Tabele cu functii auxiliare si pregatitoare in cazul prelucrarii prin strunjire.
37
2.2.1. Funcţii pregătitoare şi auxiliare în cazul prelucrǎrii prin strunjire Aceste funcţii pregătitoare se utilizează în general pentru precizarea condiţiilor de deplasare a săniilor, aşadar au rol important în programare. Se pot defini funcţii pregătitoare modale a căror acţiune se păstrează şi în frazele următoare până la programarea altei funcţii, cât şi funcţiile pregătitoare nemodale care sunt active numai în fraza în care au fost programate. 2.2.1.1. Tabel cu Funcţii pregătitoare G Cod Grupa Funcţie Format Modal G00 01 Avans rapid G0 X.. Z..[U..W..] x G01* 01 Avans G1 X.. Z..[U..W..] x G02 01 Interpolare circulară în sens orar G2 X.. Z..[U..W..] R.. x G2 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x G03 01 Interpolare circulară contr.sens orar G3 X.. Z..[U..W..] R.. x G3 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x G04 00 Temporizare în 1/1000 Secundă G4 P30 o Temporizare în Secunde G4 P30. o G05 00 G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Z.. [U..W..] o G10 00 Setare (programare) Offset G10 L..P..Q..R..G..X..Z..[U..W..] o G18* 02 Selectarea planului XZ G18 x G20 06 Selectare măsurare în INCH G20 x G21* 06 Selectare măsurare în MM G21 x
Transcript
2.2.1. Funcţii pregătitoare şi auxiliare în cazul prelucrǎrii prin strunjire
Aceste funcţii pregătitoare se utilizează în general pentru precizarea condiţiilor de deplasare a săniilor, aşadar au rol important în programare.
Se pot defini funcţii pregătitoare modale a căror acţiune se păstrează şi în frazele următoare până la programarea altei funcţii, cât şi funcţiile pregătitoare nemodale care sunt active numai în fraza în care au fost programate.
2.2.1.1. Tabel cu Funcţii pregătitoare G
Cod Grupa Funcţie Format Modal
G00 01 Avans rapid G0 X.. Z..[U..W..] x G01* 01 Avans G1 X.. Z..[U..W..] x G02 01 Interpolare circulară în sens orar G2 X.. Z..[U..W..] R.. x G2 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x G03 01 Interpolare circulară contr.sens orar G3 X.. Z..[U..W..] R.. x G3 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x G04 00 Temporizare în 1/1000 Secundă G4 P30 o Temporizare în Secunde G4 P30. o G05 00 G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Z.. [U..W..] o G10 00 Setare (programare) Offset G10 L..P..Q..R..G..X..Z..[U..W..] oG18* 02 Selectarea planului XZ G18 x G20 06 Selectare măsurare în INCH G20 x G21* 06 Selectare măsurare în MM G21 x G28 00 Pornire la punctul de referinţă G28 X Z o Pornire la punctul de referinţă şi între poz. G28 X.. Z..[U..W..] oG29 00 Poziţionare prin punctul de referinţă G29 X.. Z..[U..W..] o G31# 00 Ştergere drum rămas de parcurs G31 X.. Z..[U..W..] F.. o G32 01 Ciclu tăiere filet G32 X.. Z.. [U..W..] F.. o G40* 07 Ştergerea corecţiei razei de tăiere G1/0 G40 X.. Z..[U..W..] x G41 07 Corecţia razei de tăiere stânga G1/0 G41 X.. Z.. [U..W..] x G42 07 Corecţia razei de tăiere dreapta G1/0 G42 X.. Z.. [U..W..] x G50 11 Limitarea numărului de turaţii G50 S.. x G52 00 Poziţionarea unui sistem local de coordonateG52 G52 X.. Z.. [U..W..] x Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 Z0 x G53 00 Selectarea sist.decoordonate maşinii G53 X.. Z.. o G54* 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 1 G54 x G55 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 2 G55 x G56 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 3 G56 x G57 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 4 G57 x G58 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 5 G58 x G59 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 6 G59 x G60 00 G61 13 Stop exact ( modal ) G61 X.. Y.. Z.. x G64* 13 Ştergere Stop exact (G61) G60 x G65# 00 Chemare Macro-subprogram G65 P... A.. B.. .. .. o G70 00 Ciclu de finisare G70 P.. Q.. F.. o G71 00 Ciclu de degroşare paralel pe Z G71 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F.. o
