Date post: | 06-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | radu-catalin |
View: | 298 times |
Download: | 3 times |
of 46
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
1/46
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTIFACULATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMECATEDRA : INGINERIA PRELUCRĂRII PETROLULUI SI PETROCHIMIE
STUDENT: Paulo Edvaldo Dos Santos Francisco GRUPA 3163
Proiect la i!ci"li#a: TEHNOLOGIA DISTILĂRII PETROLULUI
Tema proiectului : Ela$orarea a#te"roiect%l%i teolo'ic al %#ei coloa#e ei!tilare at(o!)erica
Date de proiectare:1. Tipul ţiţeiului şi caracteristicile acestuia: T10.2. Produsul urmărit a se obţine în cantitate maximă: Motorină.3. apacitatea instalaţiei de D! "Debit de prelucrare#: 3$%.10% ton&an.'. Temperatura de intrare a ţiţeiului în cuptor: 220* .(. Temperatura apei de racire la condensator :1)*30* %. Temperatura şi presiunea aburului: 2+0* +, at.,. ombustibilul -olosit la cuptoare: combustibil lic id*păcură.
/e cere:
, alculul conţinutului potenţial de produse albe.. /tabilirea proprietăţilor -i ico*c imice medii ale produselor din D!./ !le erea sc emei te nolo ice "tipul de coloană$ stripare etc#.0 alculul sistemului de -racţionare:
'.1.!le erea pe ba a datelor din literatură a numărului de talere necesare în coloană.'.2./tabilirea pro-ilului presiunilor din coloană.'.3. alculul temperaturilor din coloană.
1 /arcina termică a cuptorului tubular.2 antitatea de apă de răcire din condensatorul de la rr-ul coloanei.3 4ilanţul de materiale si termic pe coloană.4 Dimensionarea te nolo ic coloanei de D!:
).1. alcul diametrului coloanei.).2. alcul înălţimii coloanei.
5 Descrierea -luxului te nolo ic$ a controlului -abricaţiei$ a măsurilor principale de protecţiea muncii$ consumuri şi aspecte economice.,6 /c ema enerală automati ată a instalaţiei de D!.
Data eliberării temei: 2'.02.201'.Termenul pentru predarea proiectului : 0(.0(.201'
/tudent Co# %c7tor "roiect+ Pro) r i#' Io# ONU8U
1
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
2/46
TIPUL 8I8EIULUI 9I CARACTERISTICILE DIFERITELORFRAC8IUNI
5iţeiul este de tip !67! 8!9 * 9!;
1(
1(d < 0$)(2 &cm3= / < 1$'3T- iniţială < 2)*Punct con elare:%$%*
Frac i%#ea T+ *C ;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
3/46
INTRODUCERE
Distilarea repre intă procesul de separare -i ică ba at pe di-erenţele între punctele de-ierbere ale componenţilor dintr*un amestec -ormat din doi sau mai mulţi componenţi.
5iţeiul e un amestec complex de idrocarburi cu puncte de -ierbere -oarte apropiate cese separă în amestecuri cu domenii de -ierbere în uste numite -racţiuni petroliere.
Prin distilarea ţiţeiului$ proces ce implică una sau mai multe coloane$ se obţin -racţiunicu limite de distilare bine preci ate: ben ină$ > ite*spirt$ petrol$ motorină$ si un re iduu$ păcura.
Deoarece aceasta -racţionare se reali ea ă la presiune apropiată de presiuneaatmos-erică$ procesul e numit distilare atmos-erică "D!#. ?iind primul proces dintr*o serie
astă de trans-ormări -i ice si c imice la care e supus ţiţeiul$ el se mai numeşte si distilarea primară. @n industria de prelucrare a petrolului si petroc imie$ un rol deosebit îl au coloanelede -racţionare. Distilarea atmos-erică a ţiţeiului de reali ea ă în coloane de -racţionare dedi erse tipuri "A$ !$ 9#. @n acest scop ţiţeiul e încăl it in cuptoare tubulare p nă la temperaturade 2)0*330 B .
@n distilarea ţiţeiului se -olosesc instalaţii cu o coloană$ cu două coloane$ cu o coloanăşi un apori ator şi cu mai multe coloane -uncţie de conţinutul de -racţiuni uşoare din ţiţei şide conţinutul de substanţe coro i e din ţiţei "compuşi cu sul- mai ales#.
@n instalaţia de distilare cu două coloane$ prima treaptă de apori are se reali ea ăîntr*o coloană de dimensiuni mai mici numită coloană de C ero în care se separă ben inauşoară. Temperatura corespun ătoare primei trepte de apori are se determină pe ba a curbei
de apori are în ec ilibru a între ului ţiţei$ iar temperatura celei de a doua trepte de separarese stabileşte pe ba a curbei EF a ţiţeiului de ben inat.@n instalaţia de distilare atmos-erică cu o sin ură coloana ţiţeiul ce ine de la instalaţia
de desalinare electrică este preîncăl it prin sc imbul de căldură cu -racţiunile laterale extrasedin coloană si introdus in cuptorul tubular unde se încăl eşte în continuare şi se apori ea ă parţial$ după care intra în ona de apori are a coloanei de distilare atmos-erică.
@n urma distilării ţiţeiului$ din coloană se separă:
a# apori de ben ina uşoară ce se obţin în r-ul coloanei$ care apoi sunt condensaţi într*un condensator tubular cu apă. 4en ina se acumulea ă apoi în asul de re-luxîmpreuna cu apa re ultată din condensarea aburului introdus în coloană$ pentru
striparea păcurii şi în stripere pentru striparea -racţiunilor laterale. Ga partea superioarăa asului de re-lux se separă a ele pre ente*n ţiţei $ iar ben ina uşoară re ultata estetrimisă o parte ca re-lux rece la r-ul coloanei$ iar restul se trimite in depo it.
b# -racţii de ben ină rea$ petrol$ motorină$ ce se extra lateral din coloana de distilareatmos-erică în -a ă lic idă. !cestea se stripea ă în stripere cu abur sau în stripere cure-ierbător. ?racţiile apoi extrase -ac sc imb de căldură cu ţiţeiul şi se răcesc cu aer sau cu apă înainte de a -i trimise la depo it.
c# păcura stripată după ce preîncăl eşte ţiţeiul$ e răcită şi trimisă la depo it.
