+ All Categories
Home > Documents > Tarile Uniunii Eupopene

Tarile Uniunii Eupopene

Date post: 09-Nov-2015
Category:
Upload: anda-alexandra
View: 295 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
124
Suprafata: 83.855 km2 Populatia: 7.883.600 locuitori Densitatea populatiei: 90 locuitori/km2 Capitala si cel mai mare oras: Viena (1.539.843 locuitori) Limba oficiala: germana Produse importate: masini si utilaje, autovehicule, produse chimice, titei, textile, alimente Produse exportate: masini si utilaje, fonta si otel, carton si hartie, textile, lactate Moneda: schillingul austriac (1 schilling = 100 groschen) Forma de stat: republica confederative Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%. Granite: total: 2,562 km dintre care cu Republica Ceha 362 km., Germania 784 km., Ungaria 366 km., Italia 430 km., Liechtenstein 35 km., Slovacia 91 km., Slovenia 330 km., Elvetia 164 km. Asezare geografica Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V). Austria este o țară predominant montană, datorită poziționării sale în Alpi . Alpii Orientali Centrali , Alpii Calcaroși de Nord și Alpii Calcaroși de Sud se află parțial în Austria. Din aria totală a Austriei (84.000 km²), doar un sfert se află în zone de șes, și doar 32% din țară se află sub altitudinea de 500 m. Alpii din vestul Austriei fac loc dealurilor și câmpiilor în estul țării. Austria se află între de 46° și 49° latitudine nordică, și între 9° și 18° longitudine estică. Se poate împărți în cinci mari grupe de relief, cea mai mare fiind Alpii Răsăriteni , care formează 62% din suprafața totală a Austriei. Dealurile subalpine și subcarpatice formează
Transcript

Suprafata: 83.855 km2Populatia: 7.883.600 locuitoriDensitatea populatiei: 90 locuitori/km2Capitala si cel mai mare oras: Viena (1.539.843 locuitori)Limba oficiala: germanaProduse importate: masini si utilaje, autovehicule, produse chimice, titei, textile, alimenteProduse exportate: masini si utilaje, fonta si otel, carton si hartie, textile, lactateMoneda: schillingul austriac (1 schilling = 100 groschen)Forma de stat: republica confederativeCulte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.Granite:total: 2,562 km dintre care cu Republica Ceha 362 km., Germania 784 km., Ungaria 366 km., Italia 430 km., Liechtenstein 35 km., Slovacia 91 km., Slovenia 330 km., Elvetia 164 km.

Asezare geografica

Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveia, Liechtenstein (V).

Austria este o ar predominant montan, datorit poziionrii sale nAlpi. Alpii Orientali Centrali,Alpii Calcaroi de NordiAlpii Calcaroi de Sudse afl parial n Austria. Din aria total a Austriei (84.000km), doar un sfert se afl n zone de es, i doar 32% din ar se afl sub altitudinea de 500m. Alpii din vestul Austriei fac loc dealurilor i cmpiilor n estul rii. Austria se afl ntre de 46 i 49 latitudine nordic, i ntre 9 i 18 longitudine estic. Se poate mpri n cinci mari grupe de relief, cea mai mare fiindAlpii Rsriteni, care formeaz 62% din suprafaa total a Austriei. Dealurile subalpine i subcarpatice formeaz 12%, iar zonele colinare din est i din jurulcmpiei Panonicereprezint 12% din suprafaa total. A doua zon muntoas (mult mai mic dect cea alpin) se afl la nord. Denumit platoul de granit austriac, se afl n centrul podiului Boemiei i reprezint 10% din Austria. Poriunea austriac adepresiunii Vieneireprezint 4%. Austria se afla in regiuni care nu depasesc 500m altitudine, indeseobi in regiunea colinara Oberosterreich, campia Burgenland, Valea Dunarii si Prealpii. Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena si landurile Oberosterreich ,Niederosterreich si Voralberg, iar cele mai scazute in landurile Tirol si Karnten.

Relief Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape 3/4 din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei dominat de sirurile masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite.Clima Cea mai mare parte a Austriei se afl n zona de clim temperat-rece n care predominvnturile de vestumede. Cum peste jumtate din ar este dominat deAlpi,clima alpinpredomin. n estncmpia Panonici nvalea Dunriiclima prezint trsturi continentale, cu ploaie mai puin dect n zonele alpine. Dei Austria are temperaturi reduse pe timp de iarn (100C), temperaturile de var pot fi relativ ridicate, temperaturile medii fiind de circa 25 de grade, iar maxima absolut fiind de 39,7C.

Precipitatiile Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane ; cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului Neusiedler .Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine, crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.Ape Cele mai importante rauri sunt Bregenzer Ache, Rul Enns, Ill (Vorarlberg), Isar, Krems (Traun), Rul Lech, Melk (ru), Rul Morava, Rin, Rul Inn, Rul Leitha, Rul Rba, Saalach, Salzach, Traun (Dunre), Ybbs.

Rul Lech

amplasare:Vorarlberg,Tirol(Austria),Bayern, (Germania)

lungime:264 km

amplasare izvor:lacul Formarin (Vorarlberg)

cota la izvor:2.789 m

zona de vrsare:laMarxheiminDunre

cota la vrsare:392 m

diferen de nivel:2.397 m

bazin de colectare:4.126 km

aflueni:Halblech,Vils,Wertach

localiti traversate:Augsburg,Landsberg am Lech,Fssen,Schongau

Populaia:este n majoritate format din austrieci (de origine german); minoriti naionale: unguri, sloveni, croai. Concentrarea maxim a populatiei n Nordul rii: 35% din populatie activeaz n industrie i 8% n agriculturaRata natalitii: ll,4; a mortalitii: l0,l.Rata populatiei urbane: 55%.

Orase Aproape 20% din populatie traieste in Viena, capitala tarii si in principalele centre industriale. Viena este un centru al industriei constructoare de masini, al industriei tipografice, al industriei textile si al industriei alimentare, totodata este si un centru turistic, cu atractii culturale si distractive. Graz, al doilea oras ca numar de locuitori (237.810) este un centru universitar si industrial. Al treilea oras ca marime este Linz-ul (203.044 locuitori) fiind renumit pentru industria lui diversificata, aici functioneaza intreprinderi textile, uzine chimice si fabrici constructoare de masini. Urmeaza ca marime Salzburgul (143.978 locuitori) si Innsbrukul (118.112 locuitori), amandoua centre turistice importante.Orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Villach, Wels, Sankt Polten.Economia

Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa, in ultima vreme Industria prelucratoare este foarte diversificata (siderurgia, constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care asigura peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica (Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar), industria usoara (pielarie- Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale-Viena fiind un renumit centru pentru piane.Agricultura In general gospodariile sunt mici, dar foarte eficiente si cu toate ca numai 18% din teritoriul tarii este semanat, iar alte 24% sunt folosite ca pasuni. Austria singura isi produce 80% din necesarul de alimente. Agricultura ocupa 8% din forta de munca. Fermierii din Alpi se ocupa cu cresterea vitelor si cu productia de lapte. Pana la altitudinea de de 2000 m se cultiva grau, porumb, orz, si anumite zarzavaturi, dar produsul principal al acestor zone este fanul. In jurul orasului Graz si in unele zone din sud se gasesc livezi si vii.

Silvicultura Din suprafata tarii 45% este acoperita de paduri, mai ales in Alpi si in muntii nordici de langa Cehia. Austria produce anual 2,4 milioane tone de hartie si cartoane, 1,4 milioane tone de celuloza. Alte produse importante specifice economiei forestiere si industriei lemnului sunt chibriturile, rasinile si terebentina.

Mineritul Subsolul tarii contine zacaminte importante de gaze naturale, minereuri de fier, wolfram, plumb si zinc, carbune brun si magnezita. Se extrag anual 1,1 milioane tone de titei, majoritatea in zona Zistersdorf. In Styria langa Eisenerz prin exploatari de suprafata anual se extrag 2,3 milioane tone de minereu de fier,2,1 milioane de tone de carbune brun si 1,1 milioane tone de magnezita. In Austria sunt multe mine de sare si este una dintre cele mai mari surse mondiale de grafit pur.

Industria energetica Titeiul , gaze naturale si carbunele brun sunt surse utile de energie. Dar in Austria 66% din necesarul de energie electrica este obtinuta din energia apelor, utilizand debitul constant al raurilor izvorate din Alpi. La Kaprun, regiunea Salzburg functioneaza o hidrocentrala la o inaltime de 2036 m. Lacurile de acumulare din depresiunea Kaprun sunt iezere marite. Atat in vaile Alpilor cat si pe raul Kamp, un afluent al Dunarii, sunt mai multe hidrocentrale mici.

Transportul Cu toate ca este o tara muntoasa, Austria este totusi o rascruce de drumuri importante, o veriga importanta intre tarile europene vecine. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante. Lungimea cailor ferate este de 5800 km, liniile principale sunt electrificate. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503 km. Sunt importante si caile navigabile ale Dunarii si ale afluentiilor.

Turismul Turismul constituie o ramura de baza a economiei, mai ales in Alpi; turisti sunt atrasi iarna de posibilitatile practicarii schiului, iar vara de frumusetile peisajului monatan. In tara exista peste 50 de statiuni de schi, cele mai renumite fiind: St.Anton, Kitzbuhel si Innsbruck. Foarte multi viziteaza Salzburgul, in parte pentru atractiile locale - cetatea, casa natala a lui Mozart - in parte pentru frumusetea tinutului. Pe langa zonele muntoase o atractie mare constituie si Viena , un centru cultural important - un centru cultural muzical. Austria este vizitata de 19 milioane de turisti anual.

Suprafata: 30525 km2Asezare geografica: latitudine nordica 4930" - 5030", latitudine estica 235" - 625Populatia: 10.054.000 locuitoriDensitatea populatiei: 323 locuitori/km2Capitala si cel mai mare oras: Bruxelles 970.000 locuitoriLimba oficiala: flamanda, franceza, germanaProduse importate: titei si produse petroliere, produse chimice, mijloace de transport, diamant, metale neferoase, fier si otel.Produse exportate: fier si otel, produse chimice, mijloace de transport, materiale sintetice, textile.Moneda nationala: franc belgian 91 franc = 100 centime)Podus intern brut(PIB): 209.600 milioane de dolari SUAForma de stat: monarhie constitutionala; regatGranite:total 1,385 km dintre care cu Franta 620 km, Germania 167 km, Luxemburg 148 km, Olanda 450 km.Coasta:66.5 km.Drepturi maritime:ape teritoriale 12 mn; zona economica exclusiva coordonatele geografice stabilesc limita exterioara; platoul continental linia mediana cu vecinii.

