-Imaginea de pe copertar: Fotografe dupd chipuilui Alexand*t Vaida-Voevod Descrierea CnP a tsibliotecii Nafionale a Rorn6niei RUSU ABRUDEANU, ION triiaatele A"rdealului faf6 de spfretur vechi*r*i regat : fatrrte, docu- mente qi facsimrile / Ion Rusu Abrudeanu. - Ed. urruit*il.a.-- Bac6u : Vicovia,2019 ISBN 978 -6 06 _99 4_019 _ B 94 EdituraVicovia str. Letea nr. 42lAl1, Bacdu tel./fax: 0234 SZS92T Mobil: 0742 92203t e-mail: vicovia@gmail. com web: www.vicovia.ro ION RUS-U ABRUTIEANU LI r$ $$nt $ffittfilt ,c.ARTEA r6,8gr $Rntal'[l[$l TA DE $Hfiltill ilt$al ilt FAPTE, DOCUMENTE $l FACSIMILE R o M.A N EA S CAi, BU CU R n$T I
Transcript
-Imaginea de pe copertar: Fotografe dupd chipuilui Alexand*t
Vaida-Voevod
Descrierea CnP a tsibliotecii Nafionale a Rorn6nieiRUSU ABRUDEANU, ION
C"p. VII. Memoriile contelui Tisza ln legaturA cu rdsboiul european.
PArerile Iui despre politica RomAniei Ei despre atitudinea. .conduc{torilor politici gi sufletqti ai RomAnilor din Ardeal
, VlIl. Reusita unui plan diabolic al contelui Tisza. Monstruoasapastoralzl a mitropolitului Vasile Mangra
, IX. Vastul-complot urzit tn r9L? tmpotriva RomAniei sAnge'
rAnde decdtre Alex. Vaida ln tovAritgie cu C. Stere
, X. f,litropolilii, episcopii qi intelectualii RomAnilor ardeleniprotesteaze lmpotriva desrobirii lor gi a principiilor luiW. Wilson
, XI. Memoriul lui C. Stere asupra chestiunei romane, Prezentattn luna Aprilie r9r7 guvernelor austriac Ei german, ca si
.comandamentului suprem austro'gehman . . . .
o XII. lnteresantele destitinuiri ale arhiducelui Iosifr XIII. Memoriul lui Alex. Vaida cdtre guvernele din Viena si
Berlin gi comandamentele militare ale Puterilor centrale,ln care descrie el lnsugi odioasa sa activitate din preajma
;i din timpul rAsboiului euroPean
' XIV. C. Stere scoate ziarul ,,Luminau dupi tndemnul hotd'rltor al lui Alet. Vaida. Planurile ;i propaganda celordoiconspiratori ....
,, XV. Acfiunea politica a lui Alex. Vaida si luliu Maniu dintimpul rdsboiului ln lumina fostului ministru de internemaghiar I. Kristoffy
, XVI. Logica faptelor
,, XVII. lncadrarea politicei rnafionaletr a Blajului in doctrinaacaparantil a catolicismul'Ji habsburgic
,, XVIll. Efectele suspendArii acliunii politice din partea condu'cerii partidului na[ional asupra atitudinei episcopatuluiroman ounit" din timpul marelui risboiu
,, XIX. Atitudinea episcopatului romAn ortodox din Ardeal lntimpul rAsboiului european
, XX. Contactul membrilor episcopatului romAn din Ardeal cuvechiul regat dupd ,,unireau cu biserica Romei pAn& lnpragul rasboiului si repercu{iunea lui ln timpul cataclis'mului mondial
,, XXI. Legitturile primului Patriarh al Rom6niei cu vechiul regat
,, XXII. Adevitra[ii martiri ai Ardealului din timpul 'rasboiului
euroPean
n
n
XXIII. O metamorfozA tndrAzneald sau cum devine Alex. Vaida
,mare patriot romAn( ln toamna anului r9r8XXIV. D. Iuliu Maniu, Alex. Vaida 9i politica iezuita a BlajuluiXXV. Ungurii sus[indnd la conferinla de pace integritatea teri'
torialA a Ungariei cu argumente Scoase din politica siatitudinea partidului nafional din Ardeal
XXVI. Spionajul austro'ungar ln RomAnia
599
Pag.
277
z6
6t
SUMARULPrefafalntroducere
Pug'
323
269
za5
ry4c"P.
t,
,
tt
tt
t
t
PARTEA I
l. O- scurti privrre in trecutul Ardealului, Munteniei $Moldovei
II. Nelasta ,runireu cu biserica RomeiIII. Schimbul reciproc de cl.rturari dintre Jnrile romine gi
ArdealIV. Politica instinctului nalional si afirmarea ei decdtre blr.
balii de stat ai Romaniei. primele manifgoiari iredentisteV. Valurile iredentismului
VI. Natura iredentei romAne - obiect de preocupdri trecd..toare la Viena qi Berlin
VIL Problerna RomAnismului integral ln Snomentul qi dupdizbucnirea rdsboiului european ., . .
