Notiuni generale despre tabagism

si interventiile pentru obtinerea

sevrajului tabagic

In aceasta prezentare au fost incluse

materiale pregatite de dna Conf. Dr.

Antigona Trofor

TUTUNUL

Familia Solanaceae

Gen Nicotiana (100 specii)

– Nicotiana rustica

– Nicotiana tabacum

Descrisa de Carl Linnaeus in 1762

Source: Favre-Trosson JP, Le Tabagisme, 1993,33

http://fr.encyclopedia.yahoo.com/articles/cl/cl_2224_p0.html#cl_2224.25

ANTICHITATE -1492

Primii consumatori reali de tutun sunt consideraţi a fi indienii

(in pipe in forma de Y- denumite tobaga )

1492, Christopher Columbus este considerat a fi prima

persoană din afara celor două Americi care a văzut, mirosit şi

atins frunzele de tutun.

1493, Rodrigo de Jerez a devenit primul, european,

consumator de tutun. Întors din cea de a doua călătorie cu

Columb , a fost condamnat la trei ani de închisoare de către

inchiziţia spaniolă, deoarece a fumat în public. A devenit astfel

prima “victimă” a luptei antifumat.

1493 – 1600

Tutunul s-a impus iniţial ca plantă ornamentală

şi medicinală

Jean Nicot , ambasadorul Franţei la Lisabona a trimis Catherinei de

Médicis tutun pentru tratamentul migrenelor

1552-1618 Sir Walter Raleigh: aduce tutunul în Anglia , popularizându-l

la curtea reginei Elisabeta I.

1566-1625 Regele James I publică tratatul său ,

“A Counterblast to Tobacco ‘ . In el tutunul este descris ca obiect al lui

satan şi interzice consumul de tutun în berăriile din Londra .

1596-1645 Michael Feodorovich: Primul ţar Romanov, a declarat

utilizarea tutunlui “păcat de moarte “ şi a interzis posesia acestuia .

Sursa : Lemaire JF. Que sais-je n° 1859, 1986. Encyclopédie du tabac et des fumeurs, 1970.

1601-1700

1552-1618 Sir Walter Raleigh: aduce tutunul în Anglia , popularizându-l la

curtea reginei Elisabeta I.

1566-1625 Regele James I publică tratatul său , “A Counterblast to Tobacco‘ .

In el tutunul este descris ca obiect al lui satan şi interzice consumul de tutun în

berăriile din Londra .

1596-1645 Michael Feodorovich: Primul ţar Romanov, a declarat utilizarea

tutunlui “păcat de moarte “ şi a interzis posesia acestuia .

http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx

http://www.gallaher-group.com/products/history.asp

http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html

1801-1900

1832 prima ţigară rulată aparţine unui soldat egiptean în timpul

războiului Turco-Egiptean. “ Papirossi “

1856 Prima fabrică de ţigarete a fost deschisă de un veteran al

războiului din Crimeea , Robert Golag , în Walworth Anglia.

Tutunul devine important în comerţul Americii de Nord.

In Franţa , tutunul importat era prelucrat doar în fabricile regale

(monopoI); 7000 de tone erau “tocate” anual .

1864, prima fabrică de ţigarete în USA – 20 miliarde de ţigarete/an.

http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx

http://www.gallaher-group.com/products/history.asp

http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html

1901- PRESENT

http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx

http://www.gallaher-group.com/products/history.asp

http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html

1914 în timpul Primului Război

Mondial se introduce raţia de ţigarete

pentru soldaţi.

Dreptul de a fuma este cerut de tot

mai multe femei .

Consumul mondial de tutun a crescut

de la 1000 miliarde în 1940 la 5500

miliarde de ţigarete în 2000.

Source : The tobacco Atlas; 30-31.

WHO, 2002, ISBN 924156 209 9

DESCHIZATORII DE DRUMURISir Richard Doll; Austin Bradford Hill; Richard Peto;

Sir John Crofton

Momente importante

1. Fumatul este un factor cauzal in cancerul pulmonar (1951)

2. Studiul prospectiv pe 40.000 medici britanici (1955)

3. 1962 - Primul studiu bazat pe dovezi stiintifice asupra

efectelor nocive ale fumatului asupra sanatatii (Royal

College of Physicians)

4. 1982 - Fumatul pasiv risc pentru cancerul bronhopulmonar

Compoziţia fumului de tutun

NICOTINA- provine din frunzele de tutun-(arome,

savori diferite)-lichid incolor, solubil in apa, usor

absorbit in piele si mucoase.