Asezare geografica:in Europa de vest; are iesire la Marea Nordului; situata intre Franta si Olanda. . Impreuna cu Olanda si Luxemburg, aceasta tara formeaza Tarile de Jos. Are aproape 280 km (mai exact, 277 km) lungime, masurata de la sud est spre o directie nord vest, are cam 145 km latime si o forma de triunghi. Suprafata este de 30.528 km2, iar cel mai mare oras este Bruxelles, care este si capitala acestui stat.Relief:campii de coasta in nord-vest, dealuri in centru, muntii accidentati ai padurii Ardeni in sud-est.Belgia detine trei principale regiuni fiziografice: campia, platoul central si Muntii Ardeni.Campia se extinde de la 16 la 48 km in nordvest. De-a lungul Marii Nordului, exista o portiune de pamant joasa formata, aproape in totalitate, din dune de nisip si polderi". Acestia reprezinta o formatiune de pamant provenita din mare si protejata de diguri, care au fost concepute intre secolele XIII si XV. Ridicatura de pamant a campiei, fata de nivelul apei, este de 20 m.Platoul central este o zona usor curbata, irigata de un numar foarte mare de raulete si contine foarte multe vai fertlie cu un sol aluvial bogat. Aici se mai gasesc pesteri si grote.Muntii Ardeni reprezinta un platou impadurit, masurand 460 m lungime, si se extinde in sudestul Belgiei si in nordestul Frantei. Aici se afla Botrange, cel mai inalt pisc din Belgia, cu o inaltime de 694 m. Aceasta zona este pietroasa si are o agricultura foarte slab dezvoltata.Cote extreme:cea mai mica cota: 0 metri Marea Nordului; cea mai mare cota: 694 metri - Signal de Botrange.

ClimaLanga ocean, clima este temperat-oceanica. Departe de influentele maritime, se observa o crestere a temperaturii. In zona Muntilor Ardeni, vara este foarte cald, iar iarna este foarte frig, precipitatiile sunt foarte bogate. In Bruxelles, capitala asezata in mijlocul tarii, temperatura normala este de la -1^ la 4^C, in ianuarie, si 12^-23^C, in iulie. In rest, temperatura este de 1^-5^C, in ianuarie, si de 13^-20^, in iulie. In Bruxelles, ploaia este uniform" raspandita de-a lungul anului (860 mm), iar in Oostende (pe coasta) este de 600 mm.ApeCele mai importante fluvii din Begia sunt Schelde (Escaut) si Meuse. Ambele izvorasc din Franta si sunt navigabile in Belgia. Pe Schelde, principala sursa de apa din aceasta tara, sunt porturile Antwerp, Bruxelles si Ghent. Cei mai mari afluenti sunt: Lys, Dendre, Senne si Rupel. Sambre si Ourth sunt cei mai mari afluenti ai fluviului Meuse.PopulatiaPopulatia Belgiei face parte din doua grupari etnice: Flamingii (de origine teutona) si un popor de origine celtica, Walloni. Cele mai distincte caracteristici ale celor doua popoare este limba (primii vorbesc limba germana, iar al doilea grup, limba franceza). Limba germana se vorbeste in partea de nord a Belgiei, iar in sudestul Belgiei, se vorbeste limba franceza. In capitala Belgiei, se vorbesc ambele limbi. In 1993, aceste doua limbi au devenit limbile oficiale ale celor doua regiuni distincte, Flandre si Wallonia. Limbi Cele doua comunitati etnice majore sunt: la sud vallonii (33% din populatie), vorbind limba franceza si flamanzii la nord (555 din populatie). Linia de demarcatie geografica intre limbi se situeaza la sud de Brxelles, pe linia ce leaga Ronse cu Tongeren. La est de Liege exista o comunitate germana mica, numarand circa 68.000 de persoane.

Orase 97% din populatie locuieste la oras. Capitala Bruxelles este un centru industrial, comercial si cultural, totodata gazduieste sediul Uniunii Europene. Portul cel mai important, Antwerpen, cu o populatie de 468.000, este legat cu interiorul tarii prin fluvial Schelde, iar cu Liege prin canalul Albert. Gent este cel de-al treilea oras ca marime, avand 230.000 de locuitori. Este mai indepartat de tarm, si a devenit faimos datorita industriei textile, dar azi si industria moderna de electonica este semnificativa. Alte orase industriale sunt Liege (195.000 locuitori) si Charleroi (207.000 locuitori)

Resurse naturale:carbune, materiale de constructii, silice, piatra de var.Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se mai extrage si gazul natural.Flora si Fauna In Belgia, se intalnesc mici animale precum: vulpi (in general), bursuci, fazani, nevastuici, jderi si arici. Cerbii, capriorele si porcii mistreti sunt prezenti in regiunea Ardenilor. Exista si o plentitudine de plante, cum ar fi: zambila, capsunii, nuielusa-de-aur, manusa-vulpii si lacramioara. Dintre copacii din paduri, amintim: stejarul, fagul, ulmul si portiuni de pin care au fost plantate dupa noul program de reimpadurire.Economie Economia Belgiei i infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situat n centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce i rezerv un loc printre primele zece ri n clasamentul comerului internaional. Economia este caracterizat de o for de munc foarte productiv, un PIB ridicat i exporturi importante[6]. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere i chimice,diamantebrute, mbrcminte i accesorii i textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. Economia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferene regionale importante ntreFlandra, regiunea mai dinamic, iValonia, regiune aflat ntr-o perioad postindustrial afectat de dezafectarea industriilor tradiionale. Ca unul dintre membrii fondatori aiUniunii Europene, Belgia sprijin integrarea economic european i politica de economie deschisAgriculturaAgricultura ocupa 3% din totalul de forta de munca si produce suficiente cantitati pentru a asigura Belgiei un loc bun la exportul de alimente. Aproape doua treimi din ferme sunt cultivate pe o suprafata de cel putin 10 hectare. 22% din aceasta tara este cultivata. La inceputul anilor ^90, cele mai importante produse au fost: zaharul (5.7 milioane de tone), cartofii (1.8 milioane), graul (1.4 milioane), fructele, rosiile si faina. Cresterea animalelor este principala ocupatie a localnicilor. Numarul de animale este relativ mare: 7.9 milioane de porci, 3.6 milioane de capre, 210.000 de oi, 31.000 de cai. Sivicultura si PisciculturaPadurile ocupa 22% din suprafata Belgiei, iar ele sunt folosite, de cele mai multe ori, cu scopuri distractive si recreationale. In acesti ani, se planteaza conifere, iar activitata forestiera a crescut simtitor. Cu toate acestea, inca se mai importa hartie.Principalul port unde se poate pescui este Oostende. Flota de pescuit transporta pescarii din Marea Nordului pana in Oceanul Inghetat. Suma totala a produselor a fost de 39,662 de tone de peste (somn, pastrav, cod, etc.) MineritBelgia are un numar limitat de resurse minerale. Carbunele este principalul produs din secolul XX, dar depozitele au fost de multe ori golite, in anii ^50. In anii ^80, multe mine s-au inchis, iar la inceputul anului 1992, aproape toate minele au fost inchise. Carbunele si petrolul sunt importate acum pentru fabricarea unor oteluri speciale, sau in alte industrii. In 1998, extractia de gaze naturale a fost de 2,3 milioane m. Zacaminte Minele de carbune din valea fluviilor Sambre si Meuse, care s-au format in epoca de carbon, joaca un rol important in economia energetica a Belgiei, precum si zacamintele de gaze naturale si titei. In muntii Ardenne functioneaza numeroase hidrocentrale. Unicul zacamant al fluviilor Sambre si Meuse, si a regiunii Kempen, este carbunele. Mineritul de carbune reprezinta o baza a economiei belgiene. Centrele industriale sunt: Mons (Bergen), La Louviere, Charleroi, Namur/Namen si Liege/Luik. Azi Genk este cel mai insemnat centru de minerit, deoarece cele din zona Mons sunt aproape epuizate.

Industrie Belgia este o tara puternic industrializata. Industria de otel si masini sunt deosebit de dezvoltate, dar si metalurgia de neferoase este insemnata. Industria textila este de renume mondial. Pe langa prelucrarea traditionala de in, bumbac si dantelarit, s-a dezvoltat si o industrie puternica de prelucrare a bumbacului si a celofibrei. In zona combinatelor petroliere de la Antwerpen s-a dezvoltat o industrie chimica puternica.

Suprafata: 110.921 km2Asezarea geografica: 4115" - 4410" latitudine nordica, 2220" - 2825" longitudine esticaPopulatia: 8.982.000 locuitoriDensitatea populatiei: 81 locuitori/km2Capitala si orasul cel mai mare: Sofia, 1.114.925 locuitoriLimba oficiala: bulgaraProduse importate: produse ale industriei constructoare de masini, minerale, metale feroase, produse petroliere.Produse exportate: produse ale industriei constructoare de masini, utilaje de transport, piei, tigarete, produse textile.Moneda oficiala: leva (1 leva = 100 stotinki)Produsul intern brutPIB: 98.813 milioane dolari SUAForma de stat: republicaGranite:total 1,808 km. dintre care cu Grecia 494 km, Macedonia 148 km, Romania 608 km., Serbia 318 km., Turcia 240 km.Coasta:354 km.Drepturi maritime:ape teritoriale: 12 mn; zona adiacenta: 24 mn; zona economica exclusiva: 200 mn.

Asezare geografica:in sud-estul Europei; are iesire la Marea Neagra; se invecineaza cu Romania, Turcia, Grecia, Serbia si Macedonia. Relief:variat; are suprafete muntoase intinse; vai fertile, campii,coasta de-a lungul Marii Negre. Tara este impartita in patru zone orizontale principale. Depresiunile nordice au o inaltime de aprox. 100 m si coboara abrupt spre Dunare, la granita cu Romania. Muntii Balcani se intind de-a curmezisul tarii si ating inaltimea maxima de 2376 m la Botev. Intre muntii Balcani si maivul Rodop se afla o serie de lacuri de acumulare si vai intinse intre Sofia si Marea Neagra, cu o linie de litoral 354 km. Stara Planina este cel mai intins lant muntos cu o lungime de 530 km si o latime de 15-20 km si cota maxima de2376 m in varful Botev. Numit si Balcan (cuvantul turcesc pentru munte), el da numele intregii regiuni si imparte tara in doua parti. Sudul Bulgariei este preponderent muntos. Muntele cel mai inalt situat intre Alpi si Transcaucaz este Varful Musala 2925 m , aflat in Muntii Rila , la sud de Sofia. Spre sud, in Masivul Pirin , este Varful Vihren 2915 m . In afara de Dunare sunt putine rauri mari, totusi reteaua raurilor este densa. Numarul de lacuri este si el redus (330), desi exista peste 600 izvoare naturale de apa minerala.Cote extreme:cea mai mica cota: 0 metri - Marea Neagra; cea mai mare cota: 2,925 m Musala.

ClimaClima predominant continentala, cu extreme sezoniere de temperatura. Vara este calda si secetoasa, iarna ploioasa si rece cu ninsori abundente ocazionale.. Muntii Rodopi alcatuiesc un scut care protejeaza de efectul temperat mediteranean al Marii Egee, in timp ce Campiile Dunari sunt expuse extremelor Europei Centrale. Temperatura medie anuala este de 10,5C. Sofia, aflata la o inaltime de 545 m are o temperatura medie de 21C vara si -1C iarna. La Sofia cantitatea de precipitatii este de 65 cm pe an.

Ape Principalele ape sunt Rul Aheron, Rul Dospat, Rul Iantra, Rul Niava, Rul Maria, Rul Struma, Rul Tungea, Sandanska Bistria, Rul Thiamis.

