ANUL IV No. 910 LUNI .5 DECEMBRE 18S8

SLEBEEkaL e-VOUTOS 1

I te,'-41, r 1ÇA.

,

Pe cdnd oratori lac in parlamentnesfärsite discursuri spre a alla dacajunimistii s'aü unit cu conservatoriï,saü daca conservatoriï aü carpitu-lat si s'aü schimbat in junirnisti, d nuNucsroeanu deputatul colegiului alII-a de Mehedinfi, a declarat ca d-saa £ntocmit un partid cu denumirea departidul liberal voiajor, a cärui pre-sedenfie a luat'o farci nid un vot, sprea nu se expune la alt balolagiü decdt la acel ce resultä din cälätorü.

Cea ce nu s'a spus inca si cea ce aremas de desvoltat, este causa care aindemnat pe d-nu Nucsoreanu se'sipetreacä viaEa pe drumurile politice,cu un bilet de liber parcurs in buzu-nar.

Aceastä destainuire am se o lac eaastäzi.

Inca din cea mai fragedci copilärie,

r--

pe cdnd Nucsoreanu mdnca halvi fä sise juca cu mingea, el avea.o mare a-plecare pentru cälatoril;la cinci ani £ncäleca pe baston si dafuga prin salon resturndnd mesele cughiveci de flori,

la zece ani sclzimbä bastonul pentruun cal de lemn cu rotife si alerga pestrada strivind cozile cdinilor.

Devenind mai serios, £ncepu se ci-teascei operile lui Jules Verne si nea-

vend cu ce ses!' plciteascä o cälätoriein balon, se mulfumi se päräseascätrotuarul pentru alte sfere mal mnaltqi

'sl urmä drumul pe acoperisul case -lor. Se pretinde ca el profita de atestetimpuri ale tinerefei spre a sari maimulte garduri,

exerciFiü care cu vremea l'l fäcu sepearzä përul si dinfil.

Toltisi avu bunul simf së mal päs-treze un singur dinte cu care muscadin cdnd £n cdnd..

.^IIILESSI=.1/(M.ri<-+-rr

Mal tärzzü, cdntä :Of! Of! inimaLaso la pardalnica

si incepu se cäleitoreascei prin sferelepolitice luand pentru acest sfärsit unrund reise.

Dupe ce petrecu mai mutt timp laCostache Rosetti -baden localitate toarte pläcutä, plecel gonit de vremea reasi se opri la sta(ia Ion Bratianu.

Aci l'l isbi un miros nesuferit, acelal naftalinel ce avea obiceiul sepoar-te in buzunar d-nu Stolojan, unuldin sub sefii acelel statif.

Bolnav. suferind de o durere de capnebuna, Nucsoreanu dete fuga la ga-

ra, dar scäpä trenul din causa cä sefulgärei pus sub ordinele directe ale Mi-nzstruluz de lucretri publice Radu-Mihai,

---adunase toate ceasoarnicele din localitate spre a le expedui sefulul sëü laBucurestï.

Actualul presedinte al partidululliberal voiajor fäcu atunci neertatagresealä së'si sale inzpresüle de cä-lätorie si mal ales se le istoriseascä la

..

Mehedinfi, din care cauzä

mdncä o s fdntä de bätae sorti cumoariea cea ce '1 desgu.stä mai grozavde obiceiul de a sta pe loc si desvoltädorinfa lui de a se face din ce £nce mai voiajor.

Atdtea cälätoriï aü £mbätrinit ne-gresit farci vrenze pe neobositul nostruvoiajor, care simfi dorin¢a se" se maiodihneascä si se intinereascä. Din fe-ricire, intälni in mersul sëü un partid

cu numele de junimist ; denumirea'i placu, si Nucsoreanu sta de o camdatä pe loc adastand blagoslovitul mo-ment cdnd va avea £n vinele sale do-vada ca partidul junimist nu e juni-mist numal in vorbe, ci ;si in ¡apte.

Çç-J)2)l

Cu aceasta ocazie l'am fäcut si eacunostinfa.

Max

LOUOG[A PARLAMENTA RA

I

Un Caine mox, o raritate,Se d& adesea pe la spate,Dar acest chine o minune!F 'n Camer& esceptiuneC &cl cel Patti moxi tac tot d'aune.tar &st &lalt latr& tntr'una....

E urs frumos venit din mun0Dar el nu joac& cum i1 canta.

Iat'ur. cocos! El mere0 cat&Un alt cocos ca se se bata.El are coada ca covrigu,Discuraul set, e: cucurigu !

i

Iat& acuma si- o c>ImilBCu o cocoase cat o villh.Ea cuget&, la ce gandestl'i'La Libertatea din Ploestl....

Privitt un strut cale obosit,De pene strasnic jumulit,

EPOCA 5 DECEMBRE

Dar el in ciuda tutulor,E liberal ei voiajor!

L

Inalt, subtire ca un sflrc,lat& ei-un nostim cocosttrcCe 'n Camer& nu zice

o greealä de tipar sad ca o invencie a rut& in cäs&torie, sai Cu atat mat patio,d -lui Alexandri? cu cat Intre petirea mumel, care se fit-

Dace autorul pune ava de putin pret cea pe la anul 31 inaintea lut Christ, sipe cunoetinta antichitatilor romane, Intre actiunea drame! Ovidiit, trecusepersonagiele sale par a fi uitat o multi- un interval de vr'o 40 de ani. Saltul esteme de notiuni familiare Italienilor de prea mare ei verisimilitudinea nula.pe timpul lui August, caci nu ne putem In fine, din momentul ce Tacit neesplica alt -fel urmátoarea imputare a spune categoric ca exiliul Juliet s'acurtizane! Actea (act. III, sc. V): fecut'din cauza adulterulul eI eu Didius

o singurli amford de vin mal generos Silanus, ipoteza relegaríl lui Ovidiü la/twinge azt pe un tënêr si fl restoarnd jos, Torni, pe motivul cä acesta ar fi Post In

ma! ales cánd Actea Intelege ca aceasta legatura amoroase cu aceea -el Julie estecantitate de vin se bea alta data la o sin- Inläturatä. Neapërat campul supozitiu-gur& masa sai pe and chiar uriaeul Impë- nilor pentru deportarea lui Ovidiü, esterat Maximin, care speriase pe Romani larg; Insë o singur& este imposibila; s }icu mâncarea ei bëutura, abia era In din nenorocire, d. Alexandri s'a opritstare se bea Intr'o zi o amforá de vin "). tocmat la densa.

Mo rog, o amforä nu coprindea mai Se va rëspunde poate ci noetul dra-putin de 26 de litruri 1 matic nu este tinut so urmeze orbeete

Actea a uitat capacitatea mêsurilor, istoria }i ca In aceasta privinta liberta-Pinax se cam Incurca asupra faimosu- tea sa poate merge foarte departe.lui Milon de la Crotona. Scriitorii vechi Schiller, Goethe ei alti dramaturgevorbesc (Cicero, De fato) 30; De senect. de valoare 'el aü permis adesea licence33 ; Strabo, VI, 12; Quintilian, Inst. Indraznete, pe care le aü resplatit prinOrat. I, 9) cä acesta a Intrat o data In frumusett de primul ordin.stadiü purtand pe umerl un hod . Pi- Dar de vom examina lucrul mat denax, unul din personagiile piesel Ovi- aproape, vorn vedea ca alti autori dra-diü, tie lucrul alt-fel ; el zice: matici aü respectat istoria ei n'aü In-

)) Milon dc la Crotona mdncaun boü, e4... dol. ventat nimic afar& din cadrul faptelorGluma parasitulul ar trece, ba chiar ei. Shakespeare este In aceasta privin-

ar fi hazlie, daca polyfagia luI Milon ar ta ca In multe allele un model. In isto-' rie, In cronica saü In legenda, el nufl un adevër. g

Ceea ce este mas curios e cä Insu -s}l aduce de cat moiificári ware, care,August a uitat cat' nepotl are, de vre- Para so jigneasca traditia, accentueaz&

I 1 me ce (act II, se. II) el zite : mai puternic energia caracterelor ii dad1 l a mai multa repeziciune actiunet. Ce eJ o scemanecasi drept i el re e te cite o date. In con-

tra antichitetilor romane fWcênd sesune

Christ 1 ceasornice Cu clopot sett se bata tobele

Dar mal trita Agrippina, niscutá la Julia Caesar, act. II, se. I, ibid. act IV,

15 Inainte de Christ ei moarta la 33 d. sc. II.) In niete timpur1 cand nidi vorbanu era de asemenea obiecte ; dar aces -fi(,. nascut 12 a. Christ.

