F
B / r ' J t T n 1 ^ 1 ^ a » M B B f
v a B ^ J ^H M j* { * “*• - ,_ , -V *.' 1 ^ 1
S tfM A R ... 24 W inm -188 ©<£ a n i am l a n a a e l l a l l q V l V i n a iio n a l
a n l a a i ia n c u în ciuda cldurii mari, duminic
(24 iunie), la bustul lui Avram Iancu de lâng sediul IPJ Bihor s-a adunat lume destul de mult pentru a-1 omagia pe Crioml munilor. Motivul: 188 de ani de la naterea viitorului erou naional al românilor. Evenimentul de azi a fost o rgan iza t de S oc ie ta tea C u ltu ra l- Patriotic „Avram Iancu” filiala Oradea, la el luând parte sim pli ceteni, reprezentani ai armelor din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor, un sobor de preoi, dar i politicieni locali.
în Parcul Traian a fost evocat personalitatea avocatului-lupttor în R e v o l u i a d i n 1 8 4 8 / 1 8 4 9 , i a r participanii au depus jerbe la bustul lui
Avram Iancu. Manifestarea din 24 iunie s-a încheiat cu defilarea Detaamentului de Onoare, pe ritmurile Marului lui Iancu intonat de formaiunea de muzic a colii.
Ag. ef Neaga Clin
Parteneriat.............................................. Absolvire................................................
............pag-3
Discurs absolvire................................... M isiune.................................................... Competiii sportive...............................
Corectur: Comisar Etelka K ISS
coala altfel............................................ HURO..................................................... Ziua mondial a sntii.................... Cinste lor!...............................................
........p a g -12 ......... pag. 14 ......... pag. 15 ........pag. 16
Colaboratori: Agent e f Clin NEAGA
Agent e f adjunct Laviniu NEAGA
Eseu .......................................................... ........p a g -17 Redactori: Cetatea Oradea..................................... ......... pag. 20 Elev Ciprian M ITR A N Istorie...................................................... ......... pag. 21
Fotoreporter: Agent e f adjunct Cristian RAM BU
Layout: Agent principal Flavius CORA
Tiprit la coala de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier „Avram Iancu”, Oradea Nr. 2/18/ 2012
2 oofibi Jx P'MfiZfc/ix fi. Jx Peltfle f'VCVbXlXAfi. "Ai/sifi** \fi4*CA+" O'ifiMfi
...PARVENERIAV Vi z i i # l a c o a l a m e d i e d e o r d in e e V e l ic a m is k o l c
în perioada 02.05 - 04.05 2012, în cadrul
parteneriatului dintre coala Medie de Ordine Public Miskolc, Ungaria i coala de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier, Oradea, România, o delegaie compus din cms. ef de poliie Varadi Ciprian, insp. pr. Schmaus Judit, sinsp. Ionacu Cosmin, a participat la activ ita tea „Prezentarea activ it ii B iroului de învmânt”.
Delegaia din Ungaria a fost compus din cms. Lovei Lâszlo - directorul adjunct, scms. Kovâcs Tamâs, dr. Vereckeine Pogonyi Gyopâr.
La aceast activitate a mai participat o delegaie din Slovacia de la coala de Poliie din Kosice.
Scopul si obiectivele vizitei: Structurarea biroului învmânt, organizarea i fu n c io n a re a a c es tu ia . O rg a n iz a rea i
desfurarea examenului de admitere; Documente de planificare a învmântului i modul de elaborare a graficelor metodice i a programului orar al elevilor i cursanilor; Activitatea îndrumtorului de an, a diriginilor i efectul acestei activiti asupra claselor de elevi. în programul celor trei zile au fost cuprinse
urmtoarele aciuni: 1. Vizitarea colii i participarea la
susinerea probelor fizice de ctre o serie de candidai;
2. Desfurarea activitii de control sprijin i îndrumare a activitii personalului didactic;
3. Organizarea i desfurarea stagiului de practic;
4. E lab o ra rea C u rricu lu m u lu i, a Graficului metodic i a Programului orar;
5. A ctivitatea efilor de an i a diriginilor.
Activitile de dup-amiaz au avut ca scop vizitarea centrului istoric al oraului Miskolc i a cetii din localitatea Eger.
Activitatea s-a finalizat cu o mas rotund în care au fost evaluate aciunile desfurate. în acest context s-a concluzionat c, prin activitile desfurate s-au acumulat o serie de cunotine din domeniile prezentate i dezbtute, fiind preluate cele mai bune practici. Vizita s-a desfurat în condiii bune, fiind apreciat ca atare de ctre toi participanii.
Insp. pr. Schmaus Judit
COLA^OEALL EQMÂMO-EEAMCEZ
în perioada 15-17.05.2012, sub egida parteneriatului pe care îl avem cu Universitatea din Oradea, Facultatea de Relaii Internaionale i Studii Europene, s-au desfurat o serie de activiti în comun, la care au participat elevi i cadre din coala noastr, studeni i profesori din Oradea i partenerii francezi ai acestora din cadrul Universitii Sorbona 3 Paris, Frana.
Astfel, în data de 15 mai, un grup de elevi i studeni români i francezi, însoii de cms. ef dr. Bilan Maria, cms Kiss Etelka, ag. pr. Demian Adrian, prof. conf. dr. Dogot Cristina, prof. dr. Violaine Delteil, prof. dr. Patrick Dieuaide, au realizat o vizit la Punctul de Frontier Sighetu Marmaiei - Solotvino, din cadrul Inspectoratului Teritorial Sighetu Marmaiei, dup care au trecut frontiera în Ucraina i s-au deplasat la Centrul Europei din localitatea Dilove. Vizita a continuat cu primirea oficial a primarului Gheorghe Berinde din localitatea Biserica Alb - Ucraina, unde triete o comunitate însemnat de români. Aici au vizitat muzeul etnografic i biblioteca comunal.
în zilele urmtoare grupul a desfurat activiti în coala de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier i la Punctul de Contact din Oradea. A fost realizat o prezentare a colii de ctre director adjunct, cms. ef Hotnoga Ionel, s- au purtat discuii pe problematica frontierelor externe i problematica Schengen, s-a vizitat sala de tradiii a colii, spaiile colii i sala de simulri tactice. în cadrul Punctului de Contact, atât studenii români, cât i studenii francezi au fost foarte încântai de discuiile i prezentrile realizate de ofierul francez detaat din Frana, lt. Jean Jacques Cochard i de eful Punctului de Contact scms. Gal loan. în urma activitilor desfurate toi participanii au rmas cu impresii plcute i experiene de neuitat.
Cms. ef. dr. Bilan Maria
ocfiJU. A. P'tffiXLu fi. Pektlt <U C'UVhfo&\fi. “Av'ifi**' \fiA*Oi*" O'tfiMfi.
3
E R JM IIW E E E E N
La sediul colii de Pregtire a Agenilor de Frontier "Avram Iancu" din Oradea s-a desfurat într-un cadru festiv, ceremonia de avansare la primul grad profesional a promoiei de ageni de poliie de frontier promoia 2011.
La evenim ent au luat parte chestor de poliie Vasile G uatu, director al direciei de resurse um ane din cadrul Inspectoratului General al Poliiei de Frontier, Ilie Bolojan, prim arul m unicipiului Oradea, colonel Zelim ir M rdalj, d irector adjunct al C entrului de Pregtire a Poliiei din Srem ska-K am enica, Serbia, loco tenen t-co lone l L aszlo Lovei, director adjunct coala m edie de Ordine Public din M iskolcs i m aior Ferencz Koczo, director adjunct coala m edie de Ordine Public din Szeged. A u m ai fost invitai efi i
com andani ai structurilor M .A.I. i M .Ap.N din G arnizoana O radea, rep rezen tan i ai
instituiilor locale cu care coala coopereaz , rep rezen tan i ai m ass-m ed ia , în a lte fee bisericeti i nu în ultim ul rând prinii, rudele i prietenii absolvenilor sosii din toate colurile rii.
A cetia au trebuit s atepte 11 luni pentru a prim i avansarea. Festivitatea de absolvire a fost coordonat de com isar ef Ovidiu Stanciu, directorul instituiei, care a adresat în discursul su cuvinte de laud i aprecieri la adresa noilor absolveni. "Prin s t r d a n i a v o a s t r c o n t i n u , p r i n com portam entul vostru de zi cu zi i prin prism a rezultatelor bune obinute, ai obinut ceva
extrem de periculos: respectul i adm iraia noastr, a celor care v-am fost alturi", a precizat directorul colii.
De asem enea în cuvântul dom nului c h e s to r de p o li ie G U A T U V A S IL E , reprezentantul ealonului superior, s-au regsit cuvinte de apreciere i încurajare a tinerilor absolveni „D um neavoastr v revine frum oasa i onoranta m isiune de a contribui alturi de ceilali la ridicarea prestigiului Poliiei de Frontier Rom âne în plan intern i internaional, scopul final fiind acela de aderare a Rom âniei la spaiul Schengen. Fiecare dintre dum neavoastr va avea un rol im portant în îndeplinirea m isiunilor specifice poliiei de frontier, pentru c agenii constituie i vor constitui baza activitii operative a instituiei noastre.”
4 exud* P'UfiZthe Aye+sfct&r P<*L%U
ABSOLVIRE...
Cu toate c fizic nu m ai sunt de m ult copii aceti tineri sunt i rm ân copiii prinilor lor i de aceea aceast zi de 1 IUNIE este cu atât mai special. Este de asemenea o zi special. deoarece dup aproape un an de la term inarea studiilor au fost gsite fondurile necesare pentru încadrarea acestei prom oii, cea de a 19 prom oie de la revenirea colii noastre în m u n ic ip iu l O radea . Im p ac tu l i em o ia m om entului absolvirii colii i al m esajelor transm ise de cei care au luat cuvântul a fost sim it atât în rândul absolvenilor cât i al prinilor i rudelor care au dorit s fie alturi de ei la acest evenim ent unic din viaa lor.
