Tarun J. Tejpal

POVESTEA

ASASINILOR MEI

Traducere din limba englezt 5i note de

. loana Vicirescu

til

in dimineala in care am aflat cd fusesem asasinat qedeam

in biroul meu de la etajul doi, uit6ndu-m6 pe fereastra inaltS lazulufii gilbui ai salcAmului, care in cAteva zile igi schimbaserdculoarea din auriu orbitor intr-un bej palid, ca qi cum ar fi fostspilafi cu un detergent puternic. Dincolo de bietul copac chel,care-qi pierdea zulufii prematur, cerul era de un azuriu pur. incdteva minute avea sI se deschidd la culoare gi soarele avea s6-idea o asemenea strdlucire, inc6t ar fi fost imposibil sd-mi ridicprivirea, fie qi pentru o clipd, pentru azdribufiile dolofane ale.avioanelor care se pregdteau de aterizare.

Nu era nici qapte dimineafa.MI strecurasem devreme din dormitorul intunecos, flrd a

arunca vreo privire spre solia mea, care dormea intinsl in toa-te pdrlile, pe burti, cu mdinile qi picioarele aruncate intr-o par-te gi in alta, ca qi cum ar fi fost strivitd de un picior gigantic.Sp6l6ndu-md pe dinli in chiuveta din salon, md uitasem peste

ziarele de weekend, pline de informafii palpitante despre locuriunde se mdndncd bine qi ruleazd filme, dupi care, ocolind cea-

iul pe care il pusese la infuzat Felicia, ieEisem din cas5 incer-cdnd sI fac c6t mai putin zgomot cu putin!6.

Pe alee domnea liniqtea diminefii de duminicd, nicio frunzdnu se miqca in qirul lung de copaci de foc sau in smochinul sin-guratic. Rambir, paznicul nostru de noapte, iqi abandonase pos-tul qi probabil moldia in ghereta de dimensiunea unui pat, sau

poate se ocupa de treburile pe care le avea in fiecare dimineatS.Nu se miqca decdt corcitura aciuatd pe aleea noastrS, care scur-ma dupd m6ncare in maldSrul de gunoi de la col!. Cu blana

coloratd in multe nuanle de maro, o fald lungd de qoarece qi un

ochi gi un picior bolnavi, fusese botezatd Jeevan, dupd perso-

najul negativ fonfrit qi sarcastic din faimosul film indian din

anii 1960, de imbuibatul unchiaq de la numbrul C-1' Bdtr6nul,

Sharmaji, care frcea glume prosteEti cu copiii din colonie gi-i

mAng6ia uqor pe brafe, stitea in fala porlii 9i striga la copilaqi,

iar dacd se int0mpla sd fie c6inele prin preajm6, incepea s5 fon-

fiie sarcastic. Copiii, cu ochii in altl parte, treceau, de cele mai

multe ori, in fugd prin dreptul casei lui.inainte ca Jeevan s6 apuce sd qchiopdteze pdnL la mine,

d6nd din coad6, m-am grSbit sd ajung la magini qi sd trdntesc

portiera dup[ mine. Vreme de patru ani reuqisem cu succes sd

nu am cu el niciun fel de relafie. De asta md puteam lipsi.

N-aveam nevoie de alte relalii.

\

La birou, parcarca era minunat de pustie, cu exceplia unui

v6njos scuter Bajaj, verde, uzat qi vechi - cu capul plecat in-tr-o parte, cu ochii cripali -) care se odihnea in suportul sdu.

Proprietarul stdtea toldnit imediat dincolo de intrare, pe cana-

peatafrrdbrale de la receplia clddirii. Cdnd am intrat, s-a ridi-

cat repede in picioare, pierzdndu-qi echilibrul qi chinuindu-se

s6-qi lind cu mAna pantalonii descheiali. I-am spus:

- Sippy, afurisit ce eqti, iar ai tras la mdsea toat6 noaptea!

