+ All Categories
Home > Documents > Tactic A

Tactic A

Date post: 17-Nov-2015
Category:
Upload: victorrazvans
View: 215 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
28
1)Posibilitatil e de lupta ale subunitatilor de infanterie: definitia, dependenta si componentele acestora. 1. Sub posibilităţile de luptă se înţeleg indicii cantitativi şi calitativi care caracterizează capacităţile subunităţilor pentru îndeplinirea misiunilor de luptă într-un timp stabilit şi într-o situaţie concretă. Posibilităţile de luptă depind: de numărul efectivului; de nivelul lui de pregătire profesională; de nivelul de pregătire fizică; de starea morală şi psihologică; de existenţa şi starea armamentului, tehnicii de luptă; de iscusinţa cadrelor de comandă în conducerea cu subunităţile; de structura organizatorică a trupelor; de asigurarea subunităţilor cu mijloace tehnico – materiale; de componenţa şi caracterul de acţiuni a inamicului; de condiţiile terenului; de starea meteorologică; de starea timpului; de anotimpul anului. Posibilităţile de luptă ale subunităţilor diferitor genuri de arme se exprimă prin anumiţi indici. De exemplu, posibilităţile de luptă a subunităţilor de infanterie se determină (se caracterizează) prin: -componenţa forţelor şi mijloacelor ale inamicului pe care ele pot nimici (distruge) în ofensivă sau a respinge lovitura în apărare; -frontul de atac sau dimensiunile punctului de sprijin în apărare; -adîncimea misiunilor de luptă a subunităţilor şi ritmul înaintării lor; -adîncimea acţionării împotriva obiectelor inamicului; -raza de acţiune a mijloacelor de nimicire şi timpul de pregătire a lor pentru executarea loviturii. Totodată se poate de determinat aparte posibilităţile de foc, capacităţile subunităţilor pentru nimicirea tancurilor, maşinilor de luptă de infanterie, avioanelor, helicopterelor şi altor mijloace de foc ale inamicului, manevrabilitate a subunităţilor. Posibilităţil e de luptă ale subunităţilor se pot examina după tipuri şi mijloace de nimicire (artilerie, tancuri, mijloace aeriene, armament de infanterie ş.a.) precum şi după capacităţile de a crea densitatea de forţe şi mijloace pe 1 km de front. 2.Componentele posibilităţilor de luptă a subunităţilor sînt: - Puterea de foc. -Forţa (puterea) de lovire. -Capacitatea de manevră (manevrabilitat ea). Puterea de foc a subunităţii este compusă din: -capacităţile de foc a artileriei din dotare; -capacităţile de foc a artileriei de întărire; -capacităţile de foc a tancurilor; -capacităţile de foc a MLI (TAB); -capacităţile de foc a mijloacelor antitanc; -capacităţile de foc a mijloacelor antiaeriene; -capacităţile de foc a armelor de infanterie. În apărare, în afară de aceasta, nimicirea inamicului se efectuează cu foc întrebuinţînd barajele de mine şi explozive. Puterea de foc a subunităţii se exprimă de obicei în volumul sumar a misiunilor de foc, care pot fi realizate cu cantitatea de muniţii alocate (distribuite cu mijloacele din înzestrare şi cele de întărire şi sprijin). Rezultatul (efectul) realizării puterii de foc este dauna (pierderile), care se exprimă prin gradul anumit de neutralizare sau de nimicire a inamicului. Forţa (puterea) de lovire este capacitatea subunităţilor de a produce (executa) lovituri puternice inamicului combinînd focul şi mişcarea. Puterea de lovire se bazează pe aplicarea (întrebuinţarea ) focului artileriei, tancurilor, MLI, TAB, mijloacelor antitanc şi armelor de infanterie, în îmbinare cu înaintarea rapidă în adîncimea dispozitivului inamicului, cu nimicirea personalului lui mijloacelor de foc, şi cucerirea aliniamentului, raioanelor indicate sau punctele de sprijin în dispozitivul în apărarea inamicului. L o v i t u r a – nimicirea concomitent a grupărilor de trupe şi obiecte a inamicului prin acţiuni puternice asupra lor cu toate mijloacele şi trupele. Prin urmare puterea de lovire a subunităţilor depinde: -de puterea lor de foc; -de manevrabilitate a (mobilitatea) şi rezistenţa împotriva diferitor mijloace de nimicire a inamicului; -de gradul de pregătire şi numărul de subunităţi, care iau parte în luptă; -de ritmul de înaintare; -de frontul de atac şi locul în dispozitivul de luptă a eşalonului superior. Forţa de lovire se caracterizează mai întîi de toate cu densitatea forţelor şi mijloacelor, creată pe tot frontul de atac (ofensivă) şi pe direcţia concentrării eforturilor principale (apărare), adică: -cu numărul plutoanelor (companiilor) de infanterie; -cu numărul de tancuri; -cu numărul de tunuri (piese) şi aruncătoare de mine; -cu numărul de mijloace antitanc; -cu alte mijloace de foc. În apărare puterea de lovire se realizează prin nimicirea inamicului pătruns în apărare, adică prin executarea contraatacului, desăvîrşirea zdrobirii (nimicirii) lui şi restabilirea raioanelor de teren (aliniamentelor ) indicate. Lupta este un proces bilateral (cu acţiune dublă), în care participă două părţi. Prin urmare, puterea de lovire a subunităţii din ofensivă depinde de densitatea forţelor şi mijloacelor inamicului care se apără sau atacă, şi în cele din urmă se caracterizează cu raportul de forţe şi mijloace dintre părţile opozante (opuse, adversare). Baza forţei de lovire a subunităţii o constituie tehnica blindată cu armamentul ei şi personalul, care de obicei duc lupta împreună. Ele au capacitatea de a nimici mijloacele de foc ale inamicului nu numai cu foc, dar şi cu şenilele. Totodată, de aceea puterea de lovire şi puterea de foc se manifestă într-o unitate nedespărţită, ce se obţine prin organizarea şi menţinerea neîntreruptă şi precisă a cooperării cu toate forţele şi mijloacele participante în luptă. Manevrabilitatea este o capacitate a formaţiunilor diferitor genuri de arme, care caracterizează nivelul (ritmul) deplasării, desfăşurării în timpul pregătirii şi executării acţiunilor de luptă, posibilitatea tehnicii militare repede să schimbe viteza şi direcţia de deplasare. Manevrabilitate a subunităţilor constă în capacitatea (posibilitatea) : -de a executa repede şi organizat regruparea şi schimbarea dispoziţiei forţelor şi mijloacelor; -de a lua diferite formaţii şi dispozitive; -de a se pregăti pentru unele sau alte acţiuni într-un timp stabilit; -de a amplifica puterea loviturii iniţiale; -de a schimba eforturile de pe o direcţie pe alta; -de a trece zonele (porţiunile de teren) contaminate radioactiv şi chimic, raioanele de distrugere, baraje,
Transcript

1)Posibilitatile de lupta ale subunitatilor de infanterie: definitia, dependenta si componentele acestora

1)Posibilitatile de lupta ale subunitatilor de infanterie: definitia, dependenta si componentele acestora.

1. Sub posibilitile de lupt se neleg indicii cantitativi i calitativi care caracterizeaz capacitile subunitilor pentru ndeplinirea misiunilor de lupt ntr-un timp stabilit i ntr-o situaie concret.

Posibilitile de lupt depind:

de numrul efectivului;

de nivelul lui de pregtire profesional;

de nivelul de pregtire fizic;

de starea moral i psihologic;

de existena i starea armamentului, tehnicii de lupt;

de iscusina cadrelor de comand n conducerea cu subunitile;

de structura organizatoric a trupelor;

de asigurarea subunitilor cu mijloace tehnico materiale;

de componena i caracterul de aciuni a inamicului;

de condiiile terenului;

de starea meteorologic;

de starea timpului;

de anotimpul anului.

Posibilitile de lupt ale subunitilor diferitor genuri de arme se exprim prin anumii indici. De exemplu, posibilitile de lupt a subunitilor de infanterie se determin (se caracterizeaz) prin:

-componena forelor i mijloacelor ale inamicului pe care ele pot nimici (distruge) n ofensiv sau a respinge lovitura n aprare;

-frontul de atac sau dimensiunile punctului de sprijin n aprare;

-adncimea misiunilor de lupt a subunitilor i ritmul naintrii lor;

-adncimea acionrii mpotriva obiectelor inamicului;

-raza de aciune a mijloacelor de nimicire i timpul de pregtire a lor pentru executarea loviturii.

Totodat se poate de determinat aparte posibilitile de foc, capacitile subunitilor pentru nimicirea tancurilor, mainilor de lupt de infanterie, avioanelor, helicopterelor i altor mijloace de foc ale inamicului, manevrabilitatea subunitilor.

Posibilitile de lupt ale subunitilor se pot examina dup tipuri i mijloace de nimicire (artilerie, tancuri, mijloace aeriene, armament de infanterie .a.) precum i dup capacitile de a crea densitatea de fore i mijloace pe 1 km de front.

2.Componentele posibilitilor de lupt a subunitilor snt:

- Puterea de foc.

-Fora (puterea) de lovire.

-Capacitatea de manevr (manevrabilitatea).

Puterea de foc a subunitii este compus din:

-capacitile de foc a artileriei din dotare;-capacitile de foc a artileriei de ntrire;-capacitile de foc a tancurilor;-capacitile de foc a MLI (TAB);-capacitile de foc a mijloacelor antitanc;-capacitile de foc a mijloacelor antiaeriene;-capacitile de foc a armelor de infanterie.n aprare, n afar de aceasta, nimicirea inamicului se efectueaz cu foc ntrebuinnd barajele de mine i explozive.

Puterea de foc a subunitii se exprim de obicei n volumul sumar a misiunilor de foc, care pot fi realizate cu cantitatea de muniii alocate (distribuite cu mijloacele din nzestrare i cele de ntrire i sprijin).

Rezultatul (efectul) realizrii puterii de foc este dauna (pierderile), care se exprim prin gradul anumit de neutralizare sau de nimicire a inamicului.

Fora (puterea) de lovire este capacitatea subunitilor de a produce (executa) lovituri puternice inamicului combinnd focul i micarea.

Puterea de lovire se bazeaz pe aplicarea (ntrebuinarea) focului artileriei, tancurilor, MLI, TAB, mijloacelor antitanc i armelor de infanterie, n mbinare cu naintarea rapid n adncimea dispozitivului inamicului, cu nimicirea personalului lui mijloacelor de foc, i cucerirea aliniamentului, raioanelor indicate sau punctele de sprijin n dispozitivul n aprarea inamicului.

L o v i t u r a nimicirea concomitent a gruprilor de trupe i obiecte a inamicului prin aciuni puternice asupra lor cu toate mijloacele i trupele.

Prin urmare puterea de lovire a subunitilor depinde:

-de puterea lor de foc;

-de manevrabilitatea (mobilitatea) i rezistena mpotriva diferitor mijloace de nimicire a inamicului;

-de gradul de pregtire i numrul de subuniti, care iau parte n lupt;

-de ritmul de naintare;

-de frontul de atac i locul n dispozitivul de lupt a ealonului superior.

Fora de lovire se caracterizeaz mai nti de toate cu densitatea forelor i mijloacelor, creat pe tot frontul de atac (ofensiv) i pe direcia concentrrii eforturilor principale (aprare), adic:

-cu numrul plutoanelor (companiilor) de infanterie;

-cu numrul de tancuri;

-cu numrul de tunuri (piese) i arunctoare de mine;

-cu numrul de mijloace antitanc;

-cu alte mijloace de foc.

n aprare puterea de lovire se realizeaz prin nimicirea inamicului ptruns n aprare, adic prin executarea contraatacului, desvrirea zdrobirii (nimicirii) lui i restabilirea raioanelor de teren (aliniamentelor) indicate.

Lupta este un proces bilateral (cu aciune dubl), n care particip dou pri.

Prin urmare, puterea de lovire a subunitii din ofensiv depinde de densitatea forelor i mijloacelor inamicului care se apr sau atac, i n cele din urm se caracterizeaz cu raportul de fore i mijloace dintre prile opozante (opuse, adversare).

Baza forei de lovire a subunitii o constituie tehnica blindat cu armamentul ei i personalul, care de obicei duc lupta mpreun. Ele au capacitatea de a nimici mijloacele de foc ale inamicului nu numai cu foc, dar i cu enilele.

Totodat, de aceea puterea de lovire i puterea de foc se manifest ntr-o unitate nedesprit, ce se obine prin organizarea i meninerea nentrerupt i precis a cooperrii cu toate forele i mijloacele participante n lupt.