Christ; mal trai, Agrippaucis din ordinul

mus te inadvertence sunt scuzabile unullautor, care stria pentru un public maltut Tiberiu In primul an al domniei putin cult de cat publicul bucureeteanacestuia.de la sfáreitul veacului al XIX:

Nu mai fericit este d. Alexandri cánd Pe de alta parte, nu trebue se uitamIn scena a nona din actul Intel, ne In- ce. pe timpul Elizabetel tele! Mari eifatieeazape Iulia Intinsi intro lectice, al lui lacob 1, mijloacele de investiga-pe care o poarta opt Syrieni. Dupe cum tiune eraü cu mult mai anevoioase de$i o Inchipueete autorul, nepoata lui cat In zilele noastre. Astazi legiunl In-August era In acel moment o fecioar& tregi de Invatati lucreaza Para preget acaste, plina de iluzii }i aprinsk de un a- reconstitui pane In cele mal mici ame-mor netnvins pentru imbatrinìtul cinte- nuoto vista soeietetilor stinse. Scrierilerei al Metamorfozelor. Aceast& flctiune privitoare la viata public& ei privata atrebuia së'I aminteascá legea lui Juliu Romanilor sunt mai malt de cat Indes-

, I i , / Cesare prin care uzul lectice! era cu to tulatoare ; ele staü la dispozitia fie -ca-tul Interzis fatelor ei nu era permis de ruia, sai dramaturgul nu are de cat so lecat numel femeilor cu berbat saü mu- deschiza, pentru ca so ne dea o icoan&a - ,":\ \ motor !escute de 40 de and 1). credincioasa a acelel societatí intro

Este adevorat ca pe timpul lut Sene- epoca anumitá. In general artistul tre-ca, adita cu cati -va ani :a urina, aceasta bue se se afle la nivelul culturel timpu-dispozitie cazuse in desuetudine; dar lui sett, cand lutreprinda o opera desub domnia lui August ea era Inca In vi- arte.. Fár& aceasta, el nu produce asu-gosre sii se stie cât de severe. era oen- pra publiculuï luminat iluzia la caresure acestuia fat& cu membrit familiel vizeaza. Era permis poate unul Paolosale. Veronese se ne Infatieeze Nunta de la

Actiunea se petrece In anal 9 dupë Cana sub forma until banchet venetianChristos, $i cu toate acestea intre per- aea In cat convivi! seamen& Intru toate

Dar and 41 ¡Wert, el, fireete, sonagiile dramei vedem cu mirare fi- Cu contimporanit pictorulul sai nici deIncepe de borboroseete. gurand pe diplomatul Maecenas, care cum cu contimporanii lui Christ ; it

Lhnac Inehisese ochil cu vr'o 17 an! Inainte. era permis poate pictorului Venetian,Ma! mult Inca ; Ovidiü pare a trai Cu so ne tnfetieeze pe magic ce se inchinadtnsul intr'o intimitate strinsi, cAci lui Isus sub costumul i cu fisiono-

O V I D I U poetul adresandu -se catre diplomat iI mia onor dogi aï puterniceï republic".zice «smite» (act. III, sc. IV) de ei este Contimporanit set se multumeaü cu ope-

PIESA t\ 4 ACTE SI iN YERSURI notoriü ca asemenea relatiunt n'aü e- ra de arta desbracate. de coloarea timpu-xistat nicí o data Intre tut el a locului. Astazt pretentiile noas-DE

VA3ILE ALEXANDßI Dar chiar Julia In acest an, nu era tre merg mult mat departe ei pictorii sefecioari ci maritatasi inca mumä2). Iar straduesc din toate puterile a se ridica

(Urmare ei fine) cat pentru deportarea el In insula Tri- la inaltimea exigentelor lumit culte ; elCAnd cortina se i adita, teatrul ne In- merus, asttzi Tremiti, unde a romas 20 depun o munta uriasä, pentru ea intr'un

fatiseaza o parte din Forum Julium, de ani pano la sfarsitul vieti! el, far& a tabloü dintr'o epoca anumitá so ne deaonde cite -va precupete se cearta Cu mal colatori prin Tomi istoria ne spune nei numal costumele, ci ei fisionomiamaI multi important, care se Invortesc lamurit ca ea a fost pricinuita nu din ethnic, a personagielor din acel tablod.Imprejurul tor, farà a cumpora ce -va. causa amorurilor ei cu poetul Ovidiü, Si cu drept cuvênt; caci cine 'el ar sta -Intre fructele ce vend ,ceste precupe- ci din cauza adulterului el cu Didius Si- pani o miscare de nemultumire dinain-te, vedem Cu mirare figurina cosura lanus "). tea unul tablod, care c &ntand a ne In-Intregi de «Nare.mze de la Chios ei La- De asemenea nu este exact ce. Julia fati: , moartea lui Julius Cesar, ne armil de Mesenia ». Cititorul este rugat nepoata lui August, a fost ceruta In cä- representa pe contimporanii mareluiee nu uite cä actul I se petrece In anul slitorie de catre Cotiso, regele Dacilor. dictator sub costumul sai cu fisionomiaal IX -lea al ere! crestine. Din aceoste. De o asemenea casatorie a Post vorba Italieuilor din zilele noastre?epoca ne aü remas cate -va liste de bu- intre Julia Prima, muma eroinel din De asemenea noi cerem de la drama -cate; In nice una dintrinsele nu flgurea- piesa d -lui Alixandri. Cel putin asa a- turg se ne desemneze caracterele cez& naramzale or lemAile. Pe faimosul firma Suetonill ""), pe temeiul unet seri- pune pe seen& eu culorile timpului simenu al banchetului dat de Mucius eri a triumvirului Antonio. Este foarte loculul, pastrand In totalitatea for obi -Lentulus Niger pontificilor, Intre cari probabil ca Marcu Antoniü seria aceas- ceiurile timpuluí, land acest cuvênt Inse afta si Cesar, gasim ca fratte: noci ta, In manifestul sell de resboiü, ca un Intelesul cel mai larg. Afar& de limbs,din Thasos, curmale din Egipt sai ghin- fel de imputare la adresa lui August ca el trebue se respecte In toate istoria eide spaniole (Macrobius, 3. 13). Dupe s'ar fl Incuscrit cu un rege barbar. Cu se nu inventeze de cat acolo unde eroasigurarile cunoscatorilor, portocalele toate acestea nu este neprobabil ca Au- nice tace.si ]timiile nu eraü cunoscute Italienilor gust, ca Wei asigure biruinta asupra Liber este poetul so multiplice carac-niet chiar pe timpul lui Pliniü, adio& eu puterniculut soü vrsjmas, ar fi alergat tere;e or cat va voi, se gramadeascao jumëtate de veac mat In urm& "). la alianta unul popor, pe care, ce e incidente peste incidente ei peripetiI

