Te rog frumos...burto[i pe post de animale de cas`. Dar [tia deja r`spunsul. Fusese felul s`u de a...

KIMBERLY LLEWELLYN

Te rog frumos

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

MIHAELA ST~NCIUCU

ALCRISRomance

giannijollys

Capitolul 1

Tanner Avery \[i târ\ picioarele \nc`l]ate \n cizme spre cuf`rulmare din lemn care servea drept mas` pentru cafea, dinsufrageria lui. Se tol`ni pe canapeaua veche, cu gândul la oa]ipeal` demodat`, dar atât de binef`c`toare. Dup` o s`pt`mân`de lucru pe care [i-o petrecuse certându-se cu [eful de echip` petema vitelor, cur`]ând grajduri [i \ngr`m`dind baloturi de fân dedou`zeci [i cinci de kilograme, merita momentul acesta delini[te, \n dup`-amiaza de vineri. Abia \nchise ochii, [i sim]i osmucitur` puternic` a mânecii c`m`[ii.

– Tati, a sosit timpul! {tii ce a spus veterinarul. Hai s`mergem! Hai s` mergem!

Deschise un ochi [i o v`zu pe fiica lui, Amanda, ]opìnd lâng` el.– Oh, scumpo, ai spus asta [i ieri. Daisy mai are câteva zile

pân` s` fete.Trase jucù[ de una dintre codi]ele feti]ei de nou` ani [i

\nchise din nou ochii, dar o mân` mic` \i scutur` um`rul.– Nu, tati, pe cuvântul meu! De data asta e adev`rat. Scoate

ni[te sunete caraghioase [i st` culcat` pe o parte. {tii ce s-a\ntâmplat ultima dat` când a avut pui.

giannijollys

Sigur c` [tia. Din cauza unui f`t care s-ar fi n`scut de-acurmezi[ul, Daisy pierduse to]i puii, iar Amanda plânsese \nhohote. Tanner oft`. Cine mai auzise de o sarcin` riscant` la oscroaf` cu burta mare?!

– Bine. Hai s` mergem s` vedem ce face micu]a noastr`Daisy.

Amanda prinse mâna tat`lui ei [i-l trase afar`, c`tregrajdul din spatele casei. Pe jos, Daisy st`tea pe o gr`mad`de haine.

– Ce caut` Daisy pe rufele noastre murdare?– Trebuie s` stea confortabil!– Amanda… Se uit` cu aten]ie la mica scroaf` [i-[i d`du sema

c` fiica lui avusese dreptate. Sfinte Sisoe, am face bine s` nemi[c`m mai repede! Du-te [i sun` veterinarul! Spune-i c` venim.Apoi, caut`-l pe Max. {tiu c` fratele tù vrea s` mearg` cu noi. Euo s` iau camioneta [i-o s-o aduc \n fa]`.

Amanda ]ip` de bucurie.– O s` fiu m`tu[ic`! Gr`be[te-te, tati!– Bine. Tanner \[i lu` p`l`ria Stetson [i ie[i afar`, \n lumina

cald` a soarelui de Florida. Alerg` la camioneta Ford,\ntrebându-se de ce le d`duse voie copiilor s` aib` doi porciburto[i pe post de animale de cas`. Dar [tia deja r`spunsul.Fusese felul sù de a se purta frumos cu gemenii, dup` ce-[ipierduser` mama. Dup` moartea lui Marcy, cu doi ani \n urm`,f`cuse tot ce-i st`tuse \n putin]` ca s` fie ferici]i.

Cât timp Marcy trìse, nu fusese tocmai un familist convins,dar de atunci, f`cuse tot ce putuse pentru a se revan[a.Purcelu[ii fuseser` un umil \nceput. Cl`tinând din cap, se arunc`\n cabina camionetei [i conduse pân` \n spatele fermei.

Fugi \napoi \n grajd, unde-l g`si pe tat`l sù, Willy, cercetândstarea porcului.Willy se ridic`.

6 KIMBERLY LLEWELLYN

– Mda. Scroafa asta e pe punctul de a f`ta.Tanner se aplec` [i lu` cu grij` porcul \n bra]e. Animalul gui]`

[i-[i pironi râtul de bra]ul lui, zgâriindu-i pielea cu p`rul sù]epos. Veterinarul \i spusese s-o aduc` atunci când va fi preg`tit`s` fete [i era evident c` momentul acela sosise.

– Ne vedem la cin`, tat`. Iau gemenii cu mine. Tanner se\ntoarse, vrând s` plece cu Daisy.

Willy \[i drese vocea cu asprime [i-[i puse mâna pe um`rul luiTanner.

– Stai pu]in, fiule. Mai e ceva. {tiu c` nu e cel mai potrivitmoment, dar \n drum, trebuie s` iei pe cineva de la gar`, azi.

Tanner se \ncrunt`:– Acum? N-am timp.– }i-a[ fi spus mai devreme, dar de unde era s` [tiu c` Daisy

a noastr` o s`-[i aleag` tocmai momentul acesta pentru a intra \ntravaliu? M-a[ duce eu \nsumi la gar`, dar cu vederea meamizerabil`… Willy se uit` [a[iu, pentru a-[i sus]ine punctul devedere.

– Pe cine trebuie s` iau? Pe cineva care trebuie s` ajung` \nora[?

– Oh, nu. Ea o s` stea chiar aici, cu noi. Scoase o scobitoaredin buzunarul de la piept [i-o mestec` gânditor.

– Ea? Porcul gui]` din nou, agitându-se \n bra]ele lui Tanner.Care ea?

– Domni[oara Jackie Taylor.Distras de animalul care se zvârcolea, Tanner f`cu un pas

c`tre u[`, \ncercând s`-[i aminteasc` persoana al c`rui nume i sep`rea familiar. Jackie Taylor. Taylor. Taylor. Fu izbit s` realizezedespre cine era vorba.

– Experta \n reguli de conduit`?!– Chiar ea.

TE ROG FRUMOS 7

– Cea care a scris cartea aceea mare pe care i-ai dat-oAmandei? Cea cu rubrica de sfaturi?

– Mda. Poate dac` Amanda ar fi citit ceva mai mult din carteaaia, \n loc s` joace atâta teatru, n-a[ fi fost nevoit s` angajezfemeia [i s-o rog s` vin` aici, tocmai din Washington, D.C..

– Tat`, spune-mi c` n-ai f`cut asta!– Amanda are nevoie de ajutorul unei femei. E timpul. De ce?

Chiar alaltìeri, am v`zut-o \ncercând s` \ncropeasc` o toalet`decent`, din dulapul acela dezordonat al ei. De cârpit, nici nupoate fi vorba! A[ cârpi eu, dac` a[ [ti cum. Fata are nevoie deajutor.

Cu bra]ele ocupate, Tanner nu putu decât s` clatine din cap.– Se poate, dar nu vreau s` vin` de la Washington cine [tie ce

terchea-berchea [i s`-mi \nnebuneasc` gemenii. Copiii suntfoarte bine cum sunt.

Willy se mut` arogant pe cel`lalt picior, pufìnd dezgustat [iaruncându-i lui Tanner privirea cea mai acuzatoare de care era\n stare.

– Crezi c` e bine c` Amanda a luat o pu[c` de la copiiiPeterson [i i-a obigat s` mearg` acas` cu mâinile ridicate?

– Tommy Peterson a ]intit spre ea. A fost legitim` ap`rare. Iardoamna Peterson a aruncat pentru totdeauna pu[ca aianenorocit`.

– Orice ar fi, nu \ndrep]i o arm` spre nimeni [i nimic. Nu-mipas` ce-au f`cut copiii Peterson, s`ri Willy.

– Nu conteaz`. Am aici o m`mic` indispus`, preg`tit` s`-[iaduc` pe lume puii [i n-am de gând s` iau nici o expert` \netichet`, de la nici o gar`!

– Atunci, domni[oara Taylor o s` stea acolo trei zile. Nu e niciun tren \napoi c`tre Washington, pân` luni. I-ai putea face unserviciu.


F`r` s`-i r`spund`, Tanner ie[i pe u[a din spate, cu porculcare se mai lini[tise \n bra]e. Afar`, gemenii o [terseser` deja \ncamionet`. |ntre flec`reala Amandei [i a lui Max [i ]ipetelebietului animal, abia putea auzi strig`tele tat`lui sù.

– Nu mi-am crescut bìatul s` abandoneze o doamn`!Poart`-te frumos cu ea, Tanner Avery! strig` Willy. De dataaceasta, Tanner auzi.

Mergând spre camioneta d`r`p`nat`, Amanda \l trase demânec`:

– Tati, n-o s-o la[i singur` pe doamna aceea, nu-i a[a?– S-ar putea s` trebuiasc`, scumpo, \i r`spunse, deranjat c`

fiica lui auzise cel pu]in o parte a conversa]iei. Avem un porc desalvat. Micu]a Daisy nu arat` prea bine. A[ez` cu gij` animalul\ntr-o lad` umplut` cu paie, \n spatele camionetei.

– Oh, nu! Daisy nu poate s` stea \n fa]` cu mine? O s-o ]in \nbra]e! O s` se loveasc`, dac` o s` sar` de colo colo prin spate. Terog! insist` Amanda.

Privirea rug`toare din ochii mari [i c`prui ai fetei \l \nmuie.Dumnezeule, de fiecare dat` când f`cea asta, sem`na atât demult cu mama ei! Cum ar putea s`-i reziste?

– Bine, dar va trebui s-o ]ii bine [i strâns.|ncuvin]ând entuziasmat`, Amanda se a[ez` pe locul cu

tapiseria uzat`, \n cabin`, \n timp ce Tanner aranj` animalullâng` ea. Max s`ri \n spatele ma[inii.

– }ine-te bine, bìete! \i strig` Tanner [i se urc` la volan.Plec` \n vitez`, având grij` s` nu deranjeze scroafa. |i sc`p` unoftat. Niciodat` nu f`cuse atâtea pentru un porc.

– Aproape c-am ajuns la gar`, spuse Amanda, dup` ce f`cur`câteva mile. |[i ]inea protector bra]ele \n jurul lui Daisy [i-limplora din priviri pe Tanner.

TE ROG FRUMOS 9giannijollys

– Nu oprim. Bunicul tù n-avea nici un drept s` angajejepentru voi o a[a-numit` „expert` \n etichet`“, f`r` s`-mi cear`p`rerea. Se \ncrunt`. E de p`rere c` ave]i totu[i nevoie de cinevacare s` v` \nve]e cum s` v` comporta]i. Zice c` nu pute]icontinua s` \ndrepta]i arme c`tre oameni. Se teme s` nu deveni]ini[te s`lbatici [i de aceea a chemat-o pe doamna aceasta.

– Dar Tommy Peterson a ]intit primul cu pu[ca spre mine! Atrebuit s` m` ap`r. A[a cum ne-ai \nv`]at!

Tanner se \ncrunt` din nou, imaginându-[i cum feti]a lui]inea \n mân` o arm` mai mare decât ea. Ca orice copil carecre[tea la o ferm`, Amanda \[i v`zuse din când \n când tat`lmânuind pu[ca, cel mai adesea doar pentru a exersa ]intitul.Oricum, Tanner avusese grij` ca toate armele sale de foc [i\ntregul echipament de arca[ s` fie puse \ntr-un loc sigur, undecopiii nu le puteau g`si. Gândul c` ni[te copiii, ai lui sau aialtcuiva, ar putea folosi arme pentru a pune cap`t unei dispute,\l tulbura profund.

{tia c` bìe]ii Peterson erau neastâmp`ra]i [i meritaser`probabil s` fie pu[i la punct, dar…

– Amanda, sunt mândru c` nu te-ai dat b`tut`. Nici vorb` s`neg, \ns` nu uita c` mi-ai promis c` n-o s` mai faci niciodat` asta,rosti cu hot`râre.

– N-o s` uit, mormì ea.Perfect. Acum, totul era l`murit. Ea promisese. Nu era nevoie

de nici o cucoan` din societate care s`-l comande [i s`-i de lec]iicum s`-[i cresc` gemenii. Sigur, Max se \ncìerase de câteva orila [coal`, iar Amanda avea mereu de-a face cu ]âncii Peterson,\ns` copiii lui puteau avea singuri grij` de ei. |n orice caz, dac`\nv`]au cum s` fie politico[i [i decen]i, cu siguran]` nu \nsemnac` toate problemele lor erau rezolvate. Necazul era c` nici el nu[tia unde s` caute rezolvarea.


– E chiar acolo. Chiar \n fa]a ta. Amanda \i ar`t` semnul careindica drumul c`tre gar`.

– Nu oprim. Trebuie s`-i d`m o lec]ie bunicului tù. Poate c`de data asta o se \nve]e minte.

– Dar Jackie Taylor este celebr`. N-am mai \ntâlnit pe nimenifaimos.

– A scris o carte. Mare scofal`! Nici m`car n-ai citit-o.– Ba da. Am citit-o.– Oh, da? Spune-mi un lucru pe care l-ai \nv`]at.– {tiu s` fac o leveren]`!– O ce?– {tii tu, o leveren]`.– Vrei s` spui o „reveren]`“?Când Amanda d`du din cap mândr`, Tanner chicoti \ncet. Nu

[i-o imagina pe bìe]oasa lui fiic` f`când o reveren]`, dar celpu]in [tia c` exista a[a ceva. Se \ntreb` când i-ar putea folosi unasemenea gest, acolo, la ferm`.

– L-ai auzit pe bunicul, \i \ntrerupse Amanda [irul gândurilor.A spus s` te por]i frumos cu ea. Tu faci \ntotdeauna ce trebuie.Cum ar fi s-o salvezi pe Daisy. Pe ea n-ai l`sat-o de izbeli[te, nu?

– Nu.– {i ne spui mereu s` ne purt`m frumos, nu?– Bine, mda.– {i azi e vineri dup`-amiaz`, nu?– Mda.– {i urm`torul tren vine abia luni, nu?– A[a e.– Doamna aceea mai cunoa[te pe cineva aici?– Nu.– A[a c` are nevoie de noi, nu?– Cam a[a ceva, mormì el.

TE ROG FRUMOS 11


– {i noi avem nevoie de ea. Nu vreau s` ajung o ]`ranc`.Tanner o studie pe Amanda câteva secunde.– Unde ai auzit expresia asta, Amanda?!– La fra]ii Peterson. Când ne-am \ntors azi de la [coal`, ne-au

strigat pe mine [i pe Max „]`r`noi“. Dar asta \nseamn` c` [i eitrebuie s` fie, pentru c` nu sunt mai breji decât noi.

|[i privi pe ascuns feti]a, care proteja \nc` animalul \ntravaliu. La vederea ei, inima i se topi. Nu erau ]`r`noi. Erau ofamilie care \ncerca din r`sputeri s` pun` pe picioare o ferm`.Bine, poate c` nu fusese suficient de atent cu gemenii, de cândmurise Marcy. Dar apoi, nici nu avea timp s` verifice dac` sesp`lau sau nu pe mâini \nainte de mas`. Sau dac` se piept`nauca la carte.

{i poate c` devenise pu]in prea dependent de ajutorul tat`luisù cu gemenii. B`trânul nu mai putea face \ns` la fel de multeca pe vremuri [i nu era de mirare c` hainele lor ar`tau camjerpelite. Tanner \[i d`du seama c` fusese atât de prins cumunca, \ncât sc`pase din vedere problemele din ce \n ce maimari ale copiilor.

Poate c` Amanda avea \ntr-adev`r nevoie de ajutorul uneifemei, cel pu]in pentru o vreme. Gara se vedea [i Tanner lu` odecizie rapid`. Spera s` nu regrete.

Capitolul 2

Tanner opri lâng` cl`direa g`rii [i z`ri o femeie singur` \ntr-uncostum roz [i cu pantofi asorta]i, tot de culoare roz, stând \nmijlocul str`zii. Un adev`rat exemplar. Dat` cu toate alifiile, [i cuo ]inut` f`r` cusur. Trebuia s` fie Jackie Taylor.

Lâng` ea erau dou` valize asortate, bine\n]eles, [i o – s` fi fosto cutie pentru p`l`rii? Tanner se \ndoia c` exista [i un Stetsonroz, dar dac` ar fi, cu siguran]` c` doamna ar avea unul. {i aravea nevoie de a[a ceva, acolo, \n inima fierbinte aButterfieldului, Florida, \n mijlocul prim`verii.

Scroafa gui]` din nou. Amanda gânguri c`tre animal. – Oh, nu! Prive[te! O dâr` de sânge i se prelinse pe degete.– Ooo. Cred c` mai are pu]in [i na[te chiar aici. Rezist`,

micu]o!Scoase cheile din contact [i cobor\ \n grab`. Se apropie de

femeia care st`tea \n col]ul str`zii. V`zând-o mai bine, \i \nghe]`sângele \n vene. La naiba, era de o frumuse]e r`pitoare.

Ce-i drept, ea nu se deranj` nici m`car s` schi]eze un zâmbet,dar era \n regul`, din partea lui. Ochii ei mari [i verzi [i gura \nform` de inim` \i d`duser` deja b`tì serioase de cap lui Tanner.

Avea p`rul de culoarea mierii, dar strâns \ntr-un mod mai multdecât ordonat, care-i d`du primul indiciu despre ea. Se \ntrebacât i-ar trebui s-o transforme pe fiica lui \ntr-o copie \n miniaturà ei.

– Jackie Taylor?– Da. Dumneavoastr` trebuie s` fi]i Tanner Avery.|i \ntinse mâna, iar el i-o scutur` vioi. Exact cum \[i imaginase,

avea pielea moale [i catifelat`, \n ciuda strângerii de mân` strictprofesionale.

– Tat`l meu mi-a spus c` trebuie s` v` ridic.Pe fa]a ei se citi o expresie perplex`.– S` m` ridica]i?! Nu cred c-am mai fost „ridicat`“ vreodat`.– Sunte]i acum. |mi pare rù c` trebuie s` v` gr`besc, dar s-a

ivit o mic` problem` [i nu avem timp de pierdut. Se aplec` [i-ilu` valizele [i cutia pentru p`l`rii. Dintr-o singur` mi[care, learunc` pe toate \n spatele camionetei. Max le \mpinse cupiciorul \ntr-o parte.

– Mai trebuie s` vin` câteva.– Câteva ce?– Bagaje. Hamalul trebuie s` soseasc` din clip` \n clip`. Privi

spre gar`. Iat`-l!Tanner z`ri hamalul care venea agale, \mpingând dou` valize

mai mari. – Cât pl`nui]i s` r`mâne]i?– Zece zile. Nu [tia]i?– Se pare c-am fost scutit de detalii, mormì moroc`nos, apoi

\i lu` hamalului bagajele.Jackie r`mase uluit` de totala lui lips` de polite]e. Realiz`

dintr-o dat` c` aceasta nu avea s` fie o sarcin` u[oar`. Dar sea[teptase la asta. |[i aminti c` asistenta ei, Alice, i-l descrisese peb`rbatul acesta.


Fermierul \n vârst` de treizeci [i patru de ani r`m`sese v`duv\n urm` cu doi ani. |[i ocupa timpul f`când-o pe cowboyul,neglijându-[i astfel copiii. {tia din experien]` ce semnifica]ieavea acest lucru: lui Tanner \i p`sa de munca lui mai mult decâtde orice [i de oricine. Ca fiic` a unui senator ocupat, care nu-[if`cuse timp decât pentru prietenii vechi [i pentru aleg`torii sì –dar niciodat` pentru familia lui – Jackie \i comp`timea pe copiiilui Tanner.

Cel pu]in, ei \l aveau pe bunicul lor, Willy Avery, care se\ngrijea de ei. Cu toate c` el fusese cel care o angajase, nu segândise nici m`car o secund` c` neglijase s`-i pomeneasc`despre asta fiului sù, care o a[tepase la gar`.

Tanner Avery era un b`rbat \n adev`ratul sens al cuvântului.Venise echipat cum se cuvine: cu un Stetson de culoarea c`milei,care-i umbrea fa]a, purta un tricou mulat pe pieptul musculos [ini[te blugi [i mai strân[i, care \mbr`cau cele mai lungi picioarepe care le v`zuse \n via]a ei.

Privi cum Tanner \[i ridic` p`l`ria, salutând hamalul [idezv`luindu-[i p`rul bogat [i negru. Scoase câteva bancnote pecare i le \ntinse omului drept bac[i[ [i apoi puse cele dou` valize\n spatele camionetei. |[i \ndrept` aten]ia c`tre Jackie.

– |mi pare rù pentru dumneavoastr`, dar va trebui s` sta]i \nspate, al`turi de fiul meu.

Bìe]elul \mbr`cat \n blugi [i \ntr-un tricou albastru rupt seuita fix la ea prin grilajul camionetei. Dup` felul \n care ar`tauhainele lui pr`fuite, avea s` fie o c`l`torie de pomin`. Jackiereu[i s` schi]eze un zâmbet, bine\n]eles politicos.

– Voi sta \n spate? \ntreb` ea.– Mhm.– |n camioneta asta?Tanner d`du din cap.

TE ROG FRUMOS 15

– Nu avem de ales. V-am mai spus c` ne gr`bim.– N-am mai mers niciodat` \n spatele unei camionete…– Pì, nu pot spune tocmai c` v` a[teptam [i sper c` nu v`

a[tepta]i la vreun Rolls Royce. A[a c`, dac` nu v` sup`ra]i, con-cluzion` el coborând trapa grilajului, pune]i piciorul \n mâinilemele [i v` salt eu. |[i \mpleti degetele [i se preg`ri s-o sus]in`.

S-o salte?! Se ]inea de glume, nu? Asta trebuia s` fie. Nu f`ceaaltceva decât s-o testeze. Vroia s` vad` dac` o s` obiecteze.

– Nu cred c` este necesar. O s` stau \n fa]`, dac` este \nregul`. Spion` capul unei feti]e din cabin`. Mie mi se pare cèste suficient loc acolo, sus. Se \ndrept` c`tre portieracopilotului [i vru s-o deschid`.

– |n locul dumneavoastr`, n-a[ face asta… o avertiz` Tanner.Dar Jackie nu-l ascult`. Vroia s` trec` presupusul test, s`-i

arate c` n-avea de gând s` se dea b`tut`. Deschizând u[a, auzi ungui]at [i v`zu porcul. Apoi observ` feti]a, care avea mâinilemânjite cu sânge. Jackie se d`du \napoi [i se \mpiedic`.

Se uit` spre Tanner. St`tea sprijinit de ma[in`, cu picioarelelungi \ncruci[ate. Un zâmbet larg [i mali]ios \ncol]ise pe fa]a luicu tr`s`turi dure. Era un zâmbet de genul ]i-am-spus-eu.

– Ai un porc \n camionet`! bâigui ea, \ncercând s`-[i p`strezecalmul.

– De fapt, este o scroaf` \n travaliu. Dac` n-ave]i nimic\mpotriv`, trebuie s` ajung` la veterinar.

Jackie \nchise gura, recuperându-[i st`pânirea de sine.– Ei bine, atunci ce mai a[tept`m? S` mergem! Voi sta \n

spate.– Bun` idee, r`spunse zâmbind brusc fermierul \nalt [i slab.Jackie \nchise portiera cabinei [i f`cu \nconjurul ma[inii,

pân` \n spate. Nici nu apuc` s`-[i trag` sufletul, c`ci Tanner \[i\ncle[t` mâinile pe [oldurile ei, ridicând-o.


Pentru numele lui Dumnezeu! Ce credea c` face?! Doar nuera neajutorat`! Se ]inu strâns de bra]ele lui, pân` când o a[ez`pe podea. R`mase locului, \ncercând s`-[i recapete suflul, \ns`Tanner \i ordon` s` se dea mai \n spate.

|[i reg`si vocea [i-i tìe vorba, cât de politicos putu, date fiindcircumstan]ele:

– M` dau! M` dau! P`[i \napoi [i se coco]` pe una dintrevalize, ghemindu-[i picioarele sub ea.

– Eu sunt Max, se prezent` bìe]elul.– Bun`, \i r`spunse ea. {i de ce nu mi-ai spus [i numele de

familie? A[a este politicos s` te recomanzi.Nici un moment nu era mai potrivit decât cel prezent pentru

a \ncepe s` \nve]i bunele maniere. La urma urmelor, acesta eramotivul pentru care se afla acolo.

– E acela[i cu al tat`lui meu. Iar dumneavoastr` [ti]i dejanumele lui de familie. Max se opri [i o m`sur` din priviri câtevasecunde. {i el zice c` oricum, nu avem nevoie s` \nv`]`mmaniere.

– Asta a spus, nu? Jackie simi]i cum frustrarea pune st`pânirepe ea. {i de ce crede asta?

– N-am auzit partea cu „de ce“.– N-ar trebui s` tragi cu urechea, rosti hot`rât`.Bìatul ridic` din umeri [i ar`t` spre costumul ei.– {i mamei \i pl`cea rozul. Purta foarte des haine de culoarea

asta. Tati nu-i prea d` voie Amandei s` se \mbrace \n roz.|nainte s` poat` spune ceva despre comentariile personale

ale bìe]elului, camioneta se avânt` \nainte, iar Jackie c`zu de pevaliz` pe podeaua izbit` [i pr`fuit`.

– Are de gând s` ne omoare?! se plânse ea, tu[ind din cauzanorului de praf care o \nconjurase.

Max o ajut` s`-[i recapete echilibrul.

TE ROG FRUMOS 17

– Nu. Doar c` vechitura asta de camionet` are nevoie desuspensii noi.

Jackie se a[ez` la loc pe mormanul de valize \ngr`m`dite,strângându-[i genunchii la piept. Se \ntreba cum ajunsese s` seimplice \ntr-o astfel de situa]ie.

|n timpul c`l`toriei, studie locurile prin care treceau. Erau,f`r` \ndoial`, \ntr-un ]inut al fermelor. Peisajul de [es se \ntindeape mile \ntregi, iar monotonia lui era \nviorat` de zonele cuvegeta]ie luxuriant` din mijlocul p`[unilor. Observ` o mul]imede vaci care dormitau \n minusculele oaze de umbr` pe care leputuser` g`si. Jackie le invidia.

Peste câteva minute, camioneta intr` pe o alee lung` str`juit`de copaci [i se \ndrept` c`tre cl`direa alb` a unei ferme, \n fa]ac`reia mai erau parcate automobile. De data aceasta, Jackietrebui s` se ]in` bine când ma[ina se zgâl]âi la oprire.

|l v`zu pe Tanner s`rind din cabin` [i alergând pe parteacealalt`, la portiera pasagerului. Max s`ri [i el [i i se al`tur`tat`lui sù. |n câteva clipe, Tanner ]inea \n bra]e purcelu[ulmaroniu. |[i \nclin` capul c`tre Jackie, ca [i când nu ar fi fostsigur dac` s-o lase singur` sau nu.

– Nu v` face]i probleme pentru mine, \l linin[ti ea, voi veni \nurma dumneavoastr`. Duce]i-v` [i salva]i bietul animal! |[iflutur` u[or mâna [i-l v`zu pe Tanner \ntrecându-se cu cei doicopii pân` la intrarea \n cabinetul veterinarului.

Pentru prima oar` de când \l cunoscuse pe Tanner Avery,inspir` adânc. B`rbatul acesta reu[ise s`-i \ntoarc` universul pedos, \n numai câteva minute. Se uit` \n jos, la vârfurile pantofilorde firm` [i la praful care se a[ternuse pe fusta roz.

|[i d`du pe spate o [uvi]` de p`r, \ncercând s-o prind` la loc\n clam`, dar aceasta nu se mai \nchise. Oh, pe cine vroia s`


p`c`leasc`? Frustrat`, decise s` renun]e la orice \ncercare de aar`ta \ngrijit`. Se dusese partea cu l`satul unei excelente primeimpresii.

Sim]ind c`ldura cople[itoare a soarelui de dup`-amiaz`,Jackie se \mpiedic` \n drumul c`tre grilaj. |[i \ndrept` repedefusta strâmt` cu o mân`, iar cu cealalt` se sprijini de grilaj. Oh,de ce \ncepuse prin a nu da aten]ie modului \n care fermierulcoborâse trapa? |[i arunc` \n grab` un picior peste grilaj,cl`tinându-se pân` reu[i s` [i-l echilibreze pe bara de protec]ie avehiculului.

Cu un picior peste grilaj [i cu cel`lalt pe bara de protec]ie, sepreg`ti pentru cea de-a doua parte a evad`rii. „Po]i s` faci asta!“,\[i spuse ea. Iscodi cu privirea \n jur, ca s` se asigure c` n-o vedeanimeni [i-l z`ri pe Tanner \n u[a cabinetului, uitându-se amuzatla ea. Cu fusta ridicat`, cu picioarele dep`rtate [i ]inându-se cuputere de grilaj, Jackie sim]i cum se mole[e[te [i mai mult subcercetarea lui atent` [i \ndr`znea]`.

|ncerc` s`-[i coboare [i cel`lalt picior [i se uit` \n jos, dându-[iseama c` o band` care atârna dintr-una din valize se \nnodase depantoful ei. Scutur` u[or piciorul, \n speran]a de a se elibera.|ns` banda alunec` mai departe, pân` \n dreptul gleznei.

Tanner urm`rea scena care se dezv`luia f`r` nici un secret \nfa]a ochilor sì. Realiz` c` domni[oara „Polite]e-|ntruchipat`“ seg`sea \ntr-o postur` deloc potrivit` unei dame. |ncepu s` râd`zgomotos, \ntrebându-se cât timp \i va trebui s`-i cear` ajutotul.

Ag`]at` de grilaj, \i arunc` o privire ca de ghea]`.– Vi se pare cumva amuzant, domnule Avery?– Spune]i-mi Tanner. „Domnule Avery“ m` face s` m` simt

b`trân.– |n regul`. Atunci eu sunt Jackie, \i r`spunse, din nou pe un

ton foarte politicos.

TE ROG FRUMOS 19

– Hm, Jackie, ar`]i ca [i cum ]i-ar prinde bine o mân` de ajutor.– M` descurc. Ce face micu]a noastr` pacient`? se interes` ea.– Oh, Daisy e bine. La fel [i purcelu[ii ei. Sunt doi, pân`

acum. |ncerc` s` stea [i s`-i vorbeasc`, dar nu rezist` s-o vad`lupându-se \n continuare. Ce-ar fi s` te ajut?

– M` descurc, vorbesc serios. M-am \mpotmolit pu]in, atâtatot.

Dar \n vocea ei se citea tema care punea, \ncetul cu \ncetul,st`pânire pe ea. Tanner trebui s` admire o femeie care \ncerca s`se descurce singur`.

Alerg` spre camionet`. Uitându-se cu aten]ie, observ` bandadin jurul gleznei bietei femei. |n]elese situa]ia incomod` \n carese g`sea [i chicoti pe \nfundate. Jackie scutur` piciorul [i maienergic, \ncercând s` se elibereze de banda bucluca[`, dareforturile ei fur` din nou \n zadar.

– Ai grij`! Las`-m` s` te ajut. |[i puse mâna pe spatele ei.Corpul ei se \ncord`, dar numai pentru o clip`. Se p`rea c`domni[oarei Jackie Taylor nu-i pl`cea s` fie atins`, cel pu]in nude el.

– Nu, mul]umesc. N-am nevoie de nici un ajutor. |[i agit` dinnou piciorul.

– Nu prea cred. }ine-o tot a[a, [i o s` te treze[ti \n…Dar ea nu-l ascult`. |[i scutur` piciorul cu o ultim` smucitur`

[i se eliber` din banda \ncurcat`. |ns` piciorul \i fu aruncat \nsus, iar ea \[i pierdu echilibrul. |ncerc` s` se ]in` de bara deprotec]ie, cu mâinile acelea a c`ror manichiur` era perfect`, darTanner [tiu c` era prea târziu. Pantoful ascu]it [i roz fu proiectat\n aer, \n timp ce cel`lalt r`mase blocat \ntr-un [an] din bara deprotec]ie, iar ea se rostogoli \n aer.

Dezorientat` [i lipsit` de ap`rare, Jackie nu avea de ales decâts` cad` \n bra]ele puternice ale lui Tanner. Strânse din ochii


\nchi[i, incapabil` s` se uite la el. Cu siguran]` c`-l va dobor\ [ise vor trezi amândoi \ncurca]i la p`mânt. Se preg`ti pentru oasemenea eventualitate, dar lucrurile nu se petrecur` a[a.

Deschise ochii \ncet [i descoperi c` fa]a ei era lipit` depieptul bronzat al lui Tanner. Curba bra]elor vigurose care o\nconjurau, trecând pe sub genunchii ei, o f`cu s` realizeze c`nici unul dintre ei nu va suferi un impact cu solul.

– Te sim]i bine? Vocea puternic` [i curajoas` a fermieruluirezon` \n pieptul sù.

– Mhm, r`spunse ea f`r` vlag`. Pentru prima dat`, \i putuvedea cu claritate fa]a de sub borul lat al Stetsonului – maxilaredure, o gur` puternic` [i ochi c`prui care o sfredeleau. Bine c`tipul `sta o ]inea \nc` \n bra]e, altfel genunchii i s-ar fi tìat lavederea unui b`rbat cu o frumuse]e atât de aspr`. Dar cred c`mi-am luxat glezna.

Tanner oft`.– Hai. S` te ducem \nùntru, rosti pe un ton plin de

resemnare.Jackie ura ideea de a fi o povar` pentru b`rbatul acesta.– Sunt sigur` c` nu-i nimic grav. Po]i s` m` pui jos [i…

Tres`ri când \[i l`s` greutatea pe picior.– Ce spuneai? |i arunc` o privire piezi[`. }ine-te bine!Sup`rat` pe ea \ns`[i pentru c` p`rea atât de neajutorat`, \[i

puse f`r` tragere de inim` bra]ele \n jurul gâtului lui \ncordat [ise l`s` purtat` pe intrarea din fa]`, \ntr-o sal` de a[teptare. Aerulcondi]ionat \i r`cori pielea când Tanner o a[ez` pe o canapea devinilin. La primul contact al piciorului cu gresia, Jackie scânci,f`r` s` vrea.

– Doare? Pe fa]` i se citea o expresie de p`rere de rù.– Pu]in.– Las`-m` s` m` uit.

TE ROG FRUMOS 21

– O s`-mi trec`, odat` ce o s` se dezumfle.– {tiu c` nu sunt vreun doctor, dar cu doi copii, \nve]i s` faci

diferen]a \ntre un accident minor [i unul serios. |[i pusegenunchiul pe podea [i-i inspect` cu aten]ie glezna. Atinse u[orcu mâna aspr` partea lateral` a piciorului ei. Te doare?

– Nu. De fapt, mâna aspr` pe pielea ei \i d`dea o senza]ieciudat de pl`cut`. {i ce era cu fiorii aceia pe care-i sim]ea pe [iraspin`rii?! Gândurile neru[inate fur` brusc \ntrerupte cândTanner ap`s` o zon` sensibil`.

– Ah, se \n`spri la rândul ei.Tanner \[i \ndep`rt` mâna.– Scuze. Cred c` ai o u[oar` luxa]ie. Ar trebui s`-]i treac` dac`

te fere[ti s` calci pe el [i-]i pui pu]in` ghea]`.– Bine, pot s` rezist pân` ajungem acas`. Apoi \[i aminti c`-[i

pierduse pantoful. Pantoful meu! A r`mas pe undeva, \n parcare.– M` duc d`-l caut. |[i \n`l]` statura de un metru nou`zeci [i

ceva [i se \ndrept` spre ie[ire.Feti]a cu codi]e ap`ru \n sala de a[teptare, de dup` col].

Plângea \n hohote. Tanner se opri \mpietrit [i se \ntoarse spre ea.– Amanda! Ce s-a \ntâmplat?– Am ajuns prea târziu! {i numai din cauza ei! Ar`t` spre

Jackie [i fugi c`tre tat`l ei.Tanner o lu` \n bra]e, \ncercând s-o aline, iar Jackie \ncerc`

s`-[i st`pâneasc` lacrimile ce st`teau s` izbucneasc`. I se rupeasufletul s` vad` durerea feti]ei. Amanda plângea \n continuare peum`rul lat al lui Tanner. Printre suspine, rosti:

– Daisy e pe moarte!– Cine a spus c` e pe moarte? Tanner strânse umerii fiicei

sale, calmând-o cum putea mai bine. Se preg`tise pentru o astfelde \ntors`tur` a lucrurilor


– Doctorul Adams a spus c` o s` moar`. N-am vrut s` mai [tiunimic, a[a c` am fugit afar` din cabinet. Amanda o privi pe Jackie.Dac` ea n-ar fi avut atâtea valize, am fi putut s-o salv`m pe Daisy.

– Amanda, nu e vina nim`nui. {tiai de la \nceput c` Daisy arputea avea probleme la na[tere. Trebuie s` crezi c` o s`reu[easc`! Se uit` la Jackie [i v`zu \n ochii ei durerea.

Max [i veterinarul ap`rur` de dup` col].– Ce-ave]i cu to]ii? \ntreb` doctorul.– Ce face Daisy? abord` Tanner veterinarul.– Se simte bine, de ce?Amanda ridic` fruntea de pe um`rul tat`lui ei.– Dar a]i spus c` o s` moar`! rosti ea, \n`bu[indu-[i un

suspin. |i curgea nasul, a[a c` [i-l [terse pe una dintre mâneci.Tanner observ` c` Jackie se ghemuise pu]in la vederea gestuluiAmandei.

Doctorul cl`tin` din cap.– De-asta ai fugit a[a de repede din cabinet?! Am spus c`

moare, e adev`rat. De ner`bdare s` aduc` pe lume purcelu[ii.Sunt patru. De ce nu te duci s`-i dai o mân` de ajutorasistentului meu?

Tanner o l`s` jos pe Amanda [i cei doi copii disp`rur` dup`col]. Doctorul \[i \ntoarse aten]ia c`tre Jackie. Tanner \n]elesealuzia [i f`cu prezent`rile. La urma urmelor, nu era chiar strìnde codul bunelor maniere.

Doctorul Adams scutur` mâna lui Jackie.– |ncântat s` v` cunosc.– Mul]umesc, \i r`spunse ea, r`mânând a[ezat`. E o mare

pl`cere s` m` aflu aici. Ave]i o ferm` superb`.– Mi-a[ dori s` pot spune c` este a mea, dar apar]ine unui tip

foarte bogat, care lucreaz` pe Wall Street. Are atât de multe vite\ncât e mai u[or s` aib` aici un cabinet veterinar. }ine chiar [i o

TE ROG FRUMOS 23

Cessna pe proprietate. Am folosit-o de nenum`rate ori ca s`transport`m vacile bolnave. Sunt aici pentru el, dar am timp [ipentru clien]ii mei obi[nui]i.

– Nu m-am gândit niciodat` la Florida ca la un ]inut alfermelor, spuse Jackie.

– Majoritatea oamenilor n-o face, dar cre[tem la fel de multevite ca [i Texasul. Privirea lui c`zu pe glezna umflat`. Ce avemaici?

– Am avut, hm, un mic accident, \ncepu Tanner. {i-a luxatglezna.

– M-a f`cut s` sar din camionet`, adùg` Jackie.Tanner râse cu mali]iozitate. A[adar, doamna se irita u[or. Se

hot`r\ s-o lase pe ea s` aib` ultimul cuvânt. Doctorul se aplec`[i-i inspect` glezna.

– Asistentul meu o s` v` aduc` o pung` cu ghea]`. }ine]i-l larece [i nu v` sprijini]i pe el.