Manevrabilitatea este o capacitate a formaiunilor diferitor genuri de arme, care caracterizeaz nivelul (ritmul) deplasrii, desfurrii n timpul pregtirii i executrii aciunilor de lupt, posibilitatea tehnicii militare repede s schimbe viteza i direcia de deplasare.

Manevrabilitatea subunitilor const n capacitatea (posibilitatea):

-de a executa repede i organizat regruparea i schimbarea dispoziiei forelor i mijloacelor;

-de a lua diferite formaii i dispozitive;

-de a se pregti pentru unele sau alte aciuni ntr-un timp stabilit;

-de a amplifica puterea loviturii iniiale;

-de a schimba eforturile de pe o direcie pe alta;

-de a trece zonele (poriunile de teren) contaminate radioactiv i chimic, raioanele de distrugere, baraje, obstacole i incendii;

-de a schimba focul pentru nimicirea concomitent a obiectivelor cele mai importante ale inamicului.

n aprare, n afar de aceasta, manevrabilitatea caracterizeaz capacitatea subunitilor repede i organizat de a ocupa aprarea i a se deplasa n termene scurte elementele dispozitivului de lupt la orice direcie amenintoare pentru ocuparea aprrii, executarea contraatacului, nimicirea desantului aerian debarcat al inamicului .a.m.d.

Rezultatul realizrii manevrabilitii este devansarea inamicului n deschiderea focului i executarea loviturii, ceea ce favorizeaz (contribuie) la ntrebuinarea (folosirea) mai deplin a puterii de foc, forei de lovire i situaiei favorabile.

Manevrabilitatea subunitilor n ofensiv se caracterizeaz de obicei cu indicii de timp n executarea manevrei cu subunitile.

n aprare rezultatul realizrii capacitilor de manevrare a subunitilor este devansarea inamicului n cucerirea aliniamentelor favorabile pentru aprare i concentrarea (ampificarea) eforturilor n direciile ameninate.

Cunoaterea posibilitilor de lupt permite comandantului cu iscusin s dea misiuni de lupt i corect s foloseasc armamentul n lupt.

2)Conducerea subunitatilor:scopul, cerintele prezentate catre conducere.Esena conducerii const ntr-o activitate special orientat a comandanilor pentru:

1. Meninerea unei capaciti nalte de lupt a subunitilor.

2. Pregtirea lor pentru lupt.

3. Conducerea (dirijarea) cu ele n timpul ndeplinirii misiunii primite.

De regul, conducerea include urmtoarele activiti:

1. Organizarea i executarea msurilor pentru meninerea (ridicarea) strii pregtirii de lupt i asigurarea (restabilirea) capacitii de lupt a lor;

2. Obinerea continu i oportun, culegerea i analiza datelor, situaiei ndeosebi a inamicului i terenului;

3. Luarea hotrrii;

4. Darea misiunilor de lupt subordonailor la timp;

5. Asigurarea multelateral a aciunilor de lupt;

6. Organizarea i meninerea cooperrii;

7. Organizarea conducerii;

8. Lucrul practic (controlul i ndrumarea permanent) n subunitile subordonate n conducerea (dirijarea) cu pregtirea nemijlocit a lor pentru lupt;

9. Organizarea ndeplinirii misiunilor primite n timpul luptei:

-precizarea misiunilor de lupt;

-executarea cu rapiditate a aciunilor;

-realizarea surprinderii n executarea loviturilor asupra inamicului;

-transmiterea misiunilor i comenzilor la timp;

-cucerirea i meninerea iniiativei;

-executarea manevrelor necesare;

-restabilirea rapid a capacitii de lupt.

Baza conducerii o alctuiete hotrrea comandantului.

Conducerea constituie un proces complex, foarte complicat i cu un nalt spirit de prevedere care cuprinde activitatea comandanilor de subuniti pentru pregtirea i ducerea luptei de la primirea misiunii i pn la ndeplinirea acesteia. i toate aceste activiti se desfoar n condiii deosebit de complexe.

Care snt aceste condiii ? Ele rees din trsturile caracteristice a luptei moderne de arme ntrunite.

1. Apariia noilor genuri de arm i trupelor speciale.

2. Apariia n dotarea trupelor noilor tipuri de armament i tehnic de lupt.

3. Creterea mobilitii i capacitilor de manevr a subunitilor.

4. Desfurarea aciunilor de lupt independente pe direcii separate sau chiar izolat, pe teren contaminat n zone de distrugeri, incendii i inundaii.

5. Trecerea frecvent i rapid de la o form a aciunilor de lupt la alta determin necesitatea de a organiza lupta pe parcursul aciunilor de lupt precedente sau n timpul deplasrii trupelor.

6. Conducerea deseori se efectuiaz ntr-o claritate insuficient a situaiei, comandantul lund hotrrea nu ntotdeauna dispune de date precise despre unele elemente importante ale situaiei.

7. Uneori comandantul este nevoit concomitent (simultan) s organizeze aciunile subunitii pentru ndeplinirea misiunii primite i s conduc cu nimicirea punctelor de rezisten a inamicului n dispozitivul propriu, lichidarea urmrilor ntrebuinrii de ctre inamic a armelor de nimicire n mas i mijloacelor incendiare.

8. Creterea amploarei spaiale a aciunilor de lupt aduce la majorarea distanelor dintre punctele de conducere, la necesitatea de a coordona eforturile subunituilor dispuse pe suprafee imense.

9. Ritmurile nalte de desfurare a aciunilor de lupt, schimbrile rapide i brute ale situaiei cer o frecven mutare a punctelor de comand i impun comandanii s conduc cu subunitile din mers, n ritmul luptei s culeag (s adune) date (informaii) despre situaie, s ia hotrri i s le transmit executanilor nemijlocii n termen scurt.

10. Necesitatea executrii rapide a unor calcule tactice complicate cu o mare precizie.

11. Creterea vulnerabilitii punctelor de comand i mijloacelor de conducere n rezultatul ntrebuinrii ANM, armelor de precizie nalt, grupurilor de cercetare diversioniste, sistemelor de neutralizare a mijloacelor radiotehnice.

12. Nectnd c volumul activitilor (msurilor) pentru conducerea subunitilor incomparabil a crescut, termenul de ndeplinire a lor permanent se reduce.

Cerinele i principiile de baz a conducerii.

Conducerea trebuie s fie:

1. Stabil (i ferm).

2. Continu.

3. Operativ i supl (oportun i supl).

4. S se realizeze n secret.

5. Gradul necesar de centralizare s se combine cu acordarea iniiativei subordonailor n ndeplinirea misiunii primite.

Stabilitatea conducerii nseamn rezistena sau meninerea capacitii de lucru a forelor i mijloacelor de conducere mpotriva aciunii diferitor mijloace de nimicire a inamicului, precum i mijloacelor de lupt radioelectronic.

Continuitatea conducerii const n influena permanent a comandantului asupra desfurrii luptei cu scopul de a ndeplini cu succes misiunile primite.

Stabilitatea i continuitatea conducerii snt cerine indivizibile i trebuie analizate (examinate) ca un ansamblu unic.

Ele se realizeaz prin:

-cunoaterea pemanent de ctre comandant a situaiei reale i prevederea schimbrilor posibile;

-nsuirea corect a misiunii primite;

-luarea la timp a hotrrii argumentate, raportarea ei comandantului superior i darea corect a misiunilor de lupt subordonailor;

-asigurarea unor legturi stabile cu subordonaii, subunitile cu care coopereaz i comandantul superior, precum i cu vecinii;

-folosirea cu pricepere a diferitor mijloace de transmisiuni;

-dispunerea judicioas (dispersat i n secret) a punctelor de comand i deplasarea lor oportun pe timpul ducerii luptei;

-protecia sigur a forelor i mijloacelor de conducere mpotriva mijloacelor de nimicire a inamicului;

-restabilirea rapid a conducerii dezorganizate i mijloacelor de transmisiuni (legtur) deteriorate;

-posedarea deprinderilor la comandai de a lucra cu mijloacele de transmisiuni;

-pregtirea (gtina) permanent a comandanilor subordonai s ia asupra sa conducerea n cazul ieirii din funcie (deteriorrii) a PC;

-prezentarea la timp a rapoartelor;

-hotrrea i consecvena, perseverena, curajul i simul de rspundere cu care se execut misiunile de lupt ntocmai i la timp;

-cotrolul permanent dup executarea misiunilor date.

Operativitatea const n capacitatea de a executa repede, devansnd inamicul, activitile cu privire la conducerea subunitilor n cadrul pregtirii i n timpul ducerii luptei, de a se adopta rapid (de a reaciona) la orice situaie i schimbare a ei.

Aceasta se realizeaz prin:

-cunoaterea permanent a situaiei (obinerea rapid a datelor despre inamic, oportunitatea rapoartelor subordonailor, mai ales despre schimbrile brute i neateptate (prin surprindere) a situaiei, existena unei informaii bine organizat din partea comandantului superior i a vecinilor).

-reacia rapid a comandantului la schimbrile situaiei (luarea n timp scurt cu iniiativ i ndrzneal a msurilor corespunztoare noii situaii).

-elaborarea sau precizarea n timp scurt a hotrrii luate, darea la timp (precizarea) a misiunilor de lupt (ordinilor, dispoziiunilor, comenzilor, semnalelor) i a modului lor de cooperare n funcie de schimbrile intervenite;

-deprinderile comandanilor de a lucra cu mijloacele de transmisiuni, de a duce convorbirile scurt i folosirea documentelor codificate;

-cunotinele temeinice i iscusina profesional a comandantului de a pregti i duce lupta;

-concordana i organizaia aciunilor tuturor organelor de conducere.

Pstrarea secretului nseamn a pstra secretul de inamic asupra tuturor activitilor referitoare la pregtirea i ducerea aciunilor de lupt.

Ea se realizeaz prin:

-respectarea unei vigilene sporite a ntregului efectiv;

-respectarea ntocmai a regulilor de ntocmire i mnuire a documentelor de lupt i a celor privind executarea convorbirilor prin mijloacele de transmisiuni;

-limitarea strict a numrului de persoane informai (ntiinai) cu concepia viitoarelor aciuni de lupt;

-pstrarea n secret activitii celor, care iau nemijlocit parte la elaborarea i realizarea celor mai importante documente de conducere;

-respectarea cu strictee a regulilor traficului radio n convorbirile prin mijloacele de trnasmisiuni;

-codificarea tuturor comunicrilor cu coninut secret, folosind hrile codificate i tabelele de indicative i semnale;

-dispunerea i deplasarea PC n ascuns i asigurarea pazei cu siguran;

-mascarea tuturor aciunilor i elementelor n special a elementelor de conducere;

-nlturarea posibilitilor care duc la deconsperarea viitoarelor aciuni;

-folosirea reperelor i detaliilor din teren codificate (denumite convenional);

-limitarea dup posibilitate a lucrului mijloacelor tehnice de conducere n special de transmisiuni; .a.

Care snt principiile de baz a conducerii ?

Organizarea i metodele de lucru ale comandanilor n fiecare caz concret depind de situaia creat, adic de foarte multe condiii concrete. ns acestui lucru i snt specific i unele principii de baz, nelegerea i respectarea crora este necesar n orice condiii ale situaiei.

Experiena rzboaielor trecute i aplicaiilor tactice ne permit s afirmm c principalele principii de baz a conducerii snt:

-conducerea unic;

-rspunderea personal a comandantului de hotrrea luat i rezultatele ndeplinirii misiunilor primite;

-centralizarea conducerii n combinarea cu iniiativa subordonailor;

-caracterul tiinific;

-prevederea (preveziunea) aciunilor;

-cunoaterea permanent i analiza profund a situaiei;

-fermitatea i perseverena n realizarea hotrrilor luate i planurilor;

-gradul nalt de organizare i activitatea creatoare a comandanilor;

-cunoaterea efectivului, sprijinul pe comandanii subordonai; .a.3)Conditiile in care se executa conducerea cu subunitatile.Rolul comandantului si obligatiunile lui in conducerea cu subunitatile.

Comandantul este figura central n conducerea subunitii. El conduce cu subunitatea n conformitate cu drepturile acordate lui de legile statului i reglementate de regulamentele militare, instruciuni i ordine ale comandanilor superiori.

Concentrarea celor mai importante funcii de conducere n minile comandantului ca conductor unic prezint i cerine mai ridicate (mai mari) ctre calitile morale i profesionale ale lui, ctre iscusina de a nchega (a uni) colectivul i a-l mobiliza la aciuni cu succes n orice condiii complexe ale situaiei.