G72 00 Ciclu de degroşare paralel pe X G72 P.. Q.. U.. W.. I.. K.. F.. o G73 00 Ciclu de degroşare pe contur paralel G73 P.. Q.. U.. W.. D.. K..I..F.. o G74 00 Ciclu de degroşare paralel pe Z cu rupere şpan G74 X.. Z.. Q.. K.. P.. F.. o Ciclu pătrundere frontal cu rupere şpan G74 (X..) Z.. K.. I.. F.. o Ciclu găurire frontală cu rupere şpan G74 Z.. K.. F.. o G75 00 Pătrundere interioară şi exterioară (multiple) G75 X..(Z..W..K..I..D..) F.. x G76 00 Ciclu de filetare cu tăiere G76 X..Z..I...K..D..A..P..F.. x G80* 09 Anulare ciclu găurire G80 x G81 09 Centrare ciclu de găurire,găurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. xCod Grupă Funcţie Format Modal
G82 09 Adâncire , adâncire frontală G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x G83 09 Găurire cu eliminare şpan (standard) G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x Găurire cu eliminare şpan ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L.. x G84 09 Filetare dreapta G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x G85 09 Alezare, găurire G85 X.. Z.. R.. F.. L.. x G81 09 Centrare ciclu de găurire,găurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. xG82 09 Adâncire , adâncire frontală G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x G81 09 Centrare ciclu de găurire,găurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. xG82 09 Adâncire , adâncirere frontală G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x G83 09 Găurire cu eliminare şpan (standard) G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x Găurire cu eliminare şpan ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L.. x G84 09 Filetare dreapta G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x G85 09 Alezare, găurire G85 X.. Z.. R.. F.. L.. x G86 09 Alezare, găurire (Spindel stop ) G86 X.. Z.. R.. F.. L.. x G87 09 Găurire manuala G87 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x G88 09 Gaurire manuală (Temporizare) G88 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x G89 09 Alezare,găurire (Temporizare) G89 X..Z.. R.. P.. F.. L.. x G184 09 Filetare stânga G184 X.. Z.. R.. F.. x G90 01 Ciclu tăiere (Z) exterior/interior G90 X.. Z.. I.. Z..F.. x G92 01 Ciclu filetare (o singură tăiere) G92 X.. Z.. I.. F/E.. x G94 01 Ciclu tăiere(X) exterior/interior G94 X.. Z.. K.. F.. x G96 12 Viteză constantă de tăiere G96 S.. x G97 12 Turaţie constantă G97 S.. x G98 10 Avans în mm/min G98 (F..) x G99 10 Avans în mm/rotaţie G99 (F..) x G100 10 Selectare imagine în oglindă G100 X0 (Z..) xG101 10 Anulare imagine în oglindă G101 X0 (Z..) x G103 00 Limitare (citire în avans)Lookahead x G110 12 Selectare sistem de coordonate piesa 7 G110 x G111 12 Selectare sistem de coordonate piesa 8 G111 x G112 12 Selectare sistem de coordonate piesa 9 G112 x G113 12 Selectare sistem de coordonate piesa 10 G113 x G114 12 Selectare sistem de coordonate piesa 11 G114 x G115 12 Selectare sistem de coordonate piesa 12 G115 x G116 12 Selectare sistem de coordonate piesa 13 G116 x G117 12 Selectare sistem de coordonate piesa 14 G117 x G118 12 Selectare sistem de coordonate piesa 15 G118 x G119 12 Selectare sistem de coordonate piesa 16 G119 x G120 12 Selectare sistem de coordonate piesa 17 G120 x G121 12 Selectare sistem de coordonate piesa 18 G121 x G122 12 Selectare sistem de coordonate piesa 19 G122 x
G123 12 Selectare sistem de coordonate piesa 20 G123 x G124 12 Selectare sistem de coordonate piesa 21 G124 x G125 12 Selectare sistem de coordonate piesa 22 G125 x G126 12 Selectare sistem de coordonate piesa 23 G126 x G127 12 Selectare sistem de coordonate piesa 24 G127 x G128 12 Selectare sistem de coordonate piesa 25 G128 x G129 12 Selectare sistem de coordonate piesa 26 G129 x G184 09 Filetare stânga G184 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x G187 10 Supravegherea preciziei * = Aceste funcţii G sunt active după cuplarea comenzii numerice, respectiv după RESET. # = Aceste funcţii G sunt opţionale x = Aceste funcţii G sunt modale, şi sunt active atâta timp, cât printr-o altă funcţie din aceeaşi grupă va fi selectată. Doar o singură funcţie G din aceeaşi grupă poate fi activă. o = Aceste funcţii G sunt valabile doar ca frază, doar în blocul în care sunt puse.