VIIL Inbarea RomAniei tn rlsboiuIX. Emismul gi calvarut RomAniei. feripe$ile rdsboiului gi
III. A.ctiyitatea parlam4ntard a lui Atex. Vaida tn Cameradln Suclapesta .
IV. Laboratoriul aririducelui FrancisciFerdinandV. Cdteva dovezi despre politica slugarnicd. $ anti.nalionald
a lui Alex. Vaida cu tncepere din anul - r9r3 gi pAnd
tn pragul jzbucnirii rd.sboiului europeanvI. AtitudirrBa condamnabild a lui Alex. vaida qi a altor
fruntagi ai partidulfi na$onal tn clipa qi dupdizbucnireardsboiului europcan 53
600
caP.
n
t
,t
t
,,
n
6
lnchriere
PARTEA TII
I. Dupd unirea dela Alba-Iulia- Concepgia d.lor Vaida qiManiu despre unitatea nationall . , . .
Il. Ardelenii la lucru: Cateva exemple din activitatea con.siliului dirigent. recte a partidului national
III. Arivismul ardelean qi autorii lui .. ., r i .IV. Psichoza anului r9r9 si ajungerea conducjttorilor parti.
-- d_ului nafional la guvernarea [Arii . r _ . . .V. Guvernul Vaida gi scurta lui durate . - L . ,
VI. Opozifia criminale a partidului nafional. Accentuarea regionalismului gi desteptarea urei impotriva vechiului regat
VII. Polemica mea cu Alex. Vaida ln chestia brosurei salescelerate din anal ryaz, prin care pledeaze peitru rupe-rea Ardealului de vechiul regat
VIII. Textul brogurei scelerate " i-,ri V"ia"
IX. O alt{ broqurA din r9a3, patronat{ <te Alex. Vaida, prin
-- lare -denunt! RomAnia Europei gi o stropeste cu insulteX. Continuarea campaniei de ponegiire dusjl lmpotriva ve_
,-_ chiului regat ti rolul preofimei rornane ,,unile,XI. Guvernul de pomind al d-iui Iuliu Maniu
XII. luliu Maniu, inchizitorul bisericei orlodoxeXIII. Practica confesionalismului politic decAtre d. luliu
Ilaniu ln vechiul regat .
XlV. D. Iuliu lrlaniu si ConcordatulXV. Cum este reprezentatA, la Bucureqti, cinstea Blajului ca-
tolic dec{tre un fiu al Blajului: dr. Zenobi. pa.lisanoXVI. Reacfiunea energic{ a clerului ortodorXVII. NedreptAfirea bisericei ortodoxe tn lumina declaraliilor
fAcute la Senat decAtre Patriarhul RomAnieiXVlIl. Guvernul Maniu si cultura nalionalAXIX. Un bilant de guvernare fdrd pereche tn istoria politicA
a RomAliei
P"g.
45r465
469+72
418
486
500
5r7
52097534
543553
557
s6
s75s84
5y2596
CAPITOLUL I.
O scURTA PRIVIRE iT.I TRECUTUL ARDEA.LULUIMUNTENIEI $I MOLDOVEI
Poporul romdn din Ardea1 a fost timp de peste 1000 de ani invecinic conflict, pe viald gi pe moart€, cu poporul maghiar, adicd
cu urmasii lui Arpad, cari, impingi de betia emigrdrii gi a cuccririi
unui pdmant mai roditor decdt stepele Asiei, au reugit s6.ocupe gi
s[ se sta,biieascd treptat.treptat in Ardeal. ungurii au ocupat Ar.dealul in patru rdstimpuri gi anume: La inceputul veacului XI,sub regele lor Sl. $tefan, au pus stdpdnire pe Valea Someqului;
la sfarsltrr,l aceluiali veac, sub Sf - Lad.istau, pe Valea Murdsului siTArnavei Mici pdnd in munlii Sdcuimei; la mijlocul veacului XII,aub Qeza II, W Valea Tdrnavei Mari pdni la Olt, iar in tinpuldomniei regelui Andrei II,la ineputul yeactlui XIII, Tara Birseiigl Trei-scaunele Sdcuimei 1).
Formdnd o rasd aparte qi fiind shdngi ca intr'un cerc de ferlntre popoare de alte origini, Ungurii simfiau instinctiv cd', pentru
€1, era o chestie d,e viafd de a cduta sd desfiinfeze, ptin forta squ
prin asimilare, toate acelc elemente gtrdine, asupra cdrora lmpre-
Jurdri fatale le-au dat ascendentul puterii.Aceasta este geneza nesf6rgitelor lupte ce au avut loc treme de
1000 de ani intre Romdnii bigtinaqi 9i Ungurii namazi.