Comandantul de subunitate poart ntreaga rspundere pentru capacitatea de lupt, asigurarea conducerii nentrerupte a forelor subordonate, pregtirea subunitilor, ntrebuinarea lor judicioas (corect) i pentru ndeplinirea cu succes a misiunilor de lupt n termenile stabilite, precum i pentru ducare, disciplin, pregtirea psihologic i moralul efectivului.

n cadrul pregtirii luptei i desfurrii (ducerii) ei comandantul este obligat:

-s menin capacitatea de lupt permanent i coeziunea nalt a subunitilor n lupt;

-s cunoasc permanent situaia de pe cmpul de lupt, starea i posibilitile subunitii pe care o comand, ale celor primite ca ntrire i n sprijin, ale formaiunilor cu care coopereaz, precum i ale inamicului mpotriva cruia duce lupta;

-s ia repede hotrrea i s dea la timp misiuni subordonailor i mijloacelor primite ca ntrire i n sprijin i s fac tot posibil pentru ndeplinirea ntocmai a misiunilor;

-s observe personal permanent cmpul de lupt;

-s execute cercetarea inamicului n faa frontului subunitii i la flancuri;

-s organizeze sistemul de foc i de baraje;

-s organizeze i s menin cooperarea nentrerupt;

-s ia msuri pentru asigurarea aciunilor de lupt;

-s se preocupe pentru ntrirea continu a moralului subordonailor;

-s conduc aciunile de lupt i s foloseasc eficient mijloacele de foc din nzestrare;

-s exploateze efectele loviturilor aviaiei, focului artileriei i altor mijloace;

-s stabileasc msurile de protecie i de nlturare a efectelor n cazul ntrebuinrii armelor de nimicire n mas mijloacelor incendiare de ctre inamic;

-s cunoasc i s organizeze ntreinerea tehnicii i a armamentului, iar n caz de deteriorare s raporteze comandantului superior i s organizeze reparaia;

-s foloseasc cu pricepere terenul;

-s raporteze comandantului superior despre rezultatele luptei i toate schimbrile n situaie;

-s urmreasc consumurile muniiei i carburanilor lubrifianilor, s ia msuri pentru completarea plinurilor i s urmreasc primirea lor, s raporteze comandantului superior despre consumarea a i din unitatea de foc i plinul de carburani.

Stocul intangibil poate fi folosit numai cu aprobarea (permisiunea) comandantului superior.

-s fie exemplu de activitate, vitejie, rezisten, voin, spirit de organizare, mai ales n minutele grele a luptei.

Comandantul are foarte multe obligaiuni referitor la conducerea subunitii. i numai acel comandant poate obine victorie, poate s ndeplineasc cu succes i cinste misiunile primite, care are o pregtire temeinic profesional i posed mari capaciti organizatorice.

4)Forele i mijloacele de conducere. Procedeele de conducere cu militarii i subunitile n lupt.Pentru conducerea sigur a subunitilor care acioneaz ntr-un spaiu mare este nevoie de unele fore i mijloace prin intermediul crora se efectuiaz aceast conducere.n general pentru trupe sistemul de conducere se alctuiete din 4 elemente (componente) strns legate funcional ntre ele.Aceste elemente snt:

1. Organele de conducere.

2. Mijloacele de conducere.

3. Puntele de comand.

4. Sistemul de legtur (transmisiuni).

Aceste patru elemente snt specifice numai pentru uniti i mari uniti.

Prin organele de conducere se nelege persoanele din comandament care ndeplinesc funciile de conducere a subunitilor n timpul pregtirii i ducerii luptei.

n pluton i n companie aceste persoane snt comandanii i lociitorii lor.

Prin mijloacele de conducere se nelege un ansamblu mare de maini, aparate, dispozitive, instalaii, mecanisme i obiecte folosite n procesul de conducere a subunitilor n scopul mririi eficacitii ei i reducerii timpului.

Pentru nevoile conducerii n lupta de arme ntrunite se folosesc:

-mijloacele de transmisiuni (legtur);

-mijloacele de observare;

-mainile de conducere;

-mijloacele de mecanizare a conducerii;

-mijloacele de automatizare a conducerii.

Punctele de comand snt locuri speciale amenajate i nzestrate (echipate) cu mijloace de conducere, din care se efectueaz conducerea n timpul pregtirii i ducerii luptei. Denumirea, numrul i componena PC snt diferite i depind de proporiile subunitilor.

n subuniti se amenajeaz PCO.

n ealoanele superioare (se amenajeaz) se organizeaz cteva PC care funcioneaz n acelai timp (simultan): PC, PCS (punctul de comand al serviciilor), PCA (punct de comand auxiliar), PC (punct de comand naintat), PCR (punct de comand de rezerv), .a.

Prin sistemul de transmisiuni (legturi) se nelege ansamblul mijloacelor de transmisiuni, care asigur schimbul la timp i calitativ de date i informaii n procesul de conducere a trupelor.

Baza sistemului de transmisiuni l constituie centrele de transmisiuni mobile. Fiecare centru de transmisiuni include n componena sa diferite mijloace tehnice.

Legtura este mijlocul principal de conducere.

n subuniti sistemul de legtur este ralativ simplu.

Aceasta este structura sistemului de conducere n linii generale.

Pentru conducerea subunitilor mici se folosesc urmtoarele fore i mijloace:

1. Punctul de comand i observare (PCO).

2. Persoanele de conducere i deservire.

3. Mijloacele de conducere.

1. Punctul de comand i observare (PCO) al subunitii este destinat pentru conducerea subunitilor i focului, precum i pentru observarea asupra terenului, inamicului, aciunilor subunitilor sale i vecinilor. El este nzestrat (echipat) cu mijloacele tehnicii necesare, se dispune (se instaleaz) ntr-un loc anumit sau se afl n micare.

PCO poate fi n mainile de lupt sau pe jos (n aprare, ofensiv).

2. Persoanele (organele) de conducere i deservire.Componena PCO al comandantului de pluton (companie) n fiecare caz concret se determin de forma de lupt i prezena forelor i mijloacelor.

n componena PCO al Pl. IMo intr:

a) Comandantul plutonului

b) Lociitorul lui (unde el este)

c) Pucaul sanitar

d) Lunetistul (unde el este)

n componena PCO al Cp. IMo intr:

n TAB (MLI)

a) Comandantul companiei

b) Ajutorul comandantului pentru lucrul cu efectivul

c) Instructorul sanitar

d) Mitraliorul TAB (comandantul MLI)

e) Mecanicul conductor superior

Pe jos

a) Comandantul companiei

b) Ajutorul pentru lucru cu efectivul

c) Instructorul sanitar

3. Mijloacele de conducere.n pluton, companie se ntrebuineaz:

a) Mijloacele de transmisiuni radio (i cu fir)

b) Mijloacele de semnalizare

c) Mijloacele mobile

a)Mijloacele de transmisiuni radio este principalul, iar uneori i unicul mijloc ce asigur conducerea subunitii n momentele hotrtoare i mai ales n micare. n pluton i n companie se ntrebuineaz staiile radio instalate pe TAB (MLI) i cele portative repartizate de batalion. Toate staiile radio n batalion lucreaz ntr-o reea radio.

b)Mijloacele de semnalizare se ntrebuineaz pentru transmiterea semnalelor optice (vizuale) i acustice (prin ascultare) condiionate din timp i cunoscute de toi.

c)Mijloacele mobile se ntrebuineaz pentru transmiterea dispoziiunilor i rapoartelor.

-agenii de legtur

-maini (TAB, MLI, automobilul)

-motociclete

-biciclete

-cai

Comandantul de pluton i de companie conduce cu subunitatea prin staia radio, mijloacele cu fir (telefon), cu ajutorul semnalelor, agenii de legtur, prin voce (prin comenzi) i prin exemplul personal.

Conducerea focului este o obligaiune important a comandantului. Ea include:

-cercetarea inamicului i descoperirea obiectivelor;

-aprecierea importanei lor i stabilirea urgenei (ordinei) de nimicire;

-stabilirea categoriei de armament, felul muniiei i procedeului de executare a focului;-indicarea corect a obiectivelor, darea comenzii de deschidere a focului sau darea misiunii de foc;

-observarea efectului focului i corectarea tragerii;

-manevra focului;

-controlul i evidena consumului de muniii.

Pentru conducerea focului i a subunitilor i pentru realizarea cooperrii se stabilesc repere unice i se fixeaz semnale, se codific hrile topografice i obiectele din teren, se aduce la cunotina comandanilor datele radio i semnalele.

Ca repere se aleg obiecte i detalii bine vizibile din teren ziua i noaptea, rezistena mpotriva distrugerilor. Ele se numeroteaz de la dreapta spre stnga i pe aliniamente de la trupele proprii ctre inamic la adncimea:

n aprare la distana maxim de tragere a mijloacelor de foc;

n ofensiv la adncimea misiunii de lupt, dar pot fi fixate i la o distan mai mare.

Unul din aceste repere se consider de baz.

Reperele fixate (stabilite) de comandantul superior nu pot fi schimbate.

Indicarea obiectivelor se execut de la repere (obiectele din teren) i relativ direciei de deplasare cu glone i proiectile trasoare, exploziile proiectilelor i mijloacele de semnalizare precum i prin orientarea aparatelor de ochire i ndreptarea armamentului asupra obiectivelor.

Comandantul de subunitate conduce subunitatea de la PCO, care se alege n aa loc de unde se asigur o observare mai bun asupra terenului, inamicului, aciunilor subunitii pe care o comand i vecinilor, precum i o conducere nentrerupt. El nu trebuie s se evidenieze cu nimic din dispozitivul de lupt, iar pentru amplasarea i deplasarea lui se folosesc proprietile de protecie i mascare ale terenului i a obiectelor din teren. Comandanii subunitilor date ca ntrire i n sprijin de regul se afl la PCO acelei subuniti crei ele snt supuse.

PCO se deplaseaz n ascuns la fel folosind proprietile terenului.

Cnd se acioneaz pe jos comandantul conduce lupta folosind staia radio portativ, pentru legtura cu comandantul superior i subordonai, precum i cu echipajele permanente de pe TAB (MLI). n acest caz comandantul mai folosete semnalele i agenii de legtur.

Cnd se acioneaz cu infanterie mbarcat comandantul se gsete n TAB (MLI), iar legtura pentru conducerea aciunilor de lupt se realizeaz prin staia de radio de pe acesta.

n timpul folosirii staiei radio se vor respecta cu strictee regulile executrii traficului radio n fonie (recepie) de serviciu.

n lupt toate comenzile prin radio se transmit n clar, subunitile, comandanii i comenzile se transmit prin indicativele i detaliile din teren prin denumiri codificate convenional sau fa de repere, iar obiectivele se indic fa de repere.

n cazuri urgente: pericolul atacului prin surprindere al inamicului terestru sau aerian, despre pericolul contaminrii radioactive sau chimice, ntrebuinrii ANM, alarmarea i ntiinarea se execut prin semnalele de alarmare i ntiinare, care acioneaz permanent. Aceste semnale trebuie s fie unice, cunoscute de toi militarii i uor de transmis i recepionat. Comandantul subunitii din timp stabilete ordinea de aciuni a subunitilor pe semnalele de alarmare (ntiinare), iar cnd le primete d comenzile corespunztoare.

nuntru TAB (MLI) comandantul conduce cu echipajul prin instalaia de intercomunicaie (interfon), prin voce i semnalele stabilite.

Raportarea situaiei comandantului superior i informarea oportun a subordonailor i vecinilor asupra acesteia, reprezint una din cele mai de seam ndatoriri ale comandanilor n lupt.

n raportare se indic, la ce timp, unde i ce misiune ndeplinete subunitatea, situaia vecinilor, valoarea i caracterul de aciuni ale inamicului, pierderile, hotrrea.

Indiferent de situaie, comandanii subunitilor snt obligai s raporteze fr ntrziere despre:

-atacul prin surprindere al inamicului sau apariia lui acolo unde el nu se ateapt;

-barajele i zonele contaminate descoperite;

-capturarea de prizonieri, documente, armament i tehnic militar;

-mijloacele i procedeele noi folosite de inamic n lupt;

-schimbrile brute n aciunile desfurate de inamic (retragerea, trecerea n aprare, .a.);

-schimbrile brute situaiei vecinilor i pierderea cooperrii cu ei;

-fiecare hotrre de lupt din iniiativa proprie n legtur cu schimbrile situaiei.

5)Asigurarea aciunilor de lupt:scopul, formele asigurrii aciunilor de lupt.Succesul n lupta modern ntr-un mod considerabil depinde de organizarea minuioas a asigurrii de lupt.