în ceea ce privete actuala serie de absolveni v inform m c este cea de a 92 - a promoie de elevi pe care i-a dat coala ordean de-a lungul tim pului i a avut durata de colarizare de 2 ani, perioad în care acetia au fost colarizai în m unicipiul Oradea. Toi cei 95 elevi, 24 de fete i 71 biei, care au susinut exam enul de absolvire în perioada 21.05 - 29.05.2012, au trecut cu bine acest examen care a constat în susinerea m ai m ultor probe de e v a lu a re a re a liz r ii c o m p e te n e lo r d in curriculum ul de pregtire asociat standardului de pregtire profesional astfel: o Pregtire specific de specialitate -
Controlul, supravegherea frontierei i intervenie poliieneasc;
o Pregtire jurid ic de specialitate; o Inform atic i una din lim bile strine
studiate (francez, rus, german) o Executarea unei edine de tragere;
Com isia exam enului de absolvire a fost condus în acest an de ctre doam na com isar e f de p o l i i e B A R B U I U L I A N A - îm puternicit ef Serviciu Form are Iniial i C ontinu a Personalului din cadrul IGPF.
în u rm a c e n tra liz r ii re z u lta te lo r exam enului de absolvire, m edia general a prom oiei 1 IU N IE 2012 este de 8,81. De asem enea în cadrul festivitii de absolvire a avut loc acordarea de diplom e de m erit prim ilor zece elevi cu rezultate m eritorii în cadrul exam enului de absolvire. Prem ierea acestora a fost fcut de ctre dom nul chestor de poliie GUATU VASILE — Directorul Direciei
Resurse U m ane din IGPF în faa form aiei, a rudelor i a invitailor. Prim ii trei clasai au fost
în ordine urmtorii: - e f de prom oie agent IO RD A CH E
D A N A -IO N EL A - cu m edia 9,67 - locul 2 agent GHEORGHE CRISTINA
- IONELA - cu media 9,62 - locul 3 agent NAN ALEXANDRU -
MARLUS - cu media 9,57. A bsolvenii au fost repartizai în ordinea m ediilor în cadrul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliiei de Frontier la frontiera extern a Rom âniei ca debutani pentru o perioad de 6 luni. N u au existat nem ulum iri exprim ate în rândul absolvenilor.
Scms. Bondar Monica
{ajcaa" O'iaMj. 5
D ISC U R S E E A a m (PROM OIE
Domnule Chestor, onorat asisten, distini invitai, stimai
profesori i dragi colegi!
îmi revine deosebita onoare i plcere de a vorbi azi înaintea Dum neavoastr în calitate de ef al promoiei 2012, a colii de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier „Avram Iancu”, calitatea pe care am dobândit-o cu mult trud i druire de-a lungul celor doi ani de colarizare. îns, o via va trebui s nu uit acest lucru i s dovedesc alturi de colegii mei c în spatele acestei festiviti se afl munc, învtur i druirea ce preced anii în care va trebui s slujim cu devotam ent profesia pe care am ales-o.
Se spune c a fi poliist nu e o meserie, ci o vocaie. Un bun poliist este acela care se bucur de respectul comunitii, îi face din colegi prieteni adevrai i privete cu emoie ridicarea drapelului României.
Socotesc în gând dac într-adevr au trecut deja aproape 3 ani de când am intrat pe poarta colii de Poliie „Avram Iancu”. Anii au trecut i iat c am mai adugat câteva file în cartea vieii în care stau scrise toate încercrile, întâmplrile, reuitele sau nereuitele peste care am trecut cu mult ambiie.
Chiar dac perioada pe care o traversm este una dificil pentru ar, credem cu toat energia c st în puterea noastr s ajutm la revigorarea instituiilor statului. Experiena noastr, alturi de experiena Dum neavoastr vor putea construi prezentul, proiecta viitorul i asuma trecutul.
atim cu toii c azi, mai mult ca oricând, Poliia de Frontier se confrunt cu provocri tot mai complexe, aflându-se în prim a linie a luptei împotriva criminalitii. îns, pentru a avea succes este nevoie de o condiie absolut necesar: s-i iubeti intr-atât patria, încât s-i faci o carier din aprarea ei.
Consider acest moment solemn ca un nou început, o nou deschidere în care vom avea posibilitatea s dovedim cunotinele dobândite i competenele formate în aceast instituie, unde am întâlnit oameni de o valoare real, fie ei comandani, profesori, personalul administrativ sau salariai civili, iar la adresa acestora avem doar cuvinte de apreciere, întreaga echip a acestei instituii, dar i cei din structurile operative, care ne-au sprijinit în activitatea practic, au dovedit c ne asigur o educaie de calitate, care îndeplinete standardele impuse de m area familie din care facem parte - Uniunea European.
în nume personal i al colegilor mulumim lui Dumnezeu c ne-a înzestrat cu rbdare i ne-a ajutat s încheiem un frumos capitol din cartea vieii noastre.
Cu aleas consideraie i preuire m ulumim întregului colectiv al colii, îndeosebi domnului director, comisar ef Ovidiu Stanciu, întregii echipe manageriale i dragilor notri profesori i instructori, care ne-au fost alturi i ne-au format i coordonat, atât în activitile curriculare, cât i în activitile extracurriculare. Contieni fiind c ne vom putea baza i în viitor pe sprijinul dumneavoastr, v aducem recunotin înc de acum.
M uit acum în ochii prinilor notri i vd c i ei sunt copleii de emoii, dar mai ales de mândrie. Sentimentul pe care îl avem atunci când vedem c prinii notri sunt mândri de noi este de nepreuit i sunt sigur c toi trim azi acest moment. Dragii notri prini, v m ulum im din suflet pentru sacrificiile pe care le-ai fcut pentru noi i v asigurm c încrederea Dum neavoastr nu va fi fost zadarnic.
Prin D um neavoastr, Dom nule Chestor, m ulumim ealoanelor superioare pentru strduina de care au dat dovad, s ne considere, înc de pe acum, drept un sprijin real i de ndejde, contieni fiind pe deplin de faptul c dificila, dar i frumoasa m eserie de poliist de frontier, solicit nu doar o minte ascuit i un suflet generos, ci, mai ales, m âinile curate.
N u în ultim ul rând, aducem deosebite mulumiri tuturor celor ce au ales s ni se alture în aceast zi special din viaa noastr, în care împreun întoarcem pagina, spre a deschide un nou capitol.
Cuvintele sunt uneori prea mici pentru a exprima tot ceea ce ne propunem. Rmâne s dovedim prin fapte c vom lucra cu devotam ent acolo unde timpul i viaa o vor cere.
Dum nezeu s ne aju te!
Ag. Iordache Dana
oofil* P'UfiZthe fi. Afhfchn P<*L%U "Ai/'lfi+* tfist*C4*" O'lfijxfi.
. . . M I S I U N E
ÎNTÂLNIRE DE LVCKV LA COLEgW L NATIONAL (DE gENICEEJ VN gN EN I, NEEVELICA MOLDOVA
în baza Planului privind dezvoltarea cooperrii instituiilor de frontier ale României i
Republicii Moldova pentru anul 2012 i a invitaiei prim ite din partea Serviciului Grniceri al Republicii Moldova, o delegaie a Poliiei de Frontier Române s-a deplasat la Ungheni, Republica Moldova, în data de 04 mai 2012.
Scopul deplasrii a constat în participarea la activitatea cu tema „întrevedere de lucru între sp ec ia li tii in s titu iilo r de învm ânt de specialitate” , care s-a desfurat în cadrul Colegiului Naional de Grniceri-Ungheni.
Din partea colii de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier „Avram Iancu” Oradea au participat la aceast manifestare comisar ef de poliie CREU Bogdan, eful Catedrei de Ordine Public i comisar de poliie CURA Marius, ofier principal I responsabil cu relaiile internaionale.
Delegaia român a fost condus de comisar ef de poliie VLEANU Gheorghe, directorul colii de Form are In iial i C ontinu a Personalului Poliiei de Frontier Iai, iar Inspectoratul General al Poliiei de Frontier Române a fost reprezentat de subcomisar de poliie ANCOV Ionu din cadrul Serviciului Formare Iniial i Continu.
Din cadml delegaiei Serviciului Grniceri al Republicii Moldova au fcut parte locotenent- colonel BIRIUCOV Sergiu, eful D ireciei Pregtire Continu - eful delegaiei, maior C U LIC O V SC H I C onstan tin , eful S eciei învmânt din Academia de Poliie „tefan cel Mare”, Chiinu i maior LARIONOV Alexandru,
eful Seciei Metodice din Academie, locotenent PRIMAC Valeriu, director al Colegiului Naional de Grniceri-Ungheni, maior PETIC Gheorghe, ef de catedr la aceeai instituie.
Prile au examinat mntoarele subiecte: Schimb de experien în domeniul pregtirii de specialitate a personalului; Planificarea activitii didactice în învmântul superior i mediu de specialitate; S tab ilirea fin a lit ilo r de studiu, modalitatea de selectare i repartizare a disciplinelor în plan; Metode de elaborare a curriculei; Schimb de experien între cadrele didactice.
Partea moldovean i-a manifestat interesul sporit fa de experiena i suportul Prii române la elaborarea unui nou Statut al Colegiului Naional de Grniceri, al Regulamentului de Ordine Intern i a Standardului de Pregtire Profesional al elevilor. De asemenea, partea moldovean a solicitat c o n trib u ia i a jutorul p rii r omâne în implementarea i în continuare a CCC-ului.
