T A B E L conținând rezultatul analizei (preluare/nepreluare) propunerilor și observațiilor primite în procedura consultării publice a proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului Text în vigoare Text propus Propuneri Observații ART. 10 (1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) şi (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale: a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic; (…) 1. La articolul 10, după alineatul (1) se introduc 3 noi alineate, alin. (11)- (13) cu următorul cuprins: „(1 1 ) Aptitudinea/ inaptitudinea prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale MAI, printr- o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv. (1 2 ) La concursurile pentru ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2 1 ), (2 2 ) și (3) poate participa orice persoană care îndeplinește, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1) și următoarele criterii specifice: a) nu au semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară; b) prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate nu dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă. (13) Verificarea criteriului Direcția Medicală – modificarea art. I, punctul 1 în sensul eliminării alin. (1 2 ) lit. a) și alin. (1 3 ), având în vedere faptul că semnele particulare evidente sau tatuajele neacoperite de vestimentație, în ținuta de vară nu reprezintă criterii medicale de apreciere a aptitudinii/inaptitudinii medicale a candidaților, nefiind incluse în baremul medical în vigoare, ci constituie criterii specifice de recrutare a candidaților pentru admitere/încadrare impuse de structura de resurse umane, constatarea acestora nu reprezintă un criteriu de inaptitudine medicală ci de nepromovare prin neîndeplinirea condițiilor specifice pe linie de resurse umane. Atribuirea către personalul medical a sarcinii de constatare și consemnare a semnelor particulare și/sau tatuajelor în fișa medicală a creat și creează confuzii în ceea ce privește aptitudinea medicală (stabilită de medic) versus promovabilitatea candidatului (stabilită de structura de resurse umane), generând în același timp premisele unor condiții discriminatorii între categorii de personal Se preia parțial. Textul se reformulează astfel: „a) nu au tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate, neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;” Cu privire la îndeplinirea criteriului prevăzut la art. 10 alin. (1 2 ) lit. a) se pronunța structura de resurse umane, nu structura medicală, care doar constată și consemnează existența în fișa medicală.
Transcript
T A B E L
conținând rezultatul analizei (preluare/nepreluare) propunerilor și observațiilor primite în procedura consultării publice a
proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
Text în vigoare Text propus Propuneri Observații
ART. 10 (1) La concursul de
admitere în instituţiile de
învăţământ ale Ministerului
Afacerilor Interne şi la ocuparea
funcţiilor de poliţist în condiţiile
art. 9 alin. (2^1), (2^2) şi (3) are
acces orice persoană, indiferent de
rasă, naţionalitate, sex, religie,
avere sau origine socială, care
îndeplineşte, pe lângă condiţiile
generale legale prevăzute pentru
funcţionarii publici, şi următoarele
condiţii speciale:
a) să fie aptă din punct de
vedere medical, fizic şi psihologic;
(…)
1. La articolul 10, după alineatul
(1) se introduc 3 noi alineate, alin. (11)-
(13) cu următorul cuprins:
„(11) Aptitudinea/ inaptitudinea
prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată de
structurile de specialitate ale MAI, printr-
o examinare medicală şi evaluare
psihologică, potrivit reglementărilor
specifice în domeniu. În situaţia în care se
constată inaptitudinea pentru oricare
dintre situaţii, procedura de recrutare
încetează pentru candidatul respectiv.
(12) La concursurile pentru
ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile
art. 9 alin. (21), (2
2) și (3) poate participa
orice persoană care îndeplinește, pe lângă
condițiile prevăzute la alin. (1) și
următoarele criterii specifice:
a) nu au semne particulare
evidente sau tatuaje neacoperite de
vestimentaţie, în ţinuta de vară;
b) prin reîncadrare sau încadrare
directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau
vechimii în specialitate nu dobândesc
grade profesionale mai mici decât gradele
militare echivalente deţinute în rezervă.
(13) Verificarea criteriului
Direcția Medicală – modificarea art. I,
punctul 1 în sensul eliminării alin. (12)
lit. a) și alin. (13), având în vedere faptul
că semnele particulare evidente sau
tatuajele neacoperite de vestimentație, în
ținuta de vară nu reprezintă criterii
medicale de apreciere a
aptitudinii/inaptitudinii medicale a
candidaților, nefiind incluse în baremul
medical în vigoare, ci constituie criterii
specifice de recrutare a candidaților
pentru admitere/încadrare impuse de
structura de resurse umane, constatarea
acestora nu reprezintă un criteriu de
inaptitudine medicală ci de nepromovare
prin neîndeplinirea condițiilor specifice
pe linie de resurse umane. Atribuirea
către personalul medical a sarcinii de
constatare și consemnare a semnelor
particulare și/sau tatuajelor în fișa
medicală a creat și creează confuzii în
ceea ce privește aptitudinea medicală
(stabilită de medic) versus
promovabilitatea candidatului (stabilită
de structura de resurse umane), generând
în același timp premisele unor condiții
discriminatorii între categorii de personal
Se preia parțial.
Textul se
reformulează
astfel:
„a) nu au tatuaje
ori elemente
ornamentale, de
orice natură,
aplicate, inserate
sau implantate,
neacoperite de
vestimentaţie, în
ţinuta de vară;”
Cu privire la
îndeplinirea
criteriului
prevăzut la art. 10
alin. (12) lit. a) se
pronunța structura
de resurse umane,
nu structura
medicală, care
doar constată și
consemnează
existența în fișa
medicală.
specific prevăzut la alin. (12) lit. a) se
realizează cu ocazia examinării medicale.
aparținând aceluiași minister.
Totodată, pentru situația în care se
mențin aceste criterii specifice de
recrutare, consideră că nu este necesară
constatarea de către personalul medical a
unor semne vizibile cu ochiul liber,
situate pe zone expuse, cum sunt cele
neacoperite de vestimentația în ținuta de
vară, acestea putând fi apreciate de către
orice observator.
Aprecierea promovării/nepromovării
candidatului revine structurii de resurse
umane, responsabilitatea gestionării unor
eventuale situații în care candidații nu au
îndeplinit condițiile legale și criteriile
specifice de recrutare și selecție revenind
în exclusivitate unităților cu sarcini de
recrutare.
Ionescu Marius - eliminarea punctului 1
din proiectul de ordonanță, deoarece în
practică se constată cazuri de respingere
a unor candidați pentru faptul că au
alunițe pe față sau pe corp, care
apreciază acesta, nu sunt de natură a
impieta serviciul polițienesc în domeniul
ordinii publice. Poate doar în anumite
linii de muncă (structuri speciale) este
necesară lipsa unor semne particulare
evidente. O abordare contrară, în
conformitate cu jurisprudența CEDO,
diferența de tratament devine
discriminare atunci când se introduc
Se preia parțial.
Textul a fost
reformulat.
distincții între situații analoge și
comparabile fără ca acestea să se bazeze
pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
CNP – propune introducerea unei norme
prin care să fie instituită posibilitatea
încetării raporturilor de serviciu pentru
polițiștii care au dobândit, din cauze
imputabile, ulterior încadrării, semne
particulare/tatuaje.
Nu se preia.
Statutul
polițistului oferă
posibilitatea ca, în
cazul
neîndeplinirii
condițiilor și
criteriilor
specifice
aplicabile la
momentul
dobândirii
statutului
profesional, să
poată fi dispuse
măsuri în
consecință.
ART. 10 (…)
(5) Recrutarea şi selecţionarea
candidaţilor la concursurile de
admitere în instituţiile de
învăţământ proprii şi la ocuparea
funcţiilor de poliţist în condiţiile
art. 9 alin. (2^1), (2^2) şi (3) se
realizează potrivit normelor
stabilite prin ordin al ministrului
afacerilor interne.
2. La articolul 10, alineatul (5)
se modifică și va avea următorul
cuprins:
„(5) Recrutarea şi selecţionarea
candidaţilor la concursurile de admitere în
instituţiile de învăţământ proprii se
realizează potrivit normelor stabilite prin
ordin al ministrului afacerilor interne.”
ART. 15 (1) Acordarea gradelor
profesionale se face prin avansare 3. La alineatul (1) al articolului
15, literele b) și c) se modifică și vor
CNP – propune introducerea la lit. c) și
d) a sintagmei „alții decât cei prevăzuți
Se preia parțial.