3
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
4/46
Ca" , STA=ILIREA CON8INUTULUI POTEN8IAL DEPRODUSE AL=E
Prin potenţial de produse albe se de-ineşte cantitatea maximă de produse petroliere cuanumite speci-icaţii şi obţinute dintr*un anumit tip de ţiţei.Produsele petroliere albe obţinute din distilarea atmos-erică "primară# sunt în principal ben ina$ petrolul şi motorina.9e iduul din coloana de distilare atmos-erică se numeşte păcură.Eoi utili a metoda stabilirii -inalului pe curba /T!/ a produselor ce urmea ă a -i obţinute şi adecalaHului între -racţiunile separate "produse albe# pe curba /T!/.Metodele de standardi are trebuie să -ie în eneral alabile. !ceste două criterii repre intăcriterii de calitate ale produselor alese în cadrul calculului de proiectare. alculul urmea ăsuccesiunea:
1. /e trasea ă curba P9? a ţiţeiului ce corelea ă temperatura de -ierbere cu procenteleolum distilate "din datele de proiectare#.
2. /e stabilesc limitele de distilare pe curba /T!/ pentru produse ce urmea ă a -iobţinute.
3. /e stabilesc decalaHele pe curba /T!/ intre produsele ecine. DecalaHul este oapreciere a radului de separare între -racţiuni şi repre intă di-erenţa între temperaturala care distilă (= ol. produs reu si temperatura la care distilă +(= produs uşor pecurba /T!/.
'. Trans-ormarea decalaHului pe curba /T!/ in decalaH pe curba P9? se reali ea ă cu
aHutorul unui ra-ic de corelare. Pe curba P9? decalaHul ne ati între două -racţiuni denumeşte suprapunere şi repre intă temperatura la care distila 100 = produs uşor minustemperatura la care distila 0 = produs reu pe curbele P9?.
(. /e corelea ă temperatura la 100 = distilate pe curba /T!/ cu temperatura la 100 = pecurba P9?.
%. /e calculea ă temperatura iniţiala pe curba P9? a produsului uşor cu relaţia:#"1000 0000 PG PU PRF PU PG
S t t −−=,. /e calculea ă temperatura de taiere intre produsul uşor si reu cu relaţia:
20
00
0 0100#"
PG PU PG PU t
t t t
+=−
). Din curba P9? a ţiţeiului in -uncţie de temperatura de tăiere se citeşte = olumcumulat de produse distilate.
+. /e determină potenţialul de produse.
'
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
5/46
, TRASAREA CUR=EI PRF 8I8EI >PROCENTE VOLUMDISTILAT-TEMPERATURĂ?
/e trasea ă pe ba a datelor iniţiale de proiectare. ?i 1.1Tabel 1.1. Procente olum distilat*temperatură:Frac i%#ea T+ *C ;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
6/46
Tabel 1.3. DecalaHe pe curba /T!/:Pro %!e care !e"arare Decala >1-51?STAS+ *C
=e#@i#7 Petrol 1)Petrol Mot U!oar7 (
Mot U!oar7 Mot Grea %
0 DETERMINAREA SUPRAPUNERII PE PRF BNTREPRODUSELE DISTILATE
Din -i ura .3. !nexa se stabileşte corelaţia.Pe curba P9? decalaHul ne ati între două -racţiuni se numeşte suprapunere şi repre intătemperatura la care distilă 100= produs uşor "PA# minus temperatura la care distilă 0= produs reu "P6# pe curba P9?.
Tabel 1.'. /uprapunere /"100*0# P9?$ * :STAS 1) ( %PRF '' (' '0
/ P9? t100= PA I t0= P6
1 CORELAREA TEMPERATURII ,66; DISTILATE STAS CUTEMPERATURA ,66; DISTILATE PRF
@n ra-icul .2.$ !nexa 1 se -ac corelaţiile:
Tabel 1.(. Temperaturi -inale pe curba P9?Pro %!%l Te("erat%r7 )#ale+
*Ct) + PRF+ *C
D0 1'0 1')D/ 2'0 2(2D. 320 3'0D, 3%) 3))
2 CALCULUL TEMPERATURII INI8IALE PE CUR=A PRF A
PRODUSULUI GREU /
t0= P6 < t100= PA I / P9?"PA*P6#
Tabel 1.%. Temperaturi pe curba P9?:
%
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
7/46
Pro %!%l t,66; SPRF t6;D0 1') '' 31D/ 2(2 (' 10'D. 3'0 '0 1+)D, 3)) 300
3 CALCULUL TEMPERATURII DE TĂIERE BNTRE PRODUSULU9OR 9I PRODUSUL GREU
tt"PA*P6# <2
00
00 0100 PG PU t t +
Jbs: Temperatura de tăiere pentru motorină este dată de temperatura -inală a produsului pecurba P9?.
Tabel 1.,. Temperaturi de taiere pe curba P9?:Pro %!%l t6; t,66; tt
D0 31 1') 12%D/ 10' 2(2 22(D. 1+) 3'0 320D, 300 3)) 3))
4 CITIREA ; VOLUM CUMULAT DE PRODUSE DISTILATE BNCUR=A PRF A 8I8EIULUI FUNC8IE DE TEMPERATURA DE TĂIERE
Tabel 1.). = olum cumulat de produse distilate din curba P9?:tt+ *C ;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
8/46
Tabelul 1.+. alculul potenţialului de produse albe.
Pro %! Si($olt,66;STAS
>*C?
t,66;PRF>*C?
Decala Te(" et7iere+>*C?
t6;PRF>6C?