Totodat, prile au examinat modalitile de încheiere a unui Acord de Parteneriat între coala de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier „Avram Iancu” Oradea - România i Colegiul Naional de Grniceri Ungheni - Republica Moldova.
în aceeai ordine de idei, partea moldovean a solicitat prii române studierea posibilitilor de efectuare a schim bului de experien între instituiile de învmânt de specialitate, la nivelul cadrelor didactice ale acestora.
Pe durata întrevederii a ieit în eviden faptul c coala ordean i Colegiul Naional de Grniceri Ungheni sunt instituii de formare de acelai nivel, care asigur pregtirea cadrelor de specialitate din cele dou ri, în conformitate cu legislaiile naionale i cerinele la nivel european.
Reuniunea s-a desfurat într-o atmosfer prieteneasc i constructiv, în spiritul cooperrii i înelegerii reciproce.
Cms. e f Creu Bogdan Cms. Cura Marius
ooJU. P'iZfi&Lu Pcfcjf*. tU F ' I O " A i / ' U i * * ' \a4*CAa" O 'IaM j .
7
M IS IU N E .- COAEBA'EEREA •TRJt’F I C V L V l IL<EgAL lMA(EBI!/AE:E ‘R A D IO A C T IV E
în perioada 05-08 iunie 2012, comisar ef de poliie CREU BOGDAN, eful Catedrei de Ordine Public din coala de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier „Avram Iancu” Oradea, a participat în municipiul Iai la Cursul de formare formatori, în cadrul Programului Liniei Secundare de Aprare (Second Line of Defense - S.L.D.). Programul se deruleaz de ctre Inspectoratul General
al Poliiei de Frontier Române în parteneriat cu Departamentul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Administraia Naional de Securitate Nuclear (NNSA). Aceasta lucreaz la nivelul com unitii internaionale pentru a consolida capacitatea de a împiedica, a detecta i a interzice
traficul ilegal de materiale cu potenial de proliferare. în strâns cooperare cu rile partenere, programul S.L.D. instaleaz sisteme de detecie a radiaiilor la traversrile frontierelor terestre selectate, la aeroporturi, în porturi maritime i în alte puncte de tranzit. S.L.D. se angajeaz s ofere pregtirea i asistena tehnic necesare pentru a asigura exploatarea continu a acestor sisteme.
Coordonatorul de program al prii române este comisar de poliie BUDEANU RZVAN, eful Serviciului de Combatere a Infracionalitii Transfrontaliere din cadrul Direciei de Combatere a Migraiei Ilegale i a Infracionalitii Transfrontaliere a Inspectoratului General al Poliiei de Frontier Române.
Cursul a fost condus de doi instructori - Kristen Astor i Timothy Hubler - din cadrul Laboratorului Naional Pacific Northwest Richland, statul Washington, S.U.A.
La curs au participat ofierii Serviciului de Combatere a Infracionalitii Transfrontaliere din Inspectoratul General al Poliiei de Frontier, ofieri i ageni din cadrul colilor i structurilor teritoriale ale Poliiei de Frontier Române - coala Oradea, coala Iai, Garda de Coast, Inspectoratul Teritorial al Poliiei de Frontier Iai.
Programul cursului s-a derulat zilnic între orele 08.00-17.00 i a cuprins expuneri ale celor doi instructori, dezbateri, exerciii practice, prezentri i evaluri pe diferite teme ale fiecrui cursant. Examenul final a constat într-o prezentare pe o tem specific cu durata de o or, care a fost susinut de ctre fiecare cursant în faa celor doi instructori i a celorlali participani la curs.
Sistemele de detecie a radiaiilor prevzute în cadrul Programului S.L.D. au fost instalate i operaionalizate, pân în prezent, la Sectorul Poliiei de Frontier Galai din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliiei de Frontier Iai i la Punctul de Trecere a Frontierei Constana-port din cadrul Grzii de Coast, unde i-au dovedit eficacitatea.
Este prevzut ca sistemele s se extind în continuare la nivelul frontierelor României, iar formatorii absolveni ai acestui curs vor contribui în continuare la instruirea personalului care va utiliza aparatura specific, aceasta fiind asigurat de partea american. La nivelul colii de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier „Avram Iancu” Oradea, tematica referitoare la Programul S.L.D. va fi introdus în curriculum, urmând ca elevii s fie instruii pe aceast linie pe msura înzestrrii colii cu aparatura mobil specific.
Cins. ef Creii Bogdan
8 oofil* P'UfiZthe fi. AfluJllor P<*L%U f'l&b&tAfi. "f\v'lfi*^ ffisl*C4*" O'lfijxfi.
SPC R T CAMPIONATUL (DL TIPJAL M.A. L
în conformitate cu calendarul cu principalele activiti sportive interne i internaionale, în perioada 08 - 11.05.2012, în localitatea Suceava a avut loc Cam pionatul de TIR al Ministerului Administraiei i Internelor. Evenimentul a fost organizat de ctre A.S. Dinamo - Serviciul Sport din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor, Instituia Prefectului - Judeul Suceava, Inspectoratul de Poliie al Judeului Suceava, Inspectoratul de Jandarm i al Judeului Suceava, Inspectoratul Pentru Situaii de Urgen Judeean Suceava, Corpul Naional al Poliitilor - Consiliul Teritorial al I.P.J. Suceava, Asociaia Internaional a Poliitilor Secia Român - Regiunea Suceava.
La nivelul Catedrei de Ordine Public eful catedrei, com isar e f Creu Bogdan i profesorul de
utilizare a arm am entului com isar Ilea Sorin, au întreprins aciunile necesare pentru selecionarea lotului de cadre, asigurarea condiiilor de pregtire i a celor logistice pentru participarea la concurs.
în toate dem ersurile organizatorice, directorul colii, com isar ef Stanciu Ovidiu i directorii adjunci, com isar ef Hotnoga Ionel i com isar ef Opri Florin s-au implicat nem ijlocit i au fcut posibil participarea în condiii foarte bune la acest eveniment.
în vederea constituirii echipei nu au fost întâm pinate dificulti i ca urm are la concurs coala a putut participa cu echipa com plet - brbai i femei, i ca urm are echipa s-a constituit în urm toarea formul, com isar Ilea Sorin, com isar e f lancu M ircea, ag. pr. Solomie Carm en i agent N i Anca pentru a reprezenta coala. Efortul participrii nu a fost unul minim, având în vedere încrcarea program ului fiecrui participant în acea perioad. D ar s-a m anifestat înelegere de ctre toi colegii notri i astfel s-a ajuns la disponibilitatea acestei echipe, pe care am considerat-o cea mai potrivit la m om entul respectiv.
La grila de start au fost înscrii 112 de co n cu ren i b rb a i i 60 co n cu ren i fem ei, m ajoritatea fiind organizai pe echipe dar fiind i participani la individual.
Probele de concurs s-au desfurat în dou mane pe durata a dou zile, tipul de arm întrebuinat fiind pistolul calibru 7,65 m m model 1974. Regulile de desfurare a concursului au fost în conform itate cu regulam entul de desfurare a concursurilor de tir naionale i internaionale, participanii apreciind rigurozitatea, obiectivitatea i seriozitatea organizrii i desfurrii acestuia.
Condiiile de concurs au fost dintre cele mai bune, inclusiv organizarea deplasrii la i de la poligonul de tragere, cazarea i servirea meselor.
S-au stabilit legturi cu persoane din toate structurile ministerului participante la concurs, în vederea schim burilor de experien i de idei, în vederea desfurrii în cele mai bune condiii i la nivel cât m ai ridicat a îndatoririlor de serviciu.
oedU. 4a A Afrh&LtVl 4i Pttl A 4a C'U&b&AA "Ai/'l***' 0'1*4a6.
S P W F .. . în urma desfurrii probelor de concurs, echipa colii a avut o comportare bun clasându-se în primele 10 din 24 de echipe.
O mare bucurie a fost revederea cu câiva dintre fotii elevi ai colii, acum participani la concurs, m otiv de m ândrie pentru d-1 Cms. Ilea Sorin, profesor de instrucia tragerii, dar în egal msur pentru întreg personalul colii care a contribuit la form area lor ca poliiti de frontier.
Este de apreciat disponibilitatea participrii cadrelor noastre, care trebuie s se manifeste la cât mai muli dintre colegii notri, chiar dac sunt im plicate unele costuri, atât pentru participani, cât i pentru instituie.
D orim s aducem mulum iri pe aceast cale conducerii colii, factorilor implicai în organizarea i pregtirea acestui concurs, pentru înelegerea i disponibilitatea de care au dat dovad în permanen.
Este de dorit ca i în anii care urmeaz, coala s participe la asem enea competiii, pentru a m enine renum ele colii în cadrul instituiilor de succes din M inisterul A dm inistraiei i Internelor, dar i pentru consolidarea relaiilor profesionale cu alte cadre ale ministerului.
în sperana c aceste rânduri stârnesc ambiie i curiozitate, v îndem nm s v strduii cât mai m ult în form area deprinderilor de buni trgtori i „Ne vedem în poligon! ”
CAMPIONATUL INSTITUIILOPAJE ÎN VM ÂN TALL M.A-I-
în perioada 28.05 - 01.06.2012 a avut loc în cadrul colii de Ageni de Poliie „Vasile Lascr” Câmpina, Cam pionatul Instituiilor de învm ânt ale M inisterului A dm inistraiei i Internelor, ediia 2012, evenim ent sportiv la care coala de Pregtire a Agenilor de Poliie de Frontier “Avram Iancu” Oradea s-a prezentat cu un lot de 25 de elevi.