Efecte cardio-vasculare:HTA, efect constrictiv asupra

vascularizatiei

Efecte cerebrale: stimularea SNC

PREVALENŢA FUMATULUI In Regiunea Europeană OMS

– In 2001, aproximativ 30% din populaţia adultă fumau regulat (38% dintre bărbaţi şi 24% dintre femei ).

In Statele Unite

– In 2003, 21.6% dintre adulţi fumau regulat —24.1% dintre bărbaţi şi 19.2% dintre femei.

– 22% din liceeni fumeaza (high-school studenti)

– Aprox 20% din populatie = fosti fumatori (≈45 mil)

In Romania

– Prevalenta a crscut: 25,9% în 1989 => 36,1% în 2000.(48% bărbaţi şi

25% femei).

– 20,8% dintre adolescenţi fumează ( peste 15 ani )- 2000

– Prevalenţa fumatului în licee = 18% - 1999

In Franta

– 33% fumatori : 42 % barbati, 31% femei

– 25 % din femeile insarcinate, 50% din tinerii de 15-20 ans au fumat

DE CE NE PREOCUPA FUMATORII ?

Tabagismul - Problema majora de sanatate publica

Speranta de viata scade:cu 5-8 ani la cei care nu se imbolnavescsi

18-22 ani la cei care se imbolnavesc!

Argumente economice: costul ingrijirilor medicale ale bolilor cauzate de fumat

Mortalitatea :

1 deces din 9 este datorat fumatului

fumat = cea mai importanta cauza evitabila in tarile dezvoltate (1/3 din decesele barbatilor de varsta medie)

Tabagismul - morbiditate

Cancerul bronhopulmonar:

incidenta124%oo

Din acestea sunt datorate fumatului :La barbati 85%=risc x22,

La femei 30%=risc X12

Durata fumatului este mai importnata decat doza;

Durata X2 = risc X 20

Consumul zilnic X 2 = risc x 2

Bolile cardiovasculare:

Incidenta 108%00

Sunt datorate fumatului : la barbati 40%, la femei 11%

Bolile pulmonare cronice: incidenta 90%oo

emfizemul pulmonar , bronşita şi bolile obstructive cronice

Tabagismul - morbiditate

Tabagismul pasiv:

Copii 60% riscul de infectii respiratorii

Riscul de cancer bronhopulmonar 26%

Riscul de accidente cardiovasculare cerebrale 30%

La femeia insarcinata:

Creste riscul de retard de crestere intrauterina

X2 riscul de moarte subita a sugarului (SIDS)

Astm

DAR: doar 40% se opresc din fumat la inceputul sarcinii (doar 5 % dupa aceea);

DOAR 20% raman in sevraj complet, 40% fumeaza la 6 luni, restul mai tardiv

Fumatul şi sănătatea

Efecte pe termen lung:

Boli respiratorii;

Boli cardiovasculare;

Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi osteoarticulare;

Diferite tipuri de cancere;

Scade imunitatea;

Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii şi fătului.

Fumatul şi aparatul respirator

Afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de

expunere prenatală);

Creşte reactivitatea bronşică, datorită acţiunii

iritante;

Creşte nr. celulelor neuroendocrine în plămân;

Modifică răspunsul imun.

Aparatul respirator

Bronhopneumopatia cronică obstructivă

Cancerul bronhopulmonar

Astmul bronşic

Infecţii respiratorii frecvente

Adapted from Fletcher and Peto, Burrows

CBP – 2 studii de referinţăFumatul determină apariţia

cancerului

E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950;

143:329-346

R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952;

2:1271-1286

CBP şi durata fumatului

38.834.325.117.010.041-70

25.326.519.219.27.931-40

18.918.413.66.72.921-30

> 3021-302011-191-10Durata fumatului

(ani)

Numărul de ţigarete fumate / zi

L. Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955

Diverse forme de cancer

Cancerul pulmonar

Cancerul laringian

Cancerul de colon

Cancerul de pancreas

Cancerul de esofag

Cancerul gastric

Cancerul renal

Cancerul cavităţii bucale

Cancere din sfera genitală (prostată, penis, col

uterin, sân

Infecţii ale tractului respirator

mai frecvente

(compuşii chimici din fumul de ţigară afectează

mecanismele de apărare ale organismului)

Pneumonii

Bronşite cronice

Alte infecţii respiratorii

Hipertensiunea arterială sistemică

Ateroscleroza

Arteriopatiile obliterante ale membrelor

Anevrismele - arteriale

Cardiopatia ischemică cronică

Accidente vasculare cerebrale

Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi fibrilaţia ventriculară)

Moartea subită

Stenoze de arteră carotidă

Trombangeita obliterantă Buerger

Boli cardio-vasculare

Fumatul şi osteoporoza

Se cunoaşte de mult că fumatul reprezintă un factor de riscpentru osteoporoză la femei, dar noile studii (două în Suedia şiChina) au descoperit că fumatul accelerează eroziunile osoaseşi la bărbaţi.