;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
9/46
!ceastă curbă se trasea ă pe ba a următorului tabel:
Tabel 1.11. 9andament*densitate:Ra# a(e#t e#!itate
3$2 0$%2),$) 0$%'%12$3 0$%%'1)$2 0$%)'2'$( 0$,0130$0 0$,1'3($( 0$,2('0$2 0$,3''($3 0$,'2(1$3 0$,(2
(($% 0$,(+%0$) 0$,%)%%$2 0$,,,,0$+ 0$,)',%$( 0$,+3100 0$)'1
,. TRASAREA CUR=EI VE 8I8EI LA O ATMOSFERĂ
/e utili ea ă metoda Piroomo si 4eis>en er. Datele obţinute se trec în următorul tabel:Tabelul 1.12. urba P9? in domeniu 10*,0=:
;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
10/46
, DETERMINAREA DENSITĂ8ILOR20'd 9I 1(1(d APRODUSELOR AL=E
Densităţile 20'd şi1(
1(d se determină din curba de procente medii densitate$ citind
densitatea la Humătatea inter alului corespun ător -iecărui produs %N.Tabel 2.1. Densitatii a produselor albe:
Pro %!%l 1(1(d 20'd =e#@i#a 0$%)1 0$%,%Petrol 0$,%% 0$,%2
Motori#a %!oara 0$)1' 0$)10Motori#a 'rea 0$)%, 0$)%3
Pac%ra 0$+,1 0$+%)
. DETERMINAREA MASEI MOLECULARE MEDII
masa moleculare medii se determina cu -ormula:
1(1(
1(1(
03$12+$''
d d
M −−=
Tabel 2.2. Masa moleculare medii a produselor albe:Pro %!%l M=e#@i#a 12(Petrol 1%(Motori#a % oar7 201
Motori#a 'rea 2%%Pac%ra ****
/ DETERMINAREA FACTORULUI DE CARACTERIZARE
?actorul de caracteri are O se determina cu -ormula :
1(1(
3
21%$1d
T K =
Tabel 2.3. ?actorul de caracteri are a produselor albe:Pro %!%l t16;+PRF t16;+STAS 1(1(d =e#@i#a ,) )0 0$%)1 12$%2Petrol 1,2 1,2 0$,%% 13$%3
Motori#a % oar7 2%( 2%0 0$)1' 1'$')Motori#a 'rea 3(0 3'0 0$)%, 1($1,
10
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
11/46
0 =ILANTUL MATERIAL PE INSTALA8IA DA 9IPROPRIETĂ8ILE PRODUSELOR
Debit
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
12/46
Trasarea curbelor EF şi P9? ale produselor albe obţinute au la ba ă di-erite metode dea-lare a temperaturilor pe curba EF.
Ana dintre metodele de trasare a curbei EF este metoda de trasare prin metodaFdmister IJ amoto. Permite trasarea curbei EF prin puncte pornind de la curba /T!/ sau dela curba P9? determinate experimental.
Metoda FM /TF9este aplicabila îndeosebi -racţiunilor relati în uste pentru care seobţin curbe EF mai precise dec t in ca ul -racţiunilor lar i sau a ţiţeiurilor. Eariaţia pronunţată a pantei curbelor de re-erinţa "/T!/ sau P9?# in domeniul 10*,0= duce la oscădere a exactităţii curbei P9?. Datele s*au trecut în tabelele următoare:
Tabelul 2.(. aracteristicile ben inei.;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
13/46
;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
14/46
AtilaHele principale ale instalaţiei de distilare atmos-erica sunt:
• oloana de -racţionare• uptorul tubular • !paratura de condensare si sc imb de căldura• /tripere• Pompe
/*a ales coloana de tip CA pentru calculul te nolo ic.Ga acest tip de coloana preluarea căldurii cedată de produsele petroliere pentru a se
răci de la temperatura de intrare p nă la temperatura de ieşire din coloană se reali ea ă cu unre-lux rece introdus deasupra primului taler de la r-ul coloanei.
!limentarea coloanei se -ace cu ţiţei parţial apori at în ona de apori are$ iar produsele laterale ce se extra de pe talere în stare lic idă sunt trecute prin stripere în care seelimină produsele uşoare antrenate la scoaterea -racţiunii din coloană .
?racţia uşoară eliminată prin stripere se reintroduce în coloana cu un taler mai susdec t talerul de extra ere$ iar produsele stripate după ce -ac sc imb de căldură cu ţiţeiul suntrăcite şi trimise la re er oare. Din ona de stripare a coloanei se obţine păcura.
Ga coloana de tip CA debitele de lic id "re-lux# şi apori prin coloană crescconsiderabil de la ba a spre r-$ ceea ce determină dimensionarea coloanei pe ba a debitelor existente la r-ul coloaneiR aceasta conduce la un diametru mai mare pentru acest tip decoloană dec t pentru tipul C! sau C 9SS.
Ca" 0 CALCULUL SISTEMULUI DE FRACTIONARE
, ALEGEREA PE =AZA DATELOR DE LITERATURA ANUMARULUI SI TIPULUI DE TALERE NECESARE IN COLOANA
oloanele de D! sunt pre ă ute cu talere pe care se contactea ă -luxul ascendent de apori cu-luxul descendent de lic id. Din -luxul de apori condensea ă părţile mai rele$ iar din -luxulde lic id se apori ea ă componenţii mai uşori.Talerele alese în proiectarea noastră$ pentru o coloană de tip A sunt de tipul 6G /T 7.
Tabel '.1. ;umarul de talere recomandate in coloana de D!,Zo#a e !e"arare N%(7r e talere=e#@i#7 Petrol )
Petrol Motori#7 % oar7 %Motori#7 % oar7 - Motori#a 'rea (
Motori#7 'rea - @o#a e
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
15/46
. CALCULUL TEMPERATURILOR 9I PRESIUNILOR DINCOLOANĂ
. , CALCULUL PRESIUNILOR DIN COLOANĂalculul presiunilor în coloană în punctele c eie din coloană se -ace pe ba a datelor din
literatură$ con-orm următoarei sc eme.T
T
T
T
T
TT
TF
A B U
R
B B
D1
D2
D3
V CH2 O
D4
V R
D 3
D2
D1
Z V
E C
Z V
V4
?i . '.1 I /tabilirea presiunilor în punctele c eie din coloană.unde:
E9 * presiunea in asul de re-lux "mm7 # care se ale e în -uncţie de mediul de răcire si decantitatea de a e re ultate din ţiţeiR
E * presiunea la r-ul coloanei$ mm7 RUP* căderea de presiune pe taler$ care în -uncţie de tipul de taler utili at se ale e între (*10mm7 la coloanele de distilare atmos-ericăR
Di* presiunea pe talerul de extra ere a -racţiunii Di $ mm7 RVE * presiunea in ona de apori are$mm7 R4 * presiunea in ba a coloanei$mm7 R
F * presiunea la ieşirea din cuptor $ mm7 RVE * presiunea la intrare in ona de apori are$ mm7 .