2.2.1.2. Tabel cu funcţii auxiliare M
Observaţie: Este permisă programarea doar a unei funcţii M într-o frază NC
Cod -M Funcţia Eficientă în fraza -: Început Sfârşit
M00 Stop program x M01 Opţional Stop program x M02 Sfârşit de program , fară salt înapoi la începutul programului x M03 Pornire arbore înainte ( dreapta, în sens orar ) x M04 Pornire arbore înapoi ( stânga, contrar sensului orar ) x M05 Stop arbore x M08 Pornire lichid de răcire x M09 Oprire lichid de răcire x M10 Închidere universal x M11 Deschidere universal x M12 Jet aer –pornit- x M13 Jet aer –oprit- x M14 Blocare arbore principal x M15 Deblocare arbore principal x M17 Rotire turelă înainte x M18 Rotire turelă înapoi x M19# Orientare arbore x M21 Deplasarea păpuşii mobile spre material x M22 Deplasarea păpuşii mobile de la material x M23 Ieşire în afară la terminarea filetului , activă x M24 Ieşire în afară la terminarea filetului, inactivă M30 Sfârşit de program, cu salt înapoi la începutul programului M31 Eliminator de şpan pornit, mers înainte M32 Eliminator de şpan pornit, mers înapoi M33 Eliminator de şpan ,oprit M36 Dispozitiv de preluare piese, rabatare interioară M37 Dispozitiv de preluare piese, rabatare exterioară M41 Treapta de viteză 1 (doar la SL-30/40)
M42 Treapta de viteză 2 (doar la SL-30/40) M43 Blocare turela decuplat (doar în scop de SERVICE) M44 Blocare turela cuplat (doar în scop de SERVICE) M51-M58# Funcţii suplimentare M, pornit M61-M68# Funcţii suplimentare M, oprit M76 Modificarea afişajului pe display este posibilă M77 Modificarea afişajului pe display nu este posibilă M78 Beep la atingerea tastelor M79 Beep atunci când nu este introdusă atingerea tastelor
Cod -M Funcţia Eficienţă în fraza -: Început Sfârşit
M82 Eliberare sculă, doar în scop de SERVICE M85# Deschidere uşa automată M86# Închidere uşa automată M88# Pornire pompă de înaltă presiune lichid de răcire M89# Pornire pompă de înaltă presiune lichid de răcire M95 Temporizare în ore şi minute M95(hhminmin) M96 Salt condiţionat la intrarea semnaluluiM97 Chemare de sub-programe locale (urmează fraza) M97 N.. M98 Chemare sub-program M98 P.. M99 Sfârşit de sub-program sau sfârşitul unei fraze M121-M128# Funcţii suplimentare M M133 Pornire antrenare sculă, Rotire dreapta (Ex: M133 P1500) M134 Pornire antrenare sculă, Rotire stânga (Ex: M134 P1500) M135 Decuplare antrenare scule M154 Pornirea funcţionării axei C M155 Oprirea funcţionării axei C
Deplasarea in coordonate absolute şi incrementaleAceastea sunt doua moduri în care se poate transmite maşinii instructiuni de deplasare cum ar
fi: deplasare în coordonate absolute care va lua punctual de zero piesa ca punct de origine şi toate
distanţele necesare pentru respectivul reper se vor da în raport cu acest punct. Se va nota cu literele X şi Z urmate de un şir de cifre care va reprezenta poziţia pe reperul dorit.