– Asta mi-a recomandat [i Tanner. Jackie \i zâmbi fermierului.Felul \n care fa]a ei se luminase \i d`du fiori. De ani de zile numai fusese atât de afectat de o femeie, iar sentimentul \i pl`cea.

– Ei bine, cred c` trebuie s` m` \ntorc la pacien]ii mei.Apropo, Daisy [i purcelu[ii r`mân aici câteva zile. Mi-a f`cutpl`cere s` v` cunosc, i se adres` doctorul lui Jackie [i apoidisp`ru.

Jackie se l`s` pe spate, pe canapea.– Oh, Dumnezeule! Ce zi! |ntâi, aflu c` sosirea mea nu era

a[teptat`, apoi sunt acuzat` c` aproape am omorât o mam`-scroaf`. |[i cobor\ privirea \n poal` [i \ndep`rt` absent` o pat` depe fust`.

– Amanda era sup`rat`. N-a spus-o cu nici o inten]ie [i f`r`nici un motiv. Crede-m`, [tiu. F`cu o pauz`. Cùta pe cineva pecare s` dea vina, asta-i tot. |mi pare rù.


– Nu e nevoie de scuze. Dar poate c` ar fi mai bine s`mergem \napoi la gar` [i s` m` urc \n urm`torul tren cudestina]ia Washington. Am impresia c` nu sunt tocmai agreat`.

Pieptul lui Tanner se \ncord`, amintindu-[i cuvintele tat`luisù: „Poart`-te frumos cu ea!“. La naiba!

– Nu, nu e adev`rat! E[ti binevenit` aici. |n afar` de asta, nucred c` ai s` pleci prea curând.

Ochii ei verzi se m`rir`.– De ce?– Glezna.– M` descurc eu.– |n cazul acesta, o s` [chiop`tezi tot drumul pân` la

Washington. Nu va mai fi nici un tren pân` luni. Va trebui s`r`mâi cu noi, cel pu]in sfâr[itul acesta de s`pt`mân`.

– Trebuie s` existe o cale de a ajunge \napoi la Washington…un tren intermediar. Sau poate un aeroport?

– Cel mai apropiat aeroport este cam la dou` ore de aici, cas` nu mai vorbim de faptul c`, \n perioada aceasta, locurile suntde obicei rezervate dinainte.

Jackie mormì.– Deci de aceea nu am putut g`si un zbor decent! Trebuie s`

existe [i altceva! Poate c` o s` plec pe o vac`!Tanner sesiz` nuan]a de disperare din vocea ei. Evident, vroia

s` plece, [i asta cât mai repede. Dar nu era atât de simplu.– Putem s` dezbatem problema la ferm`. Dar ar fi mai bine

dac` ai accepta c` te alfi la ]ar`. Noi, cei de prin zon`, nu avemmare nevoie de o curs` zilnic` spre Washington.

– Vrei s` spui c` sunt p`r`sit` \n mijlocul pustiet`]ii?Felul \n care se exprim` \l deranj` pe Tanner.– Mda, cred c` po]i s` spui [i a[a, aprob` el, cu o voce

umbrit` de dispre].

TE ROG FRUMOS 25

Un asistent se apropie [i-i \nmân` lui Jackie o pung` cughea]`, pentru glezn`. Tanner profit` de moment:

– A[teapt` aici copiii, cât timp m` duc s`-]i caut pantoful. Se\ntoarse [i se n`pusti pe u[a de la intrare.

Deci domni[oara „Etichet`“ credea c` se g`sea \n mijloculpustiet`]ii! La gândul acesta, pufni. El alesese s` r`mân` aici, s`cl`deasc` o via]` decent` pentru familia lui, chiar [i dupàccidentul rutier care r`pise via]a so]iei sale. Tanner fusesehot`rât s` men]in` un regim stabil de via]` pentru gemeni.Pentru ei, trebuia s` fie puternic. Indiferent cât de mult l-ardurea trecutul.

Tanner z`ri pantoful roz lâng` una din ro]ile camionetei. Lanaiba, chiar [i pielea pantofului ei era fin` [i delicat`! Poate c`doamna ar trebui, \ntr-adev`r, s` plece acas` luni. O fiin]` atât derafinat` ca Jackie Taylor n-ar supravie]ui niciodat` aici, \nteritoriul dominat de cowboy.

***

Jackie \[i \nghi]i lacrimile. Sarcina asta nu avea s` fie, evident,prea distractiv`, iar cu glezna luxat`, nu p`rea prea u[or detrecut peste urm`toarele zece zile. |[i aminti c` fusese alegereaei s` vin` aici. B`trânul Willy Avery nu putuse s`-i pl`teascònorariul pe care-l ceruse, dar f`cuser` o \n]elegere care leconvenea amândurora. Când se hot`râse s` accepte oferta, nu-[idorise nimic altceva decât s` p`r`sesc` Washingtonul.

Doar c` nu fusese tocmai preg`tit` pentru Butterfield,Florida. C`minul unui milion de vite [i al unui fermier incredibilde atr`g`tor [i de ]âfnos, \n opinia ei. De fapt, manierele brutaleale lui Tanner \i aminteau mult prea mult de cineva de care vroias` uite, stând aici o perioad` de timp. Derrick Jones.


|nc` nu \n]elegea cum [i de ce se implicase \ntr-o leg`tur`sentimental` cu un astfel b`rbat. Derrick era un senator junior [iprotejatul tat`lui ei. |i oferise un tratament \n stilul flori-bom-boane-inimioare, iar Jackie fusese orbit`, la \nceput. Dar \nultima vreme, devenise obsedat s` avanseze \n cariera politic` [iea avea sentimentul c`, f`cându-i curte, nu urm`rea decât sìntre \n gra]iile tat`lui ei.

B`nuia c` nu era interesat de o rela]ie serioas`, dar, dinprecau]ie, el nu vroia s` recunoasc` asta.

Derrick p`rea hot`rât s` ]in` pasul cu mult prea interesantascen` social` a senatorilor. Nu refuza niciodat` o invita]ie la opetrecere [ic \n Georgetown sau [ansa de a se \ntruni [i a\ntâmpina cine [tie ce personalit`]i la un restaurant sau un barexclusivist din Washington. Era furioas`; obi[nuitele lui nop]ipetrecute \n ora[, f`r` ea, o aduseser` pe Jackie la limita r`bd`rii,iar comentariile aluzive din rubricile mondene ale ziarelor nu of`ceau decât s` se simt` [i mai rù.

Pic`tura care a umplut paharul: \i l`sase pe robot un mesajscurt prin care anula o \ntâlnire, sub un pretext oarecare, \nseara dinaintea venirii ei aici.

Chiar \n momentul acela, se decisese s` nu-i mai pese dac` elavea sau nu „afaceri“ de rezolvat. Era preg`tit` s`-l goneasc` dinvia]a ei, \n momentul \n care se va \ntoarce acas`, odat` cesarcina de aici va fi dus` la \ndeplinire. {i avea, \ntr-adev`r, delucru, pornind de la Tanner Avery, ale c`rui maniere cusiguran]` c` trebuia \mbun`t`]ite. Pentru \nceput, el luasepractic \n râs ocupa]ia ei. De acord, poate c` azi nu f`cuse ceamai bun` alegere purtând costumul roz [i pantofii asorta]i. Daroriunde [i oricând putea ap`rea un reporter indiscret. Aceastaera partea cea mai dificil` a faptului c` era fiica unui senator.

TE ROG FRUMOS 27

Cirea[a de pe tort era termenul limit` pe care-l avea pentru nouaei carte despre conduit` destinat` copiilor [i avea nevoie de maimult timp ca s` lucreze la ea.

Apoi, fu uimit` de realizarea pe care o f`cu. Era aici pentru ale preda unor copii plini de via]`, care ar putea fi dornici s`\nve]e [i care ar putea-o chiar inspira. {i ea cùtase o ocazie de ase \ndep`rta de stresul [i de presiunile din via]a ei, iar acum avea[ansa de a-[i petrece timpul \n sânul unei familii adev`rate. Înafar` de asta, când fugise de provoc`ri? Niciodat`. BuniculAmandei [i al lui Max \i \ncredin]ase o sarcin` [i avea de gânds-o duc` la bun sfâr[it.

Da, avea la fel de mult` nevoie de copiii ace[tia ca [i ei de ea.Dar nu-i trebuia un Tanner care s-o ]in` din scurt, s-o „ridice“sau s-o prind`, s-o poarte pe bra]e [i s-o ating`. Mai ales care s-oating`. Alung` deliciosul gând chiar \n momentul \n caregemenii ap`rur` \n \nc`pere hârjonindu-se.

– Unde e tati? Amanda se opri \n fa]a ei. Feti]a p`rea s`-[i fiuitat acuza]iile [i \ntreaga [i dureroasa verificare a nevinov`]iei.Jackie mul]umi \n gând pentru asta.

– E afar` la vân`toare de pantofi. Se \ntoarce imediat.– A[ fi vrut s` r`mân peste noapte cu Daisy, dar este

\mpotriva regulamentului. Amanda se a[ez` lâng` Jackie.Tanner se \ntoarse cu pantoful.– Uite-l. Dar nu cred c`-l vei \nc`l]a la loc. Nu atâta timp cât

umfl`tura persist`. Cum te sim]i? Po]i s`-]i mi[ti piciorul?– Hm. |ncerc` s` roteasc` glezna. Dar nici m`car punga cu

ghea]` nu putu \mpiedica durerea ascu]it`. Nu tocmai, \i r`spunse.Tanner \i d`du Amandei pantoful roz. Se apropie de Jackie [i

se aplec` spre ea.– Bine, hai. Ia-m` de gât.O lu` \n bra]e din nou [i ea sim]i cum se na[te o pl`cere

secret`. S-ar putea obi[nui cu genul acesta de aten]ie.


Capitolul 3

A[ezat` confortabil pe locul pasagerului, Jackie observ` càcolo unde se termina carosabilul, \ncepea a[ezarea propriu-zis`. Studie din nou peisajul, \ns` \n câteva minute camionetaFord intr` pe o [osea indicat` de un semn vechi din lemn carest`tea u[or \nclinat sub greutatea unui trandafir c`]`r`tor\nflorit. {oseaua lung` [i \ngust` ducea c`tre o veche, darfermec`toare, cas` alb` care avea aerul unui c`min de familie\ntre]inut cu mult` dragoste.

Dou` balansoare flancau u[a de la intrare, iar veranda ofereao panoram` a imen[ilor stejari din \mprejurimi, pe care crescuseun mu[chi bogat. Veranda promitea dup`-amieze lene[e [i sericonfortabile, era un loc perfect pentru a se relaxa [i a seconcentra asupra noii ei c`r]i despre etichet`. |n spatele casei,p`[teau cai lâng` grajduri.

Tanner parc` ma[ina. Gemenii s`rir` de pe platform` [idisp`rur` \n spatele casei. Jackie urm`ri cum Tanner \i deschideportiera. Când bra]ele lui se \ntinser` c`tre ea, [tia deja cetrebuia s` fac`. Se deplas` la marginea locului, l`sându-l pe

Tanner s-o ia \n bra]e. De data aceasta, profit` de situa]ie [i-[ipermise s` se bucure de mirosul pielii lui bronzate [i de bra]eleputernice care o \nconjurau.

Purtând-o pe bra]e, Tanner urc` f`r` nici un efort treptelecare duceau pe verand`. Un b`rbat cu p`rul argintiu deschiseu[a, l`sându-i s` intre.

– Ah, \n numele lui Pete, strig` el, deja ai accidentat-o?!Minunat! E o primire perfect`.

– Tat`, nu e accidentat`. Tanner ezit`. Poate doar pu]in.Trebuia \mblânzit` \ntr-un fel. O privi cu un aer pozna[.

B`rbatul mai \n vârst` zâmbi cu mali]iozitate [i le f`cu semns`-l urmeze.

– Ei bine, am preg`tit camera de oaspe]i pentru ea.Jackie st`tea \nc` ag`]at` de Tanner, \n timp ce p`r`sir` holul

de la intrare, \ndreptându-se spre \nc`perile din spateleconacului. Tanner \[i apropie buzele de urechea ei [i-i [opti:

– Nu-]i face griji \n privin]a lui. E cârcota[, dar inofensiv.Respira]ia lui \i gâdila pielea, trimi]ându-i fiori dulci pe [iraspin`rii.

O replic` indignat` o \ntrerupse:– Am auzit! Oi fi tu om \n toat` firea, dar tot bìatul meu

e[ti… [i \nc` mai pot s`-]i dau una.Tanner chicoti.– A[ vrea s-o v`d [i pe-asta!Tat`l sù se jur` s-o fac` la un moment dat, oriunde s-ar afla

[i se opri \n pragul unei u[i.– Pe aici, scump` doamn`.– |n]eleg, r`spunse Jackie. Dumneavoastr` trebuie s` fi]i

Willy Avery.


– |n persoan`. |[i \nclin` plin ce curtoazie capul. Linii adâncise ivir` pe fa]a bronzat` [i \ncre]it` de vreme a b`trânului. Aici v`ve]i odihni capul. M` duc s` v` aduc bagajele. Willy se roti pec`lcâie [i apoi disp`ru pe hol.

Tanner trecu pragul camerei de oaspe]i [i o l`s` pe Jackie pepatul antic cu patru stâlpi [i cu baldachin. Era tapisat cu o pânz`matlasat` pe care era brodat un motiv cu inele de logodn` cudiamante \n culori calde. Sprijinit de peretele \mbr`cat cu tapet\nflorat, st`tea un dulap alb cu multe sertare.

– Dulapul este aici. P`turile [i prosoapele sunt pe unul dintrerafturi, \i spuse, ar`tându-i noptiera de lâng` pat. |n sertarulacesta este [i un ceas cu alarm`, \ns` m` \ndoiesc c` vei aveanevoie de a[a ceva… Tat`l meu trebuie s`-]i fi l`sat astea. Ar`t`cu degetul aranjamentul de iarb` neagr` cu frunze micu]e [i verzi[i cu flori roz-alb`strii puse \ntr-o vaz` de sticl`, pe noptier`.

– Sunt foarte frumoase.– Tat`l meu urm`re[te emisiunea Marthei Stewart pentru

ponturi \n materie de decora]iuni. Nu [tiu ce ne-am face f`r` el,cu toate c` uneori poate fi un adev`rat b`] \n … Se opri. E [i unbuc`tar grozav. Am muri aici de inani]ie, dac` n-ar fi el.

Jacke observ` stânjeneala lui, v`zând cum \[i vâr` degetulmare \ntr-una din gìcile curelei de la blugi. Gestul \i atraseaten]ia asupra [oldurilor lui [i picioarelor zvelte. Dându-[i seamac` era evident c`-l studia, se for]` s`-[i reorienteze privirea sprefa]a lui. Oare uitase tot ce scrisese \n cartea despre etichet`?!

– Nu vreau s` fiu o piedic`, rosti ea \ncet. A[a c`, te rog,nu-]i schimba rutina din cauza mea, bine?

– Nici o problem`. F`cu o pauz`. O s`-]i aduc valizele.Când Tanner p`r`si camera, Jackie se pr`bu[i pe patul

confortabil [i se dojeni \n gând. Imagineaz`-]i! Se zgâise la el cala un cowboy din calendar…

TE ROG FRUMOS 31

|[i aminti alte detalii date de Alice \n ultimul minut despreTanner Avery. V`duvul se ]inea atât de ocupat cu munca, \ncâtnu mai avea timp de am`nunte ca cinatul \n ora[, dansul sau\ntâlnirile cu femei. Jackie \n]elegea. |ntr-un fel. Fusese la fel deocupat` \n Washington, scriind [i predând. |n agenda ei aproapec` nu ap`rea nici o activitate social`, mai ales de când Derrick,senatorul junior obsedat, decisese c` nu era chiar atât deimportant` pentru str`lucitoarea lui carier`.

Venind vorba despre agenda ei, nu o v`zuse \n dup`-amiazaasta. |[i aminti c` o pusese pe una dintre valize când coborâsedin tren, dar cu tot haosul de apoi, nu-[i mai amintea nimic dinmomentul acela.

Apoi Tanner [i tat`l sù ap`rur` \n camer`, cu bra]ele\nc`rcate de bagaje.Willy puse mai \ntâi jos cutia cu p`l`rii [i se\ntoarse spre Jackie.

– Tanner, aici de fa]`, \mi spune c` vre]i s` v` lua]i t`lp`[i]aluni.

Spusese asta, nu-i a[a?– Da, dar…– N-are a-face. Trebuie s` ne da]i o [ans`. Am discutat cu fiul

meu, [i \n cele din urm` mi-a \mp`rt`[it p`rerea. Ca de obicei.– Sunt sigur` c` a]i ajuns la un consens, \ns` eu…– Acum, sta]i pu]in. Cel pu]in, promite]i-mi c` o s` v` mai

gândi]i dac` r`mâne]i pentru \ntreaga \ns`rcinare. Dar dac` vineziua de luni [i dumneavoastr` tot vre]i s` v` c`ra]i de-aci', noi vùrc`m \n tren. {i dac` ]ine]i neap`rat s` pleca]i \nainte de luni,v` conducem dou` ore cu ma[ina pân` la aeroport, asta dac`pute]i g`si un loc nerezervat. Nu sunte]i prizonier`, s` [ti]i…

– Da.Willy t`cu [i se uit` [a[iu la ea.


– Da, ce? Sunte]i prizonier` sau da, o s` v` mai gândi]i?– Mi-ar face pl`cere s` r`mân, dac` este \n regul`.Tanner [i Willy se uitar` unul la altul.– Eu, unul, sunt de acord, r`spunse triumf`tor Willy [i ie[i

afar` \n mar[, lovindu-[i cizmele de podeaua din lemn.– E un om pe care ]i-e greu s`-l refuzi, spuse \n grab` Tanner.

Ce spui, \]i aduc ni[te ghea]` proasp`t` pentru glezn`? Apoi o s`te las singur` o vreme. Ai avut o zi grea.

Jackie \i d`du punga cu ghea]` topit`, dup` care el disp`ru.Se aplec` peste marginea patului ca s`-[i inspecteze bagajele.Avea palpita]ii, trebuia s`-[i g`seasc` agenda. |ntreaga eiexisten]` era acolo! Se chinui s` se dea jos din pat [i [chiop`t`pân` la geant`.

O lu` [i schiop`t` \napoi la marginea patului. Stând \npiciorul s`n`tos, arunc` geanta pe cuvertura groas` [i scotociprin toate ascunzi[urile ei. Nici urm` de agend`. |ncerc` s`potoleasc` teama care o cuprindea. Trebuia s` fie pe undeva!Control` [i ultimul compartiment al gen]ii [i sim]i un obiect carenu-i era familiar. Ceva m`t`sos. Ce naiba? |[i ag`]` degetul de un[nur sub]ire [i trase.

Un furou alb din dantel`? |l ]inu suspendat \n aer [i inspect`]es`tura transparent` [i delicat`. Cupele foarte decupate [i celedou` bretelu]e rafinate d`deau cu siguran]` un aer sexy bustuluioric`rei femei. Observ` un bile]el care atârna de [nurul dem`tase. „Pentru orice eventualitate. Cu drag, Alice.“

Pentru ce eventualitate? Asistenta ei era de-a dreptul lipsit`de scrupule. Oare când ascunsese articolul acela de lenjerie \ngeanta ei? {i ce crezuse c` va face Jackie \n \ns`rcinarea aceasta?C` va adùga „sex fierbinte“ \n agenda pe care, culmea, acumn-o mai g`sea?!

TE ROG FRUMOS 33

A[ez` obiectul picant din dantel` \n dreptul bustului. Trebuias` recunoasc` faptul c` Alice avea gusturi des`vâr[ite [i-i [tiam`sura. Dintr-o dat`, Jackie sim]i c` era privit`. R`mase \mpietrit`,cu lenjeria sexy \nc` a[ezat` pe ea [i ridic` \ncet privirea.

Când \l v`zu pe Tanner ocupând aproape \ntregul spa]iu al u[ii,inima \ncepu s`-i bat` cu putere. Din punga de ghea]` pe care o]inea \n mân` \ncepuser` s` se scurg` pic`turi pe podea. Apoi, ochiilui \i \ntâlnir` pe ai ei, str`pungând-o cu lic`rirea lor s`lbatic`. Olic`rire care spunea c` fusese un animal \ntemni]at prea mult timp.

Tanner v`zu cum Jackie smulge furoul de pe ea [i-l \nghesuiela loc \n geant`. Dar nu avea importan]` c` buc`]ica de dantel`care acoperise rotunjimile lui Jackie disp`ruse acum, rùl fusesedeja f`cut. Se lupt` s` \n`bu[e stig`tul mut de dorin]` carnal` alcorpului sù.

Cu o mân`, Jackie \[i f`cu vânt [i se l`s` s` cad` pe pat ca op`pu[` din cârp`.

– Aici, clima este \ntr-adev`r cald`. Nu \ncape nici o \ndoial`.Privirea ei str`juit` de gene lungi r`mase fixat` \n gol, \n direc]iapungii cu ghea]` pe care el o strângea \n mân`.

Tanner \nvinse transa \n care intrase pentru câteva clipe. |[iprivi mâna, \n timp ce pic`turi mari de ap` rece se scurgeauprintre degetele sale [i c`deau pe podeaua de lemn.

– |mi pare rù. |ntr` stângaci \nùntru [i disp`ru \n c`m`ru]aal`turat` s` caute o cârp` de sp`lat. Se \ntoarse [i-i d`du luiJackie punga cu ghea]` \nf`[urat` \ntr-o pânz`.

– Mul]umesc. Se \ntinse s` primeasc` pache]elul [i degeteleei delicate se atinser` \n grab` de ale lui.

– Cred c` o s`-]i las ceva timp pentru tine.– |nainte s` pleci, n-ai v`zut o agend` printre lucrurile mele?

Este din piele neagr`, cam atât de mare.Tanner ridic` o sprâncean`.


– Nu pot spune c-am v`zut-o. E[ti sigur` c` nu e pe undeva,prin valize?

Ea cl`tin` din cap.– N-o z`resc, \ns` am s` m` mai uit. Via]a mea depinde de

obiectul acela.– O s` vorbesc cu Willy. {i o s` telefonez [i la gar`. Nu-]i face

griji, o s` apar`.– Sunt sigur`. {i mul]umesc pentru ce-ai f`cut ast`zi.– Te referi la faptul c` te-am tras de pe platforma camionetei

[i c` te-am ajutat s`-]i luxezi glezna?Jackie \i zâmbi cald [i lui Tanner i se p`ru [i mai frumoas`, iar

buzele [i mai apetisante.– Ceva de genul `sta. Dar mai vreau s` [tii [i c` nu sunt aici

s` preiau controlul asupra vie]ii tale. {i asta este o promisiune.|nainte ca el s`-i poat` r`spunde, discu]ia lor fu \ntrerupt` de

agita]ia brusc` de afar`. Tanner auzi vocea joas` a lui Willy \nmijlocul corului de ]ipete ale gemenilor.

– Ar fi bine s` m` duc s` v`d ce se \ntâmpl`. Mânc`m \ntr-oor`, sau ceva de genul `sta. Ne vedem atunci.

Tanner \nchise u[a \n urma lui [i str`b`tu holul c`tre sursascandalului. Deschise u[a de plas` [i vru s` ias`, dar \nùntrun`v`lir` gemenii \n[f`ca]i de gulere de Willy. Cei trei trecur` pelâng` el, \ndreptându-se c`tre buc`t`ria rustic`. Tanner \iurm`.

– Ce se petrece aici? se interes`, v`zând cum gemenii sezb`teau \n strânsoarea bunicului lor. Tanner \[i \ncle[t` degetulde una din bretelele salopetei Amandei [i o trase aproape de el.|[i \ncre]i nasul, sim]ind mirosul familiar.

– |]i spun eu ce se \ntâmpl`. ~[tia doi s-au hot`rât s` se \ntreac`la aruncat cu b`legar \n vite [i totul s-a transformat \ntr-un concursde terciuie[te-l-cât-mai-bine-\n-mâini, \i explic` Willy.

TE ROG FRUMOS 35

– Ce-ave]i \n ultima vreme cu gr`mada aia de \ngr`[`mintenaturale? \i interog` Tanner, pe cel mai lini[tit ton de care era \nstare. Da]i-i drumul [i sp`la]i-v` pe mâini! Acum! |i ghid` pegemeni \n direc]ia bìi [i-i \mpinse u[or din buc`t`rie.

Willy \[i scoase Stetsonul, lovindu-l de coaps`.– |]i spun eu, mai am pu]in [i-mi pierd n`dejdea \n privin]a

copiilor `stora. Ar fi mai bine s` m` duc s` m` sp`l [i eu. Etimpul s` m` apuc de g`tit.

– Hei, tat`, Jackie [i-a pierdut agenda. N-ai v`zut-o cumva?– Te referi la o chestie de genul unei c`r]i \n care se noteaz`

\ntâlnirile? La ce-i trebuie a[a ceva aici?– Nu [tiu, dar zice c` via]a ei depinde de ea.Willy fornì.– Nu, n-am v`zut-o. Dar o s` fiu cu ochii-n patru.

***

O or` mai târziu, Jackie intr` \n buc`t`rie. |[i schimbasecostumul elegant roz cu o pereche de blugi tìa]i [i un tricou. |nlocul pantofilor purta [osete albe [i adida[i, acum c` glezna \i eramai bine.

Buc`t`ria imens` era echipat` cu aparatur` modern`, \ns`p`stra farmecul de mod` veche al altei epoci, cu dulapurile cuu[i din sticl, o chiuvet` cu dou` bazine adânci [i o mas` marepentru tìat carnea. Undeva deasupra se g`sea un raft pe careerau \nghesuite crati]e [i tigì, iar aragazul demn de unrestaurant avea [ase ochiuri.

– Doamne, ai putea g`ti pentru o armat` \ntreag` aici!exclam` ea.

– Asta este [i ideea, replic` Willy. Scotea ceva din cuptor, cevace mirosea divin.


– Pot s` v` ajut? se oferi Jackie urm`rind cum b`trânulinspecta costi]ele de cea mai bun` calitate.

– E aproape gata, iar dumneavoastr` n-ar trebui s` c`lca]i cupiciorul acela.

– Oh, m` simt mult mai bine.– Atunci, duce]i astea pe mas`. |i \nmân` dou` boluri, unul

plin cu cartofi, cel`lalt cu fasole verde.Fericit` c`, \n sfâr[it, ajuta [i ea, \n loc s` fie ajutat`, Jackie \i

f`cu serviciul, \n timp ce Willy \ncepu s` ornamenteze. Stând lamasa din buc`t`rie, observ` aranjamentul perfect al acesteia.

– Chiar v` pricepe]i s` pune]i masa!– Nu eu. Tanner e vinovatul. A stat acolo vreo zece minute

bune, urmând diagrama din cartea dumneavoastr` [iasigurându-se c` totul este cum se cuvine. A ales pân` [i florilealea pentru centrul mesei. Nu-i rù pentru un b`rbat care deobicei m`nânc` deasupra chiuvetei.

Jackie clipi spre mas` [i spre ciudatul aranjament floral.Tanner f`cuse toate astea? Pentru ea? Când nici m`car n-o vroiaacolo? Dar de ce? Hot`r\ s` nu insiste [i accept` efortul lui.Oricum, avea altceva de discutat cu Willy.

– C` veni vorba despre Tanner, sunte]i amabil s`-mi spune]i[i mie de ce nu [tia de venirea mea?

– Ei bine, probabil c` n-ar fi fost de acord. Nu prea se d` \nvânt dup` schimb`ri [i nici dup` l`satul trecutului \n urm`. Darcopiii `[tia cresc, fie c`-i place fie c` nu… mai ales micu]aMandy.

– |n]eleg. Vrea ca ea s` r`mân` copil pentru totdeauna.Willy mormì un „\-h\“ [i termin` de ornamentat.– Dar eu am v`zut cum reac]ioneaz` ea. S-a s`turat s` fie un

bìe]oi. {i e din ce \n ce mai interesat` de treburile de feti]e.

TE ROG FRUMOS 37

– Nu-i spune tat`lui ei nimic despre asta?– Nu. E o pu[toaic` inteligent`. Prinde u[or lucrurile. Cred c`

[tie c` are deja prea multe pe cap [i nu vrea s`-l pis`logeasc`.Jackie mai auzise asta de atâtea ori, fiica nu vroia s` atrag`

aten]ia asupra ei, s`-[i tulbure tat`l. Rela]ia cu propriul ei tatàvusese mult de suferit din cauza programului lui \nc`rcat. Chiardac` \n ultimii ani reu[iser` \ntrucâtva s` se apropie, timpul pier-dut nu putea fi recuperat. {i mai \nv`]ase ceva: un b`rbat care nuera niciodat` acolo pentru copiii sì, nu era al`turi nici de so]ialui. V`zuse asta \n mariajul lipsit de dragoste al p`rin]ilor ei [i \nresemnarea mamei ei cu o via]` social` f`r` nici o \nsemn`tate.

|n câteva minute, Tanner intr` \n buc`t`rie. F`cuse baie [i seschimbase. |[i suflec` mânecile c`m`[ii albe \n stil western [ia[tept` ca Jackie s` ia loc prima.

– Ce-]i mai face glezna?– |n propor]ie de nou`zeci [i nou` la sut`, mai bine.Când gemenii intrar` \n buc`t`rie [i se a[ezar`, Willy aduse

costi]ele ornamentate cu meticulozitate.– Arat` bine, bunicule! Willy puse cu blânde]e mâna pe

cre[tetul Amandei [i se a[ez` lâng` ea. Amanda \ntoarse fa]aproasp`t sp`lat` spre bunicul ei, uitându-se la el cu ochi c`prui[i curio[i. Apoi schimb` o privire complice cu tat`l ei.

Tanner \[i drese vocea.– Cred c` o anumit` tân`r` domni[oar` are s` ne spun` ceva,

\nainte de mas`.Amanda o fix` cu privirea pe Jackie.– |mi pare rù c` m-am \nfuriat a[a de tare pe dumneavoastr`

\n cabinetul doctorului Adams, mai devreme.– Scuzele \]i sunt acceptate.– Ei bine? interveni Max. O s` ne \nv`]a]i cum s` spunem

„mul]umesc“ [i „te rog“?


Jackie \nghi]i \n sec. {tia din experien]` cât de departeajungea dac` \ncerca s` predea bunele maniere unor copii\nfometa]i.

– Deocamdat`, hai s` ne bucur`m de cina aceasta delicioas`.Imediat dup` aceea, vom stabili câteva lucruri. Nu este cinstits`-i oblig`m [i pe tat`l [i pe bunicul vostru s` asiste la lec]iilenoastre.

Willy r`spunse cu un „Amin“ plin de apreciere [i \ncepu s`\mpart` farfuriile [i bolurile cu mâncare.

***

Dup` cin`, Jackie [i gemenii r`maser` la masa din buc`t`rie.Trecur` prin manierele elementare legate de modul de a mânca.Le explic` strategii de a ie[i din situa]ii ciudate, ca acelea \n careli se servea o mâncare nu tocmai apetisant`, \n casa vreunuiprieten. |n scurt timp, apoi, Tanner conduse copiii la culcare.

Jackie \[i aduse carne]elul din dormitor [i intr` \n sufragerie,unde-l auzi pe Tanner care vorbea la telefon, punând la caleafaceri. St`tea \n picioare \n mijlocul \nc`perii, apoi se \ntoarsespre ea [i-i f`cu semn s` intre. |nchise telefonul f`r` fir [i-l pusepe o m`su]` al`turat`.

– Putem vorbi? \ntreb` ea.– Sigur c` da. Simte-te ca acas`. Pe aici nu-i nevoie de invita]ii.

Gesticul` s` se a[eze pe canapea. Jackie intr` \n sufrageria rustic`,admirând pere]ii \mbr`ca]i \n lambriuri maiestuoase de cedru [imobilierul sculptat manual. |[i l`s` carne]elul pe cuf`rul marede lemn care servea drept m`su]` pentru cafea.

Dup` ce Jackie lu` loc, Tanner se a[ez` lâng` ea, sprijinindu-[icizmele de mas`, undeva aproape de carne]elul ei. Se uit` [ocat`la picioarele lui lungi, pân` când privirea i se fix` asupra

TE ROG FRUMOS 39

cizmelor. „Picioarele pe mobil`?!“. S` \ndr`zneasc` oare s`-iatrag` aten]ia pentru lipsa de polite]e? Cu toate c` era peteritoriul lui? „|n nici un caz!“.

– Am telefonat la gar` \n leg`tur` cu agenda ta. Am verificat [icamioneta. Nimic. Nici Willy n-a v`zut-o. Dar sunt sigur c-o s` apar`.

– Mul]umesc c` ai \ncercat, \i r`spunse ea.– Deci, la ce te-ai gândit? \ntreb` el [i-[i schimb` pozi]ia. Se

afund` adânc \ntre perni]e, f`când-o s` alunece inevitabil spre el.Când se atinse de bra]ul lui puternic [i bronzat, un fior cald ostr`b`tu.

Jackie se \ndep`rt`. Cu un deget, \[i d`du o [uvi]` de p`rdup` ureche, un tic nervos pe care crezuse c` reu[ise s`-lst`pâneasc`. Abia \[i rec`p`t` calmul [i Tanner \[i schimb` dinnou pozi]ia. {i, din nou, mi[carea lui o propuls` spre el.Dumnezeu era ne\ndur`tor! Se a[ez` \nadins la margineacanapelei, \ncercând s` descopere jocul pe care \l f`cea Tanner.

– A[ vrea s` discut`m despre lec]iile zilnice pe care urmeaz`s` le predau gemenilor, rosti ea calm`, \n ciuda ame]itoareiapropieri.

– De ce?– De ce, ce?– De ce eu?– E[ti tat`l lor.– Dar nu eu te-am angajat, ci Willy.– Deci, continui s` nu fii de acord?– S` spunem c` sunt pu]in \ngrijorat. Faptul c` e[ti aici ar

putea s`-i fac` pe gemeni s` cred` c` e ceva \n neregul` cu ei. Nusunt copii rì, s` [tii. Trebuie doar pu]in… [lefui]i.

– Desigur. La fel ca majoritatea copiilor.– N-a fost ideea mea, s` [tii.Jackie \[i opri o mic` \ncrunt`tur`.


– Ar trebui s` discut toate astea cu Willy [i nu cu tine? Seridic`, \ns` el o prinse de bra] cu mâna lui mare, a[ezând-o la locpe canapea.

– Nu. Tanner se las` [i mai confortabil pe spate [i-[i \ncruci[`picioarele mult prea lungi, a[ezându-le pe cuf`rul care serveadrept mas` pentru cafea.

– De ce nu? \ntreb` ea, iritat` de r`spunsurile lui incoerente.– Pentru c` Willy are planuri \n seara asta.– Planuri?– Are o prieten` \n ora[. Hai s` l`murim câteva lucruri. Willy

g`te[te [i m` ajut` cu gemenii. Dar \n afar` de asta, este unb`rbat liber.

– Dar tu?– Ce-i cu mine?– Nici o, hm… prieten`?– Nu-i pentru mine. Eu sunt mul]umit cu via]a mea, a[a cum

este. Nu m` deranjeaz` c` sunt singur. Cuvintele lui sunauaparent natural, \ns` Jackie [tia c` povestea era mai lung` deatât. Dureros de lung`. Dar tu?

– Oh, eu \mi petrec majoritatea timpului lucrând. Spera ca els` nu fi observat tonul sec al vocii ei. |n cazul acesta, continuèa, cred c`, pân` la urm`, n-ai de ales [i va trebui s` ascul]idespre lec]ia gemenilor din seara aceasta.

Tanner strânse din ochi [i-[i \ncruci[` bra]ele peste pieptul lat.– Bine, te ascult.– |n primul rând, trebuie s`-]i desfaci bra]ele, \l \ns`rcin`

Jackie. Se aplec` peste el [i-i aranj` mâinile vânjoase pe lâng`corp.

– Ce… Se uit` la mâinile ei, care le ]ineau jos pe ale lui.– Faptul c`-]i ]ii bra]ele \n felul acela arat` c` nu e[ti deschis

\n fa]a discu]iei acesteia. Este vorba despre limbajul corpului tù.

TE ROG FRUMOS 41

Când crezu de cuviin]`, se \ndep`rt`. Apoi \[i lu` carne]elul.Bine, pentru urm`toarele zile, m` voi concentra asuprainterac]iunilor sociale. {i asupra interac]iunilor cu prietenii, careprobabil c` sunt foarte importante pentru tine, din cauzaincidentului cu arma.

– V`d c` tata ]i-a povestit totul. Atunci, ar trebui s` [tii [i c`bìe]ii Peterson nu le sunt prieteni, izbucni Tanner, l`sând s` sevad` proasta dispozi]ie \n care se g`sea. Vru s`-[i \ncruci[eze dinnou bra]ele, dar \[i d`du seama la jum`tatea drumului [i se opri.|[i l`s` mâinile s` cad` moi pe lâng` el. Jackie \l privi aprobator.Un semn foarte bun, decise ea.

– De acord, spuse ea, punct pentru tine. Dar nu-i adev`rat c`Max tocmai s-a b`tut la [coal`?

– A avut un motiv foarte \ntemeiat, s`ri Tanner.– Nu vrei s` mi-l \mp`rt`[e[ti [i mie?– Un alt Peterson. L-a tachinat pe Max \n leg`tur` cu faptul c`

nu are mam`. Nu \ncurajez b`tìle, nu-]i face griji, dar Max [i-aap`rat familia. Iar \n ceea ce-o prive[te pe Amanda, nu sunt orb.Sunt con[tient c` timpul trece foarte repede [i c`, \n câ]iva ani,va fi o adolescent` [i asta va aduce un nou set de probleme.Tanner vorbea \n defensiv`, sco]ând la iveal` \ntreaga luifrustrare.

|[i ridic` privirea spre ventilatorul care se rotea \n tavan,deasupra lambriurilor de lemn. Cu o mân` \[i frec` sprâncenele[i \nchise ochii.

– |mi pare rù. Cred c` \n ultima vreme am ajuns la limit`.– Eu… eu n-am vrut s` for]ez nota, spuse Jackie.– E mai bine c` acum [tii ce se \ntâmpl`. Se \mplinesc

aproape doi ani de când mi-am pierdut so]ia, pe Marcy. Deatunci, ne este foarte greu tuturor.

Jackie decise c` era momentul s` abordeze un subiect mai dificil.


– Este ceva ce ar trebui s` [tiu despre moartea lui Marcy? Cas` nu fac sau s` nu spun ceva care s`-i supere pe copii?

Tanner \[i a[ez` mâinile la ceaf` [i oft` \ngrijorat. |i r`spunse\n cele din urm`, privind-o gânditor:

– Nu. Nu cred. Vreau s` spun, ei [tiu c` a murit \ntr-unaccident, dar nu cunosc restul.

– {i ce \nseamn` restul? Jackie rosti \ntrebarea, \nainte de a-[iputea tempera curiozitatea.