/e obser a că presiunea creste de la r-ul coloanei spre ba a coloanei.
1(
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
16/46
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
17/46
Trasarea curbelor EF la cele două presiuni ec şi i se poate -ace cu metoda Piromo şi4eis>e ener$ prin care$ în anumte condiţi$ se or duce paralele la curbaEF trasată la presiunea atmos-erică. ele două curbe nou obţinute or -i situate deasupra curbei EFtrasate la o atmos-eră.
Ga (0 = P9? a em o temperatură de 2%( B
Ga (0 = EF a em o temperatură de 2)2 BDin tabelul '.2 'N se citeşte presiunilei@< şi ec
i@<
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
18/46
Tabel '.3. Procent olum stripat -ata de alimentarea:
Pro %!%l care !e !tri"ea@7 %triper ali
%tripat vol S
.0
0
0
⋅
SF
Petrol 2' 0$2'Motori#7 % oar7 31 0$31Motori#7 'rea 31 0$31
P7c%r7 20$( 0$20(
?
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
19/46
F 100$0 (+%$%( 0$)'2 (00000 D %)$( '0)$,0 0$,)3 31,+%)= 31$( 1),$+( 0$+,1 1)1+3(L6 2$0 11$+3 0$%30 ,'''VQ %2$' 3,2$31 0$),' 323+0+=Q 3,$% 22'$3' 0$,)) 1,(%()Le@< '0 23%$2, 0$%2+ 1',1+%V! )$1 ')$3 0$%)) 32+))
. 0 CALCULUL TEMPERATURILOR IN COLOANA DEDISTILARE DE TIP U
te ce c
Q e c
F ti z v
z vQ i z v
AB iQ A
tB
Q B
1
2
3
4
tz vz v
Le z v
B '
L0
L0
5
V ' VS
VH e z vI I
I
∑ !
O
O
O
?i .'.3 4ilanţul termic pentru calculul temperaturilor în coloana de distilare de tip A
. 0 , CALCULUL TEMPERATURI LA INTRARE IN ZONA DEVAPORIZARE+ ti@<
ti
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
20/46
VQ %2$' 3,2$31 0$,)' 323+0+ 320 2'($+21 ,+$%(=Q 3,$% 22'$3' 0$,)) 1)(%() 320 12+$1'2 23$+,Vec %0$2( 3%,$%) 0$,)1 30+11% 321 2',$231 ,,$,1=ec 3+$,( 23)$%( 0$,)% 200))' 321 130$((2 2($))
Temperatura ţiţeiului la ieşirea din cuptor$ tec se determină presupun nd că pe conductade trans-er "cuptor*coloană# are loc o apori are adiabată$ deci Qec
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
21/46
. 0 0 CALCULUL TEMPERATURII IN ZONA DE VAPORIZARE+t@<
alculul temperaturii in ona de apori are se -ace prin metoda presupunerii:!l oritmul de lucru pentru este următorul
1. /e presupune t < ti *"1Y2#B
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
22/46
F
ii S
! ! −=1
S
Tabel '.). 4ilanturile material pe stripere si necesarul de abur de stripare:
Pro %!;
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
23/46
VS D 1 + A1 et1 D1
A1 i
D 1
D '1
t2 D1
BA Bi
F
! D 1
! D 1 + 1Ve D 1 LV S D 1
R D 1 + 1
V
?i .'.(. 4ilanţul termic pentru calculul temperaturii pe talerul de cule ere a motorinei$ tD1
Tabel '.+.4ilant termic pe conturul pentru eri-icare tD1:
Fl% 'J& 1(1(d t+ *C E#tal"ie+ calJ ' +calJ&VQ 2()%%' 0$,)' 320 2'($+21 ,+$%(=Q 1+1'12 0$,)) 320 12+$1'2 23$+,A=i ',(3 ,at 2+0 2,($)02 3$'(LVS, 22%,% 0$)'1 2+' 1),$132 '$,1= 1%(+3+ 0$+,1 30' +%$,+2 1,$%0
D, Q )31') 0$)(+ 30) 1+'$1+' 1%$1'D. )20(% 0$)1' 30) 20'$+2+ 1%$)1D/ +),(( 0$,%% 30) 21,$,,1 21$(0D0 %,(,+ 0$%)1 30) 2''$+(2 1)$2,A=e ',(3 1$)at 30) ,3,$((0 3$(1
Q 9D1L1
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
24/46
tD1< -"t0=EF D1W$PD1#
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
25/46
VS D 2 + A2 e
A2 i
D 2
D '2
BA Bi
F
! D 2
! D 2 + 1Ve D 2 LV S D 2
R D 2 + 1
A1
?i .'.%. alculul temperaturii pe talerul de extra ere a motorinei usoare tD2
Ftape de calcul:1. Din curba EF a motorinei usoara re ulta t0=EF D2W
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
26/46
'. /e calculea ă presiunea parţială a aporilor de motorină usoara
tD2< -"t0=EF D2W$PD2#
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
27/46
%. /e compara cu t2D2pp
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
28/46
=Q 1,(%() 0$,)) 320 12+$1'2 23$+,A=i ',(3 ,at 2+0 ,2($')) 3$'(A,i 1%+, ,at 2+0 ,2($')) 1$23A.i 2(%( ,at 2+0 ,2($')) 1$)%LVS/ 300)% 0$,3+ 1'( +1$),( 2$,%= 1)1+3( 0$+,1 30' +%$,+2 1,$%0
D, (,+2' 0$)%, 2)0 1,0$)'1 +$)+D. )20(% 0$)1' 210$( 130$',' 1($30D/Q 11%2() 0$,3+ 1(( +'$0%' 10$+3D0 %,(,+ 0$%)1 1(( 10,$%00 ,$2,A=e ',(3 1$(( 1(( %%'$'' 3$1%A,e 1%+, 1$(( 1(( %%'$'' 1$13A.e 2(%( 1$(( 1(( %%'$'' 1$,0
Q 9D3L1
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
29/46
Fl% De$it 'J& 1(1(d t+ *C E#tal"iacalJ 'Fl% ter(ic
calJ&D/Q 13(()3 0$,,+ 1(( +'$0%' 12$,(
A/i 32)2 ,at 2+0 ,2($')) 2$3)
A/e 32)2 1$((at 1'+$,( %%2$03 2$1,
VSD/ 300)% 0$,0+ 1'+$,( 1(3$+() '$0,
D/ +),(( 0$,%% * * *
t2D3 calc
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
30/46
R
Q C
Ve "
Ve !