OraseSofia, infiintat cu peste 7000 de ani in urma, este principalul centru industrial precum si capitala tarii. Asezta pe o campie inalta de 545 m in vestul Bulgariei, la poalele Muntiilor Vitosa si la vest de raul Iskar, este capitala situata cel mai inalt din Europa. Plodiv, al doilea oras ca marime 341.058 locuitori, se afla pe raul Marita, in centrul Campiei Traciei. Capitala formata al celui de-al Doilea Regat al Bulgariei este Velico Tamovo. Orasul dunarean Ruse este un important centru cultural, care alaturi de Vama si Burgas, este unul din principalele orase ale Bulgariei.Orase:Sofia (capitala, populatia 1.2 miloane de locuitori), Plovdiv (368,568), Varna (349,482).

Resurse naturale:bauxita, cupru, plumb, zinc, carbune, cherestea, teren arabil.

Agricultura Aproximativ 50% din populatia Bulgariei isi castiga venitul din agricultura. Marea majoritate a terenului arabil este cultivata cu cereale, grau, porumb, orz, secara, ovaz si orez. 37% din terenul arabil este folosit pentru agricultura iar 18% pentru pasunat. Pe o suprafata de peste 100.000 ha se intind podgorii care produc vin din soluri clasice de struguri, precum si Merlot si Gabernet Sauvignon unul din cele mai importante si mai cunoscute produse exportate de Bulgaria. Regiunea cea mai productiva este Campia Traciei, unde solurile aluvionare fertile sunt folosite atat pentru grau si malai,, cat si pentru culturi industriale, precum cele de bumbac, de tutun si de floarea-soarelui. Kazanlak este centrul culturii de trandafiri. Petalele sunt folosite pentru prepararea uleiurilor esterice din parfumuri de trandafiri, iar 80% din uleiul de trandafir produs in lume il furnizeaza Bulgaria. Padurile acopera 35% din suprafata tarii.Intrebuintarea terenului:teren arabil: 29.94%, recolte permanente: 1.9%, altele: 68.16% (2005).Teren irigat:5,880 kmp (2003).

Industria In Bulgaria industria s-a dezvoltat considerabil si a contribuit la cu mai mult de jumatate la produsul national brut. Tutunul si tigaretele alcatuiesc jumatate din exporturile din domeniul agricol, la care vinul contribuie cu inca 20%. Constructiile, prelucrarea bumbacului si industria chimica sunt ramuri importante ale industriei. Sofia si Pernik sunt principalele centre ale industriei grele, pe cand in Burgas sunt produse bunuri metalice si produse petrochimice. Turismul a fost dintotdeauna o parte importanta a industriei Bulgariei. In special litoralul Marii Negre dintre Burgas si Vama, cu faimoasele Nisipuri de Aur, care atrag miliane de vizitatori in fiecare vara. Alte atractii turistice sunt vechile manastiri din munti, bazele de schi in Muntii Rodopi, precum si arta si muzica populara bulgara. Dupa caderea comunismului in turism a avut loc o incetinire, dar acum se revigoreaza. S-a dezvoltat si industria electronica iar sectorul chimic produce o gama larga de produse: acestea includ ingrasaminte, parfumuri, cosmetice, vopsele si materiale plastice. O importanta mare au si culturile industriale, ca cele de floarea-soarelui si de sfecla de zahar.

Mineritul si Energia Bulgaria are o productie de 34 de milioane de tone de lignit, provenita in principal din Pernik si Stara Zagora. Carbunele brun din apropierea Pernik-ului este folosit in industria prelucratoare de fier, iar lignitul din mine este folosit la Dimitrovgrad, 40% din energie provine din cea nucleara, restul din statiile de energie termica si din hidroelectricitate. In muntii Rodop se exploateaza minereuri de plumb, zinc si cupru. In Stara Planina in nord de Sofia, se gasesc piloane bogate in minereuri de fier si metale neferoase.

Transport Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest, Rusia, Asia Mica, Marea Adriatica, Marea Egee si Marea Neagra, printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. Din cei 4586 km de cale ferata 2050 km sunt electrificati, iar reteaua de drumuri insumeaza 36908 km. Burgas si Varna sunt principalele porturi pentru navele trans-oceanice. In Bulgaria sunt cinci aeroporturi internationale, cel mai important fiind cel din orasul dunarean Ruse.

Suprafata:totala 9,250 kmp (dintre care 3,355 kmp sunt in nord), uscat 9,240 kmp, apa 10 kmp.Orase:Nicosia (capitala, 197,800 de locuitori in anul 2000), Limassol, Larnaca, Famagusta, Paphos, Kyrenia, Morphou.Granite:indisponibile; nota granita cu Dhekelia este in proces de retrasare. Granita cu Akrotiri 47.4 km.Coasta:648 km.Drepturi maritime:ape teritoriale 12 mn, platoul continental 200 m adancime sau la adancimea exploatarii.Probleme actuale de mediu:probleme cu resursele de apa (salinitate crescuta); poluarea apei din cauza deversarilor industriale; degradarea coastei; distrugerea habitatelor faunei salbatice din cauza urbanizarii.Pozitia geo-strategica:A treia insula ca marime din Marea Mediterana (dupa Sicilia si Sardinia).Riscuri naturale:activitate seismica moderata; secete.

Asezare geografica:in Orientul Mijlociu; insula in Marea Mediterana, la sud de Turcia.Statul Cipru este o insul din Marea Mediteran, situat n sud-estul Europei, avnd coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.

Denumirea rii:

Denumirea oficial este Republica Cipru iar denumirea convenional scurt este Cipru.Not: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscut sub numele de Republica Turc a Ciprului de Nord, regiune recunoscut numai de Turcia.

Suprafa:

Suprafaa total a Ciprului este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formeaz uscatul iar 10 km2 apa.Insula are o lungime maxim de aproximativ 225 km, de la Cape Andreas, situat n nord-estul insulei, la extremitatea vestic a insulei.Limea maxim, de la Cape Gata, situat n sud, la Cape Kormakiti, situat n nord, este de aproximativ 97 km.Lungimea liniei de coast este de 648 km. Not:- 3.355 km2 reprezint suprafaa cipriot turc.

Vecini:Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria i 270 km vest fa de Kastellorizon(extremitatea sud-estic a Greciei).

Caracterizarea condiiilor naturale:Insula are o form neregulat, partea de nord-est avnd o form ascuit spre direcia coastei de vest a Siriei, formnd Peninsula Karpas.Activitatea seismic este moderat.

Relieful: plat in centru si munti in nord si sud; campii rasfirate dar semnificative de-a lungul coastei sudice.Majoritatea uscatului este neted.Aceast parte neted a uscatului este situat n interiorul insulei, purtnd numele de Mesaoria (greac- ntre muni).Mesaoria se ntinde de pe coasta de vest pn pe coasta de est fiind ncadrat de lanuri muntoase; la nord lanul de muni Kyrenia, paralel cu linia de coast, lan muntos ce se ntinde pn n Peninsula Karpas;punctul cel mai nalt al acestui lan muntos atinge cota de 1.019 m.La sud se afl Munii Troodos, care acoper majoritatea poriunii sud-vestice a insulei.rmul din aceast parte a insulei este abrupt i stncos.Vrful cel mai nalt al acestui lan muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.Cote extreme:cea mai mica cota: 0 metri Marea Mediterana; cea mai mare cota: 1,951 m Muntele Olimp.

Climat:temperat; mediteranean cu veri fierbinti si uscate si ierni reci si umede.Ciprul are o clim temperat-mediteraneean, cu veri arztoare i uscate dar i un sezon rcoros i ploios care ncepe din luna octombrie i dureaz pn n luna martie.Temperatura medie anual este de 20,6 grade Celsius.

ApeCiprul nu are cursuri de ap permanente;doar cteva albii inund cmpia Mesaoria pe timpul primverii, datorit ploilor czute pe timpul iernii, dar pe o perioad scurt din an.Insula mai are cteva lacuri cu ap dulce i dou lacuri cu ap srat.Puinele resurse de ap sunt poluate de apele rezultate din canalizri i deversrile industriale.Hidrografia rii este aproape irelevant. Totui sunt importante cursuri de ap. Singurele ruri care au un regim de curgere regulat sunt Yialias i Peidos, ambele cu o lungime de aproximativ 100 de km. Anual pe insul cad 500 mm de precipitaii predominant n timpul iernii.Populaia-structur, religie:

Populaia total a insulei este de aproximativ 762.887, estimare fcut n iulie 2001, din care 78% reprezint populaia greac cipriot(99,5% locuiesc n regiunea cipriot greceasc;0,5% locuiesc n regiunea cipriot turc), 18% reprezint populaia turc cipriot(1,3% dintre acetia locuiesc n regiunea cipriot greceasc;98,7% locuiesc n regiunea cipriot turc) iar restul de 4% este ocupat de alte etnii(99,2% locuiesc n regiunea cipriot greceasc iar 0,8% n regiunea cipriot turc).Structura populaiei n funcie de vrst este urmtoarea:* 0-14 ani: 22,95% (89.532 brbai;85.518 femei) * 15-64 ani: 66,26% (255.368 brbai;250.140 femei) * peste 64 ani: 10,79% (35.864 brbai;46.465 femei) Natalitatea este de 13,08 nateri/1.000 locuitori.Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000 locuitori.Sperana de via este de 76,89 ani: - 74,6 ani la brbai - 79,3 ani la femei Raportul masculin/feminin: - la natere 1,05 m/f - sub 15 ani 1,05 m/f - 15-64 ani 1,02 m/f - peste 65 ani 0,77 m/f - populaia total 1,00 m/f Estimrile din 1999 au artat c pe insul triesc un numr de 400 persoane infectate cu virusul HIV. Din totalul populaiei cipriote, 78% sunt adepii religiei ortodoxe, 18% sunt musulmani iar 4% alte religii.Membrii comunitii greceti ader la Biserica Ciprului ce este n concordan doctrinar cu biserica Ortodox Estic.Arhiepiscopul, care este episcopul Nicosiei, i ali trei episcopi ai bisericii Cipriote sunt alei de membrii bisericii.Minoritatea turc este n marea majoritate de religie musulman.Celelalte mici grupri religioase includ religiile Romano-Catolic, Cretin-Arab, Evreiasc.

LimbaLimba greac este vorbit n sudul insulei, limba turc n partea de nord. n realitate, aceast divizare vine dup intervenie militar turc n Cipru n 1974, dup care ciprioii greci n partea de nord au fost expulza n sud. Totui, din punct de vedere istoric, limba greac n varianta sa cipriot era vorbit de 82% din populaia si era vorbit pe scar larg n toat insula. Restul populaiei vorbete limba turc. Ca urmare a dominaiei britanice este utilizat i limba englez. Este folosit un dialect al limbii arabe tip Syro-palestinian pe cale de dispariie vorbit de comunitatea maronit Kormakiti, provenit de la cretini maronii libanezi din sec. XII (sursa: Dialectologia Arab, 2008)

Aezri umane- principalele orae:

Principalul ora este Nicosia, acesta fiind i capitala rii.Teritoriul Ciprului este mprit n 6 districte:Famagusta(populaie-20.516), Kyrenia, Larnaca (populaie-59.600), Limassol(populaie-129.700), Nicosia, Paphos.Not: - districtul administrativ al prii cipriote turceti include Kyrenia, o parte din Famagusta, o mic parte din Lefkosa(Nicosia) i Larnaca.