Dar jocul «morra» de care ne vorbeete drept, Romania Il numeaü barbar, dar peste peripetiiï ipso ass ca istoria se nuautorul In decorul primului act existat- care poseda avutil insemnate 1n minele sufera alteratiunt violente Si fAri aeeas-a vr'o data la Romani? Scriitorii for nu de aur, de argint ei fier ale Transilva- ti conditio esentiala, el va produce o o-ne spun absolut nimic despre un ase- nie!. Aceasta alianta I! era eu atet mal pera de merit, poate chiar de un meritmenea fel de petrecere al otiosilor din impose, cu cât Octavian se afta intro extraordinar, dar nicl o data o operaItalia. So luAm aceasta neezactitate ca mare lips, de bani. Or. cum ar fi, ade- de arte., In Intelesul modern al cuvên-vorul este ce. Julia nepoata n'a fost ce- Wine Arta este datoare so cunoascä') Gull! and Kohner, Das Lebender Griechenand Roemer, pag. 647: \ielonen, Apfelsinen, "'). lulius Capitolinus, Ma:ciinini duo, 4: bi- descoperirile stiinteï si so so foloseasce.Limonen, Pomeranzen and Citronatcitronen bisse autem ilium kMaximinum) saepe in die de ele. Altmintrelea se isoteaza cu totuleiistirten zu Plinius Zeiten noch nicht". Cul- vini Capitolinam amphoram constat. de lumea reale., planeaza In niete re-tura iam&ilor a prins radicint to Italia in seal. f) Reifferscheid, Suetonii religuiue. Suet. gaunt imaginare, si se pierde In impo-iv sail al V -lea. a oraujeior to secol. f2 sa6 al Caes. 43.

P sibil.i3 -lea pe timpul Cruciatcior, ear a ortocaielor 2) Sueton. Claud. 26. ne spune cä Julia a(portogallo) tocmat In secolul al i6 -lea, cand avut o fata, cu numele. de Emilia Lepida, pe Ang. Demetrlesoul'ortugezii le ail adus din China. L. Friedlaen- care era se o in In cäsatorie tmperatul Clau-der, Darstellungen aus der SittengeschichteRomt, Ili, pag. 55. Cf. Mommsen, Roem. Gesch. '). Tacit, Ann. [Ii, 24; IV, 71.1 ,527 nota. "), suet. Aug. 03.

Papagal foarte ciudat,Cu cei-l'altt neasem&nat,C&cI prin gárle vietues}te

Si de vorb& se feres}te.

i

Iat'un curcan umflat in peneCare se miec& 'ncet, a lene;

TIPURI PARLAMENTARE

IMAM uOtE&ïiEYCEAk18

A Post frumos si elegantO spun cucoane Cu renume,Ceva mat mull, a Post berbantCum nu se afta multi pe lume...

nul Stinciulcscu core me cunoas}te s31din timpul cand am lost In oetire casergent-major.

In seara de 4 Septembre i886, a che-mat pe tot' oflceril prin circular& labatalion vi ne-a spus ca a doua zi di-mineata are se se faca un fel de ma-nifestatie la d. I. Bratianu la minister,ei c& trebue se trin_item la batalioncite ctnci-spre-zece sergenti mal fe-peni, ïmbräca¢ï civil.

and primeam asemenea ordine, era3njeles lucru de mult, c& oamenil tre-bue echipati cu bdte.

Dupe ce s'a terminat raportul, capi-tanul Stanciulescu, oficerul Vasiliu s}ieu mine, ne-am urcat Intro trasur& eine-am dus la Nae Ulmeanu, strada Bu-ciumului ei de acolo la nepotil lui carestall In strada FlueruluI No. 5, ei le-amspus ca máine dimineata (5 Septem-bre) so fie la batalion cu toil oamenilIn për.

A doua zi de dimineata, sosind labatalion la ora 9, imbracat vi ell totcivil, capitanul Stanciulescu 'ml a datuamatoarele instructi! : «SO pornim cutotl oamenii la consiliul de minis;trie ca!4 se multumim d-lui I. Bratianu c& a

f i:S seäpat de atentat; apol ne-a spus cA deacolo trebue mergem la redactiilede la Independen¢a mal Intêiü, pe ur-ma la Epoca ei la Romdnia, ne-a datordine so spargem in toate pärfile gea-murile, se intram In redaeti! ei se luamla batae pe toti redactorii».

Capitanul Stanciulescu a spus cä Inmine are toat& increderea 9i ell so con-duc convoiul pe la toate redactiile. Ser-genli! eraü aeezati la distante de 7-8peel unul de altul pan& la redactia E-poee% }i aveaü ordine se nu lase pe ni-men! so strice convoiul.

Cánd am ajuns la ministerul de in-terne a es3it d. I. Bratianu afar& ei amultumit. Dupe aceea Ulmeanu ei eucee-l'alt! aü strigat : «Së mergem undeavem poruuca». Ed mergeam pe laturltinand buna ordine intre dênii. Iar In-/ "V.) tre oamenil care aü luat parte, eraü :

P-n. a0.j Nae Ulmeanu Cu Vasile Dumitrescu1 lÌ, `r i frati! 1uí,-- Mare Ioan, agent secretg secret,

Ddntuitor neobosit,Atdtea capete u,coareIn tinerefe a'nvertitCu dibäcie, cu ardoare....

t

Arbore, redactor de la Telegraful,Tanase Barbierul,Epureanu, fost inspector de politie

care era in capul convoiuluï,Toboc cu frati! lui,

L`` N. Lipieru,ee./ Dobrice. eu mat mulei bi-

taueii dupë eoseaua Pantelimon ; se-Iii cunosc,

Un macelar de la Filaret, so -I vëz Ilcunosc,

Chita Curcanu sii Coengiopolo eelA fost profesor, advocal, mie ; agenti secreti, Grigoriu Moritz ;Si se (äcea in tree, tn patru, Sergentil de noapte de la diferiteSi foarte multe -a tnvelal cone penie,Fiend director de leatru... Stefan Tánasescu M &celaru, Filaret,Agitator fi Ghita Manolescu, batene, str. Teilor,

Bivolaru, agent secret,Pe cánd era un mutunacheComisarul Dimitriu, si inspeetorulEra de dame mángdiat

Cristescu, care sta afar& cu eel - l'alt!Cu vorba: «draga Mihalachel»betau$l.

Acum, betrdn si obosit Cánd am ajuns la Independenja, aüNu poate nimene ca se Zzcd stun parts In curte ei parte la ferestreCa de curend a mat vorbit de le -ad spart. Nu a trecutJmult ei aü editVr'o vorba lut Conu Fanica.... lucretoriI de la tipografie cu lemne din -

tr'un st&njen atunci aü plecat la E-In Camera sta 'n banca'ntte poca tot In bloc cum eraü.Spre -a fi meretl mal la iveald, Cum aü ajuns aie!, parte a serif InDar i -ar placea mat mult se redactie spargênd geamurile, si NaePe banca mtnisteriala... Ulmeanu cu acel macelar si TanaseMustätile mereci le miscd Barbierul aü intrat Ineuntru dènd euCa ,si cum ar manca cova, un baston de plumb In capul unui domnPe oratory odes ti pifcd cam scurf ei gros cu mustata neagr&Cum ar pica pe cine -va... ,Si care umbla schiopatênd.

D -nu Arbore de la Telegraful a ri-Ades propunerr redactear,d dicat o bucata din geamul spart ei l'aTrägendu',sl spula peste lurid aruncat in capul d lui Bacalbaca, darLe strie si le subsemneald nu I'd nemerit.Nu pe pupitru, ci pe burla... Ed eedeam si privegheam la poartaDar card vorbesle? Se aprinde gradine! Episcopiet, cánd veni la mineSe 'ntoarce, face tärdbol, Epureanu ermi spose se me due so ra-Se 'ntoarce,

mini,ttril se tntinde, portez d -lu! Moruzi cá s'a terminal (1)In-Se mi,scd ca ci bolos; eu Independenfa si Epoca, ai ce. a In-

ceput se se Imbulzeasca lumea pe strade.N'are partid, dar mult! '1 acuta ei are se fie greü pani se resbim la Ro-Pentru principie liberate! mania.Un portofoliu nu refine. Imediat am plecat eu birja, am ra-Gael este «om al ¡ern sale» portat d -lu! Moruzi care m'a primit sin -

Camil gur In cabri tul sea. Dupe ce 'I am ra-

A Post tn oaste colonelCu chivärä, plin de 'ngàm fare;O lume se uita la elCdnd tl vedea trecend calare I

QQQQ

portat, d. Moruzi a scos o hdrtie de una

DEVASTARlLE DE LA 5 SEPT. 1006de

«Na sit1ei, sStoenescu erecompensa deUN DOCUMENT PRECIOS la mine, si date acasA de te odihneste».