Entuziastul istoric Nicolne fldlcescu ne arati cd in cea dLltAi
epocd a intBmeierii Principatelor Jdrei romdneqti (1290) Si a lllol-dovei (1356) ambele acraste state s'au vdzut mai intiiu amenintat'a
ln nafionalitatea gi existenla lor politich, cind de Unguri, c6nd de
Poloni. Dupd mai multe 9i indelungate lupte, aceste pretentii cadr
1) Vezi: ,,lncerctre de istoria Romdntlor pind la 1382( de dr. Aug,
Bunea, pag. 126_{,2J. Bucuresti, 1912.
30
sdrobite de vitejia Romdnilor. Dar lupte gi mai mari ii agteaptd cuo nafie gi mai numeroasd gi mai puternica, cu Tureii, cari navdlesla 1560 in Europa. Impardfia rom&no-bulgard cade sub izbirileTurcilor la 1392.
tllircea cel baban (1386-1418), unul din cei mai mari 9i naFvestifi voevozi ai Munteniei, roclama dela Turci aceastd mogtenire.EI voegte a intrupa toata Romdnimea intr'un singur stat. Strivitinsd intre unguri gi rurci, tvlircea este silit a pdrdsi o parte dincuceririle sale gi a primi suzeranitatea porfii, cu cane incheie, la1593, un tratat, prin care asigurd Romdnilor urmdtoarele dreptu,ri:
1. De a profesa nesupdrali reli,gia lor, de a-gi alege Voevozii Sde a se carnrui independent, dupa legile lor.
2. Dreptul de a facp rdsboiu sau pacre 1).
DOMNII MUNTENIEI gI MOLDOVEI, APOT BISERICA ORIOPOX.I _ ZIDpe A,pARAnE pENTRU RorrAnu DrN ARDEAL
Istoria ne mai arata ca tvircea cel bdtrin, care se intitula ,rDomna toatd fara romineascii", igi intindea stdpdnirea nu numai in su.dul Dundrii, ci gi in nordul carpatilor, unde 'i,-se inchina DucahdlAmlagului, al Fagdragului gi Banatul severinurui.gi unde se simfeaputerea aoestor Voevozi, viata romdneasca lua avdnt e).
Intr'adevdr, in valmagagul luptelor ce au fost nevoifi sd poarte,mai ales cu asupritorii asiatici pentru apdrarea existenfei lor na-fionale, Romdnii din Ardeal, peldnga forfa lor de rezistenfd natu-rald, au avut norood sd fie enorm de mult sprijinifi de Domniilepdmdntene din llluntenia 9i Moldova. Istoria principatelor dund-rene ne dovedegte cd Domnii sau voevozii lor, ca gi biserica orto-doxa gi iermhii ei, cu un cuvdnt frafii mai liberi, au avut m€reqgdndul indreptat spre frafii lor oprimafi din Ardealul voein, iar,cdnd imprejurdrile erau favoiabile, Domnii incsrcau chiar a-'giextinde posesiunea in pdrfile ardelene gi a elibera o parte din frafli.
sc poate spune chiar ca existenfa principatelor /Iluntenieir giJlloldovei, deci a Romdniei mici de pd.nd mai eri, a fost singura pa-
1) Vezl ,.Romdnii sub tltihai.Viteazul.. de N. Bdtcesca, edlfla noud deAIex. Lapedatu, pag. 5 Sl 6. ' ,
2) Wezl ,,Patriarhul Romdniei dr. t\iron Cristea, Inalt Regentt. de !.Rusu Abrudeanu, pag. 465 (Dlscursul rosttt de patriarh in zlua de 20MaIu 1929 cu prllejul serbdrilor unirlt dela Alba lulia).
31
v6zit de apdrare gi de incurajare a elementului romanesc din,
fudeal, cu care au intretinut un frecuent schimb de elemente etnice.
Acest schimb s'a acoentuat mai ales cu incepere din veacul XV,
c0nd, in urma unei rdscoale in contra aristocrafiei maghiare 9i a
egoigtilor popi catolici, s',a infdptuit, la 1457, soelerata uniune a
celor trei natiuni (unio triun nationam), acpa faimoasd "conjura-
flune a Ungurilor, Sdcuilor 9i Sagilor, dirijata exclusiv impotrivaRomanilor, cari au fost despoiati de ioate drepturile civile $i po-
llticra. Cdnd nu mai puteau suporta noianul de nedreptdti, batjocuroql crime, Romanii ardeleni apucau calea codrilor gi se strecura{.r
prin potecile tainice ale Carpafilor la fra[ii lor din Mu,ntenia 9i
/Iloldova, unde totdeauna au fost primifi cu cdldurd 9i dragoste
frdteascd.