Prezentarea capitalei:

Capitala rii, Nicosia(gre. Levkosia;turc.Lefkosa), avea o populaie, estimat n anul 1991, de aproximativ 205.996 - 166.500 de partea zonei cipriote greceti i 39.496 de partea zonei cipriote turceti.Oraul este situat n nordul Ciprului fiind strbtut de rul Pedias.Nicosia este mai cu seam un centru comercial i administrativ, industria prelucrtoare fiind sczut;regsim totui cteva fabrici de mbrcminte, textile, nclminte.Capitala este deservit de aeroportul internaional din Larnaca, situat la 34 km sud-est de aceasta.Ca edificii culturale putem enumera Moscheea Selimye(1209-1325), pe vremuri fiind catedrala St. Sophia, Muzeul Naional, Muzeul de Istorie, Muzeul Artei Populare.Unul dintre cele mai vechi orae din lume, Nicosia a fost centrul regatului independent, pn n secolul 7 .c.Cunoscut, n vremurile strvechi, sub numele de Ledra, oraul a fost sub tutela bizantin n secolul 4 d.c. iar apoi sub stpnirea regilor Ierusalimului, n 1192, fiind cucerit apoi de veneieni n 1489, de imperiul otoman n 1571 iar apoi de britanici n 1878.Fiind colonie britanic, Nicosia a devenit capitala acesteia n anul 1925 iar n 1960 a devenit capitala Ciprului independent.Oraul a fost divizat n partea cipriot turc i greceasc, n urma invaziei turceti din anul 1974.

Resurse naturale:cupru, pirita, azbest, gips, cherestea, sare, marmura.Principala resurs mineral este cuprul, care a fost numit dup numele rii(grec. Kypros).Ciprul a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice.Printre alte minereuri putem meniona azbestul, gips, crom, minereu de fier.Alt resurs natural important a rii este pmntul arabil, acesta fiind o surs important de venituri pentru muli locuitori ai insulei.Resurse:gru,cartofi,vin, msline, citrice,tutun,bumbac,lemn, ovine, caprine, asini,porcine,ln, produse lactate, piei, pete,cupru(25200t/1962),piritede fier,crom,sulf,azbest,ciment, textile (mtase).Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier i crom, bumbac, ln, brnzeturi.

Agricultura: Aproximativ 47% din teren este cultivat;majoritatea fermierilor nu sunt organizai n asociaii mari i nu utilizeaz o tehnologie foarte dezvoltat.Terenul cultivabil este mprit astfel:- 12% teren arabil - 5% culturi cerealiere - 0% puni - 13% pduri - 70% alteleDeoarece se confrunt cu deficiene n ceea ce privete resursele de ap, sunt irigai aproximativ 390 km2.Principalele culturi sunt cele de cartofi, vi de vie, citrice, orz, gru, msline.Important este i creterea animalelor:oi, capre, porci, vite, mgari, cai. Industria: Este dezvoltat industria extractiv(cupru, fier, azbest), textil(mbrcminte, nclminte) cea a materialelor de construcie, chimicalelor.Industria energetic produce annual aproximativ 2.951 miliarde kWh i consum cam tot att, de aceea importurile i exporturile de energie electric fiind de 0 kWh.Combustibilul folosit pentru obinerea energiei electrice este 100% combustibil solid.Veniturile anuale ale prii greceti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale prii turceti(est.2000) de aproximativ 294 milioane dolari.Transporturile i comunicaiile: Ciprul dispune de o reea de osele cu o lungime total de aproximativ 10.780 km de parte greac i de 2350 km de partea turc.Statul nu are nici un fel de sistem de ci ferate.Aeroporturi sunt n numr de 15 din care 3 sunt internaionale:Larnaca i Paphos, pe teritoriul cipriot grecesc, i Tymbou(Ercan), pe teritoriul cipriot turcesc;helioporturile sunt n numr de 7.Porturile cele mai importante sunt la Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vasilikos.Ciprul dispune de 1328 nave comerciale, 438 cargouri, 23 nave pentru transport chimicale, 6 pentru transport gaz lichid, 143 tancuri petroliere, 8 nave pentru pasageri.Reeaua de telefonie intern este dezvoltat, utilizndu-se tehnologia modern n acest sens.Legturile telefonice cu continentul sunt fcute cu ajutorul a 3 cabluri coaxilale i 5 cu fibr-optic;exist 6 mari furnizori de servicii de internet(ISP) iar numrul utilizatorilor de internet sunt de aproximativ 80.000.Este de asemenea dezvoltat i telefonia mobil.

Relaii comerciale: Exporturile din sectorul grec erau la nceputul anilor 90 , de aproximativ 872 milioane dolari, includeau n principal produsele agricole:cartofi, citrice.Se mai exportau vinuri, mbrcminte, nclminte.Importurile erau ndeosebi cele petroliere, materiale textile, cereale, ajungnd la 2,9 miliarde dolari.Marea Britanie este principalul partener n relaiile comerciale cu aceast zon.De partea turc exporturile erau de aproximativ 52 milioane dolari iar importurile de 301 milioane dolari.Principalul partener comercial este Turcia dar o mare parte din exporturi se fac ctre Anglia.

PorturileMarea pentru Cipru reprezint o esenial form de schimb i transport commercial, fiind favorizat de poziia sa n bazinul Mrii Mediterane Orientale. Turismul este popular sub forma maritim dar i balnear, fiind prezente numearoase nave de pasageri pe coastele insulei. Pricipalele porturei comerciale sunt: Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vassiliko. Flota comercial se ridica la un numr de 1414 nave.

Suprafata: 78.864 km2Pozitia geografica: intre latitudinea nordica 48 37" si 50 56" si longitudinea estica 12 12" si 18 45"Populatia: 10.400.000 locuitoriDensitatea populatiei: 131 locuitori/km2Capitala si orasul cel mai mare: Praga (Praha) 1.217.000Limba oficiala: cehaProduse importate: combustibile, minereuri,, vehicule de transport, confectiiProduse exportate: lignit, lemn, masini, textile, incaltaminte, sticlarie, produse de consum, bere, carne, peste.Moneda nationala: coroana (1 coroana = 100 haleri)Produs intern brut(PIB): 34.534 milioane USDForma de stat: republica

Asezare Geografica Tara se imparte in Cehia propriu-zisa si regiunea Morva. Cehiaare unreliefpredominant depodi, dezvoltat pe o veche structur hercinic, denumit Masivul Boemiei. Peisajul ceh variaz; partea sa occidental,Boemia, const dintr-un bazin, strbtut deElbaiVltava(Moldau n german), nconjurat n special de muni mici, precumSudeii(incluznd Krkonoe, unde se afl i punctul cel mai nalt al rii, Snka de 1.602 m).Moravia, n est, este de asemenea o regiune relativ muntoas, strbtut deMorava. Aici se afl i izvorulOdrei(Oder n german). Apele Cehiei curg spre trei mri diferite:Marea Nordului,Marea BalticiMarea Neagr.

Clima Continentala si umeda, cu veri scurte si ierni friguroase. Temperatura medie a lunii iulie este de 20 C in zonele de campie, iar in munti 8-11 C. Temperatura medie a lunii ianuarie se situeaza intre -1C si -2C in zonele de campie, si intre -5C si -7C in munti. In Praga temperatura medie anuala in ianuarie este de -1,5C, in iulie 19,4C, iar cantitatea de precipitatii medie anuala este de 483 mm.

Ape Cehia se caracterizeaz printr-o bogat reea de cursuri de ap, care se ndreapt spre trei mri: Marea Nordului (fluviul Labe sau Elba, cu afluentul su Vltava), Marea Neagr (Morava i ali aflueni ai Dunrii) i Marea Baltic (Odra sau Oder). De pe teritoriul ei izvorsc dou importante fluvii ale Europei Centrale: Odra i Elba.

Orase Capitala, Praga este situata pe malul raului Moldova, si este un important centru industrial. Brno, al doilea oras ca marime (390.000 locuitori), se remarca prin industria de masini si textile. Ostrava (331.200), Olomouc (107.000), Liberec (104.000) si Hradec Kralove (100.000).

Minereuri Carbune si lignit se gaseste in regiunile Most, Chomutov, Kladno, Ostrava si Socolov. Cea mai extinsa zona de extragere carbonifera exterioara se gaseste in Socolov(15 milioane tone anual). Rezervele de carbune se afla in proportie de 90% in zona Ostrova. Se exploateaza de asemenea calcar si nisip fin, acesta din urma fiind utilizat pentru fabricarea faimoasei sticle de Cehia.

Energia 22% din energia electrica se produce in centrala atomica de langa Brno. 68% provine din termocentrale, alimente cu lignit, iar restul este dat de hidrocentrale.

Agricultura Suprafata este cultivata in proportie de 55%. Principalele culturi sunt cele de grau, sfecla de zahar, tomate, orez, porumb, orz, si hamei. Cehia exporta lactate, carne si peste: crapul crescut in helesteurile din sudul Cehiei. Vita de vie se cultiva in Mikulov din regiunea Morva.

Productia Forestiera Padurile furnizeaza annual 11 milioane metri cub de material lemnos. Vegetatia Formaia vegetal caracteristic estepdurea de foioase, care acoper o treime din suprafaa rii, la care se adaug punile.

Fauna cuprinde totalitatea animalelor care triesc pe un anumit teritoriu. Ea este n strns corelaie cu vegetaia. Vegetaia poate fi etajat dup latitudine i dup altitudine. Exemple: veveria, cprioara, peti, psri, etc. De asemenea, solurile au o legtur direct cu celelalte dou componente cum ar fi vegetaia i fauna.

Industria In Cehia se produc anual 7,96 milioane tone de otel. Alte ramuri importante sunt: industria cimentului, industria chimica, industria vehiculelor,industria sticlei, incaltamintei precum si industria lemnului. Berea ceha este de faima mondiala.

Transportul Lungimea retelei feroviare este de 9000 km (din care 2593 km electrificati), iar a soselelor 55.557 km.