Ea am plecat aces& si a doua zi m'amMarturissirea maul agent intálnit eu Uimeanu care 'ml a istorisitpolitienesso si spergerea cu bataie de la redactia

Domnule redactor, Ronidníeì.

Fiind informat cl justifia a ineeput oToti sergentii care aü luat parte la

devastAri eraü sergenti! de noap-anehete, In privinfa devastarilor faeutete, pe care ti as} eunoaste daca mi se vaIn ziva de 5 Septembre 1886 la redac-da voie se merg din companie In co-panie seziarelor Epoca si Independenfa, panie së't recunosc.ve rog së facet! ça so flü si eü chemat

Aceasta este declaratiunea mea peea martor, caci pot se daü toate deslu- care sont gita a o face jarand pe sffntavirile trebuincioase ça se se face. lu- truce.mina.Ed in acel timp, eram ofieer de ser-

genti la zi ou schimbul pe diferite eu-kW, ed eram dintr'un orae eu oapita-

i. Stoinessca.tost tinter de sergenil de oral,

EPOCA 4 DECEMBRE'.r'..c "vn.

D'ALE LM DDRBESCU

K. K., intrerupt de un deputat pecand vorbea, rëspunse furio3 :

Domnule, ed nu cacadicsesc sëvorbesc cu d-ta 1

La alegerile din P1oeStl, K. K. findln aala, fu aposcrofat eu urmatoarelecuvinte de un cet&tean :

Dar dumneata ce caull aie' 7Ed ? rëspunse K.K., ca candidat 1

Când deputatul socialist Mortun avorbit la Camera despre intonari, K. K.l'a aprobat zicandu-I :

FireSte ca Intonarile sîntdrd demare important& Când cine-va nueiteSte Cu tonul cuviineios, face o caco-tonie I

K. K. vëzand ça or -ce ar face e luatIn zeflemea, striga cu desperare :

Situatia mea e mai rea ça Caribde$i Stila 1

La deschiderea sesiunel, K. K. a-fland ca e vorba së '1 invalideze, se a-dresa unuT coleg si '1 aise :

-- 6 imposibil ca camera së faca a-Umtata 1

Ve6gefek£ct 3áT3t. EMTLB

Paris, 15 Decemhre.Camera a respins cu 262 voturl contra

188 proectul guvernulul privitor la Cora-pania canalulul de Panama.

Londra, 15 Decembre.Morning -Post zice ca scrisoarea lui Os-

man-Digma face mentiune de dol calatorialbi din care numal unul a fost prins.

Viena, 15 Decembre.Corespondenta Politica zice ca regele

Suediel a numit pe Impératul Frank. Iosefgeneral onorille al armatel Suedeze.

Darmstadt, 15 Decembre.Principele Alexandru de Hessa tata[ prin-

cipelut de Batlemberg, a murit azi dimi-neata.

Turin, 15 Decembre.Principele Eugeniu de Carignan a murit

azi dimineata.Roma, 15 Decembre.

Camerile cu prilejul mortis Principelulde Carignan ata suspentat .sedink.ele forpentru trel zile. Ele vor remite regeluladrese de condoleante si vor lua doliul,Senatul pentru 20 zile ear Camera pentru15 aile.

INFDRIVIATA1

D. Men. Ghermani pregáteste unproiect de lege pentru admisibilita-tea gi tnaintarea In functiunile fi-nanciare.

Mai multi deputati ceruserá cá deOáre-ce azi Duminicá e s-erbátoare,$i Marli de asemenea, Camera sé nutie sedintá Luni.

S'a hotärât tnsé de Camerá a setine sedintá Luni. Aceastä sedinttva fi chiar foarte importantä, caci seva vota luarea in considerare a pro-ectului de réspuns la Mesajul Tro-nului.

Azi la 11 ore M. S. Regele a pri-mit comisia Si biuroul Senatului careIl aü remis rï;spunsul la MesagiulRegal.

Intreg consiliul de Mini$tii a asis-tat la aceastP solemnitate.

Consiliul de Ministri se va tntruniazi la 2 ore.

La ordinea zilei : Discutia proecte-lor de lege ce se vor presinta In cu-rand Corpurilor legiuitoare.

0 comisie compusá din dd. Ne-gruzi Iacob, profesor la Facultateade drept, N. Crátunescu, idem, siGr. Olánescu directorul general alVámilor, a fost numitá pentru a e-xamina pe candidaCii co se presint

pentru ocuparea posturilor de ata-I}ati de legatie clasa II-a.

Suntem In mi;surá a da cate-vadetalii asupra documentelur de carese va servi mâine In afaceree d.

general Anghelescu. Aceste docu-mente constaü In diferite sensori s}iacte din care crede d-sa ch va pu-tea se obtiná achitarea.

1. 0 scrisoare a lui Broadwell cá-tre generalul Maican, prin care ii

spuna cá gratie protectiunei ce arede la niste ofiteri superiori, d-sa arputea sé obtiná or-ce concesie fáráajutorul d-sale. Tot In aceastá scri-soare Broadwell spune cá a refuzatbeni de la acesti ofiteri, bani oferitínumai si numai ca sé depue con-tra sa.

2. 0 alti scrisoare prin care vreasé stabileascá továráSia ce exista In-tre d. Crisoveloni si Broadwell.

3. Diferite acte probând cá in tot-d'a-una s'aa dat concesiuni färácontract si de gré d gré la ministe-rul de resbel.

4. Si diferite alte sensori ale luiBroadwell prin care sä stabileste cáacesta a fost un samsar necinstitgonit din Anglia si Germania, undese zice cä ar fi fost declarat In starede faliment.

D. Mitica Catargiu a fost numitprefect al judetului Patna.

Eri d. Misir c;u ocasia pledoarieisale in afacerea Anghelescu a fáeuturmâtoarea declaratie :«Tiú, d-lor consilieri, cá inainte de

a tncepe pledoaria mea sé declar Innumele d-lui ministru de resbelcare a bine-voit a ne insárcina cugreaua misiune ce indeplinim azi, cá:

Nid un sentiment de urä saü deresbunare nu l'a împins a constituíStatul parle civilä. D sri, 1720 a crezutcd In cas cdnd înalta Cuite va credectz generalul Anghelescu e vinovat,Statut trebue se fie despcïgubit bá-neste si rnoraliceste de prejudifiile ce'ï aü causat faptele ce se imput fostu-luï ministru de resbel».

Aceastá declaratie, $i restul ple-doariai energice, dar nepártinitoare

moderatá a ambilor avocati ai:

ministerului de resbel a produs ceamai buna impresi3 atâtprintremem-brii tnaltei curti cat si asupra pu-blicului.

D -na Elena Ottetelesanu a incetatazi la 5 ore dimineata din viatá.

Pätrunsi de cea mai adâncâ du-rere ce coprinde societatea capitale!pentru aceastk ireparabilä pierdere,aducem omagiele adâncului nos -tru respect acestei malte matroaneromâne, care a ilustrat tara in cursde aproape o jumétate de veac ,prin cultivarea in saloanele sale arelatiunilorlumei inalte cerenumeaüdeparte peste granite societatea ro-mana.