Pe mdsurd ce Domniile pamantene din Jlluntenia gi Moldova se
consolidau, m intdrea gi biserica ortodoxd, a cdrei credinta o im-pdrtdgiau toli Romanii, degi era in necontenitd luptd cu catolicismul
tmpulsiv, ajutat in llluntenia de Unguri, iar in Moldova de Poloni,
popor eminamente catolic. I
Invdtatul nostru profesor d. N. Iorga tl spune cd Ardelenii
aveau la inceput numai sate gi preofi 9i cd vladiciile, adicd forfa
principald a rezistenfei Romanilor ardeleni, le-au fost date, la in-
oeput gi ci*e-va veacuri deardndul, de frafii din Principate. Aga
apare in pdr[ile ardelene episcopul tllacafie la 1397, doi a,ni dupa
incheierea tratatului din BraSov (1595), in care /Wircea cel batrfut
ni-se infdtigeazd in mndifii egale cu imparatul sigismand (1387-
14371 in lupta de apdrare a cre$tinatdtii impotriva invaziunii tur-
cegti.
Rad.u cel Mare, f)omnul Munteniei (1496-1508), care a adus
in tard pe Nifon, patriarhul mazilit de Turci al farigradului, spr:e
,a orguni"u biserica romdneascd, a infiintat in satr.tl Ceoagfu. din
Ardea,t (jud. Alba) o episcopia, unde mai tarziu intdlnim pe epis-
mpul Cristofor.
ViatamandstireascdapdhunsinArdealtotdin}drileromdne.Intemeietorul primelor mandstiri romdne din Ardeal a fost cdlu-
gdral Nicodim (!ua6l, ceuv a infiintat mandstirea Prislop din fara
(1529-1530), o restasreaza 9i indati apare acolo un episcop ro-manesc ai alfii dupi el.
O influenta binefdcdtoare asupra desvoltirii bisericii romane dinArdeal au avut gi Domnii Moldovei gtelan cel fiIare (1457-150t1) gi Petru Rareg (1527-1546), cari, izbutind sd-gi asigure gisi menJind posesia Ciceului gi a Cetdlii de baltd din nordul Ardea-lului, au infiinfat mandstirea 9i episcopia Vadului in cap cu epis-copul $tefan. Istoria cunoagte vre-o 12 vlddici ai acestei episcopii,tofi atarndtori de mitropolia dela Suceaua (Moldova). Episropiadela Geoagiu aparlinea mitropoliei Ungro-Vlahiei dela Tdrgoviste.
rN TIMPUL DOMNIE| LUt ITIHAMTEAZUL (t593 - 160l)
filihai Viteazul, suflet mare gi expansiv, fiind convins cd numaibiserica va susfine mereu vie ideia unithNii suflebegti a rdslefituluihea,rn romanesc, indatd c€ s'a urcat pe tronul Munteniei, a acordato deosebitd atenfie bisericei noastre strdmogegti. In anul 1595, etincheie cu Sigismund Bdthory, principele Ardealului, un hatat dealianN6, prin care se recunogtea de cdtre acesta cd toate bisericilerom&negti Si toti slujitorii lor din cuprinsul ilrdealului se afld,,sub despusut milropolitufui dela Tdrgoviste gi traesc dupd rdn-dtelile bisericepti ale ffuii lui tVihai". Astfel puv-. tVihai Viteazutbaza unitifii de credinfd gi sufletegti a Romdnilor, fapt, care, Wn-tru acea epocd, insemna lucru mare.
Batand la $elimbtu pe cardinalul Andrei Bdfhory, caruia vdrulsau Sryismund ii crdase Ardealul, 9i intrand in Alba luliz (l De-cembrie 1599), tllihai Viteazul reinfiinfeazd aici - dupd d. il.Iorga infiinleaz| - mitropolia ortodoxd a Romdnilor, cari maiinainte erau organizaNi mai mult in ,,sate qi biserici". El aduoedela Prislop (lara Hafegului) pe episcopul loan gi-l ageazd mitro-polit la AIba lulin, unde infiinNeazi mdnitstirea Sl. Treimi gi zi-degte o bisericd ortodoxd, drept catedrald a mitropoliei Ardealului.Pe locul altarului ei se afld azi ridicatd biserica noud, zisd a ,,in-corondrii", in care a fost incoronat marele rcge Ferdinnnd I carege gi regina tWaria ca regind a tuturor Ronlnilor in ziua de 16
Octombrie 1922.Dela Mihni Viteazul incoaci, mihopolifii dela TArgovigte gi
apoi dela BucureSti primesc titlul de mitropolifi ai ,,Ungro-Vlahieie'in baza tratatului din 1595, care dispunea ca ,,toate bisericile dinArdeal sd se supund mitropolitului dela TfugoviSte Si sd trdtascl
33
dupa datinlle gi obicreiurile bisericii de dincoace de carpafi"- iYla-
rele Domn aI Munteniei restabilea astfel in drepturile ei veclia mi-
tropolie a Tdrii romdnegti, cdreia incd dela 1559, cdnd s'a in-
lllnfat mihopolia dela curtea-de-Argeg, datu-i-s'a mitropolitului
dc aci tiflul de ,,mitropolit al ungro-vlahiei 9i exarh al plaiurilnr",
ce€a.c€ insemna c6 el gi apoi urma;ii sdi dela Tdrgovigte 9i mai
tdrziu dela Bucuregti av€au - ca delegati ai Patriarhului ecumenic
dln constantinopol - grija pdstoririi Romdnilor, pe atunci tofi
drept-credinciogi, din tot fudealul etc.