V I II
VR
I #
H 2 O
D 5
D 3
A3
D 2
A2
D 1
A1
B
Q B
A BQ A B
V II
F
Q F
?i .'.). alculul temperaturii la r-ul coloanei
Tabel '.13. 4ilant termic pe conturul _ pentru eri-icare tD'Fl% 'J& 1(1(d t+ *C E#tal"iacalJ '
Fl% ter(iccalJ&
VQ 323+0+ 0$,)' 320 2'($+21 ,+$%(=Q 1,(%() 0$,)) 320 12+$1'2 23$+,A=i ',(3 ,at 2+0 ,2($')) 3$'(A,i 1%+, ,at 2+0 ,2($')) 1$23A.i 2(%( ,at 2+0 ,2($')) 1$)%A/i 32)2 ,at 2+0 ,2($')) 2$3)= 1)1+3( 0$+,1 30' +%$,+2 1,$%0
D, (,+2' 0$)%, 2)0 1,0$)'1 +$)+D. )20(% 0$)1' 210$( 130$',' 1($30D/ +),(( 0$,%% 13' )1$0', )$00D0 ,'%1% 0$%)1 110 +1$1%3 %$)A=e ',(3 1$'(at 110 '03$,%, 1$+2A,e 1%+, 1$'(at 110 '03$,%, 0$%+A.e 2(%( 1$'(at 110 '03$,%, 1$03A/e 32)2 1$'(at 110 '03$,%, 1$33
[Q 9u < '+$+(`10% cal&
3. /e calculea ă cantitatea de re-lux necesar:
30
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
31/46
'' d!tVR
d!tu
R R h H
QG
−= < '$1,+.10( &
hkmol M G
m !
Ru R &33'312(
10.1,+$' (
'
===
'. /e calculea ă presiunea parţială care se extra e la r-:
(. -"pD' $t100= EFD' # → ("N() c* . tE calculat < 10) Z
%. /e compara cu tar- pp
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
32/46
Ca" 1 CALCULUL SARCINII TERMICE A CUPTORULUI TU=ULAR
1.Temperatura de intrare a titeiului in cuptor ti cuptor < 200 Z
2.Temperatura la iesire din cuptor te cuptor < 321 Z
3.Determinare procentele olum de apori la intrarea in cuptor$respecti e lic id :
Eic
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
33/46
Ca" 2 CALCULUL CANTITATEA DE APA DE RACIRE DINCONDENSATORUL DE LA VARFUL COLOANEI
/arcina condensatorului de la ar-ul coloanei se determina printr*un bilant termic pe conturul_:
Qc < Qi * QeN( ) (
hkcal Q
Q
H GGGG H GGQ
i
i
V tV ( ( ( (#d!tV RV !i
&10.,+$,1
,%,$'03#.32)22(%(1%+,',(3"%(%$13,#.'1,+00,'%1%"%
$321'
'
=+++++=
⋅++++⋅+= π
( )
kg kcal Q
Q
t GGGGhGGQ
e
e
piR ( ( ( (#diRtVR RV !e
&10.2($11
1.200#.32)22(%(1%+,',(3"10+$1)#.'1,+00,'%1%"
.
%
321'
=
+++++=
⋅++++⋅+=
Ande p I capacitatea calorica a apei$ cal& . Z p < 1 cal& . Z
kg kcal QeQiQc &10%'$%0 %⋅=−=
antitaea de apa necesara in condensatorul:
( ) ( ) ,hH kg
apatiteQc
Gc
apa 2
%
&(%1')1(+$01)30
10%'$%0 =⋅−⋅=
⋅−= η
onsumul speci-ic de apă ')$122 ==titei
, H
GG
Ca" 3 =ILAN8UL MATERIAL 9I TERMIC PE COLOANĂ
33
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
34/46
Ta$el%l / /6 4ilan ul termic pentru eri-icarea sărcinii termice pe toata coloana:ț
=ila# ter(ic "e co#t%r IIț
Fl% De$it+'J&
,1,1
t+6
C E#tal"ie+calJ '
Fl% Ter(ic +calJ&
ntrariEW
1()2%+ 0$)3) 3'0 221$1% 3($00
4W 2('20( 0$),) 3'0 1%+$+% '3$20! bi (1+' * 2+0 ,atm ,(%$'0 3$+2! 1i +'%$' * 2+0,atm ,(%$'0 ,$23
! 2i 11,2 * 2+0,atm ,(%$'0 )$),! 3i 10%1 * 2+0,atm ,(%$'0 )$02
Total * * * *e iriș4
30' 1()$++ 3)$'+
D1 2)0 1'+$%%D2 210$( 1'0$%)D3 13' +)$%'D' 30 1+$2)!b e (1+'$0( * 30 1 (1+'! 1e +'%$'( * 30 1 +'%$'! 2e 11,2$)( * 30 1 11,2! 3e 10%1$1( * 30 1 10%19 1 * * * *9 2 * * * *
Qc * * * *
Ca" 4 VERIFICAREA GRADULUI DE SEPARERE
, CALCULUL CANTITĂTILOR DE REFLU INDUS CARECADE DE PE TALERUL SUPERIOR
/e calculea a cu relatia:
3'
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
35/46
!N t!N t!N
t!N t!N R!N R!N Gh H
h H GG −−
−⋅=
−
++
1
11
hmd!G
R
hkg G
h H
QG
R! !
