotativ numit reviler, cu rol de a permite schimbarea rapida a obiectivelor

in functie de detaliile pe care dorim sa le observam

Componente:o serie de lentile dispune intr-un tub cilindric

Capacitatea optica, gravata pe corpul lor:10, 20, 40, 90, 100, reprezentand distanta lor focala.

Obsevații microscopice asupra unor preparate fixe de țesuturi animale

1. Examineaza la microscopul optic preparatele microscopice fixe de pe masa de lucru.

2. Consulta si alte materiale pe care le ai la dispozitie ( manual, atlas, modele, etc.).

3. Recunoaste tipurile de tesuturi animale si evidentiaza particularitatile structurale ale acestora

( care le regasesti in campul microscopic).

4. Reprezinta printr-un desen schematic fiecare tesut identificat.

Parenchimurile acvifere

Sunt considerate de unii autori ca fiind tesuturi de depozitare deoarece s-au

specializat in retinerea unei mari cantitati de apa in celule. Sunt caracteristice plantelor de

deserturi, de regiuni pietroase.

Pregatirea preparatului: Se realizeaza sectiuni transversale printr-o frunza

suculenta de Aloe.Acestea se introduc in reactiv Genevez pus intr-o sticla de ceas, apoi

se aseaza sectiunea pe lama intr-o picatura de apa , se acopera cu lamela si se realizeaza

observatiile la microscop cu obiectivul mic ( 6x, 10x ). Se observa cele doua epiderme

sub care apare un parenchim asimilator cu numeroase grauncioare de clorofila. Intre cele

doua tesuturi asimilatoare se observa tesutul acvifer. Acesta prezinta celule mai

dreptunghiulare , policolorice, ovale, transparente datorita celulei ocupate de o vacuola

mare, plina cu suc vacuolar.

Sarcini:

- observa preparatul

- deseneaza ceea ce vezi

- noteaza partile recunoscute de tine

Desen:

Punerea in evidență a proprietăților pigmenților clorofilieni

Extractia pigmentilor clorofilieni din frunzele plantelor autotrofe se face cu alcool etilic

sau metilic. Se pot extrage din frunze pigmenti clorofilieni ca :clorofila a si b, xantofila si

pigmentii carotenoidici.

Scop: Punerea in evidenta a insusirilor pigmentilor clorofilieni.

Formarea deprinderilor de a face masuratori precise si observatii cantitative.

Materiale necesare: Frunze proaspete sau uscate(spanac, urzica), pahare Erlenmeyer,

alcool etilic, hartie de filtru,cilindru de sticla cu diametrul de 8-9 cm si gradat de 50

ml.,dop de cauciuc perforat,bagheta de sticla, amestec de benzina(30 parti),acetona(1

parte), alcool etilic(0,3 parti), pipete, spirtiera.

Mod de lucru:

1. Puneti intr-un pahar Erlenmeyer 5 g.de frunze proaspete si adaugati alcool etilic

pana le acoperiti complet.

2. Acoperiti paharul cu o bucata de geam si fierbeti la flacara unei spirtiere pana

dispare culoarea verde a frunzelor, obtinand o solutie verde inchis de clorofila.

3. Filtrati solutia obtinuta prin hartie de filtru pentru indepartarea impuritatilor si

pentru obtinerea unui extract de clorofila bruta.

4. Pentru a separa pigmentii clorofilieni luati o fasie de hartie de filtru lata de 3 cm si

lunga de 20cm si trasati la unul din capete, la o distanta de 2 cm, cu ajutorul unei

pipete, o banda transversala de solutie.

5. Lasati hartia sa se usuce si trasati din nou pe aceeiasi banda, aceeiasi solutie.

Repetati acest lucru de 15 ori pana obtineti o banda intens colorata.

6. Puneti intr-un cilindru un amestec alcatuit din benzina, acetona si alcool etilic.

7. Introduceti hartia de filtru in cilindru pe care il acoperiti cu un dop de cauciuc

strabatut de o bagheta de sticla indoita in forma de carlig. Asezati hartia de filtru

la partea inferioara a carligului cu capatul opus benzii colorate. Hartia trebuie sa

stea drept si sa ajunga aproape de fundul eprubetei.