A c tiv ita te a a f c u t p a r te d in c a le n d a ru l com petiional al m inisterului i se desfoar sub aceast form în cep ân d cu anu l 2008 , cu participarea tuturor instituiilor de învm ânt postliceale dinM .A .I. i a Academ iei de Poliie.
în cadrul colii noastre, responsabilitatea pregtirii acestei competiii, a revenit Catedrei de Ordine Public, la nivelul creia s-au luat din timp msuri de selecionare a elevilor, de constituire a loturilor i de
pregtire a acestora. A ctivitile au fost coordonate de eful catedrei, cms. ef Creu Bogdan, iar loturile au fost repartizate profesorilor de specialitate, cms. Ilea Sorin, cms. ef Rusanda Daniel i cms. Zpodeanu Dan. La pregtirea loturilor de sportivi au mai participat eful detaam entului elevi, sinsp. lonacu Cosmin, dar i cei doi ageni din catedr, ag. pr. Ardelean M ircea i ag. pr. tiube Sorin. Elevii au fost pregtii pentru a participa la probele mai multor ramuri sportive precum: atletism, minifotbal, judo i tir. Astfel, în componena echipelor de Atletism au participat: andru Raluca - 60m i 800m, Gherghescu Mihaela i Vintil Denisa - 2000m, Pir tea Alin - 1500m i 6000m, Bondar Andrei -6000m , Donici Laureniu - aruncarea mingii deoin , Pasat
10 oofil* P'UfiZthe fi. AfluA+îoi At C'MnAit'ifi. \fivt-cN' O'uMfi.
S P © R T ... Ionela - sritu ra în lungime, Mîneran Sorin - lOOm; Minifotbal: Bejinariu Adrian, Purea Bogdan, Bor Alexandru, Jejeran Sergiu, Ldescu Dan, Erdei Nandor, Hodoroab Florin, erbu Dorel,
Florescu tefan, Tocu Petru; Judo: Trandafir Bogdan 81kg, N agy Giuri Ctlina i Fazeka O lim pia open feminin i Tir: Stnic Eugen, Elazi Ciprian, Tru Georgiana i Cpraru Adelina.
Evenim entul sportiv a debutat în ziua de 29 mai la ora 09.00 prin festivitatea de deschidere a competiiei, m om ent la care au participat toate echipele aflate în concurs, precum i directorul colii de Ageni de Poliie „Vasile Lascr” Câmpina, oficialiti din cadrul M .A.l. i locale. Lotul colii noastre a fost condus de cms. Ilea Sorin i cms. ef Bioa Gheorghe.
Probele sportive au avut loc în zilele de 29-31 mai, fiecare dintre noi încercând s ajung în timp util
la terenurile stabilite, pentru a concura sau pentru a susine colegii. D orina noastr de a ne bucura îm preun pentru fiecare reuit, de a ne încuraja echipele, a fost apreciat de ceilali participani, astfel am reuit s întreinem continuu o atm osfer plcut, s p o r t i v , i n d i f e r e n t de r e z u l t a t u l o b i n u t . A n tre n a m en tu l fiz ic i p s ih ic p re m e rg to r concursului, ne-a ajutat s privim detaai aceast activ itate i s apreciem adevrat valoare a competiiei, s recunoatem progresul, perform ana, în acelai timp, am învat s i pierdem, pentru c aceasta este intr-adevr o m are calitate a unui sportiv.
Un asem enea evenim ent îi ofer nenum rate satisfacii i te ajut s creezi relaii i prietenii ce pot dura o viaa.
Cele m ai bune rezultate au fost obinute de: Stnic Eugen - TIR individual brbai - locul I, Tru Georgiana - TIR individual fete - locul I, Hâzi Ciprian - TIR individual brbai - locul II, echipe TIR brbai - locul I, N agy Gyuris Ctlina - judo open fem inin locul I, Fazeka Olimpia - judo open fem inin locul III, Pirtea A lin - cros brbai 6000m - locul III i 1500m - locul IV, andru Raluca - atletism 800m - locul IV, Pasat Ionela - sritura în
lungime - locul V, M âneran Sorin - atletism brbai 1 OOm - locul V, Trandafir Bogdan - judo 81 kg - locul V, echipa de m inifotbal - locul V, Donici Laureniu - aruncarea mingii de oin - locul VI, echipa de atletism - locul VI.
Dem ne de apreciat rezultatele obinute la TIR i judo feminin, rezultate unice în istoria colii la aceste probe de concurs.
S u n t e m r e c u n o s c t o r i c o n d u c e r i i co l i i , profesorilor notri i tuturor celor implicai în aceast activitate, pentru sprijinul i încrederea acordate.
Cms. Ilea Sorin
ocfilfi. rU P'Ujf&siX. fi. Pity+Jd&oo. PcfcjÂA. tU F'IOtjÂ&lfi. “PlM'lfiM* IfiCA*" O'tfiMfi-
11
c e r u t N i t A T i ©
DO 1T, COALA ALTFEL ROAAANIAÎ
coala de Pregtire a Agenilor Poliie de Frontier „Avram Iancu” Oradea, a participat cu un numr de 40 de elevii însoii de ins.pr. Bondar Monica, cms. Pali Daniela, insp, pr. Cojan Adriana, sinsp. Ionacu Cosmin i ag.ef Voinea Marius în data de 12.05.2012 la campania naional de voluntariat "Let's Do It Romania".
Prin aceast aciune am dorit s ajutm natura pentru ca copiii i adulii s se bucure de aerul curat, apa i pdurile de care ne bucurm cu toii astfel am urm rit:
- implicarea elevilor i profesorilor în aciuni ecologice;
-dezvoltarea contiinei i a conduitei ecologice bazate pe respectul fa de natura;
-responsabilizarea pentru prevenirea polurii i gestionarea resurselor fr a periclita echilibrul mediului i sntatea comunitii;
-s aplice cunotinele i deprinderile dobândite în activitile cu specific gospodresc;
-s participe i s coopereze activ în aciuni de îngrijire i protecie a mediului, dovedind deprinderi formate la competena Cooperare i lucru în echip;
-s acioneze în sensul colectrii selective a materialelor refolosibile.
Zona repartizat colii, a fost liziera pdurii Nojorid, unde la finalul aciunii au fost adunai un numr de 150 de saci, deeurile colectate selectiv (peturi, doze, hârtie, etc), fiind ridicate de ctre o firm specializat.
Sperm c aceast aciune a avut un impact puternic i va responsabiliza comunitatea fa de mediul înconjurtor i dezvoltarea contiinei i a conduitei ecologice bazate pe respectul fa de natura.
Trebuie s trim, cu toii, într-o ar în care florile s nu fie mascate de gunoaie, în care rutele s înoate în râuri i nu pet-urile i multe alte scenarii pentru a ne îmbunti semnificativ viaa.
Cms. Miche Eugen
12 pcfiJU. A i P'Ufifithe fi. Aybhfchyi Ae P oliie Ai f'iaA liA fi. “Pw'iAAy. \fi4*a*." O'ifiJifi.
c e m t N i t A T C O A L A A L L L L L
E levii i cadrele d idactice ale colii de P regtire a A genilo r P oliiei de F ron tier „A vram Iancu" din O radea au desfurat în data de 05 .04.2012 o serie de activ iti cu ocazia aciunii
„coala altfel", prilej cu care incinta colii, spaiile acesteia i o parte a activ itilor au fost p rezentate pub licu lu i doritor.
A stfel în d im ineaa zilei începând cu orele 10.00 poarta institu iei a fost deschis tu tu ror celor care au dorit s ne v iziteze i care în p rea lab il au solicitat aprobarea acestor vizite. A vând în vedere c aceast sptm ân este destinat unor activiti ex tracolare m ajorita tea v iz ita to rilo r au fost din rândul colarilor i p reco larilo r ordeni de la C o leg iu l N a ional L iceu l „E m anuil G o jdu” , L iceu l teoretic germ an „F ried rich S ch ille r” , coala generala „D acia” dar i dou grupe de g r d i n i . S u b î n d r u m a r e a î n v t o r i l o r ,
p ro feso rilo r sau d irig in ilo r elevii au v izita t institu ia noastr iar personalu l colii im plicat în aceast activ itate a organizat standuri de p rezen tare a tehnicii, m ijloace auto. A fost p regtit de asem enea i p rezen tat Sala de trad iii a colii (m uzeul) , slile de specialitate (laborator c rim inalistic , labora to r lim bi strine, sal specialitate poliie de frontier), slile de curs, unde se pregtesc elevii colii p recum i dip lom ele, m edaliile i trofeele obinute pe parcursu l tim pulu i de elevii acestei institu ii la d iferite com petiii.
Toate aceste sli, spaii i activ iti specifice au fost p rezen tate e lev ilor de ctre p e rso a n e d e se m n a te d in râ n d u l c a d re lo r d idactice ale colii care s-au p regtit special pen tru a nu p lic tisi audiena iar activ itatea s fie cât m ai in teresant i atractiv. A ceste activiti
au fost repetate pen tru fiecare din cele 5 grupe de v izita tori care au trecut p ragul colii pân în iurul orelor 13.00.
D up v izitarea spaiilor colii s-a trecu t la p rezen tarea tehnicii din dotare, cel m ai v iz ita t i to todat cel m ai apreciat a fost desigur standul cu arm am ent unde m icu ii au poposit cel m ai m ult.
A ceste activ iti au fost repetate pen tru fiecare serie de v izita tori care au trecu t pragul colii pân în ju ru l o relo r 13.00.
Cms. Miche Eugen
Hungary-Romania Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013
Two countries, one goal, joint success!