!
t!t!
R! R!
&%$'(3)2+
3,%0112
&3,%011,'%10
21,$1''(,'$20,
10.(($2)
322
%
2
212
122
===
=−−
=−−
=−
+
hmd!G
R
hkg Gh H
QG
R! !
!t!t!
R! R!
&+$%),,)0
(3%%0+3
&(3%%0+,'%10+''$+302+$1()
10.1,$3+
333
%
3313
133
===
=−−=−−= −+
hmd!G
R
hkg h H
QG
R! !
t!t!
R R!
&10%0%)1
,3121('
&,3121(13)$,2''+$1'0
10.+($'+
3''
%
'1''
===
=−=−= −
. VERIFICAREA GRADULUI DE SEPARERE
/epararea depinde de limitele de distilare a -racţiunilor ce se obţin.F-icacitatea coloanei se determină -uncţie ]t(0= /T!/ şi de capacitatea de separare acoloanei:
3(
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
36/46
t !N
!N N P R
F ⋅=
;t I numărul de talere care participă la separarea -racţiunilor consecuti e.9 D; $ PD; I sarcina de apori$ respecti de lic id la 1( Z .
u aHutorul acestora se determină decalaHul care se compară cu cel impus.
Tabel ).1.Eeri-icare radului de separarePro %!care !e!e"ara
NT R DN PDN FKt16; STAS >1-51?STAScacl >1-51?
STASa (i!aXCXC XF XF XC
D, D. D/-D0 + 10%0 ,'$%1 %, )' 1)3 %' 1) 1)D, D. -D/ D0 % %),$+ 213$1 1+ 13( 2,( '% ) (D, -D. D/ D0 ( '(3$% 303$1 ,$( 1,) 3(2 '1 ( %
/e obser a ca in ca ul primul $decalaHul calculat este e al cu decalaHul admisa$deci in onaaceasta coloana reali ea a un rad de separare -oarte bun.
n sectia D1D2*D3D' $decalaHul calculat este mai mare decalaHul admisa "dcalc
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
37/46
2
2
π
π # # !
⋅++=
n careV S i P
R
c F F N V
#⋅⋅⋅
⋅= 3'($3
V S i
R
c F F V
Vd V
⋅⋅
⋅+=
2)$32
Dc I diametrul coloanei"m#E9 I debitul de re-lux în ona cea mai încărcată a coloanei
%mhmd G
V
cm g cd d
!
R R
! !
&1+3$0&03$%+3%03
10.1,+$'
&%03$0#20110"000+1$0%)($0#20110"
33(
110'
320'
110'
====
=−−=−−=
E* debitul de apori in ona cea mai încărcată
%mV
T RGGGG M G
M G
V V
N V ( ( ( (#
!
RN
!
!
&+3$2%3%00.'($1
#2,3110."0)2$01)
',(332)22(%(1%+,)$32%'(2)
3%001
1)
3
#"321
''
'
=+ +++++=
⋅⋅
⋅ +++++=
π
Ec I debitul maxim admisibil de apori"m3&s#
dV d&dV V V −⋅=
dG I densitatea lic idului în condiţiile de pe taler în &m3dG
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
38/46
22$2+'%$0.1.,$0'+$2.2)$3
1$01+3$0
.22)$3
2 =+=⋅⋅
⋅+=V S i
R
c F F V
Vd V
m # #
! ,,$%
2
22$2+002$1002$1
2
22
=⋅++=⋅++=π
π
π
π
mm ! ,,,$% ≈=⇒
. CALCULUL BNĂL8IMII COLOANEI
$
%
& 1
& 2
& 3
& 4
& 5
& '
?i .+.1 I Determinarea înălţimii coloanei.
7 < 1L 2L 3L ' L (L %
1 < 0$(`Dc < 0$(`, < 3$(ma * distanţa dintre doua talere succesi e $ a< 0$,mnt ?* numarul de talere din ona de -ractionare$ nt ?
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
39/46
' < "nt /*1#`b < 2$1 m( < distanţa dintre primul taler al onei de stripare şi ni elul de produs din ba a
coloanei.( < 2m
% <
'
%02c
S
t# #
#
!d
G
π
τ ⋅
min10=S τ
t4 < 3() B320 &)1)$0#203()"000(1($0++2$0#20" cm g t cd d # #
t# # =−−=−−=
mh ))$0
'
,%010
)1)1%(+3+
2% =⋅
=π
[ 7 < 3$(L12$%L2$1L2$1L2L0$)) < 23$1) m7 coloană < 2' m
Ca" ,6 DESCRIEREA FLU ULUI TEHNOLOGIC+ A CONTROLULUIFA=RICATIEI+ A MASURILOR PRINCIPALE DE PROTECTIAMUNCII+ CONSUMURI SI ASPECTE ECONOMICE
3+
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
40/46
DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 9I CONTROLULFA=RICA8IEI
?luxul te nolo ic în coloană de D! proiectată se poate -i descris ast-el
Material primă "ţiţeiul# uşor încăl ită la 200 Z întră în cuptor cu debit masic (00 000* .5iţeiul se încăl eşte prin ardere combustibilui de tip lic id * păcură cu cantitatea de
,(,1 & .Ga ieşire din cuptor$ţiţeiul are temperatură de 321 Z şi presiunea 2$01 atm.5iţeiul ealimentea a coloana în ona de apori are cu 31+Z şi 1$,(atm. Din ba a coloanei seintroduce o cantitate de ',(3 & de abur de stripare care are temperatură de 2+0Z şi presiune ,atm. Păcură stripată iese din ba a coloanei sub -ormă de lic id la temperatură de30' Z $iar suma de produse distilate a urca în continuarea în coloana sub -orma de apori.
Pe talerul de cule ere al motorinei rea$ temperatură este 30) Z şi presiune 1$,atm.Motorină rea nestripată se condensea ă şi este scos din coloana şi apoi este stripată cu aburul
la striperul de motorina rea cu debit de 1%+, & de abur. Ga ieşire din striperul$ se obţinemotorina rea a nd temperatură de 2)0 Z şi cantitatea de (20(( & .Eapori stripaţi reîntrăîn coloană împreună cu abur si se condensea ă pe talerul de cule e al motorinei rea.