- Nu, domnu'. Da, domnu' . Nu, domnu' . . . mi-a rdspuns el'

Sippy ardta ca gi cum gi-ar fi petrecut ultimii cincizeci de

ani masturbdndu-se in draci. Avea aerul deE6nlat al stereotipu-

lui - ochii addncili in orbite, obrajii supfi, cdteva guvife subliri

de pdr care abia se lineau pe scalpul inchis la culoare, brale Ei

picioare slSbdnoage, precum qi atitudinea linguqitoare a unui

om care nu-Ei dorea decdt o noud doz6. Se chinuia s6-qi alinie-

ze nasturii de la pantaloni qi sd glseasci cheia de la biroul meu

in acelaqi timp. I-am tras una peste m0na care orbecdia in ser-

tarul deschis Ei, plonjdnd direct in harababura de alamd qi olel

diniuntru, mi-am luat cele patru chei subliri Ei lungi, prinse de

un breloc sub formd de cizml lungd cu toc de piele maronie'

10

Fantezia europeani absurdd a cuiva, luatd dintr-un catalog strS-

in sau din vreun film? Care om din India asta mare s-ar fi gdn-dit sA face un asemenea breloc?

Cdnd am inceput sd urc sc[rile, Sippy incd scotocea,harticnevoie mare, in sertar. Abia dupd c6teva minute avea sd-qi dea

seama cd scena aceasta se terminase demult. Asa era el, avea

un soi de metabolism cu reaclie ifiArziatd. Cdnd schimba unbec, mai schifa de cdteva ori gestul de a-l roti dupd ce acesta se

aprinsese. Adeseori, c6nd frcea mici reparalii in jungla de firegi siguranle de la principalul tablou electric de sub sciri, se maiint6mpla sd atingd un fir neizolat qi sd se aleagl cu un qoc elec-tric; vedeam cu tolii scdnteia mAnioasi care !6qnea din fire qi

apoi, cdteva secunde maitdrzlt, Sippy sdrea cAt colo, findndu-qim6na strdns qi vlicdrindu-se: ,,Vai, pe maicS-mea moart[, ao-leo, pe maicd-mea moart6!" Bdiefii din birou ii spuneau UnchiulPetardi qi toatd lumea ii dddea rdstit indicalii de cdte dou6, trei,patru ori. Dacd se simlea vreodatd ofensat, nu o arita deloc. Te

intdmpina intotdeauna cu o fa!6 serioasS, dispus si faci orice ise cerea.

Cdnd am deschis uqa biroului meu de la etajul doi, telefonulc6nta deja. Era tot Sippy, care md intreba daci voiam niqte ceai.Abia am apucat s5 aprind luminile qi s5 ridic jaluzelele de plas-tic, cd telefonul a ldrt,ft iar. Tot Sippy. Voia sE qtie dacd sd-miaducd qi o chiflI cu omlet6. Tocmai deschideam calculatorul,cdnd m-a sunat iar[qi. O omletd sau dou[? I-am rispuns:

- Aoleo, afurisitule, o sutd de omlete! $i toate sd fie rotun-de ca niqte fudulii qi scoase direct din curul giinii!

Dupd obiqnuita intirziere, mi-a zis:

- Bine, domnu'.Am aqteptat ca iconilele si se alinieze frumos in partea de sus

qi de jos a ecranului, ca doud echipe de fotbal inainte de incepe-rea unui meci. Dup[ marea erd a cuvdntului scris, lumea se intor-cea acum la epoca dinaintea scrierii. Secole intregi se cdutasericuvinte care sI descrie fiecare imagine, fiecare senzafie, fieca-re sentim6nt; acum ne strdduiam sb gdsim cAte o imagine pentrufiecare cuv6nt, fiecare senzalie, fiecare sentiment. Publicitatea,televiziunea, cinematografia, fotografia, computerele, mobilele,

il

grafica, animalia - totul ciuta sd preschimbe forma unduitoare a

cuvdntului in splendoarea imaginii. Pe tot globul, marii Picasso

ai Photoshopului stdteau cocdrjali la maqiniriilor lor, imbin6nd

fotografii foarte diferite pentru a creaimagini atdt de neverosi-

mile, inc6t niciun cuvdnt sd nu le poatd face fafb. Imagina{ia nu

mai avea nevoie de cuvinte pentru a-gi negocia cotloanele cele

mai intunecate. Imaginalia igi servea cele mai neinchipuite me-

andre prin imagini prefabricate, pe care tofi le puteau imp6rt6Ei.

Era acelagi Mordor pentru toli. Acelaqi Frankenstein pentru to!i.