Pierderea aceasta insá, va fi si

mai dureros resimtitá, de se poate,de populatiunea sárae& a Bucures-tilor, pentru care Elena Ottetele-Sanu, prin dárnicia neineetatelesale bine- faceri, era o adevératá pro-vident&.

Azi a apérut sub directiunea ma-relui nostru poet Eminescu, un noùziar séptàmânal: Fdntdna Blandu-zteï.

Reproducem aci conclusia artico-lului din cap, datorit penen lui E-minescu :

«Arta antica precum cea latinadin veacul de mijloc eraü lipsite deamáräeiune si de desgust, eraü unrefugia In contra grijelor tai dureri-lor. Literatura si artele sunt che-

mate dar sé ssniGce inteligentelode aceastá boalá peif,hologicii a seepticismului, si de aceea in amintir. aacelei arte, cara putea face asemenea minuni, am pus acestei foi nuenele Fdnldna Blanduzieï, numele is-vorului ce résárea de sub un stejarIn vecinátatea orasului Tibur, isvorcare intinerea si inspira $i desprecare lIoratiu spune (In piesa d-luiAlecsandri :)

FAntAna BlanduzieT! veT deveni tu incaCelebra 'ntre isvoare, cândlvoitï cânta stejarulCe 'infige radacina-T adâne In alba stAnca,Din care esi vioae ;i vie ca nectarul.

«Dacá in autorií anticitátii plinide adevër, de elegantá, de idei ne-merite ,si care vor rémâne purureatineri, gäsim un remedia In contraregresului intelectual, nu vom uitacá si In timpurile noastre esistáasemenea isvor pururea reintineri-tor. poesia populará, atât cea de lanoi cât aceea a popoarelor ce ne in-cunjurä. De aoea am dat $i acestei:literaturi un loe larg in coloanelenoastre».

«Pentru ca foaea sä intereseze petoti cititorii, i-am dat varietatea nc-cesará, $i speräm cá concursul undpublic bine-voitor nu ne va li-psi.»1:17=11.111111:11M, N:11191C939

BIBLIOGRAFIE

In editura librárieï Raicoviceanu dinPitesti a esit de sub tipar si se afla devênzare la toate librariele din tara pepretul de 2 lei : Calendarul Bisericescperpetuu de Preotul C. Bâlan; o lucrarefoarte meritorie Si foarte interesantá.

A esit de sub tipar:Schimbarea Uniformelor Ofiteresti

Deposit general la librariaAlex. Degenmann

No. 53, Calea Victoriei, No. 53 (hotel Manu)

Ag ap&rut la libraria Centralá I. Brartis-teanu: Introduction au droit des gens, re-cherches philosophiques, historiques etbibliographiques, de Franz de Holtzendorfsi Alphonse Rivier; Principes de la poli-tique de acelas autor.

A aparut de sub presa In Editura LibrärieiUniversal& Leon Alcalay, Calea Victories, 19

CATECHISMUprelucrat conform programen invétamintuul

primar de loan I. Micescu.Se afta de vênzare:

TRATAT VINICOLDepoü principal la d -nu I. Popp, strade

Catunu No. 5 si strada Polona No. 37, pre-cum si la Librariile principale.

I DOETORUL SALTERMEDIC ySI CHIRURG

De la Facultatea de medicina dinViena

Specialist In boalele Syphiliticepe care le trateaza intr'un mod spe-cial si tara a opri pe bolnav de la o-cupatiunile sale.

Vindecare sfigura a blenorragiei,poala alba, ulcere, impotent,a etc.

Consultatiuni de 1a71/2 -8 /2 dim.$i de la 1 -4 p. m. Strada FortuniNo. 4, langa Spiteria de la Bisericacu Sfinti.

Se primesc bolnavi in penszune.817

RECOMANDAM

MAGASINUL DE CONFIENTANICOI..AU

Casa foudata la anul 1853vis-d-vis de Prefectura Politiei Capitalei

Asortat eu diferite märfurl de Bijuterie,Joaillerie, Ceasornicarie si Argintarie. 10G1

MA,RELE DEPOUSI

ATELIER DE BIJUTERIESI HORLOGERIE

M. CROMBERCIrBucurestl Cal. Victoriel, 8 (vis -d -ris de Pref. Polstil)

Pentru logodne si nunk.l recomand de-poul mea' b ne asortat cu bijuterie fin& simodern lucrata, precum: cerces, bratart,collere, diademe, fulii de cap, inele lucratecu briliante, diamante, rubine, salir, perle.Se reparti or ce ceasoarnice cu cea mai mareacuratek.agarantata. Cadourl de aur si ar-gint de la 10 lel tn sus.

(1062) M. CROMIIERG

DE A R E N D ATde la Sf. Gheorghe1890 'Mainte, mosaa

Pietrisu din distr. Vlasca, piasa Marginea.Amatorii sé se adreseze Strada Diacotte-

selor, 4. I. N. Alexandrescu.

TINEBII C:IRI NRECUENTU I LiCEUL,

facultatea saü cari se prepara pentru vr'oscoala din Francia gssesc o tnt;rijire si oconducere specials la un vechiü profesorfrancez recunoscut de miuisterui instruc-f,iunel publico si fost inginer al Statulul.A se adresa la d. Bsiteanu, Calea MosilorNo. 138. 1017

MUSIAINaLE IMPERIIE IßILEpenlru invelit prod acte si vagoanede tran-sport prima qualitate la d-nu M. LlttmetnStrada Lipscani 10. (944)

DDCrDRUL PETRINIGALATi ;i lemenlei 3taConsultatiuni de la 5-6 ore.

DE I NCH I RI AT °lua ,e eu

tuata in strada 1):aconeselor No. 4.A se adresa la d-nu Boldur VoinFseuprocuror pe lìtnga parchetul de Ilfov.

(965)

DocTORUL KOSLINSKYA.retntorcându-se in Capitala, si-a reluat

orele de consultatiune de la 1-3 p. m.No. 5, Strada Apolon, No. 5 (isvoru

N. AL. PAPADATAVOCAT

locueste 15, str. Doamnei(lang& Creditul Urban)

("NUL N. BASILESCUAVOCAT

Doctor al Facultatei de Drept din Paris, Lau-rea' al Scoalei de Stiinte politice din Paris.

Are onoare a aduce la cunostinta On. séiclient[ cä a instituit In strada Smùrdau 15,(Casa Stefan loanide) un Biurou de avocatur &,notariat, implinirl de datorii, executiuni ju-diciare St traductiunl de acte In si din lim-bele: rom &nä, germana, francesa, italiana, en-glesa, turca si greaca. Pentru cei lipsiti demijloace gratis.

Angajau,ente ca anul in couditiuni avan-agioase. Biuroul este deschis de la 8 -11 a. m.si de la 4 -6 p. m. 1029

AVIS IMPORTANTPENTRU I;EUIIATISII in doue-

zecl si patru ceasuri ori ce du-rure dispare.

A se adresa la administratiaziarului aEpoca». ¡1038)

D NU HORIA C. A. ROSETTIDoctor In drept Doctor to stiintele po-

litice si administrative, esit din magistra-tura, tmbrat,iseaza cariera de

ADVOCATSi lucreaza cu d -nu Mihal D. Kornea.D -sa se pune la dispositiunea publiculul

in toate zilele de la 9 si jumétate pana la11 ore.

1O, Strada Italiana, -16. 00

LONDON HOUSENo. Pas giulvis -à -vis de Pasagiul

BAR ANGLAIS.Specialitate de vinuri fine indigene zii streine.Champanie, Liqueruri etc., din vechta si renu-mita pivnita a Hotelului Hugues. Comestibileproaspete, trufandale si peste de mare de 2 or'pe sëptämänä cu expres Orient.

PRECIURt MODERATESpecialitate pentru mâncärï, bancheturl pen-

tru oral provincie, tinut de d -nu MARIUSMANIN. (16e4)

G. T. CERKEZ1200 AVOCATS'a mutat tn strada Dorobantilor, No. 4.

DE INCHIRIATEtagiul ; cu 6 încaperi una buca-

tarie si pivnitaCalea Plevnei, 74 bis.