Studiul din China demonstrează, pentru prima dată, faptul că şifumul inhalat pasiv poate creşte semnificativ riscul pentruosteoporoză şi fracturi, atât la femei cât şi la bărbaţi.

Deşi fumatul a fost anterior corelat cu densitatea osoasă joasăla bătrâni, fumătorii tineri au de asemenea pierderisemnificative ale densităţii osoase.

Influenţe ale fumatului asupra

vieţii sexuale:

Bărbaţi:

Scăderea libidoului şi potenţei sexuale

Infertilitate

Reducerea numărului de spermatozoizi şi

motilităţii acestora

Femei:

Amenoree secundară

Infertilitate

Instalarea precoce a menopauzei

Interacţiunea cu pilula contraceptivă

Fumatul pasiv

»Creşterea riscului de boli respiratorii atât la

copil cât şi la adult.

»Creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare

la adult.

»Creşterea riscului de cancer pulmonar.

Sevrajul Tabagic - un beneficiu sigur !!

DUPA sevraj..... scad la jumatate:

– La 5 ani riscul de deces prin boala ischemica

– Dupa 5-10 ani riscul de cancer bronhopulmonar

© Copyright ACPAnn Intern Med. Feb 2007;146:ITC2-1.

Health Benefits that Smokers Who Quit

Can Anticipate

ROLUL CADRELOR MEDICALE

informarea si consilierea pacientilor asupra efectului nociv

al fumatului

alegerea momentului optim pt. sfatul minimal :

imbolnavirea, sarcina, etc.

personalizarea actului medical (istoricul familial, alti

factori de risc, expunere pasiva a copiilor)

recomandarea de a renunta la fumat, trimiterea la

specialistul pneumolog, cunostinte despre prescriptia

medicala, urmarirea tratamentului.

Tabagismul si medicii :

o poveste de dragoste tragica Bulgaria 52% din medici fumează

Estonia 42% din medicii de sex masculin fumează

Ungaria 41% din chirurgi fumează

Letonia 59% din medicii de sex masculin fumează

Rusia 41% din medicii de sex masculin fumează

In SUA scaderea fumatului la medicii generalisti a dus la scaderea numarului

de fumatori in populatia generala

Fumatorii

– 1/3 de pacienti fumeaza

– 30% vor “sa se lase”

– Femei insarcinate ++

Medicii

– Doar 10% stiu despre treapia

de substitutie nicotinica

– < 1 caz pe saptamana vazut

pentru sevraj tabagic

DEPENDENTA

Se dezvolta in relatie cu abuzul de substante

psihoactive, desi savantii citeaza si munca, mancarea,

TV drept comportamente addictive.

Dependenta nicotinica prin stimularea

psihointelectuala si dezordinile psihice minore

determina manifestari de dependenta

compulsiva fizica si psihologica

DE CE FUMEAZA OAMENII? Se reduce stresul

Se reduce plictiseala

distractie/placere

socializare*

cresterea atentiei si a capacitatii de concentrare

controlul greutatii*

Femeile raporteaza un spor ponderal mai mare ca al

barbatilor.

DEPENDENTA TABAGICA

O BOALA INREGISTRATA Cei mai multi din fumatorii de

tigari obisnuite devin dependenti fizic si psihic, continua fumatul si intimpina dificultati in a renunta la fumat chiar si atunci cind sint motivati sa il opreasca.