Aceeaqi Clopofic6 pentru to!i. Nu trebuia sd ni-l mai imagindmpe Davy Jones - o companie de graficS din SiliconValley il pro-

ducea deja pentru noi. Ne alegeam cu tofii ilustraliile din balta

universali. Monstrul individual pierise. Pasiunea personald pie-

rise. Durerea personalS pierise. Furia era o iconifS. Dragostea, o

imagine. Sexul, un organ. Viitorul, o matrice. Dacdli l-ai fi pu-

tut imagina sau dac6l-ai fi putut sim,ti, !i s-ar fi infrliqat imedi-

at - in orice culoare, din orice unghi - fird eforturile cuvdntului.Pdnd qi Dumnezeu avea s[ fie, pdnd la urm6, micqorat. Nu mai

mare dec6t ecranul, nu mai dens decAt un pixel.

inc[ nu pusesem la treabd nicio iconi!6 cdnd telefonul a sunat

din nou. O voce necunoscutd a cerut, in hindi, cu mine. Probabil

Sippy schimbase centrala pe direct inainte de-a ieqi dupd mdn-

care. I-am rdspuns ci era duminicd qi ci duminica nu veneam la

birou. Vocea a intrebat dac[ putea vorbi cu altcineva sau dacd

i se putea da numdrul meu de acas[. I-am rdspuns cd duminica

dimineala nu era nimeni acolo in afarl de mine, omul de servi-ciu, Ei c5 nu aveam voie sd dau numerele de telefon. Mi-a spus

cd era o problemi de viali qi de moarte, cruciald. I-am rlspunscd la fel de importantd este gi duminica hi sahibt. Vocea mi-ardspuns:

- Eqti w chutiya2 qi merili sd rdmdi mdturdtor cdte zileoi avea!

1 in hindi, formul5 de adresare respectuoasi in comunicarea cu birbafii. inIndia colonial5, termenul era folosit cu sensul de,,st6pdn", ,domn", pentru

bdrba{ii europeni.2,,Nenorocit" (hindi).

t2 t3

Juc[torii de fotbal era:u gata, iar imaginea de pe monitor,nemiEcatd, insl chiar nu era nimic de fbcut. Nu voisem decdts[ scap de-acas6. Nu intra in disculie nici mlcar sd stau pe net,pentru cI serverul de la parter era inchis duminica.

Am privit pe fereastra inalt[ la florile de salcdm decolora-te, moarte inainte de vreme, care acopereau podeaua balconu-lui, ca o metafori superflud pentru frumuselea efemerd a lu-crurilor. SalcAm. Cdt de melodios ii era numele. Cdt de dulceil pronunlase fata aia malayali inainte sI imi umezeasc[ m6na.Eu abia dacd observasem copacul pdni atunci, insd ea ii rostisenumele cu mai multd ardoare decdt numele meu, aqa cd fusesemnevoit sd fiu atent, mim6nd ctxiozitateapentru ca ea sI se migtein continuare. O leclie de botanicd presdratd cu gemete ad6nciqi lente. Cdteva sdptlm6ni maitdrzit, cdnd intre noi totul se ter-minase, nu mai rdmdsese dec6t amintirea unor nume de copaciqi a felului in care insista sd-mi frec obrazul de al ei. Nu m[deranja. imi plScea pielea inchisd la culoare, cu toate cd mamapomise la vdndtoare dup[ cea mai blondd fatl din nordul Indieicdnd voise sd md insoare. Fata din Punjab pe care o alesese, incele din urmb, avea pielea at6t de albd, cd te dureau ochii cdndo priveai, qi pe piele avea mici protuberanle c6nd era goal[.

Mobilul a inceput s5 vibreze pe suprafala de sticld a meseica o insectd captivS. Era mama; probabil voia sd intrebe dac6mergeam s-o vizitim in zilua aceea. Am pus o batistl impbturitisub telefon, ca s[ estompez zgomotul. La cdteva secunde dupdce incetaser6 vibrafiile, au inceput din nou. Tot mama. M-am 16-

sat pe spate in scaun privind ecranul telefonului, care se luminaintermitent. S-a stins, ca apoi sd se aprind[ iar. De data asta nuera mama, ci un numbr pe care nu l-am recunoscut. Acesta a dis-pbrut apoi, fiind inlocuit de un alt numdr pe care nu-l gtiam. pe

urm6 a sunat iar mama, apoi iricS un numdr pe care nu-l qtiam;apoi Pramod, contabilul de la birou, dup[ care un numdr caxe se-mdna cu unul dintre cele necunoscute de mai devreme. Pe urmlnumdrul de telefon de acasd, apoi iarlEi mama qi dup-aia nevas-t[-mea. Mobilul, care trepida intruna, impingea incet batista de-alungul mesei. Mama gtiam foarte bine c5 era crizatd. Dar ce eracu restul oraqului [stuia,ticdnit? $i intr-o dimineali de duminicd?