Textul a fost
de către:
a) Preşedintele României, pentru
ofiţerii de poliţie la gradul de
chestor de poliţie, chestor principal
de poliţie, chestor-şef de poliţie şi
chestor general de poliţie, la
propunerea ministrului afacerilor
interne;
b) ministrul afacerilor interne,
pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la
propunerea inspectorului general al
Poliţiei Române;
c) inspectorul general al Poliţiei
Române şi şefii celorlalte structuri
ale Ministerului Afacerilor Interne,
potrivit competenţelor stabilite
prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor, pentru
agenţii de poliţie.
avea următorul cuprins:
„b) ministrul afacerilor interne,
pentru polițiștii din unitățile aparatului
central și unitățile subordonate
Ministerului Afacerilor Interne ai căror
conducători nu au calitatea de ordonatori
de credite, la propunerea șefului unității,
precum și pentru conducătorii unităților
subordonate Ministerului Afacerilor
Interne și adjuncții acestora, la propunerea
secretarului de stat/secretarului general
care coordonează activitatea structurii în
care sunt încadrați polițiștii;
c) inspectorul general al Poliției
Române pentru polițiștii din inspectoratul
general și unitățile din subordinea
inspectoratului general ai căror
conducători nu au calitatea de ordonatori
de credite, precum și pentru conducătorii
unităților subordonate inspectoratului
general și adjuncții acestora;”
la lit. b)”, respectiv „alții decât cei
prevăzuți la lit. b) și c)”
reformulat în ceea
ce privește lit. b):
„b) ministrul
afacerilor interne,
pentru:
i.
conducătorii
unităților
Ministerului
Afacerilor Interne
pe care le
coordonează
direct și adjuncții
acestora.
ii.
conducătorii
unităților
aparatului central
și subordonate
Ministerului
Afacerilor
Interne, precum și
adjuncții
acestora, la
propunerea
secretarului de
stat/secretarului
general care
coordonează
activitatea
structurii în care
sunt încadrați
polițiștii;
iii.
polițiștii din
unitățile
aparatului central
și unitățile
subordonate
Ministerului
Afacerilor Interne
ai căror
conducători nu au
calitatea de
ordonatori de
credite, la
propunerea
șefului unității;”
4. La alineatul (1) al articolului
15, după litera c) se introduc două noi
litere, lit. d) și e), cu următorul cuprins:
„d) șeful unității Ministerului
Afacerilor Interne care are calitatea de
ordonator de credite, pentru polițiștii din
subordine, alții decât cei prevăzuți la lit.
b) și c);
e) șeful unității Ministerului
Afacerilor Interne care exercită
competențe de coordonare şi control
metodologic al serviciilor publice
comunitare, pentru polițiștii din cadrul
serviciilor publice comunitare sau detașați
la aceste servicii.”
ART. 21 (1) Absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ de profil
ale Ministerului Afacerilor Interne,
5. Articolul 21 se modifică și va
avea următorul cuprins:
„Art. 21. – (1) Absolventului cu
Ion Gane – 1. propunerea de modificare
privind eliminarea din poliție a celor care
nu iau examenul la terminarea perioadei
1. Nu se preia.
Situațiile nu sunt
comparabile, în
precum şi celor pregătiţi pentru
nevoile Ministerului Afacerilor
Interne la alte instituţii de
învăţământ li se acordă grade
profesionale sau, după caz, li se
echivalează gradele militare cu
gradele profesionale în condiţiile
art. 73 alin. (1) şi (2) şi sunt
încadraţi în structurile de poliţie cu
perioade de stagiu.
(2) La absolvirea şcolii de
formare a agenţilor de poliţie,
poliţistului i se acordă gradul
profesional de agent de poliţie şi
este încadrat ca debutant pe o
perioadă de stagiu de 6 luni.
(3) La absolvirea cu diplomă de
licenţă a programelor de studii de
ordine şi siguranţă publică,
respectiv drept, organizate la
forma de învăţământ cu frecvenţă
sau frecvenţă redusă în cadrul
Academiei de Poliţie «Alexandru
Ioan Cuza» a Ministerului
Afacerilor Interne, absolventului
care urmează a fi repartizat în
unităţi de poliţie i se acordă gradul
profesional de subinspector de
poliţie şi este încadrat ca debutant
pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(3^1) Poliţiştilor prevăzuţi la art.
9 alin. (2^1) li se acordă gradele
profesionale în funcţie de
diplomă de licență al unui program de
studii de ordine şi siguranță publică,
respectiv drept, organizat la forma de
învățământ cu frecvență în cadrul
Academiei de Poliție «Alexandru Ioan
Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne, i
se acordă gradul profesional de
subinspector de poliție şi este încadrat ca
debutant pe o perioadă de stagiu de 12
luni.
(2) Absolventului școlii de
formare a agenților de poliție i se acordă
gradul profesional de agent de poliție şi
este încadrat ca debutant pe o perioadă de
stagiu de 6 luni.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se
aplică în mod corespunzător și
absolventului pregătit pentru nevoile
Ministerului Afacerilor Interne la alte
instituții de învățământ.
(4) Prin excepție de la
prevederile alin. (1), absolventului
Institutului Medico-Militar i se
echivalează gradul militar cu gradul
profesional, în condițiile art. 73 alin. (1) şi
(2), și este încadrat într-o funcție specifică
corespunzătoare gradului profesional
deținut.
(5) Polițistului care intră în
corpul ofițerilor de poliție în condițiile art.
9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de
licență al unui program de studii organizat
la forma de învățământ cu frecvență
de tutelă nu este coroborată cu cealaltă
prevedere legală care se aplică
studenților care nu iau de prima dată
examenul de licență (mai au o șansă).
Consideră că și ofițerului, dar și
agentului care pică prima dată examenul
de finalizare a perioadei de tutelă trebuie
să i se acorde încă o șansă. Motivația
fiind aceea că este tipic examenelor să
mai fie și picate, nu pot exista două
standarde diferite privind situația
susținerii examenelor, este
discriminatorie, financiar este un lux
prea mare acceptarea oamenilor la studii
și apoi să fie lăsați pe drumuri.
2. acordarea gradului profesional în
funcție de vârstă și vechime: nu susține
această idee deoarece nu mai există
delimitare între corpul agenților și
ofițerilor de poliție, de asemenea după
primirea gradului de comisar-șef de
poliție nu mai există motivare
profesională. Propune adaptarea
acordării gradelor profesionale în funcție
de vârsta de pensionare.
3. propune înființarea unui singur corp,
cel al ofițerilor de poliție, diferențiați pe
grade profesionale și funcții în baza
studiilor absolvite.
situația
absolvenților
cadrul general în
materie prevede
în mod expres
această
posibilitate,
indiferent de
instituția de
învățământ
urmată. Mai mult,
gestionarea
raporturilor de
serviciu
potrivit cadrului
general in
domeniul funcției
publice
se realizează în
condiții similare,
funcționarul
public debutant
care obține la
evaluarea
activităţii
calificativul
"necorespunzător"
fiind eliberat din
funcția publică.
2 și 3. Nu se
preia. Propunerile
nu aduc un plus
pregătirea lor şi de vechimea în
specialitatea corespunzătoare
studiilor absolvite, raportate la
cerinţele postului, dar nu inferioare
gradelor profesionale echivalente
gradelor militare deţinute în
rezervă.
(3^2) Poliţiştilor prevăzuţi la art.
9 alin. (2^2) li se acordă gradele
profesionale în funcţie de
pregătirea lor şi de vechimea în
specialitatea corespunzătoare
studiilor absolvite, raportate la
cerinţele postului. Aceştia sunt
încadraţi în funcţiile minime
prevăzute de lege corespunzătoare
gradelor profesionale acordate, pe
o perioadă de probă de 6 luni sau
12 luni, în raport cu categoria din
care fac parte şi cu gradul
profesional acordat.
(3^3) Prevederile alin. (2) şi (3)
se aplică în mod corespunzător şi
absolvenţilor formaţi pentru
nevoile Ministerului Afacerilor
Interne la alte instituţii de
învăţământ, cu excepţia situaţiei
absolvenţilor Institutului Medico-
Militar care pe perioada de stagiu
se încadrează în funcţii specifice
corespunzătoare gradului
profesional deţinut.
(4) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9
redusă în cadrul Academiei de Poliție
«Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului
Afacerilor Interne, i se acordă gradul
profesional în funcție de vechimea în
structurile Ministerului Afacerilor Interne,
astfel:
a) sub 5 ani – subinspector de
poliție;
b) între 5 și 10 ani – inspector de
poliție;
c) peste 10 ani – inspector
principal de poliție.
(6) Polițistului reîncadrat potrivit
art. 9 alin. (21) i se acordă gradul
profesional în funcție de pregătirea sa și
de vechimea în specialitatea
corespunzătoare studiilor absolvite,
raportate la cerințele postului. Gradul
profesional acordat nu poate fi inferior
celui echivalent gradului militar deținut în
rezervă.
(7) Încadrarea în funcție a
polițistului prevăzut la alin. (5) și
reîncadrarea polițistului prevăzut la alin.
(6) se realizează în condițiile art. 22 alin.
(4).
(8) Polițistului care dobândește
acest statut prin încadrare directă sau
transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i
se acordă gradul profesional în funcție de
pregătirea sa și de vechimea în
specialitatea corespunzătoare studiilor
absolvite, raportate la cerințele postului.
CNP propun ca absolvenților academiei
să le acorde grade ministrul afacerilor
interne și agenților de poliție inspectorul
general/similar
reglementării, cu
atât mai mult cu
cât, și dacă ar fi
valorificate,
diferența, în
funcție de studii,
ar opera în cadrul
corpului unic.
Nu se preia.
Propunerea CNP
nu are în vedere
mecanismul de
descentralizare și
de eficientizare a
activităților la
nivelul MAI – în
consecință,
principiul trebuie
aplicat inclusiv la
nivelul
absolvenților.
alin. (2) şi (3) li se acordă gradele
profesionale în funcţie de
pregătirea lor şi de vechimea în
specialitatea corespunzătoare
studiilor absolvite, raportate la
cerinţele postului. Încadrarea
acestora se face pe o perioadă de
probă de 6 luni sau 12 luni, în
raport cu categoria din care fac
parte şi cu gradul profesional
acordat.