Tanner ezit`.– Ei bine, ca s` scurt`m o poveste lung`, Marcy [i cu mine

ne-am c`s`torit de foarte tineri [i gemenii au venit pe lumenou` luni mai târziu. |n afar` de mine, ea nu avea pe nimenicare s-o ajute, iar eu eram tot timpul ocupat cu ferma. {ioricum, nu prea [tiam mare lucru despre cum se \ngrijesc nou-n`scu]ii. Ne-am dep`rtat unul de cel`lalt. {i am \ncetat s` maivorbim unul cu cel`lalt. Apoi, \ntr-o noapte, mi-a spus c` s-arputea s` fie \ns`rcinat` din nou. Iar eu i-am spus c` noi nuputeam pune lucrurile cap la cap nici a[a cum erau [i am\nceput s` ne cert`m. Apoi, a fugit afar`, s-a urcat \ncamionet`… Se opri pentru un moment, \ncercând s`-[icontroleze emo]iile. Nu cred c-am s` mi-o iert vreodat`.

Inima lui Jackie fu cuprins` de triste]e, v`zându-l pe Tannert`cut [i \ncordat, f`când evident tot ce-i st`tea \n putin]` s` nucedeze nervos. |[i impuse s` nu spun` nimic, pân` când lini[teafu \ntrerupt` brusc de zgomotul unor cizme de cowboy.

Willy ap`ru \n pragul u[ii, purtând un Stetson nou, aranjatu[or \ntr-o parte.

– Amanda [i Max sunt \n p`tu]urile lor [i sforìe deja. Nu mà[tepta]i. |[i ridic` p`l`ria spre Jackie [i plec` fluierând.

Când r`maser` din nou singuri, Tanner vorbi primul:

TE ROG FRUMOS 43

– Ar trebui s`-i spun` cineva c` este prea b`trân ca s` se maidistreze a[a de mult.

Jackie nu-[i putea da seama dac` glumise sau nu.– Eu cred c` este minunat c` tat`l tù are pe cineva special \n

via]a lui.– {i eu, recunoscu Tanner ridicând din umeri. De fapt, \i tot

spun s-o ia \n c`s`torie. Dar el o ]ine una [i bun` c` nu. Spunec` dac` este cineva care are nevoie s` se rec`s`toreasc`, acelasunt eu. Dar se \n[al`.

– S` \n]eleg c` este v`duv?Tanner \ncuviin]` din cap.– Da, de prea mult timp. Nu mi-o amintesc cu adev`rat pe

mama. El a f`cut tot ce a putut ca s` m` civilizeze, dar nu suntsigur c` a reu[it.

Auzind vorbele lui Tanner, Jackie zâmbi.– Willy are aceea[i p`rere ca [i tine? Despre c`s`torie?– Nu cred. De fapt, cred c` i-ar pl`cea s` se stabileasc` la casa

lui, s`-[i trìasc` propria via]`, dar…– Dar ce?Tanner oft`.– Cred c` s-ar sim]i ca [i cum ne-ar abandona pe gemeni [i pe

mine.– A[a ar fi?– A[ putea spune c-am devenit dependent de b`trân. Dar

trebuie s` fac` a[a cum este mai bine pentru el. {i Ella n-o s`-la[tepte o ve[nicie, sau cel pu]in a[a sus]ine.

Tanner schimb` brusc subiectul.– Ei bine, dac` am terminat aici, mai am de dat câteva

telefoane din biroul meu. Simte-te liber` s` stai [i s` te relaxezi.– Oh, eu nu m` relaxez aproape niciodat`. De fapt, am un alt

proiect la care am \nceput s` lucrez. O nou` carte despreetichet`… pentru copii.


TE ROG FRUMOS 45

– Cu siguran]`, munce[ti foarte mult.– A[ putea spune acela[i lucru [i despre tine.– Ei bine, n-am prea des [ansa s`-mi odihnesc picioarele. Dar

va trebui. Pe aici, trebuie s`-]i rezervi timp s` te odihne[ti dincând \n când. Nu-mi imaginez cum altfel a[ putea \ncerca s` scoto vac` dintr-o mla[tin`, \n mijlocul unui uragan, f`r` s` fi dormitcâteva ore bune.

– O s` ]in minte asta pentru data viitoare când m` voi g`si\ntr-o mla[tin`. Cu sau f`r` vac`, r`spunse ea, zâmbind mali]ios.

– Pe aici, necazurile vin mai des decât ai crede. O ferm` \ncare se lucreaz` poate fi un loc foarte periculos, spuse el [i plec`.

Din punctul de vedere al inimii ei, [i Tanner Avery putea fi unb`rbat periculos, credea Jackie. |nv`]ase deja – [i nu cu frumosul– s` nu aib` de-a face cu un b`rbat atât de prins cu munca sa,\ncât s`-i ignore pe cei dragi. Dar [i ea \ns`[i se dedicase \nultima vreme propriei cariere. Ce altceva ar fi putut s` fac`,având \n vedere brusca indiferen]` a lui Derrick fa]` de ea?

|n orice caz, nu avea de gând s` cedeze indiscutabilei eiatrac]ii pentru Tanner. Un b`rbat care-[i pierduse so]ia \ntr-unaccident tragic, [i ale c`rui câteva cuvinte \n leg`tur` cu subiectulacesta nu-i l`saser` nici o \ndoial` c` \nc` nu se \mp`case cuideea.

Capitolul 4

Tanner privi lung biroul sù din lemn de stejar [i \ncepu s`scotoceasc` prin hârtiile \mpr`[tiate pe masa mare. Dar f`r` niciun folos. Nu se putea concentra la nimic, pentru c` nu-[i putealua gândul de la ea.

|i atrase aten]ia ceva roz, sub un registru. |mpinse la o parteregistrul negru [i descoperi cartea de bune maniere a lui Jackie,cea pe care o consultase mai devreme pentru instruc]iunile cuprivire la aranjatul mesei. Studie fotografia mare color de pecoperta din spate, apoi citi scurta, dar notabila ei biografie [itrecu \n grab` la cuprins.

Un titlu \i s`ri \n ochi: „|ntreb`ri personale [i cum s` nu leadresezi“. Evident, ea \ns`[i nu-[i urmase propriul sfat, se gândiel cu ciud`. {i totu[i, cum reu[ise oare s`-l determine s`vorbeasc` despre trecutul lui?!

L`s` cartea pe birou [i se gândi din nou la scurta lor \ntâlnirede mai devreme [i la ce spusese despre Marcy. La \nceput,\ncercase s` scape de Jackie comportându-se cât de nesuferit [ide nepoliticos putuse. Mai \ntâi se trântise pe canapea, lâng` ea,când \n \nc`pere erau o mul]ime de alte locuri \n care se putea

a[eza. {i apoi, \[i proptise picioarele de cuf`rul cel vechi al c`ruiscop era s` fie folosit ca mas` pentru cafea. Putea jura c` ov`zuse scuturându-se, dar nu \ndr`znise s` spun` nici un cuvânt.

|n ciuda curiozit`]ii \n privin]a ei – [i nu era mai mult de atât– [tia suficient \ncât s` se p`streze la distan]`. Nu-l deranja faptulc`-i \nv`]a pe copii s` se comporte cum se cuvine, atâta timp câtasta nu \nsemna s`-i pun` s`-[i schimbe practicele flanele [isalopetele cu rochii sofisticate de bal [i cu ni[te costume \nminiatur`. Chiar dac` Amanda [i Max \ncepuser` s` seobi[nuiasc` s-o aib` pe Jackie \n preajm`, Tanner nu era \nc`sigur dac` era un lucru bun.

– S-a terminat cu jocurile, domni[oar` Jackie Taylor,murmur` Tanner. Nu vroia ca Jackie s`-l urm`reasc`, s`-i pun`prea multe \ntreb`ri, f`cându-l s` simt` anumite lucruri, când el[tia prea bine c` ele nu duceau nicìeri. {i n-avea nevoie dedistragere. Willy o angajase cu un scop, [i acesta trebuie s` fi fost.

***

Jackie nu crezuse niciodat` cu adev`rat c` \n zorii zilei coco[iicânt`, pân` \n diminea]a urm`toare, când unul se hot`r\ s`-[ideschid` pliscul tocmai sub fereastra dormitorului ei. Deschisesomnoroas` un ochi [i se concentr` \ncetul cu \ncetul la cifreleceasului cu alarm` care str`luceau verzi \n camera \ntunecoas`.

– Patru patruzeci [i cinci?! Cred c` glume[ti! Nu putea negac` dormise bine \n confortabilul pat cu baldachin, dar cu toateastea nu se putea hot`r\ s` se trezeasc`, nu atât de devreme. Se\ntinse sub p`tur`, pân` când picioarele ei atinser` ceva cald,rotund [i p`ros, la cel`lalt cap`t al patului.

Un schel`lìt brusc [i asurzitor umplu \nc`perea, apoi sim]ic` ceva o ciupe[te de degetele de la picioare. Lui Jackie \i sc`p`,

TE ROG FRUMOS 47

la rândul ei, un ]ip`t care-]i \nghe]a sângele \n vene [i-[i strânsepicioarele sub ea. Asta avu ca urmare un alt schel`lìt alor`taniei, determinând-o [i pe ea s` ]ipe din nou. |[i trasep`turile pân` sub b`rbie, \ntr-o tentativ` de a se ap`ra depocitania p`roas` care o pândea \n \ntuneric.

U[a dormitorului se trânti de perete [i \nc`perea fu inundat`de lumina de pe hol. V`zând silueta lui Tanner \n pragul u[ii,Jackie s`ri din pat direct \n bra]ele lui. Cu o mân` \ncle[tat` \njurul mijlocului lui, ca m`sur` de protec]ie, ar`t` frenetic sprepat.

– Este \n pat! Este \n pat!– Ce este? Un scorpion? Un [arpe?– Nu [tiu!– Ce s-a \ntâmplat?– A… a \nceput s` m` mu[te! {i, [i…– Ce-ar fi s` facem pu]in` lumin` aici [i s` vedem ce se

\ntâmpl`? Tanner bâjbâi pe \ntuneric dup` \ntrerup`tor, pân` \lg`si. Camera se lumin` [i Jackie se uit` strâmb, adaptându-se lacontrastul de luminozitate, pân` când \[i d`du seama c` trebuias` \nfrunte ar`tarea. |[i \ngrop` fa]a la pieptul ferm [i dezgolit allui Tanner.

– Ce este? Tot acolo e? \ntreb` \n cele din urm`, tem`toare.Cu bra]ul strâns \n jurul ei, Tanner st`tea drept [i neclintit.Izbucni \ntr-un râs zgomotos, care rezona undeva \n pieptul sù.

– E doar Boomer. Tanner o strânse u[or de umeri [i o\ntoarse \ncet cu fa]a spre pat. Ea \[i acoperi ochii cu mâinile.

– Nu pot s` m` uit, spuse ea. Sim]ea \nc` trupul lui\mbr`]i[ând-o. Sim]ea [i cum mâinile lui puternice o strângeaude \ncheieturi. Cu grij`, Tanner \i lu` la o parte mâinile de pefa]`, a[ezându-i-le pe lâng` corp. |n cele din urm`, Jackiedeschise ochii.


– |nc` un porc? \ntreb` ea.– |nc` un purcelu[ burtos, ca s` fiu mai exact. Masculul.– |n pat cu mine?!– Mda.– Toat` noaptea?– Probabil. El crede c` `sta e patul lui.– Animalul… animalul `sta are propriul lui pat?!– N-am spus asta. De fapt, Boomer n-ar trebui s` fie aici.

Tanner eliber` \ncheieturile lui Jackie [i se \ndrept` spreanimalul care acum r`m`sese st`pân \n pat. |l lu` u[or \n bra]e[i-l puse pe podea. Apoi Boomer se n`pusti afar` din camer`.

Acum, c` nu-l mai avea pe Tanner lâng` ea, Jackie se sprijinide pragul u[ii.

– Cum a ajuns aici?– Bun` \ntrebare!– {i, oricum, câte ar`t`ri dintr-astea ave]i pe aici?!– Doar dou`. Daisy a f`tat, \]i aduci aminte? Ultima dat` când

am verificat, era nevoie de doi ca s`…– Dansezi tangou. Dac` porcii danseaz` tangou. |[i \ndep`rt`

de pe fa]` o [uvi]` \ncurcat` de p`r, ca s` poat` avea o imagine maiclar` a lui Tanner \n boxerii care se mulau mult prea intim de el.

– Ei bine, cu siguran]` c` nu m` a[teptam s` m` trezesc cuunul \n pat.

– Sunt convins c` nici el nu se a[tepta s` se trezeasc` \n patcu tine.

– Eu tot nu \n]eleg cum a ajuns aici. Vreau s` spun, am \nchisu[a asear`. Willy era plecat [i copiii dormeau. Singura persoan`care nu se culcase \nc` erai tu. Jackie \nchise gura [i se gândi ladiscu]ia lor despre copii, cu o sear` \n urm`. Devenea din ce \nce mai clar faptul c` nu o dorea acolo. Mai mult decât crezuse eapân` atunci.

TE ROG FRUMOS 49

– A fost josnic, spuse \n cele din urm`, tr`gând protector dec`ma[a de noapte.

– Ce vrei s` spui?– Dac` \]i dore[ti chiar atât de mult s` plec, atunci spune-mi.

Dar farsele astea nu sunt cinstite [i nici amuzante.– Hm?!Tanner se sprijini de unul dintre stâlpii patului.– Oh, fii serios! Coco[ul cânt` tocmai sub fereastra mea? {i

poanta cu porcul-sub-plapum`? |ncerci cumva s` m` gone[ti dela ferma ta sau ce?

– A[adar, tu crezi c` eu am f`cut asta? Tonul vocii era calm,dar ochii lui aruncau fl`c`ri.

Pipì nervoas` fundi]a de la gulerul c`m`[ii de noapte, chinuit`de remu[c`ri \n leg`tur` cu teoria pe care tocmai o emisese.

– N-ai fost tu? \ntreb` ea smerit`.– Dintre toate nenorocitele de… \ncepu el, dar apoi se opri

[i \ncepu s` râd`. Nu n-am fost eu. Dar cred c` [tiu cine. Privirealui se fix` undeva \n spatele ei.

Când sim]i c` ceva o trage de c`ma[a de noapte, Jackie se uit`\n jos [i z`ri o fa]` angelic` i]indu-se la ea.

– A]i dormit bine cu Boomer? \ntreb` Amanda cu inocen]`.Tanner f`cu un pas \nainte [i se opri lâng` Jackie. Se aplec`

[i-[i a[ez` mâinile pe genunchi.– Scumpo, tu l-ai adus pe Boomer aici?Amanda \ncuviin]` din cap.– Când?– Noaptea trecut`.– Cum a[a?– Acesta e locul \n care st` el. |i era dor de patul lui.– Ah, scumpo, am mai discutat despre asta. Am cheltuit o

mul]ime de bani [i de timp cu dresarea porcilor `stora. Sunt


animale de cas`, nu oameni, mai ]ii minte? Aceasta este cameradomni[oarei Taylor. Promite-mi c` n-o s` mai faci asta.

– Nu vroiam decât s` fiu de ajutor.– |n]eleg asta. Dar de acum \ncolo, locul lui este \n ]arc.

Acum, du-te [i treze[te-l pe fratele tù. Avem sarcini de\ndeplinit.

Amanda f`cu o fa]` mirat` [i str`b`tu holul.– Sarcini?! La ora cinci diminea]a?! \ntreb` Jackie.– Animalele trebuie s` m`nânce. Dar, te rog, \ncearc` s` te

culci \napoi.– Nu cred c` o s` pot. Inima ei care \nc` palpita se ocupa

special de asta. Dar oare palpita din cauza oaspetelui neinvitatsau din cauza priveli[tii lui Tanner purtând doar boxerii aceiamula]i? Jackie alung` senzualul gând al corpului lui puternic lipitde al ei [i adulmec` mirosul de cafea proasp`t` [i tare care veneadinspre buc`t`rie.

– Acum mi-ar prinde bine o cafea.– Willy prepar` cea mai bun` cafea. Tanner privi c`ma[a ei de

noapte [i dintr-o dat` con[tientiz` indecen]a hainelor lor. Ochiilui alergar` dintr-un col] al camerei \ntr-altul, \n \ncercareazadarnic` de a se uita oriunde \n afar` de ea.

– Eu… Ar fi mai bine s` m` duc s` v`d ce fac gemenii.Jackie trase [i mai tare de c`ma[a de noapte [i strânse din

bra]e când Tanner trecu pe lâng` ea. Se opri \n pragul u[ii.– Ai nevoie de ceva?„Oh, Dumnezeule, da!“, ar fi vrut s` strige.– Nu, mul]umesc. Sunt bine.Odat` ce Tanner ie[i din raza ei vizual`, \nchise u[a [i se

sprijini cu spatele de ea. Se juc` absent` cu fundi]a de la gulerulc`m`[ii de noapte, pân` când se descusu [i-i s`ri \n mân`. O

TE ROG FRUMOS 51

strânse cu putere. Era numai cinci diminea]a [i era deja d`râmat`la vederea din \ntâmplare a unui b`rbat sexy [i aproapedezbr`cat. Oare ce se \ntâmpla cu ea?!

***

Cu cea[ca \n mân`, Jackie st`tea lâng` chiuvet` sorbindu-[icafeaua [i privind pe fereastra \nr`mat` de perdelu]e \n carourialbe [i ro[ii. Privea cum gemenii intrau [i ie[eau din hambar,\ndeplinind a[a-numitele sarcini pe care le aveau ni[te copii la oferm`, când abia se cr`pa de ziu`.

Ce via]` pentru un copil, se gândi ea. Era cu siguran]` unecou al suferin]ei pe care i-o adusese micu]ei Jackie existen]a ca\ntr-un acvariu, la Washington D.C.. Aici nu erau bli]urileaparatelor de fotografiat [i nici un reporter de mondenit`]i nuscria despre tine. Gândindu-se la Washington D.C., \[i stabilis`-[i aminteasc` s`-i telefoneze asistentei ei, Alice, mai târziu, \ndiminea]a aceea.

O sporovìal` exaltat` umplu \n curând aerul din jurul ei [iJackie se \ntoarse ca s`-i vad` pe Amanda [i pe Max n`pustindu-se\n buc`t`rie remorca]i de Willy.

– V-a]i sp`lat pe mâini, da? \i \ntreb` Willy.Cei doi \ncuviin]ar` din cap [i-[i luar` farfurii [i linguri, cât

timp Willy \[i umplu o cea[c` de cafea. Gemenii se \ntoarser`, sepreg`tir` s` se a[eze la mas`, \ns` Jackie \[i drese vocea.

– Ce-am uitat? \ntreb` Amanda.– Adul]ii iau primii loc, mai ]ine]i minte? \ntreb` Jackie.|nainte s` se a[eze, copiii a[teptar` plini de neastâmp`r ca

Jackie [i Willy s`-[i trag` [i ei scaunele.


– Chiar c` e munc` grea s` fii politicos, spuse Max.– Nu va trebui s` fie \ntotdeauna a[a, dar este un exerci]iu

bun. Nu trebuie decât s` [ti]i lucrurile acestea, pentruevenimentele sociale, spuse Jackie.

– {i C`p[u-Fest este un eveniment social? \ntreb` Amanda.– C`p[u-Fest? Jackie \[i \ndrept` privirea spre Willy.– Festivalul C`p[unilor din Butterfield, \i r`spunse Willy.

|ncepe \n câteva zile. Se desf`[oar` la sfâr[itul s`pt`mâniiviitoare. Rodeo. Distrac]ii. Parad`. {i mai este [i o \ntrecere cubutoaie [i apoi dans, \n ultima sear`.

– Acolo a \ntâlnit-o bunicul pe Ella, anul trecut. La dans. Pfui!\l tachin` Max.

– Presupun c` a]i auzit deja despre Ella, hm? \ntreb` stânjenitWilly.

– Pare foarte dr`gu]`.– Sunt de acord! interveni Max. Ast`zi ne duce pe to]i la

Waterfall Canyon!– Este un parc acvatic. O s` v` descurca]i aici singur`, cât

timp o s` fim pleca]i? \ntreb` Willy.– Oh, sigur c` da. Am o mul]ime de lucruri de f`cut.– Vroiam s` vin` [i Tanner cu noi, dar are foarte mult de

lucru [i a trebuit s` renun]e. Este de-a dreptul inteligent \n ceeace prive[te majoritatea lucrurilor, dar nu [tie când s` lase muncala o parte. De aproape doi ani este a[a.

Willy ridic` o sprâncean` grizonant` [i stufoas` spre Jackie [iea \n]elese imediat ce \ncerca s` spun`. Vrusese s` spun` decând murise Marcy. Având grij` s`-[i controleze cuvintele, Jackiecontinu` conversa]ia \nceput` de Willy.

– Atâta munc` [i nici urm` de distrac]ie? Mie \mi sun` maidegrab` a pedeaps`.

TE ROG FRUMOS 53

– |i pute]i spune [i a[a. I-a]i mai putea spune [i prostie.Gândurile lui Jackie fur` \ntrerupte de un zgomot de pa[i.

Privi peste um`r [i-l v`zu pe Tanner umplându-[i o cea[c` marede cafea neagr`. Se \ntoarse la loc [i schimb` cu Willy o scurt`privire vinovat`. B`trânul mormì [i-[i puse cana pe mas` cu obubuitur`. Jackie auzi cum Tanner travers` buc`t`ria [i se opriexact \n spatele ei. Putea sim]i cum furia iradia din toat` fiin]alui. Se \ndrept`, \ntrebându-se cât de mult auzise.

– Domni[oar` Taylor, cred c` ar fi bine s` discut`m, spuse el.Se p`rea c` auzise \ntreaga conversa]ie. {i judecând dup`

tonul vocii lui, nu-i pl`cuse deloc.– |n sufragerie, v` rog, adùg` Tanner.– Desigur, r`spunse ea [i-l urm`. Abia dac` trecuser` primele

ore ale dimine]ii [i reu[ise deja s`-l scoat` din s`rite pe b`rbatulacesta. |[i \nghesui mâinile \n buzunarele pantalonilor ei scur]ialbi.

– Tanner, \mi cer scuze dac` am dep`[it m`sura. Tat`l tù [icu mine aveam doar o discu]ie inocent` [i…

– S-a transformat \n ceva care nu te prive[te. }i-am spus dejatot ce trebuia s` [tii, asear`. E[ti aici ca s`-]i faci meseria… nu s`discu]i despre via]a mea personal`.

Jackie \[i \ndrept` umerii.– Ce vrei s` spui?– Va trebui s` te concediez…– S` m` concediezi?! Dar n-am vrut s`…– Sunt sigur c` n-ai vrut..– Mi-ar face pl`cere s` r`mân. Am un termen limit` pentru

cartea aceasta [i nu voi reu[i f`r` ajutorul tù. Al copiilor tì,vreau s` spun. A[ fi pierdut` f`r` ei.

Willy intr` \n camer` [i se opri \ntre ei.


– Oare am auzit bine?! Tocmai ai spus c` vrei s-o concediezi?!Nu po]i s-o concediezi! Willy \l privi pe fiul sù pe subsprâncene, cu ochi mic[ora]i [i furio[i.

– Pe naiba, nu pot! Privirea fioroas` din ochii lui Tanner nup`rea s`-l sperie \ns` pe b`trân. V`zându-i pe cei doi b`rba]itemperamentali \nfruntându-se, Jackie \[i d`dea seama c` erau,evident, f`cu]i din acela[i aluat.

– Nu po]i s-o concediezi, pentru c` n-ai angajat-o tu! Willy \[i\nfipse un deget osos \n pieptul fiului sù.

– Ah, nu \ncepe acum cu asta! Sunt copiii mei. Eu sunt celcare decide ce se \ntâmpl` cu ei. O s`-i pl`tesc onorariul pecare-l pretinde, dac` pentru asta \]i faci griji.

– Banii n-or s` te ajute de data aceasta, fiule. Domni[oaraJackie [i cu mine am f`cut o \n]elegere.

Tanner se uit` la Jackie.– Ce fel de \n]elegere?– Ea \i instruie[te pe copii cu privire la bunele maniere [i are

parte de lini[te [i pace pentru câteva zile ca s` poat` lucra laultima ei carte. Asta, [i o lec]ie-dou` de c`l`rie de la tine.

Privirea \ntreb`toare a lui Tanner se \ntoarse din nou spreJackie. Ea \ncuviin]` din cap, cerându-[i aproape scuze.

– Are dreptate. Aceasta a fost \n]elegerea noastr`.– A[a c` n-o po]i concedia, pentru c` oricum, de la bun

\nceput, nu a[ fi pl`tit-o.– Poate c` n-am cum s-o concediez, dar nu poate r`mâne

aici.Asemenea unui taur, Willy lu` o pozi]ie de atac [i fornì pe

nas. |nainte ca Jackie s` poat` r`spunde, cerându-le s` \ncetezes` mai discute ca [i când n-ar fi fost \n camer`, Amanda sen`pusti \nùntru [i-[i \ncle[t` bra]ele \n jurul taliei ei.

TE ROG FRUMOS 55

– Trebuie s` r`mân`! Te rog, nu putem s-o p`str`m? O s` fimcumin]i! scânci Amanda. Strângea mijlocul lui Jackie \ntr-o\mbr`]i[are ca de urs. Max st`tea \n pragul u[ii, urm`rind \nlini[te scena.

– Scumpo, o \ntrerupse Tanner, ea nu este un animal careare nevoie de ad`post. Trebuie s` plece la ea acas`.

– De ce? \ntreb` Max din pragul u[ii. N-o s` m` mai bat la[coal`. Las-o s` r`mân`!

– Max! {i tu?! \ntreb` Tanner, apoi o privi aspru pe Jackie.Vezi ce-ai f`cut?

– Ce-am f`cut? \ntreb` Jackie, mângâind p`rul feti]ei.– E[ti aici de o zi [i i-ai [i f`cut s` se \ndr`gosteasc` de tine.

Acum, ce-ar trebui s` fac?– Las-o doar s` r`mân`, tat`. Max travers` \nc`perea [i se

a[ez` lâng` Jackie. Willy li se al`tur` [i el.– Max, credeam c` tu e[ti \mpotriv`.– Eram, dar… oft` bìatul.– Dar ce?– Iisuse, este aici doar de ieri, dar acum te vedem mai des.

Mult mai des, explic` Max, iar sora lui \ncuviin]` din cap. Deobicei lucrezi atât de mult, \ncât e ca [i cum n-ai vrea s` fii cu noi.

Jackie r`mase uluit` la auzul cuvintelor sincere ale lui Max,care p`rur` s`-l r`neasc` pe Tanner mai puternic decât ar fiputut-o face orice lovitur` fizic`. De acolo de unde st`tea, crezuc`-i vede inima frângându-se.

***

Stând pe pat, Jackie ap`s` tasta de salvare a laptopului [ip`r`si programul de editare. Dup` o or` de \ncerc`ri, \nc` nu


reu[ise s` se concentreze asupra cuvintelor pe care le culesese.{i cum ar fi putut, când nu se gândise decât la Tanner [i la cumie[ise ca o furtun` din cas`, mai devreme?

|nchise laptopul. |[i amintea durerea care-i \ntunecasechipul, \nainte s` ias` din cas`. Cu siguran]`, Max atinsese ocoard` sensibil` când spusese c` tat`l lui nu-[i petreceasuficient timp cu ei. Nu se putea ab]ine s` nu se simt` vinovat`,\n parte, pentru tot ce se \ntâmplase. Se \ntreba cum de reu[ises` provoace atâtea dezastre \ntr-un timp a[a de scurt. Dac` nualtceva, \i datora lui Tanner scuze. Se decise c` trebuia s` fieundeva, la ferm`. Nu putea s` se mai lase prad` remu[c`rilornici un minut \n plus.

|nc`l]` sandalele [i se aventur` spre grajd. Se opri la intrarea\n pasajul principal [i spion` rândurile de boxe pentru cai. Ovoce sc`zut` monologa dintr-una din boxe.

|naint` pân` \n intervalul central, condus` de voceaprofund`. |l g`si pe Tanner muncind din greu, mormìnd blând\n timp ce termina de fixat o potcoav`. Calul \i r`spunsenechezând. Jackie admir` p`rul maro [i str`lucitor, p`tat cu alb,ca [i cum \ns`[i Mama Natur` \l pictase cu pensula ei.

– Este frumos, spuse ea, sprijinindu-se de u[a boxei. Privireaei insistent` trecu de la animal la Tanner.

– Este o „ea“, ripost` el.– Scuze. {i \mi pare rù pentru ce s-a \ntâmplat mai devreme,

\n cas`… am \nc`lcat promisiunea pe care ]i-am f`cut-o.Tanner continu` s` inspecteze copita. Aparent mul]umit de

rezultate, puse jos piciorul din spate al calului. Apoi \[i adunùneltele de fier`rie [i se ridic`.

– {i care era promisiunea?– Am promis s` nu m` amestec \n via]a ta. Dar se pare c`

tocmai asta am f`cut, [i \nc` \ntr-un timp record.

TE ROG FRUMOS 57

– Nu. N-ai f`cut-o. Nu tocmai. Flac`ra vie din ochii lui sedomolise, de la cearta din cas`. Jackie mul]umi \n t`cere c`vedea din nou partea mai blând` [i a[tept` ca el s` continue.

– Uite, Willy tr`nc`ne[te mereu despre felul \n care faclucrurile. Necazul este c` nu-mi pot concedia propriul tat`. A[ac` am f`cut urm`torul lucru care ar fi rezolvat problema.

– Ai \ncercat s` m` concediezi pe mine.– Ce mod mai bun de a-l \nt`râta pe b`trân?!– Voi doi v` \nfrunta]i des a[a?– Numai atunci când fiecare dintre noi vrea s` se procedeze

\n felul sù.– {i nu c`de]i de acord dac` ar trebui sau nu s` r`mân.Tanner \[i trase p`l`ria peste sprâncene, evitând s-o

priveasc`.– |n orice caz, \mi tot promit mie \nsumi s` stau mai mult cu

ei. E timpul s`-mi ]in propriile promisiuni. Ceea ce \ncerc s`spun este c` ai f`cut deja un bine aici, Jackie. A[a c` n-am vorbitserios mai devreme. Sper c` o s` r`mâi.

– Se pare c` amândoi avem de câ[tigat din asta.– Da.– Cred c` va trebui s` r`mân. La urma urmelor, \nc` nu

mi-am primit lec]ia aceea de c`l`rie. Se \ntoarse [i intr` agale \nbox`, m`surând din priviri calul maro cu pete albe. |[i d`duseama c` Tanner venise \n spatele ei, oprindu-se atât deaproape, \ncât putea sim]i pe gât respira]ia lui fierbinte.

– Gra]ie faptului c` Willy m-a dat cu \mprumut, cred c` nu voiavea de ales [i va trebui s`-]i dau lec]ia aceea de echita]ie.

– Pot s-o c`l`resc? Jackie ar`t` spre cal.– Sigur. Numele ei \ntreg este Marshmallow Sundae – Bezea

de Duminic`. Dar noi \i spunem doar Marshmallow. Este destulde u[or de strunit. De aceea am cump`rat-o.

58 KIMBERLY LLEWELLYNgiannijollys

– Este un semn bun la un cal?– Depinde pentru ce vrei calul. Conteaz` mai multe lucruri

ca s`-l alegi pe cel potrivit. Vocea lui deveni aspr`.|nc` \n spatele ei, Tanner \[i odihni palmele pe [oldurile lui

Jackie [i-[i aduse obrazul periculos de aproape de al ei. Privipeste um`rul ei, admirând \mpreun` frumuse]ea animalului.Jackie \[i p`str` privirea a]intit` asupra calului, dar trebui s`-[ifolosesc` toat` energia ca s`-[i \mpiedice genunchii s` tremure.

– {i de ce are nevoie ca s` fie cel potrivit? \ntreb` Jackie,suficient de inocent.

Mâinile lui Tanner alunecar` pe mijlocul ei, strângând-o u[or.O secund`, Jackie \[i ]inu respira]ia.

– Ei bine, ceea ce caut \n primul rând la o iap` esteinteligen]a. {i trebuie s` aib` statura potrivit`… |[i puse din noumâinile pe [oldurile ei [i o \ntoarse, m`surând-o ostentativ.

– Altceva?– Trebuie s` m` gândesc dac` se poate acomoda cu ceilal]i

cai. O trase cu blânde]e mai aproape.– |n]eleg. {i dac` aceast` iap`… se acomodeaz`?– Atunci, dac` pare s` aib` un suflet bun, [tiu c` va fi potrivit`

pentru mine.– ~sta este un ordin de onoare.Tanner \i zâmbi.– {i mai este un lucru ce trebuie luat \n considerare, spuse

el. |[i aplec` u[or capul [i-[i trecu buzele peste o [uvi]` dinp`rul ei.

Jackie \[i puse palmele pe pieptul lui, \ncercând cu disperares` p`streze o distan]` \ntre ei.

– Ce facem? \ntreb` ea, sim]ind atrac]ia nest`pânit` dintre ei.Dar [tia deja. Mai exact, [tia ce urma s` fac` Tanner.

Fermierul ei cel dur avea s-o s`rute.

TE ROG FRUMOS 59

Pe m`sur` ce Tanner \[i apropia gura de a ei, Jackie se relax`\n bra]ele lui. Când buzele lor se atinser`, se topi toat` [i ced`\mbr`]i[`rii lui puternice. Avea un gust dulce [i fierbinte [i \ntoate felurile \n acela[i timp, esen]a lui era mai tare decât propriaei voin]`.

|[i afund` mâinile aspre \n p`rul ei, aplecându-i u[or capul pespate, \n dorin]a arz`toare de a aprofunda s`rutul. Jackie gemu,sim]ind trupul lui puternic lipit de al ei. |n sfâr[it, [tia cum eras` se afle \n bra]ele lui Tanner… ca \n Rai. Dar un gând o f`cus` se \ndep`rteze brusc.

Oare ce f`cea?! Cum se putea implica atât de repede \ntr-orela]ie?! {i nu cu nu b`rbat oarecare, ci cu unul care-i era [iclient, pe deasupra! |[i \mpinse mâinile \n pieptul lui Tanner [i\ntrerupse s`rutul.

– Nu se poate, rosti ea pe un ton aspru.– {tiu. |i s`rut` gâtul, trimi]ând fiori \n toat` fiin]a ei.– Nu, vorbesc serios, reu[i ea s`-[i adune cuvintele,

\ncercând din r`sputeri s` ignore febra senzual` care-i \nc`lzisetrupul. Asta chiar nu se poate \ntâmpla, \nt`ri ea.

– Dar se \ntâmpl`.– Ei bine, trebuie s` \nceteze.– Din clipa \n care am v`zut furoul acela din dantel`, n-am

f`cut nimic altceva decât s` m` gândesc la tine. La naiba, chiardinainte de asta.

Pres`r` s`rut`ri chinuitoare pe gâtul ei, f`când-o s`-l doreasc`mai mult decât crezuse vreodat` c` e posibil. Dar lucrurileajungeau prea departe. Jackie se d`du \napoi.

– Tanner, nu pot s` fac asta. Lucrez pentru tine, \]i aduciaminte? |l fix` cu o privire insistent` [i se sprijini cu spatele deperetele boxei. |[i sim]ea genunchii tremurând.


– |n]eleg, spuse el [i-[i ag`]` degetele de buzunarele de lablugi. Numai afaceri, f`r` pl`ceri. Am \n]eles.

– Nu-i asta, spuse ea, furioas` c` \nc` se mai gândea la ea \nfelul acela. Eu… eu, hm, am un telefon de dat, asta-i tot. Vatrebui s` l`s`m pe alt` dat` lec]ia de c`l`rie.

– De acord, domni[oar` Taylor. Du-te [i aga]`-te de afaceri!Vocea lui tr`da frustrarea. {i eu am treab` de f`cut.

Jackie se \ndrept` \n grab` spre u[`, lipit` de perete [imu[cându-[i buza. Nu-[i lu` \ns` ochii de la el, v`zând c` a[teptacu ner`bdare ca ea s` plece. Apoi, Jackie se \ntoarse [i o [tersede acolo.

Ie[i \n lumina soarelui [i inspir` adânc aer proasp`t \n piept.Oare unde-i fusese capul mai devreme?! Porni repede spre cas`,dar nu fugi. Nu s-ar fi cuvenit ca el s` cread` c`-i era fric`.

Ajungând \n dormitorul ei, trânti u[a [i se pr`bu[i pe pat. |[icalm` nervii \nainte s` citeasc` mesajele de acas`. Nimic. Form`num`rul lui Alice.

– Alice? Oh, slav` Domnului c` e[ti acas`.– Te sim]i bine? Pari ca [i cum n-ai putea s` respiri.– Sunt bine.– Lucrurile stau chiar atât de rù?– Hm, lucrurile merg bine.– {i cum este fermierul cel col]uros? Te-a \nv`]at câte ceva

pân` acum?– Pofim?!– {tii tu, lec]iile acelea de echita]ie?– Oh, a[a este. Noi, hm, n-am ajuns atât de departe.– {i ce naiba vrea s` \nsemne asta?!– Nimic, r`spunse absent` Jackie.– Cum sunt copiii? Se preocup` de manierele lor?Ei bine, asta era o poveste victorioas`, numai bun` de raportat.

TE ROG FRUMOS 61

– Copiii sunt minuna]i. Bunicul este grozav. Cât despre Tanner…– Te referi la domnul Avery?Jackie strânse din buze, dându-[i seama de gre[eala fatal` pe

care o f`cuse. Nu se adresa niciodat` clien]ilor sì pe numelemic, iar Alice [tia asta.

– Cum este el? E ceva special ce-ai vrea s`-mi \mp`rt`[e[ti?\ntreb` Alice pe un ton mult prea vesel.

– Nu, r`spunse defensiv Jackie. Nu pomeni nimic desprefuroul din dantel` \ntr-adins ca s-o \nnebuneasc` pe Alice decuriozitate.

– Dar am o problem`. Mi-am pierdut agenda. M-am gândit c`trebuie s` [tii, \n caz c` o g`se[te cineva [i o expediaz` prin po[t`la birou \n urm`toarele câteva zile.

– Bine, am s` fiu atent`.– Se \ntâmpl` ceva ce ar trebui s` [tiu? \ntreb` cu non[alan]`

Jackie.– Doar câteva recep]ii pentru nun]i. Vor s`-[i fac` programare

la tine pentru problemele obi[nuite: cum se ]ine un toast, carefurculi]` trebuie folosit` [i când, cum s`-[i aleag` invita]iile…

– Ce elegant! Asta-i tot?Alice oft` [i f`cu o pauz`.– |n caz c` te \ntrebi dac` dragul nostru Derrick a telefonat la

birou, r`spunsul este nu. Nu a dat telefon.Sim]i cum frustrarea pune \ncetul cu \ncetul st`pânire pe ea.

Doar o singur` dat`, Jackie vroise ca el s` sune [i ea s` nu fieacolo. Vroise ca el s` se \ntrebe, de data aceasta, unde era ea.

– |n afar` de asta, nu e plecat la nu [tiu ce eveniment social?\ntreb` Alice, \ntrerupându-i pledoaria.

– Credeam c` e vorba doar despre afaceri, r`spunse Jackie, dinnou furioas` pe el. La urma urmelor, dac` Derrick Jones nu \ncercas` ia leg`tura cu ea, cum putea s` se despart` oficial de el?


Capitolul 5

Tanner nu putuse s` nu observe cât de t`cut` fusese Jackie \ntimpul cinei din seara aceea. Dar apoi, to]i adul]ii fuseser` t`cu]i,\n timp ce Max [i Amanda le povestiser` cu entuziasm aventurilelor din parcul acvatic [i vizita pe care i-o f`cuser` mai devremelui Daisy, la cabinetul doctorului Adams.