Temperatură şi presiune pe talerul de extra ere al motorină uşoară este 23( Z şi1$%3atm. De asemenea$ se onţine motorină uşoară cu cantitatea de ,'%1% & după ce a -oststripat cu abur cu debit de 2(%( & .Temperatură la ba a striperului de motorină uşoară este210$( Z .
Temperatură şi presiune pe talerul de extra ere al petrolului este 1(0 Z şi 1$(( atm. antitatea de abur de stripare este 32)2 & . antitatea de petrol obţinut la ba a striperuluieste ,(%10 & a nd temperatura 13' Z .
Ga r-ul coloanei$temperatura -iind 110 Z si presiune -iind 1$'( atm. Eapori care iese
din colona sunt trecuţi la condensator şi apoi este introdus în asul de re-lux. !pă de răcire încondensator are temperatură de intrare şi ieşire 1) Z respecti 30 Z .Produsul re ultat reîntrăîn r-ul coloanei o parte şi restul este ben ina. !st-el se obţine ben ină la temperatură de 30Z şi cu cantitatea de %,(,+ & .
MĂSURI DE PROTEC8IA MUNCII
Pentru e itarea accidentelor în instalaţia de D! este necesar ca personalul să cunoască-oarte bine instrucţiunile enerale şi speciale pri ind -uncţionarea$ securitatea te nica şimăsurile ce trebuie luate pentru pre enirea accidentelor$ precum şi pentru pre enirea şi pentru pre enirea ei şi combaterea incendiilor.
'0
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
41/46
Toate instalaţiile trebuie să -ie pre ă ute cu aparatura necesară de control$ de si uranţăşi protecţie. An control sistematic şi reparaţii -ăcute la timp reduc pericolul de accident.
J atenţie deosebită trebuie să se dea punerii -ocului la cuptoarele tubulare$ deoareceamestecul de a e pre ent in cuptor poate -i explo i .Fste necesar ca înt i să se su-le a ele din cuptor cu aHutorul unui curent de abur$ să se
introducă şomoio ul aprins şi apoi să se dea drumul ar ătorului./*a constatat că producerea electricităţii statice este le ată şi de pre enţa de impurităţicoloidale de natură or anică în masa produsului petrolier. /*au pus la punct metode pentru ase studia în laborator încărcarea produselor petroliere cu electricitate statică.
Desc iderea aparatelor te nolo ice se a putea -ace numai după olirea produselor in-lamabile şi toxice şi o aburire de minimum % ore.
Ga punerea în -uncţiune a aparatelor te nolo ice se a putea urmări ridicareatemperaturii treptată$ -ără ariaţie bruscă. Fste obli atoriu e acuarea aerului care se a -ace cuabur sau cu a inert.
@n aparatele în acre se -ac sudări$ deci se lucrea ă cu -oc$ trebuie să se elimine în prealabil a ele şi să se eri-ice dacă atmos-era nu este explo i ă. /e or i ola cu mare atenţiele ăturile cu alte aparate.
ntrarea muncitorilor în aparatele pentru executarea lucrărilor de reparaţie cu -oc saucu pro ocare de sc ntei este admisă numai pe ba a unui permis de lucru cu -oc semnat de persoanele care deţin -uncţiile indicate în permis.
@n ca de incendiu se -ac următoarele operaţiunii:* se opreşte alimentarea operaţiei* se opresc -ocurile la cuptoare* se începe olirea aparatului* se inter ine asupra locului în care s*a produs incendiul$ ţin ndu*se cont de
natura produsului petrolier "cu spumă c imică$ cu a inert#.Măsurile de protecţia muncii si de stin erea incendiilor în cadrul instalaţiei de D!$
corelate cu măsurile moderne de combatere a e-ectelor noci e care acţionea ă asupramediului înconHurător -ac din această acti itate industrială o sursă de enit at t pentru an aHaţidar şi pentru de oltarea şi pro resul statului rom n a-lat într*o perioadă de creştereeconomică.
CONCLUZII
1. @n cadrul acestui proiect s*a e-ectuat calculul te nolo ic al coloanei dintr*o instalaţie dedistilare atmos-erică cu o capacitate de '.000.000 t&an în arianta coloanei de tip A cu
re-lux la r- ec ipată cu talere tip supapă 6litsc .2. alculul te nolo ic s*a re-erit la următoarele aspecte:
'1
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
42/46
a# alculul potenţialului de produse cu anumite limite de distilare -ixate. b# /tabilirea caracteristicilor acestor produse inclusi curbele P9? şi EF.c# /tabilirea numărului de talere pentru separarea di erselor produse pe ba a
recomandărilor din literatură.d# alculul presiunilor în punctele importante ale coloanei "intrare coloană$ pe talerele de
extra ere şi la r-ul coloanei#.e# alculul temperaturilor în punctele importante din coloană "intrare coloană$ ona deapori are$ ba a coloanei$ talerele de cule ere$ r-ul coloanei$ ieşiri stripere#.
-# Eeri-icarea radului de separare între -racţiuni şi compararea lui cu cel impus lacalculul potenţialului.
# alculul diametrului şi înălţimii coloanei.Din datele obţinute re ultă că în cadrul coloanei pe tip A pre ă ută cu re-lux recea re ultat un diametru de , m şi o înălţime de 2' m$ propice pentru reali area în c tmai bune condiţii şi cu randamente optime a -racţionării ţiţeiului şi a obţinerii produselor re ultate din ţiţei.
Ca" ,, SCHEMA GENERALĂ A INSTALA8IEI AUTOMATIZATĂ
'2
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
43/46
=I=LIOGRAFIE:
1. /A A 6.$ TA;F/ A 9.$ ;6 ;F9 ! P9FGA 9!9 7 D9J !94A9 GJ9$EJG 1$ FD. TF7; !4A A9F/T
'3
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
44/46
2. TF/ !; E.$ TF7;JGJ6 ! D /T G!9 PFT9JGAGA $ GA 9!9 P9! T F$PGJ F/T $ 1+)(.
3. !TO ;/ 9.;.$ PFT9JGFAM 9F? ;F9 D /T GG!T J;$ 6AG? PA4G /7 ;6JMP!; $ 1+,+.