Prin asigurarea aciunilor de lupt se nelege un complex de msuri executate de ctre comandanii de toate nivelurile, precum i de ctre subuniti n scopul de a interzice atacurile prin surprindere a inamicului, de a reduce efectele de la loviturile lui, de a crea subunitilor condiii favorabile pentru intrarea oportun i organizat in lupt i desfurarea ei cu succes.

n subuniti se organizeaz urmtoarele forme de asigurare ale aciunilor de lupt:

-cercetarea;

-mascarea;

-sigurana;

-asigurarea genistic;

-protecia contra armelor de nimicire n mas, armelor de precizie nalt i a mijloacelor incendiare;

-asigurarea chimic;

-lupta radioelectronic;

-protecia antiaerian.

Organizatorul principal al asigurrii aciunilor de lupt n pluton (companie) este comandantul.

Cercetarea este una din cele mai importante forme de asigurare a luptei. Scopul cercetrii n subunitate este procurarea (culegerea) informaiei (datelor) despre inamic i teren n raionul aciunilor care vor avea loc, pe baza crora comandantul poate lua o hotrre argumentat la lupt i conduce cu succes subunitile n timpul ndeplinirii misiunii de lupt.

Cerinele principale prezentate n faa cercetrii snt:

tendina de a atinge scopul;

nentreruperea;

activitatea;

oportunitatea;

operativitatea (modul operativ);

secretul (n mod ascuns);

autenticitatea;

precizitatea (exact).

n subuniti se organizeaz:

cercetarea armelor (de trupe);

cercetarea genistic;

cercetarea de radiaie;

cercetarea chimic;

cercetarea biologic bacteriologic;

cercetarea de radiolocativ (n companie);

cercetarea de artilerie (n batalion).

Pentru executarea cercetrii armelor n companie se destin o grup - dou de patrulare, observatori (post de observare), iar uneori i patrul de cercetare de lupt. n pluton observatori. Pentru executarea cercetrii de radiaie, chimice i bacteriologice (biologice) n companie se destin observator chimic din componena grupelor speciale pregtite pentru acesta.Cercetarea prin radiolocaie n compania de infanterie se execut de ctre posturile de cercetare prin radiolocaie a intelor terestre care se mic.

Procedeele principale de procurare a datelor (informaiei) despre inamic snt:

observarea;

ascultarea;

ambuscada de cercetare;

incursiunea (raidul);

cercetarea prin lupt;

interogarea locurilor din zon;

interogarea prizonierilor i dizertorilor;

studierea documentelor capturate de la inamic, modelelor de armament i tehnic.

n companie cercetarea se organizeaz n faa frontului ei la adncimea misiunii de lupt (la adncimea distanei de btae a mijloacelor de nimicire).

Aciunile de cercetare se execut n ascuns, excluznd aranjarea n lupt a subunitilor de cercetare.

Sigurana subunitilor se organizeaz i se execut n scopul de a interzice ptrunderea elementelor de cercetare a inamicului n raionul de aciuni (staionare) a trupelor proprii, de a prentmpina (interzice) atacul prin surprindere asupra lor a inamicului terestru, desanilor aerieni (grupurilor aeromobile, de cercetare diversiune) i de a asigura subunitilor pzite timp i condiii favorabile pentru desfurarea i intrarea organizat n lupt.

Sigurana se organizeaz n toate formele de lupt. n lupt prin sigurana de lupt, la mar prin sigurana marului, n staionare prin sigurana staionrii. n afar de aceasta n toate cazurile se organizeaz sigurana nemijlocit.

Misiunile, componena i modul de aciuni a forelor i mijloacelor, destinate pentru ndeplinirea misiunilor de siguran depind de misiunea de lupt sau caracterul de aciuni executate de subunitate, deprtarea de inamic, importana obiectului pzit sau direcie de siguran, starea vremii, timpul zilei, condiiile terenului i anotimp.

Mascarea tactic este una din formele asigurrii aciunilor de lupt. Scopul ei este de a ascunde dispunerea real a subunitilor proprii, valoarea i aciunile lor, lucrrile de fortificaie i barajele contra tuturor mijloacelor de cercetare a inamicului i de a-l duce pe el n eroare pentru executarea aciunilor prin surprindere i meninerea (pstrarea) capacitii de lupt.

Mascarea tactic trebuie s fie continu, convingtoare, divers i activ. Msurile cu privire la mascare se execut de ctre subuniti, de regul, cu forele i mijloacele proprii.

n ofensiv msurile de mascare se execut n scopul de a exclude sau de a ngreuia descoperirea de ctre inamic a dispunerii reale a subunitilor, de a crea condiii pentru deplasarea n ascuns i executarea loviturii prin surprindere n scopul reducerii pierderilor n tehnic i efectiv.n timpul pregtirii ofensivei tehnica i lucrrile de fortificaie n raionul iniial se mascheaz folosind mtile naturale, materiale din zon i mijloacele de mascare din dotare. Tehnica se vopsete sub culoarea terenului. Subunitile se dispun n pduri sub copaci, n rpi, n dumbrvi, n tufiuri, n livezi, n umbra obiectelor din teren. Se folosesc inte termice false, tehnica se acoper cu acoperiri cu reflectoare termice i pnz de cort. n raionul iniial se respect cu strictee disciplina radio i traficul radio, se descoper indicii de demascare i se lichideaz. La necesitate se pot schimba i raioanele de dispunere.n timpul deplasrii, desfurrii i trecerii la atac se folosesc caracteristicele de mascare ale terenului, perdelele de fum, vgunile, rpile, tufiurile, fiile de pduri, contrapantele nlimilor .a. Deplasarea se execut noaptea sau n alte condiii de vizibilitate redus, folosindu-se aparatele de vedere pe timpul de noapte i dispozitivele de camuflare a luminii. La fel se pot ntrebuina aciuni demonstrative false.n aprare mascarea poziiilor, mijloacelor de foc, PCO i altor obiecte se obine prin folosirea particularitilor de protecie i mascare a terenului, prin vopsirea tehnicii, folosirea mijloacelor de mascare din dotare i materialele din zon, executarea lucrrilor de fortificaie false i machetelor tehnicii, aciunile demonstrative false. Legtura se execut numai prin mijloacele cu fir.La mar mascarea se execut prin folosirea caracteristicelor de protecie a terenului, pdurilor, tufiurilor, depresiunilor, inaliimelor, terasamentelor. n timpul deplasrii trebuie cu strictee de respectat msurile de mascare a luminii i ordinea de deplasare pe itinerar. Sectoarele deschise se trec cu o vitez maxim admisibil. Locurile haltelor de odihn se aleg ascuns. Tehnica cu difeciuni care s-a oprit se amplaseaz n adposturi i se mascheaz. Legtura la mar se execut numai prin semnale. Deplasarea trebuie de executat noaptea sau n alte condiii de vizibilitate redus. Asigurarea genistic se organizeaz i se realizeaz n scopul crerii condiiilor favorabile subunitilor pentru deplasarea lor oportun i n ascuns, desfurarea i executarea manevrei, sporirea gradului de protecie i mascare a personalului, armamentului i tehnicii militare mpotriva tuturor mijloacelor de nimicire, precum i pentru producerea pierderilor inamicului i ngreuierea aciunilor lui.

6)Subunitile de artilerie ale batalionului i brigzii de infanterie.Misiunile care le ndeplinete artileria n timpul luptei.ndeplinirea de ctre unitile (subunitile) de arme ntrunite a misiunilor de lupt primite este imposibil fr nimicrea la timp i sigur cu foc a adversarului.

Nimicirea cu foc a inamicului include coordonarea concomitent sau succesiv a aciunii de foc asupra adversarului cu mijloacele de lovire i de foc care folosesc muniii de artileriem antiaeriene, de aviaie, de infanterie, genistice, rachete obinuite i bombe incendiare.

Nimicirea cu foc se efectueaz cu scopul nimicirii diferitelor obiective ale gruprii principale a trupelor adversarului, cuceririi i meninerii superioritii de foc asupra acestuia i crerii condiiilor favorabile pentru a ndeplini cu succes misiunile de lupt de ctre unitile (subunitile) de arme ntrunite i de tancuri.

n aprare nimicirea cu foc poate include:

1. Contrapregtirea cu foc (de artilerie i aviaie).

2. Interzicerea cu foc (de artilerie i aviaie) a naintrii i desfurrii trupelor inamicului.

3. Respingerea cu foc (de artilerie i aviaie) a atacului inamicului.

4. Susinerea cu foc(de artilerie i aviaie) a atacului inamicului.

5. Nimicirea cu foc a inamicului n timpul executrii contraatacului.

n ofensiv, cnd se rupe aprarea adversarului din mers din raionul de plecare, nimicirea cu foc se organizeaz i se execut pe patru perioade:

1. Asigurarea cu foc (de ctre artilerie i aviaie) a naintrii truelor.

2. Pregtirea de foc (de artilerie i aviaie) a atacului.

3. Sprijinul de foc (de artilerie i aviaie) al atacului.

4. nsoirea cu foc (de artilerie i aviaie) a ofensivei trupelor n adncimea aprrii adversarului.

Cnd se rupe aprarea din poziia contactului nemijlocit cu inamicul, nimicirea cu foc se execut pe trei perioade (se exclude perioada asigurrii cu foc a naintrii trupelor).

La nimicirea cu foc a inamicului artileria execut misiuni de nimicire i neutralizare a mijloacelor nucleare i chimice de atac, elementelor armamentului de precizie nalt, artileriei, tancurilor, mainilor de lupt pentru infanterie, mijloacelor de foc i antitanc, forei vii, punctelor de comand, mijloacelor antiaeriene i radioelectronice; de distrugere a construciilor de fortificaie ale inamicului, precum i misiuni de minare de la distan a terenului. n afar de aceasta, artileria mai poate executa misiuni de asigurare a iluminrii aciunilor de lupt ale trupelor, de fumizare a sectoarelor de teren, de indicare a obiectivelor i de aducere n dispozitivul inamicului a materialelor de agitaie.

Misiunile de lovire cu foc a inamicului pot fi executate cu succes numai prin ntrebuinarea cu pricepere a forelor i mijloacelor unitilor i subunitilor de artilerie, care particip la lupt, prin nelegerea profund i respectarea strict de ctre comandani a principiilor de ntrebuinare n lupt a artileriei.8)Aprarea:scopul, tipurile, condiiile de trecere la aprare.

Aprarea este forma de lupt de baz care se adopt n scopul respingerii atacului unui inamic superior numeric i ca nzestrare tehnic i interzicerii ptrunderii lui n dispozitivul de aprare, meninerii cu fermitate a poziiilor ncredinate, producerii de pierderi ct mai mari, slbirii continue a capacitii de lupt, limitrii ptrunderii n adncime i opririi ofensivei acestuia, precum i pentru a ctiga iniiativa, crend condiii favorabile trecerii la ofensiv.Scopurile aprrii se realizeaz prin: pregtirea temeinic a aciunilor subunitilor pentru ndeplinirea misiunilor primite; angajarea la posibilitile maxime a tuturor forelor i mijloacelor existente pe direciile de aciune ale inamicului; slbirea capacitii ofensive a inamicului; producerea de pierderi ct mai mari i respingerea atacului inamicului, meninerea unor poriuni de teren (obiective) dinainte stabilite i mpiedicarea ptrunderii acestuia; temporizarea ofensivei inamicului n vederea realizrii tuturor condiiilor pentru trecerea la ofensiv; preluarea iniiativei.

Plutonul pot trece la aprare, de regul, n cadrul companiei n condiiile contactului mijlocit cu inamicul sau n afara contactului.La aprarea din contact nemijlocit cu inamicul lupta se pregtete n timp scurt, concomitent cu ducerea aciunilor de lupt n curs de desfurare.

Prin trecerea la aprarea n afara contactului cu inamicul se asigur timp suficient pentru realizarea dispozitivului de lupt, organizarea complet a sistemului de foc i amenajarea genistic a terenului.

In raport cu situaia concret, aprarea poate fi pregtit n grab sau din timp.Aprarea n grab se pregtete, de regul, n condiiile contactului nemijlocit cu inamicul, sub presiunea continu a acestuia, precum si a timpului puin la dispoziia comandantului pentru a da misiuni subunitilor, desfurarea acestora n dispozitiv de lupt, organizarea sistemului de foc, executarea locaurilor i poziiilor de tragere, pentru consolidarea aliniamentelor ocupate (executarea sumar a lucrrilor genistice). n funcie de timp, comandantul trebuie s precizeze misiunile subunitilor i, dac este necesar, s aduc mbuntiri dispozitivului de lupt i sistemului de foc, s dezvolte lucrrile genistice.