991

LEMONS ANGLAISESpar un monsieur allemand. Prix modé

rés sub I. H. poste restante.(Io;i)

LA M IGAIINOL DE PARISCALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRAND HOTEL BULEVARQ

Am onoare a avisa pe onor. public din capi-tala Si provincie c& am cumparat cantitatemare de märfurs din fabricele cele mai renu-mite: Francia, Englitera, Austria, Germania siItalia etc. etc., tnarfurile mal jos notate :

Mare asortiment de matas tri adita: Satin.de Lyon, Salin Duschesse, Sa in Radamay, Satinmervelleux $i in faille de Lyon de Persan, infaille français, fritte L.trger, Moaruri Surah,Karo in Range, Salin de dubluri at&t In ne-gru cât si in culori, bine asortat In atlasuride pläpämisi pentru perne In toate culorile,

iasortiment in Calefele negre si culoare, plusuri fine In ori -ce culer', plusurz pentru haineIn ragé, broché, catefele fine pentru garnituriRayé, brosche, velours moire si brosche etc.

Mare asortiment de stofe pentru mobile co-voare, presuri, pdsla, covoare gala de la 3 -8 leiperdete janilie, portiere, perdele albe de reteacuverturi de pat de mese etc. etc.

Tirnouri si Casimiruri de ptapume intr'unlatorI -ce culorn, fisiuri preturi foarte eftine. Mareasortiment pentru lingerie i oland& de Belgiaderonburg de belfas bietfeld olanda de cersa-t'uri Intr,un lat, in bumbac, scherting, sifoane,madapoloane, frantuzesc, indian, tolpan, melino,batiste ghiseluri albe, fine. garnituri de mesede 6- 12- -18 -24 persoane, servete separate, mesepeschire, mare asortiment in broderie albe siin culorl etc. etc. Asortiment in ciorapi, md-tasa, ldna, bumbac, atat pentru dame barbatisi coppi[, batiste de bina, batiste culori casineur-(lande de dame si barbati fuste si vestoane dedame si copil si un bogat asortiment In jerse-uni dupe ultimejurnale articol in mänusl binade picle pentru dame; bkrbatl si copil parfu-merie pudre si alte articole care le putem vin -de ou presuri foarte recluse: Onor. public esterugat de a visitaacestmagasin. care la rindulseO farà multe promisiuni se va sili a satisfa-ce pe onor. sa clientela atat in calttatea mar -furilor cet si in eftin &tatea preturilor. 1007

MAGASINUL DE PARISCALEA VICTORIEI N.19 SUB GRAND HOTEL BULEVARD

DOCTORUL THOMESCUs'a mutest

No. 74 Strada Dionisie No. 74Consultatiunl 12 -2 p. m. 1223

DE INCHIRIAT Inde la

centrul omrasu-lut un mare apartament compus de zececamere de stäpanl, patru camere pentruservitori, grajd, Sopron, pimnite, gradins,instalat<iunP de apa si apasi de gaz. A seadresa la d. I. M. Fermo banch3r, No. 27Strada Lipscani. (920)

STRIDII FRANCEZEttir garantate proaspete a

Contra moi mandat postal de8 frauci se primesle franco ingara o laditza eu 100 stridii or-divare sau 75 mari sau 50 extra.

A se strie cdtre d nuA. DUMESTE

la Arcachon a Bordeaux France).

- ' PANA LA I APRILIE 1889

DESFACERE DUPE COSTA

13ACANIElD. STAICOVICI

A SE CERE PRETUL CURENT

LA MAGASINUL CAL. VICTORIEI, 34

1401

;712Cra-arscsrr-.--=-- ---mmrrrt^_^1110:.-s.x+r.!c.rA

DE VENZARE MOBILEIn tot saü inparte, salon

de matase, sufragerie si odae de culoare destejar irumos sculptate iustrurl, lämpl, pianoBekstein etc.

De îuchiriat o casa mare in cele mal huneconditiunI, '7 camere de stäpän, dependenteetc. Doritortl se vor adresa in strada Italiana,No. 5 bis de la 9 -11 si de la i -2 34.

996

HOTEL HUGUESDIN BUCURESTI

Cu cea mal frumoasä positiune din Ca-pitala situat find In fata Teatrulul natio-nal si care a Post trecut sub o noua admi-nistratiune, din nod arangiat; a stabilitpreturile ast -fel ca se poata concura cuvert -ce Hotel din Capitale,: pentru d -nitSenatori si Deputati, pensiune zilnice, cupresuri esceptionale.

RESTAURANTULprevêzut cu o bucatsrie escelents romanisi francez.. Preturl foarte reduse.

Camere de la 3 lei to sus.(869) Administratiunea

COFETARIAst

FABRIC DE IIICHERURISTRI DI CAROL I N. 17

ALATURICUBISERICACURTEAVECHE COLTU STR. CAROL

Reccomand Romuri de Jamaica calitatesuperioara cu 2 fr. 40 litru si alte Roinuride Bremen din cele mal prima fabric!.

Pesmetzi pPntru cia! ou 1 fr. 80 kilo, Cea-iuri Rusesli fine, Licheruri, Ananas, Bene-dicline, Sarlreuse, Piperment, Quirase si altecu 2 fr. kilo, Licher Napoleon cu I. fr. 80 lit.Rachiuri Indulcite si cu bulle gustur! pen -tru mPnagiü case! de la 1'fr. 20 litrul Insus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Sampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunt1 eu ser -vieil gratis. Dulceturl ou vanilie si fats a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuits de vanilie4 fr. kilo.

Arat onor. Public Bucurestean vile melemultumiri pentru concursul ce mi s'a datpana acum si rog si de aci nainte a fl in-curagiat prin munes si merit.Mare deposit de spirt rafinat Cu pre -

turi eftine1053 Cu malta stirs a

Tanase D. CretulescuDoctorul

THEODORESCU FLOREAS'a F atatat Strada ''olona, No. 33

Consultatiuni de la 5 -6 ore.114

DE..VFNZARECasele si cu locul for situate

Strada Brezoianu No. 2 lûngaBulevard (1035)

DOCTORUL DEM. GRECESCUMedic al Spitalulut de Copil

S'a mutat strada Verde No. 3 bis (SuburbiaClopotaru). 100

1111.1...111201=11BC'

BO ALELE SIFILITICENEPUTINTA BAR B%TEASCA

Vindeca dupa cele mal noi metoderadical fera durere si tmpedicare, dupéexperienta de 17 anl. Specialist In boa -lele lumestl.

D' THORStrada Emigratu No. 3, intrarea

din talea Victoria! prin strada Sf. Voi -vozi. (Tramvay.)

Consultatii de la 8 dim. pana la 6seara.

Loc separat d'asteptare pentru fie-care.

1047

AVOCATUL VASSILIADE FOlmiii°iip"mlá,.`.test], domiciliaza str. Pensionatu, 18.

DE VÉ NZAREProprietstile os tnsemnate :Proprietatea

josca pogoane

lang& orasul Rosiori -de -Vede, 15 minute a-proape de gara Rosiori, avênd pe dtnsa 8pogoane vil, patule, nase, n po-varna eu mal multe tncaperi, pim:uta car-ciuma $i alte tmbunatAtirt.

0 moara pe'apa Vedi, facand o parte dincomuna Rostort, cu Irei roate, avênd im-pr 'jur 20 pogoane padure proprita.

0 pereche case tn cea mal frumoasa po-zitie din oraaul Rosiori -de -Vede cu malmulte tataper1 si dependinte.

Doritori se vor prezenta la proprietarul'n Bucuresti strada Cosma No. 7 saü laproprietatea Crevenicu- Radulestit judetulVlaaca. Iar proprietatite sua toate situateIn judek.ul Teloorman plana Ttrgului.