condica sfantd a mitropoliei din Bucuresti pdstreaza cu sfinfenie
;l azi inscrierile cu alegerea bisericeascd a episcopilor 9i mi-
iropolililor ardeleni, fdcutp cu mdna lor, intdrind fdgdduiala
dc a tine dreapta credinfd 9i a asculta in totul de mitro-
politul Ungro-Vlahlei, incheind cu cuvint'ele: ,,A7a sd'mi aiute
I)-zeu!"La Vad, in Ardeal unde $tefan cel tllare, Domnul Moldovei'
lrfiinfase o episcopie, lvlih^ai viteazul trimite episcCIp pe loan Cer'
nta, iar la t4uncaci aSeazd episcop pe Serghie dela Tismana'
Dupd-ce ilihai viteazul cuceregte 9i Moldova, el convoacd in
iunn iunie a anului 1600, la IaSi, un mare Sinod, incat numai im-
pdrtrtii Bizantului mai avuseserd in vremuri bune atatia vlidici
urlunati in jurul lor.
Din nefericire, succesele politice 9i nafionale ale marelui erou
n'ou fost de lunga duratd. Ele s'au prfibugit repede' Din ,,Domn
al tuturor Romdnilor", cum era in 1600, urmdrit de numerogii s6i
tlugmani, in cap cu fugdritul Domn al Moldovei, Eremis tvovitd
1l fratele s6u simeon tllovild, ajutati 9i de strdinii din afard, in
primul rdnd de nobilimea ungureasca a Ardealului, uriagul t/lihai
viteazul ajunge in scurti vreme un Domn pribeag, fdrd nici utt
pctec de pdmdnt, incdt, insotit de abla ?0-80 ostagi devota$i,
pleacd la viena gi Ia Pragar ca s6 arate impdratului Rudilf ca
,,nllzuinlele sale pentru cattza creStinismufui au fost mai curale
dccill lumina soarclui Pela aniazi".
illarele Domn a murit ca un erou, in v6rst6 de 45 ani, fiind ucis
rnigelegte, in z:ua de 19 August 1601, pe cdmpia Turzii (ancdmput tui ttlihai), de cdtre nigte soldali ai generalului austriad
IJasta. Scurta, dar uriaga lui activitate a oprit pentru o clipd roata
lumii, infdptuind unitatea noastrd de credinffi, unitatea sufleteasci
l. Rrreu Abrudeanu
--
34
9i culturgla, care au pregdtit apoi terenul pentru unitatca nafio-flali, ce avea sd vie definitivd abia dupd 517 ani.
Istoria noastrd nationald va releva totdeauna cu mdndrie faptulci tllihai Viteazul a pricvput, cu vioaia si minte militard Si polti-tico-diplomatici, ce putere infdfiga biserica romdna ortodoxd, unaSi nedespdrfitd, pentru unitatea sufleteasca gi deci psntru viitorulneamului nostru. Sub puterea acestei convingeri puternice, a re-noitel legdtura de veacuri a bisericpi ardelene cu biserica lllunteniei,intdrindu-o prin convenfia incheiatd cu principele Ardealului, Si-gismund Brithory, convenfie, car€ a durat pdnd in anul 1698, cdndAustria, cu lozinca ei ,diviCe el impera", a rupt-o, v?nAnd ce pri-mejdie cuprindea pentru impdrifia ei aceastd legdtura sufleteasca.Cdci nu trebue sd se uite faptul, ci mergand mitropolifii Ardealului,la mitropolia Ungro-Vlahiei, spre a fi hirotonisi[i, ei intrau cu aceaocazie in contact gi cu Domnii Munteniei, cari ii incarcau cu da-ruri, ii imbdrbdtau gi insuflefiau, fdcdndu-i sd se intoarci la scau-nul pdstoririi lor mai otelifi gi mai increzdlori cd vor putea rezista,cu ajutorul fratilor lor munteni gi moldoveni, in lupta cre erau for-fati' s'o poarte cu calvinii gi catolicii, indrdznefi gi acaparatori,din fudeal.