'. TA;F/ A 9.$ TF7;JGJ6 ! D /T G!9 T TF AGA $ FD. D D! T ! /PFD!6J6 !$ 4A A9F/T $ 1+,0.
(. /T9!TAG! .$ ?9! T J;!9F!$ P9 ; P / MFTJDF DF !G AG$FD TA9! TF7; !$ 4A A9F/T $ 1+)%.
%. P9JDA/F PFT9JG F9F. MFTJDF DF !;!G V! " JGF T ! /T!/#$FD TA9! TF7; !$ 4A A9F/T $ 1+,,.
,. EAGO!GJE M.P.$ P9JP9 FT!T GF TF9MJD ;!M F !GF !PF /!4A9AGA $ FD. TF7; !$ 4A A9F/T 1++3.
). /A A 6.$ J;F/ A .$ J;F/ A /.$ ;6 ;F9 ! P9FGA 9!97 D9J !94A9 GJ9 EJG '.$ FD. TF7; !$ 4A A9F/T 1++3.
+. ;FG/J; G. .$ PFT9JGFAM 9F? ;F9 F;6 ;FF9 ;6$ ;F J9O$ 1+().
10. OF//GF9 M.6. / GFF 4. .$ 7 D9J !94J; P9J F// ;6$ 1+,%
CUPRINS
;T9JDA F9F
ap 1. /T!4 G 9F! J;5 ;ATAGA PJTF;5 !G DF P9JDA/F !G4F.
''
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
45/46
1. trasarea curbei pr- ţiţei "procente olum distilat*temperatură#.2. stabilirea produselor ce urmea ă a -i obţinute şi temperaturile -inale pe stas. 1N3. stabilirea decalaHelor pe curba stas între -racţiunile ecine pentru produsele albe. 2N'. determinarea suprapunerii pe pr- între produsele distilate. 3N
(. corelarea temperaturii 100= distilate stas cu temperatura 100= distilate pr-. 3N%. calculul temperaturii iniţiale pe curba pr- a produsului reu. 3N,. calculul temperaturii de tăiere între produsul uşor şi produsul reu. 3N). citirea = olum cumulat de produse distilate din curba pr- a ţiţeiului -uncţie de
temperatura de tăiere. 'N+. determinarea potenţialului de produse. 'N10. trasarea curbei procente medii*densitate. 'N11. trasarea curbei procente randament Idensitate.12. trasarea curbei e ţiţei la o atmos-eră. 3N
ap 2. !9! TF9 V!9F! P9JDA/FGJ9.
1. determinarea densităţilor20'd şi1(
1(d a produselor albe.
2. determinarea masei moleculare medii. (N3. determinarea -actorului de caracteri are. (N'. bilantul material pe instalatia da si proprietatile produselor. 'N(. trasarea curbelor e şi pr- pentru produsele albe. 3N.
ap 3. !GF6F9F! / 7FMF TF7;JGJ6 F ! ;/T!G!5 F 2N.
ap '. !G AGAG / /TFMAGA DF ?9! 5 J;!9F. 2N$ %N
1. !le erea pe ba a datelor din literatură a numărului de talere necesare din coloană.2. alculul temperaturilor şi presiunilor din coloană. 'N2.1. alculul presiunilor din coloană.2.2. Trasarea curbelor e ţiţei la ec şi i 2.3. alculul bilanţului de materiale în ona de apori are şi stripare a coloanei de da.2.'. alculul temperaturilor în coloana de distilare tip u.2.'.1 calculul temperaturi la intrare in ona de apori are$ ti .2.'.2. alculul temperaturii titeiului la ieşire din cuptor$tec.2.'.3. alculul temperaturii din ba a coloanei$t b.2.'.'. alculul temperaturii in ona de apori are$ t .2.(. alculul temperaturilor pe talerele de cule ere ale produselor laterale şi la ba a
striperelor.2.(.1calculul bilantul material pe stripere si necesarul de abur de stripare.
2.(.2determinare temperaturilor apro imati e ale talerelor de cule ere si a ar-ului coloaneide tip u .
2.(.3.calculul temperaturii pe talerul de extra ere al motorinei rea"d1#.2.(.'. calculul temperaturii la ieşirea din striperul cu abur pentru d1.2.(.(. calculul temperaturii pe talerul de extra ere a petrolului "d2#.2.(.%. calculul temperaturii la ieşirea din striperul cu abur pentru d2.2.(.,. calculul temperaturii pe talerul de
extra ere a petrolului "d3#.2.(.). calculul temperaturii la ieşirea din striperul cu abur pentru d3.
'(
8/18/2019 Tdp Proiect Anul III Semestrul II
46/46
2.(.+. calculul temperaturii la r-ul coloanei calculul temperaturii din ba a coloanei$t.ap ( . !G AGAG /!9 ; TF9M F ! APTJ9AGA TA4AG!9.
ap %. !G AGAG !;T T!TF! DF !P! DF 9f 9F D ; J;DF;/!TJ9AG DFG! Eg9?AG JGJ!;F .
ap ,. 4 G!;5AG M!TF9 !G h TF9M PF JGJ!;f.
ap ). EF9 ? !9F! 69!DAGA DF /FP!9F9F.
1. calculul cantitătilor de re-lux indus care cade de pe talerul superior.2. eri-icarea radului de separere.
ap +. !G AGAG DF D MF;/ J;!9F ! JGJ!;F .
1.calculul diametrului coloanei.2. calculul înălţimii coloanei.
ap 10. DF/ 9 F9F! ?GA_AGA TF7;JGJ6 $ ! J;T9JGAGA ?!49 !T F $ !M!/A9 GJ9 P9 ; P!GF DF P9JTF T ! MA; $ J;/AMA9 / !/PF TFF J;JM F.
*descrierea procesului te nolo ic şi controlul -abricaţiei*măsuri de protecţia muncii.*conclu ii.
ap 11. / 7FM! 6F;F9!Gf ! ;/T!G!5 F !ATJM!T V!Tf.4 4G J69!? F.
1 !