(1032)

EPOCA - 5 DECEMBRE

CASA DE SCHIMB 6i3

lu m.FERmoStrada, Lipscani, No. 23

Campera sivinde efecte publice si facoor-ce schimb de monezi

Ciursu 1 Bucurestij Decembre 1888

c.,ilaINVvIMom..

5 0/0 Renta amortisabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Obllg. de Etat6 0/0 Obhg. de st. drum de fer

.c:rrav,aom.Cum p.94 1/893 1/496

Vend.fro 1/294 3/4961,4

7 0/0 Scrie. fune. rurale i0í 107 1/45 010 Scris. fune. rurale b6 i/2 977 0/0 Scris. func. urbane 106 i 2 1076 00 Serls fune. urbane 101 1/2 102 i 25 010 Scris. tune. urbane 93 3/4 94Urbane 5 0/0 lasi 82 82 1/2b 0/0 Imprumutul comunal 84 84 1,2Obig. Caseipans. (lei IO dob.) 230 235Imprumutul cu premie 55 60Actiuni bancei nation. 1020 1030Actiuni 'Dacia- Romania. 240 250Nationala 220 230Constructiuni 85 95Argint contra aur 4 25 478Fiorini austriaci 208 209Tendinta sustinutà

CARBUNI CARDIFFPrima calltate pentru sobe 3i vapoare,

de v6nzare la sub- semnatul cu preturl me-derate.

Depoul la Galati si Bucuresti a seadresa strada Lipscani, lianul cu Tel.1014. Nathan Mendel

CAMERE

mobilste si nemobilate de In-chiriat eu luna In Calea Victo-riel No. 8i.

DE VENZARE noué hectare vie ;i obratie si-tuate pe dealul Oltulul alaturl

cu via Golescu de la Drags ;ans.A se adresa Doctor Christescu, Tergovi ;te.

DE) de la 23 Aprllie 1889 mosiaIENDAT

Lalosul si DobricenI dinjudelul Valcea pe cincI saú mai multlane.

DE INCHIRIAT viñumrnlirelm romarl virane; doué gradini marl cu diferitlpomi fertili si tree popane eu càpsiun1calitatea tntêia, vis -h -vis dé gara de Nord.

Case In dealul Spires strada Seneca No.4ce d& In strada Casàrmilor.

Doritoril se vor adresa la d -na PaulinaSl &niceanu vis -a -vis de gara de Nord No.124. (975)

PUBLICATIUNE

Se aduce la cunostiinta generalá c&sub scrisul Friedrich Zobel, proprietar,domiciliat In comuna Schorstedt jude-tul Stendal In Prusia, am fácut oposi-tiune In ziva de 23 Noembre 1888, prinavocatul met domnu Radu Orghidandin Bucuresti Calea Victoriei No. 30, laplata de catre firma de banc& JaquesPoumay S sort, a sumes de 2,000 trance,cascigul losului Comunal Bucuresci dinSeria 690 No. 40, esit la sorti la i No-embre 1886 si care era de plat& la 5Martie 1887; care los s'a perdut cu oca -zia marelui incendio din comuna Schor-stedt in Martie 1886. Losul in cestiune'1 -tim cumpérat de mai multi ant prind -nul C. A. Thieman comerciante dincomuna Bismark districtul Stendal inPrusia.

1065 Friedrich Zobel

DE INCHIRIAT sei dinmst odaPotoná No. 108 bis. A se adresa stradaPitar -Mosu No. 16.

1044

CARBUNI (LIGNIT)din Sotinga

1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI

GALITATE SUPERIOARA

LEMNE DE FOC, CER SI FAGI000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILCGRAME LEI 13,60

ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE

Se vinde la E. Leaset, Caiea Plevnei No. 433.984

DE VÊNZARE

1 BASCULA (e ì2 tar con timal)la E. Lessel Calea Plevuei 103

fol

DE INCHIRIAT Casa din strada Um-bria No. 4, lângtt Clu-

bui Militar, No. 82 Calea Victoriet, 12 odSi,parchet, sobe de portelan, gaz, apà, curte.

A se adresa chiar acolo la tngrijitor. (839)

de la Sf. Gheorghe 1890Ina-

DE ARENDAT iute. Moria numlta Martoiü

din comuna Lupsan plasa Borcel judetul la-lomi a. Amatorii se se adreseze strada ColtelNo. 10. Nue Nicolescu (P93)

CASA DE SCHIMB 805

MOSCU N ACH M IASNo. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika

Sir. Lipscani, in lacia noei cladir Bancei Nationale(Dacia- BOmdnia)Buouresti

CumpérA si vinde efecte publice si face on -ceschimb de monezi

Cursul pe ziva de 3 Decembre 1888

5 Renta amortisabila6 romana perpetua6 Obfigatiunl de stat [Conv.rnr.]6 C. F. R5 Municipale10 r. . Cases pens. [300 L.]7 % Srlsurlfunctare rurale57 urbane

6,.

lasi3 Obl. Serbesii cu primelm. cu prime Bue. [20 lei]Losari crucea rosie Italiana

Otomano cu primeLosurl Basilica DombauAct. Dacia- Romània

Soc. NationalaSoc. de Constructinni

aur contra argini eau bileteFlorini Wal. AtistrlucMarci germaneBancnote francese

ii RadantsRoble harde

NB. Cursul este socotit in aur

Cump. Vinde91 94%94 943495% 96

83% 84%230 q3C107 107 14

106%j0IÚ1

92% 949151 8276 7i

0029 31f0 5617 21

5% 6 3/4207 2( 9124 126100 100%99 100

266 160

COMPAGNIE DU DE BUCIREST-eereesatseres-

In vederea gerurilor actuale, Directiunea invita pe numerosil sel Abonatl séinveliascä comptoril cu o pàturä de p&slä sat de lánit pentru a evita congela-tiunea apel ce contine.Asemenea pentru mat mult& sigurantS recomandà Compania tntrpbuintarealiquidului incongelabil pe pretul de 65 Bani litrul tn proportiunile urmátoare:i comptor de 5 Becuri de la 4 pana la 8 ]itrurli comptor de 10 Becuri de la 5 pánà la 10 litrurl1 comptor de 20 Becuri de la 10 pAn& la 20 litrurli comptor de 30 Becuri de la 15 pan& la 30 litrurl1 comptor de 40 Becuri de la 20 panà la 40 litrurl

i comptor de 200 Becuri de la 103 pan& la 200 litrurl1 comptor de 50 Becuri de la 20 pan& la 40 litrurl1 comptor de 60 Becuri de la 30 pan& la 60 litrurli comptor de 80 Becuri de la 40 panà la 80 litrurl1 comptor de 100 Becuri de la 50 pan& la 100 litrurl1 comptor de 150 Becuri de la 70 pané la 140 litrurl1 comptor de 400 Becuri de la 175 panà la 250 litrurl

Cantitatea de liquid de intrebuintat variazà dupé locul mal mult saú malputin espus frigulul ce ocupá comptorul si poate dura doué iernl.00 DIRECTIUNEA

PentruPentruPentruPentruPentruPentruPen truPentruPentruPentruPentruPentru

.. .- .. . .. ._

SE POATE CASCIGA INTR'0 ZI

300,000 FRANCIcumparand bilete d'ale

MAREI LOTERO OTTOMANETRAGEREA

La I Februarie st. n.1889TABLOUL CASTI(3URILOR:

I lot de 3oo,00o fr. . 300,000 fr.I lot de. . . 25,00o fr. . 25,000 fr.I lot dé. . . . I0,000 fr. . 10,000 fr.I lot de. 10,000 fr. . 10,000 fr. `

I lot de. . 2,000 fr. . 2,000 fr.I lot de. . . 2,000 fr. . 20,00 fr.I lot de. 2,000 fr. . 2,000 fr.I lot de. 2,000 fr. . 2,000 fr.I loi de. . 2,000 fr. . 2,000 fr.I lot de. 2,000 fr. . 2,000 fr.I lot de. . . 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. . . 1.25o fr. . 4,250 fr.I lot de. 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. . I,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. . 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. . . 1,210 fr. . 1,250 fr.I lot de. . . I,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. . . . 1,250 fr. . 1,250 fr.I lot de. . . . 1,250 fr. . 1,250 fr.