Jackie le ]inuse gemenilor o lec]ie despre comportarea latelefon [i despre cum se preiau mesajele.

Dar pe m`sur` ce farfuriile tuturor se goliser`, conversa]ia \[ipierduse din intensitate [i Jackie r`m`sese \nc` surprinz`tor det`cut`. Willy nu p`ruse s` observe, se ]inea ocupat cu strânsulresturilor pe care le \mpacheta zgomotos \n folii metalice sau deplastic. T`cerea lui Jackie nu-i d`duse câtu[i de pu]in de b`nuitb`trânului. Dar apoi, nu Willy fusese cel care o s`rutase \nhambar cu câteva ore mai devreme.

Tanner puse un bol \n ma[ina de sp`lat vase [i se \ntoarse,dând piept \n piept cu Jackie care \ncerca s` ajung` la chiuvet`ca s` cl`teasc` o farfurie. Ochii ei verzi str`jui]i de gene dese [ilungi \i \ntâlnir` pe ai lui. Gura ei \n form` de inim` se arcui\ntr-un zâmbet.

Ce n-ar fi f`cut s` simt` din nou atingerea delicioas` a gurii eisuperbe! |[i \nfruntar` privirile, pân` când Tanner sim]i c` ceva\l trage de pantaloni.

– Tati, pot s` m` joc la calculator? \ntreb` Max.– Ai avut [i a[a o zi foarte lung`. N-ar trebui s` te preg`te[ti

de culcare?– Te rug`m! Doar pu]in, se amestec` [i Amanda. Domni[oara

Taylor a spus c` avem nevoie de lec]ii de etichet` la calculator.Tanner \i arunc` lui Jackie o privire curioas`.– Etichet` la calculator?!– Bine ai venit \n noul mileniu, \i zâmbi Jackie.– Po]i s` participi [i tu dac` vrei.– Eu sunt primul! Max se n`pusti afar` din buc`t`rie.– Ba nu! Eu sunt prima! Amanda fugi s`-l prind` din urm` pe

fratele ei.Tanner urm`ri cum Jackie pune o farfurie \n ma[ina de sp`lat

vase. Se \ntoarse [i-l surprinse \n flagrant delict, studiind-o. Darlui nu-i p`sa. Nu se putea ab]ine.

– |n seara asta n-o s` ai cum s`-]i faci treaba la calculator.– Mai vedem noi.|ncet, trecu pe lâng` el [i se \ndrept` spre birou. Sim]ind

c`ldura ei, Tanner se uit` pe furi[ la picioarele ei, \nainte s` ias`definitiv din raza lui vizual`. |[i aminti c` tat`l sù \nc` maistrângea masa [i se duse \n buc`t`rie.

Din fericire, b`trânul nu-[i d`duse seama ce se \ntâmplase.Willy fluiera vesel [i cur`]a dulapul, strìn de orice alt` activitate.

– S`-n]eleg c` \n seara asta nu te vezi cu Ella?– Nu. M` preg`tesc s` plec la Roundup. M` \ntâlnesc acolo

cu bìe]ii s` bem o bere. Ella e plecat` pân` mâine \n vizit` lamama ei. De aceea ne-am petrecut ziua \mpreun`. |ncepu s`fluiere din nou.


– O placi cu adev`rat, nu-i a[a, tat`?Willy \ntrerupse fluieratul.– Sigur c` o plac, mormì el. De fapt, o iubesc.Luat prin surprindere, Tanner se pr`bu[i pe unul dintre

scaune.– Oh, este cu adev`rat o treab` serioas`! Te vei c`s`tori cu ea,

sau cum?Willy mormì nemul]umit \n barb` [i apoi se a[ez` \n fa]a lui

Tanner.– Nu [tiu ce voi face. Tr`s`turile dure ale chipului sù ca de

bivol se \mblânzir`, ca de fiecare dat` când vorbea despre Ella.– Vreau s` spun, ea \[i dore[te tot t`r`boiul. Dar eu am

responsabilit`]i aici, [tii tu.– Tat`, nu-]i l`sa via]a s` a[tepte din cauza noastr`. Gemenii

[i cu mine ne putem descurca [i singuri. Nu vreau s` am [i astape con[tiin]`.

– Tu [i con[tiin]a ta. Willy strâmb` dispre]uitor din nas. Eucredeam c` lucrurile vor lua cu siguran]` o alt` \ntors`tur` pânàcum.

– Cum a[a?– Nu m` \n]elege gre[it. {tii c` am adorat-o pe Marcy. Dar cre-

deam c` pân` acum vei avea pe cineva \n minte, ca viitoare so]ie.– Tat`, n-a trecut chiar atât de mult timp. Tanner se l`s` pe

spate \n scaun. |n afar` de asta, tu e[ti persoana cea mai \nm`sur` s` vorbe[ti!

– Eu mi-am g`sit o prieten` frumoas` [i cumsecade. E maimult decât pot spune despre tine.

Avea dreptate. {i Tanner ura \ntotdeauna când b`trânul cel\nc`p`]ânat avea dreptate.

– Dar nu fac decât s` \ncerc s` men]in ferma asta pe picioare.{tii doar. Chiar nu am timp liber.

Willy gesticul` \n semn de protest.

TE ROG FRUMOS 65

– Femeile aproape c` stau la coad` ca s` ias` cu tine, dar tupui vreodat` mâna pe telefon s-o suni pe vreuna dintre ele? Lanaiba, nu!

– Nu-i adev`rat. O duc pe Anna la dansul de la C`p[u-Fest, \ir`spunse cu ciud` Tanner.

– Asta nu se pune.– De ce nu?! E dr`gu]` [i cumsecade.– Este veri[oara Ellei. O sco]i \n ora[ ca o favoare pentru

mine, [i tu o [tii prea bine.– Eu tot sunt de p`rere c` se pune.– Ei bine, eu sunt de p`rere c` nu!– O duc pe Anna la dans, [i dac` asta nu se nume[te \ntâlnire,

atunci nu [tiu ce este! Tanner se ridic` [i se \ntoarse s` plece,\ns` nimeri fa]`-n fa]` cu Jackie, care st`tea chiar \n pragul u[ii.Scânteia din ochii ei de smarald disp`ru \n clipa \n care \[i\nghesui mâinile \n buzunarele pantalonilor ei scur]i.

– Am venit doar pentru un pahar cu ap`. Scoase din bufet unpahar [i-l umplu \n grab` cu ap` de la robinet, dorindu-[i s` sefi putut evapora, pur [i simplu.

Tensiunea din buc`t`rie deveni [i mai ap`s`toare. Tanner\nghi]i \n sec, \ntrebându-se cât de mult auzise ea dinconversa]ie.

Willy \[i \ntorcea capul când \n spate, când \n fa]`, de la unulla altul. Cu o privire hot`rât` [i str`lucitoare, ridic` suspicios osprâncean` spre Tanner.

– Da – Willy b`tea sacadat \n mas` – dac` tu consideri asta o\ntâlnire, atunci te \n[eli amarnic. De fapt, fiule, cred c` ai uitattot ce [tiai despre subiectul acesta.

Tanner strânse cu putere sp`tarul scaunului.– Tat`, hai s` nu deschidem discu]ia asta! Ochii lui se

\ndreptar` rapid spre Jackie, care duse absent` paharul la gur`.


Willy \[i mic[or` ochii [i pe fa]a lui \ncol]i un zâmbet malefic.– Poate ar fi mai bine s` iei un curs rapid despre \ntâlniri.

Nu-mi face nici o pl`cere s` te bat la cap, dar e[ti \ngrozitor deruginit la capitolul `sta. Poate c` domni[oara Taylor, aici de fa]`,ar putea s`-]i dea vreo câteva lec]ii.

Tanner \[i ridic` privirea [i v`zu cum Jackie se \neac` [i punepaharul pe bufet. |ntr-o secund`, ajunse lâng` ea [i o b`tu u[orpe spate c` s-o ajute s`-[i revin`.

Apoi \[i s`get` tat`l cu o privire ucig`toare, care ar fi pusoricare alt b`rbat pe fug`. Dar Willy r`mase neclintit.

– Jackie are [i a[a o mul]ime de treburi, rosti Tanner printredin]i.

– Ei bine, sunt sigur c` are timp s`-]i vând` câteva ponturi. Cep`rere ave]i? Willy privi \n expectativ` spre Jackie.

Ea \ncuviin]`, tu[ind, din cap.– Sigur c` da. A[a este cel mai bine, reu[i ea s` bâiguie.Oare ce vroia s` \nsemne asta?! Tanner era curios.– De acord. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, aprob`

Willy.De data aceasta, b`trânul \[i for]ase serios norocul.– M` duc s` preg`tesc gemenii de culcare, dac` nu mai ave]i

nici o lec]ie programat`, domni[oar` Taylor. Willy se ridic` de lamas`.

– Cred c` am f`cut destul pentru o singur` zi, r`spunseJackie, recuperându-[i aproape suflarea.

– Grozav. Atunci, v` las. Dac` disear` auzi]i afar` o adun`tur`de be]ivi pro[ti, nu chema]i [eriful. |nainte s` ias` din buc`t`rie,Willy \i f`cu lui Jackie cu ochiul.

Jackie se \ntoarse cu spatele la Tanner [i goli paharul. |l a[ezàpoi \n ma[ina de sp`lat vase [i se \ntoarse \n cele din urm` cufa]a la el. Putea \nc` citi nesiguran]a \n ochii ei.

TE ROG FRUMOS 67

– Nu-]i face griji, nu trebuie neap`rat s`… \ncepu Tanner.– Nu, cred c` ]i-ar prinde bine, afirm` ea hot`rât`.– Cum?– Ai nevoie s` ie[i mai des. S` \ntâlne[ti oameni noi. Ar fi spre

binele tù.– A[ prefera s` fiu cu tine. |ntinse cu blânde]e mâinile [i o

cuprinse \n \mbr`]i[area lui. Chiar aici. Chiar acum. Asta cred euc-ar fi cel mai bine.

– Poate cel mai bine pentru tine, spuse ea pe ner`suflate,apoi \[i l`s` b`rbia \n jos [i privi \n l`turi.

Cuvintele ei \l ap`sar`. |[i lu` mâinile de pe ea.– E ceva \n neregul`? Am f`cut ceva?– Nu. Nicidecum. Vreau s` spun doar c` nu m` ocup cu

chestii de genul „chiar-aici-chiar-acum“. |[i \ncruci[` bra]ele,mi[care ce avu ca urmare faptul c` sânii i se strânser` \ntr-un felpe care Tanner nu putu s` nu-l observe.

– Ceea ce vreau s` spun este c` nu-mi irosesc timpul cucineva care nu este interesat de… viitor.

– Discu]ia aceasta nu este cumva prematur`? La urmaurmelor, nu fusese decât un singur s`rut. Chiar dac` fusese uns`rut care le cutremurase p`mântul sub picioare [i le f`cusesufletele s` vibreze… r`mânea totu[i un singur s`rut.

– Poate c` ]ie ]i se pare prematur, dar eu nu-mi permit luxulde a… Se opri.

– Care lux?Ezitând \nc`, \i r`spunse \n cele din urm`:– De a avea o aventur`, o leg`tur` sentimental` de conjunctur`.– Dar cine a pomenit de o aventur`? |n afar` de asta, mai \ntâi

a[ avea nevoie de lec]iile acelea despre \ntâlniri. Dup` spuseletat`lui meu, n-a[ putea convinge nici m`car o vac` s`-mi dea ocopit`, darmite s` invit o femeie \n ora[.


– Ei bine, are dreptate. |ncepi gre[it. Se d`du un pas \napoi,dar el o prinse din nou \n bra]e.

– Ai vrea s`-mi explici?– Se presupune c`-i faci curte unei femei \nainte s-o s`ru]i.

Mie mi se pare c-ai cam s`rit câ]iva pa[i.– Sunt dispus s` \nv`].– Atunci, am s` te \nv`] eu. De dragul lui Willy. Cu cât \ncepi

mai devreme s` ie[i cu femei, cu atât mai repede o s` [tie c` os`-]i fie bine [i c` poate s` se gândeasc` la c`s`toria cu Ella.

– Deci toate astea sunt pentru Willy?– Pentru Willy.– {i nu-l putem dezam`gi pe Willy, complet` el, deloc

convins de nobilele ei motive.Jackie se strecur` din bra]ele lui.– Las`-m` s` m` duc dup` planul de lec]ii. E vremea pentru

\ntrevederea noastr` din fiecare sear`. Sau ai [i uitat?– Am a[teptat-o cu ner`bdare toat` ziua.|n timp ce Jackie \[i f`cu ie[irea, Tanner studie felul elegant

\n care \[i leg`na corpul \n mers. „Da, am a[teptat asta cuner`bdare toat` ziua.“

***

„P`streaz`-]i calmul. P`streaz`-]i calmul. P`streaz`-]i calmul.“Jackie repet` cuvintele tot drumul pân` \n camera ei. |nchizându[a, \[i d`du seama cât de repede camera aceea mic` de oaspe]idevenise locul ei sacru \n care se refugia de atingerea lui Tanner.{i de privirea lui insistent`. {i de tonul cald al vocii sale.

Se repezi \n fa]a oglinzii [i-[i inspect` scurt ]inuta. Topalbastru [i pantaloni scur]i albi. P`r lung cu bucle rebele gra]ie

TE ROG FRUMOS 69

umidit`]ii din Florida. Obrajii erau \nro[i]i natural, din cauzaserii c`lduroase, nicidecum a apropierii fierbin]i a lui Tanner.Nu, Dumnezeu trebuia s` fie \ndur`tor cu ea!

Cu toate c` pe din afar` ar`ta ce de obicei, inima \i tres`lta depalpita]ii. La urma urmelor, tocmai acceptase s`-i dea lui Tannerlec]ii despre cum s` ias` cu alte femei. Gemu. |ns`rcinarea final`din iad.

Lu` caietul cu noti]e [i alte câteva c`r]i. Avea o datorie pe caretrebuia s` [i-o fac`. Respir` adânc [i ie[i cu elan din camer`.Tanner Avery avea s` ia ni[te lec]ii pe care s` nu le poat` uitaniciodat`.

Jackie intr` \n sufragerie, apoi se opri. |[i d`du seama c`st`tea acolo singur`. Se uit` \n jur, cùtându-l pe Tanner, pân`când auzi acordurile slabe ale unei chitare plutind \n aer. Voceatandr` [i r`gu[it` care acompania strunele o \nduplec` sùrmeze armonioasa melodie pân` la sursa ei. „Pe verand`“, [optiea. }inând c`r]ile \n mân`, se \ndrept` spre u[a principal` [i odeschise cu grij`.

Tanner st`tea sprijinit de balustrada din lemn a verandei, cuun picior pe ultima stinghie ca s` poat` sus]ine chitara cuib`rit`la pieptul sù. Avea ochii \nchi[i sub borul larg al Stetsonului.Fredona o melodie care te bântuia [i Jackie se l`s` inundat` devocea lui r`gu[it` de bariton.

Dup` un ultim acord, \[i sprijini chitara de balustrad`. Abiaacum o observ` stând acolo.

– Nu te-am auzit ie[ind din cas`, spuse el.– N-am vrut s` te \ntrerup.– Nicidecum. Trupa a venit deja dup` Willy. Cât despre mine,

nu fac decât s` dau obi[nuitul concert de sâmb`t` seara. Dup`ce Willy \i culc` pe gemeni, le cânt serenade de aici, de jos, ca sàdoarm`.


– E[ti un om cu multe talente.– Nu. M-am apucat de chitar` din plictiseal`, pe când eram

pu[ti. Pe aici, cu atâtea furtuni [i tornade care \ntrerup zile \n [ircurentul electic, trebuie s` [tii s` te distrezi de unul singur, altfel\nnebune[ti.

V`zu c`r]ile din bra]ele ei.– E vremea pentru \ntâlnirea noastr`?– {i pentru o lec]ie particular` pentru tine, dac` e[ti preg`tit.– Chiar vrei s` faci asta?– Sigur, r`spunse ea, \ncercând s` par` indiferent`.Tanner deschise larg bra]ele.– Sunt numai al tù.– Grozav, se sili s` spun`. |[i a[ez` c`r]ile pe m`su]a din lemn

dintre cele dou` balansoare, apoi lu` loc.– Cât despre copii, a[ vrea s` termin mâine lec]iile cu privire

la codul bunelor maniere la calculator.– Nu se poate. Mâine este duminic`, e zi de odihn`.– Odihn`? \ntreb` ea, termenul fiindu-i aproape necunoscut.– Un cowboy r`spunde \n fa]a lui Dumnezeu, a familiei [i a

]`rii. |n ordinea aceasta. Dar luni dup`-amiaza o s` fiu plecat, a[ac` simte-te liber`.

Jackie \ncuviin]`.– M-am gândit s` le ar`t [i câ]iva pa[i de dans, pentru ocaziile

speciale, cum ar fi nun]ile, de exemplu.– Vrei s`-i preg`te[ti pentru nunta lui Willy?– N-am spus asta.– Nici nu trebuia. |n afar` de asta, copiii [tiu deja s` danseze.– Excelent. Ce dansuri [tiu? Vals? Foxtrot?– Two-step, desigur. {i dansul \n linie.– Doar atât?– Ai \ncredere \n mine. Atât au nevoie s` [tie.

TE ROG FRUMOS 71

– Nu crezi c` este pu]in cam limitat?– {tii s` dansezi two-step, domni[oar` Taylor?– Nu. Nu tocmai, recunoscu ea strâmbându-se.– Uite, asta numesc eu limitare. Nu [tii c` \n s`lile de bal se

danseaz` ceva foarte asem`n`tor cu two-step?– N-a[ numi tocmai…– Recunoa[te, acum. E adev`rat. Mie mi se pare c` tu e[ti cea

c`reia i-ar prinde bine o lec]ie.– Serios, n-am nevoie. |n seara asta e vorba despre tine, nu

despre mine.– Acum nu mai este a[a. E vorba despre noi, spuse Tanner.Intr` agale \n cas`. Un moment mai târziu ap`ru din nou,

l`sând u[a de la intrare deschis`. Un cântec lent country se auzidinùntru, iar el \i \ntinse mâna dreapt`.

– |mi permite]i?– Dar, ezit` ea, nu [tiu cum.– Dup` ce termin cu tine, vei [ti.Jackie ignor` nodul din gât. |ncet, \[i strecur` mâna \ntr-a lui

[i se ridic` din balansoar. Cu o mi[care iscusit`, Tanner ocuprinse protector \n bra]e.

– }ine-m` a[a, draga mea. O prinse de \ncheietura mâinii [ii-o conduse blând \n jurul mijlocului lui. {i apoi, eu te ]in a[a. |[ia[ez` mâna u[or pe gâtul ei. Iar tu \]i pui cealalt` mân` aici, a[a,[i eu stau a[a. {i acum, ne leg`n`m u[or pân` când prinzimi[carea.

Se leg`nar` \n ritmul abia [optit al melodiei care umpleaaerul. Se l`sase \ntunericul [i veranda era luminat` discret dincas`. Jackie \[i ordon` s` nu mai tremure. Dar cum putea oare s`se calmeze, când Tanner o ]inea \n bra]e \n felul acela? Nu speradecât s` se poat` concentra la dans.


– Bine, trecem la urm`torul pas, spuse Tanner.– Nu sunt preg`tit`, [opti ea.– Sigur c` e[ti preg`tit`. E doar un pas m`runt. Sunt lâng`

tine. Totul este \n regul`. Nu plec nicìeri.Jackie se lupt` s` se autocontroleze, \ns` sentimente

neb`nuite se n`scuser` \n inima ei. |n momentul acela, \[i d`duseama c` nu-[i dorea s` fie nicìeri altundeva \n lume. Se uit` \nochii lui, f`cându-l s` \n]eleag` c` avea \ncredere \n el s` facùrm`torul pas.

– Bine, atunci. F` un pas \n spate, apoi \nc` unul. Nu-]i facegriji, te conduc eu, \i [opti. C`ldura buzelor lui o lu` prinsurprindere, gâdilându-i urechea. Cu o mi[care subtil`, Tannerf`cu cei doi pa[i, ducând-o pe Jackie \n spate pentru câteva note,apoi se \ntoarse [i se d`du el \nsu[i \napoi.

Dansar` \mpreun` pe verand`. {i acela fu momentul \n carese \ntâmpl` totul. Cumva, Tanner Avery reu[ise, numai cu doipa[i, s` intre \n inima ei. |n curând, \ncetini dansul. Se leg`nau,admirând luna care \n seara aceea era foarte aproape de p`mânt.Tot timpul, Tanner fredonase acordurile lente ale melodiei.

– A[a este \n fiecare noapte? murmur` ea, cuib`rit` la pieptullui [i privind cerul.

– Poate fi. |[i plimb` m\inile pe spatele ei. Vreau s` spun –deveni serios [i se opri din leg`nat – cu excep]ia unei nop]i-dou` ploioase. Apoi \ncepu din nou s` se legene relaxat.

– Presupun c` sunt atât de prins` cu via]a mea \n WashingtonD.C., \ncât uit s` apreciez lucruri ca nop]ile luminate doar delun`. Odihnindu-[i obrazul pe pieptul lui, râse u[or. |]i vine s`crezi c` de la fereastra biroului meu se v`d cire[i \nflori]i, [i cutoate acestea, trebuie s`-mi aminteasc` asistenta mea s`-iprivesc?

TE ROG FRUMOS 73

– Am sentimentul clar c` munce[ti mult prea mult.– Da, dar asta o s` schimbe o dat` ce… Auzindu-[i tremurul

din voce, se opri. Nu putea merge prea departe. Nu putea\ntrece m`sura. S`-i \mp`rt`[easc` gândurile ei intime ar fi pututduce la o… rela]ie [i `sta era ultimul lucru pe care [i-l dorea.

– O dat` ce… ce? \i [opti blând la ureche.– Nimic. N-am vrut s` spun nimic cu asta, r`spunse cu toat`

inocen]a de care era \n stare, retr`gându-se din bra]ele lui. Darel o apropie din nou [i o privi lung. Ea [tia c` a[tepta un r`spuns.

– Ei bine, vroiam s` spun o dat` ce… ajung acas`. Am s` mòpresc [i am s` miros trandafirii din când \n când.

– Nu asta urma s` spui.– Nu? |[i schimb` privirea dinspre el.– Ce vrei de la via]`, Jackie? Nu vorbe[ti prea mult despre

tine.– Poate c` nu [tiu. Cuvintele \i ie[ir` aproape f`r` s`-[i dea

seama. Vreau s` spun doar c` \ntr-o zi mi-ar pl`cea s` fiuc`s`torit` [i s` am copii. Asta-i tot.

– Deci, crezi c` odat` ce o s` te \ntorci la Washington, o s`-lg`se[ti pe Domnul-Perfec]iune-|ntruchipat`?

– Nu imediat cum ajung, râse cu triste]e, apoi \[i acoperirepede gura. Asta cred c` mi-a cam sc`pat.

– Ei bine, nu te gr`bi. Dar nici nu amâna prea mult. O strânsedin nou \n bra]e [i continuar` s` se legene. ~sta-i singurul meuregret, murmur` el.

– Ce regret? \ntreb` ea.– Marcy [i cu mine ne doream mai mul]i copii. |ntr-o zi. Dar

eu am ]inut mor]i[ s` a[tept`m. Nu puteam face fa]` [i maimultor responsabilit`]i atunci… [i ea [tia asta. Cred c` de aceeaera atât de sup`rat`… \n noaptea \n care a avut accidentul.

|[i ]inea fa]a ridicat` spre lun` [i t`cu.


Sim]ind am`r`ciunea din sufletul lui, Jackie \[i puse mâinile\n jurul mijlocului sù, cl`tinându-se [i leg`nându-se, dorindu-[is`-i poat` alina durerea.

– Ai s` te distrugi dac` n-o s`-i dai drumul.– Nu [tiu cum.– Trebuie s` vorbe[ti cu cineva despre asta.– Vorbesc cu tine. Ceea ce am vrut s` spun este s` nu a[tep]i

prea mult ca s` iei ceea ce-]i dore[ti. |n minutul acesta, ai [ansa.|n urm`torul, nu. Eu n-am s` mai am niciodat` [ansa aceea.

– De ce spui asta? Nu te-ai gândit nici m`car o dat` s` terec`s`tore[ti?

– Pentru ce?– Ai spus c`-]i doreai mai mul]i copii, \ntr-o zi.– Poate. Poate c` nu. Chiar nu [tiu, Jackie…Jackie se \ndep`rt` cu blânde]e din \mbr`]i[area lor. Tanner

[tiu imediat c` spusese ceva ce nu-i pl`cuse.Ea p`str` distan]a dintre ei. Tanner r`mase t`cut, \ntrebându-se

dac` mai \ndr`znea s` se apropie. Pentru c` dac` o f`cea, atuncin-ar mai fi stat pe gânduri [i ar fi luat-o \n bra]e, \n ciudacircumstan]elor. Dar din moment ce se ]inea departe de el, \[id`du seama c` luase deja o decizie.

– Noapte bun`. Mul]umesc pentru dans, rosti ea \ncet.– A[teapt`. Credeam c` o \ntânire se \ncheie teoretic cu un

s`rut. La naiba, asta fusese partea pe care o a[teptase [i nu vroias` renun]e f`r` s` \ncerce, m`car.

– A[a este. S`rutul poate fi un mod de a \ncheia o \ntâlnire,spuse ea, intrând din nou \n rolul profesoarei.

– Ei bine?– Ei bine, ce?– Nu-i asta partea \n care ne s`rut`m? A[tept` ner`bd`tor.– Nu cred. N-am ie[it la o \ntâlnire, \]i aduci aminte?

TE ROG FRUMOS 75

– Va trebui s` remediem situa]ia aceasta.– Cred c` ar fi mai bine s` te concentrezi asupra lucrurilor pe

care trebuie s` le \nve]i. Nu uita c` se apropie dansul de laC`p[u-Fest [i trebuie s` te prezin]i onorabil \n fa]a Annei. |naintede asta, nu facem decât s` exers`m.

Se \ntoarse [i plec`. Pân` când intr` \n cas`, Tanner r`masecu privirea a]intit` asupra ei. Probabil c` ea sim]i, pentru c` se\ntoarse o dat`, abia schi]at, s` se asigure c` o privea.

Tanner \[i trase p`l`ria peste sprâncene. Deci, poate c`domni[oara Jackie Taylor \[i descoperise, pân` la urm`, osl`biciune pentru cowboy… Chiar dac` mai r`mânea la ferm`doar câteva zile…

***

Diminea]a de duminic` a lui Jackie se transformase deja \ndup`-amiaz`. Stând \n pat, \nc` \n c`ma[` de noapte, se \ntinsedup` cea[ca de cafea de pe noptier`. O zi de odihn` era un lucrucu care nu se putea obi[nui tocmai u[or. Deja cedase tenta]iei dea lucra la laptop, gândindu-se \n schimb la Tanner. A[! Halalodihn`!

Nici chiar lucrul la noua ei carte despre etichet` nu o putuse\mpiedica s` mediteze la conversa]ia cu Tanner, cu o sear` \nurm`. Era clar c` nu era interesat de nici un fel de rela]ie dedurat`. Iar Jackie nu putea s` nu se gândeasc` la biata Anna.Oare cum putea s` fie atât de geloas` pe o persoan` pe care n-o\ntâlnise [i nici m`car n-o v`zuse niciodat`?! Nu avea absolut niciun drept s` simt` a[a. Tanner aranjase \ntâlnirea cu mult timp\nainte ca ea s` fie prin preajm`.

Willy [i Tanner \i duseser` pe gemeni la biseric` [i apoi lamas`, conform biletului pe care \l g`sise mai devreme al`turi de


o cea[c` plin` de cafea [i de gogo[ile pe care i le l`saser`. Pebile]el mai scria [i c` nu vruseser` s-o trezeasc`.

Privea \n gol spre monitorul laptopului [i se leg`na \nmijlocul p`turilor \ncurcate, rezultat al somnului ei agitat.Noaptea trecut`, \ncercase din greu s`-[i alunge din gândimaginea lui Tanner ca s` poat` reu[i s` adoarm`. Dar apoi\ncânt`toarea serenad` \ncepuse din nou [i strunele pline defarmec intraser`, purtate de vânt, pe fereastra ei deschis`. {tia c`nu era cu putin]` ca Tanner s`-i fi f`cut ei serenada, dar cu toateacestea vocea lui profund` [i melodioas` \i topise sufletul ca oc`ldur` lichid`. Somnul \ntârziase s` apar`. Ast`zi, pl`tea pentruasta cu vârf [i \ndesat. Era extenuat`, \nc` \n c`ma[` de noapte,luându-[i cafeaua [i \ncercând s` lucreze la manuscrisul ei.F`când orice ca s`-[i poat` lua gândul de la el.

O flec`real` brusc` dinspre buc`t`rie \i d`du de \n]eles c`toat` lumea sosise acas`. |n curând se auzir` pumni[ori bubuindner`bd`tori \n u[a dormitorului ei. {tiind prea bine la ce s` sea[tepte, l`s` repede la o parte laptopul [i se preg`ti de iminentulatac. U[a se trânti de perete [i Max [i Amanda se n`pustir` spreea, s`rind \n pat [i \mbr`]i[ând-o. Vorbeau unul peste cel`lalt,despre micul dejun [i despre festivalul ce urma s` \nceap`.

Willy \[i i]i capul pe u[`. Era \mbr`cat aidoma gemenilor, cuo c`ma[` albastr` \n stil western [i purta o cravat` sub]ire.

– Acum, trup`, da]i-v` jos de acolo! L`sa]i femeia s` respire!– Sunt bine, strig` Jackie râzând.– Nu pot r`mâne decât câteva minute. Copiii `[tia trebuie s`

dezbrace hainele bune [i s` lucreze la etalatul animalelor, pentruC`p[u-Fest. Cât despre dumneavoastr`, Willy ar`t` spre ea, v-a]iales cu o lec]ie de c`l`rie cu Tanner, mâine dup`-amiaz`. Faceparte din \n]elegerea noastr`. Apoi Willy disp`ru [i nu se maiauzi decât fluieratul lui ascu]it \ndep`rtându-se pe hol.

TE ROG FRUMOS 77

– Tati v` ia mâine la o plimbare c`lare? \ntreb` Amanda.– A[a cred.– Foarte bine. Cred c` v` place.Jackie f`cu ochii mari [i sim]i un junghi \n stomac.– De ce spui asta?– De câte ori m` duc s`-l v`d \n birou, ori se uit` la poza

dumneavoastr` de pe carte, ori \[i strânge hârtiile [i toatecelelalte lucruri. {i tat`l meu nu face niciodat` cur`]enie.Trebuie s` fi]i foarte special`.

|nainte s`-i r`spund`, Jackie se gândi o secund`.– Eu n-a[ folosi cuvântul „special`“. Sunt un oaspete \n casa

voastr`, asta-i tot. |n plus, tat`l tù se \ntâlne[te cu altcineva. Odurea chiar [i s-o spun`.

– Oh, v` referi]i la Anna. Max \ncuviin]` din cap. Da.– Vine din când \n când \n vizit`, adùg` Amanda, dar tati nu

face curat sau ceva \n genul `sta pentru ea. A[a cum face pentrudumneavoastr`.

– Probabil c` se simte confortabil cu ea.– A[a cred, fu de acord Amanda.– O s-o cunoa[te]i la festival, spuse Max.Jackie cl`tin` din cap.– Oh, nu cred c-o s` merg la festival.Gemenii protestar` \n cor.– Trebuie s` veni]i! V` rug`m! |l etal`m pe Boomer! S-ar

putea s` câ[tig`m o panglic`. V` rug`m!Jackie nu credea s` se poat` sili s` mearg`. Dar voin]a ei de

fier nu-i descuraja câtu[i de pu]in pe micu]i.– Ce spune]i de dou` „poate“ hot`râte? Este ultima mea

ofert`.


TE ROG FRUMOS 79

Vocea ascu]it` a lui Willy trimise un ultim avertismentnepo]ilor sì, de undeva din cas`. Max s`ri din pat [i se târ\ afar`din camer`. |nainte s` plece, Amanda \[i sprijini capul de um`rullui Jackie.

– Sunt atât de bucuroas` c` v` am, [opti ea.Jackie alung` lacrimile care st`teau s` izbucneasc` [i o

\mbr`]i[`.– {i eu m` bucur c` v` am pe voi.Jackie o strânse \n bra]e pân` când feti]a se desprinse [i ie[i.R`mas` f`r` grai, Jackie \ncerc` s` dea un sens celor ce tocmai

se \ntâmplaser`. Dar totul \i p`rea mult prea familiar. Amanda nuavea mam` cu care s` vorbeasc` [i nici o sor` cu care s` creezeo leg`tur`. Jackie \n]elegea ce trebuia s` simt`, probabil, feti]a,dar nu o putea l`sa s` se ata[eze prea mult. Nu când [tia c` \ncurând trebuia s` plece. Cum ar face micu]a fa]` acestei situa]ii?{i gândindu-se mai bine, cum ar face ea \ns`[i?

Capitolul 6

Apropiindu-se de malul ele[teului, Jackie se echilibr` singur`\n [aua calului ei, Marshmallow. Nu trecuse decât o or` din lec]iaei de echita]ie, [i deja v`zuse un peisaj [i mai pitoresc al Floridei,cu livezi de portocali [i cu \ntinse câmpii cu c`p[uni. Dar parteacea mai bun` era s` c`l`reasc` al`turi de Tanner. Se dovedise afi un instructor bun [i r`bd`tor.

Tanner desc`lec` [i veni lâng` ea ca s-o ajute s` coboare.Cât timp caii p`scur`, Tanner [i Jackie st`tur` unul lâng`

cel`lalt pe malul apei.– Nu te-am v`zut prea des ieri, cu excep]ia cinei, spuse el.– Am scris. {i am rescris.– Ce \nsemn` asta?– Revizuire [i editare. Partea dificil`.Jackie privi dincolo de ele[teu, la o p`[une cu vite. Peisajul

lini[tit \i permitea s` se relaxeze, \n sfâr[it.– Dar pentru c` stau aici, totul pare mai u[or. Te-ai gândit

vreodat` s` transformi locul acesta \ntr-o ferm` pentru oaspe]i?– Ei bine, era un vis de-al meu, odat`.– Ce s-a \ntâmplat?

– L-am l`sat la o parte.– Când?– Cam acum doi ani.Jackie [tia ce \nsemna asta.– Este o perioad` lung` pentru a l`sa deoparte un vis.– Am prea multe de f`cut [i a[a, cum este acum.– Dar ai putea angaja oricând ajutoare.– Ah, la naiba, parc` ai fi Willy.Ea zâmbi cu mali]iozitate.– Mie \mi place Willy.– Mie \mi placi tu.Tanner \[i ag`]` un deget de buzunarul de la pantalonii ei [i

o trase \nspre el, iar ea \[i a[ez` mâinile peste bra]ele luimusculoase.

– Nu spun decât c` ar trebui s`-]i urmezi visul acela din nou.Gânde[te-te la to]i oamenii aceia \ncorda]i, care lucreaz` preamult, ca mine, [i care au nevoie de un loc ca acesta.

– |ncetezi vreodat` s` vorbe[ti despre afaceri?– Asta fac? Se juca alene cu nasturii c`m`[ii lui, bucurându-se

de fiecare moment \n bra]ele lui.– Da. Asta faci tot timpul.– Cred c` mintea mea nu func]ioneaz` decât \ntr-un singur sens.– {i a mea la fel, dar \ntr-unul care n-are nici o leg`tur` cu

munca. |[i \nclin` capul, vrând s-o s`rute. Iar ea era preg`tit` sàccepte. Dar mai mult decât atât, era preg`tit` s`-l accepte pe el.Pe de-a \ntregul. |ns` se opri [i privi dincolo de ea.

Curioas`, Jackie \ntoarse capul.– Ce este?– Vine furtuna.Jackie se uit` la norii \ntuneco[i care umpleau \ncetul cu

\ncetul orizontul.

TE ROG FRUMOS 81

– Deci, o s` ne ud`m pu]in. |[i concentr` din nou aten]iaasupra buzelor lui \mbietoare.

– Oricât de mult mi-ar pl`cea cum sun`, spuse el, zâmbindmali]ios, trebuie s` mergem. Nu [tii cum s` ]ii \n frâu un cal\nspìmântat de o furtun` cu tr`snete.

O dâr` de lumin` str`b`tu cerul, urmat` de un bubuit\nfundat de tunet.

– Pe aici, avem un respect s`n`tos pentru Mama Natur`,spuse el. Dar inten]ionez s` revin asupra s`rutului acesta.

– Vom vedea. Jackie \i arunc` un zâmbet [ovìtor.Pe drumul de \napoiere spre cas`, Jackie z`ri hambarul

tocmai \n clipa \n care prima pic`tur` de ploaie atinse p`mântul.Pic`tura fu urmat` de alta, [i de \nc` una, pân` când ploaia\ncepu s` cad`. Fulgerele deveneau din ce \n ce mai s`lbatice, iartunetele huruiau cu putere de pretutindeni. Jackie se concentras`-[i controleze animalul, ca acesta s` p`streze direc]ia din caleafurtunii ce st`tea s` se dezl`n]uie. Pân` când ajunser` \n hambar,o ploaie toren]ial` \i ud` pe amândoi pân` la piele.

Odat` ad`posti]i \n hambar, Tanner o ajut` s` descalece [iapoi o conduse pe Marshmallow \n boxa ei. Jackie se \ntoarse [ise opri \n dreptul u[ii larg deschise. Storcându-[i p`rul ud, privicum ploaia deas` lovea cu putere p`mântul, transformându-l \nnoroi.

– Nu sta prea aproape de afar`, cu fulgerul chiar deasupracapului, spuse Tanner din spatele ei. O lu` de mân` [i o condusemai \nùntru.

– Mi se pare c` vom r`mâne aici o vreme. Nu merit` s` risc`m[i s` alerg`m pân` la conac.

– Vrei s` spui c` suntem bloca]i aici? Singuri? |mpreun`?– {i asta te sperie? \ntreb` Tanner.– Ar trebui? \ntreb` Jackie.


– Absolut. Un zâmbet mali]ios abia schi]at \i travers` chipul [iprivirea lui insistent` se fix` \nfierbântat` pe sânii ei. Mai alescând por]i ceva atât de ud [i de mulat.

Ea privi \n jos [i \n]elese la ce referise. Topul ei din bumbacera ud [i st`tea, \ntr-adev`r, lipit de ea, l`sând s` se vad` sutienulalb din dantel`. Mai rù, sfârcurile ei se treziser` sub dantela alb`.

– Nu este politicos s` fixezi cu privirea.Mult prea co[tient` de senzualul lui studiu, \[i \ncruci[`

bra]ele peste piept. Dar el o prinse de \ncheieturile mâinilor,ducându-i-le cu blânde]e la spate.

– Nu. Las`-m` s` te v`d.Cu mâinile prinse la spate, nu putea face altceva decât s`-l

lase s-o priveasc` dup` pofta inimii.– Haide, \i spuse el. O \ntoarse, ]inând-o \nc` de \ncheieturi

[i o ghid` u[or spre cel`lalt cap`t al hambarului. O pozi]ion` \nfa]a unei sc`ri mobile care ducea \n podul cu fân.