European Union European Regional Development Fund
„Avram lancu" Border Police Agents Training School HURO/1001/269/2.3.1
„SchengenLand with C om petences”C om petence Structure and Schengen Norms in the Development of the Training of Border Police
in Romania SchelC
C O O P E R A IE T Q U i E(Rpm'IE<RE în cadrul proiectului „Schengen Land with Competences” Structure and Schengen Norms in the
Development of Training of Border Police in Romania” SchelC, HURO/lOOl/269/2.3.1, la coala de Pregtire a Agenilor de Poliie de Frontier „Avram lancu” Oradea s-a desfurat în perioada 05 - 07 iunie
a.c o activitate de evaluare de competene necesare pentru îndeplinirea cu succes a atribuiilor de serviciu ce îi revin agentului de poliie de frontier debutant.
Proiectul este inclus Programul de Cooperare Transfrontalier România-Ungaria 2007-2013, Axa prioritar 2 - întrirea coeziunii sociale i economice în regiunea de grani. Obiectivul general este acela de a contribui la obiectivele prevzute în Programul de cooperare: apropierea persoanelor, comunitilor i agenilor economici din zona de frontier pentru a facilita dezvoltarea comun a zonei de cooperare, bazându-se pe avantajele cheie specifice regiunii de grani, prin elaborarea în comun a unor modele educaionale pentru formarea poliitilor i a poliitilor de frontier i prin utilizarea celor mai bune
practici ale Statelor membre UE i pregtirea în domeniul supravegherii frontierei i al interveniilor poliieneti la frontier, pe baza regulamentelor UE i Schengen în vigoare. Obiectivul general al axei prioritare este de a intensifica competitivitatea economic a regiunii prin dezvoltarea mediului de afaceri i îmbuntirea calitii resurselor umane, crearea unei reele transfrontaliere a instituiilor de învmânt poliienesc, la nivel individual i instituional, elaborarea de programe de formare de specialitate, schimburi în aria educabililor dar i al personalului din operativ, cooperarea pe piaa forei de munc i a educaiei, dezvoltarea în comun a competenelor i cunotinelor.
Activitile principale ale proiectului sunt realizarea unui tablou al competenelor agentului de poliist de frontier debutant din România; realizarea i implementarea unei platforme E-learning cu tematica legislaiei Schengen; activiti comune de management, informare i publicitate. Durata de implementare a proiectului este de 12 luni.
De la începutul anului au avut loc întâlniri de management de proiect, pentru a stabili toate detaliile organizatorice ale acestei activiti.
La activitatea din perioada 05-07 iunie a.c au participat echipele de proiect, experii i un numr de 70 de elevi dintre cei mai buni elevi din anul II. Acestora li s-au administrat dou chestionare în care li se solicit s enumere, pe de o parte acele trsturi de caracter pe care ei le consider ca fiind cele mai frecvente i cele mai importante în viitoarea activitate de poliist de frontier i, pe de alt parte, s enumere 25 dintre activitile i sarcinile profesionale pe care le îndeplinesc cel mai frecvent agenii de poliie de frontier debutani, în final urmând s aeze opiunile lor în ordinea descresctoare a importanei acestora.
Elevii s-au artat deschii i cooperani, cu atât mai mult cu cât activitatea didactic în instituia noastr asigur o pregtire profesional modular, bazat pe competene.
Activitatea de evaluare de competene a continuat în perioada 18-23 iunie prin evaluarea de competene în structurile din operativ.
Cms. Kiss Etelka
14 pcfil* P'UfiZthe fi. Aye+sfct&r P<*L%U f'l& b& tA fi. "f\v'Lfi*^ \fivt-CA*" O 'lfijx fi.
A N IV E R SA R E ...
ZIVJL MONDIALA A SNTII începând cu 1950, la fiecare 7 aprilie, Ziua Mondial a Sntii reprezint pentru întreaga
lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sntate public prioritare la nivel global în viziunea Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS). Tema Zilei Mondiale a Sntii 2012 este: Rezistena la ageni antimicrobieni, iar sloganul Acioneaz astzi ca s poi vindeca i mâine lanseaz un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea eficienei acestor medicamente eseniale în tratarea bolilor infecioase, în beneficiul generaiilor viitoare.
Rezistena la antimicrobiene apare atunci când microorganisme precum bacteriile, fungii, viruii i paraziii se modific astfel încât medicamentele antimicrobiene (între care antibioticele folosite împotriva bacteriilor) îi pierd eficiena din cauza adaptrii naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete). Microbii devenii rezisteni la multiplii ageni antimicrobieni - adesea numii ”superbugs” - sunt mai ales de temut, întrucât o infecie multirezistent netratabil poate ucide, iar pân atunci se poate rspândi i genera costuri uriae pentru indivizi i societate.
între microbii rezisteni la antibiotice se numr azi bacterii precum Escherichia coli, Myobacterium tuberculosis (cauza TBC), Neisseria gonorrhoeae (cauza gonoreii), Staphylococcus aureus °i Streptococcus pneumoniae - dac este vorba de comuniti, sau Enterococcus faecium si Enterococcns faecalis - dac este vorba de spitale.
în lume apar anual aproximativ 440 000 de cazuri noi de tuberculoz rezistent la multiplii ageni antimicrobieni ce provoac cel puin 150 000 de decese. Rezistena la medicamente antimalarie, precum clorochina, este larg rspândit în majoritatea rilor malario-endemice. Rezistena devine o preocupare îngrijortoare pentru tratamentul infeciei cu HIV-SIDA ca urmare a accesului cresctor la medicamente antiretrovirale în ultimii ani.
în Uniunea European 25 000 de persoane din 400 000 infectate în fiecare an recent mor din cauza unor infecii bacteriene grave i rezistente la antimicrobieni, cele mai multe dobândite în unitile spitaliceti (nozocomiale). în lumina ultimului Eurobarometru tematic (2010) românii sunt printre europenii cei mai puin informai privind ineficiena antibioticelor împotriva virusurilor i obin cel mai uor antibiotice fr s treac pe la medic - factorii care generaza consum abuziv de antibiotice i în ultima instan rezistena la antimicrobiene în comuniti.
Printre principalele cauze pentru creterea rezistenei la antimicrobiene la noi su n t: - prescrierea antibioticelor pentru infecii fr a practica antibiograma, - automedicaia, dar i introducerea antibioticelor în hrana animalelor. în privina cilor de urmat, Ministerul Sntii s-a adresat recent managerilor i medicilor
din spitale, medicilor de familie, publicului i mass-mediei pentru a colabora în promovarea folosirii adecvate a antibioticelor i infonnarea pacienilor despre rezistena la antibiotice i alte riscuri ale utilizrii lor incorecte incluzând efectele adverse.
Msuri simple stau la îndemâna publicului larg pentru combaterea infeciilor i a rezistenei la antimicrobieni: controlul purttorilor de microbi (al vectorilor) prin aciuni susinute de igiena comunitar, observarea consecvent a normelor de igien în gospodrii i la pregtirea hranei, splarea mâinilor.
Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative fa de cele antimicrobiene oricând este cazul precum i refuzul auto-medicaiei pot avea efecte benefice pentru sntatea proprie precum i pentru cea a comunitilor prezente i viitoare.
Ag. ef pr. Gal Sorin
f ~ ' V C " A i / ' U i * * ' \a 4*CAa " O 'Ia M j .
15
M6 9 EL PO ZITIV... CINSTE LORJ
D eseori auzim în activitatea noastr profesional, atunci când atitudinea celor din ju ru l nostru este necorespunztoare, expresia “îi lipsesc cei apte ani de-acas” . Iar atunci când educaia prim ilor ani din via nu se com pleteaz în structurile educative instituionale, tarele com portam entului um an sunt i m ai evidente.
coala de Pregtire a A genilor Poliiei de Frontier “Avram Iancu” - Oradea s-a strduit, de- a lungul celor douzeci de ani de existen i continu în prezent, s com pleteze sau chiar s form eze atitudini pozitive prin com petenele profesionale incluse în Curriculum , dar i prin alte activiti, atât elevilor, cât i cursanilor care îi trec pragul.
C hiar dac m aterialul um an este adult i diferit din punct de vedere al achiziiilor anterioare, m anagerii instituiei, cadrele didactice, instructorii, dar i întregul personal, cunosc form ele i m etodele de m odelare a acestuia i depun eforturi în fiecare clip petrecut în structura noastr, contribuind, zi de zi la dezvoltarea culturii organizaionale care ne definete i la asigurarea calitii actului educativ.
Este adevrat c ne uureaz activitatea de form are i educare a tinerilor m unca depus de prinii i educatorii de dinaintea noastr. îns, atunci când conexiunea com ponentelor educaiei d roade, trebuie evideniat acest lucru ca model pozitiv, pentru ca i ceilali colegi s aib ce înva din com portam entul colegilor lor.
U n astfel de exem plu este i atitudinea pozitiv a elevilor anului II, din clasa 203, respectiv Sim ionescu Anda, Savatie Laura i M oisa Ctlin, care pe tim pul perioadei lor de vacan 06- 20.04.2012, au gsit un portom oneu în faa unei case de schim b valutar din localitatea D robeta - Turnu Severin i l-au restituit posesorului, dovedind astfel o conduit um an de care, atât noi ca dascli ai acestora, cât i prinii lor, suntem mândri.
Redm , în continuare, scrisoarea de m ulum ire adresat dom nului director, com isar ef Ovidiu Stanciu, de ctre colonel dr. Erceanu Vasile, com andantul Inspectoratului de Jandarm i M ehedini,
“Am deosebit, plcere s v inform ez cu privire la m odul exem plar în care au acionat Sim ionescu Anda, Savatie Laura i M oisa Ctlin - elevi în instituia dum neavoastr, care în seara zilei de 10.04.2012 au gsit pe raza municipiului Drobeta - Turnu Severul un portofel, aparinând unui cadru m ilitar jandarm din judeu l Cara-Severin.