8. Tineti hartia de filtru suspendata 30 min. deasupra amestecului, apoi introduceti

hartia cu 0,5 cm in amestec

9. Observati cum solutia se ridica lent de-a lungul fasiei,avand loc o repartizare a

pigmentilor datorita gradului lor diferit de adsorbtie.

10. Scoateti banda si lasati-o sa se usuce. Observati repartizarea pigmentilor( la

partea superioara sunt pigmentii carotenoidici de culoare portocalie, urmeaza

xantofila de culoare galbena, clorofila a de culoare verde albastruie si clorofila b

de culoare galbuie)

Observatii, analize si concluzii:

1. De ce banda de hartie obtinuta se numeste cromatograma?

2. Cate culori distingeti pe cromatograma?

3. Faceti o lista a culorilor si descrieti-le incepand de la partea superioara a benzii

spre baza. Ce fel de pigmenti sunt acestia?

Punerea in evidență a acțiunii amilazei salivare asupra amidonului

Materiale necesare: O lingurița de amidon sau de faina de grâu, câteva eprubete, pahare Berzelius, solutie iodurata, palnie,hartie de filtru, baie de apa.

Mod de lucru:1. Recoltati saliva, clatind mai intai gura cu apa, apoi stimulati secretia glandelor salivare prin mestecarea de guma sau masajul gingiilor.

2. Asezati un pahar Berzelius dedesubtul buzei inferioare pentru a colecta saliva.

3. Preparati solutia de amidon prin adaugarea unei lingurite de amidon la un pahar de apa, amestecati pentru a nu se forma cocoloase si fierbeti

preparatul timp de 10 min. intr-o baie de apa, apoi lasati solutia sa se raceasca si sa se decanteze.

4. Turnati pe rand putina sol. de amidon( 5 ml.) in trei ebrubete. 5. Picurati in prima eprubeta o picatura de iod si observati ca apare o

culoare albastra. 6. Introduceti in a doua eprubeta 1 ml de saliva,agitati,apoi adaugati o picatura de iod. Ce constatati?Apare tot o coloratie albastra ceea ce

inseamna ca adaugarea de saliva nu a modificat cu nimic reactia. 7. Introduceti in a treia eprubeta 1 ml de saliva si o picatura din sol. de iod.

Ce constatati? Apare o coloratie violacee,roscata sau galbuie ceea ce demonstreaza ca amidonul s-a hidrolizat in contact cu saliva trecand prin

stadii intermediare de dextrine. 8. Realizati o contraproba prin inactivarea salivei prin fierbere in baia de

apa timp de 30 min. si adaugati la o solutie de amidon proaspata. Ce observati? Amidonul nu hidrolizeaza si se coloreaza cu iodul in

albastru.

Concluzie: In saliva exista factori de degradare a amidonului pe care-l transforma in

compuși mai simpli(glucoza). Acești factori( amilaza si maltaza) se distrug prin fierbere.

Punerea în evidență a respirației aerobe la plante prin consumul de oxigen

Respirația plantelor poate fi pusa in evidenta atât prin consumul de O2 cat si prin

cantitatea de CO2 eliminat

Materiale necesare: Semințe de grau incoltite, seminte de grau incoltite si fierte ,stativ cu eprubete, lumanari, dopuri de cauciuc.

Mod de lucru: 1. Cu doua zile inainte puneti seminte germinate intr-una din eprubete, iar in alta, seminte

fierte si inchideti eprubetele cu dopuri de cauciuc 2. Introduceti dupa doua zile cate o lumanare aprinsa in fiecare eprubeta.

3. Notati in caiete observatiile. In care eprubeta lumanarea se stinge si de ce? Ce substanta se poate folosi pentru a pune in evidenta formarea CO2?

4. Scrieti ecuatia reactiei chimice care a avut loc.

Punerea in evidență a sintezei amidonului din plante

Scop: Cunoașterea procesului de sinteza a amidonului in plante si a influentei pe care lumina o are asupra sintezei acestuia.

Materiale necesare:

Solutie de iod in iodura de potasiu, amidon din comerț, cilindru gradat, eprubete, vas emailat ,termometru, staniol, plante in ghiveci, spirtiera, vas, tuberculi de cartofi, bisturiu,

sticla de ceas, solutie Lugol, lama , microscop.