Turism Dupa caderea comunismului din 1989 Cehia este vizitata de 60-80 milioane de turisti straini pe an. Are peste 50 de statiuni balneo-climaterice, printre care Karlovy Vary ( Karlsbad) si Marianske Lazne (Marienbad)

Suprafata: 43080 km2Asezarea geografica: latitudine nordica 5334" - 5745", longitudine estica 805" - 1512"Populatia: 5.119.000 locuitoriDensitatea populatiei: 120,1 locuitori/km2Capitala si cea mai mare localitate: Copenhaga 1.343.000 locuitoriLimba de stat: danezaPrincipale articole de import: Utilaje - masini, combustibil, produse chimice, cereale, hartie, fier si otel, textile.Principalele articole de export: alimente, printre care carne de porc si peste, masini-utilaje, mobila, produse chimice, produse electronice.Moneda nationala: coroana daneza (1 krone = 100 ore)Produsul intern brut(PIB): 85.480 miliarde dolari SUAForma de stat: regatGranite:total 68 km cu Germania.Coasta:7,314 km.Drepturi maritime:ape teritoriale 12 mn; zona economica exclusiva 200 mn;platoul continental 200 m adancime sau la adancimea exploatarii.Riscuri naturale:inundatiile sunt o amenintare in unele zone ale tarii (de exemplu in parti din Jutland, de-a lungul coastei sudice a insulei Lolland) care sunt protejate de mare printr-un sistem de diguri.Probleme actuale de mediu:poluare aerului, in principal de la emisiile vehiculelor si a uzinelor electrice; poluarea cu nitrogen si fosfor a Marii Nordului; apa potabila si de suprafata devine poluata din cauza gunoaielor de la animale si a pesticidelor.Pozitia geo-strategica:controleaza stramtorile daneze (Skagerrak si Kattegat) care leaga Marea Nordului de Marea Baltica;

Asezare geografica:in Europa de nord; are iesire la Marea Baltica si Marea Nordului; se situeaza pe o peninsula la nord de Germania (Jutland); este compusa de asemenea si din doua mari insule (Sjaelland si Fyn).Coordonate geografice:56 N, 10 E

Conditii naturale Danemarca este o tara cu nivelul foarte aproape de nivelul marii. Cel mai inalt punct al ei se ridica doar la 173 m fata de nivelul marii si se afla in Yding Skovohoj, in Jyllanda de Est. Peninsula lunga si ingusta a Jyllandei (29650 km2) reprezinta cea mai mare parte din aria tarii, dar de ea apartin inca 406 insule, dintre care 97 sunt locuite. Cele mai mari dintre acestea sunt Fyn, Lolland si Sjaelland. Suprafata tarii este acoperita de sedimente din era glaciara. Prin centrul Jyllandei se intinde un lant de coline morenice, iar la nord de acesta apele glaciale au depus conuri aluviale nisipoase. Regiunea estica a peninsulei, cat si toate insulele mai mari ( in afara de Bornholm) sunt acoperite de aluviuni argiloase care s-au depus pe stratul de morena de pe fundul marii din era glaciara. Pe acesta sa format un sol deosebit de fertil, propice agriculturii. Tarmul este crestat de numeroase golfuri. Mai departe spre est se afla insula Bornholm formata din roca straveche de granit.Danemarca este mprit n 5regiuni(danezregioner, singular: region) i 98 decomune. Regiunile au fost create n1 ianuarie,2007ca parte a Reformei Municipale Daneze, pentru a nlocui organizarea tradiional a rii n 13amtere i 270kommuner(echivalentul comunelor).Insulele FeroeiGroenlandasunt, de asemenea, parte a Regatului Danemarcei, dar sunt regiuni autonome care se auto-guverneaz.Cote extreme:cea mai mica cota: -7 metri Lammefjord; cea mai mare cota: 173 metri Yding Skovhoej.

Clima Datorita influentei Oceanului Atlantic, iarna este moderata, uneori friguroasa. In Copenhaga, temperatura medie in luna ianuarie este de 0C , iar in luna iulie este de 17C . Cantitatea de precipitatii anuala este de 800 mm.

Orasele Din 1417 capitala tarii este Copenhaga, deoarece se afla in partea estica a insulei Sjaelland, a avut un control permanent asupra intrarii pe Marea Baltica. Este centrul industrial si administrativ al Danemarcii. Si in prezent este un port international, aici se desfasoara aproximativ jumatate din comertul exterior. Al doilea oras ca marime este Arhus (204.000 de locuitori) iar al treilea este Odense (144.000 de locuitori). Cel mai insemnat oras in partea nordica este Alborg (115.000 de locuitori) si pe tarmul vestic Esbjerg (71.000 de locuitori) este cel mai important port. 84%% din populatie traieste in orase.

Resurse naturale:petrol, gaze naturale, peste, sare, calcar, creta, piatra, pietris si nisip.

Pescuitul Tarmul lung si numeroasele golfuri protejate au ajutat la crearea unei traditii puternice in navigatie, pescuitul fiind intotdeauna o ocupatie insemnata. Cele mai multe flote de nave de pescuit sunt in proprietate privata si cele mai multe vase au dimensiuni mici. Diminuarea populatiei de pesti a atras dupa sine scaderea importantei pescuitului.

Industria Danemarca nu are zacaminte de carbune, nici de fier si nu exista posibilitatea utilizarii energiei apelor, insa are importante zacaminte de petrol si gaze naturale in Marea Nordului. Are putine resurse naturale: calcar si granit. Pe caolinul din Bornholm se bazeaza industria portelanului. Fabrica Regala de Portelan din Copenhaga a luat fiinta in 1775. Industria de masini, de produse electronice si textila prelucreaza materiile prime importate. Este insemnata industria produselor alimentare (prelucrarea laptelui si a carnii) si de asemenea industria produselor farmaceutice.

Agricultura Cu toate ca nu peste tot este un sol fertil, 62% din suprafata tarii este utilizata pentru agricultura, 5% pentru pasuni. Se cultiva multe plante furajere. Principalele produse agricole sunt orzul, graul, cartofii, mazarea, plantele furajere si secara. O ramura eficienta si infloritoare a industriei agro-alimentare este industria de prelucrare a laptelui. Majoritatea gospodariilor sunt mici, si de aceea acestea se organizeaza in colective. Exista 2,2 milioane de bovine, mai multe de 9 milioane de porci si 15 milioane de pasari. Doar 65 din populatia activa lucreaza in agricultura, dar produc 30% din export.Intrebuintarea terenului:teren arabil 52.59%, recolte permanente 0.19%, altele 47.22% (2005).Teren irigat:4,490 kmp (2003).

Trnasportul Din reteaua cailor ferate, lunga de 2476 km, 225 de km sunt electrificate. Reteaua drumurilor piblice are o lungime de 70488 km. Din cauza numeroaselor insule, legaturile sunt complicate si greoaie, de aceea transporturile cu bacuri este semnificativa. Trenurile din Jyllanda ajung pe Fyn si Sjaelland cu ajutorul bacurilor, in 1998 s-a realizat un pod de 17,7 km care leaga intre ele insulele Fyn si Sjaelland. Copenhaga este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Cele mai importante porturi sunt: Copenhaga, Alborg, Arhus si Esbjerg.

Suprafata: totala 45,226 kmp, uscat 43,211 kmp, apa 2,015 kmp.Nota: include 1,520 de insule din Marea Baltica.Populatia: 1.526.177 locuitoriDensitatea populatiei: 35 locuitori/km2Denumirea oficial: Republica EstoniaCapitala: Tallin, 452.840 locuitori (61,5% estonieni , 30% rusi)Limba oficial: eston; limba uzual: lb. rus.Religia: protestantism; ortodoxismMoneda: coroana estonianForma de guvernmnt: republicZiua naional: 24 februarieGranite:total 681.6 km dintre care cu Letonia 343 km si cu Rusia 338.6 km.Coasta:3,794 km.Drepturi maritime:ape teritoriale 12 mn; zona economica exclusiva: granite stabilite in cooperare cu statele vecine.Riscuri naturale:uneori inundatii primavara.Probleme actuale de mediu:in nord-estul tarii, poluarea aerului cu dioxid de sulf de la uzinele termoelectrice care functioneaza cu sisturi bituminoase; totusi, cantitatea de poluanti emisi in atmosfera a scazut constant; in anul 2000 emisiile au fost cu 80% mai mici decat in 1980. Prin punerea in functiune a statiilor de purificare a apei menajere, poluarea raurilor si lacurilor a a scazut de douazeci de ori in 2000 fata de 1980. Estonia are peste 1400 de lacuri naturale si artificiale; dintre acestea, cele de dimensiuni reduse, din zonele agricole, trebuie monitorizate; in anumite zone ale coastei, marea este poluata.Trecutul IstoricMai demult provincie a Imperiului Rus, Estonia si-a declarat independenta in 1918, insa apoi a dus un razboi cu Germania.Anexata la Uniunea Sovietica in 1940, si-a obtinut independenta in septembrie 1991 si a fost admisa in Natiunile Unite.

Asezare geografica:in estul Europei; are iesire la Marea Baltica si Golful Finic; se invecineaza cu Letonia si Rusia.Coordonate geografice:59 N, 26 E

Relief:mlastinos, cu zone de ses partial impadurite; campie in nord si deluros in sud.Geografic, tara este o campie vasta , cu cateva formatiuni de dealuri ce nu depasesc 300 m, si in rest multa, multa apa: 25% din teritoriu este format din lacuri si terenuri malstinoase iar granitele sunt stabilite in proportie de 80% tot de ape: Golful Riga in sud-est, Marea Batica in nord-vest si Golful Finlandei in nord-est. Conine i aproximativ 1.500 de insule, cele mai mari fiind Saaremaa i Hiiumaa. Cel mai nalt punct este Suur Munamgi n sud-estul rii i cel mai mare lac este Lacul Peipsi, cu o suprafa de 3.555 km. Cote extreme:cea mai mica cota: 0 metri Marea Baltica; cea mai mare cota: 318 metri Suur Munamagi.Climat:maritim, umed; cu patru sezoane cu durata aproape egala; ierni moderate si veri reci. Clima este temperat-continental n zonele din interiorul rii i temperat-oceanic n zonele de coast. Temperaturile medii sunt n jur de 21C n timpul verii i de -8C iarna. Cel mai cald este n luna iulie, cnd se nregistreaz temperaturi de pn la 30C. Iarna, n schimb, mercurul temometrelor poate cobor pn la -23C.

Hidrografia Reteaua hidrografica este densa, existand circa 150 de cursuri de apa, dar numai 9 au mai mult de 100 km (Parnu, Poltsamaa, Redja). Cel mai mare debit il are fluviul Narva care dreneaza si marele lac Peipus, de la granita cu Rusia; exista in total peste 1400 lacuri.

Populaia: este format din estonieni 60%, rui 30%, ucrainieni, bielorui, finlandezi. n oraele industrializate predomin pop. non-estonian (n oraul Narva apropiindu-se de l00%); n mediul rural estonienii sunt 85%. Concentrarea max. n NE industrializat. Rata natalitii de l4,2; a mortalitii de l2,4. Pop. urban 70%.

Orase:Tallin (capitala, 396,000 de locuitori in anul 2000), Tartu (101,500 de locuitori), Narva (67,100 de locuitori), Kohtla-Jarve (46,000 de locuitori), Parnu (44,400 de locuitori), Viljandi (20,509 de locuitori).

Resurse naturale:sisturi bituminoase, turba, fosfati, argila, calcar, nisip, dolomita, teren arabil, namol. Resurse sunt alcatuite din cupru, nichel, crom, azbest, fier, huila care sunt insa nevalorificate. Se fac prospectiuni in zona off shore si depresiunea Danakil pentru petrol si gaze naturale.Exista de asemenea si rezerve de turba. Industria asigura 30% din PIB in 1997 si este in curs de refacere dupa deceniile de razboi civil.