DELA MIHAI VITEAZUL PANA LA NENOROCITA ,,UNIRE"CU BISERICA ROMEI
Cand stapanitorii strdini ai Ardealului au inceput sa-gi dea binqs,eama de pericolul ce prezintau penhu ei legdturile sufletegti aleRomanilor din Arderl cu Principatele Munteniei gi rlloldovei, ainccput din partea lor reacfiunea.
Cel dinti:u, care a riCicat steagul persecutiei, a fost episcrptlromano-catolic Ndprrigyi dn Alba lulia, care, dupd caderea luitl[ihai Vileazul, a dispus ca biserica romand-ortodoxa, ziditd demarele erou ldngd catedrala sa, sd fie ddrdmaH, deoaree nu s€cuvine sd stea o bisericd ,,schismaticd" Iangd fereastra palatuluishu. (Non d"cel penes leneslram pallacii schisnwticum templumfieri. 18.Il-1602) 1).Intr'o asemenea almosferi s'a inceput o pri-
1) Vezi ,,Palriarhal Romdnlei dr. tViron Cristeas de I. Rasu Abrudeanu,pag. 468. (Discursul rostit de Patrlarh la Atba lulia cu prilejul serb{rilorunirii din 20 llrlaiu 1929).
Jf,
g4lrrrl sistematicd impohiva Romanitor, mai ales a preofilor 9i cd-
lrqltlrllor, cari treccau din Tdrile romdne in Ardeal'
,,\'rin cd.lugdri * zie,au Ungurii * le'a venit peirea din laratt,,,,nttrascd.. sd t'ie d.eci to(i izgoni{i din Ardeal, t'iind-cd ei facyt, rpipttii Si ei au adus lui tllihai vesti despre starea lucrurilorir riri" L).
lfr'Jlr) vine la Atba lulia in urma steruinfei lui $tefan Tonga,,Dom-
rrrrl Moldovei, unde era exarh al mandstirilor.
Mitropolitul Ilie Iorest al Albei Iulii uine dela mandstirea
I'ttlrrt, clin indemnul Domnului Vasile lttpu.lYlrrlfi alfi Domni rom6ni, ca tllatei Basarab, $erban canf,acuzino
7t rrrrri ales Constantin Brdncoveanll dau Ardealului o deosabiti
nlr,rrIic, zidind aici biserici 9i mandstiti. Constantin Brdncoveanu
llrrr1rt srria despre mitropolia dela Albe lu'iz ,,cd se lupti cu pro-
llvrri<.ii ei ca o corabie in mijlocul valurilor inviforate ale mdri,i".
llr,.rrr:eca oferd mitropoliei ajulor bdnesc in galbeni 9i mogia tlleri-
lrrrl tlin judeful Argeg. In comuna Simbdta-de-ios,l?ngi FdgdraS,
rlrlr'glc o manistire, iar la Fdgdras o biserica. Biserica Sf. Nicolae
rllrr llrasov (Scheiu) primegte din belgug danii multe inrrroSii gi munfi dela mai mulfi Voevozt rom'dni, din ve-
rrllrrl cdrora a susfinut insemnatele agezdminte locale de culturb
r orrriirreascd.
o rnulfime de alte biserici, ca cea dela PorceSti, Rdsinari, Ocna
!,iltiultr.i, Buia etc. sunt fdcute tot de Voavozii romdni. Pand Si bi-,x'r'icn mandstirii dela lwuncaci, dincolo de .illaramurdg, in pir$ile
nzi rutenegti, Qste zidit| de voevoCul moldovean Constantin, pre-
rlctrsorul lui Eustralie Dabiia Vodd, la 1661 e).
('u tot ajutorul dat de fdrile romane, Iupta Romdnilor ardeleni
pgrrtru pdstrarea nafionalitd[ii Si a credinfei a fo;t din cele mai
rlr.clc. Fiind supufi stdpanirii unguregti gi austriace, ungurii incer-
rrrrr sd-i calvinizeze cu forfa, iar Austriac-i sd-i catol,i:izeze, cu
rrrrrcursul impdratilor habsburgi 9i al cilu3irilor iezuili. Dar cu
torrlc silniciile, impildrile gi persecufiile, Romanii ardeleni, gra[ie
:;lrrijinului continuu dart de Domnii gi Mitropoli;ii lllunteniei 9i
I ) Idem.2) Idem, pag. 467.
36i
Moldovei, au putut sa-gi pdstreze rirnba 9i legea. Ineapind dinanul 1571, istoria ne vorbegte de un gir intreg de episcopi gi mi-tropolili ortodoxi din Ardeal, sfinliti ra Tirgovisti gi Bucuresti.illarela nostru invdlat N. Iorga citeazd cu cifre 9i date exacte 19capi ai bisericii romane ardelene, cari au p6storit in Ardeal,dupd-ce au fost hirotonisiti la TfugoviSte si Bucuregti, cu inceperedin anul 1571 9i pind la 1698, c6nd s'a desavdrgit nefasta,,unird,a unei pdrNi a Romdnilor ardeleni cu biserica paparE deraRoma 1).