– Urc`.– Vrei s` m` sui acolo?– Nu-]i face giji, sunt chiar \n spatele tù. Doar n-o s` ratez

priveli[tea. |i eliber` mâinile ca s` se poat` urca. Cu Tanner \nspatele ei, reu[i cu greu s` ajung` sus. O trase \ntr-o c`pi]` defân de la cel`lalt cap`t al podului.

– Crezi c`-i o idee bun`? \ntreb` ea, \n timp ce afar` sedesc`rc` un alt fulger.

– Da.– Vreau s` spun, n-or s`-[i fac` griji unde suntem când vor

ajunge acas`? N-or s` vin` s` ne caute?– Nu. Mai avem \nc` timp, pân` s` se \ntâmple asta.Tanner o culc` \n fânul dulce-mirositor, iar ea ced` de

bun`voie dorin]ei lui… [i a ei. Se a[ez` lâng` ea [i o strânse maitare \n bra]e, f`când-o s` geam` u[or de \ncântare.

TE ROG FRUMOS 83

– Deci, aici vii ca s`…– M` gândesc, complet` el [i-[i trecu buzele de-a lungul

gâtului ei. Aici n-am f`cut niciodat` nimic altceva decât s` m`gândesc… pân` acum.

Jackie se \ntinse [i-i strânse p`rul \n coad` de porumbel de labaza gâtului, f`cându-l s` tremure. Când \[i apropie, \n cele dinurm`, buzele de ale ei, fu pierdut`.

Atât de pierdut`, \ncât nu observ` c`-i descheia pe furi[ topul.Când mâna lui aspr` \i cuprinse sânul, \nc` ap`rat de dantel`,sim]i sub piele o dâr` de furnic`turi de c`ldur` topit`.

Dar Jackie explor` [i ea, la rândul sù. Mângâie u[or sptele luilat. Trase c`m`[a lui [i o scoase de sub curea, permi]ându-[i s`simt` carnea lui cald`. |l auzi gemând, pe m`sur` ce tras` cuunghiile conturul mu[chilor lui.

|n]elegându-i aluzia, Tanner \[i strecur` un deget sub dantelaalb` a sutienului ei. |l trase u[or la o parte ca s`-[i poat` treceliber mâna peste rotunjimea sânului ei, dezmiedându-l [imângâindu-l.

Jackie scoase un geam`t adânc, r`spunzând dorin]eiarz`toare pe care Tanner o stârnise \n ea. Cu o mi[careiscusit`, el \i desf`cu \nchiz`toarea din fa]` de la sutien [i sâniii se eliberar`. De data aceasta, Tanner fu cel care gemu, cândochii lui plini de \ncântare [i de dorin]` v`zur` priveli[tea. |is`rut` unul dintre sâni. Jackie scânci, vrându-l cu totul.Mâinile ei \[i g`sir` drumul spre [oldurile lui, ap`sându-l cuputere deasupra ei.

Când el se \ndep`rt` brusc, ea plânse \n semn de protest.Aducându-i un deget la buze, o f`cu s` tac`.

– Am ceva pentru noi. E \n buzunarul din fa]`. Dac`\ndr`zne[ti. Se \nclin` \ntr-o parte, dându-i voie s` ajung` \npartea din fa]` a blugilor sì.


Acceptând provocarea lui, \[i strecur` curioas` mâna\nauntru [i cùt` ceva. Orice. Dar nu sim]i decât t`ria lui\mpotrivindu-se materialului strâns [i dur. Tanner gemu defiecare dat` când ea \l atingea.

– Nu simt nimic \n buzunarul acesta.– Este buzunarul gre[it, murmur` el [i un zâmbet diabolic \i

\ncol]i pe fa]`.– De ce nu mi-ai spus?– Poftim? {i s` stric tot farmecul? |ncearc` acum \n cel`lalt. Se

\nclin` \n cealalt` parte, oferindu-[i corpul.|nainte de a ajunge la buzunarul cu pricina, Jackie \[i trecu

u[or mâna peste pieptul lui. Scoase un plicule] p`trat \ntr-o foliemetalic`.

– Por]i \ntotdeauna un prezervativ la \ndemân`, domnuleTanner?

– Niciodat`… pân` acum. |i f`cu pozna[ cu ochiul [i risipis`rut`ri pe sâni, \n sus, pe clavicule, apoi pe gât [i \n cele dinurm` pe buze.

Tulburat` de dorin]`, Jackie \l trase cu putere spre ea,nep`s`toare la furtuna ce se dezl`n]uia afar`. Ploaia r`pìa peacoperi[ul hambarului, fulgerele se desc`rcau furioase, dar eanu era con[tient` decât de el.

– Draga mea, am s` explodez dac` n-o s` fii a mea \nurm`toarele dou` secunde, [opti Tanner. Jackie sim]ea acela[ilucru.

|n iner]ia momentului, Jackie prinse plicule]ul metalic cudin]ii ca s`-[i elibereze mâinile [i s` ajung` mai repede la blugiilui. |i trase jos \n grab` [i… sc`p` prezervativul.

– Las`-m` s` te ajut, se oferi el, ridicându-se suficient \ncât s-opoat` vedea.

TE ROG FRUMOS 85

– Nu, am unghii adev`rate. Mânui ne\ndemânatic`bucluca[ul plicule] care st`tea \n calea fericirii ei depline. Darnici nu-l desf`cu bine, c` un fulger de desc`rc` periculos deaproape de hambar. Jackie tres`ri, iar caii \ncepur` s` necheze \nboxele de jos. |nainte s`-[i dea seama ce se \ntâmplase, foliametalizat` c`zu \n fân, iar prezervatizul fu proiectat \n aer.

Jackie [i Tanner privir` neputincio[i cum zboar` pestemarginea podului [i se aplecar` exact la timp ca s`-l vadàterizând. Câteva clipe care p`rur` nesfâr[ite se uitar` laprezervativul care z`cea inert [i pr`fuit pe podeaua acoperit`cu fân.

Jackie se l`s` dezn`d`jduit` pe spate [i-[i acoperi cu mâinileochii.

– Te rog, spune-mi c` mai ai \nc` unul!– Iubito, ce n-a[ da s` fi avut!– Nu conteaz`, spuse ea [i pufì frustrat`. A fost un semn.– Ce fel de semn? |i trecu u[or mâna peste abdomen.– Un semn care ne spune c` suntem nebuni [i c` ar trebui s`

ne oprim \nainte de-a fi prea târziu. |nc` un fulger str`punsecerul, f`când-o s` par` [i mai frivol` \nc`. Se ridic` [i-[i \ncheiesutienul.

– Ah, la naiba, eu nu cred \n semne. Cred c` te folose[ti deasta ca scuz` ca s` ne oprim.

– Se poate, recunoscu ea.– De ce? \ntreb` el.– Poate c` mi-a venit mintea la cap.– |n leg`tur` cu ce?– Ar fi o gre[eal`, Tanner.Tanner se l`s` pe spate \n fân [i gemu \ndur`tor. Jackie \[i

\ncheie la loc nasturii de la top. Era perfect con[tient` c` ochiilui erau a]inti]i asupra ei.


– Am putea fi creativi, se oferi Tanner, sunt o mul]ime delucruri pe care le-am putea face [i care nu necesit` unprezervativ…

– Nu.– Am putea \ncerca.– Nu cred.– O singur` \ncercare.– Nici gând.– Poate…– Nu.Cei doi r`maser` t`cu]i. Jackie realiz` c` lini[tea \nsemna [i c`

furtuna trecea, \n sfâr[it.– Cred c` acum ne putem \ntoarce \n siguran]` la conac.– Ia-o \nainte. Tanner \[i ridic` bra]ele [i-[i ascunse capul \n

palme. Trebuie s` m` gândesc.– S` te gânde[ti?– Doar atât fac aici, nu-]i aduci aminte? spuse pe un ton grav,

plin de resemnare. Se a[ez` mai confortabil \n c`pi]a de fân [i\nchise ochii.

– A[a este. Hot`rându-se c` nu mai aveau s`-[i spun` nimic,Jackie cobor\ pe scara mobil` [i ridic` t`cut` prezervativul. {tiac` f`cuse cel mai bun lucru oprind totul, dar pielea ei \nc` maiputea sim]i mângâierile lui senzuale [i asta nu f`cea deloclucrurile mai u[oare.

|ntreg corpul \i frem`ta \nc` \n locurile pe care el reu[ise s`la ating` atât fizic, cât [i emo]ional. Iar acum, c` \n sfâr[itcuno[tea gustul lui Tanner Avery, nu mai vroia pe nimenialtcineva. Strecur` repede prezervativul \n buzunar [i p`r`sihambarul.

Tanner ascult` din pod, sperând s-o auz` \ntorcându-se. Dar\n hambar se l`sase o lini[te ap`s`toare.

TE ROG FRUMOS 87

Trupul lui tânjea dup` Jackie [i nu putea face nimic \nprivin]a asta. La naiba, o mângâiase cu toat` mìestria de carefusese capabil. Iar corpul ei suplu [i neted \i r`spunsese f`r`re]ineri.

Buzele lui purtau \nc` pecetea ei dulce. {i \[i amintea \nc`felul \n care frumo[ii ei sâni ie[iser` liberi din dantela alb` asutienului. Imaginea aceea avea s`-i r`mân` \ntip`rit` \n mintepentru totdeauna. Dar dorin]a lui era mult mai mult decât fizic`.|n adâncul inimii, [tia c` o vroia \n via]a lui pentru tot restulzilelor. Gândul acesta \l f`cu s` geam` [i s` se cutremure. „Nu \nvia]a asta, Tanner Avery!“, \[i spuse \n sinea lui.

***

Jackie termin` de aranjat pe umera[ele din dulap ultimelerochi]e [i bluzi]e ale Amandei. Inspect` mul]imea de haineatârnate \n fa]a ei, mândr` c` reu[ise s` pun` \n ordine dezastrul\ntr-un timp atât de scurt. Faptul c` fusese ocupat` o ajutases`-[i ia gândul de la Tanner.

Dou`zeci [i patru de ore. Atâta timp trecuse f`r` ca Jackies`-l vad` cu adev`rat. Cu toate acestea, nu existase nici m`car unsingur minut \n care s` nu fi fost \n gândurile ei. Chiar [i \ntimpul nop]ii, nu f`cuse nimic altceva decât s` se agite [i s` se\ntoarc` de pe-o parte pe alta pân` \n zorii zilei, la ]anc s` poatàuzi coco[ul cântând. Se \ntrebase \n sinea ei dac` pas`rea aceeablestemat` avea gust de pui.

– N-am mai purtat niciodat` lucrurile astea, spuse Amanda,\ntrerupând gândurile lui Jackie. St`tea \n mijlocul camerei,defilând \n pantalonii ei verzi [i \n bluza cu floricele.


– Le-am g`sit \n fundul unuia dintre sertarele tale.– Cu siguran]`, [ti]i cum s` v` \mbr`ca]i frumos, domni[oar`

Taylor.– Mul]umesc. Jackie urm`rea cum feti]a \[i pune [osete albe

curate, când \i veni o idee. Ia spune-mi, ce-ar fi s` mergem\mpreun` la cump`r`turi mâine, dup` ce termini [coala? S` nedistr`m. Ar fi o zi ca \ntre fete, \n ora[. Dintr-un motiv oarecare,\i surâdea ideea de a face parad` \n cizme de cowboy [i \ncostuma]ie western.

Ochii Amandei se aprinser`.– Poate ne cump`r`m costume noi pentru dansul de la

festival!Inima lui Jackie tres`ri. Aproape c` uitase de blestematul

acela de festival. Acela la care Tanner va fi \n bra]ele altei femei.– Oh, scumpo. {tii, sunt atât de ocupat` cu lucrul la carte,

\ncât e posibil s` nu pot veni la dans. Mai ales dac` asta \nsemnas` stea singur` toat` seara [i s`-l vad` pe Tanner cotinuându-[ivia]a, exact a[a cum \l sf`tuise ea.

– A[ prefera s` fiu cu dumneavoastr`. Trebuie s` veni]i.Amanda se trânti \n pat. Vede]i, eu… eu… |[i l`s` privirea \njos, r`sucindu-[i codi]ele de curând \mpletite.

– Ce este? Jackie se a[ez` lâng` ea [i-[i trecu instinctiv mânadup` umerii feti]ei.

– Le-am cam spus prietenilor mei c` dumneavoastr` [i tatas-ar putea s` v` c`s`tori]i.

– Ce-ai f`cut?! De ce le-ai spus asta? \ntreb` Jackie uimit` dincale afar`.

– Nu [tiu. Mi-a cam sc`pat. Oricum, ei nu cred nimic \nleg`tur` cu dumneavoastr`. Cred c-am inventat eu totul, chiar [ifaptul c` sunte]i specialist` \n etichet`. Dac` nu veni]i, chiar ors` cread` c` am n`scocit.

TE ROG FRUMOS 89

– Dar Amanda, \ntr-adev`r ai inventat totul.– Doar partea \n care v` c`s`torea]i.Care, din \ntâmplare, era [i partea cea mai important`,

crucial`, poten]ial` aduc`toare de necazuri! Ame]ea chiar [igândindu-se, numai, la a[a ceva. Jackie \ncerc` s` g`sesc` cevacare s` aib` sens pentru o feti]` de nou` ani.

– Amanda, tat`l tù merge la dans cu Anna. N-ar trebui s` lespui prietenilor tì c` eu [i Tanner ne c`s`torim, când el iese cuo alt` femeie.

– M-am gândit la asta. Cel pu]in dup` ce am spus-o.– Amanda, trebuie s` le spui prietenilor tì adev`rul.– C` am crezut gre[it?– Exact.Umerii Amandei se l`sar` moi.– Dar vor crede c` am min]it \n leg`tur` cu totul. Se opri.

Doar dac` nu veni]i la dans. V` rog, veni]i! |[i sprijini capul deJackie [i a[tept` r`spunsul.

Jackie o ]inu \n bra]e [i-[i sim]i inima cuprins` de o tandre]eneb`nuit`. Era ceva special la feti]a aceea [i un instinct maternalnatural o f`cu s`-[i doreasc` s-o protejeze. Chiar dac` feti]aintrase de una singur` \n bucluc.

– Cu o condi]ie, tân`r` domni[oar`, \i spuse \n [oapt`, gatacu pove[tile n`scocite.

– De acord. Atunci, o s` veni]i?– Atâta timp cât vei clarifica minciuna asta cu mariajul.– Promit.– Atunci, ne-am \n]eles.

***


|n dup`-amiaza ce urm`, Jackie nu-[i putu lua gândul de ladiscu]ia cu Amanda. Imagineaz`-]i! Ea c`s`torindu-se cu Tanner!Oare de unde \i venise feti]ei o asemenea idee?! Re\nnoindu-[ifor]ele, continu` s` lucreze la laptopul sù, la masa dinbuc`t`rie. Desigur, drumurile ei [i al lui Tanner se \ncruci[aser`de multe ori \n ultima vreme, dar ea f`cuse tot ce-i st`tuse \nputere ca s` \n`bu[e puternicele sentimente care se p`rea c`numai el fusese capabil s` i le trezeasc`. Ha! {i când te gânde[tic` Amanda o c`s`torise cu Tanner!

Continu` s` lucreze, pân` când se uit` la cuvintele scrise pemonitor. „C`s`torie. Tanner. Ha!“ Ap`s` cu un deget ferm petasta de [tergere [i nu se opri decât \n momentul \n care toateliterele disp`rur`. Se p`rea c` lucrase suficient pentru o singur`zi. {i nu fusese decât una dintre activit`]ile pe care le desf`[urase\n acea zi.

Lucrase la capitolul despre cum se ofer` cadouri [i desprebiletele de mul]umire, apoi \ntocmise planul pentru lec]iilegemenilor pân` la sfâr[itul s`pt`mânii. Lec]ia de cu o sear` \nurm` despre cum se vorbe[te \n public mersese foarte bine, iarcei mici ]inuser` câte un scurt discurs \n fa]a familiei pe temaetal`rii purcelu[ilor.

Imediat ce Amanda ajungea acas` de la [coal`, urmau s`plece \n mult a[teptata excursie la cump`r`turi, \n preg`tireadansului. Jackie se decisese s` se distreze de minune la ceea ceDerrick cu siguran]` c` ar numi „festivit`]i rustice“. Pe deasupra,era [i timpul, se gândea ea…

***

Tanner se a[ez` pe canapea. |[i ridic` picioarele [i-[i relax`,pentru prima oar` \n ziua aceea, mu[chii. Dup` o zi \n care se

TE ROG FRUMOS 91

ocupase de vite, hr`nindu-le [i \ngrijindu-le, era recunosc`torc` acum nu mai avea nimic altceva de f`cut decât s-o a[teptepe Jackie s` se \ntoarc` \mpreun` cu Amanda de lacump`r`turi.

|i promisese lui Willy s` se fac` disp`rut \n seara aceea, astfelca b`trânul [i Ella s` poat` avea casa doar pentru ei, cât timpcopiii dormeau. Asta \nsemna c` odat` ce ajungea acas`, trebuias-o conving` pe Jackie s` ias` cu el la restaurantul lui favorit. |nclipa \n care ea accepta, ar lua pân` la urm` [i lec]ia aceea despre\ntâlniri. {i poate [i un s`rut, din moment ce era aproape ca o\ntâlnire adev`rat`. {i poate atunci…

Vocea zgomotoas` a lui Willy \i \ntrerupse, din buc`t`rie,gândurile.

– Ooo! Dac` te-ar vedea acum John B. Stetson!Tanner ridic` ochii la ceasul ag`]at de placa din piatr` a

[emineului. Era prea devreme ca Ella s` fi sosit, a[a c`, oare cucine vorbea?

Curios, Tanner se ridic` [i vru s` mearg` \n buc`t`rie, darAmanda zbur` \n sufragerie [i i se arunc` \n bra]e.

– Aici erai! strig` ea. |[i arunc` bra]ele \n jurul mijlocului lui[i apoi f`cu un pas \napoi ca s`-i arate noile ei ve[minte: o p`l`riede cowboy alb`, din pai, pantaloni albi din piele, cizme albe [i oc`ma[` turcoaz \n stil western, cu franjuri albi.

– E[ti cel mai frumos lucru pe care l-am v`zut vreodat`! spuseel urm`rind-o cum se \nvârte[te.

– {i mi-am luat o carte nou` [i o plas` plin` cu dulciuri!Deschise plasa ei de cump`r`turi permi]ându-i tat`lui sù s`trag` cu ochiul \nùntru.

– Care este ocazia? \ntreb` el \n cele din urm`, f`cându-[ideja o idee despre ce avea s` urmeze când feti]a lui va cre[te.


– Oh, t`ticule, dansul, fire[te. |[i d`du ochii peste cap [i-[iridic` pantalonii. M` duc s` m` schimb [i s`-mi pun lucrurile \ndulap. Nu vreau s` li se \ntâmple nimic. Când se aplec` [i-l s`rut`pe obraz, observ` ceva diferit la ea. Nu cumva feti]a lui eramachiat`?!

Amanda plec`, iar Tanner \i strig`:– Nu uita s` te speli! Chiar dac` ar`ta minunat, nu era

preg`tit ca feti]a lui s` \nceap` s` se maturizeze atât de repede.– Jackie!Se ridic` de pe canapea, hot`rât s` discute cu adev`ratul

vinovat. Dar când ea intr` \n sufragerie, c`zu \napoi pe canapea.– Ei, s` fiu al naibii!Jackie st`tea st`pân` pe ea, cu câteva plase \n mâini.– Ce s-a \ntâmplat? Ce-am f`cut? \ntreb` ea cu inocen]`.– Chiar n-ai idee, nu-i a[a? Uit` s` ]ipe la ea [i se v`zu nevoit

s`-[i folosesc` toat` voin]a ca s` nu se blocheze \n fa]a frumuse]iiei pure.

– Te sim]i bine? Ar`]i palid, spuse ea.El \ncuviin]` din cap.– Las`-m` doar un minut, r`spunse scrutând-o cu privirea.Jackie st`tea \n fa]a lui \mbr`cat`, ca [i Amanda, \n blugi albi

[i cu o c`ma[` turcoaz. Doar c` pe ea blugii veneau mult maistrân[i, iar c`m`[a se potrivea mai bine pe formele ei generoase.Jackie inspir` adânc [i franjurii c`ma[ii din satin \ncepur` s` selegene.

– La naiba! Tanner ar`t` spre cizmele ei albe. De unde le-ailuat?

– Oh, când Ella a sunat mai devreme, am \ntrebat-o care estecel mai bun loc pentru cump`r`turi. Nu m-am putut decide \ntrecele albe [i cele de culoarea nisipului, a[a c` le-am cump`rat peamândou`. |l privi \ntreb`toare. Te sim]i bine?

TE ROG FRUMOS 93


– Iubito, nu vrei s` [tii ce simt \n momentul acesta.– E[ti sup`rat c` i-am ales câteva lucruri Amandei? Ochii ei

cùtau pe chipul lui obiec]ii. El ridic` din umeri [i-[i domoliorice urm` de furie. Amanda era fericit` [i asta era tot ce conta,se hot`r\ el.

– Doar c` nu vreau s-o v`d maturizându-se prea repede, asta-itot. M` face s` apreciez \ntr-un fel c` \nc` o v`d alergând pe-aici\n salopeta ei murdar`. Oft`, gândindu-se \ngrozit la ziua \n carebìe]ii se vor uita la feti]a lui a[a cum o f`cea el acum cu Jackie.

Jackie l`s` plasele pe podea [i se a[ez` lâng` el.– {tii c` va trebui s` se maturizeze, \ntr-o zi. S-ar putea s` fie

mai curând decât te a[tep]i.– Da, cred c` ai dreptate. Dar termin`m cu machiajul, da?Jackie \i zâmbi \nduplecat`.– Bine. Nu am f`cut decât s`… hm… experiment`m pu]in

rujul. Acum, las`-m` s` m` duc [i s`-mi las lucrurile [i apoiputem ie[i s` mânc`m ceva.

Jackie se ridic`, atingând u[or din gre[eal` piciorul lui [i ie[idin \nc`pere, mai sexy ca oricând \n cizmele acelea albe. Partea\n care trebuia s-o conving` s` ias` cu el trecuse… {i oaretrebuia s` priveasc` toat` seara acele picioare? Domni[oaraJackie Taylor avea un efect mult mai puternic asupra lui decâtvroia s` recunoasc` [i nu [tia ce putea face \n privin]a aceasta.

Capitolul 7

Jackie termin` ultima costi]` [i-i d`du drumul \n farfurie.– Ai avut dreptate. Sunt ni[te costi]e excelente. Sunt s`tul`!Tanner st`tea \n fa]a ei la mas`. |i zâmbi [i \n col]urile ochilor

i se ivir` câteva riduri fine. Apoi, \[i lu` o min` serioas`.– M` bucur c` putem fi singuri un timp. Pân` acum n-am avut

[ansa s`-mi cer scuze pentru felul \n care m-am comportat \nhambar, [tii tu, \n pod.

– Nu-]i cere scuze. |i zâmbi la rândul ei. Era evident c` [i ease gândise la \ntâlnirea lor la fel de mult ca [i el.

– Da, dar ai avut dreptate s` ne opre[ti.– Nu sunt sigur` de asta, r`spunse dulceag Jackie.– Poftim?! Tanner nu era convins c` auzise cu adev`rat ce

spusese.Jackie l`s` un moment de t`cere.– M-ai auzit bine, spuse ea, chiar mai dulce.– Cred c` da, murmur` el, tocmai \n momentul \n care chelneri]a

veni s` le ia farfuriile. Ce se \ntâmpla mai exact acolo? se \ntreba el.

***

Tanner o urm` pe Jackie pe sc`rile spre verand`. O privi cumst` lâng` u[a de la intrare, a[tepând r`bd`toare ca el s-odeschid`. Dar el n-o f`cu. Se sprijini, \n schimb, de balustrad`,[i-[i d`du p`l`ria pe spate, ca s-o poat` vedea mai bine.

C`ma[a cu franjurii care se l`g`nau pe care o purta [i blugiiaceia mula]i \l \nfierbântaser` [i-l stânjeniser` toat` seara. {i-ipl`cuse sentimentul. Se l`s` pe spate [i o studie din cap pân`-npicioare.

Dup` un moment, ea se \ntoarse \nspre el.– Nu intr`m? [opti ea.Tanner se uit` la casa t`cut` [i \ntunecat`.– Hm. Nu \nc`. Cred c` ar trebui s` mai a[tept`m pu]in.

Camioneta Ellei este \nc` \n fa]`. Cred c` tata s-ar putea s` aib`nevoie de pu]in` intimitate.

Jackie se uit` spre u[a de la intrare, apoi la Tanner. Luminadifuz` de pe verand` arunca asupra siluetei ei un amestec denuan]e aurii [i de umbre \ntunecate, accentuându-i formele.Inima lui \ncepea s` bat` mai tare chiar [i v`zând-o, numai. Odorea [i totu[i…

– Am putea r`mâne aici o vreme. Jackie f`cu un pas spre el,cùtând cu ochi mari [i insisten]i un r`spuns.

– Numai atât cât s` facem pu]in zgomot, s` le d`m de \n]elesc` suntem aici, afar`. Probabil c` se relaxeaz` pe canapea [i n-a[vrea s`-i intrerupem f`r` s`-i avertiz`m \nainte.

– |n]eleg. Travers` veranda [i-[i l`s` geanta pe m`su]a dintrebalansoare. {i ce vom face ca s` ne treac` timpul?

– Tu e[ti consultantul \n probleme de etichet`. Spune-mi tu.|mi aduc aminte c` ai men]ionat c` la sfâr[itul unei \ntâlniri, oparte trebuie s-o s`rute pe cealalt`, dac` amândou` doresc acestlucru. Iar eu cred c` aceasta a fost o \ntâlnire, domni[oar`Taylor.


– Chiar am spus asta, nu-i a[a? Jackie f`cu \nc` un pas spre el.Tanner \ncuviin]` din cap.– Da, doamn`, a[a a]i spus.– Asta \nseamn` c` urmeaz` s` m` s`ru]i? \ntreb` ea [i vocea

i se umplu de o nevoie pe care el tânjea s-o aline.– Nu, doamn`.Jackie r`mase \nm`rmurit`.– N-o s` m` s`ru]i? Umerii \i c`zur`. Oare sesiza la ea o urm`

de dezam`gire?– Nu se cuvine s` te s`rut eu. Nu eu sunt cel care d` lec]ii \n

seara asta. Ideea de-a o provoca s` ac]ioneze pentru ceea ce-[idorea \l intriga. {i, dup` p`rerea lui, \n momentul acela vroia s`fie s`rutat`.

– Vrei s` spui c` trebuie s` fac eu urm`toarea mi[care? |naint`\nc` un pas spre el.

Tanner \[i \mpreun` mâinile \n fa]a [oldurilor.– Cred c` asta vreau s` spun, de[i sunt sigur c` \n cartea ta

scrie c` a[a ceva nu se cuvine. Dar \n seara asta nu te-aicomportat tocmai ca o doamn`.

Veni [i mai aproape de el. Cizmele acelea albe o f`ceau s`par` ca la ea acas` acolo, la ferm`.

– Este adev`rat, Tanner.– M-am tot \ntrebat de ce. Cred c` mersul la cump`r`turi a

trezit \n tine spiritul de vân`tor. St`tea acolo, sprijinit debalustrad`, inima \i b`tea din ce \n ce mai tare cu fiecare pas\nc`rcat de suspans pe care ea \l f`cea \n direc]ia lui. Poate c` nuera capabil s`-i ofere inima lui, dar cu toate acestea avea \nc`multe alte lucruri pe care i le putea da. Orice altceva putea fi alei, nu trebuia decât s`-i cear`.

„Dar va trebui s`-mi cear`.“

TE ROG FRUMOS 97

– Interesant` teorie. Continu` s` se apropie [i formele eidevenir` chiar mai tentante, pe m`sur` ce distan]a dintre ei semic[ora periculos. Tanner strânse cu putere balustrada, vrând s`se ab]in` \nc` un minut sau dou`.

„Te rog, iubito, cere-mi, doar!“– Doamn`, ar fi mai bine s` \ncepe]i s` face]i ceva, dac` ave]i

de gând s` sta]i \n felul acesta \n fa]a mea. Spune]i-mi exact ce se\ntâmpl` când se ajunge \n faza s`rutului de noapte bun` a unei\ntâlniri.

Jackie scoase un oftat exagerat, ca [i cum s-ar fi concentratdin greu.

– S` vedem. B`tu gânditoare u[or cu degetul \n b`rbie. Esteo chestiune mai dificil`. Cred c` pân` la urm` va trebui s`-]iexplic. Ai putea \ncerca s`-]i a[ezi mâna aici. |i lu` mâna [i i-oconduse pe [oldul ei. Asta, dac` partenera \]i permite.

– {i dac` \mi permite?– Atunci, ai putea s`-]i pui cealalt` mân` aici. |i a[ez` cealalt`

mân` pe cel`lalt [old, iar el o trase instinctiv \n bra]e.– {i acum? Ne s`rut`m?– Nu atât de repede, cowboy! |[i puse un deget pe buzele lui.Tanner se \ncrunt`. Nu-[i amintea ca la o \ntâlnire s` fi fost

atât de mul]i pa[i pân` la faza s`rutului.– Ce s-a \ntâmplat oare cu vremurile \n care b`rbatul putea

s`-[i ia pur [i simplu femeia \n bra]e [i s-o s`rute?! – |n primul rând, trebuie s` ai o femeie. Zâmbetul ei jucù[

disp`ru [i deveni serioas`. Clipea \ncet sub privirea lui\nfierbântat`. Iar tu nu ai, domnule Avery.

– Te am pe tine, se oferi el.– Deocamdat`, r`spunse ea. |[i cobor\ privirea, ar`tând u[or

dezam`git`.


{i avea dreptate, ar fi fost cu el o vreme. Apoi, s-ar fi urcat \ntrenul acela \n câteva zile care ar fi trecut \ntr-o clipit`, [i ar fiie[it definitiv din via]a lui. El [tia c` Jackie \[i dorea mai mult. {imerita mai mult. Acum \n]elegea ce vroise s` spun` atunci cândafirmase c` nu avea timp pentru aventuri. Lucrurile se stingeaula fel de repede cum se \ncingeau.

Tanner mul]umi \n tain` c` Jackie nu era genul care s` seimplice \n rela]ii cu clien]ii. Era recunosc`tor c` ea se hot`râses`-[i p`streze sufletul pentru cineva special. Pentru cinevapotrivit. Cineva care-i putea oferi ceea ce-[i dorea [i ceea cemerita. O c`s`torie. Copii. El nu era nici dispus, nici preg`tit s`se implice atât de mult.

|i mângâie u[or obrazul cu dosul palmei. Ea \nchise ochii [igemu adânc de \ncântare. Tanner privi buzele ei pline carea[teptau s` fie s`rutate. La naiba, \i venea atât de greu s` rezisteacelei guri rotunde [i \mbietoare! Vroia mai mult decât orice pelume s` guste din nou buzele ei.

„Dar nu \n seara asta.“ |n seara aceea avea s` fi un adev`ratgentleman, chiar dac` asta \l omora pe dinùntru. Nu puteacontinua, [tiind ceea ce credea ea despre flirturile ocazionale.Jackie deschise \ncet ochii [i-[i \nclin` nesigur` capul. Dup`felul cum o privea, \[i d`du seama c` n-avea s-o s`rute \n searaaceea. F`r` un cuvânt, se d`du \napoi [i se eliber` din\mbr`]i[area lui.

– |n orice caz, \ncepu ea \ntr-o [oapt` spart`, a[a… a[a ai…hm…\ncepe faza s`rutului, la o \ntâlnire. |[i duse mâna la ochi[i se privir` insistent. |ncet, ezitând, travers` veranda [i-[i lu` \ngrab` geanta.

– Jackie, murmur` el, vrând s`-i explice c` \n cele din urm`n-ar fi avut decât de suferit.

TE ROG FRUMOS 99

|nùntru se aprinse o lumin`, atr`gându-le aten]ia. U[a de laintrare se deschise [i Willy ie[i \mpreun` cu Ella pe verand`,]inându-[i cu afec]iune bra]ul dup` umerii ei. Cuplul mai \nvârst` se opri scurt [i se uit` la Tanner [i la Jackie.

– Mi se p`ruse mie c` aud voci de-afar`. O conduc pe Ella lacamionet`. N-o s` dureze decât un minut-dou` [i am s` v` lascalea liber`, spuse Willy. Dup` ce Ella flutur` din mân` \n semnde noapte bun`, cuplul p`r`si veranda, pierzându-se \n neguranop]ii.

Jackie \[i lu` geanta [i se \ndrept` spre u[a de la intrare.Tanner vru s-o opreasc` s` intre \nainte s`-i explice de ce seoprise din senin, tocmai la o secund` de a o s`ruta.

– Jackie, las`-m` doar s`-]i spun…– Nu, este \n ordine. |n]eleg. ~sta nu era decât un exerci]iu.

Se opri [i strânse clan]a cu mâna liber`. {i mai trebuie s-o lu`m\n considerare [i pe Anna. Cu un zâmbet palid, \i spuse noaptebun` [i disp`ru \n cas`.

Anna?!Deci, Jackie credea c` totul avusese leg`tur` cu Anna. Oare

chiar nu-[i d`dea seama c` totul avea leg`tur` doar cu ea?! Vrus-o urmeze \nùntru [i s`-i spun` c` nu se \ntâmpla nimic cuAnna, cel pu]in nu romantic.

Dar se for]` s` r`mân` pe loc. Poate c` era mai bine ca ea s`cread` c` rela]ia lui cu Anna exista cu adev`rat. |n felul acesta,toat` lumea putea p`stra aparen]ele.

Ce altceva putea face? S-o prind` cu for]a [i s`-i spun` c`sim]ea pentru ea ceva ce nu mai sim]ise niciodat`, nici m`carpentru Marcy? Oare vroia s` ri[te s` devin` din nou vulnerabil,s` iubeasc` [i s` piard` atât de curând dup` ce so]ia lui murise?Nu. |n câteva zile, Jackie s-ar \ntoarce la Washington [i ar ie[i dinvia]a lui. {i totul ar reveni la normal.


***

Trecuse mai mult de o zi [i Jackie abia dac` \l \ntâlnise, din\ntâmplare, pe Tanner. Petrecuse ore \ntregi \n balansoarul depe verand`, \ncercând s` uite recenta lui respingere. Se \nchisesecu totul \n ea, f`când tot ce-i st`tuse \n putere ca s` se calmeze.Briza care fo[nea prin frunzele stejarilor din apropiere suna la felde mângâietor ca strunele chitarei lui Tanner. El venea [i pleca,mormìnd moroc`nos despre cur`]atul grajdurilor sauamintindu-le cu asprime copiilor s`-[i \ndeplineasc` sarcinilezilnice, pentru c` altfel nu mergeau prea curând la festival.

O camionet` pr`fuit` opri \n fa]a casei [i Jackie o z`ri la volanpe Ella. Willy se repezi [i o s`rut` pe obraz, apoi privi cum Ella\ntoarce ma[ina, claxoneaz` [i dispare \ntr-un nor de praf.

Willy \[i a[ez` la loc p`l`ria [i urc` sc`rile spre verand`.V`zând aerul prostesc de pe fa]a lui, Jackie putea spune c`b`trânul era \ndr`gostit pân` peste cap. |[i sprijini capul desp`tarul balansoarului [i continu` s` se legene. Cel pu]in eracineva mul]umit prin preajm`.

– Acum, avem aici pe cineva care a c`zut de cam mult timppe gânduri. Willy privea \n jos, spre ea. V` deranjeaz` dac` màl`tur [i eu?

– Nicidecum. Mi-ar face mare pl`cere compania.Willy \[i puse p`l`ria pe mas` [i se l`s` apoi pe spate \n

balansoarul sù, oftând satisf`cut.– Ah! Asta \nseamn` via]`. S` te legeni [i s` te relaxezi.Jackie se sili s` zâmbeasc` politicos.– De asta sunt aici, nu?– Foarte bine face]i. |n]elegerea e \n]elegere. Gemenii iau lec]ii

despre bunele maniere, iar dumneavoastr` \nv`]a]i s` v` relaxa]i.

TE ROG FRUMOS 101

Willy se opri din leg`nat [i r`mase locului, ca de piatr`.– A[ vrea ca [i Tanner s` se poat` relaxa. S` fiu al naibii dac`

[tiu ce are \n ultima vreme. Ridic` o sprâncean` stufoas` [igrizonant` spre ea. {ti]i dumneavoastr` ce se \ntâmpl` cu el?

– N-am observat nimic.B`trânul o privi acuzator. Inima lui Jackie b`tea s`-i sparg`

pieptul. Oare era chiar atât de transparent`?!– Mda. |n]eleg. Willy \[i drese vocea, semn clar c` n-o credea.

M` \ntrebam dac` ve]i termina lec]iile \naintea sfâr[itului des`pt`mân`. Mi-ar pl`cea s`-i iau pe copii cu mine sâmb`t` dup`-amiaz`, la festival. {i dup` dans, o s` r`mânem la Ella. |i vin \nvizit` ni[te nepo]ei [i cred c` gemenilor le-ar prinde bine s` se\ntre]in` cu ei [i s` doarm` peste noapte acolo.

– Desigur. Nu mai am de f`cut cu ei decât câteva lucruri. Darparada este \n dup`-amiaza aceasta [i am fost de acord s`termin`m mâine [i nu ast`zi.

– Perfect. Le-am promis [i c` azi o pot vizita pe Daisy.Doctorul Adams spune c` se simte bine [i c` \n curând poateveni acas`… veni]i azi cu noi, nu-i a[a? La parad` [i s-o vedempe Daisy mai târziu?

Nu [i dac` Tanner urma s` mearg`, se gândi ea cu triste]e.– Dac` merge \ntreaga familie, n-a[ vrea s` v` deranjez. Spera

c` fusese suficient de diplomat`.– Ah, acum, n-o s` ne deranja]i, câtu[i de pu]in. Vrem cu to]ii

s` veni]i. Inclusiv Tanner. Pufì. |n ciuda a ceea ce crede]idumneavoastr`.

Jackie se opri din leg`nat. Willy surprinsese cumva tensiuneacare se n`scuse \ntre ea [i Tanner?

– Cum? De unde [ti]i?Willy d`du din mâini exasperat.


– La naiba, v-am v`zut cum v` evita]i reciproc, cum v`preface]i c` nu se \ntâmpl` nimic \ntre voi. |n via]a mea n-am\ntâlnit doi catâri mai \nc`p`]âna]i decât voi doi.

– Dumneavoastr` vorbi]i, s`ri ea [i \ncepu s` se legene cufor]e proaspete.

B`trânul \[i re]inu cu greu un chicotit.– Dac` v` referi]i la mine [i la Ella, cred c` ave]i dreptate.

Presupun c` \ntr-o bun` zi va trebui s` m` a[ez la casa mea [i s`m` c`s`toresc cu femeia aceea. |ncercase s` sune ca o povaràduc`toare de necazuri, dar Jackie [tia mai bine. |[i dorea s` o ia\n c`s`torie pe Ella mai mult decât orice pe lume.

– {i de ce v` ia atât de mult? \ntreb` ea, pe deplin con[tient`c` era apoape impertinent`.

– E vorba de fiul acela al meu. Are nevoie de mine. Fire[te,nu v`d atât de bine, dar fac o mul]ime de lucruri pentru el peaici. |ncet` s` se mai balanseze [i o privi pe Jackie cu o seriozitateinconfundabil`. Credeam c` tot aranjamentul acesta cu el va fitemporar. |mi imaginam c` pân` acum o s` g`seasc` fatavisurilor sale [i o s`-[i continue via]a.