Cei trei elevi s-au prezentat la sediul /«R ecto ra tu lu i de Jandarm i Judeean M ehedini i au predat portofelul cu docum entele personale, cârdurile bancare, perm isele de conducere (al titularului i al soiei acestuia) i toate celelalte bunuri gsite, fcând posibil recuperarea acestora de ctre colegul nostru într-un tim p foarte scurt de la m om entul pierderii.
A ceast inform are o facem cu aleas m ândrie, dat fiind faptul c tinerii, crora v rugm s le aducei m ulum irile cuvenite, sunt elevi ai unei instituii de învm ânt a M inisterului A dm inistraiei i Internelor i au îneles de la începutul carierei pe care au dorit s o îm brieze, c trebuie s aib un com portam ent exem plar în relaia cu cetenii.
A stfel de aciuni au un ecou pozitiv în rândul cetenilor i instituiilor i v dorim s prim ii m ulte asem enea scrisori de m ulum ire care vin s încununeze activitatea pedagogic desfurat de colegii dum neavoastr, activitate care se va reflecta în v iitor când, elevii de azi - lucrtorii de m âine ai acestui m inister vor contribui în m od esenial la consolidarea prestigiului instituiei pe care cu cinste o reprezint.
Cu deosebit stim, Inspector e f al Inspectoratului de Jandarm i Judeean M ehedini. Colonel, dr. E rceanu Vasile.”
Cms. efdr. BILAN MRIA
A L T R U IS M U L
Motto: „O m eti pentru oam eni, i nu pentru a le crua sarcina de a se îngriji
de tine, ci pentru a prim i sarcina de a te îngriji de ei” (Nicolae Iorga)
A putea defini altruism ul ca fiind o atitudine moral, dezinteresat, în favoarea unei persoane, unui grup sau unei colectiviti.
A ltruism ul urm rete în m od explicit ajutorarea unor persoane aflate în dificultate, neexistând ateptarea unor recom pense, fie ele de natur financiar sau material. Pot spune c altruism ul este un com portam ent prosocial, neexistând un anum it interes, ci doar o liber opiune personal. A ltruism ul joac un rol foarte im portant în cadrul identitii i personalitii fiecrui om, indiferent dac acesta este bogat, srac, colit sau fr carte. în zadar eti colit dac nu ai „cei 7 ani de-acas” .
într-un concert extraordinar susinut de Claude D ebussy acesta afirma: „o societate nu se nate, ea se form eaz” . Aceste cuvinte înelepte m -au fcut s reflectez... Ceea ce vroia s spun m arele violonist, pianist i com pozitor francez este c, dei toi ne-am nscut egali în faa lui D um nezeu, neinând cont de ras, sex, religie, poziie social, cultural, noi putem alege ce vrem s facem cu viaa noastr, s urm rim ce m odel dorim.
Indiferent de aceste criterii prin caracterul i com portam entul nostru în societate, putem da dovad de credibilitate, originalitate, socializare, bun sim i nu în ultim ul rând altruism.
Altruism ul este un factor foarte im portant în identitatea noastr, în felul nostru de a gândi, de a ne îm prti ideile i sentimentele.
Cred i susin cu trie c nu banii sau orice bun câtigat pe nedrept, ne poate aduce fericirea, chiar i pentru scurt timp, dem nitatea fiind una dintre cele m ai de pre valori pe care le are un om.
U n srac se poate bucura i m ulum i cu puin, îns un bogat niciodat nu va fi satisfcut pe deplin. U n exem plu clar îl gsim în Sfânta Scriptur: un tânr dregtor bogat vine la M ântuitorul, se pleac înaintea Lui i II intreab:
“Bunule învtor, ce s fac ca s m otenesc viaa de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce M num eti bun? N im eni nu este bun, decât unul Dum nezeu. tii poruncile: s nu svâreti adulter, s nu ucizi, s nu furi, s nu m rturiseti strâmb, cinstete pe tatl tu i pe m am a ta. Iar el a zis: Toate acestea le-am pzit din tinereile mele. Auzind, Iisus i-a zis: înc una îi lipsete: Vinde toate câte ai i le împarte sracilor, i vei avea com oar în ceruri; i vino de urm eaz Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, cci era foarte bogat. i vzându-1 întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în îm pria lui Dumnezeu! C m ai lesne este a trece cm ila prin urechile acului decât s intre bogatul în îm pria lui D um nezeu.” (Luca 18,18-27).
Aceste vorbe înelepte spuse de M ântuitor ar trebui s trezeasc anum ite sentim ente în mintea i sufletul unor oam eni influeni i foarte puternici din punct de vedere financiar, care uit adesea de sem enii lor m ai puin norocoi din orfelinate sau azile.
îns nu toi oam enii bogai fac din bogie un scop, m uli o consider un m ijloc de ajutorare i sprijinire a sem enilor i îneleg c au puterea s fac bine. A cetia i-au dedicat viaa trup i suflet semenilor, donând mari sume de bani pentru aciuni caritabile. Printre acetia i-a aminti pe: Bill Gates, M ichael Jackson, Tina Tumer, Abba, Papa Ioan Paul al Il-lea.
Dom nitorul A lexandru Ioan Cuza(1859-1866), s-a evideniat de tânr ofier, prin spirit civic, corectitudine i devotam ent, unind Principatele române.
Printre cele m ai im portante evenim ente pe care le-a cunoscut ara Rom âneasc sub dom nia lui A lexandru Ioan Cuza amintim:
“Av'ifiAy. {ajcaa" O'im Ufi-
17
m înfiinarea de coli, licee i faculti; S reform e în învmânt: pentru prim a dat ciclul prim ar obligatoriu i gratuit; [3 desproprietrirea clerului bisericesc; [x] abolirea sclaviei.
Alexandru Ioan Cuza va rmâne în inimile românilor prin aceste reforme pline de altruism. Marele poet i scriitor francez Victor Hugo, afirma în cadrul unui simpozion literar: “O coala
mai mult, o închisoare mai puin!” . Cunotinele teoretice i practice acumulate în timpul vieii, ne pot aduce o multitidine de
satisfacii, atât pe plan profesional cât i emoional; cheia fericirii st în mâinile noatre, bunul sim i corectitudinea îi pot pune amprenta pe noi oricând, numai noi s fnn pregtii.
Spre exemplu, dac în cazul unui furt dintr-un apartement sau dintr-un mijloc de transport în comun s-ar oferi date i indicii despre infractor, acesta ar fi mult mai uor de prins. A aduce drept argument exemplul personal: pe data de 01.12.2009 în imobilul în care locuiesc a avut loc un furt, iar eu, vzând totul, am sprijinit organele legii s prind infractorii. Punând binele semenului înaintea celui personal reduci riscul ca mâine s fii tu victima.
în cazul în care eti indiferent - “sub anonimat” - , nimeni nu te poate condamna, sau poate c da... contiina.
Pentru a întri cele spuse, a mai aduce un alt exemplu petrecut în urm cu câiva ani, în localitatea de batin când, plimbându-m prin parc, am gsit un telefon mobil foarte scump, inaccesibil omului de rând.
în acea zi de mai, când cireele ddeau în pârg i florile zâmbeau la soare, vzându-m cu acel telefon în mân, am simit c l-am apucat pe Dumnezeu de picior.
Gândindu-m serios la alegerea pe care trebuia s o fac, m întâlnii cu o veche prieten. - Ciprian, mi se adres ea. Cum eti? Când am vzut-o, inima mi-a tresltat de bucurie! Am simit ceva asemeni sentimentului de
bucurie când primeam jucria visat în dar de la mama. - Bine, mulumesc. încotro m ergi! ? Nu vrei s facem câiva pai împreun? - A fi încântat. Aezându-ne pe o banc, îmi citi dintr-un ziar un articol despre un om simplu care a gsit o
serviet plin cu valut i documentele de identitate ale presupusului posesor al acesteia. Tânrul a dus servieta la cea mai apropiat secie de poliie, primind ulterior recunotina public
i o recompens de 10% din valoarea banilor, d a r , spre surprinderea tuturor, a refuzat determinându-1 pe redactorul publicaiei s afirme: „Omenia înc se afl printre români.”
Auzind aceast pild, m-am hotrât s urmez exemplul acestui tânr i s-i spun prietenei mele despre telefonul gsit.
- Ciprian, ce-ai de gând s faci cu ele?! - A vrea s m ajui s gsim persoana care l-a pierdut.
S mergem, zise ea. Vzând c ne asemnm în gândire, am simit o profund admiraie pentru cea care pea alturi de mine i dorina de a-mi mrturisi, înc o dat, sentimentele, dedicându-i, ulterior, o od.
Ia rt -m c n u p o t sta O c lip f r in im a ta, Ia rt -m c te iubesc T u eti to t ce îm i d o re sc !
In im a m ea, îi dau i-un sru t C ci te iubesc a tâ t de m u l t . ..
D e la ce r pân ' la p m ân t A l m eu în g e r sfân t i b lând .
L ac rim i c ris ta lin e în vzd u h , P e ta le ro ii p e -a l tu trup , U n zâm b e t du lce, s trvez iu , O c lip s te sru t, în tr-u n târziu .
18 pcfil* P'UfiZthe fi. Aye+sfct&r P<*L%U f'l& b& tA fi. "f\v'Lfi*^ \fivt-CA*" O 'lfijx fi.
D in su fle te p e rech e sun t c reat S sim t a ta iu b ire n e -nceta t, M sim t L u ceaf r p rin tre stele C u ce rito r p rin tre ele.
G lasu l tu , e tern , ca de s iren D ru in d o d ragoste e tern... F ru m u se ea m ea d iv in , Te iubesc d in inim !