1) Yezi ,,lstoda555-556.
blsericet romdnastY, yol. Il de N- Iorga, pag.
CAPITOLUL II.
NEFASTA ,,UNIRE'( CU BISERICA ROMEI
Oregtinismul s'a intrirdus in Dacia prin colonigtii romani. Urma-
1l[ ncestora , Romhnii, au fost crescufi in creqtinism, pe'care l'au
crrlllvat 9i rdsp6ndit mai departe r;. Daja pzla jumatatea veacu-
lrrl II dupa christos, cregtinismul prinsese r6Cdcini in intreag6
l)ttcla, iar prin secolul IV gi V se allau in Dacia, in special in
l)neia centrali (Ardealul de azil, instituliuni bisericegti bine or-
1;nnizate. Aga dim de o Mitropolie, pe al cdrei ocdrmuitor, Teofil,
ll vcdem ludnd parte la sinodul ecumenic din Nicea (525), tepre-
zcntind, in calitate de episcop al Scitiei 9i al Daciei, tot-odatiblscrica creqtind din Tracia gi Moesia a).
Pe timpul ndvdlirii ungurilor, in Ardeal, exista aici o Mitropoliecrr regedinta la Atba lulia. Principele Gi!"a atci invaNd doctrina
rregtin6, dupd care se boteaz6, in anul 948, la Constantinopol, de
rtncle aduce, la intoarcerea in patrie, pe monahul leroteiu, impli-ttlrrrl prin instalarea lui scaunul arhieresc, devenit vacant. Cu in-ecp€re din anul 1002, cdnd Ardealul ajunge sub dependenta Ungu-
rllor, sub regele lor $tefm cel sf6nt, care ii incregtinase in inv6f6'turile bisericei papistag€, s€ ivesc, de-odatd cu schimbarea poli-tlcfi, primele dificultE[i gi frecdri pentru Romdni, cari to[i apar-
fineau bisericpi ortoCoxe rdsiribene a Bizanfiului. In vremea dom-
rriei regelui Ungariei, Bela IV (1235-1270), se accentulazd mai
vtlcliti tendinfa Papei de a-gi intinde supremalia sa 9i asupra Ro-
rtt0nilor. Apoi toli regii Ungariei oferd r6nd pe rflnd lerurhieipopale sprijin puternic in nhzuinlele ei de cucprire a sufletr:lor
Romdnilor.
Yezl ,,Cregtinlsmul ln Dzclas de Gh. Enllceanu, pag. 1549.Yezl ,,Vechia Milrcpolie a Ardealululs de /V. Popea, pag. tl7.
r)2l
38
BISERICA ROMANA.ORTODOXA lrr IUPTA CU CALVINISMUL
conferirea tiflurilor de noblefd, care era impreunatd cu prero,gative din cele mai mari, era undila de prins suflete, iar, candaceasta nu era de ajuns, intervenea constrdngerea cu ddrile gipersecufiile. Rdscoala lui c. Doia din anul l43T l3B a fost in parterodul nemulfumirilor religioase.
Dupd dezastr,t bdtiliei dela Mofuics (August ro26), in careoastea regelui ungariei, Ludovic //, a fost nimicitd de Turci, iarungaria cdzu sub stdpanirea otomand, principatul Ardealului igicagtigd independenfa sub Domnitori de religia calvind. Din acestmoment, pelangd catolici, incep gi calvinigtii predominanli sd va-neze sufletele Romdnilor. In Dieta Ardealului din 1566 se vo-teazd de majoritatea calvinistd o mofiune, in care se dispune ,,cdRominii sd se converteascd la calvinism gi, in cazul ci t1u vor,sd lie alunga(i dln fard". sub domnia principelui $tefan Bathory,Dieta mai hotirdgte ca ,,RomLnii sd lie (inuli in sclnvagiu desd_vdrgit, sd lie in lard numni tolerali, d.tr gi aceasta ninai atdttimp cdl vor voi ytrincipete gi nobitii 1). S, pdnd atunci vor t'lobliga(i sd pldteascd tot letul de diri, cdci nu meritti un tra$-nrcnt mni bun sau vre-o graliec( z).