– Am crezut c` Marcy era fata visurilor lui Tanner.– Nu [tiu prea multe despre asta, \n afar` de faptul c` s-a

\ntâmplat ca amândoi s` mearg` pe acela[i drum [i c` ideea de ase c`s`tori nu a fost la momentul respectiv chiar atât de proast`.Erau amândoi foarte tineri, \[i doreau propriul lor p`mânt [i-[iapreciau unul celuilalt compania. La \nceput. Niciodat` n-am[tiut ce n-a mers, mai exact. |nainte s`-mi dau seama c` aveauprobleme, ea murise deja \n accidentul acela rutier.

– Deci, erau probleme dinainte?– A[a presupun.Jackie privi \mprejur, la \ntinderea vast` de p`mânt, apoi

cercet` cerul. Nu [tia exact ce cùta \n norii pufo[i care se aliniaula orizont.

TE ROG FRUMOS 103

– Mie mi se pare c` \ncearc` s`-[i refac` via]a. Vreau s` spun,o duce pe Anna la dans. Este un prim pas, spuse ea.

– Nu este rocul meu s` \ncerc s` aflu ce se \ntâmpl` \n capullui Tanner. Dac` \ncerc` s`-[i g`seasc` o femeie, nu caut` \nlocul potrivit. Cel pu]in, nu cu Anna. Copiii v`d asta. {i eu v`dasta.

Discu]ia despre Tanner [i despre poten]ialele lui partenere oafectase mai mult decât ar fi crezut.

– Poate c` n-ar trebui s` mai vorbim despre el. Ultima oar`când am f`cut-o a avut ca urmare o tentativ` de a m` concedia,v` mai aduce]i aminte?

Willy râse din nou.– Chiar a \ncercat s` v` concedieze, nu-i a[a? N-a[ vrea s`-l

provoc [i s` devin` [i mai moroc`nos decât este deja. Dar tot cevreau s` spun este c` are nevoie de un anumit gen de femeie. |itrebuie o femeie care s` poat` scoate la iveal` tot ce are mai bun.O femeie ca…

– Ca Anna. Jackie termin` propozi]ia cu respira]ia accelerat`. – Nu, domni[oar` Jackie – spuse el – o femeie ca

dumneavoastr`.

***

Tanner scoase camioneta de pe aleea lung` a doctoruluiAdams [i se \ndrept` spre cas`. |[i ]inea ochii a]inti]i asupradrumului sau oriunde altundeva, numai s` nu se uite la Jackie,care st`tea al`turi de el. Mai exact, s` nu se uite la pantalonii eiscur]i [i la minuscula ei bustier`.

Nu-i era de ajutor faptul c` fusese cu ea aproape toat` dup`-amiaza. Mai \ntâi la parad` [i apoi la veterinar. St`tuse tot timpullâng` ea, atingându-se din gre[eal`, f`când tot ce-i st`tuse \n


putere s` nu observe frumoasele ei picioare. Sperase ca Willy [igemenii s` fie un tampon \ntre ei. Dar pân` la sfâr[itul dup`-amiezii, b`trânul [i Ella disp`ruser` deja \mpreun` cu gemenii.Nu putea s` nu se \ntrebe dac` nu cumva vulpoiul b`trâncomplotase ca s` r`mân` singur cu Jackie.

|[i ignor` suspiciunile [i \ncerc` s` se concentreze laactivit`]ile festivalului din ziua urm`toare – c`]`rat pe frânghie [irodeo cât putea face fa]` un cowboy. O zi de lupte corp la corp[i de \ntreceri cu butoaie avea s`-i prind` bine. {i dup` jocuri,festivalul se \ncheia cu dansul. Un dans la care mergea la bra] cuAnna, [i nu cu Jackie. La naiba!

Tocmai când ie[i de pe aleea lung`, intrând pe autostradaprincipal`, un mic Cessna zbur` foarte aproape de sol, pedeasupra lor.

– Se pare c` [i magnatul nostru vine la festival. P`cat c-apierdut parada de mai devreme, spuse el.

– Deci acesta este bog`ta[ul de pe Wall Street despre carevorbea doctorul Adams?

– Da.Jackie urm`ri cu privirea cum avionul se apropie din ce \n ce

mai mult de p`mânt.– Ce stil de via]`, [opti ea. Locuin]a de aici este principala

re[edin]` din timpul anului?– Nu cred. Majoritatea timpului cred c` [i-o petrece la Atlanta

sau la New York.– Trebuie s` fie frumos. Când se simte prizonier \n via]a de la

ora[, poate zbura aici, \n provincie.– Dar tu? \ntreb` Tanner. Te-ai sim]it vreodat` prizonier` \n ora[?Jackie nu-i r`spunse. Cel pu]in, nu la \nceput.– Cred c` da. Sunt \n mod constant \n aten]ia publicului [i

\n via]a mea n-am f`cut nici m`car un lucru ca s` merit asta.

TE ROG FRUMOS 105

– Mi-ai ajutat copiii. Este un lucru de importan]` major`.– Mul]umesc, dar am f`cut foarte pu]in pentru ei, \n

compara]ie cu Willy. C` tot veni vorba despre Willy [i desprecopii, la ce or` se \ntorc disear`?

– Târziu. Mâine n-au [coal`, cu toate c` e vineri. S`rb`toarearegiunii. Tot Willy o s`-i supravegheze mâine pe Max [i peAmanda, cât timp concurez eu.

|n câteva minute, Tanner opri \n fa]a casei. Jackie deschiseportiera [i r`mase o clip` pe loc, \nainte de a cobor\.

– Asta \nseamn` c` \n seara asta suntem doar noi doi, spuseea \n cele din urm`, \n parte pentru el, \n parte pentru ea.

– A[a cred, spuse \ncet Tanner.

***

Jackie se ghemui pe canapea [i \ncepu s` citeasc`, l`sându-lpe Tanner s`-[i termine lucrul \n birou. Dar \nchise cartea dup`ce citise pentru a treia oar` un paragraf, f`r` s` [tie despre ceera, de fapt, vorba \n el. Gândurile ei erau la Tanner [i la copii [ila felul \n care-[i petrecuser` \ntreaga dup`-amiaz` \mpreun`, laparad` [i apoi la spitalul pentru animale.

„Ca o familie mare [i fericit`.“Dar [tia c` era ultimul lucru pe care Tanner [i-l dorea.

Mizerabilele ei gânduri fur` \ntrerupte când Tanner se a[ezàl`turi de ea. Se uit` la cartea ei.

– E de vreun folos?Ea se uit` scurt la carte [i o arunc` pe jos.– Nu, nu prea, r`spunse, jenat` c` nu reu[ise s` se concentreze.

Dar stânjeneala ei mergea mai departe de asta. Durerea pe carerespingerea lui i-o produsese cu o noapte \n urm` era \nc` multprea proasp`t` ca s` se simt` confortabil \n preajma lui.


Trebuia s` scape cumva de apropierea aceea. Se mut` u[or lamarginea canapelei [i simul` o \ntindere somnoroas`, urmat` deun c`scat exagerat.

– N-a[ vrea s` fiu plictisitoare, dar cred c` \n seara asta am s`m` retrag devreme.

Se ridic`, \ns` bra]ele lui bronzate o prinser` brusc de[olduri. Respira]ia i se acceler`, iar inima \ncepu s`-i bat` cuputere. Tanner o a[ez` \n poala lui. Dar trebuia s` fie tare.Trebuia s` fie hot`rât`. Pentru binele ei. {i al Annei.

– Tanner Avery, ce crezi c` faci? \ntreb` ea r`stit.– }i-a[ putea adresa aceea[i \ntrebare.– Ce vrea s` \nsemne asta?– Te a[tep]i s` cred c` e[ti obosit` [i c` vrei s` te duci s` te

culci?– {i nu e a[a?– Judecând dup` ultimele nop]i, nu. Din câte presupun, n-ai

putut s` dormi mai mult decât mine.– Oh, prostii.– Da? Atunci de ce aud b`taia aceea pe tastatur` la primele

ore ale dimine]ii? {i de ce stai [i te legeni o jum`tate de zi peverand`? {i cum r`mâne cu noaptea trecut`, când te-am v`zutafar` \n pijama, uitându-te la lun`, hm? Bra]ele lui se strânser` \njurul ei, for]ând-o s` se sprijine de el.

Buzele lui venir` periculos de aproape de urechea ei.– Nu pot s` neg c` e[ti obosit`, iubito, dar cred c` tot n-o s`

po]i dormi. Nu \n seara asta. Nu-mi pas` cât de confortabil tesim]i \n patul `la uria[ [i vechi, cu baldachin.

Subtilitatea vocii lui p`rea s`-i mângâie carnea, f`când-o s` serelaxeze \n bra]ele lui.

TE ROG FRUMOS 107

– Necazul este, continu` el, c` nu-mi pot scoate din capimaginea ta \n patul acela. Din cauza ei stau treaz nop]ile. |[iatinse buzele de gâtul ei [i o s`rut` u[or.

– {i ast`zi, continu` el, te-ai perindat \n blestemata asta debustier`, etalându-]i deliciosul abdomen! Aproape c` am\nnebunit. M-am s`turat s` m` comport ca un gentleman. Defapt, aproape c` m` ucide. Tanner \[i strecur` mâna sub bustieraei, trecându-[i \ncet degetele peste pielea ei.

Când \i cuprinse sânul, sim]i cum un fior de dorin]` ostr`bate. |[i aminti c` trebuia s` lupte cu el, s`-i reziste. Darsenza]ia mânii lui aspre pe pielea ei topea orice str`duin]` de ai se opune. Cum s` reziste atingerii acestui b`rbat, când tânjiseatât de mult dup` ea?! Vru s`-l pedepseasc`, dar când deschisegura nu-i sc`p` decât un gem`t u[or.

– Oh, asta? spuse ea \n cele din urm`. Am purtat-o \ntr-adins.– Pentru mine?– M` ignorai [i a trebuit s` fac ceva drastic ca s`-]i atrag

aten]ia.Tras` cu degetul mare conturul sutienului din dantel`, apoi

\l strecur` dedesubt [i atinse blând carnea care acum \ir`spundea tremurând.

– Tanner! [opti ea cu r`suflarea \ntretìat`. Dar Tanner oridicase deja \n aer [i-o a[ezase la loc pe canapea.

– Nu m` lua pe mine cu Tanner! Vrei s`-mi spui c` special m-ai\nfierbântat [i m-ai f`cut s` m` simt stânjenit toat` ziua?! mârâi el.

– Adic` a func]ionat?Deschise cu mìestrie \nchiz`toarea din fa]` a sutienului ei,

eliberând-o de orice inhibi]ii pe care \nc` le mai avea.– Tu ce crezi? N-am fost \n apele mele toat` ziua din cauz` c`

te doream [i acum \mi spui c` \n tot acest timp n-ai f`cut decâts` m` tachinezi?! Mâinile lui \i mângâiau delicat sânii, stârnind\nùntrul ei un foc senzual.


Dându-[i seama c` \ntr-adev`r Tanner o dorea, inima i seumplu de anticipare [i de \ncântare. |[i arunc` mâinile \n jurultaliei lui [i-l trase hot`rât` deasupra ei.

– Cred c` te tachinam, dar tu m` ignorai.– Eu? Te ignoram? Aveam senza]ia c` nu vroiai s` fii \n

preajma unui b`rbat ca mine. Necazul era c` nu m` puteam ]inela distan]`. O studie, cùtând pe chipul ei o confirmare.

– Te vroiam lâng` mine, vreau s` spun, te vreau. Vreau s` [tiu cumeste s` fac parte din via]a ta de aici. Fiecare parte. Fiecare centimetru.Ca s` amplifice cuvintele, \[i \nfipse u[or unghiile \n spatele lui.

– De data asta n-o s`-]i vin` mintea la cap sau altceva de genul`sta, nu-i a[a? Pentru c` nu [tiu dac` pot face fa]` unei alte rundeasem`n`toare cu cea din hambar.

Jackie ridic` dou` degete.– Pe cuvânt de cerceta[. Asta atâta timp cât nici ]ie nu-]i vine

mintea la cap.– Doamn`, am dep`[it de mult faza \n care a[ fi putut s` dau

un sens sentimentelor mele pentru dumneavoastr`.Jackie se sim]i cuprins` de o fericire f`r` de margini. |[i

petrecuser` ziua \mpreun` ca o fmilie [i acum \[i petreceau\mpreun` seara, ca un cuplu. Tachinatul lor jucù[ \ncet` [iprivirea acaparatoare a lui Tanner se fix` asupra gurii ei.

– {tii c`, odat` ce te s`rut, totul s-a terminat. Nu va mai fi calede \ntoarcere.

– Nu este cale de \ntoarcere, \nt`ri ea aspru.Tanner \[i apropie gura de a ei [i o s`rut`. Hot`rât. Plin de

dorin]`. {i când sfâr[i, risipi o urm` fierbinte de s`rut`ri pe gâtulei, pân` când ajunse la primul nasture al bustierei care \l\mpiedica s` mearg` mai departe. Tocmai când ea era pe punctulde a-i cere s`-l sfâ[ie ca s` simt` gura lui pe piele, Tanner se\ncord`. O privi serios [i \ngrijorat.

TE ROG FRUMOS 109

– Ce este? \ntreb` ea, pe jum`tate [optit, pe jum`tateplângând. Ce s-a \ntâmplat?

– Nu putem face asta.– De ce? ceru ea o explica]ie.– Din cauza gemenilor. {i a lui Willy. Ar putea ajunge \n orice

clip`. Nu ne putem asuma riscul acesta. Nu putem. Nu aici.– Ur`sc atunci când ai dreptate. Era dezam`git`, dar el avea

dreptate. {i ce facem acum?Tanner nu-i r`spunse. |n schimb, se ridic` de pe canapea.

|ntr-o frac]iune de secund`, o trase [i pe Jackie \n picioare [i oarunc` pe um`rul sù.

– Tanner Avery! Ce faci?!– Sunt hot`rât s` te v`d odat` \n patul `la cu baldachin!– Pune-m` jos sau te avertizez, \mi petrec noaptea singur` \n

patul acela!– Nu prea cred, iubito. Asta p`]e[ti dac` m` tachinezi toat`

dup`-amiaza!Tanner travers` buc`t`ria, \ndreptându-se spre hol. Intr` \n

camera lui Jackie [i \nchise u[a cu piciorul. Pe drum, sim]isepumnii lui Jackie b`tând \n spatele lui, \n timp ce \i strigase s-olase jos. Avea s-o pun` jos, de acord. Dar asta ar fi trebuit s` fieultima dintre grijile ei. Ar fi trebuit s` se \ngrijoreze \n leg`tur`cu ce pl`nuia s`-i fac` dup` aceea.

O l`s` \ncet pe pat, s`rutând-o. O secund` mai târziu, \l trasespre ea, for]ându-l s` cad` [i el pe pat.

– Inten]ionez s` explorez fiecare centimetru al tù, \i [opti elprintre ploaia de s`rut`ri depuse pe gâtul [i pe claviculele ei.

– Nu e[ti singurul, cowboy. Vocea ei, tandr` [i sacadat`, \lf`cu s` tânjeasc` [i mai mult dup` ea. {i eu pl`nuiesc s` fac cevaexplor`ri.


– Doamne, sper. „Chiar dac` numai \n seara aceasta“, selament` el \n gând. Privirea lui se fix` asupra ei [i memor`fiecare detaliu al femeii stârnite [i frumoase care acum frem`tasub el de dorin]`.

– Ai de gând s` te ui]i la mine sau m` s`ru]i? Jackie ridic` osprâncean` \n semn de provocare.

– Oh, am s` te s`rut. {i am s`-]i fac al naibii de multe altelucruri. Acum, unde r`m`sesem?

|[i \nclin` capul [i-[i apropie gura de a ei. Nu realizase, pân`\n momentul acela, cât de mult \i lipsise felul \n care se sim]eacând pielile lor se atingeau. Ea deschise cu tandre]e gura,permi]ându-i s-o guste. Tanner atinse cu limba buzele ei, apoip`trunse mai adânc, purtat de dorin]a de a fi \nùntrul ei.

Ea \[i plimb` mâinile peste trupul lui, f`cându-l s` secutremure de câte ori \l strângea. Când una dintre mâinile ei sedezlipi de pe el, corpul lui protest` \n lini[te. Jackie \i adusemâna \napoi sub bustiera ei.

– Dac` nu m` \n[el, cam pe aici r`m`sesem \nainte s` màrunci peste um`r, [opti ea, atât de feminin`.

– Cred c` ai dreptate. Odat` ce rotunjimea neted` a sânuluiei \i umplu mâna, sim]urile lui se \ncordar`. Carnea ei \i d`dea osenza]ie atât de r`scolitoare, \ncât gemu la electricitatea carepulsa \n palma lui. |i s`rut` sânul, la \nceput u[or, pân` când ease arcui sub el, cerându-i mai mult.

S-o simt` cutremurându-se era prea mult. |ncepu s`-idescheie nasturii, ner`bd`tor s`-i vad`, \n sfâr[it, carnea, pân`când ea \i spuse:

– Oh, rupe odat` blestemata asta de bustier`! Oricum, `staera planul meu.

– Dorin]a ta e ordin pentru mine.|i smulse obiectul vestimentar, iar nasturii zburar`. Nu-i p`sa

decât s` treac` mai repede de potrivnica dantel` [i s` simt` din

TE ROG FRUMOS 111

nou pe buze gustul sânilor ei. {i ei p`rea s` nu-i pese de nimicaltceva. Tanner \i scoase cu blânde]e sutienul deja desf`cut. |idezmierd` cu gura sânul. |l alint` cu limba, f`când-o s` ofteze depl`cere.

– Habar n-ai ce-mi faci, Tanner Avery!El se ridic` din \mbr`]i[area ei.– {tiu exact ce fac. Fac dragoste cu fiecare centimetru din tine,

\n absolut toate felurile \n care pot. {i, de data aceasta, las`-m` pemine s` m` descurc cu prezervativul.

|[i trecu limba peste clavicula ei, apoi pe um`r [i pe gât, dup`care se arunc` adânc asupra gurii ei. O s`rut`. Profund. Eadesc`tu[ase \n el for]a pur` a unei nevoi necon[tientizate, careacum nu mai putea fi controlat`, chiar dac` ar fi \ncercat.

|[i scoase cizmele [i se a[ez` al`turi de ea. Se lupt`ne\ndemânatic` [i cu frenezie s`-i desfac` fermoarul [i cureaua,aruncându-i pe rând hainele [i explorând \ntre timp superbul luicorp.

Dup` ce \i d`du jos pantalonii scur]i, sutienul din dantel` [ichilo]ii, se a[ez` lâng` ea, savurând pielea ei dulce [i privind-ocum se cutremur` cu fiecare mi[care a mâinii lui. O mângâie,iubind formele ei voluptuoase [i \ncânt`toarea ei feminitate,dorind tot ce era Jackie.

Cu dou` degete, \i desen` o linie senzual` \ntre sâni, cobor\apoi c`tre buric, \ndreptându-se apoi [i mai jos. |n curând, corpulei se arcui ca r`spuns la atingerea lui intim` [i gemu \ncet.

– Am nevoie de tine, acum!Jackie nu mai sim]ise niciodat` o pl`cere atât de intens`. O

dorin]` fierbinte [i ascu]it` mocnea pe dinùntru, cerând s` fie\mplinit`. Dac` nu-l avea curând pe Tanner \nùntrul ei, cusiguran]` murea.


– Te rog, Tanner, acum, suspin` cu disperare.El \i acoperi gura cu un s`rut [i ea \l sim]i alunecând pe pielea

ei [i odihnindu-se deasupra ei. |[i arcui [oldurile spre el, tânjinds`-l simt` p`tunzând-o. Când [oldurile lor se \ntâlnir`, Tannerplonj` \n ea, trimi]ând-o pe culmile \nalte [i ame]itoare alepl`cerii.

Dorin]a ei de eliberare \l desc`tu[` [i pe el, pân` când trupullui se \ncord` \ntr-un ultim [i exploziv atac [i-i sc`p` un geam`t.Un moment mai târziu, se culc` lâng` ea [i-i strânse \n bra]etrupul care \nc` mai tremura. |ncercând \nc` s`-[i revin`, se lipide el, \n timp ce bra]ele lui musculoase se \ncol`cir` \n jurul ei,l`sând-o aproape f`r` suflare.

– Cum a[ putea vreodat` s` m` satur de tine? \i [opti el laureche. Ea sim]i cum buzele lui se arcuiesc \ntr-un s`rut,jucându-se cu nasul prin p`rul ei.

– Nu [tiu, r`spunse ea, luptându-se s` nu plâng` pur [isimplu pentru c` era atât de minunat s`-l aib` lâng` ea. De unsingur lucru sunt sigur` \ns`, nu m-ar deranja s` \ncerc s` m`satur de tine, adùg` torcând, aproape.

– Bun` idee! De fapt, hai s` nu mai p`r`sim niciodat` patulacesta! |i s`rut` zona erogen` \n care gâtul se \ntâlnea cu um`rul.

Jackie chicoti.– Sun` bine. Dar va trebui s` ne lu`m din când \n când câte

o pauz`.– Da?– Ai anumite responsabilit`]i, \]i aduci aminte? O ferm` care

trebuie condus`, copii de care trebuie s` te ocupi, o competi]iela care trebuie s` participi…

Tanner \[i ridic` \ngrijorat capul.– Serios? De ce nu-mi spune nimeni lucrurile astea? Cum se

presupune c-o s` m` \ntrec cu butoiul mâine, dup` ce tocmaim-ai distrus?! \ntreb` el pref`cându-se iritat.

TE ROG FRUMOS 113

– Descurc`-te! r`spunse ea. Detestând ideea s` se dezlipeasc`de ea chiar [i pentru un minut, \i culc` pe pieptul ei capul [i-l\mbr`]i[` cu putere. Dar \n ziua urm`toare trebuia s` fac` fa]àtât \ntrecerii cu butoaie, cât [i dansului, fie c`-i pl`cea, fie c` nu.{i mai trebuia s-o \nfrunte [i pe Anna.

Jackie \[i re]inu un oftat. Alungase deliberat din minte gândulla Anna. Nu se putuse gândi la nimic altceva \n afar` s`-l aib`Tanner doar pentru ea. {i acum, c`-l avea, ce trebuia s` fac`?Tanner fusese sincer cu ea [i-i spusese despre Anna. Oaretrebuia s`-i m`rturiseasc` despre Derrick?

Nu, se hot`r\ ea. Derrick nu mai f`cea parte din via]a ei.Fire[te, Derrick nu [tia asta. Nu \nc`, cel pu]in. |l privi pe furi[pe Tanner. De s` complice lucrurile acum? De ce s` se deranjeze[i s` recunoasc` fa]` de Tanner c` intrase \ntr-o rela]ie cu unb`rbat pe care nu-l iubea? |n momentul \n care realiz` asta, sim]ibrusc cum obrajii i se \nro[esc. Nu. Nu-l iubea pe senatoruljunior [i n-o f`cuse niciodat`. Nu iubea decât ideea de clopotede nunt` [i de buchete de mireas`.

Dar Tanner trebuia s` ia \n considerare [i pe altcineva. Oarece avea s` fac` \n leg`tur` cu Anna? Jackie avea nevoie s` [tie.

– M` simt pu]in prost, atac` subtil ea subiectul. St`tea \ntins`pe spate cu a[ternutul tras pân` sub b`rbie. |n privin]afestivalului, a dansului mai exact. Cum r`mâne cu Anna?

Tanner \i f`cu [treng`re[te cu ochiul.– Nu-]i face griji.Ea trase mai sus a[ternutul.– Ce o s`-i spui? Cum o s-o anun]i?– S-o anun] ce?– Despre ce s-a \ntâmplat \ntre noi. Doar nu te gânde[ti s`

mergi cu ea la dans, date fiind circumstan]ele. Nu i se p`readeloc cinstit. Fa]` de Anna. Nici fa]` de ea.

Tanner se \ntoarse [i el pe spate.


– Oh, duminic` am s` merg totu[i cu Anna la dans.Câteva secunde, Jackie clipi uimit` spre b`rbatul cu care

tocmai f`cuse dragoste. P`rea ca acas`, al`turi de ea \n pat, maimult decât nep`s`tor c` erau \n joc inimile a dou` femei.

– Nu crezi c`-i datorezi o explica]ie?El \nchise ochii [i cl`tin` din cap.– Nu.– Dar… dar tocmai ai \n[elat-o. {i eu am \n[elat-o… indirect.– Convenabil moment pentru tine ca s` ajungi la concluzia

asta, nu crezi? Deschise un ochi [i-i arunc` o privire scurt` [iprecaut`. La fel de repede, \l \nchise la loc [i zâmbi afectat.

Jackie lipi a[ternutul de ea. Dac` n-ar fi [tiut mai bine, ar ficrezut c` b`rbatul o tachina. Se ridic`, hot`rât` s` nu-i permit`s` dea vina pe ea.

– De acord, ai dreptate, fire[te. Dar \n momentul acestavorbim despre tine. Nu pari genul de b`rbat c`ruia s` nu-i pesede lucrurile de genul acesta. Nu din câte am v`zut eu.

– |mi pas`. Tocmai de asta o duc la dans.Jackie se trânti la loc pe pern`. Probabil c` nu avea nici un

drept s` fie atât de furioas`, dar nu se putea ab]ine.Spre deosebire de Tanner, ea m`car luase o hot`râre \n ceea

ce-l privea pe b`rbatul din via]a ei. Poate c` se sim]ea r`nit` c`,dup` tot ce \mp`r]iser`, Tanner nu o alesese pe ea. Poate c` celmai mult o enerva faptul c` nu luptase pentru ea. Oricum,comportamentul lui o \nfuriase.

Ar`t` \n]epat` cu degetul spre u[`:– Tanner Avery! Ie[i imediat din patul acesta [i pleac` \n clipa

asta din camera mea!Tanner \i r`spunse râzând cu blânde]e.– Vorbesc serios! |[i duse degetul pe [oldul lui [i \ncerc` s`-l

\mping` din pat. Dar el nu se clinti din loc. Ea nu [tiuse pânàtunci c` mu[chii puteau fi atât de grei. Du-te!

TE ROG FRUMOS 115

Tanner se rostogoli [i apoi se n`pusti jucù[ asupra ei. Oprinse de \ncheieturile mâinilor [i o imobiliz` de saltea.

– N-o s`-]i mearg`, nu de data asta. |[i umplu vocea de venin,sperând s` poat` ascunde durerea pe care o sim]ea.

– Nu plec, nu pân` nu spun ce am de spus. Râse cumali]iozitate la ea [i \n col]urile ochilor i se ivir` din nou ridurileacelea fine. Cred c` tu e[ti cea c`reia \i datorez o explica]ie.

– |n]eleg. |ncerc` s`-l ridice de pe ea. N-ai reu[it s` te culci cumine [i s` scapi cu fa]a curat`, a[a c` acum \ncerci s` m` convingic` m` \n[el?

|n ochii lui se citi, pentru o clip`, durerea.– Asta crezi c-am f`cut? C` „m-am culcat“, doar, cu tine?– Depinde. Ea se ruga s` nu fie a[a.– Depinde de ce?– Nu \n]eleg cum po]i fi cu mine \n minutul acesta, iar \n

urm`torul s` pl`nuie[ti s` fii cu Anna. Trimi]i un mesaj ambiguu.– Oh, spuse el, \n]elegând \n sfâr[it c` o r`nise cu adev`rat.

Ea se gândi \n treac`t c`-i luase destul de mult s` realizeze asta.– |mi pare rù, glumeam, doar. Cred c` atunci când ai auzit

conversa]ia cu Willy despre Anna, n-ai prins esen]a. Vocea lui[optit` [i tandr` o f`cu s` se relaxeze \n bra]ele lui.

Jackie \i privi chipul serios.– Eu am crezut c` am \n]eles-o. Nu fur b`rbatul altei femei?

Se juca absent` cu p`rul m`t`sos de la ceafa lui.Tanner râse.– Nu. Nicidecum. Anna s-a desp`r]it de so]ul ei [i \n

momentul de fa]` sufer` destul de mult. Este o femeie orgolioas`.Vroia s` mearg` la C`p[u-Fest, \ns` nu vroia s` apar` singur`.Willy m-a rugat s-o \nso]esc, ca s` nu r`mân` \mbufnat` acas`.

– Dar a venit aici. A luat cina cu gemenii. De câteva ori.– Adev`rat, dar n-a venit aici decât \mpreun` cu Willy [i cu

Ella. Ella [i Anna sunt veri[oare \ndep`rtate.


– Deci, \ntre tine [i Anna nu este nimic?– Nu neg faptul c` lumea ne vede ca pe un poten]ial cuplu.

|[i dore[te s` fim \mpreun`. Exist` câ]iva oameni care \nmomentul acesta nu-l prea agreeaz` pe so]ul ei [i care ar da orices-o vad` ie[ind mai repede din divor]ul acesta. Dar eu nu-i suntdecât prieten.

– {i de ce nu mi-ai spus, \n loc s` m` la[i s` cred c` \ntre voieste ceva?

– Pentru c` am vrut s` crezi asta.Jackie se \ncrunt`, confuz`. Pân` \n momentul acela, nu

reu[ise s-o fac` s` se \mbuneze.– Deci, oamenii v` arunc` pe unul \n bra]ele celuilalt. }ie

chiar \]i pas` de ea. {i ai vrut s` cred c` ave]i o rela]ie. Râse, \nciuda faptului c` ar fi vrut s` plâng`. Acum m` simt mult maibine.

– Am crezut c` ar fi mai u[or pentru toat` lumea. Se \ntinselâng` ea [i-[i odihni mâna pe pieptul ei. S-ar fi \ndep`rtatimediat, dar curiozitatea o f`cu s` z`boveasc`.

– {i cum a fost mai u[or pentru mine?– Am crezut c` amândoi vom p`stra aparen]ele. Te vroiam

mai mult decât am dorit \n via]a mea orice alt` femeie, dar [tiamc` nu te puteam avea. Sau c` nu trebuia. La naiba, \n câteva zileplecai \napoi la Washington. Iar eu te percepusem ca pe cinevacare \ntotdeauna face lucrul cel mai nimerit. A[a c` am decis c`dac` ai crede c` Anna face \ntr-adev`r parte din peisaj, atunciamândoi ne-am putea ]ine mâinile la locul lor. Cu atât mai dificila fost pentru mine s` m` comport cum trebuia.

Jackie gemu, dându-[i seama c` se pr`bu[ise cu capul \naintede pe piedestalul pe care o a[ezase Tanner.

– |mi pare rù c` ideea ta te-a afectat. N-am f`cut „cel mainimerit lucru“. Nicidecum. Am \ncercat. Ei bine, cel pu]in.

TE ROG FRUMOS 117


Vroise s` fac` ceea ce era mai bine, dar Tanner reu[ise s`-itulbure judecata [i sim]urile [i nu putea face nimic \nprivin]a asta.

– Nu uita c` eu am fost cel care a ascuns informa]ia, \]i aduciaminte? {i `sta nu poate fi un lucru bun \n nici o rela]ie. Ar fitrebuit s` [tiu, spuse el.

– {i totu[i, te-am dezam`git. Se \nduplec` [i-l l`s` s-o vad`cum pune un botic de toat` frumuse]ea.

– Ar`t eu sup`rat? |i ridic` u[or b`rbia. B`rbatul ar`ta oricum,dar nu sup`rat.

– A[adar, ce \nseamn` toate astea? \ntreb` ea \n cele dinurm`. Ce se spune despre noi? Suntem \mpreun` când pentrunici unul dintre noi nu poate ie[i nimic bun din asta. Realitateao izbi brusc [i clipi des, \ncercând s`-[i re]in` lacrimile carest`teau s`-i curg`.

– Nu [tiu, iubito, chiar nu [tiu, murmur` el f`r` s` se uite laea. R`m`ser` \mbr`]i[a]i \n t`cere.

|n câteva minute, Jackie auzi respira]ia lui Tanner, caredormea adânc. Avea dreptate. Ea nu putea dormi prea mult \nseara aceea. Nu atâta timp cât vârtejul acela de gânduri nu-id`dea pace, [i mai ales când toate duceau la aceea[i concluzie.Se \ndr`gostise pân` peste cap de Tanner Avery, un b`rbat carenu avea de gând s`-[i \mpart` via]a cu nici o femeie.

Capitolul 8

Zburdând \n furoul pe care Alice i-l strecurase \n geant`, Jackiese preg`tea pentru marele dans de sâmb`t` seara. Deschisedulapul [i scoase vestimenta]ia pe care o cump`rase când fusesecu Amanda \n ora[. O studie cu aten]ie. O c`ma[` ro[ie \ndr`zne]`,dar foarte feminin`, cu trandafiri negri broda]i, \n combina]ie cufust` neagr`, deasupra genunchiului, creat` special ca s` atrag`toate privirile. Cea mai scurt` fusti]` pe care o g`sise.

Stând pe pat, realiz` cât de obosit`, dar imens de fericit` sesim]ea dup` acele ultime dou` zile \n care participase la C`p[u-Fest. Ba chiar se oferise voluntar` s` vând` fistic [i alune la otonet`. |n timpul zilei de vineri, [i Tanner fusese prins cuevenimentele festivalului [i abia dac`-l v`zuse. Dar \ntreaganoapte fusese \n patul ei.

Se gândi \napoi la cum f`cuser` dragoste. Ori de câte oricorpurile lor se atinseser`, \mp`r]iser` o pasiune intens`,con[tien]i c` timpul pe care-l aveau de petrecut \mpreun` erafoarte pre]ios. Din nefericire, timpul acesta se scurgea. Jackie [tiaexact \n ce intrase cu Tanner [i mai [tia [i c` \n curând trebuia s`fac` fa]` unui r`mas-bun. „Dar nu \n seara asta!“

Avea de gând s` se bucure de noaptea aceea de sâmb`t`, \nciuda faptului c` mergea singur` [i \n ciuda faptului c` a doua zitrebuia s`-[i fac` bagajele pentru ca luni diminea]a s` poat`prinde trenul spre Washington. Jackie \ndep`rt` sup`r`torulgând. Avea s` fac` tot ce-i st`tea \n putin]` s`-[i ascund` triste]eadin suflet afi[ând cel mai larg zâmbet, chiar [i atunci când \l vavedea pe Tanner \n bra]ele altei femei. Dar se \ntreba: dac`Tanner \[i petrecea seara cu Anna, venea totu[i \n noaptea aceea\n patul ei?

Se uit` la ceas… avea cinci minute s` se \mbrace, s`-[i \ncal]ecizmele [i s`-[i aranjeze p`l`ria neagr` de cowboy. Privi \nc` odat` hainele.

Tanner Avery nu avea nici o [ans`!Câteva minute mai târziu, gata \mbr`cat`, p`r`si dormitorul

[i-[i f`cu apari]ia \n sufragerie. Se p`rea c` r`m`sese ultima, dinmoment ce \ntreaga familie o a[tepta.

– |mi pare rù c` am \ntârziat, spuse ea. Cercet` fa]afiec`ruia. Gemenii st`teau \nm`rmuri]i pe canapea, iar Willy pebra]ul ei. Tanner st`tea pe col]ul mesei pentru cafea, cu ochiimari de mirare [i cu gura c`scat`.

– Ce ave]i cu to]ii? \ntreb` ea.Cu to]i ochii a]inti]i asupra ei, sim]i cum teama pune \ncetul

cu \ncetul st`pânire pe ea. Nici prin gând nu-i trecuse vreodat`c` poate exagera cu aranjatul.

– Prea mult? \ntreb`. Con[tient` de sine, se uit` la fusta careacum \i p`rea mult prea scurt` [i la picioarele pe care le sim]eamult prea dezgolite.

Tanner se ridic` [i cl`tin` din cap.– Nu. Cred c` ne-am \nchipuit cu to]ii c` vei purta pantalonii

scur]i sau costumul roz sau ceva \n genul `sta.Amanda ar`t` spre hainele lui Jackie.


– De unde le-a]i luat?– Când am fost \mpreun` la cump`r`turi. Tu probai ni[te

lucruri. Am vrut s` fie o surpriz`.– |n regul`, suntem surprin[i. Tanner r`sufl` plin de elan.Jackie nu-[i putea da seama dac` era o surpriz` pl`cut` sau

dimpotriv`, nepl`cut`.– M`… m` duc s` m` schimb. |nainte ca ei s-o vad`

\nro[indu-se de stânjeneal`, se \ntoarse pe c`lcâie [i porni \ngrab` spre hol. Oare va putea vreodat` s` adopte stilul acela cumtrebuia? Nu ajunse departe, c`ci Tanner o prinse de cot [i o\ntoarse spre el.

– S` nu faci a[a ceva. Ar`]i minunat. Perfect, de fapt. Atât deperfect, \ncât ai face bine s`-mi rezervi de pe acum un danspentru seara asta.

Ea \ncuviin]` absent` din cap, \n timp ce tr`gea cu disperarede fust`, sperând s`-i ajung` miraculos pân` la glezne. Dar nu fude nici un folos. Fusta cea scurt` nu se clinti din loc.

– E[ti sigur c` e \n ordine? Doamna de la magazin a spus c` arat`bine. Pun pariu c` era pl`tit` din comisioane, \i sc`p`, sim]indu-seapoi vinovat` c` d`duse vina pentru tot pe biata vânz`toare.

Tanner \i lu` mâinile [i le aduse la pieptul lui.– E mai mult decât \n ordine, \i spuse [optit, \n hainele astea

ar`]i de parc` ai fi acas` [i m` sperie al naibii.Jackie \i cercet` privirea, vrând s` \ntrebe de ce, dar telefonul

din buc`t`rie sun`. R`spunse Amanda, spunând toatepolite]urile pe care un copil trebuia s` le spun` la telefon.

– Domni[oar` Jackie, strig` Amanda din buc`t`rie, sunte]ia[teptat` la telefon. O doamn` pe nume Alice.

|nainte s`-i dea drumul, Tanner \i strânse mâinile cu putere.Sincera lui asigurare o f`cu s` se simt` mai bine \n privin]ahainelor ei \ndr`zne]e \n stil western. Se desp`r]i [ovìtoare deel ca s` r`spund` la telefon.


– Jackie? Sunt Alice! Ai televizor acolo?– Bine\n]eles c` avem televizor. Avem chiar [i instala]ii

sanitare interioare, o tachin` ea.– Scuze… Vocea lui Alice se stinse \ntr-un oftat. Jackie sesiz`

\ngrijorarea din tonul femeii [i realiz` imediat c` nu era untelefon de complezen]`.

– Alice, ce s-a \ntâmplat? Te sim]i bine?– Eu? Sunt bine. Dar cred c-ar fi bine s` arunci o privire la

televizor, pe CNN. Ai cablu?– Sigur c` da. Toate cele nou` mii de canale. A[teapt` pu]in.

Jackie acoperi receptorul [i-l rug` pe Willy s` deschid`televizorul pe CNN. Deci? La ce trebuie s` m` uit? Tat`l meu af`cut iar ceva scandalos? Mi se prezint` ultima carte? Ce?