Dependenta tabagica

(WhO ICD 10)

Dependenta nicotinica

(APA DSM IV)

ADDICTIA SI FUMATUL

Criteriile dependentei de drog Fumat

auto-administrare la animalele de

experienta

cresterea satisfactiei

continuarea utilizarii in ciuda efectelor

recadere secundar abstinentei

dezvoltarea tolerantei

dependenta fizica/psihica

FACTORI SOCIALI, PSIHOLOGICI SI

CULTURALI CONTRIBUIE LA

DEPENDENTA TABAGICA

Disponibilitate

Cost relativ

Presiuni sociale

Consecinte legale

Marketing/publicitate(reclame)

DEPENDENTA

1. Nicotina

2. Heroina

3. Cocaina

4. Alcool

5. Cafeina

RENUNTAREA LA FUMAT

SEVRAJ TABAGIC iritabilitate, furie, frustrare

neliniste

anxietate/tensiune

stari depresive

dificultati de concentrare

insomnie (se trezeste noaptea)

dorinta sau nevoia de a consuma tutun*

apetit crescut, in special pentru alimentele dulci

crestere ponderala

* Predictie de recadere

3 – 6 saptamini

FALS SD.DE SEVRAJ

Descresterea energiei la munca, activitate

fizica,mentala.

Modificari de dispozitie

Sd.de sevraj se poate instala la cateva ore de

la intreruperea fumatului si atinge un nivel

maxim la 2 saptamani.

ASOCIERI SDR. DE SEVRAJ

mai sever la marii fumatori;

tentative esuate de a intrerupe consumul

agravate de stres si plictiseala

imbunatatite prin exercitiu, sport

imbunatatite prin evitarea mediilor in care

se fumeaza in mod obisnuit

imbunatatite prin medicatie

Abstinenta fizica - Severitate

1. ALCOOL

2. HEROINA

3. NICOTINA

4. COCAINA

5. CAFEINA

Modificarile fizice determinate

de renuntarea la fumat

scaderea ratei metabolismului (~8%)

scaderea nivelelor de adrenalina& cortizol

reducerea functiei cognitive

scaderea frecventei cardiace (8 – 10 bpm)

modificari EEG ( cresterea amplitudinii undelor alfa lente)

Tremor redus

scaderea ratei de metabolizare a cafeinei sau a altor droguri;

cresterea temperaturii, ulceratii bucale, accentuarea tusei, constipatie

Scaderea nivelului de nicotina nu are numai efect psihologic

Renuntarea este foarte dificila!

Doar 2-3% dintre fumatori reusesc spontan

abstinenta pe termen lung!

75% dintre cei cu addictie la alte droguri

gasesc dificil sa renunte la fumat!

Interventii medicale in vederea

renuntarii la fumat.

Tipuri de intervenţii

Aprecierea motivatiei

Sfatul minimal: 3-5 minute;

MF/nurse/dentisti/psihologi/farmacisti.

Consiliere de specialitate 10-15 minute;

Consiliere de grup

Prescriptie/terapie comportamentala

Materiale auto-ajutatoare.

Alte (acupunctura, hipnoza, talazoterapie)

Global putine evaluari precise a eficacitatii

Referinte:

USDHHS (1994). Tobacco and the Clinician: Interventions for Medical and Dental Practice: Monograph 5..

Hollis, J.F et al. (1991). . Preventive Medicine, 20:497-507.

Janz, et al. (1987).. American Journal of Public Health, 77:805-809.

Folsom, A.R. & Grimm, R.H. (1987). American Journal of Public Health, 77:849-850.

Kottke, T.E., et al. (1990).. Journal of the American Medical Association, 259:2882-2889.

Sfatuire +

medicatie +

urmarire

Sfatuire +

medicatie

SfatuireMedicatie

Spontan

0

5

10

15

20

25

30

Spontaneous Advice Advice +

Medication +

Follow-up

ra

ta r

en

un

tari

i la

1 a

n

Ce reprezintă sfatul antifumat?

O sumă de indicaţii verbale de a opri fumatul, la care se pot adăuga informaţii despre efectele dăunătoare ale fumatului

“Cel mai bun lucru pe care il puteti face pt.sanatatea dv.esteoprirea fumatului.Si va sfatuiesc sa o faceti cat mai repede.Cu cat mai repede, cu atat va fi mai bine.”

Una din cele mai ieftine intervenţii medicale

Randament redus: 1 din 40 de fumători ajung să renunţe

Cine poate oferi sfatul antifumat?

Orice doctor sau reprezentant de

personal medical mediu căruia i se

adresează un pacient fumător,

poate oferi o scurtă recomandare de

renunţare la fumat.