Vegetatia si fauna Este alcatuita din conifere, padurile ocupand 40% din suprafata iar turbariile 15%. Fauna este bogata, intalnindu-se lupi, ursi, vulpi. Sunt ocrotite prin lege 59 de specii de plante si 198 de specii de animale. Exista 4 parcuri nationale : Lahemaa, Vilsandi, Soomaa si Karula, o rezervatie a biosferei si circa 60 de alte rezervatii.

Solurile Afectat in cuaternar de calota glaciara, teritoriul tarii este alcatuit dintr-o alternanta de sectoare joase, in parte mlastinoase sau lacustre, si zone mai inalte, calcaroase in nord si acumulari morenice in sud. Economia Economia bazat pe import de materii prime i combustibil. Ind. este diversificat: extractiv (isturi bituminoase) i prelucrtoare; ind. uoar, de utilaje, ngrminte chimice, hrtie, ind. prelucrtoare a materiei prime agr. (lapte, carne). Sericicultur. Creterea bovinelor. Se cultiv: cartofi, cereale, legume.Solul este de calitate inferioara. 20% din suprfata tarii este mlastinoasa iar 20% acoperita de paduri. In ciuda zacamintelor petroliere si de turba, este necesar importu de energie 350 de centrale rurale produc electricitate cu ajutoru turbei.

Transporturi i comunicaii: Transport rutier (70%); transport maritim; linii de ferry-boat ntre Tallinn, Stockholm, Helsinki. Aeroport la Tallinn.

Suprafata:totala 338,145 kmp, uscat 304,473 kmp, apa 33,672 kmp.Granite:total 2,681 km dintre care cu Norvegia 727 km, Suedia 614 km si Rusia 1,340 km.Coasta:1,250 km.Populatia: 5 029 000 locuitoriDensitatea populatiei: 16 locuitori/ km2Capitala: Helsinki (492 000 locuitori)Limbi oficiale: finlandeza si suedezaImporta: masini, unelte, titei si produse petroliere, produse chimice, otel, textile, vehicule si alimente.Exporta: hartie, celuloza, furnituri, busteni, produse din lemn, vapoare, imbracaminte.Moneda oficiala: marca finlandeza (1 markka = 100 pennia)Produsul intern brut(PIB): 77 900 milioane de dolari SUAForma de guvernamant: republicaDrepturi maritime:ape teritoriale 12 mn (in Golful Finic - 3 mn); platoul continental 200 m adancime sau la adancimea exploatarii; zona de pescuit exclusiva 12 mn (se intinde pana la limita platoului continental cu Suedia)Riscuri naturale:informatii indisponibileProbleme actuale de mediu:poluarea aerului care duce la formarea ploii acide din cauza emisiilor industriale si a centralelor electrice; poluarea apei din cauza deseurilor industriale si a subsatantelor chimice din agricultura; pierderea habitatelor pune in pericol populatiile faunei salbatice.

Asezare geografica:in nordul Europei; are iesire la Marea Baltica, Golful Botnic si Golful Finic; se situeaza intre Suedia si Rusia.Coordonate geografice:64 N, 26 E

Relief:predominant jos; plat, campii presarate cu lacuri si dealuri joase (are 179,584 de insule, dintre care 98,050 sunt pe lacuri).Tara este in cea mai parte de joasa altitudine. Cel mai inalt punct este varful Haltiotunturi, ce se afla in Lapon, in Nord-Vestul tarii, avand inaltimea de 1328 m. Altitudinea medie este de150 m , dar campiile de pe langa coasta sin sudul si vestu tarii abia sunt la 20 de metri. Denumirea tarii in finlandeza este Suomi, adica "Tara lacurilor". Cele aproximativ 55000 de lacuri acopera 10% din suprafata totala tarii. Majoritatea lor s-au format in era glaciara in adanciturile create de gheata si prin depunerile de aluviuni lae fluviilor. Cel mai mare dintre sistemele de coline morenice se intinde in jurul lacului din sudul Tampere-ului. Regiunile pe langa coasta sudica sunt cele mai fertile din tara.

Climat:temperat rece; potential subarctic dar, prin comparatie, temperat datorita influentei temperate a curentului nord-atlantic, a marii Baltice si a celor peste 60,000 de lacuri.Temperatura medie in Helsinki este de -6 C in ianuarie si 17 C in iulie. Mergand spre nord, temperatura devine din ce in ce mai scazuta. In sud , iarna dureaza 3-4 luni, dar regiunea din nord este acoperita cu zapada din octombrie pana in aprilie sau chiar mai mult. Iarna toate apele curgatoare si lacurile ingheata. La Cercul Polar de Nord, de la sfarsitul lunii noiembrie pana la mijlocul lunii ianuarie, este intuneric complet, in iunie - iulie insa soarele nu apune deloc deloc (" Nopti albe"). Vara regiunea mlastinoasa la nord de Cercul Polar de Nord, este plin de tantari. Cntitatea medie anuala de precipitatii in Helsinki este de 65 cm. Regiunile nordice sunt mai secetoase, cantitatea medie de precipitatie anuala fiind de circa 40 cm, din care 30% este zapada.Cote extreme:cea mai mica cota: 0 metri Marea Baltica; cea mai mare cota: 1,328 metri Haltiatunturi.

Hidrografia este dominata de prezenta lacurilor care sunt legate, de regula, intre ele printr-o retea densa de rauri, mai lungi fiind Kemijoki (552 km), Torniojoki (408 km) si Tenojoki (344 km), toate in partea de nord a tarii, ultimele doua formand, in parte, granita cu Suedia si, respectiv, Norvegia.

Populatia

Populatia Finlandei este una scandinavo-baltica. Vorbitorii de limba finlandeza constituie mai mult de 93% din populatie, iar vorbitori de limba suedeza sunt cei mai multi n I-leleLland, aproape 6% . n nordul ndepartat mai suntSami; care constituie 2 500 de oameni ce nseamna 1% din populatie. Desi minoritatea suedeza este n scadere, suedezii au un partid politic, cteva scoli proprii si cteva institutii separate.Aproximativ 60% din populatie este urbana. Finlandeza si Suedeza sunt limbile oficiale. Finlandeza este o limba fino-ugrica. Cei ce vorbesc suedeza sunt aflati n special n regiunile de sud-vest, n insuleleLland.Samivorbescsameza(lapona), un dialect al finlandezei. Biserica Evanghelica Luterana a Finlandei este principala Biserica Nationala, aproape 90% din populatie i sunt membri, libertatea cultului este, n orice caz, garantata tuturor religiilor. Biserica Ortodoxa, tot o Biserica Nationala, a scazut brusc n membri de la sfrsitul Al Doilea Razboi Mondial.

Caracteristicile populatiei

Finlanda are o populatie de 5 098 754 (estimare din 1 994). Aceasta ne confera o densitate de numai 15 oameni/km2, facnd din Finlanda una dintre cele mai rare tari din Europa care poate avea o densitate att de scazuta. Mai mult de doua treimi din populatie traieste n treimea sudica a tarii. Sporul natural este foarte mare, limitele de vrsta fiind de aproximativ 73 de ani pentru barbati si 77 de ani pentru femei n 1 990.

Limitele teritorialeFinlanda este mpartita n 12 provincii, fiecare administrata de un guvernator ales de catre presedinte. Provinciile se numescAhvenanmaa,Hame,Keski Suomi,Kuopio,Kzmi,Lappi,Mikkeli,Oulu,Pohjois-Karjala,TurkuJaPori,UusimaasiVaasa.Ahvenanmaaare o autonomie considerabila cu propriul sau parlament.

Orase:Helsinki (capitala, 561,000 de locuitori), Espoo (232,000 de locuitori), Tampere (204,000 de locuitori), Vantaa (187,000 de locuitori), Turku (175,000 de locuitori).

Resurse naturale:cherestea, minereu de fier, cupru, plumb, zinc, crom, nichel, aur, argint, calcar.Padurile sunt cea mai valoroasa resursa naturala a Finlandei. Molidul, pinul si mesteacanul auriu sunt principalele specii exploatate n scop economic. Singurii combustibili sunt lemnul si turba. Finlanda are depozite de metal printre care cupru, zinc, fier, nichel care sunt exploatate. Plumbul, vanadiul, argintul si aurul sunt extrase pentru comercializare. Granitul si calcarul sunt minerale abundente.

Vegetatia si fauna este formata in principal din paduri de conifere (stejarul apare doar in extremitatea sudica) care ocupa circa 70% din teritoriul tarii (locul I din Europa).In Laponia dominanta este tundra, cu muschi, licheni si arbusti, pe intinsul careia pasc 215 000 de reni. Printre animalele salbatice se numara ursii, lupii si vulpea polara, toate gasite mai ales in zona cea mai putin populata din regiunile de nord. Tot in nord se intalnesc si cuiburile gastelor salbatice, lebedelor, ptarmiganului si fluierarului auriu.

Solurile cenusii de munte predomina tinuturile interioare ; treimea nordica a Finlandei este acoperita de mlastini amestecate cu turba. Cele mai fertile soluri sunt in sud, campiile de coasta, care sunt formate din argila marina.

PadurileSuprafata Finlandei este acoperita de paduri in proportie de 60%.Industria lemnului produce in principal hartie si furnituri. Veniturile economiei Finlandeze provin in 40% din prelucrarea lemnului. Finlanda este cel mai mare exportator de celuloza din Europa, al doilea ca exportator de hartie si al treilea ca exportator de furnituri. Majoritatea padurilor sunt in proprietate privata. Exploatarea lemnului se face in principal pe teritoriile sudice, desi padurile se intind peste Cercul Polar de Nord. Din cele 30-31 milioane de hectare de paduri, pe 19,7 se desfasoara silvicultura organizata. Pe langa lacuri si gurile fluviilor s-au construit gatere si fabrici de celuloza. Majoritatea fabricior produc nu numai cherestea , dar o si prelucreaza in continuare.

Economia Energetica si IndustriaEnergia cascadelor se utilizeaza in hidrocentrale. Necesarul de energie al tarii este acoperit in proportie de 22% de centrale nucleare si mai mult de jumatate de termocentrale in care combustibilul este titeiul provenit din import. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt metalurgia si prelucrarea lemnului. Centrele metalurgice si de constructii de masini sunt: Helsinki, Tampere, Turku si alte orase mai mici. Aceasta ramura acopera 30% din exportul tarii. Industria navala produce in principal bacuri si nave spargatoare de gheata. Alte ramuri importate sunt industria de mase plastice si cauciuc, industria farmaceutica si electronica.

MineritulFinlanda este bogata in zacaminte de cupru, fier, nichel, argint, plumb, crom, cobalt, mercur, vanadiu si zinc. Combustibile fosile fosile nu sunt , desi in sate se utilizeaza turba pentru incalzire. Mineritul de cupru in Outokumpu dateaza inca din 1910, si este folosit de industria electronica. Zacamintele de minereuri de fier din zona Otanmanki, sunt pe locul doi ca importanta. Vanadiul si cobaltul sunt componente ale diferitelor aliaje speciale de otel. Finlanda este al saselea producator pe nivel mondial de aliaje de otel cromat. In multe locuri se exploateaza lutul in vederea fabricarii de caramida. Lutul special, ce se gaseste in imprejurimile capitalei Helsinki este materia prima a productiei de portelan.

TransportulDin cele 5883 de km de cai ferate s-au electrificat 30%. Reteaua de drumuri publice are 129 246 de km, din care 40% in proprietate privata. Caile de transport fluvial au lungimea totala de 6675 km, totodata traficul naval intre insule si de-a lungul coastei este insemnata. Pe un sistem de canale cu lungimea de peste 9000de km se transporta busteni pentru constructii. Comertul Finlandei se desfasoara in principal pe mare, chiar si cu vecina ei, Suedia, deoarece sistemele de cai ferate difera prin ecartament. Flota maritima comerciala are 79 nave cu o capacitate de o mie de tone sau mai mult . Cel mai mare port este Helsinki.

AgriculturaDoar 7% din suprafata tarii este arabila, si inca un procent este cu pasune. 9% din populatia activa lucreaza in agricultura. Se cultiva in principal grau, orz, secara, ovaz, cartofi si teritorii insemnate sunt folosite cu fanete. Efectivul de bovine este de 1,4 milioane, de porcine 1,3 milioane iar undeva peste 6 milione este numarul pasarilor de curte. Numarul de reni se estimeaza la 364000. Terenurile potrivite pentru agricultura se situeaza in sudul tarii. Un sfert din gospodarii au sub 20 de hectare, iar trei sferturi isi desfasoara acticvitatea pe un teritoriu sub 5 hectare. Acestea s-au instalat in imprejurimile lacurilor si pe terenurile despadurite. La nord sunt mari crescatorii de reni.Intrebuintarea terenului:teren arabil 6.54%, recolte permanente 0.02%, altele 93.44% (2005)Teren irigat:640 kmp (2003)

Suprafata:totala 547,030 kmp, uscat 545,630 kmp, apa 1,400 kmp.Nota: include numai Franta metropolitana; exclude diviziunile administrative externe.Granite:total 2,889 km dintre care cu Andora 56.6 km, Belgia 620 km, Germania 451 km, Italia 488 km, Luxemburg 73 km, Monaco 4.4 km, Spania 623 km, Elvetia 573 km.Coasta:3,427 km.Populatia: 57.800.000 locuitoriDensitatea populatiei: 100 locuitori/km2Capitala si cel mai mare oras: Paris (9.319.000 locuitori)Limba oficiala: francezaPrincipalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si otel, metale neferoase, autovehicule, produse textile.Principalele articole de export: masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere, produse chimice, metale neferoase, fructe, vin.Moneda nationala: francul francez (1 franc = 100 centime)Produsul intern brut(PIB): 1.321.394 milioane USDForma de guvernamant: republicaDrepturi maritime:ape teritoriale 12 mn; zona adiacenta 24 mn; zona economica exclusiva 200 mn (nu se aplica la Marea Mediterana); platoul continental 200 m adancime sau la adancimea exploatarii.Riscuri naturale:inundatii; avalanse; viscole; seceta; incendii in padurile din sud, langa Marea Mediterana.Probleme actuale de mediu:unele paduri degradate din cauza ploii acide; poluarea aerului din cauza emisiilor industriale si a autovehiculelor; poluarea apei din cauza deseurilor urbane si scurgerilor din agricultura.

Asezare geografica:in vestul Europei; are iesire la Golful Biscaya, Marea Manecii si Marea Mediterana; se situeaza intre Belgia si Spania, la sud-est de Marea Britanie; este cea mai mare natiune vest europeana.

Relief:in principal campii sau dealuri in nord si vest; restul este muntos, cu Pirineii in sud si Alpii in est.Franta este tara cu cea mai mare suprafata din Europa, dupa Rusia si Ucraina. Aici se afla cel mai inalt varf muntos din Europa - Mont Blanc din Alpi. Alpii se afla in sud-estul tarii, intinzandu-se si pe teritoriul Elvetiei si al Italiei, la nord de ei se afla Muntii Jura, iar la granita din sud-vest Muntii Pirinei. Podisul fragmentat al Masivului Central (Massif central) este un munte mult mai batran. La nord si in est sunt alte formatiuni muntoase batrane: Masivul Armozican, Podisul Ardeni si Muntii Vosgi. Mai mult de jumatate din suprafata tarii este campie strabatuta de raurile Garonne, Sena, Loara, Ron si Saone.

Climat:in general ierni reci si veri temperate; ierni temperate si veri fierbinti de-a lungul Marii Mediterane; ocazional vant puternic, rece si uscat care bate de la nord sau de la nord-vest, cunoscut sub numele de Mistral.Nord-vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt determinate de curentul nord-atlantic.In est iarna este mai geroasa, vara mai calda, si in general sunt mai putine precipitatii.In sud vara este mai fierbinte si mai secetoasa, iarna mai blanda si deseori ploioasa.Nivelul precipitatiilor in zona de coasta occidentala este peste 800 mm,in est numai in unele locuri atinge 600 mm.In munti clima este mai rece, precipitatiile sunt peste 1000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada.

Populatia

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea este de 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %.Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni. Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism.

Orase:Paris (capitala), Marsilia, Lyon, Toulouse, Strasbourg, Nisa, Rennes, Lille, Bordeaux.Centrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii este Parisul, care atrage anual mari mase de turisti din toata lumea.Important oras industrial si nod de drumuri comerciale este Lyon-ul {1,3 milioane de locuitori} fondat de romani la confluenta raurilor Ron si Saone. Marsilia {1,2 milioane locuitori} a fost o colonie fondata de greci in jurul anului 600 i.e.n. si a fost centru important si in perioada romana. Este un port mare al Marii Mediterane, de unde pornesc nave atat spre nordul Africii, cat si spre fostele colonii franceze din vestul Africii. A patra asezare ca marime este orasul industrial Lille {959 000 locuitori} din nordul tarii.

Resurse naturale:carbune, minereu de fier, bauxita, zinc, uraniu, antimoniu, arsenic, potasiu, feldspat, fluorina, gips, cherestea, peste.

Mineritul si Industria EnergeticaIn nord-estul tarii se extrage si azi carbune si minereu de fier.Exista rezerve de bauxita, uraniu si sare. Langa Les Baux se extragea candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii respective.Linga Muntii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsa in centrale atomo-electrice.Proportia energiei nucleare (70%) din totalul enerccgiei electrice produse este cea mai mare din lume.

TransportulLungimea cailor ferate franceze este de 32,727 km, din care 12.986 sunt electrificate.Superexpresurile franceze denumite T G V {train de grand vitese } sunt cele mai rapide din Europa. Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port fluvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1 504 940 km autostrazi cu plata. Pe caile fluviale interne - avand o lungime de cca. 8 500 km - se desfasoara o importanta activitate de transport de marfuri. Liniile aeriene internationale sunt conduse de Societatea Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter.

IndustriaFranta este una din tarile puternic industrializate. Are o industrie grea foarte dezvoltata ( rafinarii de petrol, industria sidelurgica, industria aluminului, industria cimentului, a hartiei si celulozei, industra chimica si constructiile de masini ). Industria autovehiculelor este a patra ca marime din lume dupa Japonia. SUA si Germania. In toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris.

AgriculturaFranta este cel mai mare producator agricol al UniuniiEuropene. La Nord se cultiva grau, cartofi, orz si sfecla de zahar. Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d!Or de langa Diyon si din Champagne. In tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte. In Franta se produc o sumedenie de branzeturi renumite. In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de munca. Raportul suprafetelor cultivate este de cca 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de 27% si suprafata tarii.Intrebuintarea terenului:teren arabil 33.46%, recolte permanente 2.03%, altele 64.51% (2005)Teren irigat:26,000 kmp (2003)

CorsicaAceasta insula a Marii Mediterane a devenit parte integranta a Frantei in 1768. Are o suprafata de 8680 km si 250000 locuitori. Se afla la 180 km sud-est de orasul Nisa, este o insula muntoasa, cel mai inalt varf -Monte Cinto - are 2710 m. Numai 2% din suprafata insulei este cultivata , restul fiind acoperita de paduri. Din Corsica se exporta portocale , vin si masline. Portul principal si orasul cel mai mare este Bastia cu 90 000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei, orasul Ajaccio.

Suprafata:totala 357,021 kmp, uscat 349,223 kmp, apa 7,798 kmp.Granite:total 3,621 km dintre care cu Austria 784 km, Belgia 167 km, Cehia 646 km, Danemarca 68 km, Franta 451 km, Luxemburg 138 km, Olanda 577 km, Polonia 456 km, Elvetia 334 km.Coasta:2,389 km.Populatia: 81.075.000 locuitoriDensitatea populatiei: 218 locuitori/km2Capitala si orasul cel mai mare: Berlin (3.437.900 locuitori)Limba oficiala: germanaProduse importate: masini, metale, titei, textile, alimenteProduse exportate: masini, produse chimice, vehicule, produse de consum, carbune, textile.Moneda nationala: marca germana (1 DEM = 100 pfennig)Produs intern brut(PIB): 1.850.810 milioane dolari americaniForma de stat: republica federalaDrepturi maritime:ape teritoriale 12 mn, zona economica exclusiva 200 mn, platoul continental 200 m adancime sau la adancimea exploatarii.Riscuri naturale:inundatiileProbleme actuale de mediu:emisiile uzinelor alimentate cu carbune contribuie la poluarea aerului; ploaia acida din cauza emisiilor de bioxid de sulf degradeaza padurile; depozitarea gunoiului; identificarea zonele naturale de ocrotire, conform directivei UE privind flora, fauna si habitatul.Pozitia geo-strategica:asezare strategica in campia nord-europeana si de-a lungul intrarii in Marea Baltica.

Asezare geografica:in Europa centrala; are iesire la Marea Baltica si Marea Nordului; se situeaza intre Olanda si Polonia, la sud de Danemarca. VeciniGermania este o tara central-vestic europeana ce inconjurata in nord de Marea Nordului, Danemarca si Marea Baltica, Polonia si Cehia in est, Austria si Elvetia in sud si in vest: Franta, Luxemburg, Belgia si Olanda.

Relief:campii jose in nord; campii inalte, dealuri si bazine in centru si est; regiune alpina muntoasa in sud (Alpii Bavariei).

Relieful este variat: in nord este format din Campia nord-europeana (care are altitudini mai mici de 200 m); in centru se gasesc podisuri si munti josi, ca: Muntii Harz, Masivul Sistos Renan si Muntii Padurea Neagra; in sud se afla Podisul Bavariei, iar apoi cei mai inalti munti din Germania, Alpii Bavarezi (cu altitudinea maxima 2.962 m, in varful Zugspitze). Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale:Campia Germaniei de Nord,masivele herciniceale Germaniei de mijlocsiAlpii Bavarieicu platourile care ii preced.Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele. Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz.Masivele hercinicese afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg.In sudul Germaniei se desfasoaraAlpii Bavariei(cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive:Allgau, la vest de Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel),Prealpii Bavariei, intre Lech si Ill (2963 m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) siAlpii Berchtesgaden(Watzman 2700 m).Cote extreme:cea mai mica cota: -3.54 metri - Neuendorf bei Wilster; cea mai mare cota: 2,963 metri Zugspitze. Climat:temperat si marin; ierni si veri reci, innourate si umede; ocazional vant cald de munte (foen). Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an. Temperatura medie anuala de 9 C. Temperatura in ianuarie variaza de la -6 C pana la 1 C, in timp ce temperatura lunii iulie variaza intre 16C si 20C. Precipitatiile sunt mai mari in sud.Reteaua hidrografica: Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba si Order.Elbaizvoraste din Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).In est curgeOderul(848 km lungime totala), care izvoraste din zona de contact a muntilor Sudeti si Carpati si se varsa in Marea Baltica (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua si Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel. Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). Toate aceste fluvii si rauri sunt legate intre ele printr-un vast sistem de canale ce insumeaza 2414 km. In sud Germania imparte cu Austria si Elvetia lacul glacial Boden See cu o suprafata de 537 km2si o adancime maxima de 252 m.Populatia Germania are79 951 000locuitori. Natalitatea este de 11,20/00,mortalitatea de 11,50/00, populatia urbana 840/0din locuitori. Germanii sunt in proportie de 93 % iar straini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr (car se prefigureaza drept un megalopolis) unde densitatea depaseste5 500loc./km2in jurul marilor orase si in regiunile Saxono-Thuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii Bavariei in sud. Culte: protestantism 40%, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism. Orase:Berlin (capitala, 3.4 milioane de locuitori), Hamburg (1.7 milioane de locuitori), Munchen (1.2 milioane de locuitori), Koln (964,000 de locuitori), Frankfurt (644,000 de locuitori), Essen (603,000 de locuitori), Dortmund (592,000 de locuitori), Stuttgart (582,000 de locuitori), Dusseldorf (568,000 de locuitori), Bremen (543,000 de locuitori), Hanovra (516,000 de locuitori). Resurse naturale:carbune, lignit, gaze naturale, minereu de fier, cupru, nichel, uraniu, potasiu, sare, materiale de constructii, cherestea, teren arabil.

IndustriaGermania este una dintre marile puteri industriale ale lumii. Principalele zone industriale sunt regiunea Ruhrului si unele portiuni din valea Rinului. Dezvoltarea industriei siderurgice si constructoare de masini se bazeaza pe extinsele zacaminte carbonifere de carbune de calitate superioara. Numeroase uzine chimice au fost infiintate aici, Rinul fiind o importanta ruta de transport. Industria siderurgica si industria constructiilor de masini sunt mai dezvoltate in Bochum, Essen si Dortmund, iar industria textila in Wuppertal si Krefeld. Cele mai mari porturi sunt: Hamburg, Bremen, Kiel.

Industria Minerala si Energetica75% din energia electrica este produsa de termocentrale, iar 19% in centrale nucleare. Se extrag 450 milioane tone de lignit anual. Acesta este utilizat in centrale pentru producerea energiei electrice, precum si pentru producerea materiilor prime. Germania furnizeaza mai mult de 25% din productia mondiala de lignit. Titei si gaz metan se ezporta in Saxonia inferioara, in Emsland. Germania este de asemenea producatoare de sare de potasiu.

Vegetatie si FaunaVegetatia naturala include paduri de conifere (peste 25% din suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Throngen cea de conifere). Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice Europei nordice: caprioara, jderul, pisica salbatica, privighetoarea, bufnita, ciocanitoarea...

Agricultura36 % din suprafata Germaniei este teren arabil, 16 % pasune. In munti se cresc ovine si bovine. Principalele terenuri agricole se afla in regiunile mai joase, in special in campiile fertile din sudul Campiei Germanice. Cele mai favorabile zone agricole sunt in regiunea Hanovra, Braunschweig si Magdeburg. In apropierea oraselor mari se cultiva legume. Unele zone ale Vailor Rinului si Moselei sunt regiuni viticole insemnate. Tutun, cereale si hamei se cultiva in sud, iar orz in nor.

TransportReteaua rutiera a Germaniei este de 615.178 km, din care 226.282 km sosea nationala. Din reteaua feroviara de 41.525 km 16.285 km sunt electrificati. In Germania se afla cea mai importanta ruta fluviala, Rinul.

Suprafata:totala 131,940 kmp, uscat 130,800 kmp, apa 1,140 kmp.Granite:total 1,228 km dintre care cu Albania 282 km, Bulgaria 494 km, Turcia 206 km, Macedonia 246 km.Coasta:13,676 km.Populatia: 10.256.000 locuitoriDensitatea populatiei: 76 locuitori/km2Capitala si orasul cel mai mare: Atena, 3.096.775 locuitoriLimba oficiala: greacaProduse importate: combustibili, produse din industria de masini, produse chimice, fier si otel, mijloace de transport, materiale plastice.Produse exportate: produse alimentare , tutun, fier si otel, stafide, aluminiu, bumbac, ulei de masline.Moneda oficiala: drachma (1 drachma = 100 leptae)Produsul intern brutPIB: 95.00Forma de stat: republicaNationalitati:Greci 98%, altele 2%Limbi vorbite:Greaca 99% (limba oficiala), Engleza, FrancezaReligii:Ortodocsi Greci 98%, Musulmani 1,3%, altele 0,7%Drepturi maritime:ape teritoriale 12 mn, platoul continental 200 m adancime sau la adancimea exploatarii.Riscuri naturale:cutremure.Probleme actuale de mediu:poluarea aerului si a apei.Pozitia geo-strategica:asezare strategica care domina Marea Egee; cale sudica de acces catre stramtorile turcesti; tara peninsulara care stapaneste un arhipelag cu aproximativ 2,000 de insule.

Asezare geografica:in sudul Europei; are iesire la Marea Egee, Marea Ionica si Marea Mediterana; situata intre Albania si Turcia.

Relief:predomina lanturile muntoase care se intind pana in mare formand peninsule sau salbe de insule. Grecia este alcatuita din capatul sudic al Peninsulei Balcanice si peste 2000 de insule care reprezinta aproximativ 20% din suprafata totala a tarii. O mare parte a Greciei este din stanci si calcar aspru in care apa patrunde usor si exista putine izvoare de suprafata. Linia de litoral este stancoasa si are o lungime de aprox. 4000 km. Exista trei lanturi muntoase principale. Muntii Pind se intind din Albania pana in Peninsula Pelopones; mai departe spre est, in Macedonia, se afla lantul muntos care contine cel mai inalt munte din Grecia, Muntele Olimp (2917 m). Al treilea lant muntos important sunt muntii Rodopi in nord-est, care separa Grecia de sudul Bulgariei. Exista doar suprafete mici de ses , cele mai mari fiin langa Salonic si in Tesalia. Creta (8336 km2), cea mai mare dintre insule, este o continuare a amuntilor peloponezi. Principalele grupuri de insule sunt Cicladele in sudul Marii Egee, aprox. 200 de insule mici, Insulele Ionice de langa coasta de vest. Insulele Egee si Insulele Sporade de Sud de langa coasta Turciei.

ClimaGrecia are o clima mediteraneana cu veri calde si secetoase si ierni umede si reci..Parte nordica prezinta caracteristici continentale, cu veri calde, precipitatii mai multe si ierni mai reci. Temperatura medie a Atenei este de 28C in iulie si 10C in ianuarie, cantitatea de precipitatii fiind de 40 cm pe an. Vara sunt trei luni practic secetoase. La Salonic, in nordul tarii, temperatura medie este de 26C in iulie si 5C in ianuarie, cantitatea precipitatii fiind de 50cm. Ploile sunt mai abundente in muntii din vest, unde cad pana la 1500 mm pe an, in unele locuri pe insula Korfu cad 1300 cm de precipitatii. In muntii din nordul Greciei sunt ninsori dese.

Hidrografia Raurile au debite variabile, foarte scazute in timpul verii, mai importante fiind Vardarul/Axios, Aliakmon, Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/ Evros.

Orase:Atena (capitala, 3,566,060 de locuitori - inclusiv suburbiile, 772,072 de locuitori ai municipiului Atena), Salonic (1,057,825 de locuitori inclusiv suburbiile, 824,633 de locuitori ai municipiului Salonic), Pireu (880,529 de locuitori inclusiv suburbiile, 182,671 de locuitori ai municipiului Pireu), Patrai (170,452 de locuitori), Iraklion (132,117 de locuitori), Larisa (113,090 de locuitori).

Resurse naturale:lignit, petrol, minereu de fier, bauxita, plumb, zinc, nichel, magnezit, marmura, sare, resurse hidroelectrice.

IndustriaMajoritatea ramurilor industriei sunt legate de transportul maritim si de agricultura, insa din anii 1960 s-au dezvoltat foarte mult industria chimica, txtila si de prelucrare a metalelor. Diavata este un centru petochimic si la Elevsis exista o uzina de otel, ambele orase fiind influentate de apropierea de Atena si Salonic, principalele centre industriale. In bogatele tinuturi joase se practica moraritul , productia de tutun , bumbac, ulei de masline si uscarea fructelor. Dezvoltarea turismului a contribuit la dezvoltarea industriei bunurilor de consum. In ultima vreme se fabrica si dantela, produse textile , produse de olarit.

PescuitulCoasta crestata si solurile sarace au dus la implicarea multor sate in pescuit , desi resursele de peste au fost mult reduse. Prada principala o constituie calmari, barbunii si sardelele.

Mineritul si EnergiaIn munti se gasesc zacaminte mici ale multor minerale , incluzand azbestul (3.9 milioane de tone), bauxita (2.2 milioane de tone0, cromita (220.000 tone), carbunele, fierul, plumbul, lignitul, manganul si nichelul. Aluminiul , nichelul si fierul sunt sunt prelucrate in intreprinderi locale..72% din electricitate sunt produse de centrale termoelectrice , folosind si combustibili importati si 28% provin din hidroelectricitate.

Agricultura Agricultura este activitatea de baza in majoritatea tarii , 25% din forta de munca fiind angajata in agricultura. In anii 1960 mai mult de jumatate de din forta de munca lucra in aceasta ramura. 30% din suprafat terenului arabil este folosit pentru agricultura, 40% pentru pasunat. Se cultiva in principal grau, pe timp de iarna pentru a valorifica precipitatiile din aceasta perioada. Se mai cultiva sfecla de zahar si cartofi, si orez in regiunile cu clima adecvata. Pentru export se cultiva tutun, bumbac, struguri si masline.Podgoriile se gasesc in principal in sud, iar tutunulin nord. Grecia fiind pe locul trei in lume in furnizarea uleiului de masline. Sunt importante si culturile de portocale, lamai si mandarine. Oile si caprele sunt crescute in multe locuri, deoarece pot trai pe pasuni mai sarace. 20% din suprafata tarii este impadurita.

Vegetatia, fauna si solurile Alaturi de formatiuni tipic mediteraneene, se intalnesc paduri (20% din teritoriul tarii) de stejar, fag, conifere si pajisti de munte. Fauna este asemanatoare celei din Europa Centrala (lupi, ursi, jderi); in rest, sunt dominante elemente mediteraneene (sacali, porci spinosi, capre salbatice). Numeroase pasari din N si centrul Europei poposesc in anotimpul rece pe teritoriul Greciei. Solurile sunt rosietice de tip terra rossa

TransportulPeisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor si a cailor ferate, dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 de ani. Sunt 2.650 km de cai ferate si 5.500 km de sosele, din acre peste un sfert sunt nepavate. Olympic Ai


Recommended