– Oh, ce n-a[ da s` fie atât de simplu! Nu pot s`-]i spun asta.Alice oft` din nou. Este vorba despre Derrick. Reportajul trebuies` \nceap` \n câteva minute. Uite ce este, trebuie s` plec. Copiiiabia au ajuns de la [coal` [i…

– Bine. Nu-]i face griji. M` duc imediat s` m` uit.|ncet, Jackie a[ez` receptorul \n furc`. Travers` cu grij`

buc`t`ria spre mijlocul sufrageriei, cu privirea fixat` asupraimaginilor de pe ecran.

– Poftim, spuse Willy. Un minut CNN despre Hollywood? Seuita [i el la televizor, \n timp ce imagini cu actori de cinema [i cuarti[ti se derulau pe ecran.

– Ceva de genul `sta, r`spunse Jackie, \ntrebându-se \n sineaei ce leg`tur` avea Holywoodul cu Derrick.

Emisiunea fu deschis` de o crainic` tân`r` [i ro[cat` carediscut` despre brusca avalan[` de c`s`torii de la Hollywood.Trecu \n revist` o list` lung` de staruri rock care se c`s`toriser`cu modele [i de vedete de cinema care se c`s`toriser` cupoliticieni. Apoi men]ion` o binecunoscut` tân`r` actri]` caretocmai fugise de la recep]ia nun]ii \mpreun` cu so]ul ei,


frumosul politician \n plin` ascensiune la Washington, pe numeDerrick Jones. Grandiosul eveniment avusese loc chiar \n dup`-amiaza aceea.

Jackie r`mase \mpietrit`.– Derrick? \ntreb` \ntr-o [opt` abia perceptibil`. Crainica

trecu mai departe, la un recent colaj de imagini ale actri]ei; purtao rochie alb` mulat` din voal [i privea lasciv \n obiectivulcamerei de luat vederi. |l ]inea de bra] pe Derrick, tr`gându-l maimult de mân` [i \ncercând s` intre amândoi \n cadru.

– |l cuno[ti pe tipul acela? \ntreb`, din spatele ei, Tanner.Ea \ncuviin]` \ncet din cap.– D…da.– Pare fericit. Pu]in ame]it, dar fericit. Cine este?F`r` s`-[i dezlipeasc` privirea de la ecranul televizorului,

Jackie r`spunse absent`:– Logodnicul meu.|n clipa \n care deschise gura, Jackie realiz` ce spusese [i cu

siguran]` nu sunase bine, nici m`car pentru ea. Uitându-se \ncontinuare la televizor, rectific`:

– Nu e cu adev`rat logodnicul meu. N-a fost niciodat`. Celpu]in, nu… |ntoarse capul spre Tanner, dar el nu mai era acolo.

|[i \ntoarse privirea c`tre restul familiei Avery.– Unde a plecat?Willy \[i frec` b`rbia.– Presupun c` s-a dus s`-[i ia partenera, spunse el \ntr-un

murmur solemn.– Trebuia s` v` c`s`tori]i cu tipul acela de la televizor? \ntreb`

Amanda.– Nu. Poate c` da. Vreau s` spun… am crezut poate c` da.

Odat`. Dar asta a fost cu mult timp \n urm`. N-a avut nici o finalitate.Se \nro[i, dându-[i seama cât de incoerent` sunase probabil.

Amanda s`ri \n picioare.

TE ROG FRUMOS 123

– Atunci chiar o s` v` c`s`tori]i cu tati!Jackie nu putea opri vârtejul care \i ame]ea gândurile.– Amanda! Am mai discutat deja despre asta! Nu m`

c`s`toresc cu tat`l tù. |ns` lui Jackie nu-i putu sc`pa speran]adin ochii feti]ei. ~sta nu putea fi un semn bun. Oh, Amanda, terog, spune-mi c` le-ai m`rturisit adev`rul prietenilor tì de la[coal`.

– Am vrut, dar… Amanda \[i plec` genele, jucându-se timid`cu vârfurile codi]elor.

Jackie se hot`r\ s` n-o pedepsesc` \n fa]a familiei. Ceea cetrebuia s` fac` era s` se duc` dup` Tanner. Travers` \nc`perea,\ndreptându-se spre u[`. Puse mâna pe clan]`, \ns` \n secundaurm`toare auzi un motor pornind [i camioneta disp`ruzgomotos. Se \ntoarse, sim]indu-se vinovat`, [i privirea ei o\ntâlni instantaneu pe a lui Willy.

– Cred c` acum e prea târziu s` m` mai duc dup` el,spuse ea.

– A[a presupun. Dar vine Ella s` ne ia, trebuie s` soseasc` dinclip` \n clip`.

Jackie \[i sim]i inima s`getat` [i se \ntoarse. Privi pe fereastr`prin perdeaua transparent`. Dar nu v`zu decât urmle l`sate pep`mânt [i un nor impresionant de fum \n locul \n care maidevreme fusese camioneta lui Tanner.

– Cred c` nu voi mai merge nicìeri.– Dar cum r`mâne cu Tanner? \ntreb` Willy.– Sunt ultima persoan` pe care vrea s-o vad` \n momentul

acesta.– Nu crede]i c` trebuie s` v` duce]i [i s`-i explica]i? \ntreb`

aspru Willy.– Ba da, dar… \ncepu ea cu inocen]`.Willy se ridic` de pe canapea [i-i rug` pe copii s-o a[tepte

afar`, pe verand`, pe Ella.


– Domni[oara Jackie [i cu mine avem ceva de discutat.Odat` ce Amanda [i Max p`r`sir` \nc`perea, Willy \nchise

televizorul [i se post` \n fa]a u[ii de la intrare.– Nu crede]i c`-i datora]i o explica]ie?Buza de jos a lui Jackie \ncepu s` tremure.– Nu v`d de ce m` \ntreba]i asta.– Ah, termina]i odat`! Oi fi eu b`trân, dar [tiu ce [tiu. {i [tiu

c` voi doi sunte]i \ndr`gosti]i. Am ochi. Poate c` nu mai sunt atâtde buni, dar unele lucruri le v`d suficient de bine. {i am [iurechi. Crede]i c` nu-l aud pe Tanner furi[ându-se la dumnea-voastr` [i \ntorcându-se \n patul lui abia la patru diminea]a?

– Domnule Willy!– Acum, nu m` lua]i pe mine cu „domnule Willy“! De când a]i

ajuns aici, a]i \ncercat s` m` c`s`tori]i, a[a c` nu v`d de ce n-a[putea face [i eu acela[i lucru.

– Cu mine [i cu Tanner lucrurile sunt diferite! Jackie \[i pusemâinile \n [olduri [i \nfrunt` privirea fioroas` a lui Willy. Nu aveade gând s`-l lase pe b`trân s-o intimideze.

– Tot ce [tiu e c` Tanner este fiul meu [i mi se pare c`tocmai l-a]i r`nit foarte adânc. {i nu pot s` stau cu bra]ele\ncruci[ate. Tipul acela de la televizor era sau nu logodniculdumneavoastr`?

– Nu, [i n-a fost niciodat`! Pot s` sun la Washington [i s-o\ntreba]i pe asistenta mea, dac` vre]i! Ridic` tonul la fel de sus [ide puternic ca al lui Willy.

– Sunte]i sigur`?– Da!– Nu-i sunte]i promis`, sau ceva de genul `sta?– Nu!– Atunci, trebuie s`-i spune]i lui Tanner! Trebuie s` merge]i

la dansul `la [i s` vorbi]i cu el.Jackie ridic` din umeri.

TE ROG FRUMOS 125

– Oh, de acord. Dar nu merg nicìeri pân` nu dau un telefon.Jackie plec` \n grab` \n camera ei [i scotoci furioas` \n geant`

dup` lista ei personal` cu numere de telefon importante. Cusiguran]` c` se impunea un telefon lui Derrick Jones.

Acum, c` [ocul ini]ial \n leg`tur` cu mariajul lui Derrick semai estompase, ie[i la iveal` o furie de mult ascuns`, al c`ruiobiectiv era tot el. Una era c` \n tot acest timp \i manipulase via]asocial`, dar faptul c`-i pusese \n pericol reputa]ia era cu totulaltceva. Muncise mult prea mult pentru ca ac]iunile unui egoists` ruineze totul.

Acum, urmele durerii \n`bu[ite \n tot acest timp o ardeau.Derrick reu[ise \ntotdeauna s` apar` la dineurile politice sau laevenimente. Acum, Jackie realiza altceva \n leg`tur` cu el.Ap`ruse numai la evenimentele care \i puteau \nlesni pre]ioasacarier`.

Dar discutaser`, f`r` doar [i poate, despre o logodn`. {idespre c`s`torie. Totul p`rea atât de \ndep`rtat…

{i acum \l avea [i pe Tanner la care s` se gândeasc`. |ntr-osecund`, reu[ise s` \ntoarc` pe dos \ntreaga gospod`rie afamiliei Avery. Tanner se n`pustise afar` [i plecase ca un nebuncu ma[ina. Se ruga s` ajung` \ntreg la Anna.

Jackie form` num`rul de celular al lui Derrick. Odat` o f`cuses` promit` s` nu-l sune niciodat` la num`rul acela, decât dacèra o urgen]` extrem`. Acum [tia de ce.

– Aici Derrick.– Felicit`ri, spuse Jackie, auzind [u[oteala [i râsul de femeie

din fundal. O mic` recep]ie de nunt`, poate? Se \nfierbântase.– Hm, bun`, Jackie!– Bun`?! Asta e tot ce ai s`-mi spui?– Ah, ce zici de „mul]umesc“? F`r` tine, nu m-a[ fi hot`rât

niciodat` s` merg pân` la cap`t cu asta.De-a dreptul confuz`, \ntreb`:


– Eu te-am ajutat s` te c`s`tore[ti?! Despre ce vorbe[ti?!– Pari [ocat`. Tu [i cu mine am vorbit de multe ori despre

cum ar fi s` ne c`s`torim.– A[a este, domnule, s`ri Jackie [i apoi \nghe]`, realizând ce

spusese el. |ntr-adev`r, vorbiser` despre c`s`torie. Dar acum \[id`dea seama de un lucru. Nu-[i amintea s` fi discutat vreodat`despre c`s`toria unuia cu cel`lalt.

– Derrick, trebuie s` te \ntreb ceva… n-ai pl`nuit niciodat`s` te c`s`tore[ti \ntr-adev`r cu mine, nu-i a[a?

Urm` o lung` t`cere. Apoi Jackie auzi un oftat prelung [istânjenit.

– Oh, Jackie. M-am gândit la asta. De sute de ori. Dar eu [tiucât de mult \]i dore[ti copii. Iar eu nu. Am nevoie de o femeiecare s` nu-[i doreasc` nici ea.

– Ai fi putut, cel pu]in, s` discu]i cu mine. De unde [tii c` num-a[ fi r`zgândit?

– |nceteaz` s` te mai p`c`le[ti singur`. {tiu cum devii \npreajma copiilor. Nu puteam s`-mi asum riscul acesta, s` m`c`s`toresc cu tine, [tiind c` tu-]i dore[ti copii. N-ar fi fost corectfa]` de tine. Nici fa]` de mine.

Jackie \[i re]inea cu greu lacrimile. Derrick spuseseadev`rul.

– Este atât de evident?– La fel de evident ca [i n`sucul de pe fa]a ta. Dar, hei, s` [tii

c`, \ntr-o zi, o s` fii o m`mic` grozav`!Nu vroia s` u[ureze lucrurile pentru el, nu \nc`. Nu-l putea

l`sa s` scape atât de u[or.– Dar, Derrick, de ce m-ai min]it [i nu mi-ai spus unde

mergeai cu adev`rat s`pt`mâna asta?– N-am avut de ales. Am vrut s` p`strez secretul \n leg`tur`

cu nunta. Dac` mass-media ar fi aflat, ar fi devenit un circ dedoi bani.

TE ROG FRUMOS 127

– Dar ai l`sat ca to]i s` cread` c` tu [i cu mine…– Ah! N-am confirmat niciodat` zvonurile acelea.– Dar nici nu le-ai infirmat.Câteva secunde, Derrick nu-i r`spunse.– |mi pare rù pentru asta.– E[ti un mincinos.– Bine, am min]it, spuse el aproape vesel. Dar hai, Jackie, nu

fi a[a! Tat`l tù [i cu mine tocmai am terminat ni[te proiectefoarte importante, cruciale pentru cariera me… tat`lui tù. Tu [icu mine ne vom vedea foarte des când m` voi \ntorce laWashington. M` ier]i?

De data aceasta, Jackie r`mase t`cut`, strângând telefonul \nmân`. Nu putea concepe o impertinen]` atât de pur`. Nu vroias` fac` nimic cu care s`-[i pun` tat`l \ntr-o postur` jenant` saucare s` dùneze propriei ei cariere. Nu-i venea s` cread` cât degre[it` fusese percep]ia ei asupra lui Derrick. Dar ceva era \nc`ciudat. Derrick se descurcase s`-[i explice ac]iunile, dar undeva,\n toat` povestea, mai erau lucruri care lui Jackie \i sc`pau \nc`.Doar c` \nc` nu putea spune care anume.

{i nici nu se putea gândi prea mult la asta \n momentul acela,cu Derrick la cel`lalt cap`t al firului, f`când presiuni asupra ei cas`-l ierte.

– Las`-m` s` \n]eleg mai bine. Am vorbit de atâtea ori desprec`s`torie, [i tu nu f`ceai decât s`-mi ceri sfatul?

– Tu e[ti experta, a[a c` de ce s` nu aflu chiar de la tine? |]iaminte[ti, Jackie Taylor, consultant \n probleme de etichet`?Faimoas` autoare? Redactorul unei rubrici de sfaturi?

Jackie \[i d`du ochii peste cap.– {i nu puteai s` cumperi, pur [i simplu, cartea, la fel ca to]i

ceilal]i?


Capitolul 9

Jackie st`tea singur` la una dintre mesele de picnic aliniate lamarginea ringului de dans, din lemn. Trupa de muzic` countrycânta, iar cuplurile alunecau [i se leg`nau pe ring, dansânddiferite variante de two-step.

Cu toate c` de-a lungul serii \i v`zuse de mai multe ori pe Willy[i pe Ella, \mpreun` cu gemenii, pe Tanner nu-l z`rise decât osingur` dat`. Pentru o frac]iune de secund`, privirile lor se\ntâlniser`, apoi Tanner se \ntorsese, cu Anna la bra]. Abia dac` ov`zuse – o femeie m`runt`, cu p`rul lung [i ro[cat, \mpletit pespate, care ar`ta mult prea confortabil \n bra]ele lui. Se p`rea c`pân` la urm` Jackie nu avea s` danseze \n seara aceea cu cowboyul ei.

Tempoul muzicii \ncetini [i mul]imea de pe ringul de dans serisipi. Jackie \[i odihni cotul pe mas` [i-[i propti b`rbia \n palm`.Fusese de acord s` vin` ca s`-i poat`, cel pu]in, oferi o explica]ielui Tanner. Oare de ce trebuia s` se fac` atât de greu de abordat?

Observ` neatent` cuplurile care \nc` mai dansau. Când \lv`zu pe Tanner urcând pe ring [i uitându-se la ea, tres`ri. OareTanner vroia s` danseze cu ea? Dar curând, i se al`tur` Anna.Speran]ele ei se transformar` \n dezam`gire.

Jackie \i urm`ri cum \[i croiesc drum printre cuplurile caredansau. Nu putu s` nu observe felul \n care Anna se strecura dince \n ce mai aproape de el [i felul \n care coada ei lung` seleg`na \n timp ce avansau. Un moment mai târziu, femeia \i [opticeva la ureche lui Tanner [i apoi… o f`cu. |l s`rut` ap`sat pebuze.

Lui Jackie i se cutremur` inima \n piept. {tia c` locul luiTanner era al`turi de o femeie ca Anna, dar asta nu f`cea s`doar` mai pu]in. Ura s` priveasc` \n continuare, dar nu se putuab]ine.

Tanner \ntrerupse doar suficient timp cât s-o s`rute tandrupe frunte. Anna \l \mbr`]i[`, apoi se retrase u[or [i p`r`si agaleringul, l`sându-l pe Tanner singur \n mijlocul cuplurilor caredansau. El \ntoarse \n clipa aceea capul spre Jackie, suficient\ncât s-o vad` cum \l privea.

Jackie icni, sup`rat` pe ea \ns`[i pentru stâng`cia strig`toarede care d`duse dovad`. Trebuia s` plece de acolo. Tanner otulburase \ndeajuns de mult timp. Ridic` un picior [i-l trecupeste b`ncu]a de picnic, \ncercând s` se comporte ca o doamn`,\n ciuda fustei strâmte pe care alesese s-o poate \n seara aceea.Blestem` \n gând. S` stea pe banca de picnic fusese mult maiu[or decât s` se ridice.

|[i \ndrept` privirea spre ringul de dans. Trupa \ncet` s` maicânte [i anun]` o pauz`. Mul]imea de dansatori se risipea [iTanner se apropia repede de ea. Probabil c` vroia s` ]ipe la ea.{i o merita! Cu cel`lalt picior deasupra b`ncii, nep`sându-i cinese uita, sim]i o mân` puternic` a[ezându-se pe um`rul ei.

Jackie r`mase f`r` aer \n pl`mâni [i \ncerc` s`-[i potoleasc`b`tìle neregulate ale inimii. Se a[ez` la loc pe banc`. Tanner sea[ez` t`cut lâng` ea. Se uita deasupra ei, spre intrarea principal`,pe care Anna disp`ruse mai devreme.


– Aceea este o femeie pe cinste, acea Anna, spuse el serios.– Hm. Pare foarte dr`gu]`. Jackie ignor` durerea din sufletul ei.– Oh, este. {i [tie s` recunoas` un b`rbat bun, atunci când

vede unul. N-ar face nimic s`-l dezam`geasc`. Nicidecum. Da,[tie s` recunoasc` un b`rbat bun, când vede unul.

„Oh, r`suce[te cu]itul \n ran`!“, \[i spuse ea \n gând.– Cu siguran]` [tie, aprob` cu voce tare.– {i nu este genul care s`-l lase s` plece. Nici nu poate fi

vorba de asta.– Chiar trebuie s` ascult toate astea? \ntreb` \n cele din urm`

Jackie, con[tient` de gelozia [i de frustrarea din vocea ei. Dar eramai mult decât putea suporta.

– Dac` taci pu]in [i m` la[i s`-]i explic, atunci \mi pot vedeade via]a mea. {i tu la fel. {tiu c` e[ti un b`rbat bun [i c` n-aimeritat s` afli \n felul acesta despre a[a-numitul meu „logodnic“.

– Crezi c` la mine m` refer c` sunt un b`rbat bun?!Jackie \[i mu[c` buzele.– {i nu-i a[a?Tanner izbucni \ntr-un hohot s`n`tos de râs.– La naiba, nu. Vorbesc despre so]ul Annei. Sigur, are

defectele lui, dar nu pot s` nu admir o femeie care ar face oriceca s`-[i salveze c`snicia.

– So]ul ei? La el te refereai?– Da, la so]ul ei. Anna mi-a spus \n seara asta c` s-a hot`rât s`

se \mpace cu el. Se \ntâlnesc acum afar`, s` discute. El abia a ie[itde la serviciu. Anna n-a vrut s` se \mpr`[ite zvonul. Unii oameninu sunt \nc` prea \ncânta]i de el. Dar a vrut s`-mi spun` \n searaasta, [tiind c` voi \n]elege. {tii tu, [i ca s` m` descurajeze cublânde]e.

Pe buzele lui Jackie \ncol]i un zâmbet larg.– |mi pare foarte rù.– Mda. Se pare c` m-au refuzat dou` femei \n aceea[i sear`.– Te rog, trebuie s` m` la[i s`-]i explic.

TE ROG FRUMOS 131

– De acord, o s`-mi explici. E[ti norocoas` c` Willy m-a prinsmai devreme [i mi-a spus c` am \n]eles gre[it [i c` ar trebui s`-]iacord o [ans`.

– Tanner, tipul de la televizor n-a fost niciodat` logodniculmeu. Am ie[it o perioad` \mpreun` [i am crezut c` \ntr-o zi m`va cere \n c`s`torie, dar numai din motive gre[ite. Nu l-am iubitniciodat`. {i \ntre noi nu s-a \ntâmplat niciodat` nimic. |i oferialte câteva detalii despre rela]ia ei cu Derrick, inclusiv desprerecenta convorbire telefonic`. Tanner p`rea satisf`cut deexplica]ia ei, dar cu toate acestea, nu ar`ta prea fericit.

– Ce este? Tot sup`rat ar`]i, spuse ea.Tanner oft`.– Jackie, nu este vorba de faptul c` mi-ai ascuns adev`rul, ci

despre motivul din care ai f`cut-o. De ce nu mi-ai spus despretipul `sta?

Ea \i cercet` chipul. Pielea lui bronzat` str`lucea de la luminalumân`rilor de pe mas`. Cu f`lcile \ncle[tate, buzele i se sub]iar`\n a[teptarea unui r`spuns.

– Adev`rul? Vroiam ca nimeni s` nu [tie c` a[ putea face ogre[eal`… c` m-a[ putea \ndr`gosti de un b`rbat de genul acela.|mi pare rù.

Tanner o trase spre el [i o strânse cu putere \n bra]e. „Capentru o via]` \ntreag`“, se gândi ea.

– Nu vreau s`-]i mai ascund nimic, niciodat`.– Hai s` mergem acas`, spuse Tanner, buzele lui atingându-i

u[or pielea. Cuvintele lui o f`cur` s` ame]easc` – ea [i Tannermergeau acas`.

Se ridicar` de la masa de picnic, dar \n momentul acela unb`rbat urc` pe mica scen` [i se apropie de microfon.

– Toat` lumea! Este oficial! Willy Avery a cerut-o \n sfâr[it deso]ie pe Ella Winters [i ea a spus da!

***


Coco[ul cânta deja de aproape un sfert de or`, dar nici ea [inici Tanner nu se clintiser`. |n schimb, Jackie studia tavanul dor-mitorului, gândindu-se la toate lucrurile s`lbatice [i minunate pecare Tanner i le f`cuse noaptea trecut`, când f`cuser` dragoste.Aveau casa doar pentru ei pân` la prânz [i se \ntreba vis`toarecum aveau s`-[i folosesc` timpul \n care erau \mpreun`, singuri.

Un zâmbet satisf`cut se a[ternu pe buzele ei când \[i aminti cumseara trecut` abia reu[iser` s` ajung` \n fa]a u[ii, \nainte s` \nceap`s`-[i desfac` fermoarele [i s`-[i dezbrace hainele. |l adusese, \ntr-adev`r, \n culmea disper`rii, \nainte s`-l lase s-o vad` purtând nimicaltceva decât furoul alb din dantel`. Apoi cercet` de jur-\mprejur\nc`perea. Oare unde disp`ruse minusculul articol de lenjerie?

Se uit` apoi la Tanner, care dormea lini[tit lâng` ea, cu toatec` pas`rea aceea blestemat` cânta cât o ]inea pliscul. P`rul luinegru era \ncurcat [i-i ap`ruse o barb` de o zi. Dormea pe spate,iar ea privea mul]umit` cum pieptul lui se ridica [i cobora, odat`cu respira]ia lui.

Oricât de mult adora s`-l priveasc`, \i d`dea de gândit faptulc` putea dormi \mp`cat, cu toate zgomotele infernale scoase decoco[ul de sub fereastr`. Nu era corect c` ea trebuia s` steatreaz` din cauza p`s`rii aceleia, \n timp ce el dormea atât debine. Se decise c` trebuia s` fac` ceva \n privin]a asta.

Cu un deget, tras` o linie de-a lungul mandibulei lui, apoiporni \n jos, pe gât, pe [an]ul adânc dintre pectorali [i peabdomen. De acolo, continu` \ncet linia prin peticul de p`rnegru din jurul buricului, pierzându-se mai jos sub a[ternuturilecare-i \nveleau [oldurile.

Tanner gemu \n somn, dar nu se mi[c`. Jackie \[i d`du seamac` noaptea trecut` \l obosise mai mult decât crezuse. {i apoi,avusese dou` zile \n care se c`]`rase cu frânghia [i participase larodeo la C`p[u-Fest, pe lâng` modul plin de entuziasm \n caref`cuse dragoste cu ea.

„Bietul puiu]!“, se gândi ea [i zâmbi.

TE ROG FRUMOS 133

Jackie pres`r` s`rut`ri u[oare pe buric, \nainte s` deaa[ternuturile la o parte. Dup` cât se p`rea, Tanner nu era pe de-a\ntregul relaxat [i adormit. Situa]iile disperate cereau m`suridisperate, iar Jackie pl`nuia s` fie nemiloas`. Mai ales \n singuradiminea]` \n care erau singuri acas`.

Jackie se a[ez` deasupra [oldurilor lui. Se aplec` peste el,strângându-i toat` c`ldura [i trezindu-l \ncetul cu \ncetul pe de-a\ntregul. Tanner deschise ochii [i-[i trase sufletul.

– E[ti rea, murmur` el ]inând-o hot`rât de [oldurile care seleg`nau spre el. Dac` vom continua a[a, cu siguran]` ai s` mòmori, iubito.

– Nu iau prizonieri, [opti ea, aducându-l \n apogeu. Se uit`\n jos la b`rbatul acela magnific [i tânji de dragostea pe care i-opurta.

Tanner \i cuprinse sânii [i-i s`rut` u[or, stimulând-o repede[i cu pricepere. Ritmul respira]iei ei se acceler`, ca efect alelectricit`]ii pe care o declan[a \nùntrul ei. Fu de ajuns \ncâts-o trimit` la limita r`bd`rii [i s` \nceap` s`-[i arcuiasc` [oldurilespre ale lui.

Jackie iubea felul \n care o f`cea s` se simt`. Iubea senza]ia dea-l avea \nùntrul ei. |l iubea. Gândurile ei se \ntrerupser` bruscatunci când el \ncepu un ultim atac. Când totul se termin`, ear`mase deasupra lui, cu Tanner \n continuare \n ea, prea obosits` se poat` mi[ca, prea \nspìmântat ca s` mai poat` vorbi.

Jackie vru s` se mi[te, dar Tanner o ]inu ferm pe loc.– Nu, te rog, \i [opti el, privind-o cu uimire [i cu team`. Vreau

s` r`mân \nùntru.Ea \l privi \n ochi.– Ce s-a \ntâmplat?– Te simt. F`cu o pauz` [i privirea i se topi \n a ei. Te simt

cum pulsezi. N-am mai sim]it asta niciodat` \n via]a mea. Esteextraordinar.

Jackie \i zâmbi cu blânde]e.


– Asta-mi faci.– Vrei s` spui c` pentru tine continu`? Dup` ce actul propriu-

zis s-a terminat?Jackie râse [i-[i a[ez` capul pe pieptul lui.– Oh, da. Mult dup` aceea. Un nou fior o str`b`tu, f`când-o

s` tremure. |l s`rut` pe piept.– |n]elegi ce vreau s` spun?– E[ti o femeie uimitore. Este un sentiment pe care n-am

s`-l uit niciodat`. {i n-am s` te uit niciodat`, Jackie.Putea sim]i deja tonul trist, de desp`r]ire, din vocea lui. Dar

amândoi [tiau c` a doua zi ea urma s` plece. Necazul era c` nu[tia cum putea s`-l p`r`seasc` pe b`rbatul acesta.

***

– A]i \nv`]at repede, spuse Amanda, m`surând abilitatea luiJackie de a c`l`ri pe Marshmallow. Este foarte bine pentru o\ncep`toare.

– E cu siguran]` mult mai u[or atunci când nu e[tiurm`rit` de o furtun` cu tr`snete. Ajutase foarte mult [ifaptul c` Marshmallow fusese blând` [i u[or de strunit. {itotu[i, Jackie strângea h`]urile c`p`strului mai mult decâtera necesar. |[i [terse, pentru a zecea oar`, palmeletranspirate pe blugi, un gest pe care la Washington nu l-ar fif`cut niciodat`.

Jackie se relax` \n [a [i o l`s` pe Marshmallow s` urmeze calulAmandei, pe drumul ce ducea acas`. Fusese o plimbarerelaxant` [i un mod pl`cut de a-[i petrece ultima dup`-amiazàcolo. Stejarii acoperi]i cu mu[chi aruncau o umbr` primitoare\n dup`-amiaza aceea fierbinte de duminic`.

Apropiindu-se de paji[tea deschis`, Amanda \[i \ncetini calul,ca s` poat` merge al`turi de Jackie.

TE ROG FRUMOS 135

– {i v-a]i plictisit, dumneavoastr` [i cu tata, asear`, f`r` noi?Jackie se str`dui s`-[i re]in` zâmbetul [i \ncerc` s` schimbe

subiectul.– Oh, da. V-a]i distrat la Ella?– Cred c` da, dar ne-am bucurat s` ajungem acas`. {ti]i

dumneavoastr`, ca s` fim cu voi. Ce p`cat c` trebuie s` pleca]i!Amanda ezit`. Nu vre]i s` r`mâne]i aici, cu noi?

O durere surd` ren`scu \n inima lui Jackie.– Oh, Amanda. Mi-a[ dori s` pot r`mâne.– {i cum r`mâne cu tata? Ave]i de gând s`-l l`sa]i a[a, pur [i

simplu? {tiu c` v` place.Jackie abia dac` [tiu ce s`-i r`spund`.– {i eu \l plac pe tat`l tù. Dar, serios, asta ne prive[te pe

mine [i pe el [i…– {tiu, [tiu, e un subiect pentru adul]i [i poate c` \ntr-o zi voi

\n]elege. Amanda \[i mu[c` buzele. Jackie \[i amintea vârstaaceea ciudat` când o fat` era prea mare pentru p`pu[i [i preamic` pentru majoritatea complica]iilor din vie]ile oamenilormari.

Jackie \i z`ri pe Tanner, pe Willy [i pe doctorul Adams decealalt` parte a paji[tii, exact acolo unde-i l`saser` mai devreme.Preg`tiser` baloturi de fân [i ]inte ca s`-[i exerseze talentele dearca[i [i ea [i-ar fi dorit s` li se al`ture.

Un huruit surd care venea de undeva din spate le atraseaten]ia. P`strându-[i echilibrul, se uit` \n urm` [i v`zu \ndep`rtare un Jeep, gonind spre ele.

– Merg cu o vitez` \ngrozitor de mare, spuse Amanda [i se\ncrunt`. Jeepul \ncepu s` claxoneze [i Jackie se uit` din nou \njur, având grij` s` nu piard` controlul asupra calului.

– Caii or s` se sperie, dac` mai continu` s` fac` asta! strigÀmanda.

Autovehiculul se apropie, claxonând mai departe. Jackie \[istrânse bra]ele.


– Recuno[ti pe cineva din Jeep? \i strig` Amandei.– Nu. Haide]i s` mergem la tata. Haide]i! Amanda porni \n

galop, str`b`tând paji[tea c`tre tat`l ei.|ns` Jackie nu fu atât de norocoas`. O cuprinse teama. Nu

mai galopase niciodat` [i momentul acela nu era cel mai potrivits` fie atât de \ndr`znea]`. Strânse frâiele, \ncercând s`-[icontroleze teama care o acapara \ncetul cu \ncetul. Strânsoareaei puternic` o oblig` pe Marshmallow s` r`mân` la pas.

Jeepul ajunse repede al`turi de Jackie [i trei b`rba]i \ncepur`s` ]ipe la ea, punându-i o sumedenie de \ntreb`ri. Folosindu-[i\ntreaga energie ca s` controleze animalul speriat [i ca s`-[ipoat` men]ine echilibrul \n [a, le arunc` indivizilor o privireucig`toare.

– L`sa]i-m` cu to]ii \n pace! |mi speria]i calul!|n momentul acela observ`. Unul dintre b`rba]i ]inea \n mân`

un microfon, altul avea o camer` de luat vederi care i se balansape um`r. Cel de-al treilea conducea, cùtând s` se apropie dince \n ce mai mult de cal. Reporteri?! Acolo, la ferm`?! |n mijloculavalan[ei de \ntreb`ri, una se auzi tare [i r`spicat.

– Dar ce efect va avea asta asupra carierei tat`luidumneavoastr`? Asupra propriei dumneavoastr` cariere?

Cu siguran]`, nu putea fi vorba despre recenta c`s`torie a luiDerrick. Nu avea nici un sens. Trebuia s` se fi \ntâmplat ceva.Ceva mult mai serios.

– Nu [tiu despre ce vorbi]i! Acum, v` rog, l`sa]i-m` \n pace!Travers` paji[tea, \ncercând cu disperare s` ajung` la Tanner,lâng` stiva de baloturi cu fân.

– Nega]i faptul c` a]i avut un rol important \n abuzul defonduri ale campaniei comis de tat`l dumneavoastr` [i deDerrick Jones? Reporterul arunc` \n aer microfonul, spre ea.

Fonduri? Despre ce vorbeau, oare? Capul \i vâjâia, \n timp ce\ncerca s` ]in` corect frâiele c`p`strului.

TE ROG FRUMOS 137

– Nu neg nimic! Cum Jeepul se apropie prea mult, calul sesmuci. Inima \i tres`ri [i aproape c` se dezechilibr`.

– Dumneavoastr` le-a]i f`cut cuno[tin]`? Le-a]i aranjat\ntâlniri?

– Pofim? s`ri ea.Jeepul se lovi \ntr-un bolovan, plonj` \n aer [i apoi reveni

cu o bubuitur` la sol, ciocnindu-se, aproape, cu Marshmallow.Mi[carea brusc` o f`cu pe Jackie s` sar`, tr`gând cu putere defrâie. Calul reac]ion` instantaneu la comand` [i porni \ngalop.

Calul str`b`tu \n vitez` paji[tea [i Jackie izbucni instinctiv \nplâns. Strânse puternic cu picioarele coastele calului. O cuprinsegroaza, realizând c` se afla la mila unui animal care cânt`reajum`tate de ton`, un animal care acum gonea cu o vitezàme]itoare. {i nu putea s` fac` nimic altceva decât s` se aga]e deel, sperând s` scape teaf`r`.

Goana furioas` a calului o s`lt` \n aer. Dar reu[i, cumva, s` se]in`. |n ciuda terorii, se lupt` s`-[i revin`. Se uit` \nainte [i v`zuc` se apropia de Tanner. Ochii ei r`maser` a]inti]i asupra lui.

{i Tanner se uita la ea, \[i d`du ea seama repede. F`ceaanumite gesturi. Bra]ele lui tr`geau \napoi. O dat` [i \nc` o dat`.Tr`gea \napoi. Tr`gea \napoi. Dar de ce? Oare \ncerca s`comunice cu ea?

|n]elese! Tanner \i spunea s` trag` \napoi! Cu frâul. Leordon` rapid bra]elor s` trag` de frâie, \n timp ce se apropia \nvitez` de el. Calul ascult` [i se opri imediat, aproape aruncând-o\n aer. Jackie se n`pusti \nainte, dar reu[i s` se prind` de gâtullui Marshmallow. |nainte s` se pr`bu[easc`, sim]i cum strâgereaprotectoare a lui Tanner pe talia [i pe bra]ul ei o men]inu \n [a.

– Bine, iubito, r`mâi \n [a. Foarte bine. Acum descalec` [in-o s` mai urci niciodat` \n [a.

Jackie \l ascult` [i se \ndrept` \n [a. Sim]ind \nc` gustul s`ratal fricii, se uit` la reporterii din Jeep.


– Domni[oar` Taylor! De ce l-a]i ajutat pe Derrick Jones s`fure din fonduri publice, din moment ce avea de gând s` v`p`r`seasc` pentru alt` femeie? \ntreb` unul dintre reporteri.

Luat` prin surprindere de principala \ntrebare, Jackie r`masef`r` grai.

Tanner plec` de lâng` ea [i-[i recuper` arcul. Cât timpvizitatorii nepofti]i strigar` alte \ntreb`ri, Tanner se post` \ntreJackie [i Jeep. Cu iscusin]` [i f`r` nici o ezitare, potrivi s`geata \ncoarda arcului [i o trase \napoi. }inti obiectivul [i trase,nimerind chiar \n centru.

Tanner zâmbi satisf`cut [i potrivi o alt` s`geat`, de dataaceasta, f`r` s` \ncordeze arcul. Se p`rea c` reporterii nu preaaveau chef s` se joace de-a cowboy-i [i indienii.

Se urcar` la loc \n Jeep, cât de repede putur`.– Cred c` \nc`lca]i o proprietate privat`, rosti el cu cel mai

t`r`g`nat [i mai sudist dialect de care fu \n stare. Ave]i timp pân`num`r la trei s` pleca]i de pe p`mântul meu.

B`rbatul l`s` \ncet microfonul \n jos [i-l studie pe Tanner, ca[i cum s-ar fi gândit dac` vorbise serios sau nu. Dup` un momentcare p`ru nesfâr[it, urc` [i el \n Jeep [i-i ordon` [oferului s`porneasc`. Tanner [i Jackie urm`rir` Jeepul pân` când trecuzgomotos de ei, disp`rând \n dep`rtare. Apoi, ea se pr`bu[i \nbra]ele lui.

***

– Alice? Te superi dac`-mi spui [i mie de ce o gloat` dereporteri \ntr-un Jeep aproape m-a doborât la p`mânt, acum ojum`tate de or`, punându-mi tot felul de \ntreb`ri ciudate? seinteres` Jackie.

– Te-au g`sit?! Cum au reu[it? Jur c` nu le-am spus unde e[ti!Jackie sim]i prin linia telefonic` disperarea din vocea

lui Alice.

TE ROG FRUMOS 139

– Nu, scumpo, n-am spus asta. {tiu c` n-ai face a[a ceva! Darce Dumnezeu se \ntâmpl`?!

– Jackie, totul este adev`rat, cel pu]in o parte din zvonuri.Zvonuri?! De data aceasta, Jackie era de-a dreptul uluit`.– Va trebui s` o iei de la \nceput, spuse ea, sim]indu-se dintr-o

dat` la cel`lalt cap`t al p`mântului. Ce s-a \ntâmplat de asear` [ipân` azi?

– Derrick are probleme. Probleme mari.– Ce fel de probleme?– Ceva \n leg`tur` cu \nsu[irea unor fonduri care apar]in

campaniei, dar mai mult de atât nu [tiu.Jackie mai trecuse [i \nainte prin lucruri de genul acesta.– Nu-]i face griji. Mass-media d` \ntotdeauna na[tere la

zvonuri \n \ncercarea de a ob]ine reportaje. Se \ntâmpl` tottimpul, iar acum este rândul lui Derrick. Dar dragul nostruDerrick este \n luna de miere, a[a c` reporterii au venit la mine.Jackie fierbea pe dinùntru de frustrare.

– De data asta nu, Jackie. Scandalul acesta este real. {i e multmai mult de atât.

– Mai mult?– Se pare c` investigatorii cred c` tu e[ti \n spatele \ntregii

ac]iuni.Jackie avea un presentiment ciudat.– Sigur, Derrick [i cu mine am fost v`zu]i \n tot felul de

cercuri sociale, a[a c` pot \n]elege de ce cred c` s-ar putea s` [tiuceva, dar…

– E mai mult decât atât. Cred c` tu e[ti \n spatele \ntregiiafaceri, sau ceva \n genul `sta. Le-a atras aten]ia faptul c` l-ai\ntâlnit pe Derrick \n momentul \n care, hm, au \nceputtratativele \ntre el [i tat`l tù.

– Tat`l meu a dus tratative dubioase cu Derrick? Esteimposibil. Niciodat`. Sunt sigur` c` Derrick este capul \ntregiiac]iuni.