(4^1) Prin excepţie de la
prevederile alin. (4), perioada de
rezidenţiat stabilită potrivit
prevederilor legale în cazul
personalului de specialitate
medical se ia în calcul la acordarea
gradului profesional.
(5) La expirarea perioadei de
stagiu sau de proba, poliţistul
susţine examenul de definitivare în
profesie. Poliţistul declarat
nepromovat este îndepărtat din
poliţie.
(6) Poliţistul care a promovat
examenul de definitivat este
încadrat în gradul profesional
obţinut.
(7) Perioada de stagiu şi cea de
proba constituie vechime în poliţie.
(7^1) Poliţiştilor prevăzuţi la art.
9 alin. (2^1) şi (2^2) nu le pot fi
modificate raporturile de serviciu
Gradul profesional acordat nu poate fi
inferior celui echivalent gradului militar
deținut în rezervă/deținut. Încadrarea
polițistului se face în funcția minimă
prevăzută de lege corespunzătoare
gradului profesional acordat, pe o
perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în
raport cu categoria din care face parte și
cu gradul profesional acordat.
(9) Prevederile alin. (8),
referitoare la acordarea gradelor
profesionale, sunt incidente și polițistului
prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea
acestora i s-ar acorda un grad profesional
mai mare decât în condițiile alin. (5).
(10) În cazul polițistului –
personal de specialitate medical, perioada
de rezidențiat stabilită potrivit
prevederilor legale se ia în calcul la
acordarea gradului profesional.
(11) Polițistului care dobândește
acest statut prin reîncadrare, încadrare
directă sau transfer, potrivit art. 9 alin.
(21) sau (2
2), nu i se poate modifica
raportul de serviciu, prin delegare,
detașare, mutare sau transfer, timp de cel
puțin doi ani de la numirea în prima
funcție, cu excepția situației în care
intervine reorganizarea unității.
(12) La expirarea perioadei de
stagiu sau de probă, polițistul susține
examenul de definitivare în profesie.
Polițistului declarat nepromovat îi
prin delegare, detaşare, mutare şi
transfer timp de cel puţin trei ani
de la numirea în prima funcţie, cu
excepţia situaţiei în care intervine
reorganizarea unităţii.
(8) Condiţiile pentru
îndeplinirea perioadei de stagiu şi
a celei de proba, precum şi
metodologia organizării şi
desfăşurării examenului de
definitivare în profesie se stabilesc
prin ordin al ministrului afacerilor
interne.
încetează raportul de serviciu.
(13) Perioada de stagiu și
perioada de probă constituie vechime în
poliție.
(14) Condițiile pentru
îndeplinirea perioadei de stagiu şi a
perioadei de probă, precum şi
metodologia organizării şi desfășurării
examenului de definitivare în profesie se
stabilesc prin ordin al ministrului
afacerilor interne.”
ART 22 (…)
(4^1) Poliţistul este trecut anual în
funcţia imediat superioară în
cadrul postului ocupat, dacă la
evaluarea de serviciu pentru anul
anterior a obţinut calificativul de
cel puţin «bine» şi nu se află sub
efectul unei sancţiuni disciplinare.
6. La articolul 22, alin. (41) se abrogă.
ART 22 (…)
(4^2) După definitivarea în
profesie, poliţistul debutant este
încadrat în funcţie potrivit gradului
profesional deţinut, în funcţia
imediat superioară celei de
debutant în cadrul postului ocupat.
7. La articolul 22, alin. (42) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„(42) După definitivarea în
profesie, polițistul este încadrat în funcție
în condițiile alin. (4)”.
ART. 27^19 Poliţistul poate fi
mutat în aceeaşi unitate sau într-o
altă unitate din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, din aceeaşi
localitate sau din altă localitate, cu
8. La articolul 2719
, după
alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Prin excepție de la
prevederile alin. (1), în situaţia în care
Textul se elimină,
determinat de
faptul că, în
situația existentei
unei astfel de
acordul şefului unităţii în care este
încadrat, precum şi al şefului
unităţii în care urmează să se mute,
în următoarele situaţii:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea poliţistului.
mutarea poliţistului se realizează în cadrul
unei unităţi ierarhic superioare, acordul
şefului unităţii în care este încadrat nu
mai este necesar.”
prevederi există
riscul ca în
anumite structuri
să nu mai existe
personal care să
îndeplinească
atribuțiile
specifice (s-a dat
exemplu Politia
Capitalei)
ART. 27^21 (1) Poliţistul este
pus la dispoziţie în vederea numirii
într-o funcţie, prin aplicarea
prevederilor art. 27^31, în
următoarele situaţii:
9. La articolul 2721
, preambulul
alineatului (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(1) Poliţistul este eliberat din
funcție și pus la dispoziţie, în vederea
numirii într-o funcţie prin aplicarea
prevederilor art. 2731
, în următoarele
situaţii:”
ART. 27^21 (1) (…)
f) la eliberarea din funcţie, cu
acordul său, din motive
neimputabile.
10. La alineatul (1) al
articolului 2721
, litera f) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„f) la solicitarea motivată, în
scris, a polițistului;”
11. La alineatul (1) al
articolului 2721
, după litera f) se
introduce o nouă literă, lit. g), cu
următorul cuprins:
„g) nu mai sunt întrunite
condițiile necesare pentru îndeplinirea
funcției de conducere ca urmare a
exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor
manageriale.”
Gabriel Pielmuș – eliminare având în
vedere faptul că rezultatul evaluării
manageriale realizată în condițiile art.
2749
nu poate conduce la situații
disciplinare și, pe cale de consecință, nu
poate opera punerea la dispoziție.
Observațiile și
propunerile au
rămas fără obiect.
Punctul 22 a fost
eliminat.
12. La articolul 2721
, după FSNPPC - nu sunt de acord cu punerea Observațiile și
alineatul (1) se introduc patru noi
alineate, alin. (11) - (1
4), cu următorul
cuprins:
„(11) Polițistul este pus la
dispoziție când față de acesta s-a dispus
efectuarea cercetării prealabile și, prin
natura funcției ocupate, poate compromite
desfășurarea cercetării prealabile sau
prestigiul instituției, precum și pentru a
înlătura posibilitatea săvârșirii repetate a
faptelor care fac obiectul cercetării și au
legătură cu serviciul.
(12) În vederea dispunerii măsurii
de la alin. (11), șeful cu competență de
numire în funcție a polițistului numește,
prin dispoziție de zi pe unitate, o comisie
din care fac parte doi polițiști din unitatea
în care este încadrat polițistul, cu grad
profesional cel puțin egal cu acesta și un
reprezentant al organizației
sindicale/profesionale din care face parte
polițistul.
(13) Comisia prevăzută la alin.
(12) analizează dacă sunt îndeplinite
condițiile de punere la dispoziție
prevăzute la alin. (11). Rezultatul
activităților comisiei se consemnează într-
o hotărâre care se prezintă șefului
prevăzut la alin. (12).
(14) În baza hotărârii prevăzute la
alin. (13), după caz, șeful cu competență
de numire în funcție a polițistului dispune
măsura prevăzută la alin. (11).
la dispoziție a polițistului atunci când
împotriva acestuia a fost dispusă o
cercetare disciplinară ( iar rezultatul
acesteia nu este cunoscut și nu a putut fi
contestat de către polițist), deoarece în
acest mod s-ar crea o pârghie
subiectivă/politică și injustă, la îndemâna
managerilor, pentru exercitarea unei
presiuni psihice și intimidarea anumitor
subordonați.
Pro Lex – eliminarea propunerii de
modificare de la punctul 12 privind
punerea la dispoziție a polițiștilor aflați
în cercetare prealabilă, deoarece această
propunere poate conduce la punerea la
dispoziția unității a oricărui polițist
împotriva căruia orice cetățean, deranjat
de o măsură legală luată de polițist, poate
formula o petiție reclamând diverse
fapte, chiar neadevărate. De asemenea,
această prevedere poate conduce la
abuzuri din partea celor care ocupă
funcții de conducere. Consideră că există
și alte metode prin care se poate
împiedica compromiterea desfășurării
cercetării prealabile sau săvârșirea în
mod repetat a faptelor ce fac obiectul
cercetării, conform art. 77 alin. (7) din
Legea nr. 188/1999, „conducătorul
autorității sau instituției publice are
obligația de a interzice accesul acestuia
la documentele care pot influența
propunerile au
rămas fără obiect.
Punctul 12 a fost
eliminat.
cercetarea”.
Iulian Nanu – propune renunțarea
introducerii în lege a prevederilor
potrivit cărora polițiștii pot fi puși la
dispoziție pe perioada cercetării
prealabile, deoarece vor avea efecte
negative catastrofale în rândul
personalului.
ANFP – supune atenției necesitatea
analizei incidenței Deciziei CCR din
27.03.2018 (ulterior publicării acesteia în
Mon. Of.) asupra normelor care
reglementează punerea la dispoziție a
polițistului cercetat disciplinar.
Gabriel Pielmuș – reformularea textului,
având în vedere faptul că sintagma
„compromiterea prestigiului instituției”
nu este clară și previzibilă, putând fi
interpretată discreționar.
- în ceea ce privește sintagma „săvârșirii
repetate a faptelor care fac obiectul
cercetării”, utilizarea acestei riscă
confundarea cu cercetarea penală.
FSNPPC – eliminare, având în vedere că
măsura propusă este excesivă,
nejustificată și contradictorie cu restul
prevederilor de gen din Legea nr.
360/2002.
EUROPOL – nu susține măsura, având
în vedere prezumția de nevinovăție și
faptul că polițistului nu i se poate leza
nici un drept pe perioada cercetării
prealabile.
CNP – propune ca din comisie să facă
parte 2 polițiști „cu grad profesional sau
funcție cel puțin egale cu ale acestuia și
un reprezentant al CNP”
ART. 27^22 Situaţia poliţistului
pus la dispoziţie se soluţionează
astfel:
a) pentru poliţistul prevăzut la
art. 27^21 alin. (1), în termen de
cel mult 6 luni, care poate fi
prelungit cu încă cel mult 6 luni,
cu aprobarea ministrului afacerilor
interne;
13. La articolul 2722
, după
litera a) se introduce o nouă literă, lit.
a1), cu următorul cuprins:
„a1) pentru polițistul prevăzut la
art. 2721
alin. (11), atunci când se dispune
clasarea dosarului, precum și în cazul
aplicării măsurii prevăzute la art. 581 sau,
după caz, la rămânerea definitivă a actului
administrativ de sancționare în condițiile
art. 61, dar nu mai târziu de 3 luni de la
dispunerea măsurii.”
În considerarea
măsurii de la pct.
12, textul a fost
eliminat.
ART. 27^23
(1) Pe perioada punerii la
dispoziţie, poliţistul îndeplineşte
acele sarcini şi atribuţii stabilite în
scris de şeful unităţii, comunicate
sub semnătură.
14. La articolul 2723
, după
alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Polițistului prevăzut la art.
2721
alin. (11), pe perioada punerii la
dispoziție, i se rezervă postul ocupat
anterior și beneficiază de toate drepturile
salariale avute anterior, inclusiv de
salariul de comandă. Polițistului i se
stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu
care nu sunt de natură a impieta buna
desfășurare a cercetării prealabile.”
CNP – propune înlocuirea sintagmei
salariul de comandă cu salariul de
conducere.
Totodată, propune completarea textului,
astfel:
„(…)Polițistului i se stabilesc sarcini şi
atribuţii de serviciu care nu sunt de
natură a impieta buna desfășurare a
cercetării prealabile sau de a compromite
prestigiul instituției precum și de a
înlătura posibilitatea săvârșirii a
faptelor care fac obiectul cercetării și au
Nu se preia.
Propunerea a
rămas fără obiect.
În considerarea
măsurii de la pct.
12, textul a fost
eliminat.
legătură cu serviciul.”
ART. 27^23 (…)
(3) Poliţistul pus la dispoziţie
beneficiază de drepturile băneşti
prevăzute de legislaţia privind
salarizarea poliţiştilor aflaţi în
această situaţie, precum şi de
celelalte drepturi prevăzute în
prezenta lege.
15. La articolul 2723
, alineatul
(3) se modifică și va avea următorul
cuprins:
„(3) Polițistul pus la dispoziție în
condițiile art. 2721
alin. (1) și (2)
beneficiază de drepturile bănești
prevăzute de legislația privind salarizarea
polițiștilor aflați în această situație,
precum și de celelalte drepturi prevăzute
în prezenta lege.”
CNP – propunerea introducerea unui
alin. (4)
„Polițistul pus la dispoziție în condițiile
art. 2721
alin. (1) lit. b) beneficiază de
drepturile bănești prevăzute de legislația
privind salarizarea polițiștilor aflați în
această situație, aferente funcției ocupate
prin detașare, precum și de celelalte
drepturi prevăzute de prezenta lege”
În considerarea
măsurii de la pct.
12, textul a fost
eliminat.
ART. 27^25
Raportul de serviciu al
poliţistului se suspendă de drept în
următoarele situaţii: (…)
c) îndeplineşte o funcţie de
conducere salarizată în cadrul
organizaţiilor sindicale, constituite
potrivit legii;
16. La articolul 2725
, după
alineatul (1) se introduc două noi
alineate, alin. (2) și (3), cu următorul
cuprins:
„(2) Perioada în care raportul de
serviciu al polițistului este suspendat
potrivit prevederilor alin. (1) lit. c)
constituie vechime în serviciu. Pentru
această perioadă funcțiile de conducere
din organizația sindicală se echivalează cu
funcțiile prevăzute în legislația privind
salarizarea polițiștilor, în vederea
deschiderii drepturilor de pensie ca
polițist.
(3) Echivalarea funcțiilor,
potrivit alin. (2), se face prin ordin al
ministrului afacerilor interne, la
propunerea organizației sindicale şi cu
avizul Ministerului Muncii şi Justiției
Sociale.”
Ionescu Marius - la art. 2725
, după alin.
(1)
propune introducerea unui nou
alineat, alin. (4) cu următorul cuprins:
„Polițistul suspendat potrivit alin. (1) lit.
c) beneficiază pe perioada suspendării de
toate drepturile prevăzute de prezenta
lege, cu excepția salarizării, care va fi
suportată de organizația sindicală.”
Gabriel Pielmuș –modificarea textului, în
sensul eliminării echivalării funcțiilor de
conducere din organizația sindicală cu
funcțiile prevăzute în legislația privind
salarizarea polițiștilor, întrucât
sindicalistul suspendat din activitate, la
cerere, nu mai îndeplinește atribuțiile
unui polițist.
FSNPPC –propune completarea art. 2725
Se preia.
Textul se
completează,
astfel:
„(4) Polițistul
aflat în situația
prevăzută la alin.
(1) lit. c) poate
beneficia de
drepturile
reglementate de
prezenta lege,
potrivit
condițiilor legale
în vigoare, cu
excepția celor
prevăzute la art.
28 lit. a), d) e), f),
i), j), l), m), și n)
și la art. 31.”
Se preia. Textul a
cu un alineat cu următorul conținut:
„Polițistul suspendat pentru desfășurarea
activităților sindicale beneficiază, pe
perioada suspendării, de toate drepturile
prevăzute de prezenta lege, cu excepția
drepturilor prevăzute de art. 28 alin. (1)
lit. a)”
fost completat.
ART. 27^29
Atunci când s-a dispus clasarea,
renunţarea la urmărirea penală,
achitarea, renunţarea la aplicarea
pedepsei, amânarea aplicării
pedepsei, precum şi în cazul
încetării procesului penal, poliţistul
este repus în funcţia deţinută şi în
toate drepturile avute la data
punerii la dispoziţie sau
suspendării, inclusiv de
compensare a celor de care a fost
privat pe perioada punerii la
dispoziţie sau suspendării.
17. La articolul 2729
, după
alineatul (1) se introduc două noi
alineate, alin. (2) și (3), cu următorul
cuprins:
„(2) Polițistul prevăzut la art.
2721
alin. (11), atunci când s-a dispus
clasarea dosarului, precum și în cazul
aplicării măsurii prevăzute la art. 581 sau,
după caz, a rămânerii definitive a actului
administrativ de sancționare cu una dintre
sancțiunile disciplinare prevăzute la art.
58 alin. (1) lit. a) - c) sau, după caz, la
împlinirea termenului prevăzut la art. 2722
lit. a1), este repus în funcția deținută.
(3) Polițistul prevăzut la art. 2721
alin. (11), la data rămânerii definitive a
actului administrativ de aplicare a
sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 58
alin. (1) lit. d), este numit într-o funcție
corespunzătoare, în condițiile legii.”
ART. 27^31
Ordinea de prioritate în vederea
numirii în funcţie este următoarea:
18. La articolul 2731
, după
alineatul (1) se introduc trei noi
alineate, alin. (2) – (4), cu următorul
cuprins:
„(2) În vederea numirii în
funcție, polițistului i se prezintă funcțiile
CNP – propune completarea cu un text
care, în situația polițistului numit într-o
funcție fără acordul său, să țină cont de
gradul profesional deținut de polițist.
Nu se preia.
Propunerea
lipsește de
eficiență măsura
privind numirea
în funcție a
vacante în ordinea de prioritate prevăzută
la alin. (1). Dacă polițistul nu-și exprimă
acordul pentru una dintre funcțiile
prezentate, procedura se repetă, o singură
dată.
(3) În situația în care nu se
realizează numirea în funcție după
parcurgerea procedurii prevăzute la alin.
(2), polițistul este numit, fără acordul său,
într-o funcție potrivit ordinii de priorități
prevăzute la alin. (1), în aceeași unitate
sau într-o unitate din aceeași localitate.
(4) Pe parcursul procedurii de
numire în funcție, la cerere, polițistul
poate fi numit direct în oricare dintre
funcțiile vacante prevăzute la alin. (1).”
polițistului pus la
dispoziție.
ART. 27^35
(1) Postul de conducere vacant
se ocupă prin:
a) concurs sau examen, după
caz;
b) mutare, la cerere sau în
interesul serviciului, când funcţia
este prevăzută cu coeficient de
ierarhizare egal sau inferior celui
anterior deţinut;
c) numire directă pe acelaşi post
sau, cu acordul scris al poliţistului,
pe un post prevăzut cu coeficient
de ierarhizare egal sau inferior
celui anterior deţinut;
d) alte cazuri prevăzute de lege.
19. La alineatul (1) al
articolului 2735
, după litera c) se
introduc două noi litere, lit. c1) și c
2), cu
următorul cuprins:
„c1) numire directă, cu acordul
scris al polițistului, pe un post prevăzut cu
coeficient inferior celui anterior deținut, la
eliberarea din funcția de conducere, în
condițiile art. 2749;
c2) numire directă a polițistului
pe o funcție de demnitate publică sau cu
rang de demnitar prevăzută a fi încadrată
cu polițist, în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, potrivit competențelor
stabilite prin lege.”
ART. 27^35 (…) 20. La articolului 2735
, după
(2) Numirea directă prevăzută la
alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în
următoarele situaţii:
a) ca urmare a reorganizării
unităţii;
b) ca urmare a reintegrării, prin
hotărâre judecătorească definitivă,
a altui poliţist în funcţia de
conducere ocupată;
c) la încetarea numirii în statul
anexă, dacă anterior poliţistul a
ocupat o funcţie de conducere;
d) ca urmare a punerii la
dispoziţie din motive neimputabile.
alineatul (2) se introduc două noi
alineate, alin. (3) și (4), cu următorul
cuprins:
„(3) Numirea și eliberarea în/din
funcțiile de prevăzute la alin. (1) lit. c2),
se realizează în condițiile legii. În
perioada ocupării funcției, polițistul
exercită atribuțiile stabilite în fișa
postului, potrivit legii, de ministrul
afacerilor interne.
(4) În situaţia prevăzută la alin.
(1) lit. c2), unitatea are obligaţia de a
rezerva postul ocupat de către poliţist
anterior numirii. La eliberarea din funcția
de demnitate publică sau cu rang de
demnitar, polițistul este numit în postul
ocupat anterior.”
ART. 27^46 (…)
(2) Condiţiile de vechime
necesare participării ofiţerilor de
poliţie la concurs sunt:
21. La alineatul (2) al
articolului 2746
, după punctul IV se
introduce un nou punct, pct. V, cu
următorul cuprins:
„V. pentru funcțiile de șef birou
care presupun atribuții de poliție
judiciară – 2 ani vechime în specialitatea
studiilor necesare exercitării funcției sau 5
ani vechime în calitate de organ de
cercetare al poliției judiciare.”
CNP – propune stabilirea condiției de
vechime în calitate de organ de cercetare
al poliției judiciare la 3 ani
Se preia. Textul
se modifică în
mod
corespunzător.
22. După articolul 2748
, se
introduce un nou articol, art. 2749
, cu
următorul cuprins:
„Art. 2749
– (1) Polițistul este
eliberat din funcția de conducere în
situația în care nu mai sunt întrunite
Pro Lex - eliminarea sau modificarea
propunerilor de la punctual 22 privind
eliberarea din funcția de conducere în
anumite situații. Consideră că această
prevedere poate conduce la o serie de
abuzuri din partea celui care evaluează
Observațiile și
propunerile au
rămas fără obiect.
Punctul 22 a fost
eliminat.
condițiile necesare pentru îndeplinirea
funcției de conducere ca urmare a
exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor
manageriale.
(2) Existența unei situații de
exercitare necorespunzătoare a funcției de
conducere se constată cu ocazia evaluării
activității profesionale individuale a
polițistului referitoare la organizarea și
planificarea activităților, oportunitatea și
operativitatea deciziilor, exercitarea
controlului și a autorității, realizarea unui
climat optim de muncă, motivarea
subordonaților, capacitatea de relaționare,
receptivitatea la inițiativele personalului.
(3) Situațiile constatate potrivit
alin. (2) se motivează într-un raport scris
al evaluatorului.
(4) La analiza modului de
organizare şi planificare a activităților se
are în vedere manifestarea spiritului de
ordine şi a prevederii în îndeplinirea
atribuțiilor specifice postului;
promptitudinea, consecvența şi acuratețea
în organizarea şi planificarea muncii;
capacitatea de analiză şi stabilire a căilor,
mijloacelor, responsabilităților şi
termenelor de realizare a obiectivelor
structurii pe care o conduce.
(5) La analiza oportunității şi
operativității deciziilor manageriale se are
în vedere corectitudinea şi rapiditatea
luării deciziilor în situații normale sau
activitatea managerială, această decizie
ar trebui luată de un consiliu format din
cel puțin trei persoane care nu au
legătură cu cel evaluat, iar criteriile de
evaluare, precum și condițiile necesare
ocupării funcției de conducere despre
care se face referire la punctual 11 să fie
clare și transparente.
Dan Marian - eliminarea art. 2749
din
proiect deoarece:
- este vădit introdus cu rea-intenție;
- este discreționar, permite evaluatorului
să fie discreționar și/sau subiectiv.
- nu se precizează cine este evaluatorul,
cine îl stabilește, când, cum.
- permite actorilor politici dar și
sindicatelor schimbarea managerilor din
funcție după bunul plac sau în funcție de
interesele acestora. Aceasta este valabil
și pentru șefii ierarhici superiori asupra
șefilor din subordinea lor.
- propune ocuparea funcțiilor de
conducere prin proiect managerial.
- prin acest articol se urmărește slăbirea
actului de comandă în Poliția Română,
care pe fondul lipsei acute de personal, a
lipsei logisticii, a presiunii sindicatelor, a
legislației precare care nu apără polițiștii,
va duce în colaps Poliția Română.
- acest articol va instaura teama,
incertitudinea, lipsa de fermitate în actul
de conducere, care va deveni ineficient.
deosebite; ușurința de realizare a
operațiilor gândirii: analiza și sinteza,
comparația, concretizarea și
abstractizarea, particularizarea și
generalizarea; realismul, luciditatea,
cântărirea obiectivă a argumentelor pro şi
contra în luarea deciziilor, flexibilitatea şi
adaptarea la noile contexte decizionale.
(6) La analiza exercitării
autorității manageriale se are în vedere
efectul convingător şi dinamizator pe care
îl imprimă deciziile sale; măsura în care
hotărârile pe care le ia sunt înțelese,
acceptate şi îndeplinite fără rezerve de
subordonații și colaboratorii săi;
capacitatea şi disponibilitatea de a delega
din autoritate.
(7) La analiza realizării unui
climat optim de muncă de către manager
se are în vedere încurajarea comunicării
deschise; conducerea prin exemple şi
asumarea responsabilității personale;
înțelegerea nevoilor subordonaților;
crearea unui mediu de lucru lipsit de
temeri; recunoașterea/ recompensarea
obiectivă/corectă a realizărilor individuale
şi ale echipei etc.
(8) La analiza modului de
motivare a subordonaților se are în vedere
preocuparea pentru folosirea optimă a
pârghiilor motivaţionale, crearea
condiţiilor optime de lucru, asigurarea la
timp a drepturilor legale privind
- evaluarea managerilor în funcție de
criteriile actuale, respectiv situația
operativă, starea și practica disciplinară,
rezultatele obținute raportate la starea
infracțională și contravențională,
nicidecum evaluarea făcută în funcție de
criteriile stabilite prin proiectul de
ordonanță. Evaluatorul trebuie să aibă
calitatea de psiholog pentru a putea
evalua corect.
- analiza capacității de relaționare:
evaluare nu poate fi făcută dacă nu se
cunoaște îndeaproape activitatea
desfășurată.
- articolul este o vulnerabilitate pentru
orice act managerial din Poliția Română,
indiferent de nivel și va genera
instabilitate, lipsă de continuitate și
predictibilitate în actul de comandă.
Aceasta este și în defavoarea celor cu
funcții de execuție dar și a celor cu
funcții de conducere. Va fi în favoarea
celor rău-intenționați, a factorilor
politici, a mass-mediei, a sindicatelor, a
infractorilor, a grupurilor de interese.
Orice nemulțumi/frustrat de un aspect
anume va solicita evaluarea șefului
structurii cu care va avea de a face.
Ion Gane - susține modificarea privind
destituirea din funcție a
managerilor/șefilor neperformanți, cu
mențiunea să se creeze un program
salarizarea, echipamentul şi hrana etc.,
folosirea justă/principială a sistemului de
recompense etc.
(9) La analiza capacității de
relaţionare se are în vedere capacitatea de
a dezvolta legături profesionale în vederea
comunicării interpersonale şi
organizaţionale în cadrul colectivului de
muncă, cu celelalte structuri ale unităţii,
cu instituţiile care concură la realizarea
actului profesional, cu
cetăţenii/comunitatea; dezvoltarea
comunicării în ambele sensuri.
(10) La analiza receptivității
asupra inițiativelor personalului se are în
vedere acceptarea inițiativelor,
deschiderea, operativitatea receptării,
verificării şi punerii în practică a
inițiativelor subordonaților; recunoașterea
inițiativelor creatoare; stimularea în
colectivul de muncă pe care îl conduce a
spiritului de observaţie/sesizare şi
înlăturare a golurilor de eficiență etc.
(11) Actul administrativ de
eliberare din funcție, la care se anexează
raportul prevăzut la alin. (3), se emite cu
avizul consultativ al organizației
sindicale/profesionale din care face parte
polițistul.
(12) Împotriva actului
administrativ de eliberare din funcție,
polițistul se poate adresa instanței de
contencios administrativ, în condițiile
codificat cu principalii indicatori de
performanță enunțați în proiect.
ANFP – supune atenției faptul că nu
rezultă cu claritate dacă evaluarea
menționată la art. 2749
alin. (2) face parte
din evaluarea de serviciu care se
realizează anual (în condițiile art. 26
alin. (1) din Legea nr. 360/2002). Pentru
respectarea cerinței de previzibilitate a
normei, este necesară clarificarea
acesteia.
FSNPPC – eliminare, având în vedere că
modalitatea de revocare a polițistului din
funcția de conducere este, în primul
rând, lacunar reglementată, iar în al
doilea rând lasă loc abuzurilor de orice
fel ale șefilor ierarhici, încălcând astfel
drepturile legale ale polițistului.
legii, fără parcurgerea procedurii
prealabile.
ART. 28 (1) Poliţistul are
dreptul la:
a) salariu lunar, compus din
salariul de baza, indemnizaţii,
sporuri, premii şi prime, ale căror
cuantumuri se stabilesc prin lege.
Salariul de baza cuprinde salariul
corespunzător funcţiei îndeplinite,
gradului profesional deţinut,
gradaţiile, sporurile pentru misiune
permanenta şi, după caz,
indemnizaţia de conducere şi
salariul de merit;
(…)
o) suportarea de către unitate a
sumelor necesare asigurării
asistenţei juridice a poliţistului,
pentru fapte săvârşite de acesta în
exercitarea, potrivit legii, a
atribuţiilor de serviciu, în
condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului afacerilor interne;
23. La alineatul (1) al
articolului 28, literele a) și o) se
modifică și vor avea următorul
cuprins:
„a) salariu lunar, potrivit legii;
(…)
o) decontarea cheltuielilor de
asistență juridică ocazionate de
procedurile judiciare, penale și/sau civile,
inițiate împotriva sa, pentru fapte
săvârșite în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, precum și în situația în care este
victimă a unor fapte de ultraj, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului
afacerilor interne;”
ART. 30
Condiţiile privind pensionarea şi
drepturile de pensii ale poliţiştilor
se stabilesc prin lege, în termen de
6 luni de la data intrării în vigoare
a prezentei legi.
24. Articolul 30 se modifică și
va avea următorul cuprins:
„Art. 30 – Condiţiile privind
pensionarea şi drepturile de pensii ale
poliţiştilor se stabilesc prin lege.”
ART. 45 Jurisprudență
(1) Poliţistului îi este interzis:
(…)
25. La articolul 45, lit. i) a alin.
(1) se modifică și va avea următorul
cuprins:
i) să deţină orice altă funcţie
publică sau privată pentru care este
retribuit, cu excepţia funcţiilor
didactice din cadrul instituţiilor de
învăţământ, a activităţilor de
cercetare ştiinţifică şi creaţie
literar-artistică.
„i) să încalce regimul juridic al
conflictului de interese și al
incompatibilităților, stabilite potrivit
legii.”
ART. 48 (…)
(2) Perioada în care raporturile
de serviciu ale poliţiştilor sunt
suspendate potrivit prevederilor
art. 27^25 lit. c) constituie vechime
în serviciu. Pentru această perioadă
funcţiile de conducere din
organizaţia sindicală se
echivalează cu funcţiile prevăzute
în legislaţia privind salarizarea
poliţiştilor, în vederea deschiderii
drepturilor de pensie ca poliţist.
(3) Echivalarea funcţiilor
potrivit alin. (2) se face prin ordin
al ministrului afacerilor interne, la
propunerea organizaţiei sindicale
şi cu avizul Ministerului Muncii şi
Justiţiei Sociale.
26. La articolul 48, alineatele
(2) și (3) se abrogă.
ART. 57
Constituie abateri disciplinare,
dacă nu au fost săvârşite în astfel
de condiţii încât, potrivit legii
penale, să fie considerate
infracţiuni, următoarele fapte
săvârşite de poliţist, comise cu
vinovăţie:
27. La articolul 57, după litera
c) se introduc două noi litere, lit. c1) și
c2), cu următorul cuprins:
„c1) refuzul nejustificat de a
îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă
în fișa postului;
c2) efectuarea, în timpul
programului de lucru, a unor activități
Ionescu Marius - eliminarea punctului 27
din proiect, deoarece sintagma „de
natură a afecta exercitarea în bune
condiții a atribuțiilor de serviciu” este
vagă și poate genera abuzuri. De
asemenea, pentru a respecta legea, ea
trebuie cunoscută și înțeleasă, iar pentru
a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de
Propunerea a fost
preluată. Litera
c2) se elimina.
care nu au legătură cu îndatoririle de
serviciu, de natură a afecta exercitarea în
bune condiții a atribuțiilor de serviciu;”
precisă și previzibilă, așadar să ofere
securitate juridică destinatarilor săi. S-au
conturat în acest sens, în strânsă legătură
cu principiul general al legalității,
prevăzut de textul constituțional
menționat, un alt principiu, cel al
securității juridice. Cetățenii trebuie
protejați „contra unui pericol care vine
chiar din partea dreptului, contra unei
insecurități pe care a creat-o dreptul pe
care acesta riscă s-a creeze”.
FSNPPC – eliminarea literei c2), întrucât
propunerea este vag formulată și lasă loc
abuzurilor și arbitrariului, nefiind
prezentate elemente de identificare a
activităților și de explicitare a sintagmei
„în bune condiții”.
Propunerea a fost
preluată. Litera
c2) se elimina.
ART. 58^3 (…)
(4) Poliţistul cercetat are dreptul
să fie asistat, la cerere, de un alt
poliţist, ales de către acesta sau
desemnat de organizaţia sindicală
ori de Corp, cu respectarea
prevederilor legale referitoare la
protecţia informaţiilor clasificate.
Neîndeplinirea condiţiilor privind
accesul la informaţii clasificate ori
neprezentarea poliţistului
ales/desemnat nu constituie motiv
de amânare a procedurii cercetării
disciplinare.
28. Alineatul (4) al articolului
583 se modifică și va avea următorul
cuprins:
„(4) Polițistul cercetat are dreptul
să fie asistat, la cerere, de un alt polițist,
ales de către acesta sau desemnat de
organizația sindicală ori de Corp, sau de
un avocat, cu respectarea prevederilor
legale referitoare la protecția informațiilor
clasificate. Neîndeplinirea condițiilor
privind accesul la informații clasificate ori
neprezentarea polițistului ales/desemnat
ori a avocatului nu constituie motiv de
amânare a procedurii cercetării
disciplinare.”
FSNPPC – propune modificarea textului,
astfel:
„(4) Polițistul cercetat are dreptul să fie
asistat, la cerere, de un alt polițist, ales
de către acesta, de un reprezentant al
organizației sindicale din care face parte
ori din partea Corpului, de un avocat, cu
respectarea prevederilor legale
referitoare la protecția informațiilor
clasificate. Neîndeplinirea condițiilor
privind accesul la informații clasificate
ori neprezentarea polițistului
ales/desemnat ori a avocatului nu
constituie motiv de amânare a procedurii
cercetării disciplinare.”
Propunerea a fost
preluată. Textul a
fost reformulat
ART. 69
(1) Încetarea raporturilor de
serviciu ale poliţistului se dispune
în mod corespunzător de către
persoanele care, potrivit art. 15, au
competenţa de acordare a gradelor
profesionale şi are loc: (…)
j) pentru alte motive sau nevoi ale
Ministerului Afacerilor Interne,
după expirarea perioadei de punere
la dispoziţie sau, pe parcursul
acesteia, la cererea poliţistului, în
condiţiile art. 27^21 alin. (1) atunci
când nu s-a putut realiza numirea
într-o funcţie;
29. La alineatul (1) al
articolului 69, litera j) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„j) pentru alte motive sau nevoi
ale Ministerului Afacerilor Interne, pe
parcursul perioadei de punere la dispoziție
în condiţiile art. 2721
alin. (1) atunci când
nu s-a putut realiza numirea într-o
funcţie;”
m) în situaţia nedefinitivării de
către agenţii de poliţie a studiilor
prevăzute la art. 73 alin. (8).
30. La alineatul (1) al
articolului 69, litera m) se abrogă.
ART. 70
Poliţistul care a absolvit o
instituţie de învăţământ a
Ministerului Afacerilor Interne şi
căruia i-au încetat raporturile de
serviciu în primii 10 ani de
activitate din motive imputabile lui
este obligat să restituie cheltuielile
efectuate cu pregătirea sa,
proporţional cu perioada rămasă
până la 10 ani, potrivit
angajamentului încheiat în acest
sens.
31. Articolul 70 se modifică și
va avea următorul cuprins:
„Art. 70. – (1) Candidatul admis
în instituțiile de formare profesională
inițială ale Ministerului Afacerilor Interne
sau care formează personal pentru nevoile
Ministerului Afacerilor Interne este
obligat să încheie un angajament că va
lucra în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la
data nașterii raportului de serviciu.
(2) Angajamentul prevăzut la
alin. (1) se completează, prin act
adițional, astfel:
a) cu perioada de școlarizare
urmată în calitate de elev, dacă această
calitate încetează ca urmare a admiterii
într-o altă instituție de formare
profesională inițială a Ministerului
Afacerilor Interne sau care formează
personal pentru nevoile Ministerului
Afacerilor Interne;
b) cu perioada rămasă de
executat din angajamentul inițial, dacă
agentul de poliție nu-l poate respecta ca
urmare a admiterii la un program de studii
de licență, cu frecvență, în cadrul unei
instituții de învățământ superior a
Ministerului Afacerilor Interne sau care
formează personal pentru nevoile
Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Polițistul care urmează un
program de formare profesională continuă
sau un curs de inițiere în carieră este
obligat să încheie un angajament că va
lucra în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, pentru o perioadă stabilită prin
ordin al ministrului afacerilor interne,
proporțional cu durata cursului sau
programului urmat.
(4) Elevul, studentul sau
polițistul îndepărtat sau care întrerupe din
motive imputabile frecventarea
programelor/cursurilor, care refuză
încheierea actului adițional prevăzut la
alin. (2) sau care nu respectă condițiile
angajamentelor încheiate, este obligat să
restituie, proporțional cu perioada rămasă
de executat, cheltuielile efectuate pe
timpul școlarizării/desfășurării
programelor/cursurilor, potrivit
reglementărilor în vigoare.”
ART. 73 (…)
(8) Perioada acordată poliţiştilor
pentru definitivarea studiilor
necesare echivalării în gradele
corespunzătoare funcţiei pe care o
deţin, conform prevederilor alin.
(1), este de 5 ani de la data intrării
în vigoare a prezentei legi. Dacă
după expirarea perioadei de 5 ani
poliţiştii nu şi-au definitivat
studiile necesare echivalării în
gradele profesionale pe care le au,
ofiţerii de poliţie vor fi încadraţi în
categorii şi grade profesionale
corespunzătoare pregătirii, iar
agenţilor de poliţie le vor înceta
raporturile de serviciu.
32. La articolul 73, alineatul (8)
se abrogă.
ART. 76
(1) Prevederile prezentei legi se
aplică, în mod corespunzător, şi
personalului Poliţiei de Frontieră
Române, Direcţiei Generale de
Evidenţă Informatizată a
Persoanei, Oficiului Naţional
pentru Refugiaţi, Direcţiei generale
de informaţii şi protecţie internă,
unităţilor de învăţământ ale poliţiei
şi structurilor corespondente din
33. La articolul 76, alineatul (1)
se modifică și va avea următorul
cuprins:
„(1) Prevederile prezentei legi se
aplică, în mod corespunzător, şi
personalului Poliției de Frontieră
Române, Inspectoratului General pentru
Imigrări, Direcției Generale Anticorupție,
Administrației Naționale a Rezervelor de
Stat şi Probleme Speciale, instituţiilor
prefectului, Direcţiei Generale de
cadrul Academiei de Poliţie
<<Alexandru Ioan Cuza>>,
precum şi personalului unităţilor
din aparatul central al Ministerului
Afacerilor Interne şi al structurilor
subordonate acestuia.
Paşapoarte, Direcţiei pentru Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de
Date, Direcţiei Regim Permise de
Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor,
Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţiei
Naţionale împotriva Traficului de
Persoane, Academiei de Poliţie
"Alexandru Ioan Cuza", Institutului de
Studii pentru Ordine Publică, Centrului
Naţional SIS, Casei de Pensii Sectoriale a
Ministerului Afacerilor Interne, Clubului
Sportiv "Dinamo" Bucureşti, Centrului de
Psihosociologie al Ministerului Afacerilor
Interne, unităților din aparatul central al
Ministerului Afacerilor Interne şi al
structurilor subordonate acestora, încadrat
pe posturi prevăzute în statele de
organizare a fi încadrate cu polițiști.”
34. În cuprinsul Legii nr.
360/2002, sintagma „coeficient de
ierarhizare” se înlocuiește cu termenul
„coeficient”.
Art. II – (1) Polițiștii prevăzuți
la art. I pct. 20, numiți în funcțiile
respective anterior intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență, la
eliberarea din funcție sunt puși la
dispoziție în vederea numirii într-o
funcţie, prin aplicarea prevederilor art.
2731
din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost
modificată și completată prin prezenta
Diniș Florin Vasile - având în vedere că,
până în prezent, nu au fost emise
ordinele de ministru pentru acordarea
gradelor de ofițeri în urma concursurilor
organizate de către structurile din
subordinea MAI, în cursul lunii martie
2018, faptul că printre cei declarați
admiși se regăsesc și mulți agenți de
poliție cu vechime în cadrul structurilor
MAI și luând în considerare decizia
definitivă a Curții de Apel București în
Nu se preia.
Textul este în
concordanță cu
principiul
neretroactivității
legii civile.
Nu se preia.
ordonanță de urgență.
(2) Prevederile din Legea nr.
360/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificată și
completată prin prezenta ordonanță de
urgență, cu excepția celor prevăzute la art.
15, art. 2746
, art. 28 și art. 583, nu se
aplică situaţiilor juridice născute și
nefinalizate anterior intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență.
(3) În cazul concursurilor pentru
ocuparea posturilor vacante, organizate
anterior intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență cu aplicarea art. 9
alin. (2) din Legea nr. 360/2002, cu
modificările şi completările ulterioare,
acordarea gradelor profesionale se face
potrivit reglementărilor în vigoare la data
demarării acestora, cu excepția celor
prevăzute la alin. (2).
(4) De prevederile art. 70 alin.
(2) din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost
modificată şi completată prin prezenta
ordonanță de urgență, pot beneficia și cei
care, la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, se află în situațiile
respective şi nu au restituit cheltuielile
efectuate.
dosarul nr. 18150/3/2017 (care a obligat
MAI să acorde grade în funcție de
vechimea avută ca agent de poliție care
a beneficiat de spor de studii superioare)
consideră oportună modificarea art. II
alin. (3) din proiectul ordonanței de
urgență a sintagmei „data demarării
acestora” cu „data acordării gradelor
profesionale”.
EUROPOL – propune reformularea,
astfel încât polițiștii trecuți în corpul
ofițerilor anterior intrării în vigoare a
O.u.G. să beneficieze de prevederile art.
21 referitoare la modalitatea de acordare
a gradelor profesionale.
Textul este în
concordanță cu
principiul
neretroactivității
legii civile.
Art. III – (1) În termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență, ministrul
afacerilor interne modifică și/sau
completează în mod corespunzător actele
normative subsecvente emise în aplicarea
dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, cu modificările şi
completările ulterioare, care au fost
modificate și completate prin prezenta
ordonanță de urgență.
(2) Până la intrarea în vigoare a
modificărilor și/sau completărilor
prevăzute la alin. (1), se aplică actelor
normative subsecvente emise anterior, în
măsura în care nu contravin Legii nr.
360/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificată și
completată prin prezenta ordonanță de
urgență.
CNP – propune modificarea art. 30, astfel:
„Art. 30 Polițiștii beneficiază de sistemul pensiilor militare de stat în condițiile stabilite prin lege.”
- la art. 57 propune completarea lit. b), astfel:
„b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile
anume abilitate de lege, precum și refuzul îndeplinirii acestora, transmise în condițiile art. 4 alin. (1);”
- propune completarea alin. (1) al art. 624, astfel:
„(1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act administrativ al persoanei prevăzute la
art. 59 alin. (2) sunt nominalizaţi 3 membri, dintre poliţiştii care fac parte din colectiv, unul dintre aceștia obligatoriu să fie membru al
Corpului, şi un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeşte pentru fiecare caz în parte şi are în componenţă 3
membri titulari, dintre care unul este desemnat preşedinte, şi un secretar.”
FSNPPC - nu sunt de acord cu mutarea polițistului, temporară sau definitivă, în interesul serviciului, fără acordul acestuia, deoarece se
creează premisa subiectivă și neprincipială, la îndemâna managerilor, de a îndepărta dintr-o funcție o anumită persoană, pe criterii
evazive/politice.
Arată că în trimestrul III 2017 au transmis, în scris, un set de 60 de amendamente la Statutul polițistului, care vizau, în principal,
formarea profesională, acordarea gradelor profesionale și promovarea în funcție, relațiile/raporturile de serviciu, acordarea
compensației pentru chirie sau, după caz, ajutorarea personalului care dorește achiziționarea unei locuințe, asigurarea gratuită a
asistenței, medicamentelor și a serviciilor medicale, protecția juridică a demnității, imaginii și datelor personale ale polițiștilor,
protecția din punct de vedre al integrității fizice, sănătății și securității în muncă, obligativitatea angajatorului de a asigura mijloacele
logistice pentru desfășurarea misiunilor, acordarea ajutoarelor financiare, la trecerea în rezervă, cu drept de pensie etc., amendamente
pe care le anexează și la prezenta, adresând rugămintea de a fi analizate și inserate în corpul ordonanței de urgență.
- renunțarea la perioadele de stagiu/probă.
- posibilitatea participării polițistului cercetat disciplinar la concursul de ocupare a unui post de conducere.
Organizația sindicală a anexat o propunere de act normativ.
Pro Lex – propune introducerea unui text care să prevadă în mod clar echivalarea funcțiilor publice generale cu funcțiile publice
specifice precum și a modului de salarizare așa cum este prevăzut la art. 22 alin. (5): „Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se
stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Acest lucru este în conformitate cu prevederile
art. 7 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public:„Echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile
publice generale, în condițiile legii, se face prin statutele speciale”, precum și cu prevederile art. 433 alin. (2) lit. b) și art. 436 alin. (4)
din proiectul de Cod administrative, iar această neregulă este subliniată și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici în
„Analiza actelor normative care cuprind dispoziții referitoare la statutele special aplicabile funcționarilor publici, publicată în 2013”
din care citează: „O primă problemă remarcată este cea legată de lipsa de reglementare în ceea ce privește regimul general al funcțiilor
cât și referitor la stabilirea funcțiilor specific în cuprinsul actelor normative (…) . Ca o concluzie a prevederilor legale anterior
invocate rețin că Statutul polițiștilor nu stabilește funcții publice specific și nu echivalează funcții publice specifice cu funcțiile publice
generale, deși aceasta era o obligație potrivit cadrului general în materie”.
- stabilirea cuantumului compensației de chirie în concordanță cu prețul pieței, precum și definirea noțiunii de „arie a locului de
muncă” astfel încât să cuprindă localitatea (A) în care își are sediul unitatea, precum și orice localitate (B) situate la cel mult 30 de km
față de limita administrativ-teritorială a localității (A), așa cum s-a convenit în cadrul grupului de lucru pentru modificarea Statutului
polițistului din toamna anului 2017.
Au anexat o propunere de act normativ.
Bogdan Boddo - introducerea posibilității decontării cheltuielilor de transport către și de la unitatea în care își desfășoară activitatea
polițistii mutați „la cerere”, întrucât se creează o discrepanță în raport cu ceilalți polițisti care beneficiază de acest drept, activitatea
desfășurată fiind aceeași.
Nemeș Ioan – propune ca acordarea gradelor profesionale în funcție de vechimea în serviciu la trecerea în corpul ofițerilor a agenților
de poliție, să se aplice și celor care au promovat aceste examene în perioada 2016-prezent.
Maria Neagu – propune aplicarea prevederilor referitoare la echivalarea gradelor în funcție de vechimea în MAI pentru agenții de
poliție care trec în corpul ofițerilor, și pentru cei care au susținut aceste concursuri in perioada 2015-2017.
Sergiu Lozinca – referitor la prevederile art. 21 alin. (5) din proiect, propune ca de acestea să beneficieze toți lucrătorii care au trecut
în corpul ofițerilor cel puțin în ultimii 3 ani, deoarece odată cu promovarea concursului un lucrător de poliție cu 11 ani vechime în acel
moment revine la salariul și gradul unui lucrător proaspăt absolvent al Academiei de Poliție.
Cătălin Păcurar – propune modificarea art. 31 alin. (1) din proiect, deoarece reprezintă o discriminare între polițiștii din corpul
agenților de poliție și cei din corpul ofițerilor, în sensul că un agent și un ofițer de poliție cu aceeași vechime în muncă beneficiază de
sume diferite în momentul decontării chiriei. Propune modificarea sintagmei “50% din salariul de bază” cu un plafon minim și maxim
al sumei decontate.
Barbu Daniel – analizează un paragraf din preambulul proiectului și critică modul de redactare a acestuia.
Nicu Ghenarie - referitor la prevederile art. 7 alin. (3) lit. a) din Anexa nr. 2 din O.m.a.i. nr. 140/2016, acestea discriminează prin
întreg textul ei toți rezerviștii la arma poliție (cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. a), c), g)-i), k),
l) și n) din Legea nr. 360/2002) comparativ cu ceilalți cetățeni ai României cărora le-au încetat raporturile de serviciu în temeiul altor
legi ( Legea nr. 80/1995, Legea nr. 303/2008 privind Statutul magistraților, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,
Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, etc.) toți aceștia din urmă putând participa la concursurile de încadrare chiar dacă raporturile
lor de serviciu au încetat în condiții similare prevederilor art. 69 din Legea nr. 360/2002.
Mai mult decât atât, prin introducerea lit. i) a art. 69 din Legea nr. 360/2002, în conținutul prevederii lit. a), face ca această lit. a) să nu
recunoască instituția reabilitării, discriminând/prejudiciind doar cetățenii care au avut calitatea de polițist ( categoria socială de
rezerviști la arma poliție), iar pe oricare alți cetățeni, care au avut sau nu vreo altă calitate, nedisciminându-i, aceștia beneficiind de
prevederile art. 169 din Legea nr. 286/2009 și a art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, cât și de prevederile alin. (1) lit. h) ale
art. 7 din Anexa nr. 2 din O.m.a.i. nr. 140/2016.
De asemenea, textul lit. a) din O.m.a.i. nr. 140/2016 încalcă flagrant prevederile art. 77 și art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind
Normele de tehnică legislativă, anume că ordinele ministrului se emit numai pe baza și în executarea legii și trebuie să se limiteze
strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea, astfel
cum s-a procedat prin prevederile lit. a). În concluzie, lit. a) contravine flagrant prevederilor unor acte normative de rang superior,
anume, prevederilor art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 și prevederilor art. 169 ale Legii nr. 286/2009, aspect ce face ca lit.
a) să fie abuzivă și inutilă.
Gabriel Pielmuș – modificarea art. 16 alin. (11), - eliminarea sintagmei „în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele
respective, aprobat de ministrul afacerilor interne”
FSNPPC - propune modificarea condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie
EUROPOL - propune modificarea condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie;
- modificarea art. 2715
alin. (2), astfel încât, polițistul cercetat disciplinar să poată fi împuternicit;
- eliminarea art. 2716
întrucât posibilitatea împuternicirii până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a
postului poate conduce la tergiversarea la nesfârșit a organizării concursului;
- introducerea unui nou caz de încetare a raporturilor de serviciu – ca urmare a declarării ca „apt limitat”, în mod similar
prevederilor din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
CNMR – modificarea art. 2729
alin. (1), în sensul introducerii amânării aplicării pedepsei printre situațiile care determină analiza cu
privire la menținerea în activitate a polițiștilor față de care s-a dispus o astfel de măsură.
Dumitru Rențea – solicită clarificarea unor noțiuni care se regăsesc în Statutul polițistului, astfel:
„1. Ce înţelegeţi prin „Ministerul Afacerilor Interne”? Doar persoana juridică Ministerul Afacerilor Interne? sau includeţi şi
organele de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, respectiv serviciile publice comunitare, precum şi instituţiile
specializate ale statului aflate în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne?
2. Ce se înţelege prin „structurile Ministerului Afacerilor Interne”? Compartimentele ministerului sau organele de specialitate din
subordinea ministerului împreună cu instituţiile specializate ale statului?
3. Ce se înţelege prin „structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne”?
4. Ce se înţelege prin „instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne”?
5. Ce se înţelege prin „instituţii de învăţământ de profil ale Ministerului Afacerilor Interne”?
6. Ce se înţelege prin „funcţiile/posturile Ministerului Afacerilor Interne”? Includeţi organele de specialitate din subordinea
ministerului şi instituţiile specializate ale statului aflate în coordonarea ministerului, sau vă rezuaţi doar la cele din minister?
7. Există vreo deosebire între posturi şi funcţii? În ce constă aceasta?
Precum şi o serie de informaţii care-mi sunt necesare pentru analiza proiectului dumneavoastră şi avansarea unor propuneri,
astfel: 8. Care sunt „instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne încadrate cu poliţişti”?
9. Există instituţii de învăţământ în compunerea persoanei juridice Ministerul Afacerilor Interne?
10. Câte funcţii de ofiţeri de poliţie şi câte funcţii de agenţi de poliţie sunt prevăzute în statele de organizare ale Ministerului
Afacerilor Interne şi instituţiilor din subordine, încadrate cu poliţişti?
11. Câte funcţii de chestor-general, chestor-şef, chestor principal şi chestor de poliţie sunt prevăzute în statele de organizare ale
Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din subordine, încadrate cu poliţişti?
12. Câte funcţii de comisar-şef, comisar, subcomisar, inspector principal, inspector şi subinspector de poliţie sunt prevăzute în statele
de organizare ale Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din subordine, încadrate cu poliţişti?
13. Câte funcţii de agent-şef principal, agent-şef, agent-şef adjunct, agent principal şi agent de poliţie sunt prevăzute în statele de
organizare ale Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din subordine, încadrate cu poliţişti?
14. Câte funcţii de poliţişti de conducere sunt prevăzute în statele de organizare ale Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din
subordine, încadrate cu poliţişti?
15. Câte funcţii de poliţişti de execuţie sunt prevăzute în statele de organizare ale Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din
subordine, încadrate cu poliţişti?
16. Care sunt specializările poliţiştilor, în afară de cel de „polițist – personal de specialitate medical”?
17. Care sunt „unităţile Ministerului Afacerilor Interne”?
18. Care sunt „unităţile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne”?
19. Care sunt „unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne”?
20. Care este „unitatea Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare şi control metodologic al serviciilor
publice comunitare”?
21. Academia de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» este a Ministerului Afacerilor Interne (organ de specialitate) sau a Poliţiei Române
(instituţie a statului)?
22. Şcoala de formare a agenților de poliție este a Ministerului Afacerilor Interne (organ de specialitate) sau a Poliţiei Române
(instituţie a statului)?
23. Ce se înţelege prin „serviciul militar obligatoriu”?”
Propunerile prezentate în afara tabelului exced obiectului de reglementare a proiectului și, mai mult, nu se circumscriu