sub ptincipele i4ihait Apali (166r-1690) pdna gi cap'l bise-ricui romdne, mitropolitul Sava Brancovici, a fost .upr* uneibatjocure din cele mai ocioase. Iatd ce istoris.egte in aceastd pri-vinfa neobositul ccrcetdtor d. G. Bogdan-Duicd, profesor la uni-versitatea din Clui:
,,Sava Brancovici, gez€nd odat6 la masa principelul Apaft, in Btai,Calvlnit, ca sd-l poat6, acuza gi cdznl, au cumpdrat pe o iemeie prosti-tuata ca sd aducd un cdfel infdsiat, in loc de copil, sil-l boteze. l]Iltro-politul, sim'ind ingeldciunea lor, se sculd de pe scaun, se duse la fe-meie $i desfdru scuticele. vizdnd cdlelul, se intoarsa la masd gi taie obucatd de ridiche, dln care mdnca el - cdcl era Vlneri - si o detecdinelui. Dar calnele o mlrosl gi nu vru s'o m6n6nce. Afunct mitropqrlitul lud o bucatd de carne din blH,l, din care se serviserti prlncipelegi secretarii sii, gi o dete c6inelui, care o imbucd cu poftd. lli'tropolttulzise atunci: - Dacd.ar fi de legea mea, ar minca din bucatele mzle sreu I'asi botezai dar fitnd-cd nu mdn6ncd, nu este de legea mea. Decl s{-l
1l Yezi ,,Atchivul pentru lilotogie pi istoria Romilnilof. de T. Ci-pcria, pag. 224.2l Yezi ,,lstoria bisericeasct II de Andrei $aguna, pag. 101.
39
hotcze aceia, cu care dimpreund mdndncd tot aceleati bucate, a$a cd se
num[rd cu drePt intre ai lor!,,Din cauza acestui limbagiu, principele dete poruncd si bat6 cu
toege pe mitropolitul, s6-l despreoteascd in tdrgul din Vin( 5l sd-l batdln cel mai crunt mod pdnd i5i va da sufletul" 1).
Ca sd scape cu ori-ce pref de mitropolitul Sava Brancovici, Cal-
vhii 'i-au inscenat un proc€s de imoralitate $i l'au dat in judecata
rlnodului, carre, sub presiunea ungurului P. Alvinczi gi in urma
rusfinerii acuz6rii de citre superintendentul calvin tW. Tofeu, l'arldlcat din scaun. 'I-du s€crestrat apoi averea 9i I'au bdgat inlemnitd, din care a fost scos numai in urma intervenfiei prinfului
$uban Cantacuzino, Domnul /Ylunteniei, care l'a adus in Bucu-
rcgli, unde a $i murit, retras fiind la mitropolia Ungro-Vlahiei 2).
INJONCTIUNILE CATOLICISMULU $l DESAVAR$IREA,,UNIRII"CU BISERICA CATOLICA
O schimbare radicali a lucrurilor se intimpld dupa trecerea Ar'rlealului, la 1696, sub domnia Habsburgilor. Impiratul Austriei,Leopold I (1654-1703), crescut sub influenfa Iezuitilor 9i desti-
nat inci din copildrie pentru tagma preoieascd, viizdnd starea pre-
cttra a catolicismuiui din Ardeal, pe care il devansase calvinismul,pe decis€ sd inmulfeascd numirul catolicilor prin cdgtigarea de
nuflete din rdndurile Romdnilor, cea mai numdroasi populalie a
Ardealului. Astfel, la indemnul guvernului din Viena, se incepurS
numai decdt, in 1696, tratative cu mitropolttul Teolil a\ Albetlutii pentru ,,unirea" Romdnilor cu biserica catolicd a Romei:
Degi fusese sfinfit arhiereu la /Ilitropolia Ungro-Vlahiei din Bucu'resti (18 Septembrie 1682), unde jurase sd pizeascd legea orto-doxd, mitropolitul Teofil, intors acasd, depune jurimdnt 9i in fatasuperintendentului calvin, care igi bdga nasul sd vazd pini 9i ce
flerbe Romdnul in oali in zi de post. Dar mitropolitul" juca pe
tloui tablouri. Crezdnd cd daci Romdnii vor adopta ,,unirea" cu
biserica Romei, vor putea gi preofii 1or' trdi ca oamsnii, el intriin tratative cu mandatarii cardinalului Collonici dela Esztergom,punand mare pret pe fdgdduelile impdratului.
1) Vezi ,,Documente isloricet', pag. 137. Vlena, 1850.
2l lez| ,,Acte si fragmente", pag, 225, de T. Ciparlu.
![Culegere de Matematica cls 2 - cdn4.libris.ro de Matematica cls 2... · ilt{Al]{TH Culegerea de matematicfi pentru clasa a ffi-a r&spunde la cerin{ele noilor programs analitice, intrate](https://static.documente.net/doc/80x56/5a79394d7f8b9af91c8bb262/culegere-de-matematica-cls-2-cdn4-de-matematica-cls-2iltalth-culegerea.jpg)
![0301 001 - senat.ro · PROIECT Propunere de Decizie a Parlamentului Euro] inovare a Institutului European de Inovare si si a capacitätii lare, urmând sä fie lansatä, în 2021,](https://static.documente.net/doc/80x56/5e276cbe3e2c17520949b05c/0301-001-senatro-proiect-propunere-de-decizie-a-parlamentului-euro-inovare-a.jpg)