– Tat`l tù a negat [i chiar a cerut s` fii l`sat` \n afarascandalului acestuia. Dar \nc` e[ti suspectat`.

Jackie se gândi cu frenezie \napoi, la timpul pe care [i-lpetrecuse ie[ind cu Derrick. |ntr-adev`r, \l adusese mai aproapede tat`l ei [i acesta \i deschisese u[ile. Gândul o descuraj`.

– Deci, Derrick m-a folosit ca s` ajung` la tat`l meu.– Mai este ceva. Investigatorii au perchezi]ionat ast`zi biroul.

Este duminic` [i desigur c` [tiau c` nu vei fi acolo.– De ce nu m-ai sunat?– Toat` dup`-amiaza am \ncercat s`-]i dau telefon! Dar nu era

ceva ce vroiam s`-]i las pe robot.Jackie \[i aminti c` ie[ise cu Amanda.– |mi pare rù. Ai dreptate. Abia ne-am \ntors cu to]ii de la

c`l`rie. Dar de unde [tii c` au fost la birou?– Am primit un telefon de la cineva din cl`dire, care s-a

\ntâmplat s` fie acolo, [tii tu, fata aceea cu care-mi beau cafeaua\n fiecare diminea]`. Oricum, m-am dus imediat acolo, darluaser` deja ce vruseser`.

– Ce-au luat? Jackie \[i mas` tâmplele.– Câteva rapoarte financiare [i alte hârtii. Nu sunt sigur` ce

au luat, mai exact. Dar nu-]i face griji, am copii pentru tot, pedischete. Cred c` au vrut s` vad` dac` fondurile au fost sp`lateprin intermediul afacerii tale.

Jackie se silea s` r`mân` calm`.– |mi pare rù c-ai fost implicat` \n toat` povestea asta. Ce

m-a[ face f`r` tine?Jackie \nchise telefonul [i \ncerc` s`-l sune pe tat`l ei. Nici

un r`spuns. Dup` ce-i l`s` un mesaj disperat, spunându-i c`\n curând se \ntorcea acas`, se a[ez` [i \ncerc` s`-[il`mureasc` gândurile \n privin]a dezastrului aceluia. |ncerc`s` conceap` ce \nsemna scandalul acesta pentru ea [i pentrumijloacele ei de trai. Nu numai pentru ea, ci [i pentru Alice [ipentru tat`l ei.

TE ROG FRUMOS 141

|[i \ncruci[` bra]ele [i se gândi \ndelung. Pân` mâinediminea]`, ferma avea s` fie luat` cu asalt de [i mai mul]ireporteri. Tanner [i familia lui nu meritau s` fie prin[i \n mijloculbli]urilor mass-mediei, iar ea nu vroia ca din cauza ei s` fiesupu[i unui asemenea chin. Nu exista decât o singuràlternativ`. Trebuia s` ajung` acas`. |n seara aceea.

Aproape \n pragul nebuniei, Jackie \[i arunc` valizele \nmijlocul patului [i \ncepu s`-[i strâng` haotic lucrurile. Tocmai\[i ridicase cizmele cele noi, când auzi o b`taie \n u[`.

– Intr`, spuse ea, f`r` s` se opreasc`, \ns`. Arunc` cizmele \nvaliz` [i apoi o \nchise, \ncercând s` preseze mormanul ca s-opoat` \ncuia.

– Ce faci? \ntreb` Tanner.Jackie ridic` privirea [i-l v`zu pe Tanner \n pragul u[ii, cu

mâinile \n [olduri. Se \ncrunt` spre valiza supra\nc`rcat`.– Eu… trebuie s` plec de aici. Acum. Vocea ei suna

cutremur`tor de disperat.– Poftim?! De ce? Unde crezi c-o s` pleci?– Nu [tiu. Nu-mi pas`. Dar nu pot r`mâne aici.– Of! Ia-o mai \ncet! M` faci s` obosesc numai privindu-te.

Acum, spune-mi ce se \ntâmpl`.– N-am timp. Te rog! Ajut`-m` doar cu blestemata asta de

valiz`! Ap`s` [i mai tare capacul, \ncercând \nc` o dat` s-o\nchid`. Bâjbâi ne\ndemânatic` la \nchiz`tori, dar tot nu reu[i.Se pr`bu[i frustrat` lâng` bagaj.

– Degeaba. Totul s-a terminat.Tanner o strânse de mân` [i se a[ez` lâng` ea, pe pat.– Jackie, vorbe[te cu mine.Regretele o cople[au. Cum putuse s` se implice emo]ional,

când [tiuse unde avea s` se ajung`? Chiar [i simpla ei prezen]`\n casa lui stricase stabilitatea c`minului, pe care el muncise atâtde mult s-o câ[tige.


– Reporterii cu Jeepul de mai devreme nu au fost decâtprimul val. Pân` mâine diminea]`, vor veni cel pu]in de o sut` deori mai mul]i. Dac` plec acum, poate c` n-o s` fi]i nevoi]i s` ave]ide-a face cu ei.

– Crezi c` nu le pot face fa]`? |i d`du drumul mâinii [i-i zâmbi\ncrez`tor, [i totu[i serios.

– {tiu c` po]i. De asta mi-e team`. Jackie \[i acoperi gura,str`duindu-se din r`sputeri s` nu plâng`. Am probleme,Tanner.

– Las`-m` s` te ajut.– Nu po]i face nimic. Numai eu pot rezolva situa]ia asta. Se

\ndrept`. Dar nu aici. Trebuie s` m` \ntorc la Washington.Trebuie s` ap`r reputa]ia mea [i a tat`lui meu. Cumva,investigatorii ace[tia cred c` el [i cu mine suntem implica]i \nafaceri murdare cu Derrick. Dar nu este adev`rat.

{tia c` tat`l ei era nevinovat. Trebuia s` fie. }inta ei era acums` ajung` acas` [i s` dovedeasc`, \ntr-un fel sau altul, asta.

– Nu po]i face nimic \n seara asta. Trenul tù nu pleac` decâtmâine diminea]`. A[a c` stai lini[tit` [i…

Jackie se \ndep`rt` de lâng` el.– Nu \n]elegi? Nu pot face asta! Atunci o s` fie prea târziu.

Deschise cea de-a doua valiz` [i-[i azvârli disperat` \n ea o partedin lucruri. Apoi, se \ntoarse \n sfâr[it spre el.

– Dac` apare agenda mea, mi-o trimi]i peste noapte? Willy areadresa mea.

– A[a. Acesta era cel`lalt motiv pentru care am venit. Lu` depe marginea patului un pachet frumos ambalat, pe care ea nu-lv`zuse pân` atunci, [i i-l d`du.

|ncet, Jackie rupse fundi]a, apoi desf`cu cu grij` ambalajul [iv`zu o agend` nou`, legat` \ntr-o copert` de piele lucrat`manual.

– L-am rugat pe me[terul care confec]ioneaz` harna[amentes`-]i fac` manopera din piele. Este unic`. La fel ca tine.

TE ROG FRUMOS 143


Jackie \[i trecu degetul peste complicatul model cu flori [i cufrunze de vi]` de vie. Avea ochii plini de lacrimi din cauza tuturornecazurilor prin care trecuse, dar nu putea [i nu vroia s` plâng`.

– Mul]umesc, Tanner. Este perfect`. Dar n-ar fi trebuit, totu[i,[opti ea.

– Am vrut. El p`stra \nc` distan]a.Jackie \i sim]i stâng`cia. Se ridic` de pe pat [i veni lâng` el. Se

ridic` pe vârfuri [i-l s`rut` pe obraz. O frac]iune de secund`, ezit`,[i el la fel, aducându-[i buzele periculos de aproape de ale ei.

– Stai cu mine \n noaptea asta, \i [opti foarte \ncet, \n cele dinurm`.

Inima lui Jackie se frânse, aproape.– Nu… nu pot. F`cu un pas \napoi, f`r` s`-[i ia nici m`car o

clip` privirea de la el.Un mu[chi al maxilarului lui se contract`. F`cu o pauz`, apoi

se \ntoarse spre u[a deschis`.– F` ce trebuie s` faci. Te conduc la ce aeroport vrei tu. Dar

s-ar putea s` fii nevoit` s` zbori \n picioare. Majoritateazborurilor din perioada aceasta a anului sunt rezervate cu multtimp \nainte.

– Care zboruri? Willy ap`ru \n pragul u[ii. Despre ce vorbe[ti?– Jackie \[i strânge lucrurile \n seara asta. O conduc la orice

aeroport de unde poate g`si un avion.– Ce zici de Cessna? Doctorul Adams pleac` s` se

aprovizioneze.– V` referi]i la avionul omului acela de afaceri? \ntreb` Jackie,

plin` de speran]`.– Da. Decoleaz` \n seara asta de pe aeroportul Orlando.

L`sa]i-m` s` dau câteva telefoane, se oferi Willy [i disp`ru.

Capitolul 10

Jackie [i Tanner trecur` pe lâng` spitalul pentru animale,\ndreptându-se spre Cessna, unde doctorul Adams \i a[teptadeja. Jackie s`ri din camionet` [i veterinarul se apropie de ei,fluturând \n aer o carte neagr` [i sub]ire.

– Agenda mea! Jackie alerg` spre doctorul Adams. A]i g`sit-o!– Da. Trebuie s`-i fi sc`pat cuiva la spital. N-a[ fi aflat

niciodat`, doar c` \n seara asta am trecut pe acolo, s` verificcâteva lucruri. |i \nmân` lui Jackie pre]iosul obiect. Tanner st`tealâng` ea, t`cut.

|i mul]umi [i puse agenda \n geant`, al`turi de cea pe carei-o d`ruise Tanner. Cumva, crezuse c` dac`-[i g`sea agenda, aveas` se simt` \ntreag` din nou. Dar nu fu a[a.

– Lasa]i-m` s` v` ajut cu bagajele, ca s` putem pleca mairepede, spuse doctorul Adams.

– Ave]i dreptate. Jackie \ncuviin]` din cap [i-i asist` pe cei doib`rba]i la transportatul valizelor \n micul avion. Veterinarul s`ri\nùntru, l`s\ndu-i singuri.

– Ai grij` de tine, \ncepu Tanner [i se opri. Cuvintele lui erauinutile, dar pline de emo]ie.

Ea \ncerc` s` vorbeasc`, dar buzele aproape c`-i tremurau.– Nu [tiu cum s`-]i mul]umesc, reu[i \n cele din urm` s`

spun`.– Pentru ce?– Pentru tot. Pentru c` m-ai f`cut s`-mi dau seama c` nu

trebuie s` m` mul]umesc cu cineva ca Derrick Jones.Tanner o trase cu furie \n bra]e, prinzând-o cu garda

l`sat`. O s`rut` ap`sat [i apoi \i rosti numele \ntr-o [oapt`disperat`.

– S` nu te mul]ume[ti niciodat` cu mai pu]in decât meri]i,nici cu mine, nici cu altcineva…

Jackie se abandon` \mbr`]i[`rii lui.– E prea târziu. M-am \ndr`gostit deja de tine. Nu pot s`

schimb felul \n care simt. Când Jackie \l sim]i r`cindu-se, se trasedin bra]ele lui [i-l privi \ntreb`toare \n ochi. Judecând dupèxpresia fe]ei lui, se temea c` f`cuse o gre[eal` \ngrozitoare c`-im`rturisise asta.

– Am crezut c` meri]i s` [tii, \i spuse cu triste]e.Tanner \i strânse \n palm` obrazul [i-i \ndep`rt` câteva [uvi]e

de p`r de pe fa]`.– Iubito, nimeni nu-i neag` nim`nui sentimentele, dar [tim

amândoi c` te vei urca \n avionul acela [i vei pleca. |mi aduce dinnou aminte ce \nseamn` s` iube[ti pe cineva.

– Ce spui? Stomacul i se strânse din cauza confuziei care ocuprinsese. C` nu sim]i nimic pentru mine?

Tanner zâmbi cu triste]e.– Aproape c`-mi doresc s` fi fost a[a.– {i? Asta e tot? Ne lu`m pur [i simplu la revedere, [i s-a

terminat?– E mai u[or, nu crezi? |[i lu` mâinile de pe mijlocul ei [i se

\ntoarse la camionet`.


***

Tanner \[i ridic` picioarele \nc`l]ate \n cizme [i se trânti pecanapeaua veche, pentru somnul de care avea atâta nevoie.Muncise mult prea mult \n ultimele s`pt`mâni, iar nop]ile \ncare nu putuse s` doarm` nu ajutaser` cu nimic. Era extenuat.

|nchise ochii [i-[i ordon` s` nu se mai gândeasc`. Sigur,trecuser` câteva s`pt`mâni de când Jackie Taylor p`r`sise ferma,dar nu avea nici o leg`tur` cu asta. Nicidecum.

Cei câ]iva reporteri care \ndr`zniser` s` pun` piciorul peproprietatea lui, fuseser` trimi[i instantaneu s`-[i fac` bagajele.Willy \[i petrecuse din ce \n ce mai mult timp cu Ella, c`ci\ncepuser` deja preg`tirile pentru nunt`. {i gemenii se purtaserèxemplar \n ultima vreme. De fapt, fuseser` prea cumin]i. Aveasentimentul c`, \ntr-un fel, copiii p`straser` distan]a fa]` de el.Dar nu-i \nvinuia. |n ultimul timp fusese aspru ca un urs.

Fiindc` somnul p`rea s`-l ocoleasc`, se ridic` [i mormìcâteva blesteme. S`ri \n picioare [i \ncepu s` se plimbe prinsufragerie. Era ca [i cum nu putea suporta s` fie \n propria luipiele.

Auzind un fo[net din buc`t`rie, se duse acolo [i-l g`si pe Max,care st`tea la mas` [i-[i f`cea tema la matematic`. Amanda st`tealâng` el, decupa poze din ziar. Poze cu Jackie.

– Alt` fotografie? Nu crezi c` ai deja destule cu ea? Ar`t` sprecolajul de fotografii ale lui Jackie de pe u[a frigiderului.

– M` ajut` s` nu-mi lipseasc` a[a de mult, spuse fiica lui. Sea[ez` la loc pe scaun. }ie nu ]i-e dor de ea, t`ticule? Cei doi copii\[i ridicar` la unison privirile spre el, \n expectativ`.

Oare ce putea s` le spun`? C`-i lipsea atât de mult \ncâtaproape c`-l ucidea faptul c`-i vedea imaginea angelic` lipit`

TE ROG FRUMOS 147

chiar pe frigiderul lui? |nainte s` poat` r`spunde, auzi cum u[ade la intrare se deschide [i apoi se \nchide la loc, urmat` desonorul televizorului. Recunosc`tor pentru oportunitatea de aevita s` dea un r`spuns copiilor, Tanner \[i \ndrept` aten]ia c`tresufragerie.

– Tat`? Tu e[ti?– Sigur c` eu sunt! Acum, taci din gur`, m` uit la televizor.Tanner intr` \n sufragerie [i se a[ez` pe canapea, lâng` tat`l

sù.– Ce e a[a de important? \ntreb` el.– Unde ai fost?! Din clip` \n clip`, Jackie d` o conferin]` de

pres`.Amanda [i Max n`v`lir` imediat \n sufragerie [i se c`]`rar` \n

poala bunicului lor. Se p`rea c` toat` lumea era la curent cuvia]a lui Jackie. Toat` lumea, \n afar` de el. El \[i consumaseenergia \ncercând s-o uite. Evident, f`r` nici un succes.

– A g`sit fel [i fel de documente care trebuie s` le dovedeasc`nevinov`]ia [i s`-i reabiliteze pe ea [i pe tat`l ei, continu` Willy.Mi-e mil` de acel biet prost care a \ncercat s` treac` de ea. Alnaibii idiot, \n tot acest timp, n-a f`cut altceva decât s` seincrimineze de unul singur. |ntrega lui carier` s-a dus de râp`.Ce scandal fascinant!

– Cu siguran]` c` a[a pare, mormì Tanner. Era ca [i cumfemeia aceea aruncase o vraj` asupra \ntregii familii. Se a[ez`\ntre televizor [i micul auditoriu. Chiar nu pute]i s-o l`sa]i balt`?Nu pute]i s` \nfrunta]i faptul c` nu mai face parte din via]anoastr` acum? A terminat cu noi [i acum nu mai este.

– Ce tot vorbe[ti? Tocmai am primit o scrisoare de la ea,spuse Willy, uitându-se dup` Tanner, ca s` poat` vedea latelevizor.


– {i ne trimite e-mailuri mie [i lui Max, adùg` Amanda.– O scrisoare? E-mail? Mie de ce nu mi-a spus nimeni nimic?De data aceasta, Willy \l privi direct pe Tanner.– Pentru c` nici nu-i men]ion`m bine numele, c` te enervezi

[i pleci ca o vijelie, de asta. Acum, d`-te la o parte din fa]atelevizorului [i las`-ne s` ne uit`m, ordon` el ]âfnos. Ochii \ir`maser` lipi]i de ecran.

Pentru c` nu se putu hot`r\ dac` s` p`r`seasc` \nc`perea saus` \ndure s` mai vad` o dat` chipul lui Jackie, Tanner se d`du\ntr-o parte. Privirea lui trecu de la familie la televizor, unde\ncepea transmisia \n direct a conferin]ei de pres`.

Un moment mai târziu, Jackie ap`ru la tribun` [i trecu \nrevist` ultimele declara]ii [i dezv`luiri care dovedeau c` ea [itat`l ei erau nevinova]i de orice abuzuri de fonduri alecampaniei. V`zând chipul ei frumos, inima lui Tanner \ncepu s`bat` mai tare. Dumnezeule, cum \i lipsea!

O ascult` vorbind despre declara]ii [i despre dovezi. Jackieadùg` c` acesta nu era decât \nceputul unei investiga]ii delung` durat` [i c` era preg`tit`, din toate punctele de vedere [iindiferent de riscuri, s` \nfrunte ce urma.

Tanner se trezi recunoscându-[i \n t`cere sentimentelepentru ea, \n ciuda frustr`rii [i a singur`t`]ii care-l f`ceau s` sesimt` atât de mizerabil.

– Trebuie s-o crede]i pe Jackie, spuse Willy când postuldifuz` o reclam`. Are necazuri, dar le face fa]` cu fruntea sus.

Dar admira]ia lui Willy nu f`cu decât s`-l irite [i mai rù peTanner.

– E mare, se descurc` ea, rosti el \n batjocur` [i sun` multprea asem`n`tor cu scor]osul [i b`trânul sù tat`.

Willy \l fix` cu privirea.

TE ROG FRUMOS 149

– {tii, fiule, ar`t` \nspre el cu un deget osos, m-am cams`turat de tine. Ce te-a apucat?!

– Nimic. Nu vreau s` spun decât c` o s` treac` [i peste asta,a[a cum a trecut [i peste restul.

– Te-ai gândit c` poate are nevoie de tine acum?– N-are nevoie de mine, crede-m`.– {i de unde [tii tu asta?– S-a urcat \n avionul ̀ la, nu? |n ciuda a tot ce sim]ea pentru mine.– Bine\n]eles c` s-a urcat \n Cessna. Trebuia s`-[i salveze

cariera [i s`-[i ajute tat`l. Willy t`cu [i se \ncrunt` la fiul sù. Staipu]in! Ce-ai spus adineauri?! Ce-ai vrut s` spui cu „\n ciuda a totce sim]ea pentru tine“?

– Uit`.Willy \i l`s` pe gemeni pe canapea [i se ridic`. |l trase pe

Tanner pe hol [i-i arunc` o privire [a[ie.– }i-a spus c` te iube[te, nu-i a[a? \ntreb`. Nu-i de mirare c`

te-ai plimbat ca un nebun dintr-un loc \ntr-altul, f`r` s` [tii ce s`faci cu tine!

– Nu vreau s` vorbesc despre asta. Tanner se preg`ti s` plece,ca de fiecare dat` când venea vorba despre Jackie, dar ura s`-idovedeasc` tat`lui sù c` avea dreptate. |n cele din urm`,r`spunse:

– Da, mi-a spus. Mi-a spus c` m` iube[te [i apoi a plecat,oricum.

– {i tu ce i-ai r`spuns? I-ai spus c` [i tu o iube[ti? Cum Willya[tepta un r`spuns, Amanda [i Max se ridicar` [i i se al`turar`. {iei a[teptau un r`spuns.

– Nu-mi amintesc. Tanner \[i fix` privirea \n tavan. Dar credc-am spus ceva despre ce \nseamn` s` iube[ti pe cineva. Dupàceea, am urcat-o \n avion.

Max \[i d`du ochii peste cap, iar Amanda \[i duse mâinile la gur`.


– Tati, nu se poate! bâigui ea. Cum ai putut s` faci a[a ceva?Tanner le ordon` cu severitate copiilor s` se duc` \n

camerele lor. Ei \l ascultar` imediat, luându-se la \ntrecere pesc`ri.

– Acum, nu te r`zbuna pe ei, s`ri Willy [i fa]a i se schimonosi\ntr-o cùt`tur` neobi[nuit de urât`. Prostul naibii! Vrei s`-mispui c` i-ai frânt inima tocmai când trebuia s` zboare acas` ca s`-[isalveze familia [i s`-[i recupereze reputa]ia? Ca [i cum n-ar fi avutdestule necazuri, [i a[a?

– {i cum ar fi trebuit s` reac]ionez?!– Dac` o iube[ti, [i pun pariu pe via]a mea c` a[a este, iei

primul tren spre Washington [i o g`se[ti. Nu vreau s` te r`nesc,dar dac` de data asta nu faci ceea ce trebuie, atunci n-o meri]i.

– Poate c` n-o merit, oricum. Chiar dac` o iubesc. |n afar` deasta, nu vreau o femeie care s` m` p`r`seasc`… Tanner nutermin` propozi]ia.

Pe fa]a lui Willy se citi o realizare nea[teptat` [i chipulcol]uros al b`trânului se \mblânzi. Se uit` cu triste]e la Tanner.

– Marcy nu te-a p`r`sit. A murit, fiule. Cuvintele lui sobrereflectau expresia sa.

– A f`cut accidentul acela pentru c` era furioas` pe mine.N-ar fi trebuit niciodat` s` ridic, m`car, vocea la ea. {tiam c` era\ns`rcinat`.

Willy \[i odihni mâinile pe genunchi [i cl`tin` din cap.– Moartea ei a fost un accident. Nu te po]i \nvinui pentru

totdeauna, [i n-a fost vina ta.Tanner r`mase t`cut. Nu putea fi de acord cu afirma]ia tat`lui

sù, dar nici n-o putea nega.– Gânde[te-te, fiule. Gânde[te-te la vremea \n care Marcy mai

trìa. O femeie acas`, doi copii alergând prin preajm`, singuriaici. P`strând lucrurile \n ordine \n c`min. Tu lucrai câte

TE ROG FRUMOS 151

paisprezece ore pe zi ca s` salvezi locul acesta. Voi doi chiarn-a]i avut niciodat` timp s` vorbi]i cu adev`rat, a[a c` a]i ajunss` v` certa]i. Apoi, dup` cearta aceea aprig`, ea a fugit… [i astaa fost totul. N-ai avut niciodat` [ansa s`-i spui c` regre]i. Da, \mipare rù pentru tine, fiule. Dar mi-ar pl`cea \n continuare s` tev`d luând-o din nou de la \nceput.

Lui Tanner \i era destul de clar la cine se referea tat`l sù.– La naiba, Jackie nu m` vrea. Nici m`car n-a telefonat s`-mi

spun` c` a ajuns cu bine. Dar nu-i nimic, pot s-o v`d la televizor.Ar`t` spre programul de televiziune, care acum d`dea un primplan cu Jackie strângându-[i servieta, dup` conferin]a de pres`.

Dac` ar fi fost m`car ceva, orice, care s`-i dea de \n]eles c` celpu]in se gândea la el, poate c` lucrurile ar fi stat altfel.

– N-o s` se \ntâmple nimic, tat`. Trebuie s` fiu realist [i s`\nfrunt situa]ia.

Sim]indu-se mizerabil, Tanner r`mase atent la ecranultelevizorului. Urm`ri cum Jackie r`sfoie[te paginile agendei, ca[i cum ar verifica urm`toarele \ntâlniri. Dar nu ]inea \n mân`pre]ioasa ei agend` neagr`. Era cea din piele, f`cut` manual, pecare i-o d`ruise \n noaptea \n care plecase.

– Hei, e agenda pe care i-am dat-o eu. Acum, care femeie[i-ar irosi atâta timp, \n mijlocul unei situa]ii de criz`, ca s`transcrie un milion de \ntâlniri \ntr-o agend` nou`, f`r` nici unmotiv \ntemeiat? \ntreb` retoric Tanner.

– Una \ndr`gostit` nebune[te, prostul naibii! s`ri Willy.Tanner se ab]inu s`-i r`spund` [i se uit` la Jackie, care acumstrângea agenda la piept. Pentru un moment, ochii ei privir`vis`tori \n gol, str`lucind atât de pu]in perceptibil pentru cei dinjurul ei [i totu[i atât de plin de sensuri pentru Tanner. Darscânteia se stinse repede [i ea puse cu grij` agenda \n geant`,odat` pentru totdeauna.


Tanner lu` asta ca pe un semn – semnul pe care-l a[teptase.La naiba! Poate c`-l iubea cu adev`rat! Tanner se n`pusti ca ovijelie \n buc`t`rie [i-[i recuper` Stetsonul din cuier.

– Unde te duci acum? url` Willy.– Trebuie s` ajung la Washington [i s`-i spun femeii aceleia

c-o iubesc! Trebuie s` fac lucrul cel mai bun fa]` de ea!Tanner auzi ]ipete de bucurie din cap`tul sc`rilor. Afurisi]ii

de copii ascultaser` tot timpul de acolo, de sus! Se uit` sprecap`tul sc`rilor s` vad` zâmbetele abia ascunse ale gemenilor.

– {i nu-i trimite nimeni nici un e-mail, sau altceva, s-a \n]eles?Copiii \ncuviin]ar` din capete [i-i zâmbir` afectat.

Din senin, Willy ap`ru al`turi de el.– O s` apari la u[a ei a[a, pur [i simplu? {i apoi ce?– Apoi am s-o conving c` locul ei e lâng` mine – lâng` noi –

chiar aici, la ferma aceasta!

***

Singur` \n biroul ei, Jackie se relax` \n scaunul de director.Dup` o zi plin` de conferin]e de pres`, nu mai putea suportatocurile acelea chinuitoare nici un minut \n plus. |[i scoasepantofii [i-i arunc` sub birou.

Se uit` \n jos, la costumul bleu-roial care \ntotdeauna i sep`ruse atât de confortabil de purtat. Acum, i se p`rea c` abiadac` o cuprindea. Nici una dintre hainele ei sofisticate nu i semai p`rea confortabil`, de când plecase de la ferm`.

|[i scoase jacheta [i o ag`]` neglijent de sp`tarul scaunului.Dup` un moment \n care profit` entuziasmat` de lini[tea dinbirou, se uit` \n jur, \ntrebându-se de ce i se p`rea cumva atât dediferit, când totul ar`ta exact la fel.

Covorul era acela[i. Aceea[i colec]ie modest` de art`. Acelea[iscaune, cu aceea[i tapiserie. Acela[i birou din lemn de mahon.

Poate c` ea era diferit`.

TE ROG FRUMOS 153

Se uit` apoi la agenda din piele de pe birou [i mângâie dinnou modelul \ncrustat de mân`. Trecuser` s`pt`mâni [i nu aflasenimic de la Tanner. Dar nici ea nu-l contactase. Nu \ndr`znise.De ce, oh, de ce trebuise s` se \ndr`gosteasc` de el?

Jackie se uit` din nou pe u[a biroului. Când crezu c` era \nsiguran]`, deschise un sertar [i scoase o pereche de cizme albe,\n stil western, pe care le cump`rase ca s` fie pe gustul lui. Pipìpielea [i apoi mirosi izul pur de p`mânt. Le \nc`l]` [i-[i ridic`fusta ca s` admire cât de lungi p`reau picioarele ei \n ele.

Sim]indu-se mult mai confortabil, ridic` picioarele pe birou [ile \ncruci[` \n dreptul gleznelor [i se l`s` pe spate \n scaun.|nchise ochii [i-[i permise s` alunece \n visare. |nc` [i-l puteaimagina perfect pe Tanner, \nc` putea auzi vocea lui profund` [igrav`, dar blând` [i tandr`.

– Iubito, \n locul tù, a[ lua picioarele de pe biroul acela! Nuse [tie niciodat`, [eful poate fi prin preajm`.

Jackie deschise instantaneu ochii [i-l v`zu pe b`rbatul carest`tea \n fa]a ei. Clipi des, ca s`-[i dea seama dac` era aievea.

– Tanner! Con[tient` c` tocmai fusese prins` jucând roluldup` care tânjea, Jackie \[i cobor\ picioarele pe podea. Vru s`-l\ntrebe ce cùta acolo, dar nu-[i g`si cuvintele. Vru s` alerge \nbra]ele lui, dar judecând dup` pozi]ia lui rezervat`, nu [tia dacùn astfel de gest ar fi fost binevenit. Se sili s` r`mân` pe loc, \nciuda b`tìlor neregulate ale inimii.

Tanner st`tea t`cut [i o privea. Apoi \[i scoase Stetsonul [i-lpuse pe mas`. Se uit` \n jur.

– Locul acesta este uimitor, spuse el.– Este casa mea, reu[i ea s` spun`.– Da? \ntreb` Tanner, aruncându-i o privire [ireat`.– De ce ai venit? se interes` \n sfâr[it, ne[tiind ce altceva s`

spun`. Dar \n preajma b`rbatului acestuia, \ntotdeauna cuvintelei se \ncurcau.


Tanner se a[ez` pe unul dintre scaunele tapisate [i-[i puse unpicior peste cel`lalt.

– Ah, Jackie. Copiii se simt mizerabil f`r` tine. Le este foartedor de tine. {i lui Willy, când nu-[i face planuri pentru nunt`.

– M` bucur c` s-a hot`rât s` mearg` pân` la cap`t. Gândulacesta \i d`du un sentiment de satisfac]ie. Deci, de asta e[ti aici?S`-mi spui c` lui Willy [i copiilor le este dor de mine?

– Ceva de genul `sta. Oh, da, [i s`-]i spun c` ai avut dreptate.Pentru o vreme, am avut por]ia noastr` de reporteri. S` vedem.Ce altceva? Anna [i so]ul ei sunt mai \ndr`gosti]i ca niciodat`. Iardoctorul Adams, Boomer [i porcu[orii sunt bine. La fel [iDaisy… vocea \i pieri.

Jackie se bucura s` afle ultimele nout`]i de la Butterfield,Florida, dar vroia s` spun` lucrurilor pe nume, odat` pentrutotdeauna. Revederea lui Tanner \i cutremurase inima [i nu maiputea r`bda asta. Se ridic` din scaunul ei, ocoli biroul [i se a[ez`lâng` el. |l privi direct \n ochi.

– Dar tu, Tanner? N-ai spus nimic despre tine.– Nu e mare lucru de spus.– Ce-ar fi s`-mi spui de ce e[ti aici, cu adev`rat?Privirea lui se fix` pe chipul ei.– Presupun c` n-are nici un sens s` ne ascundem dup`

degete. F`cu o pauz` [i-[i mângâie gânditor b`rbia. M-am gânditc` ar trebui s` [tii c` am meditat la ideea ta. Voi transforma ferma\ntr-o pensiune pentru bie]ii oameni care sunt dependen]i demunc`, a[a, ca tine. |i zâmbi strâmb [i mali]ios [i ea sim]i c` se\ndr`goste[te iremediabil de el, din nou. Dar…

– Da?– Dar n-are nici un sens s` fac asta, dac` tu nu e[ti acolo. |i

lu` mâna \ntr-a lui. Te iubesc, Jackie.Ea \[i ridic` ochii la el, incapabil` s` controleze vârtejul de

emo]ii care o luase cu asalt. Inima \i palpita de \ncântare la auzul

TE ROG FRUMOS 155

cuvintelor lui, dar acum ce urma? Da, b`rbatul pe care-l adora \ispunea \n sfâr[it ce sim]ea cu adev`rat pentru ea. Dar cumduceau vie]i separate [i cum fiecare \[i dorea altceva, cum ar fiputut vreodat` s` mearg` rela]ia lor? Ne[tiind ce s` spun`,r`mase pe loc, uluit`, la fel ca prima dat` când \l \ntâlnise.

– Jackie, nu vreau s` te pierd. Din nou.– Dar locul tù este al`turi de familia ta, la ferm`. Locul meu

este aici, la Washington.– Locul tù este lâng` mine.– Ce vrei s` spui? \ntreb` ea, ordonându-[i inimii s` nu se

frâng`. Nu \nc`.– Vino \napoi cu mine, la Butterfield. R`mâi cu mine.

Iube[te-m`. Fii so]ia mea!So]ia lui?B`rbatul acesta nu [tia ce vorbea! Nu-[i putea permite s`-l

cread`. Se ridic` \n vitez` de pe scaun [i se d`du la o parte.Orice, numai s` nu cad` \n \nv`luitoarea tenta]ie.

– Vorbe[ti ca un nebun.– Oare? Ar fi o nebunie infinit mai mare s` continuu s` cred

c-a[ putea trì f`r` tine. Ei bine, la naiba! Nu pot! Nu m` \ntorc\napoi f`r` tine. O lic`rire familiar` de pisic` s`lbatic` se aprinse\n ochii lui.

– Acum, ascult`-m`, Tanner Avery…– Nu. Tu s` m` ascul]i pe mine. Este deja stabilit.– Dar slujba mea…– Slujba ta este s` m` iube[ti.– ~sta este cel mai egoist lucru pe care l-am auzit vreodat`.– {tiai asta despre mine \nc` din ziua \n care m-ai cunoscut,

iubito. Nu pot spune c-o s` m` schimb peste noapte, dar faceforturi. Uite, asta va fi slujba mea. S` v` iubesc pe tine [i pecopii. {i nu pot s` m` gândesc la nimic din ce-a[ vrea s` fac maimult decât asta. Zi [i noapte.


Jackie se \ntoarse [i-[i strânse bra]ele, sprijinindu-se de birou.R`mânând cu spatele la el, \l \ntreb`:

– Vrei s` renun] la cariera mea a[a, pur [i simplu?– Nu. Doar la Washington. P`reai destul de fericit` când scriai

la ferm`.Punct lovit. La naiba! Avea dreptate. Dac` st`tea s` se

gândeasc` unde lucrase cel mai bine, \[i d`dea seama c` loculacela era ferma. Acolo era departe de orice-i putea distrageaten]ia… cu excep]ia lui Tanner.

– {i totu[i, discut`m despre via]a mea, spuse ea. {i [tiu cegânde[ti cu adev`rat despre toate astea.

– Se pare c-am f`cut o treab` prea bun` când te-am convinsde sentimentele mele, mormì el.

– M-ai r`nit. A fost suficient de conving`tor.– Am s` m` revan[ez pentru asta.– Cum?– Vino acas` cu mine [i vei afla.Cercul aproape se \nchidea.– Nu [tiu. Nu v`d cum ar putea s` func]ioneze, spuse ea,

aproape exasperat`.– De ce nu? |]i po]i scrie articolele [i c`r]ile la ferm`. {i nu dai

oricum conferin]e \n toat` ]ara? Nu trebuie s` renun]i la carierata, ci doar s` faci câteva modific`ri. Nu v`d nici un motiv pentrucare n-ai putea s` vii \n vizit` la Washington, atunci când vrei.

Jackie se \ntoarse cu fa]a la el.– La naiba, Tanner. Nu vorbesc despre cariera mea. M` refer

la noi doi!– Nu crezi c` vom reu[i?– Nu. Nu cred.– De ce nu?Oh, Tanner f`cea ca totul s` fie atât de dificil!


– {tiu cât de mult \nseamn` ferma pentru tine. Dar tu abiadac` ai timp suficient pentru tine [i pentru copii, a[a cum suntlucrurile acum. N-o s` ai timp [i pentru mine.

– Nu sunt genul acesta de b`rbat. Poate c` odat` am fost. Darvoi fi acolo pentru tine. S` fiu al naibii dac` am s` te las s` te\ndep`rtezi de mine! N-ai s` po]i sc`pa de mine, chiar dac` vei\ncerca. F`cu o pauz` ca s` trag` aer \n piept. A[a c`, strânge-]ilucrurile.

B`rbatul acesta era imposibil! Oricum, trebuia s` existe o calediplomatic` de ie[ire din situa]ia asta, se hot`r\ ea. Dar nu era.Tanner reu[ise s` doboare fiecare motiv pentru care s` nu fug`chiar \n clipa aceea \n bra]ele lui.

Tanner \[i drese vocea, \ntrerupând [irul gândurilor eicontradictorii.

– E[ti \ngrozitor de t`cut`. Nu suport lini[tea asta. Nici unminut \n plus. M` tem c` va trebui s` vin la tine [i s` te iau \nbra]e. Tanner se ridic` [i f`cu un pas \n direc]ia ei.

Ea \ntinse mâna.– Tanner, nu. O s` m` tulburi [i mai mult.– ~sta e [i planul. |ncerc s` tulbur fiecare parte din tine. F`cu

\nc` un pas spre ea. M-ai l`sat o dat` \n urm`. N-am s` te las s`faci asta din nou.

– Tanner, te avertizez. M-am luptat deja cu prea mul]i oamenipentru o singur` zi.

– S` [tii c` nu te aud. Venea din ce \n ce mai aproape. Cufiecare bubuitur` a cizmelor lui, inima ei se umplea de mai mult`dragoste [i confuzie decât orice femeie ar fi trebuit s` \ndure. Elst`tea atât de devastator de aproape \ncât o l`sa f`r` aer.

– Nu pot s` mai trìesc nici m`car o zi f`r` tine. Buzele luimângâiar` p`rul din vârful cre[tetului, apoi \i g`sir` gura. Dupùn s`rut tandru – un s`rut care-i r`v`[i toate sim]urile – Jackie\[i d`du seama c` nici ea nu putea trì f`r` el.


TE ROG FRUMOS 159

– Promit s` m` port cum trebuie cu tine, \i [opti el cublânde]e.

– {i-mi promi]i c` n-o s` m` mai la[i niciodat` s` plec? \l\ntreb` ea, pe jum`tate implorându-l, pe jum`tate cerându-i,sim]ind cum se risipea [i ultima ei \ndoial`.

– Pe cuvânt de cerceta[.Ea [tia c` Tanner era un b`rbat care avea cuvânt. Oare mai

avea de ales?! El o strânse tare \n bra]e [i ea \[i re]inu cu greulacrimile de fericire care-i ap`ruser` \n col]urile ochilor.

– Cu tine, cu gemenii, cu ferma [i cu munca mea, voi fi ofemeie foarte ocupat`, Tanner Avery.

– A[a inten]ionez. Dar s` nu ui]i c` vreau s` avem copii, otachin` el.

Inima i se umplu, v`zând cum visul ei devenea realitate:g`sise \n sfâr[it un b`rbat bun [i decent, care vroia ca ea s` aib`totul.

– E[ti preg`tit`, Jackie Taylor? O s`rut` din nou, topind-o.– Oh, Tanner… da. Sunt preg`tit` pentru orice. Atâta timp

cât te am pe tine.

Sfâr[it

giannijollys

giannijollys

Date post:	24-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	2 times

Te rog frumos...burto[i pe post de animale de cas`. Dar [tia deja r`spunsul. Fusese felul s`u de a...

Documents