28 loturi de . . I,000 fr. . 213,000 fr.500 loturi de 40o fr. . 200,000 fr.FABRICACOMET C 4

DE SOBE MEIDINGER SI MA,SINE DE BUCATARIEADOLF SALOMON

Cea mal practicó si economicó sistem& de incólzire. Cá.l-durs si arderea pot fi regulate in mod perfect. Focul se poateIntretine In permanent& zile si septómânl intregl. Ca com-bustibil se poate intrebuinta cok, lemne, lignitó, córbunt depiatró si coceni de porumb.

VENTILATIA ODAILORMasinele de bucate sunt de sistema cea mal perfectionató.

Durabile, practice si cu o economie mare in combustibil. Sepoate arde cok, lemne, carbunt de piatró, etc.

CERETI BROSURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.

Rambursarea loturilor este garantatä deGUVERNUL IMPERIAL OTOlAN

PRETUL BILETELOR :i Biles . . . Frei. 5'7 Bilete . . . Frei. 34

25 Bilete . . . Frei. 118100 Bilete . . . Frei. 465

Formalitatile cerute de lege au fost Indeplinite.Tragerea va avea lot la Constantinopole, la

Palatul Imperial al monedelor.Indat& dupe primirea banilor, biletele se vor

adresa imediat cumparatorilor.Bilete de banc$ si on ce timbre faro escep-

tiune, aunt primite In plata faa ore ce dilicul-tate, cu curs In aur.

Ori ce castigator va fi instiintat prin tele-gramä chiar In zioa tragerel.

Pentru a primi biletul eau biletele, trebuese se ecspedieze band prin mandat postal,cheque sau scrisoare recomandatà la Directorul- Comptoir oommercial-

557, GRANDE RUE DE T1 K1:, 557CONSTANTINOPOLE 1060

045

BANDAGE ANATOMICEPENTRU

HERNIE INQUINALE, CRURALE SI UtIBLICALE

Dupe constructiunele cele mal bune si mal prac-tice cu deplina asigurantä a retinerei tuturor her -nielor repunente, chiar la casurl invechite qi pá-rásite.

APARATE DE ORTHOPEDIEPICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE

CIORAPI ELASTICECENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE

precum tot felul de bandage si aparate pentru serviciui sanitar se confectionazá prompt cu cea matmare esactitate si cu preturi moderate la atelieruspecial.

F. NAUMEANUBANDAGIST ORTHOPEDIST-

Calca Grivita, 90 BucurestiCasa fondata in Iasi la anus 1849

SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COTIIOCENICapital Social: 1,500,000 lei intreg vérsat

SOBE DE PORTELANAceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt

FOARTE ELEGANTE SI EFTINEA se adresa pentru ori -ce comanda la Directiunea

Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucuresti.

$991116.

FONDAT IN ANUL 1852

LA RENUMITUL MAGASIN

F.BRUZESSI55 CALEA VICTORIEI 55, BUCURESTI

Se gasesc specialitati de vinurifine, asemenea si unmaredepo-sit de conserve alimentare etc.cu preturi foarte moderate. 1048

FONDAT IN ANUL 1852

BUCURESTI V. DORNER!CONSTHUESTA SI INSTALEAZA

MORI,FABRICI DESPIRTSIRACHIU-0478F6=1:54.-

Sistemul cel mal not si esperimentat pentru fabricatiunea de Cognoc,uicó, Drojdil etc. dand cea mal mare productiune de estragere.

Cládirile si instalatianile vechl se intrebuinteazó cu mult succes.Constructiunea si instalatiunea se esecuta in cel mal scurt timp si cu

preturl avantagioase.1024

TURNATORIE DE FIER SI ALAMAA TELIERUL MECANIC

No. 59 si 34 bis, Strada Isvor, No. 59 si 34 bisAcest atelier find prevezut de toate accesoriile cele mal nuol si perfectionate va

putea executa or -ce comanda de aceastt branle Intr'un mod solid si prompt. Se ese-cut& si se el& In depoul Atelierului mecantc :

POMPEDF

EMTEITMLE

ROBINETETUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB

TUBURI SPECIALEPENTIW

Latrine si Scurgeri cuaccesoriile lur

CAPACE PEHiRU HASNALE

SGHI BURI

IDE Il,tÁtUr EEBaud de Isradina si Furnituri, Instalaliuui complecte de

Bai si Conduele de apaCu stimá, KEILIIUAER

Strada Isvoru No. 59982

FONT&

GRILAJ E

BORNE FONTANIPILASTRI

si

CANDELABRER Ámutru5

DECOBORIR EFIGURI

PENTRU ASEZAT LA FONTINI

COIOANE PENTRU CLADIRI

Tipografia Ziarului Epooa"

MARELEHOTEL DE FRANCE

- BUCURESTI -No. 5, CALEA VICTORIE1, No. 5.

Cel mal mare si elegant hotel din tari, situat pe CaleaVictories In fata stradel Lipscanl, din nod cladit, avandpatru facade, rst -fee in cat toste ferestrele respindesc Instrada. Cu desaversire nod montat, dupe sistemul cel maimodern, avand restaurant si cafenea foarte spat oasä, be-rarie si alte conforturi,curátenie cea ma esemp ara.. Salonpentru soarele, nuntl, bancheturl si altele. Toate lucrurilede consumatie de prima calitate, preturl moderate si ser-viciul cel mai prompt.PH. HUGO

ANTREPE.ENOR529

PROPIETARUL HOTELULUI HUBO DIN BRAILA

EPILEPSIEBoala repututa pán'acum fara leac,

>t3C2)i EPILEPSIA,

Precum si toate Boalele nervoa-se sunt vindecate de mine cu de-sévêrsire, dupé un procldeu noufn ces mai scurt termen si subgarantie.

A se indica etatea si durataboatel.Remediul modul intrebuintaril

etc. surit expediate,in contra tri -miterel sumel de 25 franti de

Chst. J. SeemannBerlin

139, Schoenhauser allée 139

emilsowasse sesessissisasompe

BAILE °0°

IStabilimentul de bai este deschis In toatezilele de la 6 dimineala pana la 7 sears.

Pentru dame baile de vapori sunt des-chise

111111

tn toste Martile ;i Vinerile de la 6dimineala pana la prânz.

Baile calde sunt tn toate zilele la dis-positia onoratului public. Directiunea. I

t

1

8g6gSSeStilii691 IBPSSsiSIIIêIBB`IIDO

M1TRASVSY IStrada Polities, No. 4 -6 (J

PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT

INCALTAMINTEDE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN

LA MAGASiNUL PRIMUL FONDAI' I BUCURI:STI

LA ADEVARATAStrada Selari No. 9

STEH ALBASTRAStrada Selari No. 9

Solon galusi, de pele, docaueiue Pentru barbati,danse de lei 9.75 el 9.

Ghete de vues de Ver-ntatia,fasoane euglezestfsi chinezeeti de lei 10,11, 12.

u lullll

digrir é

ROG A SE NOTA BINE

STRADA SELARi N °' 9LA

Bocanci Englezesti veri -tablle pentru barbati lee43, 12, 10.Pentru basiti b, 0, 7, 8.

Galusi de camelote pen..tru burbati, dame 63 060de lei 5.75 si 5.

ADEVARATA STEAOA ALBASTRA1027 Cu stima, D. MESCIIELSOHN

OTipàrit ou oerneals Ch. LorlDewit-Cle Parle irant relsponlsabil V. P. Gheorghlu