Contraindicatii ale tratamentului

farmacologic Sarcina:

– profilul de securitate necunoscut

» Bupropion,vareniclina

– Date inca insuficiente pt terapia de substitutie

Boli cardiovasculare

– In faza acuta analiza risk/beneficiu de evaluat

– La pacientii stabili – sigurantaOK

De evitat bupropionul:

– Asocieri cu inhibitorii MAO, tulburari ale comportamentului

alimentar, Convulsii

HTA – atentie la bupropion

Boli renalecronice – evitarea vareniclinei

Evalueaza riscurile de esec

Cauze medicale– Boli mentale

– Sindrom depresif

– Alcoolici

– Alte toxicomanii

Socio-economice– Relatii cu anturajul

– Prevalenta fumatului in mediu

– Situatie sociala (risc f ridicat la cei cu situatie precara)

Analizeaza frica de consecinte: ingrasarea– In medie 2.8 kg/ B si 3.8 kg /F

– Uneori majora >10 Kg la 10% din B 13% din F

» 30 tigari = 300 cal

» Sevrajul modifieca comportementul alimentar, creste secretia de insulina creste apetitul.

Terapia farmacologica a dependentei

de nicotina

Clasificare

Terapia de substitutie nicotinica

Bupropion

Vareniclina

Mecamylamina

Acetat de argint

Glucoza

Antidepresive: Nortriptylina

Clonidina

Rimonabant

Vaccinul nicotinic

Tratamentul cu substituienti nicotinici

(TSN)

Repere generale:

o solutie logica: organismul primeste NICOTINAin continuare, insa dintr-o alta sursa.

absorbtia este predominant venoasa: nivel sanguin mai redus al NICOTINEI, afectare cerebrala intarziata (minute)

durata terapiei: 3-6 luni

efecte secundare: minime

TSN - Repere generale

avantaje: se pot administra si la gravide, adolescenti, batrani, pacienti cu afectiuni cardio-vasculare, cerebro-vasculare, contraindicatii ale bupropionului.

precautii: gravide (influenta negativa asupra functiilorplacentare si dezvoltarii fatului)

tineri <18 ani: programe de consiliere individualizate

boli cardio-vasculare: infarct miocardic recent, angina instabila

Cum functioneaza NRT?

NRT furnizeaza doar atata nicotina cat e necesar pentru a ameliora simptomele de abstinenta si de dorinta de a fuma, dar nu suficienta pentru a reinstala dependenta

Cum ajuta NRT?

NRT dubleaza sansa de reusita numai prin proprie vointa.

Aide au Sevrage Tabagique

Méthodes médicamenteuses

Traitements de substitution :– Indication : fumeurs dépendants (Fagerstrôm > 6)

– Contre-indications :

» Enfants, hypersensibilité à la nicotine, IDM en phase aigue, Angor instable, Arythmies cardiaques sévères et AVC récents.

– Choix du dosage

» Corrélé à la consommation tabagique

» Initié sur 3- 4 semaines puis décroissance progressive / 3 sem.

– Choix de la présentation :

» Femmes enceintes, Pathologies cutanées, Tolérance digestive, Gestuelle, Durée d’action, Prix

– Surveillance des signes de surdosage ou de sevrage

Portofoliul produselor NRT

Guma NRT Patch NRT

Portofoliul produselor NRT

NRT inhalator

NRT spray nazal

NRT tablete

Clonidina

reduce simptomele de sevraj nicotinic

agonist partial al receptorilor α2 centrali

antihipertensiv/antimigrenos

efecte secundare: gură uscată, somnolenţă

doze progresiv crescande: 25 mg x 1-2-3/zi, la

3 zile – seara

eficienta buna vs placebo.

Nortriptilina

antidepresiv triciclic - solutie de rezerva,

datorita efectelor secundare.

3 studii –rata de succes 30% fata de placebo

(12%)- Ph.Tonnensen-2004

alte antidepresive: Doxepin, Fluoxetin

indicatii limitate: pacienti cu restrictie la

alte terapii, costuri mici.

Mecamylamina

antagonist al nicotinei

efecte secundare anticolinergice: constipatie

2 studii pe loturi mici*:

M + NRT patch vs NRT patch: 37,5% vs

4,2% - abstinenta la 1 an

M+NRT patch (40%) vs M (15%) vs NRT

patch (20%) vs placebo (15%)

IDEM lobelina

Acetat de argint

functioneaza aversiv: gust neplacut in

combinatie cu fumul de tigareta.