deplasarea în coordonate incrementale care va lua ca punct de zero ultimul punct cunoscut de pe reperul pe care noi il vom realiza şi se va modifica cu fiecare dată introdusă în program. Se va nota cu literel U şi W urmate de un şir de cifre care va reprezenta locaţia punctului pe reperul dorit.În cadrul unui progaram pentru un anumit reper se pot utiliza date introduse şi în coordonate
absolute şi în coordonate incrementale.
Deplasare cu avans rapid G0
Această funcţie deplasează scula în avans rapid de la poziţia de aşteptare (punctul de start) la poziţia finală (punct final). Este bine să fim atenţi, ca scula după ce se află în punctul final, să nu se deplaseze la punctul final pe un drum drept, pentru ca toate axele să se deplseze potrivit cu datele maşinii, cu o viteză constantă.
Format: G0 X60. Z20. G0 U60. W20.
G0 X60. W20. G0 U60. Z20.
Poziţia de aşteptare (punct start)
Poziţia introdusă (punct final)
Deplasare liniară cu avans de lucru G1
Această funcţie deplasează scula cu ultimul avans introdus, de la poziţia de aşteptare ( punct de start ) la poziţia introdusă ( punct final ) pe drumul cel mai scurt
Această funcţie deplasează scula, cu ultimul avans introdus, de la poziţia de aşteptare (punctul de start) la poziţia finală (punct final), urmînd un traseu circular în sesul orar.
Format: G02 X.. Z.. [U.. W..] R.. F.. Definire circulară cu raza indicată; G02 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F.. Definire circulară cu definirea lui I şi K;
G02 = Funcţie circulară şi direcţia de rotire; X = Indicarea punctelor finale în X, absolut; Z = Indicarea punctelor finale în Z, absolut; U = Indicarea punctelor finale în X, incremental; W = Indicarea punctelor finale în Z, incremental; R = Raza cercului; I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei X, în rază şi incremental, de aceea atenţie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci I poate fi lăsat liber; K = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei Z, incremental, de aceea atenţie la semnul dinainte;F = Avans.
Fig.2.1. Interpolare circulară în sens orar
Interpolare circulară contrar sensului orar G03
Această funcţie deplasează scula, cu ultimul avans introdus, de la poziţia de aşteptare (punctul de start) la poziţia finală (punct final), urmînd un traseu circular contrar sensului orar.
Format: G03 X.. Z.. [U.. W..] R.. F.. Definire circulară cu raza indicată G03 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F.. Definire circulară cu definirea lui I şi K
G03 = Funcţie circulară şi direcţia de rotire; X = Indicarea punctelor finale în X, absolut; Z = Indicarea punctelor finale în Z, absolut;U = Indicarea punctelor finale în X, incremental; W = Indicarea punctelor finale în Z, incremental; R = Raza cercului pozitivă la cercuri până la 180° Negativă la cercuri peste 180 ° ; I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei X, în rază şi incremental, totuşi atenţie la semnul dinainte. Dacă valoarea este = 0 atunci I poate fi lăsat liber; K = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei Z, mereu incremental, totuşi atenţie la semnul dinainte. Dacă valoarea este = 0 atunci K poate fi lăsat liber; F = Avans.
Programarea utilizând raza R este mult mai uşoară decât programarea utilizând coordonatele punctului de centru I,K. Cu urmatoarele observaţii:
- programarea unui cerc întreg cu R nu este posibilă;- programarea utilizând R oferă întotdeauna două soluţii.
a) b)Fig. 2.3. Diferetierea intre cele doua solutii
Pentru a putea face diferenţa între cele două soluţii, de exemplu figura 2.3, a) pentru cazul mâini stângi, se programează R10, b) pentru cazul mâini drepte se programează R-10 (cazul mâini drepte nu este relevant pentru strunjire).
G71 Ciclu de degroşare după contur Tip I ( prelucrare interioară şi exterioară)
Degroşarea este procesul tehnologic de prelucrare prin aşchiere, prin care se îndepărtează o cantitate mare de material, cu avansuri de aşchiere mari şi turaţii mici, se realizează o suprafaţă cu rugozitate scăzută şi productivitate mare.Acest ciclu de aşchiere, strunjeşte materialul cuprins între dimensiunea materialului brut şi conturul finit.
Aici este de programat doar conturul la gata, care este introdus într-o frază (P – Q). Comenzile F, S, şi T din propoziţia cuprinsă între P şi Q nu vor fi executate.Nu este necesar ca fiecare frază NC cuprinsă între P şi Q să aibă un număr de frază, este suficient ca cele două fraze definite, P şi Q să aibă introdus un număr de frază. Prima poziţionare începe mereu de la punctul de start, care la următorul adaos de prelucrare va fi deplasată. După terminarea degroşării, scula urmează un contur paralel de tăiere prin luarea în consideraţie a adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U şi W. Dacă sunt introduse I şi K, atunci un adaos de prelucrare pe tăierea conturului va fi executat. După executarea frazei Q, scula va fi întotdeauna retrasă în punctul de start, acolo unde se deplasează prima dată axa Z, dacă diametrul punctului de start este mai mic decât fraza Q şi atasând axa X. Altfel este invers. Tip I înseamnă, că în contur nu este permisă o tăiere înapoi ( buzunar) G71 P = Prima frază NC executată într-un sector (porţiune) de program ; Q = Ultima frază NC executată într-un sector (porţiune) de program ; U = Adaos de prelucrare în X
(indicarea diametrului, + pentru exterior / - pentru interior) ;W = Adaos de prelucrare în Z ;D = Poziţionare (Indicarea razei) ; I = Adaos de prelucrare în X, pentru ultima tăiere a conturului paralel (indicarea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior); K = Adaos de prelucrare în Z, pentru ultima tăiere a conturului paralel ; F = Avans.
Fig. 2.17. Ciclu de degroşare după contur
Înainte de prima traiectorie punctul de start va fi în X pentru a deplasa dimensiunea U/2+I şi punctul de start va fi în Z pentru a deplasa dimensiunea W+K. Din acest punct va pleca prima poziţionare.
Dacă punctul de start se află pe diametrul materialului brut, prima tăiere în adâncime va fi în valoare inferioară de U/2+I.
Exemplu G71 Tip I, prelucrare exterioară
G71 P = Prima frază NC executată într-un sector (porţiune) de program ; Q = Ultima frază NC executată într-un sector (porţiune) de program ; U = Adaos de prelucrare în X
(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior); W = Adaos de prelucrare în Z ;D = Poziţionare (indicarea razei); F = Avans.
Exemplu: G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D4. F0.3
G71 Ciclu de degroşare după contur Tip II( Prelucrare interioară şi exterioară)
Acest ciclu de aşchiere, strunjeşte materialul cuprins între dimensiunea materialului brut şi conturul la gata, la fel ca la Tip I. Diferenţa constă în faptul că este posibilă o tăiere înapoi, (buzunar), şi că la sfarşitul fiecărei degroşări, scula merge de-a lungul conturului la dimensiunea X a degroşării anterioare. Aici nu va rămâne un rest după degroşare, în general se va obţine o suprafaţă mult mai bună.