Cci unde anum e am putea gsi m ai m ult altruism decât în iubirea adevrat? „C hiar dac a vorbi în lim bi om eneti i îngereti, i n-a avea dragoste, sunt o aram suntoare sau
un chim val zângnitor. i chiar dac a avea darul proorociei, i a cunoate toate tainele i toat tiina; chiar dac a avea
toat credina aa încât s m ut i m unii, i n-a avea dragoste, nu Sunt nimic. i chiar dac m i-a îm pri toat averea pentru hrana sracilor, chiar dac m i-a da trupul s fie ars, i n-a avea dragoste, nu-m i folosete la nimic. Dragostea este îndelung rbdtoare, este plin de buntate: dragostea nu pizm uiete; dragostea nu se laud, nu se um fl de m ândrie, nu se poart necuviincios, nu caut folosul su, nu se m ânie, nu se gândete la ru, nu se bucur de nelegiuire, ci se bucur de adevr, acoper totul, crede totul, ndjduiete totul, sufere totul. D ragostea nu va pieri niciodat. Proorociile se vor sfâri; lim bile vor înceta; cunotina va avea sfârit. Cci cunoatem în parte, i proorocim în parte; dar când va veni ce este desvârit, acest „în parte” se va sfâri. C ând eram copil, vorbeam ca un copil, sim eam ca un copil, gândeam ca un copil; când m -am fcut om m are, am lepdat ce era copilresc. Acum , vedem ca într-o oglind, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea fa în fa. A cum , cunosc în parte; dar atunci, voi cunoate deplin, aa
cum am fost i eu cunoscut pe deplin. A cum , deci, rm ân aceste trei: credina, ndejdea i
dragostea; dar cea m ai m are dintre ele este dragostea.” (Corinteni 13)
D up ce am colindat câteva alei din parc, am revenit la locul unde l-am gsit i, spre m area noastr uurare, am vzut un dom n m ai în vârst care, în m od evident, cuta ceva.
N e-am bucurat am ândoi, intuind c acesta este posesorul telefonului. i aa a i fost.
Dei trim vrem uri în care egoism ul ne caracterizeaz, exist, totui, oam eni care cred, cu abnegaie, c om ul este, în esena lui, altruist.
Ca viitor aprtor al legii, i eu pun binele ceteanului pe prim ul loc. La fel procedeaz i colegii mei. lat un exem plu edificator.
D eseori auzim în activitatea noastr profesional, atunci când atitudinea celor din ju ru l nostru este necorespunztoare, expresia “îi lipsesc cei apte ani de-acas” . Iar atunci când educaia prim ilor ani din via nu se com pleteaz în structurile educative instituionale, tarele com portam entului um an sunt i m ai evidente. Caracterul, spunea un înelept, “este ceea ce facem atunci când nu ne vede nimeni", de aceea com portam entul etic, altruism ul, cinstea, onoarea i corectitudinea sunt valori pe care orice poliist de frontier trebuie s i le asum e, atât în contextul îndeplinirii atribuiilor de serviciu, cât i în afara acestuia.
Elev II Mitran Ciprian
ocfilfi. P'UDvt fi. Afle+Jibn lU PcfcjÂA. tU F'ICtjÂ&lfi. "Ai/'lfis**' [fiCA*" O'tfiMfi.
19
CETATEA CRAPE A ... L E gE cMDELE CEEAII OGjEDEA
Menionând funciunea de avanpost al Transilvaniei, cltorul turc plaseaz cetatea la o lovitur de tun de malul Criului, la câmpie, având forma unui pentagon, „cldire solid i pompoas”. anul cetii avea o lime de 120 de picioare i „afunzime” ca o mare, fiind umplut cu ap de Cri. Circumferina cetii avea 2 500 de pai. Existau cinci bastioane prevzute cu tunuri, care erau acoperite cu „pturi” de culoare roie. Nu se putea comunica între bastioane ca în cazul altor ceti. Fiecare bastion avea o poart proprie, cpitan i santinele. Având forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatr, folosite ca puncte de observare. Zidul cetii avea 40 de „rifi” înlime (circa 10 metri) i 10 lime (circa 2,50 metri), fiind construit din piatr solid, pe care s-a „aruncat” un val de pmânt în forma unui dâmb. începând de la bastionul de est, de jur împrejur, zidul cetii era încins cu un brâu din piatr cioplit. La poart se afla un orologiu. în cetate erau 10 prvlii, 150 de case mai mici din piatr, o camer pentru soldai, trei mori i o temni „afundat ca un iad”. Palatul princiar msura 1 500 de pai în perimetru având cinci turnuri dintre care dou lucrate din „ceramic roie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru muniie, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru pori din care numai una era folosit. Biserica din interior a fost transformat în geamie. Sub administraia turceasc, atât cetatea, cât i oraul au fost reconstruite. Un amnunt interesant este faptul c turcii au rebotezat bastioanele cetii: ((ingene tabyasi (bastionul iganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyasi (bastionul Auriu), Yuram tabyasi (bastionul Crior), Kukuk tabyasi (bastionul Bethlen) i Aga tabyasi (bastionul Rou).
Legenda întemeierii într-o sear înstelat a anului 1092, pe când se afla la vântoare
prin ara Criurilor, Regele Ladislau I al Ungariei a ajuns într-o poian larg, strjuit pe ambele pri de apele Criului Repede, nu departe de Pea-Hewjo, pârâul ce nu înghea niciodat. A adormit repede, obosit fiind dup goana cerbilor. în vis i s-au artat doi îngeri, care i-au cerut s înale de îndat, acolo, o mnstire zidit, cu hramul Sfintei Fecioare Maria.
Locul acesta l-a numit Vârad, iar înjurai mnstirii - care avea s ajung vestit centra de pelerinaj - s-a construit o cetate ce a stat multe secole în aprarea cretintii. Aa a început istoria unuia dintre oraele v e s t i t e a l e E u r o p e i : V a r a d i n u m , O r a d e a , N a g y v â r a d , Grosswardei n. (dup Marcu din Kâlt, Chronicon picturn vindobonense (Cronica pictat de la Viena)
Legenda trdrii Se povestete c dup cderea Budei sub turci, în 1540, acetia au forat cucerirea cetii Oradea,
considerat poarta de vest spre Transilvania.
Cetatea, aprat ca o vraj de apele venic calde ale Peei, era de necucerit! Steaua protectoare a cetii a strlucit pân în anul 1660, când Aii, paa de Timioara, i-ajurat s cucereasc mica fortificaie cu orice pre. A venit cu oaste mare, cei 45.000 de turci împânzind dealurile oraului. 46 de zile de lupte au pus la grea încercare garnizoana celor 850 de aprtori ai cetii. Sute de steni au czut atunci prizonieri în mâinile otomanilor. Totui, cetatea rezista! Prea c dezndejdea îi cuprindea pe turci, cci nu reueau în niciun chip s afle secretul vrjii nemaivzute care-i proteja zidurile. Pân în ziua în care soia morarului, singura care tia secretul, a aflat c fiii ei au fost prini de turci. înnebunit de durere, a hotrât s fac orice ca s-i salveze. Aa a ajuns s trdeze Cetatea, spunându-le turcilor pe unde s sape pentru a deschide zgazurile de evacuare a apei care umplea marele an din jurai zidurilor de aprare. Si aa, la 27 august 1660, cetatea a capitulat. începea era dominaiei turceti.
Ag. pr. Cora Flavius
20 pcfil* P'UfiZthe fi. Aye+sfct&r P<*L%U tU f'l& b& tA fi. "f\v'Lfi*^ \fivt-CA*" O 'lfijx fi.
ISTC R IE f - r — 1 - 2 ^ / l ^ y g
Z/J^ WRjlcFELVLVI NJLpONJLL Ziua Drapelului Naional a fost proclamat prin Legea nr. 96/1998 i se srbtorete în fiecare an la
data de 26 iunie. în cadrul acestei ceremonii, organizat de Ministerul Aprrii Naionale împreun cu Instituia Prefectului, Drapelul naional va fi binecuvântat de un preot militar i va fi ridicat pe catargul din pia, în acordurile Imnului naional al României. La acest eveniment au fost invitai reprezentani ai unor instituii civile, militare i religioase,, veterani de rzboi, cadre militare în rezerv i în retragere.
Ca simbol vexilologic românesc, tricolorul albastru, galben, rou este de dat relativ recent, el aprând în prima jumtate a secolului al XlX-lea. Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului rii Româneti, ci al unitilor miliiei pmântene i al navelor comerciale, dateaz din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontal, cu fâia roie la partea superioar i cea albastr la partea inferioar. Pe galben, era pictat acvila cruciat, încoronat, inând în ghiare un buzdugan i o spad, înconjurat de o cunun oval din frunze de stejar i laur; în coluri, erau pictate acvile.
Pornindu-se de la Hatieriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepii “Partidei Naionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naional al tuturor românilor. Fr îndoial c aceast opiune a fost puternic influenat de micarea naional pe care noile fore politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europ, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, rou. Dup acest model, Belgia adopt, la proclamarea independenei sale, steagul negai, galben, rou; revoluionarii italieni - i apoi statul italian-verde, alb, rou etc.
în aceeai perioad, a domniilor “Regulamentare”, în Moldova, domnitorul Mihail Sturdza împarte i el drapele i stindarde noilor uniti ale miliiei pmântene. Cele ale unitilor militare moldovene sunt bicolore: pe pânza albastr sunt plasate la coluri ptrate roii. Pe aversul pânzei, în centru, era bourul moldovenesc cu stea între coame i coroana princiar, în timp ce pe revers era pictat Sf.Gheorghe clare, ucigând balaurul; pe ptratele roii era monograma domnitorului, “M”.
De notat c nici în aceast perioad nu s-a ajuns înc la instituirea unui steag al “statului”, principalul steag al rii fiind cel al domnitorului. Steagul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) era confecionat din mtase roie având marginile brodate cu flori de aur; central, un scut, timbrat cu coroana princiar, în care este acvila cruciat, scutul fiind susinut de doi lei rampani; în spatele scutului sunt încruciate o spad i un buzdugan, iar totul este plasat deasupra unei panoplii formate din steaguri, arme, evi de tun, tobe i ghiulele. Pe reversul steagului este pictat Sf.Gheorghe clare, omorând balaurul.
în contextul revoluionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naionale, i revoluionarii români, aflai la Paris la izbucnirea revoluiei, vor arbora drapelul albastru, galben, rou, cu albastru la hamp. Aa va fi i consfinit, ca drapel naional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureti, dei, iniial, apruser drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontal, aa cum fuseser ele arborate de revoluionarii români din Ardeal la Adunarea Naional de la Blaj din 26 aprilie. Nu tim motivul pentm care ardelenii au ales dispunerea culorilor pe orizontal; este posibil s fi fost un mimetism dup tricoloml verde, alb, rou al revoluionarilor maghiari. Ar mai fi de notat c, iniial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastm, alb, rou, cu benzile pe orizontal, pe alb fiind scris cu auriu “VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea roman reînviat). în decursul revoluiei, îns, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben.
Ca drapel naional, tricolorul se impune în 1859, odat cu dubla alegere a lui Alexandni Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz pân în 1862, a avut fâia albastr plasat sus, apoi, în a doua perioad a domniei lui Cuza, fâia roie a fost dispus la partea superioar. Odat cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul rii, cât i drapelele i stindardele unitilor militare vor avea benzile dispuse pe vertical, cu albastm lâng hamp. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închis, culoarea “rece”, lâng hamp.
Ag. ef adj. Neaga Laviniu
ocfilfi. P'iZfifitltf. fi. lU PcfcjÂA. tU P'V&b&AA “Pw/'lfiM* [fiCA*" O'tfiMfi-
21
IST© R IE— 9 2012 -135 DE A N I (DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENTEI
DE STATA (ROMÂNIEI I ZIU A EUROPEI Rom ania a srbtorit, m iercuri, 9 mai, 135
de ani de la proclam area independentei de stat. Pe 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea solem n a A d u n r i i D e p u t a i l o r , c a r e p r o c l a m a independena de stat a României. D in m om entul sem nrii Conveniei rom âno-ruse din 4 aprilie 1877, ara noastr se afla în rzboi cu Poarta Otoman. De acum înainte problem a m ajor pentru Rom ania era im plicarea direct în rzboi, ca parte cobeligerant, într-o alian m ilitar cu Rusia, oferind astfel rii noastre un statut superior la încheierea ostilitilor. Rom ânia trebuia s avanseze cât m ai rapid la o stare
deschis, declarat oficial, de rzboi, situaie care im plica proclam area independenei, dar în alian m ilitar cu Rusia. Guvernul, la rândul su, în paralel cu aciunea diplom atic pentru justificarea fiecrui pas fcut de ar spre a-i apra interesele, dar i pentru a convinge diplom aia rus s coopereze, în cobeligeran contra Turciei, a proclam at independenta României.
A stfel, la 9/21 m ai 1877, ministrul de externe, M ihail Koglniceanu, declara în Parlam ent c suntem "în stare de rezbel", "dezlegai de legturile noastre cu înalta Poart i prin urm are suntem independeni, suntem naiune de sine stttoare". A dunarea D eputailor a votat o m oiune, cu 79 de voturi pentru i 2 abineri, prin care lua act ca "rezbelul între Rom ania i Turcia, c ruperea legturilor noastre cu Poarta i independena absolut a Rom âniei au prim it consacrarea lor oficial". Senatul, la rândul su, a adoptat m oiuni în sensul declaraiei guvernului, tributul datorat Porii fiind anulat i trecut în contul cheltuielilor pentru annat. La început, Puterile garante, cu excepia Italiei, din raiuni care decurgeau din interesele proprii, s-au abinut s recunoasc independena, act politic pe care Turcia îl califica drept “rebeliune” . în cele din urm, independena Rom âniei, ca i independena Serbiei i a M untenegrului, precum i unirea Dobrogei cu Rom ânia, au fost recunoscute în Tratatul de pace raso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878)
Expresie a dorinei i voinei poporului român, proclam area independentei i lupta pentru im punerea i recunoaterea ei au constituit actul politic i de jertfa al întregii naiuni române, apreciate de toi cei care au participat la acele evenimente.
http://patriaonline.ro
ZIU A EUROPEI
în Europa, Ziua Europei este o srbtoare anual a pcii i unitii în Europa. Sunt dou date pentru srbtorirea Ziua Europei: 5 m ai pentru Consiliul Europei i 9 m ai pentru Uniunea European (UE). Pentru UE, aceast zi este de asem enea cunoscut ca Ziua Schuman, com em orând declaraia istoric a m inistrului de externe francez, Robert Schuman.
Ziua Consiliului Europei reflect propria înfiinare în 1949, în tim p ce U niunea European celebreaz propunerea CECO în 1950. Ziua Europei este unul dintre sim bolurile europene m enite s prom oveze unitatea în rândul europenilor.
Aceast dat are o tripl sem nificaie pentru români: Independen, Victorie împotriva nazitilor i Ziua EuropeZiua de 9 M ai a fost m arcat ieri, la orele prânzului, în Parcul 1 Decembrie. Dispozitivele M inisterului Aprrii N aionale (Centrul M ilitar Judeean), ale M inisterului Adm inistraiei i Internelor (Poliia de Frontier, Jandarm i, Pom pieri) i ale Prim riei Oradea
22 oofilfi. P'UfiZthe fi. AfldJiUyi Peltye p'uoiAIeAfi. "Ai/'ifi+* ffista*" O'ifijxfi. D
IS T E R IE ... (Poliia Com unitar) au dat o not solem n festivitilor
desfurate în parc, la statuia O staului Român. Istoricul Viorel Faur a vorbit la rândul su despre sem nificaiile zilei de 9 M ai, relevând tuturor celor prezeni faptul c ideea unei Europe unite nu a fost lansat în anii '50. „Acest deziderat vine înc din perioada dintre cele dou rzboaie m ondiale. Se vehicula ideea unor State U nite ale Europei, iar diplom atul rom ân N icolae Titulescu a fost unul dintre prom otorii acestui proiect” , a declarat Faur. D in pcate, ascensiunea lui H itler în Germ ania i rzboiul declanat de acesta a bgat în sertar planurile diplom ailor interbelici pentru o uniune european realizat prin consens.Istoricul Faur le-a atras atenia celor prezeni asupra faptului c dintotdeauna G erm ania i
Frana au fost m otorul Europei i e bine ca aceste ri s fie lsate i în continuare s joace rolurile principale în proiectul Europei unite.
La m om entul depunerii de coroane, pe lâng instituiile statului, au m ai inut s-i exprime om agiul fa de ostaii rom âni czui în al doilea rzboi m ondial atât veteranii de rzboi cât i com unitatea evreiasc din Oradea.
24 M AI 2012 - Z I VA <E%SQILO%
Prin hotrârile Sfântului Sinod al B isericii O rtodoxe Rom âne din anii 1999 i 2001, Srbtoarea înlrii Dom nului a fost consacrat ca Zi a Eroilor. în aceast zi în toate bisericile din ar i strintate se face pom enirea eroilor rom âni czui de-a lungul veacurilor pe toate câm purile de lupt pentru credin, libertate, dreptate i pentru aprarea rii i întregirea neamului. în Oradea, înlarea Dom nului i Ziua Eroilor au fost m arcate ieri, printr-un cerem onial religios i militar, care s-a desfurat la Biserica
M ilitar "Sfântul M are M ucenic Gheorghe" i la Cim itirul M unicipal "Rulikowski". Program ul a debutat la Biserica M ilitar, cu Sfânta Liturghie, de înlarea Dom nului, oficiat
de un sobor de preoi, în frunte cu M ircea Ioni, preotul m ilitar al Garnizoanei Oradea, dup care toi cei prezeni s-au deplasat, în alai, la C im itirul M unicipal. Cerem onialul m ilitar-religios din cim itir a debutat la ora 12.00, cu un m om ent de reculegere, pe durata cruia au fost trase clopotele în lcaurile de cult din Oradea, în semn de cinstire i pom enire pentru eroii neamului. A urm at slujba de pom enire a eroilor, dup care prefectul C laudiu Pop i col. (rz) D an Poinar, preedintele Asociaiei Naionale "Cultul Eroilor" - filiala Bihor, au susinut scurte alocuiuni despre însem ntatea acestei zile. "Ziua de azi este una a datoriei noastre pentru eroii neam ului, care s-au jertfit în cele dou D ou Rzboaie M ondiale i la Revoluia din Decem brie '89. Idealurile lor le pom enim în coal i la activitile noastre de peste timp", a spus prefectul de Bihor, adugând c este im portant s preuim libertatea, întrucât rzboiul aduce num ai dezbinare i suferin. Cerem onialul a continuat cu depuneri de coroane i jerbe la monum entul "Vulturul" al eroilor czui în Prim ul Rzboi M ondial, m onum entul eroilor rom âni czui în cel de-Al D oilea Rzboi M ondial, m onum entul eroilor rom âni czui în Revoluia din Decem brie 1989 i la m onum entul eroilor rui czui în cel de-Al Doilea Rzboi M ondial. M anifestarea s-a încheiat cu defdarea grzii de onoare pe m uzica fanfarei m ilitare a colii de Pregtire a A genilor Poliiei de Frontier "Avram Iancu".
Ag. ef Neaga Clin
GLIEI STRMOETI
O'tfiAi*. 23