2 studii vs. placebo pe cazuistica

restransa*

* Cochrane Database- Lancaster t. Stead T.F.-2000

Glucoza

Studiu* dublu-orb placebo controlat – rata de succes la 4 sapt dupa sevraj:

NRT plasturi + dextroza tb (49%) vs

dextroza tb + plasturi placebo ( 44%) vs

tb placebo + plasturi NRT (36%) vs

plasturi + tb placebo (30%)

Adaosul de glucoza in alimentatie - creste rata de succes a sevrajului tabagic

* West and Willis N.-Psychopharmacology, 1998; 136(2),201-4

Alte terapii farmacologice

RIMONOBANT - antag. al receptorilor SNC pt. canabinoizi -anuleaza apetitul crescut din perioada sevrajului si creeaza o productie crescuta de dopamina - (efect in producereaplacerii/dependentei) + scade dorinta de a fuma.

medicamentul a fost comercializat mai mult în Franţa, fiind apreciat pentru efectele sale benefice în privinţa obezităţii şi a reîngrăşării după curele de slăbire, bazat pe rolul canabisului asupra apetitului.

administrarea lui în renunţarea la fumat nu s-a însoţit de creştere în greutate.

acest medicament nu îl avem în România.

BUPROPION (1997)

antidepresiv, care intervine asupra circuitelor neurologice implicate in producerea dependentei de nicotina, influentand transmisia nervoasaprin intermediul mediatorilor de tip dopaminergic si noradrenergic.

efecte adverse: cefalee, insomnie, greata, voma, uscaciunea gurii

contraindicatii: varste <18, insuficienta hepatica, renala, sarcina, anorexie/bulimie nervoasa, epilepsie, convulsii in copilarie, AVC, TCC, afectiuni psihiatrice sub tratament cu IMAO, adm. concomitenta de fenitoin, cortizon, cimetidina, antiaritmice, teofiline.

dozaj: 1 tb/zi 3 zile, apoi 1tbx2/zi, 7- 9 sapt.(1 tb =150mg)

efect bun asupra sdr. sevraj.

combinarea cu plasturi nicotinici - randament crescut.

Poate permite o rata de abstinenta de pina la 30% la un an

VARENICLINE

medicament nou, performant, scade dorinta de a fuma si diminua simptomele datorate sdr. de sevraj.

afinitate pt. receptorul nicotinic α4β2 (AGONIST) -stimulareaeliberarii partiale de dopamina si (ANTAGONIST) -impiedica stimularea receptorului nicotinic de catrenicotina.(scade fenomenul de “recompensa”)

eficienta maxima: 44%.

efecte adverse: greata, cefalee, insomnie, sdr. dispeptic.

fara interactiuni medicamentoase semnificative.

uneori, la finele tratamentului: iritabilitate, insomnie, depresie, tendinta reluarii fumatului.

dozaj: 0,5 mg/zi, 3 zile, apoi 0,5mg x2/zi, 4 zile, apoi 1mgx2/zipana la 12 sapt - durata tratamentului.

Noi abordari

medicatie imbunatatita

– ex : VARENICLINE

mai buna utilizare a medicatiei existente

– combinatii de diferite produse NRT

– administrarea de NRT adjuvant pana la data renuntarii

– utilizarea prelungita a NRT, daca e necesar

– NRT pentru a ajuta la reducerea fumatului

acces mai bun la terapie/sprijin psihologic

– linii telefonice de ajutor pro-active

– sprijin psihologic in asistenta primara si secundara

ALTE TERAPII

Vaccinul nicotinic: principiul vaccinarii impotriva Nicotinei

principalul motiv (dependenta) pt. care renuntarea la fumatesueaza.

imunitatea dezvoltata depinde de doza de vaccin/nivelele de nicotina din sange.

Practic, ar fi necesară vaccinarea periodică, tot timpul vieţii; din acest motiv, în prezent, metoda nu mai suscită acelaşi entuziasm ca în momentul descoperirii ei.

Rolul reducerii fumatului

Reducerea in sine a fumatului are probabil

putine beneficii, dar…

poate creste motivatia de a renunta mai

tarziu

poate usura renuntarea ulterioara prin

reducerea dependentei de nicotina din tigari

Reducerea Nocivitatii (Harm reduction)

Principiul: ”subiectului dependent sa i se oferesubstanta intr-o forma pura, administrataprintr-o modalitate sigura, pe o cale igienica”* Alternativa disperata la fumatul de tigarete

produse cu structura cvasimedicinală, denumiteşi recreaţionale (conţinand doar nicotina) procurate în principal în circuitul farmaceutic