După terminarea degroşării, scula urmează un contur paralel de tăiere prin luarea în consideraţie a adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U şi W. Dacă sunt introduse I şi K, atunci un adaos de prelucrare va fi executat pe tăierea conturului. După executarea frazei Q, scula va fi întotdeauna retrasă în punctul de start, acolo unde se deplasează prima dată axa Z, dacă diametrul punctului de start este mai mic decât fraza Q şi atasând axa X. Altfel este invers.
G71 P = Prima frază NC executată într-un sector (porţiune) de program ; Q = Ultima frază NC executată într-un sector (porţiune) de program ;U = Adaos de prelucrare în X
(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior); W = Adaos de prelucrare în Z ;D = Poziţionare (indicarea razei);F = Avans
Turaţia arborelui principal
Turaţia arborelui se masoară în rotaţii/minut, de obicei maşinile cu comandă numerică folosesc motoare de curent continuu care pot realiza turaţii într-o gama largă. În programarea maşinilor cu comandă numerica turaţia arborelui principal se notează cu litera S care este urmată de un număr care reprezintă turaţia pe care o dorim să prelucrăm.
2.2.1.9. Limitarea turaţiei G50
Limitarea turaţiei arborelui principal care la HAAS este reprezentată prin funcţia G50În cazul prelucrării cu viteză constantă, turaţia va creşte practic la maximul posibil al strungului
CNC. Această limitare a turaţiei influenţează timpul de prelucrare, calitatea suprafeţei şi cel mai important asigură o prelucrare în siguranţă evitându-se avarierea CNC-ului sau accidentările.
G74 Ciclu de canelare planaCanelarea este procesul tehnologic de prelucrare prin aşchiere prin care se ralizează caneluri pe
o suprafaţă cilindrică, prelucrarea se realizează în special pe centrele de prelucrare care au mişcare de rotaţie a reperului şi mai puţin la cele care mişcarea ce rotaţi o realizează scula de prelucrat. Se pot realiza dintr-o singură trecere sau din mai multe treceri. Prelucrarea este realizată cu scule denumite cuţite de canelat de diferite dimenisuni. Se realizează cu viteze mici si avansuri mari cu aceeaşi sculă se poate realiza şi degroşare şi finisare dar schimbandu-se parametri de aşchiere.
G74 X = Dimensiune la gata în X, absolut / sau U, incremental pornind de la punctul de start (Diametru) ;
Z = Dimensiunea la gata în Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start ;
I = Poziţionare în X (introducerea razei); K = Poziţionarea în Z până când urmează ruperea şpanului; F = Avans.
Fig.2.23. Ciclu de canelare plana
Dacă K nu este introdus, nu va urma ruperea şpanului.
G75 (Multiple) Ciclu de canelare pe circumferinţă
G75 X = Dimensiune la gata în X, absolut / sau U, incremental pornind de la punctul de start ;
Z = Dimensiunea la gata în Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start ;
I = Poziţionarea în adâncime până la ruperea şpanului (pozitiv) ; K =Poziţionare pe latutidine (pozitiv);F = Avans.
Fig. 2.25. Ciclu de canelare pe circumferinţă
2.2.1.15. Funcţiile auxiliare
Funcţiile T
Funcţiile T reperzintă numele fiecărei scule(litera T vine de la cuvantul TOOLS din engleză care înseamna SCULĂ), care o vom avea în magazinul de scule şi de care la un moment dat avem nevoie în prelucrare este urmată de un sir de cifre care au o anumita insemnătate cum ar fii:
T0101 unde : 01 inseamnă pozitia sculei aşchietoare 01 urilizată pentru activarea lungimilor sculei aşchietoare stocate în
memorie
Comanda M (= sunt diferite) funcţie utilizată pentru activarea diferitelor tipuri de comenzi auxiliare.M3, M4 sensul de roatie al arborelui principal
M 3 - comanda de rotire a arborelui principal pe stânga.
M 4 - comanda de rotire a arborelui principal pe dreapta.
M8, M9, M88, M89 lichid de racire ungere
M8 - conada de pornire lichid de racire ungere. M9 - comanda de oprire lichid de racire ungere.
M88 - comanda de pornire lichid de racire ungere prin interiorul sculei aschietoare.
M89 - comanda de oprire lichid de racire ungere prin interiorul sculei aschietoare.
M 31 - pornirea conveiorului M 33 - oprirea conveiorului de avacuare a şpanului. de avacuare a şpanului.
2.2.1.8. Corecţia razei de aşchiere a sculei G40 / G41 / G42
Corecţia razei de aşchiere este o funcţie, care deplasează scula automat spre dreapta (G42) sau spre stânga (G41) la calea (drumul) programat, respectiv al conturului.
Corecţia razei de aşchiere este necesară doar la contururi ale razelor sau la executarea de elemente conice. La o prelucrare curată pe o axă paralelă ea nu este necesară.
Pentru a cunoaste şi a executa o corecţie de rază a sculei, comanda numerică a maşinii trebuie să ştie neapărat lungimea şi mărimea razei de tăiere. Aceste date vor fi introduse în Offsetul de corecţie al sculelor.
Unde Txxyy este în offsetul de corecţie al sculelor, pe corecţia de sculă respectivă, unde xx reprezenta poziţia pe turela introdusă şi yy reprezintă numărul de corecţie.
G42: Scula se deplasează în dreapta conturului în raport cu direcţia de mers Este utilizat mai ales la strunjirea exterioară.
Fig.2.4. Corecţia razei de aschiere G42
G41: Scula se deplasează în stânga conturului în raport cu direcţia de mers. Este utilizat mai ales la strunjirea interioară.
Fig. 2.5. Corecţia razei de aschiere G41
Reguli pentru corecţia razei de aşchiere
Prima mişcare după o definire G41 sau G42, va fi desemnată ca o alegere de corecţie, ce se poate realiza doar într-o mişcare liniară G1 / G0.
După alegerea selecţiei de corecţie ( G41/G42 ) scula stă cu punctul ei de mijloc al razei de aşchiere, perpendicular pe punctul de început, a celui mai apropiat element de contur pentru înlocuirea razei. Înainte de anularea selecţiei de corecţie, scula stă cu punctul ei de mijloc al razei de tăiere, perpendicular pe punctul final al ultimului element de contur, pentru înlocuirea razei. Când este anulată corecţia, trebuie să urmeze neapărat o deplasare în linie dreaptă (G1/G0). Dupa anularea corecţiei, scula stă cu vârful ei teoretic pe punctul care a fost programat. La prelucrarea axelor paralele (fără raze şi prelucrări oblice) corecţia razei de tăiere nu este necesară. Programată va fi întotdeauna piesa la gata.
Lama sculelelor aşchietoare întotdeauna au o rază, altfel durata de folosire mult prea scurtă datorată uzurii.
Exemple de scule aşchietoare ce au raza: Cuţit de degroşare: 0.8 -1.6 mm;
← Cuţit de finisare: 0.2-0.4 mm;Cuţit de canelat: 0.1-0.2 mm;
Fig. 2.6. Raza sculelor aşchietoare
Selectarea corecţiei sculei pe exterior
La deplasarea sculei pe un contur este necesară selectarea corecţiei de rază a aşchieriii.
Fig. 2.7 Selecţia corecţiei sculei pe exterior
Selectarea corecţiei sculei pe interior
La deplasarea sculei pe un contur este necesară selectarea corecţiei de rază a aşchierii.
Fig.2.8 Selecţia corecţiei sculei pe interior
Anularea corecţiei
Prima deplasare după o definire a lui G40 va fi desemnată ca o anulare a corecţiei.Aceasta poate fi urmată doar într-o mişcare liniară dreaptă (G1/G0).Înainte de anularea corecţiei, scula se află cu punctul; de mijloc al razei de tăiere, perpendicular
pe punctul final al ultimului contur de înlocuire a razei.După anularea corecţiei, scula se află cu vârful ei teoretic pe punctul programat.