Mod de lucru: I.

1. Introduceti intr-o eprubeta 1-3g de amidon,adaugati 10 ml apa distilata si fierbeti. 2. Lasati solutia sa se raceasca si adaugati apoi 1-2 picaturi de iod in iodura de potasiu.

Ce culoare apare? 3. Incaziti usor solutia din eprubeta intr-un vas la 60 grade si observati cum culoarea dispare, iar dupa racire reapare. Cum explicati acest lucru?

4. Pentru a demonstra formarea amidonului in frunzele verzi, la lumina, in cursul procesului de fotosinteza, acoperiti cateva frunze de muscata nedetasate de planta, cu

staniol in care decupati o forma a unei litere pe care o doriti. Expuneti cateva ore la lumina planta respectiva.

5. Detasati frunzele acoperite cu staniol, extrageti pigmentii clorofilieni si tratati frunzele cu solutie de iod. Care parti ale frunzelor se vor colora in albastru sau brun?

II.

1. Radeți cu un bisturiu sau ac spatulat dintr-un tubercul de cartof. 2. Puneti materialul obtinut pe sticla de ceas si turnati peste el solutie Lugol. Ce

coloratie apare ? 3. Luati o picatura din acest amestec, puneti pe o lama si priviti la microscop.

Observati granulele de amidon colorate in albastru.

Formațiuni epidermice - stomate, peri

a) Stomatele sunt formatiuni epidermice specializate in realizarea schimbului de gaze si a

tranzpiratiei, avand pe langa rolul de nutritie si pe acela de a apara planta de supraincalzire sau

pierdere excesiva de apa, prin capacitatea sa de a-si regla orificiul sau ostiola.

b) Perii secretori sunt formatiuni secretoare cu origine epidermica si variata dar caracteristica pentru

fiecare specie.

Materiale necesare: - frunze proaspete de muscata

- bisturiu

- lama, lamele, microscop

Pregatirea preparatului: Pe frunze proaspete de muscata se realizeaza un jupuit epidermic din

epiderma inferioara. In preparat se vor recunoaste stomatele alcatuite din celule stomatice si ostiola

inconjurate de celule anexe si perii secretori, peri modificati identificati dupa celula secretoare

rotunda din varf.

Desen:

Țesuturi Secretoare

1. Formațiuni secretoare interne: peri secretori

Sunt formatiuni secretoare de origine epidermica si alcatuire variata, dar caracteristica pentru

specie.

Materiale necesare: - microscop, lame ,lamele

- cristalizator, baghete de sticla

- bisturiu

- frunze proaspete de muscata

Mod de lucru:

Pe frunze proaspete de muscata se realizeaza un jupuit epidermic din epiderma inferioara. In

preparat se va recunoaste structura epidermei si a perilor aparatori. Pe langa acestia vor aparea si

peri modificati- peri secretori- care se vor recunoaste dupa celula secretoare rotunda din varful

parului.

Desen:

2. Formatiuni secretoare ce-si varsa produsul in spatii intercelulare

Sunt acele formatiuni care se diferentiaza in jurul unor spatii intercelulare mai mult sau mai putin

mari. Atunci cand spatiul este limitat, rotund sau oval, formatiunea se numeste buzunar secretor,

iar cand spatiul intercelular este lung formatiunea se numeste canal secretor( la pin)

Materiale necesare: - microscop, lame, lamele

- cristalizatoare, baghete de sticla

- coaja de portocala

Mod de lucru:

Se foloseste fruct de portocal. Se priveste cu ochiul liber o coaja de portocala in partea sa

colorata si se vor observa puncte mai mari sau mai mici, stralucitoare care sunt buzunarele

secretoare. Se vor realiza sectiuni cat mai subtiri prin aceste buzunare secretoare si se vor studia

la microscop. Spatiul intern al buzunaruilui se observa ca este plin cu picaturi +/- mari ale

produsului de secretie. Srtuctura celulara care inchide spatiul buzunarului este formata din celule

aplatizate ,strans unite intre ele asezate in 2-3 randuri, care formeaza stratul secretor al

buzunarului. La exteriorul acestuia apar celulu parenchimatice din coaja portocalei.

Desen: