+ All Categories
Home > Documents > Talisman, Ediţie ianuarie

Talisman, Ediţie ianuarie

Date post: 31-Mar-2016
Category:
Upload: vera-mihailov
View: 250 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Talisman, Ediţie ianuarie
12
Ediţia lunară fondată la 11.11.11 Nr. 1 (2) 20 ianuarie 2012 Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca. Deviza: "Duralex sed lex" legea e dură, dar e lege... Social - pag.2 Traditii de Revelion - pag.3 Religie - pag.5 Tînăr naturalist -pag.6 Buletin informativ juridic -pag.7 Sport =) -pag.8 Zîmbet la maxim -pag.9 Scrisoarea către Moș - pag.10 Aho! Aho! Opriţi aici Voi cei mari şi cei mai mici Mîine anul se-noeşte pluguşorul se porneşte Şi-am venit să vă urăm Pace în case sa-aducem Talismanul vă doreşte Mult noroc şi fericire Sănătate şi iubire Bani în casă şi viaţă frumoasă Iară Anului care vine să vă aducă numai bine şii vom spune ca să-ţi dea tot ce vrea inima ta Ia mai strigaţi măi flăcăi să răsune peste văi ...hăi hăi La Anul şi La Mulţi Ani
Transcript
Page 1: Talisman, Ediţie ianuarie

Ediţia lunară fondată la 11.11.11 Nr. 1 (2) 20 ianuarie 2012

Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca.

Deviza: "Duralex sed lex" – legea e dură, dar e lege...

Social - pag.2

Traditii de Revelion - pag.3

Religie - pag.5

Tînăr naturalist -pag.6

Buletin informativ juridic -pag.7

Sport =) -pag.8

Zîmbet la maxim -pag.9

Scrisoarea către Moș -

pag.10

Aho! Aho! Opriţi aici

Voi cei mari şi cei mai mici Mîine anul se-noeşte pluguşorul se

porneşte Şi-am venit să vă urăm

Pace în case sa-aducem Talismanul vă doreşte

Mult noroc şi fericire Sănătate şi iubire

Bani în casă şi viaţă frumoasă Iară Anului care vine să vă aducă numai

bine şii vom spune ca să-ţi dea tot ce vrea inima ta

Ia mai strigaţi măi flăcăi să răsune peste văi ...hăi hăi

La Anul şi La Mulţi Ani

Page 2: Talisman, Ediţie ianuarie

Activităț i artistice

Program de Revelion 2012

Odată cu sărbătorile de Iarnă vin şi la noi în mica noastră societate P-6

Soroca pregătirile pentru programul de Revelion prin susţinerea administraţiei

locale şi implicarea cetăţenilor din societatea noastră îngropată sub plapuma

evenimentelor retrăite de fiecare în ajunul acestor sărbători spirituale, în

programul artistic oferit de către actorii micului teatru sorocian au fost

următoarele elemente artistice: Colinde, uraturi( unele din ele au fost compuse

aici în privaţiune), cîntece, scenete, şi programul a fost încheat cu sorcova.

Am luat un mic interviu de la persoanele care au fost implicate în acest

program şi cea ce ma uimit mai mult de timpul care la-u avut la dispoziţie, a

fost o săptămînă pentru repetiţii şi aranjarea scenariului. La întrebarea a cui a

fost iniţiativa au răspuns că au manifestat interes atît poporul din P-6 cît şi cu

sprijinul administraţiei, în timpul cînd a avut loc acest program de revelion am

asistat şi eu la el unde am simţit alături de ei emoţiile retrăite pe scenă şi mam

bucurat de acest pas nuo făcut de noi toţi pentru a dezvălui capacităţile

artistice care iau naştere pe scenă. Mesajul lui Moş Crăciun a fos o felicitare

după care lea dorit tuturor un an bogat în evenimente, sănătate, fericire şi o

masă bogată după care a urmat şi oferirea cadourilor pentru cei ce au pregătit

programul şi patricipanţi, au fost şi susţiniţi participanţii prin aplauze şi

mulţumiri din partea colegilor. Le-am dorit din partea echipei redacţionale a

ziarului Talisman un An Nou plin de bucurii, impliniri, libertate, să fie plini de

speranţe,armonie şi pace alături de cei dragi! La Mulţi Ani!

Page 3: Talisman, Ediţie ianuarie

Traditii de Revelion. Cum se sarbatoreste anul nou in lume.

Traditii de revelion Revelionul este prilej de bucurie pentru oamneii din lumea intreaga.

Acesta se sărbătoreș te incă din antichitate reprezentînd momentul cînd se fac totalurile

anului precedent, se fac planuri si se pun speranț e in anul care vine. Intre timp au apărut

numeroase tradiț ii si chiar superstiț ii legate de acest eveniment. Mai jos va vom prezenta

cum este sarbătorit anul nou in ț ări din diferite colț uri ale lumii.

Anul Nou in Japonia se numeș te Shogatsu ș i este cea mai importantă sărbătoare din an. În

ajun, japonezii iș i decorează casele cu crini ș i bambus – simboluri ale devotamentului si

longevităț ii, deasupra uș ii atîrnă aranjamente din funie sacra de paie ornata cu frînjuri din

hîrtie care impiedică întrarea in casa a spiritelor rele. Tot in aceasta perioada japonezii iș i

scriu unii altora cărț i poș tale care sunt păstrate si exepediate de serviciul poș tal chiar in

prima zi a noului an. La miezul nopț ii clopoț ele din temple bat de 108 ori, fiecare lovitură

ucigînd cîte un viciu omenesc (invidia, zgărcenia, lacomia).

Chinezii sărbătoresc Anul Nou, numit Yuan Tan, in ianuarie – februarie, mai exact in

prima zi cu luna plină după intrarea Soarelui in constelaț ia Vărsătorului. De obicei aest

eveniment se produce nu inainte de 21 ianuarie si nu mai tîrziu de 19 februarie. Chinezii vor

întra in anul Dragonului pe 23 ianuarie 2012. In ajun, casele sunt impodobite cu decoratiuni

la care predomină culoarea roș ie ș i se gătesc bucate traditionale care contin neaparat porc,

raț a si pui. Pentru ca China este ț ara care a inventat focurile de artificii, intrarea in noul an

este anunț ata de ș ouri grandioase de artificii. In prima zi a anului copii isi ureaza parinț ii

si primesc de la aceș tia bani in plicuri roș ii.

Revelionul la evrei se numeș te Rosh Hashanah si se sărbatoreș te in fiecare an pe dăț i

diferite. Fiind direct legat de calculul datei Pastelui evreies, Rosh Hashanah are loc la 162

zile după Paș ti. In 2012 revelionul la evrei se va sărbători la 16 septembrie; in aceasta zi se

va cîanta la ș ofar, un instrument din corn de berbec care are scopul de a-i anunț a pe evrei

că vine ziua judecăț ii, deasemenea se vor arunca in apa diferite obiecte, astfel ca greș elile

făcute în anul care a trecut sa se spele ș i vor mîanca miere cu mere care simbolizează

dorinț a pentru an bun.

La scotieni anul nou se numeș te Hogmanay; in această zi se ard crengi de ienupăr care

au scopul de a alunga orice boala. In unele regiuni sunt aprinse suluri de smoală ori figurine

din paie, aceș tea reprezintă anul vechi ș i sunt arse pentru a permite venirea anului nou.

Bucaț ele tradiț ionale pregătite sunt prajituri din aluat fraged, brînză, briose negre, whiski

ș i vin. In noaptea de anul nou se dănseaza in hore si se cîntă Auld Lang Syne – cel mai

Page 4: Talisman, Ediţie ianuarie

răspîndit cîntec englezesc de revelion. A doua zi, cel care se trezeș te primul trebuie sa-i

servească pe cei care înca dorm cu Het Pint – un fel de bere.

In Spania de Anul Nou se stă in casa pînă la miezul nopț ii, toț i asteaptă sa audă cum

bate ceasul din Madrid Puerta del Sol. Conform tradiț iei, spaniolii inghit cîte o bobiț ă de

struguri la fiecare bătaie a orologiului. Fiecare boaba aduce noroc pentru fiecare luna a

anului următor. Acest obicei isi are originile inca din antichitate, fiind initiat de regele

Spaniei. După ce ceasul a sunat spaniolii ies din case, merg la rude, prieteni, ies in pieț e

pentru a dănsa acompaniaț i de focurile de artificii pînă la ivirea zorilor. Conform altei

tradiț ii spaniolii poartă lenjerie de culoare roș ie, această semnifică noroc pentru anul ce

vine.

In Statele Unite ale Americii Anul Nou este prilej de a ieș i din casă ș i a sărbători cu

mult fast si veselie pe străzi. Este o sărbătoare asteptată de toata lumea si pentru care se fac

pregătiri cu mult timp inainte. Atît străzile cît ș i casele americanilor sunt excesiv de

incărcate cu decoratiuni si aranjamente colorate. Se presupune ca fasolea din bob negru

aduce noroc motiv din care in prima zi a noului an este gatită după zeci de reteț e. Un alt

obicei, pe care l-au împumutat si alte multe ț ări, este schimbul de cadouri - a doua zi sau

chiar in primele minute ale anului nou rudele si prietenii isi fac cadouri unii altora.

Panama este ț ara cu cel mai zgomotos revelion. Startul petrecerii este dat de

clopoț ele din turnurile pompierilor. Cand acestea incep sa bată, fiecare se straduieste sa

facă cît mai multă galagie tipînd sau batînd în ce se nimereș te. La haosul instaurat se

alătura claxoanele maș inilor, batăi de tobe, explozii de petarde si pocnitori, sunete de

trompete. A doua zi panamezii se stropesc cu apa ș i se improaș ca cu faina – simbol al

curaț eniei si rodniciei. Deasemenea se fac glume de orice fel, pe seama oricui ș i nimeni nu

are voie sa se supere.

In Egipt sosirea anului nou este anunț ată de creș terea apelor în Nil – solstitiul de vară.

Încă din antichitate revărsarea nilului era prilej de sărbătoare; egiptenii considerau acest

fenomen binecuvîntat de zei, acesta dădea startul muncilor cîmpului aducătoare de roadă. În

ziua de anul nou se mînca miere ș i curmale primite in dar de la rude si apropiati. Inainte de

a fi mîncate ei iș i spun: „Dulce si binefăcător este numai dreptul adevar”; mamele isi poartă

în spate cel mai mic dintre copii caruia trecatorii îi oferă turte cu miere

Sursa: www.itravel.md

Page 5: Talisman, Ediţie ianuarie

Sămînț a Adevărului

Raza Betleemului Naşterea lui Isus Hristos Ziua venirii Domnului Isus pe pămînt a fost promisă de Dumnezeu lui Adamşi Eva, de-

a lungul secolelor Vechiului Testament Dunezeu prin prorocii Săi mereu vorbea despre

venirea lui Hristos-Mesia. Prin Vechiul Testament se aud parcă clopotele naşterii Domnului

care urma săse nască în Betleem, unul dintre cele mai mici oraşe ale Palestinei.Dar cum a

putut să se împlinească această prorocie cînd feecioara Maria trăia în Galileia, oraşul

Nazaret? Aici a acţionat mîna cerească a Atotputernicului nostru Dumnezeu! În inima

primului împărat al imperiului Roman, Dumnezeu ia pus dorinţa de a face o înscriere a

populaţiei. Şi iată că cezarul August a dat porunca înscrierii conform căreia toţi locuitorii

Palestinei trebuiau să-se ducă la locurile de baştină pentru a se înscrie.Şi în acest fel Maria s-

a pomenit ăn Betleem , iată din ce cauză Hristos s-a născut anume în acel loc, după cum

spuneau prorociile. ( Şi tu Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpîni peste Israel şi a cărui obîrşie se suie pînă în zilele veşniciei.”) Cartea prorocului Mica capitolul 5. versetul 2”

Dragi prieteni! Cum na-ţi fi voi: tineri sau bătrîni, bogaţi sau săraci, reprezentanţi din

diferite confesiuni,- răspundeţi-vă personal la întrebarea: “ Cine este pentru mine Isus

Hristos: Salvatorul meu în sensul dogmatic al Bibliei pe care îl cunosc doar cu conştiinţa,

sau El – e Salvatorul meu personal?..” Şi fiindcă suntem în preajma Sărbătorilor de Iarnă vă

dorim ca magia Crăciunului să vă aducă împlinirea dorinţelor multă bucurie să vă ningă

chipurile cu fulgi de fericire iar sufletele să vă fie scăldate în stropi de bunătate!

Cu profund respect: Popovici Mihai

Şapte uşi

Poezie de Costache Ioanid

La o uşă cu păcate,(cum sunt toate,) a bătut

încetişor mîna cea cu sfînt izvor.

A bătut cu bunătate. Însă omul cu zăvor era prins

de Asmodeu,

Întrun somn adînc şi greu.

Şi-a bătut din nou la uşă braţul dragostei divine.

Cine bate? Cine bate? “Eu sunt, Leul care vine;

Astăzi mielul blînd şi mut, dat la moarte pentru

tine.”

“Pentru mine? Cum se poate? Dar ce crimă am

făcut?

Eu nu mint, nu fac trafic, casa nimănui nu stric,

Nu mă-mbăt, nu trag tutun, numă cert, nu mă

răzbun,

Eu sunt omul cel mai bun!

***

La biserică mă duc şi la Paşti... şi la Crăciun....

Biblia... am răsfoit-o ...hăt, pe cînd eram un ţînc....

Şi zicînd acestea, gazda adormi şi mai adînc...

Şi-a bătut în altă parte Călătorul milenar,

Coborît de pe Calvar. “ Este cineva la uşă? “

Zise-o voce cu ţepuşă.- “Eu, Cuvîntul ce dă har.”

“Cum? Aici? La mine-n casă? Păi... sunt foarte

ocupat.

Treburile nu mă lasă nici măcar să stau la masă.

Mă iertaţi, dar nu descui. Cine are timp de sfaturi,

treaba lui!

*** Şi-a bătut Isus la uşa unui om la fel de rău.

“Cine-i ?” “ Salvatorul tău!”

“Salvator? Eu n-am nevoie! Dacă-n cer,, în tot

înaltul,

La Iehova sau la Joe, e un Rai mai sus de stele,

nu mă duc purtat de altul , ci , cu aripile mele!”

Şi-a bătut la altă uşă mîna Marelui proscris.

Uşa s-a.... întredeschis... “Cine-i şi cu ce dorinţă?”

“Sunt de Tatăl Meu trimis, ca să vă aduc salvare

Prin credinţă, cum profeţii au prezis.”

“Da, cedinţa nu e rea.... Dar, de-i vorba de

credinţă,

Eu nu las credinţa mea! Datina cea bătrînească,

Să-am la Paşti şi miel şi pască. Anul nou cu

baclava,

Peşte la Buna Vestire, uite, asta-i mîntuire!

Să mă las ca rătăciţii, de atîtea vechi tradiţii?

De petreceri, bunăoară de minciuna.... necesară...

Sau de bancuri, de-o ţigară şi de tot ce se iveşte?

Să se lase cine-o vrea! Îl priveşte!

Eu nu las credinţa mea!

***

Şi din nou Acel ce-mbie a bătut la la alt cămin.

“O,Stăpînul meu divin, ce înaltă bucurie,

Ai venit din Empireu ca să vizitezi în treacăt,

Pe-un nevrednic cum sunt eu!

Uite ,Îţi sărut sandala, ca Maria din Magdala,

După cum Ţi se cuvine. Şi-acum... du-Te şi

împarte,

Vestea bună mai departe. Şi... mai vino pe la

mine...”

Şi Isus S-a dus să bată cu acelaşi dor în piept,

La o uşă depărtată.”Domnul meu, de cînd Te-

aştept!

Vino, căci Ţi-am pregătit o odaie-nmiresmată,

Cea mai bună încăpere, cu fotolii şi lăicere,

Ca să stăm mai mult, mai mult...Tu să-mi

tîlcueşti mistere,

Eu să stau şi să Te ascult. Întră dar, Lumină vie,

Fagure de mîngîiere! Însă... n-aţinti prin casă,

Ochii Tăi din alte sfere, căci... e-atîta murdărie

tîlcueşti mistere,

Eu să stau şi să Te ascult. Întră dar, Lumină vie,

Fagure de mîngîiere! Însă... n-aţinti prin casă,

Ochii Tăi din alte sfere, căci... e-atîta murdărie

Prin unghere...”

Iar la urmă Călătorul a bătut la un pridvor.

Prin păienjenişuri sumbre şi prin fum ameţitor,

Se stîrni un joc de umbre şi se auzi un geamăt:

“ Ajutor! Ajutor!” şi deodată, se cutremură

pridvorul

De o luptă-nverşunată! Ca năluci în văi deşarte,

umbrele loveau de moarte!

Zăngăniră geamuri sparte, apoi uşa a fost dată la o

parte.

“Doamne, hoţii mă zugrumă! Uite-mă cum mă

legară!

Casa mea... era un templu, un Eden, odinioară.

Dar” prietenii” cu mască au ştiut să mă

îmbrîncească., în orgie şi în viciu şi din templu

meu făcură

o tavernă şi-un ospiciu. Vino, Doamne, dă-i

afară!”

Şi Isus luînd în mînă bici de funii şi curele,

Iată-L... face-un pas cu ele, sare uşa din ţîţînă!

Cade lanţul pe podele, fug ca şerpii prin ţărînă,

toţi prietenii de rele! Fuge pofta şi minciuna,

furtişagul şi beţia, îmbuibarea şi trufia,

fug........şi fug pe totdeauna!

“-Doamne, sunt salvat! Sunt liber! Casa mea a Ta

e toată!

Nu mai pleci de-aici, Isuse, niciodată! Intră ca

Stăpîn pe veci,

Schimbă totul cum îţi place, fă ce vrei, dar nu mai

pleci!”

Fericit şi plin de pace, Domnul iute îşi sumete

Mînecele largi de in. Zboară sticlele de vin...

Zbor pahare şi brichete, vestejitele buchete,

Scrumiere şi pachete, toată spuma de venin!

Da, a fost învins duşmanul! Se înalţă-n soare

schele

cu luciri de baionete. Bate, bate tîrnăcopul în

perete.

Lumea plină de mirare, trecători, prieteni, rude,

Toţi se-ntreabă: “ Ce-o fi oare?”

Page 6: Talisman, Ediţie ianuarie

Tînăr naturalist Veverita Veverita se gaseste pe intregul glob pamantesc, exceptie facand Madagascar, Australia si

regiunile polare. Locuinta veveritei este o vizuina in pamant sau in copaci, daca nu gaseste

scorburi pe care sa le foloseasca drept casa.

Acest animal micut si foarte activ are 2 urechi mici, 2 ochi, 4 labute si o coada lunga si

stufoasa, prezenta numai la veveritele care traiesc in copaci. Unele dintre ele, care poarta

numele de "veverite zburatoare" au o membrana care leaga fiecare labuta din fata cu cea din

spate. Aceasta membrana le este folositoare pentru a zbura dintr-un copac in altul cu mare

usurinta.

Culoarea blanitei difera in functie de specie, avand culorile neagra sau gri si rosie-maro,

unele specii avand si dungi.

Acest mamifer masoara doar intre 18 si 23 de cm, iar coada este cuprinsa intre 7 - 9 cm,

cantarind doar cateva sute de grame.

Cand se nasc puii sunt sensibili (nu au par si sunt orbi) si traiesc o perioada impreuna cu

mamele lor, dar cand ajung la maturitate locuiesc singuri. Numai in cazul in care este foarte

frig este acceptata o a doua veverita in aceeasi vizuina, dar aceasta trebuie sa plece de indata

ce se incalzeste.

Veverita se hraneste cu numeroase

plante, dar ii place si carnea. Printre

preferintele sale se numara alunele,

semintele, nucile, oua, viermi, insecte,

ciuperci si pasari mici. Isi ascunde

mancarea si de aceea are un miros foarte

sensibil, care sa o ghideze catre hrana

ascunsa, avand in vedere faptul ca

memoria nu o ajuta. Acest simt dezvoltat

al mirosului ii permite sa-si dea seama

daca o aluna sau nuca sunt mancate in

interior de insecte. Pentru a-si mentine

dintii curati, veverita rontaie radacini de

copaci.

Pentru ca este foarte mica si firava

are multi dusmani (vulturii, ursii, coiotii,

vulpile si ulii) impotriva carora nu are

nici o arma. Nu-i ramane decat sa fuga si

sa se ascunda. Din aceasta cauza nu este

foarte atenta la ce mananca, fiind cu

ochii in patru pentru a nu fi atacata de vreun pradator .

Exista peste 300 de specii de veverite dintre care cele mai cunoscute sunt marmotele,

veverita rosie, veverita zburatoare si cainele de prerie. Veveritele supranumite "de pamant",

care nu locuiesc in copaci, au obrajii in forma de "buzunare", in care sa care hrana pe care o

stocheaza apoi in vizuina.

Coada este folosita in comunicarea cu alte veverite, in pastrarea echilibrului in timpul

salturilor, pentru a se incalzi iarna, dar cel mai important rol ramane acela de "parasuta" in

sariturile din copaci.

Page 7: Talisman, Ediţie ianuarie

Sursa: www.clopotel.ro

Buletin Imformativ Juridic

La rubrica dată, dorim să atragem atenţie la un factor care poate contribui la

soluţionarea mai multor probleme de ordin juridic, probleme care apar pe parcursul

termenului de detenţie şi nu numai dar care pot fi soluţionate nu doar prin dorinţă {cea cei

firesc}, dar şi prin cunoştinţele necesare. După cum este cunoscut, fiecare persoană în

dependenţă de litigiu apărut, poate să se adreseze organelor de stat sau private, instituţiilor

sau organizaţiilor de orice nivel în vederea asigurării protecţiei drepturilor şi intereselor

legitime, cu petiţii, drept care este reglementat prin Legea N 190-Х/// din 19.07.94 {M.O.

4/47 din 08.09.94} сu completările şi modificările ulterioare .

Prin petiţie în sensul prezentei legi se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere ,

plîngere adresată organelor de resort, care la rîndul lor au obligaţia reeşind dinmodul de

punere în aplicare a acestei legi, de a examina petiţia parvenită, adresatălor şi de a imforma

petiţionarul despre măsurile luate. Petiţiile se examinează de către organelle corespunzătoare

în termen de 30 zile, iar cele care nu necesită o studiere ori examinare suplimentară, fără

întîrziere în termen de 15 zile de la data înregistrării.{art.8}

Acest termen ca şi legea cu privire la petiţionare nu se extinde asupra modului de

examinare a petiţiilor prevăzute de legislaţia de procedură penală, civilă şi de procedura de

executare un lucru important şi necesar de a se ţinea cont de el. Iar pentu a evita careva

interpretări eronate sau chiar abuzuri din partea celor care au obligaţii reeşind din dip. Legii

cu privire la petiţionare noi ca părţi cointeresate în soluţionarea oricărei letigii, trebue să fim

”imformaţi” cel puţin cu cunoştinţe necesare fapt ce ne va permite stoparea interpretărilor

după interes a legii date. În acest sens ne

propunem prin intermediul şi cu sprijinul

administraţiei să publicăm legea cu privire

la petiţionare, să atragem atenţie cuvenită

tuturor, că doar astfel ne vom îmbogăţi

cunoştinţele, ne vom putea apăra

drepturile şi interesele legitime şi ca

rezultat să ne putem integra în societate şi

contribui la dezvoltarea ei prin aport

personal.

Page 8: Talisman, Ediţie ianuarie

Despre fotbal :)

- Fiecare echipă este formată din 11 jucatori şi un cioban care ţipă la ei de pe margine pentru a le spune pe unde au voie să alerge şi pe unde nu. - Măgarul îmbrăcat in negru nu este al niciunei echipe. El se numeste arbitru şi scopul lui este sa enerveze pe toata lumea. - Tipul ăla cu mănuşi din poartă nu este boxer, deşi aşa ar parea. Are mănuşi doar ca să scape mingea mai bine printre mâini. - Contrar a ceea ce probabil ţi s-a spus, scopul nu este de a da gol. Dacă te vei uita puţin vei observa că scopul principal al unui joc de fotbal este lovirea adversarului. - Gol este atunci când toti jucătorii de la o echipă incep să alerge, ridică mâinile in aer şi se adună intr-o grămadă. - Spectatorii nu se duc la un meci de fotbal ca să se uite la meci. Ei vin ca să-şi descarce furia intr-un cadru organizat. In felul ăsta numărul cazurilor de violenţa domestică a scăzut simţitor. - Da, bărbaţii se uită la fotbal la televizor numai pentru că ştiu că în felul asta îşi enervează la culme nevestele. - E adevărat că fotbaliştii sunt proşti. Insă având în vedere că pot câştiga chiar şi peste 200.000 de euro pe săptămână cred că te poţi indrăgosti şi de un prost. Chiar dacă eşti bărbat. - Da, fotbaliştilor le place să se pipăie unii pe alţii. - Dacă ai impresia că te-ai descurca mai bine decât ei atunci să ştii că probabil ai dreptate. E de ajuns să spun că cel mai bun antrenor din lume este un fost translator. - Dacă îţi place viaţa de noapte şi eşti labil psihic atunci e mai bine să nu te apuci de fotbal. Sunt deja prea mulţi ca tine implicaţi în sportul asta. - Fotbalul nu are legătură cu sărituile în apă deşi la prima vedere par sporturi înrudite. La săriturile în apă nu ai nevoie de un adversar ca să te arunci şi nici nu poţi să te rostogoleşti prin tot bazinul simulând chinurile groaznice. - Da, fotbaliştii iau cursuri de teatru. Au nevoie de ele pentru a simula cât mai bine durerea atunci când se prăbuşesc la pământ. - Cartonaşul galben e de formă. - Acordarea cartonaşului roşu unui jucător semnifică faptul că acel jucător pute. De aceea el este trimis mai devreme la vestiar pentru a face duş. - Este interzis să pui mâna pe minge. Numai portarul are voie să facă asta pentru că are mănuşi. Motivul? Mingea e radioactivă. (Nu mă crezi? Te-ai intrebat vreodată de ce fotbaliştii par atât de dobitoci atunci când trebuie să vorbească? Faptul că stau prea mult in apropierea mingii le afectează starea de saănătate. Şi de ce crezi ca fotbaliştii au salarii atât de mari? Au spor de periculozitate.)

Page 9: Talisman, Ediţie ianuarie

- Nu incerca să înţelegi ce este acela off-side. Este mult mai uşor să inţelegi demonstraţia teoriei relativităţii.

Zîmbet la maxim

Sotul:

- Sunt foarte ingrijorat. Nevasta-mea a plecat in oras pe ninsoarea asta.

- Lasa, Nae, ca o sa gaseasca ea un magazin unde sa intre sa se fereasca de ninsoare – zice prietenul

- Pai d-aia sunt asa ingrijorat!

***

Mos Craciun sta în seara de Ajun în fata lui Bula. Îi arata cu degetul si îi spune:

-Ai fost cuminte anul acesta?

La care Bula:

-Tata Mosul asta ma ameninta! Suna avocatul!…

***

Cine e nevasta lui Mos Craciun?

Merry Christmas!

***

De ce e Mos Craciun mereu fericit?

Pentru ca stie unde stau fetitele rele...

***

Nepotelul catre bunica:

- Bunico, tobele de la tine au fost cel mai frumos cadou de Craciun.

- Cum asa? , se bucura bunica.

- Pai da, mama-mi da cate cinci lei ori de cate ori vreau sa ma joc cu ele.

***

Un functionar de la posta deschide o scrisoare adresata lui Mos Craciun in care citeste: Draga Mos

Craciun, sunt orfan si foarte trist ca nimeni nu-mi aduce niciun cadou si mi-as fi dorit asa de mult un

pix, un penar si o linie. Functionarul impresionat face o coleta si cumpara orfanului un pix si un penar

si i le trimite. De linie n-au mai ajuns banii. Dupa scurt timp vine alta scrisoare catre Mos Craciun de

la acelasi expeditor. El scria: Draga Mos Craciun, iti multumesc pe darurile tale. Din pacate linia nu

era in pachet ca precis au furat-o idiotii aia de la posta.

Page 10: Talisman, Ediţie ianuarie

Scrisoarea unui copilaș către Moș Crăciun

Dragă Moş Crăciun,

Îţi mai aduci aminte ce îţi scriam anul trecut? Ţi-am cerut un arc şi-un

spiriduş, iar tu mi-ai trimis, din grabă, sigur, doar un măgăruş. Anul ăsta am

fost paşnic şi cu suflet bun. Am mâncat tot şi n-am mai uitat, din

greşeală,rugăciunea să mi-o spun.

În Ajun de Sărbătoare, îţi trimit câteva gânduri, ca de la copil la... Moş

Crăciun.

Ştiu că tu eşti înţelept şi darnic şi că ai să mă citeşti, aşezat comod în scaun,

lângă un foc ca în poveşti.

Eu şi-ai casei suntem bine,sănătoşi şi fericiţi. De zăpadă nu ne plângem, nici

de ger, nici de gheţuş. Toată ziua, fără frică, eu şi sora mea mai mică alergăm

la săniuş. Ce ne place prin zăpadă şi să ne dăm pe derdeluş! Mai că şi uităm, să

ştii, că nu prea avem jucării...

Te-aş ruga, de s-ar putea, să ne-aduci tu câteva... acum avem în dulăpior un

soldat de la război; dar să ştii, ne e greu o jucărie s-o-mpărţim la doi.

Tata ne-a cioplit din lemn, aşa cum s-a priceput, un căluţ şi două case. Dar eu

vreau un trenuleţ, surioara o păpuşă cu rochiţă de mătase. Să o vezi cum

cârpeşte din batice ba

ilice colorate, ba fustiţe

înflorate... de-ar avea şi

ea, drăguţa, pe cine-

mbrăca puţin, că pisicii

nu prea-i place să tot fie

manechin.

Dacă nu îţi cer prea

mult, să-mi aduci, tu,

Moş Crăciune,cât mai

multe note bune. Mama

mi-a promis că-mi ia... o

nuia, dacă nu mă-ndrept

la şcoală.

Este ora de culcare; te

salut şi-ţi spun drum

bun, noapte bună, Moş

Crăciun!

A, când ajungi la noi

la poartă, să nu te sperii

de Grivei!

Page 11: Talisman, Ediţie ianuarie

E un căţel rotofei, dar e paşnic, deloc fioros.

Acum, dacă vii, poate-i laşi şi lui un os...

Page 12: Talisman, Ediţie ianuarie

Adresa redacț iei: str. V.Stroescu 38, P-6

Ziarul «Talisman».


Recommended