Aprarea din timp se pregtete pe cele mai bune aliniamente oferite de teren, de regul, cnd subunitile nu snt n contact cu inamicul i se dispune de mai mult timp pentru pregtirea luptei. Comandantul este obligat sa execute recunoaterile, s precizeze misiunile, s realizeze dispozitivul de aprare, s organizeze sistemul de foc i cooperarea, concomitent cu executarea lucrrilor genistice i barajelor.Aprarea pe poziii se organizeaz n scopul meninerii ferme a punctului de sprijin, producerii de pierderi ct mai mari inamicului, respingerii ofensivei acestuia i interzicerii ptrunderii lui n adncime.Aprarea mobil se execut n scopul nimicirii inamicului prin aciuni de tip ofensiv executate de ctre subunitile din ealonul doi (uneori rezerva) ale batalionului, dup naintarea controlat a inamicului pe un aliniament (poziie), care l face vulnerabil loviturilor executate de aprtor prin contraatacuri i nvluire.Aprarea pe aliniamente intermediare se organizeaz atunci cnd inamicul dispune de o superioritate covritoare n fore i mijloace sau se gsete ntr-o situaie avantajoas.Retragerea se adopt, temporar, pentru scoaterea forelor de sub loviturile puternice ale inamicului i punerii lor ntr-o situaie mai avantajoas n adncime, ocuparea unor poziii favorabile ducerii luptei sau regruparea acestora pe anumite direcii n vederea ndeplinirii altor misiuni; uneori, retragerea se poate executa i pentru atragerea inamicului pe direcii nefavorabile desfurrii forelor sale principale, mai ales a celor blindate i nimicirea lor ulterioar.

n aprarea n ncercuire plutonul de infanterie acioneaz, de regul, n cadrul ealonului superior mpreun cu alte fore, uneori independent, n una din urmtoarele situaii: n aprare - pe timpul executrii contraatacului, al retragerii i cnd se urmrete meninerea cu orice pre a unor obiective importante; n ofensiv - ca urmare a contraatacurilor i loviturilor concentrice executate de ctre inamic, pe timpul urmririi, n urma luptei de ntlnire desfurat nefavorabil pentru forele proprii.contraatacul este conceput i planificat de ealoanele superioare i constituie un moment important n desfurarea luptei de aprare; pentru executarea acestuia comandantul folosete o parte sau majoritatea forelor aflate n aprare, pentru exploatarea situaiilor favorabile lovirii inamicului n locurile i n momentele decisive i pentru nfrngerea acestuia.n aprarea pe poziii comandantul folosete subunitile din ealonul doi i rezerva, n cooperare cu elementele statice ale aprrii (poziiile de aprare sau punctele de ntrire), pentru a diminua elanul ofensiv al atacatorului i a-i reduce avantajul numeric.n aprarea mobil comandantul anticipeaz ptrunderile inamicului n adncime i folosete obstacolele i poziiile ntrite pentru a direciona i controla aceste ptrunderi; el execut, de asemenea, contraatacuri locale pentru a-l determina pe inamic s intre n ptrunderile planificate de aprtor sau pentru a-l induce n eroare asupra dispozitivului de aprare.Aprarea n cadrul luptei de ntlnire. Trecerea la aprare n cadrul luptei de ntlnire se execut n situaia cnd inamicul a devansat n desfurare forele proprii sau este superior n fore i mijloace. n acest caz, forele proprii trec n grab la aprare pe aliniamentul atins sau pe un alt aliniament favorabil.Trecerea la aprare pentru consolidarea aliniamentului final al misiunii se execut n cadrul ealonului superior pentru: asigurarea flancurilor i spatelui forelor; respingerea contraatacului; interzicerea afluirii rezervelor inamicului; crearea condiiilor favorabile pentru continuarea ofensivei cu alte subuniti i pentru refacerea resurselor necesare luptei.Ambuscada se execut la ordin sau din proprie iniiativ, cnd plutonul de infanterie acioneaz independent sau izolat, ziua i noaptea, n condiii grele de stare a vremii, n teren greu accesibil, n locuri favorabile executrii atacului prin surprindere, de la distan mic.Ambuscada const n atacul surpriz dintr-o poziie mascat mpotriva unui obiectiv (int) static temporar sau n deplasare; sistemul de foc se organizeaz combinat cu baraje, obstacole i distrugeri.9)Cerinele prezentate ctre lupta de aprare i caracteristicile lor.Aprarea trebuie s fie: stabil, ferm, activ n toate mediile; adnc ealonat (cnd e cazul); capabil s reziste loviturilor date de inamic cu toate categoriile de fore i mijloace.Aceste caracteristici sunt determinate, n principal, de urmtorii factori: cantitatea de informaii deinute, modul de folosire a terenului, ealonarea n adncime, cooperarea i sprijinul reciproc, concentrarea puterii de lupt, manevra, sistemul de lovire, unitatea de aciune a forelor, reaciile ofensive, existena rezervelor, modul de realizare a surprinderii i inducerea n eroare.10) Constituirea aprrii plutonului: dispozitivul de lupt. Constituirea aprrii plutonului de infanterie trebuie s asigure respingerea atacului inamicului i nimicirea tancurilor lui i forei vii n faa limitei dinainte la flancuri i n adncimea aprrii. Ea include:

dispozitivul de lupt;

punctul de sprijin al plutonului;

sistemul de foc;

amenajarea genistic a punctului de sprijin.

Dispozitivul de lupt a plutonului se constituie n funcie de misiunea primit, condiiile terenului i este format din poziiile grupelor de infanterie i mijloacelor de foc de ntrire.

Poziiile grupelor ale plutonului de infanterie n aprare, de regul, se dispun ntr-o tranee (ntr-un an) n linie. n punctele de sprijin, dispuse pe direciile probabile de ofensiv a inamicului (ameninate) poziia unei grupe a plutonului n scopul ntririi stabilitii (fermitii) aprrii se poate amenaja n adncimea punctului de sprijin (pe linia a doua) la 100 200 m n spatele (dup) traneei I. La ameninarea atacului din flanc, dispozitivul de lupt poate fi constituit ealonat spre strnga, ealonat spre dreapta.

11) Punctul de sprijin.

Punctul de sprijin al plutonului este un sector (poriune) de teren, o parte a poziiei de aprare unde snt dispuse mijloacele de foc cu o mare densitate, amenajat n raport genistic i adoptat pentru aprarea circular. Plutonul cu mijloacele de ntrire se dispune n dispozitivul de lupt, organizeaz sistemul de foc, l amenajeaz n raport genistic, l mascheaz i se afl n msur de a respinge ofensiva inamicului. Punctul de sprijin a plutonului se pregtete pentru aprarea circular mai nti de toate pentru lupta cu tancurile inamicului i se execut minuios mascarea. Grupa apr o poriune de teren (tranee) sau anul care se numete poziie. Mrimea frontului poziiei fiecrei grupe depinde de numrul efectivului care se apr, condiiile terenului i de situaie. Pentru a evita nimicirea ntregii grupe cu un proiectil (min) de calibru mediu poziia ei trebuie s fie nu mai mic dect 50 m, iar necesitatea de a conduce cu subordonaii prin voce nu permite dispersarea soldailor pe poziia mai mare dect 100 m.

Aa dar, n pluton snt trei grupe, fiecare aprnd poziia de pn la 100 m. Lund n considerare dou intervale a cte 50 m ntre grupe, frontul total a punctului de sprijin a plutonului constituie 400 m.

Intervalul ntre punctele de sprijin a dou plutoane trebuie s fie pn la 300 m. acesta este condiionat de necesitatea evitrii lovirii cu ajutorul unei ncrcturi nucleare supra mici (0,1 km) mai mult dect un pluton.

Adncimea PSPL, se constituie n rezultatul dispunerii TAB (ML) tancurilor, RATcD i altor mijloace de foc n adncimea, precum i n rezultatul crerii (amenajrii) poziiilor de rezerv pentru grupe i tehnic de lupt, cea mai raional se socoate adncimea punctului de sprijin pn la 300 m.

Punctul de sprijin al plutonului de infanterie n aprare este format din:

poziiile grupelor;

poziiile de tragere a TAB (ML);

poziiile de tragere a mijloacelor de ntrire.

n dependen de teren i caracterul de aciuni al inamicului poziia grupelor poate fi determinat.

Pentru aprarea circular a punctului de sprijin se pregtesc PT de rezerv pentru TAB (ML) tancuri, RATD, arunctoare de grenade predominant pentru, executarea focului n direcia flancurilor i spatelui.

ML ocup PT care se amenajeaz n centrul poziiilor grupelor, la flancuri sau n urma poziiei la distana de 50 km, iar n punctul de sprijin al plutonului se dispun pe front i n adncime cu intervale pn la 200 m. PT se aleg folosind condiiile terenului n aa mod ca s se asigure dispunerea n ascuns i mascarea n condiii favorabile pentru observare i posibilitatea executrii focului cu RATcD, tunurile i mitralierile n toate direciile i la distana maxim de tragere din fiecare categorie de armament. La alegerea IT a ML trebuie de acordat atenie la aceea, ca focul mainilor vecine n sectoarele de tragere de baz reciproc s se intersecteze, adic s se asigure susinerea reciproc cu foc i posibilitatea de a executa focul concentrat n faa limitei dinainte, la flancurile punctului de sprijin, precum i aprarea circular.

Dispunerea poziiilor de tragere a ML (TAB) n linie nu se admite.

TAB ocup poziiile de tragere de regul n adncimea PSpr aa, ca s se asigure posibilitatea de a executa tragerea predominant n direcia flancurilor i intervalelor. PT trebuie s aib cile de acces i deplasarea n ascuns. n punctul de sprijin se mai amenajeaz PT temporare (vremelnice) pentru ndeplinirea unor misiuni particulare vremelnice i poziii false, pentru introducerea inamicului n eroare.

Grupele de mitraliori i arunctori de flcri date ca ntrire pot s se dispun pe poziiile grupelor de infanterie motorizat, iar grupa arunctoare de grenade n intervalele dintre ele sau la flancurile PSpr.

Intervalele ntre grupe i plutoane trebuie s fie ntotdeauna sub observare, s se acopere cu foc i baraje.

Punctul de comand observare a comandantului de pluton se instaleaz n punctul de sprijin, n aa loc, de unde se asigur cea mai bun observare asupra inamicului i asupra aciunilor subordonailor sau, vecinilor i terenului, precum i conducerea continu cu plutonul. De regul PCO al comandantului de pluton se amenajeaz n anul de comunicaie. El nu trebuie s se deosebeasc cu nimic n dispozitivul de lupt. Pentru acesta trebuie de folosit cu iscusin caracteristicile de protecie a terenului. n aa mod, punctul de sprijin al plutonului de infanterie motorizat n aprare este constituit din:

poziiile grupelor de infanterie motorizat;

PT ale TAB (ML);

PT ale mijloacelor de ntrire.

12) Sistemul de foc a plutonului n aprare.

Focul este mijlocul principal de nimicire a inamicului n aprare. Pentru ca el s fie eficient trebuie de organizat ntr-un sistem unic care ar corespunde concepiei luptei. Dup numrul de mijloace de foc inamicul va depi plutonul de infanterie care se apr (3 4 ore) de aceea acestei superioriti n mijloacele de foc trebuie de opus eficacitatea focului propriu, care se exprim printr-un sistem determinat de folosire a armamentului din dotare.

Sistemul de foc n aprare const:

n amplasamente judicioase i folosirea cu eficacitatea mijloacelor de foc;

n constituirea zonelor de foc continu de toate tipurile n faa limitei dinainte, la flancuri i n adncimea aprrii pentru nimicirea n primul rnd a tancurilor i altor blindate;

n concentrarea rapid a focului pe orice direcie sau sector ameninate, adic ea trebuie s asigure posibilitatea executrii focului eficace, frontul de flanc i ncruciat, precum i aprarea circular a punctului de sprijin.

Sistemul de foc al plutonului se constituie lund n consideraie posibilitile de foc ale tuturor categoriilor de armament ale plutonului i mijloacelor primite ca ntrire, printr-o cooperare strns a focului tuturor tipurilor de arme n combinare cu barajele genistice i obstacolele naturale.

Toate barajele i cile de acces spre ele trebuie bine s se observe i s se bat cu foc.

Sistemul de foc al plutonului n aprare include:

a) Sectoarele de foc concentrat ale plutonului pregtite n faa limitei dinainte.

b) Zonele de foc antitanc al ML (tancurilor) i de foc continuu etajat a tuturor celorlalte mijloace de foc ale plutonului n faa limitei dinainte, n intervale, la flancuri i n adncimea aprrii.

c) Manevra pregtit cu foc a ML (tancurilor) i altor mijloace de foc pe direciile ameninate.

Baza sistemului de foc a plutonului o constituie focul tancurilor, MLI, arunctoarelor de grenade antitanc i mitralierilor.

Nemijlocit n faa limitei dinainte se pregtete zona de foc continuu etajat: tot terenul n fia de 400 m n faa limitei dinainte trebuie s se afle sub focul eficace al plutonului, iar spaiul mort trebuie s se bat cu focul artileriei i arunctoarelor de mine de pe PT acoperite.

Eficacitatea focului n aprare se obine prin precizie, masare i executarea lui prin surprindere, precum i prin conducere cu iscusin a lui. Toate mijloacele de foc n aprare trebuie s fie gata pentru executarea focului i a manevrei pe timp de noapte i n alte condiii de vizibilitate redus.

Nimicirea intelor inamicului se poate efectua cu focul unor mijloace izolate sau cu focul concentrat a plutonului (grupei). Focul concentrat (FC) este focul automatelor, mitralierilor, arunctoarelor de grenade i armamentului MLI (TAB), care se execut asupra unui obiectiv sau asupra unei pri a dispozitivului de lupt a inamicului.

FC al MLI poate fi stabilit (fixat) la deprtarea (adncimea) de 2 km de la limita dinainte (focul se execut cu proiectile explozive).

SFC al Pl. IMo pentru MLI sectorul de FC se fixeaz n lime pn la 75 m (cte 25 m la tun), n adncime pn la 50 m (n rezultatul mprtierii naturale (cea mai bun parte a elipsei mprtierii)).

FC din armele de infanterie (cu glon) asupra obiectivelor fixate (stabilite) se execut:

din automate i mitraliere de mine pn la 600 m;

din PK, PKT pn la 1000 m;

din mitraliere calibrul 14,5 (KPVT) pn la 2000 m.

FC se pregtete din timp pe cile probabile de deplasare ale inamicului. Densitatea focului n acest sector trebuie s fie mai mare dect densitatea medie n fia de foc a plutonului i poate constitui 10 12 gloane pe 1 m liniar pe minut. Reeind din aceste cerine sectorul de FC al plutonului se fixeaz 150 200 m frontal (grupa 50 m). Plutonului de infanterie motorizat se fixeaz (stabilete) 1 2 sectoare de FC.

Pentru nimicirea organizat a inamicului se stabilesc aliniamente de deschidere a focului a RATcD, din tancuri, din tunuri a MLI, din armele cu glon de infanterie. Distana focului eficace a armelor cu glon constituie 400 600 m din MLI 1300 m din tancuri 1800 2500 m.

Acoperirea sectoarelor de tragere de baz i fixarea sectoarelor suplimentare asigur crearea (constituirea) zonelor de foc continuu etajat.

n scopul mririi eficacitii nimicirii inamicului se pregtete focul frontal, de flanc, ncruciat i pumnal.

Pentru executarea focului n aprare mainilor de lupt (TAB), mitralierilor i altor mijloace de foc se stabilesc sectoare de tragere de baz i suplimentare la adncimea focului maxim eficace. Focul arunctorului de grenade se pregtete n fia de foc a grupei. Grupei i plutonului se stabilesc fia de foc. n afar de aceasta, lor li se indic sectoarele de tragere suplimentare.

Fia de foc se indic n teren prin patru repere (puncte), ncepnd de la flancul drept al punctului de sprijin, iar sectorul de tragere cu dou. Limea fiei de foc se stabilete mai mare dect frontul de aprare a plutonului n scopul de a asigura acoperirea cu foc a intervalelor dintre subuniti. Fiile de foc ale subunitilor vecine trebuie stabilite astfel, ca tot terenul n faa limitei dinainte s fie acoperit cu foc.

n scopul introducerii inamicului n eroare relativ sistemului de foc i dispunerii forelor i mijloacelor se ntrebuineaz ML i tancuri nomade.

Sistemul de foc se socoate gata (pregtit) atunci cnd:

mijloacele de foc se afl pe PT;

sunt pregtite elementele pentru tragere;

este cantitatea necesar de muniii;

efectivul cunoate misiunile de foc i poate s le ndeplineasc.

13) Locul i misiunile de lupt a plutonului infanterie motorizat n aprare. Mijloacele date ca ntrire.Plutonul de infanterie motorizat n cooperare cu plutoanele vecine i fiind sprijinit de mijloacele comandantului superior, de regul, duce lupta de aprare n cadrul companiei.

El poate s se apere:

n I ealon pe direcia principal sau secundar;

n II ealon;

poate s se afle n rezerva batalionului;

s se numeasc n sigurana de lupt;

n patrula de cercetare de lupt;

n ambuscada de foc;

cu o parte de fore sau n ntreaga componen s intre n grupa blindat a batalionului (companiei);

s constituie rezerva antidesant;

n afar de aceasta Pl.IMo poate fi dat n sprijin companiei de tancuri.

n fiecare caz concret locul i rolul plutonului se vor determina prin misiunea de lupt, dat de comandantul superior.

Misiunea de lupt este misiunea dat de comandantul superior subunitii pentru obinerea unui scop stabilit n lupt ntr-un termen fixat. Coninutul misiunii de lupt depind de destinaia subunitii, mijloacele de nimicire care se ntrebuineaz, valoarea forelor i mijloacelor, capacitii proprii i a inamicului de condiiile terenului, situaia tactic i ali factori.

Locul i rolul plutonului n aprare se determin cu destinaia lui, locul n dispozitivul de lupt a companiei batalionului, componena, caracterul misiunilor i influena, care el o produce asupra desfurrii i rezultatului luptei companiei, batalionului, prin ndeplinirea misiunii sale. Plutonul care acioneaz n contactul nemijlocit cu inamicul pe direcia expus atacului cu tancuri, ndeplinete cea mai complicat misiune: el primul primete asupra sa focul cel mai puternic al diferitor mijloace de nimicire a inamicului, iar apoi i cea mai puternic lovitur de tancuri i infanterie.

Misiunea de lupt a plutonului, care se apas n primul ealon pe direcia principal const n:

producerea unei lovituri hotrtoare inamicului cu focul tuturor mijloacelor de nimicire n faa limitei dinainte;

respingerea atacului lui;

meninerea punctului de sprijin ocupat.

n cazul ptrunderii inamicului n punctul de sprijin sau n intervalul, cu vecinii, plutonul trebuie cu focul tuturor mijloacelor s-i produc pierderi maximale, s interzic naintarea lui n adncimea aprrii i prin acesta s creeze condiii favorabile pentru nimicirea lui cu ajutorul rezervelor comandantului superior. n acest caz plutonului se fixeaz un punct de sprijin mai mic dup dimensiuni, el primete mai multe mijloace de ntrire i este sprijinit de un numr mai mare de artilerie i arunctoare de mine. n afar de acesta, lng punctul de sprijin al plutonului se concentreaz eforturile principale a mijloacelor de foc a comandanilor superiori.

n aa mod, plutonului, care se apr n I ealon pe direcia principal se ofer rolul hotrtor n respingerea atacurilor tancurilor i infanteriei inamicului n faa limitei dinainte a aprrii i meninerea primei poziii.

Acionnd pe direcia secundar, misiunea plutonului const n aprarea cu fermitate a punctului de sprijin, interzicerea ptrunderii inamicului pe direcii mai importante i rspunderea lui n prile flancului i spatelui subunitilor care se apr pe direcia principal. n cazul acesta plutonul va primi un punct de sprijin mai mare dup dimensiuni i mai puine mijloace de ntrire sau n genere nu le va primi.

Plutonul, care se apr n cadrul companiei din ealonul II al batalionului, va organiza aprarea n adncime.

Misiunea lui const n:

meninerea punctului de sprijin;

nimicirea inamicului ptruns n aprare;

precum i s fie dat pentru nlocuirea subunitilor din I ealon n caz de pierderea capacitii de lupt ale lor;

executarea contraatacurilor mpreun cu ealoanele II i rezervele comandantului superior.

Plutonul, care constituie rezerva batalionului se numete raionul sau punctul de sprijin, unde el se afl n msur s ndeplineasc misiunile aprute prin surprindere, s participe la oprirea inamicului ptruns n adncimea raionului de aprare i la executarea contraatacului s ntreasc aprarea companiilor din ealonul I, precum i s nlocuiasc subunitile din I ealon n cazul pierderii de ctre ele a capacitii de lupt.

Plutonul numit n sigurana de lupt, se deplaseaz la poziia indicat, o amenajeaz n raport genistic i se afl n msur de a nimici elementele de cercetare ale inamicului i interzicerea atacului prin surprindere a inamicului asipra forelor principale ale batalionului.

Plutonul numit n patrula de cercetare de lupt n afara contactului cu inamicul descoper inamicul, determin componena lui, direcia de deplasare i aliniamentele de desfurare, PT a artileriei, locurile de instalare a PC. n timpul luptei de aprare el determin forele inamicului, ptrunse n aprare sau care ncearc s execute ocolirea.

Plutonul numit n ambuscada de foc, ocup poziia favorabil indicat i execut mascarea minuioas a ei. El este destinat pentru producerea ctor mai mari pierderi inamicului pe calea de acces cu focul prin surprindere i folosind barajele de mine i exploziv. Ambuscade de foc se organizeaz n locurile, care ngreuiaz desfurarea inamicului i executarea manevrei de ieire de sub foc.

Plutonul, care, ns, n componena grupei blindate a batalionului (companiei) este destinat pentru mrirea stabilitii i activitii aprrii n timpul luptei pe direciile cele mai ameninate pentru nchiderea breselor care sau creat n rezultatul loviturilor cu foc ale inamicului i rezolvarea altor misiuni, care cer aciuni rapide de manevr i nimicirea eficient cu focul.

Plutonului, care este numit n rezerva antidesant i se indic raionul, n care el execut cercetarea inamicului aerian, instaleaz baraje genistice i pregtete ambuscade n locurile posibile de debarcare (desantare) desanilor tactici aerieni sau grupurilor de cercetare diversiune i pe direciile probabile de aciuni ale lor.

n funcie de misiunile primite, locul lui n dispozitivul de lupt a companiei plutonul poate s primeasc la ntrire o grup de mitraliere, de arunctore de grenade i arunctore de flcri, precum o grup de geniti pioneri, chimiti cercetai i alte mijloace.

14)Locul i misiunile de lupt ale C.I.Mo. n aprare.Mijloacele date ca ntrire.Compania de infanterie este subunitate tactic, dotat cu armament i tehnic militar modern i n cooperare cu alte genuri de arme i fore speciale este capabil:

-s nimiceasc inamicul cu focul tuturor mijloacelor de foc pe cile de acces spre limita dinainte;

-s resping atacurile cu tancurile i infanteria inamicului, loviturile aviaiei;

-s creeze condiii favorabile pentru trecerea la contraatac;

-s menin cu drzenie punctul de sprijin ocupat.

Cp.I.Mo. n aprare acioneaz, de regul, n componena batalionului. Locul ei se determin n dependen de misiunea de lupt primit. Cp.I.Mo. poate s se apere:

-n primul ealon al batalionului;

-n ealonul doi al batalionului;

-n fia de asigurare;

-pe poziia naintat;

-s constituie rezerva de arme ntrunite;

-s se afle n rezerva antidesant.

La ieirea din lupt sau pe timpul retragerii, Cp.I.Mo. poate fi numit n pichetul mobil de cap (spate) sau pentru a aciona n calitate de subunitate de acoperire.

Pe timpul luptei de aprare, locul companiei poate fi schimbat. Deci, compania din ealonul nti poate fi trecut n ealonul doi sau rezerv. Aa dar, condiiile de trecere a companiei la aprare i locul ei pot fi diferite, influena principal la aceste condiii o va avea aciunile inamicului.

Misiunea de lupt a Cp.I.Mo. n aprare n dependen de situaie poate fi diferit. Misiune mai dificil va ndeplini compania, care se va afla n ealonul nti pe direcia principal de atac cu tancurile, deoarece n aceast situaie ea prima va primi asupra sa focul masiv i mijloace diferite de nimicire ale inamicului i lovitura cea mai puternic a tancurilor i infanteriei.

Misiunea Cp.I.Mo., care se apr n ealonul I, de obicei const n aceea, ca n cooperare cu mijloacele de foc primite ca ntrire i luate n sprijin, cu vecinii i cu subunitile altor genuri de arm i uniti speciale, s produc pierderi mari ealonului nti al inamicului n primul rnd, tancurilor i infanteriei pe TAB, s impun infanteria s debarce, iar apoi de a nimici-o i nu permite ruperea de ctre inamic a punctului de sprijin de companie.

Compania din ealonul doi ocup punctul de sprijin indicat n adncimea aprrii, de regul, pe direcia principal de interzis.

Misiunea companiei din ealonul II este pregtirea contraatacurilor pe direciile indicate, aflndu-se n gtin pentru nimicirea inamicului care atac, ptruns n intervale sau ocolete punctul de sprijin, meninerea cu fermitate a punctului de sprijin de companie ocupat, ntrirea (nlocuirea) unor subuniti din ealonul I care i-au pierdut capacitatea de lupt. Cp.I.Mo. pe MLI, n afar de aceasta, pregtete unu-dou aliniamente de tragere pentru respingerea atacurilor cu tancurile inamicului cu focul de pe loc. Aliniamentele de tragere pot coincide cu aliniamentele de desfurare pentru contraatac.

Compania, numit n rezerva de arme ntrunite, ocup raion de concentrare, pregtete pentru aprare punct de sprijin i se afl n gtin de a ndeplini misiunile aprute n timpul luptei sau s nlocuiasc subuniti din ealonul I.

Compania, numit n rezerva antidesant, ocup raionul indicat, execut cercetarea inamicului aerian, instaleaz barajele antidesant, pregtete ambuscade de foc n raioanele posibile de desantare a desantului aerian al inamicului i pe direciile posibile de aciune.

Pentru formarea aprrii rezistente cu scopul producerii pierderilor hotrtoare a tancurilor i infanteriei inamicului care atac, compania se ntrete cu subuniti de alte genuri de arm.

Cp.I.Mo. poate primi ca ntrire:

o baterie de artilerie;

o subunitate antitanc;

o subunitate arunctoare de grenade antitanc;

o subunitate antiaerian;

o subunitate de pionieri, cercetai chimiti;

o subunitate de arunctoare de flcri;

un pluton de tancuri.

Compania n lupt mai poate fi sprijinit de o baterie de artilerie.

15)Constituirea aprrii C.I.Mo.Dispozitivul de lupt al companiei de infanteriei moto n aparare.Constituirea aprrii companiei include:

dispozitivul de lupt;

sistemul punctelor de sprijin i poziiilor de foc;

sistemul de foc;

sistemul de baraje genistice.

Compania de infanterie la trecerea la aprare constituie un dispozitiv de lupt.

Compania apr un punct de sprijin cu o dezvoltare frontal pn la 1500 m i 1000 m n adncime, iar plutonul - pn la 400 m pe front i pn la 300 m n adncime.Dispozitivul de lupt al companiei se constituie, n funcie de caracteristicile terenului i alte condiii ale situaiei, pe un ealon, uneori pe dou ealoane. La constituirea unui aa dispozitiv de lupt este posibil ntrebuinarea mai complet a posibilitilor de lupt a armamentului modern, asigurarea posibilitilor manevrei cu focul i subunitile.

n dependen de caracterul terenului, punctul de sprijin al companiei poate fi dispus n triunghi cu vrful napoi (nainte), ealonat spre stnga (dreapta) sau n linie (schema Nr. 5). Mainile de lupt i tancurile se dispun n punctul de sprijin al Cp. (plutonului) pe front i n adncime la distana de 200 m ntre ele.

TAB se dispun pe poziii de tragere n adncimea punctului de sprijin al companiei (plutonului) n locurile, care asigur executarea focului din mitraliere cu maxim eficacitate prioritar spre flancuri i n intervale. Plutonul de mitraliere se d ca ntrire, de regul, la grupele plutoanelor de infanterie. Uneori, el n componen deplin se ntrebuineaz pe direcia de concentrare a forelor principale a companiei. Intervalele ntre punctele de sprijin de plutoane pot fi pn la 300 m, iar intervalele ntre punctele de sprijin de companie - pn la 1500 m. n intervalele punctelor de sprijin de companie (plutone) se amenajeaz poziii de rezerv, tranee i anuri de comunicaie false.

Pentru aprarea circular a punctului de sprijin de companie, plutoanelor se indic sectoare de tragere suplimentare, pentru mijloacele de foc se pregtesc poziii de tragere de baz i de rezerv.

16)Sistemul punctelor de sprijin i poziiilor de foc a C.I.Mo. n aprare.

Sistemul punctelor de sprijin i poziiilor de foc include:

punctele de sprijin de plutoane;

poziiile de foc ale tancurilor, MLI (TAB), RAD i altor mijloace de foc organice i primite ca ntrire;

barajele, traneele i cile de comunicaie.

Sistemul punctelor de sprijin i poziiilor de foc se pregtete n dependen de hotrrea luat, posibilitile de lupt a companiei, existena timpului i caracteristicile terenului.

17)Sistemul de foc a C.I.Mo. n aprare.

Mijlocul principal de nimicire a inamicului este focul subunitilor de infanterie, tancurilor i artileriei. Pentru obinerea efectului maxim a focului din toate tipurile de armament, acestea se constituie ntr-un singur sistem, care se numete sistem de foc.

Sistemul de foc al companiei n aprare (schema Nr.6) const n folosirea i dispunerea cu iscusin a mijloacelor de foc, pregtirea focului pe cile de acces ndeprtate, n faa limitei dinainte, la intervale, flancuri i n adncimea aprrii pentru nimicirea, n primul rnd a tancurilor i altor obiective blindate ale inamicului, la fel n concentrarea rapid a focului pe orice direcie de ameninare sau sector. El se constituie n corespundere cu posibilitile de foc a tuturor tipurilor de armament a companiei i mijloacele de foc primite ca ntrire, n strns cooperare cu mbinarea barajelor genistice i obstacolelor naturale.

Sistemul de foc al companiei n aprare include:

sectoarele de foc concentrat i de baraj al artileriei i arunctoarelor, pregtite pe cile de acces, n faa limitei dinainte a aprrii, la flancuri i n adncimea aprrii;

zonele de foc a mijloacelor antitanc i focul continuu suprapus a tuturor tipurilor de armament n faa limitei dinainte, n intervale, la flancuri i n adncimea aprrii;

manevra pregtit cu focul n scopul concentrrii lui n timp scurt pe orice direcie ameninat.

Baza sistemului de foc a subunitilor o constituie focul antitanc. Acesta este focul R.A.D., artileriei antitanc, tancurilor, MLI (TAB), de asemenea i focul elicopterelor de lupt.

La organizarea sistemului de foc o importan deosebit are dispunerea corect a mijloacelor de foc. De aceea, tancurile, MLI (TAB), RAD, arunctoarele de grenade, piesele i alte mijloace de foc este necesar de dispus ascuns, dispersat, n aa mod, ca s poat executa focul la distan maxim i de nimicit inamicul cu foc de flanc ncruciat i pumnal cu densitate mare, s aib legtur reciproc de foc i s creeze pungi de foc. Dispunerea liniar a mijloacelor de foc nu se admite. Pentru mijloacele de foc n afar de poziii de tragere de baz, se pregtesc i de rezerv, iar pentru tancurile de serviciu, MLI (TAB), n afar de aceasta se pregtesc i poziii de tragere vremelnice.

Gtina sistemului de foc se determin prin ocuparea de ctre tancuri, MLI (TAB), piese de artilerie i alte mijloace de foc a poziiilor, pregtirea datelor pentru tragere, la fel i existena muniiilor.

Pentru ca inamicul s nu descopere sistemul de foc al subunitilor, ndeosebi al companiilor i batalioanelor din ealonul I, este necesar mascarea amnunit a mijloacelor de foc, amenajarea genistic a poziiilor.

18)Amenajarea genistic a punctului de sprijin a companiei.Sistemul barajelor genistice.Misiunile de baz a amenajrii genistice n aprare sunt:

amenajarea fortificat a punctelor de sprijin;

crearea barajelor;

pregtirea cilor pentru manevr;

executarea msurilor genistice pentru mascare.

Amenajarea genistic se organizeaz de ctre comandantul companiei i include:

sparea locaelor, traneelor, cilor de comunicaie;

amenajarea poziiilor de tragere, aliniamentelor de tragere, aliniamentelor de desfurare pentru contraatac;

amenajarea P.C.O.;

amenajarea blindajelor, adposturilor pentru efectiv i tehnic;

executarea barajelor genistice, pregtirea cilor pentru executarea manevrei i mascarea.

Amenajarea genistic a punctului de sprijin ncepe imediat ce s-au determinat poziiile subunitilor, mijloacelor de foc i organizarea sistemului de foc. Ea se execut n acelai timp pe toat adncimea aprrii a companiei n succesiunea asigurrii gtinei permanente de lupt a subunitilor pentru respingerea atacului inamicului i protecia lor mpotriva tuturor mijloacelor de nimicire i se execut n ascuns.

La trecerea la aprare din contact nemijlocit cu inamicul n primul rnd se sap locaele individuale pentru pistolari, locaele pentru mitraliori, agheiti, lunetiti, tancuri, MLI (TAB), instalaiile RAD i alte mijloace; se cur fiile de observare i de tragere; se execut lucrrile pentru pregtirea PCO; se execut baraje n faa limitei dinainte, n intervale i la flancuri.

Dac compania de infanterie moto pe MLI trece la aprare n ealonul II al batalionului ea pregtete cile de deplasare spre aliniamentele de desfurare pentru executarea contraatacurilor i spre aliniamentele de tragere.

n al doilea rnd se sap locaele pentru grupe, locaele pentru tancuri, MLI (TAB) i alte mijloace de foc pe poziiile de tragere de rezerv (vremelnice); se termin amenajarea PCO; se execut an-adposturile acoperite (adposturile) pentru fiecare grup; se sap locae pe aliniamentele de foc, se execut adposturile pentru armament, tehnic, de asemenea la punctul de aprovizionare cu muniii; suplimentar se execut baraje n faa limitei dinainte, n intervalele dintre punctele de sprijin i la flancuri.

Ulterior se definitiveaz amenajarea genistic a punctului de sprijin, continu amenajarea adposturilor pentru tehnic, se sap traneele i cile de comunicaie, se execut adposturi pentru companie, se pregtesc poziii false.

n timpul trecerii companiei la aprare n afara contactului cu inamicul, amenajarea genistic a punctelor de sprijin se execut n aceeai succesiune dar cu ntrebuinarea pe larg a tehnicii de geniu.

Mascarea punctului de sprijin se execut nentrerupt odat cu nceperea amenajrii genistice.

19)Locul i misiunile de lupt ale Pl.I.Mo. n ofensiv.Mijloace date ca ntrire.

Locul plutonului n lupta de ofensiv se determin de ctre comandantul superior.

O influien esenial la determinarea locului plutonului n dispozitivul de lupt vor avea:

completarea plutonului cu efectiv, armament, tehnic, muniii i alte mijloace materiale;

starea tehnic a armamentului i tehnicii;

gradul de pregtire a efectivului, experiena lui de lupt;

gradul de pregtire a efectivului i iscusina comandanilor.

De regul plutonul acioneaz n cadrul companiei, iar n unele cazuri poate s acioneze i independent.

n componena companiei:

n primul ealon al batalionului pe direcia concentrrii eforturilor principale;

n componena subunitilor din ealonul doi al batalionului.

Independent:

-s constituie rezerva batalionului;

-n patrula de cercetare de lupt;

-n componena grupului de asalt;

-n grupa naintat a desantului tactic aerian.

Plutonul din ealonul nti al batalionului pe direcia concentrrii eforturilor principale ndeplinete rolul principal n lupt. De aciunile cu succes ale plutonului vor depinde, ntr-o mare msur, ndeplinirea misiunii nu numai de ctre companie, ci i de ctre batalion. Misiunea const n nimicirea forei vii i mijloacelor de foc amplasate pe poziiile de aprare ale grupelor inamicului, asigurnd mai apoi ndeplinirea misiunii imediate a companiei.

Plutonul din ealonul doi al batalionului are misiunea s dezvolte succesul subunitilor din primul ealon i s desvreasc ndeplinirea misiunii puse batalionului. La necesitate, el poate ntri sau nlocui parial sau n componen deplin o subunitate din primul ealon, care i-a pierdut capacitatea de lupt.

Plutonul, care acioneaz n rezerva batalionului, poate s ndeplineasc cele mai diverse misiuni aprute prin surprindere:

s se introduc n lupt pentru amplificarea eforturilor batalionului;

s resping contraatacurile mpreun cu subunitile din primul ealon;

s nlocuiasc subunitile care au suferit pierderi mari;

s acopere flancurile deschise contra loviturilor posibile ale inamicului, nchiderea breelor aprute n dispozitiv; s duc lupta cu grupurile de cercetare diversiune.

Deprtarea rezervei de la subunitile primului ealon poate fi pn la 3 km. Aceasta asigur comandantului de batalion meninerea unei legturi stabile cu plutonul i introducerea rapid a lui n lupt.

Pe parcursul ndeplinirii misiunii primite de ctre batalion n adncimea aprrii inamicului, plutonul poate fi destinat n patrula de cercetare de lupt n scopul executrii, cercetrii inamicului i terenului n fia de ofensiv a batalionului. n acest caz, deprtarea lui de subunitile primului ealon poate atinge pn la 10 km.

Plutonul de infanterie moto n grupul de asalt poate aciona n timpul ofensivei n ora sau ntr-un raion fortificat pentru cucerirea unor cldiri i construcii deosebit de rezistente pregtite pentru aprare. Pe lng pluton, n componena grupului de asalt pot fi incluse la fel tancuri, tunuri (obuziere) autopropulsate, arunctoare de mine, instalaii de lansare, rachete antitanc, arunctoare de flcri, precum i subuniti de pioneri explozive.

Pl.IMo destinat n grupul naintat de la batalionul care acioneaz n desantul tactic aerian, de regul, are misiunea de a cuceri terenul de aterizare i trebuie s asigure desantarea forelor principale a desantului aerian.

Pl.IMo poate s fie dat ca ntrire unei subuniti de tancuri, iar plutonul de tancuri unei subuniti de infanterie i s ndeplineasc misiunile de ofensiv ntr-o cooperare strns ntre ele.

n ofensiv plutonul poate primi misiunea s treac temporar la aprare pentru respingerea unui contraatac sau consolidarea unui obiectiv cucerit. n acest scop, se deplaseaz repede pe aliniamentul stabilit i organizeaz n grab aprarea. Comandantul de pluton trebuie s acorde o atenie deosebit organizrii aprrii antitanc, folosind mijloacele de foc antitanc primite ca ntrire, precum i obstacolele i barajele realizate cu materiale din zon.Una din principalele probleme, care le rezolv comandanii la luarea hotrrii n ofensiv este determinarea (stabilirea) misiunii de lupt subunitilor subordonate.

Misiunea de lupt este baza executrii tuturor activitilor a comandanilor organizatori conducerii, cooperrii, asigurrii multelaterale a aciunilor de lupt i aciunilor subunitilor.

ndeplinirea misiunii de lupt este criteriul de baz, care apreciaz aciunile subordonailor. De aceea, n timpul organizrii luptei pentru comandant, este foarte important s stabileasc corect misiunile de lupt.

Misiunea de lupt subordonailor se determin, reieind din:

caracterul aprrii inamicului (constituirea aprrii);

caracterul terenului;

valoarea, starea inamicului i gradul de neutralizare cu foc;

componena, starea i posibilitile de lupt a subunitilor subordonate, locul i rolul lor n lupta de ofensiv;

existena mijloacelor de ntrire;

componena, starea i posibilitile de lupt a vecinilor, misiunile lor i altele.

Frontul de atac al plutonului n ofensiv poate s fie pn la 300 m, iar al grupei cnd acioneaz pe jos pn la 50 m. Intervalele dintre grupe snt de pn la 50 m.

Ca misiune de lupt plutonului n ofensiv i se indic obiectivul de atac i direcia de continuare a ofensivei. Atunci cnd misiunile de lupt se dau prin radio, plutonului poate s i se indice numai direcia de continuare a atacului (direcia de atac).

n dependen de misiunea primit, locul n dispozitivul de lupt, plutonului i se pot da ca ntrire:-pn la o grup de mitraliere;-arunctoare de grenade automate;-arunctoare de flcri;-1-2 geniti;-1-2 cercetai-chimiti;20)Dispozitivul de lupt ale Pl.I.Mo. n ofensiv.Procedeele de atac asupra inamicului.

Pentru ndeplinirea cu succes a misiunii primite i executarea n timpul luptei a manevrei, subunitatea de infanterie trebuie s aib o formaie corespunztoare dispozitiv de lupt aranjarea subunitilor n teren pentru ducerea luptei.El depinde de:

misiunea primit;

caracterul aprrii inamicului;

existena forelor i mijloacelor;

condiiile terenului.

Dispozitivul de lupt al subunitii se constituie n aa mod, ca:

s asigure nimicirea cu succes a inamicului;

ndeplinirea misiunii primite n termenul stabilit;

combinarea focului cu micarea i manevra n timpul ofensivei;

cooperarea strns a subunitilor;

conducerea cu ele.

Dispozitivul de lupt al plutonului n ofensiv, cnd acioneaz pe MLI (TAB), const din:

linia de lupt a MLI (TAB) cu intervalele dintre ele pn la 100 m;

mijloacele de ntrire, care acioneaz n linia de lupt sau n urma ei.

n acest caz, Pl.IMo acioneaz n linie de lupt dup tancuri la distana de 100200 m.

Dispozitivul de lupt al plutonului, cnd acioneaz pe jos, este lanul de trgtori i se compune:

din dispozitivele de lupt ale grupelor (n lan) de trgtori;

din MLI (TAB), (linia de lupt a MLI (TAB));

mijloacele de ntrire.

Cnd se acioneaz pe jos, efectivul acioneaz n lan de trgtori n urma liniei de lupt a tancurilor, la distana care asigur sigurana lui contra exploziilor proiectilelor artileriei proprii i sprijinul tancurilor, care atac cu focul armelor cu glon.

MLI (TAB) n acest caz, folosind acoperire (cutele) terenului, prin salturi de pe un aliniament pe altul (de la un adpost la altul) se deplaseaz din urma grupelor din care fac parte la distana, care asigur sprijinul atacului acestora i tancurilor prin foc executat cu mitraliere, cu armamentul de pe MLI, prin intervale, pe la flancuri i pe deasupra trupelor, atunci cnd permit condiiile terenului. Uneori MLI (TAB) pot aciona i nemijlocit n lanurile de trgtori ale grupelor sale.

n timpul ndeplinirii misiunii de lupt Pl.IMo, n dependen de situaie, poate aciona n dispozitiv de lupt, dispozitiv premergtor de lupt i dispozitiv de mar.

n dispozitivul de lupt plutonul atac, de regul, cu grupele n linie. Uneori, ca urmare a unor manevre executate, plutonul poate adopta dispozitivul de lupt ealonat spre dreapta (stnga) sau n triunghi cu vrful nainte (napoi).

Cnd se acioneaz pe jos, dup debarcarea din MLI (TAB) precum i pe timpul luptei n adncime, plutonul poate aciona n dispozitivul premergtor de lupt (n linie de grupe n coloan, triunghi cu vrful nainte sau napoi, ealonat spre dreapta sau spre stnga).

n timpul atacului pe jos executat de infanterie, comandantul de pluton se deplaseaz n urma lanului de trgtori al plutonului la distana de pn la 50 m n aa loc, de unde este comod de observat aciunile plutonului i de condus cu ele. Conducerea cu focul i deplasarea MLI (TAB) comandantul de pluton le execut prin lociitorul su care se afl n main.

Dispozitivul de lupt al grupei de infanterie, cnd acioneaz pe jos, este lanul de trgtori cu intervalul dintre soldai de 6 8 m (8 12 pai) i MLI (TAB). Pentru comoditatea executrii focului i folosirea mai judicioas a terenului, militarii, n lanul de trgtori, pot s se deplaseze puin nainte sau ntr-o parte, respectnd direcia de baz a frontului de atac a lanului, nempiedicnd aciunile vecinilor. MLI (TAB) acioneaz n urma grupei, la flancul ei sau nemijlocit n lan.

Pe timpul luptei n adncime grupele pot fi dispuse n dispozitivul de lupt al plutonului n modul cel mai diferit.

Cele mai raionale forme ale dispozitivelor de lupt pe timpul dezvoltrii succesului n adncimea aprrii inamicului vor fi acelea care snt mai puin vulnerabile mpotriva focului de flanc i ncruciat, asigur manevra rapid, folosirea condiiilor favorabile ale terenului, naintarea n direcia indicat i folosirea simultan cu eficacitate a unui numr maxim de armament.

n dependen de misiunea primit, posibilitile inamicului, caracterul terenului, dispozitivul de lupt al plutonului poate avea o form variat:

-aranjarea grupelor pe o linie;

-triunghi cu vrful nainte ( napoi );

-ealonat dreapta ( stnga ).

n atacul executat cu infanteria pe jos comandantul de pluton se deplaseaz napoia lanului de trgtori, la distana de pn la 50 m sau n lanul de trgtori n aa loc, de unde este mai comod de observat i de condus cu aciunile plutonului. n unele cazuri el poate s acioneze n lanul de trgtori. Conducerea cu focul i cu deplasarea mainilor comandantul de pluton le execut prin lociitorul su care se afl n main.

Atacul este micarea impetuoas i fr opriri a subunitilor de tancuri i infanterie motorizat n dispozitivul de lupt, n combinare cu focul intensiv din tancuri, MLI, TAB, iar pe msur de apropiere cu inamicul i din alte tipuri de armament, n scopul nimicirii lui.

n dependen de caracterul aprrii inamicului i terenului, de nzestrarea i situaia concret n care se afl subunitatea, plutonul poate executa atacul pe jos sau pe MLI (TAB), precum i ca desant pe tancuri. Locurile de mbarcare a infanteriei ca desant pe tancuri, de regul, se aleg la deprtarea de 2 4 km de la limita dinainte a aprrii inamicului pe un teren, care asigur mbarcarea ascuns i rapid.

Atacul cu infanteria mbarcat pe MLI (TAB) se execut atunci cnd aprarea inamicului este neutralizat cu siguran n timpul pregtirii de foc i s-a reuit s se scoat din lupt majoritatea mijloacelor antitanc, precum i mpotriva inamicului trecut n grab la aprare, neavnd o aprare dezvoltat n raport genistic.

Subunitile de infanterie, n acest caz, atac pe MLI (TAB) n dispozitiv de lupt n urma tancurilor la distana de 100 200 m, executnd focul din toate mijloacele de foc. mpotriva aprrii pregtite i dezvoltate n raport genistic, neavnd un numr necesar de mijloace pentru nimicirea cu foc, precum i pe un teren puternic frmntat i greu accesibil pentru MLI (TAB), ofensiva se execut pe jos. Efectivul, n acest caz, se debarc i atac inamicul n lan de trgtori nemijlocit n urma tancurilor, la distana care asigur sigurana lui de la exploziile proiectilelor artileriei proprii i sprijinul tancurilor cu focul armelor cu glon. MLI (TAB), n acest caz, folosind cutele terenului, prin salturi de la un aliniament la altul, de la adpost la adpost acioneaz n urma subunitilor sale la distana care asigur sprijinul eficient cu focul armamentului sau tancurile i infanterie care atac.

Plutonul, care este dotat pe automobile, atac inamicul de regul pe jos, iar cnd timpul este ploios, glod sau cu strat mare de zpad i n alte cazuri, infanteria poate ataca inamicul pe unele sectoare ca desant pe tancuri.

21)Raioanele, punctele i aliniamentele fixate plutonului n ofensiv.Pregtirea raionului de plecare la ofensiv

Msurile principale pentru pregtirea raionului de plecare la ofensiv sunt:

a) la ofensiva din micare:

se execut amenajarea genistic a locurilor de dispunere a plutonului ( sparea adposturilor, anurilor-adposturi .a. );

se amenajeaz poziiile de tragere pentru mijloacele de aprare antiaerian, bateria de arunctoare;

se execut recunoaterea unui raion de rezerv de plecare la ofensiv i cilor de deplasare spre acesta;

se pregtesc cile de acces spre limita de aprare a inamicului;

se realizeaz msurile de mascare.

b) la ofensiva din contact nemijlocit:

se execut amenajarea genistic a raionului (poziiei) de plecare la atac;

se amenajeaz poziiile de tragere pentru mijloacele de foc;

se realizeaz msurile de mascare. Aliniamentul (punctul) iniial se stabilete n scopul nceperii oportune a deplasrii din raionul ocupat i se determin de ctre comandantul superior. Deprtarea lui de la raionul ocupat trebuie s asigure ncolonarea i intrarea coloanei n viteza stabilit de deplasare. Deprtarea aliniamentului (punctului) iniial de la limita raionului iniial poate atinge 5 10 km.

Alinia


Recommended